1 def. san orale (3 def) Organizaia Mondial a Sntii (O.M.S.) a definit sntatea drept o stare complet de bine din punct de vedere fizic, mental i social i nu doar absena bolii sau infirmitii (1947). Msura n care o persoan sau un grup sunt capabile s i satisfac nevoile de baz, dar i modul n care sunt capabile s se transforme pentru a se adapta la mediul ambiant (OMS, 1984) Definiia recent dat de O.M.S.: Sntatea oral este o stare eliberat de durere cronic a regiunii orale i faciale, de cancer oral i n regiunea gtului, de existena leziunilor orale, a defectelor congenitale (despicturile de buz i palat), de boli parodontale, de leziuni cariose i pierderea unitilor dentare i alte afectri i tulburri care pot afecta cavitatea oral. Sntatea oral nseamn mai mult dect dini sntoi, accentul fiind pus din ce n ce mai pregnant pe implicaiile psiho-sociale i de calitate a vieii.

2 determinanti s.o Determinanii sntii Lalonde a definit determinanii sntii: biologia uman, stilul de via! +comportament mediul nconjurtor organizarea serviciilor de sntate.

3 Factori de risc ai afeciunilor parodontale1. igiena oral precar2. bacteriile parodontogene3. fumatul4. malnutriia5. consumul excesiv de alcool6. stresul7. diabetul mellitus8. alte afeciuni sistemice.Clasificarea previser 1 sanatate parodontala 2-3 gingivita4-10 parodontita incipienta 11-36 parodontita moderata 37-100 parodontita severa

4 progr global oms 2003 Programul Global O.M.S. pentru sntate oral (2003) politici de sntate oral, pentru controlul eficient a factorilor de risc comuni, ce pot fi modificati, reprezentati de stilul de via (igiena oral , dieta nesanogen, consumul excesiv de alcool, fumatul, etc) pentru: bolile dentare, cancerul oral, tulburarile de dezvoltare cranio-faciale. dezvoltarea si implementarea proiectelor de prevenire a bolilor orale si promovare a sanatatii, punnd accent pe grupurile populationale dezavantajate din trile dezvoltate si cele in curs de dezv., cele cu sisteme de sntate in curs de tranzitie. prioritatea cea mai mare - mbuntirea snttii orale a copiilor si vrstnicilor prevenirea si tratarea leziunilor mucoasei orale (cancer oral si manifestari orale HIV), tulburari cranio-faciale, traume si accidente. accente - Reducerea inegalitilor existente n starea de sntate a populaiei cauzate de diferenele de venit i nivelul de educaie al individului. Reducerea inegalitilor - prin abordarea populaiei int cu cel mai mare factor de risc pentru bolile orale i creterea accesului la sistemele de ingrijiri primare existente. Una dintre responsabilitile majore ale O.M.S. este surprinderea tiparului si tendinelor bolilor orale i analiza determinanilor bolii (cu referire particular la populaia cu risc crescut)

5 obiective oms 2000 2010 2025

6 Definitiile conceptului de necesitate a S.O Conceptul de necesitate: 3 definiii

Donabedian (1973): stare a individului care l face s solicite ngrijire, transformndu-l ntr-un potenial utilizator al serviciilor de sntate. Cooper (1975): o modificare a strii de sntate apreciat de ctre un specialist ca necesitnd tratament.Mathew: nevoia de ngrijiri medicale apare atunci cnd individul prezint o afeciune sau disfuncie pentru care exist un tratament sau o ngrijire eficient i acceptabil

Conceptul de sntate are dimensiuni biologice i psihologice; Semnificaia cunoate variaii n funcie de grupuri, clase sociale sau de populaii; Sntatea este neleas n mod diferit de patolog, clinician sau bolnav. Este privit de patolog ca o stare de integritate, de ctre clinician ca pe o lips de simptome i de bolnav ca o stare de bien-etre (Atanasiu 1983).

7 Nevoile dupa BradshowTerminologia propus de Bradshow (1972): 5 definii

1. Nevoia normativ - necesitatea n accepiunea experilor, specialitilor;2. Nevoia simit - dorina n accepiunea individului3. Nevoia exprimat - punerea n practic a nevoii simite de ctre individ prin solicitarea asistenei de specialitate;4. Nevoia comparat - comparaia ntre ngrijirile sanitare primite de ctre indivizi diferii, dar cu caracteristici similare;5. Nevoia nesatisfcut - diferena ntre ceea ce s-a oferit i ceea ce se cerea n realitate.

8 Indici clinici: DMFT, CPITN, SIC Indicele CPI (Community Periodontal Index), anterior numit CPITN (CPI of Treatment Need) cuprinde 3 indicatori clinici: sngerarea, prezena tartrului i profunzimea pungilor parodontale (se pleaca de la premiza evolutiv a afeciunii parodontale); Dinii examinai sunt: 17, 16, 11, 26, 27, 47, 46, 31, 36, 37. DMF-T/deft exprim numrul mediu de dini cariai (D), abseni (M) i obturai (F) pentru un subiect examinat (dent. perm i temporar). Alctuit din trei componente: dinte cariat (D/d); absent de cauz carioas (M/e); dinte obturat (F/f). Msurarea prevalenei cariei dentare prin numrul de suprafee dentare afectate (DMF-S) prezint un grad mai mare de acuratee dect msurarea prin numrul de dini afectai (DMF-T). Ex.: un dinte cu cinci suprafee dentare afectate de carie va avea aceeasI contribuie la valoarea final a indicelui DMF-T ca i un dinte care are numai o suprafa afectat. Indicele Semnificativ de Carie (Significant Caries Index) SiC. 2000, Prof. Douglas Bratthall a propus introducerea unui nou indice pentru a atrage atenia asupra indivizilor cu cele mai mari valori ale indicelui DMFT. SiC reprezint valoarea medie a indicelui CAO-D la treimea din grupul studiat cu cele mai mari valori ale acestui indice. Calcularea indicelui SiC are o importan deosebit i n aprecierea necesitilor de tratament, deoarece la aceast treime cu valorile cele mai mari ale indicelui DMFT se impune luarea de msuri preventive suplimentare.

9. Obiectivele prioritare ale sociologiei medicale: Studiul variabilelor culturale ale manifestrii sntii i bolii; Relaiile medicale i sociale n grupurile mici; Bazele economice ale serviciilor medicale; Influena industriilor medicale asupra strii de sntate a populaiei; Conexiunea ntre structura social i boal; Influena factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor) asupra strii de sntate i rspunsul societii la sntate i mbolnvire.( clasificare : Clasificarea obiectivelor sociologiei medicale1. Obiectivul medicalSpijinul medicinei sociale n sesizarea factorilor sociali care pot declana boala sau pot prezerva sntatea. Este un instrument de cercetare i observaie pentru medicina social i, prin aportul observaional, pentru epidemiologie.

2. Obiectivul economic Sociologia medical realizeaz studii privitoare la costurile ngrijirilor medicale, consumul de medicamente, cheltuielile individuale i de buget, studii utile pentru planificarea aciunilor de sntate sub aspectul ofertei i cererii de ngrijiri de sntate.

3. Obiectivul sociologicPrin analiza problemelor de sntate este vizat cunoaterea societii. Cmpul medical este privit ca un loc privilegiat care codific regulile ce prezideaz)

10.Indicele de dezv umana : Indicele de dezvoltare uman desemneaz starea unei colectivitai condiionat de trei parametrii: sperana de viat la natere/produsul intern brut (n USD)/rata de alfabetizare a persoanelor adulte. Romnia - indice76.2 (Germania 95.8, Japonia 99.3).

11.Def bolii + sanatatii dupa ParsonsDefiniia sociologic a bolii i sntii (dup Parsons): Boala i sntatea se definesc n raport cu problema devianei, conformitii i controlului social. Boala - form de devian de la normal, iar sntatea - comportament normal, conformist. Societatea instituionalizeaz deviana i se bazeaz pe corpul medical ca pe un grup profesional care este capabil s o trateze; Boala i sntatea nu pot fi privite dect prin raportare la fiina uman care este un tot unitar (fiin biologic, psihic, social).

Cteva definiii date conceptului de sntate

Conceptul de sntate are dimensiuni biologice i psihologice; Semnificaia cunoate variaii n funcie de grupuri, clase sociale sau de populaii; Sntatea este neleas n mod diferit de patolog, clinician sau bolnav. Este privit de patolog ca o stare de integritate, de ctre clinician ca pe o lips de simptome i de bolnav ca o stare de bien-etre (Atanasiu 1983).

12 ACTIVITATI SPECIFICE PROMOVARII SANATATIIPublicate in Carta de la Ottawa pentru promovarea sanatatii O.M.S. (1986) :1. Crearea mediilor favorabile mentinerii sanatatii.2. Actiuni politice publice ce pot promova stiluri de viata sanogene.3. Sustinerea actiunilor comunitatii.4. Dezvoltarea abilitatilor personale pentru intreprinderea actiunilor benefice sanatatii prin actiuni de educatie pentru sanatate.5. Reorientarea serviciilor de sanatate , din furnizarea serviciilor terapeutice in actiuni destinate prevenirii imbolnavirilor si educarii membrilor comunitatii in vederea pastrarii si imbunatatirii sanatatii.

13.Mesajul sanogen

Medicii dentisti din practica privata si publicaInstitutii abilitate (MS, ASPMB, UMF), Asociatii profesionale (UNAS, AMSPPR, etc)Producatori (Oral B, Colgate, Blend a Med)

Alegerea canalului n funcie de: Publicul cruia i se adreseaz Zona de interes a chestiunii de transmis Partenerii sociali i media Buget Egalitatea i echitatea - sntate pentru toi Putere de aciune organizaii nsrcinate cu pstrarea i promovarea sntii Susinere politic - activitate de lobby influena sistemului sanitar n politic.

Comunicnd l influenezi pe cellalt, Alex Mucchielli

14.Risc carios( evaluare risc carie) alegi din astea..dupa numele proprii

ADA- Previser (2003)

Modelul 1Clasificarea grupelor de risc

Scor

Professional Prevention in Dentistry (Anderson M. H., Brathall D., 1994

Clasele de risc carios6

Risc carios 0

Factori etiologici: Streptococcus mutans negativ; nivele sczute de lactobacili n saliv (< 10.000 CFU/ml); rata de formare a PB sczut sau foarte sczut. Prevalena cariei: suprafete ocluzale fr leziuni carioase, suprafee restaurate la molari. Incidena cariei 0. Indicatori de risc externi, factori de risc i prognosticul factorilor de risc; nuli. Indicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc; nuli.Factori preventivi: standard de igien oral foarte bun; folosirea regulat a pastelor de dini cu fluor; dieta excelent; ingrijiri oro-dentare preventive regulate;

Risc carios sczut

Factori etiologici: Streptococcus mutans < 100.000 CFU/ml; nivele sczute de lactobacili n saliv (< 10.000 CFU/ml); rata de formare a PB sczut sau foarte sczut. Prevalena cariei: ntre 20 35 ani cteva carii ocluzale sau suprafee restaurate la molari. Incidena cariei; mai puin de o suprafa cariat la mai puin de 5 ani Indicatori de risc externi, factori de risc i prognosticul factorilor de risc: redui sau nuli Indicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc: redui sau nuliFactori preventivi: standard de igien oral bun; folosirea regulat a pastelor de dini cu fluor; diet bun; ngrijiri oro-dentare preventive regulate.

Risc carios moderat

Factori etiologici: Streptococcus mutans > 100.000 CFU/ml; nivel crescut de lactobacili n saliv ( 10.000 CFU/ml); rata de formare a PB moderat sau mare. Prevalena cariei mare: ntre 20 35 ani pot fi prezente leziuni carioase sau restaurri , cele mai multe ocluzale i cteva pe suprafeele aproximale posterioare. Incidena cariei: mare, mai mult de o suprafa cu leziune carioas pe an. Indicatori de risc externi, factori de risc : frecvena mare de consum a produselor zaharoase (clearance prelungit); nivel socio-economic necorespunztor. Indicatori de risc interni, factori de risc : reducerea secreiei salivare stimulate; capacitate tampon redus; rspuns imunologic redus.Factori preventivi: standard de igien oral deficitar; folosirea neregulat a pastelor de dini cu fluor; regim alimentar deficitar; ngrijiri oro-dentare preventive neregulate.

Risc carios mare Factori etiologici: Streptococcus mutans > 1.000.000 CFU/ml; nivele crescute de lactobacili n saliv ( >100.000 CFU/ml); rata de formare a PB mare sau foarte mare. Prevalena cariei foarte mare: ntre 20 35 ani prezint mai mult de un dinte pierdut prin carie direct sau indirect (de cauza endodontic sau rdcini fracturate n trecut), restaurri ocluzale, cele mai multe suprafee aproximale, includ incisivul maxilar i suprafeele orale; Incidena cariei: foarte mare, mai mult de dou noi suprafee cariate pe an. Indicatori de risc externi, factori de risc i prognosticul factorilor de risc: frecvena foarte mare de consum a produselor zaharoase: nivel socio-economic sczut sau foarte sczut (nivel educaional sczut) utilizarea medicamentelor hiposialice; indicatori de risc interni, factori de risc i prognosticul factorilor de risc: rata secreiei salivare foarte sczut sau xerostomie; capacitate tampon foarte redus; boli cronice care duc la xerostomie (sdr. Sjgren); rspuns imunologic sever compromis. Factori preventivi: standard de igien oral foarte sczut; folosirea neregulat a pastelor de dini cu fluor; regim alimentar mult deficitar. ngrijiri oro-dentare preventive neregulate sau absente4

3

2

Modelul 2. Evaluarea riscului carios Caries Risk Assessment ADA (1995)2

Risc sczut : Fr leziuni noi sau leziuni incipiente n ultimul an

Risc mediu: O leziune nou/incipient/recurent in ultimul an Fisuri in gropie adnci sau lipsite de coalescen Experiena carioas mare la prini sau frai Carii in antecedente n fisuri sau gropitele ocluzale Carii aprute n copilaria timpurie Igiena oral defectuoas Vizite neregulate la cabinetul dentar Expunere neadecvat la fluoruriRadiotransparene proximal

Risc crescut Dou sau mai multe leziuni noi/incipiente sau recurente sau dou dintre urmtoarele condiii: Fisuri si gropie adnci sau lipsite de coalescen Parini sau frai cu rat carioas mare Carii in antecedente n fisuri sau gropiele ocluzale Carii aprute in copilria timpurie Expuneri frecvente la zahr Flux salivar sczut Igiena oral defectuoas Vizite neregulate la cabinetul dentar Expunere neadecvat la fluoruriRadiotransparene proximal

Modelul 3. Cariograma (Brathall, 1996) un program computerizat, interactiv si educational Conceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si predispun la aparitia CD, fiind un ghid in incercarea de estimare a RC; Scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat prin Sansa de a evita noile carii , ilustrand in ce proportie afecteaza diferiti factori aceasta sansa si de a incuraja aplicarea metodelor de preventie inainte de aparitia noilor leziuni; Factorii cuprinsi in evaluare sunt : Dieta (sectorul albastru), Bacterii (rosu), Susceptibilitate , alcatuit din programul de fluorizare, capacitatea tampon salivara si rata fluxului salivar (Bleu) si Circumstante , constituit din experienta carioasa anterioara si bolile generale asociate( galben). Sansa actuala de evitare a cariilor este reprezentata de sectorul verde, iar dimensiunea sa arata marimea riscului carios. Se poate demonstra modul in care se poate reduce Sansa prin actiunea asupra factorilor de risc , schimband scorurile pentru fiecare factor si se ofera sugestii pentru metodele de reducere a riscului carios.

ansa Sansa de a evita noi leziuni in viitor Diet frecvena si coninutul meselor si gustrilor Bacterii cantitatea de plac microbian si tipul de bacterii Susceptibilitate rezistena dinilor (fluorizare) si caracteristicile salivei Circumstane experiena carioas anterioar i bolile generale si condiiile asociate

2

Modelul 4. Managementul cariei prin evaluarea riscului carios(CAMBRA) elaborat n 2002 a fost de un grup de experi din S.U.A. contine fia de evaluare (indicatori de risc, factori de risc si de protectie) i recomandri de procedee terapeutice. primul pas este evaluarea nivelului riscului carios pentru determinarea nevoii de interventie terapeutic, fiind o parte integrant a planului de tratament. pe baza evaluarii riscului carios se completeaz recomandrile terapeutice, ce constituie punctul de plecare pentru conturarea planului de tratament. analiza global a ncadrrii pacientului n grupa de risc n funcie de balana dintre indicatorii/ factorii de risc i factorii de protecie, prin determinarea numrului i a severittii indicatorilor/ factorilor de risc

Pacienii din grupul de risc sczut Strategia de management meninerea balanei n favoarea factorilor de protecie pacienii s fie contientizai de posibilitatea modificrii n timp a riscului carios Periodic, la fiecare edin de control este necesar reevaluarea riscului carios, datorit unei posibile schimbri n igiena oral, fluxului salivar nivelurilor bacteriene, dietei, folosirii fluorurilor. Aceti pacieni au nevoie, n general, de mai puin supervizare profesional pentru urmrirea cariei dentare (pot fi urmriti din punct de vedere parodontal sau pentru alte condiii orale), frecvena vizitelor la cabinet i a examinrii radiografice este sczut la acest grup.

Pacienii din grupa de risc moderat analiz a balanei ntre factorii identificai n evaluarea riscului carios, balana carioas poate fi uor inclinat spre grupul cu risc crescut. Se recomand: periaje profesionale periodice; consiliere pentru o diet necariogen; terapia de fluorizare poate fi adaugat pentru a fi siguri ca balana se inclin ctre oprirea evoluiei bolii carioase ( cltiri orale cu soluii fluorurate) dispensarizare cu evaluarea radiografica pentru activitatea carioas mai frecvent dect pentru cei din grupul de risc sczut (aproximativ o dat la 18-24 luni -efectuarea Rx cu film mucat, perioada fiind stabilit n funcie de factorii de risc prezeni i evaluarea clinicianului). educaie pentru sntate, n vederea schimbrii atitudinilor i practicilor de igienizare personal favorabile meninerii sntii dentare;

Pacienii din grupa de risc crescut Standardele obligatorii pentru aceti pacieni sunt: realizarea periodic a testelor microbiologice tratamentelor antimicrobiene periaje profesionale periodice utilizarea pastei de dinti cu 1,1% F aplicarea lacurilor cu NaF 5% utilizarea gumei de mestecat cu xylitol consiliere pentru o diet necariogen educaie pentru sntate sigilri ca metod de prevenire a cariei n anuri i fosete ocluzale dispensarizare (frecvena examinrilor clinice i radiologice periodice este mai mare, fiind de dorit o dat/6 luni sau o dat/an).

Pacienii din grupa de risc extrem pacienii cu risc crescut care prezint suplimentar nevoi speciale sau prezint afectare salivar de tip hiposalivaie sever. trebuie urmrii i condui mai agresiv dect cei din grupa precedent. Se pune accent pe : refacerea capacitii tampon salivare refacerea rezervei de calciu i fosfai necesare remineralizrii leziunilor necavitare adiional sunt recomandate terapii de cltiri orale cu rol de tampon (de exemplu bicarbonat de Na) pentru refacerea i purificarea funciilor tampon salivare i paste de dinti cu calciu i fosfati -componentele salivare normale necesare remineralizrii structurilor dentare.

Etape cheie ale tratamentului MI Identificarea factorilor de risc Prevenia reapariiei factorilor de risc Restaurare minim invaziv Control periodic n funcie de susceptibilitatea pacientului Principiile MI : Identificarea i evaluarea incipient a tuturor factorilor cu potenial cariogen Prevenirea apariiei cariilor prin eliminarea sau minimalizarea factorilor de risc Refacerea smalului demineralizat i protejarea sa mpotriva viitoarelor atacuri (Tooth mousse si MI Paste Plus si ICON) Consilierea pacientului referitor la perioadele de control n funcie de susceptibilitatea apariiei cariilor

2

15.Sociologia medicalaSOCIOLOGIE MEDICAL

Definiia: Studiaz bazele sociale ale sntii i mbolnvirii, interdependena dintre factorii sociali i starea de boal sau de sntate a populaiei, precum i influena strii de sntate sau de boal asupra vieii sociale a indivizilor i grupurilor umane.

Scopul: Studierea definiiilor sociale ale bolii, a practicilor care se refer la boal, a instituiilor care au ca sarcin ngrijirea i restabilirea sntii, a statutului social al bolnavilor i comportamentul bolnavului.

Direciile de cercetare ale sociologiei medicale: Etiologia social a bolii; Comportamentele sociale ale terapiei i readaptrii; Medicina ca instituie social; Sociologia nvmntului medical.

Obiectivele prioritare ale sociologiei medicale: Studiul variabilelor culturale ale manifestrii sntii i bolii; Relaiile medicale i sociale n grupurile mici; Bazele economice ale serviciilor medicale; Influena industriilor medicale asupra strii de sntate a populaiei; Conexiunea ntre structura social i boal; Influena factorilor socio-economici (politici, economici, distribuirea resurselor) asupra strii de sntate i rspunsul societii la sntate i mbolnvire

16. Factorii de protecie (protectori) Dispensarizare frecvent cu controlul placii dentare, igienizare profesional Acces la ingrijirile de specialitate i educaie pentru igien corect Supravegherea condiiilor favorizante Reducerea nivelului SM Intervenii preventive (sigilri, fluorizari profesionale) Fluorizare optim sistemic sau local Prevenirea obiceiului de sugere biberon Reducerea frecvenei gustrilor Reducerea cantitii i frecvenei consumului de dulciuri Igiena oral corespunztoare Igiena oral i starea sntii optime a parinilor Substituieni de saliv

17.fact comportamentali sau poate sa dea altceva

Factorii de risc ai cariei dentareA. Fizici (biologici): experiena carioas anterioar modificri de structur ale smaltului zone anatomice dentare susceptibile hipoplazia de smal nivel crescut SM carii de biberon n antecedente factori genetici B. Boli generale sau tratamente care pot influena riscul carios diet special bogat n carbohidrai, administrare frecvent de medicamente cu coninut crescut de zahr, scderea fluxului salivar datorit iradierii sau medicaiei, boli autoimune sindrom Sjgren radioterapia n teritoriul buco-maxilo-facial purtarea aparatelor ortodontice C. Socio-demografici : venitul familiei vrsta mamei etnia ocupaia prinilor rangul copilului numr mare membrii n familie mediul rural sau urban statut de emigrant lipsa serviciului lipsa ngrijirii materne sntate oral inadecvat a prinilor fluorizare suboptimal nivel crescut al SM la prini.

D. Comportamentali : lipsa alptrii naturale frecvena alptatului folosirea biberonului n timpul somnului sau la cerere, cu buturi ndulcite vrsta primului control diet si orar alimentar inadecvate (gustri frecvente, cantitate mare de dulciuri i produse de patiserie) igien oral necorespunztoare (frecvena periajului, vrsta nceperii periajului,lipsa pastei cu F, tehnica incorecta, ) vizite neregulate la cabinet si anxietatea crescut lipsa supervizrii periajului de ctre prini periaj i flossing neregulat al mamei transfer salivar maternal la copil bulimie adresabilitatea mamei ctre cabinetul de medicin dentar vizionarea TV n timpul meselor.

18.Studii experimentale def caract exemp

Anchete epidemiologice experimentale Implica tentativa de a schimba o variabila la un grup (comunitate), schimbarea unei componente a stilului de viata sau incercarea unui nou tratament. Consideratiile etice sunt de o importanta capitala, fiind realizate strict prin protocol. Experimente tip : -simplu orb erori datorate cunoasterii de catre experimentator a lotului caruia i se administreaza produsul activ - dublu orb preferat, datorita obiectivitatii rezultatelor

19 Modelul Shannon weaver

20. Modelul Ewles i Simnett (1999) de realizare a unui program de sntate cuprinde 7 etape:

1. Identificarea necesitilor i prioritilor2. Stabilirea scopului i obiectivelor3. Stabilirea celei mai eficiente metode de atingere a scopului i obiectivelor4. Identificarea resurselor5. Planificarea metodelor de evaluare6. Stabilirea planului de aciune7. START! Implementarea programului

21. DEFINITIA PROMOVARII SANATATII (una din astea)Orice efort planificat destinat : - realizarii de politici publice favorizante, - creerii mediilor favorabile consolidarii comportamentelor sanogene, - dezvoltarii abilitatilor personale si - reorientarii serviciilor medicale pentru obtinerea starii de sanatate. Strategia ce abordeaza sanatatea individului, legata de stilul sau de viata, iar pe de alta parte are o abordare politica , reprezentata de interventii benefice asupra mediului , care sustin modurile sanogene de viata si previn sau interzic modurile nesaonogene de viata. Stiinta care permite indivizilor separat si comunitatilor sa creasca controlul asupra determinantilor sanatatii si astfel sa isi imbunatateasca starea de sanatate. Strategia de mediere dintre indivizi si mediul inconjurator, combinind alegerea personala cu responsabilitea sociala pentru sanatate.

22.Cariograma Cariograma (Brathall, 1996) un program computerizat, interactiv si educational Conceput pentru intelegerea interactiunii dintre factorii care concura si predispun la aparitia CD, fiind un ghid in incercarea de estimare a RC; Scopul sau este de demonstrare grafica a riscului carios, exprimat prin Sansa de a evita noile carii , ilustrand in ce proportie afecteaza diferiti factori aceasta sansa si de a incuraja aplicarea metodelor de preventie inainte de aparitia noilor leziuni; Factorii cuprinsi in evaluare sunt : Dieta (sectorul albastru), Bacterii (rosu), Susceptibilitate , alcatuit din programul de fluorizare, capacitatea tampon salivara si rata fluxului salivar (Bleu) si Circumstante , constituit din experienta carioasa anterioara si bolile generale asociate( galben). Sansa actuala de evitare a cariilor este reprezentata de sectorul verde, iar dimensiunea sa arata marimea riscului carios. Se poate demonstra modul in care se poate reduce Sansa prin actiunea asupra factorilor de risc , schimband scorurile pentru fiecare factor si se ofera sugestii pentru metodele de reducere a riscului carios.

ansa Sansa de a evita noi leziuni in viitor Diet frecvena si coninutul meselor si gustrilor Bacterii cantitatea de plac microbian si tipul de bacterii Susceptibilitate rezistena dinilor (fluorizare) si caracteristicile salivei Circumstane experiena carioas anterioar i bolile generale si condiiile asociate

23.Domeniile sanatatiiSntatea oral - Abordare interdisciplinar (Domeniile)

Demografia Epidemiologia Statistica tiine biomedicale. tiine sociale i comportamentale tiina mediului exterior organismului Managementul i administraia serviciilor de sntate.

24.Calitati (performantele) screeningului

Validitatea -capacitatea unei probe de a identifica corect, cu acuratete ceea ce trebuie sa identifice (erorile sistematice si intamplatoare sa fie cat mai mici). Poate fi interna sau externa. Senzitivitatea- procentajul rezultatelor pozitive n masa bolnavilor (complementara cu proportia fals-negativilor).Sn = a/a+c x100. O proba cu senzitivitate mare va determina o proportie a fals-negativilor mica. Specificitatea este capacitatea unei probe de a identifica corect pe cei care nu au boala procentajul rezultatelor negative n masa nonbolnavilor (complementara cu proportia fals-pozitivilor). O proba cu specificitate mare va determina o proportie a fals-negativilor mica.Sp = d/d+b 100 sau RN/NB 100, unde RN sunt real negativii (persoanele nonbolnave la care rezultatele au fost negative), iar NB sunt nonbolnavii. Specificitatea este complementar cu proporia fals-pozitivilor (RN/NB+FP/NB=1). Reproductibilitatea - standardizarea metodei, instruirea si controlul personalului. Valoarea predictiva: VP+ = probabilitatea prezentei unei boli cand testul este +. VP+= a/a+bx100 VP- = probabilitatea absentei unei boli cand testul este - . VP-= d/d+cx100

25. Determinantii de risc sau indicatorul de risc e un termen folosit pt. factorii care sunt identify. In cursul determin. Datelor de prevalent (definite k risc probabil) fiind fol ca instrumente pt selectarea indivizilor cu risc crescut de a contacta o boala. Indicatorii de risc pt carie sunt utilizati in diag, de screening si motivare a pacientilor.

26 Markerii de risc sunt utilizati mai mult in sens predictive si e un factor asociat cu o crestere a probabilitatii unei boli ulterioare, care nu implica cauzalitatea.exem: Predictorul de risc un factor caracteris asociat cu un risc crescut al bolii respective dar nu face parte din lantul causal.

27.Metode de educatie Alegerea metodelor de educaie: n funcie de problema educaional identificat n faza de evaluare si de vrsta grupului int. Exemple: expuneri, demonstraii, diapozitive, jocuri jucarea unui rol (teatru) teatru de ppusi, postere, mass media (TV, internet, radio), jocuri video.

28 Abordarile sanatatii ABORDRILE SNTII ORALE Individual Comunitar

I. Abordarea individual Responsabilitatea individual A. Igienizarea oral zilnic - indepartarea pe cat posibil a biofilmului dentar prevenirea aparitiei cariei si parodontopatiei -ptr. persoanele cu RC scazut este suficienta (pasta F) - ptr. cei cu RC mediu sau crescut- suplimentata cu mijloace suplimentare : clatiri cu sol. F, sigilari, fluorizare profesionala - ptr. prevenirea afectiunilor parodontale: mijloace adjuvante de indepartare a PDM: firul dentar, periute interdentare, dus bucal, ape de gura, etc B. Stilul de via -Dieta - Consumul de alcool si tutun - Adresabilitatea catre cabinetele dentare monitoriyarea starii de sanatate orala si depistarea precoce a eventualelor afectiuni (abordare minim invaziva) Responsabilitatea personalului medical dentar: - evaluarea starii de sanatate orala ( in contextul sanatatii generale + stil de viata, comportament, mediu extern) - metode moderne de dg : laserfluorescenta, testele diagnostice (microbiologice, imunologice, genetice) - evaluarea necesarului de tratament - abordarea terapeutica individualizata incadrarea intr-o grupa de risc Metodologia moderna de abordare - factori implicati in aparitia unei afectiuni:- agenti etiologici- susceptibilitatea pacientului (teren, factori genetici) - comportament, mediu extern - timp

29. Teste salivare Teste salivare (factori salivari si microbiologici): fluxul, vscozitatea si consistena salivei nestimulate pH-ul salivei nestimulate capacitatea tampon (calitatea) a salivei stimulate nivelul Streptococilor mutans nivelul Lactobacililor din saliva colectat

30.SWOT Analiza SWOT

Punctele tari Punctele slabe (lipsurile) Oportunitile Ameninrile (constrngerile)

Constrngeri:- politici guvernamentale sau ale asociatiilor profesionale restrictive; limitarea resurselor i timpului; lipsa facilitilor; atitudini ostile in colectivitate; caracteristici socio-economice, culturale i educaionale ale colectivitii.

Monitorizarea programului:1. Monitorizarea activitilor programului2. Monitorizarea forei de munc3. Monitorizarea facilitilor i a echipamentelor.

Evaluarea programului: Permite s msurm progresul obinut la final i eficiena fiecrei activiti Permite identificarea problemelor aprute n cursul derulrii programului i soluiile acestora Permite obinerea unor concluzii feedback.

31. CAi (canale) de transmitere mesaj a prog de san oralaCi - canale de transmitere a mesajului:

Ci interpersonale - comunicare proxemic, kinezic: conferine, lecii Ci mediatizate - comunicare telematic Text - scris - imagine tiprit: articole, brouri, afie, pliante, reviste comunitare Spot audio: emisiune, ad. comercial, social Spot t.v. emisiune specializat, film, ad.comercialCanale multimedia, site-uri comunitare, advertising, rubrici pentru consumator

32. Criterii de alegere ale bolilor obiectul screeningului boala sa constituie o problema de sanatate (prevalenta mare, gravitate mare: evolutie fatala, invaliditate, absenteism); boala sa fie decelabila in faza de latenta sau in formele de debut asimptomatic; sa existe teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat, acceptabile de catre populatie si cu senzitivitate si specificitate mare; sa existe facilitati disponibile pentru cei depistati cu boala; tratamentul si supravegherea sa fie acceptate de bolnavi; costul actiunii sa nu fie exagerat de mare. sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea modului optim de aplicare al testului.

33. Parametrii utilizati in evaluarea riscului carios Parametrii utilizai n evaluarea riscului cariosCaracteristici esentiale ale indicatorilor de risc in predictia riscului carios : Sn, Sp, VP+, VP-A. Experiena carioas anterioar - uzual cel mai semnificativ predictor singular, ns nu este suficient, nici la nivel de grup, nici individual. Exprimata prin: 1.Prevalena cariei - balana dintre factorii de rezistani atac n prezent i trecut, exprimat prin indicii DMFT, DMFS, dmft, dmfs i SIC.2. Prezena leziunilor incipiente, precavitare (studiu realizat n Goteborg la adolesc de 15-16 ani a demonstrat superioritatea corelaiei lez. incipiente- cresterea DFS, faa de celelali indicatori).3. Statusul dentiiei primare i a M1- cel mai bun predictor pentru evaluarea riscului carios, comparativ cu testele salivare, microbiologice si socio-comportamentale. (RC crescut dac exist o cretere carioas de cel puin 1 leziune noua/an, luand n considerare variaia DFSi lez. precavitare , n locul unui set mai extins de date ( Marthaler, Steiner, 1991).4. Cea mai bun combinaie de predictori ai creterii carioase: numr mic de molari indemni din dentiia primar, numr mare de leziuni precavitare la M1 (Marthaler, Steiner si Helfenstin, 1992).

34. Evaluarea riscului cancerului oral Evaluarea cu ajutorul instrumetului computerizat Previser 1 risc foarte redus 1 risc redus 2 risc mdoerat 3 Risc crescut 4 Risc foarte inalt 35. OIDP definitie si enumerare Oral Impact on Daily Performance OIDP) (Adulyanon, Sheiman, 1997)

OIDP Child OIDP (11-12 ani)

Aprecierea necesitilor de sntate Planificarea serviciilor de asisten dentar Prevalena i severitatea impactului asupra activitilor zilnice Corelaii cu aprecierea clinic.

8 activiti zilnice (fizice, psihice, sociale) pot fi menionate:1. alimentaia;2. vorbirea;3. practicile de igien oral;4. somnul i relaxarea;5. zmbetul, rsul i dezvelirea fr jen a dinilor;6. meninerea strii emoionale uzuale, fr stri de iritare;7. ndeplinirea rolurilor sociale;8. plcerea de a veni n contact cu oamenii.

36. Determinarea necesitatilor stomatologice Dimensiune clinic bazat pe istoricul simptomatologiei Evaluarea disfunciilor pentru evaluarea impactului Determinri privind disfuncionalitatea social Preteniile individului - percepii asupra normalului Evaluarea tendinei individului de a ntreprinde aciuni de prevenie, mentalitti, cunotinte i atitudini n ceea ce privete comportamentul de sntate Recomandarea unui tratament sau a unor ingrijiri eficiente i acceptabile Aptitudini necesare pentru acordarea acestora.

37. OHIP def alcatuire evaluare Def profil al impactului sntii orale care cuprinde 49 de elemente grupate n 7 scale referitoare la:

limitarea funcional (reducerea capacitii masticatorii, de ex.) durerea fizic (durerea dentar) disconfortul psihologic (alterarea strii de bine) incapacitatea fizic (evitarea anumitor alimente) incapacitatea psihologic (alterarea statusului emoional i afectiv prin scderea funciilor cognitive; scderea ateniei) incapacitatea social (evitarea contactelor sociale) handicapul (neputina de a se conforma rolurilor sociale).

Pentru evaluarea rspunsurilor, se folosete scala Likert, cu 5 dimensiuni:I. niciodat (scor 0);II. rareori (scor 1);III. ocazional (scor 2);IV. destul de des (scor 3);V. foarte des (scor 4).

38. Date demografice (profilul colectivitii) - instrumente sociologice (chestionar, interviu, focus grup) numrul indivizilor din populaia int i distribuia geografic status-ul soco-economic condiii de via adresabilitatea ctre serviciile medicale publicestarea general de sntate

39. Disfuncia: reprezint o pierdere sau anomalie a unei funcii mentale, fizice sau biochimice, prezent de la natere sau dobndit ca urmare a unei boli sau agresiuni la nivelul cavitii orale (edentaia, parodontopatia, malocluziile).

40. Criterii de alegere ale bolilor obiectul screeningului boala sa constituie o problema de sanatate (prevalenta mare, gravitate mare: evolutie fatala, invaliditate, absenteism); boala sa fie decelabila in faza de latenta sau in formele de debut asimptomatic; sa existe teste capabile sa deceleze boala, simplu de aplicat, acceptabile de catre populatie si cu senzitivitate si specificitate mare; sa existe facilitati disponibile pentru cei depistati cu boala; tratamentul si supravegherea sa fie acceptate de bolnavi; costul actiunii sa nu fie exagerat de mare. sa fie foarte bine cunoscute conditiile naturale pentru alegerea modului optim de aplicare al testului.

41. I. Abordarea individual Responsabilitatea individual A. Igienizarea oral zilnic - indepartarea pe cat posibil a biofilmului dentar prevenirea aparitiei cariei si parodontopatiei -ptr. persoanele cu RC scazut este suficienta (pasta F) - ptr. cei cu RC mediu sau crescut- suplimentata cu mijloace suplimentare : clatiri cu sol. F, sigilari, fluorizare profesionala - ptr. prevenirea afectiunilor parodontale: mijloace adjuvante de indepartare a PDM: firul dentar, periute interdentare, dus bucal, ape de gura, etc B. Stilul de via -Dieta - Consumul de alcool si tutun - Adresabilitatea catre cabinetele dentare monitoriyarea starii de sanatate orala si depistarea precoce a eventualelor afectiuni (abordare minim invaziva) Responsabilitatea personalului medical dentar: - evaluarea starii de sanatate orala ( in contextul sanatatii generale + stil de viata, comportament, mediu extern) - metode moderne de dg : laserfluorescenta, testele diagnostice (microbiologice, imunologice, genetice) - evaluarea necesarului de tratament - abordarea terapeutica individualizata incadrarea intr-o grupa de risc Metodologia moderna de abordare - factori implicati in aparitia unei afectiuni:- agenti etiologici- susceptibilitatea pacientului (teren, factori genetici) - comportament, mediu extern - timp 42.etape cheie ev. Necesarului de tratament elemente cheie care permit estimarea necesarului:I. Utilitatea procedurilor disponibile i resursele necesare;II. Trebuie s se in cont de necesitatea tratamentului, de eficiena i costurile acestuia;III. Trebuie evaluate i incluse rezultatele care stau la baza necesitii;IV. Aceste rezultate se refer la morbiditate, durere, disconfort, disfuncie, incapacitate, handicap i mortalitate.