Surse de Finantare

7/16/2019 Surse de Finantare

http://slidepdf.com/reader/full/surse-de-finantare-563385b892f53 1/22

FACULTATEA DE AGRICULTURA SI HORTICULTURASPECIALIZAREA:C.M.A.ANUL:II

SURSE DE FINANTARE SIMANAGEMENTUL PROGRAMELOR

PROFESOR EXAMINATOR : VLADU MARIUSMASTERAND: STRUGARI RADU

-2013-



Managementul programelor de finanţare

Programul poate fi definit ca un grup de proiecte gestionate după o anumită regulă,astfel încât să se obţină avantaje mai mari decât dacă s-ar realiza prin tratarea lor separată.Proiectele sunt subcomponente ale programelor, deci şi managementul proiectelor se situeazăsub directa subordonare a managementului programelor.

Programul poate reprezenta o strategie regională, naţională sau internaţională şi setranspune în realitate prin proiecte.

Managementul programelor, asemănător managementului proiectelor este un mod delucru integrativ – de obicei, o acţiune dintr -un anumit domeniu va genera efecte pozitive saunegative în domeniile conexe. Aceste interacţiuni, directe, bine cunoscute sau subtile şi nesigure,determină adesea schimbări în obiectivele şi structura programului, influenţând performanţa

acestuia (o schimbare a obiectivelor programului va afecta bugetul acestuia, sau chiar calitateaserviciilor).Proiectele sunt subseturi ale programelor . Acestor definiţii generale le corespund, (deşi

nu întotdeauna recunoscute ca atare), inclusiv în activitatea de cercetare-dezvoltare din România,atât “lucrările de cercetare” tradiţionale, cât şi cazuri sau stadii specifice ale acestora (deexemplu, studii de prefezabilitate sau de fezabilitate necontractate / finanţate din interior), precum şi orice iniţiativa de schimbare (restructurare, reorganizare, privatizare, asociere,scindare, schimbare de sediu etc.)

Indiferent de sursă, cel mai modern instrument de finanţare este cel de proiecte. Acestsistem permite atât o selecţie obiectivă a echipelor de realizare a proiectului cât şi un mod judicios de utilizare a fondurilor. Asigurarea succesului proiectului înseamnă realizarea unui

produs/cer cetare fundamentală/serviciu/ performanţe, în condiţii de eficienţă (costurireduse),care să fie oferit clientului în cât mai scurt timp. În general sursele de finanţare pot fi:

a) la nivel internaţional: programe ale Băncii Mondiale; programe ale FMI; programe ale NATO; programe ale unor fundaţii cunoscute (SOROS, ROCKEFELLER, etc).

b) programe la nivel european: programe ale CEE (CORDIS, TQM, etc.); programul cadru PC7 Fonduri structurale programe ale Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD).

c) programe la nivel naţional: programe din planul Naţional de Cercetare – Dezvoltare şi Inovare; programe ale unor ministere, departamente; programe ale unor agenţii de specialitate Agenţia Română pentru Dezvoltare, (ARD),

Agenţia Naţională a drumurilor (AND); programe ale unor societăţi sau ale unor fundaţii.



d) programe la nivel local: prefecturi; primării; grupuri de investitoriSursele de finanţare pentru proiectele publice sunt de două categorii:

Surse in terne — Planul Naţional de Dezvoltare si Inovare PNCDI 2007 -2013, de labugetele administraţiei locale şi centrale şi contribuţii ale partenerilor privaţi

Sur se exter ne — pr in atragerea de fonduri:”Fondurile structurale, fonduride la Banca Mondială şi Uniunea Europeană (în principal prin programele

PHARE, ISPA, SAPARD, Programul Cadru PC7).Conform legii, România are o Strategie naţională care stabileşte obiectivele de interes

naţional menţionate pe scurt în subcapitolul anterior. Implementarea Strategiei naţionale se realizează prin Planul naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare, prin planuri de cercetare ale autorităţilor publice centrale, denumite şi planuri sectoriale precum şi prin alte planuri, programe şi proiecte decercetare.

4.1 Pl anul naţional pentru cercetare- dezvoltare şi inovare

Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare, numit în continuare PNCDI,reprezintă principalul instrument prin care Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţificăimplementează Strategia Naţională de C–D şi I. Primul Plan naţional s-a desfăşurat începând cuanul 2000 şi în prezent nu mai este de actualitate.

În conceperea actualului Plan naţional, PNCDI II, de către consorţiul condus de cătreCNCSIS în cadrul proiectului sectorial menţionat, s-a avut în vedere rolul sistemului naţional decercetare-dezvoltare-inovare, care este acela de a dezvolta ştiinţa şi tehnologia pentru creştereacompetitivităţii, pentru îmbunătăţirea calităţii sociale şi pentru sporirea cunoaşterii cu potenţialde valorificare şi lărgire a orizontului de acţiune, conform obiectivelor generale ale Uniunii

Europene.4.1.1 Instrumente de finanţare complementară cu cele din Planul Naţional

În afara instrumentelor prevazute in Planul Naţional, implementarea Strategiei Naţionalese realizează şi cu instrumente de finanţare complementară, ale căror obiective se coreleazăsinergic cu cele ale Planului Naţional.

i) Coordonate de ANCS

Planul de investiţii al MECI-ANCS.Obiectiv: dezvoltarea infrastructurii în institutele naţionale CD din coordonarea ANCS, inclusivdezvoltarea şi întreţinerea celor 19 instalaţii CD de interes naţional, stabilite conform HG 1428/2004, localizate în 10 institute naţionale CD. Planul sectorial CD al MECI.Obiective:- Creşterea vizibilităţii şi susţinerea transferului rezultatelor CD;- Dezvoltarea capacităţii de integrare a sistemului naţional CDI în spaţiul de cercetare europeanşi internaţional; - Dezvoltarea capacităţii MECI-ANCS de a elabora, implementa şi evalua politici, strategii şi programe la nivel naţional în domeniul CDI.



Programul Operaţional Sectorial „Creşterea competitivităţii economice” (POS-CCE) / Axa prioritară 2 - Creşterea competitivităţii economice prin cercetare şi inovare.

POS-CCE Axa Prioritară 2 CDI contribuie la realizarea obiectivelor strategice aleStrategiei Naţionale de CDI pentru perioada 2007-2013. Fondurile Structurale alocate acestei axesusţin obiectivul strategic al Strategiei Nationale „creşterea competitivităţii economiei

româneşti” obiectivul general al POS-CCE prin finanţarea unor proiecte de înalt nivelştiinţific, la care au fost atraşi specialişti din străinatate, pentru a crea colective performante pe oanumita nişă de crcetare, dar susţin şi celelalte obiective, precum cresterea capacitatii sistemuluiCDI, prin finanţarea de infrastructuri de cercetare.

Concret, in anul 2008 au fost sprijiniţi 29 de operatori economici, si s-au investit 125milioane lei in infrastructurile CDI ale acestora.

Obiectiv general: creşterea productivităţii întreprinderilor româneşti şi reducereadecalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul UE.

Obiectivele Axei prioritare 2 - Creşterea competitivităţii economice prin cercetare şiinovare, din cadrul POS-CCE cuprinde măsuri care contribuie la realizarea următoarelor obiective:

- Creşterea capacităţii de cercetare prin dezvoltarea infrastructurii CD şi atragerea de tineri şi despecialişti de înaltă calificare, atât pentru instituţii CD (universităţi şi institute CD), cât şi pentrufirme care au departamente de cercetare;- Cresterea ofertei de cunoştinţe din partea universităţilor şi institutelor CD;- Stimularea transferului tehnologic bazat pe cooperarea dintre instituţii CD şi întreprinderi;- Stimularea cererii de inovare a întreprinderilor.

ii) Coordonate de Academia Română

Trei programe de cercetare fundamentală, pe urmatoarele domenii: - Ştiinţe exacte (matematică si astronomie, chimie, fizică), ştiinţele vieţii (biologie, medicina,agronomie) si ale Pamântului (geografie, geodinamică), ştiinţe tehnico-inginereşti (inclusiv TI -tehnologia informaţiei);

- Ştiinţe umaniste (lingvistică, filologie, literatură, istorie, arheologie, filozofie, pedagogie,etnologie si folclor, ştiinţe politice, antropologie);- Ştiinţe economice, sociologice, socio-umane si juridice.

Obiective: Elaborarea de studii, analize, recomandări, evaluări şi strategii naţionale pentru Administraţia prezidentială, Parlament, Guvern şi alte instituţii naţionale, cu privire lastrategia post-aderare a României si dezvoltarea durabilă în context european: evoluţiademografică a României, unitatea limbii române, multilingvismul european, punerea în valoare aculturii naţionale.

iii) Coordonate de alte ministere

Planurile sectoriale de cercetare-dezvoltare, prevăzute de OG 57/2002 şi implementate pe bazametodologiei aprobate prin HG 1266/2004, susţin realizarea obiectivelor de dezvoltare specifice

la nivel sectorial, pentru stimularea şi valorificarea rezultatelor cercetării în mediul economic şisocial, pentru fundamentarea politicilor si a deciziilor in sectoarele şi domeniile de activitatecoordonate de ministerele respective.

În afara MECI, alte cinci ministere derulează in prezent planuri sectoriale, cu obiectivede utilitate publică; ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, desi are aprobat un plansectorial, nu a alocat fonduri pentru acesta.



- Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (MAPDR): tehnologii durabile insectoarele silvic, horticol si piscicol, ameliorarea raselor si creşterea animalelor,organizare, management şi marketing în agricultură;

- Ministerul Economiei (ME): sprijin pentru brevetare si transfer tehnologic;- Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI): E-guvernare, servicii

electronice casnice;- Ministerul Apărării Naţionale (MAN): perfectionare acţiuni operative în situaţii deurgenţă, compatibilizarea fortelor armate cu cele ale NATO;

- Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI): eficientizarea procesului de menţinere şirestabilire a ordinii publice, prevenirea, combaterea şi probarea faptelor antisociale.

Alte activitati CDI sunt desfasurate in cadrul ministerelor de mai jos, cu finantare preponderent prin bugetul ANCS – programe nucleu sau/şi obţinute prin competiţie de institutele naţionale pecare acestea le coordonează:

- Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL), cu activităţi CDIspecifice domeniilor pentru care MDRL îndeplineşte funcţia de autoritate dereglementare conform HG nr. 33/2009, respectiv planificare strategică de

dezvoltare regională, coeziune şi dezvoltare teritorială, amenajarea teritoriului,urbanism şi arhitectură, locuire, gestiune şi dezvoltare imobiliar -edilitară, lucrări publice şi construcţii;

- Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS), cu activitaticaracteristice securităţii şi sănătăţii în muncă, în cadrul politicilor socialenaţionale, precum şi in implementarea strategiei UE în acest domeniu, pâna in2012;

- Ministerul Mediului (MM), cu activităţi de implementare ale directivelor europene („Apă”, „Moluşte”, „Habitate”, „Păsări”, „Natură 2000” etc.) şiconvenţii internaţionale, planuri de management (Rezervaţia „Vama Veche – 2Mai”, „Biosfera Delta Dunării”), evaluări şi expertizări pentru autorităţi de

mediu centrale si locale, prognoze (tendinţe de evoluţie ale ecosistemului marin,nivelului mării, lacuri para-marine, Techirghiol), servicii tehnologice (analize,măsurari, testări) etc.;

- Ministerul Turismului (MT), cu preocupări legate de dezvoltare a eco-turismului balnear şi în zona litoralului Mării Negre;

- Ministerul Tineretului si Sportului (MTS), cu activitîţi legate de mutaţiileintervenite in viata si preocupările tinerilor, in contextul economiei bazate pecunoaştere, in corelatie cu cultura specifică României.

4.1.2. Bugetele alocate CDI

La data lansării Strategiei Naţionale, alocările pentru activităţi CDI de la bugetul de stat,

planificate în regim multianual, prevedeau atingerea ponderii de 1% din Produsul Intern Brut(PIB) până în anul 2010, în conformitate cu obiectivele „Strategiei Lisabona”. Realizările au fostsistematic mai mici (Fig. 24), explicaţia pentru anul 2007 fiind insufcienta capacitate deabsorbţie în sistem, la tranziţia dintre vechiul si noul Plan Naţional, insoţite de reformelestructurale inerente aderării României la UE, iar pentru anii 2008 si 2009, instalarea, respectivadâncirea crizei economice.



Sursa: Legile anuale ale bugetului de stat si situaţiile financiare anuale centralizatoare - MFP

Fig. 24 - Ponderea în PIB a fondurilor alocate pentru cercetare, de la bugetul de stat

Sumele cele mai mari, alocate activităţilor CDI, revin MECI-ANCS, cu o diminuare pentruanul 2009, spre deosebire de ceilalţi ordonatori de credite, ale caror fonduri au crescut continuu(Fig. 25).

Ponderea alocarilor pentru sectorul CD, de la bugetul de stat

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

0.9

1

2006 2007 2008 2009 2010

% PIB

Conform alocarilor planificate la lansarea Strategiei Nationale

Realizat (pentru 2009 - programat)



Sursa: MFP

Figura 15 - Sumele alocate pentru activitati CDI, pe ordonatorii de credite cei mai importanti

În cadrul Planului Naţional, repartiţia fondurilor pe programe este gândită pe baza unuimodel investiţional, ponderea cea mai mare având-o programul Parteneriate, destinatsoluţionării unor pro bleme economice complexe (Fig. 26).

Sursa: ANCSFig. 26 - Sumele alocate de la bugetul de stat, pe programele componente din Planul Naţional

Sume alocate activitatilor CDI

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

1800

2007 2008 2009

M i l i o a n e l e i

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii Academia Romana Celelalte Ministere

Sumele alocate de la bugetul de stat, pe programele

componente din Planul National

0

50

100

150

200

250

300

350

2007 2008 2009

M i l i o a n e l e i

Resurse Umane Capacitaţi Idei Parteneriate Inovare



4.2 Programul Cadru al Un iunii Europene

Uniunea Europeană s-a construit din nevoia de a conjuga eforturile naţionale către osocietate liberă, deschisă şi bogată şi de a face faţă în comun provocărilor societăţii viitorului.Misiunea Uniunii Europene este de a organiza relaţiile dintre statele membre şi între popoarele

acestora, într-o manieră coerentă având drept suport solidaritatea.Principalele obiective ale Uniunii Europene sunt:

- promovarea şi asigurarea progresului economic şi social;- afirmarea identităţii Uniunii Europene pe scena internaţională, ca un tot unitar, în ceea ce priveşte politica externă şi de securitate comună, în implicarea în rezolvarea crizelor internaţionale, în luarea unor poziţii în interesul ţărilor U.E. în cadrul organizaţilor internaţionaleetc.;- instituirea cetăţeniei europene care completează cetăţenia naţională, conferind europenilor unnumăr de drepturi civile şi politice; - dezvoltarea unei zone de libertate, securitate şi justiţie.

Tratatele de bază prin care s-a realizat, în timp, construcţia europeană de azi, sunt: - Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului-1951;- Tratatul instituind Comunitatea Economică Europeană (tratatul de la Roma)-1957;- Tratatul instituind Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (tratatul Euratom)-1957;

Pentru rezolvarea acestei situaţii, instituţiile europene au elaborat un instrument original,denumit Programul Cadru al U.E. pentru cercetare şi dezvoltare tehnologică, care are ca obiectivmajor întărirea bazelor ştiinţifice şi tehnologice în scopul favorizării dezvoltării competitivităţiiîn toate domeniile de activitate. Primul Program Cadru al Comunităţii Europene începe în anul1984 şi se încheie în anul 1987. Al doilea Program Cadru s-a desfăşurat între anii 1987-1991 şiapoi următoarele, fiecare cu o acoperire pe o perioadă de patru ani. În cel de al cincilea ProgramCadru (1998-2002) se introduce conceptul de Arie Europeană a Cercetării. În prezent se încheieacţiunile legate de cel de al şaselea Program Cadru (2002-2006) şi s-a lansat cel de al şapteleaProgram Cadru. Toate informaţiile se găsesc pe pagina web a Serviciului Comunitar deInformaţii despre Cercetare şi Dezvoltare – CORDIS.

Principiul de bază al unui program cadru de cercetare-dezvoltare este acela în care fiecareţară participă cu o anumită cotizaţie iar proiectele provenind din toate ţările membre seevaluează, în cadrul unei competiţii internaţionale, de către experţi independenţi. Consecinţa estecă unele ţări pot câştiga mai multe proiecte decât altele şi ca urmare îşi pot recupera cotizaţia sauchiar pot obţine finanţări ce depăşesc contribuţia naţională. Un alt principiu este cel al participării asociative, instituţiile de cercetare asociindu-se pentru realizarea unui proiect.

Prin Decizia Consiliului de Asociere România – Uniunea Europeană ţara noastră a putut participa la toate programele şi proiectele comunitare prin plata unei cotizaţii anuale. Cotizaţiaanuală a României datorată participării la Programul Cadru Şase (primul program al comunităţiieuropene la care au participat şi ţările candidate) a fost reglementată prin hotărâre de guvern şi, pentru anul 2005, a fost de 22.898.000 euro din care jumătate s-a plătit de la buget iar restul dinfonduri PHARE . Pentru anul 2006 cotizaţia a avut aceeaşi valoare. Ţara noastră ar fi trebuit sărecupereze, sub formă de proiecte finanţate, cât mai mult din cotizaţia plătită anual, fapt care nua fost realizat. Ca ţară membră cu drepturi depline a Uniunii Europeane, România nu mai plăteşte cotizaţie pentru participarea la Programul Cadru aceasta fiind inclusă în totalulcontribuţiei ţării noastre la bugetul U.E., care pentru anul 2007 este de aproximativ 1,1 miliardeeuro.



Încă de la începuturile Programului Cadru, cercetătorii şi factorii de decizie ai U.E. aufost preocupaţi de simplificarea procedurilor de evaluare şi finanţare în scopul lărgirii accesuluila finanţarea proiectelor de cercetare-dezvoltare .

Analiza parţială a rezultatelor programului cadru (şase) a arătat interesul deosebit alcomunităţii ştiinţifice prin implicarea a 150.000 de instituţii din 50 de ţări, cu peste 40.000 de

propuneri de cercetare supuse evaluării, cu 200 de mari reţele şi proiecte transnaţionale etc. Cu toate acestea, PC6 este considerat de către unii participanţi ca fiind victima propriuluisucces, prin faptul că numai o propunere din 5 a fost finanţată din cauza lipsei de fonduri şi, maiales, cca 50% din proiectele considerate de mare calitate nu au putut fi finanţate.

Reacţia a constat în majorarea fondurilor de cercetare pentru PC7 şi simplificareamodalităţilor de implementare care se bazează pe trei principii: - flexibilitate - oferirea instrumentelor necesare pentru obţinerea obiectivelor PC7 în modeficient;- raţionalizare - stabilirea unui echilibru mai eficient între riscuri şi elemente stabile, evitarea procedurilor, regulilor şi cererilor care nu au valoare crescută, reducerea întârzierilor; - coerenţă în clarificarea drepturilor şi a obligaţiilor, asigurându-se astfel comunicarea

consistentă şi uşoară, un echilibru între obiective şi mijloace şi folosirea la maximum aexperienţei ulterioare a participanţilor şi a regulilor pre-existente.Programul Cadru 7 pentru activităţi de cercetare, dezvoltare tehnologică şi demonstrare

funcţionează pe baza deciziei Parlamentului şi a Consiliului european care precizeazăresponsabilitatea Comisiei în implementare [6-9]. Propunerea iniţială privind P.C. 7 a fostamendată aducându-se unele modificări şi completări. Acoperind perioada 2007-2013,Programul Cadru 7 beneficiază de o alocare bugetară de 53,2 miliarde euro, alocare care este dedeparte cea mai importantă finanţare pentru acest tip de programe, având o creştere de 63% faţăde cea a Programului Cadru 6.

De fapt, creşterea bugetului P.C.7 nu este aşa de mare dacă se consideră că desfăşurarea acţiunilor are loc într -un interval de timp cu 40% mai mare (de la 5 ani pentru P.C.6 la 7 ani pentru P.C.7). O noutate deosebită este Serviciul Unic de Asistenţă (denumit Helpdesk), primul punct de contact pentru autorii de proiecte potenţiale. Serviciul oferă răspunsuri la întrebărilelegate de toate aspectele cercetărilor finanţate de către U.E. şi oferă asistenţă celor care participă pentru prima dată.

Programul Cadru 7 este organizat pe patru programe specifice, corespunzătoare celor patru obiective majore ale politicii europene:

- cooperare: constă în acordarea unui sprijin ansamblului de activităţi de cercetarerealizate în cooperare transnaţională, sub forma de proiecte în colaborare, de reţele sau decoordonare a programelor de cercetare;

- idei: r ealizează o susţinere a activităţilor de ”cercetare exploratorie” din iniţiativacercetătorilor, cercetări conduse de echipe în concurenţă, la scară europeană, în toate domeniileştiinţifice, tehnologice inclusiv ingineria, ştiinţele socio-economice şi umaniste;

- oameni: se referă la activităţile de susţinere a formării şi a evoluţiei în cariera decercetător, denumite încă din cadrul P.C.6, „acţiuni Marie Curie”; accentul se va pune peaspectele esenţiale ale dezvoltării competenţelor şi evoluţiei în carieră dar şi pe întărirealegăturilor cu sistemele naţionale;

- capacităţi: urmăreşte asigurarea unui sprijin sporit pentru infrastructurile de cercetare, pentru cercetarea în profitul I.M.M.-urilor, pentru grupurile regionale axate pe cercetare, dar şi



pentru eliberarea potenţialului de cercetare din regiunile de convergenţă ale U.E., ca şi pentru problemele legate de „ştiinţa în societate” şi activităţile „orizontale” ale cooperării internaţionale.

Cele patru programe specifice trebuie să permită crearea de poluri europene de excelenţă.Este prevăzut şi un program pentru acţiunile nenucleare ale Centrului comun de cercetare (JointResearch Centers-J.R.C.) cu scopul de a asigura cercetările de interes pentru Uniunea Europeană

ca şi un program de cercetări nucleare denumit Euratom.Cooperarea internaţională prin acţiunile P.C.7 va integra în continuare U.E. încomunitatea internaţională şi va sprijini astfel evoluţia cercetării şi a tehnologiei în acele ţări careîşi construiesc propria capacitate de cunoaştere. Acestea vor duce, pe de o parte, la îmbogăţireacercetării europene cu cunoştinţe generate în lume, iar pe de altă parte, va intensifica cunoaştereade tehnologie şi ştiinţă precum şi competenţa societăţilor şi companiilor în ţările în curs dedezvoltare.

4.3 Al te fondur i europene - Programul COST

Programul COST (European Cooperation in the field of Scientific and TechnicalResearch) COST este un program european interguvernamental de cooperare în ştiinţă şitehnologie, înfiinţat în anul 1971 în urma Conferinţei Ministeriale de la Bruxelles, şi nu este un program de cercetare în accepţiunea generală. România a devenit membru în anul 1997 în urmadeciziei Conferinţei Ministeriale de la Praga. În prezent, la acest program participă 35 de ţări(Israelul având statut de ţară cooperantă).

Programul COST asigură iniţierea şi dezvoltarea de parteneriate pentru formarea unor serii de reţele de cercetare internaţionale. Programul COST nu dispune de un buget pentruacţiuni, finanţarea fiind asigurată prin programele naţionale ale fiecărui stat, acoperind cercetareafundamentală, cercetarea precompetitivă precum şi unele activităţi de utilitate publică. Scopul programului este de a asigura Europei o poziţie dominantă în domeniul cercetării ştiinţifice şitehnice, în scopuri paşnice, prin creşterea cooperării europene şi a interacţiunii în acest domeniu.COST reprezintă unul dintre cele mai mari programe europene de cooperare, care a avut în anul2006, cca 230 de acţiuni ce au implicat aproape 30.000 de cercetători din 34 de state europenemembre şi peste 160 de instituţii sau O.N.G.-uri din 23 de state nemembre COST. Finanţărilenaţionale anuale totale destinate acestui program sunt de peste 200 de miliarde de euro.Programul COST se bazează pe acţiuni care durează în general 4 ani. O propunere de acţiunetrebuie să aibă acordul mai multor instituţii de cercetare (cel puţin 5) care îşi exprimă interesul pentru o anumită tematică de cercetare şi acordul este cuprins într-un memorandum deînţelegere.

Programul COST are şase obiective majore: 1. crearea centrelor europene de excelenţă prin colaborarea între laboratoare; 2. lansarea iniţiativelor tehnologice europene; 3. stimularea creativităţii cercetării fundamentale prin competiţia dintre echipele de cercetare lanivel european;4. transformarea Europei într-un spaţiu mai atractiv pentru cei mai buni cercetători; 5. dezvoltarea infrastructurii de cercetare în interes european;6. îmbunătăţirea coordonării programelor naţionale.

Cele 15 domenii ale programului COST, în care s-au derulat acţiuni în anul 2009, sunt prezentate în figura 27, unghiurile fiind proporţionale cu fondurile alocate domeniilor.



Agricultura si biotehnologii

Chimie

Mediu

Dinamica fluidelor

Stiintele alimentatiei

Paduri si produse de padure

MaterialeMedicina sisanatate

Meteorologie

Diverse

Fizica

Stiinte socialesi umaniste

Telecomunicatiisi tehnologiainformatiei

Transport

Tehnologiaconstructiilor

urbane

Fig. 27 - Structura pe domenii a programului COST în anul 2009

Domeniile de interes stabilite începând cu 1 iunie 2006 sunt următoarele: - biomedicină şi bioştiinţe moleculare; - chimie şi ştiinţe şi tehnologii moleculare; - ştiinţele pământului şi managementul mediului; - alimente şi agricultură;

- păduri, produsele lor şi servicii; - indivizi, societăţi, culturi şi sănătate; - materiale, fizică şi nanoştiinţe; - transport şi dezvoltare urbană; - altele.

Au fost constituite şi grupurile de lucru ad hoc în trei domenii: moştenire culturală, biomateriale şi nanoştiinţe.

La baza cooperării în cadrul programului COST stau patru principii: - acţiunile de cercetare pot fi propuse de către cercetătorii din statele membre ale U.E. şi decătre Comisia Europeană (abordare bottom-up);- participare la acţiunile “à la carte” care constau în opţiunea statelor de a participa sau nu;

- cercetările sunt finanţate la nivel naţional de către statele membre dar cheltuielile decoordonare de către Comisia Europeană; - acţiunile COST coordonează cercetări naţionale în context european, fiecare acţiune fiinddirijată de către un comitet internaţional.

Pentru anul 2007, termenul de depunere a propunerilor preliminare a fost 30martie.Pentru participarea României la o Acţiune COST este importantă organizarea reţeleinaţionale de cercetători români pe o anumită tematică în ideea sprijinirii realizării de parteneriate cu cercetători din ţările membre în cadrul reţelelor pan-europene.



Programul COST este un factor important în dezvoltarea Ariei (Spaţiului) Europene alCercetării (E.R.A.) şi un instrument pentru atingerea setului de obiective stabilite la ConsiliileEuropene de la Lisabona şi Barcelona.

4.3.1 Programul EUREKA Eureka este o reţea europeană, creată în anul 1985, în urma unei iniţiative

interguvernamentale, cu scopul de a orienta spre piaţă cercetarea şi dezvoltarea din domeniul

industrial prin cooperarea unităţilor de cercetare, de învăţământ, a marilor companii şi a

I.M.M.-urilor, pentru creşterea competitivităţii şi productivităţii. Pr ogramul are o abordare de jos în sus (bottom up) uşurând eficienţa acţiunilor care urmăresc dezvoltarea produselor,

proceselor şi serviciilor inovative.

Ariile tematice acoperite de program sunt:- medicină şi biotehnologii; - comunicaţii; - energie;

- mediu;- transporturi;- tehnologia informaţiei; - laseri;- materiale noi;- robotica.

La nivelul anului 2008, situaţia sintetică a programului este următoarea: - număr de proiecte - 678;- buget total - 1886,72 de milioane euro;- număr total de organizaţii implicate - 2826 din care:

o mari companii - 645;

o I.M.M.-uri - 1184;o institute de cercetare - 504;o universităţi - 422;o administraţii naţionale/guverne - 71.

Programul EUREKA cât şi programul COST au puncte de informare naţionale. Punctulnaţional de contact EUREKA este coordonatorul naţional de proiecte care oferă sprijin şiinformaţii celor care doresc să propună proiecte. Acest punct naţional se găseşte la Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică.

4.3.2 Programele finanţate de E.S.F. (European Science Foundation)

Fundaţia Europeană pentru Ştiinţă este o asociaţie internaţională neguvernamentală non-

profit. Membrii asociaţiei sunt instituţii care promovează cercetarea ştiinţifică. Această fundaţieeste forul cel mai reprezentativ la nivel european pentru finanţarea cercetării fundamentale, cuimplicare activă în dezvoltarea Ariei Europene a Cercetării. Ea are 75 de membri din 30 de ţări.România este membră a E.S.F. prin C.N.C.S.I.S. Unul dintre cele mai importante obiective esteacela de a promova mobilităţile cercetătorilor şi schimbul liber de idei şi informaţii. Cele maiimportante programe finanţate de către ESF sunt denumite Eurocores (European CollaborativeResearch). În afara acestora mai există:



- programe de cercetare în reţele, organizate pe 5 mari direcţii ştiinţifice (fizică şiinginerie, ştiinţe medicale, viaţă, pământ şi mediu, ştiinţe umaniste şi ştiinţe sociale); - granturi;- confer inţe, workshopuri; - acţiuni legate de infrastructură etc.

4.3.3 Programe bilaterale

Fondurile alocate pentru finanţarea proiectelor de cooperare bilaterală provin din bugetulPlanului Naţional II, Program Capacităţi, Modulul III, iar forma de acordare a acestora esteîncheierea de contracte de cercetare cu instituţia coordonatoare a părţii române din proiect.ANCS are programe de lucru cu 19 ţări şi în cadrul acestor programe au fost aprobate 185

proiecte de cooperare bilaterală, din care 82 proiecte în continuare cu finalizare în 2008, restulde 103 fiind proiecte noi.

Pentru proiectele în continuare din anii anteriori finanţate prin Cereri de plată, au fostdepuse 145 de cereri pentru acţiunile de mobilitate, în valoare de 477.803,05 lei din care 87cer eri de plată au fost deplasări ale cercetătorilor români şi 58 au fost primiri ale cercetătorilor

străini. În anul 2008, s-au derulat 185 de proiecte, în colaborare cu 19 ţări. 1. Repartizarea pe ţări a proiectelor bilaterale derulate în anul 2008 este ilustrată în

diagrama de mai j os

2. Domeni il e de cercetare abordate în cadrul proiectelor bi laterale Domeniile de cercetare sunt următoarele : Tehnologia Informatiei si Comunicatii Energie Mediu Sănătate Agricultură, siguranţă şi securitate alimentară Biotehnologii, biologie şi genetică

Repartizarea pe ţări a proiectelor

Grecia 5

Turcia 8

Ungaria 29Ucraina 6

Slovenia 14

Japonia 3

India 8Italia 13

Africa de sud 6 Austria 6

Coreea de sud 7Franta 30

Cipru 10

China 11

Bulgaria 12

Belgia Valona 16

Belgia Flamanda 1

Fig. 28 – Repartizarea pe tari a proiectelor



Materiale, procese şi produse inovative Cercetare socio-economica şi umanistă Ştiinţe de bază Repartizarea proiectelor pe domeniile de cercetare se vede în următoarea diagramă

Programele bilaterale prezentate constituie numai câteva exemple, de fapt, ele fiind foartenumeroase, sub diferite auspicii, de la programe regionale până la programe cu multipli parteneri, pe un domeniu (cum ar fi fizica nucleară) sau pe mai multe domenii [20, 22-24].

4.4 Fondurile structurale ale Uniunii Europene şi domeniile de aplicare

La fel ca fondurile de preaderare (Sapard, Phare, Ispa), fondurile structurale sunt o formǎ

de finanţare nerambursabilǎ ce sunt operaţionale şi în România din 2007. Aceste fonduri suntalocate spre diverse proiecte prin intermediul programelor de dezvoltare care conţin anumitedirecţii de dezvoltare şi mǎsuri eligibile pentru a primi astfel de finanţǎri.România beneficiazǎ defonduri structurale de circa 28-30 miliarde de euro din partea UE în perioada 2007-2013.

Modalitatea de acordare a fondurilor structurale este pe bază de programe, ce ţin cont derespectiva politică regională în măsura obiectivelor stabilite. Principiile necesare a fi respectate pentru a putea accesa aceste fonduri sunt următoarele:

1) Principiul programării – analiza şi aprobarea de către ţările membre a documentelor ce atestă cauza, modalitatea şi beneficiarii fondurilor. Documentaţia necesară cuprinde Planul Naţional de Dezvoltare (prezentarea priorităţilor programului), Documente Cadru de SprijinComunitar (acordul privind respectivele fonduri ale UE), Programe Operaţionale (strategii

regionale de implementare) şi Documente Unice de Programare. 2) Principiul adiţionalităţii - nivelul cheltuielilor publice realizate de statul membru UEdin surse proprii.

3) Principiu l parteneri atului - implicarea şi strânsa colaborare a organismelor regionale pe durata întregului program.

4) Principiul monitorizării, evaluării şi controlului – existenţa unui sistem descentralizatde monitorizare a modalităţii de utilizare a acestor fonduri europene.

Repartizarea proiectelor pe domenii de cercetare

Biotehnologii,

biologie şi

genetică 16

Sanatate 27

Agricultura,siguranţă şi

securitate

alimentară 13

Mediu 27

Energie 5

Tehnologia

Informatiei s i

Comunicatii 13

Materiale,

procese ş i

produse

inovative 40

Cercetare socio-

economica şi

umanistă 15

Ştiinţe de bază

29

Fig. 29 – Repartizarea proiectelor pe domenii de cercetare



Fondurile structurale sau instrumentele structurale sunt instrumente financiare prin careUniunea Europeanǎ acţionează pentru eliminarea disparitǎţilor economice şi sociale între regiuni,în scopul realizării coeziunii economice şi sociale. Acestea cuprind :1) Fondul European de Dezvoltare Regionalǎ (FEDR ) 1- este fondul structural care sprijină

regiunile mai puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv,

infrastructură, educaţie, sănătate, dezvoltare localǎ şi întreprinderi mici şi mijlocii, precum şila conversia economicǎ şi socialǎ pentru zone care se confruntǎ cu dificultăţi structurale.Pentru perioada 2007-2013 România are alocată pentru acest fond aproximativ 8,97 miliardeEuro. Cheltuieli, precum dobânzile debitoare, desfiinţarea centralelor nucleare, TVArecuperabilă, achiziţionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10% din cheltuielile totaleeligibile ale operaţiunii în cauză nu sunt eligibile.

2) Fondul Social European (FSE )2 - este fondul structural destinat politicii sociale a UniuniiEuropene, care sprijină mǎsuri de ocupare a forţei de muncǎ şi dezvoltare a resurselor umane,dar şi acţiuni ale statelor în adaptarea lucrătorilor şi a întreprinderilor, în sisteme de învăţare pe toată durata vieţii şi conceperea şi diseminarea unor forme inovatoare de organizare amuncii. Acest program contribuie la consolidarea capitalului uman prin aplicarea unor

reforme ale sistemelor de învăţământ şi prin activităţile de conectare în reţea a unităţilor deînvăţământ. României îi este alocată o sumă de peste 3,68 miliarde Euro pentru cei 7 ani.Printre cheltuielile neeligibile se numără TVA recuperabilă, dobânzi debitoare şiachiziţionarea de mobilier, echipament, vehicule, infrastructuri şi terenuri. Are ca obiectivsusţinerea financiară imediată a statelor membre sau în curs de aderare în situaţia unuidezastru natural de amploare, cu repercursiuni asupra populaţiei afectate, mediului şieconomiei. Condiţiile accesării acestor fonduri sunt limitate la valoarea pierderilor (peste 3miliarde euro sau peste 0,6% din PIB) sau în situaţia unui segment masiv din populaţieafectat de dezastru. Principalele destinaţii ale sumei alocate (printr -o singură tranşă) suntinfrastructura, uzinele ce asigură energia electrică şi apa, telecomunicaţiile, sănătatea,locuinţe provizorii.

3) Fondul Eur opean pen tru Orientare şi Garantare în Agriculturǎ (FEOGA) - secţiunea"Orientare" - este fondul structural destinat Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene,care sprijină mǎsurile pentru modernizarea agriculturii şi dezvoltare ruralǎ.

4) I nstrumentul F inanciar pentru Orientare Piscicolă (IFOP) - este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijinǎ mǎsurile pentru creştereacompetitivităţii sectorului piscicol, în condiţiile asigurării unui echilibru durabil între resurseşi capacitatea de exploatare.

5) Pe lângǎ acestea, funcţioneazǎ de asemenea şi Fondul de Coeziune ,3 tot ca instrumentstructural. Acesta suplimenteazǎ unele finanţǎri, mai ales pentru noile State Membre care aunevoie de proiecte de dezvoltare a infrastructurii (mari artere şi reţele de transport, reţele dealimentare cu apă şi canalizare, electricitate, etc.), dar trebuie în acelaşi timp sǎ respecte custricteţe o cifrǎ impusǎ pentru deficitul bugetar admisibil. Astfel, Fondul de Coeziune estemai degrabǎ o asistenţǎ financiarǎ cu efect scontat la nivel macroeconomic. Acoperǎîntreaga regiune NUTS II unde este localizatǎ regiunea eligibilǎ4 şi ţǎri terţe5. Bugetul

1 FEDR – este reglementat de Regulamentul nr.1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European 2 FSE – este reglementat de Regulamentul nr.1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European 3 FC – este reglementat de Regulamentul nr.1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European4 Numai în cazuri justificate şi în o limitǎ de 20% din bugetul pentru programul operaţional de cooperare transnaţionalǎ; 5 Într-un procent de maxim 10% din contribuţia FEDR pentru programul operaţional de cooperare transnaţionalǎ şi cu condiţia ca

proiectele respective sǎ fie benefice pentru regiunile comunitare;



alocat României pentru acest fond este de aproximativ 6,55 miliarde euro. Are ca obiectiv principal promovarea socio-economică şi eliminarea disparităţilor regionale, iar sectoareleîn care acţionează sunt protecţia mediului şi infrastructura reţelelor europene de transport.Condiţia de accesare a acestor fonduri este reprezentă de un nivel al PIB/locuitor sub 90%din media Uniunii. Modalitatea de acordare a acestora este pe bază de proiect, în proporţie

de până la 85% din costurile înregistrate. İn principiu, fiecare dintre cele patru fonduristructurale finanteazǎ anumite proiecte care se relaţioneazǎ cu acestea. Astfel, FEDR finanţeazǎ în principal investiţiile în unitǎţi de producţie, infrastructurǎ şi dezvoltarea IMM-urilor. FEADR finanţeazǎ mǎsurile care urmǎresc ajustarea agriculturii la PAC (PoliticaAgricolă Comună a UE) şi dezvoltarea ruralǎ. FSE finanţeazǎ mǎsurile referitoare la piaţamuncii şi angajarea forţei de muncǎ (sisteme educaţionale, pregǎtire profesionalǎ şi asistenţade recrutare personal). Finanţarea se face, în cea mai mare parte, sub forma unui ajutor nerambursabil (şi mai puţin ca ajutor rambursabil, ex: subvenţionarea ratelor dobânzilor,garanţii etc.) şi respectând anumite plafoane.

Obiectivele prioritare ale fondurilor structurale sunt convergenţa, competitivitatearegionalǎ şi ocuparea forţei de muncǎ.

1. Obiectivul Convergenţă promoveazǎ dezvoltarea şi ajustǎrile structurale ale regiunilor careînregistreazǎ întârzieri în dezvoltare, respectiv acele regiuni defavorizate ale Uniunii Europenecare au un nivel de PIB/cap locuitor mai mic de 75% din media Uniunii Europene.2. Obiectivul Competitivitate regionalǎ şi ocuparea forţei de muncǎ sprijinǎ regiunile care nusunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă. Vizează sprijinirea reformelor pe piaţa muncii,sprijinirea incluziunii sociale şi sprijinirea celor afectaţi de restructurări economico -socialemajore.3. Obiectivul Cooperare teritorialǎ europeanǎ sprijinǎ regiuni, judeţe şi zone transnaţionale,transfrontaliere, interregionale şi are ca scop transferarea capacităţii de a iniţia şi gestionaactivităţi de cooperare în numele autorităţilor publice.

Conform perspectivei financiare 2007-2013, Comisia Europeanǎ a alocat 308,041miliarde euro pentru finanţarea Politicii de Coeziune la nivelul UE. Repartizarea acestei sume pecele trei obiective ale politicii reformate este urmǎtoarea:

• 81,7% pentru obiectivul Convergenţă, din care 24.5% sunt destinate Fondului deCoeziune ;• 15,8% pentru obiectivul "competitivitate regionalǎ şi ocuparea forţei de muncǎ"; • 2,4% pentru obiectivul "cooperare teritorialǎ europeanǎ".

4.4.1. Fondurile europene complementare Fondurilor Structurale şi de coeziune

Din actualele cinci instrumente structurale (Fondul de Coeziune şi patru fonduristructurale: Fondul European de Dezvoltare Regională - FEDER, Fondul Social European - FSE,Fondul European de Orientare şi Garantare în Agricultură - FEOGA, secţiunea Orientare şi

Instrumentul Financiar de Orientare în domeniul Pescuitului – IFOP), politica de coeziune estestructurată pe trei fonduri: FEDER, FSE şi Fondul de Coeziune. Pentru a simplifica lucrurile, fondurile pentru agricultură şi pescuit au fost transferate

către politicile aferente, respectiv Politica Agricolă Comună şi Politica în domeniul pescuitului.România beneficiază de toate cele trei fonduri FEDER, FSE şi Fondul de Coeziune. Fondul



European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument de finanţare princare, Uniunea Europeană sprijină ţările membre în implementarea Politicii Agricole Comune.

Politica Agricolă Comună cuprinde un set de reguli şi mecanisme care reglementează producerea, procesarea şi comercializarea produselor agricole în UE şi care acordă o mareimportanţă dezvoltarii rurale. FEADR se bazează pe principiul cofinanţării proiectelor de

investiţii private şi poate fi accesat în baza documentului Programul Naţional pentru DezvoltareRurală (PNDR). Din anul 2007 şi până în 2013, României i s -a alocat un buget de aproximativ7,5 miliarde de euro, reprezentând o mare oportunitate de finanţare.

Fondul European pentru Pescuit (FEP) este un instrument financiar prin care esteimplementată Politica Comună a Pescuitului. Această politică asigură echilibrul între resurseleexistente şi exploatarea acestora, întărirea competitivităţii sectorului piscicol şidezvoltarea/modernizarea zonelor şi utilităţilor pescăreşti.

Celor două fonduri le sunt aplicate aceleaşi reguli ca şi fondurilor structurale, dar nu fac parte din această categorie.

Pentru sectorul agricol, Uniunea Europeană va acorda separat sprijin prin intermediul plăţilor directe şi al măsurilor de piaţă, acestea având însă scopuri şi mecanisme de derulare

diferite de Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi Fondul European pentruPescuit.

4.4.2 Fondurile structurale în România

4.4.2.1. Programarea fondurilor structurale

O modificare semnificativă adusă de reformă vizează domeniul programării. Astfel, în prezent, procesul programării este organizat pe trei paliere: Planul Naţional de Dezvoltare, careconţine priorităţile de dezvoltare a întregii economii naţionale; Cadrul de Sprijin Comunitar, doar cu priorităţile de finanţat din instrumentele structurale, Programele Operaţionale, fiecaredezvoltând câte o prioritate din Cadrul de Sprijin Comunitar şi Programele Complement,

documente detaliate de implementare a Programelor Operaţionale. Reforma menţineobligativitatea programării multianuale (pe o perioadă de 7 ani), dar aduce o viziune strategică pronunţată şi pune accent pe priorităţile Strategiei Lisabona, solicitând elaborarea a doar două documente programatice: unul strategic -Cadrul Naţional Strategic de Referinţă şi unuloperaţional – Programele Operaţionale.Dispare astfel necesitatea elaborării Planului Naţional deDezvoltare, a Programelor Complement, precum şi caracterul operaţional al Cadrului de SprijinComunitar.

Fondurile structurale pot fi obţinute în România prin intermediul urmǎtoarelor programeoperaţionale:

1) Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice

2) Programul Operaţional Sectorial Transport

3)

Programul Operaţional Sectorial Mediu4) Programul Operaţional Regional 5) Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 6) Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane7) Programul Operaţional Asistenţă Tehnică

Obiectivul general al programului POS CCE - Programul Operaţional Sectorial CreştereaCompetitivităţii Economice îl constituie creşterea productivitǎţii întreprinderilor româneşti pentru reducerea decalajelor faţǎ de productivitatea medie la nivelul Uniunii.

http://www.fonduri-ue.ro/upload/118785980949.pdf


http://www.fonduri-ue.ro/upload/POST_rom_oct08.pdf


http://www.fonduri-ue.ro/upload/POS_Mediu_RO.pdf


http://www.fonduri-ue.ro/upload/POR_august_07romana.pdf


http://www.fonduri-ue.ro/upload/5pqhr_PODCA_propunere_oficiala_RO_26.09.2007.pdf


http://www.fonduri-ue.ro/upload/pos_dru_romana.pdf


http://www.fonduri-ue.ro/upload/POAT%20rom%20final.pdf











POS T - Programul Operaţional Sectorial Transport are ca scop promovarea unui sistemsustenabil de transport în România, care va facilita transportul în siguranţǎ, rapid şi eficient al persoanelor şi bunurilor, la un nivel adecvat al serviciilor la standarde europene, atât la nivelnaţional cât şi european şi internaţional.

POR - Programul Operaţional Regional sprijină dezvoltarea economicǎ, socialǎ,

echilibratǎ teritorial şi durabilǎ a regiunilor României, corespunzător nevoilor şi resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere, îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi ale mediului de afaceri, pentru a face din regiunile Român iei, în special celerămase în urmǎ, locuri mai atractive pentru a le locui, vizita, investi şi munci.

POS DCA - Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacitǎţii Administrativecontribuie la crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-economic al societǎţii româneşti.

PNDR - Programul Naţional de Dezvoltare Ruralǎ are ca obiectiv general creştereacompetitivitǎţii sectoarelor agro-alimentare şi forestiere, îmbunǎtǎţirea mediului şi a spaţiuluirural, îmbunǎtǎţirea calitǎţii vieţii în zonele rurale, diversificarea economiei rurale, demararea şifuncţionarea iniţiativelor de dezvoltare localǎ.

Obiectivul general al POP - Programul Operaţional Pescuit este dezvoltarea unui sector piscicol competitiv, modern şi dinamic, bazat pe activitǎţi durabile de pescuit şi acvacultura careia în considerare aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea socialǎ şi bunǎstareeconomicǎ.

POS AT - Programul Operaţional de Asistenţǎ Tehnicǎ asigurǎ sprijinul necesar procesului de coordonare şi de a contribui la implementarea şi absorbţia eficace, eficientǎ şitransparentǎ a instrumentelor structurale în România.

Nu au fost omise nici IMM-urile de la sprijinirea prin intermediul acordării de fondurieuropene post-aderare. Astfel, conform unui document de lucru al Comisiei Europene6 privindIMM-urile în perioada 2000-2006, aproximativ 21 miliarde euro din cele 199 miliarde Euro prevăzute, adică 11% din resursele financiare ale Fondurilor Structurale, reprezintă măsuri desprijin pentru modernizarea şi dezvoltarea IMM-urilor. Aceste valori/sume reprezintă însănumai o parte din finanţarea acordată acestora prin Fondurile Structurale, pentru că nu s -a luat înconsiderare sprijinul pe care IMM-urile îl pot primi prin acţiunile/măsurile care nu se adreseazăîn mod special lor, cum ar fi acţiunile pentru sprijinul turismului, inovării, pregătirii profesionale.Cele 21 de miliarde euro au fost distribuite în primul rând spre următoarele acţiuni :

Tabel 10 – Repartizarea fondurilor europene postaderare pentru sprijinirea IMM-urilor, pe actiuni

Acţiunea Valoarea (mill

Euro) Procent în total

Investiţii de capital (clădiri şi echipamente) cofinanţate în cadrul

schemelor de ajutor de stat 9.100 43,3%Promovarea serviciilor 7 3.500 16,7%

Servicii pentru IMM-uri8 3.200 15,2%

6 “Commission Staff Working Paper” din 8.02.2005 întocmit de către DG Enterprise 7 Infrastructuri cum ar fi incubatoarele de afaceri, sprijin pentru acces la reţea sau pentru participarea la târguri şi expoziţii 8 Servicii în vederea accesului la informaţii, ajutor pentru dezvoltarea afacerii şi a planurilor de marketing, consultanţă pen trutehnologie, internaţionalizare etc.



Măsuri de inginerie financiară9 1.200 5,7%

Echipament pentru promovarea tehnologiilor de mediu şi economisireaenergiei

880 4,2%

Sprijin pentru dezvoltarea IMM-urilor 792 3,8%

Pregătire profesională a personalului 759 3,6%

Alte acţiuni 1.569 7,5%

TOTAL 21.000 100%

Sursa: Consiliul Concurenţei

Sursa : CSNR ( Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al României ) 2007-2013

Fig. 30 – Alocarea CSNR pe Programe Operaţionale

Pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană pune accentul pe întărirea concurenţei prin dezvoltarea inovării şi a economiei bazate pe cunoaştere.10

În comparaţie cu perioada anterioară, programul privind fondurile structurale are învedere creşterea resurselor de financiare în special pentru dezvoltare regională, cercetare şiinovare. În cadrul Obiectivului de Cooperare teritorială europeană al Politicii de Coeziune aUniunii Europene, România va putea beneficia şi de programele speciale operaţionale pentrucooperare transfrontalieră. În acest sens, Programul Operaţional de Cooperare TransfrontalierăRomânia-Bulgaria este destinat cooperării la nivelul judeţelor aflate la graniţa dintre Romania şiBulgaria. Asemănător funcţionează şi programele :

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România - destinatcooperării la nivelul judeţelor aflate la graniţa dintre Ungaria şi România

Programul Operaţional de Cooperare România-Ucraina-Republica Moldova

9 Fonduri de garantare şi participare cu capital 10 Moşteanu T., Dumitrescu C,Kagitci M.,(2009), “Financial instruments supporting SMEs. State aids”,Metalurgia International,vol. XIV,No. 8 special issue, p. 113, revistă cotată ISI

Capacitate

Administrativa,1.10%

Competitivitate,

13.30%

Transport, 23.80%

Mediu, 23.50%

Regional, 19.40%

Asistenta tehnica,

0.90%

Resurse umane,

18.10%

Alocarea financiară indicativă pe Programe

Operaţionale



Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-Slovacia-România-Ucraina

Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră România-Serbia Programul Operaţional de Cooperare Transfrontalieră în bazinul Mării Negre Programul Operaţional de Cooperare Interregională (FEDR)

Programul Operaţional de Cooperare Transnaţională în Sud-Estul Europei (FEDR). Înanul 2004, România se afla la aproximativ 32% din media UE-25 din punct de vedere alPIB/locuitor, dar se estimează că în perioada 2007-2013 va reuşi să recupereze 10 puncte procentuale din decalajul de dezvoltare din prezent.Din această perspectivă, a finanţării, situaţia României este dramatică, având în prezent o

finanţare de la buget a cercetării de cca 0,2% şi ca urmare este greu de prevăzut un termen deatingere a ţintelor propuse de U.E. Cu alte cuvinte, România trebuie să asigure o creştere anualăa fondurilor bugetare de cca 40%, faţă de anul anterior, pentru următorii cinci ani. Autorii suntsceptici cu privire la atingerea ţintei Barcelona de către România, adică asigurarea pentru ştiinţăa cca 1% din P.I.B. de la buget, iar 2% din P.I.B. din alte fonduri.

Participarea României la cel de al 7-lea Program Cadru nu este pe dep lin satisfăcătoare şi

nu a permis comunităţii de cercetare să beneficieze în întregime de program. Pentru a folosi mai bine posibilităţile oferite de asocierea la Programul Cadru, România trebuie să facă în continuareeforturi pentru îmbunătăţirea cooperării între sectorul de cercetare şi agenţii economici şi pentruîmbunătăţirea managementului şi coordonării frondurilor bugetare de cercetare-dezvoltare.Fluxul informaţional referitor la Programe trebuie să fie îmbunătăţit pentru a asigura o creştere agradului de cunoaştere referitor la acestea şi capacitatea de a aborda procedurile relevante”.

România nu reuşeşte să depună suficiente proiecte de cercetare în cadrul programelor europene pentru care se plăteşte o contribuţie importantă, astfel încât, pe de o parte, sărecupereze cât mai mult din fondurile de cotizare iar pe de altă parte, să se înscrie în procesul deconstruire a unei societăţi bazate pe cunoaştere;

Redresarea nu se poate face decât prin întreprinderea unor măsuri ferme, pe termen lung,înceapând cu sporirea finanţării de la buget atât pentru educaţie cât şi pentru ştiinţă.Înacelaşi timp trebuie luate acele măsuri organizatorice şi legislative care să întărească sistemul decercetare şi să-l perfecţioneze, dar numai pe baza unei concepţii de clare de dezvoltare.

Ca măsuri punctuale putem enumera:-definirea orientărilor strategice în sistemul de C-D prin identificarea priorităţilor;-menţinerea unei stabilităţi legislative;

-adaptarea Planului Naţional la cerinţele U.E. prin punerea accentului pe ştiinţelevieţii, informatică, nanotehnologii etc. Relansarea industriei în condiţiile privatizării masivetrebuie să aparţină proprietarilor, determinând astfel creşterea finanţării sistemului de C-D dinalte surse decât cele bugetare;

-realizarea unei evaluări globale şi independente a sistemului de C-D prin evaluareaunităţilor de cercetare pe bază de criterii şi standarde unice;

-realizarea urgentă a atestării capacităţii de a desfăşura activităţi de C-D şi eliminareade pe scena cercetării a unităţilor neperformante prin nefinanţarea acestora de la buget;

-realizarea promovării personalului de C-D conform statutului propriu precum şi areconfimării cercetătorilor atestaţi înainte de apariţia statutului;

-evaluarea independentă a programelor de cercetare inclusiv a programelor nucleu;

-evaluarea administratorilor de programe prin evaluarea productivităţii ştiinţifice-

tehnologice şi a impactului asupra competitivităţii economice şi asupra forţei de muncă.



Evaluările independente trebuie urmate de măsuri de perfecţionare a metodologiilor; iar evaluarea trebuie să urmărească şi rata de succes (reuşită) a ofertelor. Rata de succes trebuie săreprezinte un raport bine ales între nivelul de finanţare aprobat şi un nivel ştiinţific acceptabil.Considerăm că nu mai pot fi acceptate rate de succes nepermis de mici sau diferenţieri de un punct (dintr-o scară de 100 de puncte) între un proiect finanţat şi unul nefinanţat mai ales când

sunt proiecte cu subiecte (tematici şi obiective) diferite;-realizarea de parteneriate, de colective comune pentru realizarea excelenţei în

ştiinţă, unităţile de C-D care nu îndeplinesc condiţiile atestării trebuind restructurate şi înglobateîn cadrul învăţământului superior pentru o “injecţie de competenţă”;

-sporirea mobilităţii personalului de C-D competent şi racordarea acestuia la cercetareaeuropeană;

-elaborarea unui plan naţional de inovare şi realizarea lui în concordanţă cu

obiectivele naţionale şi europene.



Bibliografie

1. Guston, D. (2001 ), Public Research, Inovation and Technology Policies in U.S. The

Expanding Role of Peer Review processes in the United States;2. Weller, A.C. (2001), Editorial peer review: its strength and weaknesses, ASIST monograph

series, Medford ed.;3. Savage, J. D. (1999), Funding science in America: Congress, Universities and the Politics of the Academic Pork Barrel “, Cambridge University Press;

4. N.T.S.C., “Assesing Fundamental Research“, www.nsf.gov./sbe/srs/ostp/assess. 5. Jasanoff, S.(1990), The Fifth Branch: Science Advisers as Policy Makers , Harvard

University Press;6. Budrugeac, P. (2004) , Evaluarea cercetării ştiinţifice româneşti între scientometrie, peer

review şi originalitate, Revista de Politica ştiinţei şi scientometrie, Vol. II, Nr.2, p. 111;7. Goodstein, D. (1996) , Conduct and Misconduct in Science, Annals of the N.Y. Academy of Science, vol 775, pag.31;8. Hennenberg, M.(1997), Peer Review-the Holy Office of modern science, naturalSCIENCE,

vol.1;9. Donovan, B.(aprilie 1998), The Truth About Peer Review, Oxford, U.K. I.C.S.U. PressWorkshop;10. Florescu, M. (2008) , Managementul proiectelor publice, Editura Curtea Veche;11. Florescu, M., Plumb, I. (2006), Managementul cercetarii stiintifice, Editura ASE;12. Harvard Business School (October,1997), Project Management Manual, 9-697-034;

http://www.nsf.gov./sbe/srs/ostp/assess




Date post:	30-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	alexandra-ale
View:	71 times
Download:	0 times

Surse de Finantare

Documents