+ All Categories
Home > Documents > Suport de Curs Drept Comercial

Suport de Curs Drept Comercial

Date post: 25-Jun-2015
Category:
Upload: rafael0692
View: 460 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
180
DREPT COMERCIAL SUPORT DE CURS CAPITOLUL I DEFINIŢIA, OBIECTUL, NATURA, CARACTERELE ŞI IZVOARELE DREPTULUI COMERCIAL Secţiunea 1 Definiţia dreptului comercial Având în vedere accepţiunea juridică a noţiunii de comerţ, dreptul comercial are o sferă mai cuprinzătoare, acesta reglementând activitatea comercială, definită ca o activitate de producere şi circulaţie a mărfurilor. Prin urmare, dreptul comercial reprezintă ansamblul de reguli juridice speciale care reglementează raporturile izvorâte din comerţ. Secţiunea 2. Natura dreptului comercial Raporturile născute din comerţ privesc economia naţională şi economia comunitară, iar efectele de natură economică separă raporturile de natură comercială de cele de natură civilă. În acest profil, dreptul comercial a dobândit autonomie ştiinţifică având natura unei discipline de sine stătătoare. Din acest punct de vedere, dreptul comercial nu se confundă cu „dreptul afacerilor”, „dreptul 1
Transcript
Page 1: Suport de Curs Drept Comercial

DREPT COMERCIAL

SUPORT DE CURS

CAPITOLUL I

DEFINIŢIA, OBIECTUL, NATURA, CARACTERELE ŞI IZVOARELE DREPTULUI COMERCIAL

Secţiunea 1 Definiţia dreptului comercial

Având în vedere accepţiunea juridică a noţiunii de comerţ, dreptul comercial are o sferă mai cuprinzătoare, acesta reglementând activitatea comercială, definită ca o activitate de producere şi circulaţie a mărfurilor.

Prin urmare, dreptul comercial reprezintă ansamblul de reguli juridice speciale care reglementează raporturile izvorâte din comerţ.

Secţiunea 2. Natura dreptului comercial

Raporturile născute din comerţ privesc economia naţională şi economia comunitară, iar efectele de natură economică separă raporturile de natură comercială de cele de natură civilă. În acest profil, dreptul comercial a dobândit autonomie ştiinţifică având natura unei discipline de sine stătătoare.

Din acest punct de vedere, dreptul comercial nu se confundă cu „dreptul afacerilor”, „dreptul comunitar al afacerilor”, „dreptul economic”, „dreptul întreprinderilor” sau „ dreptul societăţilor comerciale”.

Secţiunea 3. Obiectul dreptului comercial

Obiectul dreptului comercial este comerţul.

Reunind un corp de reguli particulare referitoare la exercitarea unei profesii şi la actele juridice încheiate de comercianţi, în legătură cu bunurile destinate exercitării comerţului, dreptul comercial este dreptul privat aplicabil comercianţilor, actelor şi faptelor comerciale.

1

Page 2: Suport de Curs Drept Comercial

Secţiunea 4. Trăsăturile caracteristice dreptului comercial

§ 1. Simplitatea şi celeritatea normelor juridice Întrucât, miza activităţii comerciantului este maximizarea profitului, comercianţii au adoptat forme rapide şi simple de încheiere a contractelor pe baza ofertei acceptate, pe baza comenzii urmate de executare sau a facturii acceptate; prin emiterea unor contracte-tip cum ar fi, cambia, biletul la ordin, cecul, obligaţiuni, prin telefon, prin fax, iar recent, prin mijloace electronice (comerţul electronic).

Normele comerciale recunosc valabilitatea acestor contracte.Celeritatea este vizată de la începerea şi până la încetarea activităţii comerciale, sens în care, se instituie reguli şi proceduri cât mai simple şi suple aplicabile constiturii, autorizării, şi funcţionării comerciantului, operaţiunilor efectuate în cadrul comerţului său cu terţii, dizolvării şi lichidării patrimoniului acestuia. Din aceleaşi raţiuni, conflictele litigioase trebuie supuse unor norme de procedură simple cu termene scurte.

§ 2. Protecţia creditului

În obligaţiile comerciale respectarea scadenţei este mai importantă decât „forma” în care obligaţia a luat naştere.

Dreptul comercial protejează cu precădere creditorul faţă de debitor, tocmai pentru a favoriza derularea rapidă a operaţiunilor comerciale.

§ 3. Securitatea şi transparenţa tranzacţiilor comerciale

Simplitatea formelor şi mecanismelor de contractare este compensată prin măsuri de siguranţă oferite creditorului.Din acest punct de vedere, raporturile comerciale de credit sunt asigurate prin gaj, ipotecă, drept de retenţie, scrisoare de garanţie, şi prin alte mecanisme cum ar fi, inopozabilitatea excepţiilor derivate din raportul fundamental faţă de purtătorul cambiei, biletului la ordin sau cecului, inadmisibilitatea acordării termenului de graţie, interdicţia retractului litigios, etc.

2

Page 3: Suport de Curs Drept Comercial

Pentru ca protecţia creditului să devină eficace, legea obligă creditorul la îndeplinirea unor formalităţi de publicitate, evidenţiind un anumit formalism al dreptului comercial.

§ 4. Vocaţia transfrontalieră a dreptului comercial

Relaţiile de afaceri se extind între parteneri din ţări diferite, astfel că dreptul comercial are vocaţie transfrontalieră, această trăsătură generând adaptarea, armonizarea şi uniformizarea regulilor aplicabile în acelaşi spaţiu de derulare a afacerilor.

Secţiunea 5. Izvoarele dreptului comercial

§ 1. Legislaţia codificată a). Codul comercial român b). Codul civil

Regulile dreptului sunt aplicabile în materie comercială dar nu într-o manieră principală. Prin urmare, dreptul civil are caracter subsidiar, fiind aplicabil numai dacă normele comerciale sunt lacunare în materie sau dacă trimit explicit ori implicit la normele civile.

§ 2. Legislaţia necodificată şi legislaţia complementară

a) Uzanţele comerciale Uzanţele comerciale sunt practici neânserate într-o lege dar însuşite şi respectate de o categorie profesională sau de o colectivitate dintr-un anumit areal, localitate sau loc.Uzanţele pot varia de la un loc la altul sau, de la o profesie la alta.

Sunt edificatoare regulile uniformizate aplicabile în raporturile din comerţul internaţional, rezultat al efortului unui colectiv de specialişti din diferite ţări, reuniţi într-un Comitet Special. În anul 1990 Camera de Comerţ şi Industrie Paris a publicat în Broşura nr.460, uzanţele codificate cu titlul INCOTERMS „Termeni comerciali internaţionali”, (Internaţional Comercial Terms) în ediţie bilingvă (franceză şi engleză).

b)- Principii, legi şi tratate internaţionale Au rolul de a uniformiza dreptul aplicabil atât în raporturile interne cât şi în raporturile internaţionale.

-Principiile UNIDROIT în contractele comerciale internaţionale

3

Page 4: Suport de Curs Drept Comercial

Principiile UNIDROIT reflectă concepte care se regăsesc în numeroase sisteme juridice, şi furnizează ansamblul de reguli speciale adaptate nevoilor operaţiunilor de comerţ internaţional. Deşi soluţiile oferite nu fac referiri la drepturile naţionale, s-au ales ca fiind cele mai bune, reprezentând nu numai izvor de drepturi şi obligaţii, ci un real substitut al dreptului naţional.

-Acordurile, tratatele şi convenţiile încheiate de România pentru comerţ

Acordul General pentru Tarife Vamale şi Comerţ intrat în vigoare la 1 ianuarie 1948 (G.A.T.T.) aplicabil în comerţul cu bunuri

Calitatea de izvor de drept a tratatelor şi convenţiilor la care România este parte, a fost recunoscută şi în jurisprudenţa comercială, după cum se poate constata în exemplele ce urmează.

c) Legislaţia comunitară

● Tratatele Comunităţii europene sunt izvoare de drept. Îndeplinesc acest rol: - Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice

(EURATOM) - Tratatul de instituire a Comunităţii Economice Europene (C.E.E)

încheiat la Roma la 25 martie 1957 şi a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1957 pe durată nelimitată,

- Tratatul de la Maastricht asupra Uniunii Europene semnat la 7 februarie 1992 şi intrat în vigoare la 1 noiembrie 1993

- Tratatul de la Amsterdam semnat oficial la 2 octombrie 1997 şi intrat în vigoare la 1 mai 1999

- Tratatul de la Nisa semnat la 26 februarie 2001 şi intrat în vigoare la 1 februarie 2003

- Tratatul de adoptare a Constituţiei pentru Europa a fost semnat la Roma la 29 octombrie 2004.

●Directivele sunt instrumente privilegiate de realizare a pieţei interioare fiind emise în baza tratatelor adoptate de Statele membre. Ele intervin în domeniile în care există contradicţii sau diferenţe semnifictive între legislaţiile naţionale şi garantează armonizarea acestora şi transpunerea la nivel naţional a principiilor fundamentale ale Pieţei comune. să aleagă forma şi mijloacele de realizare a obiectivelor vizate.

Directivele Comunităţii europene împreună cu celelalte acte normative, regulamente, recomandări, şi decizii alcătuiesc legislaţia comunitară derivată care reprezintă incontestabil un izvor de drept specific şi autonom.

4

Page 5: Suport de Curs Drept Comercial

Directivele comunitare sunt cele care au pus în aplicare tratatele încheiate, prin edictarea principiilor şi regulilor având ca efect armonizarea

● Regulamentele sunt principalele izvoare de drept derivat. Curtea de Justiţie a Comunităţii Europene a decis că regulamentele

au calitatea de izvoare directe de drept. ●Deciziile sunt obligatorii în toate elementele lor, pentru

destinatarii pe care îi desemnează.●Recomandările şi avizele nu sunt obligatorii astfel că, exceptând

recomandările CECA a căror natură juridică este similară directivelor C.E şi CEE, ele nu pot face obiectul unui recurs contencios.

- Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a liberăţilor fundamentale (C.E.D.O.) încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950, reprezintă instrumentul ideal prin care principiile dreptului comunitar se aplică în legislaţia internă1. Convenţia a fost amendată şi completată prin mai multe protocoale.

Fiind ratificată (împreună cu protocoalele) de România, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului poate fi invocată de părţi şi de judecătorul naţional, în oricare situaţie în care, sub aspect substanţial sau procedural, legislaţia internă nu oferă soluţii corespunzătoare respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale în cadrul unui proces.

d) Jurisprudenţa şi doctrinaJurisprudenţa nu constituie un adevărat izvor formal al dreptului,

dar nu poate fi negată contribuţia hotărârilor judecătoreşti la elaborarea dreptului, deoarece jurisprudenţa interpretează, completează, precizează şi adaptează legea comercială noilor condiţii ale realităţii sociale

Studiile şi munca interpretativă a juriştilor orientează evoluţia normelor de drept comercial, contribuind la completarea dreptului.

Secţiunea 5. Raportul dreptului comercial cu celelalte ramuri de drept

Relaţia dreptului comercial cu celelalte ramuri de drept sau, interferenţa normelor de natură juridică diferită este reflectată în practica afacerilor şi în jurisprudenţă, studierea conceptelor şi instituţiilor juridice într-o manieră interdisciplinară prezentând importanţă şi pentru dezvoltarea teoriei dreptului.

CAPITOLUL II

DOMENIUL DREPTULUI COMERCIAL: 1 România a ratificat Convenţia pentru apărarea drepturilor omului prin Legea nr.30/18 mai 1994. Legea nr.30/1994 a fost publicată în M.Of. nr. 135/31 mai 1994, Partea I.

5

Page 6: Suport de Curs Drept Comercial

COMERCIANTUL (ÎNTREPRINZĂTORUL), ACTELE DE COMERŢ ŞI FONDUL DE COMERŢ

Secţiunea 1. Statutul juridic al comerciantului

§ 1. Calitatea de comerciant şi de întreprinzătorÎn materia dreptului comercial distincţia între comerciant şi

întreprinzător prezintă interes în stabilirea drepturilor şi obligaţiilor cu caracter specific, cuvenite fiecăreia din cele două categorii ale comercianţilor.

Întreprinzătorii individuali şi asociaţiile familiale au statutul juridic guvernat de Codul comercial şi de Legea nr.300/2004.

Persoanele fizice, în calitate de întreprinzători sau comercianţi individuali desfăşoară comerţul sau producţia pe baza investiţiilor proprii, prestând activitatea comercială personal şi pe cont propriu.

Asociaţia familială are caracterul unei mici întreprinderi formată din rude şi afini până la gradul IV care colaborează şi muncesc pe picior de egalitate cu scopul de a obţine venituri, activitatea lor reflectând cu prevalenţă, acţiuni executive.

Întreprinzătorii cu vocaţie la personalitate juridică sunt:

- societăţile comerciale de dimensiuni reduse, denumite impropriu micro- întreprinderile;

- societăţile comerciale şi societăţi cooperatiste de dimensiune medie, denumite impropriu , întreprinderi mijlocii;

societăţile comerciale, companiile naţionale, grupuri de interes economic, de dimensiuni considerabile, denumite impropriu

§ 2. Definiţia comerciantului şi a întreprinzătorului Conform art. 7 din Codul comercial, comercianţii sunt acele persoane care săvârşesc acte de comerţ, având comerţul ca o profesiune obişnuită. Întreprinzătorii sunt persoanele care exercită activităţi comerciale organizate cu scopul schimbului sau producţiei de bunuri

§ 3. Condiţiile şi momentul dobândirii calităţii de comerciant/ întreprinzător de către persoana fizică şi asociaţiile familiale.

● Exercitarea unei activităţi economice de producţie sau de schimb al mărfurilor sau serviciilor Este comerciant sau întreprinzător, cel care desfăşoară cu titlu profesional o activitate conformă cu legea, de durată, stabilă şi sistematic organizată

6

Page 7: Suport de Curs Drept Comercial

cu scopul de a fabrica, de a produce, de a crea noi bunuri, sau cu scopul de a se interpune în schimbul sau circulaţia produselor şi serviciilor existente.

Interpunerea în schimbul sau circulaţia bunurilor, serviciilor sau lucrărilor, respectiv exercitarea efectivă şi repetată a actelor de comerţ, este o condiţie necesară pentru ca persoana fizică şi asociaţia familială să poată dobândi calitatea de comerciant.

● Săvârşirea actelor de comerţ cu titlu de profesie

Art.7 din Codul comercial exige fapte, adică săvârşirea obişnuită şi cu titlul profesional a actelor de comerţ, iar art. 9 consideră că încheierea sporadică de contracte sau efectuarea de operaţiuni ocazionale nu conferă calitatea de comerciant2.

●Săvârşirea în nume propriu a actelor de comerţAceastă condiţie diferenţiază între comerciant şi mandatarul sau prepusul ori comisionarul acestuia la care se trimite art. 374, art. 392, art. 396 şi art.405 din Codul comercial, în concepţia cărora:

● Exploatarea unui fond de comerţ la care se rataşează clientela proprie şi actuală.

Este o altă condiţie necesară dobândirii calităţii de comerciant se referă la obligaţia ca persoana să exploateze un fond de comerţ la care se rataşează clientela proprie şi actuală .

Dacă nu deţine bunuri mobile sau imobile, corporale sau necorporale pe care comerciantul să le fi destinat exploatării comerciale, şi în absenţa unor persoane care să apeleze frecvent, aproape permanent la produsele sau serviciile ofertate, calitatea de comerciant nu poate fi dobândită.

§ 4. Dobândirea calităţii de comerciant/ întreprinzător de către societăţile comerciale Conform doctrinei, „Societăţile comerciale se nasc comercianţi”3. În ce ne priveşte apreciem că dispoziţia trebuie interpretată prin prisma operaţiunilor de constituire care nu sunt simple activităţi preparatorii, ci reprezintă acte de tip organizatoric caracteristice creării entităţii colective spre a dobândi calitatea de comerciant.

În acest profil, teza a II-a a art.7 din Codul comercial, nu trebuie interpretată în sensul că societatea comercială se naşte comerciant.

● Calitatea de comerciant a altor persoane juridice

2 Dar orice litigiu derivat din acele contracte sau operaţiuni este supus legii comerciale.3 Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, Bucureşti 1994 (apud Ion Turcu, op cit.).

7

Page 8: Suport de Curs Drept Comercial

Societăţile cooperatiste sunt comercianţi deoarece desfăşoară activităţi de producere şi desfacere de mărfuri, de prestări de servicii şi de efectuare lucrări în diverse domenii ale economiei. Art. 1 alin (2) şi art.12 din Legea nr. 26/1990 instituie şi în sarcina societăţilor cooperatiste obligaţia de a se înmatricula în registrul special destinat acestor comercianţi, ţinut de oficiul registrului comerţului de la sediul principal al acestora. Societăţile agricole comerciale fac parte din categoria întreprinzătorilor şi dobândesc această calitate la data la care se constituie.

§ 5. Persoane care nu au calitatea de comercianţi/ întreprinzători

Din rândul acestor persoane fac parte, salariaţii, mandatarii, meseriaşii şi meşteşugarii, agricultorii, avocaţii, medicii, profesorii şi alte persoane care exercită profesii liberale, asociaţiile şi fundaţiile, şcolile, grădiniţele, colegiile, facultăţile sau alte entităţi al căror statut este guvernat de legea civilă iar actele comerciale ale acestora au caracter sporadic, Statul şi unităţile sale administrativ-teritoriale.

● Dovada calităţii de comerciant/întreprinzător Calitatea de comerciant a persoanei fizice este o chestiune de fapt, şi se probează prin mijloace din care rezultă săvârşirea efectivă, în nume propriu, obişnuit şi cu titlu profesional a actelor sau faptelor prevăzute de legea comercială, descrise exemplificativ de art. 3 Cod comercial.

Calitatea de comerciant a societăţii comerciale, a societăţii cooperatiste, a grupului de interes economic şi a altor entităţi se probează prin actul de constituire întocmit cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege şi/sau prin certificatul de înmatriculare în registrul comerţului a societăţii comerciale.

§ 6. Încetarea calităţii de comerciant

● Încetarea calităţii de comerciant a persoanei fizice Încetarea activităţii comerciale trebuie să fie efectivă, definitivă şi să evidenţieze intenţia de a se renunţa la calitatea de comerciant.

Radierea înmatriculării din registrul comerţului sau retragerea autorizaţiei administrative nu sunt suficiente pentru pierderea calităţii de comerciant, fiind necesară ca persoana să nu mai efectueze acte de comerţ.

Prin urmare, încetarea activităţii comerciale este tot o chestiune de fapt şi duce la pierderea calităţii de comerciant a persoanei fizice.

8

Page 9: Suport de Curs Drept Comercial

● Încetarea calităţii de comerciant a societăţii comercialeUnii autori au susţinut că societatea comercială pierde calitatea de comerciant în momentul în care încetează să mai existe ca persoană juridică4. Alţi autori au susţinut că „societăţile comerciale îşi încetează existenţa prin dizolvare…”5. În ce ne priveşte, încetarea societăţii trebuie apreciată în relaţie cu dizolvarea şi cu lichidarea persoanei juridice.

● Incapacităţi, incompatibilităţi, interdicţii şi decăderi din dreptul de a exercita activităţi comerciale

- IncapacităţiLegea aşează în incapacitate minorul, majorii puşi sub interdicţie şi majorii puşi sub curatelă.

- Incompatibilităţi

Legea consideră că exercitarea comerţului nu este permisă anumitor persoane aflate din acest punct de vedere în incompatibilitate:

- Decăderi

Ne referim la ipotezele în care, condamnarea penală pentru săvârşirea unor infracţiuni îl fac pe comerciantul sau întreprinzătorul, individual sau colectiv, incompatibil cu exercitarea comerţului. În astfel de ipoteze, în afara pedepsei principale autorului infracţiunii îi este aplicată interdicţia exercitării comerţului conform art.71-64 Cod penal.

§ 7. Principalele obligaţii ale comercianţilor

Indiferent dacă sunt comercianţi sau întreprinzători, persoanele fizice, asociaţiile familiale şi persoanele juridice, au următoarele obligaţii profesionale:

● de a se înmatricula şi de a înregistra la registrul comerţului menţiunile referitoare la elemente semnificative legate persoana lor şi/sau de organismele lor interne;

● de a organiza şi ţine contabilitatea; ● de a desfăşura activitatea în limitele concurenţei licite; ● de a obţine autorizaţia pentru exercitarea activităţii economice în mod independent; ● de a obţine autorizaţia legală administrativă.

Secţiunea 2. Actele şi faptele comerciale

4 Stanciu D. Cărpenaru; V.Pătulea, C.Tureanu, Intituţii de drept economic şi comercial, Bucureşti, 1994; 5 I. Turcu, op.cit.pag.62.

9

Page 10: Suport de Curs Drept Comercial

§1. Actele şi contractele comerciale ●Criterii de distincţie a actelor comerciale de cele civile

- obiectiv care presupune că legea stabileşte caracterul comercial, independent de calitatea celui care încheie contractele;- subiectiv care presupune că un contract are caracter comercial datorită calităţii de comerciant a celui care îl încheie; - unilateral sau mixt care presupune că un contract are caracter comercial chiar dacă datorită calităţii părţilor, în aparenţă are o natură juridică mixtă (civilă şi comercială) deoarece una din părţi este comerciant iar cealaltă este necomercaint; - conex sau accesoriu care evocă principiul comercialităţii accesorii şi presupune că un contract dobândeşte caracter comercial dacă este conex sau accesoriu unui alt contract comercial principal. În baza acestor criterii, Codul comercial distinge 4 categorii de acte juridice comerciale:

1.- acte de comerţ obiective; 2.- acte de comerţ subiective; 3. acte comerţ unilaterale sau mixte;4.- acte de comerţ conexe sau accesorii.

● Alte criterii de identificare a contractelor comerciale - forma şi clauzele contractului;- cauza comercială a contractului, sau a obligaţiei; - obiectul material al contractului; - destinaţia bunului.

§ 2. Faptele juridice comerciale 1.Faptele juridice comerciale licite 2. Faptele juridice comerciale ilicite

Secţiunea 3. Fondul de comerţ

§ 1. Definiţia şi natura juridică a fondului de comerţFondul de comerţ este un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale şi incorporale utilizate de comerciant în vederea desfăşurării activităţii sale.

● Elementele corporale ale fondului de comerţÎn această categorie sunt incluse materiale, utilaje, echipamente, imobile, deci bunurile corporale care servesc comerciantului la activitatea de comerţ. ● Elementele incorporale ale fondului de comerţElementele incorporale ale fondului de comerţ sunt: firma, emblema, marca, clientela, vadul comercial, drepturile de proprietate industrială, drepturile de autor, know-how etc.

10

Page 11: Suport de Curs Drept Comercial

§ 2. Contracte având ca obiect fondul de comerţ1.Vânzarea fondului de comerţ2.Aportul în societate a fondului de comerţ3.Locaţiunea fondului de comerţ4.Gajarea fondului de comerţ5.Donaţia fondului de comerţ

CAPITOLUL II

OBLIGAŢIILE COMERCIALE

Secţiunea 1. Încheirea şi executarea contractului

Acordul de voinţă al părţilor asupra clauzelor contractuale se formează prin întâlnirea ofertei cu acceptarea ei.

1.Oferta de a contractaÎncheierea contractului începe cu propunerea de a contracta,

numită ofertă sau policitaţiune. Ea reprezintă mai mult decât promisiunea de a contracta (care este un antecontract).

2.Acceptarea oferteiAcceptarea ofertei, este tot un act unilateral de voinţă care

reprezintă cea de-a doua latură a consimţământului provenind de la destinatarul ofertei

3. Momentul încheierii contractuluiMomentul încheierii contractului este acela în care acceptarea

întâlneşte oferta.

Secţiunea 2. Determinarea preţului şi locul plăţii

§ 1.Codul comercial, permite ca preţul să fie stabilit şi ulterior încheierii contractului .

§ 2.Locul executării obligaţiilor comercialeObligaţiile comerciale trebuie executate:-la locul arătat expres în contract;-la locul rezultat din intenţia părţilor;-la locul unde, potrivit materiei contractului, apare firească

executarea.

§ 3.Forma contactului comercial şi răspunderea contractuală

Încheierea contractului în formă scrisă, cerută ad probationem.

11

Page 12: Suport de Curs Drept Comercial

Clauza penalăPrincipiul reparării integrale a prejudiciului

Secţiunea 3. Specificul obligaţiilor comercialeObligaţiile comerciale sunt reglementate prin unele dispoziţii derogatorii de la dreptul comun, datorită specificului relaţiilor comerciale.

§ 1.Solidaritatea prezumată a codebitorilor (art.42 C.com.) modalitate a obligaţiilor care împiedică diviziunea lor, chiar dacă prin natura lor sunt divizibile şi garanţie pentru creditori care pot urmări pe debitorul solvabil, realizându-şi astfel creanţa. Solidaritatea fidejusorilor, garanţii personali ai debitorului care răspund solidar, suprimându-li-se dreptul de discuţiune şi de diviziune. Prezumţia de solidaritate a debitorului poate fi înlăturată numai printr-o stipulaţie expresă a părţilor.§2. Curgerea de drept a dobânzii regulă prevăzută de art. 43 C.com., conform căruia, „datoriile comerciale lichide şi plătibile în bani produc dobânda de drept din ziua când devin exigibile”, ceea ce înseamnă că debitorul este de drept în întârziere prin simpla ajungere la termen.

Stabilirea dobânzii legale în materie comercială Posibilitatea plăţii anticipate a dobânzilor, dar numai pe o perioadă de cel mult 6 luni este prevăzută de art.7 din Ordonanţa Guvernului nr. 9/2000.

Anatocismul sau „dobânda la dobândă” datorată conform art.8 alin.1 din O.G. nr.9/2000, „Dobânda se va calcula numai asupra cuantumului sumei împrumutate” iar ca excepţie, dobânzile se pot capitaliza şi pot produce dobânzi în temeiul unei convenţii speciale încheiate în acest sens, după scadenţa lor, dar numai pentru dobânzi datorate pe cel puţin un an.§3.Înterdicţia acordării termenului de graţiePotrivit art. 44 C.com., „În obligaţiunile comerciale judecătorul nu poate acorda termenul de graţie permis de art. 1021 din Codul civil”§ 4.Rezoluţiunea de drept în cazul termenului esenţialTermenul esenţial este reglementat de 67 C.com. ca modalitate a contractului de vânzare, şi a fost considerat ca un element determinat la încheierea contractului.

Rezoluţiunea şi rezilierea contractelor Aplicabilitatea art.1020, 1021, în contractele cu executarea uno ictu şi cu executare succesivă. Punerea în întârziere§5. Interdicţia retractului litigiosAplicarea art.45 C.com. referitor la art.1402, 1403 şi 1404 din Codul civil § 6. Mijloacele de dovadă a obligaţiilor comerciale Potrivit art.46 Cod comercial, obligaţiile comerciale şi liberaţiunile se dovedesc cu înscrisuri autentice, înscrisuri sub semnătură privată, facturi

12

Page 13: Suport de Curs Drept Comercial

acceptate, scrisori, telegrame, registrele părţilor, şi prin orice alte mijloace de probă. §7.Prescripţia extinctivă în obligaţiile comerciale

Pierderea dreptului de către titular care nu mai este ocrotit de lege, iar debitorul, deşi poate să-şi execute obligaţia, nu mai poate fi constrâns. Articolul 1 din Decretul nr. 167/1958 precizează: „Dreptul de acţiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripţie, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit de lege”.

PARTEA II-A

CONTRACTE COMERCIALE

CAPITOLUL I CONTRACTUL DE VÂNZARE CUMPĂRARE Secţiunea 1 Noţiunea, definiţia şi caracterele juridice al contractului

- Art.1294 Cod civil;- Sinalagmatic, consensual, oneros, comutativ, translativ de

proprietate, instantaneu (uno ictu); Secţiunea 2 Încheierea contractului

A.- Condiţiile contractului - acordul părţilor - propunerea- acceptarea B.- Părţile contractului - vânzătorulcapacitate, incapacităţi de a contracta - cumpărătorul capacitate, incapacităţi de a contractaC. - Cauza contractului -funcţia economio - socială - caracterul licitD.- Forma contractului - consensuală- scrisă- fondul de comerţ, - autentică- terenuri destinate exploatării comerciale

Secţiunea 3. Formarea contractului şi acordul părţilor § 1. Oferta publică § 2.Promisiunea de vânzare, § 3.Pactul de preemţiune şi pactul de opţiune

13

Page 14: Suport de Curs Drept Comercial

Secţiunea 4 Efectele contractului § 1.Obligaţiile vânzătorului- predarea bunului- garanţia contra viciilor ascunse şi aparente- garanţia contra evicţiunii § 2.Obligaţiile cumpărătorului - plata preţului - ridicare a bunului.

Secţiunea 5 Felurile contractelor comerciale de vânzare- vânzarea obligatorie- vânzarea la termen a titlurilor de credit- vânzarea lucrurilor viitoare- vânzarea bunului altuia - vânzarea pe cale electronică

CAPITOLUL II CONTRACTUL DE MANDAT ŞI DE COMISION

Secţiunea 1 Noţiunea, definiţia şi caracterele juridice al contractului

- art. 405 Cod comercial - sinalagmatic, oneros, consensual. Secţiunea 2. Efectele contractului de comision

Obligaţiile comisionarului :- să respecte dispoziţiile comitentului - să încheie acte juridice, îndeplinind toate actele pe cale le reclamă

realizarea operaţiunii comerciale cu care a fost împuternicit. - să dea socoteală comitentului Drepturile comisionarului - la plata serviciilor - retenţia şi privilegiul special asupra bunurilor comitentului până

la încasarea sumelor de bani ce i se cuvin.Obligaţiile comitentului - să plătească comisionul cuvenit comisionarului.- să restituie cheltuielile făcute de comisionar cu îndeplinirea însărcinării primite.Secţiunea 3. Încetarea contractului de comision- revocarea împuternicirii;- renunţarea la împuternicirea primită;- moartea;- interdicţia;

14

Page 15: Suport de Curs Drept Comercial

- insolvabilitatea ori falimentul părţilor (art. 1552 Cod civ.).

Secţiunea 4. Convenţia „star del credere”

- obligaţie de garanţie a executantului din partea comisionarului sub forma clauzei „star del credere” sau „ du croire”(garanţia solvabilităţii).

CAPITOLUL III CONTRACTUL DE CONSIGNAŢIE

Secţiunea 1 Noţiunea, definiţia şi caracterele juridice al contractului

- art. 1 din Legea nr. 178/1934 - sinalagmatic, oneros, consensual Secţiunea 2. Efectele contractului de consigaţie Obligaţiile consignatarului

- să asigure bunurile ce i-au fost încredinţate la o societate - să execute mandatul dat de consignant.- să dea socoteală asupra îndeplinirii mandatului său.- să restituie consignantului bunul încredinţat în consignaţie.Obligaţiile consignantului - să asigure bunurile ce i-au fost încredinţate la o societate acceptată de consignant; - să restituie cheltuielile făcute de consignatar cu ocazia îndeplinirii

însărcinării primite- la plata unei remuneraţii în schimbul serviciilor prestate.

Secţiunea 3. Consecinţele nerespectării obligaţiilor- Răspunderea civilă- Răspunderea penală

Secţiunea 4. Încetarea contractului de consignaţie-revocarea de către consignant a împuternicirii;-renunţarea la mandat;-insolvabilitatea ori falimentul părţilor.

CAPITOLUL IV

CONTARCTUL DE DEPOZIT COMERCIAL

15

Page 16: Suport de Curs Drept Comercial

Secţiunea 1. Noţiunea şi caracterele juridice ale contractului de depozit comercial

- art.1633 alin.1 si 3 Cod civil; - real, oneros, sinalagmatic. Secţiunea 2. Felurile contractului de depozit comercial

O variantă a contractului de depozit civil; recipisă sau warant considerate titluri de credit care se remit deponentului.

Secţiunea 3. Efectele contractului de depozit comercialObligaţiile depozitarului- să păstreze marfa ca un bun proprietar; - să restituie marfa la cererea deponentului; - în caz de deces al depozitarului, să restituie marfa

moştenitorilor.- depozitarul are un drept de retenţie până la plata integrală a sumelor la care are dreptul din cauza depozitului.Obligaţiile deponentului- să remită depozitarului marfa ambalată, etichetată în funcţie de

natura acesteia;- să achite depozitarului cheltuielile pentru păstrarea, conservarea

mărfii; - să achite taxa de depozit, datorată conform contractului.

Secţiunea 3. Încetarea contractului de depozit comercial

-rezilierea unilaterală a contractului;-moartea;-interdicţia;-insolvabilitatea ori falimentul părţilor;

CAPITOLUL VI

CONTRACTUL DE REPORT

Secţiunea 1.Noţiunea şi definiţia contractului de report

- art.74 Cod comercial; - oneros, translativ de proprietate,

Secţiunea 2. Efectele contractului de report

16

Page 17: Suport de Curs Drept Comercial

Obligaţiile părţilor- să predea titlurilor de credit şi fructele civile ale acestora; - să plătească preţul.

Secţiunea 3.Prororgarea şi încetarea contractului-prorogarea sau amânarea scadenţei revânzării; - la expirarea termenului.

CAPITOLUL VIII

CONTRACTUL DE CONT CURENT

Secţiunea 1.Noţiunea contractului de cont curent

- art.3, art. 6 alin.2 şi art. 370-373 Cod comercial; -Secţiunea 2. Caracterele juridice ale contractului de cont curent

- bilateral, intuitu personae, consensual, oneros, cu executare succesivă, accesoriu.

Secţiunea 3. Efectele contractului de cont curent

- transferul dreptului de proprietate, novaţia, indivizibilitatea şi compensaţia; curgerea dobânzilor, dreptul la comision şi la cheltuieli.

Secţiunea 4. Încetarea contractului de cont curent

- de drept, la împlinirea termenului, prin stabilirea soldului.- prin moartea, incapacitatea sau falimentul uneia din părţi.

CAPITOLUL IX

CONTRACTUL DE LEASING

Secţiunea 1 Societăţile, operaţiunile contractului de leasingOrdonanţei Guvernului nr. 51/28 august 1997; Legea nr.533/ 2004; - contract de leasing general şi de leasing financiar.-act juridic complex: - vânzare-cumpărare;- locaţiune; -mandat;

17

Page 18: Suport de Curs Drept Comercial

Părţile contractului-cumpărătorul – persoana care cumpără bunul pentru a-l închiria;- vânzătorul – persoana care vinde bunul si care poate fi chiar

producătorul acestui bun;- clientul – persoana care are nevoie si, deci, solicita maşina sau

utilajul respectiv în locaţie; - promisiune unilaterală de vânzare în favoarea cumpărătorului

utilizator.Secţiunea 2.Caracterele contractului de leasing

- bilateral, numit, oneros, cu executarea succesivă, intuitu personae şi consensual.

Secţiunea 3. Efectele contractului de leasing

Vânzătorul- să livreze un echipament de calitate, în stare de funcţionare;- să asigure asistenţa tehnică a personalului care îl va exploata;- să asigure piesele de schimb necesare reparaţiilor; - să efectueze reparaţiile echipamentului închiriat, în măsura în care

defecţiunile nu se datorează culpei utilizatorului.Utilizatorul (beneficiarul) - să recepţioneze şi să primească bunul la termenul stipulat;-să exploateze bunul conform instrucţiunilor elaborate de către furnizor şi să asigure instruirea personalului desemnat să îl exploateze;-să nu greveze de sarcini bunul fără acordul finanţatorului;-să respecte termenul de plată şi cuantumul ratelor de leasing;-să suporte cheltuielile de întreţinere şi alte cheltuieli care derivă din contarctul de leasing;-să informeze finanţatorul, în timp util, cu privire la orice tulburare venită din partea unui terţ referitor la dreptul acestuia de proprietate;-să nu modifice obiectul contractului fără acordul prealabil al finanţatorului;- să conserve bunul în stare de funcţionare; - să asigure echipamentul închiriat în folosul societăţii de leasing;- să restituie bunul respectând prevederile contractuale. - are dreptul la acţiune asupra furnizorului; - are dreptul de a exercita acţiunile posesorii faţă de terţi.Finanţatorul

18

Page 19: Suport de Curs Drept Comercial

- să încheie contractul cu utilizatorul şi să-i transmită drepturile derivând din contractul de vânzare-cumpărare, mai puţin dreptul de dispoziţie;

- să respecte dreptul utilizatorului de a alege furnizorul potrivit necesităţilor;

- să încheie contract de vânzare-cumpărare cu furnizorul desemnat de utilizator, în condiţiile expres formulate de către acesta;

- să respecte dreptul de opţiune al utilizatorului;- să îi garanteze utilizatorului folosinţa liniştită a bunului; - să asigure bunurile oferite în leasing.Secţiunea 4. Încetarea contractului de leasing

- la expirarea contractului prin plată şi prin preluare; - prin reziliere, dacă beneficiarul nu plăteşte ratele la termenele si

în conditiile stipulate în contract societatea de leasing.

CAPITOLUL X

CONTRACTUL DE FRANCIZĂ

Secţiunea 1.Definiţia şi caracterele contractului de franciză

OG nr. 52/1997 completată prin Legea nr.79/1998. -obiectul contractului: mărci, semne distinctive.

Secţiunea 2.Efectele contractului de francizăFrancizorul se obligă:

- să furnizeze informatii experienţa dobândită şi transferabilă;- redevenţa iniţială, redevenţe periodice, redevenţe din publicitate; taxa de intrare în reţea, tarifele;

Beneficiarul se obligă: - să dezvolte reţeaua de franciză şi să protejeze reputaţia acesteia;- să furnizeze francizorului orice relaţie pentru a asigura o gestiune eficientă în legătură cu franciza;- respecte clauza de neconcurenţă şi să protejeze caracterul confidenţial al afacerii, respectiv, să nu divulge la terţe persoane know-how-ul furnizat de către francizor, pe durata contractului de franciză şi ulterior.Secţiunea 3.Durata contactului, condiţiile reînnoirii , rezilierii, cesiunii

- durata se fixează astfel încât să permită beneficiarului amortizarea investiţiilor;

- francizorul va notifica beneficiarul înainte de data expirării contractului, asupra intenţiei de a-l reînnoi;

19

Page 20: Suport de Curs Drept Comercial

- prin clauze se stabilesc condiţiile care pot determina o reziliere fără preaviz;

prin clauze se stabilesc condiţiile în care operează cesiunea drepturilor decurgând din contract, în special condiţii de desemnare a unui succesor.

CAPITOLUL XI

CONTRACTUL DE FACTORING

Secţiunea 1.Noţiunea contractului de factoring facturare

- art.3, art. 6 alin.2 şi art. 370-373 Cod comercial; -Secţiunea 2. Caracterele juridice ale contractului de cont curent

- comutativ, bilateral, consensual, oneros, cu executare succesivă. Secţiunea 3. Efectele contractului de cont curent

- cedentul: - transferul dreptului de proprietate, a garanţiilor reale şi

personale şi a documentelor doveditoare ale creditului; - factorul: - examinarea preventivă a creditelor oferite spre cesiune; - furnizarea către cedent a unor servicii colaterale de colaborare

(garantarea solvabilităţii clienţilor); - să plătească creditorii preluaţi ;- deschiderea contului curent al cedentului şi înregistrarea în

credit, facturile cesionate, în debit prelevări ale cedentului şi remuneraţia cuvenită factorului.

Secţiunea 4. Încetarea contractului de cont curent

- la împlinirea termenului - prin moartea, incapacitatea sau falimentul uneia din părţi.

CAPITOLUL XII

CONTRACTUL DE EDITURĂ

20

Page 21: Suport de Curs Drept Comercial

Secţiunea 1.Definiţia şi caracterele contractului de editură Art.3 Co comercial, Legea nr.4/14 martie 1996 privind drepturi de autor şi drepturi conexe.

Contractul evidenţiază intermedierea comercială directă sau indirectă în baza unui mandat dat de autorul operei (cinematografice, audiovizuale, programe de calculator, de artă plastică, de arhitectură, şi fotografie, etc.), sau de succesorii acestuia de a reproduce şi a difuza ori comunica opera prin oricare mijloc tehnic;

- consensual, oneros, sinalagmatic. Secţiunea 2 Clauzele minime ale contractului de editură

- titlul chiar provizoriu al operei; - drepturile cedate editorului de către autor; - numărul minim de exemplare pentru fiecare ediţie; - compensaţia cuvenită autorului; - termenele şi modalitatea de plată; - termenul de predare a operei.

Secţiunea 2 Efectele contractului de editură

Obligaţiile părţilor

Editorul:

- să publice opera, pe contul şi cheltuiala sa, şi să o comercializeze;

- să plătească autorului drepturile băneşti convenite.

Autorul:

- să predea opera în forma stabilită în contract; să garanteze editorul de folosinţa liniştită a drepturilor cedate pe toată durata contractului;

Drepturile părţilor

Editorul sau producătorul de înregistrări

- la reproducerea operei cu numele sau pseudonimul autorului conform contractului; (producătorul timp de 50 de ani începând cu 1 ianuarie anului următor în care a avut loc prima fixare) la reproducerea, difuzarea prin vânzare, închiriere sau împrumutul sau alt mode de transmitere a propriilor înregistrări sonore;

- la organizarea şi finanţarea realizării primei fixări a sunetelor chiar dacă aceasta nu este operă în sensul prevăzut de lege;

21

Page 22: Suport de Curs Drept Comercial

- la executare, la reprezentare, la lectura operei; - la difuzarea operei; - la distribuţia operei înregistrate sonor purtând menţiunile

referitoare la titlul operei, la autor, artist, interpret, executant, data fabricării sau editării şi denumirea editorului sau a producătorului.

Autorul operei sau al programului pentru calculator:

- la compensaţia reprezentând cota procentuală calculată asupra preţului operei raportat la numărul de exemplare vândute (5% din preţul de vânzare a suporturilor şi aparatelor fabricate în ţară sau din valoarea înscrisă în declaraţia vamală pentru cele importate);

- la paternitatea operei implicând dreptul de a revendica titlul şi calitatea de autor ;

- la integritatea operei implicând dreptul de a se opune modificărilor de natură să atingă reputaţia autorului;de a decide publicarea operei; să cesioneze dreptul de comunicare a operei prin satelit, cablu fără fir, cu fir, etc;

Secţiunea 3 Durata contractului de editură

- pentru una saumai multe ediţii ale operei;- pe un anumit timp.

Secţiunea 4. Încetarea contractului de editură

- la expirarea termenului stipulat;- prin decesul autorului înainte ca opera să fie predată; - prin retragerea operei din comerţ de către editor, determinată de

imposibilitatea vânzării; - prin retragerea operei de către autor, determinată de prejudicii

morale sau atingerea reputaţiei suferite prin deformarea, mutilarea sau modificarea provocate de reproducere, reprezentare, difuzare, interpretare, etc.

● DE LECTURAT CONTRACTELE COMERCIALE: - DE ÎMPRUMUT; - DE SPONSORIZARE; - HOTELIER; - DE COMODAT ; - DE CREDIT BANCAR;

22

Page 23: Suport de Curs Drept Comercial

- DE ASIGURARE.

PARTEA a- III-a

SOCIETĂŢILE COMERCIALE

CAPITOLUL I

CONSTITUIREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

Secţiunea 1.Noţiunea şi definiţia societăţii comerciale

§ 1.Distincţia între societatea comercială şi societatea civilă

§ 2.Distincţia între societatea comercială şi asociaţia în participaţiune

Secţiunea 2. Formele juridice ale societăţilor comerciale

§ 1. Societatea în nume colectiv S.N.C;

§ 2. Societatea în comandită simplă S.C.S.;

§ 3. Societatea pe acţiuni S.A.;

§ 4. Societatea în comandită pe acţiuni S.C.A.;

§ 5. Societatea cu răspundere limitată cu mai mulţi asociaţi S.R.L.; - Societatea cu răspundere limitată cu un singur asociat (forma

particulară de S.R.L); § 6. Grupul de interes economic (G.I.E) şi Grupul European de Interes Economic, (G.E.I.E.)

Secţiunea 3. Condiţiile de validitate ale actului de constituire a societăţii comerciale

§ 1.Condiţiile de fond ale actului constitutiv- capacitatea asociaţilor;

23

Page 24: Suport de Curs Drept Comercial

- consimţământul asociaţilor;- cauza actului de constituire; - obiectul de activitate al societăţii; - autorizarea administrativă (în cazul anumitor activităţi); - clauzele legale în actul de constituire

§ 2.Condiţiile de formă ale actului constitutiv-în cazul SNC, SCS, SCA; - în cazul SA, SRL; - în cazul anumitor aporturi

Secţiunea 4. Procedura de constituire a societăţii comerciale - redactarea înscrisului de constituire a societăţii; - înmatricularea societăţii în registrul comerţului şi publicarea

actului de constituire

Secţiunea 5. Efectele juridice ale constituirii societăţii comerciale.

§ 1. Raporturile juridice între asociaţi- recunoaşterea reciprocă a drepturilor ataşate calităţii de asociat; - opozabilitatea calităţii de asociat în interiorul societăţii;- supremaţia dreptului majorităţii asociaţilor;

§ 2. Raporturile juridice între societate şi asociaţi

- vărsarea aporturilor, izvor de drepturi şi obligaţii între accipiens şi solvens;

- executarea obligaţiilor promise faţă de societate; - exercitarea drepturilor personale şi nepatrimoniale faţă de

societate; § 3. Raporturile juridice între asociaţi şi terţi

- relevanţa calităţii de asociat faţă de terţii creditori personali ai asociatului;

- separaţia patrimoniilor societăţii şi al asociaţilor; § 4. Raporturile juridice între societate şi terţi- relevanţa calităţii societăţii de subiect de drept; - inopozabilitatea faţă de societate a actelor juridice încheiate de

terţi cu asociaţii, în exteriorul societăţii. -

CAPITOLUL II

FUNCŢIONAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

24

Page 25: Suport de Curs Drept Comercial

Secţiunea 1. Organismele care asigură funcţionarea societăţii comerciale

§ 1. Organul de deliberare- adunarea generală ordinară;- adunarea generală extraordinară; - adunarea specială în cazul S.A.

§ 2. Organul de administrare a societăţii şi de gestionare a patrimoniului acesteia

- asociaţii în societăţile de persoane (SNC, SCS); - consiliul de administraţie;- administratorul unic.-

§ 3.Organul de control al gestionării patrimoniului social- asociaţii care nu sunt administratori; - cenzorii societăţii; - auditorii externi.

CAPITOLUL III

ÎNCETAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE

Secţiunea 1. Cauzele care conduc la încetarea societăţii comereciale

§1. Voinţa societăţii comerciale

§2. Voinţa asociaţilor

§3. Voinţa terţilor

§4. Intervenţia instanţei judecătoreşti

Secţiunea 2. Efectele juridice ale actului de încetare a societăţii comerciale § 1. Dizolvarea societăţii

§ 2. Lichidarea societăţii

§3. Radierea societăţii comerciale din registrul comerţului

Secţiunea 3. Procedura executării silite concursuale

25

Page 26: Suport de Curs Drept Comercial

§ 1. Sfera de incidenţă a procedurii executării silite concursuale şi aplicarea procedurii

-persoanele supuse executării silite concursuale;

- persoanele implicate în procedură

§ 2. Felurile procedurii executării silite concursuale

- procedura reorganizării comerciantului;- procedura lichidării judiciare totale.

§ 3. Fazele de derulare a celor două proceduri

A. Procedura de judecată a cererii, prealabilă deschiderii procedurii executării silite concursuale

-investirea instanţei, reclamantul, obiectul şi judecata cererii;

- condiţiile admisibilităţii cererii de deschidere a procedurii;

- finalizarea procedurii şi efectele juridice ale hotărârii;

B. Procedura de executare silită concursuală şi măsurile de derulare a procedurii

B 1.Procedura reorganizării judiciare

- planul de redresare financiară, aprobarea de către creditori (concordat);

- conservarea şi administrarea patrimoniului debitoarei în insolvenţă temporară ;

- identificarea creanţelor admise în pasivul scadent;

- opoziţii faţă de pasivul stabilit;

- punerea în aplicare a planului;

- plata pasivului scadent şi închiderea procedurii;

- nerespectarea sau eşecul planului şi convertirea procedurii reorganizării în procedura lichidării totale.

26

Page 27: Suport de Curs Drept Comercial

B 2.Procedura lichidării judiciare totale

- inventarierea bunurilor falitei şi preluarea lor în posesie;

- verificarea creanţelor şi întocmirea tabelului creditorilor;

- obţinerea aprobării metodelor de lichidare;

- lichidarea activului patrimonial şi disstriburea fondurilor;

- închihderea procedurii executio;

C. Procedura de judecată a cererii în răspundere delictuală (cognitio)

-investirea instanţei, reclamantul, pârâtul, obiectul şi judecata cererii;

- condiţiile admisibilităţii cererii ;

- finalizarea procedurii şi efectele juridice ale hotărârii;

D. Procedura de executare silită de drept comun împotriva părâtului

-cererea creditorului de executare silită a debitorului;

- competenţa executorului judecătoresc.

PARTEA a-IV-a

REGIMUL JURIDIC APLICABIL TITLURILOR DE CREDIT

CAPITOLUL IEFECTELE DE COMERŢ

Secţiunea 1. Cambia

§1. Notiune, caractere şi definitieNotiunea de cambie provine din italianul „cambio”, care înseamnă

schimb, iar în reglementarea Codului comercial, se regăsec şi denumirile de poliţă sau trată.

27

Page 28: Suport de Curs Drept Comercial

Astazi prin normele B.N.R. a fost interzisă utilizarea denumirlor de trată cât şi aceea de poliţă.

Legea nr. 58/1934 nu defineşte cambia, iar odata cu intrarea in vigoare a acestei legi a fost abrogata reglementarea Codului comercial (art. 270 – 369 C.com), care cuprindea si o definitie legala a cambiei.

Prin urmate, definiţia actuală a cambiei este una doctrinară, şi cuprinde caracterele esenţiale (diferenta specifica) si, totodata, mecanismul juridic al cambiei:

„Cambia este un inscris prin care o persoana, denumita tragator sau emitent, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia.”

§1.1.2. Subiectele raporturilor juridice cambialeAstfel cum rezulta din definitie, emiterea cambiei implica

participarea a trei persoane:a. Tragatorul/emitentul este persoana care emite titlul si

care da dispozitia sa se plateasca o suma de bani. Semnand cambia, emitentul isi asuma obligatia de a face sa se plateasca suma de bani beneficiarului de catre tras. Denumirea de tragator vine de la faptul ca emitentul „trage” titlul asupra debitorului care este obligat sa efectueze plata.

b. Trasul este persoana careia i se adreseaza ordinul de a plati o suma de bani. Pana la acceptare, trasul nu este obligat cambial, pana la acest moment debitor principal fiind tragatorul, asadar putem vorbi despre implicarea trasului ca parte doar dupa acceptarea cambiei.

c. Beneficiarul este persoana careia sau la ordinul careia urmeaza sa se faca plata de catre tras.

§1.1.3. Mecanismul juridic al cambiei

Explicarea mecanismului juridic al cambiei presupune trei discutii distincte:

a. cum se explica dreptul tragatorului de a da dispozitiei trasului sa faca o plata

In mod obisnuit, emiterea unei cambii are la baza existenta unor raporturi juridice preexistente intre subiectele cambiei, denumite raporturi fundamentale, raporturi ce au drept izvor anumite acte juridice. In temeiul acestor raporturi fundamentale, fiecare dintre subiectele cambiei are calitatea de debitor sau creditor, iar prin emiterea cambiei si efectuarea platii se executa obligatiile nascute din raporturile

28

Page 29: Suport de Curs Drept Comercial

juridice fundamentale. De exemplu, comerciantul A vinde comerciantului B o cantitate de marfa la pretul de 500.000 lei, platibil in 60 de zile de la primirea marfii, iar comerciantul A datoreaza, la randul sau, comerciantului C, la acelasi termen, suma de 500.000 in temeiul unui contract de imprumut, simplificarea operatiunilor de plata se realizeaza prin tragerea de catre comerciantul A a unei cambii asupra comerciantului B in favoarea comerciantului C. Astfel, fiind creditor al pretului datorat de comerciantul B, A da dispozitie acestuia ca la scadenta sa plateasca suma de 500.000 lei direct lui C, stingand atat obligatia lui B fata de A din contractul de vanzare-cumparare, cat si obligatia lui A fata de C din contractul de imprumut.

Raporturile juridice fundamentale, astfel cum au fost definite si exemplificate mai sus, nu trebuie confundate cu fundamentul juridic al cambiei si nici cu obligatia cambiala fundamentala – obligatia emitentului/tragatorului.

Desi, ca regula generala, o obligatie cambiala deriva dintr-un raport juridic anterior, exista si obligatii cambiale straine oricarui alt raport, cu consecinta ca, debitorul fiind numai debitor cambial, creditorul nu poate avea impotriva lui alta actiune decat cea cambiala si, odata pierduta aceasta, debitorul este definitiv liberat. Astfel de exemple sunt in cazul avalului si la semnaturile de favoare. Creanţa tragatorului fata de tras, care justifica emiterea cambiei (ordinul tragatorului), mai este denumită provizion, iar creanta beneficiarului fata de tragator valoare furnizata.

Desi din cele expuse anterior ar rezulta ca rolul cambiei s-ar reduce la operatiunile de plata efective, nu trebuie neglijat, in cadrul aceluiasi exemplu, faptul ca, pana la scadenta, C – beneficiarul cambiei – va putea utiliza aceeasi cambie pentru a-si achita la randul sau o datorie fata de un creditor, aceasta realizandu-se prin gir. Mecanismul se poate repeta, in mod similar, de catre dobanditorul actual al cambiei (ultimul giratar), care poate, la randul sau, sa transmita cambia prin gir.

Nevoia dobanditorului cambiei de a obtine numerar inainte de dat ascadentei cambiei se poate realiza prin remiterea cambiei, tot prin gir, unei banci care, printr-o operatiune denumita scont, va achita dobanditorului suma prevazuta in cambie, mai putin echivalentul dobanzilor pana la scadenta.

Scont – operatie de credit care consta in cumpararea efectelor de comert de catre banci cu retinerea din valoarea lor nominala a dobanzii pana la scadenta si a unui comision, iar in concret scontarea este o operatiune prin care o banca comerciala cumpara o cambie de la beneficiarul ei inainte sa ajunga la scadenta retinandu-se un procent care reprezinta dobanda pana la scadenta.

b. de ce trebuie trasul sa execute aceasta dispozitie

29

Page 30: Suport de Curs Drept Comercial

Revenind la exemplul de mai sus, trasul are calitatea de debitor al tragatorului, astfel ca, in temeiul raprturilor juridice preexistente, el devine obligat cambial pentru aceeasi suma, pe care insa o va plati, la indicatia tragatorului, unei a treia persoane – beneficiarul.

c. in ce temei primeste beneficiarul plataIn acelasi exemplu, beneficiarul C are calitatea de creditor al

tragatorului A in cadrul raportului juridic preexistent: contractul de imprumut.

Soarta raportului juridic fundamental. Relatia dintre raportul juridic fundamental si actiunea cambiala

Raporturile juridice fundamentale explica si justifica, astfel cum am aratat mai sus, emiterea cambiei, insa aceasta, odata emisa, trebuie privita exclusiv prin ea insasi, iar operatiile privind cambia fac abstractie de existenta raporturilor juridice fundamentale, fiind guvernate de regulile speciale cuprinse in Legea nr. 58/1934.

Remiterea unei cambii produce, astfel, o stingere conditionata a vechii creante.

Desi raportul fundamental nu se stinge prin emiterea cambiei, drepturile ce deriva din ele nu se transmit prin girarea cambiei, intrucat fiecare giratar dobandeste drepturi autonome de ale celorlalti giranti, iar in sustinerea acestei afirmatii este si art. 19 din Legea nr. 58/1934, care prevede ca „persoanele impotriva carora s-a pornit actiune cambiala nu pot opune posesorului exceptiile intemeiate pe raporturile lor personale, cu tragatorul sau cu posesorii anteriori [...]”.

Prin urmare, prin primirea cambiei, actiunea derivata din raportul fundamental se suspenda pana la scadenta cambiei, astfel ca in tot acest timp prescriptia nu curge si, totdata, cambia reprezinta o recunoastere a vechii datorii si, in consecinta, o intrerupere a cursului prescriptiei.

Daca creditorul a recurs la actiunea cambiala si i s-a respins in temeiu unei exceptii ex causa, actiunea decurgand din raportul juridic fubdamental nu mai poate fi exercitata. Daca, insa, actiunea cambiala a fost respinsa din lipsa conditiilor de forma ale cambiei sau din lipsa conditiilor cerute pentru conservarea actiunii cambiale, actiunea ex causa poate fi promovata, intrucat „obiectul acesteia nu a fost cercetat intru nimic de judecatori cand au respins actiunea cambiala”.

§1.2. Functiile cambiei

30

Page 31: Suport de Curs Drept Comercial

Cambiile se emit din necesitatea de a desprinde dreptul de creanta rezultand din dreptul fundamantal si de a-l incorpora intr-un titlu circulabil.

Cambia îndeplineşete următoarele funcţii: functia de instrument de schimb valutar, functia de instrument de credit si functia de instrument de plata.

Rolul initial al cambiei a fost acela de instrument juridic prin care se realiza schimbul valutar, evitandu-se in acelasi timp transportul de numerar dintr-o dintr-o tara in alta. Si denumirea de cambie – cambio, in dreptul italian, care astfel cum am precizat inseamna schimb, sau „lettre de change” in dreptul francez care inseamna scrisoare de schimb - ne duce cu gandul la acesta functie originara a cambiei.

In prezent, aceasta functie de instrument de schimb valutar are mai mult o valoare istorica. Ea ar mai putea prezenta interes in raporturile comerciale internationale.

§1.2.3. Functia de instrument de credit.

In zilele noastre, cea mai importanta functie a cambiei este de instrument de credit. Intrucat suma de bani prevazuta in cambie trebuie achitata intr-un anumit termen, prin intermediul acestui titlu se acorda debitorului un credit pe intervalul de timp pana la scadenta.

Exemplul clasic oferit de doctrina este acela al angrosistului sau al fabricantului care vinde o cantitate de marfa unui comerciant, cu plata pretului la o anumita perioada, de exemplu 60 de zile, de la primirea marfii. Pentru acoperirea creditului acordat primul trage o cambie asupra comerciantului care va revinde marfa, prin care se indica pe sine ca beneficiar, pentru suma care reprezinta pretul marfii si la o scadenta care coincide cu termenul de 60 de zile prevazut pentru achitarea pretului. Angrosistul sau fabricantul va include insa in cambie si dobanda corespunzatoare creditului acordat.

De aceasta functie a cambiei profita atat cumparatorul, care in caz contrar ar fi trebuit sa aiba permanent disponibila o anumita suma de bani in asteptarea unei ocazii favorabile de a cumpara convenabil, cat si vanzatorul. Acesta din urma, pe langa faptul ca primeste o dobanda in schimbul creditului acordat, in situatia in care ar primi plata imediat ce a transmis marfa ar putea dobandi o suma pe care nu ar avea nevoie de a o folosi imediat.

Pe de alta parte beneficiarul cambiei nu este obligat sa astepte pana la scadenta. El poate sa se adreseze unei institutii bancare si sa sconteze cambia, primind suma prevazuta in aceasta, mai putin dobanda pana la scadenta la care se adauga si un beneficiu oarecare.

31

Page 32: Suport de Curs Drept Comercial

Totodata beneficiarul cambiei poate sa o transmita prin gir unui alt comerciant care are fonduri disponibile si doreste sa le plaseze. Cumparatorul cambiei de asemeni va avansa valoarea prevazuta in cambie, mai putin dobanda la suma din cambie calculata de la data transmiterii pana la scadenta si un eventual beneficiu.

§1.2.4. Functia de instrument de plată

Strans legata de functia de instrument de credit a cambiei se afla si aceasta a treia functie, de instrument de plata.

Astfel beneficiarul unei cambii (de exemplu angrosistul), in loc sa sconteze cambia pentru a obtine numarar si a executa anumite obligatii ale sale, pierzand astfel din suma dobanda pana la scadenta si un eventual beneficiu al bancii, poate sa o gireze unui creditor al sau care la scadenta va obtine direct plata de la tras (de exemplu vanzatorul cu amanuntul). Giratarul primului beneficiar poate insa sa transmita si el cambia prin gir si asa mai departe pana la scadenta. Plata efectuata fata de ultimul beneficiar al va stinge in acest mod un numar mare de datorii, evitnadu-se folosirea de numerar.

Cambia poate fi folosita ca instrument de plata si in alt mod. Un comerciant care are de platit o suma de bani poate trage o cambie asupra unui debitor al sau (tras) si in favoarea creditorului, pe care il indica in calitate de beneficiar al cambiei. Amble datorii se vor stinge prin plata catre beneficiar, de catre tras a sumei prevazute in cambie.

§1.3. Caracterele cambiei

Fiind un titlu de credit/comercial de valoare, cambia intruneste caracterele comune acestora dar si anumite caractere proprii (diferenta specifica).

a. Cambia este un titlu de credit stricto sensu Cambia este un inscris care confera posesorului legitim dreptul de

a primi suma de bani mentionata in cuprinsul sau. Obligatia de plata devine insa exigibila dupa trecerea unui termen de la data emiterii cambiei si, datorita acestui fapt, prin intermediul cambiei se realizeaza o operatie de credit.

Scadenta este unica pentru toate obligatiile cambiale rezultate din cambie.

b. Cambia are ca obiect plata unei sume de baniObligatia cambiala poate avea ca obiect exclusiv plata unei sume

de bani, cu excluderea oricarei alte prestatii. Din acest punct de vedere,

32

Page 33: Suport de Curs Drept Comercial

cambia face parte din categoria efectelor de comert. Toate obligatiile cambiale au ca obiect plata aceleiasi sume de bani – cea pe care tragatorul a mentionat-o in cambie, obligatie exigibila, astfel cum am aratat mai sus, la acelasi moment pentru toate obligatiile cambiale.

c. Cambia este un titlu completCu alte cuvinte, dreptul si obligatia corelativa cambiala sunt cele

cuprinse in inscris.Caracterul complet intensifica caracterul literal al cambiei, caracter comun tuturor titlurilor de credit/comerciale de valoare si care decurge din formalismul acestora. Consecinta acestui fapt este ca, in lipsa unor mentiuni esentiale din inscris, este exclusa utilizarea unor elemente exterioare, chiar daca ar exista in titlu trimiteri la astfel de elemente. Deasemenea, cambia nu poate fi nici interpretata in lumina unor elemente extrinseci. Consecinta neredactarii conditiilor esentiale ale cambiei astfel incat sa rezulte un inteles suficient pentru eficacitatea titlului duce, fata de caracterul complet al cambiei, la nulitatea sa.

d. Cambia este un titlu la ordin Dreptul cuprins in titlu poate fi exercitat de beneficiar sau de

persoana careia acesta i-a transmis cambia prin gir. Clauza „la ordin” este subinteleasa in orice titlu care cuprinde denumirea de cambie, fara ca el sa fie considerat in mod esential un titlu la ordin, intrucat tragatorul poate insera clauza „nu la ordin” sau alta echivalenta. Efectul unei astfel de clauze este de impiedica transmiterea cambiei prin gir, circulatia ei facandu-se numai prin cesiunea obisnuita. Legea mai admite, deasemenea, sa se poata gira in alb sau cu clauza „la purtator”, printr-o echivalare a girului la purtator cu girul in alb, chestiuni asupra carora vom reveni in sectiunea privind girul.

Drept urmare a prezumtiei caracterului la ordin, cambia poate fi transmisa prin gir chiar daca nu a fost trasa in mod expres la ordin (art. 13 alin. 1 din Legea nr. 58/1934).

e. Cambia este un titlu abstract Obligatiile si drepturile corelative cuprinse in cambie sunt

abstracte, adica independente de orice raport cauzal, prin derogare de la principiile de drept comun relative la cauza obligatiilor. Cauza exista totusi in principiu, insa elementul de esenta cambiei este ca ea nu figureaza in titlu, ci este straina de continutul acestuia. Abstractiunea reprezinta desprinderea obligatiei de cauza care i-a dat nastere.

Urmare a acestui caracter, pentru valorificarea drepturilor si realizarea obligatiilor cambiale nu trebuie facuta dovada raporturilor fundamentale, intrucat cambia exista si circula emancipata total de cauza juridica ce a condus la emiterea sa.

f. Cambia creeaza obligatii autonome

33

Page 34: Suport de Curs Drept Comercial

Obligatiile nascute din cambie au o existenta de sine statatoare, iar fiecare noua semnatura pe titlu da nastere unor raporturi juridice distincte, care au, fiecare, un regim juridic pripriu. Astfel, in ipoteza existentei unei cambii emise cu respectarea tuturor conditiilor de validitate, viciile sau lipsurile unui raport juridic nu afecteaza valabilitatea celorlalte raporturi juridice.

Spre exemplu, daca beneficiarul cambiei (emisa in mod valabil) o transmite prin gir, el isi asuma fata de noul dobanditor al cambiei o obligatie valabila, chiar daca dreptul sau era afectat de vicii. Deasemenea, obligatia de garantie a avalistului pentru trasul acceptant este valabila chiar daca obligatia principala – obligatia trasului – este anulabila pentru vicii de consimtamant sau incapacitate.

Autonomia obligatiilor cambiale nu trebuie confundata insa cu autonomia drepturilor dobandite de posesorii succesivi ai titlurilor de credit/comerciale de valoare. Spre deosebire de sensul autonomiei in materia generala a titlurilor de valoare, in cadrul careia semnifica faptul ca dobanditorii succesivi ai titlului nu dobandesc drepturi derivate (asa cum le-au avut autorii lor), ci drepturi proprii, neputandu-se fi opuse exceptiile externe raportului la care fiecare dintre acestia a luat parte, autonomia obligatiilor cambiale consta in „necomunicare” viciilor sau lipsurilor unor obligatii catre celelalte. Deopotriva, clauzele care afecteaza unele obligatii nu isi extind efectele asupra celorlalte, iar pentru ca dobanditorii succesivi sa beneficieze de ele, trebuie sa le insereze si in cuprinsul obligatiilor pe care si le asuma. De exemplu, clauza „fara protest” nu profita decat semnatarului girului in care aceasta figureaza, fara a profita dobanditorilor ulteriori.

g. Cambia creează obligaţii necondiţionaleArt. 1 pct. 2 din Legea nr. 58/1934 prevede ca o cambie trebuie in

mod obligatoriu sa contina ordinul neconditionat de a plati o suma determinata. Prin urmare, obligatiile cambiale nu pot fi subordonate unei conditii sau unei contraprestatii din partea posesorului cambiei. Datorita acestui caracter, sunt posibile cambiile trase la ordinul tragatorului insusi (art. 3 din Legea nr. 58/1934).

Chiar daca creditorul poate fi obligat la unele cheltuieli in scopul conservarii actiunii sale cambiale – protestul, de exemplu – asemenea masuri nu pot fi considerate o contraprestatie sau o conditie pentru existenta obligatiei cambiale.

h. Cambia creeaza obligaţii solidareIn vederea garantarii sigurantei circulatiei sale juridice, prin

transmiterea sa prin gir, obligatiei initiale a tragatorului privind acceptarea si plata cambiei de catre tras i se adauga, succesiv, obligatiile

34

Page 35: Suport de Curs Drept Comercial

asumate prin semnarea cambiei de catre fiecare girant. Astfel, prin gir se realizeaza nu numai transmiterea cambiei, ci si garantarea dobanditorilor sai succesivi. Cu alte cuvinte, fiecare semnatar al cambiei se obliga, ca si tragatorul, la acceptarea si plata cambiei la scadenta. La acest moment, ultimul posesor al cambiei va putea cere plata cambiei de la tras, iar in caz de neplata de la oricare dintre ceilalti semnatari ai cambiei, putandu-se indrepta impotriva tuturor debitorilor concomitent, impotriva unora dintre ei sau numai impotriva unuia singur, fara a fi tinut de o anumita ordine. Cel urmarit nu are in materie cambiala nici beneficiul de discutiune si nici de diviziune.

Principiul solidariţăţii nu este o creatie a dreptului cambial: el constituie regula in dreptul comercial si exceptia in dreptul civil.

Potrivit acestui principiu, in dreptul roman in ipoteza pluralitatii de debitori, prin simplul fapt ca natura actului juridic (a imprumutului) este comerciala (pentru ca cele 5 milioane de lei vor fi folosite pentru procurarea unei cantitati de marfuri, in scop de revanzare), oricare dintre debitori (fiecare dintre cei cinci imprumutati in parte) va putea fi urmarit la scadenta pentru intreaga suma (de 5 milioane de lei). De aici si denumirea de solidaritatea co-debitorilor.

In dreptul cambial, acest principiu capata urmatoarea semnificatie: orice persoana ce s-a angajat cambial (respectiv semnatarii cambiei: tragatorul, trasul-acceptant, beneficiarul, dar si cei ce dobandesc ulterior titlul, ca de exemplu cesionarul-giratar) poate fi tinuta ulterior sa plateasca suma mentionat in titlu (cambie). De aici si concluzia ca: cu cat este mai mare numarul celor ce se angajeaza cambial, cu atat mai sigura va fi plata cambiei.

Rolul cambiei ca instrument de plata va fi mai evident daca retinem faptul ca beneficiarul cambiei poate s-o gireze unei persoane oarecare, dar poate s-o sconteze (s-o transmita unei banci) care, la randul ei sa o resconteze, transmitand-o altei banci).

§2.2.2. Enumerarea obligaţiilor cambiale

Aceste particularitati ale obligatiilor cambiale au constituit in principal punctul de pornire al teoriilor exprimate in doctrina in scopul explicarii fundamentului obligatiilor cambiale. Sunt avute in vedere obligatia fundamentala, obligatia de regres si obliogatia de garantie. obligatia fundamentala este obligatia tragatorului de a face sa se

plateasca de catre tras beneficiarului suma de ban iaratata in cambie; obligatia de regres este obligatia tragatorului si a girantilor de a achita

suma de bani mentionata in cambie, daca trasul nu accepta ori nu plateste suma de bani beneficiarului;

35

Page 36: Suport de Curs Drept Comercial

obligatia de garantie este obligatia avalistului de garantare a trasului sau a girantului.

§3. Condiţii cerute pentru valabilitatea cambiei

§3.1. Precizări prealabile.

Emiterea cambiei si circulatia ei implica anumite raporturi juridice, raporturi care iau nastere prin manifestarea vointei tragatorului, trasului, beneficiarului, girantului, giratarului etc. Pentru a produce efecte juridice vointa persoanelor respective trebuie sa se manifeste in conditiile legii.

Legea 58/1934, urmand exemplul legii uniforme de la Geneva, nu cuprinde dispozitii privind conditiile de fond ale cambiei, ci se refera doar la conditiile de forma ale acesteia, precum si la reprezentarea cambiala. Astfel, in absenta unor dispozitii speciale, pentru rezolvarea problemelor cambiale in legatura cu conditiile de fond, va trebui sa se recurga la dispozitiile din dreptul comun.

§3.2. Condiţiile de fond ale cambiei

Cambia este un act juridic si, in consecinta, ca orice act juridic trebuie sa respecte conditiile de validitate cuprinse in dispozitiile art. 948 din Codul Civil, respectiv consimtamantul, capacitatea, obiectul si cauza. Trebuie avut totodata in vedere faptul ca, potrivit art. 3 pct. 14 din Codul Comercial, cambia face parte din categoria faptelor de comert obiective. Prin urmare, raporturile juridice cambiale sunt supuse legilor comerciale.

In ce priveste consimtamantul si cauza, in aprecierea lor trebuie avut in vedere caracterul general si abstract al obligatiilor cambiale. Astfel cum am precizat, orice obligatie cambiala se desprinde de cauza care i-a dat nastere si se manifesta ca o obligatie de sine statatoare.

Cambia fiind un act obiectiv de comert, capacitatea necesara pentru valabilitatea sa va fi aceea de a savarsi acte comerciale si de a-si asuma obligatii comerciale.

Capacitatea este recunoscuta tuturor persoanelor, constituind regula, exceptiile trebuind sa fie prevazute expres de lege. Decretul 31/1954 reglementeaza atat capacitatea persoanei fizice cat si capacitatea persoanei juridice.6

6 Normele cadru ale BNR, aplicabile numai circuitului bancar al cambiei, prevad la pct. 59 ca Banca Nationala a Romaniei si societatile bancare vor considera ca nevalabile semnaturile unor persoane incapabile din punct de vedere juridic pentru a se obliga cambial;

36

Page 37: Suport de Curs Drept Comercial

Capacitatea trebuie sa existe in momentul emiterii cambiei, iar daca ulterior, in timpul circulatiei acesteia, subscriitorul a devenit incapabil, cambia isi pastreaza valabilitatea. De asmenea, cambia este valabila daca subscriitorul incapabil in momentul semnarii a devenit capabil in momentul punerii ei in circulatie, aflandu-ne in acest caz in prezenta unei ratificari.

Obiectul cambiei il constituie prestatiile la care se obliga persoanele implicate in raporturile cambiale. Fiecare obligatie cambiala are un obiect concret, care este determinat de natura obligatiei asumate.

In cazul in care nu sunt respectate conditiile de fond pentru validitatea cambiei sanctiunea care intervine este nulitatea, in conditiile dreptului comun.

§3.3. Reprezentarea cambiala

§3.3.1. Conditiile reprezentarii cambiale

Astfel cum reiese din dispozitiile art. 10 din Legea 58/1934 obligatiile cambiale pot lua fiinta si prin reprezentare.7 Conform dispozitiei legale mentionate, orice persoana se poate obliga cambialmente prin mandatar, chiar daca mandatul este conceput in termeni generali in ce priveste dreptul mandatarului de a emite sau semna cambii. Prin urmare, pe baza unui mandat, mandantul il imputerniceste pe mandatar sa emita ori sa semneze cambii in numele si pe seama mandantului.

Mandatul nu trebuie sa fie special, e nevoie insa ca in mandat sa se specifice ca mandatarul are dreptul de a emite sau semna cambii. Mandatul general, chiar daca prevede ca mandatarul are dreptul sa faca acte de orice natura, nu confera dreptul de a semna cambii daca prin mandat nu au fost mentionate expres obligatiile cambiale. Dimpotriva, mandatul de a semna titluri de credit cuprinde si imputernicirea de a semna cambii, deoarece cambia este considerata cel mai reprezentativ titlu de credit.

In ce priveste prepusii comerciantilor, mandatul cuprinde si dreptul de a emite si semna cambii, deoarece ei sunt insarcinati cu comertul patronului lor (art 392 C. com), iar „cambia este un instrument firesc al comertului”.

Legiuitorul cuprinde in acest articol orice fel de obligatie cambiala - emisiune, acceptare, gir, aval - intrucat textul vorbeste despre persoane

7 Legea uniforma de la Geneva nu a reglementat in mod expres problema daca o semnatura cambiala poate fi data printr-un mandatar, dar reglementeaza situatia persoanei care a semnat ca mandatar, fara a avea aceasta calitate, admitand in mod implicit posibilitatea asumarii obligatiilor cambiale prin reprezentant. Legea noastra, asemanator legii cambiale italiene din 1933, a prevazut in mod expres posibilitatea semnarii cambiei prin reprezentant.

37

Page 38: Suport de Curs Drept Comercial

care se „obliga cambialmente” si despre dreptul mandatarului de „a emite sau semna” cambii.

In ce priveste forma mandatului, Legea 58/1934 nu impune nici o conditie, inseamna ca vor fi incidente dispozitiile dreptul comun. Astfel, mandatul poate fi dat in forma scrisa sau verbala si chiar in mod tacit (art 1533 C civ).

Trebuie mentionat ca daca mandatul poate fi dat in orice forma, actul juridic incheiat de mandatar in baza imputernicirii trebuie sa imbrace forma scrisa ceruta de lege pentru inscrisul cambial.

Pentru a exista reprezentare cambiala mandatarul trebuie sa semneze cu numele sau cambia, fiind necesar totodata sa mentioneze si calitatea sa de reprezentant si sa arate persoana mandantului in numele si pe seama caruia a incheiat actul juridic.

In practica este utilizata formula „prin procura”, „in calitate de mandatar”, dar poate fi utilizata si alta expresie similara si chiar simpla litera „p”.8

In situatia in care mandatarul semneaza numai cu numele sau, el va deveni obligat cambial, si nu mandantul, care va fi descarcat de orice raspundere, intrucat numele sau nu figureaza pe titlu, nefiind scris nici de el, nici de reprezentantul sau. Posesorul cambiei, care ar fi cunoscut existenta raportului de reprezentare, nu poate avea nici o pretentie impotriva mandantului, deoarece nu figureaza pe titlu nici o mentiune din care sa rezulte aceasta situatie si el nu poate fi completat prin recurgerea la elemente externe documentului.9

Daca inscrisul cambial este semnat de mandatar, dar cu numele mandantului, acesta din urma nu va fi obligat cambial, deoarece pe titlu nu se gaseste semnatura autografa a lui, astfel cum impune legiuitorul pentru valabilitatea oricarei iscalituri cambiale. Mandatarul de asemenea nu este obligat, intrucat numele sau nu figureaza in inscrisul cambial.

Cat priveste dovada mandatului aceasta se poate face cu orice mijloc de proba, conform art. 46 C. com.

§3.3.2. Falsul reprezentant

O persoana nu poate fi obligata prin alta decat daca cea care emneaza in numele sau are imputernicirea de a proceda in modul acesta.

Problema este aceea de a sti care va fi situatia in cazul in care o persoana semneaza cambia ca reprezentant al altei persoane, fara a avea imputernicire din partea acesteia.

8 Normele cadru ale BNR nr. 6/1994 prevad, la pct. 66 alin 2, ca semnatura mandatarului trebuie sa fie precedata de formula „in calitate de mandatar” sau „prin procura (p.p)”;9 In ce-i priveste pe prepusi trebuie avute in vedere disp. art. 396 Cod com;

38

Page 39: Suport de Curs Drept Comercial

In reglementarea anterioara, sub regimul codului comercial, in lipsa unei dispozitii exprese, nici reprezentatul nu putea fi obligat, deoarece nu a semnat cambia si nici nu a dat imputernicire in acest sens, nici falsul reprezentant nu putea fi obligat, intrucat din titlu nu rezulta ca a inteles sa se oblige personal.

Aceasta solutie nu era insa de natura sa intareasca increderea in titlu, prin urmare, sub influenta Legii uniforme de la Geneva din 1930 si a Legii italiene asupra cambiei din 1933, Legea 58/1934, prin art. 9, prevede ca acela ce pune semnatura sa pe cambie ca reprezentant al unei persoane pentru care nu avea imputernicirea de a lucra este tinut personal in temeiul cambiei, iar daca a platit are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut si pretinsul reprezentat. Aceeasi solutie este rezervata si reprezentantului care a actionat in baza unei imputerniciri pe care a depasit-o. In acest caz, reprezentantul va raspunde pentru intreaga suma mentionata in cambie, iar nu numai pentru diferenta.

Atat lipsa imputernicirii cat si depasirea ei produc efectele mentionate indiferent de calitatea in care persoana in cauza a semnat cambia – tragator, girant, avalist. Falsul reprezentant sau reprezentantul care si-a depasit imputernicirea va avea calitatea celui pentru care a semnat, obligatia nascuta este o obligatie proprie, iar nu o obligatie a pretinsului reprezentat.

De aceea s-a considerat, in ce priveste exceptiile de care s-ar putea prevala falsul reprezentant, ca acestea sunt cele cu caracter absolut, care se desprind din titlu, apoi cele personale falsului reprezentant, precum si acelea care rezulta din raportul fundamental, nu insa si cele personale pretinsului reprezentat, cum ar fi compensarea cu o creanta a acestuia.

Pentru ca falsul reprezentant sa fie obligat cambial, art. 9 impune trei conditii: reprezentantul sa semneze cambia cu propriul sau nume; din inscris sa rezulte calitatea sa de reprezentant; reprezentantul sa nu fi avut imputernicire sau sa depaseasca limitele acesteia.

Trebuie adaugat faptul ca reprezentantul este obligat, in baza art. 9, indiferent daca este in culpa sau nu. Inseamna ca nu prezinta nici un interes daca si-a dat seama sau nu de lipsa dreptului de reprezentare sau depasirea limitelor sale. Majoritatea autorilor au considerat ca este „o chestiune de raspundere obiectiva”.

Raspunderea legala nu isi gaseste insa aplicarea daca posesorul titlului este de rea credinta, daca in momentul dobandirii cambiei a cunoscut lipsa imputernicirii sau depasirea limitelor acesteia.

Cat priveste momentul in care ia fiinta obligatia cambiala a falsului reprezentant, acesta are loc atunci cand se face dovada ca nu a existat o imputernicire ori aceasta a fost depasita. Deoarece cambia a fost semnata de o persoana in calitate de reprezentant, posesorul cambiei va formula pretentiile sale impotriva reprezentatului. Daca acesta contesta existenta

39

Page 40: Suport de Curs Drept Comercial

imputernicirii ori invoca depasirea ei, in temeiul legii se va naste obligatia cambiala a falsului reprezentant. In caz de litigiu, pentru a evita o eventuala contestatie, posesorul cambiei poate chema in judecata atat pe reprezentat cat si pe reprezentant.

Platind, falsul reprezentant devine un creditor cambial si dobandeste drepturile pe care le-ar fi avut si pretinsul reprezentat. Dobandind drepturile pe care le-ar fi avut pretinsul reprezentat, reprezentantul nu dobandeste drepturi autonome si de aceea lui i se vor putea opune atat exceptiile personale, specifice raporturilor dintre el si debitorii sai, cat si acelea ce ar fi putut fi opuse reprezentatului.

Nu in ultimul rand trebuie aratat ca ratificarea expresa sau tacita de catre reprezentat a actelor incheiate de falsul reprezentant echivaleaza cu recunoasterea existentei reprezentarii.

§3.4. Conditiile de forma ale cambiei

§3.4.2. Conditia formei scrise

Legea nu prevede in mod expres conditia formei scrise, aceasta reise insa implicit din normele sale. Obligatia de a semna, dar si indeplinirea obligatiilor prevazute de art. 1 si 2, transmiterea prin gir, prezentarea pentru acceptare presupun existenta inscrisului. De asemenea, fara titlu nu s-ar putea proceda la executare, iar proba obligatiilor cambiale nu se poate face decat prin inscris. Dar, deşi cambia a avut forma uniui document astăzi asustăm la dematerilizarea sa locul hârtiei fiind luat de ambiile informatizate utilizate mai ales in raporturile transfrontaliere. Rnaţional

În raporturile interne, cambia este un inscris sub semnatura privata. Cambia poate fi scrisa de mana, tiparita, tehnoredactata, in practica fiind utilizate mai ales formularele tipizate.10 In toate cazurile insa semnatura trebuie sa fie manuscrisa si sa apartina persoanei care semneaza.

In ce priveste limba in care va fi redactata cambia, partile au cea mai mare libertate de a folosi limba nationala sau orice alta limba, indiferent daca persoanele implicate o cunosc sau nu.

§3.4.3. Mentiunile obligatorii ale cambiei

a. Denumirea de cambie

10 Normele cadru ale BNR nr. 6/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cambii si bilete la ordin, prevad, in anexa 1, modelul de cambie acceptat de societatile bancare si de BNR, fiind obligatoriu pentru acestea in ce priveste forma si continutul.

40

Page 41: Suport de Curs Drept Comercial

O prima conditie prevazuta de art. 1 este denumirea de cambie, care trebuie trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea titlului.

Scopul acestei dispozitii este acela de a atrage atentia celui care semneaza asupra naturii obligatiilor pe care si le asuma. Nu este valabila o cambie din cuprinsul careia lipseste aceasta denumire, ramanand un simplu inscris sub semnatura privata, chiar daca din interpretarea titlului ar rezulta cu certitudine intentia subscriitorului de a-si asuma o obligatie cambiala.

Denumirea de cambie trebuie inscrisa in titlul acesteia11, pentrua se inlatura posibilitatea ca un asemenea element esential sa fie introdus intr-un document dupa emiterea lui si subscriitorul sa devina obligat cambial, desi nu a dorit acest lucru. Prin urmare, va fi nula cambia in care denumirea va fi scrisa pe margine sau in josul inscrisului. Aceasta nu inseamna ca trebuie scrisa de mana emitentului, putand fi si tiparita.

Intrucat legea impune ca in inscris sa fie inclusa mentiunea de cambie, nu sunt admise expresii echivalente, precum „trata” sau „polita”, desi in trecut erau larg folosite.

Denumirea trebuie exprimata in limba in care este redactat textul, intrucat se presupune ca cine iscaleste o cambie intr-o limba straina cunoaste sensul tuturor cuvintelor din acea limba, deci si a denumirii de cambie.

Normele cadru ale BNR prevad ca lipsa denumirii de cambie atrage nulitatea titlului si este interzis ca denumirea sa fie trecuta pe margine sau in diagonala sau in partea de jos a titlului, fiind obligatoriu sa figureze deasupra semnaturii tragatorului.

b. Ordinul neconditionat de plata a unei sume de bani determinata

La pct. 2 al art. 1 se prevede ca inscrisul trebuie sa cuprinda ordinul pe care tragatorul il da trasului de a plati beneficiarului o suma de bani determinata. Legea nu consacra o formula sacramentala si ordinul de plata poate lua forma unui ordin propriu zis, a unei somatii, invitatii sau unei rugaminti. Se va putea spune, de exemplu: „platiti”, „veti plati”, „va rog sa platiti”, „va autorizez” sau „va somez sa platiti”.12 Ordinul de plata trebuie sa fie insa clar si precis si sa nu cuprinda contradictii, intrucat nu

11 Aceasta prevedere legala nu este prevazuta de toate sistemele de drept. In tarile care n-au introdus aceasta dispozitie, cum sunt Anglia, Statele Unite, Spania, confuzia dintre diferitele titluri nu este usoara, iar sistemul cambial nu este atat de riguros ca in statele care au adoptat dreptul uniform si deci necesitatea de a se face din denumirea titlului o obligatie legala. In dreptul nostru, aceasta obligatie exista si anterior Legii 58/1934, si anume in art. 270 alin. 2 din Codul comercial. 12 Normele cadru ale BNR prevad la pct 8, care face trimitere la anexa 1, ca Banca Nationala a Romaniei si celelalte societati bancare vor accepta in operatiunile lor numai formula imperativa „platiti”. S-a apreciat ca folosirea unei formule reverentioase „va rog a plati” nu poate afecta validitatea cambiei. Ghe Bonciu, D. Dobrisan, op. cit., p 29;

41

Page 42: Suport de Curs Drept Comercial

se pot recurge la elemente exterioare pentru interpretarea inscrisului cambial.

Ordinul trebuie sa fie neconditionat si fara nici un fel de rezerve, pentru a asigura existenta unui titlu perfect in aparenta sa si pentru a pastra intact caracterul de obligatie abstracta. Totodata, titlul ar deveni inapt de a circula din cauza incertitudinii ce s-ar degaja din cuprinsul sau si care ar altera in mod profund natura sa juridica.13

Sanctiunea in cazul in care ordinul de plata este afectat de vreo conditie sau contraprestatie este nulitatea, astfel cum reiese din coroborarea art. 1 si 2 din legea 58/1934, precum si din confruntarea cu dispozitiile art. 14 din aceeasi lege care, stabilind ca girul trebuie sa fie neconditionat, sanctioneaza cu nulitatea conditia inserata, dar nu si girul insusi.

Ordinul trebuie sa priveasca plata unei sume de bani determinate - care sa fie exprimata intotdeauna in bani. Ea trebuie sa fie certa, sa rezulte in mod neechivoc din cambie, si nu lasata la aprecierea debitorului. Art. 6 din lege prevede ca daca suma de bani a fost aratata in cifre si litere, in caz de neconcordanta intre ele prevaleaza suma aratata in litere. Mai trebuie mentionat ca, pe langa indicarea sumei, mai trebuie precizat si felul monedei. In lipsa acestei precizari cambia este lovita de nulitate.

c. Numele trasului.Inscrisul trebuie sa prevada numele persoanei care va executa plata

si anume numele trasului, care este principalul debitor cambial, bineinteles daca a acceptat plata.

Legea nu prevede in ce parte anume din cuprinsul titlului trebuie sa se scrie numele trasului. In practica el este inserat in partea stanga, in josul titlului.

In calitate de tras poate fi o persoana fizica sau juridica. De asemenea, pote fi indicat insusi tragatorul. Se are in vedere numele si prenumele persoanei fizice sau, dupa caz, denumirea persoanei juridice. In cazul neindicarii trasului cambia este lovita de nulitate.

Avand in vedere scopul urmarit de legiuitor, si anume acela de a identifica trasul, in doctrina s-a apreciat ca este de ajuns sa se prevada numele de familie, sau chiar sa foloseasca un pseudonim sau un nume artistic. Nu a fost considerat insa valabil nici un alt mod de determinare a persoanei trasului, ca de exemplu aratarea calitatii sau a functiei, chiar daca identificarea ar fi facuta cu usurinta. Daca insa determinarea trasului ar fi facuta cu o astfel de formula incat numele acestuia ar fi completat cu ajutorul altor mentiuni cuprinse in cambie, o parte a doctrinei a considerat ca acest mod de determinare este valabil, deoarece legea nu cere ca 13 P.V. Patrascanu, op. cit., p. 26;

42

Page 43: Suport de Curs Drept Comercial

numele trasului sa fie scris intr-o anumita parte a titlului, si este suficient daca numele trasului rezulta din titlu. De asemenea, astfel cum reiese din disp. art. 7 din Legea 58/1934, cambia este valabila si atunci cand trasul este o persoana fictiva, obligatiile cambiale fiind valabile chiar cand cambia cuprinde semnaturi false sau de persoane imaginare.

Legea pemite si posibilitatea indicarii mai multor persoane in calitate de tras, dar in mod cumulativ, adica numai daca fiecare din aceste persoane accepta plata intregii sume (obligatie solidara). Nu se admite indicarea alternativa a mai multor trasi, deoarece se creeaza o nesiguranta in privinta platii cambiei.

d. Indicarea scadenteiCambia trebuie sa indice scadenta, adica data la care obligatia

cambiala devine exigibila si posesorul poate cere plata sumei de bani mentionata in inscris. Scadenta este o cerinta esentiala, neputandu-se concepe o cambie cu o simpla promisiune de plata. Legiuitorul a prevazut, in cazul nementionarii scadentei in cambie, o prezumtie legala, anume cambia va fi socotita platibila la vedere.

Indicarea scadentei prezinta o importanta esentiala pentru ca de la aceasta data se produc efectele cambiale. Numai plata la scadenta are efect liberator pentru debitor, se stabilesc zilele legale de prezentare la plata si se stabilesc termenele de prescriptie. Totodata, numai pana la data scadentei cambia poate circula.

Trebuie mentionat ca, spre deosebire de dreptul comun, creditorul cambial neplatit e obligat, sub sanctiunea pierderii avantajelor actiunii cambiale, sa indeplineasca anumite formalitati prevazute de lege.

Scadenta, ca si celelalte mentiuni ale cambiei, trebuie sa rezulte din titlu, iar nu din alte probe exterioare, sa fie certa, posibila si unica.

Scadenta este certa atunci cand arata ziua ori termenul maxim in care posesorul cambiei se va prezenta la plata. Este necerta, echivoca, atunci cand realizarea ei este indoielnica.14

Apoi, scadenta trebuie sa fie posibila, o scadenta care nu indeplineste aceasta conditie duce la nulitatea cambiei. Este considerata imposibila o scadenta stabilita intr-o zi calendaristica ce nu exista, de pilda 30 februarie, sau intr-o zi anterioara emiterii cambiei.

Scadenta trebuie sa fie unica, o cambie cu scadenta succesiva sau cu plata in rate fiind lovita de nulitate.

14 Au fost considerate nule cambiile cu scadenta: „la casatoria mea”, „dupa moartea mea”, „cand se va intoarce nava, prelungirea scadentei cu acordul tuturor obligatilor cambiali pastreaza cambiei valoarea. Modificarea scadentei prin clauza modificatoare in sensul prelungirii sau scurtatii scadentei acceptate de toti semantarii cambiei nu duce la incertitudinea ei si nu –i afecteaza valabilitatea, deoarece nu impiedica circulatia cambiala si nici nu prejudiciaza buna credinta a obligatilor cambiali.

43

Page 44: Suport de Curs Drept Comercial

Legiuitorul nu stabileste locul15 unde trebuie inserata scadenta si nici nu impune o formula a indicarii ei. Trebuie avute in vedere cele patru modalitati stabilite de art 36 din Legea 58/1934:

Scadenta la vedere permite ca plata cambiei sa se efectueze „la prezentare” sau „la cerere”, potrivit intereselor posesorului cambiei. Aceasta cambie se poate prezenta cel mai tarziu intr-un an de la emitere, astfel cum prevede art. 37 din lege, tragatorul poate prelungi sau restrange acest termen, fara sa existe vreo limita legala in acest sens, iar girantii au doar posibilitatea micsorarii termenului fixat de tragator sau termenul legal de prezentare. In situatia in care sunt mai multi trasi, cambia trebuie prezentata la plata tuturor in aceeasi zi, in caz contrar avand mai multe scadente, situatie nepermisa de legiuitor.

Scadenta la un anumit timp de la vedere. Aceasta Scadenta lasa posesorului cambiei posibilitatea prezentarii cambiei pentru plata la data care o doreste. Scadenta va fi la expirarea termenului prevazut in cambie, care curge di nziua prezentarii cambiei din partea posesorului catre tras. Termenul poate fi stabilit in zile, luni, saptamani, etc.

Scadenta la un anumit termen de la emiterea cambiei. In acest caz scadenta se socoteste prin referire la data emisiunii - de

exemplu 30 de zile de la data emisiunii - incepand din ziua urmatoare a acestui eveniment. Termenul ce urmeaza sa fie calculat poate fi indicat pe zile, saptamani, luni sau ani, fara nici o limita legala.

Scadenta la o zi fixa. In acest caz exigibilitatea este determinata prin indicarea unei zile precise – de exemplu 27 noiembrie 2005. O scadenta completa cuprinde ziua, luna si anul. Mentionam ca in calculul termenelor nu se numara niciodata zuia de la care incepe calculul, insa se numara ziua in care termenul expira, in materie cambiala nefacandu-se calculul pe zile libere. Acest tip de scadenta este cel mai des utilizat in practica.

e. Indicarea locului platii.Cunoasterea locului unde urmeaza sa se efectueze plata este

necesara pentru ca posesorul sa stie unde sa se prezinte pentru a obtine plata din partea trasului, in caz de refuz de plata, in ce loc trebuie sa faca actele necesare pentru conservarea drepturilor sale, iar din punct de vedere procedural, care vor fi instantele judecatoresti competente a solutiona litigiile ce s-ar putea naste.

Intrucat legea cere sa se indice locul platii, doctrina a apreciat ca este suficient sa se arate numai localitatea unde se va face plata, si nu

15 Normele BNR prevad in art 25 ca Banca Natioanal si celelalte societati bancare vor accepta numai cambiile care au scadenta indicata pe fata titlului, precum si cambiile care nu au nici o mentiune despre scadenta.

44

Page 45: Suport de Curs Drept Comercial

adresa completa a debitorului. Normele cadru ale BNR precizeaza insa, la pct. 27, ca locul desemnat in cambie pentru plata trebuie sa cuprinda locul geografic (judet, municipiu, comuna) identificate prin denumirea acestora, insotite de denumirea exacta a strazii si a numarului, eventual al codului postal si alte elemente de identificare care sa permita localizarea neechivoca a locului platii.

Legea permite indicarea mai multor locuri de plata. Astfel cum reiese din dispozitiile art. 2 alin 5, in acest caz posesorul poate prezenta cambia pentru acceptare sau plata la oricare dintre aceste locuri. Aceasta operatie se intalneste de obicei la cambiile trase asupra unei societati comerciale sau banci care are mai multe sucursale.

Neindicarea locului de plata nu atrage nevalabilitatea cambiei, ci legea prezuma ca loc al platii locul aratat langa numele trasulului, care reprezinta si domiciliul acestuia. Daca lipseste atat locul platii cat si aratarea vreunui loc langa numele trasului, cambia este nula.

Art 4. din Legea 58/1934 prevede ca o cambie poate fi platita si la domiciliul unui tert, fie in localitatea unde domiciliaza trasul, fie in alta localitate. Daca nu se prevede expres ca plata va fi efectuata de insusi trasul la domiciliul tertului, se presupune ca ea va fi facuta de catre tert.

Aceasta cambie se numeste cambie domiciliata si da posibilitate trasului de a-si plati cambiile in alta localitate. Ea profita trasului si in cazul in care are anumite fonduri disponibile la un tert – de exemplu la o banca – astfel nu va fi obligat sa tina sumele de bani asupra sa.

f. Numele acelui caruia sau la ordinul caruia se va face plataCambia este trasa in favoarea unei persoane determinate, care are

calitatea de beneficiar al cambiei. Beneficiarul este primul posesor al cambiei si legea utilizeaza o formula asemanatoare cu aceea prin care reglementeaza modul de indicare a trasului, impunand sa se insereze numele. Daca beneficiarul este o persoana fizica va fi individualizat cu numele si prenumele sau, daca este o persoana juridica i se va indica denumirea.

Este de mentionat ca tragatorul se poate indica pe sine insusi ca beneficiar.

In mod obisnuit, numele beneficiarului se insereaza in contextul cambiei, facand parte din ordinul de plata. Tragatorul poate desemna mai multi beneficiari, atat in mod cumulativ cat si alternativ.

Cand numele beneficiarului este scris gresit, inexact sau cu adaugiri, acestea nu au nici un efect asupra valabilitatii cambiei daca aceasta este in posesia beneficiarului.

g. Data si locul emiterii cambiei

45

Page 46: Suport de Curs Drept Comercial

Inscrisul trebuie sa cuprinda data si locul emiterii cambiei de catre tragator, astfel cum rezulta din dispozitiile art. 1 pct. 7 din Legea 58/1934.

Data emiterii cambiei. Este obligatorie indicarea datei de emisiune sub sanctiunea nulitatii cambiei. Data trebuie sa contina ziua, luna si anul emisiunii si va putea fi aratata in oricare dintre modurile obisnuite in practica: in cifre, in litere sau cu prescurtari.

Data trebuie sa fie unica, chiar daca exista mai multi tragatori, in caz contrar fiind lipsita de certitudine. Totodata data trebuie sa fie posibila, in cazul inexistentei acesteia din calendar sau in situatia contradictiei cu scadenta cambia este lovita de nulitate.

Indicarea datei este importanta din mai multe puncte de vedere, precum stabilirea exigibilitatii cambiei in cazul scadentei la un anumit timp de la emiterea cambiei sau stabilirea capacitatii tragatorului in momentul tragerii cambiei.

Locul emiterii cambiei. Inscrisul trebuie sa cuprinda localitatea in care a fost emisa cambia. Spre deosebire de data, lipsa indicarii locului unde a fost emisa cambia nu atrage nulitatea ei, daca aceasta poate fi suplinita prin indicarea unui loc langa numele tragatorului. Daca un atare loc nu este mentionat, cambia este nula.

De obicei locul emiterii titlului se trece langa data emiterii cambiei. Daca este inserat in alta parte a titlului, este necesar sa indice in mod clar si precis ca este vorba despre locul de emisiune.16

Scopul urmarit de legiuitor prin inserarea acestei conditii a fost determinarea legii aplicabile pentru formarea cambiei.

h. Semnatura tragatorului. Desi s-a considerat ca este exclusa posibilitatea unei efectuarii unei

gradatii a diferitelor conditii impuse de legiuitor pentru valabilitatea tilului, totusi, s-a constatat, in doctrina, importanta deosebita pe care o are semnatura tragatorului. Aceasta indeplineste un dublu rol: formeaza fundamentul obligatiei asumata de tragator, pe de o parte si constituie, pe de alta parte, o conditie formala impusa pentru valabilitatea titlului

Fara semnatura tragatorului, toate celelalte obligatii asumate prin cambie de diferitii semnatari sunt lipsite de orice valoare, deoarece nu au la baza suportul legal necesar, o cambie valida din punct de vedere formal.17

Nerespectarea acestei conditii atrage nulitatea cambiei. Existenta unei semnaturi a tragatorului, desi nevalabila din punct de vedere al

16 Normele cadru al BNR prevad ca locul emiterii cambiei trebuie sa figureze alaturi de data emiterii cambiei.17 Aceasta cerinta formala este impusa de toate legislatiile cu privire la cambie.

46

Page 47: Suport de Curs Drept Comercial

fondului, indeplineste cerinta formala legala. Cambia este valabila, dar obligatia asumata de semnatarul tragator nu este socotita ca atare.

Semnatura trebuie sa fie autografa („manu proprio”). Astfel cum dispune art. 8 din lege ea se compune din numele si prenumele tragatorului ori numele si initiala prenumelui, respectiv firma acestuia. Cerinta legala privind semnatura tragatorului este deopotriva aplicabila si celorlalte semnaturi puse pe cambie, art. 8 referindu-se la „orice semnatura cambiala”.

Legea noastra, ca si legea uniforma de la Geneva, nu indica locul unde trebuie sa figureze semnatura tragatorului. De obicei ea se gaseste in josul titlului, mai exact la sfarsitul textului, pentru a exista certitudinea ca acesta exprima integral vointa tragatorului.

§3.4.4. Mentiunile facultative ale cambiei

In afara de mentiunile obligatorii, cambia poate cuprinde si anumite mentiuni facultative sau accesorii. Legiuitorul, daca a permis introducerea in cambie a unora, a interzis insa inserarea altor clauze precizate de el, prevazand ca sanctiune fie nulitatea titlului, fie considerarea ca nescrise a clauzelor respective.18

Posibilitatea oferita de legiuitor de inserare a anumitor clauze, in afara mentiunilor obligatorii, este expresia aplicarii principiului autonomiei de vointa si in aceasta materie.

Mentiunile facultative care pot fi inserate pe cambie pot fi multiple si variate, fiind dificila o enumerare completa a lor. Pentru a produce efecte acestea trebuie, in principiu, sa fie inscrise pe titlu si sa fie acoperite de semnatura celui care le-a inserat si, desigur, sa nu fie in contradictie cu natura cambiei sau cu conditiile esentiale ale acesteia.

Doctrina a prezentat urmatoarea clasificare a mentiunilor facultative:

- clauze care influenteaza obligatia cambiala- clauze care nu au nici un efect asupra obligatiei cambiale- clauze considerate nescrise- clauze care atrag nulitatea obligatiei cambiale

a. Clauze care influenteaza obligatia cambiala. Pot fi trecute in aceasta categorie:

Clauza „nu la ordin”. Cambia constituie un titlu transmisibil prin gir prin natura sa. Legea permite, astfel cum rezulta din dispozitiile art 13 alin 2 din lege, prin inserarea acestei clauze, ca titlul sa fie transmisibil numai prin intermediul unei cesiuni de drept comun.

18 Mentiunile facultative sau accesorii pot avea drept scop explicarea, completarea elementelor cambiale, suplinirea acestora, fie derogarea de la conditiile obligatorii.

47

Page 48: Suport de Curs Drept Comercial

Prin utilizarea acestei clauze se inlatura caracterul cambiei de titlu circulabil. In ipoteza in care clauza „nu la ordin” nu a fost inserata in titlu, oricare dintre giranti poate interzice un nou gir. Aceasta interzicere nu ridica inlatura caracterul de titlu circulabil mai departe prin gir, ci are ca efect faptul ca girantul respectiv nu mai raspunde fata de persoanele carora titlul le-a fost transmis prin gir, conform art 17 din legea 58/1934.19

Indicarea unui acceptant la nevoie. Art. 74 din lege permite, atat tragatorului cat si girantilor sau avalistilor, pentru a evita refuzul acceptarii sau al platii cambiei de catre tras, sa poata indica in cambie o persoana care, la nevoie, sa accepte ori sa efectueze plata. Aceasta clauza produce efecte numai in caz de refuz al platii din partea trasului.20

Ordinul de prezentare a cambiei la acceptare. Prezentarea cambiei pentru acceptarea ei de catre tras este facultativa. Potrivit art 25 din lege tragatorul poate sa includa in cambie ordinul de prezentare a cambiei la acceptare. In acest caz prezentarea cambiei pentru acceptarea ei de catre tras este obligatorie. Tragatorul poate fixa si un termen pentru prezentarea cambiei.

Clauza „fara cheltuieli” sau „fara protest”. Potrivit dispozitiilor inscrise in art. 51 din lege aceasta clauza scuteste pe posesor de obligatia de a dresa protestul de neacceptare sau neplata, necesar in vederea exercitarii actiunii de regres.

b. Clauze care nu au nici un efect asupra obligatiei cambiale Clauza „dupa aviz” sau alta echivalenta prin care se pune in

vedere trasului sa nu accepte sau sa efectueze plata decat dupa primirea unei scrisori din partea tragatorului este utila, dar nu produce efecte asupra obligatiei cambiale.

Prin urmare, trasul devine obligat cambial chiar daca acceptarea s-a facut fara primirea avizului, iar tragatorul ramane obligat si in cazul cand in aviz a comunicat neacceptarea cambiei.

Clauza „fara procura”. Aceasta mentiune (senza procura) justifica dreptul posesorului titlului de a putea cere plata in virtutea dreptului sau propriu. Utilizarea acestei formule nu face decat sa reliefeze aceasta situatie ca posesorul cambiei pretinde plata sumei indicata in titlu in virtutea unui drept propriu, ce deriva din posesia legitima. Este aceeasi situatie cu inserarea clauzei „la ordin”, care nu face decat sa confirme posibilitatea de transmitere a cambiei prin gir.

Clauza „valoare data in garantie”. O asemenea mentiune indica faptul ca o cambie a fost data in scopul garantarii executarii altei

19 Reglementarea este asemanatoare cu legea uniforma si cu legea italiana asupra cambiei.20 Aceasta posibilitate este prevazuta atat de legea uniforma de la Geneva, cat si de legea italiana si cea engleza. Este insa destul de rar intalnita in practica.

48

Page 49: Suport de Curs Drept Comercial

obligatii, si nu are nici o influenta asupra valabilitatii titlului deoarece precizeaza numai cauza transmiterii titlului.

Clauza „documentele contra acceptarii”, sau „documentele contra platii” - clauza documentara - este folosita mai ales in comertul international, cand circula insotita de documentele reprezentative ale marfurilor vandute, precum polita de incarcare, polita de asigurare, certificatul de origine al marfurilor, etc. Prin inserarea acestei mentiuni se arata ca documentele nu vor fi predate trasului decat daca acesta accepta sau plateste cambia.

c. Clauzele considerate nescrise sunt acelea care nu sunt in contradictie cu obligatiile cambiale. Legiuitorul a instituit aceasta sanctiune pentru a inlatura, pe cat posibil, cauzele de nulitate a cambiei.

Clauza de descarcare a tragatorului de obligatia de plata. Tragatorul raspunde de acceptare si de plata (art 11 alin 1 din lege), insa el se poate „descarca” de raspunderea de acceptare, nu si de cea de plata (art 11 alin 2), deoarece un element fundamental al cambiei este acela ca tragatorul este obligat a plati suma din titlu in caz de neplata a acesteia de catre tras.

Clauza privind forta executorie a cambiei. In ce priveste aceasta clauza, opiniile doctrinarilor au fost impartite cu privire la faptul daca va fi considerata nescrisa sau va avea ca urmare nulitatea cambiei.

S-a avut in vedere ca legiuitorul a stabilit intinderea cambiei si limitele in care poate fi exercitata, dar daca s-ar pronunta nulitatea cambiei sanctiunea nu ar fi proportionala cauzei. Astfel „se salveaza cambia, pentru ca obligatia cambiala a fost creata in mod cert de cei interesati si se anuleaza clauza, pentru ca astfel se restrange obligatia debitorului in limitele impuse de legiuitor”.

d. Clauze care atrag nulitatea obligatiei cambiale. Intra in aceasta categorie acele clauze care afecteaza natura obligatiilor cambiale, si anume: clauza prin care se impune o conditie obligatiei cambiale, clauza privind plata cambiei printr-o alta prestatie, clauza privind completarea elementelor esentiale ale cambiei prin alte inscrisuri, etc.

In aceste ipoteze ar deveni incerte drepturile posesorului si cambia nu si-ar mai indeplini scopul.

§3.4.5. Consecintele nerespectarii conditiilor de forma ale cambiei

Conform dispozitiilor art. 2 din legea 58/1934 titlul care nu cuprinde toate mentiunile prevazute de art. 1 nu are valoarea unei cambii, cu exceptiile prevazute la alin. 2-4, analizate cu ocazia prezentarii

49

Page 50: Suport de Curs Drept Comercial

mentiunilor obligatorii ale cambiei si care au fost considerate de doctrina ca adevarate prezumtii legale.

Prin urmare, titlul nu mai este valabil drept cambie, nu mai are eficacitate cambiala, conform formulei legale, insa, in baza principiului conversiunii actelor juridice, produce efecte de drept comun.

Doctrina de specialitate a apreciat ca, pentru a opera conversiunea, trebuie indeplinite doua conditii:

- sa fie indeplinite conditiile legale ale raportului juridic ce va ramane valabil

- sa se poata presupune existenta vointei de a mentine ca valabil si obligatoriu acest act juridic.

§3.4.6. Cambia in alb

Cambia in alb este titlul emis in mod deliberat cu lipsa indicarii unuia sau tuturor elementelor esentiale cerute de lege, cu exceptia semnaturii tragatorului, data in forma cambiala. Aceasta cambie este apta sa dobandeasca eficacitate deplina prin completarea ei, fie de primitorul originar, adica de beneficiar, fie de unul subsecvent, adica oricare dintre giratari, conform, in principiu, intelegerii dintre tragator si primitor.

Cambia in alb nu trebuie confundata cu o cambie incompleta, aceasta din urma fiind documentul caruia, independent de vointa tragatorului si ca urmare a unei omisiuni, ii lipsesc anumite elemente.

De asemenea trebuie distinsa de asa zisa cambie defectuoasa si de fals. Cambia defectuoasa este acel titlu care a fost complet in momentul emiterii lui, dar a devenit incomplet ulterior, prin stergerea unei mentiuni esentiale, fie inainte de predare, fie in timpul circulatiei, pierzandu-si in acest fel valabilitatea. Falsul se manifesta fie prin contrafacere, fie prin alterare, continutul originar al titlului fiind modificat in mod ilicit, astfel incat cambia, perfecta din punct de vedere formal, dobandeste un continut diferit de cel originar.

Pentru a lua fiinta o cambie in alb este suficienta semnatura tragatorului, fara aceasta neputand exista o obligatie cambiala.

Avantajul unui astfel de titlu este ca poate circula usor, deoarece posesorii il pot transmite fara a ramane obligati si, totodata, nu se transforma intr-un titlu „la purtator”, de vreme ce prin completare numele ultimului posesor trebuie sa apara in titlu.

Temeiul juridic al completarii este dreptul de completare care se transmite dobanditorului odata cu remiterea titlului si trebuie exercitat in limitele intelegerii dintre tragator si primitorul cambiei. Doctrina a numit aceasta intelegere contract de completare.

Intelegerea de completare poate fi expresa sau tacita, in acest din urma caz ea va rezulta din celelalte mentiuni ale cambiei ori din cuprinsul

50

Page 51: Suport de Curs Drept Comercial

raportului fundamental care a determinat emiterea ei. In jurisprudenta s-a considerat ca primitorul unei cambii in alb care poarta numai semnatura tragatorului are un mandat tacit de completare a celorlalte mentiuni ale cambiei.

Cambia in alb poate fi completata oricand, insa inainte de prezentarea ei la plata. Sub sanctiunea decaderii, aceasta trebuie completata in termen de trei ani de la data emiterii. Daca insa completarea a fost efectuata ulterior indeplinirii termenului de trei ani, iar cambia astfel completata a fost transmisa unui tert de buna credinta, acestuia nu i se poate opune exceptia de completare tardiva, astfel cum reiese in disp. art. 12 alin 3 din Lege.

Daca tragatorul a mentionat pe titlu data emiterii cambiei in alb, termenul inauntrul caruia se va putea face completarea incepe sa curga de la aceasta data, fara a se putea face dovada contrara. Daca pe titlu nu este indicata nici o data, data reala a emiterii va putea fi dovedita cu orice mijloc de proba.

Prin completarea titlului cu mentiunile lasate in alb cambia devine perfecta si produce efectele unei cambii regulat emise. Continutul cambiei va fi cel ce rezulta din inscris si tragatorul este obligat fata de orice posesor al titlului, chiar daca dreptul de completare nu a fost exercitat in limita intelegerii dintre tragator si primitor. In cazul completarii abuzive a cambiei in alb sanctiunea nu este nulitatea, ci corectarea completarii, in sensul ca in locul mentiunilor neconforme acordului de completare se vor substitui mentiunile reale. Trebuie mentionat insa ca proba completarii abuzive revine debitorului, buna credinta a posesorului fiind prezumata. Cum prevede si art. 12 alin. 1 din lege o cambie completata contrar intelegerii dintre tragator si primitor nu va putea fi opusa posesorului, afara numai daca acesta a dobandit cambia cu rea-credinta sau daca a savarsit o greseala grava in dobandirea ei.

§4. Transmiterea cambiei

Circulatia propriu - zisa a cambiei PRIN GIR

Dupa cum se observa, modalitatea de transmitere a creantelor in conformitate cu dreptul comun prezinta o anumita nesiguranta pentru dobanditor, motiv pentru care legiuitorul comercial a reglementat girul, ca instrument juridic specific de transmitere a drepturilor cambiale. Gratie girului, dreptul abstract si formal incorporat in titlu este transmis altei persoane, numita giratar, care dobandeste un drept propriu si autonom, neputandu-i-se opune exceptiile ce puteau fi opuse transmitatorului, adica girantului.

51

Page 52: Suport de Curs Drept Comercial

Prin aceasta modalitate de transmitere a cambiei girantul garanteaza apoi plata de catre obligatul principal al sumei aratate pe titlu, „girantii fiind solidar raspunzatori pentru plata”. Girul va fi trecut pe titlu, nemaifiind necesare alte formalitati pentru opozablitatea transmiterii creantei.

§4.1.2. Notiunea girului

Girul este un act juridic extrem de simplu (o menţiune) prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numita giratar, printr-o declaratie scrisa si semnata pe titlu si prin predarea titlului, toate drepturile izvorand din titlul respectiv”.

Fiind un mijloc de transmitere a unor drepturi, girul este un act juridic accesoriu, el presupunand existenta unei cambii valabile. O cambie careia ii lipseste una din conditiile esentiale este lovita de nulitate absoluta, aceasta putand fi invocata fata de orice posesor.

Ori de cate ori o cambie e nula, lipsindu-i elementele esentiale, girul nu mai produce efecte, caci nu se poate transmite prin gir un titlu ce nu are caracterul unei cambii.

In mod obisnuit, girul intervine inainte de scadenta. In orice caz, girul trebuie sa fie anterior protestului de neplata sau datei expirarii termenului legal pentru dresarea acestui protest.

Girantul este persoana titulara a dreptului, legitimata in conditiile legii si care este posesoarea titlului. Primul potential girant este prin urmare persoana indicata de catre tragator in calitate de beneficiar al cambiei. Cum giratarul poate la randu-i sa transmita prin gir drepturile dobandite, inseamna ca, ulterior, al doilea girant este primul giratar; al treilea girant este al doilea giratar, etc. Deci, ultimul dobanditor, care este posesorul actual al titlului, trebuie sa se legitimeze prin sirul neintrerupt de giruri in care fiecare girant sa fie giratarul beneficiar al girului anterior.

Giratarul poate fi orice persoana, indiferent daca este o persoana straina sau care este implicata in raportul cambial. Aceasta posibilitate reiese si din dispozitiile art 13 alin 3 din Lege, conform carora girul poate fi facut chiar in folosul trasului, indiferent daca a acceptat sau nu, al tragatorului sau al oricarui alt obligat, acestia putand sa gireze din nou cambia.

Cand cambia este transmisa unei persoane a carui semnatura figureaza pe titlu, asa numitul „gir de intoarcere”, are loc stingerea obligatiilor se poate face si prin confuziune si ale art 1154 conform carora „cand calitati necompatibile se intalnesc pe capul aceleiasi

52

Page 53: Suport de Curs Drept Comercial

persoane se face o confuziune, care stinge amandoua drepturile, activ si pasiv.”

§4.2. Conditii de valabilitate ale girului

§4.2.2. Conditiile de fond.

Girul este un act juridic si deci trebuie sa indeplineasca toate conditiile generale ale actului juridic. In plus, el trebuie sa indeplineasca si conditiile speciale impuse de legea cambiala.

Conditiile generale ale girului, ca de altfel ale oricarui act juridic, sunt cele prevazute de codul civil in articolul 948 si anume capacitatea de a contracta, consimtamantul valabil al partii care se obliga, un obiect determinat si o cauza licita.

Conditii speciale

a. Girul trebuie sa fie neconditionat.Conform art. 14. alin 1 din Lege girul nu poate fi afectat de vreo

conditie, el trebuie sa fie pur si simplu, in caz contrar fiind afectat caracterul abstract al obligatiei cambiale inscrisa in titlu. Acest principiu guverneaza intreaga reglementare cambiala, aplicandu-se atat cu ocazia crearii titlului cat si pentru celelalte institutii cambiale.

Daca obligatia de garantie a girantului nu poate fi conditionata, ea poate fi insa nu numai exclusa, avandu-se in vedere art. 17 din Legea 58/1934 „Girantul, daca nu s-a stipulat altfel, raspunde de acceptare si plata. El poate interzice un nou gir, in acest caz el nu raspunde fata de persoanele carora cambia a fost ulterior girata.”, dar si limitata prin diferite restrictii introduse pe gir. Aceste restrictii nu sunt conditii propriu zise ci formalitati ce trebuie indeplinite, nerespectarea lor ducand la decaderea posesorului din dreptul de regres.

Astfel, garantia poate fi limitata la o parte din suma sau limitata in timp. Girantul poate sa reduca termenul de prezentare al cambiilor platite la un anumit termen de la vedere (art. 26 din Lege), sau acela al cambiilor cu scadenta la vedere (art. 37 din Lege). El se bucura de facultatea de a subordona existenta obligatiei sale de garantie indeplinirii unor formalitati, cum ar fi aceea a prezentarii cambiei la acceptare (art. 25 din Lege), a prezentarii cambiei indicatului la nevoie (art. 42 si 74 din Lege).

Aceste „restrictii” produc insa un efect limitat, in primul rand putand fi invocate doar de girantul care le-a inserat in girul sau, iar in al doilea rand inserarea lor in titlu e limitata in sensul ca ele nu pot fi in

53

Page 54: Suport de Curs Drept Comercial

contradictie cu mentiunile ce formeaza cuprinsul fundamental al cambiei ce constituie opera tragatorului.

b. Girul trebuie sa priveasca intreaga creanta prevazuta in titlu.

Legea interzice un gir partial, acesta fiind lovit de nulitate (art. 14 alin 2 din Lege). Aceasta prevedere este de natura sa protejeze indivizibiliatea titlului si, implicit, circulatia cambiei.

Creanta este indivizibila si pentru urmarirea ei este necesara posesia titlului. Girarea partiala presupune impartirea creantei fie intre girant si giratar, fie intre mai multi giratari, carora li s-a girat cambia nu cumulativ, ci „pro parte”. Acest mod de transmitere a titlului cambial nu ar mai putea fi urmat de predarea titlului, iar fara aceasta formalitate girul nu ar mai produce toate efectele sale juridice.

Desi in dispozitiile legale anterioare intrarii in vigoare a Legii 58/1934, respectiv in dispozitiile codului comercial abrogate de aceasta, nu exista o prevedere care sa interzica girul partial, doctrina si jurisprudenta s-a oprit la aceeasi solutie, motivat de unele consideratii de fapt si de drept:

- acceptantul se obliga a plati o singura data si unei singure persoane, „uno actu”. In caz de neprezentare la plata la scadenta el se poate elibera conform art 46 din Lege, prin consemnarea sumei la Casa de Economii si Consemnatiuni sau la alta institutie abilitata de lege. Un gir partial ar avea drept consecinta ingreunarea situatiei sale din punct de vedere practic.

- aceeasi este si situatia fiecarui debitor de regres. Recunoscandu-i-se fiecarui giratar dreptul de a gira partial s-ar putea mari la infinit numarul beneficiarilor acestor giruri.

- in caz de neplata nu se poate dresa decat un singur act de protest. Existenta mai multor giratari, cu drepturi distincte, ar implica emiterea mai multor acte oficiale de constatare a refuzului de plata.

- in ipoteza unei cambii cu scadenta la vedere, aceasta ar putea fi prezentata la plata in zile deosebite, deci ar putea sa se bucure de scadente diferite, desi legiuitorul impune o singura scadenta cambiala.

- fiind un singur document cambial ar fi imposibila exercitarea drepturilor rezultand din titlu, intrucat pentru ca acesta sa produca efecte este necesara posesia si prezentarea documentului. Exercitandu-se drepturile cambiale separat si „pro parte” de fiecare giratar, titlul nu ar putea fi in acelasi timp la indemana fiecaruia dintre acestia. In aceasta situatie unii giratari si-ar putea pierde drepturile lor pentru neindeplinirea in termen legal a formalitatilor prevazute de lege.

- transmiterea exemplarului celorlalti giratari nu s-ar mai putea efectua in ipoteza in care acceptantul ar plati unuia dintre ei si i-ar

54

Page 55: Suport de Curs Drept Comercial

pretinde restituirea titlului. In aceasta situatie acceptantul ar putea refuza executarea obligatiei sale fata de ceilalti giratari care ar fi in imposibilitate de a prezenta documentul.

Din aceste situatii care se pot ivi in practica in situatia unui gir partial rezulta ca dispozitia legala cuprinsa in art 14 din Lege este in concordanta cu principiul indivizibilitatii creditului cambial, care impune o singura acceptare, o unica scadenta, o unica prezentare la plata, dresarea unui singur act de protest, exercitarea unui unic regres impotriva oricarui debitor cambial si prin urmare o transferare prin gir a tuturor drepturilor cambiale impreuna.

Daca girul partial ar face parte din sirul de giruri in baza caruia se Astfel cum am aratat anterior, este partial girul prin care s-ar transmite mai multor persoane intraga creanta, in situatia in care se atribuie fiecaruia o cota parte.

Situatia este insa diferita daca in gir se indica mai multi giratari desemnati cumulativ sau alternativ.

- in cazul girului cumulativ toti giratarii isi exercita in mod conjunct drepturile lor, girand la randul lor impreuna cambia sau solicitand impreuna plata la scadenta.

- in cazul girului alternativ, oricare dintre giratari, aflandu-se in posesia titlului, poate exercita toate drepturile din cambie. Predarea facuta unuia dintre giratari nu inseamna o excludere a celorlalti. Oricare dintre giratarii indicati alternativ, chiar daca nu este el cel caruia i s-a efectuat traditiunea titlului, ajungand in posesia lui poate exercita drepturile cambiale. Aceasta exercitare exclude calitatea de creditor a celorlalti giratari alternativi. Prin dresarea protestului se stabileste creditorul cambial si se inlatura orice posibilitate de legitimare ca atare a altui giratar alternativ. Posesorul titlului il poate transmite prin gir unei alte persoane care, predandu-i-se cambia, se va legitima ca titular al drepturilor izvorand din document. Inseamna ca situatia este identica cu aceea in care ar fi fost desemnat de la inceput un singur giratar, deci un singur obligat cambial.

§4.2.3. Conditiile de formă

Girul este valabil daca indeplineste conditiile de forma prevazute de lege.

Girul complet, denumit si girul plin, consta intr-o declaratie a girantului, semnata de acesta, care cuprinde ordinul adresat debitorului principal – trasul – de a plati persoanei indicate de girant suma de bani mentionata in cambie.

Girul trebuie sa fie scris pe cambie.

55

Page 56: Suport de Curs Drept Comercial

Potrivit art. 15 din Lege girul trebuie scris pe cambie. Aceasta masura a fost luata atat pentru o mai lesnicioasa stabilire a obligatiilor cambiale in vederea respectarii principiului ca titlul cambial nu poate fi completat prin alte documente externe, dar si pentru a se asigura o rapida circulatie a acestuia. Girul nu poate fi dat printr-un act separat. In acest caz el ar produce efectele unei cesiuni.

Daca datorita numarului mare de giruri spatiul nu este suficient, legea admite ca girul sa fie scris pe o foaie lipita la inscrisul cambial (allonge), cu excluderea unei foi separate.

In mod normal girul figureaza pe dosul titlului (endossement). Datorita acestui fapt, transmiterea cambiei prin gir este cunoscuta si si sub numele de andosarea cambiei.

Girul poate fi scris pe fata cambiei, insa cu precizarea clara a naturii juridice, din formula utilizata sa rezulte vointa de a transmite cambia prin gir.

Forma completa a girului.

Girul se exprima printr-o formula adecvata : „platiti lui..” ori „platiti la ordinul lui...” sau simpla mentiune „D-lui Z”, toate urmate de semnatura giratarului. In cazul girului plin aceasta formula trebuie sa cuprinda numele si prenumele, respectiv denumirea giratarului. Desemnarea giratarului se face dupa aceleasi reguli ca si indicarea beneficiarului.

Nu se impune ca formula sa fie scrisa de girant. Ea poate fi inserata pe titlu printr-un procedeu mecanic, tipar sau stampila, ori sa fie scrisa de alta persoana decat girantul.

Semnatura.

Mentiunea cuprinzand girul trebuie insotita de semnatura autografa a girantului. Semnatura trebuie sa cuprinda elementele cerute de lege pentru orice semnatura cambiala (art. 8 din Lege). Orice neregularitate a semnaturii are drept efect invalidarea obligatiei cambiale si provoaca intreruperea sirului de giruri.

Intre semnatura primului girant si indicarea beneficiarului din titlu trebuie sa existe o corespondenta, precum trebuie sa existe corespondenta si intre semnaturile celorlalti giranti succesivi si numele giratarilor indicati prin girurile anterioare. Totodata ar trebui facuta o diferentiere si intre semnatura tragatorului si, in general, intre obligatia acestuia si aceea a unui girant. Nevalabilitatea formala a obligatiei primului are drept efect nevlabilitatea tuturor obligatiilor cambiale. Lipsa de valabilitate a unui

56

Page 57: Suport de Curs Drept Comercial

gir, din punct de vedere formal, are drept efect invalidarea obligatiei cambiale si provoaca intreruperea lantului de giruri.

Girul poate fi dat si printr-un madatar, astfel cum reiese din art. 10 din Lege. Este insa controversata problema daca mandatarul poate gira cambia in favoarea lui insusi, ca giratar.

Numele giratarului.

Girul plin cuprinde si numele giratarului. Legea nu cuprinde in mod expres reguli cu privire la modul de desemnare a giratarului, aplicandu-se aceleasi reguli ca si pentru indicarea beneficiarului.

In mod obisnuit indicarea giratarului se face prin aratarea numelui si a prenumelui. Este insa suficienta si mentionarea numelui, chiar daca este vorba de un nume comun, intrucat individualizarea se va face prin posesia titlului.

Astfel cum am precizat anterior, calitatea de giratar o poate avea si o persoana a carei semnatura figureaza pe titlu in alta calitate, cum ar fi trasul, indicatul la nevoie, tragatorul, unul dintre girantii anteriori precum si avalistul. Giratarul trebuie sa fie insa o persoana deosebita de aceea a girantului, in caz contrar girarea nu ar avea nici un rost juridic si nu ar produce nici un efect.

Data si locul efectuarii girului

Legea nu cere indicarea datei girului si nici locul unde el s-a efectuat. Datarea girului prezinta insa importanta in ce priveste stabilirea capacitatii girantului precum si pentru determinarea efectelor girului, iar precizarea locului unde a fost efectuat girul are relevanta pentru a se verifica daca au fost respectate formele legale locale, conform principiului „locus regit actum”.

Prin urmare data poate fi indicata fara nici un inconvenient. Pentru a fi completa trebuie sa cuprinda insa locul, ziua, luna si anul.

Predarea cambiei catre girant

Transmiterea cambiei prin gir impune si predarea titlului catre giratar, desi nici aceasta conditie nu este prevazuta de lege. Numai avand posesiunea titlului giratarul isi va putea valorifica dreptul dobandit. Totodata, prin remiterea titlului, giratarul este pus la adapost impotriva unei eventuale revocari a girului de catre girant, prin stergerea mentiunii din titlu.

§4.2.4. Girul in alb

57

Page 58: Suport de Curs Drept Comercial

Pe langa girul complet sau girul plin legea reglementeaza si girul in alb.

Potrivit art. 15 alin. 2 din Lege girul in alb este girul care nu arata numele giratarului.

Girul in alb apare ca un gir ale carui conditii de forma sunt simplificate. Intr-adevar, girul in alb este valabil cu singura conditie sa existe semnatura girantului pusa pe dosul cambiei sau pe adaos (allonge).

In girul alb pot figura si acele mentiuni care sunt compatibile in general cu girul plin. Astfel in el ar putea fi inserata mentiunea „nu la ordin” ori „pentru incasare” sau „in garantie”

Din formula legala rezulta ca girul in alb este echivalent cu cel plin si deci este o declaratie de vointa completa. Nu este nevoie ca el sa fie completat pentru a-si produce efectele, pentru ca el se completeaza prin natura cambiei si vointa legiuitorului.

Atat art. 16 din Lege, care reglementeaza pozitia juridica a posesorului unei cambii in alb cat si art. 18 al. 1 care stabileste ca detinatorul unei cambii este socotit posesor legitim daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb, ne confirma ca este o declaratie completa.

Posesorul unei cambii girate in alb are deci facultatea de a completa girul. Aceasta facultate cuprinde atat dreptul de a desemna pe giratar cat si dreptul de a da girul sau de a adauga anumite clauze accesorii.

b. Utilitatea girului in alb.Prin recunoasterea girului in alb legiuitorul a urmarit sa faciliteze

circulatia cambiei. Intrucat girul este in alb, posesorul cambiei are posibilitatea de a o

transmite printr-o simpla traditiune unei alte persoane, care, la randu-i, poate proceda la fel si asa mai departe, pana la scadenta. Cel care poseda titlul la scadenta poate completa girul cu numele sau ca giratar, fara a tine seama de posesorii intermediari care nu au lasat nici o urma pe titlu. Completarea se poate face si de catre unul din posesorii intermediari ai titlului, care, ulterior, poate sa-l transmita mai departe printr-un gir in alb sau plin.

Mai mult decat atat, neexistand numele sau mentionat pe cambie, posesorul nu isi asuma nici o raspundere fata de dobanditorii succesivi ai cambiei. In acest mod girantii inlatura exercitarea actiunii de regres contra lor, fara a fi nevoiti sa recurga la clauza „fara garantie”.

De asemenea, girul in alb faciliteaza legitimarea. Debitorul cambial se poate elibera in mod valabil platind la scadenta celui care se prezinta ca si posesor al cambiei. Debitorul nu este obligat sa efectueze alte verificari decat aceea a existentei posesiunii.

Girul in alb prezinta totusi si unele inconveniente.

58

Page 59: Suport de Curs Drept Comercial

In cazul pierderii titlului pe care figureaza un gir in alb acesta poate fi completat de catre cel care l-a gasit si transmis unei persoane de buna credinta, de la care nu poate fi revendicat.

Pe de alta parte, posibilitatea de transmitere a cambiei prin simpla traditiune si lipsa de responsabilitate a posesorului cambiei in alb fata de dobanditorii succesivi ai acesteia nu duc la cresterea sigurantei de achitare a sa prin garantia de plata ce ar fi fost asumata de girantii succesivi, daca girul ar fi fost plin.

Totodata, lipsa datei poate da nasteri la discutii daca girul a fost dat inainte sau dupa scadenta si daca girantul a fost sau nu capabil.

Drepturile posesorului unei cambii in alb

Posesorul unei cambii in alb are anumite drepturi pe care le poate exercita in conditiile legii.

a. Posesorul unei cambii in alb poate sa completeze girul cu propriul sau nume, indicandu-se ca giratar, sau cu numele altei persoane careia posesorul urmareste sa-i transmita titlul. In acest din urma caz posesorul nu devine obligat cambial si deci nu are o raspundere cambiala.

Completarea se va face conform conventiei partilor. In lipsa unei conventii ea se va face tinand seama de mentiunile ce sunt cuprinse de obicei intr-un gir plin.

b. Posesorul unei cambii in alb poate sa gireze cambia mai departe printr-un gir plin, in alb sau la purtator. Semnand cambia in calitate de girant, posesorul cambiei devine giratar al girului in alb si, in consecinta, el are drepturile si obligatiile oricarui girant.

Noul dobanditor al titlului are si el facultatea de a negocia cambia printr-un gir in alb sau unul plin, astfel incat girurile in alb pot alterna cu cele pline.

Este posibil acest lucru tocmai datorita imprejurarii ca un gir in alb echivaleaza cu un gir plin si existentei dispozitiei cuprinsa in art. 18 din Lege conform careia semnatarul unui gir succesiv este considerat ca giratar al girului in alb precedent.

c. Posesorul cambiei are dreptul sa predea titlul unei terte persoane fara sa completeze girul in alb si fara sa gireze cambia . In acest caz cambia se transmite prin simpla traditiune a titlului. Intrucat posesorul cambiei nu semneaza cambia ca girant, el nu devine obligat cambial.

Prin urmare, gratie girului in alb, cambia poate trece din mana in mana, prin simpla predare, ca un titlu la purtator.

59

Page 60: Suport de Curs Drept Comercial

Cambia pastreaza insa intotdeauna natura juridica a titlului comercial de valoare la ordin, chiar daca girul este in alb, pentru ca detinatorul este considerat posesor legitim numai daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri (art. 18 alin 1 din Lege).

S-a pus insa probelma caracterului transmiterii cambiei prin simpla traditiune in baza girului in alb.

Fata de dobanditor, posesorul transmitator nu isi asuma nici o obligatie cambiala, nu are alta obligatie decat sa garanteze existenta creantei, nu si recuperarea ei, cu alte cuvinte nu garanteaza acceptarea si plata. Numai din acest punct de vedere se poate vorbi insa de cesiune, deoarece giratarului, prin simpla traditiune a cambiei nu i se pot opune exceptiile care puteau fi opuse autorului sau, dreptul dobanditorului fiind un drept autonom.

In caz contrar, daca giratarul ar fi considerat cesionar al posesorilor intermediari, girul in alb i-ar transmite un drept „mai incert decat acela ce se dobandeste prin mijlocul cesiunii, intrucat ar trebui sa suporte exceptiile opozabile cesionarilor necunoscuti si indepartati”.

Insusi legiuitorul, admitand girul in alb cu efecte identice cu acelea ale girului plin a impus aceasta solutie. Daca aceasta transmitere a girului prin simpla traditiune ar fi considerata ca fiind o simpla cesiune, atunci ar fi contrar dispozitiilor legale.

Bineinteles ca nimic nu il opreste pe posesorul titlului ca in loc de a transmite cambia prin simpla predare in baza girului in alb, sa transfere drepturile sale unui tert printr-o cesiune.

Girul in alb si girul la purtator

Legea reglementeaza cambia ca un titlu la ordin, chiar daca nu s-a inserat clauza „la ordin”, desemnarea beneficiarului fiind considerata un element esential de valabilitate a cambiei. Prin urmare tragatorul nu poate crea o cambie la purtator, o astfel de cambie neputand produce efecte cambiale.

Legea nu aplica insa aceleasi efecte girului la purtator care, potrivit art 14. alin. 3 din Lege, este echivalentul unui gir in alb. Deci girul la purtator are valoarea si efectele juridice ale girului in alb.

Aceasta inseamna ca regulile de circulatie a titlului nu pot fi schimbate si cambia nu poate fi transformata intr-un titlu la purtator.

Girul la purtator se deosebeste de girul in alb, in ce priveste conditiile de forma, numai din punctul de vedere al desemnarii giratarului. Pe cand girul in alb nu cuprinde nici o mentiune cu privire la giratar, in cazul girului la purtator giratarul este desemnat prin calitatea sa de posesor al titlului, utilizandu-se, de exemplu, formula „catre prezentator”.

60

Page 61: Suport de Curs Drept Comercial

Beneficiarul girului la purtator se legitimeaza prin prerzentarea titlului. El poate transmite titlul mai departe prin simpla traditiune. Totodata, intrucat girul la purtator produce efectele girului in alb, posesorul cambiei poate sa redea cambiei atributele de titlu la ordin, prin completarea girului cu numele sau ori al altei persoane, in conditiile aratate.

§4.3. Efectele girului

Legea reglementeaza trei efecte ale girului: in primul rand transmite dobanditorului toate drepturile izvorand din cambie, in al doilea rand face ca girantul sa devina un obligat cambial, obligatia lui fiind de a garanta acceptarea si plata cambiei, iar in al treilea rand legitimeaza in mod formal pe posesorul cambiei ca proprietar al acesteia si ca titular al drepturilor izvorand din aceasta.

Efectul de garantie al girului

Transmitand cambia prin gir, girantul isi asuma obligatia de garantare a acceptarii si platii de catre tras nu numai fata de giratar, ci si fata de toti posesorii succesivi ai titlului. Obligatia girantului isi are temeiul in lege (art.16 si art.17), care creeaza pentru transmiterea cambiei un regim deosebit de dreptul comun. Conform dreptului comun, transmitatorul creantei nu garanteaza decat existenta creantei.

Efectul de garantie al girului isi gaseste precizarea si in dispozitiile art 48 din lege. Conform acestui text de lege posesorul isi poate exercita drepturile de regres impotriva girantilor, tragatorului si a celorlalti obligati.

Girul si emiterea unei noi cambii. Asemanari si deosebiri

Datorita acestor efecte speciale ale girului s-a ajuns la concluzia ca girul este o noua cambie care se adauga celei fundamentale, esentiale. Prin el se repeta operatiunea initiala efectuata de tragator, adica ordinul de plata adresat de posesor, de giratar trasului si se asuma obligatia de garantie a acceptarii si platii din partea acestuia.

Intre gir si cambie exista insa si deosebiri esentiale.Astfel, in timp ce tragatorul creeaza cambia, girantul isi da

semnatura pe o cambie existenta.Pe de alta parte, desi obligatia asumata de girant este literala,

abstracta si trebuie sa fie lipsita de conditii ca si aceea a acceptantului sau

61

Page 62: Suport de Curs Drept Comercial

tragatorului, ea este insa diferita de obligatiile acestora, intrucat girantul se poate exonera de garantia de acceptare si plata.

Excluderea garantiei de acceptare si plata.

Efectul de garantie al girului nefiind considerat unul esential, asa cum este cel de transmitere a cambiei, girantul se poate exonera atat de raspunderea de acceptare cat si de cea de plata. Formulele utilizate in mod obisnuit sunt „fara garantie”, „fara obligo”, „fara responsabilitate cambiala”, „fara regres” sau orice alta formula similara care ar exprima in mod neechivoc manifestarea intentiei de a se inlatura raspunderea de garantie. Nu sunt socotite ca exprima in mod neechivoc aceasta intentie formule ca „in depozit” sau „fara prejudiciu”.

In situatia in care din modul de redactare a clauzei nu rezulta cu claritate ca s-a inlaturat numai una dintre obligatiile de garantie, se considera ca exonerarea cuprinde amandoua obligatiile, iar daca girantul, printr-o clauza expresa, s-a descarcat de raspunderea pentru plata, acesta nu are nici un fel de raspundere in cazul in care cambia a fost acceptata.

Daca a fost inserata o clauza de descarcare de responsabilitate pentru acceptare, el nu raspunde decat in cazul in care plata este refuzata la scadenta si in consecinta fata de el este exclus regresul ca urmare a dresarii protestului de neacceptare. Chiar daca posesorul a dresat protestul de neacceptare, el este obligat sa prezinte din nou la scadenta cambia trasului si sa dreseze protestul pentru neplata.

Girantul care s-a exonerat atat de obligatia de garantie cat si de cea de plata garanteaza numai existenta creantei. Nu este vorba insa de o cesiune, giratarul dobandind drepturi autonome fata de debitorii cambiali. Mai este de precizat ca o clauza de descarcare de responsabilitate nu profita decat girantului care a inscris-o in girul sau.

§4.3.4. Efectul de legitimare al girului

Ca urmare a transmiterii cambiei prin gir, giratarul este legitimat in calitate de creditor al sumei mentionate in titlu si in consecinta este abilitat sa exercite drepturile prevazute in cambie. Acesta este considerat pe buna dreptate ca fiind un efect esential si specific in acelasi timp al girului, neputand fi inlaturat, prin introducerea vreunei clauze in acest sens.

Potrivit art. 18 din Lege detinatorul unei cambii este socotit posesor legitim al acesteia daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb.

62

Page 63: Suport de Curs Drept Comercial

Verificarea legitimarii se efectueaza exclusiv pe baza elementelor formale, facandu-se abstractie de valabilitatea intrinseca a diferitelor acte juridice de transmitere.

In baza legitimarii conferita de un sir neintrerupt de giruri posesorul care este legitimat formal se prezuma, pana la dovada contrarie, ca titulular al dreptului de creanta si proprietar al cambiei.

Tertul, care de buna credinta si fara greseala grava dobandeste cambia de la un astfel de posesor legitimat formal, devine titular al dreptului cambial, chiar daca autorul sau nu a avut aceasta calitate. In consecinta, debitorul care plateste la scadenta unui astfel de posesor, este considerat ca si-a achitat in mod valabil obligatia si nu i se poate cere o plata noua.

Legitimarea formala in baza unui sir neintrerupt de giruri trebuie sa rezulte dintr-o identitate perfecta intre giratarul primului gir si girantul din girul urmator. Primul gir va fi efectuat de beneficiarul cambiei, iar ultimul posesor al documentului trebuie sa se identifice cu ultimul giratar din sirul de giruri.

Sunt situatii in care sirul de giruri poate parea intrerupt din punct de vedere formal si anume atunci cand cambia s-a transmis pe calea dreptului comun, de exemplu prin succesiune. In acest caz nu mai apare ca girant primitorul titlului in baza girului anterior. Nu se va considera insa intrerupt sirul de giruri daca se face dovada transmiterii de drept comun intre ultimul giratar al sirului neintrerupt de giruri girantul care incepe un nou sir.

Sirul de giruri nu va fi considerat intrerupt in situatia girurilor sterse, care, astfel cum prevede art.18 alin. 1 teza finala din Lege, sunt considerate nescrise. Nu are importanta cauza pentru care s-a facut aceasta stergere a girului daca nu s-a intrerupt continuitatea girurilor.

Debitorul poate insa sa probeze ca stergerea unui gir intermediar s-a facut in mod abuziv si ca posesorul titlului tinde sa profite cu rea credinta de acest act ilicit.

Pentru a se stabili continuitatea girurilor se va avea in vedere continuitatea lor pe dosul cambiei, fiind important ca sirul de giruri sa nu prezinte nici o lacuna. In caz contrar este necesar ca aceasta sa fie implinita prin referire la mentiunile care figureaza in alta parte pe titlu. Nu se poate face insa apel la elemente exterioare titlului.

Continuitatea sirului de giruri este insa considerat intrerupt datorita girurilor care nu indeplinesc conditiile de valabilitate, astfel cum acestea au fost analizate anterior.

In ceea ce-l priveste pe obligatul de regres care reintra in posesia cambiei prin plata, acesta nu este legitimat pentru exercitarea drepturilor cambiale decat daca au fost sterse girurile posterioare aceluia in care el

63

Page 64: Suport de Curs Drept Comercial

figureaza ca giratar, dar el poate actiona impotriva debitorilor sai de regres in baza dovezii ca a platit titlul.

In ce priveste girurile ulterioare protestului, daca ultimul gir este in alb, primul gir care urmeaza dupa protest trebuie sa fie semnat de acela care a facut sa se dreseze protestul, pentru ca in ipoteza contrarie ar insemna ca protestul a fost dresat de o persoana care nu avea calitatea de creditor.

Fiind legitimat formal, posesorul care invoca o serie neintrerupta de giruri nu mai este obligat sa-si stabilieasca si legitimarea sa substantiala. Debitorul nu poate sa verifice decat identitatea posesorului cu giratarul ultimului gir si succesiunea formala a girurilor, facand o plata valabila daca aceste doua conditii sunt indeplinite, bineinteles in afara de cazul in care s-ar putea imputa debitorului care plateste ca ar fi savarsit o culpa grava sau o frauda impotriva intereselor creditorului cambial.

§4.3.5. Revendicarea cambiei

Pot exista unele situatii, generate in principal de rapiditatea cu care se incheie operatiile comerciale, in care posesorul legitim al titlului este deposedat fie in mod involuntar de acesta, prin furt sau pur si simplu prin pierdere, fie in mod voluntar, cand il incredinteaza unui tert in diverse scopuri, nu pentru transmitere, iar acesta il transmite altei persoane.

Pentru a nu se periclita circulatia cambiei legiuitorul a stabilit ca drepturile cambiale pot fi dobandite de la un netitular, atunci cand achizitorul a fost de buna credinta. Astfel, art 18 alin. 3 din Lege prevede ca „daca o persoana a pierdut, prin orice intamplare, posesiunea unei cambii, noul posesor care justifica dreptul sau in modul aratat in alineatul precedent nu este tinut sa predea cambia, afara numai daca a dobandit-o cu rea credinta sau daca a savarsit o eroare grava in dobandirea ei.”

Cel caruia ii este transmis titlul de catre un netitular al acestuia, pentru a-l dobandi in mod valabil, trebuie sa fie legitimat formal si sa fie de buna credinta, respectiv sa nu aiba cunostinta ca transmitatorul nu avea dreptul sa dispuna de titlu sau sa nu cunoasca viciul care impiedica transmiterea lui.

Buna credinta este exclusa si in situatia in care dobanditorul ar fi putut cunoaste aceste vicii daca ar fi dat dovada de diligenta obisnuita a unui comerciant, cum ar fi in cazul in care nu a verificat imputernicirea transmitatorului titlului sau daca ar tine seama de disproportia dintre valoarea cambiei si situatia economica a transmitatorului sau daca nu ar cerceta cauzele stersaturilor sau corecturilor din ultimul gir.

Buna credinta trebuie sa existe la momentul transmiterii cambiei. Totodata, daca dobanditorul este de buna credinta, giratarul sau, chiar

64

Page 65: Suport de Curs Drept Comercial

daca este de rea credinta, dobandeste un drept valabil, intrucat buna credinta a posesorului anterior acopera reaua credinta a celui ulterior.

Buna credinta nu acopera insa orice fel de vicii ale girului – de exmplu incapacitatea de instrainare a transmitatorului imediat – dispozitiile legale sus amintite aplicandu-se numai in cazurile de deposedare a posesorului legitim, cand cel care transmite titlul nu este, in consecinta, titular al drepturilor cambiale.

Prin urmare, daca conditiile de buna credinta si de legitimare formala nu sunt intrunite, posesorul cambiei poate fi obligat de catre titularul dreptului de creanta si proprietar al cambiei, printr-o actiune in revendicare, sa predea titlul. Ca parat intr-o astfel de actiune posesorul titlului nu poate decat sa prezinte titlul si sa invedereze ca este legitimat in baza unui sir neintrerupt de giruri. Buna sa credinta se prezuma, sarcina probei contrare revenind reclamantului.

§4.4. Girurile improprii

Girurile care nu produc efectele specifice raportului cambial, in special efectul translativ, ori produc numai unele dintre aceste efecte sunt considerate giruri anormale sau improprii. Fac parte din aceasta categorie girul cu clauza „nu la ordin”, girul cu clauza „pentru procura”, girul cu clauza „in garantie”, girul cu clauza „fara garantie”.

§4.4.2. Girul cu clauza „nu la ordin”

Cambia este un titlu prin excelenta girabil. Legea insa permite tragatorului sa inscrie in cambie clauza „nu la ordin” sau o expresie echivalenta, in acest caz, titlul fiind transmisibil numai in forma si cu efectele unei cesiuni de drept comun (art 13 alin. 2 din Lege). Girul cu clauza „nu la ordin” produce efectele girului, cu restrictia ca giratarul nu mai poate transmite cambia prin gir altei persoane.

§4.4.3. Girul cu clauza „pentru procura”

Girul s-a utilizat la origine pentru desemnarea unui procurator care sa incaseze creanta in numele titularului. In prezent girul „per procura” exista paralel cu girul propriu, astfel cum l-am definit anterior, fiind folosit pentru a se da imputernicire, intr-o forma cambiala, unei terte persoane care sa reprezinte drepturile titularului.

65

Page 66: Suport de Curs Drept Comercial

Art. 20 din Lege prevede ca daca girul cuprinde mentiunea „valoarea pentru acoperire”, „pentru incasare”, „pentru procura” sau alta mentiune care implica un simplu mandat, posesorul poate sa exercite toate drepturile izvorand din cambie, dar nu o poate gira decat cu titlu de procura.

Prin urmare, acest tip de gir este menit sa confere giratarului calitatea de reprezentant al girantului pentru incasarea sumei mentionate in cambie. Nefiind decat un mandatar, giratarul dobandeste numai puterea de exercitare a drepturilor cambiale. El nu poate transmite cambia prin gir altei persoane decat tot printr-un gir „pentru procura”. Pentru acelasi motiv nici efectul de garantie a al girului nu se produce in sarcina girantului si in beneficiul giratarului.

§4.4.4. Girul cu clauza „in garantie”

Cambia poate fi data si in garantie pentru asigurarea unei creante pe care giratarul o are fata de girant. Constituirea unei garantii reale mobiliare asupra cambiei se realizeaza prin inserarea in gir a clauzei „in garantie”, „valoare in garantie” sau a unei expresii echivalente, astfel cum rezulta si din art. 21 din Lege.

In temeiul acestei clauze giratarul se legitimeaza ca posesor si are dreptul sa se despagubeasca cu preferinta din suma incasata in baza cambiei, legiuitorul punand in acest mod la dispozitia comerciantilor o forma simpla de constituire a unei garantii.

In temeiul unui gir cu clauza „in garantie” giratarul va putea exercita in numele sau propriu toate drepturile izvorand din cambie. Cu toate acestea, un nou gir pe care acesta l-ar efectua, nu ar avea decat valoarea unui gir „pentru procura” (art. 21 alin. 1 din Lege).

Conditiile de forma pe care trebuie sa le indeplineasca girul in garantie sunt acelea necesare pentru girul simplu, el putand lua si forma girului in alb.

§4.4.5. Girul cu clauza „fara garantie”

Un astfel de gir exonereaza pe girant de raspunderea care ii revine pentru neacceptarea ori neplata cambiei de catre tras, avand numai un efect de legitimare a posesiunii titlului.

Girantul care insereaza pe cambie un astfel de gir raspunde numai pentru existenta creantei, fara a garanta acceptarea si plata cambiei de catre tras, atat fata de primul giratar cat si fata de ceilalti.

§5. Acceptarea cambiei

66

Page 67: Suport de Curs Drept Comercial

Acceptarea cambiei este o declaratie de vointa din partea trasului, care devine astfel obligat principal si, in consecinta, lui trebuie sa i se prezinte cambia la plata.

Asa cum am aratat, cambia cuprinde ordinul tragatorului adresat trasului de a plati beneficiarului o anumita suma de bani. Obligatia de plata a trasului nu se naste din ordinul dat de tragator, ci din manifestarea de vointa a trasului insusi.

Trasul nu este obligat sa accepte o cambia trasa asupra sa, nici daca tragatorul este creditorul sau, deoarece nu poate fi obligat sa primeasca o agravare a pozitiei sale juridice, supunandu-se rigorilor normelor cambiale.

Acceptarea cambiei de catre tras da nastere unei obligatii autonome, literale si abstracte, cauza care a determeinat pe tras sa accepte fiind indiferenta posesorilor de buna credinta a cambiei. Totodata, obligatia trasului este independenta de orice raport juridic existent intre tras si tragator.

Prin acceptarea cambiei trasul devine si obligat solidar alaturi de ceilalti semnatari.

§5.2. Prezentarea cambiei pentru acceptare

In principiu, prezentarea cambiei pentru acceptare este facultativa, intrucat tragatorul da ordin trasului nu de a accepta cambia, ci de a o plati. Si formularea art. 24 din lege indica acest lucru, dispunand ca posesorul cambiei sau chiar un simplu detinator “poate” prezenta cambia spre acceptare. Inseamna ca posesorul cambiei are facultatea de a prezenta cambia direct la plata, fara a o prezenta in prealabil pentru acceptare.

Utilitatea prezentarii cambiei pentru acceptare este aceea ca, atunci cand posesorul nu are deplina incredere in tragator, iar trasul este solvabil, acceptarea ii ofera un debitor in plus.

Exista anumite situatii, prevazute de lege, in care prezentarea cambiei catre tras, pentru acceptare, este obligatorie, si anume:

a. cand scadenta cambiei a fost stabilita la un anumit termen de la vedere (art 26 din lege), deoarece termenul pentru scadenta curge de la data cand cambia a fost vazuta de catre debitor, prezentarea cambiei pentru acceptare fiind indispensabila pentru stabilirea scadentei;

b. cand tragatorul ori girantul a stipulat in cambie clauza prezentarii titlului pentru acceptare (art 25 din lege).

67

Page 68: Suport de Curs Drept Comercial

Neprezentarea cambiei spre acceptare in situatia in care aceasta este obligatorie duce la pierderea de catre posesorul cambiei a actiunilor cambiale fata de tras, tragator si giranti.

Termenul in care se poate face prezentarea este cel stabilit de tragator sau de giranti. In cambiile platibile la un anumit timp de la vedere termenul de prezentare, fixat de art 26 din lege, este de un an de la data emisiunii, termen pe care tragatorul are facultatea sa-l prelungeasca sau sa-l scurteze. Girantii au numai posibilitatea de a scurta termenul fixat de tragator sau termenul legal.

Mentionam ca legea ofera posibilitatea tragatorului de a interzice prezentarea cambiei la acceptare, cu exceptia cazului in care cambia este platibila la un tert sau este platibila intr-o alta localitate decat cea a domiciliului trasului, pentru ca trasul trebuie sa fie instiintat spre a fi in masura sa procure tertului mijloacele necesare sau sa numeasca un tert pentru a plati cambia.

De asemenea, tragatorul poate sa stipuleze ca prezentarea spre aceptare nu va putea avea loc inaintea unei anume date (art. 25 alin 3 din lege).

Tragatorul si girantii nu mai raspund de neacceptare in situatia in care cambia a fost prezentata spre acceptare, cu toate ca prezentarea era interzisa.

Acestea rezulta din principiul solidaritatii.

§5.3. Conditiile acceptarii cambiei

§5.3.1. Cine si cui se prezinta cambia pentru acceptare

Astfel cum reiese din dispozitia art. 24 din lege, atat posesorul cambiei cat si un simplu detinator al acesteia poate prezenta cambia la acceptare. Prin posesor se intelege titularul drepturilor cambiale, legitimat printr-un sir neintrerupt de giruri, iar prin detinator oricine se gaseste in posesia materiala a titlului, fara a i se cere o legitimare cambiala.

Prezentarea cambiei spre acceptare trebuie sa fie efectiva, prin infatisarea titlului si facuta trasului sau indicatului la nevoie, daca acesta din urma exista.

Tot trasului trebuie sa i se prezinte cambia la acceptare si in cazul cambiei domiciliate, intrucat acceptarea este o facultate personala a trasului si trebuie sa emane de la el, iar pe de alta parte domiciliul indicat nu este obligatoriu decat dupa acceptare si priveste numai efectuarea platii.

68

Page 69: Suport de Curs Drept Comercial

Acceptarea presupune capacitatea trasului de a se obliga cambialmente, in caz contrar titlul va fi prezentat reprezentantului legal sau, dupa caz, mostenitorilor sai.

§5.3.2. Data si locul prezentarii cambiei

Posesorul sau detinatorul cambiei o poate prezenta pentru acceptare pana la scadenta, cu exceptia cazurilor in care prezentarea este obligatorie (art 24 din lege).

Daca prezentarea pentru acceptare este obligatorie, fie in baza unei dispozitii legale, fie in baza unei clauze inserate in titlu, datarea acceptarii devine o mentiune esentiala, a carei nerespectare duce la decaderea din actiunea de regres. Posesorul, pentru a pastra dreptul de regres in situatia in care acceptarea nu este datata, trebuie “sa ceara sa se constate aceasta lipsa, printr-un protest facut in timp util.” (art 28 alin 2 teza a IIa din lege).

Legea a prevazut si situatia in care trasul are nevoie de timp de gandire in vederea acceptarii cambiei si de aceea a stipulat, prin disp. art. 27, dreptul acestuia de a cere, chiar nemotivat, o a doua prezentare a titlului in ziua urmatoare, posesorul neputand refuza.

Motivele care pot fi invocate de tras sunt fie sa reflecteze daca doreste sa-si asume o asemenea obligatie, fie sa verifice daca este debitor al tragatorului si pana la ce suma sau daca are nevoie sa ia legatura cu acesta din urma pentru a-i confirma autenticitatea cambiei.

In aceasta situatie drept data a prezentarii si a acceptarii este considerate data primei prezentari. Cererea pentru o a doua prezentare trebuie mentionata pe titlu sau printr-un act de protest, in caz contrar protestul dresat in ziua urmatoare, daca trasul refuza acceptarea, va fi considerat tardiv si posesorul va fi decazut din actiunea de regres.

Cat priveste locul prezentarii cambiei pentru acceptare acesta este la domiciliul trasului (art 24 din lege), astfel cum este definit de art 98: “locuinta sau sediul” celui obligat.

§5.3.3. Forma si continutul acceptarii

Art. 28 alin. 1 din lege impune anumite conditii de forma ale acceptarii cambiei si anume sa fie scris pe cambia cuvantul “acceptat” sau o formula echivalenta si sa poarte semnatura trasului. Se prezuma ca acceptare simpla semnatura trasului inserata pe fata cambiei. Semnatura trebuie sa indeplineasca conditiile oricarei semnaturi cambiale.

Se impune ca acceptarea sa fie data de persoana care este indicata ca tras. Simpla semnatura a unei persoane diferita de tras poate fi

69

Page 70: Suport de Curs Drept Comercial

interpretata ca fiind data pentru aval (art 34 din lege), fiind singurele posibile pe fata cambiei.

Ca orice obligatie cambiala, acceptarea trebuie sa fie neconditionata. Legea permite insa o acceptare partiala a sumei de plata, orice alta conditie sau modificare impusa de tras socotindu-se refuz al acceptarii. Acceptantul ramane insa obligat in limita acestei acceptari. (art 29 din lege).

Acceptarea conditionata sau modificatoare a continutului cambiei, fiind socotita refuz de acceptare, justifica exercitarea dreptului de regres inainte de scadenta. Fata de tras obligatia sa este valabila in limitele stabilite de el insusi.

Cat priveste data, astfel cum am precizat, nu se impune ca acceptarea sa fie datata, decat in anumite situatii expres prevazute de lege.

§5.4. Efectele acceptarii cambiei si ale refuzului de acceptare

Acceptand cambia trasul isi asuma o obligatie cambiala fata de toti semnatarii titlului, inclusiv fata de tragator. Astfel cum prevede art. 31 alin. 2 din lege posesorul, chiar daca este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut pe cale de regres.

Fata de acesta din urma(de tragator) trasul devine obligat numai in cazul neplatii la scadenta si daca tragatorul se afla in posesia titlului.

Obligatia trasului este valabila chiar daca a acceptat ignorand falimentul tragatorului, situatie in care creanta impotriva trasului urmeaza a fi inscrisa la masa credala si urmarita ca atare. Faptul ca cel ce prezinta cambia spre acceptare cunoaste situatia tragatorului si nu o comunica trasului nu constituie din partea lui un dol, deoarece nu are o obligatie juridica de acest fel.

§5.6. Revocarea acceptarii

Art. 32 din lege prevede posibilitatea pentru tras de a sterge acceptarea atata timp cat se afla in posesia titlului, aceasta considerandu-se in acest caz refuzata, cu toate consecintele pe care le implica. Legea prevede si o prezumtie simpla, ca stergerea se considera efectuata pana la inapoierea titlului.

Stergerea acceptarii nu se mai poate face dupa restituirea titlului, nici chiar cu acordul prezentatorului. In ipoteza unei astfel de intelegeri, stergerea va fi valabila numai fata de prezentator, iar ceilalti semnatari, dovedind ca aceasta a avut loc dupa restituirea titlului, vor putea urmari cambial pe tras.

70

Page 71: Suport de Curs Drept Comercial

Stergerea se poate efectua fie prin tragerea de linii peste formula acceptarii, fie prin scrierea cuvantului “anulat”, fie prin radiere sau stergere chimica, fie prin scrierea unei mentiuni din care sa rezulte vointa de a revoca acceptarea data.

De la regula ca acceptarea “stearsa” se considera refuzata alin. 2 al art. 32 prevede o restrictie, si anume daca trasul a adus la cunostinta posesorului sau a oricarui semnatar, printr-un inscris, ca a acceptat, el ramane obligat fata de acestia in limita acceptarii.

Aceasta prevedere este in scopul protejarii creditorului. Astfel, desi in mod obisnuit instiintarea posesorului despre acceptare se face prin remiterea cambiei, aceasta se poate face si pe alta cale si anume printr-un inscris, care poate fi si o telegrama. Posesorul primind instiintarea despre acceptare asteapta pana la scadenta si s-ar putea ca drepturile sale sa fie periclitate prin neexercitarea regresului pentru refuz de acceptare.

Instiintarea facuta de tras confera caracter irevocabil acceptarii fata de cel incunostintat si, prin urmare, trasul nu ar mai putea trimite o contrainstiintare.

§5.7. Acceptarea extraordinara a cambiei

In mod normal cel care accepta cambia este trasul. Daca acesta refuza acceptarea, ia fiinta dreptul de regres inainte de scadenta, cu un intreg sir de consecinte negative.

Pentru a se evita declansarea actiunilor de regres, legea prevede posibilitatea acceptarii extraordinare a cambiei de catre indicatul la nevoie si de catre acceptantul prin interventie, care vor deveni obligati cambiali si vor raspunde intocmai ca debitorul pentru care a fost desemnat sau pentru care a intervenit.

§5.7.2. Indicatul la nevoie

In eventualitatea ca trasul nu va accepta cambia, tragatorul, girantul si avalistul pot indica, printr-o clauza cambiala obligatorie pentru posesori, o persoana care sa accepte la nevoie cambia. In aceasta situatie posesorul nu poate exercita dreptul de regres decat daca indicatul la nevoie refuza acceptarea si a fost intocmit protestul de neacceptare.

In calitate de indicat la nevoie poate fi un tert sau orice obligat cambial si chiar trasul, cu exceptia acceptantului, cu conditia de a domicilia la locul platii. In caz contrar clauza prin care se desemneaza indicatul la nevoie nu este obligatorie pentru posesor.

Cu privire la persoanele care pot indica un acceptant la nevoie acestea sunt obligatii de regres, trasul nu ar putea, refuzand acceptarea, sa faca o atare indicatie, pentru ca nu numai ca nu este obligat de regres dar nu este nici macar obligat cambial.

71

Page 72: Suport de Curs Drept Comercial

§5.7.3. Intervenientul pentru onoare

Consecintele fuzului acceptarii cambiei de catre tras pot fi evitate si prin acceptarea cambiei de catre o persoana care, din proprie initiativa, isi manifeste vointa de a accepta cambia in locul trasului. Aceasta persoana poarta denumirea de intervenient pentru onoare.

Interventia se poate produce in favoarea oricarui obligat de regres, insa intervenientul trebuie sa declare in favoare cui intervine, in lipsa de indicatie legea prezumand ca interventia este in favoarea tragatorului.

Intervenient pentru onoare poate fi un tert sau unul dintre obligatii de regres, precum si trasul.

Acceptarea trebuie sa poarte asupra intregii sume si sa fie scrisa pe cambie, legea neprevazand o formula sacramentala pentru valabilitatea acesteia, in practica utilizandu-se formule precum “acceptat prin interventie”, “sub protest”, “pentru onoarea lui”, “pentru”. Este de mentionat ca simpla semnatura a acceptantului pentru onoare nu este suficienta, din cambie trebuind sa reiasa cu certitudine vointa de a accepta pentru onoare.

Astfel cum prevede art 75 alin 3 din lege, acceptarea prin interventie nu este obligatorie pentru posesorul cambiei, el putand sa o refuze, deoarece nu este obligat sa accepte un alt obligat decat acela pe care l-a avut in vedere. Daca o admite insa, posesorul pierde dreptul de a exercita regresul.

§6. Avalul

Definitie

Avalul este „un act juridic prin care o persoana, numita avalist, se obliga sa garanteze obligatia asumata de unul dintre debitorii cambiali, numit avalizat”.

Avalist poate fi atat un tert cat si un alt semnatar al cambiei, dispozitiile art. 33 alin. 2 din lege punand astfel capat diferentelor de opinie existente anterior cu privire la posibilitatea celor a caror semnatura figureaza deja pe cambie sa fie si avalisti.

Ramane insa valabil faptul, ca ori de cate ori avalul nu adauga nici o garantie in plus fata de obligatia preexistenta, cu alte cuvinte ori de cate ori avalistul nu-si agraveaza situatia existenta, avalul dat de un semnatar al cambiei nu prezinta utilitate, de exemplu avalul acceptantului sau cel al giratarului pentru girantul precedent.

72

Page 73: Suport de Curs Drept Comercial

Astfel cum rezulta din disp. art. 35 alin. 2 din lege, valabilitatea avalului este conditionata de valabilitatea formala a obligatiei garantate. Daca aceasta este nula pentru vicii de forma, avalul va fi si el lovit de nulitate. Avalul va fi valabil insa daca obligatia garantata este nevalabila pentru alte cauze.

Daca obligatia avalistului nu indeplineste conditiile unei obligatii cambiale, sanctiunea care intervine este transformarea avalului intr-o fidejusiune.

§6.2.2. Conditiile de forma

Art. 34 din lege are in vedere urmatoarele conditii de forma:Avalul se exprima prin cuvintele „pentru aval” sau prin orice

formula echivalenta si se semneaza de avalist. Formula echivalenta intrebuintata nu trebuie sa fie echivoca, in caz contrar avalul ramane fara valoare cambiala. Avalul se da pe cambie sau pe adaos.

Avalistul este obligat in acelasi mod ca si persoana pentru care a garantat (art 35 alin 1 din lege), imprumutand pozitia juridica a acestuia. Prin urmare:

§6.3.2. Exceptiile care pot fi opuse de avalist

Avalistul urmarit pentru plata cambiei poate opune exceptii privind valabilitatea formala a cambiei si a obligatiei garantate, precum si cele referitoare la exercitarea actiunii cambiale.

Daca posesorul a pierdut actiunea cambiala impotriva avalistului, nu-l poate executa ca pe un fidejusor, decat daca va dovedi ca avalistul este obligat printr-un astfel de raport fundamental.

Astfel cum reiese din interpretarea art. 65 din lege, daca posesorul pierde actiunea cambiala, nu va avea impotriva avalistului o actiune intemeiata pe imbogatirea fara justa cauza, intrucat legea nu prevede decat posibilitatea exercitarii unei astfel de actiuni impotriva tragatorului, acceptantului sau girantului, iar cand legiuitorul a vrut sa recunoasca posesorului care a pierdut actiunea cambiala dreptul unei actiune de drept comun, a prevazut aceasta in mod expres.

In apararea sa, avalistul poate invoca si exceptiile sale personale21, rezultand din raporturile sale cu posesorul cambiei. Nu va putea insa invoca exceptiile personale ale avalizatului, rezultand din raporturile dintre acesta si posesorul cambiei.

21 Normele cadru ale BNR prevad, la pct. 207 si 208 ca obligatia avalistului este o obligatie autonoma in sensul ca el poate invoca impotriva posesorului cambiei numai exceptiile sale personale si nu ale persoanei pe care a avalizat-o.

73

Page 74: Suport de Curs Drept Comercial

De asemenea poate invoca plata cambiei de catre avalizat precum si stingerea obligatiei prin efectul compensatiei operate intre avalizat si posesorul cambiei.’

§6.3.3. Drepturile avalistului

Conform art. 35 alin. 3 din lege, cand avalistul plateste cambia, el dobandeste drepturile izvorand din ea impotriva avalizatului si a celor care sunt obligati in temeiul cambiei catre acesta din urma.

In ce priveste natura drepturilor avalistului, in doctrina s-au conturat doua opinii.

O prima opinie care considera ca legea consacra un caz de subrogare a avalistului in drepturile izvorand din cambie si o a doua opinie, la care ne raliem, care apreciaza ca dobandirea drepturilor avalistului se produce ope legis, ca efect al platii cambiei.

Fiind un garant al platii cambiei, avalistul, dupa ce a platit suma mentionata in cambie, este indreptatit sa recupereze ceea ce a platit, in conditiile art. 31 alin 3 din lege. Actiunile pe care le are la indemana avalistul sunt diferite in functie de calitatea pe care o are cel garantat.

Daca mai multi avalisti au garantat un singur obligat cambial intre ei nu exista raporturi cambiale, ci numai de solidaritate (art. 60 din lege), iar avalistul care a platit va putea urmari pe ceilalti avalisti conform dreptului comun.

§7. Plata cambiei

Scopul crearii cambiei este plata sumei de bani inscrisa in titlu. De aceea, daca emiterea titlului prezinta o deosebita importanta prin faptul ca modul intocmirii lui stabileste conditiile obligatiei cambiale, plata reprezinta ratiunea de a fi a titlului, deoarece in vederea ei se creeaza cambia.

§7.1.2. Prezentarea cambiei la plata

Intrucat cambia este un titlu negociabil este posibil ca debitorul să nu cunoască pana la scadenta, cine este creditorul sau. De aceea art. 41 din lege prevede obligatia posesorului care detine o cambie platibila la o zi fixa, la un anumit termen de la emisiune sau la un anumit termen de la vedere sa o prezinte la plata in ziua in care este platibila sau in urmatoarele doua zile lucratore ce urmeaza.

74

Page 75: Suport de Curs Drept Comercial

Spre deosebire de acceptare, care in principiu este facultativa, legea prevede de aceasta data obligativitatea prezentarii cambiei la plata si asta deoarece numai in acest mod se poate face plata. Totodata, prezentarea cambiei la plata este o conditie indispensabila pentru dresarea in mod valabil a protestului in cazul refuzului de plata si o cerinta care trebuie satisfacuta prealabil oricarei cereri de chemare in judecata. Este de subliniat faptul ca prezentarea cambiei la plata trebuie sa fie reala si efectiva.

Ca urmare a faptului ca in ultimii ani sistemul de plati si decontari din Romania a cunoscut un amplu process de reforma s-a impus modificarea legii 58/1993 asupra cambiei si biletului la ordin astfel incat cambia si biletul la ordin sa poata fi procesate prin mijloace electronice.

Ca o consecinta a reformei sistemului de plati si decontari s-au adus modificari substantiale in ceea ce priveste prezentarea la plata a cambiei.

Astfel prezentarea unei cambii la plta se poate face in original sau prin trunchiere.

In acceptiunea legii trunchierea reprezinta procedeul informatic care consta in urmatoarele operatiuni successive:

a) transpunerea în format electronic a informatiilor relevante de pe cambia originala;

b) reproducerea imaginii cambiei originale în format electronic; sic) transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile

prevazute la lit. a) si b) catre institutia de credit platitoare.Pot face obiectul trunchierii numai cambiile acceptate.Prezentarea la plata a unei cambii prin trunchiere produce aceleasi

efecte juridice ca si prezentarea la plata a cambiei originale, cu conditia ca aceasta din urma sa fi fost emisa cu respectarea prevederilor legii.

Institutiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu conditia ca între ele sa existe o conventie prealabila în contextul unui aranjament de plata sau o conventie constând în aderarea lor la un sistem de plati.

Informatiile relevante pentru trunchiere, cuprinse în cambia originala, sunt stabilite potrivit conventiilor prealabile.

Imaginea cambiei originale reprezinta copia electronica a cambiei originale. Imaginea cambiei originale trebuie sa respecte standardele stabilite potrivit conventiilor prealabile.

Momentul receptionarii de catre institutia de credit platitoare, respectiv de catre un sistem de plati a informatiilor relevante pentru trunchiere si a imaginii electronice a respectivei cambii, constituie momentul prezentarii la plata.

Transmiterea catre institutia de credit platitoare a informatiilor relevante si a imaginii cambiei, prin trunchiere, trebuie realizata astfel

75

Page 76: Suport de Curs Drept Comercial

încât sa se asigure autenticitatea si integritatea acestora, prin utilizarea oricaror procedee tehnice admise de lege.

Când prezinta la plata o cambie prin trunchiere, institutia de credit este obligata:

sa verifice daca acea cambie în original respecta în forma si continut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu exceptia autenticitatii semnaturilor tragatorului si girantilor;

sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cambia în original, precum si conformitatea imaginii cambiei cu cambia în original.

§7.1.3. Cine are dreptul la plata

Posesorul legitim al cambiei are dreptul la plata, fiind de altfel si singurul care poate prezenta cambia la plata – spre deosebire de prezentarea pentru acceptare care poate fi efectuata si de un simplu detinator al titlului. Posesor legitm este fie beneficiarul cambiei, fie giratarul care se legitimeaza printr-un sir neintrerupt de giruri. Precizam ca posesorul unei cambii in baza unui gir in alb nu este tinut sa-l completeze cu numele sau pentru a fi legitimat sa primesca plata.

Posesorul poate cere plata fie personal, fie printr-un madatar caruia i-a girat titlul pentru incasare.

Debitorul are obligatia sa verifice succesiunea regulata a girurilor, nu insa si autenticitatea semnaturilor girantilor (art 44 alin 3, teza a IIa din lege).

§7.1.4. Cui se poate cere plata

Plata se poate cere in primul rand acceptantului intrucat este debitorul principal. In doctrina s-a considerat ca titlul poate fi prezentat trasului pentru plata chiar daca nu a acceptat, intrucat refuzul acceptarii nu exclude dreptul de a efectua plata.

Cambia se poate prezenta pentru plata si domiciliatarului, indicatului la nevoie precum si direct avalistului trasului acceptant, care este obligat sa plateasca si poate fi executat silit fara ca el sa poata cere ca o prezentare prealabila sa sa fi fost facuta trasului. Dar, daca avalistul refuza plata, prezentarea facuta lui si dresarea fata de el a protestului de neplata nu constituie o prezentare apta sa conserve posesorului actiunea impotriva obligatilor de regres.Cambia poate fi prezentata la plata, in subsidiar si daca sunt indeplinite cerintele legale si debitorilor de regres.

§7.1.5. Data platii

76

Page 77: Suport de Curs Drept Comercial

Potrivit dispozitiilor art. 41 din lege, posesorul unei cambii platibile la o zi fixa, la un anumit termen de la data emisiunii sau la un anumit termen de la vedere trebuie sa o prezinte la plata fie in ziua in care este scadenta, fie in urmatoarele doua zile lucratoare.

Daca o cambie este la vedere ea va fi platibila la prezentare, nu mai tarziu insa de un an de la data emiterii sau in termenele fixate de tragator precum si de girant.

Deoarece termenul prevazut in cambie este atat in folosul debitorului cat si al creditorului, daca prezentarea la plata este facuta anterior scadentei, aceasta nu este considerata legitima, creditorul neavand dreptul sa ceara plata anticipat si, pe de alta parte, posesorul titlului nu este tinut sa primeasca plata inainte de scadenta.

§7.1.6. Locul platii

Potrivit art. 42 din lege cambia trebuie sa fie prezentata la plata la locul si adresa prezentate in cambie. In lipsa mentiunii privind adresa, cambia se va prezenta la plata la domiciliul trasului sau al domiciliatarului, la domiciliul acceptantului prin interventie sau al indicatului la nevoie.

Prin urmare, posesorul se va prezenta cu titlul si va cere plata la adresa prezentata in cambie sau la cea determinata de lege in conditiile art. 42, solicitarea platii la alta adresa nu produce efecte legale.

In doctrina s-a considerat ca ordinea prescrisa de art. 42 este obligatorie si trebuie respectata de posesor cu ocazia prezentarii cambiei pentru plata. Astfel, daca in cambie nu se indica o adresa unde trebuie facuta plata – stiut fiind ca numai indicarea locului platii este obligatorie, conform art. 1 pct. 5 din lege – posesorul trebuie sa prezinte titlul la domiciliile persoanelor aratate in text, respectand ordinea stabilita.

§7.1.7. Conditiile de valabilitate ale platii

Pentru ca plata sa fie valabila se impune ca platitorul sa fie capabil si sa nu fi fost supus procedurii insoventei. Evidentiem ca, in conformitate cu dispozitiile art. 47 din Legea 85/2006, deschiderea procedurii insolventei ridica dreptul de administrare a averii debitorului, daca acesta nu si-a declarat intentia de reorganizare si toate platile efectuate sunt nule, cu anumite exceptii prevazute de lege.

Totodata, plata trebuie sa fie efectuata la scadenta, posesorul nefiind tinut sa primeasca o plata inainte de scadenta (art 44 alin 1). Pe de alta parte, trasul care plateste inainte de scadenta o efectueaza pe riscul sau (art. 44 alin 2), pentru ca se poate intampla sa fie constrans a face o

77

Page 78: Suport de Curs Drept Comercial

noua plata in favoarea celui ce va dovedi la scadenta ca este posesor legitim.

Nu in ultimul rand este necesar ca plata sa se fi facut fara frauda sau greseala grava a platitorului (art 44 alin 3). In doctrina s-a considerat ca frauda cuprinde atat intelegerea frauduloasa intervenita intre debitor si posesorul abuziv cat si lipsa de actiune a celui ce nu refuza plata din inertie sau pentru a evita cheltuielile unui proces, iar greseala debitorului a fost considerata grava daca se refera nu numai la posibilitatea pe care ar fi avut-o debitorul, cu un minim de diligenta, sa cunoasca situatia reala, ci si la posibilitatea de a dovedi aceasta situatie.

Reproducand intocmai dispozitiile codului comercial, legea 58/1934 recunoaste plata partiala, in ciuda criticilor exprimate in doctrina, bazandu-se pe caracterul subsidiar al obligatiilor debitorilor de regres. Daca obligatul de regres plateste numai in cazul in care trasul refuza plata, inseamna ca obligatia de regres se stinge in masura in care trasul plateste. Astfel, desi obligatia cambiala este indivizibila, aceasta indivizibilitate este necesara numai in timpul si in interesul circulatiei ei, intrucat inscrisul cambial este unic si transmiterea prin gir trebuia sa poarte numai asupra intregii sume.

Astfel, posesorul este obligat sa accepte o plata partiala, in caz de refuz fiind decazut din actiunea de regres pentru suma oferita si neprimita, precum si pentru accesoriile acesteia.

Legea prevede ca trasul care a platit partial poate cere posesorului sa mentioneze pe cambie aceasta plata si sa ii dea o chitanta.

In ce priveste moneda de plata a cambiei, potrivit art. 45 din lege, daca o cambie este platibila intr-o moneda straina ce nu are curs la locul platii, suma poate fi platita in moneda nationala, dupa valoarea ei in ziua scadentei.22

§7.1.8. Efectele platii cambiei

Plata cambiei de catre tras, indiferent daca este acceptant sau nu, precum si de catre domiciliatarul care plateste pentru tras, bineinteles daca priveste intreaga suma, stinge atat obligatia principala – a trasului – precum si obligatiile tuturor debitorilor cambiali de regres.

22 Regulamentul BNR nr. 4/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, privind regimul valutar prevede, la pct. 1, ca platile intre persoanele juridice rezidente si persoanele fizice rezidente in Romania, care fac obiectul comerţului cu bunuri şi servicii, se fac numai in lei, cu exceptiile prevazute in anexa 2. La randul lor, Normele cadru BNR stabilesc, la pct 260 alin 1, ca plata cambiilor trebuie facuta, de regula in lei, pentru cambiile platibile in Romania, fiind admise doua exceptii: tragatorul exprima suma de plata in valuta si plata urmeaza a se face in valuta, cu conditia ca acesta sa posede un disponibil bancar in valuta respectiva; tragatorul exprima suma de bani in valuta insa stipuleaza ca plata sa se faca in lei la cursul zilei. Potrivit pct. 263 BNR si societatile bancare vor accepta cambiile in valuta numai daca suma de plata este exprimata intr-o moneda straina prin enumerare completa (ex. Dolar SUA) .

78

Page 79: Suport de Curs Drept Comercial

Daca cel care plateste este un debitor de regres sunt stinse numai obligatiile care figureaza pe titlu dupa debitorul care a platit, adica obligatiile girantilor succesivi si ale avalistilor lor. Girantii anteriori, tragatorul, trasul si avalistii lor vor putea fi urmariti in temeiul cambiei.

§7.1.9. Dovada platii cambiei

Legea reglementeaza modul in care se face dovada platii cambiei. Art. 43 alin. 1 prevede ca trasul care plateste cambia poate pretinde ca aceasta sa-i fie predata cu mentiunea de achitare23 scrisa de catre posesor pe titlu. Inseamna ca dovada platii se face de catre tras cu titlul cambial chitantat de posesorul cambiei si care i-a fost remis in urma efectuarii platii. Debitorul este in masura sa refuze plata daca nu i se preda titlul chitantat.

Mai mult decat atat doctrina a considerat ca simpla posesie a cambiei de catre un debitor prezuma efectuarea platii de catre acesta.

Desi legea se refera numai la tras, s-a considerat ca orice debitor cambial care achita integral suma prevazuta in cambie poate pretinde posesorului remiterea cambiei cu mentiunea de achitare scrisa pe titlu.

Daca debitorul face numai o plata partiala, el nu poate pretinde restituirea titlului, deoarece acesta este necesar posesorului pentru a-si exercita drepturile in ce priveste partea din datorie neachitata. Debitorul care a achitat partial suma prevazuta in cambie poate pretinde sa se faca mentiune pe cambie despre aceasta plata si sa i se emita o chitanta, care ii va fi utila mai ales in ipoteza in care cambia este pierduta sau furata.

§7.1.10. Consecintele neprezentarii cambiei pentru plata

In ipoteza in care la scadenta creditorul nu prezinta cambia pentru plata, art. 46 din lege prevede o modalitate de eliberare a debitorului care are interes sa obtina stingerea datoriei sale, si anume consemnarea sumei, pe riscul si cheltuiala posesorului, la Casa de Economii sau consemnatiuni sau la alta institutie legal abilitata sa efectueze astfel de operatiuni.

Spre deosebire de oferata reala urmata de consemnatiune prevazuta de codul civil, care reprezinta o cale greoaie intrucat de cele mai multe ori posesorul este o persoana necunoscuta debitorului, modalitatea prevazuta de art. 46 reprezinta o cale expeditiva si in spiritul intregii proceduri cambiale, de liberare a debitorului.

In mod concret suma se depune pe numele creditorului sau daca debitorul nu il cunoaste in folosul aceluia care va prezenta cambia ca

23 Mentiunea de achitare se scrie dupa ultimul gir, intrebuintandu-se expresia “pentru chitanta”, “platit”.

79

Page 80: Suport de Curs Drept Comercial

posesor legitim al titlului, recipisa de depunere trebuind sa contina toate elementele necesare identificarii cambiei.

Recipisa privind consemnarea sumei de bani se va depune la tribunalul sau la judecatoria locului de plata, potrivit competentei dupa valoare, in conditiile art 1 si 2 C pr civ.

§7.2. Reguli speciale privind plata prin interventie

In mod asemanator refuzului acceptarii cambiei de catre tras, pentru preintampinarea declansarii actiunilor de regres, legea a prevazut posibilitatea platii cambiei de catre o alta persoana decat trasul, fie in mod provocat fie in mod spontan. In primul caz pe cambie figureaza un indicat la nevoie sau un acceptant prin interventie, in al doilea caz plata este oferita de catre un intervenient pentru onoare.

Conform dispozitiilor art. 78 din lege plata prin interventie trebuie sa cuprinda intreaga suma si sa fie facuta cel mai tarziu in ziua ce urmeaza ultimei zile admise pentru intocmirea protestului de neplata.

Posesorul cambiei este obligat, dupa prezentarea facuta trasului si constatarea prin protest a neplatii cambiei, sa se prezinte si sa ceara plata indicatilor la nevoie sau acceptantilor prin interventie, cel mai tarziu in ziua lucratoare ce urmeaza ultimei zile acordate pentru dresarea protestului. El nu are aceasta obligatie, pastrandu-si dreptul de regres fara a face prezentarea, daca indicatii la nevoie sau acceptantii prin interventie au alt domiciliu decat locul platii.

Daca indicatul la nevoie sau acceptantul prin interventie refuza plata, acest fapt trebuie constatat printr-un contraprotest, cel mai tarziu in ziua lucratoare ce urmeaza zilei pentru intocmirea protestului contra trasului.

Daca exista mai multi indicati la nevoie, posesorul trebuie sa-l prefere pe acela a carui plata ar libera cel mai mare numar de debitori de regres, sub sanctiunea ca acceptand o plata care libereaza un numar mai mic de debitori, el pierde dreptul de regres impotriva acelora care ar fi fost eliberati altfel (art. 82 alin 3).

§7.2.3. Plata cambiei de catre intervenientul pentru onoare

Plata prin interventie a unei cambii poate fi efectuata si din proprie initiativa de catre un tert sau de un obligat de regres care are interesul sa evite declansarea actiunilor de regres. Intervenientul trebuie sa declare ca plata este facuta pentru onoare.

Posesorul nu poate fi obligat sa primeasca de la intervenient o plata partiala, asa cum este obligat sa primeasca de la tras.

80

Page 81: Suport de Curs Drept Comercial

Intervenientul dobandeste drepturi autonome, deoarece el nu se subroga in drepturile posesorului, ca urmare a faptului ca dobandeste cambia printr-un act de circulatie cambiala specific. El dobandeste toate drepturile inerente cambiei, nu insa si dreptul de a gira titlul.

§7.2.4. Refuzul la plata

Refuzul total sau partial la plata al unei cambii prezentate la plata prin trunchiere se face în forma electronica, de catre institutia de credit platitoare.

În baza refuzului, institutia de credit care detine cambia originala va înscrie pe aceasta:

data prezentarii acesteia la plata, spre a se constata daca prezentarea s-a efectuat în cadrul termenului prevazut la art. 41 din lege (in ziua in care ea este platibila, fie in una din cele doua zile lucratoare ce urmeaza);

declaratia de refuz, datata si semnata de catre reprezentanti legali sau împuterniciti ai acestora.

Mentiunile înscrise pe cambia originala constituie dovada refuzului de plata.

§8. Consecintele neplatii cambiei

§8.1. Mijloacele de valorificare a drepturilor cambiale in cazul refuzului de plata a cambiei

In situatia in care cambia este refuzata la plata posesorul poate obtine satisfacerea drepturilor sale fie prin mijloace cambiale, fie prin modalitatile reglementate de dreptul comun.

a. Mijloacele cambiale sunt proceduri de valorificare a drepturilor cambiale care decurg din principiile care guverneaza cambia. Ele constau fie in anumite actiuni cambiale, care pot fi indreptate impotriva obligatilor cambiali, fie in punerea in executare a cambiei.

Potrivit dispozitiilor art. 47 din lege actiunile cambiale sunt de doua feluri: directe si de regres.

Actiunea cambiala directa poate fi exercitata de catre posesor impotriva acceptantului si a avalistului acestuia. Spre deosebire de actiunea de regres, actiunea directa nu este supusa unor formalitati speciale, fiind ingradita doar de respectarea termenului de prescriptie24.

24 Daca exercitarea actiunii directe are loc dupa scadenta, dar inainte de prezentarea titlului la plata, posesorul nu mai poate pretinde cheltuieli, deoarece debitorul ar fi putut plati cu ocazia prezentarii la plata, procesul intentat devenind inutil.

81

Page 82: Suport de Curs Drept Comercial

Astfel, potrivit art. 31 alin 2 din lege, in caz de neplata, posesorul chiar daca este tragator, are impotriva acceptantului o actiune cambiala directa pentru tot ce poate fi cerut in temeiul art. 53 si 54.

Actiunea de regres poate fi exercitata impotriva oricarui alt obligat cambial, dar aceasta este conditionata de dresarea protestului, iar termenele de prescriptie sunt mult mai scurte.

Deosebirile dintre cele doua actiuni au fost justificate prin natura obligatiilor cambiale diferite ale debitorului principal si ale obligatilor de regres, acestia din urma asumandu-si numai o obligatie subsidiara de plata, putand fi urmariti de creditorul cambial numai daca obligatul principal, trasul, nu efectueaza plata.

Executarea cambiala este o modalitate speciala de valorificare a drepturilor cambiale, reglementata de lege.

b. Mijloacele extracambiale constau in anumite actiuni, reglementate de dreptul comun, si anume actiunea cauzala si actiunea de imbogatire fara cauza, prin care se valorifica, pe cale judiciara, drepturile rezultate din raporturile civile si comerciale.

§8.2. Regresul

Obligatia de plata a cambiei incumba trasului, ca obligat principal. Obligatia asumata in momentul emiterii cambiei de catre tragator, apoi de catre fiecare girant prin actul de transmisiune este o obligatie de garantie, mai exact de garantare a acceptarii cambiei si a platii pe care urmeaza sa o faca trasul.

Obligatia de garantie consta in obligatia de a plati in momentul in care debitorul principal, trasul, nu isi executa prestatiile: la scadenta, daca refuza plata, sau inainte de scadenta, in situatiile prevazute de art. 48 lit. b. din lege.

Inseamna ca, astfel cum am precizat si cu alta ocazie, tragatorul, girantii si avalistii, fiind debitori de regres raspund numai in subsidiar pentru neplata cambiei, fiind insa tinuti solidar fata de posesorul cambiei, conform dispozitiilor art. 52 din lege.

Potrivit art. 57 din legea cambiei, orice persoana avand dreptul sa exercite regresul are dreptul sa traga asupra oricaruia dintre debitorii sai o alta cambie, denumita contracambie, platibila la vedere si la domiciliul debitorului desemnat ca tras. Deosebirea dintre cambie si contracambie este aceea ca, pe cand cambia circula independent de orice act sau document, contracambia circula numai impreuna cu cambia, despre care trebuie sa faca mentiune in titlu.

Daca pe cale extrajudiciara creditorul nu ajunge la nici un rezultat are deschisa calea judiciara, regresul, care va fi exercitata fie la scadenta, fie anterior scadentei, in conditiile art 48 lit b din lege.

82

Page 83: Suport de Curs Drept Comercial

Titular al dreptului de regres este in primul rand posesorul legitim al cambiei precum si debitorii de regres care platesc, ei fiind legitimati prin posesia cambiei si prin faptul ca figureaza in sirul debitorilor cambiali. Avalistul unui debitor de regres poate urmari atat pe cel avalizat cat si pe debitorii anteriori acestuia. Este de mentionat ca devine titlular al dreptului de regres prin plata cambiei falsul reprezentant precum si intervenientul pentru plata.

Debitori de regres sunt tragatorul, girantii si avalistii lor, precum si acceptantul pentru onoare. Trasul acceptant si avalistul sau sunt debitori directi, insa daca este exercitat regresul vor fi tinuti fata de debitorul de regres care a platit ca un debitor de regres, in sensul ca obligatia sa nu se mai limiteaza la suma indicata in cambie.

§8.2.2. Conditii de exercitare a regresului

Pentru exercitarea dreptului de regres, pe langa prezentarea cambiei pentru plata si refuzarea platii de catre tras, legea mai prevede si necesitatea constatarii intr-o anumita forma a refuzului de plata - dresarea protestului – precum si avizarea debitorilor de regres.

a. Dresarea protestului. Protestul este un act formal prin care se constata ca posesorul cambiei a prezentat cambia la acceptare sau la plata insa debitorul principal nu a acceptat sau a refuzat plata, dupa caz. Competent sa intocmeasca protestul este executorul judecatoresc, sau un notar public.Protestul de neacceptare. Dresarea protestului pentru refuzul de acceptare nu este obligatoriu decat daca posesorul are obligatia de a prezenta cambia pentru acceptare intr-un anumit termen sau daca doreste sa exercite actiunea de regres inainte de scadenta. In toate celelalte cazuri, chiar daca acceptarea a fost refuzata, el poate astepta scadenta si prezentand cambia la plata sa dreseze protestul pentru neplata.

Termenul pentru dresarea protestului pentru neacceptare este cel prevazut de lege pentru prezentarea cambiei la acceptare, care difera in functie de tipul de scadenta.

Protestul pentru refuz de acceptare valabil intocmit dispenseaza pe posesor de a mai prezenta din nou cambia la scadenta in vederea platii, cu exceptia cazului in care prezentarea la acceptare a fost interzisa.

Protestul de neplata este formalitatea esentiala pentru conservarea dreptului de regres si, in principiu, poate fi dresat in una din cele doua zile urmatoare zilei platii. Nu se poate dresa protestul chiar in ziua platii deoarece debitorul trebuie sa aiba o zi intreaga la dispozitie pentru a se elibera.

Protestul pentru cambiile cu scadenta la vedere poate fi dresat oricand in termenul in care se poate face prezentarea pentru plata. Daca

83

Page 84: Suport de Curs Drept Comercial

prezentarea a avut loc in ultima zi a termenului, protestul mai poate fi dresat in prima zi lucratoare urmatoare. Regula ca protestul trebuie dresat in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza zilei de plata nu se aplica acestui tip de cambie.

Dresarea protestului de neplata poate fi ceruta numai de posesorul legitim al titlului - spre deosebire de protestul de neacceptare care poate fi cerut si de un simplu detentor al cambiei – si numai impotriva debitorului caruia i s-a prezentat cambia la plata si a refuzat-o.

Daca debitorul a decedat, posesorul cambiei si functionarul insarcinat cu intocmirea protestului nu trebuie sa faca cercetari pentru descoperirea mostenitorilor, protestul fiind valabil intocmit pe numele decedatului (art 68 alin 4 din lege).

Daca debitorul a devenit incapabil, protestul se dreseaza impotriva reprezentantului sau, iar in cazul in care acesta din urma nu este cunoscut sau nu poate fi gasit protestul se dreseaza pe numele incapabilului, chiar daca declara ca accepta sau ca efectueaza plata.

Locul dresarii protestului. Conform dispozitiilor art. 68 din lege, protestul trebuie facut in locurile prevazute de art. 42, adica la locul de plata si adresa indicata in cambie, sau in lipsa unei adrese la domiciliul trasului ori al persoanei desemnate pentru el, la domiciliul acceptantului prin interventie sau al indicatului la nevoie.

Daca locul platii nu este aratat se va aplica prezumtia prevazuta de art 2 si se va considera loc al platii localitatea indicata langa numele trasului. Daca nu este indicata adresa trasului si aceasta nu poate fi identificata protestul va putea fi dresat oriunde in cuprinsul locului de plata, la alegerea posesorului – este vorba despre asa numitul protest in vant.

Protestul dresat in alta localitate decat cea a locului de plata este lipsit de valabilitate.

Forma protestului. Protestul se poate dresa fie pe act separat, fie chiar pe originalul titlului. Daca protestul este dresat printr-un act separat se va face mentiune despre acesta pe titlu.

Cuprinsul protestului este stabilit de art. 69 din lege. Conform dispozitiei legale mentionate acesta trebuie sa cuprinda:

- Anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat. Mentionarea datei este esentiala, avand in vedere dispozitiile imperative care reglementeaza termenele in care trebuie dresat protestul. Inclusiv mentionarea orei constituie o mentiune esentiala, lipsa ei atragand nulitatea.

- Numele si prenumele celui care a cerut intocmirea protestului, pentru a se verifica daca a fost solicitat de o persoana indreptatita.

84

Page 85: Suport de Curs Drept Comercial

- Numele si prenumele persoanei sau persoanelor impotriva carora s-a facut protestul. Indeplinirea acestei obligatii, ca de altfel si cea anterioara, trebuie sa fie neechivoca.

- Aratarea locului in care a fost dresat, atat localitatea cat si adresele, cu aratarea cercetarilor efectuate in conformitate cu art 42. Daca rezultatul acestor cercetari este negativ, pentru ca adresele erau gresite sau false, se va constata acest lucru.

- Transcrierea exacta a cambiei, daca daca protestul este dresat printr-un act separat, in scopul identificarii cambiei astfel incat sa nu se poata folosi protestul si pentru o alta cambie.

- Somatia de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a primit nici un raspuns. Somatia nu se exprima in termeni sacramentali si cuprinde cererea de a se indeplini prestatia cambiala pentru care se face protestul (acceptare, plata) desi textul vorbeste numai despre somatia de plata. Somatia se refera la suma din titlu si se adreseaza debitorului. In ce priveste motivele pentru care debitorul nu-si executa prestatia sau pentru care nu s-a primit nici un raspuns acestea prezinta importanta pentru debitorii de regres, determinandu-i sa plateasca sau nu.

- Semnatura executorului judecatoresc sau a notarului care a dresat cambia. Lipsa semnaturii executorului judecatoresc sau a notarului public invalideaza actul de protest.

Declaratia de refuz de acceptare poate substiui protestul numai dacă tragatorul nu a prevazut obligatia intocmirii protestului.

Clauza „fara protest este caluza înscrisă pe titlu si semnata, de tragator, girant sau avalist prin care se renunţă la dresarea protestului.

Avizul. In cazul neacceptarii sau refuzului platii de catre tras, obligatii de regres pot fi urmariti de posesorul cambiei pentru plata. In scopul instiintarii despre iminenta actiunilor de regres si pentru ca ei sa poata sa plateasca sau sa-si procure mijlocele spre a face plata, legea a prevazut obligatia de avizare.

Potrivit articolului 50 din lege posesorul cambiei trebuie sa instiinteze pe girantul sau si pe tragator despre neacceptare sau neplata, in cele patru zile ce urmeaza zilei protestului. Ulterior, fiecare girant este tinut, in termen de doua zile lucratoare de la primirea instiintarii, sa instiinteze pe girantul anterior, cu precizarea numelui si adreselor celor ce au facut instiintarile anterioare.

85

Page 86: Suport de Curs Drept Comercial

Pentru aviz nu se cere o forma speciala, putand fi facut prin orice mijloc de comunicare (scrisoare, telegrama).

Nerespectarea formalitatilor de avizare sau indeplinirea lor cu intarziere nu atrage decaderea din actiunea de regres. Cel care nu a facut instiintarea raspunde pentru prejudiciul cauzat din culpa sa, fara ca daunele sa poata intrece suma din cambie. Intrucat prin neindeplinirea obligatiei de avizare se intrerupe lantul instiintarilor, au dreptul la despagubire pentru prejudiciul cauzat nu numai girantul celui in culpa ci si toti predecesorii acestuia. In aceasta materie se vor aplica regulile raspunderii contractuale.

§8.2.3. Obiectul regresului

Obiectul regresului este diferit in functie de persoana care exercita regresul, posesorul cambiei sau un debitor de regres care a platit cambia.

a. Potrivit art. 53 din lege, daca posesorul cambiei exercita regresul, poate solicita pe aceasta cale:

- suma aratata in cambie si dobanda conventionala, daca a fost stipulata, calculata de la emitere pana la scadenta. In caz de acceptare partiala nu se poate urmari pe calea regresului, inainte de scadenta, decat diferenta neacceptata;

- dobanda legala calculata de la data scadentei pana la data platii;25

- cheltuielile efectuate pentru dresarea protestului si pentru trimiterea instiintarilor precum si orice alte cheltuieli justificate, precum cele pentru exercitarea actiunii de regres sau a urmaririi.

Daca posesorul exercita dreptul de regres inainte de scadenta, se va deduce din suma aratata in cambie un scont, intrucat ar fi injust ca posesorul, primind plata cambiei inainte de scadenta, sa beneficieze de intreaga suma si de folosinta ei pana la scadenta. Intrucat legea nu precizeaza, doctrina a considerat ca scontul se va calcula de la data la care posesorul primeste plata.

b. Cel care a platit cambia prin regres, poate cere de la girantii sai, conform dispozitiilor art. 54 din lege:

- intreaga suma platita, aceasta incluzand suma prevazuta in cambie, dobanzile conventionale si legale si celelalte cheltuieli justificate efectuate de posesor;

- dobanzile legale care vor fi calculate din ziua platii de catre debitorul de regres si pana la incasarea creantei de catre acesta de la debitorii sai;

- cheltuielile pe care le-a facut pentru realizarea drepturilor sale;Pentru a fi indreptatit la recuperarea sumelor sus amintite debitorul

care a facut plata trebuia sa verifice daca titlul era valabil din punct de 25 A se vedea O.G. 9/2000 privind nivelul dobanzii legale pentru obligatii banesti.

86

Page 87: Suport de Curs Drept Comercial

vedere formal si daca posesorul nu era decazut din actiunea de regres. De asemenea, daca era exonerat de garantie printr-o clauza inscrisa in girul sau, nu va mai putea solicita rambursarea sumelor achitate de el.

§8.2.4. Decaderea din dreptul la actiunile de regres

Conservarea dreptului de regres presupune indeplinirea anumitor formalitati de catre posesor, in termenele prevazute de lege. Aceste „acte de diligenta” – cum le-a denumit doctrina - sunt prevazute de art. 58 din lege, sanctiunea nerespectarii lor fiind decaderea posesorului din dreptul la actiunile de regres.

Potrivit reglementarii legale mentionate decaderea opereaza dupa trecerea termenelor fixate pentru: prezentarea unei cambii la vedere sau la un anumit timp de la vedere; pentru dresarea protestului de neacceptare sau de neplata; pentru prezentarea la plata in cazul stipulatiei „fara cheltuieli”.

Decaderea opereaza in favoarea obligatilor de regres, posesorul pastrand actiunile directe impotriva acceptantului si avalistului sau.

Fiind introdusa in apararea debitorilor de regres, acestia pot renunta la invocarea ei, atat dupa ce decaderea s-a produs cat si inainte. Renuntarea are efect numai fata de obligatul in cauza, ceilalti debitori fiind liberati prin operarea decaderii.

Aceasta sanctiune legala care intervine in cazul neindeplinirii actelor de diligenta de catre posesor presupune o culpa din partea acestuia, de aceea legea a reglementat expres situatia in care acesta este impiedicat de un obstacol de neinlaturat – prevedere legala, caz fortuit sau forta majora (art 59 din lege).

§8.2.5. Regresul inainte de scadenta cambiei.

Refuzul acceptarii cambiei. Pentru ca refuzul acceptarii cambiei sa dea nastere actiunii de regres trebuie, in primul rand, ca titlul, prin natura lui, sa fie acceptabil. In al doilea rand, cand exista o interdictie de prezentare la acceptare inainte de implinirea unui anumit termen, prezentarea la acceptare sa fie efectuata dupa implinirea acestuia.

Constituie refuz al acceptarii nu numai o manifestare de vointa in acest sens ci si cazurile cand nu se poate da o acceptare deoarece trasul nu poate fi gasit, sau a decedat si mostenitorii nu pot fi gasiti, este incapabil si este lipsit de asistenta necesara sau, in cazul persoanelor juridice, a incetat sa mai existe.

Daca acceptarea a fost partiala ia fiinta dreptul de regres al posesorului numai pentru partea din suma neacceptata.

Refuzul acceptarii, pentru a produce efectele amintite, trebuie

87

Page 88: Suport de Curs Drept Comercial

sa fie constatat prin dresarea protestului pentru neacceptare.b. Dreptul de regres mai poate fi exercitat inainte de scadenta si

din cauza nesigurantei derivand din situatia economica a trasului. Art. 48 lit. b pct. 2 are in vedere insolventa trasului, incetarea platilor de catre acesta, chiar daca nu este constatata prin hotarare judecatoreasca, precum si urmarirea bunurilor trasului fara nici un rezultat.

Declansarea procedurii insolventei fata de tras, fie ca a acceptat sau nu, este suficienta pentru a dovedi precaritarea posibilitatilor de plata le trasului.

c. Insolventa tragatorului unei cambii stipulata neacceptabila. O cambie neacceptabila este aceea care prin vointa tragatorului nu se prezinta la acceptare, ci direct la plata. Inseamna ca, pana la scadenta, trasul ramane o persoana straina de cambie, iar tragatorul apare ca un garant principal al platii. De aceea, este firesc ca insolventa lui sa atraga exigibilitatea creantei cambiale.

Posesorul poate exercita direct regresul, fara a mai prezenta cambia la plata si fara sa intocmeasca protestul de neplata, fiind suficienta, pentru exercitarea actiunilor de regres, prezentarea de dovezi din care sa rezulte inceperea procedurii insolventei asupra tragatorului.

Oricare ar fi cauza care da dreptul la exercitarea regresului inainte de scadenta, din momentul cand dreptul de regres anticipat s-a nascut, el nu se mai stinge, chiar daca anterior exercitarii lui efective a disparut cauza care i-a dat nastere.

§8.3. Executarea cambiala

Intrucat de foarte multe ori plata cu intarziere echivaleaza cu o compromitere a creantei, legea a prevazut si o modalitate mai rapida de realizare a drepturilor creditorului. Creditorul poate intenta o actiune cambiala impotriva debitorilor sai, dar el poate alege si o cale mult mai scurta, pasind direct la executare, intrucat potrivit art. 61 din lege cambia are valoare de titlu executoriu pentru capital si accesorii, stabilite conform art 53, 54 si 57 din lege. Si cambia emisa in strainatate are aceleasi efecte executorii, daca acestea sunt admise de legea locului unde a fost emisa.

Forta executorie atribuita de lege fiind o caracteristica a titlului, orice clauza de excludere a acesteia va fi considerata nescrisa.

Astfel, posesorul cambiei sau debitorul de regres care a platit va putea proceda la executarea cambiei impotriva obligatilor cambiali. Cambia trebuie insa sa fie completa din punct de vedere formal iar posesorul ei sa fi indeplinit actele de diligenta pentru exercitarea regresului. Executarea cambiala nu se mai poate exercita daca actiunile cambiale sunt prescrise.

88

Page 89: Suport de Curs Drept Comercial

§8.3.2. Formalitatile privind executarea cambiala

Creditorul va cere investirea cu formulă executorie după care va lansa somatia către debitor prin executor judecatoresc, la domiciliul sau la resedinta acestuia si la opozitia pe care o poate introduce debitorul.

Somatia trebuie sa cuprinda transcrierea exacta a cambiei sau a protestului precum si a celorlalte acte din care sa rezulte suma pretinsa, pentru ca debitorul sa cunoasca actele in baza carora s-a pornit executarea si astfel sa-si pregateasca apararea. Somatia care prin transcrierea gresita a impiedicat pe debitor sa cunoasca viciile titlului este lovita de nulitate.

In termen de 5 zile de la primirea somatiei debitorul poate face opozitie la executare (art 62 alin 1 din lege), ocazie cu care se pune in discutie validitatea titlului sau a obligatiei cambiale a debitorului. Opozitia cambiala ofera debitorului posibilitatea de a deschide in fata instantei procesul cambial care se va desfasura in aceleasi conditii ca si actiunea cambiala, cu deosebirea ca este pornit de debitor si ca opozitia nu suspenda prin ea insasi executarea pornita de creditor.

Intrucat pe calea opozitiei se tinde la anularea titlului, rezulta ca nu exista nici o relatie intre aceasta cale de aparare a debitorului si contestatia la executare, prin urmare exercitarea opozitiei nu exclude dreptul debitorului de a se folosi de contestatia la executare, in caz contrar acesta nu ar avea nici un mijloc legal de a contesta actele de executare. In lipsa unor dispozitii speciale executarea cambiala urmeaza regulile dreptului comun.

Revenind la opozitia la executare, compententa de solutionare revine judecatoriei in a carei raza teritoriala se gaseste locul platii sau, in lipsa unei indicatii, locul domiciliului tragatorului. Opozitia se judeca de urgenta si cu precadere, inaintea oricarei alte pricini (art 62 alin 2). Hotararea pronuntata asupra opozitiei poate fi apelata in termen de 15 zile de la data pronuntarii.

§8.3.3. Suspendarea executarii

Daca opozitia la executare nu suspenda executarea prin simplul fapt al formularii ei, legea a prevazut doua cazuri in care se poate acorda suspendarea: daca oponentul nu recunaoaste semnatura, inscriindu-se in fals sau nu recunoaste procura. Textul fiind de stricta interpretare, suspendarea executarii nu poate fi acordata decat in aceste doua situatii.

89

Page 90: Suport de Curs Drept Comercial

Fixarea unei cautiuni nu constituie o conditie pentru acordarea suspendarii executarii, instanta avand facultatea sa dispuna sau nu depunerea unei cautiuni si sa-i fixeze cuantumul. Creditorul are dreptul sa obtina masuri de asigurare.

§8.4. Exceptiile cambiale

§8.4.1. Notiune si clasificare

Indiferent daca procesul cambial este pornit de catre posesor, prin formularea actiunilor cambiale sau daca este consecinta formularii de catre debitor a opozitiei la executare, acesta din urma se poate apara prin invocarea unor exceptii.

a. Exceptiile obiective absolute pot fi invocate de orice debitor impotriva oricarui creditor. Fac parte din aceasta categorie:

- neregularitatea formala a titlului, ca urmare a nerespectarii dispozitiilor cuprinse in art. 1 si 2 din lege, precum si in art. 8, in ce priveste modul in care poate fi data semnatura;

- neposedarea cambiei in original, intrucat posesorul cambiei care nu se legitimeaza printr-un sir neintrerupt de giruri nu poate exercita dreptul rezultand din titlul cambial;

- prescriptia dreptului la actiune;- stingerea obligatiei cambiale prin plata efectuata de tras;- amortizarea;b. Exceptii obiective relative pot fi opuse oricarui creditor numai

de catre anumiti debitori ai cambiei. Aceste exceptii pot fi invocate cuconditia ca titlul sa fie valabil din punct de vedere formal. Intra in aceasta categorie:

- incapacitatea. Legea cambiei nu reglementeaza expres conditiile de capacitate pe care trebuie sa le indeplineasca debitorul cambial, devenind incidente dispozitiile dreptului comun. Ca obligatia cambiala asumata de un incapabile este nula reiese indirect si din dispozitiile art. 7 din lege, conform caruia cambia semnata de un incapabil este valabila in privinta celor capabili care si-au dat semnatura pe cambie.

- falsificarea semnaturilor si alterarea continutului cambiei, intrucat obligatia cambiala izvoraste din declaratia de vointa a ce lui care se obliga semnata de acesta.

- lipsa mandatului;- neindeplinirea conditiilor pentru exercitarea actiunilor cambiale;c. Exceptiile subiective absolute pot fi opuse de orice debitor

cambial numai anumitor creditori, precum: - lipsa de legitimare;- completarea abuziva a cambiei in alb;

90

Page 91: Suport de Curs Drept Comercial

- incapacitatea creditorului;- falimentul creditoruluii;d. Exceptiile subiective relative privesc un anume raport cambial si

prin urmare pot fi invocate intre un anumit debitor si un anumit posesor al cambiei, care au stabilit acest raport cambial. Intra in aceasta categorie:

- exceptiile referitoare la viciile de consimtamant, precum semnatura debitorului data din eroare ori sub influenta dolului;

- exceptiile referitoare la raportul fundamental, de exemplu nulitatea raportului juridic fundamental datorita unui viciu de consimtamant;

- exceptii intemeiate pe raporturi juridice ulterioare crearii cambiei, precum stingerea raportului fundamental;26

§8.4.2. Valorificarea exceptiilor cambiale

Art 63 din lege prevede ca exceptiile cambiale, fara a face vreo distinctie, trebuie invocate la prima zi de infatisare inaintea primei instante. Prin urmare, lipsa debitorului legal citat nu este de natura sa-i permita invocarea in instanta de recurs a exceptiilor.

Cat priveste proba exceptiilor subiective legea prevede anumite conditii speciale, acestea putand fi dovedite numai prin „probe scrise” (art. 63 alin. 2). Proba scrisa insa trebuie sa fie suficienta prin ea insasi, fara a fi necesare cercetari suplimentare sau alte probe.

§8.5. Prescriptia actiunilor cambiale

Art 94 din lege, in acord cu legea uniforma de la Geneva, reglementeaza prescriptia cambiala, ce se caracterizeaza prin faptul ca stinge toate actiunile pe care le are posesorul contra obligatilor sai, pentru capital, dobanzi si cheltuieli, insa ea nu este unica ci variaza in functie de felul actiunilor.

a. Prescriptia actiunilor directe. Orice actiune rezultand din cambie impotriva acceptantului si avalistilor sai se prescrie in termen de 3 ani. Calculul termenului de trei ani se face incepand de la data scadentei, cand creanta devine exigibila, fara a mai fi nevoie de vreo punere in intarziere a debitorului.

b. Prescriptia actiunilor de regres. Termenul de prescriptie al actiunilor posesorului cambiei impotriva obligatilor de regres se implineste in termen de un an de la data protestului dresat in timp util sau de la data scadentei in caz de stipulatie fara cheltuieli.

26 Stanciu D. Carpenaru, op. cit., p 593; a se vedea P.V. Patrascanu, op. cit., p 170;

91

Page 92: Suport de Curs Drept Comercial

c. Prescriptia actiunilor girantilor, unii impotriva altora si impotriva tragatorului se implineste intr-un termen de 6 luni care incepe sa curga din ziua in care girantul a platit cambia sau actiunea de regres a fost pornita impotriva sa.

§8.6. Actiunile extracambiale

§8.6.1. Actiunea cauzala

Trebuie subliniat că posesorul cambiei nu poate folosi cumulativ actiunea cauzala si cea cambiala, cele doua actiuni ar putea face insa obiectul unei singure cereri, dar cu caracter alternativ, una in principal, alta in subsidiar.

In ce priveste termenul de prescriptie a actiunii cauzale acesta curge de la data protestului de neacceptare sau de neplata si este, conform dreptului comun in materie civila si comerciala, de 3 ani.

§8.6.2. Actiunea de imbogatire fara cauza

Posesorul unui titlu cambial valabil are, pentru valorificarea drepturilor sale o actiune cambiala, directa sau de regres, contra tuturor obligatilor cambiali. Alaturi de aceasta actiune poate exercita, fata de girantul sau, si actiunea cauzala, bazata pe raportul fundamental pe care il are cu acesta. Legea, avand in vedere situatia in care posesorul nu mai poate exercita actiunile cambiale din cauza decaderii sau prescriptiei si nu are nici actiune cauzala, a reglementat, in articolul 65, actiunea de imbogatire fara cauza, care se deosebeste de actiunea fara justa cauza din dreptul comun prin faptul ca are un caracter obiectiv, nefiind necesara indeplinirea conditiei ilegitimitatii folosului realizat.

Titularul actiunii de imbogatire fara cauza este posesorul titlului si debitorul de regres care a platit cambia fara sa fi putut opune posesorului decaderea sau prescriptia actiunilor cambiale. Debitorii cambiali impotriva carora se poate folosi actiunea de imbogatire fara cauza sunt numai acei debitori care se pot imbogati fara cauza in dauna posesorului, si anume, astfle cum sunt prevazuti de lege, tragatorul, acceptantul si girantii.

Pentru exercitarea actiunii fara cauza din lege reiese necesitatea indeplinitii anumitor conditii.

a. existenta unui titlu cambial valabil;b. pierderea tuturor actiunilor cambiale prin decadere sau

prescriptie si lipsa unei actiuni cambiale. De aici reiese ca actiunea de imbogatire fara cauza are caracter subsidiar, astfel cum s-a spus in doctrina fiind „un succedaneu al stigerii

92

Page 93: Suport de Curs Drept Comercial

raportului cambial prin decadere sau prescriptie si al lipsei actiunii cauzale”

c. existenta unei imbogatiri pe nedrept a unuia sau unora dintre debitori. Legea are in vedere o imbogatire efectiva a unuia dintre debitori si nu una abstracta rezultata din pierderea actiunii cambiale de catre posesor si lipsa unei actiuni cauzale.

d. existenta unei daune suferita de posesorul cambiei si presupune pierderea actiunilor fata de toti debitorii cambiali si lipsa actiunii cauzale impotriva acestora.

Acţiunea de imbogăţire fără justă cauză se prescrie în termen de 1 an care se socoteşte de la data pierderii acţiunilor cambiale, potrivit art. 94 din lege.

Secţiunea 2. BILETUL LA ORDIN

SECŢIUNEA 2. BILETUL LA ORDIN

§ 1. Notiune, caractere şi definiţie

Biletul la ordin este un titlu de credit/comercial de valoare asemanator cambiei. Acesta este si motivul pentru care legiuitorul a inteles sa le reglementeze printr-o singura lege.

Astfel, dupa ce in Titlul I reglementeaza cambia, in Titlul al II -lea Legea 58/1934 reglementeaza biletul la ordin, evidentiind aspectele sale particulare, care il diferentiaza de titlul de credit analizat anterior.

Astfel, art. 106 din lege enumera dispozitiile privitoare la cambie care sunt aplicabile si biletului la ordin, in masura in care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu.

Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, numită emitent ori subscriitor se obligă să plătească o sumă de bani, la scadenţă, unei alte persoane, numită beneficiar, sau la ordinul acesteia.

Dupa cum se poate observa, biletul la ordin stabileste raporturi juridice între două persoane, emitent si beneficiar, spre deosebire de cambie, care implica raporturi juridice intre trei persoane – tragator, tras si beneficiar. De aici decurg si principalele deosebiri intre cele două titluri.

Emitentul are calitate de debitor, intrucat prin emiterea titlului el se obliga sa plateasca, la scadenta, o suma de bani. Ca si in cazul cambiei, la baza emiterii biletului la ordin se afla un raport fundamental. Spre

93

Page 94: Suport de Curs Drept Comercial

deosebire de cambie insa, emitentul nu garanteaza acceptarea si plata cambiei, ci se obliga personal, el este debitorul principal, pozitia sa juridica fiind asemanatoare cu cea a trasului acceptant. In doctrina s-a precizat ca biletul la ordin se aseamana cu o recunoastere de datorie de catre debitor, fata de creditorul sau.

Beneficiarul are calitatea de creditor, el fiind indreptatit sa primeasca plata la scadenta sau la ordinul sau.

Biletul la ordin, ca si cambia, este un titlu de credit, la ordin, formal si complet, care incorporeaza o obligatie autonoma, abstracta si neconditionata de plata a unei sume de bani de catre semnatarii sai, tinuti solidar pentru executarea obligatiei.

§2. Conditii de forma

§2.1. Mentiuni obligatorii ale biletului la ordin.

In mod asemanator cambiei, biletul la ordin trebuie sa imbrace forma scrisa si sa cuprinda elementele esenţiale .

Elementele esentiale pe care trebuie sa le cuprinda biletul la ordin, astfel cum sunt enumerate de art. 104 din lege, sunt:

a. Denumirea de bilet la ordin trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba folosita pentru redactarea acestui titlu.

b. Promisiunea neconditionata de a plati o suma de bani determinata. Se poate observa ca, in cazul biletului la ordin neexistand tras, emitentul este cel care se obliga sa plateasca suma de bani scrisa in cambie. Promisiunea de plata trebuie sa fie neconditionata si exprimata in mod neechivoc, de exemplu prin expresii precum: „voi plati” sau „ma oblig sa platesc”.

c. Indicarea scadentei. Astfel cum rezulta din dispozitiile art 106 din lege, scadenta trebuie sa respecte regulile enuntate cu privire la cambie, cuprinse intre articolele 36 – 40. Daca titlul nu face referire la scadenta, acesta se va considera platibil la vedere (art 105 alin 2).

d. Locul unde trebuie facuta plata. Ca si la cambie, inscrisul trebuie sa indice locul unde trebuie facuta plata. In caz contrar se considera loc al platii locul emiterii titlului, care, potrivit dispozitiilor art. 105 alin 3 din lege, este considerat si loc al domiciliului subscriitorului.

e. Numele aceluia caruia sau la ordinul caruia se face plata. Daca beneficiarul nu a transmis biletul la ordin prin gir, el va fi cel indreptatit sa ceara plata.

f. Data si locul emiterii biletului la ordin nu contin elemente particulare, comparativ cu cambia. Daca biletul la ordin nu cuprinde mentiunea cu privire la locul unde a fost emis se legea prezuma ca loc al

94

Page 95: Suport de Curs Drept Comercial

emisiunii si, implicit, al semnarii titlului, domiciliul emitentului (art 105 alin 4).

g. Semnatura emitentului. Inscrisul trebuie sa cuprinda semnatura manuscrisa si autografa a emitentului. Cu privire la cuprinsul semnaturii Curtea Suprema de Justitie (actuala Inalta Curte de Casatie si Justitie) a considerat ca dispozitiile art 8 din lege cu privire la cuprinsul oricarei semnaturi cambiale nu se aplica si in cazul biletului la ordin. Curtea Suprema a motivat, in primul rand, prin rapiditatea cu care se realizeaza multitudinea de relatii comerciale pe baza biletului la ordin. In al doilea rand, Curtea Suprema a evidentiat ca legiuitorul a mentionat expres textele privind cambia care trebuie considerate ca se refera si la biletul la ordin, iar dispozitiile art. 8, precizam noi, nu se regasesc in textele enumerate de legiuitor. In concluzie, Curtea a decis ca nu este necesar ca semnatura sa fie descifrabila ori lizibila.

§2.2. Consecintele nerespectarii conditiilor de forma

Legea 58/1934 prevede expres ca titlul care nu indeplineste conditiile de forma impuse de articolul 104, analizate anterior, nu va fi socotit bilet la ordin, cu anumite exceptii:

- In primul rand, in cazul in care nu este indicata scadenta biletul la ordin va fi considerat platibil „la vedere”;

- In al doilea rand, daca nu este mentionat locul platii, plata se va efectua la locul emiterii titlului, care este si domiciliul emitentului;

- In fine, in lipsa locului emiterii titlului, biletul la ordin se socoteste semnat in locul aratat langa numele emitentului.

§3. Principii aplicabile girului, avalului şi plăţii

Ca si cambia, biletul la ordin se transmite prin gir, poate fi garantat prin aval, iar neplata la scadenta face necesara intocmirea unui protest.

In ce priveste girul si avalul biletului la ordin, nu sunt de facut precizari suplimentare, singura particularitate prevazuta de lege fiind in cazul avalului. Potrivit dispozitiilor art. 106 alin 3 din lege, avalul care nu arata pentru cine a fost dat se considera dat in favoarea emitentului.

Referitor la plata biletului la ordin, desi legea prevede expres ca sunt aplicabile dispozitiile referitoare la cambie, sunt totusi unele particularitati derivand din structura biletului la ordin.

Astfel, intrucat in cazul acestui titlu emitentul se confunda cu trasul acceptant (art 107 alin 1), nu mai este necesara prezentarea cambiei la acceptare.

95

Page 96: Suport de Curs Drept Comercial

Insa, biletul la ordin cu scadenta la un anume timp de la vedere, trebuie prezentat pentru viza emitentului, in termen de un an de la data emiterii. Aceasta formalitate nu are nici o legatura cu acceptarea, singurul ei rol fiind de a determina exigibilitatea biletului la ordin.

Biletul la ordin poate fi prezentatla plata prin trunchiere in conditiile si modalitatile de prezentare prevazute pentru cambie.

Daca emitentul refuza vizarea biletului la ordin, conform legii, posesorul trebuie sa intocmeasca un protest, care are rolul de punct de plecare pentru termenul de la vedere (art 107 alin 2).

Refuzul de plata se constata insa prin protest, in conditiile art. 66 – 73 din lege.

Posesorul este indreptatit la exercitarea actiunilor cambiale. Dacă a ales calea acţiunilor cambiale, posesorul nu are dreptul la

acţionarea pe calea dreptului comun. Poate însă opta între acţiunea cambială şi acţiunea cauzală sau în

situaţii excepţionale pentru aceea a îmbogăţirii fără justă cauză. Regresul anticipat prevazut de art 48 din lege, nu este admisibil

deoarece biletul la ordin nu este supus acceptării.

Secţiunea 3. CECUL

§1. Precizari introductive

In mod obisnuit, cecul este considerat ca facand parte din categoria titlurilor de credit, alturi de cambie si bilet la ordin.

In realitate, astfel cum vom vedea in cele ce urmeaza, cecul are numai functia de instrument de plata, fiind lipsit de functia de instrument de credit. Includerea cecului in categoria titlurilor de credit a fost explicata de doctrina prin aceea ca unele principii care guverneaza cambia si biletul la ordin sunt aplicabile si cecului.

Cecul este reglementat prin Legea 59/193427, care consacra dispozitii in parte similare celor aplicabile cambiei. In plan international regimul juridic in materia cecului a fost unificat, in raporturile dintre statele contractante, prin Conventia referitoare la legea uniforma a cecurilor, incheiata la Geneva in anul 1931. Desi tara noastra nu este parte la sus mentionata Conventie, numeroase din reglementarile acesteia

27 Astfel cum a fost modificata prin O.G. 11/1993 publicata in M. Of. nr. 201/1993, ordonanta aprobata cu modificari prin Legea nr. 83/1994, publicata in M. Of. 292/1994. Pentru aplicarea Legii 59/1934 Banca Nationala a Romaniei a emis Normele cadru nr. 7/1994 privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri, publicata in M.Of. nr. 119bis/14 iunie 1995, Normele tehnice nr. 9/1994 privind cecul;

96

Page 97: Suport de Curs Drept Comercial

se regasesc in continutul Legii 59/1934, alaturi de anumite influente ale legii italiene asupra cecului.

In cele ce urmeaza vom evidentia, in principal, aspectele care particularizeaza cecului fata de titlurile de credit/comerciale de valoare deja analizate, si anume cambia si biletul la ordin.

§2. Notiunea si caracterele cecului

Reglementarea din codul comercial a cecului, desi prevedea in mod expres, in art. 365, o definitie a cecului, nu cuprindea toate elementele esentiale ale acestui titlu, fapt care a dat nastere la diferite interpretari.

Astfel, art. 365 din Codul comercial din 1887 stabilea ca : „oricine are sume de bani disponibile la o banca sau la orice persoana va putea dispune de ele, in folosul unui al treile, prin cec.”

Trecand peste faptul ca tras putea fi „orice persoana” si nu numai o institutie bancara, doctrina, incercand sa identifice elementele esentiale ale titlului, a cosiderat fie ca cecul este o cambie care nu trebuie acceptata, fie ca emisiunea cecului atrage dupa sine transferarea provizionului, beneficiarul avand actiune directa impotriva trasului care a primit provizionul.

Legea 59/1934, desi nu contine o definitie a cecului, a conturat elementele sale esentiale, punand capat controverselor existente anterior intrarii sale in vigoare.

Astfel, cecul este un instrument de plata prin care o persoana, numita tragator, da ordin unei banci sau altei institutii de credit, numita tras, la care are un disponibil corespunzator, sa plateasca la prezentarea titlului o suma de bani altei persoane, numita beneficiar.

Asemanator cambiei, cecul stabileste raporturi juridice intre trei persoane, asa cum reiese din definitie. Spre deosebire de cambie insa, cecul nu constituie un titlu de credit, ci numai un instrument de plata, cu numeroase particularitati. Consideram ca, acest lucru reiese in primul rand din faptul ca cecul este platibil la vedere, orice alta mentiune cuprinsa in cec cu privire la scadenta fiind considerata nescrisa.

Mai este de mentionat ca, spre deosebire de cambie si de biletul la ordin, in calitate de tras poate fi desemnata numai o societate bancara. Legea prevede insa si o exceptie, si anume in cazul cecului tras si platibil in strainatate (art 3).

Ca si cambia, cecul este un titlu la ordin, complet, formal si abstract si are ca obiect plata neconditionata a unei sume determinate de bani. Diferenta esentiala fata de titlul cambial este ca prin intermediul cecului nu se realizeaza o operatie de credit.

§3. Emiterea cecului

97

Page 98: Suport de Curs Drept Comercial

Astfel cum rezulta din dispozitiile art. 3 alin. 2 din lege, pentru emiterea unui cec tragatorul trebuie sa detina un disponibil banesc la tras si, totodata, sa existe o conventie intre tragator si tras privind emiterea de cecuri.

Disponibilul banesc (care este denumit si provizion sau acoperire) pe care trebuie da il detina tragatorul trebuie sa fie anterior emiterii cecului si sa aiba cel putin valoarea acestuia. El poate fi, conform legii, un depozit bancar sau o deschidere de credit. Conform Normelor cadru ale BNR cu privire comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit cu cecuri, depozitul poate proveni si „din operatiuni de incasari si alte asemenea”.

Daca tragatorul nu se supune cerintei anterioritatii existentei depozitului bancar in raport cu emiterea cecului este susceptibil, pe langa sanctiunile civile si de sanctiuni de natura penala, conform dispozitiilor art 84 pct 2 din lege, daca nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune prevazute de Codul penal.

Conditia provizionului prealabil emiterii cecului precum si sanctiunile severe impuse de lege in caz de nerespectare a dispozitiei mentionate sunt elemente care diferentiaza cecul de titlul cambial si subliniaza, totodata, caracterul de instrument de plata al cecului.

Raportul fundamental care justifica insa emiterea cecului rezida intr-o conventie incheiata intre tragator si tras – institutia bancara. In baza acestei conventii, societatea bancara elibereaza clientului sau, tragatorul, care vrea sa dispuna de fondurile pe care le are la societatea bancara respectiva, mai multe formulare necompletate, pe care acesta le va putea transforma in cecuri, in limitele disponibilitatilor proprii.

Potrivit dispozitiilor legale, conventia poate fi expresa sau tacita. Ea poate constitui o clauza a contractului privind serviciul de casa pentru client sau a unui credit in numerar acordat de banca.

Legea prevede sanctiuni penale si in cazul in care tragatorul a emis cecuri fara autorizarea bancii.

§4. Conditii de valabilitate ale cecului

§4.1.Precizari prealabile

In lipsa unor prevederi speciale in Legea 59/1934, conditiile de fond necesare pentru valabilitatea cecului sunt cele din dreptul comun.

Ca o consecinta a caracterului sau formal, cecul trebuie insa sa imbrace forma scrisa si, tototdata, sa cuprinda anumite mentiuni esentiale.

§4.2. Forma scrisa a cecului

98

Page 99: Suport de Curs Drept Comercial

Ca si in materie cambiala, este nevoie de un inscris pentru ca beneficiarul sa isi poata valorifica drepturile sale. Necesitatea formei scrise a cecului reiese, indirect, din prevederile art. 1 din lege, care se refera la “textul inscrisului”.

Inscrisul cecului se prezinta sub forma unui formular tipizat. Tragatorul trebuie sa completeze respectivul inscris cu mentiunile prevazute de lege.

§4.3. Reprezentarea

Ca si in materie cambiala, orcine se poate obliga prin cec prin mandatar. Chiar daca mandatul este general, trebuie sa prevada insa expres dreptul mandatarului de a emite sau semna cecuri.

Daca o persoana semneaza un cec pentru o alta persoana in conditiile in care nu are imputernicire sau cu depasirea limitelor imputernicirii, el se obliga personal, iar daca a efectuat plata are aceleasi drepturi pe care le-ar fi avut persoana pentru care pretinde ca a semnat (art 12).

§4.4. Mentiunile obligatorii ale cecului

Corespunzator particularitatilor sale, cecul are un continut in parte asemanator cu titlul cambial. Din dispozitiile art. 1 si 3 din lege reies mentiunile esentiale ale cecului, si anume :

- denumirea de cec trecuta in textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu, pentru a atrage atentia semnatarului asupra obligatiilor sale ;

- ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani. Ca si in materie cambiala, ordinul de plata trebuie sa fie neconditionat si sa priveasca o suma determinata de bani ;

- numele celui care trebuie sa plateasca (trasul). Tras poate fi numai o societate bancara ;

- aratarea locului unde plata trebuie facuta ;- aratarea datei si a locului emiterii ;- semnatura celui care emite cecul. Ca si in materie cambiala, pentru

a usura circulatia cecului, legiuitorul prevede principiul independentei semnaturilor (art 10), in baza caruia daca cecul poarta semnaturile unor persoane incapabile a se obliga, semnaturi false ori care pentru orice alt motiv nu ar putea obliga persoanele care au semnat cecul, obligatiile celorlalti semnatari raman totusi valabile.

99

Page 100: Suport de Curs Drept Comercial

Din aceasta enumerare se desprind si anumite trasaturi distinctive, de exemplu :

a. tragatorul cecului nu poate dispune de un drept de optiune la fel de extins ca tragatorul cambiei in desemnarea trasului, din moment ce acesta nu poate fi decat o institutie bancara ;

b. printre mentiunile esentiale nu figureaza scadenta, cecul fiind platibil numai la vedere ;

c. numele si prenumele beneficiarului cecului este o mentiune facultativa ;

d. o mentiune privind o eventuala dobanda in cadrul cecului este considerata nescrisa, in caz contrar cecul s-ar transforma intr-un instrument de credit .

§4.5. Consecintele nerespectarii cerintelor legale privind mentiunile obligatorii ale cecului

Potrivit dispozitiilor art 2 din lege, cecul caruia ii lipseste una din mentiunile obligatorii nu va avea valoare de cec. Ca si in materie cambiala, legea prevede anumite prezumtii care salveaza valabilitatea cecului si usureaza totodata circulatia sa.

Astfel, in lipsa unei mentiuni speciale, legea prezuma ca locul aratat langa numele trasului este socotit loc de plata. Daca langa numele trasului sunt indicate mai multe locuri, cecul este platibil la primul loc aratat (art 2 alin 2). Daca in inscris nu este mentionat nici un asemenea loc, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul centru de activitate (art. 2 alin 3).

Totodata, cecul care nu cuprinde locul unde a fost emis se considera semnat la locul aratat langa numele tragatorului (art. 2 alin. 4).

§5. Transmiterea cecului

Prin natura sa, cecul este un titlu transmisibil. Intrucat este un titlu de plata, circulatia sa este mult mai restransa, spre deosebire de cambie si de bilet la ordin, cu care prezinta insa si numeroase asemanari.

Putem spune ca modul de transmitere a cecului depinde de forma sa. Cecul, astfel cum a considerat doctrina, analizand dispozitiile articolului 5 si ale articolului 15 din legea 59/1934, poate fi la ordin, la purtator sau nominativ.

a. La ordin este considerat cecul stipulat platibil unei anumite persoane cu sau fara clauza expresa „la ordin”. Acest tip de cec este transmisibil prin gir.

Cecul poate fi girat si in folosul tragatorului sau a oricarui alt obligat. El trebuie sa fie neconditionat si integral, sub sanctiunea nulitatii.

100

Page 101: Suport de Curs Drept Comercial

Girul trebuie sa fie scris pe cec sau pe un adaos al acestuia si sa fie semnat de girant.

Ca o consecinta a faptului ca cecul nu poate fi acceptat si totodata a faptului ca trasul nu garanteaza plata, legea sanctioneaza cu nulitatea girul trasului.

Ca si in materie cambiala, detinatorul unui cec transmisibil prin gir este socotit posesor legitim daca justifica dreptul sau printr-o serie neintrerupta de giruri, chiar daca ultimul gir este in alb.

b. Cecul la purtator poate fi emis prin clauza expresa „la purtator” inscrisa de tragator pe titlu. Daca a fost stipulat platibil unei anumite persoane, cu mentiunea „sau la purtator” ori cu alta mentiune echivalenta, cecul este considerat, de asemeni, la purtator. In fine, cecul fara indicarea beneficiarului este considerat la purtator.

Cecul la purtator circula prin simpla predare materiala in mainile dobanditorului, girantii succesivi ramanand necunoscuti. Prin urmare, posesorul titlului nu beneficiaza de garantiile ce insotesc in mod obisnuit un cec girabil.

Consideram ca, avand in vedere si dispozitiile cuprinse in art. 21 din lege, circulatia cecului este stabilita de tragator in momentul emiterii titlului. Astfel, conform prevederii legale, daca girul pus pe un cec la purtator face pe girant raspunzator potrivit dispozitiilor referitoare la regres, el nu transforma insa titlul intr-un cec la ordin.

c. Cecul nominativ cuprinde numele beneficiarului precum si mentiunea „nu la ordin” ori o expresie echivalenta.

Acest cec se transmite prin cesiune, in conditiile dreptului comun.

§6. Avalul

Ca si cambia, plata unui cec poate fi garantata printr-un aval. Avalul poate fi dat pentru intraga suma sau numai pentru o parte din suma mentionata in titlu.

Avalul se da pe cec sau pe adaos si trebuie exprimat prin cuvintele „pentru aval” sau prin alta formula echivalenta. Pentru a produce efecte, trebuie semnat de avalist. Legea prezuma ca aval simpla semnatura a avalistului pusa pe fata cecului, cu exceptia cazului in care este semnatura tragatorului. Daca nu se arata pentru cine este dat, avalul se socoteste dat in favoarea tragatorului.

Avalistul este tinut in acelasi mod ca si persoana pentru care a dat avalul.

Elementul de diferentiere dintre avalul cambiei si avalul cecului consta in faptul ca legea nu admite avalul din partea trasului, intrucat acesta ar fi asimilabil unei acceptari, iar cecul, conform dispozitiilor art. 4 alin 1 din lege, nu poate fi acceptat.

101

Page 102: Suport de Curs Drept Comercial

§7. Plata cecului

§7.1. Pozitia juridica a trasului

Astfel cum am precizat si anterior, spre deosebire de cambie, care in mod normal urmeaza sa fie acceptata de tras (cu exceptia cambiei cu mentiunea „la vedere”), cecul nu poate fi acceptat. Mentiunea de acceptare inscrisa in titlu este considerata nescrisa. Orice mentiune de certificare, de vedere, sau alta echivalenta, inserata in titlu si semnata de tras are numai efectul de a confirma existenta disponibilului si totodata impiedica pe tragator sa-l retraga inainte de termenul de prezentare (art 4).

Datorita acestei prevederi legale, trasul nu are calitatea de debitor de drept cambial fata de posesorul cecului, ci indeplineste numai functia de platitor (solvens) pentru tragator. Prin urmare, trasul nu raspunde pentru plata cecului, tragatorul fiind cel care isi asuma aceasta responsabilitate. De aceea, legea prevede ca orice clauza prin care tragatorul se descarca de aceasta responsabilitate se considera nescrisa (art 13). In caz contrar, titlul nu ar mai avea nici un obligat la plata, cu exceptia obligatilor de regres, in cazul in care acestia exista.

§7.2. Prezentarea la plata si plata cecului

Potrivit dispozitiilor art. 29 din lege, cecul este platibil la prezentare, orice dispozitie contrara fiind considerata nescrisa. Inseamna ca, plata cecului se efectueaza la prezentarea de catre posesor a cecului la banca (tras).

Legea recunoaste si valabilitatea cecului postdatat, prevazand ca cecul prezentat la plata inaintea zilei aratate ca data a emiterii este platibil in ziua prezentarii.

Normele cadru ale BNR nr. 7/1994, reglementand o practica mai veche,’ prevad ca, in baza unei intelegeri intre tragator si tras, poate interveni o intelegere conform careia trasul va plati cecul numai dupa ce tragatorul a avizat instrumentul respectiv. Aceasta intelegere nu poate fi opusa posesorului, care are dreptul sa primeasca plata la prezentarea cecului, in caz contrar normele cadru ar modifica dispozitiile unei legi. Primirea avizului de catre societatea bancara din partea tragatorului nu reprezinta o conditie pentru efectuarea platii, ci un procedeu suplimentar de verificare a autenticitatii cecului si a identitatii posesorului (art 161 din norme).

Cecul trebuie prezentat la plata in cadrul unor termene scurte. Astfel, termenul pentru prezentarea la plata a cecului emis si platibil in

102

Page 103: Suport de Curs Drept Comercial

Romania este de 8 zile, daca cecul este platibil in localitatea unde a fost emis si de 15 zile, daca cecul este platibil in alta localitate decat cea in care a fost emis. Cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania trebuie sa fie prezentat la plata in termen de 30 de zile, iar daca este emis intr-o tara din afara Europei, in termen de 70 de zile.

Daca cecul este platibil in strainatate, legea locului platii va reglementa termenele in care cecul trebuie sa fie prezentat la plata. Daca legea straina nu distinge, urmeaza sa se aplice tot prevederile legii romane.

Termenele incep sa curga din ziua prevazuta ca data a emisiunii. Potrivit dispozitiilor art. 77 din lege, in calcularea termenului nu se socoteste ziua in care acesta incepe sa curga.

Nu inseamna insa, ca daca posesorul nu prezinta cecul la plata inainte de expirarea acestor termene, pierde dreptul de a cere trasului plata. Sanctiunea prevazuta de lege in cazul nerespectarii termenelor anterior prevazute este pierderea dreptului de regres impotriva girantilor si garantilor cecului.

Tragatorul poate da insa ordin trasului de a nu plati suma inscrisa in cec. Acest ordin produce efecte numai dupa expirarea termenului de prezentare. Prin urmare, daca posesorul cecului nu a prezentat titlul la plata in cadrul termenelor prevazute de art 30 din lege si tragatorul a dat ordin trasului de a nu mai plati suma din cec, pierde dreptul de a cere trasului plata.

Ca si in cazul cambiei, pentru a face o plata valabila, trasul este obligat sa verifice indeplinirea conditiilor de forma ale cecului. Astfel cum prevede si art 36 din lege, trasul care plateste un cec ce a fost girat este dator sa verifice regularitatea girurilor, nu insa si autenticitatea semnaturilor girantilor.

Trasul poate plati integral sau partial, posesorul cecului neputand refuza o plata partiala. Totodata trasul, dupa ce a afectuat plata, poate cere posesorului predarea inscrisului cu mentiunea achitat. In caz de plata partiala trasul poate cere sa se faca pe inscris mentiune despre aceasta plata si sa dea o chitanta.

Plata cecului de catre tras libereaza pe toti obligatii cecului.Tot ca o consecinta a reformei sistemului de plati si decontari s-au

adus modificari in ceea ce priveste si prezentarea la plata a cecului.28

Astfel prezentarea unui cec la plata se poate face in original sau prin trunchiere.Prin trunchiere se intelege procedeul informatic care consta in urmatoarele operatiuni succesive:

28 Ordonanta de Urgenta nr.38/26 martie 2008 pentru modificarea si completarea Legii 59/1934 asupra cecului

103

Page 104: Suport de Curs Drept Comercial

- transpunerea in format electronic a informatiilor relevante de pe cecul original;

- reproducerea imaginii cecului original in format electronic; si- transmiterea informatiei electronice obtinute prin operatiunile prevazute la lit. a) si b) catre institutia de credit platitoare.Prezentarea la plata a unui cec prin trunchiere produce aceleasi efecte juridice ca si prezentarea la plata a cecului original, cu conditia ca acesta din urma sa fi fost emis cu respectarea prevederilor legii.Institutiile de credit pot recurge la procedeul trunchierii, cu conditia ca intre ele sa existe o conventie prealabila in contextul unui aranjament de plata sau o conventie constand in aderarea lor la un sistem de plati.Informatiile relevante pentru trunchiere, cuprinse in cecul original, sunt stabilite potrivit conventiilor prealabile.

Imaginea cecului original reprezinta copia electronica a cecului original. Imaginea cecului original trebuie sa respecte standardele stabilite potrivit conventiilor prealabile.Momentul receptionarii, de catre institutia de credit platitoare, respectiv de catre un sistem de plati, a informatiilor relevante pentru trunchiere si a imaginii electronice a respectivului cec, constituie momentul prezentarii la plata.Transmiterea, catre institutia de credit platitoare a informatiilor relevante si a imaginii cecului, prin trunchiere, trebuie realizata astfel incat sa se asigure autenticitatea si integritatea acestora, prin utilizarea oricaror procedee tehnice admise de lege.

Cand prezinta la plata un cec prin trunchiere, institutia de credit este obligata:- sa verifice daca cecul original respecta in forma si continut prevederile legale, inclusiv regularitatea succesiunii girurilor, cu exceptia autenticitatii semnaturilor tragatorului si girantilor; - sa garanteze acuratetea si conformitatea informatiilor relevante pentru trunchiere transmise electronic cu datele din cecul original, precum si conformitatea imaginii cecului cu cecul original.

§7.3. Consecintele neplatii cecului

Refuzul total sau partial la plata al unui cec prezentat la plata prin trunchiere se face in forma electronica, de catre institutia de credit platitoare. In baza refuzului, institutia de credit care detine cecul original va inscrie pe acesta:

104

Page 105: Suport de Curs Drept Comercial

- data prezentarii acestuia la plata, spre a se constata daca prezentarea s-a efectuat in cadrul termenului de 15 zile ; 30 zile – cecul emis intr-o tara straina si platibil in Romania ; 70 zile cand este emis in afara Europei;

- declaratia de refuz, datata si semnata de catre reprezentanti legali sau imputerniciti ai acestora.

Mentiunile inscrise pe cecul original, constituie dovada refuzului de plata.

Consecintele neplatii cecului prezinta particularitati insemnate comparativ cu cambia. Spre deosebire de aceasta din urma, posesorul cecului nu are actiune directa fata de tras, intrucat acesta nu este decat un solvens fata de tragator. Astfel cum am precizat si anterior, trasul nu este un debitor de drept cambial.

Beneficiarul cambiei are la dispozitie insa actiunile de regres impotriva girantilor, tragatorului si avalistilor acestora, care sunt tinuti solidar. Prin urmare beneficiarul cecului are dreptul de urmarire impotriva tuturor, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe ordinea in care s-au obligat.

Exercitarea regresului este conditionata de indeplinirea unor formalitati. In primul rand posesorul trebuie sa fi prezentat cecul la plata in termen si in al doilea rand refuzul de neplata trebuie constatat inainte de expirarea termenului de prezentare, cu respectarea dispozitiilor art 43 din lege.

Astfel, in primul rand refuzul de plata poate fi constatat fie printr-un act autentic (protest), fie printr-o declaratie a trasului scrisa si datata pe cec, cuprinzand ziua cand a fost prezentata la plata, fie printr-o confirmare oficiala datata a unei case de compensatii.

Totodata, posesorul trebuie sa faca avizarile necesare (art 45 din lege), in caz de nerespectare a acestor obligatii nu decade insa din actiunea de regres, ci doar este raspunzator de daunele cauzate prin neglijenta sa, fara ca acestea sa depaseasca suma din cec.

Este de subliniat faptul ca, posesorul pastreaza drepturile sale impotriva tragatorului, chiar daca cecul nu a fost prezentat in timp util pentru plata sau nu s-a intocmit protestul pentru neplata sau un act echivalent (art 43 alin 2).

Aceasta dispozitie isi gaseste justificarea in faptul ca la baza emiterii cecului s-a aflat o creanta a posesorului titlului impotriva tragatorului, creanta ce trebuia incasata de la tras. Atata vreme cat posesorul nu a fost satisfacut in pretentiile sale, chiar cu nerespectarea formalitatilor prevazute de lege pentru plata, el se poate intoarce impotriva debitorului sau, tragatorul. Daca trasul fara vreun motiv intemeiat refuza plata, raspunde fata de tragator, iar nu fata de posesor, cu privire la care nu are nici o obligatie.

105

Page 106: Suport de Curs Drept Comercial

Potrivit legii, posesorul poate cere pe cale de regres suma aratata in titlu, dobanda legala, calculata de la prezentare si cheltuielile facute cu urmarirea. Obligatul de regres care a facut plata cecului poate cere de la girantii sai intreaga suma platita, dobanda legala la aceasta suma, socotita din ziua cand a platit suma, precum si cheltuielile facute. Actiunile de regres ale posesorului cecului se prescriu in termen de 6 luni de la data expirarii termenului prezentarii cecului pentru plata, iar actiunile de regres ale diferitilor obligati la plata cecului se prescriu, de asemenea, intr-un termen de 6 luni, calculat insa din ziua in care obligatul a platit cecul sau din ziua in care actiunea de regres a fost pornita impotriva sa..

In materia cecului se vor aplica aceleasi dispozitii ca pentru cambie si bilet la ordin si in ce priveste valoarea de titlu executoriu a cecului, opozitia la executare, exceptiile ce pot fi opuse de debitor, actiunea cauzala si actiunea de imbogatire fara cauza.

§8. Tipuri de cecuri

Legea 59/1934 reglementeaza anumite specii ale cecului, stabilind unele reguli cu caracter particular. Fac parte din aceasta categorie cecul barat, cecul platibil in cont, cecul netransmisibil, cecul de calatorie si cecul circular.

§8.2. Cecul barat

Cecul ordinar fiind transmisibil prin gir sau fiind la purtator poate fi relativ usor furat sau pierdut si incasat de o alta persoana decat beneficiarul lui.

Legea, pentru a garanta plata in mainile adevaratului beneficiar, a reglementat in articolele 38 si 39 cecul barat.

Cecul barat este un inscris care cuprinde pe fata sa doua linii paralele executate de tragator sau de posesorul cecului. Daca intre cele doua linii nu se indica nimic sau se face mentiunea „societate bancara” sau un alt termen echivalent, bararea este generala. Daca intre cele doua linii se afla denumirea unei societati bancare, bararea este speciala.

Cecul cu bararea generala nu poate fi platit decat unei societati bancare sau unui client al trasului.

Cecul cu bararea speciala nu poate fi platit de tras decat societatii bancare inscrise in cec sau, daca aceasta este trasul, unui client al acestei societati bancare. Cu toate acestea, societatea bancara indicata poate recurge pentru incasare la o alta societate bancara.

Bararea generala va putea fi transformata in barare speciala, trecandu-se intre bare denumirea unei societati bancare, insa bararea speciala nu poate fi transformata in barare generala. Mai mult decat atat,

106

Page 107: Suport de Curs Drept Comercial

legea prevede in mod expres ca taierea (stergerea) liniilor sau denumirii societatii bancare inscrise se socoteste ca si cum nu ar fi fost facuta.

Daca s-ar fi procedat in alt mod, scopul urmarit prin introducerea cecului barat nu ar mai fi fost atins, intrucat orice persoana de rea credinta ar fi putut sterge barele si denumirea bancii si cere plata.

Nici o banca nu poate dobandi un cec barat decat de la unul din clientii sai sau de la o alta banca si nici nu are dreptul sa-l incaseze pentru alte persoane decat acestea.

Se poate intampla ca intr-un cec sa existe mai multe barari speciale. Legea permite insa plata numai in cazul a doua barari din care una pentru incasare prin intermediul unei case de compensatii.

Trasul si societatea bancara care nu respecta dispozitiile legale privind acest cec raspund pentru paguba cauzata pana la concurenta valorii cecului.

§8.3. Cecul platibil in cont

In acelasi scop al remedierii riscurilor pe care le prezinta libera circulatie a cecurilor ordinare, a fost creat si cecul platibil in cont.

Acest cec este un inscris in care sunt inserate, transversal, pe fata cecului, cuvintele „platibil in cont”, „numai prin virament” sau alta expresie echivalenta. In acest caz, trasul va putea efectua numai o operatiune de scripte (credit in cont, virament sau compensatie) care echivaleaza cu plata. Este interzisa practic, de catre tragator sau de catre posesor, plata in numarar.

Astfel cum prevede legea, stergerea unei asemenea mentiuni se socoteste ca si cand nu ar fi facuta.

§8.4. Cecul netransmisibil

Astfel cum prevede art. 41 din lege, un cec emis cu clauza „netransmisibil” nu poate fi platit decat primitorului sau, la cererea acestuia, sa fie creditat in contul sau curent.

Motivul introducerii acestui fel de cec este acela ca, prin cecul barat, nu se poate evita complet pericolul furtului si abuzurilor care se pot face prin giruri false sau in alb.

Primitorul nu poate gira cecul decat unei societati bancare si numai pentru incasare, fara ca aceasta sa-l poata gira mai departe.

Clauza netransmisibilitatii trebuie pusa chiar de societatea bancara, la cerea clientului.

Societatea bancara care nesocoteste clauza netransmisibilitatii raspunde de plata facuta.

§8.5. Cecul de calatorie

107

Page 108: Suport de Curs Drept Comercial

Pentru ca o persoana care calatoreste sa nu fie nevoita a purta asupra sa o anumita suma in numerar, legea a reglementat cecul de calatorie.

Cecul de calatorie conditioneaza plata de existenta pe titlu, in momentul prezentarii la plata, unei a doua semnaturi, identica cu a beneficiarului.

In mod concret, la data emiterii, beneficiarul semneaza pe titlu in fata emitentului, iar la data prezentarii la plata - in alta localitate unde se gaseste o sucursala a bancii emitente sau un corespondent al sau - semneaza inca o data in fata platitorului. Prin compararea celor doua semnaturi se verifica identitatea beneficiarului.

§8.6. Cecul circular

Conform dispozitiilor art 79 din lege, cecul circular este un titlu de credit la ordin, emis de o societate bancara sau de alta institutie de credit, anume autorizate, pentru sume ce le are disponibile de la primitorii cecurilor in momentul emisiunii, platibil la vedere in oricare din locurile aratate de emitent.

Spre deosebire de cecul ordinar, in cecul circular obligatia societatii bancare este definitiva si primitorul cecului are garantia ca va gasi, in toate locurile indicate pe cec, proviziunea necesara.

Societatea bancara sau institutia de credit emitenta trebuie sa depuna la Banca Nationala a Romaniei o cautiune in conditiile prevazute de art 79 din lege.

Pentru a fi valabil, cecul circular trebuie sa cuprinda urmatoarele mentiuni obligatorii: denumirea de „cec circular” in cuprinsul titlului; promisiunea neconditionata de a plati la vedere o anumita suma de bani; numele si prenumele primitorului; aratarea datei si locului emiterii cecului, semnatura emitentului. Daca lipseste vreuna din conditiile enuntate, titlul nu are valoarea de cec circular.

Acestui cec îi sunt aplicabile toate dispozitiile cambiale privitoare la gir, plata, protest si regres, afara de cazul in care legea dispune altfel (art 83 din lege).

CAPITOLUL I I

TITLURILE REPREZENTATIVE ALE MĂRFURILOR

Secţiunea 1. Conosamentul;

Secţiunea 2. Recipisa –warant;

108

Page 109: Suport de Curs Drept Comercial

CAPITOLUL III

VALORILE MOBILIARE

Secţiunea 1. Acţiunile emise de societăţile de capital

Secţiunea 2. Obligaţiunile emise de societăţile de capital

Secţiunea 3. Acte juridice având ca obiect titlurile de credit

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Stanciu D. Cărpenaru, Drept comercial român, Ed.revizuită, Bucureşti, 2003

2. Stanciu D.Cărpenaru, Cătălin Predoiu, Sorin David, Ghe.Pipera, Societăţile comerciale, Bucureşti, 2001.

3. Constituţia României.4. E. Florescu, Andreea C. Târşia, Drept comercial, Sibiu

2009; 5. E. Florescu, Regimul juridic al titlurilor de credit şi al

valorilor mobiliare, Bucureşti , 2006; 6. E. Florescu , Regimul juridic aplicabil acţiunilor şi

obligaţiunilor societăţilor comerciale, Sibiu, 2006 7. E. Florescu, Dreptul concurenţei Sibiu, 2005. 8. Codul comercial.9. Codul civil.10. Codul de procedură civilă.11. Legea nr.31/1990, republicată privind societăţile

comerciale.12. Legea nr.26/1999, republicată privind registrul

comerţului.13. Legea nr.11/1991, privind combatarea concurenţei

neloiale.14. Legea nr.82/1991, legea contabilităţii.15. Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru

accelerarea reformei în economie.16. Legea nr.58/1934 privind cambia şi biletul la ordin.

109

Page 110: Suport de Curs Drept Comercial

17. Legea nr.59/1934 privind CEC-ul; 18. Legea nr. 85/2006 privind insolvenţa; 19. Legea nr.297/2004 privind piaţa de capital;

Facultativ: 20. Legea nr. 337/2006 pentru aprobarea O.U.G nr.34/2006

privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii;

21. Legea nr.325/14 iulie 2006 privind serviciul public de alimentare cu eneregie termică;

22. Legea nr. 554/2004 privind contenciosul admninistrativ; 23. Legea nr.215/2001, republicată, Legea administraţiei publice

locale; 24. Ordinul M.E.F. nr. 915/2008 pentru aprobarea conditiilor

contractuale generale si speciale la Încheierea contractelor de lucrari a fost publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 424 din 05.06.2008;

25. Ordinul A.N.R.M.A.P. Nr. 155/2006 privind aprobarea Ghidului pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice.

TITULAR DE CURS

110


Recommended