+ All Categories
Home > Documents > SUPRR AAVVE EGGHHEERREEAA OSSTTARR III DDE...

SUPRR AAVVE EGGHHEERREEAA OSSTTARR III DDE...

Date post: 11-Feb-2018
Category:
Upload: dinhkhanh
View: 218 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
28
SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016 INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJUL EPIDEMIOLOGIC DUPA VACANTE RAPORT NATIONAL 2016
Transcript

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

SSUUPPRRAAVVEEGGHHEERREEAA SSTTAARRIIII DDEE SSAANNAATTAATTEE AA CCOOPPIIIILLOORR

PPRRIINN TTRRIIAAJJUULL

EEPPIIDDEEMMIIOOLLOOGGIICC DDUUPPAA VVAACCAANNTTEE

RAPORT NATIONAL 2016

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

SSUUPPRRAAVVEEGGHHEERREEAA SSTTAARRIIII DDEE SSAANNAATTAATTEE AA CCOOPPIIIILLOORR PPRRIINN

TTRRIIAAJJUULL EEPPIIDDEEMMIIOOLLOOGGIICC DDUUPPAA VVAACCAANNTTEE

Autori :

Coordonator: Dr. Camelia Teodora Stanescu

Colaboratori: Dr. Carmen Dumitrache, Dr Viorica Kassai,

DSP judetene si a municipiului Bucuresti

INTRODUCERE

Cunoasterea starii de sanatate a copiilor si adolescentilor din colectivitati cu ajutorul

datelor de epidemiologie descriptiva la grupele de populatie 0-18 ani constituie o abordare

stiintifica a conceptului de prevenire in practica ocrotirii sanatatii.

Masurile de combatere ale unei maladii au la baza cunoasterea distributiei bolii si

efectuarea unei anchete de tip etiologic. Orientarea profilactica a actiunilor medico-sanitare si

social economice vizeaza ocrotirea sanatatii populatiei si prin cunoasterea potentialului

epidemiologic din crese, gradinite, centre de plasament, scoli generale, licee, in cadrul efectuarii

triajului epidemiologic. Brasajul populatiei este intens, rapid, de aceea pentru evitarea

transferului de agenti patogeni dintr-o arie geografica in alta, se impune o cooperare si masuri

igienico-sanitare antiepidemice, educatie la nivel national pentru evitarea unor situatii epidemice

critice.

Lucrarea pleaca de la ipoteza ca dupa vacante in randul populatiei anteprescolare, prescolare

si scolare exista bolnavi sau purtatori aparent sanatosi de germeni, care pot constitui surse de

infectie in colectivitatea respectiva. Pentru prevenirea aparitiei in colectivitate a unei entitati

morbide este necesara efectuarea triajului epidemiologic de catre cadrele medicale sanitare care

asigura asistenta medicala in colectivitati.

OBIECTIVE

Prestatiile sanitare pentru populatie impun acordarea unei atentii deosebite copiilor si

tinerilor cuprinsi in colectivitati. Astfel prin supravegherea epidemiologica preventiva se

realizeaza:

- cunoasterea potentialului de risc epidemiologic pentru sanatate prin depistarea in cadrul

triajului epidemiologic a :

bolilor infectocontagioase;

bolilor parazitare (pediculoza, scabie);

stabilirea de masuri imediate in raport cu entitatea nozologica si forma clinica a

bolii (izolare, internare, tratare, control periodic).

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

METODOLOGIE

Triajul epidemiologic este o metoda activa de supraveghere a starii de sanatate,

practicata in colectivitatile de copii si adolescenti dupa fiecare vacanta scolara (crese, gradinite,

centre de plasament, scoli generale, scoli profesionale, licee), conform Ord. M.S. 1668

din 9 decembrie 2011/ Ord. M.Ed. 5298 din 9 decembrie 2011 ( cu modificarile ulterioare), Ord.

M.S. nr.1955/1995 (art.19).

Acesta se efectueaza prin: anamneza succinta, termometrizare, examen clinic al cavitatii buco-

faringiene, examen clinic al tegumentelor si mucoaselor de catre medici si cadre sanitare medii.

Exista unele aspecte particulare ale triajului epidemiologic legate de grupul controlat,

astfel:

- in crese, gradinite triajul se face concomitent cu cel din scoli, desi in unele din

colectivitati acesta se efectueaza zilnic;

- subiectii suspecti de boala vor fi examinati complementar prin examen clinic complet

si examene de laborator;

- bolnavii confirmati cu boli contagioase vor fi izolati in functie de boala respectiva in

spital (grupa A) si la domiciliu (grupa B);

- contactii, in functie de maladii, vor fi izolati la domiciliu sau suprevegheati medical in

tot timpul perioadei de incubatie maxima a bolii respective;

- copiii diagnosticati cu afectiuni intercurente vor fi indrumati la domiciliu facându-li-se

recomandarile terapeutice adecvate;

- datele rezultate pe unitati, pe mediul urban si rural in fiecare judet sunt prelucrate prin

metode statistico-matematice.

In anul scolar 2016/ 2017 s-au efectuat urmatoarele triaje epidemiologice:

- la inceputul anului scolar, de la 12 septembrie 2016 , “triajul dupa vacanta de vara” ;

- la 7 noiembrie 2016 pentru grupele prescolari si clasele din invatamantul primar;

- dupa vacanta de iarna ,de la 9 ianuarie 2017, ”triajul dupa vacanta de iarna” ;

- vacanta intersemestriala, de la 13 februarie 2017.

La 10 zile dupa incheierea triajului, compartimentele de igiena scolara din DSP-urile judetene si

a Municipiul Bucuresti trimit o informare privind rezultatele triajului efectuat dupa vacantele

elevilor la INSP-CNEPSS, compartimentul de Evaluare a sanatatii copiilor si tinerilor.

Aceste informari cuprind date privind cazurile de boala depistate (boli infecto-contagioase si

parazitare) conform metodologiei: numar de copii inscrisi, de copii examinati, cazuri depistate

de hepatita virala, scarlatina, angina, angina cu SH+, BDA, scabie, pediculoza capitis, micoze etc.

precum si cazurile ramase in evidenta dupa recontrolul efectuat la 7 zile (pediculoza, scabie).

Prelucrarea datelor, interpretarea lor, se concretizeaza intr-un material informativ trimis M.S.

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

REZULTATE SI DISCUTII

Anul scolar 2016/2017, a avut ca data de incepere ziua de 12 septembrie 2016. Analiza

datelor privind rezultatele triajului epidemiologic de la inceputul acestui an scolar s-a efectuat pe

baza materialelor informative trimise Institutului nostru de compartimentele de igiena scolara din

41 DSP-uri judetene si a Municipiul Bucuresti.

Triajul epidemiologic efectuat la inceputul acestui an scolar ,“triajul dupa vacanta de

vara” a cuprins un numar de 2.196.815 copii si adolescenti (din totalul de 2.453.905 inscrisi),

din care 584.596 din mediul rural (din 695.704 inscrisi) si 1.612.219 din mediul urban (din

1.758.201 inscrisi). Au fost examinati deci prin triaj 90% din subiectii inscrisi, 84% din cei

inscrisi in mediul rural si 92% din urban.

Pe tipuri de colectivitati distributia copiilor si adolescentilor examinati este urmatoarea :

Tabel nr. 1

Tip de colectivitate

Nr de copii examinati

Total

2 196 815

Crese 11 532

Centre de plasament 2 941

Gradinite 338 422

Scoli generale 1 173 666

Licee 613 294

Scoli profesionale 37 201

Unitati speciale 19 759

- gradinite 1 151

- scoli generale 11 891

- licee + scoli profesionale 6 717

Numarul mare de copii examinati in cadrul triajului epidemiologic, contribuie la o mai buna

supraveghere a starii de sanatate a copiilor din unitatile de invatamant, prin depistarea

afectiunilor si instituirea de masuri medicale in cazul copiilor bolnavi sau purtatori de germeni .

De la un numar de 928.923 de copii examinati prin examenul de triaj in anul scolar 2007/2008,

s-a ajuns la un numar de copii 2.199.815 examinati in anul scolar 2016/2017, aspect vizualizat

in graficul urmator (Grafic nr.1).

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr.1 Dinamica numarului copiilor si adolescentilor examinati

Din totalul de copii examinati, au fost diagnosticati cu boli infecto-contagioase si parazitare

1,029% (22 607), din care 0,941 % in urban (15 167) si 1,273 % (7 440) in rural si in unitati

speciale 577 cazuri de boala. Cazurile de boala depistate in ultimii ani au o variabilitate mare

intre minim 0,28% si maxim 1,48% din copiii examinati.

Grafic nr. 2 Dinamica incidentei bolilor infecto-contagioase si parazitare pe ani scolari

triaj septembrie

928.923 1.050.183

1.563.973 2.162.786 2.280.861

2.417.518 2.324.844 2.260.885

2196815

0500000

10000001500000200000025000003000000

Numar

An scolar

1.48

0.63 0.46

1.18 1.12 1.13 1.15 1.09 1.03

-

0.20

0.40

0.60

0.80

1.00

1.20

1.40

1.60

%

ani scolari

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

In cele 41 judete si Municipiul Bucuresti a caror situatie epidemiologica este cuprinsa in aceasta

analiza, se constata urmatoarea distributie in ordinea descrescatoare a procentelor cazurilor de

boala depistate pe tipuri de colectivitati:

-unitati de ”scolarizare in masa”:

- centre plasament 4,828%

- scoli profesionale 1,645%

- gradinite 1,273%

- scoli generale 1,062%

- licee 0,727%

- crese 0,442%

- unitati speciale:

- scoli generale 3,911%

- gradinite 3,128%

- licee 1.131%

Pe tipuri de colectivitati, in unitatile de ”scolarizare in masa” se remarca cel mai mare

procent a imbolnavirilor in centrele de plasament ; iar pentru „unitatile speciale” care

scolarizeaza copiii cu dizabilitati, in scolile generale.

Grafic nr. 3 Distributia imbolnavirilor pe tipuri de colectivitati septembrie 2016

In cadrul triajului epidemiologic de la inceputul acestui an scolar (2016/2017) incidenta

imbolnavirilor prin boli infectioase si parazitare depistate, situeaza in ordine descrescatoare a

frecventei urmatoarele afectiuni: anginele, pediculoza , micozele , scabia, aspect intalnit si in

anul anterior.

4.828

1.645

1.273

1.062

0.727

0.442

0 2 4 6

Centre plasament

Sc. profesionale

Gradinite

Sc. Generale

Licee

Crese

%

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr.4 Boli diagnosticate rate incidente de moment septembrie 2016

Grafic nr. 5 Ponderea in morbiditate a incidentelor - triaj - septembrie 2016

Incidenta bolilor transmisibile in unitatile de invatamant situeaza pe primul loc anginele

0,489% (din care 0,003% angine cu streptococ B hemolitic), urmate de pediculoza 0,371%

micoze 0,058%, scabie 0,009%, boala diareica acuta 0,003% , HAV 0,002 si varicela 0,001%.

In conditii epidemiologice sezoniere, patologia este dominata de infectiile acute ale cailor

respiratorii superioare, intalnite de fapt la toate varstele scolare.

0.489

0.371

0.058

0.009

0.003

0.003

0.002

0.001

0 0.2 0.4 0.6

Angine

Pediculoza

Micoze

Scabie

BDA

Angine strept. β hemol.

HAV

Varicela

%

0.489%

0.371%

0.058% 0.009%

Angine

Pediculoza

Micoze

Scabie

BDA

Angine strept. β hemol.

HAV

Varicela

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr. 6 Incidenta principalelor afectiuni diagnosticate pe tipuri de colectivitati

septembrie 2016

In dinamica, in ultimii ani, cazurile de angina depistate la triajul de la inceputul anului sunt cu

valori intre 0,31% si 0,63% .(Grafic nr.7)

Grafic nr. 7 Incidenta prin angine 2006-2016 triaj septembrie

Depistarea cu ocazia triajului a anginelor cu SH+, in ultimii ani a inregistrat oscilatii mari de la

0,001 la 0,03 % (datorate probabil si dificultatilor obiective privind recoltare exudatelor

faringiene la copiii cu angine prezumtiv streptococice ). Dificultatile de depistare sunt cu atat

mai mari cu cat 10-20% din copii sunt purtatori sanatosi. In septembrie, la inceputul anului

scolar 2016/2017 rata incidentei de moment a fost ca si in anul anterior (0,003%).(Grafic nr.9)

0.26

1.122

0.729

0.44

0.415

0.86

0 0.5 1 1.5 2

Crese

Centre de plasament

Gradinite

Scoli

Licee

Scoli prof

%

HAV

BDA

Angine cu SH

Scabie

Micoze

Pediculoza

Angine

0.31 0.36

0.54 0.36

0.41 0.63

0.62 0.595

0.576 0.555

0.489

0 0.2 0.4 0.6 0.8

An scolar 2006/2007

An scolar 2007/2008

An scolar 2008/2009

An scolar 2009/2010

An scolar 2019/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

An scolar 2014/2015

An scolar 2015-2016

An scolar 2016-2017

%

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr.9 Incidenta angine SβH + septembrie

Scarlatina: au fost depistate zece cazuri la triajul epidemiologic din septembrie 2016; in

judetul Vaslui au fost opt cazuri la copiii din gradinta , in urban cinci cazuri iar in rural trei

cazuri; in judetele Iasi( in urban) si Galati( in rural) a fost diagnosticat cate un singur caz la copiii

din scoli generale.

Hepatita acuta virala a fost semnalata la un numar de 42 copii ( 40 de cazuri in mediul

rural si 2 cazuri in mediul urban). Judetele in care au fost depistate cazuri de hepatita epidemica

acuta sunt: Mehedinti 18 cazuri, toate in mediul rural ( 13 la copii scolari si 5 la prescolari);

Bacau 12 cazuri, deasemenea la copii din mediu rural ( 11 la copii din scoli generale si 1 caz la

prescolar); Vaslui 7 cazuri tot in mediul rural (4 la scolari si 3 la prescolari); Prahova 2 cazuri in

rural la scolari; Brasov 2 cazuri la scolari in urban si Sibiu 1 caz in rural la scolar. Observam ca

ponderea o ocupa cazurile din rural in proportie de 95%.(Grafic nr. 10)

Grafic nr.10 Cazuistica HAV comparativ rural-urban triaj septembrie 2016

Numarul altor boli a fost in acest inceput de an scolar de 1745 de cazuri.

0.001 0.03 0.03

0.005 0.03

0.009 0.006

0.008 0.003 0.003 0.003

0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035

An scolar 2006/2007

An scolar 2007/2008

An scolar 2008/2009

An scolar 2009/2010

An scolar 2010/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

An scolar 2014/2015

An scolar 2015/2016

An scolar 2016/2017

%

40

2

Mediul RURAL

Mediul URBAN

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Pediculoza prezinta la inceputul acestui acest an scolar o rata a incidentei de moment (per

total colectivitati) de 0,371% (8 141 cazuri); este pe locul al doilea ca pondere in patologia

diagnosticata la triaj.

Grafic nr. 11 Dinamica incidentei pediculozei la inceputul anului scolar

In ultimii trei ani se remarca o usoara crestere a numarului cazurilor de pediculoza.

Dupa aplicarea masurilor de deparazitare, la recontrol, incidenta pediculozei a fost de

0,058% , deci o reducere de peste sase ori a numarului de cazuri diagnosticate (de la 8 141 la 1

285).

Grafic nr.12 Dinamica numarului cazurilor de pediculoza la triajul de toamna

Pe cele doua medii, rural si urban, sunt diferente, asfel incidenta pediculozei este mai mare

in mediul rural de 0,583 % , fata de 0,294 % in mediul urban. Se pastreaza aceste diferente si la

triajul de recontrol, gasindu-se in mediul rural incidenta pediculozei de 0,091 % , iar in urban de

0,047 %.

0.22

0.51

0.32

0.29

0.312

0.337

0.352

0.371

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6

An scolar 2009/2010

An scolar 2010/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

An scolar 2014/2015

An scolar 2015.2016

An scolar 2016/2017

%

8141

1285

0

2000

4000

6000

8000

10000

Septembrie 2016 Recontrol

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr.13 Dinamica incidentei pediculozei la triajul din toamna 2016 diferente: urban-

rural

Se inregistreaza in ordine descrescatoare urmatoarele incidente a pediculozei:

-in unitatile de “scolarizare de masa”

- centre plasament 1,530% ( s-a dublat fata de septembrie 2015) - scoli generale 0,483%

- gradinite 0,327% - scoli profesionale 0,317%

- licee 0,150% - crese 0%

-iar in “unitatile speciale” a fost:

- scoli generale 2,018%

- licee si sc.prof 0,372%

Referitor la incidenta pediculozei pe teritoriul tarii, obervam ca au fost depistate cazuri in toate

judetele, iar incidenta cea mai mare, la inceput de an scolar a fost in judetul Maramures(0.906%)

urmat de Bistrita Nasaud, Iasi, Harghita, Ialomita. In 21 de judete rata incidentei de moment prin

pediculoza a fost mai mare decat media pe tara. In judetul Giurgiu pediculoza a avut cea mai

mica incidenta de 0.045%.

Deasemenea este de remarcat faptul ca dupa aplicarea masurilor de deparazitare, la recontrol in

10 judete nu s-au mai depistat cazuri de pediculoza ( la primele noua la fel ca si in septembrie

2015); aceste judete sunt: Arad, Covasna, Dambovita, Giurgiu, Hunedoara, Ialomita, Ilfov,

Mures si Neamt, Timis. (Grafic nr.14)

0.294

0.047

0.583

0.091

0

0.2

0.4

0.6

0.8

Septembrie 2016 Recontrol%

Mediul urban

Mediul rural

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr.14 Incidenta pediculozei: septembrie 2016 - recontrol

0.770

0.906

0.371

0 0.2 0.4 0.6 0.8 1

Alba

Arges

Bihor

Botosani

Brasov

Buzau

Caras Sev

Constanta

Dambovita

Galati

Gorj

Hunedoara

Iasi

Maramures

Mures

Olt

Salaj

Sibiu

Teleorman

Tulcea

Vaslui

Media tara

%

Incidenta pediculozei: septembrie 2016 - recontrol

Triaj epid. initial

Triaj epid. recontrol

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Micozele in septembrie anul scolar 2016/2017 au incidenta de 0.058%, ocupand locul trei,

dupa angine si pediculoza ( cu tendinta stationara fata de 2015 septembrie – 0,057%) . Pe tipuri

de colectivitati, frecventa este urmatoarea: 0,442% in centre de plasament, 0,196% scoli

profesionale, 0,071% in gradinite, 0,066% in licee, 0,043% in scoli generale, iar in crese 0%.

Grafic nr.15 Incidenta micozelor in intervalul 2007- septembrie 2016

Morbiditatea prin scabie diagnosticata cu ocazia triajului epidemiologic septembrie 2016

evidentiaza o incidenta generala de 0,009 % in colectivitatile de copii ( in scadere fata de

septembrie 2015 cand era de 0,014%). Sunt diferente in tipurile de unitati privind incidenta prin

scabie astfel:

- in unitatile de “invatamant de masa”nu a fost nici un caz de scabie in crese; incidenta, in

ordine descrescatoare, a fost in centrele de plasament de 0,068% , in gradinite de

0,018%, in scoli generale de 0,010%, in scolile profesionale de 0,005% ,in licee de

0,001% ; deasemenea sunt diferente si in ceeace priveste cele doua medii, astfel in mediul

rural ( 141)se intalnesc mai multe cazuri, fata de cel urban (58);

- in “unitatile speciale” incidenta scabiei a fost de zero in gradinite, licee si scoli

profesionale si de 0,084% in scolile generale speciale.

Triajul epidemiologic efectuat la inceputul fiecarui an scolar a inregistrat valori care se

situoau in septembrie 2010 la 0,030%, iar in septembrie 2016 la 0,009%.(Grafic nr. 16)

0.09

0.01

0.06

0.05 0.05

0.09

0.067 0.064 0.067

0.057 0.058

0

0.01

0.02

0.03

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

0.09

0.1

%

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr.16 Dinamica incidentei scabiei triaj septembrie

De asemenea sunt diferente si in ceea ce priveste morbiditatea prin scabie in teritoriul tarii.

Astfel sunt 18 de judete in care nu a fost dignosticat nici un caz de scabie cu ocazia triajului

epidemiologic dupa vacanta de vara: Arad, Arges, Bacau, Botosani, Bucuresti, Calarasi,

Giurgiu, Gorj, Ialomita, Ilfov, Mehedinti, Mures, Olt, Prahova, Satu-Mare, Teleorman, Vaslui,

Vrancea.

Judetele Harghita (0,13%), Covasna(0,053%), Iasi(0,038%), CarasSeverin(0,020%), Neamt

( 0,018%), Salaj (0,016%), Suceava (0,014%), Bistrita Nasaud(0,014%), Tulcea si

Galati(0,013%) se situeaza la polul opus cu incidente superioare mediei pe tara.(Grafic nr.17)

0.03

0.017

0.013

0.014

0.013

0.014

0.009

0 0.01 0.02 0.03 0.04

An scolar 2010/2011

An scolar 2011/2012

An scolar 2012/2013

An scolar 2013/2014

An scolar 2014/2015

An scolar 2015/2016

An scolar 2016/2017

%

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr.17 Incidenta scabie septembrie 2016 triaj epidemiologic intial si recontrol

0.014

0.010

0.011

0.020

0.053

0.012

0.013

0.13

0.038

0.018

0.016

0.014

0.013

0.009

0 0.05 0.1 0.15

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

Bistrita N

Botosani

Braila

Brasov

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras Sev

Cluj

Constanta

Covasna

Dambovita

Dolj

Galati

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Mures

Neamt

Olt

Prahova

Salaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timis

Tulcea

Valcea

Vaslui

Vrancea

Media tara

%

Triaj epid. intial.

Triaj epid. recontrol

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Dupa aplicarea masurilor de tratament de deparazitare numarul cazurilor de scabie a scazut de

de la 199 la 31 cazuri de scabie (0,001%).

Grafic nr. 18 Dinamica numarului cazurilor de scabie la triajul de toamna 2016

Se observa ca incidenta prin scabie este mai mare in mediul rural 0,024 %, fata de cea din

mediul urban de 0,004 %; aceste diferente raman si la triajul de recontrol, cu incidenta in rural

mai mare decat in urban.

Grafic nr.19 Dinamica incidentei scabiei la triajul din toamna 2016 diferente urban - rural

199

31

0

50

100

150

200

250

Septembrie 2016 Recontrol

0.004

0

0.024

0.004

0

0.005

0.01

0.015

0.02

0.025

0.03

Septembrie 2016 Recontrol%

Urban

Rural

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Triajul epidemiologic dupa vacanta de iarna

Dupa vacanta de iarna a anului scolar 2016/2017, cursurile au avut ca data de incepere ziua

de 9 ianuarie 2017. Analiza datelor privind rezultatele triajului epidemiologic efectuat la

inceputul anului 2017 s-a efectuat pe baza materialelor informative trimise institutului nostru de

compartimentele de igiena scolara din 40 DSP-urile judetene si a Municipiul Bucuresti. Triajul

epidemiologic efectuat la inceputul acestui an (dupa vacanta de iarna) a cuprins un numar de

2 027 906 copii si adolescenti, din care 502 066 din mediul rural si 1 525 840 din mediul urban.

Pe tipuri de colectivitati distributia copiilor si adolescentilor examinati este urmatoarea :

Tabel nr. 2

Tip de colectivitate

Nr de copii examinati

Total 2 027 906

Crese 10 136

Centre de plasament 1 983

Gradinite 291 404

Scoli generale 1 075 760

Licee 598 662

Scoli profesionale 33 871

Unitati speciale 16 090

- gradinite 923

- scoli generale 9 409

- licee + scoli profesionale 5 758

Din totalul de copii examinati, au fost diagnosticati cu boli infectocontagioase si

parazitare 1,193% (24 196). In mediul urban incidenta a fost de 1,129 % (17 228) si in rural

1,388 % (6 968).

In unitatile speciale s-au inregistrat 475 cazuri de boala.

Comparativ cu triajul epidemiologic de la inceputul anului scolar , efectuat in septembrie

2016 - cand incidenta bolilor diagnosticate a fost de 1,029%, observam ca la triajul dupa

vacanta de iarna, in ianuarie 2017, incidenta a fost, de 1,193%, deci mai mare.

Incidenta bolilor diagnosticate cu ocazia examenului de triaj epidemiologic este mai mare la

copiii din mediul rural decat la cei din mediul urban ; acest aspect se evidentiaza atat pentru

triajul epidemiologic din septembrie 2016 , cat si pentru cel din ianuarie 2017.

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr.20 Incidente generale triaj 2016 - 2017 comparatie

Pe tipuri de colectivitati a caror situatie epidemiologica este cuprinsa in aceasta analiza, se

constata urmatoarea distributie a cazurilor de boala diagnosticate:

- unitati de „scolarizare in masa”:

- centre de plasament 42 (2,118%)

- scoli profesionale 524 (1,547%)

- gradinite 4 220 (1,448%)

- scoli generale 13 029 (1,211%)

- licee 5 860 (0,979%)

- crese 46 (0,454%)

- unitati speciale:

- scoli: 375 (3,986%)

- gradinite: 34 (3,684%)

- licee+sc.prof: 66 (1,146%)

In colectivitatile de scolarizare in masa, se remarca cea mai ridicata frecventa a

imbolnavirilor in centrele de plasament (2,118%), apoi in scoli profesionale (1,547%), gradinite

(1,448%), urmate de scoli generale (1,211%), licee (0,979%), crese (0,454%).

1.029

1.193

0 0.5 1 1.5

Incidenta generala septembrie 2016

Incidenta generala ianuarie 2017

%

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr.21 Distributia imbolnavirilor in colectivitatile de scolarizare in masa ianuarie

2017

In cadrul triajului epidemiologic dupa vacanta de iarna, incidenta imbolnavirilor prin boli

infectioase si parazitare diagnosticate, situeaza in ordine descrescatoare a frecventei pe primele

locuri urmatoarele afectiuni: anginele, pediculoza, recontrol pediculoza si micozele.

Grafic nr.22 Incidente boli diagnosticate - triaj ianuarie 2017

0.454

0.979

1.211

1.448

1.547

2.118

0 0.5 1 1.5 2 2.5

Crese

Licee

Sc. generale

Gradinite

Sc. profesionale

Centre plasament

%

0.004

0.006

0.006

0.01

0.04

0.331

0.641

0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7

Boala diareica ac.

Scabie

Angine streptococice β hemol.

Varicela

Micoze

Pediculoze

Angine

%

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Incidenta bolilor transmisibile in unitatile de invatamant situeaza pe primul loc anginele

(0,641% ), (din care 0,006% angine cu streptococ β hemolitic), urmate de pediculoza (0,331%),

micoze (0,040%), varicela (0,010%), boala diareica acuta (0,004%). Scarlatina a fost depistata la

doar 1 copil de gradinita din mediul urban. Incidenta altor boli a fost de 0,142% (2 873 de

cazuri).

Grafic nr.23 Incidenta principalelor afectiuni diagnosticate pe tipuri de colectivitati triaj -

ianuarie 2017

Angina a avut incidenta medie pe tara dupa vacanta de iarna de 0,641%. Cea mai mare

incidenta prin angine a fost in judetul Timis 2,053% , apoi in ordine descrescatoare in Harghita

1,939 %, Salaj 1,334%, Sibiu 1,273%, Alba 1,207%, Brasov 1,199%, municipiul Bucuresti

1,098 % . Incidenta anginei valoarea medie este mai mare la triajul din ianuarie 2017 fata de cel

din septembrie 2016.

In ceea ce priveste angina cu streptococ β hemolitic incidenta a fost de 0,006 %.

0 0.5 1 1.5

Crese

Centre plasament

Gradinite

Scoli generale

Licee

Scoli profes.

%

Angine

Pediculoza

Micoze

Varicela

Scabie

Boala diareica acuta

Angine strept.β hemol.

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr.24 Angina incidente - triaj ianuarie 2017

1.207

1.173

1.055

1.199

1.098

0.854

0.731

1.939

0.827

0.743

1.334

1.273

0.702

2.053

0.843

0.691

0.641

0 0.5 1 1.5 2 2.5

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

Bistrita N

Botosani

Braila

Brasov

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras Sev

Cluj

Constanta

Covasna

Dambovita

Dolj

Galati

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Mures

Neamt

Olt

Prahova

Salaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timis

Tulcea

Valcea

Vaslui

Vrancea

Media tara

%

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Pediculoza prezinta o incidenta per total colectivitati de 0,331% (6 704 cazuri). Pe tipuri de

unitati se inregistreaza in ordine descrescatoare urmatoarele incidente: in scoli generale

0,453%; in gradinite 0,283%; in centrele de plasament 0,252%; in scoli profesionale 0,189%; in

licee 0,117%. Comparativ incidenta pediculozei , fata de triajul din septembrie 2016 (0,371%)

are valoare mai mica in triajul din ianuarie 2017 (0,331%).

Grafic nr.25 Angina incidente - triaj ianuarie 2017

La recontrol au mai fost depistate cazuri de boli parazitare si anume: 1 030 cazuri de

pediculoza, deci o scadere de peste sase ori a numarului de cazuri.

Grafic nr. 26 Dinamica numarului de cazuri de pediculoza triaj ianuarie 2017

Se observa diferente intre mediul rural si urban privind incidenta pediculozei, aceasta fiind

mai mare in rural, aproape dubla, aspect intalnit si in septembrie 2016.

0.28

0.61

0.22

0.51

0.32 0.3 0.29 0.3 0.34 0.331

An2008

An2009

An2010

An2011

An2012

An2013

An2014

An2015

An2016

An2017

%

6704

1030

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

Ianuarie 2017 Recontrol

Numar cazuri

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr. 27 Dinamica incidentei pediculozei triaj ianuarie 2017 comparativ rural - urban

Incidenta pediculozei este mai mare in mediul rural, dar se observa faptul ca dupa aplicarea

masurilor de deparazitare aceasta scade in ambele medii.

Cea mai mica incidenta a fost in Arges de 0,066%, iar cea mai mare in judetul Sibiu de 0,864%.

In majoritatea judetelor la triajul de recontrol ( dupa aplicarea masurilor de deparazitare) valorile

incidentei pediculozei au fost mai mici decat la triajul initial. Intr-un numar de noua judete la

triajul de recontrol nu s-au mai gasit cazuri de pediculoza.

(Grafic nr.28).

0.272

0.041

0.509

0.084

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

Ianuarie 2017 Recontrol%

Urban

Rural

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr.28 Incidente pediculoza - triaj ianuarie 2017 si recontrol

0.051

0.392

0.364

0.481

0.445

0.500

0.510

0.389

0.461

0.346

0.529

0.523

0.471

0.650

0.637

0.605

0.469

0.722

0.864

0.626

0.568

0.368

0.340

0.331

0 0.5 1

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

Bistrita N

Botosani

Braila

Brasov

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras Sev

Cluj

Constanta

Covasna

Dambovita

Dolj

Galati

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Mures

Neamt

Olt

Prahova

Salaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timis

Tulcea

Valcea

Vaslui

Vrancea

MEDIA TARA

%

Triaj epid. initial

Triaj epid. recontrol

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Scabia fost depistata in urma acestui triaj la 123 copii reprezentand 0,006 % din subiectii

examinati (0,003% in mediul urban si 0,015% in rural).

Grafic nr. 29 DINAMICA INCIDENTEI SCABIEI DIN TRIAJUL IANUARIE

Distribuitia incidentei scabiei pe tipuri de colectivitati este urmatoarea: 0,010% in gradinite;

0,007% in scoli generale si 0,001 % in licee . Scabia nu a fost depistata in crese, centre de

plasament si scoli profesionale.

Grafic nr. 30 Incidenta scabiei triaj ianuarie 2017 pe colectivitati

In municipiul Bucuresti si in 20 judete nu a fost diagnosticat nici un caz de scabie la triajul de

iarna (judetele: Alba, Arad, Arges, Botosani, Buzau, Calarasi, Dambovita, Gorj, Hunedoara,

Ialomita, Maramures, Mehedinti, Mures, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timis, Vaslui,

Vrancea). Cea mai mare incidenta a scabiei a fost in judetul Iasi de 0,024% apoi in Harghita

0,023%, urmat de Bihor 0,022%, Brasov 0,021%.(Grafic nr. 31)

0.01

0.012

0.01

0.007 0.006 0.006

0

0.002

0.004

0.006

0.008

0.01

0.012

0.014

Ianuarie2012

Ianuarie2013

Ianuarie2014

Ianuarie2015

Ianuarie2016

Ianuarie2017

%

0

0.01

0.007

0

0.001

0

0 0.005 0.01 0.015

Centre plasament

Gradinite

Scoli generale

Sc. Profes.

Licee

Crese

%

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

Grafic nr. 31 Incidente scabie ianuarie 2017 triaj epidemiologic initial si recontrol

0.014

0.007

0.001

0.022

0.015

0.021

0.011

0.013

0.006

0.023

0.024

0.011

0.012

0.012

0.009

0.007

0.018

0.016

0.006

0 0.01 0.02 0.03

Alba

Arad

Arges

Bacau

Bihor

Bistrita N

Botosani

Braila

Brasov

Bucuresti

Buzau

Calarasi

Caras Sev

Cluj

Constanta

Covasna

Dambovita

Dolj

Galati

Giurgiu

Gorj

Harghita

Hunedoara

Ialomita

Iasi

Ilfov

Maramures

Mehedinti

Mures

Neamt

Olt

Prahova

Salaj

Satu Mare

Sibiu

Suceava

Teleorman

Timis

Tulcea

Valcea

Vaslui

Vrancea

Media tara

%

Triaj epid. Initial

Triaj epid. recontrol

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

La recontrol, dupa aplicarea masurilor de deparazitare, numarul cazurilor depistate a

scazut, din initialul de 123 ramanand 23 cazuri de scabie.

Grafic nr. 32 Dinamica numarului de cazuri de scabie triaj ianuarie 2017

Dupa aplicarea masurilor de tratament, la subiectii diagnosticati la triajul epidemilogic, se

observa scaderea morbiditatii prin scabie, atat pentru mediul urban, cat mai ales pentru mediul

rural, unde incidenta a fost mai mare , aspect intalnit si in anii anteriori.

Grafic nr. 33 Incidente scabie triaj ianuarie 2017 comparativ rural - urban

Se impune o intensificare a masurilor de control a copiilor pentru depistarea bolilor

parazitare (scabie si pediculoza), deoarece acestea continua sa fie prezente in colectivitatile de

copii si adolescenti. Deasemenea se impune instituirea unor masuri complexe si de preventie

riguroase, care sa includa si familiile celor diagnosticati, cu o identificare si tratare a focarelor de

scabie si pediculoza.

123

23

0

20

40

60

80

100

120

140

Ianuarie 2017 Recontrol

Numar cazuri

0.003211

0.000459

0.014739

0.003187

0

0.005

0.01

0.015

0.02

Ianuarie 2017 Recontrol%

Urban Rural

SUPRAVEGHEREA STARII DE SANATATE A COPIILOR PRIN TRIAJ EPIDEMIOLOGIC RAPORT NATIONAL 2016

INSTITUTUL NATIONAL DE SANATATE PUBLICA CENTRUL NATIONAL DE EVALUARE SI PROMOVARE A STARII DE SANATATE

In luna februarie 2017 s-a efectuat triajul epidemiologic dupa vacanta intersemestriala. Asa

cum era de asteptat, incidentele de moment pentru diferitele afectiuni, au fost conform

epidemiologiei sezoniere pentru fiecare dintre ele; aspectul amintit a fost concluzionat dupa

comparatia cu triajul epidemiologic din septembrie a anului anterior ( triaj in sezonul cald) si

triajul epidemiologic din ianuarie a anului in curs ( triaj epidemiologic in sezon rece).

Pentru efectuarea triajului epidemiologic in scopul stabilirii potentialului epidemiologic si

aplicarea eficienta a masurilor de prevenire si combatere adecvate, personalul medico-sanitar

implicat in aceste actiuni (medicii si asistentele medicale din cabinetele medicale scolare si de

medicina de familie, medicii igienisti scolari, epidemiologii) si autoritatile locale vor pregati si

organiza din timp triajul epidemiologic (inclusiv aprovizionarea cu instrumentar, medicamente si

materiale necesare recoltarii de probe de laborator). Astfel, dupa vacante, actiunea se va putea

derula in conditii si pe intervale optime, care sa permita depistarea tuturor cazurilor de boli

infecto-contagioase si parazitare.

CONCLUZII

1. Numarul de copii examinati in cadrul triajului epidemiologic se mentine mare, ceea ce

contribuie la o mai buna supraveghere a starii de sanatate a copiilor si adolescentilor din unitatile

de invatamant.

2. Din numarul total 2 196 815 de copii care au fost examinati in septembrie 2016, au fost

diagnosticati cu boli infectioase si parazitare 22 607 cazuri (1,029%), iar dupa vacanta de iarna –

ianuarie 2017 din numarul total 2 027 906 de copii care au fost examinati, au fost diagnosticati

cu boli infectioase si parazitare 24 196 (1,193%).

3. Analiza datelor din teritoriu pe tipuri de afectiuni arata ca anginele ocupa primul loc,

urmate de pediculoza si micoze, aspect intalnit si in anii anteriori.

4. Incidenta afectiunilor infectocontagioase inregistrata la triajul epidemiologic dupa

vacanta de iarna a elevilor, este mai mare comparativ cu incidenta dupa triajul din septembrie .

5. In conditii epidemiologice sezoniere, patologia este dominata de infectiile acute ale cailor

respiratorii superioare, intilnite de fapt la toate varstele, dar mai ales la copii, astfel anginele au

incidenta mai mare in ianuarie 2017 de 0,641%, fata de septembrie 2016 de 0,489% .

6. Incidenta pediculozei si a scabiei este mai mare in mediul rural decat in cel urban, atat la

triajul initial , cat si la cel de recontrol.

7. Ca urmare, se impune o intensificare a masurilor de control a copiilor pentru depistarea

bolilor infectioase si parazitare, din care unele, angine, pediculoza, scabia, micozele, continua sa

fie inca prezente in colectivitatile de copii si adolescenti si se impune deasemenea instituirea

unor masuri de preventie riguroase care sa includa si familiile celor depistati, cu o identificare si

tratare a focarelor (pediculoza).

8. Desfasurarea unor actiuni de educatie pentru sanatate privind igiena individuala si colectiva

la scoala si in familie, reprezinta inca o necesitate stringenta in activitatea medicala de

supraveghere igienico-sanitara si epidemiologica a colectivitatilor de copii si tineri din Romania.


Recommended