SUNT EFICACE PROGRAMELE „LAPTE ÎN ŞCOLI” ŞI ......Raportul special nr. 10/2011 – Sunt...

ISSN

183

1-09

66

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

RO

2011

Rapo

rtul

spe

cial

nr.

10

SUNT EFICACE PROGRAMELE „LAPTE ÎN ŞCOLI” ŞI„FRUCTE ÎN ŞCOLI”?

SUNT EFICACE PROGRAMELE „LAPTE ÎN ŞCOLI” ŞI„FRUCTE ÎN ŞCOLI”?

Raportul special nr. 10 2011

[prezentat în temeiul articolului 287 alineatul (4) al doilea paragraf TFUE]

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ

Raportul special nr. 10/2011 – Sunt ef icace programele „Lapte în şcoli” şi „Fructe în şcoli”?

CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ12, rue Alcide De Gasperi1615 LuxembourgLUXEMBURG

Tel. +352 4398-1Fax +352 4398-46410E-mail: [email protected]: http://www.eca.europa.eu

Raportul special nr. 10 2011

Numeroase alte informaţii despre Uniunea Europeană sunt disponibile pe internet

pe serverul Europa (http://europa.eu).

O fişă catalografică figurează la sfârşitul prezentei publicaţii.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene, 2011

ISBN 978-92-9237-302-3

doi:10.2865/91025

© Uniunea Europeană, 2011

Reproducerea textului este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

Printed in Luxembourg

3


CUPRINS

Puncte

I–VIII SINTEZĂ

1–12 INTRODUCERE

1–4 DOUĂPROGRAMENUTRIŢIONALECOMPARABILEÎNŞCOLI

5–12 PRIVIREDEANSAMBLUASUPRASISTEMULUIDEGESTIONAREACELORDOUĂPROGRAME

6–8 PRODUSE LACTATE

9–12 FRUCTE ŞI LEGUME

13–19 SFERAŞIABORDAREAAUDITULUI

13–18 UNAUDITCOMUNALCELORDOUĂPROGRAME,AXATPEEFICACITATE…

19 …COMPLETATCUOEXAMINAREA REGULARITĂŢII

20–81 OBSERVAŢII

20–23 ÎN1999,S-AEFECTUATO EVALUAREEXTREMDECRITICĂA PROGRAMULUI„LAPTE”,FĂRĂCAVREOSOLUŢIEREALĂSĂFIFOSTGĂSITĂÎNTRETIMP

24–37 IMPACTULANTICIPATESTELIMITATDINCAUZACARACTERULUIMODESTALCHELTUIELILORŞIA LIPSEIUNUIINSTRUMENTDEORIENTAREA AJUTORULUISPRENEVOIPRIORITARE

24–26 O LIPSĂ DE SISTEME SATISFĂCĂTOARE DE EVALUARE A PERFORMANŢEI

27–32 UN NIVEL FOARTE MODEST AL CHELTUIELILOR ÎN COMPARAŢIE CU OBIECTIVELE CELOR DOUĂ PROGRAME

33–37 LIPSA UNUI INSTRUMENT DE ORIENTARE A AJUTORULUI ÎN FUNCŢIE DE ANUMITE NEVOI NUTRIŢIONALE PRIORITARE

38–64 PROBLEMEDECONCEPŢIECARELIMITEAZĂREALIZĂRILECONCRETEALEPROGRAMULUI„LAPTE”,DARPENTRUCAREEXISTĂSOLUŢII

38–45 UN PROGRAM „LAPTE” DESTUL DE NEATRACTIV

46–52 IMPACTUL DIRECT AL CHELTUIELILOR DIN CADRUL PROGRAMULUI „LAPTE” ESTE LIMITAT DE UN IMPORTANT „EFECT DE BALAST”

53–64 COMISIA A INTRODUS DEJA SOLUŢII PENTRU FRUCTE, IAR ANUMITE STATE MEMBRE PENTRU LAPTE

4

Raportul special nr. 10/2011 – Sunt ef icace programele „Lapte în şcoli” şi „Fructe în şcoli”? Raportul special nr. 10/2011 – Sunt ef icace programele „Lapte în şcoli” şi „Fructe în şcoli”?

65–81 OBIECTIVEEDUCATIVECARETREBUIECONFIRMATE

66–76 ÎN CAZUL LAPTELUI, SE ŢINE FOARTE PUŢIN CONT DE OBIECTIVELE EDUCATIVE, ASTFEL ÎNCÂT UN IMPACT SEMNIFICATIV PE TERMEN LUNG ESTE PUŢIN PROBABIL

77–81 ÎN CAZUL FRUCTELOR, SE ŢINE MAI MULT CONT DE OBIECTIVELE EDUCATIVE

82–87 CONCLUZIIŞIRECOMANDĂRI

ANEXAI – ANALIZĂCOMPARATIVĂAPROGRAMELOR„LAPTEÎNŞCOLI”ŞI„FRUCTEÎNŞCOLI”

ANEXAII – SINTEZAOBSERVAŢIILORCUPRIVIRELAREGULARITATEACHELTUIELILORCOMUNICATECOMISIEI

ANEXAIII – SINTEZAEVALUĂRIIEXTERNEDIN2005EFECTUATEÎNREGATULUNIT„EVALUATIONOFTHENATIONALTOP-UPTOTHEEUSCHOOLMILKSUBSIDYINENGLAND”

ANEXAIV – DEMARAREALENTĂAPROGRAMULUI„FRUCTE”

RĂSPUNSURILECOMISIEI


55


SINTEZĂ

I .Uniunea Europeană dispune, în cadrul PAC, d e d o u ă i n s t r u m e n t e c o m p a r a b i l e d e s t i -nate copi i lor :

— Pr o g r a m u l „ L a p t e î n ş c o l i ”, c a r e o fe r ă , începând din anul 1977, subvenţ i i pen-tru furnizarea de produse lactate la pre -ţur i reduse în şcol i .

— P r o g r a m u l „ F r u c t e î n ş c o l i ”, c a r e c o -f i n a n ţ e a z ă , î n c e p â n d c u a n u l ş c o l a r 2 0 0 9 / 2 0 1 0 , d i s t r i b u i re a d e f r u c te ş i d e legume în şcol i .

I I .P o r n i n d d e l a a c e l a ş i p r i n c i p i u d e b a z ă ( p u n e r e a l a d i s p o z i ţ i e a p r o d u s u l u i î n ş co l i ) , ce l e d o u ă p ro gra m e u r m ă re s c a ce -laş i dublu obiec t iv :

a) s ă c o n t r i b u i e l a s t a b i l i z a r e a p i e ţ e i ( o b i e c t i v u l „ p i a ţ ă” ) ;

b) să contr ibuie la o al imentaţie sănătoasă ( o b i e c t i v u l „ n u t r i ţ i e - s ă n ă t a t e” ) .

Î n c e e a c e p r i v e ş t e , î n s p e c i a l , p r o g r a -m u l „ L a p t e î n ş c o l i ”, c o n c e p u t i n i ţ i a l c a o măsură de spr i j in pentru comercia l izare, d i m e n s i u n e a s a n u t r i ţ i o n a l ă a î n c e p u t s ă f ie prezentată tot mai mult de către Comi -s i e d r e p t p r i n c i p a l u l o b i e c t i v a l a c e s t u i program.

6


VI.C u r t e a a c o n s t a t a t c ă , l a z e c e a n i d e l a d e c i z i a C o n s i l i u l u i d e a m e n ţ i n e p r o g r a -mul „Lapte în şcol i ” în pof ida unei evaluăr i e x t r e m d e n e g a t i v e ş i a u n e i p r o p u n e r i de stopare a acestuia d in par tea Comis ie i , p ro g r a m u l n u a fo s t m o d i f i c a t î n p ro f u n-z i m e, i a r e f i c a c i t ate a s a ră m â n e, ce l m u l t , foar te redusă:

a) Î n c e e a c e p r i v e ş t e i m p a c t u l s c o n t a t p e te r m e n s c u r t ( p u n e re a l a d i s p oz i ţ i e î n ş co l i ) , Cu r te a co n s t at ă c ă re a l i z ă r i l e c o n c r e t e a l e p r o g r a m u l u i „ l a p t e” s u n t foar te l imitate :

i ) În special din cauza unei rate scăzu-t e a s u b ve n ţ i e i , p ro g r a m u l r ă m â n e d e s t u l d e n e at ra c t i v ş i l i m i t at , a ş a -d a r, î n m a re p a r t e , l a c a z u r i c a r a c -t e r i z a t e p r i n t r - u n „ e fe c t d e b a l a s t ” ( d e a d w e i g h t ) . Î n m a j o r i t a t e a s i t u a -ţ i i lor, produsele subvenţ ionate ar f i or icum incluse în mesele ser v i te de cant ine sau, d impotr ivă , ar putea f i cumpărate de către beneficiar i chiar ş i în l ipsa unei subvenţ i i .

i i ) A u d i t u l a a r ă t a t c ă o r g a n i z a r e a d e a c ţ i u n i d e d i s t r i b u i r e g r a t u i t ă î n anumite state membre generează un impact mai satisfăcător, însă această d i s t r i b u i re gra t u i t ă s e f a ce, î n p re -zent, în cadrul unor programe naţio- n a l e c o s t i s i t o a r e , l a c a r e b u g e t u l Uniuni i nu aduce decât o contr ibu-ţ ie marginală .

b) Î n ceea ce pr iveşte impac tul scontat pe termen lung (educarea), Cur tea constată c ă o b i e c t i ve l e e d u c at i ve e x p r i m ate n u s u n t s u f i c i e n t l u a t e î n c o n s i d e r a r e î n forma actuală a programului . În special , v iz ibi l i tatea ac ţ iuni lor de distr ibuire nu este întotdeauna garantată ş i n ic iun alt i n s t r u m e n t e d u c a t i v s p e c i f i c n u a fo s t creat .

I I I .Ambele programe au, de asemenea, drept s c o p p r o d u c e r e a u n u i i m p a c t l a d o u ă nivelur i :

a ) pe termen scur t , să crească sau să men-ţ i n ă c o n s u m u l d e p ro d u s e d e c ă t re t i -ner i , pr in punerea la d ispozi ţ ie a aces-tor produse în şcol i ;

b) p e t e r m e n l u n g , s ă j o a c e u n r o l e d u -c a t i v î n c e e a c e p r i v e ş t e o b i c e i u r i l e a l imentare.

IV.C u r t e a a r e a l i z a t u n a u d i t c o m u n c u p r i -v i re la ef icacitatea acestor două programe. Av â n d î n ve d e re f a p t u l c ă d i s t r i b u i re a d e f r u c t e a d e m a r a t d e p u ţ i n t i m p, a u d i t u l a p u s a c c e n t u l , î n p r i n c i p a l , p e p r o g r a -m u l „ L a p t e î n ş c o l i ”, f i i n d c o m p l e t a t c u o anal iză comparat ivă a s is temului pentru f ruc te, af lat în curs de implementare.

V.Î n prezent, cele două programe se bazează, î n m a r e p a r t e , p e i p o t e z a u n e i l e g ă t u r i p o z i t i v e î n t r e c o n s u m u l p r o d u s e l o r s u b -venţ ionate ş i sănătatea publ ică . Examina-r e a a c e s t e i i p o t e z e n u a f ă c u t p a r t e d i n s f e r a a u d i t u l u i î n t r u c â t a c e a s t a n u i n t r ă î n c o m p e t e n ţ a Cu r ţ i i . To t u ş i , Cu r t e a c o n -stată că ipoteza menţ ionată nu întruneşte consensul .

SINTEZĂ


7


b) Pentru ca programul „Lapte în şcol i ” să poată avea un impac t real asupra canti -t ăţ i l o r d e l a p te co n s u m ate î n ş co l i , n i -ve l u l s u b ve n ţ i e i p e k i l o g r a m a r t re b u i m ă r i t î n m o d s e m n i f i c a t i v, p â n ă l a u n n i ve l c a re s ă p e r m i t ă d i s t r i b u i re a g r a -t u i t ă a l a p t e l u i . A c e a s t ă r e c o m a n d a r e nu presupune însă creşterea cheltuie l i -lor UE pentru programul menţ ionat , c i , d impotr ivă , ar presupune concentrarea r e s u r s e l o r î n f a v o a r e a u n o r p o p u l a ţ i i mai rest rânse, ceea ce ar putea contr i -bui în mod ef icace ş i la găsirea unei so -l u ţ i i l a p ro b l e m a „ e fe c t u l u i d e b a l a s t ”. Po p u l aţ i a - ţ i nt ă a r u r m a s ă f i e d e f i n i t ă , în funcţie de anumite nevoi nutr iţ ionale care ar urma să f ie stabi l i te.

c ) Î n ceea ce pr iveşte programul „Lapte în şcol i ”, ar trebui luate măsuri pentru a se l imita „efec tul de balast ” speci f ic în ca-zul cant inelor, depunându-se în acelaş i t imp efor tur i pentru a se as igura o v iz i-bi l i tate opt imă a programului .

d) R e f e r i t o r l a o b i e c t i v e l e e d u c a t i v e , a r trebui adoptată o abordare care să adu -c ă m a i m u l t ă c o e re n ţ ă î n t re c e l e d o u ă p r o g r a m e , î n c e e a c e p r i v e ş t e r o l u l ş i i m p o r t a n ţ a m ă s u r i l o r c o n e xe. Î n c a z u l în care impor tanţa acestora este confir -mată , neces i tatea de a le face e l igib i le p e n t r u c o f i n a n ţ a r e a d i n p a r t e a U E a r putea f i reevaluată .

e) Mai general , precum şi în scopul de a se asigura coerenţa globală a abordări i nu-t r i ţ ionale ş i o gest iune opt imizată , co -o rd o n a re a ş i s i n e rgi i l e î n t re ce l e d o u ă programe ar t rebui consol idate.

VII .Î n schimb, Cur tea constată că major i tatea def ic ienţelor întâlnite în cazul programului „ L a p te î n ş co l i ” a u fo s t i d e n t i f i c ate ş i , ce l puţ in par ţ ia l , luate în considerare de către C o m i s i e c u o c a z i a c o n c e p e r i i p r o g r a m u -l u i „ Fr u c te î n ş co l i ”. Pr i n c i p a l e l e re z u l t ate a l e a c e s t u i d e m e r s a u c o n s t a t î n a d o p t a -rea unui model unic de distr ibuire gratuită în a fara cant ine lor ş i în c rearea de inst ru-mente care să răspundă obiec t ive lor edu -cat ive. Aceste răspunsur i presupun însă un cost impor tant , d in care o par te semnif ica-t i vă e s te s u p o r t at ă d e b u g e te l e n aţ i o n a l e s a u l o c a l e . D e ş i e s t e î n c ă p r e a d e v r e m e pentru a se t rage o concluzie def in i t ivă cu p r i v i r e l a e f i c a c i t a t e a s a r e a l ă , a c e s t n o u p r o g r a m p a r e t o t u ş i m u l t m a i î n m ă s u r ă s ă co nt r i b u i e î n m o d e f i c a ce l a re a l i z a re a obiec t ivelor sa le pe termen scur t ş i lung ş i prezintă , d in acest punc t de vedere, soluţ i i potenţ ia le de îmbunătăţ i re pentru progra-mul „ lapte”.

VII I .Cu r t e a fo r m u l e a z ă u r m ă to a re l e re c o m a n -dăr i pr incipale :

a) Având în vedere ef icac i tatea foar te re -d u s ă a p ro gra m u l u i „ l a p te”, c h e s t i u n e a m e n ţ i n e r i i s a l e a r t r e b u i c o n d i ţ i o n a t ă de capacitatea de reformare în profun-z i m e a a c e s t u i a , p e n t r u a s e r e m e d i a def ic ienţe le ident i f icate. Această dec i-z ie ar t rebui să ţ ină seama în specia l de va loarea nutr i t ivă acordată produsulu i în rapor t cu obiec t ivele pr iv ind sănăta-tea publ ică . Î n cazul în care s-ar real iza o reformă în profunzime, ar trebui luate în considerare aspec tele următoare.

SINTEZĂ

8


INTRODUCERE

D O UĂ P R O G R A M E N U T R I Ţ I O N A L ECO M PA R A B I L E Î N Ş CO L I

1. „Savurează , bea ş i fă mişcare” : în per ioada 2009-2010, Comi-s i a a d e s f ă ş u rat o c a m p a n i e d e co m u n i c a re î n f avo a re a u n e i a l imentaţ i i sănătoase, dest inată copi i lor din UE. Această cam -panie, f inanţată de la bugetul pentru agr icul tură a l UE, avea drept obiec t iv să determine copi i i să adopte obiceiur i a l imen-t a r e m a i s ă n ă t o a s e . I n i ţ i a t ă p r i n o r g a n i z a r e a u n e i e x p o z i ţ i i i t inerante, campania „echipei savor i lor ” avea la bază, în pr in-c i p a l , u r m ă t o a r e l e d o u ă p r o g r a m e d e f u r n i z a r e d e p r o d u s e a l imentare în şcol i :

a ) Programul „Lapte în şcol i ” 1 oferă , începând din 1977, sub -ve n ţ i i p e n t r u f u r n i z a re a d e p ro d u s e l a c t a te l a p re ţ u r i re -duse e levi lor.

b) Pr o g r a m u l „ Fr u c t e î n ş c o l i ” 2 a f o s t i n t r o d u s l a î n c e p u t u l anului şcolar 2009/2010. Programul cof inanţează costur i le legate de distr ibuirea de f ruc te ş i de legume în şcol i .

1 Regulamentul (CE)

nr. 657/2008 al Comisiei din

10 iulie 2008 de stabilire

a normelor de aplicare

a Regulamentului (CE)

nr. 1234/2007 al Consiliului în

ceea ce priveşte acordarea de

ajutoare comunitare pentru

furnizarea laptelui şi a anumitor

produse lactate elevilor din

instituțiile şcolare (JO L 183,

11.7.2008, p. 17).

2 Regulamentul (CE)

nr. 13/2009 al Consiliului

(JO L 5, 9.1.2009, p. 1) şi

Regulamentul (CE) nr. 288/2009

al Comisiei din 7 aprilie 2009

de stabilire a normelor de

aplicare a Regulamentului (CE)

nr. 1234/2007 al Consiliului în

ceea ce priveşte acordarea de

ajutoare comunitare pentru

aprovizionarea instituțiilor de

învățământ cu fructe şi legume,

fructe şi legume prelucrate şi

produse pe bază de banane

destinate copiilor, în cadrul

programului de încurajare

a consumului de fructe în şcoli

(JO L 94, 8.4.2009, p. 38).

Sursa: http://ec.europa.eu/agriculture/tasty-bunch/index_en.htm


9


G R A F I C U L 1C H E LT U I E L I U E 1 P E N T R U P R O G R A M E L E „ L A P T E Î N Ş CO L I ” Ş I „ F R U C T E Î NŞ CO L I ” ( Î N M I L I O A N E D E E U R O )

2. Aşadar, Comis ia dispune în prezent – ş i aceasta începând din 2009 – de două instrumente comparabi le, unul pentru produ-sele lactate, celălalt pentru fructe şi legume (un tablou compa-rat iv a l ce lor două programe este prezentat în a n e xa I ) . Aces-tea se adresează acelu iaş i grup -ţ intă ş i au prevăzute bugete comparabi le (a se vedea g ra f i c u l 1 ) .

3. Cele două programe urmăresc acelaş i dublu obiec t iv :

a) să contr ibuie la stabi l izarea pieţei ( o b i e c t i v u l „ p i a ţ ă” ) 3;

b) să contr ibuie la o a l imentaţ ie sănătoasă ( o b i e c t i v u l „ n u t r i -ţ i e - s ă n ă t a t e” ) 4.

În ceea ce pr iveşte, în special , programul „Lapte în şcol i ”, con -ceput in i ţ ia l ca o măsură de spr i j in pentru comercia l izare, d i -mensiunea sa nutr i ţ ională a început să f ie prezentată tot mai m u l t d e c ă t r e C o m i s i e d r e p t p r i n c i p a l u l o b i e c t i v a l a c e s t u i program (a se vedea ca s e t a 1 ) .

3 Regulamentul (CE)

nr. 1234/2007 al Consiliului din

22 octombrie 2007 de instituire

a unei organizări comune

a pieţelor agricole şi privind

dispoziţii specifice referitoare

la anumite produse agricole

(„Regulamentul unic OCP”)

(JO L 299, 16.11.2007, p. 1),

considerentul 43: „În scopul de

a contribui la echilibrul pieţei

lactatelor şi de a stabiliza preţurile

laptelui şi ale produselor lactate”.

Regulamentul (CE) nr. 13/2009,

considerentul 2: „programul

de încurajare a consumului

de fructe în şcoli ar respecta

obiectivele PAC, inclusiv

promovarea veniturilor în

agricultură, stabilizarea piețelor şi

disponibilitatea atât a stocurilor

prezente, cât şi a celor viitoare”.

4 Regulamentul (CE)

nr. 657/2008, considerentul 2: „În

interesul combaterii obezității şi

pentru a furniza copiilor produse

lactate sănătoase”.


considerentul 4: „Beneficiile

evidente pentru sănătate aduse

de un program de încurajare

a consumului de fructe în şcoli”.

Sursa: Bugetul UE.

0

20

40

60

80

100

2008 2009 2010 2011

Lapte în şcoli Fructe în şcoli

1 Pentruanii2008,2009şi2010,cheltuieliefectuate,pentruanul2011,cheltuieliprevăzuteînProiectuldebugetgeneralpentruexerciţiul2011.Pentruprogramul„fructe”,asevedeaanexa IVînceeacepriveşteactualizareaacestorpreviziuni.

10


4. Por nind de la ace laş i pr inc ip iu de bază , ce le două programe au drept obiec t iv producerea unui impac t la două nivelur i :

a ) p e t e r m e n s c u r t , s ă c re a s c ă s a u s ă m e n ţ i n ă c o n s u m u l d e produse de către t ineri , pr in punerea la dispoziţ ie a acestor produse în şcol i ;

b) pe termen lung, să joace un rol educativ în ceea ce pr iveşte obiceiur i le a l imentare 5.

5 Regulamentul (CE)

nr. 657/2008, considerentul 4:

„scopul educațional al schemei”.


considerentul 2: „prin creşterea

durabilă a proporției de fructe şi

legume în alimentația copiilor,

în etapa în care se formează

obiceiurile lor alimentare; […]

să îi facă pe tinerii consumatori

să aprecieze fructele şi legumele

şi astfel să determine pe viitor

o creştere a consumului acestor

produse”.

C A S E TA 1I LU S T R A R E A O B I E C T I V E LO R N U T R I Ţ I O N A L E Ş I E D U C AT I V E A L EP R O G R A M U LU I „ L A P T E ”

„Schema de ajutor pentru lapte în şcoli nu este concepută ca o măsură de sprijin pentru comercializarea excedentelor de lapte […]. Este vorba despre o veritabilă acţiune educativă destinată, în primul rând, menţinerii sau promovării în cadrul şcolilor a obiceiului de a consuma lapte sau produse lactate. În plus, programul îmbracă un aspect nutriţional, în măsura în care produsele lactate dis-tribuite permit completarea unei nutriţii insuficiente sau dezechilibrate. Desigur, nu se poate nega efectul secundar pe care îl prezintă consumul suplimentar al unei importante cantităţi de produse lactate care, altfel, s-ar adăuga la excedentul de lapte ce trebuie eliminat în cadrul altor măsuri”.

Sursa: Comisia Europeană – 1990.

„Schema de distribuire a laptelui în şcoli are atât o latură nutrițională, cât şi una educațională şi contribuie la combaterea obezității, furnizând în acelaşi timp elemente esențiale pentru creşterea şi sănătatea copiilor”.

Sursa: Comunicat de presă al comisarului Fischer Boel – 2008.

Sursa: http://ec.europa.eu/agriculture/index_fr.htm


11


P R I V I R E D E A N S A M B LU A S U P R A S I S T E M U LU ID E G E S T I O N A R E A C E LO R D O UĂ P R O G R A M E

5. Cele două ajutoare sunt plătite f ie direct instituţiei şcolare, f ie unui alt sol icitant, care poate f i un organ de tutelă ( în general, pr imăria) , furnizorul sau un organism intermediar constituit în mod special în acest scop 6. Odată obţinută aprobarea în acest sens, di fer i ţ i i sol ic i tanţ i dobândesc răspunderea operaţ ională pentru ac ţ iuni le de distr ibuire (achiz i ţ i i , depozitare, d istr ibu -i re ş i gest ionare administrat ivă) .

P R O D U S E L AC TAT E

6. Ajutorul îmbracă for ma unei subvenţ i i europene for fetare în va loare de 18 ,15 euro pentru 100 kg de lapte 7, fără să ex iste o obl igaţ ie de completare din par tea statelor membre.

7. Fiecare sol ic i tant decide cu pr iv i re la par t ic iparea sa , iar con-t r i b u ţ i a U E s e c a l c u l e a z ă p r i n c u m u l a re a c e re r i l o r d e a j u t o r e l i g i b i l e p r i m i t e . R e g u l a m e n t u l n u s t a b i l e ş t e n i c i u n p l a fo n b u g e t a r î n a ce s t s e n s, î n s ă p re ve d e o c a nt i t ate m a x i m ă c a re poate f i subvenţ ionată de 0 ,25 l i t r i pe z i de şcoală ş i pe e lev c u f re c ve nţ ă re g u l at ă 8, p l a fo n c a re, î n g e n e ra l , n u e s te at i n s de către sol ic i tanţ i .

6 Anumite state membre au

decis să limiteze categoriile de

solicitanţi eligibili, ceea ce a dus

la modalităţi foarte diferite de

organizare: peste 11 000 de

şcoli sau primării au aprobare

pentru lapte în Franţa, faţă

de aproximativ patruzeci de

furnizori în Spania sau, pentru

fructe, numai patru organizaţii

de producători în Italia.

7 Nivel stabilit prin

Regulamentul (CE) nr. 657/2008.

Pentru produsele lactate

eligibile, altele decât laptele

(brânza, iaurturile etc.),

regulamentul prevede un

cuantum adaptat în funcţie de

categorie, precum şi o conversie

a cantităţilor în echivalent kg de

lapte.

8 Articolul 5 din Regulamentul

(CE) nr. 657/2008.

G R A F I C U L 2L A P T E Î N Ş CO L I – P O N D E R E A R E L AT I VĂ A D I F E R I T E LO R M O D E L E Î N S TAT E L EM E M B R E V I Z I TAT E

Sursa: Statele membre vizitate.

Cantine44 %

Vânzări la preţ redus33 %

Distribuiri gratuite

23 %

12


8. Programul poate îmbrăca forme foar te var iate, însă, în statele membre v iz i tate, se întâ lnesc t re i modele pr incipale (a se ve -dea g ra f i c u l 2 ş i ca s e t a 2 ) :

a ) subvenţionarea produselor lactate incluse în mesele ser vite la cant ină 9 ( î n p r i n c i p a l î n : Fra n ţ a , I t a l i a ş i S u e d i a ) ;

b) vânzarea de lapte la preţ redus în afara cant inelor [ G e r m a -n i a , Po l o n i a ( ş co l i s e c u n d a r e ) ş i R e g a t u l U n i t (co p i i c u vâ r s t e d e p e s t e 5 a n i ) ] ;

c ) acţiuni de distr ibuire gratuită a laptelui în afara cantinelor 10 [ în principal în Polonia (şcol i pr imare) ş i în Regatul Unit (copi i c u vâ r s t a d e 5 a n i s a u m a i m i că d e 5 a n i ) ] .

F R U C T E Ş I L E G U M E

9. Cu a n t u m u l a j u t o r u l u i d i n p a r t e a U E e s t e c u p r i n s î n t re 5 0 % ş i 75 % 11 d in costul f ruc telor ş i a l legumelor distr ibuite ş i d in anumite costur i asociate, diferenţa f i ind, în general, supor tată de statele membre.

9 „Pot beneficia de ajutor […]

produsele lactate utilizate la

prepararea meselor, care nu

implică tratament termic, în

incintele instituțiilor şcolare”

[articolul 5 alineatul (4) din

Regulamentul (CE) nr. 657/2008].

10 Întrucât ajutorul UE nu

acoperă decât o mică parte

din costuri, aceste acţiuni de

distribuire gratuită se bazează în

principal pe bugetele naţionale.

A se vedea punctele 61 şi 63.

11 Procentul variază de la un stat

membru la altul, dat fiind nivelul

mai ridicat prevăzut pentru

regiunile incluse în obiectivul de

convergenţă şi pentru regiunile

ultraperiferice.

C A S E TA 2E X E M P L E T I P I C E D E P R O D U S E L AC TAT E S U B V E N Ţ I O N AT E Î N S TAT E L EM E M B R E V I Z I TAT E

ο Franţa: porţie de brânză sau iaurt la desert (cantină).

ο Italia: parmezan pe o farfurie de paste sau mozzarella în salată (cantină).

ο Suedia: fântână cu lapte gratuit în timpul mesei (cantină).

ο Regatul Unit şi Polonia: cutii de lapte vândute la preţ redus sau distribuite gratuit copiilor de diferite categorii de vârstă, în principal cu sprijin de la bugetele naţionale.

ο Germania: cutii de lapte aromatizat vândute la preţ redus în magazine din interiorul instituţiei şcolare.


13


10. R e g u l a m e nt u l s t a b i l e ş te u n p l a fo n g l o b a l d e 9 0 d e m i l i o a n e de euro pentru cheltuie l i , repar t izat între statele membre so -l ic itante. Alocarea la nivel naţ ional între sol ic itanţi i potenţial i este lăsată la aprecierea f iecărui stat membru, în cadrul st ra-tegie i sa le naţ ionale.

11. Ajutorul pentru fructe este condiţionat de adoptarea de măsuri educat ive conexe, necesare pentru a as igura succesul progra-mului . Chiar dacă nu sunt e l igibi le pentru f inanţarea din par-tea UE, aceste măsur i sunt considerate un e lement de bază a l programului .

12. To a t e a c ţ i u n i l e d e d i s t r i b u i re d e f r u c t e o b s e r v a t e c u o c a z i a auditului erau gratuite ş i organizate în afara meselor.

14


U N AU D I T CO M U N A L C E LO R D O UĂ P R O G R A M E ,AX AT P E E F I C AC I TAT E …

13. Au d i t u l re a l i z a t a p u s a cce n t u l , î n p r i n c i p a l , p e e f i c a c i t a te a p ro gr a m e l o r „ L a p te î n ş co l i ” ş i „ Fr u c te î n ş co l i ”. L a n s a re a , î n 2009, a noului program „fructe”, după un model apropiat de cel ex istent deja pentru lapte, părea un moment opor tun pentru o ast fe l de anal iză . Având în vedere această cronologie, audi-tul a pus accentul , în pr incipal , pe programul „Lapte în şcol i ”, f i ind completat cu o anal iză comparat ivă a s istemului pentru f ruc te, af lat în curs de implementare.

14. Întrebări le de audit cu pr ivire la ef icacitatea programelor erau următoarele :

a) Par t ic iparea este îndeajuns încurajată (anal iza obstacolelor în calea par t ic ipăr i i ) ş i suf ic ientă pentru a se putea at inge obiec t ivele?

b) Cheltuiel i le efectuate au un impact direct asupra consumu-lui de produse de către benef ic iar i? ( „ E f e c t u l d e b a l a s t ” : p r o d u s e l e a r f i c o n s u m a t e î n l i p s a a j u t o r u l u i ? )

c) Programele pot să îş i îndepl inească rolul educat iv ş i să in-f luenţeze obiceiur i le a l imentare v i i toare?

SFERA ŞI ABORDAREA AUDITULUI

G R A F I C U L 3L A P T E Î N Ş CO L I – P L ĂŢ I L E A F E R E N T E A N U LU I 2009 P E S TAT M E M B R U

Sursa: Comisia Europeană.

Polonia19 %

Franţa18 %

Suedia15 %

Regatul Unit10 %

Germania9 %

Finlanda6 %

Italia4 %

Altele19 %


15


12 A se vedea punctul 3.b) şi

caseta 1.

13 Renania de Nord-Westfalia şi

Bavaria.

15. Î n p r e z e n t , c e l e d o u ă p r o g r a m e s e b a z e a z ă , î n m a r e p a r t e , p e i p o te z a u n e i l e g ăt u r i p oz i t i ve î nt re co n s u m u l p ro d u s e l o r subvenţ ionate ş i sănătatea publ ică 12. Examinarea acestei ipo -te ze n u a f ă c u t p a r te d i n s fe ra a u d i t u l u i î nt r u c ât a ce a s t a n u intră în competenţa Cur ţ i i . Totuşi , Cur tea constată că ipoteza menţionată nu întruneşte consensul .

16. Auditul a anal izat ani i şcolar i 2008/2009 ş i 2009/2010, inc lu-zând totodată o examinare a modului în care au fost pregătite ce l e d o u ă re g u l a m e n te a f l a te î n v i g o a re î n p re ze n t , p re c u m ş i , în cazul laptelui , o anal iză a rezultatelor ult imelor evaluăr i d isponibi le.

17. Auditul a fost real izat la ser v ic i i le Comis ie i , precum ş i în Ger-mania 13, Franţa , I ta l ia , Polonia , Suedia ş i Regatul Unit . Aceste şase state membre (d intre care u l t imele două par t ic ipau nu -mai la programul „ lapte” ) reprez intă 75 % din p lăţ i le a feren-te a n u l u i 2 0 0 9 p e nt r u p ro gra m u l „ l a p te” ş i 6 3 % d i n b u g e t u l prevăzut pentru pr imul an a l programului „ f ruc te” (a se vedea g ra f i ce l e 3 ş i 4 ) .

G R A F I C U L 4F R U C T E Î N Ş CO L I – B U G E T U L 2009/2010 P E S TAT M E M B R U

Sursa: Comisia Europeană.

Germania23 %

Italia17 %

Franţa13 %

Polonia10 %

Spania7 %

Altele30 %

16


18. Au fost anal izate procedur i le stabi l i te de Comis ie ş i de către statele membre v iz i tate în ceea ce pr iveşte implementarea ş i m o n i t o r i z a re a p ro g r a m e l o r. Ac t i v i t a t e a a u d i t o r i l o r a i n c l u s , d e a s e m e n e a , v i z i t a re a a 3 1 d e s o l i c i t a nţ i c a re p r i m e a u a j u -to r u l î n co nt u l a p e s te 4 0 0 0 0 d e i n s t i t u ţ i i ş co l a re ş i a p e s te 2 mi l ioane de copi i . 56 de inst i tuţ i i care par t ic ipau cel puţ in la unul dintre cele două programe şi în care erau înscr iş i peste 16 000 de copi i au făcut , de asemenea, obiec tul unei v iz i te la faţa locului .

… CO M P L E TAT C U O E X A M I N A R EA R E G U L A R I TĂŢ I I

19. A u d i t u l a i n c l u s , d e a s e m e n e a , o e x a m i n a r e a r e g u l a r i t ă ţ i i l i m i t a t ă l a a s p e c t e l e c e l e m a i i m p o r t a n t e ş i s u s c e p t i b i l e s ă a fe c t e z e î n m o d u l c e l m a i d i re c t b e n e f i c i a r i i ş i e f i c a c i t a t e a pol i t ic i i . O ser ie de probleme au fost ident i f icate în di fer i te le state membre v iz i tate, în specia l în ceea ce pr iveşte interpre -tarea normelor în vigoare, ş i au făcut obiectul unei comunicări adresate Comis ie i ş i s tate lor membre respec t ive. Pentru mai m u l te i n fo r m a ţ i i î n a ce s t s e n s , o s i nte z ă a a ce s to r e l e m e n te este prezentată în a n e xa I I .

Sursa: http://agriculture.gouv.fr/un-fruit-pour-la-recre


17


14 „Evaluation of the School Milk

Measure” (Evaluarea măsurii

„Lapte în şcoli”), finalizată în

februarie 1999 de către CEAS

Consultants (Wye) Ltd – Centrul

european de studii agricole şi

Institutul pentru gestionarea

întreprinderilor din sectorul

laptelui – Technische Universität

München.

Disponibil pe site-ul internet

al Comisiei: http://ec.europa.

eu/agriculture/eval/reports/

schoolmilk/.

Î N 1999, S - A E F E C T UAT O E VA LUA R E E X T R E MD E C R I T I C Ă A P R O G R A M U LU I „ L A P T E ”, FĂ R ĂC A V R E O S O LU Ţ I E R E A L Ă S Ă F I F O S T G Ă S I TĂÎ N T R E T I M P

20. Î n 1999, programul „Lapte în şcol i ” făcuse obiec tul unei eva-luăr i ex terne, la n ivel comunitar 14. Această evaluare făcea un bilanţ extrem de crit ic al programului şi recomanda suprimarea măsur i i , având în vedere s laba sa ef icacitate, precum şi s labul său rapor t costur i /benef ic i i (a se vedea ca s e t a 3 ) .

21. Drept urmare, Comisia propusese suprimarea programului, însă propunerea fusese respinsă de către Consi l iu. Având în vedere această deciz ie pol i t ică , Comis ia prezentase propuner i de re -ducere a f inanţăr i i comunitare a programului , propuner i care nu au fost acceptate decât par ţ ia l (a se vedea ca s e t a 4 ) .

C A S E TA 3E VA LUA R E A D I N 1999 – CO N C LU Z I E Ş I R E CO M A N D A R E F I N A L Ă

„[…] Evaluată numai pe baza obiectivelor sale actuale oficiale şi declarate (menţinerea sau creşterea consumului de produse lactate), măsura nu a avut decât un impact pozitiv marginal şi prezintă un slab raport costuri/beneficii. Comisia ar trebui, aşadar, să ia în considerare în mod serios retragerea măsurii. Principala consecinţă a acestei retrageri ar fi să se lase guvernelor statelor membre respon-sabilitatea de a continua sub orice formă furnizarea de lapte subvenţionat în şcoli. Deşi este dificil de prevăzut care va fi rezultatul, această acţiune ar avea cu siguranţă drept efect net reducerea dis-ponibilităţii produselor lactate şi a consumului lor în şcoli. Cu toate acestea, informaţiile cuprinse în prezentul raport sugerează că impactul ar fi, probabil, foarte limitat.

[…] Întrucât principalele recomandări formulate mai sus se axează pe abandonarea măsurii şi pe alocarea resurselor pentru alte măsuri mai eficace, nu se formulează nicio altă recomandare care să vizeze ameliorarea eficienţei măsurii existente. Autorii consideră că orice schimbare eventuală ar trebui să aibă în vedere remedierea deficienţelor fundamentale ale măsurii, care împiedică realiza-rea obiectivelor acesteia. Dacă ar putea fi formulate recomandări destinate să amelioreze eficienţa măsurii existente, acestea nu ar avea niciun impact semnificativ asupra elementelor care contribuie la eficacitatea foarte redusă a măsurii.”

OBSERVAŢII

18


22. O a l tă evaluare a fost real izată în anul 2005 în Regatul Unit 15. Această evaluare avea ca obiec t atât a jutorul acordat de UE, cât ş i contr ibuţ ia complementară de la bugetul naţ ional [a se vedea punc tul 8 l i tera b) ] . Î n concluz i i le eva luăr i i se descr ie o măsură ineficace şi costis itoare şi se menţionează, în special, costur i de gest ionare dispropor ţ ionate ş i o valoare adăugată redusă. Î n cadrul evaluăr i i , se recomandă guvernului Regatu-l u i U n i t „ s ă a i b ă î n ve d e re ex a m i n a re a , î m p re u n ă c u Co m i s i a Europeană, a idei i de a pune capăt programului SMSS a l UE”.

23. În paralel , începând din 1999, Comisia a anal izat în mod regu-lat modal i tăţ i le de implementare a programului (s impl i f icare, adaptare a l istei de produse ş i a nivelur i lor ajutorului pe cate -gor i i etc. ) , încercând să î l amel ioreze. Totuşi , aceste schimbări au rămas „marginale” ; cu a lte cuvinte, e le nu modif icau logica p ro g r a m u l u i ş i n i c i a s p e c t e l e s a l e p r i n c i p a l e . D e ş i re c u n o s -cute în genera l ca pozi t ive, aceste modi f icăr i nu au fur nizat , aşadar, răspunsur i la cr i t ic i le de fond pr iv ind concepţia însăşi a programului .

15 „Evaluation of the National

Top-Up to the EU School Milk

Subsidy in England” („Evaluarea

contribuţiei complementare

naţionale la subvenţionarea de

către UE a distribuţiei de lapte

în şcolile din Anglia”), evaluare

realizată de London Economics,

în cooperare cu Dr. Susan New,

pentru Ministerul mediului,

alimentaţiei şi problemelor

rurale (Defra).

A se vedea extrase şi adresa

internet în anexa III.

C A S E TA 4P R O P U N E R I A L E CO M I S I E I C A U R M A R E A E VA LUĂ R I I D I N 1999

„Pe baza acestei recomandări, Comisia a avut mai întâi în vedere să propună suprimarea schemei şi a prezentat proiectul preliminar de buget pentru exerciţiul 2000 în funcţie de această ipoteză […], toţi participanţii fiind în favoarea menţinerii subvenţiei UE datorită, mai ales, efectelor sale benefice pe plan nutriţional. […] În lumina acestei discuţii, Comisia şi-a reconsiderat poziţia iniţială şi pro -pune, în prezent, cofinanţarea în părţi egale a programului de distribuire a laptelui în şcoli. […] Din cauza cadrului bugetar strâns şi a slabului raport costuri/beneficii al măsurii, linia bugetară pentru distribuirea de lapte în şcoli nu poate fi menţinută la nivelul său actual. […] Programul de distribuire a laptelui în şcoli este deseori apărat pe baza unor obiective mai largi în materie sanitară, alimentară sau chiar socială. Chiar recunoscând pe deplin temeinicia acestui argument, aceste obiective sunt prea ambiţioase pentru o schemă care intră sub incidenţa OCP în sectorul laptelui şi al produselor lactate. Pe de altă parte, atunci când statele membre invocă aceste obiective, ele ar trebui să accepte partajarea responsabilităţii cheltuielilor efectuate în cadrul schemei”.

(Sursa: Nota DG VI către cabinetul membrului Comisiei responsabil cu agricultura şi cu dezvoltarea rurală – martie 2000).


19


I M PAC T U L A N T I C I PAT E S T E L I M I TAT D I N C AU Z AC A R AC T E R U LU I M O D E S T A L C H E LT U I E L I LO RŞ I A L I P S E I U N U I I N S T R U M E N T D E O R I E N TA R EA A J U TO R U LU I S P R E N E V O I P R I O R I TA R E

O L I P S Ă D E S I S T E M E S AT I S FĂC ĂTO A R E D E E VA LUA R EA P E R F O R M A N Ţ E I

24. O b i e c t i ve l e ce l o r d o u ă p ro gra m e, at ât ce l re fe r i to r l a „ p i aţ ă”, cât şi cel referitor la „nutriţ ie -sănătate”, sunt definite în termeni ca l i tat iv i ş i înt r -un mod foar te genera l (a se vedea ca s e t a 5 ) . Aceste obiec t ive nu au fost expr imate în termeni cantitat iv i ş i , cu atât mai puţ in , sub formă de obiec t ive „SMAR T ” 16.

25. Î n ceea ce pr iveşte laptele, în l ipsa unor obiec t ive prec ise în rapor t cu care să poată f i evaluată ef icaci tatea pol i t ic i i , indi-c a to r i i d i s p o n i b i l i ( c a n t i t ă ţ i d i s t r i b u i te p e c a te g o r i e , n u m ă r e s t i m a t i v d e e l e v i p a r t i c i p a n ţ i ) s u n t i n d i c a to r i d e a c t i v i t a te care nu măsoară rezultatele sau impac tul pol i t ic i i 17. Pe de altă par te, auditul a scos în evidenţă l ipsa de f iabi l i tate a informa -ţ i i lor colectate, mai ales în ceea ce pr iveşte numărul est imativ de e levi par t ic ipanţ i 18.

16 Articolul 27 alineatul (3) din

Regulamentul (CE, Euratom)

nr. 1605/2002 al Consiliului (JO

L 248, 16.9.2002, p. 1) prevede

că „pentru toate sectoarele de

activitate incluse în buget se

stabilesc obiective specifice,

măsurabile, realizabile, relevante

şi datate” (în engleză, „SMART”).

17 O notă internă a Comisiei

sublinia astfel, deja în aprilie

1996, că: „elementul de bază al

analizei eficacităţii îl reprezintă

impactul măsurii asupra imaginii

laptelui şi asupra nivelului său de

consum. Este imposibil pentru

serviciile DG VI să efectueze

o analiză a acestor elemente sau

a atitudinilor consumatorilor”.

C A S E TA 5I LU S T R A R E A C A R AC T E R U LU I G E N E R A L A L O B I E C T I V E LO R P R O G R A M U LU I„ L A P T E ”

ο „[În scopul de] a contribui la echilibrul pieţei lactatelor şi de a stabiliza preţurile” [considerentul 43 al Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului].

ο „Acesta are, de asemenea, un rol în cadrul politicilor mai largi […] în materie sanitară, alimen-tară sau socială” (propunere de regulament al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1255/1999, expunere de motive).

ο „Joacă un rol educaţional prin sprijinirea dezvoltării unei alimentaţii şi a unor obiceiuri nutri-ţionale corecte, care vor dura toată viaţa” (site-ul internet al Direcţiei Generale Agricultură şi Dezvoltare Rurală).

ο „Schema de distribuire a laptelui în şcoli are atât o latură nutrițională, cât şi una educațională şi contribuie la combaterea obezității” (comunicat de presă din 11 iulie 2008, comisarul Fischer Boel).

18 De exemplu, mai mult de o treime din participanţi sunt înregistraţi în Franţa. Însă, cele 7,3 milioane de copii luaţi în calcul pentru Franţa erau

elevii înscrişi în instituţiile participante, deşi, în general, numai cei care frecventează cantina participă efectiv la program. Numărul de beneficiari era,

aşadar, supraevaluat cu aproximativ 3 milioane în cazul acestui stat membru.

20


26. Î n ce e a ce p r i ve ş te f r u c te l e , n u e s te p re v ă z u t n i c i u n i n d i c a-tor. Totuşi , acest nou program introduce câteva dispoziţ i i care favor izează monitor izarea per formanţei , de la e laborarea in i -ţ ia lă a unei st rategi i ş i până la obl igaţ ia de a real iza evaluăr i per iodice în f iecare stat membru. Cu toate acestea, este încă prea devreme pentru a aprecia ef icacitatea acestor instrumen-te care t rebuie dez voltate în cont inuare.

U N N I V E L F O A R T E M O D E S T A L C H E LT U I E L I LO R Î NCO M PA R AŢ I E C U O B I E C T I V E L E C E LO R D O UĂ P R O G R A M E

O b i e c t i v u l „ p i a ţ ă”

27. Cu o c a z i a d i s c u ţ i i l o r p r e a l a b i l e i m p l e m e n t ă r i i p r o g r a m u l u i „ f ruc te”, Par lamentul European propusese un buget de 500 de mil ioane de euro pe an. La propunerea Comisiei , s-a reţinut, în f inal , un plafon de 90 de mil ioane de euro. Comisia considera, î n p r i n c i p a l , c ă p ro i e c t u l t re b u i a s ă î ş i d ove d e a s c ă m a i î nt â i e f i c a c i t ate a l a a ce s t n i ve l , î n a i nte d e a s e ave a î n ve d e re u n buget super ior.

28. Demararea extrem de lentă a programului (a se vedea anexa IV) a co n f i r m at , d e a l t fe l , a b o rd a re a Co m i s i e i . Cu to ate a ce s te a , având în vedere deciz ia menţionată , chiar dacă se ţ ine seama de cof inanţăr i le naţ ionale 19, p lafonul bugetar stabi l i t pr in re -gulament reprezintă aproximativ 0,3 % din valoarea producţiei d e f r u c t e ş i d e l e g u m e a U E . Pr o g r a m u l „ L a p t e î n ş c o l i ”, c u a j u to r u l c ă r u i a , p o t r i v i t c i f re l o r d i s p o n i b i l e , s - a d i s t r i b u i t î n 2008/2009 echivalentul a puţin sub 0,28 % din producţia totală a UE, se s i tuează la acelaş i n ivel cant i tat iv.

29. Î n a m b e l e c a z u r i , c h i a r ş i î n i p o te z a î n c a re a r f i c h e l t u i te î n m o d e f i c a c e , a c e s t e s u m e c o re s p u n d u n o r c a n t i t ă ţ i c a re n u sunt susceptibile să aibă un impact direct 20 semnificativ asupra echi l ibrului p ieţei .

30. În ceea ce pr iveşte laptele, această constatare era deja cuprin-să în evaluarea din 1999 21.

19 În condiţiile unei cofinanţări

europene medii de aproximativ

58 %, cele 90 de milioane de

euro reprezentând plafonul

bugetar actual corespund unor

cheltuieli totale (Comisie şi state

membre) de aproximativ 155 de

milioane de euro.

20 Cele două programe au

drept obiectiv un impact pe

termen lung mai puternic decât

impactul direct al cantităţilor

distribuite, printr-un efect

educativ şi prin influenţarea

obiceiurilor alimentare. Această

dimensiune este analizată la

punctul 66 şi următoarele.

21 „Volumul de lapte şi de

produse lactate furnizate în

cadrul schemei este extrem

de scăzut în comparaţie cu

mărimea pieţei europene (0,3 %

din cantitatea totală de lapte

distribuit unităţilor de prelucrare

a laptelui din UE în 1996/1997).

Importanţa relativă a acestuia

este, de asemenea, în scădere.

[…] În cel mai bun caz, impactul

schemei a fost foarte scăzut

în raport cu contextul întregii

pieţe şi cu obiectivul principal

al schemei. […] Conceput ca

o «măsură destinată să extindă

piaţa produselor lactate» şi ca

«un mecanism de sprijin pentru

comercializarea excedentelor»,

schema nu a prezentat un bun

raport cost/beneficii.”


21


22 Pentru lapte, Comisia dispune

de o estimare (cu privire la care

auditul a arătat însă că este puţin

fiabilă) de 21 de milioane de

beneficiari, respectiv aproximativ

20 % din populaţia-ţintă totală.

Pentru fructe, statele membre

vizitate luaseră decizia ca,

în primul an, să concentreze

programul în şcolile primare.

23 Deşi nu există un consens cu

privire la o cifră anume, noţiunea

de cantitate recomandată

este utilizată pe scară largă în

diferitele ţări.

24 „Elevii care nu au participat

la programul de subvenţionare

a laptelui în şcoli (SMSS,

School Milk Subsidy Scheme)

au consumat, în medie,

o cantitate de lapte suficientă

pentru a acoperi doza zilnică

recomandată de calciu. Această

constatare concordă cu cel mai

recent sondaj naţional cu privire

la alimentaţie, în urma căruia

a rezultat că, pentru categoria de

vârstă cuprinsă între 4 şi 10 ani,

consumul mediu de calciu era

adecvat.

25 În acelaşi timp, în Franţa, cea

mai mare parte a ajutorului UE

este atribuită cantinelor care,

proporţional, sunt mai puţin

frecventate de către categoriile

sociale defavorizate. Din punct

de vedere statistic, ajutorul UE

se adresează, aşadar, în mai mică

măsură categoriei-ţintă pe care

autorităţile naţionale o consideră

prioritară.

O b i e c t i v u l „ n u t r i ţ i e - s ă n ă t a t e”

31. Împăr ţite la numărul de copii din Uniunea Europeană, cheltuie-l i le înscr ise în prezent în buget pentru f iecare dintre programe reprezintă între 50 ş i 80 de cenţ i pe copi l ş i pe an. La această scară , este, de asemenea, d i f ic i l să se a ibă în vedere un efec t nutr i ţ ional semnif icat iv asupra întregi i populaţ i i - ţ intă .

32. Î n prac t ică , cheltuie l i le se real izează în benef ic iu l unui număr mai restrâns de copi i 22, impac tul potenţ ia l asupra f iecărui be -nef ic iar f i ind, aşadar, mai mare. Î n schimb, ef icacitatea globală a programelor în ceea ce pr iveşte obiectivul lor nutr iţ ie -sănăta-te depinde în mare măsură de subpopulaţia beneficiară „aleasă”.

L I P S A U N U I I N S T R U M E N T D E O R I E N TA R E A A J U TO R U LU IÎ N F U N C Ţ I E D E A N U M I T E N E V O I N U T R I Ţ I O N A L EP R I O R I TA R E

33. Distr ibuirea de lapte unui copi l a l cărui consum se s ituează cu mult sub medie sau sub standardele nutr i ţ ionale recomanda-te 23 are o valoare mai mare decât distr ibuirea acele iaş i cant i -tăţ i de lapte unui copi l a l cărui consum de produse lac tate se situează deja peste medie sau peste standardele recomandate. Obiec t ivul nutr i ţ ie -sănătate a l celor două programe presupu-n e, a ş a d a r, o r i e nt a re a p r i o r i t a ră a p ro gra m e l o r s p re c ate g o -r i i l e ( r e g i u n i , s t a t e m e m b r e , c a t e g o r i i s o c i a l e e t c . ) a l c ă r o r consum ar f i considerat insuf ic ient sau ş i mai puţ in suf ic ient decât media . Î ntr-adevăr, pr incipala impl icaţ ie nu constă atât în creşterea consumului mediu, cât în pos ib i l i tatea acordată unui număr cât mai r idicat de copii de a at inge un nivel minim de consum considerat necesar.

34. Î n ce e a ce p r i ve ş te l a p te l e , a n u m i te s t ate m e m b re a u i n i ţ i at deja ac ţ iuni de ref lec ţ ie în acest sens. În Regatul Unit , evaluare a d i n 2 0 0 5 a răt a c ă o m a re p ar te a p o p ul aţ i e i - ţ i nt ă con s u-ma deja suf ic iente produse lac tate 24 ş i recomanda să se pună accentul asupra anumitor categor i i considerate pr ior i tare. Î n Franţa , autor i tăţ i le au decis să concentreze contr ibuţ ia com -plementară de la bugetul naţional pe care o aveau la dispoziţie î n a n u m i te zo n e d e f avo r i z ate, co n s i d e rate p r i o r i t a re î n ce e a ce pr iveşte nevoi le nutr iţ ionale 25. Acest t ip de or ientare a aju-torulu i ar putea îmbrăca numeroase a l te for me, unele d intre acestea putând totuşi impl ica anumite costur i supl imentare.

22


26 Trebuie precizat că, deşi

regulamentul „fructe” prevede un

nivel mai ridicat de cofinanţare

pentru regiunile incluse în

obiectivul de convergenţă şi

pentru regiunile ultraperiferice,

pe de o parte, această alegere

nu se bazează pe o analiză

a nevoilor nutriţionale, pe de

altă parte, ajutorul UE rămâne în

continuare repartizat numai în

funcţie de criteriul numărului de

copii cu vârste cuprinse între 6 şi

10 ani.

35. În schimb, niciunul dintre cele două programe ale UE nu preve -de un mecanism de alocare a resurselor în funcţie de o anal iză a nevoi lor nutr i ţ ionale.

36. În ceea ce priveşte fructele, regulamentul lasă statelor membre l iber tatea de a adopta un astfel de demers în cadrul strategiei lor naţionale, însă niciunul dintre ele nu a uti l izat încă această opţ iune 26.

37. Î n ce e a ce p r i ve ş te l a p te l e , n u e x i s t ă n i c i u n a s t fe l d e m e c a -nism. O analiză pe stat membru arată, dimpotrivă, că, nu numai că programul nu a locă în mod pr ior i tar resurse le acolo unde nevoile par a f i cele mai impor tante, dar pr incipal i i beneficiar i a i programului sunt mai degrabă statele membre în care con-sumul de produse lac tate este deja ce l mai r id icat ş i , aşadar, nevoi le sunt ce le mai reduse sau ce l mai puţ in urgente (a se vedea ca s e t a 6 ) .

C A S E TA 6CO M PA R A R E A CO N S U M U LU I D E P R O D U S E L AC TAT E Î N D I F E R I T E L E S TAT EM E M B R E Ş I A A J U TO R U LU I P R I M I T Î N 2009 Î N C A D R U L P R O G R A M U LU I„ L A P T E ”

ο Cele două state membre în care consumul de produse lactate pe cap de locuitor este deja cel mai ridicat sunt, de asemenea, primii doi beneficiari ai ajutorului pe cap de locuitor.

ο Cele şase state membre care înregistrează deja cel mai ridicat consum de produse lactate pe cap de locuitor primesc, în medie, de 3,5 ori mai mult ajutor din partea UE pe cap de locuitor decât cele 10 state membre cu cel mai scăzut consum.

ο Toate cele şase state membre care primesc cel mai mare ajutor pe cap de locuitor înregistrează deja un consum de produse lactate pe cap de locuitor peste medie.

ο Cele 10 state membre care înregistrează cel mai scăzut consum de produse lactate pe cap de locuitor primesc numai 20 % din ajutorul total. Nouă dintre acestea primesc un ajutor pe cap de locuitor de două până la cinci ori sub medie sau nu participă deloc la program.


23


C A S E TA 7I LU S T R A R E A N I V E LU LU I S C Ă Z U T D E PA R T I C I PA R E Ş I A L I P S E I D EAT R AC T I V I TAT E A P R O G R A M U LU I

În Germania, rezultatele unui studiu arată că, din procentul de 56 % din instituţii care oferă lapte sau produse lactate elevilor lor, numai 21 % solicită primirea ajutorului.

(Sursa: Ministerul agriculturii din Bavaria).

27 Întrucât regulamentul

nu stabileşte un plafon de

cheltuieli, nivelul de cheltuieli

maxime potenţiale (aproximativ

900 de milioane de euro) a fost

calculat pe baza unei cantităţi

de 25 cl pe zi de şcoală pentru

fiecare copil şcolarizat într-o

instituţie de învăţământ (plafon

zilnic pe copil, stabilit prin

regulament).

28 Evaluarea din 1999: „Gradul

de punere în aplicare a schemei

pe întregul teritoriu al UE în

1996/1997 era de numai 12 %

din volumul maxim al drepturilor

la ajutor şi de 19 % în 1992/1993.

Aceasta sugerează un nivel

relativ scăzut de eficienţă şi

de eficacitate în atingerea

populaţiilor-ţintă […]”.

29 Aceasta cu atât mai mult

cu cât programul are drept

obiectiv nu doar subvenţionarea

unui produs, ci a unui serviciu

complet, ceea ce presupune

costuri specifice de ambalare

(cutii) sau de logistică (de

exemplu: lapte proaspăt livrat

fizic în fiecare dimineaţă în

Regatul Unit).

P R O B L E M E D E CO N C E P Ţ I E C A R E L I M I T E A Z ĂR E A L I Z Ă R I L E CO N C R E T E A L E P R O G R A M U LU I„ L A P T E ”, D A R P E N T R U C A R E E X I S TĂ S O LU Ţ I I

U N P R O G R A M „ L A P T E ” D E S T U L D E N E AT R AC T I V

38. În ceea ce pr iveşte programul „Lapte în şcol i ”, cuantumul chel -t u i e l i l o r n u e s t e s t a b i l i t î n m o d d i r e c t d e c ă t r e C o m i s i e , c i r e z u l t ă d i n a d i ţ i o n a r e a s u m e l o r a l e s e î n m o d i n d i v i d u a l d e către so l ic i ta nţ i ş i potenţ ia l i benef ic iar i . Or, ce le 74 de mi l i -oane de euro cheltu i te în 2009 reprez intă mai puţ in de 10 % din potenţ ia lul maxim de cheltuiel i a le programului 27. N ivelul de uti l izare a ajutorului pare, aşadar, scăzut, iar polit ica destul de neatrac t ivă (a se vedea ca s e t e l e 7 ş i 8 ) , în propor ţ i i com -parabi le, de a l t fe l , cu cele constatate deja în t recut 28.

39. Auditul a arătat că această l ipsă de atractivitate rezulta în mare par te dintr-un nivel scăzut al a jutorului combinat cu o sarcină administrat ivă dispropor ţ ionată .

c a z u l v â n z ă r i i d e l a p t e l a p r e ţ r e d u s î n a f a r a c a n t i n e l O r

40. Av â n d î n v e d e r e n i v e l u l a c t u a l a l a j u t o r u l u i , s u b v e n ţ i a d i n p a r t e a U E n u p o a t e a c o p e r i d e c â t o p a r t e re d u s ă a c o s t u l u i p ro d u s e l o r d i s t r i b u i t e 2 9. Î n l i p s a a l t o r s u r s e d e f i n a n ţ a re c u mult mai impor tante (a se vedea punc tul 60 ş i ur mătoare le) , programul UE nu permite, aşadar, o distr ibuire gratuită , c i nu-mai o vânzare la preţ redus.

24


41. Ajutorul UE reprezintă, astfel , numai un sfer t din costul direc t al laptelui în Polonia ş i între 10 ş i 15 % în Germania ş i în Rega-tul Unit . Pr in urmare, acest ajutor permite, de exemplu, vânza-rea în Germania a cut i i lor cu lapte aromatizat la un preţ de 35 de cenţ i în loc de 40 de cenţ i . Pentru benef ic iaru l potenţ ia l , o reducere de acest nivel este, în general , prea scăzută pentru a - l d e te r m i n a s ă c u m p e re, c u a t â t m a i m u l t c u c â t a n a l i ze l e disponibi le arată o e last ic i tate scăzută a cerer i i în func ţ ie de preţ 30.

42. Î n numeroase cazur i , inst i tuţ ia însăş i decide să nu par t ic ipe. A s t fe l , i m p l e m e n t a r e a p r o g r a m u l u i î n c a d r u l u n e i i n s t i t u ţ i i este condiţ ionată , ce l mai adesea, de disponibi l i tăţ i le indiv i -duale. Or, faptul de a organiza vânzări le la preţ redus presupu -ne un volum de muncă ce poate f i impor tant (achiz i ţ i i , depo -z i tare, d ist r ibuire, dar ş i colec tarea bani lor de la benef ic iar i ) ş i const i tuie, aşadar, un real obstacol în ca lea par t ic ipăr i i 31.

43. Î n anumite cazur i , faptul că vânzăr i le la preţ redus nu antre -nează decât o cerere redusă din par tea famil i i lor sau, câteoda -tă , faptul că însuşi personalul responsabi l nu este convins de impor tanţa programului în mater ie de sănătate, reduce voinţa decidenţ i lor de a accepta sarc ina generată de program.

c a z u l p r O d u s e l O r l a c t a t e i n c l u s e î n m a s a d e l a c a n t i n ă

44. Atunci când subvenţia este plăt i tă pentru produse ut i l izate în c a d r u l m e s e l o r s e r v i te l a c a nt i n ă , ce a m a i m a re p a r te a co s -tur i lor de gest ionare dispare, întrucât programul se integrea -z ă î n a d m i n i s t r a re a n o r m a l ă a c a n t i n e i . Ac e a s t ă c o n s t a t a re , i n d i fe re n t d e a p re c i e re a n e g a t i v ă re fe r i to a re l a e f i c a c i t a te a subvenţiei în acest caz (a se vedea punctele 47-50) , presupune că s ingurul cost generat corespunde t impului necesar pentru a p re ze n t a ce re re a d e s u bve n ţ i e . Î n m o d p a r a d ox a l , a ce a s t ă sarcină administrat ivă unică este în continuare greu acceptată ş i poate încă să se dovedească descurajatoare.

30 Extras din evaluarea realizată

în 1999 cu privire la impactul

redus al factorului preţ: „Preţul

nu pare să constituie un factor

esenţial în consumul de lapte

şi de produse lactate de către

consumatori, inclusiv de către

elevi. […] Aceasta sugerează

că principalul mecanism de

implementare a măsurii de

distribuire de lapte în şcoli

(preţuri subvenţionate) este

axat pe un factor care nu are

decât o influenţă minoră în

stabilirea nivelului de consum

de lapte şi de produse lactate.

Aceasta înseamnă că impactul

său net asupra consumului este,

probabil, foarte scăzut”.

31 Extrase din evaluările realizate

în 1999 şi în 2005, care ilustrează

sarcina administrativă aferentă

acţiunilor de distribuire contra

cost:

- „Se constată, de asemenea,

că programul SMSS al UE este

ineficace. Împreună, programul

şi contribuţia complementară

naţională reprezintă cheltuieli

anuale de aproape 7,2 milioane

de lire sterline în Anglia şi au

generat costuri administrative

estimate la 5 milioane de lire

sterline pentru şcoli, plus

831 000 de lire sterline pentru

autorităţile şcolare locale şi

pentru RPA (agenţia de plăţi

agricole). […] Se recomandă ca

aceste programe să distribuie

laptele în mod gratuit decât să

îl vândă la preţ redus, în măsura

în care ar fi, fără îndoială, mai

puţin costisitor să se gestioneze

programe care nu obligă cadrele

didactice să controleze plăţile efectuate de către părinţi.”

- „Potrivit unor opinii, obligaţiile administrative şi financiare din cadrul schemei au reprezentat o frână în calea implementării sale la nivelul şcolilor.

Aceasta se datorează, în principal, investiţiilor în timp necesare pentru a implementa şi pentru a gestiona programul «Lapte în şcoli».”


25


45. Ceea ce face procedura administrativă dispropor ţionată pentru major i tatea sol ic i tanţ i lor – ş i în specia l ce i mai mic i – este nu atât complexitatea acesteia, cât nivelul scăzut al ajutorului pri -mit (a se vedea caseta 8 ) . Valoarea absolută scăzută a ajutoru-lui are un impac t cu atât mai mare cu cât a jutorul nu mai este comparat cu preţu l produselor lac tate, c i cu bugetul g lobal , d in care nu reprezintă decât o par te foar te redusă (mai puţ in de 1 % pentru cantine şi chiar cu mult mai puţin în comparaţie c u b u g e t u l g l o b a l a l u n e i i n s t i t u ţ i i p r i v a te a u to n o m e s a u a l unei creşe) .

I M PAC T U L D I R E C T A L C H E LT U I E L I LO R D I N C A D R U LP R O G R A M U LU I „ L A P T E ” E S T E L I M I TAT D E U N I M P O R TA N T„ E F E C T D E B A L A S T ” 32

46. Or icare ar f i forma distr ibuţ ie i , subvenţ ia pentru lapte poate f i pr imită pentru or ice produs el igibi l , fără ca vreun mecanism să permită l imitarea acelei păr ţ i a plăţ i lor ce corespunde unor c a nt i t ăţ i c a re a r f i o r i c u m co n s u m ate d e c ăt re b e n e f i c i a r i î n l ipsa a jutorului . Auditul a arătat că acest „efec t de balast ” se m a n i fe s t ă î n m o d d i fe r i t î n f u n c ţ i e d e fo r m a d e d i s t r i b u ţ i e a leasă .

32 „Efectul de balast” se produce

atunci când o măsură de ajutor

este utilizată în favoarea unui

beneficiar care ar fi luat aceeaşi

decizie şi în lipsa ajutorului. În

acest caz, rezultatul observat

nu poate fi pus pe seama

politicii, iar ajutorul plătit acestui

beneficiar nu a produs niciun

efect. Partea din cheltuieli care

generează un „efect de balast”

este, aşadar, prin natura ei,

ineficace, întrucât nu contribuie

la atingerea obiectivelor stabilite.

„Efectul de balast” este, prin

natura sa, foarte dificil de

măsurat cu exactitate, pentru că

presupune luarea în considerare

a unei situaţii ipotetice în care

ajutorul public examinat nu ar

exista.

I LU S T R A R E A L I P S E I D E AT R AC T I V I TAT E A A J U TO R U LU I P E N T R U C A N T I N E

În Franţa, 70 % din cei 11 000 de solicitanţi primesc, în medie, aproximativ 300 de euro pe an.

Printre numeroşii interlocutori întâlniţi, care au subliniat că un ajutor de un asemenea nivel nu este suficient pentru a-i încuraja să îşi schimbe obiceiurile, unul dintre directorii de instituţii întâlniţi a declarat, de exemplu: „Ascultaţi, primesc numai 200 de euro pe an. Doar nu credeţi că pentru această sumă o să îmi pierd timpul citind o circulară”.

Deşi orice cantină utilizează anumite produse lactate eligibile pentru care ar putea, cel puţin, să primească ajutorul fără vreun alt efort decât acela de a introduce cererea, numai 60 % din instituţii depun o cerere de ajutor în Franţa şi doar 15 % în Italia.

C A S E TA 8

26


c a z u l p r O d u s e l O r l a c t a t e i n c l u s e î n m a s a d e l a c a n t i n ă

47. Auditul a arătat că plata unui a jutor pentru produsele incluse î n m a s a d e l a c a nt i n ă g e n e re a z ă î n m o d s i s te m at i c u n „ e fe c t de balast ”. Î n specia l :

a ) având în vedere că o masă normală include adesea produse lac tate (poate f i vorba chiar despre o obl igaţ ie) , nu există , în prezent , n ic iun mi j loc pr in care să se l imiteze pr imirea ajutorului de către cantine pentru produse pe care acestea le -ar f i ut i l izat or icum;

b) nu s-a găsit niciun element care să demonstreze o influenţă oarecare a a jutorulu i asupra cant i tăţ i i de produse lac tate incluse în meniur i ;

c ) aproape toate persoanele responsabi le întâ lnite la faţa lo-cului au admis în mod expl ic it l ipsa totală de impact al aju-torului asupra cantităţ i i de produse lac tate ser vite e levi lor (a se vedea ca s e t a 9 ) .

C A S E TA 9E X E M P L E D E D E C L A R AŢ I I FĂC U T E D E A D M I N I S T R ATO R I I D E C A N T I N EÎ N TÂ L N I Ţ I C U P R I V I R E L A P R O G R A M U L „ L A P T E ”

„Compoziţia meniurilor noastre nu este influenţată de ajutorul european. […] Aceasta nu este o opi-nie, este o realitate” (Italia, administratorul societăţii de catering care deserveşte cantinele unuia dintre cele mai mari oraşe ale ţării).

„Nu am avut niciodată în vedere programul «lapte» al UE la elaborarea meniurilor” (Suedia, reprezen-tantul unei societăţi de catering care primeşte ajutorul pentru mai multe şcoli din oraş).

„Meniurile nu sunt câtuşi de puţin influenţate de existenţa ajutorului european” (Italia, reprezentantul unei instituţii care primeşte ajutorul direct).

În Franţa, administratorii unei creşe aflate în proces de obţinere a autorizaţiei au explicat intenţia de a recupera banii la care aveau dreptul ca urmare a desfăşurării activităţilor lor obişnuite, şi anume pentru produsele pe care le achiziţionau deja înainte de a avea cunoştinţă de existenţa ajutorului.

În cazul unui alt solicitant, persoana însărcinată cu conceperea meniurilor la cantină nici nu era la curent cu existenţa ajutorului primit în ultimii ani de instituţia sa.


27


48. Cant inele pr imesc, aşadar, a jutorul pentru produsele lac tate pe care le -ar ut i l iza or icum, a jutorul neîncurajându- le să ut i -l izeze mai multe produse lac tate decât ar ut i l iza în l ipsa aces-tuia. Chiar ş i în Suedia, unde situaţia pare cea mai favorabilă 33, p ro g r a m u l s u bve n ţ i o n a t ( î n s p e c i a l s u b fo r m a f â n t â n i l o r c u lapte gratuit în cant ine) ex ista cu mult înainte de introduce -rea ajutorului european. Consumul r idicat de lapte are la bază obice iur i le cul tura le preexistente ş i nu se datorează , aşadar, programului european, care nu face decât să aducă o contr i -buţie f inanciară la anumite prac t ic i pe care nu le -a inf luenţat .

49. Î n s i tuaţ ia ac tuală , impac tul a jutorului p lăt i t cant inelor este, aşadar, di f ic i l de expr imat ş i , după cum rezultă în urma viz ite -lor la faţa locului , cel mult extrem de redus în ceea ce pr iveşte cantitatea de produse lac tate consumate de benefic iar i . Pe de a l tă par te, în pof ida unor d ispoziţ i i în acest sens cupr inse în regulament , impac tul potenţ ia l a l a jutorulu i asupra preţu lu i plăt i t de famil i i nu poate f i , de multe or i , ver i f icat (a se vedea a n e xa I I ) ş i ar f i or icum nesemnif icat iv.

50. Ac e e a ş i c o n s t a t a r e s e p o a t e a p l i c a ş i î n c a z u l c r e ş e l o r, m a i a les că , cu cât copi i i sunt mai mici , cu atât mai mare este pro-babi l i tatea ca regimul a l imentar n o r m a l să cupr indă produse lactate. Acesta este, de exemplu, cazul creşelor în Franţa (copii cu vârste le cupr inse între 0 ş i 3 ani ) , unde produsele lac tate incluse în a l imentaţ ie sunt considerate or icum obl igator i i .

c a z u l v â n z ă r i l O r d e l a p t e l a p r e ţ r e d u s î n a f a r a c a n t i n e l O r

51. Av â n d î n ve d e re n i ve l u l a c t u a l re d u s a l a j u to r u l u i , i m p a c t u l pozit iv pare foar te l imitat . Astfel , reducerea scăzută a preţului de vânzare pe care o permite a jutorul UE (a se vedea punc te -le 40 ş i 41) se t raduce nu numai pr intr- o s labă par t ic ipare, c i ş i p r i n f a p t u l c ă e s te î n av a n t a j u l u n o r b e n e f i c i a r i c a re a r f i luat aceeaşi decizie ş i în l ipsa ajutorului . Întrucât ajutorul este prea redus pentru a inf luenţa în mod semnif icat iv deciz i i le de cumpărare 34 (a se vedea ş i ca s e t a 1 0 ) , e levi i care benef ic iază d e a c e s t a j u t o r s u n t , î n p r i m u l r â n d, c e i c a re a r f i c u m p ă r a t laptele, ce l mai probabi l , chiar ş i la un preţ nesubvenţ ionat .

33 Peste 90 % din şcoli

primesc ajutorul, pentru sume

reprezentând aproape 120 cl pe

zi şi pe copil înscris în instituţia

şcolară.

34 Reducerea nivelurilor de

subvenţie care a urmat evaluării

din 1999 a agravat ineficacitatea

constatată la acel moment,

reducând şi mai mult capacitatea

programului de a influenţa

deciziile solicitanţilor şi ale

potenţialilor beneficiari.

28


52. Î n plus, aceşt i benef ic iar i sunt , pr in def in i ţ ie, ş i ce i care sunt cei mai susceptibi l i să consume produsele v izate în afara şco -l i i . La fe l după cum anal iza pe stat membru arată că a jutorul s e î n d re a p t ă m a i d e g r a b ă a c o l o u n d e n e vo i l e s u n t c e l e m a i s c ă z u t e ( a s e ve d e a p u n c t u l 3 7 ) , î n c a z u l u n e i v â n z ă r i l a u n preţ atât de puţ in redus, de a jutor benef ic iază mai a les copi i i care, ce l mai probabi l , consumă deja cele mai multe produse lac tate.

C A S E TA 1 0E X T R A S D I N R A P O A R T E L E D E E VA LUA R E D I N C A R E R E Z U LTĂ I N F LU E N ŢAL I M I TATĂ A A J U TO R U LU I A S U P R A C A N T I TĂŢ I LO R CO N S U M AT E D EB E N E F I C I A R I

Evaluarea britanică din 2005: „Studiul nostru privind elevii nu a scos în evidenţă decât puţine ele-mente care să dovedească faptul că laptele consumat la şcoală se adăuga celui consumat în altă parte. […] În plus, anumiţi elevi beau foarte puţin lapte, indiferent dacă în şcolile care participau sau în cele care nu participau la programul SMSS. […] Studiul nostru nu a identificat decât dovezi insuficiente pentru a atesta faptul că participarea şcolilor la programul SMSS al UE avea o influenţă asupra consumului total de lapte al copiilor. […] Atât în şcolile care participau, cât şi în cele care nu participau la program, un număr redus de elevi beau foarte puţin lapte. Dovezile disponibile su-gerează că creşterea consumului de lapte rezultând din participarea şcolilor la programul SMSS era vizibilă în special la copiii care ar fi consumat o cantitate importantă de lapte indiferent dacă şcoala lor ar fi participat sau nu la program.

[…] Experienţa în ceea ce priveşte asigurarea unei alimentaţii de calitate ridicată pentru elevi a arătat că numeroşi părinţi care nu doreau să cumpere acest tip de alimente la supermarket nu doreau să le plătească nici la şcoală. Problema este aceeaşi în cazul laptelui pe care şcolile îl pun la dispoziţia părinţilor spre cumpărare în cadrul contribuţiei complementare naţionale.”

Evaluarea din 1999: „Există foarte puţine dovezi cu privire la impactul schemei asupra disponibilităţii produselor lactate. […] În timp ce principalii factori care influenţează implementarea sunt exteriori schemei, schema propriu-zisă contribuie în mod foarte limitat la creşterea ofertei de produse.”


29


CO M I S I A A I N T R O D U S D E J A S O LU Ţ I I P E N T R U F R U C T E ,I A R A N U M I T E S TAT E M E M B R E P E N T R U L A P T E

r ă s p u n s u r i p O t e n ţ i a l e d e j a d a t e d e cO m i s i e l a m O m e n t u l c O n c e p e r i i p r O g r a m u l u i „ f r u c t e”

53. La momentul conceper i i programului „ fruc te”, l ipsa de atrac t i-v i tate a programului „ lapte” ş i r i scul unui „efec t de balast ” au fost , ce l puţ in par ţ ia l , luate în considerare de către Comis ie.

O r g a n i z a r e a a c ţ i u n i l O r d e d i s t r i b u i r e d e f r u c t e î n a f a r a c a n t i n e l O r

54. Î nt r u c ât s u bve nţ i o n a re a f r u c te l o r d i s t r i b u i te î n a ce l a ş i t i m p cu mesele şcolare obişnuite a fost ident i f icată de Comis ie ca prezentând un r isc pentru valoarea adăugată a programului35, a ce s t m o d d e d i s t r i b u i re a fo s t a t â t d e co n d i ţ i o n a t î n c â t , î n p r a c t i c ă , a fo s t e xc l u s . A s t fe l , n i c i u n s t a t m e m b r u n u a o p -t a t p e n t r u a c e a s t ă p o s i b i l i t a t e î n c a d r u l s t r a t e g i e i s a l e , i a r ansamblul ac ţ iuni lor de d is t r ibui re de f ruc te obser vate erau organizate în afara cant inelor.

u n n i v e l m a i r i d i c a t a l a j u t O r u l u i ş i a l e g e r e a d i s t r i b u i r i i g r a t u i t e

55. Nivelul de cofinanţare din par tea UE pentru programul „fructe” d i feră de la un stat membru la a l tu l de la 50 % la 75 %, ceea ce este net super ior faţă de a jutorul pentru lapte.

56. Pe această bază, distr ibuirea gratuită a fost reţ inută ca model unic pentru programul „Fruc te în şcol i ” ( regulamentul „ f ruc te” ut i l izează, de a l t fe l , termenul „distr ibuire” acolo unde regula-mentul „ lapte” î l fo loseşte pe cel de „ furnizare”) .

35 „Pentru a asigura o valoare

adăugată programelor […],

statele membre ar trebui să

explice în strategiile lor cum

vor garanta valoarea adăugată

a programului propriu, în special

în cazul în care mesele oferite în

mod regulat de şcoli sunt servite

în acelaşi timp cu produsele

finanţate prin programele de

încurajare a consumului de

fructe în şcoli.” [considerentul

2 al Regulamentului (CE)

nr. 288/2009].

30


57. Toate ac ţ iuni le de distr ibuire de f ruc te sunt , aşadar, gratuite pentru copi i , ceea ce duce la o par t ic ipare aproape s is tema -t ică a celor cărora le sunt ofer i te f ruc tele. Această gratuitate permite minimal izarea impor tanţei relat ive a „efec tului de ba-last ”, întrucât ex t inde l i s ta benef ic iar i lor ş i la a l ţ i copi i decât numai cei care ar f i fost d ispuşi să cumpere produsele ş i fără subvenţie. Această gratuitate simplif ică, de asemenea, în mare m ă s u r ă , ro l u l ş c o l i l o r, s c u t i n d u - l e d e o b l i g a ţ i a d e a c o l e c t a bani de la fami l i i .

58. Î n major i tatea state lor membre, ac ţ iuni le de d ist r ibuire sunt gra t u i te ş i p e n t r u ş co l i , î n t r u c â t co f i n a n ţ a re a d i n p a r te a U E este completată pr intr- o contr ibuţ ie naţ ională , p lăt i tă d i rec t furnizorului . Şcoli le beneficiază, aşadar, de l ivrări gratuite, fără a supor ta vreun cost şi fără a avansa vreo sumă l ichidă de bani. În I tal ia, un sistem de l icitaţie „al l- inclusive” (care cuprinde dis -tr ibuirea f iz ică în clase şi organizarea de măsuri conexe) a per-m i s c h i a r î n l ăt u ra re a o r i c ă re i co n s t râ n g e r i l e g ate d e g e s t i o - nare pentru şcoli . Pr in urmare, par ticiparea instituţi i lor şcolare nu este l imitată decât de măr imea bugetului d isponibi l .

59. În Franţa, dimpotrivă, nu a fost prevăzut niciun buget naţional, ast fe l încât par t ic iparea inst i tuţ i i lor depinde de capac i tatea a ce s to r a d e a g ă s i f i n a n ţ ă r i l o c a l e . Î n f a p t , a ce a s t ă co n d i ţ i e a putut f i foar te rar îndepl in i tă , până în prezent numărul de sol ic i tanţ i f i ind ex trem de redus (a se vedea a n e xa I V ) .

O d i s t r i b u i r e g r a t u i t ă î n a f a r a c a n t i n e l O r a f O s t i n i ţ i a t ă d e j a d e a n u m i t e s t a t e m e m b r e ş i p e n t r u l a p t e

60. Î n t imp ce, în Franţa , cea mai mare par te a a jutorului UE este pr imită pentru cant ine, acest stat membru a decis să rezer ve contr ibuţ ia sa complementară de la bugetul naţ ional pentru distr ibuirea gratuită în afara cantinelor, cu motivaţ ia expl ic ită de a garanta că această contr ibuţie are un impact real, ceea ce se consideră a nu f i posibi l în cazul subvenţionăr i i cant inelor.


31


61. Î n Po l o n i a ş i î n R e g a t u l U n i t , a j u t o r u l U E e s t e a s o c i a t u n o r bugete naţionale care au permis înlocuirea furnizări i la preţ re -dus cu acţiuni de distr ibuire gratuită în afara cantinelor pentru un număr ş i mai mare de benefic iar i (c lase pr imare în Polonia , copi i sub 5 ani în Regatul Unit ) .

62. A c e s t m o d e l , m u l t m a i a t r a c t i v d e c â t f u r n i z a r e a l a p r e ţ r e -d u s , a s i g u r ă o p a r t i c i p a re m u l t m a i i m p o r t a n t ă ( a s e ve d e a c a s e t a 1 1 ) , r e d u c â n d a s t f e l î n m o d c o n s i d e r a b i l p r o b l e m a „ e fe c t u l u i d e b a l a s t ” co n s t a t a t ă î n c a z u l v â n z ă r i l o r d e l a p te la preţ redus ş i permiţând includerea c vas i tota l i tăţ i i copi i lor cărora le este propusă distr ibuţ ia ş i nu numai a copi i lor care ar f i fost d ispuşi să plătească laptele ş i în l ipsa subvenţ ie i .

I M PAC T U L G R AT U I TĂŢ I I

ο În Regatul Unit, un studiu a arătat că participarea elevilor scade brusc de îndată ce distribuirea încetează a mai fi gratuită (sursa: principalul actor al programului în Regatul Unit pentru şcolile primare şi secundare). Auditul a furnizat, astfel, exemplul unei instituţii cu o participare foarte numeroasă la programul naţional gratuit Nursery Milk Scheme (NMS, pentru copiii cu vârsta de 5 ani şi mai mică de 5 ani), niciun copil neacceptând însă să participe după terminarea perioadei de gratuitate. S-a putut observa, de asemenea, că anumite instituţii refuzau să gestioneze acţi-uni de distribuire contra cost şi îşi limitau participarea la categoriile de vârstă care beneficiau de distribuţia gratuită.

ο În Polonia, trecerea în 2007/2008 la o distribuire gratuită la ciclul primar a permis multiplicarea numărului de şcoli primare participante de peste două ori şi a numărului de copii participanţi de peste patru ori.

ο Un studiu realizat în Germania arată că diferenţele chiar semnificative între preţurile de vânzare (între 30/35 de cenţi şi 15 cenţi) au un impact limitat asupra participării. Numai distribuirea gratuită modifică în mod real impactul obţinut (a se vedea graficul 5).

C A S E TA 1 1

G R A F I C U L 5E V O LU Ţ I A , Î N F U N C Ţ I E D E P R E Ţ U L D E VÂ N Z A R E , A PA R T I C I PĂ R I I E L E V I LO RÎ N C A D R U L Ş CO L I LO R

Date post:	30-Jan-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

SUNT EFICACE PROGRAMELE „LAPTE ÎN ŞCOLI” ŞI ......Raportul special nr. 10/2011 – Sunt...

Documents