+ All Categories
Home > Documents > Sunetele Si Alfabetul Limbii Romane

Sunetele Si Alfabetul Limbii Romane

Date post: 21-Nov-2015
Category:
Upload: mirela0104
View: 428 times
Download: 44 times
Share this document with a friend
Description:
Sunetele Si Alfabetul Limbii Romane
19
Prof. IOAN HAPCA 1 STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME ALE SUNETELOR ŞI ALE ALFABETULUI LIMBII ROMÂNE Lecţii recapitulative pentru elevii din clasele V - XII Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui. Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură. (Romani 12:7)
Transcript
  • STUDIEREA I APROFUNDAREA DIVERSELOR ASPECTE I PROBLEME ALE SUNETELOR I ALE ALFABETULUI LIMBII ROMNE Lecii recapitulative pentru elevii din clasele V - XIICine este chemat la o slujb, s se in de slujba lui. Cine nva pe alii, s se in de nvtur. (Romani 12:7)

    Prof. IOAN HAPCA

  • DEFINIIA FONETICII FONETICA este o ramur a lingvisticii care studiaz producerea, transmiterea, audiia i evoluia sunetelor limbajului articulat. LINGVISTICA este tiina care studiaz limba i legile ei de dezvoltare.

  • DEFINIIA SUNETELOR Sunetele sunt unitile minimale, indivizibile, ale cuvntului; ele sunt corespondentul sonor al literelor care, aezate ntr-o anumit ordine, formeaz alfabetul. Excepie de la regula corespondenei dintre liter i sunet, fac literele c i g care se rostesc n mod diferit, dup cum sunt urmate de un e sau i, ca n cuvintele: cer, ger, cin, gint, de un h + e sau i, ca n cuvintele: chem, ghem, chin, ghind, sau de oricare alt liter, ca n cuvintele: car, gard, cred, greu .a., precum i litera x, creia i corespund, de fapt, dou sunete: fie cs, ca n cuvntul box, fie gz, ca n cuvntul examen (rostit egzamen).

  • SUNETELE LIMBII ROMNE 34 total sunete specifice limbii romne, din care : 7 v o c a l e : a, , , e, i, o, u ; 22 consoane: m, n, r, s, , v, z, c, , k', b, l, h, d, t, , f, j, p, g, , g' 4 semivocale : e, i, o, u ; (Aveai doar gru . [ ava ] [ dar ] [ gr ]) 1 ,, i scurt (nesilabic) : Pe dealuri, aceti frai duc pomi, cirei, carpeni, plopi ori brazi ;

  • ,, i scurt (nesilabic) la forma nearticulat de plural sau, pentru feminine, (i) de genitiv-dativ singular a unor substantive i adjective de felul : elevi (2 sil.), pai (1 sil.), corturi (2 sil.) ; albi (1 sil.), buni (1 sil.), cruzi (1 sil.), cri (1 sil.), coji (1 sil.), ui (1 sil.), tari (1 sil.), verzi (1 sil.);la persoana a II-a sg. i pl. a unor moduri i timpuri de felul : (s) rupi (1 sil.), (s) speli (1 sil.), (s) rupei (2 sil.), (s) splai (2 sil.), rupsei (2 sil.), splai (2 sil.);n forme ale unor pronume sau adjective pronominale ca : mi (1 sil.), i (1 sil.), i (1 sil.), s-mi (1 sil.), s-i (1 sil.), s-i (1 sil.) ; nsumi (2 sil.), nsui (2 sil.), nsui (2 sil.) ; aceti (2 sil.), acelai (3 sil.) ; ci (1 sil.), ali (1 sil.) ; nimeni (2 sil.);la finala unor adverbe ca : asemeni (3 sil.), astzi (2 sil.), deunzi (3 sil.), iari (2 sil.), totui (2 sil.), adeseori (4 sil.), uneori (3 sil.), precum i n conjuncia ori (1 sil.)la primii termeni ai unor cuvinte compuse cu ori i ci : oricare (3 sil.), oricine (3 sil.), orice (2 sil.), orict (2 sil.), oricnd (2 sil.), oricum (2 sil.), oriunde (3 sil.) ; civa (2 sil.).

  • CLASIFICAREA CONSOANELOR 10 CONSOANE SURDE : c, , k', f, h, p, s, , t, ;12 CONSOANE SONORE : b, d, g, , g', j, l, m, n, r, v, z ;

    NOT : nainte de consoane surde se pronun numai consoane surde, iar cele sonore sunt excluse : /kt/ act ; /pt/ opt ; /sk/ scor ; /sf/ sfat, /ft/ ofta ; /st/ este ; /s/ scen ; /sp/ sport ; /ht/ ahtiat ; /t/ eti ; /sk'/ schi ; /st/ stuf ;

  • HIATUL, DIFTONGUL, TRIFTONGUL i DUBLETUL (definiii i exemple) Hiatul este grupul de sunete format din dou vocale alturate rostite consecutiv n silabe diferite. (Poezia ideal e ambigu n idee.) Diftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i o semivocal alturate, rostite ntr-o silab. Doi scriu trei poezii numai ziua. Triftongul este grupul de sunete format dintr-o vocal i dou semivocale alturate, rostite ntr-o singur silab. (Vreau s iau ce tu voiai s iei cnd priveai printre pleoape o leoaic c-o aripioar.)Dubletul este grupul de dou litere identice alturate ntr-un cuvnt : ,,aa (contraatac), ,,ee (licee), ,,ii (fiin), ,,oo (alcool), ,,uu (vacuum), ,,cc (accent), ,, nn (nnorat), ,,rr (intrregional).Dublete n neologisme ,, ss (fortissimo), (pianissimo), (gauss, pl. gaui), (loess), mass-media) ; ,,tt (kilowatt), (larghetto) ; ,,ll (allegro) ; ,,zz (mezzo-sopran)

  • HIATURI I DIFTONGI aa, ae, ai, ao, au. [a = ]ea, ee, ei, eo, eu. ia, ie, ii, io, iu. [i = ]oa, oe, oi, oo, ou. ua, ue, ui, uo, uu.

  • HIAT DIN VOCALE DIFERITE SAU DIN ACEEAI VOCALHiatul poate fi format din vocale diferite: a-e, a-i, a-o, a-u, -i, -a, e-a, e-i, e-o, e-u, i-a, i-e, i-o, i-u, -i, o-a, o-e, o-i, o-u, u-a, u-e, u-i, u-o, ca n cuvintele: aer, naiv, haos, aur, fain, cu, real, leit, neon, neuron, ziar, vie, fior, diurn, mrit, boa, poet, doime, noutate, scuar, duet, sui, fluor, sau din aceeai vocal, repetat: a-a, e-e, i-i, o-o, u-u, ca n cuvintele: supraaglomerat, feeric, viitor, alcool, vacuum. Hiatul dispare dac ntre cele dou vocale se intercaleaz o semivocal, fapt inadmisibil n scriere, dar destul de frecvent n vorbirea nengrijit mai ales cnd a doua vocal a hiatului este e : aier, feieric, poieziie i altele).

  • DIFTONGII ASCENDENI I DIFTONGII DESCENDENI Diftongii sunt formai dintr-o vocal i o semivocal. Diftongii ascendeni sunt formai dintr-o semivocal + vocal /SV/: sear, iarb, iepure, iol, iubi, soare, steaua, rou; (ea, eo, ia, ie, io, iu, oa, ua, u) Diftongii descendeni sunt formai dintr-o vocal + semivocal /VS/: mai, tei, cutii, ci, cpti, noroi, pui, august, meu, fiu, tu, ru, tablou; (ai, ei, ii, i, i, oi, ui, au, eu, ii, u, u, ou.)

  • TRIFTONGI iau ; [ s iau ] iai ; [ tu voiai ] iei ; [ s iei ] ioa ; [ aripioar ] eau ; [ vreau ] eai ; [ priveai ] oai ; [ leoaic ] eoa ; [ pleoape ]

  • STRUCTURA TRIFTONGILOR Triftongii sunt formai dintr-o vocal i dou semivocale, avnd structura: semivocal + semivocal + vocal /SSV/ (leoarc, inimioar; eoa, ioa) sau semivocal + vocal + semivocal /SVS/ (priveai, vreau, vuiau, lupoaic, biruiai, iei; (eai, eau, iau, oai, iai, iei).

  • NOT LA DIFTONGI I TRIFTONGIn cuvintele care conin consoanele , , k', g' nu exist diftongi sau triftongi care s nceap cu semivocalele e, i.Deci, n ceas, geam, chiar, ghea, maghiar, ghiaur nu sunt diftongi, iar n cuvinte ca ziceau, vegheau nu sunt triftongi.n cuvinte ca ziceau, vegheau sunt diftongi.

  • CUVINTE CU VOCALE N HIAT I DIFTONGIcontraatac, aeroport, tain // tain, naos, aur // sau, fin // dinui, pun // flcu ;real // deal, creez, tein // neicu, acordeon // vreo, muzeul // muzeu ;istoria // piatr, istorie // trebuie, fiin // fiic, biolog // iod, fiul // fiu, a vji // cine ;coagula // poate, coerent, poet, a se boi // doi, alcool, zoologie, noul // nou ;a lua // ziua, unguent, influen, altruist // cui, duoden, atuuri // lu // rou, (hiat la: ambiguu, reziduu) ;

  • ALFABETUL LIMBII ROMNE ( 31 de litere rostite tradiional) a, A = ,,a; , = ,,; , = ,, din a; b, B = ,,be; c, C = ,,ce; d, D = ,,de;e, E = ,,e; f, F = ,,fe; g, G = ,,ghe; h, H = ,,ha; i, I = ,,i; , = ,,; j, J = ,,jek, K = ,,ca; l, L = ,,le; m, M = ,,me; n, N = ,,ne; o, O = ,,o; p, P = ,,pe;q, Q = ,,chiu; r, R = ,,re; s, S = ,,se; , = ,,e; t, T = ,,te; , = ,,e;u, U = ,,u; v, V = ,,ve; w, W = ,,ve; x, X = ,,ics; y, Y = ,,i grec; z, Z = ,,ze

  • NOT LA ALFABETUL LIMBII ROMNE ( 31 de litere) n simboluri matematice, fizice, chimice etc. literele au denumirea stabilit de limbajul tiinei respective ; de exemplu, m i n se citesc em i en. n scrierea cuvintelor strine, neadaptate ortografic, se folosesc litere pe care alfabetul limbii romne nu le are ; de exemplu : : G. Fr. Hndel, hndelian ; : Kln, W. C. Rntgen, rntgenoterapie ; : Zrich, Mnchen etc.

  • SCRIEREA CORECT A LITERELOR ,, I ,, ,, se scrie la nceputul cuvntului : nscriere, ntoarcere, mprat, mi, i, i, l, i ,, se scrie la sfritului cuvntului : amr, cobor, dobor, hotr, pr, pogor, ur, vr ,, se scrie n cuvntul compus i cu prefix sau prefixoid :bineneles, nensemnat, rencepe, rentors, prentmpinare, autonchidere, subneles, macroncpere, multincercat, pseudonchidere,, se scrie n interiorul cuvntului : cntec, dnsul fntn, lucrnd, pmnt, sfnt, vnt

  • DESPRE LECIILE CUPRINZNDSUNETELE I ALFABETUL LIMBII ROMNEConcept original i realizare:Numai pentru UZ INTERN laCOALA CU CLASELE I-VIII Vieu de Jos ~ Jud. MARAMUREstr. Principal, nr. 1111E-mail: [email protected] > Prof. IOAN HAPCA


Recommended