Suport Curs Dreptul Trans

7/29/2019 Suport Curs Dreptul Trans

1/100

SUPORT DE CURS

Lector univ.drd. Avram But-Cpuan

DREPTUL TRAMSPORTURILOR

CAP. I NOTIUNI INTRODUCTIVE

1. Aspecte generale privind dreptul si activitatea de transport.

Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul

reglementari relatiilor sociale conform vointei de stat, a caror respectare obligatorie este

garantata de forta coercitiva a statului.

Dreptul poate fi asemanat cu un arbore din a carui simpla tulpina se desprind

numeroase ramuri care la randul lor, toate i-si trag seva din tulpina si radacina de care nu se

pot detasa. Dreptul ca sistem al normelor juridice nu constituie un scop in sine. El este creat

pentru a reglementa conduita oamenilor. Aceasta se realizeaza prin reglementari juridice ce

obliga oameni sa se comporte dupa anumite norme juridice. Aceste norme le dau oamenilor

drepturi si obligatii. Dreptul ca sistem al normelor creaza raporturi sau relatii juridice.

Dreptul ca expresie a vointei de stat reprezinta un obiectiv important al multorcurente juridice si este privit ca un fenomen volitional sau nevolitional si il situeaza in sfera

normativului si/sau al ralatiilor sociale. Dreptul se przinta ca o unitate intre continut si forma.

Continutul conditioneaza formele de exprimare denumite: -izvoare ale dreptului sau

izvoare formale ale dreptului.

Formele de exprimare ale dreptului sunt acte normative si in primul rand legile,

obiceiul juridic, precedentul juridic, contractul normativ.

Dreptul cuprinde elemente de natura ideologica relationala si institutionala.

Continutul aparitia si dezvoltarea normelor ce sunt realizate prin drept, pot fi intelese

numai prin cunoasterea mecanismului factorilor ideologici, a politici. Prin drept sunt aduse la

indeplinire cele mai importante masuri politice formulate ca fiind ale statului. Dreptul,

constiinta juridica si politica este un fenomen social si psihologic complex de natura

rationala, afectiva si volitiva. El reprezinta totalitatea ideilor si sentimentelor cu privire la

1


2/100

drept, dreptate legalitate. In cadrul constiintei juridice cel mai important rol il are ideologia

juridica. Aceasta este determinanta in furnizarea cunostintelor cu privire la fenomenele

juridice de valoare, si a atitudini fata de ele. Corelatia dintre constiinta juridica si drept

constituie o premiza de elaborare a dreptului. Continutul si forma dreptului este rezultatul

mai multor factori si au loc in conditiile impletiri acestora .

Prin drept sunt aduse la inplinire cele mai importante masuri ale statului. Politica se

realizeaza numai prin elaborarea dreptului si a normelor juridice.

In cadrul dezvoltarii relatiilor economice interne si internationale, a largirii si

dezvoltarii schimburilor comerciale dintre state, un rol de seama revine transporturilor si

expeditiilor interne si internationale de marfuri i cltori.Dezvoltarea economica a unei tari, a economiei mondiale in general, sunt de

neconceput fara transporturi. Ele asigura buna desfasurare a productiei in agricultura si

industrie, circulatia bunurilor materiale, a oamenilor si a informatiei. Transporturile

faciliteaza legaturile intre regiunile cu materii prime si cele in care se prelucreaza, precum si

desfacerea si redistribuirea produselor in centrele consumatoare, circulatia oamenilor,

apropierea intre asezarile umane, intre tari, continente.

Transporturile reprezinta o latura importanta a productiei materiale care prin rolul lorde deplasare a marfurilor influenteaza puternic si celelalte ramuri ale economiei mondiale,

inclusiv comertul international.

Constituind mijlocul material efectiv pentru concretizarea relatiilor economice

interstatale, transporturile internationale pot fi considerate, pe drept cuvant, aparatul

circulator al intregii economii.

In scopul evidentierii gradului de inzestrare cu cai de comunicatii a unui teritoriu, a

fluxurilor de transport, precum si in ce masura spatiul geografic dispune de un sistem de

transport adecvat, se folosesc o serie de indici economici de genul: densitatea retelei de cai

ale comunicatiei, transportul de marfuri redat in t/km., transportul de calatori/km.

Nivelul de dezvoltare al cailor de comunicatii si transport depinde de gradul de

dezvoltare economica a fiecarui stat, de progresul stiintei si al tehnicii, de intensitatea

2


3/100

traficului de marfuri si calatori. De asemenea, aceasta dezvoltare, depinde, in mare masura de

conditiile naturale.

Caile de transport se construiesc mai usor in zonele de campie, decat in zonele de

munte, traseele lor urmaresc vaile si depresiunile, traverseaza pasurile si defileele folosite

inca din vremurile vechi. Pentru a realiza legaturi, au fost necesare unele corectii aduse

cadrului natural, prin construirea unor poduri, tunele, viaducte sau canale de legatura. In

unele zone ale globului construirea si folosirea cailor de transport poate fi ingreunata de

factori climatici: temperatura (foarte scazuta sau foarte ridicata), precipitatiile (prea

abundente sub forma de zapada sau gheata), circulatia maselor de aer.

Pornind de la aceasta premisa e necesar a face o incursiune in istoruia transporturilor

pe glob i la noi in tara, sub toate aspectele sale, pentru a putea vedea saltul fcut de omenire

de la caratul cu carca i pana la zborul cosmic de astazi, sub semnul iscusintei omului.

CAPITOLUL II. ISRORIA RTRANSPORTURILOR

2. Istoria transporturilor in general

Multa vreme omul a folosit pentru deplasare si pentru transportul greutatilor

animalele pe care le domesticise.Taind copacii pentru constructi, au observat ca trunchiurile

puteau fi transportate mai usor prin rostogolire. Probabil asa le-au venit ideea construirii rotii,nascocire care a deschis drumul deplasarii terestre,caci de la roata la primele automobile n-a

fost decat un pas. Cele mai vechi informatii despre roata le avem din documente descoperite

in Egipt si in China. Primele roti imaginate si construite de om erau niste discuri de lemn,

fixate pe o osie.Ele erau plasate la carutele trase de boi,cai sau chiar de oameni. Tablitele de

lut descoperite in Irak ne vorbesc despre existenta carelor inca din anul 3500 I.HR. La

inceput acestea erau scobite in trunchiuri de copac; mai tirziu aratau ca niste roabe cu doua

roti, cosurile fiind asezate direct pe osii. O data cu dezvoltarea drumurilor, pentru a mari

confortul calatorilor se construiesc trasuri, diligente, calesti (trasuri elegante cu capota).

2.1. Istoria transportului in comun

3


4/100

Transporturiler n comun a inceput cu mai bene 5.000 de ani in urma atunci cnd a

fost inventata roata. Desi unii ar spune ca de fapt odata cu descoperirea saniei acum vreo

9.000 de ani soarta transportului in comun

a fost pecetluita.

In ciuda vechimii pe care roata o are au

fost necesare cateva mii de ani pentru ca

ea sa fie imbunatatita suficient incat sa

poata juca rolul important pe care il detine

azi.

Intre timp oamenii s-au multumit sa

imbunatateasca transportul marin, ce se

pare ca a fost printre primele forme detransport in comun.

Mai sunt voci care scormonesc in

vestigii arheologice si comenteaza ca

transportul in comun a inceput cudosmesticirea calului si a camilei, dar noi

suntem interesati de spatii stramte si

inconfortabile nu de plimbari calare.

Deci ii vom ignora si vom sari direct in

calestile din anii 1600 care ne vor hurduca

pe drumurile pline de gropi ale Europei.

In 1640, diligentele din Marea Britanie

recunosc importanta impartirii calatorilor in clase astfel ca cei mai avuti se ingramadesc in

caleasca (maxim 8 la numar), clasa a 2-a incape intr-un cos atasat partii din spate a

vehiculului, in timp ce calatorii de la clasa a 3-a stau pe acoperisul calestii, peste bagaje,

infruntand direct riscul de a pica la orice groapa.

4


5/100

Primul autobuz si-a pus rotile in miscare in

1662, la initiativa lui Blaise Pascal. Autobuzul avea

un orar dupa care circula, o ruta fixa, o taxa de

transport si bineinteles, cai care sa il puna in miscare.

In 1775, James Watt a perfectionat motorul

cu aburi declansand nebunia transportul in comun. De

acum inainte trenuri, autobuze, barci, toate se vor

folosi de motorul cu aburi pentru a imbunatati viata

maselor.

In 1807 apare primul vas cu aburi care

transporta pasageri. In 1825 este construita prima cale

ferata publica din lume, intre Stockton si Darlington.n1863 Londra se poate lauda cu primul metrou din

lume. In 2009 Bucurestiul se chinuie inca cu

extinderea retelei.

In 1873 este introdus in San Francisco

tramvaiul pe cablu. Este atat de apreciat incat si astazi

turistii platesc zeci de dolari pentru o plimbare de 10 minute.

Transportul in comun aerian a luat nastere in 1910 odata cu prima linie de dirijabile,construite de Ferdinand von Zeppelin, ce efectuau transporturi de pasageri.Zeppelinele au

fost destul de populare pana in 1937 cand accidentul de la Hindenburg a speriat toti posibilii

clienti. Era de asteptat. Oamenii nu prea se dau in vant dupa arsul de viu.

Secolul 20 a imbunatatit cam tot ce a fost inventat pana atunci. Din pacate insa nu

sufficient, ateptam de la secolul 21 sa creeze aparatele de teleportare si care sa rezolve

problemele precum traficul taxele de autostrada.

Primul vehicul cu motor a fost construit in anul 1769, in Franta, care se deplasa prin

forta aburului si a fost denumit "Diavolul pufaitor". Dupa 1800 "Zeul automobil" se impune

repede in lumea intreaga, constructorii avnd in vedere obtinerea unei viteze cat mai ridicate,

marirea confortului, reducerea poluarii, siguranta circulatiei.

5


6/100

Romania s-a numarat printre primele 10 tari din lume posesoare de automobile. In

anul 1898, in Bucuresti circula un Oldsmobile si mai multe automobile cu abur. In 1904 erau

inscrise in circulatie mai mult de 60 de asemenea "carute fara cai".

Geniul romanesc si-a pus amprenta si pe istoria automobilului. In 1923 un student pe

nume Aurel Persu construieste primul automobil cu forma aerodinamica din lume. Pe locul

unde este astazi Uzina Aro functiona, inca din 1954,o fabrica ce realiza partile componente

pentru un automobil. In august 1968 a fost construit, la Pitesti, primul automobil romanesc:

Dacia. Au trecut de atunci 43 de ani timp in care s-au creat peste 2 milioane de automobile,

cu diverse forme si imbunatatiri.

Spre a se putea transporta mai multi pasageri, era nevoie de vehicule mai mari.Asa au

fost construite primele autobuze. Ele au circulat in Londra si aveau o capacitate necesara

pentru... 10 calatori. Astazi, in Londra circula autobuze supraetajate, Astazi, in Londracircula autobuze supraetajate, iar n Romania se fabrica autobuze in Bucuresti, Brasov ,

Moinesti, etc.

Cautandu-se solutii pentru realizarea unor mijloace de transport economice, a fost

inventat troleibuzul, vehicul pe roti care circula cu ajutorul curentului electric de la cabluri

suspendate. In 1955 troleibuzele au inceput sa circule in Timisoara si in Bucuresti.

Primul tramvai a fost construit in 1775, era tras de doi cai, dar nu era folosit in oras.

S-a mutat aici dupa ce unui francez i-a venit ideea de a incastra sinele de tramvai in pavaj.Primul oras din tara noastra in care s-a putut circula cu un asemenea mijloc de

transport in comun a fost Timisoara , in 1869. Trei ani mai tarziu, tramvaiul cu cai devine si

atractia Bucurestiului. Nu pentru multa vreme, deoarece in 1894 apar primele tramvaie

electrice.

In cadrul mijloacelor de transport terestru un loc aparte il ocupa bicicleta. Imaginea

unei biciclete apare pentru prima data pe peretele unui templu din Egipt, construit acum 3000

ani. Schite ale unei astfel de vehicule apar si in desenele lui Leonardo da Vinci. Anul nasterii

ei este 1813, cand un baron francez a construit-o pentru a se plimba in parcul sau imens. Era

formata din doua roti si un cadru de lemn. Ciclistul statea calare si, pentru a se deplasa ,

misca picioarele pe pamant. Peste 10 ani, cand se realiza roata din fata, mobila, se pastreaza

acelasi mod de inaintare.

6


7/100

Chiar si dupa inventarea pedalelor si a sistemului de franare pe roata din spate,

calatoria pe bicicleta, numita si "scuturator de oase", nu era prea placuta.

Caile ferate au existat cu mult inaintea locomotivelor cu abur, Pe ele se transportau,

cu ajutorul cailor, pietre si carbuni. O data cu aparitia locomotivelor si a trenurilor s-a

observat ca transportul pe calea ferata era ieftin si rapid. Ca urmare,liniile ferate s-au extins

foarte mult. Cam in acelasi timp cu tramvaiul electric este data in folosinta si prima linie de

cale ferata din Romania:Bucuresti-Giurgiu. Imbarcarea in tren se facea de pe peronul primei

gari din tara, Gara Filaret astazi, Distante uriase sunt strabatute in tot mai putin timp cu

trenuri moderne, rapide si sigure cum este Intercity. O data cu dezvoltarea rapida a

mijloacelor de transport, strazile marilor orase au devenit tot mai aglomerate si mai greu de

strabatut. Era nevoie de un altfel de mijloc de deplasare iar solutia a fost metroul.

Prima linie de metrou din lume a fost data in folosinta la Londra, in1879. Proiectulmetroului bucurestean a fost conceput de Dimitrie Leonida,in 1930. Au trecut aproape 50 de

ani pana cand acest proiect sa devina realitate. In 1979 se da in folosinta prima linie de

metrou , avand 6 statii amplasate la o distanta de 6 km, intre Semanatoarea si Timpuri Noi.

Metroul bucurestean are acum 50 de trenuri care transporta, zilnic, peste 300.000 de calatori.

2.2.Transportul rutier

Primele drumuri terestre au fost create de oameni care carau bunuri sau urmareauadesea urmele vanatului. Drumurile sau cararile erau create in mod natural in punctele cu

mare densitate a traficului de oameni. Pe masura ce au fost domesticite animalele, caii, vitele

si catarii au devenit un element in crearea de drumuri. Odata cu cresterea comertului,

drumurile incipiente erau adesea nivelate si largite pentru a face loc traficului cu tractiune

animala. Mult mai tarziu, sania, un cadru de lemn folosit pentru a tracta incarcaturile, a fost

inventata. Vehiculele cu roti trase de animale au fost dezvoltate probabil in Sumer si in

Orientul Apropiat antic in mileniile 4 sau 5 inaintea erei noastre si s-au raspandit in Europa si

India in mileniul 4 inaintea erei noastre si in China aproximativ in anul 1200 I.Hr. Romanii

aveau o mare nevoie de drumuri extinse si bine intretinute pentru a putea guverna intinsul

imperiu creat. Ei au fost cei care au dezvoltat foarte mult drumurile pe tor cuprinsul

imperiului mai intai ca nevoie strategic pentru uzul trupelor imperiale si apoi, treptat, si

pentru uzul comercial.

7


8/100

In lumea islamica medievala, au fost construite multe drumuri pe tot cuprinsul

Imperiului Arab. Cele mai sofisticate drumuri erau cele din Bagdad-Irak, care erau si pavate

inca din secolul 8 d.Hr. Pavajul era confectionat din bitum element care se foloseste si

actualmente la fabricarea si turnarea asfaltului modern. Bitumul era extras din petrol, o

resursa foarte bogata chiar si astazi in regiune.

In timpul Revolutiei Industriale, John Loudon McAdam (1756-1836) a proiectat

primele autostrazi moderne, folosind ca material de pavaj un amestec ieftin de pamant si

piatra (macadam), si a ridicat drumurile cu cativa centimetri mai sus decat terenul

inconjurator permitand apei sa se scurga de pe suprafata drumului. Odata cu dezvoltarea

transporturilor cu motor, a crescut nevoia de drumuri intarite cu suprafata dura pentru a

reduce praful, noroiul si eroziunea de la ape pe drumurile urbane sau rurale. Initial s-a folosit

pietris sau pavaj cu lemn in marile orase din vest, si in primii ani ai secolului 20 asfaltul sibetonul au inceput sa fie folosite masiv chiar si pentru drumurile inter-orase.

Istoria moderna a transportului rutier implica si dezvoltarea noilor vehicole, ca noi

modele de vehicole cu tractiune animal, biciclete, autovehicule cu motor cu ardere interna,

camioane, si in viitorul apropiat vehicole electrice.

2.3. Transportul naval

In epoca de piatra, barcile primitive permiteau navigatia pe rauri si pescuitul riveran

si in zona de coasta. S-a dezbatut ideea ca au fost necesare barci suficient de solide pentru a

permite traversarea marilor, spre exemplu pentru primii oameni care au ajuns in Australia

aproximativ acum 40.000-50.000 ani. Odata cu dezvoltarea civilizatiei, au fost construite

vase mai mari pentru nevoile comerciale si de razboi. In Mediterana, au fost construite

primele galere aproximativ in anul 3000 I.d.Hr. Galerele, vase cu propulsie bazata in special

pe vasle si mai putin pe panze au fost trecute in randul istoriei de vasele oceanice cu panze,

precum caravela araba in secolul XIII, navele oceanice chinezesti in secolul XV si Navele de

linie mediteraneene spre sfarsitul secolului XV. In timpul revolutiei industriale au fost

dezvoltate primele nave cu abur si mai tarziu cele motorizate diesel. Apoi, au fost dezvoltate

primele submarine, in special pentru scopuri militare.

8


9/100

Intre timp, au fost construite nave specializate pentru transportul pe rauri si canale.

Canalele au fost construite in Mesopotamia aproximativ in anul 4000 I.Hr. Civilizatia Vaii

Indusului, in Pakistan si nordul Indiei ( incepand cu anul 2600 I.Hr) a avut primul system de

irigatii din lume. Cel mai lung canal din epoca antica era Marele Canal din China. Are 1794

kilometri si servea transportului imparatului Yang Guang intre Beijing si Hangzhou.

Proiectul a ainceput in anul 605, desi sectiuni mai vechi ale canalului existau inca din 486

I.Hr. Canalele au fost construite in epoca medieval in Europa in Venetia si Olanda. Pierre-

Paul Riquet a inceput organizarea construirii a canalului Canaldu Midi de 240 Km in Franta

anului 1665, acesta fiind deschis navigatiei in 1681. In epoca Revolutiei Industriale, canalele

interneau fost construite in Anglia si mai tarziu in Statele Unite ale Americii inainte de

dezvoltarea cailor ferate. Au fost constrite nave specializate pentru pescuit oceanic precum si

baleniere.Istoria maritime se leaga strans de dezvoltarea navigatiei, oceanografiei, cartografiei

si hidrografiei.

2.4. Transportul pe cale ferata

Istoria transporturilor pe cale ferata dateaza de acum aproape 500 de ani si implica un

sistem intre puterea umana sau animal si sine de lemn sau ocazional, de piatra. Acest sistem

era folosit de obicei pentru transportul de carbuni din mina catre malul unui rau, unde eraincarcat pe vase. Folosirea sinelor de metal a inceput in anii 1760.

Transportul feroviar modern a aparut in Anglia anului 1820. Sistemul feroviar

modern, care se folosea de o locomotive pe abur, a constituit prima forma de transport

terestru mecanizat, si a ramas principal forma de transport mecanizat terestru pentru

urmatoarea suta de ani.

Secolul al XIX- lea a marcat inceputul istoriei Cailor Ferate din Romania, a caror

traditie solida este demonstrata si atestata de documente si imagini de arhiva

Caile Ferate din Romania au o istorie de mai bine de 125 de ani. De-a lungul acestora,

calea ferata a fost un motor al progresului tehnic si uneori, chiar economic al societatii. De

asemenea, a fost un factor de stabilitate care, in mare masura, nu a putut fi influentat de

curentele politice.

9


10/100

Inceputul secolului al XIX-lea marcheaza nasterea caii ferate, adevarata aventura

tehnica feroviara schimband viata si conditiile existentiale ale locuitorilor planetei.

Aparitia caii ferate a inlaturat un concurent: tractiunea animalelor, nu dupa mult timp

de la primul drum facut de locomotiva cu abur. Inevitabil caile ferate vor lupta din greu cu un

concurent puternic: transportul auto, pentru a-si mentine importanta transportatorilor.

O data ce nu poate fi uitata: 15 septembrie 1830, se deschidea in Anglia prima cale

ferata din lume, intre Liverpool si Manchester. La 27 octombrie 1831 linia a fost vizitata de

tanarul bursier roman Petrache Poenaru, care, in raportul sau oficial, spunea printre altele:

"Am facut aceasta calatorie cu un nou mijloc de transport, care este una din minunile

industriei secolului... douazeci de trasuri legate unele cu altele, incarcate cu 240 de persoane

sunt trase deodata de o singura masina cu aburi...". A fost primul roman care a calatorit cu

trenul.Prima cale ferata construita pe teritoriul Romaniei: "Linia carbunarilor" - Oravita

Bazias se datoreaz directorul districtului minier din muntii Banatului, Gustav Granzsteim,

care, prin memoriul sau adresat Baronului Kubek - seful Administratiei Averilor Imperiale de

la Viena - in anul 1845, atragea atentia asupra importantei economice a extragerii carbunelui

din zona Aninei. Aceasta era o importanta sursa de alimentare cu carbune, la Bazias, a liniilor

de navigare pe Dunare.

Intre anii 1845-1846 statul austriac pune stapinire pe toate minele particulare decarbune din Muntii Anine si la 31 octombrie 1846 Cancelaria de la Viena aproba planul de

construire a unei cai ferate cu tractiune cabalina, care sa transporte carbunele de la Anina la

Oravita, ca si constructia fara intarziere a unei cai ferate normale de la Oravita pana in portul

Bazias de la Dunare. Astfel la 20 august 1854 s-a inaugurat linia Oravita-Bazias, in lungime

de 62,5 km, numai pentru transportul carbunelui, aceasta fiind prima cale ferata construita pe

teritoriul de astazi al Romaniei.

Preluata la 12 ianuarie 1855 de catre "Societatea Cezaro-Craiasca Privilegiata a

Cailor Ferate Austriece" (St.E.G.), dupa unele imbunatatiri, la 1 noiembrie 1856 a fost

deschisa si pentru transportul calatorilor.

Prima linie din lume construita pentru transportul marfurilor a fost in Anglia, "linia

carbunelui": Stokton-Darlington (1825), pentru ca in Romania, prima cale ferata pentru

transportul marfurilor sa fie tot o "linie a carbunelui": Oravita-Bazias.

10


11/100

Constructia de cai ferate in Romania s-a realizat ulterior prin concesiuni straine

2.5. Transportul aerian

Dorinta omului de a zbura dateaza din timpuri stravechi, de cand acesta a observant

pasarile, observatii illustrate in legendele lui Dedal si Icar din mitologia greaca si legenda lui

Vimanas in mitologia Indiana. Principalele preocupari in cercetarile timpurii s-au centrat pe

imitarea pasarilor, dar prin incercari si erori au fost inventate baloanele, planoarele si in cele

din urma avioanele motorizate si celelalte tipuri de masinarii capabile de zbor.

Dar, primul zbor clar verificabil al omului a avut loc in Paris in 1783 cand Jean-

Franois Piltre de Rozier si Francois d'Arlandes au parcurs 5 mile ( 8 Km) intr-un balon cu

aer cald inventat de fratii Montgolfier, apoi Fratii Wright au efectuat primul zbor controlat cu

motor al unui aparat mai greu decat aerul in data de 17 Decembrie 1903. De atunci, avionulsi transportul aerian s-a dezvoltat si continua sa se dezvolte mereu.

2.6. Caile de comunicaie

Aparitia schimbului, odata cu prima mare diviziune a muncii, a determinat si aparitia

clasei negustorilor ce se ocupau de comert, aceasta ducand la aparitia activitatii de transport

i desigud deplasarea lor pe diferite ci.

Dar, inca din antichtate cunoastem cele mai importante ci de comunicaie, astfel :Traficul dintre Africa i Europa sau Asia Mic, dintre Egipt i Europa, nu putea s

ocoleasc coastele Feniciei. Prin mileniul I .Hr. corbierii fenicieni rmn n istorie ca primii

crui ai mrilor care au plecat din localitile de pe coasta Libanului spre Vest, de-a lungul

coastei Marii Mediterane, ocolind pentru prima dat Africa de Nord. i Africa de Sud. pe la

capul Bunei Sperane (700 .Hr.). Ei calatoreau spre Britannia pentru a schimba diverse

marfuri pe cositor i argin, iar in Cartagina ei faceau schimburi de marfuri cu localnici

africani, cumparand fildes pretios, piei de animale i lemn. Astfel s-a facut legatura pe uscat

si apa intre celer trei continente: Europa, Asia si Africa, la a caror incrucisare de drumuri se

gasea Fenicia.

. Drumul matasii, renumita cale ce lega China de Asia Centrala si Apuseana.

In India antica, existau, de asemena, cai de comunicatie pe uscat (in India de Nord era

un drum bun) dar si pe apa (fluviul Gange).

11


12/100

Imperiul Roman beneficia de o retea vasta de drumur, cunoscut sub expresia:

Toate drumurile duc la Roma.

Cu toate acestea, transporturile in antichitate si evul mediu erau slab dezvoltate,

bazandu-se in special pe tractiunea animala si mici ambarcatiuni (transport pe ape).

CAPITOLUL III. IZVOARELE DREPTULUI TRANSPORTURILORSI

CADRUL JURIDIC APLICABIL ACESTUIA

3. 1. Evoluia izvoarelor dreptului transporturilor

Noiunea de izvor al dreptului, asa cum este ea definita de teoria generala a

dreptului, este considerata ca fiind o notiune susceptibila de critici ca urmare a ambiguitatiisale1, n sensul ca ea poate desemna att originea dreptului, ct si modurile de expresie si

creare ale dreptului. Corelnd, nsa, acceptiunile cuvntului drept2 cu notiunea de izvor

(sursa) de drept se ajunge la concluzia ca se pot distinge patru acceptiuni ale sintagmei

izvoarele dreptului: izvoarele materiale, izvoarele formale, sursele documentare si

izvoarele reale.

Daca distingem ntre notiunile de izvor de drept n sens material si izvor de drept n

sens formal

3

, putem conchide ca izvorul material al oricarei reglementari juridice l constituieviata, conditiile materiale si morale ale existentei omului; iar, n sens formal, prin izvoarele

dreptului transporturilor, ntelegem ansamblul formelor de reglementare juridica a acestui

domeniu.

Izvorul n sens material al dreptului transporturilor este dat de evolutiile permanente,

de dezvoltarea continua a vietii, a aspectelor economice si, pe cale de consecinta, a

transporturilor: crearea unor noi mijloace de transport, continua evolutie tehnica a

vehiculelor, evolutia cailor de transport si, n general, o dezvoltare a transporturilor

concordanta cu dezvoltarea economica si ca o consecinta a dinamizarii vietii.

1. Nitoiu, A. Sorop, Teoria generala a dreptului, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p. 60-652 . Dogaru,Elemente de teoria generala a dreptului, Editura Oltenia, Craiova, 1994, p. 7.3 B. Predescu,Drept international privat, Editura Universitaria, Craiova, 2002, p. 106.

12


13/100

Izvoarele n sens formal sunt constituite din ansamblul formelor de reglementare

juridica. Astfel, n ceea ce priveste dreptul transporturilor, cadrul legal este dat de doua

categorii de norme: norme juridice interne si internationale.

Normele juridice interne, tinnd cont de sfera lor de aplicare, pot fi clasificate, la

rndul lor, n norme cu caracter general si norme cu caracter special.

Din sfera normelor cu caracter general fac parte: Ordonanta Guvernului nr. 19/1997

privind transporturile, ce asigura cadrul general de organizare si functionare a transporturilor;

norme juridice cuprinse n Codul civil, ce constituie drept comun pentru transporturile de

natura civila; norme juridice din Codul comercial referitoare la contractul de transport

terestru de lucruri si la contractul maritim de marfuri si calatori.

Transportul de persoane, nsa, nu este reglementat de Codul comercial.4 Articolul 1

din Ordonanta Guvernului nr. 19/1997 arata, practic, importanta acestei reglementari cucaracter general: prin ea se stabilesc normele generale aplicabile modurilor de transport

rutier, feroviar, naval si aerian din cadrul sistemului national de transport, precum si

atributiile si raspunderile autoritatilor competente de reglementare, coordonare, control,

inspectie si supraveghere cu privire la activitatile de transport si la mijloacele de transport,

asigurnd, n acest fel, cadrul general aplicabil tuturor actelor normative specifice modurilor

de transport si activitatilor conexe acestora.

Normele din Codul civil aplicabile transporturilor sunt: art. 1470 pct. 2 si art. 1473-1477. Aceste norme constituie dreptul comun pentru transporturile de natura civila. Codul

civil consacra putine reguli n materia contractului de transport si se ocupa mai ales de

raspunderea carausului pentru pagube suferite de persoanele sau de lucrurile transportate.

Codul comercial cuprinde o reglementare detaliata a contractului de transport terestru

de lucruri prin Titlul XII, art. 413-441 si se ocupa n acest sens de o vasta problematica:

cuprinsul documentului de transport, raspunderea carausului, garantiile carausului pentru

plata pretului transportului, drepturile destinatarului, transporturile cumulative.

De asemenea, Codul comercial cuprinde, sub denumirea de contract de nchiriere, si

reglementarea contractului maritim de marfuri si calatori (art. 557-600).

4 Transportului de persoane i se vor aplica dispozitiile legilor speciale sau principiile generale dedrept.

13


14/100

n ceea ce priveste relatia dintre normele speciale si cele generale, se vor aplica cu

precadere prevederile normelor speciale si numai n lipsa de prevederi speciale se aplica cele

considerate norme de drept comun, adica reglementarile deja amintite.

Din sfera reglementarilor cu caracter special, exemplificam pentru fiecare tip de

transport urmatoarele reglementari juridice: pentru transporturile rutiere: O.U.G. nr.

109/2005 privind transporturile rutiere5, Legea nr. 102/2006, prin care a fost aprobat cu

modificriaceadra ordonanta; O.G. nr. 97/1999 privind garantarea furnizarii de servicii

publice subventionate de transport rutier intern si de transport pe caile navigabile interioare,

aprobat cu modificriprin Legea nr.19/2002; O.G. nr. 48/1999 privind transportul rutier al

marfurilor periculoase, aprobata cu modificari prin Legea nr. 122/2002; O.G. nr. 88/1999

privind stabilirea unor reguli pentru transportul combinat de marfuri; O.G. 37/2007 privind

stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele siperioadele de odihna ale conducatorilor auto si utilizarea aparatelor de nregistrare a

activitatii acestora; O.G. nr. 56/2002 privind monitorizarea pietei transporturilor rutiere si

masurile ce trebuie luate n situatii de criza n domeniul transportului rutier de marfuri,

aprobat cu modificri prin Legea nr.47/2003; Legea nr. 38/2003 privind activitatea n regim

de taxi si n regim de nchiriere. Totodata, pentru transporturile feroviare mentionam

urmatoarele acte normative: O.G. nr. 7/2005 pentru aprobarea Regulamentului de transport

pe caile ferate din Romnia; O.U.G. nr. 12/1998 privind transporturile pe caile ferate romnesi reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate Romne; O.G. nr. 95/1998 privind

nfiintare unor institutii publice n subordinea Ministerului Transporturilor, aprobata cu

modificari prin Legea nr. 3/2002; O.G. nr. 7/2005 privind aprobarea Regulamentului de

transport pe caile ferate din Romnia, iar pentru transporturile maritime: O.G. nr. 42/1997

privind transportul naval, aprobata cu modificari prin Legea nr.412/2002, 6; reglementari ale

Codului comercial; O.G. nr. 116/1998 privind instituirea regimului special pentru de

transport maritim internaional. Transporturile aeriene beneficiaza de reglementare speciala

prin O.G. nr. 29/1997 privind Codul aerian, aprobat cu modificri prin Legea nr.130/2000.

5 Aprobata cu modificari prin Legea nr. 102/2006 pentru aprobarea O.U. G. nr. 109/2005 privindtransporturile rutiere si modificata prin O.U.G. nr. 73/2006 si O.G. 45/2007.6 O.U.G. nr. 74/2006 modifica si completeaza Ordonanta Guvernului nr. 42/1997 privindtransportul naval si Legea nr. 290/2007 a aprobat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.74/2006 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 42/1997 privindtransportul naval.

14


15/100

n ceea ce priveste izvoarele7de drept international, mentionam pentru: transporturile

rutiere: Conventia de la Geneva din 1949 privind circulatia rutiera; Conventia de la Geneva

din 1956 privind contractul de transport international de marfuri pe sosele CMR; Acordul

european referitor la transportul rutier international al marfurilor periculoase de la Geneva

din 1957, pentru transporturile feroviare: Conventia internationala privind transportul

international feroviar de marfuri COTIF, Berna 1980; Acordul european privind marile linii

internationale de cale ferata AGC Geneva, 1985. Transporturile maritime beneficiaza de

urmatoarele reglementari: Conventia internationala pentru unificarea anumitor reguli asupra

sechestrului asigurator de nave maritime, Bruxelles, 1952; Conventia privind facilitarea

traficului maritim international FAL, Londra, 1965; Conventia Natiunilor Unite privind

transportul de marfuri pe mare Regulile de la Hamburg 1978; iar transportul aerian:

Conventia pentru unificarea anumitor reguli referitoare la transportul aerian international,Montreal, 1999.

Activitatea de transport ce este reglementata prin norme internationale se realizeaza

n conformitate cu Acordurile si Conventiile ratificate8de tara noastra si, dat fiind faptul ca

Romnia a armonizat legislatia nationala cu cea comunitara, se urmareste cu precadere

promovarea unei politici comune a transporturilor.

3.2. Norma comunitara izvor de drept.Afirmatia ca norma comunitara reprezinta izvor de drept pentru dreptul

transporturilor, ca si pentru alte ramuri de drept, reclama o scurta analiza asupra izvoarelor

dreptului Uniunii Europene.

Potrivit doctrinei9, ordinea juridica a Uniunii Europene este reprezentata de ansamblul

normelor izvorte din: tratatele100 si principiile generale ale dreptului comunitar11, acordurile

internationale ncheiate de Comunitatea Europeana si statele membre, actele adoptate de

7 Conventii, acorduri, uzantele maritime si portuare8 Conventia privind traficul feroviar international de marfuri S.M.G.S., ratificata de Romnia la1 noiembrie 1951; Conventia Internationala privind traficul feroviar de marfuri C.I.M. din 25februarie 1961; Conventia privind recunoasterea internationala asupra dreptului aeronavelor,semnata la Geneva n 1948 etc.9 A. Groza, Uniunea Europeana. Drept institutional, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, p.342-364.10 Tratatele sunt considerate ca fiind izvoare primare ale dreptului comunitar11 Principiile generale ale dreptului, alaturi de jurisprudenta si legislatia secundara sunt consideratea fi izvoare secundare ale dreptului comunitar.

15


16/100

institutiile europene pe baza tratatelor si jurisprudenta. Analiza asupra normei comunitare, ca

izvor de drept, presupune analiza ordinii juridice din mai multe perspective: analiza dreptului

primar, a dreptului conventional, a dreptului derivat si a jurisprudentei, precum si a efectelor

acestora asupra ordinii juridice interne; pentru ca numai dupa stabilirea efectelor acestor

izvoare se pot stabili implicatiile reglementarilor transporturilor comunitare asupra dreptului

romnesc n materie.

Dreptul primar este considerat fundamentul constitutional al Uniunii Europene si este

stabilit caracterul absolut al prioritatii sale n raport cu celelalte izvoare.Dreptul primar

cuprinde tratatele originare ale Comunitatilor si Uniunii Europene, tratatele de modificare ale

acestora si tratatele de aderare. Curtea de Justitie a calificat tratatele drept carte

constitutionale si le-a ierarhizat ca fiind vrful piramidei normelor comunitare12.

Principiile generale ale dreptului reprezinta o sursa de drept nescrisa, de originejurisprudentiala, situate n ierarhia izvoarelor de drept comunitare, valoarea lor juridica este

considerata ca fiind apropiata de cea a tratatelor, dar fara a avea forta juridica a acestora.

Prezenta principiile generale ale dreptului este justificata de caracterul lacunar si uneori

neclar al tratatelor, ceea ce determina Curtea de Justitie sa recurga la ele13.

Principiile commune aplicabile tuturor categoriilor de transport sunt categorisite

astfel:

a) Intraga activitate de transp. se desfasoara pe baza contactului de transportincheiat intre transportator si expeditor (calator);

b) Programarea transporturilor si incheierea contractului de transp. urmaresc

satisfacerea necesitatilor de transp. reclamate de clientela precum si folosirea eficienta a

mijloacelor de transp. si stabilirea obligatiilor ce revin partilor;

c) Executarea transporturilor are intotdeauna un caracter oneros (in schimbul

unei plati - tarif sau navlu in cazul transp. navale);

12 A. Groza, op. cit., p. 342.1313 A se vedea n acest sens, J.P. Jacque, Droit institutionnel de l Union europeenne, EdituraDalloz, Editura A III-a, 2004 : Orice edificiu juridic se sprijina pe un anumit numar de principiinescrise, fara de care nu ne-am afla n prezenta unui stat de drept.

16


17/100

d) Pentru indeplinirea intocmai a obligatiilor ce le revin expeditorilor,

transportatorilor si destinatarilor, s-a instituit prin lege raspunderea lor patrimoniala prin plata

de penalitati, locatii, despagubiri.

Dreptul conventional reprezinta ansamblul acordurilor internationale ncheiate de

Comunitatea Europeana cu state terte si organizatii internationale, precum si acordurile

mixte. Trebuie precizat, totodata, ca pentru izvoarele dreptului comunitar, o importanta

deosebita o prezinta acele acorduri ncheiate ntre statele membre, care se nscriu, prin

finalitatea lor, n sfera obiectivelor comunitare si n prelungirea dispozitiilor tratatelor.

Aceste acorduri sunt numite n doctrina drept complementar14.

n ceea ce priveste ierarhia n rndul normelor comunitare, dreptul conventional

ocupa o pozitie intermediara ntre tratate si principiile generale ale dreptului, pe de o parte si

actele de drept derivat, pe de alta parte. Forta lor juridica este inferioara tratatelor siprincipiilor generale ale dreptului15.

Dreptul derivat este reprezentat de ansamblul actelor constrngatoare din punct de

vedere juridic, lipsite de o reala sanctiune juridica sau facultative pentru destinatarii lor, pe

care institutiile Uniunii Europene le adopta n executarea dispozitiilor din tratate. Actele de

drept derivat au fost clasificate n doctrina n acte tipice16si acte atipice17.

Jurisprudenta nu are n dreptul comunitar aceeasi acceptiune ca n dreptul anglo-saxon 18.

Curtea de Justitie, Tribunalul, etc, fac deseori referiri la hotarrile pronuntate anterior.Importanta jurisprudentei rezulta si din rolul pe care Curtea de Justitie l-a jucat n realizarea

integrarii economice si politice, primele elemente ale integrarii politice realizndu-se tocmai

pe cale jurisprudentiala19.

14G. Isaac, M. Blanquet,Droit general de l Union europeenne, Editura Sirey, 2006, p. 235-240.15 15 A. Groza, op. cit., p. 353.16 Actele tipice pot fi clasificate, n functie de efectele lor juridice, n acte cu characterobligatoriu si acte cu caracter facultativ. Astfel, regulamentul este un act obligatoriu, deciziile,

de asemenea; directivaeste un instrument de armonizare a legislatiei comunitare, o forma delegiferare indirecta si spre deosebire de regulamente nu prezinta efect direct.17 Actele atipice pot fi clasificate n acte adoptate de institutii ti organele complementare pentrua-si reglementa activitatile interioare, acte emise n cursul diferitelor proceduri decizionale,

precum si acorduri ntre institutiile politice ale Uniunii. De exemplu, regulamente interioare,avize, recomandari, etc.18 A. Bucureanu, O reconsiderare a jurisprudentei n dreptul romano-germanic, n Revista deStiinte Juridice, nr. 29/2004, Craiova, p. 345-350.19 C. Toader, Constitutionalizarea dreptului comunitar. Rolul Curtii de Justitie a ComunitatilorEuropene, n Revista romna de drept comunitar, nr. 2/2008, p. 15-30.

17


18/100

3.3. Licenta de transport

Licenta de transport este documentul prin care se atesta ca intreprinderea indeplineste

conditiile de onorabilitate, capacitate financiara si competenta profesionala, acesta avand

astfel acces la transportul rutier de marfuri.

Licena de transport este documentul prin care se atesta inscrierea in Registrul

operatorilor de transport rutier si dovedeste dobandirea calitatii de operator de transport.

Acordarea licentei de transport se face doar daca intreprinderea indeplineste cumulativ

urmatoarele conditii:

conditia de onorabilitatate

conditia de capacitate financiara si conditia de competenta profesionala

Conditia de onorabilitate se considera ca fiind indeplinita daca persoana desemnata:

- nu a fost condamnata pentru infractiuni grave, inclusiv de natura comerciala

- nu a fost declarata inapta pentru a conduce permanent si efectiv activitatea de transport

rutier, conform prevederilor legale in vigoare;

- nu a indeplinit functia de persoana desemnata pentru un operator de transport sau o

intreprindere care a fost sanctionat/sanctionata pentru incalcari grave ale legislatiei cu privire

la: conditiile de plata si de angajare; conditiile de desfasurare a operatiunilor de transport

rutier, in special in ceea ce priveste regulile referitoare la perioadele de conducere si de

odihna ale conducatorilor auto, incarcarea vehiculelor, utilizarea in conditii de siguranta avehiculelor rutiere, siguranta rutiera si protectia mediului.

Conditia de capacitate financiara consta in dispunerea unor resurse suficiente pentru

a se asigura demararea in bune conditii a activitatii intreprinderii si buna administrare a

acesteia. Conditia de capacitate financiara se considera ca fiind indeplinita numai daca

operatorul de transport rutier dispune de un nivel financiar de minimum 9.000 Euro pentru

primul autovehicul rutier si 5.000 euro pentru fiecare dintre celelalte autovehicule rutiere

detinute si utilizate in conditiile prezentei ordonante de urgenta.

Modul de evaluare a capacitatii financiare a unei intreprinderi se stabileste de autoritatea

competenta.

Conditia de competenta profesionala se considera ca fiind indeplinita daca persoana

desemnata sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier este titulara a unui

18


19/100

certificat de competenta profesionala eliberat de autoritatea competenta in conditiile stabilite

de aceasta.

Licenta de transport se elibereaza operatorului de transport rutier de catre autoritatea

competenta, are o valabilitate de 5 ani si se pastreaza la sediul acestuia.

Pentru dovada existentei unei licente de transport sunt copiile conforme ale licentei de

transport.

Copia conforma a licentei de transport este documentul eliberat de autoritatea

competenta pentru fiecare dintre autovehiculele sau ansamblurile de vehicule rutiere detinute

si utilizate de operatorul de transport rutier la operatiuni de transport rutier.

Copiile conforme ale licentei de transport se elibereaza de catre autoritatea competenta,

pentru perioade succesive de un an, pana la expirarea valabilitatii licentei de transport.

Copiile conforme trebuie sa se afle la bordul vehiculelor detinute si utilizate de operatorulde transport rutier cand efectueza operatiuni de transport rutier.

Licenta de transport se retrage de catre autoritatea competenta in cazul in care

operatorul de transport rutier nu mai indeplineste conditiile care au stat la baza acordarii

acesteia sau in cazul in care operatorul de transport a furnizat documente continand

informatii eronate cu ocazia solicitarii acordarii acesteia.

Copia conforma a licentei de transport se suspenda de catre autoritatea competenta

in cazul savarsirii unor abateri grave sau repetate de la reglementarile in vigoare privindtransportul rutier si/sau protectia mediului.

CAPITOLUL IV. CLASIFICAREA TRANSPORTURILOR

Transportul de persoane sau de bunuri poate fi att transport n interes public ct i

transport n interes propriu.

Transporturile n interes public, denumite i transporturi publice, sunt cele executate

de persoane juridice sau fizice, n condiii nediscriminatorii de acces pentru teri, pe baza

unui contract de transport, contra plat.

Transportul n interes propriusau n interes personal este executat de persoane fizice

n vederea asigurrii deplasrii unor persoane sau bunuri, precum i transportul n folos

19


20/100

propriu, organizat de persoane fizice sau juridice pentru activitile proprii autorizate, cu

mijloacele de transport pe care le dein n proprietate sau le folosesc n baza unui contract de

nchiriere sau leasing.

Transportul n folos propriu de bunuri i de persoane trebuie s constituie accesoriul

unei alte activiti economice executate de persoana care l organizeaz, iar bunurile

transportate trebuie s fie proprietatea acesteia ori s fie rezultatul activitii sale.

Transporturile n interes propriu de persoane sau de bunuri se execut fr

perceperea unui tarif sau a echivalentului acestuia n bunuri sau servicii.

Persoanele fizice sau juridice care efectueaz transporturi de bunuri i de persoane,

altele dect cele n interes personal, se autorizeaz de ctre Ministerul Transporturilor.

Evidena autorizaiilor se ine de ctre Ministerul Transporturilor n registre unice, pe moduri

de transport. Sunt exceptate persoanele fizice sau juridice care efectueaz transporturi nregim de taximetrie.

Tarifele transporturilor publice se formeaz liber i concurenial pe baza cererii i a

ofertei.

Specificul fiecrei categorii de transport impune ns o organizare proprie, care

variaz de la o categorie la alta.

Transporturile pe cale ferat, auto, navale (fluviale i maritime) i aeriene se

realizeaz de ctre agenii economici (uniti specializate), crora le revine obligaia, ntemeiul unui contract de transport, de a deplasa in spaiu mrfuri, calatori i bagaje.

Specializarea stricta a fiecrei uniti de transport rezida din necesitatea profilrii ct

mai adecvate specificului categoriei de mijloace de transport pe care le are n proprietate.

Sistematic, transporturile se pot clasifica dupa mai multe criterii si anume:

A.Dupa obiectul lor:

a) transporturi de marfuri (bunuri);

b) transporturi de persoane;

c) transportul de informatii;

B.Dupa mijloacele de transport folosite:

a) feroviare (locomotive cu abur, Diesel, Diesel-electrice, electrice, vagoane);

b) rutiere (auto si tractiune animala);

c) navale (maritime si fluviale);

20


21/100

d) aeriene (aeronave);

e) speciale (conducte, funiculare etc.);

f) combinate (cale ferata-auto, auto-naval etc.).

C.Dupa asezarea cailor de transport, transporturile orasenesti pot fi:

a) pe strazi (tramvai, troleibuz, taxiuri);

b) in afara strazilor (metrou, cale ferata, suspendate).

D.Dupa itinerarul parcurs in interiorul sau dincolo de granitele statului:

a) transportul in trafic intern (local);

b) transportul in trafic international (intre doua sau mai multe state), care la

randul lor pot fi:

- transporturi in trafic international de tranzit, cand transporturile se efectueaza

pe teritoriu unui stat strain numai in trecere.- transporturi de peage, cand transporturile au punct de plecare si de sosire de pe

teritoriul unui stat, insa parcursul transportului trece si pe teritoriul altui stat vecin.

E. Dupa cum transporturile se executa cu un singur mijloc sau cu folosirea

succesiva a mai multor mijloace de transport:

a) transporturi efectuate cu un singur mijloc de transport;

b) transporturi in trafic combinat, cand transportul se executa cu doua sau mai

multe mijloace de transport, de catre mai multi carausi in baza unui singur contract detransport.

F. In functie de interesul social:

- transport in interes public ce se executa de catre operatori de transport

licentiati in conditiile legii si in temeiul unui contract de transport;

- transport in interes propriu.

CAPITOLUL IV. CONTRACTUL DE TRANSPORT

4.1. Definiia contractuti de transport

Contractul de transp. este o institutie a dr. civil caracterizata prin existenta unor

raporturi patrimoniale reglementate potrivit principiului echivalentei prestatiilor si egalitatii

partilor.

21


22/100

Prin contractul de transport se intelege conventia prin care o parte, carausul, profesionist

se obliga in schimbul unei remuneratii sa efectueze o deplasare de persoane sau de bunuri

pe o anumita distanta cu un vehicul corespunzator.

Codul civil roman reglementeaza contractul de transport in cadrul Titlului VII-

Despre contractul de locatiune art. 1410-1490 C Civ., locatiunea lucrarilor asa cum este

infatisata prin art. 1470 C Civ formeaza in prezent obiectul reglementarilor speciale cuprinse

in dispozitiile normative privitoare la contractul de transport- terestru, fluvial, maritim,

aerian.

4.2. Caractere juridice al contractului de transport

a) este un contract bilateral sau sinalagmatic ceea ce denota ca obligatiileexpeditorului si carausului sunt independente si reciproce fiecare avandu-si cauza juridica in

cealalta

b) caracterul oneros al contractului de transport presupune obtinerea de catre fiecare

parte a unui echivalent, a unei contraprestatii in schimbul obligatiei ce ii revin

c) este un contract comutativ de la incheierea contractului, drepturile si obligatiile

partilor au existenta certa cat si o intindere determinata

c) contractul este in principiu consensual incheidu-se valabil prin simplul

consimtamant al partilor

d) contractul are un caracter real, respectiv nu poate lua nastere decat prin remiterea

efectiva a marfurilor catre caraus

e) contractul este unul de adeziune

4.3. Caracterul autonom i cel commercial al contractului de transport

Caracterul autonom si cel comercial al contractului de transport trebuie intelese catrasaturi indispensabile pt executarea obligatiilor expeditorului fata de destinatar, obligatii cer

isi au izvorul intr-un raport juridic preexistent contractului de transport izvorand de cele mai

multe ori din vanzarea marfurilor respective catre un anumit cumparator cu sediul diferit de

cel al producatorului.

22


23/100

Autonomia contractului de transport este evidentiata si in cazul litigiilor, partea care

reclama daune de la caraus in baza unui contract de transport trebuie sa faca dovada calitatii

sale de parte contractanta, iar nu un titlu de proprietate asupra lucrului predat pt transport,

proprietarul lucrului predat neavand calitatea de a figura ca parte in proces.

Caracterul comercial al contractului de transport rezulta din calitatea de comerciant al

transportului.

4.4. Prile contractului de transport

4.4.1. Carausul este persoana care isi ia insarcinarea ca intr-un mod oarecare sa

transporte sau sa faca sa se transporte un obiect oarecare. Denumirea de caraus este data indoua acceptiuni: prima de intreprindere de transport care isi asuma obligatia de a executa

deplasarea de bunuri sau persoane in nume propriu: a doua de intreprindere care face sa se

transporte marfuri sau persoane, se refera atat la marfurile succesive si la asa zisii

comisionari. Comisionarul este considerat ca fiind un intermediar care se interpune intre

proprietarul sau posesorul marfurilor si transportator, in temeiul contractului de expeditie.

Contractul de expeditie imbraca forma unui contract de comision sau forma unui contract de

mandat. In baza contractului de expeditie, comisionarul expeditor se obliga, in schimbul

unui comision sa incheie in nume propriu dar pe seama comitentului unul sau mai multe

contracte de transport, si sa efectueze anumite operatii materiale specifice transportului de

marfuri.

4.4.2. Calatorul intervine ca parte in contractul de transport de persoane. Calitatea

sa de profesionist sau neprofesionist nu intereseaza sub nici o forma deoarece acesta nu

influenteaza natura raporturilor juridice in contractul de transport de persoane.

4.4.3. Expeditorul poate fi orice persoane fizice sau juridice ale carei interese se

refera la incheierea unui contract de transport de marfuri si bagaje. Expeditorul la data

incheierii contractului de transport detine facultatea sa nominalizeze in documentul de

transport persoana beneficiaruluirespectiv persoana careia ii va fi eliberata marfa la capatul

calatoriei. Pot avea calitatea de expeditor persoanele juridice de drept public si privat .

23


24/100

4.4.4. Destinatarul este aceea persoana fizica sau juridica careia transportatorul ii

va elibera marfa la locul stipulat in contract. In ceea ce priveste pozitia destinatarului in

contractul de transport se poate afirma ca desii nu participa efectiv la incheierea contractului

de transport, dobandeste anumite drepturi si obligatii decurgand din contractul incheiat

anterior intre expeditor si caraus devenind un asa zis tert beneficiar

4.5. ncheierea contractului de transport

CAPAPITOLUL V. INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT

5.1. Condiiile de validitateale contractului de transport

Pentru a fi valabil incheiat contrractul de transport de marfuri sau de calatori, trebuie

sa indeplineasca anumite conditii, potrivit art. 948 C.civ. acestea sunt:

5.1.1. Capacitatea partilor contractante se refera la aptitudinea de a

avea capacitate deplina de exercitu, adica de a exercita drepturile si obligatiile prin acte

juridice incheiate in nume propriu. Alaturi de conditia capacitatii carausului si numai acestuia

I se impune calitatea de comerciant in conditiile codului comercial. Prin comerciant seintelege aceea persoana fizica sau juridica care savarseste in nume propriu si in baza

specializarii sale fapte de comert.

5.1.2. Consimtamantul reprezinta manifestarea de vointa a hotararii de a

incheia contractul de transport, consimtamant care trebuiesa indeplineasca anumite conditii:

sa provina de la o persoana cu discernamant, sa fie exteriorizat cu intentia de a produce

efecte juridice , sa nu fie alterat de vreun viciu.

5.1.3. Obiectul consta in obligatiile la care se indatoreaza partile. In

contractul de transport principala obligatie a unitatii de transport este de a transporta marfa,

pasagerii sau bagajele, iar pt expeditor ori pasager, obligatia de plata a tarifului de transport.

Si obiectul material al prestatiei carausului trebuie sa indeplineasca anumite conditii: sa

existe, sa fie determinat sau determinabil, sa se afle in circuitul civil, sa fie posibil, sa fie licit.

24


25/100

5.1.4. Cauza se refera la scopul in vederea caruia s-a incheiat contractul

de transport. Pt caraus obtinerea pretului transportului in care este inclus profitul sau, iar pt

expeditor deplasarea in spatiu a marfurilor, bagajelor conform unor interese.

5.1.4. Conditiile de forma fiind un contract consensual acesta se

incheie prin simplul acord de vointa a partilor, insa dovada existentei lui se face printr-un

inscris, denumit document de transport sau scrisoare de trasura, bilet sau legitimatie de

calatorie. Fiin un contract real nu se incheie valabil decat prin predarea efectiva a

marfurilor.

5.1.5. Documente de transport nominative, la ordin sau la purtator

documentul de transport in cazul transportului de persoane se prezinta sub forma unui titlu la

purtator. La transportul de marfuri contractul se intocmeste sub forma unui inscris nominativ.

Contractul de transport nominativ infatiseaza partile contractante prin elemente deidentificare cum ar fi: numele, denumirea, domiciliul, sediu, etc. contractul de transport la

ordin se particularizeaza prin faptul ca transmiterea drepturilor catre terte persoane se

realizeaza prin gir adica prin inserarea unei anumite formule prin care se exprima vointa

posesorului actual de a efectua transmisiunea si remiterea titlului catre un nou posesor.

Documentul de transport la purtator este transferabil catre terti prin simpla predare materiala,

transferul operand prin remiterea inscrisului de catre posesorul actual unei alte persoane.

5.1.6. Cuprinsul documentului de transport in contractul de transportse disting clauze cu caracter obligatoriu de cele facultative: data incheierii contractului,

partile contractului, identificarea bunurilor transportate, obligatiile carausului si plata pretului

transportului, semnatura si sigiliul partilor. Daca bunurile sunt ambalate in lazi, saci, butoaie,

trebuie stipulata calitatea, numarul, marcile si sigiliile aplicate acestora. Termenul de

executare a contractului este unul de decadere si curge de la data cand lucrul a fost predat

carausuluide catre expeditor. Pretul se stabileste in functie de felul transportului, distanta,

natura, dimensiunea, greutatea si volumul marfii. Documentul de transport trebuie sa fie

semnat de ambele parti contractante.

CAPITOLUL VI. OBLIGATIILE PARTILOR IZVORATE DIN

CONTRACTUL DE TRANSPORT

25


26/100

Obligatiile partilor in contractul de transport trebuie analizate in functie de cele trei faze:

locul de pornire, itinerariul propriu-zis si destinatia.

6.1. Obligatiile partilor la locul de pornire

A. Obligatia expeditorului aceasta faza se refera la: alegerea si verificarea mijlocului

de transport, predarea marfurilor destinate transportului, incarcarea acestora,colaborarea la

intocmirea documentului de transport, plata pretului aferent transportatorului.

a) Alegerea si verificarea mijlocului de transport daca marfurile supuse

transportului se incadreaza in categoria marfurilor alterabile, expeditorul va solicita mijloace

de transport dotate cu instalatii frigorifice, in transportul petrolier sunt necesare vagoane sau

autocamioane cisterna. Atunci cand expeditorul sesizeaza ca mijlocul de transport nu

corespunde efectuarii deplasarii in spatiu a marfii el va fi obligat sa anunte carausul prinobiectii in cuprinsul scrisorii de trasura.

b) Obligatia expeditorului de predare a marfii este o sarcina care trebuie executata

la locul convenit, la termenul fixat, si respectand conditiile cantitative, calitative precum si

cea de ambalare a marfurilor. Datarea predarii marfii este o obligatie ce trebuie precizata si

respectata cu strictete de catre partile contractante deoarece din momentul predarii

marfurilor de catre expeditor carausului, acesta devine posesorul marfurilor respective si din

acest moment se naste raspunderea sa. Aplicarea de etichete exterioare in cazul transportuluiunor expeditii de coletarie sau mesagerie este o obligatie ce trebuie realizata cu deosebita

atentie pt ca marfurile sa nu fie confundate, rasturnate, casate.

c) Incarcarea marfii - incarcarea propriu-zisa se realizeaza tinand cont de capacitatea

mijlocului de transport ales, expeditorul avand obligatia de a folosi integral spatiu de

incarcare a mijlocului de transport. Asezarea marfurilor se realizeaza prin urmatoarele

operatiuni: stivuire, consolidarea marfii cu diferite tehnici de fixare, nivelarea, indreptarea

marfurilor, invelirea marfurilor si legarea ambalajului cu sarma. Expeditorul este obligat ca

odata cu predarea marfurilor catre caraus sa aplice pe sistemul de inchidere a mijloacelor de

transport inchise sigiile proprii.

d) Colaborarea expeditorului la intocmirea documentului de transport

expeditorul este dator sa ofere carausului toate datele si informatiile reale privitoare la marfa

ce urmeaza a fi transportata, itinerariul ce va fi parcurs.

26


27/100

e) Plata pretului transportului momentul in care se realizeaza obligatia de plata a

pretului este stabilit prin acordul partilor contractante. Atunci cand expeditorul intarzie sa

plateasca pretul transportului carausul poate ridica exceptia de neexecutare a contractului.

CAPITOLUL.VII CONTRACTUL DE TRANSPORT DE CALATORI SI

BAGAJE PE CALEA FERATA.

7.1. Definiie i reglementare

Contractul de transport de calatori pe calea ferata este conventia prin care

transportatorul se obliga in schimbul unui pret sa transporte, inauntrul unui anumit termen, o

persoana numita calator, din statia de plecare pana la statia de destinatie.

Ca reglementare, comparativ cu contractul incheiat in cazul transportului de marfuri,

obiectul contractului de transport de calatori consta in transpottul uneia sau a unui grup de

persoane si are o reglementare specifica.

Contractul de transport de calatori pe calea ferata este reglementat prin dispozitiile C.civ., in care apare ca o locatiune de lucrari si prin art. 592-600 din C. com.

Contractul de transport pe calea ferata este reglementat prin Regulamentul de transp.

CFR, ale carui dispozitii se aplica transporturilor de calatori, bagaje si marfuri. Mai sunt

aplicabile si prevederile Tarifului Intern de Calatori si Normele uniforme de aplicare.

Transportul de calatori si bagaje in trafic international sunt reglementate prin

Conventia privind transportul calatorilor si bagajelor pe caile ferate in trafic direct

international (SMPS) si Conventia Internationala cu privire la transport de calatori si bagaje

pe calea ferata (CIV)

7.2. Incheierea contractului de transport de calatori

Contractul de transport de calatori pe calea ferata se incheie intre Compania Nationala

de Cai Ferate, printr-o sucursala a Societatii Nationale de Transport de Calatori pe

27


28/100

Calea Ferata, si calator.

Elementele esentiale ale acestui contract sunt: consimtamantul; capacitatea de a

contracta; obiectul si cauza licita.

Consimtamantul se realizeaza prin oferta facuta de calator la ghiseele statiilor de

cale ferata si plata taxei de transport corespunzatoare si acceptarea ofertei, prin eliberarea

legitimatiei de calatorie, in baza careia va putea calatori.

Orice persoan care are capacitate de exercitiu va putea incheia un astfel de contract,

inclusiv minorul cu capacitate restransa de exercitiu pentru satisfacerea nevoilor sale curente,

fara incuviintarea ocrotitorului legal.

Calea ferata efectueaza transp. de calatori atata timp cat:

a) calatorul se conformeaza dispozitiilor caii ferate facute publice, si

Regulamentelor de transpport pe calea ferata;b) transportul este posibil cu agentii si mijloacele de transport disponibile ce

permit satisfacerea nevoilor regulate ale traficului;

c) transportul nu este impiedicat de imprejurari pe care calea ferata nu le poate

evita si inlaturarea lor nu depinde de ea.

Legitimatia de calatorie eliberata de calea ferata reprezinta inscrisul doveditor al

contractului incheiat.

Nu se admit sau pot fi evacuate din tren si din statie:a) persoanele in stare de ebrietate sau drogate;

b) persoanele care au un comportament nepermis fata de ceilalti calatori;

c) persoanele care produc vatamari materialului rulant;

d) persoanele care nu respecta prevederile Reg. de transp.;

e) persoanele care, din motive de sanatate ori alte cauze, incomodeaza pe

ceilalti calatori, in afara de cazul in care acestia calatoresc intr-un compartiment intreg,

contra plata;

f) persoanele ce insulta personalul caii ferate aflat in timpul serviciului.

Acele persoane. care au fost excluse de la calatorie in timpul transportului nu au

dreptul la restituirea costului calatoriei si nici la taxele platite pentru transportul

bagajelor.

Incheierea contractului de transport de transport se poate face pentru:

28


29/100

a) trenuri de calatori, prevazute in mersul trenurilor si afisate in statiile de cale

ferata;

b) trenuri suplimentare;

c) trenuri speciale de calatorie;

d) vagoane suplimentare.

Incheierea contractului si eliberarea legitimatiei de calatori au loc la statiile CFR care

au case de bilete deschise permanent si la agentiile de voiaj, de la agentii autorizati si

personalul de tren.

Incheierea contractului de transport de persoane se poate face si pe o durata

determinata, cum este cazul abonamentelor care sunt limitate in timp si spatiu.

Transportul de persoane pe calea ferata se poate face de unul, de doi sau mai multi

carausi, in temeiul unei singure legitimatii de calatorie, caz in care transportul este in traficdirect. Daca transportul se executa cu mijloace de transport de acelasi fel, el este in trafic

direct simplu, iar daca se executa cu mijloace de transport diferite, el este in trafic direct

combinat.

7.3. Taxsa (tariful) de transport calatori

In schimbul prestatiei de transport, calatorul care a beneficiat de aceasta este obligat

sa plateasca tariful de transport corespunzator.Principiile alcatuirii tarifelorsunt:

a) acoperirea costurilor de transp. prin nivelul tarifului de transp. impreuna cu

subventia acordata, de la bugetul de stat sau bugetele locale;

b)reflectarea in tariful de transport a confortului oferit calatorului in timpul calatorie

cu diverse categorii de trenuri;

c) corelarea zonelor kilometrice ale diverselor tarife;

in cazul in care calatorul a optat pentru o calatorie cu o alta categorie de tren, decat cea

pentru care si-a cumparat legitimatia de calatorie, acesta va plati tarif numai pentru sporul de

confort oferit in plus;

29


30/100

d) corelarea tarifului platit de calator pentru. transportul cu distanta parcursa de

acesta.

Potrivit Traficului Intern de Calatori, sunt fixate tarife diferentiate pentru tren de

persoane, distingandu-se 26 zone kilometice, iar pentru. fiecare stabilindu-se tariful in lei

corespunzator clasei I-a si clasei a II-a, iar ptr. trenurile accelerate si rapide, 12 zone.

Persoanele care beneficiaza de reduceri trebuie sa prezinte, la cererea organului de

control, dovada ca beneficiaza de reducerea respectiva.

Copii pana la varsta de 5 ani se transport gratuit iar cei pana la 10 ani platesc 50% din

tariful de transp.

Calatoria in grupuri formate din cel putin 20 de copii sau elevi, beneficiaza de o

reducere de 50% din tariful trenurilor de persoane, clasa a II-a, prin aprobarea sefilor de statii

sau sefilor agentiei de voiaj, iar turistii organizati in grupuri de cel putin 35 persoane,beneficiaza de reducere de 25% din tariful trenurilor de persoane la orice clasa.

7.4.Formele de trasnsport calatori

Formele pe care le poate avea incheierea acestui contract sunt: calatorie individuala;

calatorie in grup; calatorie in circuit; abonamente; calatorie in conditii speciale.

7.4.1. Calatoriile individuala

Persoanele care a incheiat contract de transport pe calea ferata poate calatori numai cu

trenul pe ruta, clasa si data indicata in contract. Aceasta poate solicita incheierea contractului

de transport si in tren, cu plata taxei diferentiat.

Legitimatia de calatorie trebuie sa contina:

- seria, nr. si timbru sec CFR;

-parcursul, indicatia statiei de plecare, de destinatie si una intermediara;

-clasa;

-date de valabilitate (anul, luna, ziua, timpul).

Lipsa oricaror din aceste elemente face ca legitimatia sa nu fie valabila.Legitimatiile individuale de calatorie, ca inscrisuri doveditoare ale contractului de

transp., pot avea diferite forme:

- bilet de carton cu pretul intreg;

- jumatate de bilet;

30


31/100

- bilet de carton dus-intors;

- bilet de carton diferenta de clasa;

- supliment de tren accelerat;

- tichet de rezervare a locului;

- biletul de control;

- biletul bianco se foloseste pentru un singur calator cand lipsesc biletele de

carton pentru. o anumita destinatie, prin completarea unui formular tip , compus din 4

exemplare;

- bilete de calatorie in circuit;

- bilete speciale de calatorie, ce insotesc biletele de trimitere in statiune,

valabile dus-intors;

- bilete de calatorie in grup;- abonamente lunare nominale, saptamanale, pe zone kilometice sau cu nr.

limitat ori cu nr. nelimitat de calatorii;

- legitimatii de calatorie in trafic international;

- bilete de calatorie pe zone kilometrice;

- legitimatii de calatorie eliberate in tren;

- legitimatii de calatorie electronica

7.4.2. Calatoriile in grup presupun incheierea unui contr. de transp., iar biletele de

calatorie in grup se emit cu plata ptr. trenurile in circulatie sau ptr. trenuri ori vagoane special

comandate.

Pentru aceste calatorii se pot acorda reduceri ale taxei de transport, in baza cererii

formulate de unitatile prevazute in Tariful intern de calatori si aprobarii date de calea ferata.

Incheierea valabila a contractului depinde de existenta certificatului de reducere a

taxei si ca anexa un tabel nominal, in 2 exemplare, cu membrii grupului, care este vizat de

casier si predat conducatorului grupului.

Biletul de calatorie in grup este valabil 30 de zile de la data inceperii calatoriei.

7.4.3. Calatoriile in circuit se executa pe baza de contract, a carui incheiere se

considera a fi perfectata in momentul in care partile contractante si-au executat prestatiile:

31


32/100

plata pretului si emiterea buletinului de calatorie in circuit. Acest document da dreptul

calatorilor sa parcurga un traseu in circuit si sa ajunga in final in statia initiala de plecare.

Posesorii unor astfel de legitimatii au dreptul la un nr. nelimitat de intreruperi pe

parcursul calatoriei, din care cel putin 3 intreruperi obligatoriu de minimum 24 h, dar in

cadrul termenului de valabilitate a biletului, care este de 2 luni.

Incheierea acestui contr. de transp. necesita cererea scrisa a solicitantului si trebuie sa

cuprinda: numele si adresa, clasa si felul trenului, circuitul si statiile unde se vor efectua

intreruperile, numele pers. care il insotesc pe solicitant si data inceperii calatoriei.

7.4.4. Calatorii in conditii speciale asigurate in vederea satisfacerii de cereri pentru

deplasarea in grupuri culturale, sportive etc.:

- calatoria in vagoane special comandate;- calatoria in trenuri special comandate;

- calatoria in vagoane de dormit;

- calatoria in vagoane restaurant.

Calatoria in vagoane de posta si vagoane penitenciare nu fac obiectul unui contract de

transport Acestea se fac prin conventii incheiate intre calea ferata si organele de resort.

7.5. Modificarea contractului de transport persoaneModificarea contractului se face prin: amanarea calatoriei; intreruperea calatoriei;

folosirea unei clase superioare sau inferioare; a unei rute mai lungi sau mai scurte; a unui

tren de rang inferior sau superior.

Calatorul are dreptul de reziliere a contractului de transport cu conditia sa se

prezinte in cel mult o ora de la plecarea trenului, pentru ca statia de plecare sa puna viza de

nefolosire a legitimatiei de calatorie si pentru. restituirea pretului platit.

7.5.1. Amanarea calatoriei se face pe baza vizei de neutilizare a legitimatiei,

calatorul urmand a pleca cu orice tren care are acelasi traseu, in cursul zilei respective si cel

mai tarziu a doua zi.

32


33/100

7.5.2. Intreruperea calatoriei este dreptul calatorului, ce-l poate exercita o

singura data, cu exceptia cazurilor prevazute de conventii speciale.

Durata intreruperii calatoriei este de 24h de la plecarea trenului cu care a sosit

calatorul, sau de la plecarea primului tren de legatura, de acelasi rang, din statia de

intrerupere.

In anumite situatii, se pot acorda termene de intrerupere mai mari, competenta

prelungirii acestora revenind:

- sefilor statiilor si agentilor de voiaj, ptr. intrerupere de maximum 3 zile;

- sefilor compartimentelor comerciale-calatori, pana la maximum 5 zile;

- conducerii directiei de specialitate a caii ferate, peste 5 zile.

Nu au dreptul la intreruperea calatoriei cei care:

- au bilet de calatorie dus-intors;- abonament lunar cu nr. limitat de calatorii;

- bilet de calatorie gratuit;

- bilet cu tarifare in tren si bilet eliberat in tren.

7.5.3. Alte modificari ale contractului pot consta:

- folosirea unei rute mai scurte, a unei clase inferioare, a unui tren de rang inferior,

fara a fi necesara indeplinirea vreunei formalitati si fara restituirea diferentei de taxa;- folosirea unei clase superioare, a unui tren de rang superior, a unei rute ocolitoare, in

acest caz calatorul trebuie sa plateasca diferentele la casa statiei de plecare sau la conducator.

CAPITOLUL VIII CONTRACTUL DE TRANSPORT DE MARFURI PE

CALEA FERATA

Transportul de marfuri pe calea ferata se executa pe baza contractului de transport

incheiat intre Soc. Nat. de Transp. de Marfa si expeditorul marfii.

Calea ferata, fiind un caraus unic, incheie un singur contract de transport la care pot

participa una sau mai multe regionale de cai ferate, fiecare avand o raspundere proprie.

Contractul de transport. da nastere la obligatii pentru. toate regionalele de cai ferate

pe teritoriul carora trece transportul. Transportul va parcurge itinerariul stabilit pe baza unui

33


34/100

singur document de transport iar operatiunile pe care le presupune transport sunt efectuate de

caraus.

Regionala de cai ferate pentru Sucursala CFR Marfa ce a fost obligata la plata de

despagubiri, are drept la actiune in regres impotriva celei vinovate de producerea pagubei.

Atunci cand se foloseste intreaga capacitate de transport avem expeditie de vagoane,

cand cantitatea de marfuri nu acopera intraga capacitate avem expeditie de coletarie (10-

5000 kg) sau ca expeditie de mesagerie (60-100 kg).

8.1. Contractul pentru prestri servicii de transport

Acesta se incheie intre Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa siexpeditorul marfurilor, care poate fi o persoana fizica sau o persoana juridica.

Obiectul contrractului consta in stabilirea necesarului de vagoane si a modului

de programare, comanda si asigurare in vederea preluarii cantitatii de marfuri prezentata de

client, a conditiilor de executare, a modalitatilor de decontare si plata, a tarifelor pe care

clientul trebuie sa le achite transportatorului.

In vederea incarcarii, comandarea vagoanelor se face astfel: cantitatile de marfa sunt

esalonate pe luni, trimestre si grupe de marfa, folosindu-se formularul pus la dispozitie de

calea ferata Program de transport pe calea ferata pe anul. Partile pot adapta cantitatile

esalonate la posibilitatile concrete de realizare prin programe lunare de transport. Clientul va

prezenta transportatorului cantitatile ce urmeaza a fi transportate in luna urmatoare pana la

data de 15 ale lunii curente.

Transportatorul are obligatia de a da lamuriri privind modul de completare a

formularelor. Programul de transport completat se depune la sediul statiei gestionare cu

confirmare de primire. Transportatorul va verifica modul de completare a formularului la

primirea programului de transport lunar, acesta se semneaza de primire, se stampileaza,

devenind anexa la contr. pentru prestatii de transport

Cantitatile de marfuri prevazute in programul de transport lunar, vor fi programate la

incarcare de catre client, folosind un formular tipizat. Programarea se va efectua pe zile de

incarcare, fel de marfa, categorii de vagoane si statii de destinatii, cu cel putin 2 zile

34


35/100

lucratoare inainte de inceperea fiecarei decade. Pentru anularea programarii, efectuate intr-un

interval mai mic de 24h fata de ziua programata, se va percepe un tarif prevazut de Tariful

Iintern de Marfuri

Termenul de executare a contractului de transport se stabileste conform instructiunilor

si regulamentelor transportatorilor, se poate prelungi cu termene suplimentare determinate de

indeplinirea formalitatilor administrative, vamale. Clientul are obligatia de a-si lua masuri in

vederea asigurarii indeplinirii in termen a formalitatlor de import-export, suportand toate

taxele, amenzile, penalitatile ori alte formalitati vamale ce sunt intarziate din vina lui.

Clientul datoreaza transportatorului majorari pentru. intarzierea platii de 0,3% pentru.

fiecare zi de intarziere pentru neefectuarea platii in termenul scadent, iar in cazul repetarii

neplatii, transportatorul este in drept sa intrerupa sau sa sisteze definitiv prestatiile.

Partile pot conveni si asupra altor modalitati de plata decat cele stabilite anterior.Responsabilitatea partilor este reglementata in contract. In limitele stabilite prin acte

normative interne, transportatorul va raspunde ptr. integritatea marfurilor transportate,

clientul raspunzand fata de transportator prin plata de daune, in cazul in care materialul rulant

pus la dispozitia sa, a fost avariat sau distrus din culpa.

Inlaturarea raspunderii partilor opereaza in caz de forta majora, invocata si dovedita

in conditiile legii. Partea care o invoca este obligata sa aduca la cunostinta celeilalte parti

producerea acesteia, sa ia masurile pentru diminuarea consecintelor evenimentului, in termende 72 h.

Contractul de prestari de transpport poate inceta, fara interventia instantantei

judecatoresti ,in cazurile urmatoare:

- din initiativa uneia din parti sau prin acordul partilor;

- una din parti se afla intr-o situatie de forta majora mai mult de 30 zile;

- una din parti nu executa o obligatie esentiala contractului timp de 30 zile;

- una din parti este declarata in stare de incapacitate de plata, faliment sau

este declansata procedura de lichidare;

- a intervenit fuziunea sau comasarea;

Toate litigiile rezultate cu ocazia incheierii, interpretarii sau executarii contractului si

care nu vor putea fi solutionate pe cale amiabila, vor putea fi solutionate de un tribunal

arbitral, cu sediul la Camera de Comert si Industrie a judetului respectiv. Hotararea

35


36/100

pronuntata de tribunalul arbitral este definitiva si obligatorie, cheltuielile de judecata fiind

suportate de partea cazuta in pretentii.

Daca in timpul contractului apar acte normative care prin efectul lor duc la

modificarea clauzelor contractuale, transportatorul poate cere modificarea sau rezilierea

contractului in cazul in care clientul nu este de acord cu modificarea. Modificarea

contractului poate fi facuta prin acordul scris al partilor, neputand fi considerat ca fiind

prelungit prin acceptare tacita.

8.2. Obligatia de a incheia contractul de transport pe C.F.

Din contractul pentru prestatii de transport si conventia cadru de incarcare-descarcare,

pentru calea ferata si agentii economici. se nasc obligatii.

Calea ferata trebuie sa aplice principiul egalitatii pentru. toti expeditorii de marfuri.Obligatia este conditionata de:

- expeditorul sa se conformeze prescriptiilor regulamentului;

- transportul sa fie posibil cu personalul si mijloacele obisnuite de transport;

- transportul sa nu fie impiedicat de circumstante pe care calea ferata nu le

poate evita.

Pentru marfurile pentru a caror incarcare sau descarcare, calea ferata nu dispune de

mijloace speciale, aceasta nu este obligata sa le primeasca.In cazul fortei majore, pentru a putea fi exonerata de raspundere, calea ferata are

obligatia de a dovedi acest fapt.

Calea ferata este obligata sa efectueze transporturile in ordinea primirii lor, ori in

anumite conditii sa acorde unele prioritati.

In cazul in care transportul nu poate fi executate imediat, in temeiul unui contract de

depozit, marfurile pot fi primite provizoriu in depozit.

Calea ferata poate refuza primirea la transport a marfurilor daca va constata ca

acestea sunt:

- necorespunzator ambalate;

- nu au fost respectate normele tehnice de incarcare si fixare in mijlocul de

transport;

36


37/100

- mijloacele de transport deschise nu au semne si marcaje corespunzatoare

iar cele inchise nu au sigilii;

- marfurile sunt interzise la transport sau admise conditionat.

Potrivit art. 55 din Regulamentul de transport pe calea ferata, unele marfuri sunt

excluse dela transport:

- obiectele in greutate de pana la 10 kg care sunt supuse regimului postal;

- marfurile ptr. a caror incarcare-descarcare sunt necesare mijloace speciale;

- marfurile al caror transport este interzis ptr. motive de ordine publica;

- marfurile explozibile, inflamabile, cele ce se autoaprind, radioactive,

infectioase;

- cerealele infestate si caramizile nearse.

Marfurile admise conditionat sunt: munitiile (dezamorsate), cadavrele, fanurile sipaiele.

Potrivit art. 3 al Conventiei S.M.G.S. si art. 5 al Conventiei C.I.M., se primesc la

transport numai marfurile prevazute in fiecare conventie si fara sa se opuna imprejurari de

neinlaturat, iar expeditorul sa respecte prevederile acestor conventii.

8.3. Incheiera contractului de transport de marfa pe C.F.

Contractul de transport pe calea ferata este acel contract prin careSocietatea Nationala de Transport de Marfuri, printr-o sucursala a sa din cadrul unei

regionale de cai ferate, in calitate de caraus, se obliga, in schimbul unei taxe de transport,

sa transporte intr-un anumit termen, sa pazeasca si sa elibereze marfa destinatarului,

care poate fi expeditorul sau un tert indicat in scrisoarea de trasura.

Sucursala de marfa, din cadrul regionalei de cai ferate, incheie contr. prin statia de

cale ferata de expeditie si expeditor. Pentru incheierea contactului de transport este necesar

realizarea consimtamantului partilor (expeditor si caraus).

Oferta este facuta de expeditor, prin prezentarea marfii insotita de scrisoarea de

trasura, iar acceptarea ofertei de caraus consta in verificarea incarcaturii si aplicarea

stampilei statiei de expeditie pe documentul de transport. Oferta de a contracta poate apartine

si carausului.In lipsa contr. de prestatii, clientul depune la agentia de marfa o comanda scrisa

37


38/100

cu minim 5 zile inainte de inceperea incarcarii si o garantie in lei sau valuta prevazuta in

tarife, aceasta restituindu-se dupa incheierea contractului de transport

Calea ferata poate percepe tarife de urgenta, iar comanda trebuie sa cuprinda:

a) statia de destinatie a expeditiei;

b) felul marfii;

c) modul de prezentare la transport;

d) cantitatea de transport;

e) data si locul unde are loc incarcarea;

f) tipul mijloacelor de transport;

g) rechizitele necesare;

h) trenul cerut pentru expediere.

Neinceperea incarcarii marfii in 6 h de la punerea la dispozitia clientului a mijlocului

de transport, inseamna renuntarea tacita la incarcare, iar garantia va fi un venit al caii ferate.

Potrivit art. 8 din Conventia CIM, incheierea contracutlui de transport international de

marfuri presupune consimtamantul partilor si predarea marfii, insotita de scrisoarea de

trasura.

Determinarea momentului incheierii contractului de transport are o mare

insemnatate teoretica si practica pentru ca, din acest moment, raspunderea asupra marfii

trece catre caraus si se calculeaza curgerea tinpului de executare a transp.In cazul in care se nasc litigii si transportatorul a omis sa stampileze scrisoarea de

trasura, expeditorul poate face dovada momentului incheierii contractului de transportcu

altemijloace de proba: chitanta de primire a marfurilor, buletinul de predare a vagoanelor,

etc.

Expeditiile de vagoane complete se tarifeaza ca:

- vagoane izolate sau grupuri de vagoane;

- trenuri complete de marfa comandate;- trenuri special comandate.

Scrisoarea de trasura model CIM se intocmeste in limba franceza, germana sau

italiana, dar si in alta limba considerata utila, iar scrisoarea de trasura model SMGS se

intocmeste in limba tarii de expeditie si in limba rusa sau germana.

38


39/100

In cazul transporturilor de mesagerii, documentul de transport se nu

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	bianca-alexandra-dornea
View:	257 times
Download:	2 times

Suport Curs Dreptul Trans

Documents

DREPTUL AFACERILOR Suport de Curs Final

Introducere in Dreptul Canonic (Suport de Curs - Anul III)

Suport Curs Dreptul Familiei, An III, Sem. II

Suport de Curs Dreptul Transporturilor

Suport de Curs Dreptul Muncii 2011 -2012

Dreptul Mediului Suport de Curs 2009

Dreptul Muncii Suport de curs

Dreptul afacerilor-suport-curs

55013898 Dreptul Afacerilor Suport Curs ID

Suport de Curs Dreptul Concurentei Comerciale 39809791

Dreptul Comertului International Suport de Curs

Dreptul Mediului Suport de Curs 2010

Suport Curs Dreptul Muncii ID Decembrie 2011 Magda Volonciu

20451198 Dreptul Comertului International Suport Curs

540 Suport de Curs Dreptul Muncii 2011 2012 3732

Suport Curs Dreptul Concurentei an IV, Sem. II-12-13

Suport Curs Dreptul Mediului an III, Sem. II

Suport Curs Dreptul Muncii_an IV, Sem. II-12-13