ffiwWxYNffirwrfiXm

Swmx x& mXxxmgffim sPu*mmd*m e$wpw$ rxmP$8$

Renqte Dqniel

Tladucere din germani 9i note

Doinq Fischboch

\$-.-lo2s

TRCI

Cuprins

Introducere: Cogmarurile cauti un rispuns -

r. Ce suntvisele? Despre lumea treziei,

lumea somnului Ei lumea viselor........'.'........-.........'... 11

z. De ce gi in ce scop visim?Visul gi slnltatea mentali..... ............'.... zB

3. Ce sunt coqmarurile? Despre miturile antice

4. Cum s[ gestionim cogmaruri]e - cum si ne

autodescoperim, s[ ne autoexplorlmgi s[ ne in,telelem pe noi ingine......... ...........'..........66

5. Natura ca motiv al coqmarului: forlele naturii,animalele gi plantele periculoase .........-.:;..."............ 85

6. Omul ca motiv al cogmarului:

7. Cultura gi tehnologia ca motive aJe coqmarului:

cdnd lucrurile se sf[€mi sau devin periculoase-...155

Anexa r: tndice de termeni Pentru motivele

onirice discutate... ...............r88

Anexa z: Cum sE ne infelegem proprii]e cogmaruri..."...r9o

Mul,tumin .'.....'...........195

m ,,\t,

lntroduceresCogmorurile coutdun rdspuns - treiexemple diferite

Cogmarurile nu constituie o experien![ rari; in Germania,

aproximativ una din douizeci de persoane se chinuie noap-

tea in mod regulat din cauza lor. insi nu doar adultii sunt

afectafi, ci gi copiii gi adolescenlii.

Daci facep parte dintre persoanele afectate, intrebali-vi

ce se petrece in sinea dumneavoastri atunci cdnd vi trezilidintr-un cogmar gi vi bate inima putemic, sunteli asudat 9i

panicat sau aveli o senzalie de apisare in piept. incercali siuitali cdt mai repede imaginile onirice inspiim6ntltoare?Sau nu puteli scipa de imaginile cogmarului gi vi str[dui1i

si le descifrali mesajul? $i cum v[ influenleazi un cogmar

comportamentul givia;a de zicuzl?Cogmarurile ne pot tulbura nu doarin timpul noplii, ci

gi in cursul zilei urmStoare, declanqAndu-ne fie o dispozi-

1ie depresivi, fie o stare de iritare, fie chiar o stare de stres.

Bineinleles, nu vrem si avem deloc coqmaruri, iar daci apar,

dorim s[ scipim de ele cdt mai repede.

insi cum putem face si nu mai fim chinuili de coqma-

ruri? Cum ar trebui sd le gestionlm?

Daci privim un cosmar ca pe o intrebare tulburdtoare,

infricog[toare sau nelinigtitoare, ar fi important si gisim un

rispuns adecva't. Din acest punct de vedere, spectrul iarg al

;ffi

co$marurilor ar corespunde celor mai diferite intrebiri gi arconduce la rispunsuri variate.

Copiii mici intreabd adesea intr-un mod foarte direct:,,Mama, omul de acolo este diavolul?.,, ,,De ce egti atdt degras5?" sau: ,,De ce nu cade luna?" Copiii miragi pun adullilorintrebiri surprinzdtoare. Ei sunt curiogi, lipsi;i de prejudecdfigi nu prea lin seama de convenlii - la fel ca visele noastre. pe

de alti parte, din momentul in care merg la gcoali, copiilorli se vor adresa tot mai multe intrebdri, pentru a li se verificacunoqtinfele gi competenfele. in timp ce elevii buni rdmAnmai degrab6 relaxafi, allii speri din toati inima si fie scutilide intrebirile profesorilor. Iar elevii simt deja ci intrebirilepot fi nu doar tulburitoare, ci qi neplicut de intruzive. Ase-menea intrebdri se nEpustesc asupra lor ca nigte proiectile.Ele mAhnesc, rinesc sau umilesc.

in mod aseminitor, cogmarurile pot pdtrunde fdrd mena-jamente in congtiinla noastri gi ne pot face si ne cutremurim,si amulim sau si impietrim. insi, dupi ce a trecut primul goc,adesea este posibil sd vi intrebafi pe dumneavoastrd ingivdsau si intrebagi cogmarul: ,,Cum se face ci visez lucruri atitde ingrozitoare? Ce legdturi au ele cu viaga mea qi cu relafi-ile mele?" Daci analiz[m cu interes gi intr-un mod cdt maiobiectiv lucrurile distructive, rareori rimdnem blocagi; maidegrab[ descoperim rispunsuri. Astfel, experienfa arati cicine gisegte un rdspuns coerent la copmarul siu va puteadormi din nou mai bine.

Regizorul maghiar Bence Fliegauf - cAgtigdtor al Ursu-lui de Argint la Berlinala din zorz - a povestit, in treacdt,cu ocazia decernirii premiului, despre modul in care el ges-tioneazi cogmarurile: ,,Ori de cite ori mi trezesc dintr-uncoqmar, gtiu ci trebuie si fac un film. Bence Fliegauf a gisitrispunsul la cogmarurile saLe: pentru el este vorba despre aaborda o temi - poate tema principali a visului - din punct

Renqte Doniel Cogmorurile

de vedere artistic gi, astfel, de a realiza un film. Cogmarurile

par s[-i dea o sarcinl de lucru gi constituie Practic schema

lui personal5 de creare a locurilor de muncd, pe care o abor-

deazi cu zel gi seriozitate.

Cu totul diferit a fost,la sfdrgitul anilor'9o, rispunsul pe

care campionul olimpic la bari fixi, Andreas Wecker, l-a dat

la cogmarurile sale. Acesta se trezea de multe ori sc6ldat in

sudoare gi igi amintea imaginile cogmarului, care il infiligau

ca fiind paralizat, in scaun cu rotile. Dupi ce s-a ales 9i cu

contuzii grave, qi cu vAnit[i in timpul unui exerciliu la bard

fix5, a luat, fir5 si ezite prea mult, decizia de a-gi incheia

cariera de atlet. in felui acesta a trezit o lipsi de infelegere

din partea antrenorilor gi colegilor. Andreas Wecker a ris-puns Ia cogmarurile sale printr-o decizie existenliali, care

i-a schimbat radical viitorul.- Oare Andreas Wecker a decis

gi a reaclionat corect? Mai ales ci nimeni nu va Sti vreodati

dac[, in cazul in care ar fi rimas un sportiv profesionist, s-ar

fi petrecut un accident grav.

De indat[ ce o serie de cogmaruri inceteazi, deci psihicul

se linigteste, inseamni ci persoana care a avut visul a gisitde regulS propriul ,,rispuns corect". Totuqi, pentru noi, per-

soanele din exterior, acest lucru nu este intotdeauna ugor de

infeles, deoarece noi nu putem fi pirtaqi la impresiile intense

generate de nigte cogmaruri ameninl[toare. Noi toli visimpentru noi ingine gi putem doar si le povestim altor oameni

despre experienlele noastre onirice, insi nu-i putem lua cu noi

in lumea viselor noastre, pentru a-i convinge indeaproape de

relevanla dramatic[ a imaginilor noastre. Orice persoanl care

ia decizii importante pe baza cogmarurilor sale ajunge, in cele

Vezi DPA: Dns u;ill ich meinem lbrper nicht mehr ontun. Incheierea bruscia carierei unui atlet de vdrf, carenu mai wea si se trezeasci scildat inr"-J""re d"pi

"e a visat q5-gi va duce viap intr-un scaun cu rotile' in:

Siidkurier, ry .o4. r 997, SPort.

f* irntrebiri gi ar

n mod foarte direct:

!.De ce egti at6t de

idratipun adulgtor

fuig de prejudecigilcevisele noastre. pe

ryla gcoali, copiilortnfu a Ii se verificarselevii buni rimanlinima si fie scutilildeja ci intrebirilelde intruzive. Ase-rta nbte proiectile.

Frunde flri mena-:ri ne cutremur6m,

lafecutprimul goc,

meavoastri ingiviclvisez lucruri atAt

f mea gi cu relali-Ir-un mod cdt mai&em blocali; maiqrerienla arati cdnrul sEu va putea

rcirytigitor al Ursu-

lil€stit, in treacit,rdul in care el ges-

tsrezesc dintr-unre Fliegauf a gisitrEvorba despre ali$lui- din punct

Renote Doniel

de vedere artistic gi, astfel, de a realiza un fiIm. Cogmarurile

par sE-i dea o sarcini de lucru gi constituie Practic schema

lui personall de creare a locurilor de muncd, pe care o abor-

deaz6.cu zel gi seriozitate.

Cu totul diferit a fost,la sfArEitul anilor'9o, rispunsul pe

care campionul olimpic ia bari fix5, Andreas Wecker, l-a dat

Ia cogmarurile sale. Acesta se trezea de multe ori scildat insudoare gi igi amintea imaginile coqmarului, care il infipgau

ca fiind paralizat, in scaun cu rotile. Dupi ce s-a ales 9i cu

contuzii grave, Ei cu v6nitii in timpul unui exerciliu labarifix[, a luat, firi s5 ezite prea mult, decizia de a-gi incheia

cariera de atlet. in felul acesta a trezit o lipsi de inlelegere

din partea antrenorilor gi colegilor. Andreas Wecker a ris-puns la cogmarurile sale printr-o decizie existenliali, care

i-a schimbat radical viitorul.- Oare Andreas Wecker a decis

gi a reaclionat corect? Mai ales ci nimeni nu va gti vreodati

dac[, in cazul in care ar fi rimas un sportiv profesionist, s-ar

fi petrecut un accident grav.

De indati ce o serie de cogmaruri inceteaz5, deci psihicul

se linigtegte, inseamnd ci persoana care a avut visul a g6sit

de reguli propriul ,,rispuns corect". Totuqi, pentru noi, per-

soanele din exterior, acest lucru nu este intotdeauna ugor de

infe1es, deoarece noi nu putem fi pirtagi Ia impresiile intense

generate de nigte cogmaruri ameninlitoare. Noi toli vis[m

pentru noi inqine 9i putem doar si le povestim altor oameni

despre experien;ele noastre onirice, insi nu-i putem lua cu noi

in lumea viselor noastre, pentru a-i convinge indeaproape de

relevan[a dramatici a imaginilor noastre, Orice persoani care

ia decizii importante pebazacogmarurilor sale ajunge, in cele

Vezi DPA: Das will ichmeinemKi5rper nichtmehr antun. incheierea bruscd

a cirierei unui atlet de virf, carsnu mai wea si se trezeasca scildat in;ff;;r"i6;;" ;t"1

"5-9i va duce viala intr-un scaun cu rotile' ln:

Sidkur ier, 17 .o 4. 1 997, SP ort.

Cogmorurile

din urmi,la o evaluare subiectivi a imaginilor cogmarurilor.lnsi cine igi ascultd intuiqia, instinctul sau are incredere incunoatterea acumulatl de oameni in decursul a mii de anicu privire la vise gi in interpretarea lor degine instrumentebune pentru o gestionare constructivi a propriilor cogmaruri.

PsihiatrulWanda p6ltawska relateazi despre o alti posi_bilitate de a rispunde la cogmaruri. Cogmarurile ei apireauintotdeauna atunci cAnd ea era surmenati gi foarte epuizati.Dupi ce-gi acorda mai mult6 odihnl, cogmarurile dispireau.insi cu mulli ani in urmd a avut o experienli complet diferitiin ceea ce privegte cogmarurile, care au apirut pentru primaoari in noaptea de 8 mai 1945. in acea zi s-a intors acasi dinlagirul de concentrare Ravensbrtick Ei a inceput imediat siviseze despre experienlele ei ingrozitoare din lagdr. Din cauzaacestor cogmaruri insuportabile ii era din ce in ce mai fricisi meargi la culcare. in disperarea ei a pus m6na pe creion gihirtie. Dupi ce in vara anului rg4; aa$ternut pe hArtie toateamintirile negative referitoare la viaga din lag6r, co$maru-rile au incetat imediat. Wanda p6ltawska a reugit si doarmddin nou netulburatd, iar in ultimii au cogmarurile au revenitnumai atunci cAnd ea se suprasolicita.'

TIei oameni gi-au gisit propriul rispuns adecvat la cog-marurile lor. Ei au vezut cum imaginile nocturne inspiimdn-tEtoare le invadeazi mintea f6ri a fi invitate, dar gi faptul ciele dispar de indati ce mesajul lor este descifrat.

Vezi P6ltawska (rSg4, p.8.

Renote Doniel

\Meinreb (rglil,P.ts.

ICe sunt visele? DesPrelumeo treziei,lumeosomnului si lumeo viselor

,,Un vis nu poate fi cl5dit, un vis se clidegte.". Prin aceasti

afirmafie, FriedrichWeinreb face trimitere la o caracteristicd

esen[iale a viselor. $i anume visele se sustrag voinfei noas-

tre. Indiferent daci evaluim visele sau preferim si ne lase

in pace - nu putem influenla aparilia lor. Ele apar cind vor

gi povestesc ceea ce vor.

Lumeo treziei gi lumeo somnului

Starea de veghe gi somnul sunt lumi complet diferite din

punct de vedere calitativ in cadrul experienlei Eului nostru. in

starea de veghe, Eul nostru are acces la o conqtiinli reflexivi

gi dispune de anumite spalii de decizie 9i de ac,tiune. Aces-

tea ne permit si ne configurimvialain modvoluntar 9i mai

mult sau mai pu;in activ. insi voinla noastr[ egueaz6 deja la

pragul dintre starea de veghe 9i somn. Cine wea neapirat siadoarmi repede gi si fie odihnit a doua zi st[ adesea treaz

din urmi,la o evaluare subiectivi a imaginilor cogmarurilor.insd cine igi ascultd intuilia, instinctul sau are incredere incunoagterea acumulatd de oameni in decursul a mii de anicu privire la vise gi in interpretarea lor deline instrumentebune pentru o gestionare constructivi a propriilor coEmaruri.

Psihiatrul\Manda p6ltawska relateazi despre o altd posi_bilitate de a rdspunde la cogmaruri. Cogmarurile ei apireauintotdeauna atunci cAnd ea era surmenatd gi foarte epuizati.Dupi ce-gi acorda mai multi odihni, cogmarurile dispireau.insd cu mul! ani in urmd a avut o experienli complet diferitiin ceea ce privegte cogmarurile, care au ap[rut pentru primaoar6 in noaptea de 8 mai 1945. in acea zi s-a intors acasi dinlagirul de concentrare Ravensbriick qi a inceput imediat siviseze despre experiengele ei ingrozitoare din lagir. Din cauzaacestor cogmaruri insuportabile ii era din ce in ce mai fricisI meargd la culcare. in disperarea ei a pus mina pe creion gih6rrie. Dupi ce in vara anului r94S a a$ternut pe hirtie toateamintirile negative referitoare la viala din lag[r, cogmaru-rile au incetat imediat. Wanda p6ltawska a reugit si doarmddin nou netulburatd, iar in ultimii au cogmarurile au revenitnumai atunci c6nd ea se suprasolicita.'

Tfei oameni gi-au gisit propriul r[spuns adecvat la cog-marurile lor. Ei au vdzut cum imaginile nocturne inspiimdn-tdtoare le invadeazl mintea fir6 a fi invitate, dar gi faptul c6ele dispar de indatd ce mesajul lor este descifrat.

Vezi P6ltawska (rgS+), p.8

Renote Doniel

Weinreb (rglil,P.rS.

ICe sunt visele? DesPreIumeo treziei, lumeosomnului si lumeo viselor

,,Un vis nu poate fi clldit, un vis se cl[degte."- Prin aceasti

afirma$e, FriedrichWeinreb face trimitere la o caracteristici

esen[iali a viselor. $i anume visele se sustrag voingei noas-

tre. Indiferent dacd evaluim visele sau preferim si ne lase

in pace - nu putem influenla apari$a lor. Ele apar cind vor

gi povestesc ceea ce vor.

Lumeo treziei gi lumeo somnului

Starea de veghe gi somnul sunt lumi complet diferite din

punct de vedere calitativ in cadrul experienlei Eului nostru. in

starea de veghe, Eul nostru are acces la o congtiin!5 reflexivi

gi dispune de anumite spaiii de decizie 9i de acliune. Aces-

tea ne permit si ne configurim viala in mod voluntar 9i mai

mult sau mai pulin activ. insi voin[a noastr6 egueazi deja Ia

pragul dintre starea de veghe gi somn. Cine wea neapirat siadoarmi repede gi slfie odihnit a doua zi sti adesea treaz

multe vreme. Cine incearci din risputeri sI doarmi nu rare-ori se risucegte, incordat qi nelinigtit, de pe o parte pe alta.

Reugim sd adormim doar atunci cdnd ne abandonim,c6nd permitem Eului nostru si se cufunde in incongtient.Acest lucru presupune ca Eul nostru si renunle la control.Oamenilor cirora, indiferent din ce motive, le este teamd sdnu piardi controlul asupra vie;ii lor au adesea dificultigi ina adormi. in fond, o asemenea fricd de pierdere a controluluieste plauzibili, deoarece in timpul somnului suntem lipsipide apirare 9i neputinciogi. pericolul care ne ameningd vine inprimul rAnd din lumea exterioar[. Acest lucru este evident incazul animalelor, care dorm in silbilticie, in aer liber. Com-portamentul lor de somn trebuie si fle orientat spre dugman.in lipsa dugmanilor, in principiu se poate dormi firi grijioricAnd Ei oriunde. insi, in naturi, acest lucru le este permisdoar cAtorva animale. Majoritatea animalelor au duqmaniqi fie au nevoie de un loc sigur de dormit, fie trebuie si fiecapabile si se trezeasci rapid, pentru a se putea ap6ra saupentru a putea fugi. AtAt timp cAt acest lucru este asigurat,o specie poate supravielui.

in istoria timpurie a umanit5lii, oamenii s-au aflat pro-babil intr-o situalie aseminitoare. Natura era ameninlitoare,mai ales in timpul somnului. Dupi ce adormim, nu mai putempercepe senzorial mediul nostru inconjuritor. Nu auzim saunu vedem atunci cAnd un om sau un animal se apropie denoi cu intenqii ostile. Nu simlim cAnd aburi periculogi neotrivesc aerul pe care il respirim. Nici frigul periculos nu-lsimlim neapirat. De aceea, chiar 9i in prezent oamenii fdriadipost ingheagi in nopfile geroase. in timpul somnului nusunt protejati suficient in fap temperaturilor sc6zute. Ome-nirea ar fi dispirut probabil de mult dacd nu ar fi reugit sE iamisuri de proteclie specifice pentru somn. Unii istorici pre-supun c[, pentru grupurile mari de oameni, un somn lung gi

profund a fost posibil abia atunci c6nd oraqele au fost prote-jate suficient de ziduri de apirare gi de paznicii de noapte.

$i in ziua de azi avem nevoie de un astfel de loc sigur,

pentru a putea dormi fird teama de a fi atacafi. Rareori con-

gtientizim faptul ci dormitorul nostru este un loc sigur, incare de obicei o persoand striini nu va intra neinvitatE. Cine

a fost surprins odati in somn de un infractor gtie cAt de multpoate dura pAni cind redobAndegte sentimentul de sigu-

ranld necesar, firi de care somnul nu este posibil. DupE un

atac nocturn, unii oameni au nevoie si se mute intr-o altilocuin!5, deoarece intrusul a distrus complet sentimentul de

siguran!5 pe care l-au avut in propria casi. Asemenea experi-

enle sugereazi cAt de dificil este si dormi in zonele de rizboisau in locuri expuse catastrofelor naturale. increderea ci vei

avea parte de o odihni nocturni netulburati dispare gi ilivine greu si crezi ci te vei trezi din nou teafir.

insS,in timp ce doarme, omul nu este ameninfat doar din

exterior. C6ntecul de leagin,,BunE seara, noaptebun6", compus

deJohannes Brahms in secolul al XIX-lea, aminteEte oamenilor,

prin refrenul siu ,,Miine-diminea!5, daci vrea Dumnezeu, te

vei trezi", ci nu depinde de ei dacd se vor trezi din nou. Oame-

nii credinciogi, dar gi ateii gtiu cd mesajul central al refrenului

este corecu este posibil sd mori in somn, fie ca urmare a unui

infarct miocardic, fie din cauzd ci organele inceteaz[ si maifunclioneze din alte motive. in timpul somnului poli deceda.

in Antichitate, somnul ,,H1rpnos" gi moartea blindd ,,Thana-tos" erau considerali frali. $i tocmai aceast[ apropiere princi-piati dintre somn gi moarte,legEtura lor inevitabili, o scoate

in eviden!5 vechiul cintec de leagin. insi acesta nu uitd sd-i

doreascl copilului un somn binecuv6ntat cu vise dulci.

Visele frumoase constituie un bun fundament pentru

un somn liniqtit gi odihnitor. in schimb, cogmarurile pot tul-bura serios somnul. Imaginile lor ne amenin!6 din interior.

Renote DonielCogmorurile r3

multe vreme. Cine incearci din rdsputeri sd doarmi nu rare-ori se risucegte, incordat gi nelinigtit, de pe o parte pe alta.

Reugim sd adormim doar atunci cind ne abandonim,c6nd permitem Eului nostru si se cufunde in incongtient.Acest lucru presupune ca Eul nostru si renunfe la control.Oamenilor cdrora, indiferent din ce motive, le este teamd s6nu piardi controlul asupra viefii lor au adesea dificultiqi ina adormi. in fond, o asemenea frici de pierdere a controluluieste plauzibilS, deoarece in timpul somnului suntem lipsilide apirare 9i neputinciogi. Pericolul care ne ameninli vine inprimul rAnd din lumea exterioari. Acest lucru este evident incazul animalelor, care dorm in sdlbiticie, in aer liber. Com-portamentul lor de somn trebuie si fie orientat spre dugman.in lipsa dugmanilor, in principiu se poate dormi firi grijioricAnd gi oriunde. insi, in natur6, acest lucru le este permisdoar c6torua animale. Majoritatea animalelor au dugmanigi fie au nevoie de un loc sigur de dormit, fie trebuie si fiecapabile s[ se trezeascd rapid, pentru a se putea apira saupentru a putea fugi. Atdt timp cdt acest lucru este asigurat,o specie poate supraviefui.

in istoria timpurie a umanitSfli, oamenii s-au aflat pro-babil intr-o situagie aseminitoare. Natura era ameninldtoare,mai ales in timpul somnului. Dupd ce adormim, nu mai putempercepe senzorial mediul nostru inconjuritor. Nu auzim saunu vedem atunci cAnd un om sau un animal se apropie denoi cu inten;ii ostile. Nu simgirn cdnd aburi periculogi neotrivesc aerul pe care il respirim. Nici frigul periculos nu-lsimgim neapdrat. De aceea, chiar gi in prezent oamenii f6riadipost ingheald in noplile geroase. in timpul somnului nusunt protejagi suficient in fafa temperaturilor scizute. Ome-nirea ar fi dispdrut probabil de mult daci nu ar fi reugit si iamisuri de protecgie specifice pentru somn. Unii istorici pre-supun c6, pentru grupurile mari de oameni, un somn lung Ei

profund a fost posibil abia atunci cind oragele au fost prote-jate suficient de ziduri de apdrare gi de paznicii de noapte.

$i in ziua de azi avem nevoie de un astfel de loc sigur,

pentru a putea dormi firl teama de a fi atacali. Rareori con-

qtientizdm faptul cE dormitorul nostru este un loc sigur, incare de obicei o persoani strdini nu va intra neinvitati. Cine

a fost surprins odatl in somn de un infractor gtie c6t de multpoate dura pAni cAnd redobAndegte sentimentul de sigu-

ranli necesar, firi de care somnul nu este posibil. Dupi un

atac nocturn, unii oameni au nevoie se se mute intr-o altilocuinfi, deoarece intrusul a distrus complet sentimentul de

siguran!5 pe care l-au avut in propria casi. Asemenea experi-

enle sugereazi cit de dificil este sd dormi in zonele de rizboisau in locuri expuse catastrofelor naturale. increderea ci vei

avea parte de o odihni nocturni netulburati dispare Ei ilivine greu si crezi ci te vei trezi din nou teafir.

insi,in timp ce doarme, omul nu este ameninlat doar dinexterior. C6ntecul de leag5n,,Buni seara, noaptebun6", compus

de Johannes Brahms in secolul al XIX-lea, amintegte oamenilor,

prin refrenul siu ,,Miine-diminea!6, daci vrea Dumnezeu, te

vei trezi", ci nu depinde de ei dacd se vor trezi din nou. Oame-

nii credinciogi, dar gi ateii gtiu ci mesajul central al refrenuluieste corect: este posibil sd mori in somn, fie ca urmare a unuiinfarct miocardic, fie din cauzi ci organele inceteazA si maifunclioneze din alte motive. in timpul somnului poli deceda.

in Antichitate, somnul ,,H1rpnos" gi moartea blindi ,,Thana-tos" erau considerali fra;i. $i tocmai aceasti apropiere principiali dintre somn gi moarte,legitura lor inevitabili, o scoate

in evidenli vechiul cAntec de leagln. insd acesta nu uiti s5-i

doreascl copilului un somn binecuvAntat cu vise dulci.

Visele frumoase constituie un bun fundament pentru

un somn liniqtit gi odihnitor. in schimb, cogmarurile pot tul-bura serios somnul.Imaginile lor ne ameninli din interior.

Renote DonielCogmorurile r3

Nu numai infractorii adevira[i care intri noaptea in locu-infa noastr[ pot si ne panicheze, ci Ei imaginile tdlharilordin visele noastre. Reacfiile noastre fizice gi psihice imediatesunt foarte aseminitoare in cazul unui asemenea pericolexistent fie in realitate, fie in vis. Cine se treze$te pentru cia visat un infractor se va simgi adesea neputincios gi lipsitde aplrare. Aceste sentimente sunt foarte reale, degi, atuncic6nd ne trezim, ne dim repede seama c[ ne-au ameningatdoar nigte tAlhari pe care i-am visat. Uneori, acegti tAlhari dinvis ne indeamni chiar la acfiune: verificim dac[ ferestrele9i ugile sunt cu adevirat bine inchise, pentru a avea certitu-dinea c5, intr-adevir, nimeni nu poate pitrunde neinvitat inlocuinfa noastr5. Simpla certitudine ci este vorba despre unvis cu infractori gi ci infractorii au pitruns doar in minteanoastri nu este intotdeauna suficienti pentru a ne linigti.

Congtientul 9i incongtientul

Experienfele noastre din timpul somnului le denumim vise.insi aceasti definiSe este prea scurti gi cam imprecis[, deoa-rece in starea de veghe trdim ceva aseminitor: visul diurn.Agadar, visarea nu se limiteaz6,la somn. $i ii caracterizdmca fiind visitori pe acei oameni cdrora le place in timpul zileisd se cufunde in fanteziile lor Ei sE se lase dugi de imaginilelor interioare, in loc si se dedice realitS$i exterioare. Visareadiumi nu este intotdeauna bine vizuti. in special pirintii giprofesorii reaclioneazi cu ingrijorare atunci cind un elev seconcentreazi prea puFn asupra cerinfelor din timpul orelorde curs, deoarece lumea fanteziei ii distrage atenlia de la sar-cini qi il face si piardi vremea. Ce au in comun aceste visediume gi visele noctume 9i ce le deosebegte?

r+ Renote Doniel Cogmorurile r5

Gisim mai ugor rispunsul atunci cind analizim maiindeaproape diferenla dintre a fi gi a nu fi congtient. CAnd v[concentrafi asupra acestor rAnduri, reugi;i acest lucru doarpentru cd suntefi treaz gi con$tient. Agadar, a fi treaz gi a ficongtient formeazdun tot. intruc6t faptul de a fi treaz este o

condilie indispensabil6 pentru con$tiin[a la care ne referimaici, putem vorbi gi despre congtiinfa treazd. Metaforic vor-bind, congtiinla ar putea fi comparat[ cu lumina unei lan-terne. in starea de trezie, Eul nostru are, ca s[ spunem aga,

o lanterni in mAni, a cirei lumind o poate indrepta in modinten[ionat asupra unui lucru. Acest lucru poate fi lumeadin jurul nostru, dar gi corpul nostru sau viaga noastri sufle-teasci. Suntem congtienli de tot ceea ce este vizibil in luminalanternei. Agadar, congtiinla are de-a face cu vederea clarigi cu posibilitatea recunoagterii. Datoriti congtiinlei gtim ciexistlm. in plus, gtim cine suntem, unde suntem gi putemcon$tientiza data gi ora. Congtiinta ne di posibilitatea si ne

orientim in timp gi spaliu. Congtiinla ne permite s[ avem gi

alte abilitS;i complexe: suntem capabili s[ ne concentrim sau

si fim atenli, si gdndim logic, sd evalu[m situa;ii qi s[ acfio-nim in mod chibzuit, pentru a denumi doar c6teva dintre ele.

insi lantema con$tiinlei are doar o razd de a4iune limi-tati, ea nu poate lumina niciodatS totul gi, de aceea, in prin-cipiu, anumite zone rimin in umbrd. Iar acest intreg dome-niu intunecat il denumim in psihologia abisalS incongtient.Unele dintre aceste zone intunecate le putem lumina relativugor cu ajutorul lanternei. Daci, de exemplu, incercdm sine amintim ceva, indreptim in mod activ lumina lanterneinoastre asupra depozitului memoriei noastre, care se afl6 inincongtient. De indati ce reugim, de exemplu, si ne amin-tim un nume,l-am adus in lumina con$tiintei. Capacitatea

noastri de a ne aminti demonstreazd faptul ci experienlelesau faptele de care am fost congtienfi in trecut se cufundi in

Sra1unrou.r6o3

uI EpunJnJ as tnJa4 ul riuagiuo) tsoJ rue eref, ep a1a1de; nes

alaiuauadxa pr plde; EzBatlsuouap FuIluE eu e ep PllsPouealelreede3'raiurrliuoc eufiunl uI snpe ute-1 'atunu un rup-ulure au gs'nldruaxa ap'tul6na; aJ glepul eg'1uar16uoru1

uI gge as are)'erlseou lellouratu rnlnlrzodap erdnse ellseouraureluel eurunl Arlf,e poru ul urglda.rpuS'eaec ruqulure au

Es tup)lef,u3'nlduraxa ap'qce6'Ieuraluel 1n-ro1n(e nr ro6n

^Ilelor Eurtunl urelnd aI eleJaunlul auoz alsa)B arulp alaun

1uaB6uorur EIEsIqe erSoloqrsd u! ru5unuep I te)auquI n1u

-eruop 3ar1u1 lsaJe IEI'Erqurn uI ugurPl auoz etrItunue 'ntdl3-uud ur'eaare ap'16 Inlol glepolf,Iu euflunl aleod nu ea'91e1

-rurq aun{re ep ezet o leop a-re raiurq6uoJ €ure}uel BsuI'ale erlutp EAaIEJ -reop rrunuap e ru1uad!1nzq1qo polu uI lueu-orire gs 16 nientrs tupnlele gs'r€ol unpug8 gs'1iuetre urg Ps

nes ruerueJuo) eu gs qrqeder rualuns :axaldtuor ligrl1;qe arp16 uraae gs alturad au eluq6uoD'nrieds 16 durr1 uI lugluauoau ES eeletrpqrsod ep au efu1p6uo3'e-ro 16 etep ezquerl6uolurelnd ri uraluns apun'rualuns auIJ rrrq6'sn1d uI'tuglslxagr urr16 raiurqsuor Elpoleg'g:al6eouncal Pelellllqlsod nr tS

ercp earapaA nJ a)eJ e-ap are eiuul6uoc .:epei;y'IauraluBl

eulunl ur 1qrzrl elsa aJ eoel tot ap duag6uoc tualuns 'pJseal

-egns Erlseou eieu nes lulsou pdrot r$ rep'n-r1sou 1runfurpeerunl g ateod nrJnl lseJv'nrJnl rnun e-rdnse leuoriuelutpotu uI elda-rpug eleod o EuIrunI lerg) e 'Eugtu u! Puratruel o

'eSe ruaunds Es e)'ate n:1sou 1n3'arzarl ep EaJels uI'au:el-uEI Iaun Eurunl nr pleredruoc g ealnd re eiurqiuoJ'pulq-rol f,rro;elant 'Ezea4 eluqSuoc a-rdsap 16 rqron uralnd 'rtrerulreJar eu e.reJ e1 eiurrl6uor n-rluad gpqesuadsrput aritpuoc

o else zear g e ap lnlde; trg)rulul 'lol un gzeatutoJ luaq6uocg e 16 zearl g e lepe6y'luaq6uor ri zea-r] $atuns er mluadreop ru)nl lsare rir6nar'rrnpug: tolsaf,E e.rdnse rie4uacuor

E^ pug) ?ua116uoo g nu E rS g e arlurp eiuera;rp edeo-rdeapu3

Ieru tupzrleue puel IJunlE lnsundser -ro6n teur urlsg9

lE!uDo alousd

2ar$aqasoapasr^ elsaJe unlrrof, uJ nE q-rES eI ap eduale ateqslp Brolero pdtuq ugp -rolafu-lmas AaIa un pue) tJrmle;urr16 rriulrgd poads uI'Exnzry

eaJesrn'areoparxa lrigapealagulSetur ap r6np asel as Esralz pdrug u5 ateld aI erory

ugzuelf,Brer $ r$'uuos z1

'ulnlp InSLA :lolEuEulage Ert

-eoap'esrJardun ure: d prr'esr^ urrrunuaP aI m[nuurc

lni}

'F6lul eu e rutuad pluryealurur uI reop srmagd neun ardsep eqrol alsa El aquI lelllureu apunggd areod-nlrueJ BoAe e nauad'aegpalellsaral EJEp urPf,gir-raa :aurp ueqlg q6ace 'goaql ptreiuruaure ne-au Ef, errrE[rs

DunlE 'r6ap'a1ea: eueoJ 1rnrlsdg 16 sonuqndau ee€apc

eo rulued al6aza-q as auo'rlocuad Eeuaurase mrm Frzrelerpelm arrqrsd 15 atgg ar1

ro1rrEqlgl apur8eun $ p E-nJol uI ealdeou Elrtrn aluo

incongtient gi sunt plstrate acolo. Multe dintre acestea ni ieputem readuce in congtiinli in mod activ qi le putem actu-aliza, altele rimAn in intuneric, chiar daci ne str[duim si lescoatem la lumin6, qi nu mai pot fi observate in mod explicit.

Amintirea expliciti desemneazi procesul congtient alreamintirii. insi, chiar dacl nu ne mai putem aminti o expe-rien15 in mod explicit, adicd nu o mai putem conqtientiza,ea nu s-a gters sau a disp5rut. Rimane depozitatd gi devineactivi prin intermediul asa-numitei memorii implicite. Dife-renla dintre memoria explicit5 9i cea implicitd devine foarteevidentd in cazul oameniior care gi-au pierdut capacitateade a-gi aminti lucrurile in mod explicit gi nu gi le mai potaminti decdt in mod implicit. Astfel, neurologul francez fdo-uard Clapar6de a relatat in anul rgrr despre o pacientd culeziuni cerebrale, care uita imediat orice experien!5 noud. De

fiecare dati cind o intAlnea, trebuia si i se prezinte din nou,deoarece ea nu mai gtia cine este neurologul. Pentru ea, amin-tirea expliciti nu mai era posibilS. intr-o zi, cAnd a salutat-oneurologul, 9i-a ascuns in mdni o piunezi, la care pacienta,bineinfeles, gi-a retras m6na, speriati. La vizita urmdtoareea a refuzat si-i dea mAna. TotuEi, ea nu a fost in stare simotiveze de ce a procedat aga.-

$i Roger Sperry, specialist in neurogtiinie gi laureat alPremiului Nobel, a constatat la aga-numilii paciengi ,,splitbrain" (pacienfi cirora li s-a seclionat corpul calos - n.t.) dife-renla dintre amintirea expliciti gi cea implicit6... La acegtipacienli calea de legiturd... dintre emisfera cerebralS stdngigi cea dreapti este tiiati, motiv pentru care abilitipile cog-

nitiv-lingvistice caracteristice emisferei stAngi nu mai pot fi

coneclale c-u l!drepte.

Rcger Sper

cirei co::e-rir.ulntrerup:i ln ursi a ince;ut si,de ce a re:c1icx

ci consientizadesGgoa:-i ur m

ochi sini:oEi g

Penbru a piiteaieziune h acest

etapi putem xgi puter reaclisd fi ,recuioscrreactiona: conuard Ciapar*ltre mini s: dumAnf,. Arxileleajunge La cea d

explicit. Abia iexprime :n cur

sd reflecteze aLa aceasti

veghe rni refer

nei. gi, potrivilcongtiinia reft

S% din activitinostm. Chiar q

mare parte inlor care ne as:

Asa-l:'-]Biur

Vezi Fuchs (zoo8), p. 66.Vezi Solms/Ttrrnbuil (zoo4), p. 97.Aga-numitul corp calos.

r6 Renote Doniel Cogmcrr-,riie