+ All Categories
Home > Documents > Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Date post: 10-Dec-2016
Category:
Upload: ngodat
View: 290 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
32
Tot’hema - Succes terapeutic demonstrat 11 Dieta de detoxifiere 12 Flebologie estetică 16 Tehnici de fixare- elongare-derotare (FED) 20 Rupturile tendonului achilean 30 MEDICINĂ DE FAMILIE MEDICINĂ DE FAMILIE Supliment 2012 Supliment 2012 Sucurile cresc riscul bolilor cardiovasculare Telemedicina pentru medicul de familie Din sumar ,,Suntem folosiţi prea mult în munca birocratică” 18 4 7
Transcript
Page 1: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Tot’hema - Succes terapeutic demonstrat 11Dieta de detoxifiere 12Flebologie estetică 16Tehnici de fixare-elongare-derotare (FED) 20Rupturile tendonului achilean 30

MEDICINĂ DE FAMILIEMEDICINĂ DE FAMILIE

Supl

imen

t 201

2Su

plim

ent 2

012

Sucurile cresc riscul bolilor cardiovasculare

Telemedicina pentru medicul de familie

Din sumar

,,Suntem folosiţi prea mult în munca birocratică”

18

4

7

Page 2: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

• Formulă unică

• Eficacitate demonstrată clinic5,6,9

• Absorbție rapidă7 (Fe2+ Cu)

• Toleranță mai bună a gluconatului feros lichid5, 8

• Gust plăcut : aroma de tutti frutti

• Posologie adaptată

• Medicament de pe lista OMS de medicamente

esențiale

5 - Casparis D et al. Effectiveness and tolerability of oral liquid ferrous gluconate in iron-deficiency anemia in pregnancy and in the immediate post-partum period: comparison with other liquid or solid formulations containing bivalent or trivalent iron. Minerva Ginecol. 1996 Nov;48(11):511-8.

6 - Mtvarelidze Z, et al. Efficacy of tot’héma® in the treatment of iron deficiency anemia in early childhood with concomitant copper deficiency. Georgian Med News 2005; (121):68-71. 7 - Milchev N, et al. Treatment of iron deficiency anaemia with ferrous gluconate Akush Ginekol (Sofia). 2004;43 Suppl 3:45-8.8 - BSG. Guidelines for the management of iron deficiency anaemia. BSG Guidelines in Gastroenterology. May 2005.9 - Anmouth SY et al. Journal des Maladies des Nouveaux-nés et Enfants 2001;2:68-70.

tot’héma®, soluție buvabilă în fiole

COMPOZIŢIE CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ: 10 ml suspensie orală contin: fier (sub formă de gluconat de fier(II) 50 mg, mangan (sub formă de gluconat de mangan) 1,33 mg , cupru (sub formă de gluconat de cupru ) 0,70 mg. FORMA FARMACEUTICĂ: Soluţie orală DATE CLINICE: Indicații terapeutice: Anemie prin carenţă de fier. Tratamentul preventiv al carenţei marţiale la gravide, la nou născuţii prematuri, la gemeni, sau la nou născuţi din mame cu carenţă de fier când un aport suficient de fier din alimentaţie nu poate fi asigurat. Doze şi mod de administrare: Tratament curativ: Adult: 100-200 mg fier/zi Nou născuţi cu vârsta mai mare de o lună şi copii: 5-10 mg fier/kg şi zi. Tratament preventiv: Gravide:50 mg fier/zi în ultimele două trimestre ale sarcinii (sau din luna a patra). Mod de utilizare: Fiolele se diluează în apă. Se administrează de preferinţă înainte de masă, dar orarul şi modul de administrare sunt în funcţie de toleranţa digestivă. Durata tratamentului: Până la corectarea anemiei, iar apoi până la refacerea rezervelor de fier care la adult sunt de 600 mg la femei şi de 1200 mg la bărbat. Anemia prin carenţă de fier: 3-6 luni în funcţie de depleţia rezervelor, eventual prelungit în cazul în care cauza anemiei nu a fost evidenţiată. Un control al eficacităţii nu este util după mai puţin de 3 luni de tratament: el trebuie să urmărească corectarea anemiei (Hb,VGM) şi restaurarea depozitului de fier (fierul plasmatic şi saturaţia siderofilinei). Contraindicații: Hemosideroză, hemocromatoză, supraîncărcare cu fier, defecte de transport şi stocare a fierului, tulburări în metabolismul fierului (anemia saturniană, anemia sideroacrestică, talasemia,etc) și alte anemii care nu sunt cauzate de carenţa de fier (ex:anemia hemolitică). Hipersensibilitate la oricare dintre componenţii produsului. Atenționări și precauții speciale: hiposideremia asociată cu sindroame inflamatorii nu răspunde la tratamentul marţial. Tratamentul marţial trebuie asociat pe cât posibil cu tratamentul cauzei hiposideremiei. Tot’hema nu este indicat la pacienţii cu transfuzii repetate, hemoglobinopatii sau alte tipuri de anemii decât anemiile feriprive, cu excepţia cazurilor în care există şi un deficit de fier. Tot’hema nu se administrează la pacienţi cu afecţiuni gastro-intestinale preexistente. Tratamentul oral cu gluconat de fier nu va fi administrat concomitent cu tratament parenteral cu preparate de fier. Anemiile feriprive răspund rapid la tratamentul oral cu Tot’hema, însă cauza anemiei trebuie depistată şi tratată. În cazul unei diete cu conţinut scăzut de hidraţi de carbon se va ţine cont că 10 ml soluţie orală Tot’hema conţine 3 g zahăr. Raportul risc/beneficiu trebuie luat în considerare în caz de: alcoolism activ sau remisie (alcoolul etilic poate creşte absorbţia şi acumularea hepatică a fierului), hepatite sau insuficienţe hepatice, boli inflamatorii intestinale şi ulcerul peptic (pot fi exacerbate de administrarea orală de fier). Consumul unor cantităţi mari de ceai inhibă absobţia fierului. Interacțiuni cu alte produse medicamentoase, alte interactiuni: Nu se recomandă administrarea concomitentă cu preparate injectabile de fier - risc de lipotimie sau şoc prin eliberare rapidă a fierului din forma sa complexă şi saturarea siderofilinei. Sărurile de fier scad absoţia tetraciclinelor, bifosfonaţilor (administraţi oral). Se recomandă administrarea sărurilor de fier după un interval de peste 2 ore faţă de aceste medicamente. Sărurile, oxizii şi hidroxizii de magneziu, aluminiu şi calciu scad absorbţia digestivă a sărurilor de fier. Sărurile de fier scad biodisponibilitatea după administrare orală a fluorochinolonelor prin chelare şi prin efect nespecific asupra capacităţii de absorbţie din tubul digestiv. Se recomandă ca sărurile de fier să fie administrate la un interval de cel puţin 2 ore faţă de momentul administrării ciprofloxacinei. Sarcină şi alăptare: Produsul se poate administra în timpul sarcinii și alăptării. Reacții adverse: Acţiunea astringentă a gluconatului de fier poate produce iritaţie gastro-intestinală manifestată prin dureri abdominale, greață şi vărsături. Alte tulburări gastro-intestinale pot fi diareea sau constipația. Administrarea gluconatului de fier poate produce uneori înnegrirea dinților, iar prin formarea de sulfură de fier apare coloraţie neagră a scaunului. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ: Laboratoire Innothera, Franţa AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR: 3595/2003/01.

2010 - Acest medicament se eliberează cu prescripție medicală P6-L.Acest material promoțional este destinat profesioniștilor din domeniul medical.

Pentru informații complete consultați rezumatul caracteristicilor produsului.

ProfilacticFemei însărcinate50 mg/zi=1 fiolă/zi

În timpul ultimelor două trimestre de sarcină sau de la începutul lunii a patra

de sarcină

Copii prematuri

Gemeni sau copii născuți din mame cu anemie prin

deficiență de fier

CurativAdult

100 la 200 mg/zi2 la 4 fiole/zi

Nou-născuți de la 1 lună și copii

5 la 10 mg/kg/zi1 la 2 fiole/zi

Perioade de 3 la 6 luni în funcție de deficiență și de rezerve

+ + Mn1,33 mg50 mg

Fe2+

0,70 mg

Cu

fier, mangan, cupru

texte blanc

QUADRI

QUADRI

REPREZENTANȚA PENTRU ROMÂNIAPiața Charles de Gaulle, Nr. 2, Etaj 2, Sector 1, BucureștiTel.: 00 21 230 20 44 Fax: 00 21 230 20 47

Page 3: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

3Supliment Medicină de familie

Sumar

4 Interviu Dr. Rodica Tănăsescu

6 Tulburările de ritm

7 Telemedicina pentru medicul de familie

8 Ca+Mg+Zn+SE

10 Noutăți în tratamentul HTA

11 Tot’hema - Succes terapeutic demonstrat

12 Dieta de detoxifiere

14 Atacul de panică

16 Flebologie estetică

18 Sucurile cresc riscul bolilor cardiovasculare

20 Evaluare complexă în scolioza copilului

22 Aspecte ale parametrilor biologici la femei

26 Medicina de Familie – Medicina Muncii

28 Metode de diagnosticare a cancerului la sân

30 Rupturile tendonului achilean

12

18

28

26

EDITOR Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucurTel: 021.321.61.23Fax: 021.321.61.30redactie@ nwatch.roP.O. Box 4-124, 030775

Page 4: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

4

Interviu

Societatea Naţională de Medicina Familiei a lansat o campanie ce urmăreşte menţinerea stării de sănătate prin informarea corectă şi promovarea unui stil de viaţă sănătos. Cum se va desfăşura concret această campanie şi ce rezultate vă aşteptaţi să aveţi în urma acestei campanii?

Societatea Naţională de Medicina Familiei şi Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti au în vedere mai multe direcţii pentru in-formarea pacienţilor şi promovarea sănătă-ţii. Vom lansa în curând Cartea Pacientu-lui, care va cuprinde sfaturi pentru pacienţi despre prevenţie, îngrijire sau reducerea gravităţii bolilor, diete, chestionare stan-dardizate. Avem, de asemenea, portalul formaremedicala.ro, care include o secţiune dedicată educaţiei medicale a pacienţilor. În funcţie de capacitatea noastră financi-ară, dorim să facem şi campanii media de promovare a sănătăţii, întâlniri cu grupuri de pacienţi cu risc, dar şi alte evenimente. Pacienţii bine informaţi devin persoane responsabile cu propria sănătate şi acesta ar fi un imens câştig.

Portalul formaremedicala.ro, dedicat medicilor de familie, a

împlinit deja un an. Care sunt rezultatele cu care se mândreşte acest portal?

Platforma noastră de e-learning este o reuşi-tă cu care ne mândrim. Societatea Naţională de Medicina Familiei a câştigat în decem-brie 2011, cu acest proiect, două premii întâi la două gale prestigioase. În prezent, peste 3.000 de medici au parcurs cursuri şi alţi 2.000 au dat examene. Conţinutul cursuri-lor este excepţional, fiind realizat de echipe formate din reputaţi specialişti în domeniile respective, împreună cu medici formatori de medicina familiei cu experienţă şi cu o reputaţie excelentă. Avem deja 7 cursuri dis-ponibile, două sunt în etapa de creditare şi încă patru cursuri se află în pregătire. Până acum, 30 de cadre universitare şi medici for-matori au lucrat în echipă la aceste materi-ale. Sper că tot mai mulţi colegi vor accesa aceste cursuri gratuite, concepute special pentru nevoile lor profesionale.

Care este rolul medicului de familie în prevenţia primară a unor boli?

Aici ar fi foarte multe de spus, cale de pa-gini întregi... Multe s-ar putea face, dar prevenţia nu are rezultate rapide şi spec-taculoase imediat, de aceea decidenţii nu au investit aproape niciodată în prevenţie,

de multe decenii. Noi facem consiliere, educaţie, combatem factori de risc, facem vaccinări... facem ce putem în condiţiile date, nu ceea ce am putea să facem dacă acest rol al nostru ar fi preţuit. Din păcate, suntem folosiţi prea mult pentru munca birocratică, în defavoarea actului medical!

Ce servicii medicale poate presta un medic de familie, în afara contractului cadru cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate?

În afara contractului cu casa unii medici fac ecografii, spirometrii, EKG, unele analize uzuale, indice gleznă-braț, pul-soximetrie, servicii de homeopatie, de acupunctură. Din păcate, aproape toate acestea presupun investiții în aparatură şi cursuri, şi niciuna din aceste investigații nu este decontată de casa de asigurări Prin urmare, aceste servicii trebuie plătite de pacient, ceea ce descurajează pe mulți dintre noi.

Există o standardizare a anali-zelor de care poate beneficia un pacient, gratuit, în luna zilei de naştere la cabinetul medicu-lui de familie? Concret, ce ana-lize este obligat să facă gratuit şi ce analize mai poate cere medicul de familie?

Nu există o standardizare a analizelor pe care le poate face un pacient cu ocazia controlului periodic. De fapt, controlul periodic nu impune nici un fel de inves-tigaţii decât pentru pacienţii care prezintă anumite riscuri de îmbolnăvire. De obicei, noi folosim ocazia controlului pentru a efectua când putem un minim de analize, în funcţie de factorii de risc ai pacientului, de bolile din istoricul lui medical. 

,,Suntem folosiţi prea m ult în munca birocratică, în defavoarea actului m edical!,,

Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov şi Societatea Naţională de Medicina Familiei organizează, între 28-31 martie, a opta ediţie a Conferinţei Naţionale de Medicina Familiei. Rodica Tănăsescu, în calitate de preşedinte al celor două organizaţii menţionate, este implicată în coor-donarea a numeroase proiecte dezvoltate la nivelor aces-tor asociaţii profesionale. Ne-a vorbit atât despre ele, cât şi despre principalele probleme cu care se confruntă în prezent medicii de familie din toată ţara.

Page 5: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Supliment Medicină de familie

Interviu

Atunci când pacientul unui medic de familie se prezintă la cabinet pentru o trimitere la un medic specialist, pentru un control de rutină, de ce medicul de familie este nevoit să inventeze boli pentru trimiterile către medicii specialişti?

Medicul care are contract cu casa de asigu-rări are dreptul să trimită pacienţi în am-bulatorul de specialitate numai atunci când patologia bolnavului o impune şi nu la ce-rerea pacientului. Consultaţiile la cerere nu sunt decontate de casa de asigurări.

Unii medici specialişti nu eliberează reţete compensate, acolo unde e cazul. Pacienţii ajung din nou la medicul de familie, aglomerând activitatea acestora. Care este soluţia la această problemă?

Această problemă e veche şi sâcâitoare pentru pacienţi şi pentru medicii de fami-lie deopotrivă (de altfel şi pentru medicii din ambulatorul de specialitate)! Nu este corect şi nu este legal ca unele spitale să pună pacienţii proaspăt internaţi pe dru-muri! Uneori medicii din spital, care nu citesc de obicei contractul cu casa de asi-gurări, nici nu ştiu care le sunt obligaţiile, iar administratorii spitalelor nici nu achi-ziţionează reţetele necesare şi legale. Orice pacient externat sau venit din ambulato-rul de specialitate trebuie să primească reţeta compensată de care are nevoie. Me-dicul de familie nu are dreptul să transcrie reţeta, ci numai să o prelungească după 30 de zile, dacă tratamentul necesar depăşeş-te această perioadă şi dacă există scrisoare medicală tip. În primele 30 de zile de la externare NU avem dreptul să transcriem nimic! De altfel, orice medic, indiferent

,,Suntem folosiţi prea m ult în munca birocratică, în defavoarea actului m edical!,, de specialitate şi de locul în care îşi des-

făşoară activitatea, are obligaţia legală de a-şi finaliza actul medical prin reţeta com-pensată. Din păcate, uneori, din jenă faţă de pacienţi, încălcăm legea şi transcriem reţete, pentru a nu-i lăsa fără medicamen-tele necesare. Dar nu e corect, nici legal, nici colegial.

În cazul în care un pacient ajunge la urgenţă, unele secţii de urgenţă din cadrul spitalelor nu eliberează o adeverinţă de concediu medical, pacienţii ajungând tot la medicul de fami-lie, uneori cu întârziere şi nu mai pot beneficia de această scutire. Cum pot fi obligaţi medicii din secţiile de urgenţă să elibereze aceste hârtii pentru pacienţi, deşi conform legii trebuie să elibereze aceste adeverinţe?

Sincer, am solicitat de multe ori casei de asigurări rezolvarea acestei probleme. Uneori, pacienţi cu fracturi sunt trimişi la medicul de familie, care nu este ortoped! Din păcate, răspunsul la această întrebare nu pot să îl dau eu...

În cazul unor campanii pe diferite teme de sănătate, pacienţii sunt îndrumaţi către medicii de fami-lie pentru diverse trimiteri. Cum pot beneficia pacienţii de aceste promoţii?

Medicul de familie nu poate să îşi asume cheltuieli pe propria parafă pentru campanii pe care le fac unii sau alţii, acest lucru este ilegal. Numai pacienţii consultaţi de medic, care au nevoie de investigaţii pot primi tri-miteri, în funcţie de rezultatul consultaţiei. O campanie (de dorit, de altfel), se face pe banii cui o iniţiază, nu pe banii casei de asigurări şi pe răspunderea medicului de familie.

Dr. Rodica Tănăsescu - Preşedinte AMFB, Preşedinte SNMF - www.amf-b.ro / www.snmf.ro

Page 6: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

6

Articole de specialitate

Electrofiziologia, cea mai nouă şi, probabil, cea mai complexă subspecialitate a cardiologiei, poate părea ochiului şi minţii neavizate un domeniu arid, măiastru encriptat şi situat undeva la graniţa dintre filozofie şi science fiction.

Spre deosebire de celelalte subspecialităţi cardiologice care utilizeaza imagistica

neinvazivă sau chiar metode intervenţiona-le, electrofiziologia apare complet diferită de celelalte tehnici în care, măcar la nivel vizu-al, cel care asistă poate înţelege câte ceva din ceea ce se petrece.Cu toate acestea, electrofiziologia reprezintă unul dintre cele mai logice şi mai coerente domenii medicale, care, prin combinarea informaţiilor electrocardiogramelor cu-lese din interiorul inimii, a răspunsului la diversele tehnici de stimulare şi a informa-ţiilor vizuale primite pe ecranul roentgen, este capabilă să completeze tabloul complex al multor fenomene electrice care au loc la nivelul inimii şi care au fost şi încă sunt incomplet redate de electrocardiogramele (ECG) de suprafaţă. Electrofiziologia presupune culegerea şi interpretarea semnalelor înregistrate în di-ferite zone ale inimii prin avansarea unor

– Cât le (re)cunoaştem şi cum le vindecăm?Tulburările de ritm

În prezent, undele de radiofrecvenţă re-prezintă cea mai utilizată sursă de energie folosită în scopul ablaţiei transcateter. Prin această metodă pot fi tratate cu succes şi definitiv o largă paletă de tulburări de ritm. Ablaţia prin radiofrecvenţă constituie în prezent tratamentul de primă alegere pen-tru pacienţii cu tahicardii supraventricu-lare (TPSV), fie că ele reprezintă tahicardii focale sau au la bază mecanism de reintra-re în nodul atrio-ventricular sau cele care utilizeaza căi accesorii, ca şi în tratamentul flutterului atrial.Rezultate foarte bune se pot obţine şi în tratamentul aritmiilor ventriculare, dar, în acest caz, anumite aritmii şi, mai ales, cele care apar după un infarct miocardic sau după intervenţii pe cord deschis, pot necesi-ta tehnici speciale şi sunt abordabile în cen-tre special dedicate.Studiul electrofiziologic al aritmiilor ventri-culare poate fi însă foarte util şi în stratifi-carea riscului de moarte subită, inductibi-litatea tahicardiilor ventriculare la studiul electrofiziologic constituind, în multe situa-ţii, un criteriu pe seama căruia se ia decizia implantării unui cardiodefibrilator.De asemenea, în anumite cazuri limită sau în protocolul de investigare a unei sincope, când nu suntem siguri de integritatea siste-mului conductor al inimii, efectuarea unui studiu electrofiziologic ne poate da informa-ţii valoroase cu privire la statusul nodului si-nusal şi la conducerea atrio-ventriculară, care poate fi analizată global sau separat la nivelul fiecărei componente a sistemului. În acest fel se pot decela probleme oculte care nu se manifestă continuu şi care nu pot fi identificate pe ECG de suprafaţă, dar care ne ajută în aprecierea oportunităţii implantării unui stimulator cardiac.Iată deci, descrisă pe scurt, o tehnică moder-nă şi complexă ce necesită abord intervenţi-onal şi integrarea unor informaţii multiple şi complexe, dar care oferă o modalitate logică şi elegantă de a descifra originea şi meca-nismul tulburărilor de ritm şi de conduce-re (exprimate sau nu pe ECG de suprafaţă) şi, concomitent generează soluţia curativă definitivă pentru o mare parte a aritmiilor cardiace.

catetere de diagnostic în diferite zone de la nivelul atriilor şi ventriculilor. Coroborarea datelor obţinute prin poziţionarea acestor catetere în diferite zone, împreună cu răs-punsul la diferite manevre de pacing sau la administrarea anumitor medicamente, ofe-ră modalitatea de a induce, opri şi înţelege tipul aritmiilor pe care le prezintă pacientul, precum şi mecanismele prin care aceste arit-mii se produc.Mai mult decât atât, folosind protocoale de stimulare bine standardizate, putem afla dacă un anume tip de aritmie are potenţial malign, putând degenera în tahicardie ven-triculară şi/sau fibrilaţie ventriculară, pu-nând astfel în pericol viaţa pacientului sau, dimpotrivă, dacă prezenţa acelei aritmii nu influenţează durata supravieţuirii pacientu-lui. Cu alte cuvinte, terapia antiaritmică nu urmăreşte numai un simplu efect “cosmetic” de dispariţie a respectivelor aritmii, ci oferă şi date de prognostic şi posibil impact asu-pra supravieţuirii pacienţilor noştri.Descoperirea şi descrierea anatomică amă-nunţită a căilor accesorii sau a fibrelor mi-ocardice care înconjoară venele pulmonare au făcut ca primele intervenţii curative ce vizau aritmiile din sindroamele WPW sau fibrilaţia atrială să aparţină chirurgiei cardi-ovasculare.Hazardul a făcut ca, în anul 1979, în timpul unei investigaţii electrofiziologice de rutină efectuată pentru aritmie extrasistolică ven-triculară, pacientul să prezinte fibrilaţie ven-triculară, iar excesul de gel de pe electrozii de defibrilare să contribuie la efectuarea in-voluntară, accidentală, a primei ablaţii trans-cateter a nodului atrioventricular (NAV). Gelul în exces a pătruns la nivelul conexi-unii imperfecte a unuia dintre cateterele de diagnostic rămas în atriul drept în regiunea fasciculului Hiss, iar odată cu declanşarea şocului electric pentru cardioversie, o parte din curent a fost transferată cateterului şi, prin intermediul său, NAV şi fasciculului Hiss, producându-se în acest fel primul bloc atrio-ventricular „solemn”, ireversibil, şi care a necesitat implantarea unui stimulator car-diac. S-a născut astfel ablaţia transcateter, metodă ce reprezintă astăzi singura terapie cu adevărat curativă în aritmologie.

Conf. dr. Diana ŢînţMedic primar cardiolog,

Clinicco Braşov

Page 7: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

7

Articole de specialitate

Supliment Medicină de familie

pentru medicul de familieTelemedicinaMedTelesystems este com-pania care introduce teleme-dicina în casele românilor şi în cabinetele medicale din ţară. Centrul nostru de moni-torizare medicală deţine specialişti cu competenţe de interpretare EKG care evaluează şi interpretează transmisiile primite de la distanţă, de la reşedinţele pacienţilor sau de la cabi-netele medicilor de familie din peste 30 judeţe din ţară. Într-un interval de câteva minute, expeditorul primeşte reacţia specialistului prin telefon/e-mail/sms, de-pinzând de termenii contrac-tuali şi tipul de abonament.

Medicii de familie, pacienţii şi familiile lor se pot consulta cu specialiştii noştri

şi pot folosi această consultanţă pentru a lua cele mai bune decizii posibile privind trata-mentul şi medicaţia destinate pacienţilor. Istoricul analizelor se păstrează în condiţii de siguranţă totală pentru perioade de timp indefinite. Cu toate acestea, la cerere şi în condiţiile în care restricţiile cu caracter privat sunt ridicate, se poate asigura accesul medicilor la fişiere pentru binele pacienţilor şi al actului medical.MedTelesystems şi-a îmbogăţit experienţa în telemedicină implementând întâi un proiect cofinanţat de Uniunea Europeană, sub auspiciile Autorităţii Naţionale pen-tru Cercetare Ştiinţifică, în perioada 2010-2011. Proiectul a constat în monitorizarea pacienţilor cu diverse afecţiuni cardiovascu-lare, la externarea lor din spital, cu asistenţă şi cooperarea Unităţii de Terapie Intensivă

Cardiologică de la spitalul de Urgenţă ELIAS din Bucureşti, pe o perioadă de 6 luni. Printre rezultatele obţinute se numără: ac-ces îmbunătăţit al pacienţilor la consultanţa de specialitate, calitate mai bună a servici-ilor medicale, număr scăzut de complicaţii, nicio reinternare, complianţă mărită a pacienţilor la trata-mentele medicamentoase, opti-mizarea reacţiei la urgenţe prin reducerea numărului de alarme false, tratamente medicamen-toase eficientizate datorită monitorizării efectului acestora în timp, confort sporit şi linişte sufletească pentru pacienţii implicaţi.Utilizând dispozitivele de citire şi trans-mitere EKG cele mai performante de pe piaţa globală şi alte dispozitive periferice, folosite în 65 țări din lume, MedTele-systems răspunde astăzi atât nevoii de a reacţiona în timp real la probleme ivite în timpul monitorizării, cât şi celei de a urmări îndeaproape starea de sănătate a pacienţilor pe termen mai lung.În acest moment, compania noastră oferă trei dispozitive periferice: HeartView, un dispozitiv EKG miniatural cu 12 derivaţii pentru pacienţi cu insuficienţă cardiacă, ischemii, dielectrolitemii, pericardite; HeartOne , un dispozitiv EKG cu o derivaţie pentru pacienţii cu tulburări de conducere şi ritm; BpTel, teletensiometru pentru trans-miterea şi monitorizarea automată a tensi-

unii arteriale).În viitorul apropiat, vom introduce în uz telecântare (pentru pacienţii cu insuficienţă cardiacă), glucometre (monitorizarea dia-betului zaharat), spirometre-oximetre (astm bronşic, BPOC) şi coagulometre (tratament

cu trombostop), precum şi sis-teme de asistenţă pentru vârst-nici (butoane de panică) într-o serie de proiecte prelansare. Am iniţiat parteneriate cu o se-rie de instituţii şi organizaţii din domeniul medical, de exemplu spitale (Elias, SUU, Colentina, C.

C. Iliescu), Crucea Roşie, Asociaţii ale Medi-cilor de Familie, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, Asociaţia Pacienţilor într-un efort de a disemina informaţii relevante despre introducerea telemedicinei în siste-mul medical românesc şi pentru a repera eventualii parteneri disponibili pentru colaborare în programele noastre de viitor.Într-o ţară în care legislaţia medicală şi siste-mul sanitar sunt într-o continuă schimbare, unde numărul crescând al oamenilor vârst-nici cere mai multă atenţie medicală şi trata-mente, TELEMEDICINA poate fi una din-tre cele mai bune soluţii disponibile la ora actuală, pentru sistem, pentru fraternitatea medicală, dar şi pentru cei care necesită în-grijire şi atenţie medicală. Luminita Franc – National Sales Manager, 0741.229.852, [email protected]

Page 8: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Articole de specialitate

Calciul ( 400 mg) este o componentă de bază a întregului organism şi in-

dispensabilă pentru menţinerea densităţii oaselor. Deoarece substanţa minerală este o componentă principală a scheletului şi îi conferă acestuia rezistenţă, este important să se asigure prin alimentaţie o cantitate suficientă. “Elementul de integrare” Vitamina D3 (2 µg) con-trolează absorbţia calciului şi contribuie la menţinerea sănătăţii oaselor.Magneziu (155 mg) pen-tru musculatură, celule nervoase şi inimă Magneziul este un mineral esenţial, pe care corpul nu îl poate produce singur în plus, stocarea magneziului nu este posibi-lă decât în cantităţi reduse iar , utilizarea în mod repetat a laxativelor şi consumul

regulat de alcool extrag magneziul din corp. Magneziul joacă un rol important în activarea enzimelor şi astfel, este indis-pensabil pentru metabolismul energetic, pentru funcţionarea normală a celulelor nervoase, a aparatului muscular şi a mio-cardului, care este solicitat zi de zi.Seleniu (20 µg) ca parte componentă a

enzimelor, este de neîn-locuit pentru activitatea acestora şi este folosit în schimbul de substanţe la nivel celular. De asemenea, este esenţial pentru prote-jarea celulelor şi important pentru sistemul imunitar.

Zincul (8,5 mg) sprijina seleniul care con-tribuie la diviziunea celulară normală, la protecţia constituenţilor celulari împo-triva stresului oxidativ şi la o funcţionare normală a sistemului imunitar. 

Compozitia unică a produsului Doppelherz aktiv Calciu+ Magneziu+ Zinc + Seleniu face ca acest produs să fie soluţia completă pentru toţi cei care doresc o suplimen-tare eficientă cu minerale a organismului:

Calciu+Magneziu+Zinc+SeleniuProdusul complet pentru suplimentarea cu minerale a organismului!

Mangan (0,7 mg) pentru formarea oase-lor şi protecţia celulară.Manganul este un microelement ce par-ticipă la formarea mucopolizaharidelor. Este implicat în procese de metabolism cu rol important pentru ţesuturile de sprijin şi pentru formarea oaselor. În plus, intră în componenţa enzimelor şi are rol în pro-tecţia celulară

Cu doar o tableta de Doppelherz aktiv Calciu+Magneziu+Zinc+Seleniu reuşiţi suplimentarea eficienta a organismului prin aportul combinatiei unice de mine-rale necesare intaririi organismului:• Ajută la prevenirea decalcificărilor

la nivelul oaselor şi dinţilor • Previne apariţia spasmelor musculare • Efect pozitiv asupra creşterii părului

şi a unghiilor. • Ajută la vindecarea mai rapidă

a rănilor şi fracturilor • Previne apariţia precoce a semnelor

de bătrâneţe • Sprijina cresterea imunitatii. • Produsul este disponibil in farmacii

la un pret recomandat de 28 RON

„Seleniul este esenţial pentru

protejarea celulelor şi important pentru sistemul imunitar “.

8

Page 9: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

9

Articole de specialitate

Supliment Medicină de familie

Page 10: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Articole de specialitate

Noutăţi întratamentul HTA

Din punct de vedere etiologic, HTA se împarte în două categorii: HTA esen-

ţială şi HTA secundară. În HTA esenţială nu se poate dovedi o cauză organică, dar în HTA secundară se poate identifica o cauză etiologică (renală, neurologică, en-docrină, cardiovasculară).În mod normal, valorile de TA nu trebu-ie să depăşească 140 mm Hg pentru TA sistolică şi de 90 mm Hg pentru TA di-astolică. Pentru a se diagnostica corect o HTA instalată este nevoie ca, la mai multe măsurători succesive, valorile obţinute să depăşească valorile considerate normale. De cele mai multe ori, valorile crescute ale TA se însoţesc şi de tulburări în metabo-lismul lipidic (dislipidemie) sau glucidic (tulburări de glicoreglare sau chiar diabet zaharat), aceştia din urmă constituind fac-tori de risc pentru apariţia infarctului de miocard, a accidentului vascular cerebral sau chiar a morţii subite. În condiţiile în care, în ultimii ani, s-a constatat o creştere a numărului de persoane supraponderale şi chiar obeze, numărul de pacienţi di-agnosticaţi cu HTA a crescut semnificativ.Pentru a trata corect  o HTA trebuie insti-tuit un regim igieno-dietetic şi tratament medicamentos.

Regimul igieno-dietetic

Înseamnă reducerea greutăţii corporale (scăderea greutăţii cu 10 kg poate fi urma-tă de scăderea TA cu aproximativ 10 mm Hg), apoi de instituirea restricţiei de sare (NaCl) (nu este absolută, ci numai rela-tivă: regimul este hiposodat, nu complet desodat), reducerea aportului de lipide şi glucide (dacă pacientul este obez) şi re-ducerea cantităţii de cofeină, interzicerea fumatului.

Tratamentul medicamentos

Se face individualizat în funcţie de valo-rile de debut ale HTA şi de factorii de risc asociaţi. Există mai multe clase de medi-camente antihipertensive utilizate pentru tratamentul HTA. Dacă valorile de debut sunt mari, atunci se utilizează scheme combinate de 2 până la 4 medicamente antihipertensive. Uneori se asociază şi medicaţie pentru tratarea dislipidemiei asociate.Printre clasele de medicamente utilizate sunt: inhibitorii de enzimă de conversie, diureticele, inhibitorii de receptori de en-zimă de conversie (sartanii), betablocan-

tele, alfablocantele, blocantele de calciu. Tratamentul HTA cu valori mici la debut (HTA stadiul I) se face în monoterapie (un singur medicament) şi se poate începe cu orice clasă terapeutică. Pentru stadiile II şi III terapia se face combinând clasele de medicamente existente, astfel încât să se atingă valorile optime de TA respectiv sub 140/90 mm Hg.În ultima perioadă se folosesc asocieri te-rapeutice diverse, de obicei de câte două medicamente antihipertensive în acelaşi comprimat, atât pentru simplitatea ad-ministrării (în monodoză, monoadminis-trare) cât şi pentru creşterea complianţei terapeutice, ele fiind uşor acceptate de pacienţi.Asocierile terapeutice sunt între inhibi-tori de enzimă de conversie şi diuretice (combinaţii între enalapril, ramipril, lisi-nopril, quinapril, perindopril, fosinopril şi hidroclorotiazida), blocante de calciu şi inhibitori de enzimă de conversie (tran-dolapril/verapamil, perindopril/amlo-dipina, nitrendipin/enalapril, lisinopril/amlodipina), antagonişti ai angiotensinei II şi diuretice (combinaţii între losartan, valsartan, irbesartan, telmisartan şi hidro-clorotiazida), precum şi combinaţii între blocanţi de calciu şi antagonişti ai angio-tensinei II (valsartan/amlodipina).

HTA esenţială este una dintre cele mai frecvente afecţiuni pentru care pacienţii se adresează medicului de familie. În ultima perioadă, s-a constatat o creştere a numărului de pacienţi tineri (cu vârste sub 55 ani) cu simptomatologie sugestivă pentru debutul de HTA esenţială.

Dr. Gabriela PăşescuMedic Primar Medicină GeneralăCentrul Medical Academica Aviatorilorwww.academica-medical.ro

10

Page 11: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Articole de specialitate

Supliment Medicină de familie

Tot’hema - prin asocierea dintre gluconat feros, gluconat de cupru și gluconat de mangan este indicată în tratamentul anemiei prin deficit de fier și în prevenția anemiei la gravide și copii, ceea ce aduce un aport de Fier și alți micronutrienți ne-cesari în dezvoltarea fătului, asociere care acţionează în toate stadiile metabolismului fierului, compensând potenţialul de-ficit de cupru asociat cu deficitul de fier. Asocierea dintre glu-conat feros, gluconat de cupru și gluconat de mangan, duce la eficienţă clinică rapidă, prin normalizarea hemoglobinei și refacerea rezervelor de fier.

De ce este important Cuprul în tratamentul anemiei? Pentru că cea mai comună manifestare clinică a deficienței de Cupru este anemia. Cuprul face parte din nutrienții a cărei deficiență determină o dezvoltare deficitară a fătului, cauzând afecţiuni cardiovasculare, anormalitaţi în dezvoltarea creierului și afectarea creșterii. În plus, Cuprul joacă un rol cheie în meta-

Conceptul pluricarențial al anemiei este su-bliniat de către O.M.S și UNICEF, care menționează că unul din motivele de eșec în reducerea prevalenței anemiei a fost asumpția că singura cauză a anemiei este deficiența de fier, fară a fi luat în calcul că anemia poate fi determinată și de deficiența altor oligoelemente.

Prin urmare, tratamentul cu Tot’hema (fier sub formă de gluconat de fier 50 mg, mangan sub formă de gluconat de mangan 1, 33 mg și cupru sub formă de gluconat de cupru 0, 70 mg), reprezintă un aport important de micronutrienți, cu eficiență clinică demonstrată în prevenirea și tratamentul anemiei, pentru femeile însărcinate, femeile care alăptează, femeile cu tulburări de menstruaţie, pentru copii aflați în perioada de creștere, prematuri, gemeni dar și pentru populația aflată la risc.

• Formulă unică

• Acţionează în fiecare etapă a metabolismului fierului

• Eficacitate demonstrată clinic

• Absorbţie rapidă (Fe2 + Cu)

• Toleranţă mai bună a gluconatului feros lichid

• Gust plăcut: aromă de tutti frutti

• Posologie adaptată pentru tratament profilactic și curativ

• Medicament de pe lista O.M.S de medicamente esenţiale

Tot’hema - Succes terapeutic demonstrat: Fier, Cupru și Mangan, o echipă de aur necesară

pentru prevenția și tratamentul anemiei feriprive

Sursa:Laboratoire Innotech InternationalReprezentanța pentru RomâniaPiața Charles de Gaulle, Nr. 2, Et. 2, Ap. 3, Sector 1, BucureștiTel: 021 230 20 44, Fax: 021 23020 47

bolismul fierului, metabolismul sintezei hemoglobinei dar și în hematopoieză. Combinația fier și cupru a determinat un raspuns maxim în regenerarea hemoglo-binei, față de monoterapia cu Fier. Cupru face parte din nutrienții recomandați de O.M.S și UNICEF.

De ce este important Manganul în tratamentul anemiei? Manganul contribuie la eritropoiză și în sinteza hemoglobinei. Este un cofactor important în activarea sistemelor enzimatice și ajută la fixarea calciului și a fierului. Conform studilor, sunt re-comandate sărurile feroase sub formă lichidă și în combinație cu alte oligoelemente. Preparatele care conţin fier sub formă de săruri feroase (Fe²+) au o absorbţie mai bună și efecte secun-dare scăzute decât preparatele care conțin săruri ferice (Fe3+) iar preparatele care conţin fier sub formă de soluție au o bio-disponibilitate mai mare decât comprimatele. Ghidul Societații Britanice de Gastroenterologie, recomandă gluconatul feros în formă lichidă, deoarece este mai eficient și mai bine tolerat de-cat alte formulări solide sau lichide de fier. Depunerile de fier la nivelul tractului gastrointestinal superior sunt comune la paci-enţii care iau tablete cu fier, asociate cu eroziuni ale mucoasei esofagului și stomacului.

11

Page 12: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

12

Articole de specialitate

Pierderea unor kilograme inestetice, ameliorarea celulitei, eliminarea senza-

ţiei de balonare şi îmbunătăţirea aspectului pielii sunt doar câteva beneficii pe care le aduce acest program de detoxifiere. Sus-ţinătorii acestei diete spun că organismul nostru este expus unei absorbţii continue de toxine, care provin din: poluare, fum de ţigară, pesticide, aditivi alimentari, alcool, cofeină sau alimentaţie necorespunzătoare. Pe măsură ce aceste toxine se depun în re-zerve, apar o serie de probleme de sănătate, cum ar fi: supraponderalitate, celulită, mi-grene, oboseală, balonare, imunitate scăzu-tă, apetit sexual scăzut, infertilitate, chis-turi ovariene, alergii, depresie, constipaţie, durere şi stare generală de disconfort. Procesul de detoxifiere ajută la eliminarea acestor substanţe nocive din organism, iar rezultatul constă în îmbunătăţirea tonusului general, în pierderea kilogramelor nedorite şi în recuperarea mai rapidă din eventualele

Să trăieşti într-un mediu poluat, respirând un aer la fel de poluat, să mănânci alimente contaminate cu pesticide şi hormoni şi, în acelaşi timp, să fii sănătos, nu se poate. Aceasta este concluzia la care ajun-gem de fiecare dată când ne gândim mai serios la modul nostru de viaţă şi la adoptarea unei diete de de-toxifiere, mai ales înaintea Sărbătorilor Pascale

afecţiuni existente. Detoxifierea în sine pre-supune mai multe aspecte, care variază de la urmarea unei diete de reechilibrare organică până la efectuarea unor şedinţe de saună, de masaj terapeutic sau de irigare a colonului. Aşadar, există o serie de alimente permi-se şi altele interzise în dieta de detoxifiere. Interzise sunt alimente cum ar fi: produsele lactate, carnea, peştele, ouăle, cofeina, sarea, zahărul şi alimentele procesate. Iată câteva grupe de alimente permise la micul dejun, la prânz şi la cină. Conform studiilor, alimen-tele descrise în continuare conţin substanţe fitochimice care se dovedesc a fi alegeri ex-celente din punct de vedere nutriţional. Este recomandat aşadar să se consume cât mai des următoarele alimente:

Broccoli şi varză

Isotiocianaţii din aceste legume crucifere stimulează funcţiile ficatului şi-l ajută să descompună pesticidele şi alte substanţe carcinogene. Aceste fitochimicale reduc riscul în cazul persoanelor susceptibile de cancer de colon.

Citrice, mere, roşii

Diverşii compuşi flavonoizi care se găsesc în aceste fructe şi legume joacă, de ase-menea, un rol important de antioxidanţi şi luptători eficienţi împotriva cancerului.

Morcovi şi mangoAlfa şi betacarotenii conţinuţi de aceste legume şi fructe portocalii joacă un rol foarte important în prevenirea canceru-lui, mai ales al celui de plămân, esofag şi stomac.

Usturoi şi ceapă

Această categorie de legume este bogată în alilsulfide, care ajută la scăderea tensiunii arteriale ridicate, au acţiune antibiotică şi previn unele forme de cancer al stomacu-lui şi tractului digestiv.

Struguri roşii, căpşuni şi măceşeAntocianinele din pigmentul natural, care dau culoarea acestor fructe, pot ajuta la pre-venirea bolilor cardiovasculare, prin preve-nirea formării trombilor vasculari. Antocia-ninele par să ajute, de asemenea, şi la oprirea dezvoltării formaţiunilor maligne.

În afară de faptul că poate acoperi fără pro-bleme necesităţile nutritive ale organismu-lui, dieta de detoxifiere mai are o serie de beneficii: normalizează presiunea sânge-lui şi nivelul colesterolului, curăţă arterele şi aspectul dermal, dă energie şi vitalitate sexuală, digestie uşoară, memorie bună şi capacitate de concentrare crescută. Toate aceste beneficii obţinute în urma unui program alimentar vegetarian se explică practic prin creşterea cantităţii de vitamine şi minerale consumate; acestea

ajută la întă- rirea sistemului imunitar, menţin oasele

puternice, aju-tă digestia şi

reduc greutatea corporală la nor-malitate. Sunt aceste obiecti-ve reale şi po-sibile? Abso-lut, încercaţi şi

veţi vedea! Aveţi doar de câştigat!

Dieta de detoxifiereLector Dr. Lygia AlexandrescuNutriţionist Acreditat CIOPreşedinta Societăţii Române de Educaţie Nutriţională

Page 13: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

13

Articole de specialitate

Supliment Medicină de familie

Page 14: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

14

Articole de specialitate

Atacurile de panică încep de obicei din senin, ating punctul maxim după

aproximativ 10 minute şi au durată vari-abilă, de la câteva zeci de minute până la câteva ore.

Conform DSM-IV-TR, atacul de panică este definit ca o perioadă distinctă de fri-că intensă sau de disconfort, în care 4 sau mai multe dintre următoarele simptome apar brusc şi ating culmea în decurs de 10 minute:

1. palpitaţii, bătăi puternice ale inimii sau puls accelerat;

2. transpiraţii;3. tremurături sau tremur al întregului

corp;4. senzaţie de lipsă de aer sau de sufo-

care;5. senzaţie de înăbuşire;6. durere sau disconfort toracic;7. greaţă sau disconfort abdominal;8. senzaţie de ameţeală, de instabilitate

sau de leşin;

Atacul de panică reprezintă o stare de frică sau de anxi-etate intensă, apărută brusc, în situaţii în care viaţa nu este ameninţată, deter-minând accelerarea ritmu-lui cardiac, respiraţii rapide şi scurte, sentimentul de pierdere a controlului, frică inexplicabilă de moarte, de boală gravă sau de nebunie.

Atacul de pa nică9. derealizare sau depersonalizare;

10. teamă de pierderea controlului sau de înnebunire;

11. teama de moarte;12. parestezii (senzaţii de amorţeală sau

înţepături);13. valuri de frig sau căldură.

Modalităţi de manifestare

Atacurile de panică încep, de obicei, din-tr-o dată şi fără avertisment. Acestea pot apărea oricând, atât în timpul stării de ve-ghe cât şi în timpul somnului. Atacurile de panică pot avea loc:•neaşteptat, adică fără avertisment şi fără

motiv aparent, nefiind asociate imediat cu un declanşator situaţional;

•situaţional, adică într-un set anume de circumstanţe. Declanşatorii situaţionali pot include stimuli care sunt fie externi (de ex. un obiect sau o situaţie fobică), fie interni (de ex. o excitaţie fiziologică);

•predispuse situaţional, adică în situaţii în care persoana manifestă atacuri de panică şi altele în care nu se întâmplă acest lucru.

Frecvenţa şi severitatea atacurilor de pa-nică variază în funcţie de individ, de con-text, de situaţie. Atacurile de panică aduc cu ele somatizări puternice, care-l fac pe pacient să-şi orien-teze atenţia mai degrabă asupra  reacţiilor corporale şi fiziologice şi prea puţin asupra semnificaţiilor psihologice ale acestora. Întrucât simptomele care însoţesc ata-curile de panică sunt fizice, majoritatea persoanelor care le manifestă trec de la un cabinet medical la altul, unde încear-că să descopere o boală organică. Unii se tem că atacurile de panică indică prezenţa unei maladii nediagnosticate care le peri-clitează viaţa. În ciuda testărilor medicale repetate şi a reasigurărilor, ei rămân temă-tori şi sceptici. Alţii se tem că atacurile de panică sunt un indiciu că vor înnebuni. Atacul de panică poate altera grav viaţa familială, socială şi profesională a bolna-vului. Sunt persoane care, din cauza ata-

curilor de panică, ajung să evite situaţiile pe care le asociază cu apariţia acestora şi chiar să-şi modifice semnificativ com-portamentul. Din cauza anxietăţii cres-cute, pot renunţa la serviciu, la ieşitul din casă, la frecventarea locurilor publice, la socializare. Evitarea persoanelor sau si-tuaţiilor care trezesc nesiguranţă, teamă sau anxietate le afectează negativ calitatea vieţii. Toate acestea pot conduce la izolare, la creşterea riscului de depresie, abuz de substanţe sau chiar suicid.

Ce declanşează un atac de panicăO serie de studii psihodinamice arată că declanşarea atacurilor de panică este aso-ciată în primul rând cu apariţia şi mani-festarea  factorilor stresori  din viaţa per-soanei respective. Stresul trăit la un nivel intens în diferite situaţii din viaţă poate să inducă instalarea simptomelor şi manifes-tărilor atacurilor de panică.Aceste persoane suportă cu mare dificul-tate evenimentele stresante cu care se con-fruntă (cum ar fi pierderea unor persoane apropiate, o critică, un examen important etc.). De asemenea, greu de gestionat sunt trăirile intense de  furie şi agresivitate  pe care persoanele cu atacuri de panică nu şi le pot exprima.O persoană cu atacuri de panică trebuie să ştie că nu va muri, nu va înnebuni, nu i se va întâmpla absolut nimic grav. Este foarte important să conştientizeze că ata-cul de panică este pornit din interior, că este o stare accentuată de frică, ale cărei neînţelesuri, odată dezvăluite, pot fi stă-pânite. Cu cât frica este mai mare, cu atât simptomul va deveni mai puternic. Cu cât simptomul este mai puternic, cu atât frica se accentuează. Adică, persoana în cauză are simptome fizice care creează starea de panică, stare care, la rândul ei, accentuea-ză simptomele fizice, astfel încât se intră într-un cerc vicios. Tendinţa de a exagera în astfel de momente ne face să nu perce-pem în mod real timpul şi dimensiunea tulburării.

Dr. Silvia Ciobanu, psiholog clinician, psihoterapeut in cadrul Centrului de Psihiatrie şi Psihoterapie MedLife MindCare

Page 15: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Articole de specialitate

Supliment Medicină de familie

Atacul de pa nicăTratamentul atacurilor de panică Persoanele care au un atac de pani-că nu trebuie să-l ignore, ci trebuie să apeleze cu încredere la specialist, adică la medicul psihiatru, pentru un tratament medicamentos dacă este cazul şi/sau la psihoterapeut pentru o intervenţie psihoterapeutică. În cadrul unei intervenţii psihoterape-utice, specialistul poate ajuta pacientul să conştientizeze apariţia unor pericole imaginare, care au originea de multe ori în traume anterioare şi care nu pot fi diferenţiate de ameninţări reale. Paci-enţii au nevoie să-şi conştientizeze an-xietatea faţă de exprimarea furiei şi ne-voia de a se apăra permanent de aceasta din urmă. Este important ca pacientul să reuşească să înţeleagă şi să facă legă-turi între evenimentele critice şi stresante din viaţa reală, de zi cu zi, şi anxietatea puternic trăită la perceperea unei situaţii ca fiind ameninţătoare.

Atacul de panică şi familia

Atacul de panică nu este un stigmat, dar nici o condiţie inofensivă.  Bolnavul nu trebuie să tergiverseze apelarea la ajutorul unui specialist. Aparţinătorul trebuie să încurajeze pacientul să consulte un speci-alist, ajutându-l să-şi depăşească temerile şi reticenţele. Când o persoană are un atac de panică, întreaga familie suferă. Ceilalţi membri se simt frustraţi, obosiţi, pentru că preiau unele responsabilităţi, sau izolaţi din punct de vedere social, pentru că persoana bolna-vă restricţionează activităţile familiei. Membrii familiei nu trebuie să accentueze comportamentul persoanei cu atac de pa-nică prin preluarea activităţilor desfăşu-rate până atunci de aceasta, întrucât acest fapt va conduce la intensificarea gradului de dependenţă a persoanei în cauză de cei apropiaţi, la o izolare a bolnavului în simptomatologia lui şi chiar la întărirea simptomelor.

Atacul de panică este pornit din interior şi este o stare accentuată de frică, ale cărei neînţelesuri, odată dezvăluite, pot fi stăpânite

15

Page 16: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

16

Articole de specialitate

Tratamentul varicelor

În 80% dintre cazuri poate fi pusă în prac-tică o tehnică ENDOVENOASĂ. Vena dilatată nu mai este smulsă, dar se poate reduce calibrul său, se obliterează şi se va elimina progresiv. Pentru a alege cea mai adaptată tehnică, se efectuează o examinare cu ultrasunete, Eco-Doppler. Examinarea este lipsită de dureri şi permite studierea funcţionarii diferitelor vene superficiale şi profunde. Dacă dilataţia este moderată, mai puţin de 8 mm pe coapse, vena va fi obliterată prin injectarea spumei sclerozante: Alpha-Tec-nique (Alfa-Tehnica). Un cateter fin este introdus plecând de sub genunchi sau de la gleznă până la punctul de scurge-re (fisură) iniţial. Piciorul (gamba) este bandajat(ă) pentru a comprima venele, iar spuma este injectată, retrăgând uşor (pro-gresiv) cateterul.Dacă vena este voluminoasă, se foloseşte la-serul. O fibră optică aşezată într-un cateter de protecţie este introdusă ca în exemplul precedent. Extremitatea este încălzită de la-ser, iar vena se contractă prin încălzirea co-lagenului de pe perete. Pentru a evita trans-miterea căldurii la ţesuturile învecinate, se aplică o anestezie locală de-a lungul venei. În ambele cazuri, pacientul se odihneşte o oră sau două şi pleacă mergând normal. Va purta un ciorap timp de o săptămână, iar în cazul unei activităţi desfăşurate mai mult în picioare, mai mult de o săptămână.

Colateralele varicoase: • eşarfe de coapsă - varicele de pe gam-

be sunt tratate simultan prin 2 tehnici complementare;

• flebectomia - constă în a retrage un pachet varicos localizat, sub anestezie locală, cu incizii foarte scurte şi cu in-strumente foarte fine;

• scleroza - cu spumă introdusă cu ace fine sau cateter scurt.

O vizită medicală este necesară după 1-2 săptămâni de tratament, ceea ce va permite verificarea obliterării venelor tratate şi proce-darea la sclerozele complementare necesare.

Tratamentul varicozităţilor

Sunt propuse două tehnici complementare: 1. Microscleroza sub transiluminaţie - per-mite obliterarea venelor reticulare, cele care alimentează plăcile de varicozităţi. Aceste vase, cu diametrul între 0,5 şi 2 mm, sunt situate în stratul profund al dermei, deci sunt puţin vizibile cu ochiul liber. Pentru a le repera, se aplică pe piele fibra optică lega-tă la un generator de lumină rece, de tipul celui utilizat în endoscopia gastrointestina-lă. Sursa luminoasă intensă şi concentrată intră în dermă şi desenează umbra venei căutate, care poate fi atunci înţepată pentru a injecta lichidul sclerozant.2. Laserul transcutanat este un Laser Di-oda cu o putere mare de 940 nm. Această lungime de undă este absorbită bine de oxihemoglobină şi puţin de melanină. Se poate emite deci cu o putere importantă, fără a provoca arsuri ale pielii. Impulsurile durează 40 msec, iar energia este transmi-să prin fibra optică până la o piesă aplicată pe piele. Efectul laserului nu se constată la fel de repede ca acela al sclerozei, fiind nevoie de mai multe luni pentru ca rezul-tatul să fie atins. În funcţie de întinderea leziunilor, este nevoie de 1-4 şedinţe de microscleroze, completate cu 1-2 şedinţe de laser, pentru a ajunge la eliminarea va-ricozităţilor dizgraţioase.Trebuie apoi să se prevadă o retuşă în fi-ecare an, pentru a trata noile leziuni care se pot dezvolta. Acele de microscleroză

sunt foarte fine, de 0, 3 mm, deci înţepă-turile sunt puţin dureroase. De asemenea, impulsia laserului nu se resimte decât ca o injecţie de scurtă durată. Aceste trata-mente se practică în sala de consultaţii, iar activităţile cotidiene sunt reluate imediat.

Tratamentul celulitei şi slăbirile cutanateŞi aici tratamentele moderne recurg la la-ser: Lipoliza Laser permite suprimarea glodurilor de grăsime localizate, amelio-rând în acelaşi timp „pielea de portocală” caracteristică celulitei. Această metodă se practică sub anestezie locală, în condiţii sterile. După anestezie, prin infiltrarea unei soluţii hipotonice, o fibră laser este intro-dusă în masa de grăsime şi parcurge zona în evantai, căldura degajată distrugând o parte din adipocitele zonei tratate. Căldura acţionează, de asemenea, şi asupra pielii, care este încălzită la nivelul hipodermei şi care se va retracta (se va strânge). Slăbirile cutanate care însoţesc adesea celulita vor fi astfel ameliorate, ceea ce nu se întâmplă după liposcuţia clasică. Volumul tratat va fi însă mai puţin important. Şedinţa de lipoliză durează o oră. Câte o şedinţă sau două, la trei luni cel puţin, sunt suficiente pentru a trata o zonă. Efec-tul va fi progresiv, iar ameliorarea nu va fi cu totul vizibilă decât după retractarea pielii, ceea ce durează 3-6 luni.Pacienta va purta un pansament elastic adeziv timp de 2-3 zile şi va putea să-şi reia activităţile sportive a doua zi, dar va trebui să se abţină timp de 8 zile de la con-sumul zaharoaselor şi al grăsimilor.Această tehnică poate să fie deci izolată în depozitele de grăsimi moderate sau com-plementară unei liposucţii.  Este foarte utilă în tratarea sechelelor cutanate de li-posucţie, în care, acum câţiva ani, se utili-zau canule de calibru mare. Ea permite, de asemenea, intervenţia în zonele favorabile liposucţiei, ca de exemplu braţul, părţile interne ale coapselor sau genunchii.

Doctor R. Milleret Chirurg Vascular specializat în flebologie

Flebologie esteticăTehnicile dezvoltate permit ameliorarea esteticii picioa-relor atinse de varice, varicozităţi şi celulită, într-un mod care evită traumele, fără anestezie generală şi fără inter-nare lungă. Reluarea activităţii se face imediat.

Page 17: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

17

Articole de specialitate

Supliment Medicină de familie

Metoda proprie Vascul Arte este în primul rând, una pre-

ventivă, ce presupune, pe lângă evaluarea stării sistemului vascular al fiecărui pacient în parte şi recomandări

aferente, metode de tratamente inovatoare.

Pentru prevenirea bolii varicoase am implementat în cadrul clinicii noastre primul show room Thuasne şi

Veinoplus. Astfel pacienţii dumneavoastră vor avea soluţia eficientă de a prevenii şi a trata

boala varicoasă printr-una dintre cele mai competitive com-

presii elastice oferită de Thuasne.

Clinica Vascul Arte oferă cea mai buna echipă de doctori din România, completată de doctori specialiști renumiţi la nivel internaţional:

Clinica Vascul Arte este situată în Bucureşti, Str. Puţul lui Zamfir, Nr. 18Progrămari la telefon: 021/230 18 08

Metode inovatoare de tratare a varicelor

Clinica Vascul Arte este cea mai modernă clinică din București, unde veţi beneficia de cele mai bune servicii de îngrijire medicală, de sfaturile unor medici renumiţi în domeniu, dar și de o atenţie deosebită îndreptată către primirea și servirea dumneavoastră, pentru tratarea și prevenirea problemelor vasculare și ale varicelor.

La clinica VASCUL ARTE Specialiștii noștri în estetică vă stau oricând la dispoziţie cu cele mai moderne tehnici și tratamente de îmbunatăţire a aspectului fizic.

Dr. Mohamed Allam, Chirurg Vascular specializat în flebologie

Dr. Rene Milleret,Chirurg Vascular specializat în flebologie

Dr. Ionel Droc, Medic primar specialist în chirurgia cardio-vasculară

Dr. Natalia Stegarescu, Doctor Chirurgie Plastică

Dr. Gabriela Popescu, Medic specialist chirurgie vasculară - competență ecografie vasculară

Dr. Ina Isac, Medic specialist chirugie plastică, estetică și reconstructivă

Printre serviciile şi tratamentele de estetică disponibile în clinica Vascul Arte se numară: • corecţie riduri cu toxina botulinică sau acid hialuronic • fillere cu acid hialuronic pentru contur și volum buze • fillere cu acid hialuronic pentru riduri superficiale și profunde (Teosyal)

• rejuvenare facială, decolteu, antebraţe și mâini

• tratamente estetice cu substantă sclerozantă pentru vasele capilare

Metode moderne de tratarea varicelorTehnologia SCS ( Steam Vein Sclerosis) sau terapia cu aburi este utilizată pentru tratarea varicelor cu o eficientă maximă și fară durere.Terapia cu aburi este o terapie ,,verde” ce asigură tratamentul venelor safene și a venelor colaterale, fară spitalizare. Preacticăm de asemenea tehnologiile chirurgicale ambulatorii: • Prin radiofrecvență; • Laser; • Spumă;

Evaluări: • Chirurgie venoasă ambulatorie • Tratamente endovenoase ambulatorii • Flebologie, microcirculaţie, evaluări vasculare • Ecografie venoasă

Page 18: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Articole de specialitate

Consumul sucurilor îndulcite este asociat cu creşterea riscu-lui bolilor coronariene, cât şi cu modificări negative ale lipi-delor, factorilor inflamatorii - arată o analiză nouă făcută pe bărbaţii participanţi în Health Professionals Follow-up Study şi raportat de Dr. Lawrence de Konig şi colegii (Children’s Hospital Boston) în 12 martie 2012 în revista Circulation.

Chiar şi consumul unei cantităţi mo-derate din aceste băuturi exagerat în-

dulcite, deci chiar şi un pahar pe zi poate creşte cu 20% riscul îmbolnăvirilor car-dio-vasculare. “Riscul este substanţial şi are o importantă implicare în sănătatea publică, având în vedere consumul cres-când al acestor băuturi nu numai în USA dar şi în tă-rile în curs de dezvoltare” spune Dr. Frank B. Hu unul dintre autori.Cercetătorii nu au identificat acelaşi risc în cazul băuturilor “light” preparate cu îndulcitori. Sucurile dietetice au fost aso-

ciate în studii premergătoare cu obezita-tea şi boli metabolice. Problema cu aceste sucuri este că au şi ele gust dulce foarte intens, ceea ce poate condiţiona dezvolta-rea obiceiurilor populaţiei. Este o întreba-

re deschisă, dacă sucurile dietetice prezintă o reală alternativă la sucurile nor-male, dar pentru a da răs-puns, este nevoie de mai multe date.

Dr Hu spune că băutura cea mai bună este apa, ceaiul sau cafeaua. Nici sucurile de fructe nu se recomandă, pentru că si ele conţin o cantitate semnificativă de zahăr.

Doar, eventual diluate cu apă. Dr Hu spune că, deşi rezultatele actuale se aplică doar bărbaţilor, datele prealabile ale grupului de femei examinate în cadrul The Nurse’s Health Study (din 2009) sunt comparabile, ceea ce sprijină şi creşte cre-dibilitatea rezultatelor.

Inflamaţia poate fi modalitatea de acţiuneDr. Hu şi colegii explică: deşi multe studii au arătat legătura între consumul sucuri-lor îndulcite cu zahăr şi diabetul de tip 2, doar puţine cercetări s-au făcut în direcţia asocierii acestora cu bolile coronariene.Grupul lor a analizat legătura între consu-mul sucurilor îndulcite cu zahăr şi a vari-antei lor “light” şi episoadele fatale şi nefa-tale de boli coronariene pe 42883 bărbaţi, participanţi în studiul mai sus menţionat. Începând din anul 1986 şi din doi în doi ani până în decembrie 2008, participanţii au răspuns la chestionare, despre obiceiuri de viaţă, regim alimentar. Analize de sân-ge au fost recoltate la jumătatea perioadei cercetate.S-au găsit 3683 de cazuri de îmbolnăviri coronariene. Cei din vârf din punct de vedere al cantităţii consumate au avut un risc relativ de cu 20% mai mare, decât cei care nu erau mari consumatori. Datele au fost ajustate în funcţie de vârstă, fu-mat, activitate fizică, consum de alcool, consum de multivitamine, antecedente familiale, calitatea regimului alimentar, consum de energizante, BMI, schimbări de greutate şi dietă.Ajustarea dpdv al HTA, al dislipidemiei si DZ tip2 – raportate de pacienţi- nu au atenuat semnificativ aceste date, fapt care sugerează, că “sucurile îndulcite au un im-pact asupra riscului de boli coronariene peste factorii de risc tradiţionali” - spun cercetatorii.Consumul sucurilor artificial îndulcite nu a fost asociat în mod semnificativ cu ris-cul bolilor coronariene.Consumul sucurilor zaharate a fost de ase-menea asociat cu creşterea trigliceridelor serice şi creşterea câtorva factori inflama-tori – Proteina C reactivă, interleukina 6 (IL6) şi receptorul factorului de necroză

Sucurile cresc riscul bolilor cardiovasculare

„Părinţii, educatorii şi profesorii au o mare

responsabilitate în promova alimentaţia

sănătoasă“.

18

Page 19: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

19

Articole de specialitate

Supliment Medicină de familie

Sucurile cresc riscul bolilor cardiovascularetumorală 1 (TNFr1) dar şi cu scăderea de HDL colesterină, a lipoproteinei a, si a leptinei. “Inflamaţia este factorul cheie în patogeneza bolilor cardiovasculare şi car-diometabolice şi poate reprezenta o moda-litate prin care aceste băuturi influenţeaza riscul CV” spune Dr.Hu şi colaboratorii.

Reducerea consumului de sucuri este un target uşor de realizatDr. Hu spune că în USA componenta principală a acestor sucuri super îndulcite este siropul de porumb- extrem de ieftin, ceea ce face ca şi aceste băuturi să fie “ridi-col de ieftine” şi din acest motiv consumul lor este atât de ridicat, mai ales în grupu-rile socio-economice mai sărace.“Medicii ar trebui sa fie un exemplu pen-

tru pacienţii lor” spune profesorul. Celor care deja suferă de o boală cardiacă, sau sunt într-o grupă cu factori de risc înalţi, medicul ar trebui să le recomande evitarea acestor băuturi. Este mult mai uşor renun-ţarea la acest obicei, decât cea de renunţare la fumat, sau începerea unor exerciţii fizice. Obiceiul consumului de băuturi îndulcite este unul la care se poate renunţa uşor.”Această problemă este şi la noi una ma-joră, deoarece băuturile îndulcite au inva-dat piaţa şi mai ales copiii sunt cei care le consumă cu mare plăcere, acest lucru fi-ind facilitat şi de apariţia chioşcurilor care le desfac în apropierea şcolilor, reclamele de la televizor şi astfel se crează un obicei dăunător sănătăţii. Şi în plus nici nu sunt prea ieftine!Părinţii, educatorii şi profesorii au o mare responsabilitate în a demonta acest obicei

şi de a promova alimentaţia sănătoasă, din care aceste băuturi nu fac parte.

Referencesde Koning L, Malik VS, Lellog MD et al. Circulation 2012; DOI: 10.1161/CIRCU-LATIONAHA.111.067017. Available at:Heartwire 2012 Medscape, LLC

Traducere: Dr. Zsuzsanna Galfy Medic Primar Medicină de Familie

Page 20: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Articole de specialitate

Având în vedere răsunetul negativ atât asupra dezvoltării armonioase a organismului cât şi asupra personalităţii ti-nerilor, tot mai frecvent se remarcă importanţa cunoaşterii tulburărilor de statică vertebrală. Dat fiind faptul că deviaţiile coloanei vertebrale pot implica impedimente importante fizice şi psihologice, atât imediate cât şi cu potenţial de agravare şi complicare pe termen lung, pre-venirea acestora, depistarea şi tratamentul precoce sunt de mare importanţă asupra calităţii vieţii viitorului adult.

În urma unui studiu realizat de Adminis-traţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bu-

cureşti (ASSMB) pe un lot 25.000 de copii şcolari, pentru evidenţierea şi trierea bolilor cronice, s-a remarcat faptul că tulburările de statică vertebrală de tip scolioză ocupă locul al doilea după cele oftalmologice. În 80% dintre cazuri, cauza apariţiei sco-liozei idiopatice este necunoscută, fiind asociată cu factori congenitali (spina bi-fida), factori genetici sau anumiţi factori locali (afecţiuni musculare sau nervoase, inegalitatea membrelor inferioare etc.).Nediagnosticată şi netratată la timp, boala va aduce modificări ireversibile ale coloa-nei vertebrale, care pot fi soluţionate doar prin intervenţie chirurgicală. Modificări-le coloanei conduc, în timp, la alterarea activităţii întregului aparat locomotor, a

funcţiei cordului, mişcărilor respiratorii, care vor conduce la modificări ale meta-bolismului, ale echilibrului glandelor en-docrine sau sistemului nervos. Diagnosticul precoce al scoliozei la copil/adolescent implică un examen complet şi complex al acestuia, realizat de specia-lişti avizaţi în abordarea acestor tulburări (medic pediatru, medic de familie, medic ortoped etc.). După stabilirea diagnosti-cului, intervenţia kinetoterapeutului este obligatorie şi constă iniţial în evaluarea funcţională, pe baza căreia vor fi stabili-te obiectivele programului de recuperare, precum şi tehnicile kinetice.

Evaluarea funcţională, realizată de echipa Centrului de recuperare Kineto Dema, are la bază o fişă comună cu cea

Evaluare complexă şi tehnici de fixare-elongare-derotare (FED)

în scolioza copilul ui/adolescentului

20

a Centrului de Recuperare al prof. univ. Santos Sastre din Barcelona şi cuprinde trei componente principale:

a) date de identitate: nume, prenume, data şi locul naşterii, completate cu diagnosti-cul clinic şi cu informaţii privind:• existenţa în familie a vreunui membru

care să prezinte o tulburare de statică vertebrală;

• modul în care a decurs sarcina mamei şi naşterea copilului (tipul naşterii, prema-turitate, aplicare de forceps sau vacuum, greutate la naştere şi scor APGAR etc .);

• condiţiile de viaţă şi de desfăşurare a ac-tivităţilor şcolare şi extraşcolare;

• apariţia primei menarhe (la fete) şi schimbarea vocii (la băieţi);

b) măsurători antropometrice (talie, talie redresată, bust, bust redresat, greutate, pe-rimetrul şi elasticitatea toracelui, indicele cifolordotic, capacitate vitală, rigiditate, gibozitate, lungimea membrelor inferioa-re, indicele degete-sol, forţa musculaturii abdominale şi a musculaturii extensoare a coloanei vertebrale, elasticitatea ischio-gambierilor şi a tricepsului sural);c) măsurători radiologice (unghiul Cob, rotaţia vertebrală-rigla Raimondi, maturi-zarea osoasă-semnul Risser).Pentru aprecierea eficienţei programelor de recuperare (metoda FED, kinetotera-pie, corset dacă este indicat) copilul este evaluat o dată la 6 luni, pe baza măsură-torilor antropometrice şi radiologice. La copilul/adolescentul care poartă corsetul Cheneau, evaluarea poziţiei acestuia în corset, respectiv a punctelor de presiune la nivelul vertebrei cu rotaţia cea mai mare, este realizată o dată la trei luni; motivul îl constituie creşterea rapidă şi extrem de periculoasă pentru pacient în perioadele de 11-13 ani la fete, 13-15 ani la băieţi, ceea ce atrage după sine laxitate ligamen-tară, atrofierea musculaturii abdominale şi extensoare a spatelui.

Page 21: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

21

Articole de specialitate

Supliment Medicină de familie

Evaluare complexă şi tehnici de fixare-elongare-derotare (FED)

a) Programul complex de recuperare consta în:• Metoda FED• electroterapie cu stimularea musculatu-

rii de partea convexităţii;• elongare a coloanei vertebrale (pe masa

de elongare);• aparat FED (fixarea şi derotarea coloa-

nei vertebrale).

b) Kinetoterapia are în vedere asupli-zarea coloanei vertebrale, reeducarea neuromusculară, reeducarea posturală şi respiratorie. Programul de kinetote-rapie cuprinde:

• tehnici analitice sau globale, simetri-ce sau asimetrice, specifice metodei Schroth;

• tehnici de întindere a musculaturii con-tracturate (Metoda Mézières);

• exerciţii autocorective din poziţii hi-percorective pe aparatul ortospinal (cu posibilitatea poziţionării bazinului şi membrelor superioare şi inferioare în poziţii hipercorective şi a executării de presiuni pe maximul curburii);

• exerciţii de respiraţie şi relaxare pentru restabilirea valorilor normale ale con-stantelor fiziologice (puls, ritm respira-tor şi cardiac) şi înlăturarea eventualelor

blocaje.c) Masaj local, cu scopul reducerii dure-rilor şi contracturilor care pot apărea la nivelul musculaturii spatelui.d) Electroterapie cu efect antiinflamator şi analgetic, la recomandarea medicului spe-cialist (la pacienţii care prezintă dureri şi contracturi musculare la nivelul spatelui);

în scolioza copilul ui/adolescentului

Centrul de recuperare medicală și reabilitare funcţională Kineto Dema Group este pregătit să vă ofere ajutorul de care aveţi nevoie.

Centrul nostru a apărut ca un răspuns la cerinţele actuale ale serviciilor de recuperare medicală din România. Experienţa în domeniu, cursurile de formare profesională efec-tuate în ţară și străinătate, schimburile de experienţă realizate la centre de profil din ţări cu tradiţie în kinetoterapie, ne obligă să abordăm cu responsabilitate actul kinetic.

Kinetoterapie si Kinetoprofilaxie la sugari, copii, adolescenti si adulti

Electroterapie, Termoterapie (Hot-pack), Laserterapie

Masaj terapeutic, Masaj facial pentru combaterea sialoreei si reeducare buco-faciala, Drenaj limfactic

Confectionare de aparate si de dispozitive adaptate pentru paralizia cerebrala infantila.

e-mail: [email protected] [email protected] www.kinetodema.ro

Bd. Dinicu Golescu, nr. 31, sc.2, ap.36, parter, interfon 036, sector 1, Bucuresti

Tel: 021/ 314.38.150722.839.8820723.251.565

Recuperarea deviatiilor de coloana vertebrala

(cifoze, scolioze) prin Metoda FED (Fi-xare-Elongare cu aparat de elogana-tie-Derotare) si cu Aparat ortospinal.

Specialistii cen-trului sunt sin-gurii abilitati sa aplice acsta metoda in Romania. Rezultate sunt spectaciuoase la copii si la adolescenti.

NOU

Prof. CFM princip. dr. Elena CăciulanKinetoterapeut dr. Daniela StancaCentrul de Recuperare Medicala KinetoDemaBucureştiwww.kinetodema.ro

Page 22: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

22

Articole de specialitate

S-au determinat tensiunea arterială sistolică (TAS) şi diastolică (TAD), indicele de masă corporală (IMC), ECG , colesterolul

seric (CHOL), trigliceridele serice (TG). Am apreciat irigaţia cerebrală prin metoda cu ultrasunete Doppler, utilizând un aparat Logidop 4 Kranzbühler, folosind sonda de 4 MHz conectat la un PC. TAS , TAD, IMC s-au si-tuat în limite normale, cu o tendinţă de creştere faţă de valorile lotului martor, în special la utilizatoarele de injectabile şi după o utilizare îndelungată a acestora. Profilul lipidic a evidenţiat o creştere a CHOL, TG, în special la utilizatoarele de COC genera-ţia a treia, cu cât durata utilizării contraceptivelor este mai mare. Explorarea neinvazivă Doppler a evidenţiat, în special la utiliza-toarele de injectabile pe termen lung, o reducere discretă a irigaţiei cerebrale (reducerea VS cu 7-8% şi a VD cu 5-7%), pe fondul unei hipertonii, evidenţiată de creşterea IR cu 10-11 % care s-au corelat semnificativ (r=0,87) cu creşterea TAS şi TAD şi cu semnele clinice. Contraceptivele hormonale sunt tot mai mult folosite în zilele noastre atât pentru prevenirea sarcinii cât şi pentru efectele be-nefice noncontraceptive. În literatura de specialitate se menţio-nează şi unele manifestări patologice la nivelul aparatelor şi siste-melor, în urma utilizării contraceptivelor pe termen lung. Pornind de la faptul că manifestările vasculare pot fi prezente la utilizatoarele de contraceptive hormonale, ne-am propuns un studiu complex, clinic şi paraclinic, asupra unui lot de femei care au utilizat contraceptive hormonale pe termen scurt, dar şi înde-lungat, incluzând studierea unor parametri biologici şi a irigaţiei cerebrale, folosind metoda neinvazivă de explorare vasculară cu ultrasunete Doppler. S-a urmărit stabilirea unor corelaţii între parametrii Doppler

Pentru un studiu clinic şi paraclinic am selectat un lot de 162 femei cu vârste cu-prinse între 17 şi 30 de ani care au utilizat contraceptive hormonale - orale (COC) - generaţia a doua şi a treia şi injectabile (INJ), comparativ cu un lot de referinţă de 57 femei din aceeaşi grupă de vârstă care nu au folosit contraceptive hormonale.

cerebrali, simptomatologia clinică şi valorile tensiunii arteriale sistolice şi diastolice la lotul examinat. Din punct de vedere practic-aplicativ, rezultatele acestui studiu vor putea orienta medicul în alegerea contraceptivului corespun-zător.

Material şi metodă

1. Loturile studiate S-au efectuat studii clinico-paraclinice pe un număr de 219 fe-mei, cu vârste cuprinse între 17 şi 30 de ani, care au utilizat di-verse metode contraceptive în perioada anilor 2000-2006, fiind monitorizate la Cabinetele de Planificare Familială Piteşti.

Lotul de femei a fost împărţit în: A. Lotul de studiu (S) alcătuit din 162 de femei care au utilizat contraceptive hormonale (orale şi injectabile). B. Lotul martor (M), alcătuit din 57 femei din aceeaşi grupă de vârstă, care au utilizat doar prezervativul ca metodă contracep-tivă sau metode naturale şi nu au folosit niciodată contraceptive hormonale. Vârsta medie a femeilor din lotul de studiu a fost de 23.83±3.58, asemănătoare cu cea a femeilor din lotul martor, care a fost de 23.24±3.28.

În funcţie de tipul de contraceptiv hormonal folosit, lotul de studiu (S) - cele 162 de femei - a fost împărţit în:

a. Un lot de 82 femei care au utilizat contraceptive hormonale orale combinate (COC) monofazice, microdozate ce conţin eti-nilestradiol (20-30 μg ) şi un progestativ din a doua generaţie (levonorgestrel) notate cu simbolul II, care reprezintă 51% din lotul studiat;

b. Un lot de 51 femei care au utilizat contraceptive hormona-le orale combinate (COC) microdozate ce conţin etinilestradiol (20-30 μg) şi un progestativ din a treia generaţie (desogestrel, gestoden), notate cu simbolul III, reprezentând 31%;

c. Un lot de 29 femei care au utilizat contraceptive hormonale injectabile numai cu progestative: acetat de medroxiprogesteron (DMPA), notat cu simbolul INJ, care reprezintă 18%.

Având în vedere durata de utilizare a contracepţiei hormona-le, lotul de studiu a fost împărţit în : 1. Un lot de 48 femei care au utilizat contraceptive orale combi-nate ce conţin etinilestradiol şi un progestativ din a doua gene-raţie (levonorgestrel) pe o perioadă de timp sub 1 an, notat cu simbolul COC II 1, reprezentând 30% din lotul de studiu; 2. Un lot de 34 femei (21 %) care au utilizat contraceptive orale combinate ce conţin etinilestradiol şi un progestativ din a doua

Ilinca Ionela-Aurelia, medic primar medicină generală, specialist medicina muncii/doctor în ştiinţe medicale, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, Cabinet de planificare familială Piteşti

Aspecte ale parametrilor biologici la femeile care utilizează contraceptive hormonale

Coordonator - Gusti Simona - profesor universitar- disciplina de fiziologie, facultatea de medicină, UMF Craiova

Page 23: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

23

Articole de specialitate

Supliment Medicină de familie

Aspecte ale parametrilor biologici la femeile care utilizează contraceptive hormonale

generaţie (levonorgestrel) pe o perioadă de timp peste 1 an, notat cu simbolul :COC II 2; 3. Un lot de 34 femei care au utilizat contraceptive orale combi-nate ce conţin etinilestradiol şi un progestativ din a treia genera-ţie (desogestrel, gestoden) pe o perioadă de timp sub 1 an, notat cu simbolul COC III 1, reprezentând 21 %; 4. Un lot de 17 femei (10 %) care au utilizat contraceptive orale combinate ce conţin etinilestradiol şi un progestativ din a treia generaţie (desogestrel, gestoden) pe o perioadă de timp peste 1 an, notat cu simbolul COC III 2; 5. Un lot de 21 femei (13%) care au utilizat contraceptive hormo-nale injectabile numai cu progestative: acetat de medroxiproges-teron ( DMPA) pe o perioadă de timp sub 1 an, notat cu simbolul :INJ1; 6. Un lot de 8 femei (5%) care au utilizat contraceptive hormo-nale injectabile numai cu progestative: acetat de medroxiproges-teron ( DMPA) pe o perioadă de timp de peste 1 an, notat cu simbolul INJ2.

Repartiţia lotului de studiu în funcţie de tipul şi durata contraceptivului utilizat.

Femeile au fost evaluate clinic şi paraclinic pe toată durata uti-lizării metodelor contraceptive. Cele mai multe utilizatoare de contraceptive hormonale au fost sub 25 ani -57%. Din punct de vedere al mediului de provenienţă al lotului studiat, cele mai multe femei, 76%, provin din mediul urban. Utilizatoarele pe ter-men scurt (sub 1 an) au fost cele mai numeroase (63% din lotul studiat). În privinţa repartiţiei lotului de studiu şi a mediului de provenienţă, cele mai numeroase sunt utilizatoarele de COC II şi COC III (utilizare sub 1 an) şi din mediul urban. Vârsta medie a fost de 23,83±3.58 ani la lotul studiat.

2. Metode de studiu Examenul clinic a cuprins anamneza, examenul clinic pe aparate şi sisteme, determinarea indicelui de masă corporală, tensiunea arterială sistolică şi diastolică (TAS şi TAD); examenul clinic gi-necologic.

Explorări paraclinice - s-au efectuat: - ECG;

- Explorări biologice şi de laborator: hemoleucograma, hemato-crit, hemoglobina, număr de trombocite, VSH, glicemie, calciu şi magneziu seric, transaminaze, uree şi creatinină serică, sumar de urină; - Determinarea profilului lipidic: colesterol, trigliceride ,LDL, HDL; - Explorarea vasculară Doppler (D) a arterelor carotide cu aparat Logidop 4 Kranzbühler, folosind sonde de 4 şi 8 MHz. - S-au înregistrat curbele D şi s-au calculat parametrii D: viteza sistolică, diastolică, indexul de rezistenţă, indexul de perfuzie la lotul studiat şi s-au comparat cu cei ai unui lot martor de femei din aceeaşi grupă de vârstă, neutilizatoare de contraceptive hor-monale. Metode de analiză statistică a datelor obţinuteS-au calculat: mediile; s-au folosit teste de comparare a mediilor, Student, Anova, Wilcoxon; s-a calculat abaterea standard, coefi-cientul de variaţie (CV%), coeficientul de corelaţie Pearson.

Rezultate

1. Rezultate referitoare la valorile tensiunii arteriale sistolice la lotul studiat TAS se menţine în limite normale la toate utilizatoarele de con-traceptive hormonale. Se constată totuşi o creştere a valorilor TAS faţă de valorile lotului martor, la loturile INJ, III, II, cu 6%, 5% şi respectiv 3%. Pe termen lung de utilizare a contraceptivelor hormonale se remarcă creşteri semnificative statistic ale TAS la lotul INJ cu 8%, dar şi la celelalte loturi, comparativ cu utilizarea de scurtă durată

Valorile medii ale tensiunii arteriale sistolice la subloturile studiate

2. Rezultate referitoare la valorile tensiunii arteriale diastolice la lotul studiat TAD se situează în limite normale la toate loturile studiate, re-marcându-se totuşi o creştere cu 11% la lotul INJ şi cu 3% la lotul COC III faţă de valorile lotului martor (tabelul 3), la utilizarea pe durată scurtă de timp, iar la utilizatoarele de contraceptive pe du-rată lungă se remarcă creşterea TAD la sublotul INJ 2 cu 16,51%.

Subloturi Nr.Femei Procent

COC II1 48 30%

COC II2 34 21%

COC III1 34 21%

COC III2 17 10%

INJ 1 21 13%

INJ 2 8 5%

Subloturi Nr.femei Media Dev. Std. CV %

M 57 109.1 8.8 8.06

COCII1 48 109.7 9.3 8.47

COC III1 34 116.8 16.9 14.46

INJ1 21 116.0 7.4 6.37

COC II2 34 116.9 16.9 14.46

COCIII2 17 111.6 8.4 7.52

INJ2 8 118.1 10.7 9.06

Page 24: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

24

Articole de specialitateValorile medii ale tensiunii arteriale diastolice la loturile studiate

3. Rezultate referitoare la indicele masă corporală la loturile studiate Toate utilizatoarele de contraceptive se încadrează în categoria normoponderale. Se constată totuşi o creştere cu 11% la lotul INJ. La toate utilizatoarele pe o durată mai lungă de timp, s-a remar-cat creşterea IMC faţă de valorile lotului martor, cea mai impor-tantă creştere fiind la sublotul INJ2 (cu 16%).

Valorile medii ale IMC la utilizatoarele de peste un an

4. Rezultate referitoare la valorile fracţiunilor lipidice din sânge la lotul studiat Se remarcă faptul că valorile medii ale colesterolului, ale LDL şi ale trigliceridelor sunt crescute faţă de valorile lotului martor (la loturile III, II şi INJ valorile medii încadrându-se totuşi în limite normal admise), cu atât mai important cu cât durata de utilizare a contraceptivelor este mai mare. Mediile valorilor colesterolului seric (CHOL) arată o stratificare a loturilor în ordinea: III, II, INJ, mediile încadrându-se în limite normale, dar la limita supe-rioară a normalului, fiind crescute cu: 25.04% la lotul III, 13.62% la lotul II şi 9.95% la INJ faţă de lotul de martor ( tabelul 5). Mediile valorilor trigliceridelor serice (TG) se menţin în limite normale, fiind crescute cu 46,83% la lotul III, cu 43,69% la II şi aproape egale la lotul INJ comparativ cu valorile lotului martor şi sunt asigurate statistic

Valorile medii ale colesterolului şi trigliceridelor serice la loturile studiate

Rezultate referitoare la parametrii velocimetrici ai examinării Doppler cerebrale S-au efectuat înregistrări ale curbelor Doppler pe arterele caro-tide primitive drepte şi stângi la 29 utilizatoare de contraceptive hormonale. Dintre acestea, 14 femei au fost din loturile II şi III

TAD Nr. femei Media Dev . std. C.V% p- statistic

II 82 66.09 7.18 10.86

III 51 68.82 10.98 15.95 0.000309

INJ 29 74.07 7.98 10.77

M 57 66.30 8.18 12.33

IMCPeste 1 an Nr. femei Media Dev.Std. p-statistic

COC II2 34 21.41 2.96COC III2 17 20.71 1.87 0.00017

INJ2 8 22.82 1.66M 57 19.65 1.88

LOT Nr. femei

Media Dev . std. C.V% p-statisticCHOL TG CHOL TG CHOL TG CHOL TG

II 82 180,15 87,90 30,49 31,76 16,92 36,13III 51 198,26 89,82 48,20 33,25 24,31 37,01 0,000007 0,000001

INJ 29 174,34 61,48 30,12 14,79 17,27 24,05M 54 158,55 61,17 22,59 21,21 14,24 34,67

şi 15 femei dintre utilizatoarele de injectabile. Nu s-au remarcat modificări semnificative ale parametrilor curbelor Doppler la lo-turile de utilizatoare de contraceptive orale combinate compara-tiv cu valorile de la lotul martor. La lotul utilizatoarelor de injectabile, analizând aspectele morfo-logice şi parametrii curbelor Doppler comparativ cu parametrii lotului martor, s-a remarcat reducerea vitezelor sistolice pe arte-rele carotide dreaptă şi stângă cu 8%, respectiv 7%, ceea ce arată o reducere a irigaţiei cerebrale. Important de remarcat este creşterea cu 11% a IR pe artera ca-rotidă dreaptă şi de 10% pe artera carotidă stângă, creştere ce se poate explica prin prezenţa unei hipertonii în vasele cerebrale. Aceste modificări s-au remarcat la acest lot în special după o lun-gă utilizare (tabelul 7, tabelul 8, figura 1).

Parametrii curbelor Doppler carotidiene la lotul martor

Parametrii curbelor Doppler carotidiene la lotul studiat

parametrii doppler

carotidieni

carotida primitivă dreaptă carotida primitivă stangă

x σ cv x σ cv

viteza sistolică(cm/sec)vs 85 ±10 11.8% 82 ±10 12.1%

viteza diastolică

(cm/sec)vd20 ±2 10% 30 ±2 6.6%

index de rezistenţă (ir) 0.65 ±0.05 7.6% 0.6 ±0.05 8.3%

index de perfuzie ip 7.8 ±0.4 5.1% 7.5 ±0.5 6.6%

parametrii doppler

carotidieni

carotida primitivă dreaptă carotida primitivă stangă

x σ cv x σ cv

viteza sistolică(cm/sec)vs

-8%78,2 ±10 12,78%

-7%76,26 ±10 13,11%

viteza diastolică

(cm/sec)vd

-5%19 ±2 10,5%

-7%28 ±2 7,14%

index de rezistenţă

(ir)

+11 %

0,72 ±0,04 5,55%+10%

0,66 ±0.05 7,57%

index de per-fuzie ip 7,8 ±0,5 6,41% 7,5 ±0,4 5,3%

Media parametrilor Doppler la lotul studiat fata de martor

0

20

40

60

80

100

120

VS VD RI PI VS VD RI PI

Dreapta Stanga

proc

ent

Martor Studiu

Parametrii curbelor Doppler carotidiene la lotul studiat

Page 25: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Articole de specialitate

Supliment Medicină de familie

În figura 2 este redat aspectul curbei Doppler carotidiene la utilizatoarele de contraceptive hormonale.

Nu s-au remarcat modificări ale parametrilor D la 14 femei din loturile de utilizatoare de contraceptive orale. La lotul INJ s-au remarcat importante modificări: reducerea vi-tezei sistolice cu 8%, semnificând o reducere a irigaţiei cerebrale şi o creştere a indexului de rezistenţă cu 11%, ceea ce arată o hi-pertonie în vasele cerebrale, modificări remarcate în special după o lungă utilizare.

CONCLUZII

TAS şi TAD la loturile studiate s-au situat în limite normale, cu o tendinţă de creştere faţă de valorile lotului martor, la limita su-perioară a normalului, în special la lotul INJ, III şi II şi după o utilizare îndelungată a contraceptivelor. Aceste valori au fost ase-mănătoare cu cele citate în literatură.

IMC la toate loturile studiate s-a situat în grupa normopondera-le, crescând semnificativ statistic faţă de lotul martor în special la lotul INJ şi după utilizare îndelungată.

Studiind profilul lipidic la loturile examinate, s-a remarcat o creş-tere a CHOL, TG şi LDL la utilizatoarele de COC III, II şi INJ, în special cu cât durata utilizării contraceptivelor este mai mare. HDL a scăzut neimportant la lotul III, pe durată lungă de utiliza-re. Pe termen scurt modificările sunt minime la toate utilizatoa-rele. Aceste constatări, asemănătoare cu cele citate în literatura de specialitate, sunt urmate de un risc crescut al afecţiunilor car-dio-vasculare şi de ateroscleroză. De menţionat că, pe perioade scurte de timp, se poate utiliza orice tip de contraceptiv hormo-nal, dar pe perioade lungi este important să se ţină cont de facto-rii de risc asociaţi, de obiceiurile alimentare, de factorii de stres.

Analiza parametrilor D la loturile studiate, comparativ cu cei ai unui lot-martor, a evidenţiat modificări semnificative doar la lo-tul INJ şi, în special, după o durată lungă de utilizare a contra-ceptivelor. Astfel, s-a remarcat reducerea VS cu 7-8 % şi a VD cu 5-7%, care exprimă o reducere a irigaţiei cerebrale, pe fondul unei hipertonii, evidenţiată de creşterea IR cu 10-11 %. Aceşti parametri D s-au corelat semnificativ (r=0,87) cu creşterea TAS şi TAD şi cu semnele clinice.

Concluzia finală: Pe termen scurt, se poate utiliza orice tip de contraceptiv hormonal, dar pe termen lung este importantă mo-nitorizarea utilizatoarelor privind parametrii clinici, ai profilului lipidic şi ai irigaţiei cerebrale.

Bibliografie1.Bahamondes,L., DelCastillo ,S., Tabares,G., Arce,XE., Perrotti,M., Petta,C., (2001), Comparison of weight increase in user of depotmedroxyprogesterone acetate and Copper IUD up to 5 years, Contraception,oct. 64(4) ,223-225;2.Gallo,MF., Grimes,DA., Schulz,KF.,et al.(2004), Combination estrogen-progestin contraceptives and body weigh: Systematic rewiew of randomized controlled trial, Obstet Gynecol 103 :359;3.Godsland, I. F., Crook, D., Simpson, R., Proudler, T., Felton, C., Lees,B., Anyaoku, V., Devenport, M., Wynn, V.(1990),The effects of different formulations of oral contraceptive agents on lipid and carbohydrate metabolism N. Engl.,J. Med.,323:1375-1381;4.Gupta,S.,Harding,K.(1999),Contracepţia şi afecţiunile cardiovasculare, BJFP, Ed. în limba română, Vol 4,Nr.3,48-52;5.Gusti,S.,Ilinca,I.A.,Gusti,A.(2009),Aspecte cardio-vasculare şi cerebrale la un lot de paciente utilizatoare de contraceptive, Al IV-lea Congres Naţional de Neuroendocrinologie cu Participare Internaţională, Mai 26-28, Bucureşti,pg.48;6. Gusti,S.,Ilinca,I.A.,Gusti,A.(2009**),The study of cerebral Doppler and cardiovascular parameters to a lot of contraceptive female users, 3National Conference of Romanian Society of Physiological Sciences,May 28-30,2009,Craiova,pg.24 ;7.Hameed,A.,Majeed,T.,Rauf,S.,et al.(2001),Effect of oral and injectable contraceptives on serum electrolytes weight and blood pressure, JAMC Oficial al Ayub Medical College , Abbottabad,oct-dec,13(4) :27-29;8.Kemmeren,JM.,Algra,A.,Grobbee,DE.(2001),Third generation oral contraceptives and risk of venous thrombosis: meta-analysis, BMJ,21 iul,BMJ. 21 iulie 323 (7305) :131-134; 9.Kongsayreepong,R., Chutivongse,S., George,P., Joyce,S., et al(1993), A multicentre comparative study of serum lipids and apolipoproteins in long term users of DMPA and a control group of IUD users,Contraception,feb.47(2):177-191;

25

Page 26: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

26

Articole de specialitate

Lector dr. Mihaela StoiaDirecţia de Sănătate Publică [email protected]

Interdisciplinaritatea în medicină se regăseşte în diferite aspecte, de pildă: în legislaţie, în etica profesională, în educaţia medicală continuă, în programele de pregătire pentru obţinerea celei de-a doua specialităţi, în activităţi de promovare a sănătăţii, în evaluarea capacităţii de muncă şi a aptitudinii în muncă, în activitatea de dispensarizare, de gestionare a certifica-telor medicale, în protecţia maternităţii la locul de muncă în cazul riscului maternal, în asigurările de sănătate, în gestionarea sănătăţii grupurilor sensibile la riscuri specifice (femei gravide/lehuze sau care alăptează, tineri, persoane cu dizabilităţi, cu boli cronice). Toate aceste aspecte se regăsesc în interfaţa medic de familie – medic de medicina muncii, iar în con-tinuare exemplificăm câteva aspecte din legislaţia naţională referitoare la securitatea şi sănătatea lucrătorilor.

• OUG nr. 96/ 2003 privind protecţia maternităţii la locurile de muncă (actualizată în 2004): ART. 2, c) „salariata gravidă anunţă în scris angajatorul asupra stării sale fiziologice de gra-viditate atestată printr-un document medical eliberat de me-dicul de familie sau de medicul specialist”; d) „salariata care a născut recent poate solicita angajatorului în scris măsurile de protecţie prevăzute de lege, anexând un document medical eli-berat de medicul de familie”. Situaţia este similară şi pentru sa-lariata care alăptează; ART. 10, (2) Concediul de risc maternal se poate acorda, pe o perioadă ce nu poate depăşi 120 de zile, de către medicul de familie sau de medicul specialist, pe baza raportului de evaluare întocmit de medicul de medicina mun-cii; ART. 13 În baza recomandării medicului de familie, salari-ata gravidă care nu poate îndeplini durata normală de muncă

Medicina de familie – Medicina muncii: Interdisciplinaritate pentru man agementul sănătăţii lucrătorilor

Nr. crt. Tematica (flyer, broşură, ghid)

1. Alimentaţia sănătoasă

2. Antibioticele

3. ABC- ul vaccinării copiilor

4. Alăptarea, primul lui drept

5. Arta alimentaţiei sănătoase

6. A şti pentru a trăi

7. Boala Lyme

8. Cancerul de sân

9. Cancerul de col uterin

10. Cancerul poate fi prevenit

11. Canicula

12. Carte pentru fete

13. Cărticica noastră

14. Ce trebuie să ştie orice femeie gravidă

15. Chimioterapia

16. Contracepţia de urgenţă

17. Contraceptive injectabile

18. Cum să ne menţinem o greutate normală

19. Cum te poţi feri de gripă

20. Cu un strop se face viaţa! (donarea de sânge)

21. Drogul

22. Depresia

23. Diabetul zaharat

24. E bine să-l ai la tine!

din motive de sănătate, are dreptul la reducerea cu o pătrime a duratei normale de muncă, cu menţinerea veniturilor salariale.

• Legea nr. 319/2006, cu normele de aplicare şi completările ul-terioare (HG 955/ 2010), art. 149: „Orice suspiciune de boală profesională, inclusiv intoxicaţia acută profesională, se va sem-nala obligatoriu de către toţi medicii, indiferent de specialitate şi locul de muncă, cu prilejul oricărei prestaţii medicale: exa-mene medicale profilactice, consultaţii medicale de specialita-te”. Semnalarea se face către cabinete/clinici de medicina mun-cii, prin completarea fişei BP1, în vederea precizării diagnosti-cului de boală profesională sau intoxicaţie acută profesională.

• HG 1169/ 2011 care completează HG 355/ 2007 privind supra-vegherea sănătăţii lucrătorilor, la art. 16 completează alin. 61 cu: „medicul de medicina muncii poate solicita medicului de familie adeverinţă/scrisoare medicală care să ateste starea de sănătate a viitorului angajat”.

Page 27: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

27

Articole de specialitate

Supliment Medicină de familie

Medicina de familie – Medicina muncii: Interdisciplinaritate pentru man agementul sănătăţii lucrătorilor

Deoarece „îmbunătăţirea sănătăţii trebuie să devină grija de bază a comunităţii” (OMS), iar „prudenţa este arta de a controla riscul” (Alexandru Paleologu), în condiţiile în care „arta este lungă, via-ţa este scurtă” (Hipocrate) „medicina, ca şi jurisprudenţa, trebuie să-şi aducă contribuţia la bunăstarea muncitorilor” (Bernardino Ramazzini). Din punct de vedere economic, medicina preventi-vă este mai rentabilă, de aceea încurajăm promovarea sănătăţii la locul de muncă, pentru că se adresează unor colectivităţi mari şi se poate realiza iniţial cu mijloace simple de informare. Schimba-rea comportamentului este placa turnantă a promovării sănătăţii şi permite crearea unor deprinderi sanogene. Modelele bazate pe schimbarea comportamentului oferă o alternativă mult mai bună decât modelul biomedical, de aici rezultând şi importanţa conlu-crării între diferite discipline şi instituţii ale comunităţii.

La nivelul Direcţiilor de Sănătate Publică există Compartimentul de Evaluare şi Promovare a Sănătăţii, care poate furniza materi-ale informative specialiştilor interesaţi. De exemplu, la Sibiu se promovează informarea cu tematici care acoperă un domeniu larg de interes, dar şi probleme actuale prioritare (boli a căror incidenţă a crescut şi care necesită un management pluridiscipli-nar mai eficient).

Nr. crt. Tematica (flyer, broşură, ghid)

25. E sarcina ta să ai grijă!

26. Eşti protejat când eşti vaccinat

27. Faceţi mişcare!

28. Ghidul educatorului pentru sănătate (SIDA)

29. Ghidul sănătăţii tale

30. Gripa şi virozele respiratorii

31. Gripa A H1N1

32. Gripa aviară

33. Hepatita A

34. Hipertensiunea arterială

35. Mănâncă sănătos şi creşti mare şi frumos!

36. Meningitele virale

37. Metode naturale

38. Metode contraceptive

39. Mişcarea – remediul minune

40. Nu intra în panică!

41. Obezitatea la copil

42. Periajul dentar

43. Prevenirea ITS

44. Preveniţi îmbolnăvirea prin spălarea corectă a mâinilor!

45. Prezervativul

46. Primul lui drept – alăptarea

47. Puternici şi deştepţi prin alimentaţie

48. Rabia

49. Renunţaţi la fumat!

50. Sarea iodată

51. Sănătate şi noroc

52. Să vorbim cu copiii despre sexualitate

53. Să vorbim cu părinţii despre sexualitate

54. Să vorbim despre prezervative

55. SIDA

56. Stil de viaţă sănătos

57. Suport psihologic

58. Toxiinfecţiile alimentare

59. Tuberculoza

60. Vaccinarea la copii

61. Trichineloza

62. Testul Papanicolau

Page 28: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

28

Articole de specialitate

Metode de diagnosticare

Dr. Stoian Ioan, medic primar obstetrică-ginecologie, clinica Gynecoland, [email protected]. 0722 232 598

Str. Gramont nr 7, sector 4, Bucuresti, [email protected], www.gynecoland.ro, tel/fax: 021 337 29 53; 021 336 43 73

Cancerul mamar, asemenea celui de col uterin, poate evolua fară simptome pe o perioadă îndelungată de timp; adeseori nu se sesizează modificări alar-mante la nivelul sânului nici măcar în stadii avansate de boală. În acest context eva-luarea periodică de rutină a sânilor trebuie să reprezinte o regulă de bază pen-tru orice pacientă. Astfel, condiţia esenţială pentru vindecarea pacientei este prevenirea sau diagnosti-carea precoce a afecţiunilor mamare, inclusiv a canceru-lui la sân.

Autoexaminarea sânilor trebuie efectu-ată lunar imediat după menstruaţie şi

presupune doua etape: mai intâi inspecţia şi apoi palparea. Inspecţia se realizează stând în faţă unei oglinzi, cu mâinile iniţial în şolduri şi apoi ridicate deasupra capului, atât din faţă cât şi din profil. În acest fel pot fi identificate o serie de modificări ale tegumentului şi

ale regiunii areolo-mamelonare: creşterea recentă în volum sau schimbarea formei sânului, înroşirea pielii, retracţia sau proe-minenţa localizată a tegumentului, îngro-şarea pielii cu aspect de coajă de portoca-lă, retracţia mamelonului sau eroziunea acestuia. Autopalparea se realizează atât în poziţie verticală cât şi în poziţie orizontală ma-sând cu blândeţe întreaga suprafaţă a sâ-nilor şi a regiunilor axilare. Această mane-vră urmăreşte în special identificarea unor posibili noduli (zone mamare îndurate cu caracteristici net distincte în raport cu restul sânului).Depistarea oricărui semn de alarmă din-tre cele menţionate anterior impune pre-zentarea de urgenţă la medic!Consultul senologic reprezintă examina-rea sânilor de către medicul specialist, de regulă ginecolog. Aceasta se realizează fie de rutină, în lipsa simptomelor, fie de ur-genţă, în cazul în care pacienta depistează cel puţin unul dintre semnele de alarmă enumerate. Examenul senologic de rutină se efectuea-ză o dată pe an, imediat după menstruaţie şi tre-buie să însoţească obliga-toriu orice evaluare gine-cologică de rutină. Ca şi în cazul autoexaminării, consultul senologic pre-supune mai întâi inspec-ţia şi apoi palparea sâni-lor, a regiunilor axilare şi supraclaviculare bilate-ral. În urma examinării medicul poate depista unele modificari pentru care, în continua-re, se impune o evaluare suplimentară. Explorările imagistice se pot realiza o dată pe an, în cadrul controlului de rutină sau la cererea medicului specialist, dacă se ob-servă modificări patologice ale sânului (în urma controlului senologic) şi trebuie pus

un diagnostic. Principalele metode de ex-plorare imagistică sunt: ecografia mama-ră, elastografia (sonoelastografia) mamară şi mamografia.• ecografia mamară (neinvazivă, nedure-

roasă, nu este nocivă pentru că nu iradi-ază cu raze X),

• sonoelastografia mamară (masoară ca-litativ şi cantitativ elasticitatea tumo-rilor mamare; aplicabilă tumorilor de dimensiuni mici, sub 2 cm),

• mamografia digitală (are ca avantaje, faţă de mamografia clasică, calitatea su-perioară a imaginii, reducerea iradierii, capacitatea de postprocesare şi arhivare

a imaginilor).Uneori, în practica medi-cală, descoperim leziuni mamare suspecte (uzual formaţiuni tumorale cu anumite caracteristici clinice şi imagistice care sugerează un posibil cancer). În aceste cazuri devine obligatorie biop-sia mamară cu examen histopatologic – singura metodă care poate stabili

cu certitudine diagnosticul, diferenţiind leziunile benigne de cele maligne (cance-roase). Biopsia mamară presupune prelevarea unui fragment din ţesutul mamar consi-derat bolnav sau întreaga leziune pentru a fi supuse ulterior examenului histopato-

a cancerului la sân

„Diagnosticarea precoce a tumorilor canceroase

mamare în stadiul I, aplicând tehnica

ecografiei ductale, combinată cu Doppler

şi sonoelastografie, face ca boala să fie vindecată

într-un procent ce depaseste 90%“

Page 29: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

29

Articole de specialitate

logic (examinarea microscopică a piesei de biopsie de către medicul anatomopa-tolog). Alegerea tipului de biopsie mamară ţine de particularitatea fiecărui caz: puncţie aspirativă cu ac fin, puncţie biopsie cu ac gros, biopsie excizională (realizată chirur-gical şi urmată de regulă de examen ana-tomopatologic extemporaneu, permiţând astfel diagnosticul precis, intraoperator). În funcţie de rezultatul histopatologic se stabileşte conduita terapeutică ulterioară.Puncţia-biopsie mamară sau puncţie bi-opsie cu ac gros este cea mai frecventă procedură de biopsie mamară folosită în practica medicală. Presupune extragerea unui mic fragment din tesutul mamar cu ajutorul unui ac special (trocar), ideal sub ghidaj ecografic. Puncţia biopsie mamară se realizează în ambulator (fără interna-re) şi, de regulă, sub anestezie generală de scurtă durată. Astfel manevra este ne-dureroasă şi, foarte important, se elimină disconfortul psihic inerent unei asemenea proceduri.Se recomandă puncţia-biopsie cu ac gros deoarece, spre deosebire de puncţia aspi-rativă cu ac fin în care se pelevează celu-le, puncţia biopsie presupune extragerea unui intreg fragment de ţesut, care poate fi secţionat şi analizat histopatologic şi imunohistochimic, pentru a obţine dia-gnosticul cu certitudine.Puncţia biopsie cu ac gros este tot mai des utilizată ca o alternativă a biopsiei excizio-

nale, evitându-se astfel intervenţia chirur-gicală şi disconfortul pacientei.În general, există o teamă, o reticenţă din partea pacientelor cu privire la biopsia mamară – deseori termenul fiind asociat, în mod automat, dar eronat, cu noţiunea de cancer. În realitate, biopsia mamară nu este altceva decât o manevră diagnostică, menită să diferenţieze cu certitudine lezi-unile benigne de cele maligne.Foarte rar, pot aparea rezultate fals-ne-gative. Atunci cand puncţia-biopsie este negativă, dar clinic şi imagistic se suspec-tează o leziune mamară importantă, este necesară efectuarea unei biopsii excizio-nale – de regulă, o sectorectomie mamară (intervenţie prin care se îndepartează în totalitate leziunea împreună cu zona de ţesut sănătos din jur).Medicina modernă îşi propune să depis-teze leziunile maligne ale sânului cît mai precoce oferind astfel pacientelor şansa vindecării. Acest lucru este posibil dacă pacientele respectă câteva reguli simple:• autoexaminarea lunară a sânilor, • evaluarea genito-mamară de rutină

Sonoelastografia mamară

Reprezintă o noua tehnică ecografică prin care se masoară calitativ şi cantitativ elas-ticitatea tumorilor mamare. Elasticitatea tumorilor canceroase este redusă faţă de cea a tumorilor necance-roase, astfel că metoda poate diferenţia,

cu o acurateţe ce ajunge la 90%, tumorile maligne (canceroase) de tumorile benigne (necanceroase).Ceea ce este extrem de important este fap-tul că metoda este aplicabilă tumorilor de dimensiuni mici, sub 2 cm, ceea ce implică o diagnosticare precoce a cancerului mamar şi respectiv un tratament în stadiu incipient cu o creştere a ratei de vindecare a bolii.Metoda este complementară mamografi-ei, ecografiei bidimensionale, examenului Doppler şi rezonanţei magnetice nucleare. Sonoelastografia este o metodă inventată de specialiştii în ecografie japonezi de la compania Hitachi Medical Systems. Ul-terior metoda a fost încercată şi de alte companii, însa rezultatele cele mai bune ramân la firma japoneză Hitachi.Metoda are marele avantaj că nu iradiază sânul, aşa cum o face mamografia, astfel ea poate fi repetată oricât de frecvent fără a determina efectele secundare ale iradierii. Metoda este de asemenea absolut deloc dureroasă.Aplicată corespunzator şi în coroborare cu celelalte metode de explorare ale sânu-lui, sonoelastografia micşorează semnifi-cativ necesitatea puncţiilor mamare cu un procent ce poate ajunge la 40%. Diagnosticarea precoce a tumorilor can-ceroase mamare în stadiul I, aplicând tehnica ecografiei ductale, combinată cu Doppler şi sonoelastografie, face ca boala să fie vindecată într-un procent ce depă-şeşte 90%.Actual, datorită progreselor medicinei, cancerul la sân este o afecţiune perfect curabilă cu o singură condiţie: depistarea precoce, în stadii incipiente de boală!

Page 30: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

30

Articole de specialitate

Rupturile tendonului achilean

Tendonul achilean, prin rolul său în mişcare, este supus la diverse supraso-

licitări şi traumatisme. Cea mai frecventă leziune este ruptura tendonului, fiind în-tâlnită mai ales la bărbaţii de vârstă medie şi la persoanele în vârstă. Altă patologie este cea reprezentată de modificările de-generative, cum ar fi tendinite, tendinoze şi peritendinite.De obicei, ruptura tendonului are loc la o distantă de 2-6 cm de inserţia distală a acestuia pe calcaneu, într-o zonă cu o vas-cularizaţie deficitară. De asemenea, mi-crotraumatismele repetate la acest nivel duc la apariţia unei inflamaţii, leziunile apărute neputând fi vindecate din cauza vascularizaţiei deficitare, aşa încât o su-praîncărcare mecanică duce la ruptură. Aceasta se produce de obicei în urma unei mişcări de plecare de pe loc, la piciorul de sprijin aflat în dorsiflexie, genunchiul îndoit, în urma mişcării de extensie a ge-nunchiului şi piciorului.Pacientul simte o durere brutală şi se pra-buşeşte, absolut incapabil să meargă sau să alerge, nu poate să stea pe vârfurile picioa-relor iar deasupra călcâiului se formează o depresiune marcată, însoţită la câteva zile de apariţia unei echimoze (vânătăi) la

Tendonul lui Achile este cel mai mare tendon din corpul uman şi face legătura între calcaneu (osul calcâiului) şi muşchii gambei (muşchiul triceps sural). El permite mişcarea de flexie plantară a piciorului, practic mişcarea de ridicare pe vârfuri. Foar-te rezistent, acest tendon poate suporta o încărcătură de până la 400 kilograme.

nivelul tegumentului regiunii posterioare a gambei. Diagnosticul pozitiv de ruptură a tendo-nului achilean se pune de către medic prin palparea defectului tendinos, imposibili-tatea ridicării pe vârfuri de partea afecta-tă, testul Thompson, etc.La aproximativ o saptămână de la accident, spaţiul rezultat în urma rupturii se umple cu ţesut cicatricial. Dacă este lăsată netra-tată, ruptura de tendon va duce la o vin-decare spontană în care va rezulta un ten-don mai lung, cu consecinţe grave asupra mecanicii ulterioare a gleznei, în sensul că pacientul nu va fi capabil să facă mişcarea de ridicare pe vârfuri , cu repercur-siuni în ceea ce priveşte mersul, alergatul, urcatul şi coborâtul scărilor. Con-sultul la medic este obligatoriu, deoarece altfel diagnosticul şi tratamentul va fi mult întârziat, cu consecinţe negative ulterioare asupra motilităţii active a gleznei.Tratamentul chirurgical poate fi aplicat prin chirurgie deschisă sau prin tehnici percutane minim invazive. El va trebui sa fie completat cu o imobilizare de lungă durată, în diverse grade de flexie plan-tară, până la vindecare. Dacă până nu

Dr. Med. Gheorghe Crăciun, Clinica Ortomed Alex Bucur, www.clinicaortomedab.ro

demult imobilizarea se făcea cu aparate gipsate greoaie, care nu permiteau o igi-enă corespunzatoare a piciorului, astăzi există orteze speciale, care permit mobi-lizarea precoce a pacientului şi un con-trol permanent al evoluţiei procesului de vindecare, cât şi o igienă corespunzătoare a piciorului.Tratamentul conservativ foloseşte aceleaşi orteze speciale, care realizează imobiliza-rea gambei cu piciorul în diferite grade de flexie plantară, pentru o perioadă de 12 săptămâni, ceea ce duce la o vindecare fără scurtare şi fără cicatrici supărătoare.

Conduita în ceea ce pri-veşte tratamentul nu este încă bine definită. În gene-ral este acceptat că în urma tratamentului chirurgical există un risc de reruptură

mai mic comparativ cu tratamentul con-servativ, acesta fiind totuşi grevat de un risc mai mare al complicaţiilor postopera-torii, şi anume: infecţie, necroză cutanată, fistulă, etc. În general este de preferat tra-tamentul chirurgical în rândul sportivilor, a pacienţilor tineri, activi. Se preferă tra-tamentul conservativ celui chirurgical în cazul pacienţilor mai puţin activi sau cu alte comorbidităţi.

„În general este de preferat tratamentul chirurgical

în rândul sportivilor, a pacienţilor tineri, activi“.

Page 31: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013
Page 32: Supliment MEDICINA DE FAMILIE 2012-2013

Recommended