SUPORT VITAL DE BAZA SI DEFIBRILARE AUTOMATA EXTERNA · 2020. 3. 18. · Cordul se contracta de...

SUPORT VITAL DE BAZA SI

DEFIBRILARE AUTOMATA EXTERNA

1

OBIECTIVE

La sfarsitul cursului , participantii vor fi capabili sa :

evalueze corect o persoana inconstienta;

efectueze corect compresii toracice si ventilatii

conform protocoalelor in curs;

utilizeze un Defibrilator Semi/Automat Extern;

plaseze corect o persoana inconstienta in Pozitia

Laterala de Siguranta

2

INFORMATII GENERALE

In Europa se produc aproximativ 700 000 de stopuri

cardiace pe an;

Supravieturea la externare atinge un maxim de 10% din

totalul stopurilor cardiace;

Interventia persoanelor laice cu cunostinte de resuscitare

cardio-pulmonara este esentiala inainte de sosirea echipelor

medicale de urgenta;

Resuscitarea si defibrilarea precoce pot creste sansa de

supravietuire la peste 60%; 3

In majoritatea cazurilor timpul de raspuns al echipelor de urgenta profesioniste este de

aproximativ 8 minute

In tot acest timp sansa de supravietuire a victimei depinde de

TINE

ESTI PREGATIT PENTRU O ASEMENEA RESPONSABILATATE ?

4

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE APARATUL RESPIRATOR

Este alcatuit din caile aeriene si plaman

Caile aeriene constau intr-o retea ramnificata de

tuburi ce permit circulatia aerului intre plaman si

atmosfera

Diametrul cailor aeriene scade o data cu apropierea

de plaman

Ordinea lor pe masura ce se apropie de plaman

este:faringe,laringe , trahee,bronhii(drepta si stanga)

La nivelul faringelui calea aeriana se intretaie cu

calea digestiva la nivelul epiglotei

5


Rolul plamanilor este de a permite transferul de oxigen intre atmosfera si sange

Orice obstacol intre atmosfera si plaman sau oprirea respiratorie conduce la imposibilitatea oxigenarii sangelui

DECES

6


• Cutia toracica isi modifica volumul de 16-18 /min la adult parametru numit FRECVENTA RESPIRATORIE( FR )

• FR > 20/min = TAHIPNEE • FR < 10/min = BRADIPNEE

7

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE APARATUL CARDIO-VASCULAR

Este alcatuit din cord si vasele de sange

Cordul are o structura musculara si are rol de pompa

Vasele sanguine au rolul de a trasporta dinspre si inspre

tesuturi sangele (oxigen,energie,dioxid de carbon,produsi

toxici) necesar vietii

Oprirea cardiaca conduce la DECES

8

NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE APARATUL CARDIO-VASCULAR

Cordul se contracta de aproximativ 60-80 /min la adult, acest parametru reprezentand FRECVENTA CARDIACA (FC ) FC > 100/min = TAHICARDIE FC < 60 /min = BRADICARDIE

Sangele aflat in vasele sanguine exercita o presiune asupra peretilor acestora, parametru ce reprezinta TENSIUNEA ARTERIALA( TA ) TA = 120-140/60-90 mmHg

9

STOPUL CARDIORESPIRATOR (SCR) reprezinta oprirea

completa a respiratiei si circulatiei (ireversibila sau nu) si care

conduce intr-un interval de timp variabil la moartea biologica

SUPORTUL VITAL DE BAZA (SVB) se refera la mentinerea la

parametri minimi a respiratiei si circulatiei fara ajutorul

echipamentelor cu exceptia dispozitivelor de protectie

Scopul SVB consta in oxigenarea sangelui si asigurarea perfuziei

organelor vitale(creier si cord) pana la sosirea salvatorilor

profesionisti care vor efectua SUPORT VITAL AVANSAT (SVA)

SUPORT VITAL DE BAZA

10

Analiza electrocardiografica a aratat faptul ca in 40% din

cazuri SCR debuteaza cu FIBRILATIE VENTRICULARA

(FV) caracterizata prin contractii haotice ale cordului

astfel incat inima isi pierde capacitatea de pompa

Multe victime ale SCR pot supravietui daca SVB este

acordat atunci cand inca FV este prezenta,ceea ce este

putin probabil de produs cand s-a instalat ASISTOLA

( absenta completa a contractiilor cardiace)

SUPORT VITAL DE BAZA

11

LANTUL SUPRAVIETURII

12

SUPORT VITAL DE BAZA ( SVB) LANTUL SUPRAVIETURII

Recunoastere precoce si solicitare ajutor: recunosterea situatiilor care ameninta viata si solicitare prompta a ajutorului acordat de serviciile de urgenta profesioniste (112)

Resuscitare precoce poate dubla sau tripla sansele de supravietuire in cazul FV

Defibrilare precoce RCP precoce impreuna cu defibrilarea precoce in primele 3 minute cresc semnificativ sansele de supravietuire ; fiecare minut de intarziere scade sansa de supravietuire cu 10-15 %

Ingrijiri postresuscitare calitatea ingrijirilor postresuscitare afecteaza prognosticul

13

SIGURANTA SALVATORULUI

VERIFICA STAREA DE CONSTIENTA

STRIGA DUPA AJUTOR

DESCHIDE CALEA AERIANA

VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112

30 chest compressions

ALGORITM SUPORT VITAL DE BAZA

30 DE COMPRESII TORACICE

2 VENTILATII

14

15



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112


2 VENTILATII

Locatie

Salvator

Victima

Privitori



Eliminarea sau minimizarea riscului

Manipularea

Evitarea pericolelor exterioare:

trafic

electricitate

gaz

apă

16

Acidul cianhidric sau hidrogenul sulfurat

Se foloseşte masca(daca e disponibila) şi se părăseşte urgent zona contaminată

Substanţele corozive se absorb prin piele şi tractul respirator se folosesc haine protectoare

17


15 cazuri de infecţii contractate în timpul efectuării RCP – în principal Neisseria meningitidis sau tuberculoza

Nu se transmite hepatita B sau C

Nu s-au raportat pana acum cazuri de transmitere HIV

18


Folosirea mănuşilor şi protejarea ochilor

Recipiente speciale pentru materiale înţepătoare

Mască pentru faţă cu valve unidirecţionale

Manechine

spălare repetată

19


20


21



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112


2 VENTILATII


Apropie-te cu grija

Apuca umerii

Scutura si striga „S-a intamplat ceva?”

Daca raspunde lasa-l asa cum l-ai gasit si incearca sa afli ce s-a intamplat


22

23



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112


2 VENTILATII

STRIGA DUPA AJUTOR

STRIGA DUPA AJUTOR

Daca victima NU raspunde,striga dupa ajutor la persoanele din jur

24

25



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112


2 VENTILATII



Muschii sunt complet relaxati la victimele inconstiente.

Acest lucru face ca limba sa obstructioneze caile respiratorii

26


Hiperextensia capului Ridicarea mandibulei

27

28



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112


2 VENTILATII

VERIFICA RESPIRATIA

VERIFICA RESPIRATIA

Priviţi expansiunile toracelui

Ascultaţi sunetul respiraţiei

Simţiţi pe obraz aerul expirat

Toate acestea nu trebuie să dureze mai mult de 10 secunde după care hotărâţi dacă pacientul respiră sau nu

29

30

VERIFICA RESPIRATIA

Priveste,Asculta,Simte RESPIRATIA NORMALA

Nu confunda respiratiile

agonice cu respiratia normala

31

RESPIRATIA ANORMALA

Apare la scurt timp dupa oprirea inimii

Este descrisa ca o respiratie greoaie , zgomotoasa

sau asemanatoare unui oftat

ESTE UN SEMN DE STOP CARDIAC

32



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112


2 VENTILATII

APELEAZA 112

33

APELEAZA 112

Rugati pe cineva sa apeleze Numarul

Unic de Urgenta 112 sau faceti-o

dumneavoastra daca sunteti singur

Comunicati operatorului 112 sau

Dispeceratului Serviciilor Medicale de

Urgenta(Ambulanta , SMURD) toate

datele pe care vi le solicita

NU UITATI SA COMUNICATI

LOCATIA IN CARE VA AFLATI

34



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112


2 VENTILATII


35


Asezati-va in genunchi lateral de

victima

Asezati podul palmei mainii

dominante in mijlocul pieptului

victimei

Asezati cealalta mana peste

prima si incrucusati degetele astfel

incat acestea sa nu se sprijine pe

coastele victimei

36


Pozitionati-va vertical langa

victima cu coatele blocate si

apasati sternul(osul pieptului)

aprox.4-5 cm

Repetati compresiile de 100

ori/minut

Cand este posibil schimbati

salvatorul la fiecare 2 minute

37



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112


2 VENTILATII

2 VENTILATII

38

2 VENTILATII

Penseaza nasul

Suflati in gura victimei (aprox. 1 sec)

Urmariti ridicarea pieptului

Mentinind barbia ridicata indepartati gura de gura victimei

Urmariti coborarea toracelui si repetati

39

30 2

CONTINUATI

RESUSCITAREA CARDIO -PULMONARA

40

100/min

RCP NUMAI PRIN COMPRESIUNI TORACICE

Reticenţă la efectuarea respiraţiei gură-la-gură

Compresiunile toracice fără ventilaţie sunt mai bune decât nici un fel de RCP

Dacă se poate, cu capul în hiperextensie

Potrivită pentru RCP efectuată prin instrucţiuni telefonice

41

DEFIBRILAREA SEMI/AUTOMATA EXTERNA

42


Sansele de supravietuire ale victimei cresc considerabil daca cel ce ofera prim ajutor incepe atat resuscitarea cat si defibrilarea in primele minute de la instalarea stopului cardiac Populatia trebuie sa invete sa utilizeze defibrilatoarele semi/automate

43



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112

ATASEAZA DEFIBRILATORUL

URMEAZA INSTRUCTIUNILE DEA


44


Majoritatea defibrilatoarelor moderne

se deschid in momentul in care este ridicat

capacul;

Daca nu, apasati butonul de deschidere;

Urmati instructiunile pe care le afiseaza

defibrilatorul;

45


Dezveliti toracele(pieptul) victimei

Atasati electrozii de defibrilare conform

indicatiilor defibrilatorului sau desenelor

de pe electrozi

46


In momentul in care defibrilatorul face ANALIZA ritmului cardiac NU ATINGETI VICTIMA

47


Daca defibrilatorul indica SOC

spuneti tuturor “ATENTIE SOC” ,

aveti grija sa nu atinga nimeni

pacientul si apasati BUTONUL

SOC daca defibrilatorul va indica sa

o faceti

Defibrilatoarele complet automate

vor administra singure socul electric

atentionandu-va in prealabil de acest

lucru

48


Incepeti resuscitarea imediat dupa livrarea socului electric si urmati indicatiile verbale/scrise ale defibrilatorului

30 2

49


Daca defibrilatorul nu recomanda soc incepeti resuscitarea si urmati indicatiile defibrilatorului

30 2

50


Urmati indicatiile defibrilatorului pana cand :

soseste personalul medical solicitat care preia

victima;

victima incepe sa respire normal;

sunteti epuizat;

51


Opriti resuscitarea dava victima incepe sa

RESPIRE NORMAL ,

dar

NU OPRITI DEFIBRILATORUL

si

NU DEZLIPITI ELECTROZII

de pe pieptul acesteia

52


DE RETINUT : Stergeti pieptul victimei inainte de a atasa electrozii daca acesta este ud; Dezlipiti orice plasture care se gaseste pe pieptul victimei; Daca stiti sau banuiti ca victima are un stimulator cardiac , nu atasati electrozii deasupra acestuia; Nu atasati electrozii peste sau in apropierea bijuteriilor metalice. Scoateti daca este posibil toate bijuteriile metalice care ar putea atinge electrozii

53

POZITIA LATERALA DE SIGURANTA (PLS) (POZITIA DE RECUPERARE)

Daca victima RESPIRA NORMAL , intoarceti victima in Pozitia de Recuperare

54

POZITIA LATERALA DE SIGURANTA (PLS) (POZITIA DE RECUPERARE)

55

SUPORT VITAL DE BAZA BEBELUSI SI COPII



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112


2 VENTILATII

56


DIFERENTE FATA DE SVB LA

ADULT:

Apasati sternul aproximativ o treime din adancimea cutiei

toracice;

Folositi 2 degete la bebelusi; Folositi o singura mana sau ambele la copii si adolescenti;

Folositi o cantitate mai mica de aer pentru ventilatii decat la adult;

57


DIFERENTE FATA DE SVB LA

ADULT:

Efectuati 5 insuflatii initiale inainte de a incepe secventa de

resuscitare de la adult;

In cazul unui singur salvator efectuati 1 minut de resuscitare

inainte de a pleca dupa ajutor

58

DEFIBRILAREA SEMI/AUTOMATA EXTERNA BEBELUSI SI COPII

Pentru copii > 8 ani folositi defibrilatorul pentru adult;

Pentru copii intre 1 si 8 ani folositi electrozi speciali pentru

copii(daca sunt disponibili) sau

electrozi pentru adult in caz

contrar;

Pentru bebelusi sub 1 an folositi defibrilatorul DOAR DACA

este mentionat ca poate fi folosit

pentru acestia

59



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112


2 VENTILATII



STRIGA DUPA AJUTOR


VERIFICA RESPIRATIA

APELEAZA 112

ATASEAZA DEFIBRILATORUL

URMEAZA INSTRUCTIUNILE DEA

60

INTREBARI?

Date post:	02-Feb-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	7 times
Download:	0 times

SUPORT VITAL DE BAZA SI DEFIBRILARE AUTOMATA EXTERNA · 2020. 3. 18. · Cordul se contracta de...

Documents