CUPRINS

Introducere . .. . .. .5SUTA DE CAPETE

DE LA LIUBOSTINIA

Credinfa in Evanghelie. infelesul giimportanta acestei credinfe. Roadele inBisericaOrtodoxi. ......13in locdeepilog .........6gAnexd .. ..71

Monahullacov. .. ... .72

FrateleStanko .......79Stare{ul Eustatie ......92IeromonahulCasian .........92StarefulKalist ......106Egumenul Sava . ....131BihAnulGavriil .....146

Principiile migcdrii rugdtorilor . . . . . . . .153

l. Principiul de bazd al migcdrii populareortodoxe este incepe de la tine.. . . . .153

2.Programulpopular .......1543. Cine nu poate fi membru al frdliilornoastre de rugdtori . . .155

157

INTRODUCERE

p rimlvara anului 1 941. Europa con-I tinentald este aproape in intregime

ingenuncheat6 de maqina de rizboi ger-

mand. Au mai rdmas doar cdteva {5ri care

n-au fost ocupate sau n-au trecut de par-

tea Pactului Tripartit (Germania-Italia-Ja-

ponia). intre acestea,Iugoslavia qi Grecia.

Noii stipSni ai Europei fac presiuni extra-

ordinare asupra guvernului de la Belgradpentru a trece de partea coaliliei conduse

de ei. Din afar6 nu poate fi aqteptat niciun ajutor, cdci toate vechile alianle au cd-

zut, ldri mai mari gi mai puternice fiindocupate doar in cdteva s6ptim6ni. Marea

Britanie, ultimul bastion de rezistent6, es-

te ea insIgi amenintatd de invadare gi es-

te neputincioasl pe continent. Dincolo de

ocean, Statele Unite nu au intrat inc6 inrdzboi gi nici nu se intrevede cd o vor fa-ce, menfindndu-se intr-o neutralitate care

le aduce mai mult profit. Agadar geflna-

nii sunt stdpdni atotputemici gi ftrd rival

SU]A DE CAPETI: DE LA LIUBOS'I'INIA

ai Europei, iar Iugoslavia este inconjuratdde ei gi de alialii acestora. in aceste con-di1ii, la 25 martie l94l guvernul Jvetko-vici-Maciek cedeazd presiunilor gi sem-

neazd la Viena pentru aderarea la alianlacondusl de Germania hitleristd. Actul gu-

vernului stArnegte insi indignarea popo-

rului, care protesteazd prin mari demon-stratii impotriva supunerii {6rii unor inte-rese strdine. Era actul de curaj pe care ilcerea ca platd libertatea, dup[ cum con-statase gi Edvard Beneg, pregedintele Ce-

hoslovaciei ocupate in 1938: ,,Libertateanu va aparfine niciodatd acelora care nusunt gata sd moarl pentru ea."

Un rol insemnat in protestele din mar-tie 1941 din Iugoslavia l-au arut Patriar-hul Gavrilo Dojici qi Sfhntul Nicolae Veli-mirovici, episcopul de Jicea, care, al5turide al1ii, au denuntat cedarea guvemului infala gantajului extern. tn mintea qi in ini-ma lor, mai presus de orice calcul poli-tic, rdsunau incd cuvintele eroului de laKosovor, ale Sfdntului Jar Mucenic La-zdr, care spusese inainte de bdtdlia fina-ld: .,Este mai bine pentru noi si trecemprin moarle la cer dec6t s[ trSim in rugi-

' in 1389, Sfentul larLazdr impreund cu armatasa a infruntat la Kosovopolie (C6mpia Mierlei) oas-tea mult mai humeroasd a sultanului Murat. prefe-rdnd si moari decAt s6 se supund turcilor (n.u.ad.),

INTRODUCERE

ne $i in robie." Agadar, ca urmare a ridi-c[rii in masi a poporului iugoslav, la do-td zile dup6 semnarea adeziunii Ia alian-

[a germano-italiani, are loc o lovitur6 de

stat militari care ristoarnd guvernul gi ru-pe leg6tura ruqinoasd cu magina de rdzboihitleristd. intr-o scrisoare pastoralS dinacele zile, vlddica Nicolae scria: o,Acumputem privi viitorul fbri ruqine."

Dar, aqa cum era de agteptat, revoltaiugoslavd a declanqat m6nia turbatd a luiHitler. R.dzbunarea avea sd fie neint6rzia-t5. Dictatorul care se voia stipdn al lumiiamdn6 indelung pldnuita invazie a Rusieipentru apedepsi nesupunerea din Balcani.La 6 aprilie 1941, fhr6 nici o declaraliede rdzboi, avioanele naziste supun Bel-gradul unui bombardament nimicitor. Lacdteva zile dupd aceasta, trupele germa-

ne impreund cu alialii lor - italienii, un-gurii gi bulgarii - irwadeazd,lara din maimulte direclii in acelagi timp, fbrd s6-i la-se vreo gansd. in doar cdteva zile armataiugoslav6 capituleazd gi teritoriul tdrii es-

te impdrfit intre ocupan{i, lupta continu-dnd doar prin grupdrile de rezistenl5. in-sd in economia rlzboiului lupta iugoslavdnu a fost ftr6 rezultat, ci a jucat un rol de-

+ .^cisiv. Intdrzierea produsd in declangarea

ofensivei gennane asupra Rusiei a fEcut

SI]TA DE CAPIJ'I'E DE LA LILIBOS'TINIA

ca trupele naziste sd nu iqi indeplineascd

obiectivele pe frontul rdsSritean. Iarna ve-

nitd prematur in 1941 le-a oprit la porfile

Moscovei, permildnd armatei ruse sd se

refacd qi, alituri de trupele aliate, sd in-

toarcd cursul rdzboiului in anul urmdtor.

insd pdnS atunci ocupanlii Iugoslavi-

ei gi-au indeplinit planul lor ftrd abatere.

Generalul Alexander von Lehr, coman-

dantul Frontului de sud, era purtdtorul

unui ordin precis din partea fiihrerului:

,,Sd se distrug[ intelectualitatea sdrb6, s5

fie indepdrtatd conducerea Bisericii Or-

todoxe Sdrbe gi in primul rdnd Patriarhul

Dojicit, Mitropolitul Zimonici2 qi Episco-

pul de Jicea Nicolae Velimirovici." Drept

urTnare, la sf6rgitul lunii iunie din acelagi

an, Sfdntul Nicolae Velimirovici, care nu

a cdutat s5 se refugieze, ci a rdmas sd su-

I Patriarhul Gavrilo Dojici a condus Biserica Or-todoxd Sdrb6 ?ntre anii 1938 9i 1950. Dup6 invada-

rea Serbiei, a fost arestat de gernrani gi inchis in M6-ndstirile Rakovila gi Voilovi{a, iar apoi in lagdrul de

concentrare de la Dachau. A fost eliberat in 1945 de

trupele americane qi a revenit in lugoslavia, unde in-tre timp se instalase la putere regimul comunist al luiTito, care prigonea Biserica in mod f6{i9. In aceste

condilii, Patriarhul Cawilo s-a sdvdrqit in anul 1950

in circumstan{e foarte suspecte.2 Sfdntul Mitropolit Petar Zimonici de Dab-

ro-Bosnia a suferit martiriul din partea poliliei se-

crete germane Gestapo la 4/14 septembrie 1941. Ela fost canonizat de Biserica Ortodoxi Sdrbdla9/21mai 2000 (n.tad.).

INTRODUCERE

t'ere alSturi de poporul siu, a fost arestat gi

i s-a stabilit domiciliu forfat la MdndstireaLiubostiniar. Era inceputul unui drum alcrucii care avea sd se sf6rgeascd abia dupdpatru ani in cumplitul laglr de la Dachau,de unde Episcopul Nicolae avea sd fie eli-berat de trupele americane.

La acest prim popas al Golgotei sale,

la Mdndstirea Liubostinia, ierarhul de Ji-cea are parte de un regim de detenfie maibl6nd qi incd mai glseqte rdgazul sI scrie.Nu poate p6rdsi mdnlstirea, insd este lacurent cu dramele prin care trece poporulsdu. in oragele s6rbeqti ocupan{ii impuq-cau mii de oameni nevinova{i, in majori-tate tineri, drept represalii pentru omor6-rea de cdtre luptdtorii din rezisten(d a unorostagi germani. Afldnd de aceasta, Sf6ntulNicolae a cerut sf, moard gi el aldturi de

cei care vor fi impuqcali: ",Dacd aceasta

este cultura germand - sd omoare o sutS

de sdrbi nevinova{i pentru un singur ger-

man -, atunci turcii erau mai echitabili...Dacd sunt vinovat, omor6li-md. Prefer sd

mor decdt sd privesc zilnic suferinlele po-porului meu." Dar nu i s-a primit cererea,

I Mdnlstirea Liubostinia, agezatdin sudul Serbi-ei, la cAtiva kilornetri de M6ndstirea Jicea - regedintaepiscopalS a Sffintului Nicolae Velimirovici -, a fostfondati in 1395 de printesa Milita, solia Sf6ntuluiLazLr, eroul de la Kosovo (n.trad.).

SU]A DE CAPETE DE LA LIUBOSI'INIA

ocupantii tem6ndu-se mai mult de un epi-

scop mucenic decdt de unul aflat sub pa-

zalor. in aceeagi perioadd, in Croalia, su-

te de mii de sdrbi care nu aveau alta vin6

decdt cd nu doreau sd renunfe la credin{a

ortodoxd a strdmogilor lor erau extermi-nafi in mod bestial in lagdrele ustaqilorr.

Ierarhi gi preoli s6rbi erau chinuili gi uciqi

chiar qi de reprezentanfi ai clerului cato-

lic croat2. Razboiul era purtat gi impotri-va locaqurilor sfinte, Mdn[stirea Jicea, re-gedinta episcopiei Sfdntului Nicolae, fi-ind bombardatd de avioanele germane.

Erau orori comise de reprezentan{ii unor

{dri care se pretindeau creqtine, dar care

in practicd nu se deosebeau de ateii so-

t Ustagii - fascigtii croali. in lagdrele acestora aufost omordli sute de mii de sdrbi, evrei gi ligani. Si-nodul Bisericii Ortodoxe S6rbe a hotirdt data de l5iunie ca zi de pr6znuire a tuturor celor care au sutbritpentru credinta in Hristos din vremea Sfdntului La-zdr pdnd, in zilele noastre.

2 La data de 9l2l mai 2000, Biserica OrtodoxaSdrbd a canonizat mai mulli ierarhi gi preoli care ausr.rferit moarte martirici in timpul celui de-al DoileaRdzboi Mondial. Printre aceqtia se num6r6 SflintulSfintit Mucenic Ioanichie, mitropolitul de Muntene-gru, omordt de comunigti; Sffintul Mdrturisitor Dosi-tei, mitropolitul de Zagreb, torturat de cdlugirije ca-tolice intr-un spital la inceputul rdzboiului; SfdntulSfin1it Mucenic Sava, episcopul de Gorni Karlovat,omordt de ustaqi; S{6ntul Platon, episcopul de BaniaLuca, omordt de ustagi g.a. In total, intre anii l94l9i 1945 au fost ucigi 515 preoli, cblugiri gi profesoride teologie.

t0

INTRODUCERE

vietici sau de impdratii p6g6ni din vechi-me. Fiind sub pazd, Sffintul Nicolae nu vaputea interveni ca in alte dd1i, ci va asistadin mdndstirea sa la mdcelurile comise dereprezentantii,,inaltei" civilizalii apusenedepdrtate de Hristos. insd va scrie pentrua mdrturisi pentru adevdr gi pentru cre-din{a sa. Din suferin{ele qi lacrimile saledin acea vreme s-a nlscut qi aceastd micdscriere: Suta de capete de la Liubostiniq.

Editorul