+ All Categories
Home > Documents > Suport Financiara

Suport Financiara

Date post: 03-Oct-2015
Category:
Upload: cnico
View: 50 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
Curs contabilitatea financiara
48
CURS CONTABILITATE FINANCIARĂ COMPUTERIZATĂ ŞI FISCALITATE
Transcript

CURS 1

CURS

CONTABILITATE FINANCIAR COMPUTERIZAT I FISCALITATEDEFINIIA CONTABILITII: este o activitate specializat n msurarea, evaluarea, cunoaterea, gestiunea i controlul activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, precum i a rezultatelor obinute din activele persoanelor juridice i fizice.Contabilitatea trebuie s asigure nregistrarea cronologic i sistematizat, prelucrarea, publicarea i pstrarea informaiilor cu privire la poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie att pentru cerinele interne ale persoanelor juridice ct i n relaiile cu investitorii prezeni i poteniali creditori financiari i comerciali, clieni, instituii publice i ali utilizatori.

Acte normative care reglementeaz contabilitatea : - legea 82/1991 legea contabilitii - OMFP 3055/2009 cu aplicabilitate 01.01.2010 - 31/1990 legea societilor comerciale

Contabilitatea se ine n limba romn i n moneda naional.

Contabilitatea operaiunilor efectuate n valut se ine att n moneda naional ct i n valut, potrivit reglementrilor elaborate n acest sens.

Pentru necesitile proprii de informare, persoanele juridice pot opta pentru ntocmirea situaiilor financiare i ntr-o alt moned.

Persoanele juridice au obligaia s conduc contabilitatea n partid dubl i s ntocmeasc situaii financiare anuale.

Categoriile de persoane care pot ine contabilitatea n partid simpl se stabilesc prin ordin al ministrului finanelor.

Reglementrile contabile conforme cu Directiva IV a comunitailor economice europene se aplic urmatoarelor entiti:

Societi pe aciuni

Societi cu rspundere limitat

Companii naionaleRegii autonomeSocieti n comandit simpl Instituii naionale de cercetare dezvoltare

Alte persoane juridice care n baza legilor de organizare functioneaz pe principiile societailor comerciale.

Conform Ordinului 3055/2009 societile trebuie s ntocmeasc situaii financiare anual.

Societile comerciale care ndeplinesc 2 din urmtoarele 3 criterii:

total active 3.650.000. E } cifra de afaceri 7.300.000 E } nr. mediu de salariai 50 } ntocmesc urmtoarele situaii financiare:

bilan

cont profit i pierdere situaia modificrilor capitalului propriu

situaia fluxului de trezorerie

note explicative ale situaiilor financiare anualePersoanele care la data situaiilor nu depesc 2 dintre criteriile de mrime enumerate mai sus anterior ntocmesc situaii financiare simplificate care cuprind:

Bilanul contabil

Contul de profit i pierdere

Note explicative la situaiile financiare anuale simplificate

Notele explicative se refer la:

- active imobilizate; provizioane; repartizarea profitului analiza rezultatului din exploatare

situatia creantelor si datoriilor

principii politice si monetare

participanti si surse de finantare informatii privind salariatii si membrii organizatiilor de administrare, conducere si supraveghere

analiza principalilor indicatori economici alte informatii:

Orice operatiune economico financiara efectuata se consemneaza in momentul efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate dobandind calitatea de document justificativ.Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate angajeaja raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat precum si a celor care le-au inregistrat in contabilitate.BILANTUL CONTABIL

Se prezinta sub forma unui tablou cu 2 parti: - partea stanga reprezinta activul bilantier .

- partea dreapta reprezinta pasivul bilantier .

ACTIV

I . ACTIVE IMOBILIZATEIMOBILIZARI NECORPORALE a) CHELTUIELI DE CONSTITUIRE

b) CHELTUIELI DE CERCETARE DEZVOLTARE BREVETE , LICENTE, CONCESIUNI

c) AVANSURI SI IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS DE EXECUTIE d) FONDURI COMERCIALE 2. ACTIVE CORPORALE (IMOBILIZARI CORPORALE) a) TERENURI SI CONSTRUCTII

b) INSTALATII TEHNICE SI MASINI

c) UTILAJE SI MOBILIER

d) AVANSURI SI IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS DE EXECUTIE 3. IMOBILIZARI FINANCIARE a) ACTIUNI DETINUTE LA SOCIETATI COMERCIALE AFILIATE b) IMPRUMUTURI ACORDATE SOCITATILOR AFILIATE

c) INVESTITII DETINUTE CA IMOBILIZARI

d) IMPRUMUTURI ACORDATE SOCIETATILOR DE CARE ESTE LEGATA PRIN INTERESE DE PARTICIPARE

ACTIVE CIRCULANTE :STOCURILE STOCURI DE MATERII PRIME SI MATERIALE CONSUMABILE

PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE

AVANSURI PENTRU CAUMPARARI DE STOCURI

2. CREANTE - CREANTE COMERCIALE ( CLIENTI )

- SUME DE INCASAT DE LA SOCIETATI AFILIATE

- ALTE CREANTE ( CU PERSONALUL CU BUGEGETUL DE STAT )

3. CASA SI CONTURILE LA BANCI

CHELTUIELI IN AVANS

PASIV

I . IMPRUMUTURI SI DATORII CARE TREBUISC PLATITE INTR-O PERIOADA DE PANA LA 1 AN

- IMPRUMUTURI DIN EMISIUNEA DE OBLIGATIUNI

- SUME DATORATE INSTITUTIILOR DE CREDIT

- AVANSURI INCASATE IN CONTUL COMENZILOR ( PRIMITE DE LA CLIENTI )

- DATORII COMERCIALE ( FURNIZORI )

- EFECTE DE COMERT DE PLATIT

- SUME DATORATE ENTITATILOR AFILIATE

- ALTE DATORII INCLUSIV DATORIILE FISCALE SI DATORIILE PRIVIND ASIGURARILE SOCIALE

II . DATORII CARE TREBUIESC PLATITE INTR-O PERIOADA MAI MARE DE 1 AN

III. PROVIZIOANE: - PENTRU IMPOZITE

PENTRU PENSII SI OBLIGATII SIMILARE

ALTE PROVIZIOANE

IV . CAPITAL SI REZERVE :

CAPITAL SUBSCRIS

PRIME DE CAPITAL

REZERVE DIN REEVALUARE

REZERVE LEGALE , STATUTARE , ALTE REZERVE

PROFIT SAU PIERDERE REPORTATA

PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCITIULUI FINANCIAR CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE

VENITURILE SI CHELTUIELILE sunt de 3 categorii :

EXPLOATARE activitate curenta

FINANCIARA operatiile cu dobanzi si diferentele din curs valutar

EXTRAORDINARE generate de evenimentele extraordinare (calamitati)I. - VENITURI DIN EXPLOATARE:

cifra neta de afaceri veniturile din activitatea de baza a societati (vanzarea produselor)

variatia stocurilor de produse finite si a productiei in curs de executie

productia realizata de societate pentru scopurile proprii

alte venituri din exploatare (venituri din amenzi, despagubiri)

- CHELTUIELI DIN EXPLOATARE: cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile

cheltuieli ci obiecte de iventar si cu materiale nestocate

cheltuieli cu personalul (salariile si asig. sociale)

cheltuieli cu amortizarile

alte cheltuieli de exploatare (cu amenzi despagubiri donatii)

Rezultatul din exploatare = Venitul din exploatare - Cheltuieli din exploatare

Rexp. = Vexp. CHEexpII. - VENITURI FINANCIARE:

venituri din dobanzi incasate si din diferentele de curs valutar

- CHELTUIELI FINANCIARE

- dobanzi de platit si diferente nefavorabile de curs valutar

Rezultatul financiar = Venitil financiar - Cheltuieli finananciare

Rfin = Vfin CHEfinIII. VENITURI EXTRAORDINARE

venituri din subventii primate de societate in urma pagubelor produse de calamitati naturale

- CHELTUIELI EXTRAORDINARE - scoaterea din evidenta a bunurilor distruse in urma calamitatilor

Rezultatul extraordinar = Venitul extraordinar - Cheltuieli extraordinar

Rextr = Vextr - CHEextr Rexpl + Rfin + Rextr = Rezultatul brut

/ PROFIT VENIT > CHELTUIELI

Rbrut =

\ PIERDERE CHELTUIELI > VENIT

Rezultatul Brut - Cheltuieli cu Impozitul = Rezultatul NET

PLANUL DE CONTURI

Reprezinta sintaxa intregului mecanism de reprezentare si calcul al situatiei patrimoniale si al rezultatului obtinut si cuprinde 9 clase de conturi dupa cum urmeaza:

I . CONTURI DE CAPITAL

II. CONTURI DE ACTIVE IMOBILIZATE

III. CONTURI DE STOCURI SI PRODUCTIE IN CURS DE EXECUTIE

IV. CONTURI DE TERTI

V . CONTURI DE TREZORERIE

VI. CONTURI DE CHELTUIELI

VII. CONTURI DE VENITURI

VIII. CONTURI SPECIALE IN AFARA BILANTULUI

IX. CONTURI DE GESTIUNE ( CALCUL DE COSTURI )

In planul de conturi vom intalni conturi sintetice cu 3 cifre care se numesc conturi sintetice de gradul 1 si conturi simbolizate cu 4 cifre care se numesc conturi sintetice de gradul 2

ABC - cont sintetic Gr. 1

ABCD - cont sintetic Gr. 2

A = clasa in care se gaseste clasa I - IX

B = grupa

C = sintetic Gr. 1

D = sintetic Gr. 2

Exemplu :

512 - Conturi curente la banca (512 Gr. 1 din 3 cifre ABC)

5121 Gr 2

5124 Gr 2

512 = 5121 conturi la banci in lei (sintetic Gr. 2)

= 5124 conturi la banci in valuta (sintetic Gr. 2)

5121 01 analitic conturi la banci in lei BCR

5121 02 analitic conturi la banci in lei BRD5121 01 01 analitic conturi la BCR in

5121 01 02 analitic conturi la BCR in $

5121 02 01 analitic conturi la BRD in

5121 02 02 analitic conturi la BRD in $

Daca in cadrul unei grupe conturile sintetice de gradul 1 nu subt de aceeasi functie (active pasiv ) separarea se face prin ultima cifra a simbolului astfel:

prin cifrele de la 1-8 sunt codificate conturile

prin cifra 9 conturile exceptie

- clienti (A)

418 - CLIENTI FACTURI DE INTOCMIT ( A )

419 - CLIENTI CREDITORI SAU AVANSURI PRIMITE DE LA CLIENTI (P)

FURNIZORI (P)

404 FURNIZORI DE IMOBILIZARI (P)

408 FURNIZORI FACTURI NEINCASATE (P)

FURNIZORI DEBITORI SAU AVANSURI ACORDATE FURNIZORILOR (A)

CONTUL

Definitie :

- este un instrument de baza al contabilitatii , cu ajutorul caruia se reflecta in expresie baneasca si sub dublul aspect, existenta si miscarea unui mijloc economic sau a unei grupe omogene de mijloace economice in toate fazele circuitului economic.

- este un mijloc de calcul contabil pentru stabilirea soldului final pe baza soldului initial si a modificarilor successive ale unui element de A sau de P in cursul unei perioade de timp.

STRUCTURA CONTULUI :

1. DENUMIREA SAU TITLUL CONTULUI - pentru a fi identificat fiecere cont are o denumire stabilita cat mai aproape sau daca este posibil sa se identifice cu denumirea elementelor patrimoniale pentru care se deschide .

2. - EXPLICATIA OPERATIILOR ECONOMICE - inregistrata in cont , - aceasta se face discriptiv prin explicatia pe scurt a operatiei economice inregistrate in contabilitate si inscriindu-se in dreptul fiecarei sume inregistrate in cont simbolul contului corespondent .

3. DEBITUL SI CREDITUL DEBITUL - este partea sau situatia din stanga oricarui cont

CREDITUL - este situatia din partea dreapta a oricarui cont

Continutul economic al debitului sa creditului este diferit in functie de continutului economic al contului .

Daca conturile sunt deschise pentru active si cheltuieli, Debitul reprezinta existentele si cresterile de active si cheltuieli, iar Creditul reprezinta micsorarile de active si cheltuieli pe o anumita perioada de timp.

Daca conturile sunt deschise pentru pasive si venituri, Debitul reprezinta micsorari de passive si venituri iar Creditul reprezinta existentele si cresterile de passive si venituri peo perioada de timp.

A inscrie sau a scrie o suma in D unui cont inseamna a debita acel cont.

A inscrie sau a scrie o suma in C unui cont insemna a credita contul.4. RULAJUL CONTULUI:

Totalitatea sumelor inregistrate in cont intr-o perioada de timp fara existentele initiale (sold initial) formeaza rulajul contului.5. TOTAL SUME TSReprezinta totalitatea sumelor inscrise in cont intr-o perioada de timp formata din existentele initiale si rulaje: astfel intocmim: - total sume debitoare TSD

- total sume creditoare TSC

6. SOLDUL

Reprezinta diferenta dintre TS la un anumit interval de timp .

1. TSD > TSC = SOLD DEBITOR Sd

2. TSC > TSD = SOLD CREDITOR Sc

3. TSD = TSC = SOLD ZERO

Contul se balanseaza sau se soldeaza .

CONTURILE DE ACTIV POT PREZENTA NUMAI SOLD DEBITOR SAU

CONTURILE DE PASIV POT PREZENTA NUMAI SOLD CREDITOR SAU

D___CONTUL DE ACTIV __C D___CONTUL DE PASIV ___C

Sold | | Sold

initial existent | | initial existent Rulaj ,,+ | Rulaj ,,- Rulaj ,,+ | Rulaj ,, -

TSD | TSC TSD | TSC

Sfd sau | | Sfc sau

Conturile care se supun numai unei singure reguli sunt de A suu P se numesc conturi monofunctionale.In sistemul contabil exista si conturi care NU se supun uneia dintre cele 2 reguli : acestea incepand sa functioneze fie prin debitare fie prin creditare si pot prezenta fie sold debitor fie sold creditor . - acestea se numesc conturi bifunctionale .

FORMULA CONTABILA

Dubla inregistrare este considerate un principiu de baza al contabilitatii care presupune inregistrarea unei operatii economice oricat de simpla este ea in cel putin 2 conturi .

1 cont care se debiteaza

1 cont care se crediteaza

Legatura care exista intre conturi a fost denumita corespondenta conturilor .

Corespondenta conturilor redactata intr-un anumit fel se numeste farmula contabila

Formula contabila reprezinta egalitatea valorica a sumelor inscrise in conturile respective si cuprinde urmatoarele componente :

- cont corespondent debitor - inscris intotdeauna in stanga egalitatii

- cont corespondent creditor - inscris intotdeauna in dreapta egalitatii .

Semnul = care reprezinta egalitatea valorica dintre sumele inscrise in conturi .

Sumele inscrise in conturile corespondente .

1.000 lei marfuri = furnizori 1.000 lei

Daca la elementele formulei contabile se mai adauga si alte componente cum sunt data la care a avut loc operatia economica , documentul care a stat la baza operatiei si explicatia descriptive obtinem ARTICOLUL CONTABIL

CLASIFICAREA FORMULELOR CONTABILE :

- acestea se pot clasifica din 2 puncte de vedere :

1. - d.p.d.v. al nr. Conturilor corespondente avem :

- formule contabile simple care se intocmesc ori de cate ori se inregistreaza in contabilitate operatii economice care se genereaza in numai 2 elemente patrimoniale

A marfuri = furnizori P

- formule contabile complexe ( compuse) care se intalnesc atunci cand se inregistraza in contabilitate operatii economice care genereaza modificari in mai mullt decat 2 elemente patrimoniale .

Acestea pot avea 1 cont debitor si 2 sau mai multe conturi creditoare sau 1 cont creditor si 2 sau mai multe conturi debitoare .

2. d.p.d.v. al scopului pentru care se intocmesc :

- formule contabile intocmite conform normelor si instructiunilor de aplicare al planului de conturi care se numesc formule contabile normale sau corecte

- formulele contabile de stornare sau corectare care pot fi : formule contabile de stornare in negru ce presupune inregistratrea formulei contabile eronat intocmite si intocmirea formulei contabile corecte .

Formulele contabile de stornare in rosu care presupine intocmirea unei formule contabile eronate dar uc sumele scrise cu culoare rosie sau in chenar .

Formula contabila eronata :

Marfuri = furnizori 1.000

Storno in rosu

Marfuri = furnizori - 1.000Formula contabila corecta

Materii prime = furnizori 1.000

(A) (P) (A)

D marfuri C D furnizori C D materii prime C

1.000 | | 1.000 1.000 |

- 1.000 | | - 1.000 |

Rc = |Rc= | 1.000 Rd = 1.000| RC =

Rd = | Rc= 1.000 Sfc = 1.000

| Sfc = 1.000

CLASIFICAREA CONTURILOR

1 . Dupa fiunctia contabila conturile se clasifica in conturi de A si conturi de P

- dupa sfera de cuprindere - conturi sintetice

- conturi analitice

- dupa continutul economic - conturi deschise pentru A

- conturi deschise pentru P

- conturi deschise pentru venituri

- conturi deschise pentru cheltuieli

- conturi de gestiune

- conturi in afara bilantului

Conturile deschise pentru Asi P se numesc conturi bilantiere , deoarece soldurile lor la finele unei perioade de gestiune ofera posibilitatea intocmirii bilantului contabil ( situatiei contabile).

Contuirle de venituri si cheltuieli se mai numesc si conturi de rezultate deoarece pe baza datelor inscrise in aceasta la finele uinei periode de gestiune se determina rezultatul financiar .

REGISTRELE OBIGATORII DIN CONTABILITATE

Registrele de contabilitate se utilizeaza in stricta concordanta cu destinatia acestora si se prezinta in mod ordonat si astfel incat completate sa permita in orice moment identificarea si controlul operatiunilor contabile efectuate .

REGISTRE OBLIGATORII :

REGISTRUL INVENTAR : in care se inregistreaza toate elementele de active si pasiv grupate in functie de natural or , inventariate de catre societate .

se cmpleteaza pe baza inventarierii faptice a fiecarui cont .

se completeaza intr-un singur exempemplar .

REGISTRUL JURNAL : in acesta se inregistreaza in mod cronologic toate operatiunile economico financiare .

Operatiunile de aceeasi natura realizate in acelasi loc de activitate pot fi recapitulate intr-un document centralizator numit registrul jurnal auxiliar . secompleteaza intr-un singur exemplar.

REGISTRUL CARTEA MARE : este un registru obligatoriu in carese inregistreazea .

Prin regruparea conturilor miscarea si existenta tuturor elementelor de active si pasiv la un moment dat .

acesta este un document contabil de sinteza si sistemetizare si cotine simbolul contulurilor debitoare si creditoare , rulaj debit si rulaj credit precum si soldul conturilor pentru fiecare luna a anului current . cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare editatarea acesteia se va efectua numai la cererea organelor de control sau in functie de necesitatile societatii BALANTA DE VERIFICARE : serveste la verificarea exactitatii inregistrarilor la controlui concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica , precum si la intocmirea situatiei financiare anuale .

se intocmeste intr-un singur exemplar , cel putin annual , la incheierea exertitiului financiar sau la terminile de intocmire a situatiilor financiare periodice , precum si la alte perioade prevazute de actele normative in vigoare .

Balanta de verificare cuprinde pentru toate conturile unitatii urmatoarele elemente:

simbolul si denumirea conturilor in ordinea din planul de conturi aplicabil

solduri initiale

rulaje curente dibitoare si creditoare

total sume debitoare si creditoare

solduri finale debitoare si creditoare

ARHIVAREA registrelor document in contabilitate si a documentelor justificative .

aceasta se pastreaza in arhiva persoanelor juridice timp de 10 ani cu incepere de la data incheierii exercitiului financiar in cursul caruia au fost intocmite ., cu exceptia statelor de salariii care se pastreaza timp de 50 de ani. In caz de pierdere , sustragere sau distrugere a unor documente contabile se vor lua masuri de reconstituire a acestora in termen de max 30 de zile de la constatare potrivit reglementarilor emise in acest scop .

CLASA II DE CONTURI CONTURI DE IMOBILIZARI :

ACTIVE IMOBILIZATE : sunt activele generatoare de beneficii si detinute pe o perioada mai mare de 1 an .

se evalueaza la costul de achizitie sau la costul de productie .

prin durata de utilizare economica se intelege durata de viata utila a unui activ .

IMOBILIZARI NECORPORALE :

sunt active identificabile nemonetare fara support material si detinute pentru utilizare in procesul de productie sau furnizare de bunuri sau de servicii pentru a fi inchimate tertilor si pentru scopuri administrative 1. CHELTUIELI DE CONSTITUIRE : - sunt cheltuieli ocazionale de infiintare sau de dezvoltare a societatii (taxe , cheltuieli de inscriere a societatii la registrul comertului, cheltuieli privind emisiunea si vanzarea de actiuni si obligatiuni).

2. CHELTUIELI DE CERCETARE DEZVOLTARE : - sunt generate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau a altor cunostinte in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau imbunatatite substantial , inaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii (proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea prototipelor si modelelor, proiectarea uneltelor si matritelor care implica tehnologie noua .

3.CONCESIUNILE: se refera la imobilizari necorporale atunci cand contractul de concesiune stabileste o durata si o valoare determinate pentru concesiune .

4. FONDUL COMERCIAL : apare de regula la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea la data tranzactiei .

5.AVANSURILE PENTRU IMOBILIZARI NECORPORALE : reprezinta platile acordate in avans furnizorilor de imobilizari necorporale .

6 .IMOBILIZARI NECORPORALE IN CURS DE EXECUTIE : reprezinta imobilizarile necorporale neterminate pana la sfarsitul perioadei evaluate la costul de productie sau la costul de achizitie dupa caz .

IMOBILIZARI CORPORALE :-sunt active identificabile nemonetare cu supor material detinute pentru a fi utilizate in procesul de productie prestari de servicii inchiriate tertilior pentru a fi folosite in scopuri administrative si sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mare de1 an.

Potrivit codului fiscal (legea 571 / 2003) mijlocul fix reprezinta orice imobilizare corporala care are o durata de viata mai mare de 1 an si o valoare mai mare decat limita stabilita prin H.G.

In prezent limita este de 1.800 lei fata tva conform H.G . 105 / 2007 .

Pentru incadrarea imobilizarilor corporale in grupele de clase corespunzatoare se utilizeaza catalogul privind clasificarea normelor de functionare a mijloacelor fixe apobat prin HG 2139/2004

1. TERENURI SI CONSTRUCTII 2. INSTALATII TEHNICE SI MASINI 3. ALTE INSTALATII UTILAJE SI MOBILIER 4. AVANSURI PENTRU IMOBILIZARI CORPORALE 5. IMOBILIZARI CORPORALE IN CURS DE EXECUTIE ( investitii neterminate effectuate in regie proprie sau in antepriza , societati specializate )IMOBILIZARI FINANCIARE - cuprind actiuni detinute la societati afiliate , imprumuturi acordate societatilor affiliate , imprumuturi acordate societatii de care socirtatea este lagata in virtutea intereselor de participare .

La imprumuturile acordate intra garantiile , depozitele conturiloe depuse de societate la terti .

Societatile pot reevalua imobilizarile corporale existente la sfarsitul exercitiului financiar cu reflectarea in contabilitate a rezultatului ascestuia .

Acest lucru trebuie prezentat in notele explicative impreuna cu elementele supuse reevaluarii , metoda prin care s-au calculate valorile , precum si elemnetul afectat din contul de profit si pierdere .

FORMULE CONTABILE CLASA 2 DE CONTURI

Inregistrarea cheltuielilor de constituire platite de asociati la infiintarea societatii

201 = 462

Imobilizari necorporale de la furnizori : % = 404

203

205

208

231

233

Imobilizari necorporale realozate in regie proprie : % = 721

203

205

208

233

Imobilizari necorporale aduse ca aport la capitalul social : % = 456

203

205

208

Imobilizari necorporale retrase din aportul la capotal social :

456 = %

203

205

208

Imobolizari corporale cumparate de la furnizori

% = 404

211

212

213

214

231

Imobilizari corporale aduse ca aport la capitalul social

% = 456

211

212

213

214

231 Imobilizari corporale retrase din aportul la capital social :

456 = %

211

212

213

214

231

Imobilizari corporale primate in regim de leasing financiar

% = 167

211

212

213

Imobilizari corporale predate in regim de leasing financiar

267 = %

211

212

213

214

Inregistrarea cresterii de valoare in urma reevaluarii :

% = 105

211

212

213

214

Inregistrarea reducerii de valoare in urma reevaluarii :

105 = %

211

212

213

214

Imobilizari corporale primite prin subventie :

% = 131

211

212

213

214 Imobilizari corporale primate cu titlu gratuit (donatie)

% = 133

211

212

213

214 Imobilizari corporale constatate cu ,, + la inventar

% = 134

211

212

213

214

Inregistrarea amenajarilor de terenuri

2112 = 722

Imobilizari corporale realizate in regie proprie :

% = 722

212

213

214

231

Receptionarea imobilizarilor corporale care au trecut prin faza de investitie in curs de executie

% = 231

211

212

213

214

Facturarea de catre furnizor a avansurilor pentru imobilizari

% = 404

232

234

Scoaterea din evidenta a imobilizarilor corporale distruse in urma calamitatilor

671 = %

211

212

213

214

Plata din casa a cheltuielilor de constituire :

201 = 5311

Terenuri cumparate de la personae fizice :

211 = 462

Vanzari de imobilizari 461 = 7583

AMORTIZAREA - este reglementata de legea 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat in active corporale si necorporale .

calcularea amortizarii se stabileste prin aplicarea cotelor de amortizare anuale la valoarea de intrare a mijloacelor fixe si se include in cheltuieli de exploatare .

amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza incepand cu luna urmatoare punerii in functiune pana la recuperarea integrala a valorii de intrare conform duratelor

de functionare stabilite prin catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionere a mijcolului fix. (HG 2139 / 2004) REGIMURI DE AMORTIZARE: LINEARA, DEGRESIVA SI ACCELERATA

AMORTIZAREA LINEARA: - se calculeaza prin aplcarea cotei de amortizare anuale la valoarea de intrare a mijlocului fix si se realizaza prin includerea uniforma in cheltuieli de exploatare unor sume fixe stabilite proportional cu nr. de ani ai duratei normale de utilizare a mijlocului fix .

Amortizarea anuala (Aa ) este egala cu valoarea de intrare impartita la nr. de ani .

Aa = Vi : nr.de ani

Amortizarea lunara este egala cu amortizarea anuala impartita la 12 luni .

Al = Aa : 12 ( nr. de luni )AMORTIZAREA DEGRESIVA : - consta in multiplicarea cotelor de amortizare lineara cu unul dinter coeficientii urmatori :

a ) cu 1,5 daca durata normala de utilizare a mijlocului fix este intre 2 si 5 ani .

b ) cu 2 daca durata normala de amortizare a mijlocului fix este intre 1 si 5 ani.

c ) cu 2,5 daca durata normala de amortizarea este < de10 ani .

AMORTIZAREA ACCELERATA : - consta in includerea in primul an functionare in cheltuieli de exploatare a unei amortizari de pana la 50 % din valoarea de intrare a unui mijlocului fix respectiv .

Amortizarile anuale pentru exercitiile urmatoare sunt calculate la valoarea ramasa de amortizat dupa regimul linear prin raportarea la numarul de ani de utilizare ramasi .

De obicei se foloseste AMORTIZAREA LINEARA .

Cheltuielile de constituire precum si cheltuielile de de cercetare dezvoltare se amortizeaza intr-o perioada de cel mult 5 ani .

Brevetele , licentele , marcile de fabrica si comert se amortizeaza pe durata prevazuta pentru utilizarea lor de catre agentul economic care le detine .

Programele informatice se amortizeaza in functie de durata posibila de utilizare ce nu poate depasi o perioada de 5 ani .

TERENURILE NU SE AMORTIZEAZA .

FORMULE CONTABILE PENTRU AMORTIZARE

Iregistrarea amortizarii lunare :

6811 = %

280

281

Scoaterea din evidenta a imobilizarilor nocorporale complet amortizate :

280 = %

201

203

205

208

Scoaterea din evidenta a imobilizarilor corporale complet amortizate

281 = %

211

213

214

Scoaterea din evidenta a imobilizarilor necorporale partial amortizate

% = 201; 203; 205; 208 - valoarea de scoatere din evidenta 280 - valoarea amortizata

6583 - valoarea ramasa de amortizat

Scoaterea din evidenta a imobilizarilor corporale partial amortizate

% = 212;213;214; - valoarea de scoatere din evidenta

281 - valoarea amortizata

6583 - valoarea ramasa de amortizat

Inregistrarea cotei parti a subventiei pentru investitii trecuta la venituri concomitant cu amortizarea

131 = 7584

CLASA I DE CONTURICONTURILE DE CAPITALURI

IMPRUMUTIRI DIN EMISIUNILE DE OBLIGATIUNI - reprezinta contravaloarea obligatiunilor emise potrivit legii

In cadrul acestora trebuie evidentiate distinct imprumuturile din emisiune de obligatiuni convertite.

PROVIZIOANELE un provision este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta .

Un provizion va fi recunoscut numai in momentul in care o entitate are o obligatie curenta generat de un eveniment anterior .

Este posibil ca o iesire de resurse sa fie necesara pentru a onora obligatia respective

Poate fi realizata o estimare credibila a valorii obligatiei .

Daca aceste conditii nu sun tindeplinite provizionul nu poate fi recunoscut.

Provizioanele se constituie pentru elemente cum sunt : - litigii , amenzi sau penalitati , cheltuieli legate de service in perioada de garantie , actiuni de restructurare , pensii si obligatii similar , impozite si alte provizioane in functie de natura , scopul , sau obiectul pentru care au fost constituite .

SUBVENTIILE - in categioria acestora intra subventiile aferante activelor si subventiile aferenta veniturilor

Acestea pot fi primite de la guvern , agentii guvernamentale alte institutii similare nationale si internationale

In cadrul subventiei se reflecta distinct :

subventiile guvernamentale

imprumuturile neguvernamentale cu character de subventie

alte sume primite cu caracter de subventie .

Subventiile aferente activelor reprezinta - subventii pentru acordarea carora principal conditie este ca entitatea beneficiara sa cumpere , sa construiasca sau sa achizitioneze active imobilizate .

Subventiile aferente veniturilor cuprind toate subventiile altele decat cele pentru active .

CAPITALURILE PROPRII cuprind aporturile la capital , primele de capital , rezervele , rezultatul reportat, rezultatul exercitiului financiar .

CAPITALUL SUBSCRIS SI VARSAT se inregistreaza distinct in caontabilitate pe baza actelor de constituire a persoanelor juridice si a documentelor justificative privind varsamintele de capital .

Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau sociatati .

Principalele operatii care se inregistraza in contabilitate cu privire la majorarea capitalului sunt :

subcsrierea si emisiunea de noi actiuni .

incorporarea rezervelor si alte operatii.

Operatiunile cu privire la micsorarea capitalului social sunt :

- reducerea numarului de actiuni sau parti sociale , sau diminuarea valorii nominale a acestora ca urmare a retragerii unor actionari sau asociati .

- acoperirea pierderilor contabile din anii precedenti .

PRIMELE DE CAPITAL reprezinta excedentul dintre valoarea de emisiune si valoarea nominala a actiunilor sau partilor sociale .

REZERVELE DIN REEVALUARE - reprezinta ,,+ sau ,,- rezultat din reevaluarea imobilizarilor corporale , acestea se tin in contabilitate pe categorii de rezerve si anume: - rezervele legale se constituie anual din profitul societatii in cotele si limitele prevazute de lege , nu mai mult de 20 % din capitalul social .

rezervele statutare sau contractuale se constituie annual din profitul net al sociatatii potrivit prevederilor din actul constitutiv al societatii . alte rezerve pot fi constituite facultative pr seama profitului net pentru acoperire pierderilor contabile sau in alte scopuri potrivit hotararii AGA .In contabilitate prifitul sau piederea se stabilesc cumulat de la inceputul exercitiului financiar , rezultatul definit stabilindu-se la incheierea exercitiului financiar si reprezinta :

soldul final al contului de profit si pierdere (121)

Pierderea contabila reportata se aproba din profitul exercitiului financiar sic el reportat din reserve si capital social potirvit AGA .

FORMULE CONTABILE : CLASA 1 DE CONTURI

1.Constituirea societatii ( inscrierea capitalului social subscris nevarsat ).

456 = 1011

2.Trecerea de la capitalul subscris si nevarsat la capitalul subscris si varsat .

1011 = 1012 ( se fac concomitant )

3.Varsarea capitalului social

% = 456

205

208

211

212

213

214

512

531

Cls 3

4. Subscrierea capitalului social suplimentat cu prima de capital

456 = %

1011 ( valoarea nominala a actiunilor

104 ( prima de capital

5. Folosirea primelor de capital pentru majorarea capitalului social

104 = 1012

6. Folosirea primelor de capital pentru majorarea rezervelor

104 = 106

7. Repartizarea profitului current la rezerve .

129 = 106

8. Inregistrarea diferentelor favorabile din reevaluarea imobilizarilor corporale

% = 105

211

212

213

2149. Inregistrarea diferentelor nevaforabile din reevaluarea imobilizarilor corporale

105 = %

211

212

213

214

10. Primirea subventiilor guvernamantale pentru active

% = 131

211

212

213

214

11. Primirea de subventii in contul de banca .

5121 = 131

12. Iregistrarea subventiei restituite.

131 = 512

13. Imobilizari primate cu titlu gratuity ( donatie )

% = 133

211

212

213

214

203

205

208

14. Inregistrarea cotei parti din subventie virata la venituri concomitant cu amortizarea .

131 = 7584

15.Inregistrarea ,, + de inventarla imobilizari

% = 134

211

212

213

214

203

205

208

16.Primirea imprumuturilor (credite pe termen lung ) in contul de banca .

512 = 168

17.inregistrarea in avans a valorii totale a dobanzilor conform contractelor de credit si leasing financiar .

471 = 168

18.Inregistrarea dobanzilor lunare datorate unui credit .

666 = 168

19.Plata dobanzilor din contul de banca .

168 = 512

20. Rambursarea creditelor pe termen lung.

1621 = 512

21. Primirea bunurilor in regim de leasing financiar .

% = 167

212

213

22. Inregistrarea facturii primita de la societatile de leasing .

% = 404

167 ( valoarea ratei de capital

168 ( valoarea dobanzii

23.Inchiderea conturilor de vanituri .

% = 121

Cls 7

24. Inchiderea conturilor de cheltuieli.

121 = %

Cls 6

25. Inchiderea contului de profit si pierdere la 01.01. a anului urmator in cazul in care avem profit.

121 = 129

26. Inchiderea contului de profit si pierdere la 01.01. a anului in cazul in care avem pierdere.

117 = 121

27. Acoperirea pierderilor contabile din exercitiile precedente .

1012 = 117

28. Acoperirea piederilor contabile aferente exercitiilor anterioare de rezerve .

106 = 117

CLASELE 6 SI 7 DE CONTURI

CLASA 6 DE CONTURI

Conturile de cheltuieli sunt conturi cu functie de activ.

In cursul lunii se colecteaza pe debit cheltuieli dupa natura lor, iar la sfarsitul lunii soldul acestor conturi (se crediteaza) se transforma in debitul contului de profit si pierdere . FORMULE CONTABILE :

1. Consum de materii prime .

601 = 301

2. Inregistrarea consumului de materiale consumabile .

602 = 302

3. Inregistrarea consumului de materiale de natura obiectelor de inventar .

603 = 303

4. Inregistrarea facturilor primite de la furnizor.

% = 401

604

605

611

612

622

623

626

628

4426 ( TVA deductibil )

5. Plata furnizorilor .

401 = %

512

531

403 ( efecte de plata )

6. Plata furnizorilor de imobilizari .

404 = %

512

531

405

7. Inregistrarea cheltuielilor cu deplasari, detasari , transferuri ( decont)

625 = 542

8. Inregistrarea comosionului bancar.

627 = 512

9. Plata amenzilor , penalitatilor, despagubirilor direct din contul de banca sau casierie .

6581 = %

5121

5311

10. Inregistrarea amenzilor si penalitatilor de platit .

6581 = 448111. Inregistrarea diferentelor nefavorabile de curs valutar .

665 = %

401

404

162

12. Retinerea de catre banca a dobanzii la credit direct din contul curent .

666 = 512

13. Descarcarea gestiuniide marfurile vandute .

607 = 371

14. Consum de ambalaje .

608 = 38115. Facturarea avansurilor catre furnizori .

% = 401

409

4426

16. Facturarea avansurilor pentru imobilizari .

% = 404

232

234

4426

17. Inchiderea conturilor decheltuieli la sfarsitul lunii .

121 = %

Cls 6

CLASA 7 DE CONTURI

Conturile de vanituri sunt conturi de pasiv cu excaptia contului 711 care este cont bifunctional.

In cursul lunii vaniturile se colecteaza pe credit iar la sfarsitul lunii se inchid prin contul de profit si pierdere debitanduse .

FORMULE CONTABILE :

1. Sume facturate pentru clienti .

4111 = %

701

702

703

704

705

706

707

708

4427

2. Incasarea clientilor.

% = 4111

512

531

413

3. Incasarea efectelor comerciale in contul de baca .

512 = 4134. Inregistraea productiei in curs de executie . % = 711

331

332

5. Reluarea productiei in curs de executie a inceputul lunii urmatoare .

711 = %

331

332

6. Inregistraea productieirealizate de societate .

% = 711

345

346

7. Descarcarea gestiunii de productia vanduta .

711 = %

345

346

8. Incasarea in numerar .

5311 = %

701

702

703

704

705

706

707

708

4427

9. Vanzari de active (imobilizari).

461 = %

7583

4427

10. Penalitati facturate clientilor .

4111 = 7581

11. Imputatii pentru lipsa in gestiune sau alte pagube .

461 = %

7588

4427

12. Inregistrarea diferentelor vaforabile de curs valutar pentru creantele in valuta .

4111 = 765

13. Inregistrarea dobanzii primite la disponibiliu de banca .

5121 = 76614. Regularizarea facturilor de intocmit .

4111 = 418

4428 = 4427

15. Facturarea avansurilor catra clienti .

4111 = %

419

4427

16. Inregistrarea bunurilor si serviciilor pentru care s-au intocmit facturi ( aviz de expeditie ).

418 = %

701

702

703

704

705

706

707

708

4428 ( TVA exigibila )

17. Inchiderea conturilor de vanituri la sfarsitul lunii . % = 121

Cls 7

T.V.A. - TAXA PE VALOARE ADAUGATA

este un impozit indirect datorat la bugetul statului , care se colecteaza .

TVA se regaseste in codul fiscal aprobat prin legea 571 / 2003

Valoarea adaugata = marja comerciala + productia exercitiului - consumuri intermediare

Exigibilitatea TVA - reprezintadata la care o persoana are obligatia de a plati taxa la bugetul statului .- plata se realizeaza pana la data de 25 ale luni urmatoare .

Rambursarea se realizeaza doar in cazul in care contribuabilul solicita acest lucru .

TIPURI DE T.V.A.T.V.A. DEDUCTIBILA (4426) - aplicata asupra achizitiilor .

T.V.A. COLECTATA (4427 ) - aplicata asupra vanzarilor

T.V.A. DE RECUPERAT (4424) - diferenta pozitiva dintre TVA D si TVA C (creanta fiscala)

T.V.A. DE PLATA (4423 ) - diferenta pozitiva dintre TVA C si TVA D (datorie fiscala)

REGULARIZAREA T.V.A. operatiune care se realizeaza la sfarsitul fiecarei luni si consta in inchiderea conturilor 4426 si 4427 .pentru a stabili suma de RECUPERAT / PLATIT catre stat .

Este considerata persoana impozabila - orice persoana care desfasoara de o maniera independenta , si indiferent de loc , activitati economice cum ar fi : activitatile producatorilor , comerciantilor sau prestatorilor de servicii , activitatea profesiilor libere sau asimilate acestora .

Operatiuni impozabile :

livrarea de bunuri : - orice transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor de la proprietar catre o alta persoana direct sau prin persoane care actioneaza in numele acestora .

prestarea de sevicii : orice operatiune care nu constituie livrare de bunuri .

schimburi de bunuri sau sevicii importul de bunuri . Baza de impozitare a TVA ului

Vanzari de bunuri si prestari de servicii .

Pretul de achizitie

Suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii.

Impozite si taxe daca prin lege nu se prevede altfel .

Comosioane , asigurari ,cheltuieli de transport , cheltuieli ambalare . Cotele de T.V.A. Cota standard este de 24% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse . Cota redusa de 9 % se aplica bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari si sau livrari de bunuri sau servicii constand in : - permiterea accesului la castele , muzee , case memoriale , monumente istorice , de arhitectura , arheologice , gradini zoologice si botanice , targuri , expozitii , cinematografe .- livrare de manuale scolare , carti , reviste , cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publcitatii .- livrarea de proteze si accesorii ale acestora cu exceptia protezelor dentare .- livrare de produse ortopedice .- livrarea de medicamente pentru uz uman si veterinar .- cazarea in cadrul sectorului hetelier sau a sectoarelor cu functie similara , inclusiv inchirierea terenurilor , amenajate pentru chemping .

Cota redusa de 5 % -se aplica bazei de impozitare pentru livrarea locuintlor ca parte a politicii sociale inclusiv a terenului pe cere sunt construite .

Operatiuni scutite de T.V.A. spitalizarea si ingrijirile medicale

- prestari de servicii efectuate in cadrul profesiilor stomatologice si tehnica dentara, activitatea de invatamant prevazuta de legea 84 / 1995

- prestari de servicii legate de protectia copiilor si a tinerilor efectuate de institutii publice .

- prestari de servicii legate de practicarea sportului si educatiei fizice .

- prestari de servicii culturale .

- servicii financiare si bancare

- operatiuni de asigurare si sau reasigurare ,

- lucrari de constructii , amenajari , reparatii si intertinere la monumentele ce comemoreaza victime ale razboaielor .

PERIOADA FISCALA - este luna calendaristica .

Prin derogare de la acest lucru sunt persoanele impozabile care nu au depasit in cursul anului precedent o cifra de afaceri de 100.000 euro la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare a anului precedent, perioada fiscala pentru acestia fiind trimestru.

Documente utilizate in legatura cu T.V.A.

- Jurnal de vanzari

- Jurnal de cumparaturi

- Facturi fiscale

Pentru calculul TVA se depune declaratia 300 pespectiv declaratia privind TVA .

Pentru platitorii cu perioada fiscala luna urmatoare termenul de depunere este 25 a lunii urmatoare

Pentru platitorii cu perioada fiscala trimestriala termenul de depunere este 25 din prima luna a trimestrului urmator . Termenul de plata este acelasi ca si termenul de depunere a declaratiei privind TVA .

Masuri de simplificare :

Furnizorii si beneficiarii bunurilor prevazute de lege au obligatia sa aplice masurile de simplificare .

Conditia obligatorie pentru aplicarea masurilor de simplificare sete ca atat feurnizorul cat si beneficiarul sa fie inregistrati ca platitori de TVA . Bunurile pentru care se aplica masuri de simplificare sunt :

- Deseuri si resturi de metale feroase si neferoase

- Material lemnos .

Pentru facturile emise pentru livrari de astfel de bunuri , furnizorii sunt obligati sa inscrie mentiunea Taxare inversa.

Furnizorii si beneficiarii evidentieaza TVA aferenta acestor livrari respectiv achizitii in jurnalele de vanzari si cumparari, concomitent si o inscriu atat ca taxa colectata cat si ca taxa deductibila in decontul de TVA , fara a avea loc plati efective intre cele 2 societati in ceea ce priveste TVA ul.

FORMULE CONTABILE: T.V.A.

1.Evidentierea cumpararilor de imobilizari cu TVA .

% = 404

205

208

212

214

44262. Cumparari de bunuri si servicii .

% = 401

cls 3 cls 6

44263. Vanzari de bunuri si servicii .

4111 = %

cls 7

4427

4. Vanzari de bunuri si servicii catre populatie in cazul in care agentul economic foloseste casa de marcat (vanzare cu amanuntul)

5311 = % valoare vanzare conf. Raportului

cls 7 diferenta

4427 valoarea vanzarii x 24 % : 124 sau x 9 % : 109

5. Cumparari de la furnizor pentru care nu s-a primit factura ( aviz de expeditie )

% = 408

cls 3

4428

6. Inregistrarea TVA aferanta facturilor de intocmit catre clienti .

418 = %

cls 7

4428.

7. Trecerea de la TVA neexigibil la TVA deductibil in momentul primirii facturii .

4426 = 4428

408 = 401

8. Trecerea de la TVA neexigibil la TVA colectat in momentul emiterii facturii .

4428 = 4427

4111 = 418

9. Inregistrarea TVA neexigibil aferent marfurilor din unitatile cu vanzare cu amanuntul .

371 = 4428

Descarcarea gestiunii de marfurile vandute la unitatile cu vanzare cu amanuntul .

4428 = 371

10. Inchiderea conturilor de TVA la sfarsitul lunii.

a) 4427 > 4426 = 4423 TVA de plata

4427 = % Total TVA din jurnalul de vanzari

4426 Total TVA din jurnalul de cumparari

4423 Diferenta

b) 4426 > 4427 = 4424 TVA de recuperat

% = 4426 Total TVA din jurnalul de cumparari

4427 Total TVA din jurnalul de vanzari

4424 Diferenta

11. Inregistrarea sumelor TVA in cazul utilizarii masurii de simplificat .

4426 = 4427

Plata TVA din contul de la banca

4423 = 5121

12. Inregistrarea sumelor primite de la bugetul statului reprezentand TVA de recuperat .

5121 = 4424

13. Compensarea TVA de recuperat cu TVA de plata .

4423 = 4424

IMPOZITUL PE VENIT AL MICROINTEPRINDERILOR .

O microinteprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii la data de 31. 12. a anului fiscal precedent . Realizeaza venituri altele decat cele din consultatii si management in proportie de peste 50 % din veniturile totale .

Are de la 1 la 9 salariati inclusiv .

A realizat venituri care nu au depasit achivalentul a 100.000 Euro .

Capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane altele decat statul , autoritati locale si institutii publice .

O persoane juridica ramana nou infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microinteprinderii incepand cu primul an fiscal , daca in termen de 60 zile , de la data infiintarii angajeaza salariati .

Anul fiscal este considerat anul calendaristic iar cota de impozit la nivelul anului 2011 este de 3% .

Baza impozabila a impozitului pe venitul microinteprinderilor o constituie veniturile din orice sursa din care se scad .

Veniturile din variatia stocurilor (cont 711)

Veniturile din productia de imobilizari corp si necorporale (721-722)

Veniturile din expoatare reprezentand cota parte a subventiilor pentru investitii preluati la venituri ( 7584)

Venituri din provizioane ( 781 - 786 )

Venituri rezultate din anularea datoriilor , despagubirilor , majorarilor .(7581)

Plata impozitului se efectueaza trimestrial pana la data de 25 inclusiv alunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul .

Microinteprinderile au ob;igatia de a depune pana la termenul de plata al impozitu;lui , declaratia de impozit pe venit .

FORMULE CONTABILE :

1. Constituirea impozitului pe veniturile microintepirnderilor .

698 = 4418

2. Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe venit .

121 = 698

3. Plata impozitului pe venit din contul de la banca .

4418 = 5121

CLASA 5 DE CONTURI

CONTURILE DE TREZORERIE

Contabilitatea trezoreriei asigura evidenta si miscarea disponibilitatilor in conturi la banci sau din casierie , creditelor bancare pe termen scurt si a altor imprumururi .

Conturile la banci cuprind valori de incasat cum sunt : cecurile si efectele comerciale depuse la banci , disponibilitatile in lei si valuta , credite bancare pe termen scurt sau lung .

Conturile curente la banci se dezvolta in analitic pe fiecare banca .

Operatiunile privind incasarile si platile in valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul zilei comunicat de BNR .

Operatiunile de vanzare cumparare de valuta se inregistreaza in contabilitate la cursul utilizat de banca comerciala la care se efectueaza licitatia cu valuta , fara ca aceasta sa generaze diferenta de curs valutar in contabilitate .

O datorie pe termen scurt este denumita si datorie curenta si este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului .

Efecte de incasat si de plata :

- Cambia- Biletul la ordin

- Cecul

FORMULE CONTABILE: pentru CONTURILE DE TREZORERIE.

Primirea unui cec de la un client .5121 = 4111

Incasarea cecului in contul de la banca .

5121 = 5112

Depunure de numerar la banca .

5121 = 581 - extras de cont

581 = 5311 - foaie de varsamant / registru de casa

Ridicarea de numerar de la banca .

581 = 5121 - extras de cont

5311 = 581 - cec sau / registru de casa

Incasari in contul de la banca .

512 = %

4111

4551

456

162

5191

4424

461

462

Primirea unui credit pe termen scurt .

512 = 5191

Inregistrareac la sfarsitul anului a diferentelor nefavorabile de curs valutar .

665 = 5124

Cumparare de alte valori .

542 = 401 (timbre fiscale si postale )

Plati din contul de la banca .

% = 512

401

404

4051

162

5191

4423

4418

622

627

666

Incasari in numerar .

531 = %

4111

542

4551

Plati prin casa .

% = 531401

404

4551

457

542

Consum de timbre fiscale si postale .

626 = 5321

Justificarea avansurilor acordate salariatilor .

625 = 542

IMPOZITUL PE VENIT AL MICROINTREPRINDERILOR .

O microinteprindere este o persoana juridica romana care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii la data de 31. 12. A anului fiscal precedent .

Realizeaza venituri altele decat cele din consultatii si management in proportie de peste 50 % din veniturile totale .

Are de la 1 la 9 salariati inclusiv .

A realizat venituri care nu au depasit achivalentul a 100.000 Euro .

Capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane altele decat statul , autoritati locale si institutii publice .

O persoane juridica ramana nou infiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul microinteprinderii incepand cu primul an fiscal , daca in termen de 60 zile , de la data infiintarii angajeaza salariati .

Anul fiscal este considerat anul calendaristic iar cota de impozit la nivelul anului 2011 este de 3% .

Baza impozabila a impozitului pe venitul microinteprinderilor o constituie veniturile din orice sursa din care se scad .

Veniturile din variatia stocurilor (cont 711)

Veniturile din productia de imobilizari corp si necorporale (721-722)

Veniturile din expoatare reprezentand cota parte a subventiilor pentru investitii preluati la venituri (7584)

Venituri din provizioane (781 - 786)

Venituri rezultate din anularea datoriilor , despagubirilor , majorarilor.(7581)

Plata impozitului se efectueaza trimestrial pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza impozitul .

Microinteprinderile au ob;igatia de a depune pana la termenul de plata al impozitu;lui , declaratia de impozit pe venit .

FORMULE CONTABILE :

4. Constituirea impozitului pe veniturile microintreprinderilor .

698 = 4418

5. Inchiderea contului de cheltuieli cu impozitul pe venit .

121 = 698

6. Plata impozitului pe venit din contul de la banca .

4418 = 5121 SALARIILEVeniturile din salarii sunt considerate toate veniturile in bani, in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui statut special, prevazut de lege indifferent de perioada la care se refera .

In vederea impunerii sunt asimilate salariilor :

Indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica stabilita conform legii .

Drepturi de solda lunara , indemnizatii , prime , premii , sporuri si alte drepturi ale personalului militar acordate potrivit legii .

Indemnizatiile administratorilor precum si suma din profitul net cuvenit administratorilor societatilor comerciale potrivit actului constitutiv sau stabilite de adunarea generala a actionarilor .

Tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajator angajatilor .NU sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozitate urmatoarele :

Ajutor de inmormantare

Ajutoare pentru pirderi produse in gospodariile proprii ca urmare a calamitatilor naturale

Ajutoare pentru boli grave si incurabile .

Ajutoare de nastere .

Contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transporturi intre localitatile in care angajatii isi au domiciliul si localitatea unde unde se afla locul de munca al acestora .

Forma de angajare a muncii si de salarizare .

In regie saui dupa timp

In acord

Pe baza de tarife sau cote procentuale din venitul realizat

Alte forme specifice societatii

Organizarea muncii si salarizarea in acord pot avea loc intr-una din urmatoarele forme .

Acord direct

Acord progresiv

Acord indirect

Acordul se poate aplica individual sau colectiv .

Formele de organizare a muncii si de salarizare ce urmeaza sa se aplice fiecarei activitati se stabilesc prin contract colectiv de munca la nivel de societate .

Salariul de baza minim brut pe tara garantat este de 700 lei

Salariul cuprinde: - salariul de baza

Indemnizatii

Sporuri

Alte adaosuri

Sporurile se acorda numai la locurile de munca unde acestea nu bsunt cuprinse in salariul de baza.

Sporurile minime care se acorda sunt :

Sporuri pentru conditii deosebite de munca grele , periculoase sau penibile 10% din salariul de baza .

Sporuri pentru conditii nocive de munca 10 % di salariul minim negociat la nivel de societate .

Sporuri pentru ore suplimentare si pentru ore lucrate in zile libere si de sarbatori legale 100% din salariul de baza

Sporuri pentru vechime in munca care se calculeaza din salariul de baza :

5% pentru 3 ani

10% pentru 3 10 ani

15 % pentru 10 15 ani

20 % pentru 15 20 ani

25 % peste 20 de ani

Salariul pentru lucru in timpul noptii 25 % din salariul de baza .

Sarariul brut efectiv realizat = salariu brut + sporuri permanente + alte sporuri + avantaje in natura +alte drepturi .

Contributiile salariale : o parte sunt suportate de catre salariati si o parte de societatile care efectueaza cheltuieli cu salariile .

Contributiile pentru asigurarile sociale (CAS)

31,3 % - pentru conditii sociale de munca din care 10,5 % datorate de angajati si 20,8 % datorate de angajatori .

33,3 % - pentru conditii deosebite de munca din care 10,5 % datorate de angajati si 15, 8 % datorate de angajatori .

41,3 % pentru conditii deosebite de munca din care 10,5 % datorate de angajat si 30,8 % datorate de catre angajatori .

Contributiile pentru asigurarile pentru somaj 0,5 % datorate de angajat

0,5 % datorate de angajator

Contributiile datorate de angajator la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale -0,25%Contributia de asigurari de sanatate datorate de angajati 5,5 % .

Contributia de asigurari de sanatate datorate de angajator 5,2 % .

Contributia de concedii medicale si indemnizatii 0,85 % datorate de angajator .

Contributia datorata de angajator privind asigurarea pentru accidentele de munca si boli profesionale in functie de clasa de risc specificata de codul CAEN ( 0,15 % - 0, 85 %)

Impozitul pe salarii ( venit )

Baza de calcul = salariul brut contributiile obligatorii lunare ( CAS 10,5 %, CASS 5,5 %, somaj 0,5%) - deducerea personala - cotizatii sindicale cantributiile la fondul de pensii facultative Conform ordinului 1016 / 2005 privind aprobarea declaratiilor personale lunare pentru contribuabilii care realizeaza venituri din salarii, la functia de baza avem urmatoarele deduceri personale :

Venit brut lunar | fara persoane | cu 1 persoana | cu 2 persoane | cu 3 persoane | cu 4 sau mai

| In intretinere | in intretinere | in intretinere | in intretinere | multe persoane

Pana la 1.000 lei| 250 | 350 | 450 | 550 | 650

Intre 250*[1 (venit brut lunr 1.000)] | 350 * [( ............)] | 450 * [( ........)] | 550 * [( ........)] | 650 * [( ........)] 1.000 3.000 2.000

Peste 3.000 lei | 0 | 0 | 0 | 0 | 0

Deducerea personala se acorda numai la locul de unde se afla functia de baza .

Cota de impozit este de 16 % .

Declaratiile ce se depun :

Declaratia 112 cu termen de depunere pana la 25 ale lunii urmatoare .

Anual se depun fise fiscala pana la data de 28 februarie a anului urmator . Inregistrarea contributiilor pentru angajator . 6451 = 4311 CAS 20,8 %

6452 = 4371.1 SOMAJ 0,5%

6452 = 4371.2 FOND CREANTE SALARIALE 0,25 %

6452 = %

4371.1

4371.2

6453 = 4313.1 CASS 5,2 %

6453 = 4313.2 CM SI INDEMNIZATII 0,85 %

6453 = %

4313.1

4313.2

6458 = 4315 FOND RISC SI BOLI PROFESIONALE ( 0,15 % - 0,85 % )

IMPOZITE SI TAXE LOCALE

Impozitul pe cladiri orice persoana care are in proprietate o cladire situate in Romania datoreaza anual impozit pe acea cladire .

In cazul persoanelor juridice pe cladiri se calculeaza prin plicarea unei cote de impozitare asupra valorii de inventar a cladirii .

Cota se stabileste prin hotararea consiliului local si poate fi cuprinsa intre 0,25 5 si 1,5 % .

Plata impozitului se face in 2 transe egale : - pana la 31 martie , respectiv pana la 31 septembrie.

Impozitul pe teren se stabileste luand in calcul nr. De mp . de teren , rangul localitatii in care este amplasat terenul si categoria de folosinta . a terenului .

Terenurile sunt impartite in : - intravilan ( pe zone

- extravilan ( pe categorii - arabil

- pasuni

- paduri

Plata se face esalonat in 2 rate pana la 31.03 respectiv 30.09 iar cota se stabileste prin hotararea consiliului local .

Taxa asupra mijloacelor de transport se stabileste si se calculeaza in functie de tipul mijloacelor auto .

Pentru autovahicule se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cm sau fractiune din aceasta cu suma stabilita de consiliul local .

In functie de faptul ca are sau nu are remorca .

Plata se face in 2 rate 31.03 si 30.09

Taxa pentru afisaj in scop de reclama si publicitate .

Orice persoana care utilizaza un panou , afisaj sau structura de afisaj , reclama si publicitate intr-un loc public datoreaza taxe .

Valoarea taxei se calculeaza anual prin inmultirea nr . de mp . sau a fractiunii de mp . a suprafetei afisajului cu suma stabilita de consiliul local .

Taza se plateste trimestrial astfel : 05.03 15.06 15.09. 15.11

Txa pentru servicii de reclama si publicitate se calculeaza prin aplicarea cotei la valoarea serviciilor de reclama si publicitate .

Taxa se varsa la bugetul local lunar pana la data de 10 a lunii urmatoare celui care a intrat in vigoare contractul de prestari servicii si publicitate .

Evidenta contabila se tine cu ajutorul contului . 446 ( alte impozite taxe si varsaminte asimilate .

Formule contabile :

1. Constituirea impozitului si taxelor locale .

635 = 446

2. Plata impozitelor si taxelor locale .

446 = %

5121

5311

3. Plata taxei privind reclamele .

623 R = 5121 ( 5311 )

CLASA 3 DE CONTURI

STOCURILE

Sunt active circulate detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii activitatii , in curs de executie in vederea vanzarii si se regasesc sub forma de materii prime , material si alte consumabile care urmeaza sa fie folosite in procesul de productie sau pentru prestari de servicii .

In cadrul stocurilor se cuprind :

Marfuri: bunuri care societatea le cumpara in vederea revanzarii sau produse predate spre vanzare in magazinele proprii .

Materii prime: care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea initiala fie transformat .

Materiile consumabile: se impart in: matariale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de schimb, alte matariale consumabile.

Acestea participa sau ajuta procesul de fabricatie sau de exploatare, fara a se regasi de regula in produsele finite. Materiale de natura obiectelor de inventar : sunt acele bunuri ce nu indeplinesc conditiile unui mijloc fix adica au o valoare utila de viata de maxim 1 an .

Produsele: se impart in:

Semifabricate - prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii sau se livreaza tertilor .

Produsele finite - sunt acele produse care au parcurs in intergime fazele procesului de productie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioere in cadrul societatii puteand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor ( tetilor ) .

Ambalajele se includ - ambalajele refolosibile achizitionate sau febricate distinct , produsele vandute si care in mod temporar pot fi pastrate la terti cu obligativitatea restituirii .

Bunurile aflate in custodie pentru prelucrare sau in consignatie la terti , care se inregistreaza distinct in contabilitate pe categorii de stocuri .

Costurile stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii precum si alte costuri suportate pentru a aduce stourile in forma si locul unde se gasesc .

In functie de specificul activitatii pentru determinarea costului sau costurilor pot fi folosite: metoda costului standard in activitatea de productie sau metoda pretului cu amanuntul in comertul cu amanuntul .

Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor , manoperei , eficientei si capacitatii de productiei .

Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in contabilitate fiind recunoscute in costul activului .

Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel :

Coeficientul K = Si al diferentelor de pert + diferenta de pret .

Si al stocurilor la pret de inregistrare + valoarea intrarii

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite .

K378 = coeficient emdiu de descarcare de gestiunea de marfuri

= coeficient mediu de adaos

K378 = Sic 378 = Rc 378 . = 0,0000 ( se calculeaza cu 4 zecimale) Sid 371 + Rd 371 - Sic 4428 - Rc 4428

K378 x 707 ( adaosul aferent marfurilor vandute .

Pretul cu amanuntul este = cu pretul de achizitie + adosul commercial + TVA neexigibil .

La iesirea din gestiune stocurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea uneia din urmatoarele metode .

1. FIFO ( FI primul intrat FO primul iesit )

Bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al primei intrari iar pe masura epuizarii tuturor bunurilor , bunurile iesite din gestiune se evaluaza la costul de achizitie sau de productie al lotului urmator in ordine cronologica .

2. LIFO ( CI ultimul intrat FO primul iesit )Bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie sau de productie al ultimei intrari.

Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de achizitie , sau de productie al lotului anterior in ordine crologica .

3. CMP (costul mediu ponderat )

Presupune calcularea costului fiecarui element pe baza mediei ponderate a costului elementelor similar aflate in stoc la inceputul perioadei si a costului elementelor similar produse sau cumparate in timpul perioadei .

Media poate fi calculate periodic sau dupa fiecare receptive.

Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei, neterminate la sfarsitul perioadei prin metode tehnice de controlare a gradului de finalizare .

Contabilitatea stocurilor se tine cantitativ valoric sau numai valoric prin utilizarea inventarului permanent sau intermitent .

FORMULE CONTABILE :

1. Stocuri aduse ca aport la capitalul social .% = 456

301

302

303

371

3812. Stocuri cumparate de la furnizori .

% = 401

301

302

303

371

381 4426

3. Stocuri primite cu titlu gratuit.

% = 7582

301

302

303

371

3814. Consum de materii prime .

601 = 301

5. Materii prime trimise la prelucrat la terti .

351 = 301

6. Materii prime iesite prin donatie.

6582 = 301

7. Pierderi de materii prime in urma calamitatilor .

671 = 301

8. Consum de material consumabile .

602 = 302

9. Materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de inventar, trimise la prelucrat la terti

351 = %

302

303

10. Stocuri iesite prin donatie .

6582 = %

302

303

345

346

371

381

11. Stocuri retrase din aportul la capitalul social .

456 = %

301

302

303

371

381

12. Stocuri distruse in urma calamitatilor .

671 = % 302

303

345

346

371

381

13. Consum de materiale de natura obiectelor de inventar (dare in folosinta)

603 = 303

14. Consum de ambalaje .

608 = 381

15. Inregistrarea productiei neterminate la sfarsitul lunii.

% = 711

331

332

16. Reluarea productiei neterminate, la inceputul lunii urmatoare.

711 = %

331

332

17. Obtinerea produselor finite .

% = 711

341

345

346

18. Descarcarea gestiunii de produsele vandute / inregistrarea produselor transferate la magazinul propriu pentru a fi vandute .

711 = %

341

345

346

19. Inregistrarea adaosului commercial si a TVA neexigibil la marfurile din unitatile cu amanuntul .

371 = % __________________________________________

378 ( pret de achizitie x cota de adaos comercial .

4428 ( (pret de achizitie x adaos commercial ) x 24 % 20. Descarcarea gestiunii de marfuri in cazul unitatilor de vanzare cu amanauntul .

% = 371 valoarea vanzarilor din raportul Z378 ( valoarae din contul 707 x K 378

4428 (valoarea vanzarii x 24 / 124 sau 4427 de la vanzare

21. Constituirea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor .

681 = %

391

392

393

394

395

397

398

22. Anularea sau diminuarea provizioanelor pentru stocuri .

% = 781

391

392

393

394

395

397

398 PAGE 30


Recommended