Date post: | 22-Oct-2015 |
Category: |
Documents |
Upload: | vyshyflame360 |
View: | 45 times |
Download: | 2 times |
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Sumar
Introducere: Animaţia socio –educativă .................................................................................. 4
Învăţarea prin experienţă ......................................................................................................... 5
Debrieful ................................................................................................................................. 12
Metode debrief ....................................................................................................................... 13
Stadiile dezvoltării grupului ................................................................................................... 14
Metode şi tehnici de animaţie ................................................................................................ 17
Exemple de metode ............................................................................................................... 18
Jocul ....................................................................................................................................... 18
Jocul de rol ............................................................................................................................. 22
Brainstormingul ..................................................................................................................... 23
Expoziţia …………………………………………………………………………….………… 23
Exprimarea creativă ............................................................................................................... 23
Imitaţia unui proces ............................................................................................................... 24
Poveştile ................................................................................................................................. 25
Studiul de caz ......................................................................................................................... 25
Teatru forum........................................................................................................................... 25
Open space ............................................................................................................................. 26
Flash mob ............................................................................................................................... 26
Bibliografie ............................................................................................................................. 27
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
„Poţi afla mai multe
despre o persoană
într-o oră de joacă
decât într-un an de
conversaţie”
Platon
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Introducere: Animaţia socio-educativă
Educaţia non-formală deschide calea către cultivarea sensibilităţii, a creativităţii, a abilităţilor
mentale, a abilităţilor de comunicare, de lucru în grup, a discuţiilor şi dezbaterilor, a proiectelor şi
realizărilor practice, a aplicării şi a validării rezultatelor şi a altor direcţii. Această educaţie este axată
pe formarea de oameni plenari cu personalităţi morale, echilibrate şi umane. În cadrul educaţiei non-
formale au fost dezvoltate numeroase metode care facilitează dezvoltarea complexă a personalităţii
cum ar fi: metodologia feedback-ului, metodologia Frenet, metodologia Montesori, metodologia
Valdorf, metodologia Feuerstein, Educaţia prin experienţă. Toate aceste metodologii au fost studiate
şi testate empiric, iar în momentul de faţă reuşesc să îndeplinească rolul de a completa educaţia
formală pentru a forma tineri cu valori sănătoase într-o lume tot mai complexă.
Educaţia prin experienţă are la bază implicarea participantului în propriul proces de învăţare,
iar acest lucru facilitează interiorizarea cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor. Concepţia acestui tip
de educaţie este faptul că orice persoană pusă în condiţii simulate ale unor situaţii reale îşi
mobilizează mult mai uşor resursele, nu îşi cenzurează mişcările şi reacţiile şi devine mult mai
receptivă. De la aceste premise pleacă şi animaţia socio-educativă care constă într-un ansamblu de
activităţi menite să dezvolte competenţe într-un mod cât mai plăcut.
Ca orice metodă de educaţie non-formală în lucrul cu tinerii un rol principal îl deţine
animatorul, adică persoana care intră în contact direct cu participanţii. Termenul de animator
provine din cuvântul latin “animus” care se traduce „suflet”, aceasta înseamnă că el este sufletul
publicului cu care lucrează.
Conform ghidului metodologic animatorul îşi organizează activitatea în cadrul unui proiect
general al asociaţiei sau fundaţiei non-guvernamentale din care face parte şi în cadrul căreia lucrează,
în funcţie de nevoile publicului. În virtutea acestei pozitii, el poate participa la elaborarea unor
răspunsuri privind: medierea socială, tehnicile de animaţie, iniţierea unor activităţi de animaţie,
dezvoltarea şi crearea unei legături sociale. Toate acestea se realizează plecând de la necesităţile
persoanelor care lucrează în mod direct cu publicul (copii, tineri, adulţi).
Principiile de lucru ale animatorului sunt cele ale toleranţei, autonomiei individuale,
responsabilităţii sociale, respectării drepturilor copilului.
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
De ce ANIMAŢIA?
Pentru că:
desfiinţează bariere între participanţi;
învaţă comunicarea, cooperarea şi încrederea prin experienţă;
stimulează gândirea creativă şi rezolvarea de probleme;
creează legături între membrii grupului şi lideri;
creează o atmosferă de distracţie, entuziasm şi provocare;
lărgesc zonele de confort ale participanţilor.
Deşi distracţia este rareori un scop în experienţa educaţională tradiţională, experţii în educaţie
prin experienţă, ca „Project Adventure” şi „Outward Bound” au demonstrat importanţa distracţiei în
predarea valorilor şi aptitudinilor. Când oamenii se distrează, se implică. Când participantii participă
la propria lor experienţă de învăţare, ei învaţă mai eficient. Metodele de animatie nu doar pregătesc
terenul pentru învăţare, multe activitati sunt ele însele lecţii.
Învăţarea prin experienţă
Învăţarea prin experienţă presupune o implicare activă a cursantului (nu este un receptor
pasiv)pentru că se bazează în mod exclusiv pe experienţele cursantului.
Rolul animatorului este acela de a crea un cadrul necesar desfăşurării experienţei şi de a-l ajuta pe
participant să reflecteze la cele întţmplate. Un lucru foarte important de precizat este faptul că
situaţiile/problemele sunt abordate din perspectiva cursantului, nu al animatorului. Este o învăţare
bazată pe percepţie, nu pe teorie - învăţarea experienţială stimulează abilităţile cursanţilor de a
motiva şi explica un subiect, din perspectivă proprie, decât să recite "operele" unui expert în
domeniu, iat învăţarea este centrată pe fiecare persoană în parte, adică se pune accentul pe învăţarea
personală în cadrul grupului.
Pornind de la aceste considerente David A. Kolb (1970) a dezvoltat ciclul de învăţare experienţială
care integrează următoarele 4 etape:
1. experienţa concretă
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
2. observaţii reflexive cu privire la experienţe
3. generalizări ca urmare a experienţei trăite şi a observaţiilor pe marginea acesteia
4. experimentare activă utilizând concepte abstracte.
Kolb, 1970
Ce se întîmplă în faza 1: Experienţa
Participantul descoperă informaţii noi, care necesită răspunsuri.
Activităţi de folosit:
Rezolvarea problemei în grup
Demonstratii
Studii de caz
Jocuri
Jocuri de rol
Vizite în teren
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Brainstorming
Rolul animatorului:
Rolul principal al animatorului în faza 1 este acela de a structura. Ea sau el trebuie să prezinte
obiectivele activităţilor, să clarifice norme şi reguli şi să fixeze limite de timp. Prezentarea
informaţiilor se face într-un mod accesibil pentru participanţi (care vin cu experienţe anterioare
de învăţare mai ales prin lectură). Căi eficiente de stimulare a interesului grupului include
folosirea ajutoarelor vizuale şi stimularea întrebărilor din partea grupului, pentru ca scurta
prezentare să fie cît mai activă.
Pentru activităţile în grupuri mici, formatorul are nevoie să se asigure că sarcina care trebuie
efectuată este clară pentru toată lumea. De aceea, este util ca sarcina (“tema”) să fie notată pe o
coală A 0, sau pe foi de lucru A 4 care se înmanează participanţilor, la fel şi întrebările la care se
va răspunde prin discuţia ulterioară exerciţiului din faza 1.
În plus, grupurile mici funcţionează mai bine cînd membrii săi îşi asumă responsabilităţi: lider
de discuţii / moderator, monitorul timpului, secretar şi raportor / purtător de cuvînt.
Cum procesarea se va desfăşura mai ales în faza următoare, în faza actuală, formatorul poate
pune cîteva întrebări fiecărui grup mic, pentru a facilita progresiunea acestuia în ceea ce are de
făcut. Aceste întrebări pot să includă de exemplu:
Aveţi întrebări despre sarcină / despre ceea ce aveţi de făcut ?
Mai sunt şi alte lucruri pe care aveţi nevoie să le ştiţi pentru a vă face tema / sarcina / treaba bine
Cum merge ?
V-aţi gîndit la…. ?
Aţi putea fi mai specific ?
Aţi putea spune mai mult despre…?
V-aţi putea gîndi la altă alternativă ?
Sunteţi gata să vă treceţi munca pe o coală A 0 / flipchart ?
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Aveţi nevoie de mai mult timp pentru a termina ?
Ce se întîmplă în faza 2: Reflectarea experienţei
În această fază, participanţii extrag informaţiile dezvoltate în faza 1. Ei vor utiliza aceste
informaţii pentru a dezvolta chei ale învăţării temei / subiectului în faza următoare, dar mai întîi
au nevoie să analizeze experienţa.
Activităţi de folosit:
Discuţii în grupuri mici
Discuţie în grupul mare / forum de discuţii
Prezentări făcute de participanţi
Raportări din partea grupurilor
Rolurile animatorului:
Rolul major în faza doua este de a ajuta participanţii să reflecteze la ce s-a întîmplat în timpul
fazei 1. Acest lucru înseamnă că participanţii trebuie să se concentreze asupra semnificaţiilor
experienţei, iar animatorul trebuie să se asigure că aspecte importante legate de respectiva
experienţă nu sunt ignorate.
Un mod eficient de a ajuta participanţii să reflecteze este adresarea întrebărilor despre ce s-a
întîmplat şi despre modul în care au reacţionat participanţii. Faza 2 este etapa în care participanţii
îşi împărtăşesc idei şi reacţii între ei.
Mai jos sunt cîteva exemple pentru tipurile de întrebări pe care le pune animatorul:
Ce s-a întîmplat ?
Ce aţi simţit cînd…. ?
A simţit cineva altceva / diferit ?
Ce aţi observat despre….?
Ce simţi legat de această experienţă ?
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Mai sunt şi alte persoane care au simţit la fel ?
Sunteţi de acord / în dezacord cu ceea ce spun ei ? Puteţi argumenta ?
Doreşte cineva să adauge ceva ?
Vă surprinde acest lucru ?
Realizaţi că… ?
De ce nu ai (făcut)… ?
Notaţi că formatorul foloseşte întrebări deschise pentru a stimula discuţiile despre experienţa din
faza 1.
Ce se întâmplă în faza 3: Generalizarea experienţei
În această fază, participanţii au nevoie să interpreteze ceea ce s-a discutat în faza 2, în scopul
de a determina care sunt lecţiile învăţate din aceste discuţii (care este “morala”). Acest lucru
înseamnă că participantul trebuie să se concentreze asupra informaţiiilor şi să decidă ce au
însemnat pentru ea/el; cu alte cuvinte, participantul extrage principiile sau lecţiile (“morala”)
învăţate din experienţă (faza 1) şi discutarea ei (faza 2).
Activităţi de folosit:
Sinteza discuţiilor din grupul mare
Prezentările
Rolul major al animatorului:
Rolul animatorului în faza 3 este mai degrabă cel convenţional al educatorului “, acela de a
ghida participantul. Mai mult decât în oricare altă fază, în această etapă formatorul are nevoie să
fie foarte bine informat în legatură cu subiectul abordat (tema), să stăpânească perfect toate
aspectele respectivului subiect, şi să aibă credibilitate în ochii participanţilor, care să o / îl
considere o buna sursă de informaţii. Aceasta nu înseamnă că formatorul trebuie să furnizeze
toate răspunsurile în timpul acestei etape, pentru că, în fapt, participantul va internaliza mai bine
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
noutăţile învăţate dacă membrii grupului vor trebui să îşi găsească singuri răspunsuri pentru ei
înşisi / ele însele.
Ca un ghid, animatorul ajută participantul să se focalizeze asupra implicaţiilor a ceea ce s-a
întâmplat în timpul experienţei (fazei 1) şi fazei 2, astfel că participantul să devină conştient că a
învăţat ceva nou. Sunt două modalităţi de bază pentru abordarea acestui aspect: formatorul face
un sumar pentru participant / grup (printr-o scurtă prezentare sau citirea concluziilor) sau poate
recurge la întrebările potrivite, care ajută participanţii să ajungă la propriile concluzii. Ultimul
mod de abordare necesită din partea formatorului abilităţi solide de facilitare, precum şi
cunoaşterea perfectă a subiectului.
Câteva intrebari utile pe care le-ar putea adresa animatorul sunt:
Ce ai invăţat din aceasta ?
Ce semnificaţii au toate acestea pentru tine ?
Cum se potrivesc între ele lucrurile despre care vorbim ?
Aţi sesizat nuanţe noi în legatură cu… ?
Ce aspecte majore au aparut ? Ce se desprinde de aici ?
Este aici vreo lecţie de reţinut ?
Cu ce se asociază aceasta ? Are legătură cu …?
Ce se întâmplă în faza 4: Aplicarea
Pentru ca participantul să simtă că sesiunea a avut nişte semnificaţii, ea sau el trebuie să
raporteze ceea ce a învăţat / noile cunoştinţe la propriile situaţii de viaţă. În timpul fazei 4,
participantul face conexiuni între situaţiile create în atelierul de formare şi situaţiile din lumea
reală. Legătura poate fi întărită prin practicarea a ceea ce s-a învăţat nou şi prin planul individual
de practicare a noilor abilităţi şi cunoştinţe, care va fi pus în aplicare după încheierea atelierului.
Activităţi de folosit:
Practicarea abilităţilor noi (în timpul atelierului)
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Simularea
Planificarea acţiunii (în scopul fixării noilor abilităţi)
Lista de control
Activităţi în teren
Discuţii
Rolul animatorului:
Rolul major este acela de antrenor al participantului. Participantul încearcă să aplice noutăţile,
iar animatorul aprobă, întăreşte, corectează, dar mai ales încurajează participantul să îşi
amelioreze abilităţile noi. Întrebarea cheie a acestei faze este: “Cum aş putea să fac acest lucru
diferit data viitoare ?” (pentru a fi şi mai bine)
Întrebările pe care animatorul le poate pune includ şi:
Ce ţi-a plăcut cel mai mult în legătură cu asta?
Ce ţi-a fost cel mai dificil ?
Cum vei putea aplica acest lucru acasă, după atelier ?
Te poţi imagina făcînd acest lucru peste două săptămîni ?
Ce crezi că vei exersa cel mai mult după atelier ?
Ce crezi că îţi va fi cel mai dificil cînd vei folosi noile abilităţi ?
Cum o vei face diferit comparativ cu ceea ce ai făcut pînă acum ?
Cum s-ar putea ca acest exerciţiu să fie şi mai semnificativ pentru tine ? (ca această practică să aibă şi mai mult
sens)
Exersînd noile abilităţi după încheierea atelierului, anticipaţi vreo rezistenţă ?
Sunt arii în care simţiţi că aveţi nevoie de mai multă practică ?
Care sunt întrebările pe care ai dori să le mai pui ?
Cum ai putea să faci acest lucru mai bine ?
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Debrieful - “am avut experienţa, dar ne-a scăpat semnificaţia”
De ce folosim debriefing-ul?
• Sprijnă învăţarea activă şi concentrarea tânărului asupra subiectului.
• Ajută tinerii să-şi îmbogaţească cunoaşterea
• Stimulează tinerii la dezvoltarea de abilităţi în rezolvarea problemelor.
• Procesul de învăţare are la bază implicarea participanţilor.
• Îmbunătaţeşte reţinerea informaţiilor pe termen lung
• Este o formă de interiorizare şi acumulare a unei experienţe de viaţă
Cum sa conduci un debrief?
Toata lumea participă la discuţie.- acest lucru înseamnă că toţi au valoare şi ceea ce spun
contează pentru grup.
Luaţi notite despre toţi participanţii: - luând notiţe în timpul activităţii veţi realiza usor
care sunt participanţii timizi – nu există răspunsuri greşite.
Concetrează-te pe Emoţii şi Comportament – încearcă să schimbi ceva în
comportamentul participanţiilor.
Lasă grupul să vorbească- dacă facilitatorul vorbeşte întruna atunci experienţa tinerilor e
diminuată. Pentru a face procesul de învăţare dinamic şi interactiv, lasă participanţii să
vorbească mai mult.
Ascultă eficient- ascultă cu atenţie pentru a putea pune întrebări cât mai bune.
Construieşte legături- este datoria fiecărui facilitator să construiască o legatură puternică
între ceea ce se învaţă şi felul în care se poate aplica în viaţa de zi cu zi a participanţilor.
Facilitează procesul de învăţare nu îl impune.
Regulamentul- Întodeauna fă legatura cu contractul. Nu uita să-l menţionezi de fiecare dată
când este nevoie.
Liderul asigură structura iar grupul asigură soluţia – lasă participanţii să descopere.
Liderii şi participanţii sunt legaţi de experienţa comună – este ceva pe care vă puteti
baza în procesul de învaăţare.
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Debriefing are loc regulat dupa fiecare activitate – fără debrief activitatea este doar
distracţie fără învăţare.
Participanţii sunt agenţi activi ai propriei schimbări pozitive, pentru schimbarea lor
ei trebuie să-ţi asume responsabilitatea de a învăţa – odata ce au realizat de ceea ce sunt
capabili nu îi vei putea opri din dorinţa lor de mai mult.
Sfârşit- Este foarte important să revii asupra experienţei şi să scoţi în evidenţă punctele de
vârf ale acesteia.
Metode de debrief
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Stadiile dezvoltării grupului
Ciclul de viaţă al unui grup (Tuckman,1965)
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
FORMARE
Participanţii :
Animatorul :
Încep să se cunoască la nivel superficial, încep să câştige
roluri în grup, sunt nerăbdători şi dornici să mulţumească pe
oricine, caută pe cineva să-i îndrume.
Superificialitate în relaţii
Sunt timizi, se judecă după prejudecăţi şi stereotipuri
Încurajează dialogul deschis
Oferă structură – regulile de grup
Faciliteaza teme de interes ale echipei
Creează un climat de încredere şi respect
Motivarea participanţilor prin activităţi cât mai distractive
FURTUNA
Participanţii :
Animatorul :
Apar disensiuni în grup datorită diferenţelor personale,
probleme de comunicare, ambiguităţi (ale regulilor formale
sau informale-regulile de grup)
Îşi testează limitele
Semnalizează cresterea grupului
Găseste metode de animaţie potrivite
Abordează problemele spre rezolvare
Stabileţte reguli pentru a găsi punctele de vedere diferite
Facilitează cooperarea în echipă
Transformarea conflictului în oportunităţi
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
NORMAREA
Participanţii :
Animatorul :
Stadiul în care se stabilesc normele şi interiorizează valorile
Încep să recunoască slăbiciunile şi punctele forte ale grupului
ca un întreg
Trece de la acţiunea individuală la munca într-o echipă
închegată
Işi conturează propria identitate, dezvoltându-şi simţul de a
aprecia contribuţia fiecărui individ în cadrul echipei
Inţeleg importanţa valorilor sociale pentru coeziunea şi
productivitatea grupului
Sunt capabili să preia iniţiativa şi responsabilitatea pentru
activităţile grupului.
Animatorul trebuie să se dea la o parte şi să ofere membrilor
cât mai multe şanse să conducă grupul şi să se implice în
activităţile acestuia
Activităţile trebuie să fie din ce în ce mai complexe
Provocările trebuie să fie din ce în ce mai mari
Organizează un proiect distractiv
PERFORMANŢA
Participanţii :
Animatorul :
Tinerii încep să se simta proprietari ai grupului
Tinerii îşi iau singuri responsabilităţi
Rolul animatorului scade semnificativ
Animatorul trebuie să-i ghideze doar (mentoring), să-si
fixeze scopuri mai înalte
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Acceptă idei noi, creative
Încurajeaza membrii să îşi folosească toate talentele
Caută noi modalitati de creştere a capacitaţii echipei
Împingerea grupului spre un nivel şi mai înalt de
performanţă sau permite diferite schimbări în grup care să
diminueze performanţele pentru o vreme.
TRANSFORMAREA
Participanţii:
Animatorul:
Vin membri noi, au loc frustrari pentru cei vechi, care
trebuie motivaţi să devina seniori, oportunităţi de leadership
Animatorii trebuie să fie conştienţi că această fază este
normală
Desprinderea trebuie să se facă într-o manieră placută
Date şanse celor mai vechi să devină lideri
Metode şi tehnici de animatie
Alegerea activitatilor
Există nenumărate cărţi, site-uri pe Internet şi alte resurse ce oferă idei de activitati pentru animaţie.
Cea mai frecventă problemă în dezvoltarea unui curriculum de activitati nu este găsirea lor, ci
alegerea celor mai bune dintr-o mare varietate de opţiuni. Ce criteriu să foloseşti atunci când alegi
cea mai buna metoda pentru întâlnirea ta? Cum ştii dacă o activitate va avea succes într-o anumită zi
cu un anume grup? Fiecare grup este unic şi există foarte multe criterii de alegere a celui mai bun joc
pentru un anumit grup. Este important atunci când alegi o metoda să-ţi aminteşti că cele mai
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
bune activităţi creează o balanţă între distracţie şi învăţare, ceea ce face educaţia prin
experienţă posibilă.
Distracţie
Distracţia este evident primul şi cel mai important criteriu atunci când alegem o activitate. Dacă o
activitate nu este antrenanta şi plăcuta, de ce ar mai dori cineva să o realizeze? Întrebările de mai jos
sunt importante pentru a ghida animatorii în alegerea unei activităţi distractive.
1. Este activitatea sigură?
2. Este nivelul de activitate şi mişcare potrivit pentru grupul tău?
3. Este activitatea potrivita pentru nivelul grupului de socializare şi încredere?
4.Vor participa toţi la activitate?
5. Este activitatea inovatoare?
Învăţarea
Nu subestima potenţialul educaţional al metodelor de animaţie. Dacă sunt corect planificate şi
analizate, activităţile pot transmite valori morale şi ajuta participanţii să reflecteze asupra
comportamentului individual şi de grup. Acestea sunt câteva criterii de luat în vedere atunci când
evaluezi capacitatea de învăţare a activităţii tale:
1. Are activitatea legătură cu tema generală a întâlnirii?
2. Încurajează spiritul de echipă, comunicarea şi/sau creativitatea?
3. Ajută la o cooperare şi/sau competiţie corectă?
4. Există elemente care pot să inspire reflecţia personală şi discuţia de grup?
Exemple de metode:
Jocul
Funcţiile
jocului
Functia de relaxare, recreere;
Functia de informare, formare;
Functia de socializare;
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Functia catartica, de transformare;
Functia de adaptare.
Jocuri de
relaxare
În jocurile de relaxare mişcarea şi râsul realizează mecanismul de destindere
psihologică şi fizică. Jocurile sunt prevăzute pentru a elibera energia, umorul,
stimulând mişcarea în grup.
Jocurile de relaxare sunt utile pentru orice ocazie, dar pot fi practicate şi cu un
anumit scop: de incalzire, contactare cu participantii, pentru ruperea stării de
monotonie sau tensiune, pentru trecerea de la o activitate la alta sau ca punct final
al unei activităţi comune.
Ele încearcă să elimine aspectul de competitivitate din jocurile în care diversitatea
se realizează prin integrarea tuturor în "expansiunea" spiritului de echipă.
Jocuri de
comunicare
Sunt jocuri care încearcă să stimuleze comunicarea între participanţi şi urmăresc
crearea unui proces de comunicare poliplanic în grupul în care, de regulă, se
stabilesc nişte roluri fixe. Aceste jocuri tind să creeze un mediu favorabil ascultării
active şi comunicării verbale, iar pe de altă parte, să stimuleze comunicarea
nonverbală (expresii, gesturi, contact fizic, priviri etc.), pentru a iniţia noi moduri
de comunicare. Jocul va oferi pentru aceasta un nou spaţiu cu noi canale de
expresie a sentimentelor şi a relaţiilor în grup.
Obiectivele urmărite sunt stimularea comunicării între participanţi, crearea unui
mediu favorabil ascultării active şi a exprimării sentimentelor
Icebreaking Tehnicile de icebreaking sunt folosite in training in special la inceputul unei sesiuni
pentru a stimula interactiunea intre participanti, reducerea timidităţii, lipsa de
incredere.
Daca este aplicata cu succes participantii sunt mai entuziaşti si mai motivaţi să
participe la activităţi.
Exerciţiile de icebreaking trebuie sa asigure mişcarea fizică şi/sau exerciţiile
mentale pentru tema care urmeaza
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Energizante Sunt tehnici foarte folositoare pentru stimularea fizică şi mentală a participanţilor.
Energizantele sunt folositoare la sfârşitul unei se sesiuni lungi şi obositoare pentru
revigorarea participanţilor sau pentru reducerea monotoniei şi oboselii.
Jocuri de
cunoaştere
Sunt destinate cunoaşterii reciproce a participanţilor dintr-o activitate. Înainte de a
începe jocul, trebuie să fie asigurată înţelegerea condiţiilor. Deoarece jocurile sunt
foarte uşoare, ele facilitează crearea unei ambianţe pozitive în grup, în special
pentru participanţii care anterior nu se cunoşteau.
Obiectivele acestor jocuri sunt cunoaşterea reciprocă a participanţilor, crearea unei
ambianţe pozitive în grup.
Ce face un joc să fie bun:
Provocarea continuă
Un cadru de poveste
Motivaţie bună
Felixibilitatea crescută
Încurajare constantă
Recompensa pentru rezultat
Alegerea jocului:
• Distractiv
• 0 accidente
• Potrivit pentru grup; nivel de socializare, marime, valoarea pe care o transmite, “gender
equality”
• Inovator
• Competitiv
Rolul animatorului:
• Să stabilească limite
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
• Să dea încredere
• Să dea energie
• Să dea semnificaţii
• Descrie regulile
• Demonstrează sarcina
• Întreabă dacă există nelămuriri
• Adaptează dacă este necesar
• Încurajează
• Ridică sau scade nivelul de provocare
• Crează un debrief bun- semnificatţa experienţei
Elemente cheie în a da energie jocului:
• Să faci jocul distractiv
• Să participi la joc cu copiii
• Să prezinţi jocul într-un mod creativ
• Să observi şi să monitorizezi grupul
Provocarea prin alegere oferă participanţilor:
1. Ocazia de a trece prin provocări potenţial dificile şi/sau înfricoşătoare într-un cadrul plin de
înţelegere şi încurajare;
2. Posibilitatea de a da înapoi în cazul în care presiunea legată de performaţă sau neîncrederea
în sine devin prea puternice, ştiind că mereu va exista ocazia pentru o nouă încercare;
3. Ocazia de a aborda sarcinile dificile, recunoaşterea că încercarea este mai importantă decât
performanţa;
4. Respectul faţă de ideile şi alegerile personale;
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Jocul de rol
Jocul de rol este o metodă de învăţare activă, bazată pe explorarea experienţei participanţilor,
oferindu-le un scenariu în care fiecare persoană are un anumit rol de jucat. Elementul principal al
acesteia este discuţia şi învăţarea mai mult din propria experienţă şi din a celorlalţi.
Câteva consideraţii generale:
Jocul de rol este un instrument foarte puternic de a pune experienţa participanţilor pe masă. Din
această cauză condiţiile preliminare sunt de o importanţă majoră în atingerea obiectivelor sesiunii.
Acestea sunt:
Cadrul pentru scopurile şi obiectivele clare ale sesiunii
Nevoile şi natura specifică a grupului însuşi. Scenariul poate fi adaptat conform acestui
lucru. Nimeni nu trebuie să fie jignit persoanl de scenariu sau de jocul cuiva. Poate găseşti
oportun să oferi participanţilor anumite roluri pe care nu le vor avea nicodată în viaţa reală.
Vor fi utile unele eforturi pentru a aranja mediul. Asigură-te că nu va nici o dezordine când
scenariul va fi jucat.
Timp – trebuie să fie suficient timp pentru a dezvolta piesa, pentru a avea cat mai multe
probleme de discutat după aceea. Este de asemenea necesar să se aloce timp pentru ca
participanţii să-şi înţeleagă rolurile şi pentru a intra în pielea lor. Este important să se
planifice o pauză, de exemplu o pauză de o cafea, după ce scenariul este jucat pentru a
permite participanţilor să iasă din rolurile lor înainte de a începe discuţia.
Observatorii (acei participanţi care nu au luat parte la scenariu) trebuie să fie bine instruiţi şi
rugaţi să contribuie la discuţie pentru că adesea furnizează multe materiale utile. Este bine
chiar ca aceştia să completeze în timpul sarcinii fişe de observaţie.
Experienţa animatorului în termenii stabilirii obiectivelor, jucarea piesei şi în special analiza
şi discuţia ulterioară, este de o importanţă crucială pentru atingerea rezultatelor. Pot fi unii
participanţi ce nu se simt confortabil în timp ce joacă. De aceea este bine să ceri voluntari
pentru a juca, dar în acelaşi timp poate fi util de a menţine deschisă opţiunea de a distribui
roluri anumitor participanţi.
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Brainstormingul
Brainstormingul încurajează creativitatea şi generează rapid multe idei. Poate fi folosit pentru
a rezolvarea unor probleme, pentru debrief sau pentru a introduce un nou subiect.
Ce trebuie făcut:
Se prezintă subiectul discuţiei astfel încât toată lumea să fie introdusă în problema ce
urmează a fi dezbătută
Li se spun participantilor regulile brainstormingului, si anume că toată lumea poate să
contribuie cu orice idee, cuvant, frază care poate avea legătură cu acest subiect. Nu contează
ordinea, nu contează relevanţa, toată lumea este liberă să se exprime pentru că cele mai bune
soluţii sunt şi cele mai non-conformiste.
Nimeni nu poate repeta ceea ce s-a mai zis şi nimeni nu poate compenta parerile celorlalţi
până la finalul brainstormingului.
Facilitatorul notează toate ideile pe flipchart iar la final împreună cu grupul se analizează
toate răspunsurile, şi sunt folosite pentru a rezolva problema.
Expoziţia
Este o metode extrem de creativă prin care participanţii pot să găsească soluţii sau să îşi
exprime propria părere despre anumite subiecte.
Daţi participanţilor materiale cât mai variate (hartie colorată, markere, foarfece, lipici, ziare,
cartoane, etc) şi rugaţii să realizeze o „operă de artă” care să ilustreze problema în cauză. La final
expuneţi toate lucrările şi rugaţii să se plimbe prin sală pentru a admira creaţiile. La final în într-un
cerc mare se discută despre ce au văzut participanţii.
Exprimarea creativă
Această metodă poate contribui la concretizarea conceptelor, personalizarea abstractelor şi
interiorizarea obiectivelor de învăţare.
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Este important în primul rând să creăm un mediu sigur pentru ca participanţii să poată să se
exprime. Această metodă este extrem de introspectivă şi de aceea trebuie să ne asigurăm că toată
lumea se simte confortabil în această postură.
Exprimarea creativă se poate face în diferite moduri:
Scrisul - participanţii pot scrie poezii, scurte povestiri, piese de teatru despre cele trăite sau
despre problema care este pusă în discuţie.
Artele grafice –desen, pictura, colaje, postere, etc.
Muzică – Muzica poate fi un puternic motivator şi energizant în cadrul grupului. Puteti atat
sa le puneti la dispoziţie melodii care ilustrează problema în cauză, dar şi să îi încurajaţi să
compună propriul cântec.
Mişcare şi dans – aceste arte non-verbale permit participanţilor să exprime ceea „ce nu
poate fi exprimat prin cuvinte”.
Imitaţia unui proces
Este o metodă care îmbină jocul de rol simularea şi dezbaterea, permiţând participanţilor să
asculte mai multe laturi ale unei probleme şi să recunoască multiplele roluri şi impacte ale unei
situaţii.
Primul pas este acela de a desemna roluri. Vom avea avocaţi ai apărării, ai acuzării şi
bineînţeles cel puţin un judecător. Instruiţi participanţii despre cum să realizeze pledoariile, cum să
intervină, care sunt regulile de discuţie, şi apoi lăsaţi-le timp pentru a se pregăti. Este bine ca avocaţii
diferitelor părţi să fie în camere separate şi mai ales să nu fie în contact cu judecătorii.
Când procesul începe reamintiţi regulile, şi începeţi pledoariile. Dupa verdict se revine în
grupul mare şi se sumarizează.
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Poveştile
Povestirile reprezintă o sursă importantă de acumulare a unor valori. Povestirile au puterea de a
crea „un ataşament emoţional faţă de ceea ce este bine” printr-o admiraţie şi o identificare a
cititorilor cu personajele. Povestirile care oferă tinerilor eroi, oameni cu care se pot identifica şi-i pot
admira (sau invers, oameni ai căror comportamente ar trebui, pe bună dreptate, să le dispreţuiască),
sunt instrumente puternice în învăţarea valorilor morale.
Trei factori importanţi de care trebuie să ţii cont atunci când alegi o povestire pentru a o folosi
în întâlniri: valoarea morală, nivelul de provocare, elementul de încântare.
Studiul de caz
Un studiu de caz reprezintă o povestire verbală sau în scris a unei situaţii realiste, incluzând
detalii suficiente pentru ca participanţii să poată analiza problemele implicate şi să determine soluţii
posibile. Studiile de caz trebuie să recreeze lumea reală atât în ce priveşte natura conţinutului, cât şi
metoda de prezentare şi realizare. Lucru pe cazuri se poate realiza individual sau în grupuri, iar
metoda se încheie printr-o discuţie a rezultatelor obţinute.
Teatru forum
Teatru forum este un instrument de interventie socială care la prima vedere poate părea o
simplă formă de teatru. În fapt această formă de exprimare oferă oamenilor ocazia de a schimba idei
şi opinii. Datorită flexibilităţii este posibil ca în cadrul piesei de teatru ca şi spectator să participi pe
scenă , să schimbi ceea ce nu îţi place, să vorbeşti cu personajele sau chiar să schimbi finalul.
TF este este o formă de teatru care se uită la problemele vieţii de zi cu zi şi încearcă rezolvări la
îndemâna tuturor. Conştientizarea problemelor sociale, incluziunea, egalitatea între membrii, într-
ajutorarea semenilor sunt ţintele cele mai frecvente ale acestor piese de teatru neconvenţional.
Etape:
1. Identificarea problemelor grupului ţintă şi formarea grupurilor de lucru
2. Stabilirea personajelor şi scrierea scenariului
3. Improvizaţie şi repetiţii
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
4. Momentul improvizaţiei şi extragerea concluziilor cu publicul
5. Analiza şi evaluarea finală împreună cu echipa.
Open Space
Presupune crearea de către participanţi a propriei lor conferinţe. Conferinta open space nu
are lectori de dinainte stabiliţi sau program predefinit de ateliere de lucru şi nici discuţii pannel. În
schimb participanţii care se regăsesc într-un cerc mare îşi vor crea singuri conferinţa. Înainte să îşi
dea seama ei însişi devin unii altora profesori şi lideri.
Creata de Harrison Owen – principul de baza al metodei este acela ca oricine vine într-o
conferinţă open space trebuie să fie pasionat/interesat de subiectul propus şi este dispus să producă
lucruri din această pasiune. Participanţii la întâlnire se aşează pe scaune într-un cerc sau mai multe
cercuri. În mijlocul cercului se aşează hârtii de flipchart şi markere. Participanţii propun teme de
discuţie legate de subietul de interes. Cei care propun o temă devin facilitatori ai discuţiei pe tema
respectivă. Temele propuse devin subiecte de discuţie în grupuri mici. Fiecărui subiect i se alocă un
anume spaţiu de desfăşurare. Participanţii care nu au propus teme sunt invitaţi să participe la una
dintre discuţiile propuse. Regula mobilităţii: participantul rămâne la un grup de discuţii atât timp cât
simte că are de învăţat sau de contribuit, iar când doreşte se poate muta la alt grup.
Există 4 linii directoare importante:
1. orice persoană vine este persoana cea mai potrivită;
2. orice se discută este un subiect bun de discuţie;
3. orice se întâmplă este ceea ce trebuia să se întâmple;
4. atunci când se termină, se termină!
(sursa:- vezi Laboratorul de educatie non formala . Culegere de metode si instrumente ANPCDEFP)
Flash mob
Flashmob este o adunare foarte scurtă într-un loc public, participanţii efectuând o anumită acţiune
neobişnuită pentru o durată scurtă de timp (de obicei câteva minute), după care grupul se
răspândeşte.
Fundaţia Noi Orizonturi, Cluj Napoca
Str. Iasilor, nr 6, Bl C, ap 42 E-mail: [email protected] Tel: 0364.800222 Web: www.noi-orizonturi.ro
Orice "spectacol" în stil Flashmob are reguli, dintre care cele mai importante sunt:
Acţiunea trebuie să fie spontană şi concomitentă. Este interzisă atragerea atenţiei de către
participanţi înainte de acţiune.
Trebuie să se formeze impresia că participanţii nu se cunosc şi înainte de acţiune să nu
afişeze că se pregatesc să facă ceva neobişnuit.
Toate acţiunile trebuie efectuate după un scenariu.
Acţiunea nu trebuie să se finalizeze cu reacţii agresive din partea spectatorilor.
Fără încălcarea legilor sau afişare a intereselor politice.
După Flashmob nu trebuie să ramănă urme.
Toate acţiunea trebuie să fie efectuată cu toată seriozitatea.
Dupa terminare toţi participanţii trebuie să părăsească imediat locul acţiunii ca şi cum nu s-ar
fi întâmplat ceva deosebit.
BIBLIOGRAFIE:
1. Suport de curs - Formare de Formatori, Alina Mustaţa şi Silvia Mişu, Fundaţia Noi Orizonturi, 2008
2. T-kit no.6 Training Essesntials, Coucil of Europe and European Comission, October 2005
3. Enciclopedia metodelor, Asociatia pentru Consultanţă şi Training – ACT
4. http://so.cnfpa.ro/so/v/animator.pdf
5. http://rononformal.wordpress.com/metode