t0

Sumar #l 92 octombrie-noiembrie

EDITORIAT

Vorbind despre rural cu o gheare in suflet

AGENDAPledoarie pentru,,mesura frumosului".

Cartea Atmosfere / Peter Zumthor

$coala de la Piscu - un loc viu

UrbanEye Film Festival 6

Seeing spheres,Olafur Eliasson, o pauzd

urbana a oglindirii in propriul orag

Calea Perspectivelon Traseul Panoramic

de pe muntele Nordkette din lnnsbruck

Descoperind o faleta noue a Muzeului V&A..,

O citadelS cristalind. Chambre de lVl6tiers

et de I'Artisanat Hauts-De-France

Simbiosi

ESEU URBANRurban

CITY PLUS

Rural-urban in 4 ipostaze

Rural vertical, in mllocul oragului

Spaliul public ,,purtat" de vant

Precizia nedefinitului

Gardul ca metafora spaliala

TEORIE

Out of the box - despre creativitate,

geniu gi originalitate

rNovATrECaracter nipah imbunbtSlit

ARHITECTURA - DE LA GREEN

tA CIRCUTARlVlateriale alternative

pentru un design circular

SMART HABITATtoresight - Upgrading RURAL

ARHITECTURI EMERGENTE

Mix de raliune gi sensibilitate

5t525456

14

t6202A

30

3640

46

58

62

48

50

70

Sumar #l 92 octombne-noiembrie

PROIECTE

78 One Herbstrdu Plaza. lnterior urban

92 ARGUS

100 FrumuseleorganicS.

La TOYA - o casd in Bucuregti

110 Dofinteriors Office. O mansardd albd, luminoasd

116 Elegania imperialS Tuya.

Design romAnesc la Viena

122 Food court Mega Mall - suflul fresh

al excepliei de la regul6

130 Doud galerii noi: un culoar 9i o fAntAna

sunt transformate in ,,tunel al timpului"

158 Acasb. Nimic in plus, nimic in minus

164 lmagine pdstratd de generalii.

Casa bunicului lvlaftinho

168 lnsula insolitd

TRAVEL DESIGN17O Din Transilvania pAnd in Spania, cu popas in UK:

vederi bucolice incandtoare171 Timpul are incd rdbdare. in Transilvania, la Vlscrl 32

172 THE PlG, Testaurante cu camere

sau invitalie in Anglia rurala

174 La Molino Tejada se aude sunetul naturii

in variantd cantabrica

DESIGN176 Rural.RO:in ceutarea legbturii dintre designul

actual gi megte$ugul tradi{ional - Batem fierul

la conacl", KraftMade, Colindaria

1A2 Extrem de sugestiv gi incredibil

de minuiios: textile XXI - Ana Maria G6mez,

Tropel, Raw Edges, Assemble

I38140144148150

DOSARRURAL c6teva intrebdri deschise

Cer[cJul de la Bunegti

Refacerea u nei case

Ferme calde. Centru Ecvestru in Sansimion

,,... gi-apoi au venit hippiofii..." sau povestea

satului Bussana Vecchia

154 Arta urband in mediul rural

$coala de la Piscu - un loc viuAdriana gi virgil scripcadu, o famirie cu preocupariin rumea artei - ea istorc de and, er scurDtor - triiescde t 3 ani la piscu, un fosr sat de otari dtn varfuijudelutui llfov [36 r, J. gr.r"iiij"i. ii ;,"r; o.rd;;aici un spaliu currurar viziiat foarte murt de.copii, dar 9i de aduili ca;; ;;; sa petieacd ,,i iirpl" pi.rr*megtegugului oldritului. Locur cuprinde^ateriere, o micd gcoard primara, expunere de ceramice Iardneascdlocal6, toate se adund sub denumirea $coara de a e,scu. in"epana cu ani t z o t z, g"o. u de ra piscu apdqit in cel mai ternerar proiect al sdu, ridicarea unui muzeu_gcoale: Muzeul Oalelor de pisc

lntervtu realtzat de loana lanclr

Cend ali vdzut satul piscu intaia oard, cum erape vremea aceea, ce s-a schimbat de atunci?Am ajuns prima datd la piscu in 2004. Era o varb toridE $i nol eram incAutarea unui loc in care sd ne stabiim cu familta, in afara ora$ului. peatunci, curentul de plecare din ora$ era la inceput. Am gdsit un sat linigtit,fdrb trotuare, cu $anludle pline de corcodugi in rod. if scuft timp aveamsd aflem cA nimerisem intr un fost sat de olari. De atunci $i pend azi, satultot linigtit, fdrb trotuare gi cu corcodusi a r6mas. S-au ridicat ceva case''roi s s-au ddrarat ceva casp vec1i. in 2004. ucrau g otari, acun nailucreazd doar 3. Cateva familli de,,boieri de la oras', s_au mai instalat deatunci in sat, ar gura lumli tot nu prea ifle ege... de ce?

Ce v-ati imaginat ce veli face in sat/cu casa?De cand am aflat cd este un sat de ola|, anr gt ut cd ne vom ocupa depatrimoniul cultural al satului $i de educatle. Aveam pe atunci doi copiipresco ari gi ne gandeam cb a lucra cu coptii din comun tate era un modde a ne integra 9i a ne face utili. if 2007, am avut pr mul nostru proiectcu finanlare AFCN. Cat prive$te casa, am vAndut !n apal.tanrent pe CaleaMogilor la etajul Z $i a$a am pornit cofstruclta la piscu. Casa gi atelierul desculpturd au fost ridicate in 200b la ro$u, apoi, incet incet, s_au flnalizat pemasurb ce deveniserd deja utile, ad6postlndLt_ne traiul $i munca. Am avutgansa de a lucra cu un aftitect cu cate ne_am inte es de minune, CristianBdlan. Casa pe care dorea els-o constTuiascd era cea pe care ne doteanlno s-o avem. l\,45 mir mereu cum de casa ne impline$te intr_atat nevoile.de parcS arhltectul ar ft v6zut prin timp cunt va fl v ata noastra peste I0_l5 ani. Fami ia a crescut, la parterul casei funciio|eazd de 9 ani o foartem cd gcoalS pdn]atd.

Cal a durat de la prima vizitd pane sa vd mutatisd demarali $coala?in vara 1ui2004, am cumperat terenul, in 2005, s-au ddicat clddirile la rogu.ln 2006, am inceput sd locuim la piscu, prime e 6 luni... intr_o rulotE. in2006, inajnte de Craclun, am ntrat in casA, aga cum a fost. proiectele in satle-am inceput in 20A7 , iar in 2011 s-a deschjs gcoala prima16 Agatonia.

r6 AGENDA

Ce are special atelierul/$coala/locul?Ce care vin aici - gi vin mulli spun cel mai adesea cd simt o linigte apafte$i ur sentiment de conectare cu frumuselea obiectelot care ii animd.Peisajul - c6mp deschrs cu capdt de perspectivA, N4anestirea Ti96neqti _vara lanud de greu gio liniea odzontuluijoasd, cu mult cer deasupra. Apotuniversul artistului, pe care il descoperi plenar odat6 intrat in atelierul desculpturd gii observi apoi fragmentat in orice ungher alcurtii.l\,4aterialeincea ma' Tare pa.Ie t-noase: ca-anida. olane. tern, st.cl;. O at-iteclurainspiratd de culele oltenegti 9i totodatd funclionaia in contemporan.

Ce anume face din piscu un sat?Piscu este ince un sat. prin felul in care este structuratd locuirea. inmajoritatea zonelo[ cdmine]e de casd sunt cele secu are. Doar asfaltlllrupe acum legdtura fluidd de glod 9i iarbd dintre po(ile de peste ulild.Satul este incd parcd plantat in natura care nundd locuirea cu culori,sunete $i miresme. ln zilele de sdrbbtoare ulilele forfotesc incd de femeicu tdv incetcate de mancare de pomand. Toamna miroase a fum defrunze, a zacuscd gtrachiu, iar zorii zilei este intampinat de triluri de p6sdriSi strigbte de coco9. Lumea se adund incd la prveghiuri gi duminica eincd zl de odihne.

Ati continuat se inviali satele, transferand, intr_un fel, sulletulde la Piscu la Tigdnetti. Cum v-ati apropiat de acel loc?La inceputul anului 2018, a ifiliativa gcolii de la piscu, satui piscu s-ainfrdlit cu un sat de dincolo de prur,

Jigdne$ti, un fost sat de olari dlnvechii codri ai Basarabiet. impreun6 am dezuoltat un proiect de cercetare$r valorizare culturald a patrimoniului Iocal. La fgAnegti arn descoperitun sat cu mult mai sat decat pscu. pe langd logistica satului de demult.rdmasb aga dtn pricini financiare - drumuri de tard, intunerlc pe strdzinoaptea am gAsit aici o contunitate in care se pdstreazd parte dintreobicejurile vechi. La Jlgdne$tl se lin inca 7 hore pe an. Horele se linln centrul satului, cu participanli de toate varstele, la Rusalii se curitifantenile $i se impodobesc cu crengt de tei, iar feciorij sunt incd onorati lavarsl. TaLJriraL,i 'ti'to s;llat, pe brale si Lrali i- T,,locu, norei.

OCTOMBRIE. NOIEMBRIE2OT9 ]7

'-u

pe treptele N/luzeL ui Ateli€r zesrE lgane$ utr . Foto 7- I 1 : Dtana labragu

Cum s-a transformat gcoala ln muzeu?lncd de la prima descindere, de c6nd am inceput sd descopedm oalelevechi ascunse prin podurile oamenilor ne-am gandit - gend in oglindecu cel de la Piscu - cA ar fi frumos ca in sat sd ta nagtere un muzeu. gicei de la Tigdnegti i$i doreau asta, atat c6 nu gtiau cum sd 1nceap6. incurtea g rnnaziului nou de la TigAnegti se aflA vechea qcoald, o clddiredin piatre, ridicatd in anii '60, care a fost, pe rand, $coald genera16, scoaleprimara $i, intr-un final, gr6dinitd. La inceputul lui 2018, aceastd clddiredevenise un depozit aJ gcolij noi. in vara lul 201I, vechea gcoale a fostdezbrdcata de straturile succesjve de tencuieli, vopsele gifaianF gi a fostirnbrecatd a interlor intr-o haine noud de tencuiald de pdmant $i apoivaruit6. Podelele au fostscoase giinlocuite cu pl6ci ceramice. intr_un hei_rup neagteptat, cot la cot cu un grup bine legat de localnici _ angajatiai$colii $i ai primEriei - locul s-a ttansformat intr-o lunA intr-un spatiu curat,cu date vizuale de cadru muzeal. Aici au fost aduse treptat obiecte, intrecate cele mai puternjce: trei troile de secol XlX, recuperate din cimitirulsatului $i restaurate. VirgilSc pcatiu a gandit conceptul de expunete 9i acoordonat etapele de lucru.

De unde au venit tiglele de pe jos?Tiglele au venit chiar de Ja piscu. SLtnt ligle de acoperi$ carora le_a fosttaiatA curbura transfotmandu-se astfel intr-un pavimentfrumos. Aventura

r8 AGEIDA

cea mar€ a fost transportarea lol din spaliu UE in spatiu non UE: acte,telefoane, vam6, dec aralii....

Ca oameni au lucrat?Echipa de lucru de la muzeu a fost formatd din cca.l5-20 de oameni,majoritar femei. Tigdne$tiul este un sat condus de femei, multi dintrebdrbalifiind plecalila muncdin strdjndtate.Au lucrat latencuieli,la $paclu,la m6turd, la toate, doamna prima[ secretara de la primrie, directoarelede la $coald $i grddini1d... in Romania nu cred c6 s-ar fi putut intAmplaaga ceva. Pe 16 septembrie 2018, intr-un scenariu aproape neplauzibilpentru noi, cei care cunogteam care fusese punctul de pornire, seinaugura prima forme a muzeului, cu o parlicipare numetoasd din partealocalniciJor gi a unei echipe culturale din judelul llfov

Cum a fdcut Virgil basorelieful? Din ce material?O prolocare a fost punereaTn valoare a sobelon aceltip de sob6 incorporatd inperete care inceLegte simultan doud incbperi. Cend le-am gdsit aceste sobeerau imbdcate in faiantd. Noi am decapat faianla Si le-am f6cut o tencuialede pdment, cu paie tocate qi balegd de cal. in una dintre inc6peri, pe sobda fost modelat un relief cu Adam $i Eva, dup6 un desen realizat de o fetiF,inspimtde o icoand pesticld. Desenul incjzat in tencuiald a fost transformat inrelief cu ajutorul aceluia$i material combinal apoi acoperitcu o mend de va[

*:]i

UrbanEye Film Festival 6: despreinfluenla naturii asupra mediului construitUn festival deosebit in peisajul evenimente or cinematografice bucuregtene, UrbanEye Film Festival [6 t 0 no]embrie]ajunge in 201I la cea de-a gasea edil e. Ocazla de a vedea documentare drn toata umea se va comt na, ca in fiecarean, cu dezbaterl 9i evenirnente speciale. Tema edil ei curente trateazd influenla naturii asupra mediului construitgi chestioneazd modurle in care putem ntegra natura in vietile noaste urbane. Nu lipsesc filmele despre arhitec!contemporani de refer n16, lista ternelor fiind completata de f lme despre clddiri reprezentative ale epocir socla|ste.ln continuare, o scuftd seleclie a filrnelor pe care nu le vorn rata in acest an a urbanEve Fr m Festiva

Text: lvlanuela Zlpig ; Foto: courtesy of UrbanEye Fin.r Festival

fhe Human Shelter, r. Boris Bertram (2Ol B)Un documentar sensib I care pune sub upd o inttebare fundantenta d

adresatb atat on'renirii iftregi, cat g punctual, arhttectior: ,,Ce inseamn6de fapt acase?" Regizoru a cblEtort 9i a filmat pe patru cor-ttnenteintelnind oamen diferii $ tot atatea moduri de locuire. intr o lumedomi|atd de c nism Sr materia sm, poezia gi novalia nu au dispErut d nmodul in care locuim gi ne construim ideea de ,,acasb,.

Anthropocene: The Human Epoch, r.Edward Burtynsky,Jennifer Baichwal, Nick de pencier (20 t 8)Docurne|taru canadan trateazd un subiect afat mai mult ca orcafdpe buzee tuturot: schimbarea climaticb g consec ntele catasttofa epe care le experimentbm d n cauza interyenllei omu ui in naturE. Trd m,dlpb cum sust n oameni de stiinld, in Aftropocen, o epoc6 geo oq cbin care oamef i su|t principa ii responsabili a permanentei sch mbbrip afetare. Utmdr nefaste ptecum incdzrea globald |e sunt reamntteintr o ma| ed ci|ematografcd ce rd.fafe pe retinb 9 in cor]Et nle.

yelting Souls, r. Frangois-Xavier Destors (20I g)lntr-o ume care a supravieluit pAtlnd (incdl un cost foade mare dup6catastrofa nuclearb de a Cernobi , regizorul Frango s-Xavier Destors ne

20 AGENDA

nvtd iftr o cb dtorie cinematografcd la Nor sk, ,,un oras SF',. Deseuriindustriale g ocutori care se simt prin$iint-un,,vortex' iatb atrnosferadin acest ora$ tox c situat deasupra Cercu ui polar arct c. DocLlntentaruiobservd 9i redi cu un ochi atent poezia vieli df Norjlsk, probab unuldftreceernai nepr etenoase agezdt i in care se poate locu pe paret6.

Natun Urband -fhe Brachen ofBerlin,r. Matthew Gandy (2017)Flmul spune povestea postbelicb a Berlinulu in cel rnai inedit mod cuputlnld, pdf intermediu plantelor sale, sau, rna bine zis, a vegetalieiurbafe spontane, a natu i care se incdpElaneazd sa apard in cee maiinsolte locuri 9i in forme inedte, prlntre betoane. E o realitate pe careorasee vor trebui sd Ste sb o protejeze $i la care ne putem tapoftaavend in vedere cE re bucurAm de existenla parculu Natura Vbcbrestiin Bucuresti.

City Dreamers, r. Joseph Hillel (2O18)Flmul ne aduce fald in falb cu fasc nanta poveste a patru arhitectecu peste 60 de afi de expetienla caTe nu au incetat sb viseze. s;cofstru asc5 $i sA facb p on erat iftr o profesie domi|atb foarte mu ti ande bdrbali. Sb le cunoa$tem, a$adat pe phy lis Larfbed, Blanche Lemcovaf Ginkel, Cornelia Hahn Oberlander si Denise Scott Brown.

ry. .*i

-.rtr lVEf ue la Zip 9 , Fotlr Matthew lvl inraf

Olifur Erassoit, itcesttr!{Jcaf E alle l]ontempora|-., a amplasat jn pro\n taieit CentrL !l Chi]sc dr San Ftanclsoo cinc sfete ftci.lce pLlsi la.rrpt iflprelfi cLr otel iroxrdabl stci arginL fibd de sl0E LED Lrr ,'lta!|Elit arlstLtu is arrd..zo danez a a rplasirL cele cifci slere nek cc

i-le cite c|ci meit irilllfte iftro tora simbo icij. F-.ca e.lntre acesica.sre iji evizuti cU cijte o ogl f dij c l cLt ari i|cadr aii de LED Ui astfe i|cijl'e|aie .lftre oglfzi va r,.1lecLa i sfetc e vecite Ol ciit-. i|.lr.znesie s;i

o .o

; it-:slars're a tca Litl ir plOprle si lete O calilo re. cr p|ntr un rned t rulel! tifpLtlLt, contactLll c! p I orcctLt .tec//r!r slrlte/e,s estc s o oDorrL|t tale d.l

. AGENDA

Seeing spheres, Olafur Eliasson, o pauzeurband a oglindirii in propriul oras

ir fc observa dn exLe o: nLclesitidepe-ceplies liiscare Oaf! Efsso|i pune pe treciiot! coirrernporaf if faia VZLlalzit cle sino ll contexLLtrefectir !ropriltu otas I calter E d-.v[]e astlel c0 patirc panL a acitartisirc, dal nta a]es conltle|t d€ ro !l Jte cate fiecf re.li|tre toi i j!c:rll inpropr r e viet s in soc ctatea if catc tl.ii m ,,S.eeing spheiel estc Ln spat rpLrbrc ca e ic i|cUdc st care inclde inLrltiilrdlfi ,.

isi exp ici artstli irstalata ,Nri de outine or pet.epem spati! publc ca lil|d llLr ncgaLv i|oras. vizLtt dl|tl o masl|ai sau if l mp a.. |e il rdrepti I cil e un oc anLtnteS.reritg .iprel€'s oicri Lrn 0c de pa|zi tfde ie poii v,j.lea dlt erteror calla|le aclvi ill soa eiate

Solulii de automatizare Somfy pentrufalade eficiente energetic

: ecare clSdire este unic6 I trebuie sd respunda cerinlelor proprietar lor

: ocu torilor pe toatb durata existefte sale.

Crcden in construirea de clddtri inteligente, care se asigure starea det ne a localarilar, iar ptin solu{iile Son, de autanatizare a echipamen-:aiar de unbrire salard, a notoarelor ti a sistenelar de control centralizat,

tie n aceste atribute ;i, in plus, imbundtdttn in nod semnificativ per-'J(nanfa energetjcd a ladelor'l susline Vlad Rovo, Country N4anager

Somry Roman a $i l\4oldova.

Se $tle c6, a ora actuad, clddrle dn UE utilzeaza aprox mativ 400/0

i n tota u energie consumate, iar provocarea spec al Qt lor d n doineniu:ofsu in gesirea solulie optime care sd as gure atet confotul locatar.r s accesu a lurninA naturalb beneficS, cat$i efic enla enetgeticdicest fapt nu este deloc surprinzbtor, avand i| vedere cb no e reg e-rent6ri g cerinte d n domen u performanlei energetlce ptesupun

:xigenie tot n'ral n-rar.

lele nra noi reg ementdri la nvel europea| nstitu e necestatea in-sia 6ri unui s stem de umbr re automatizat deoarece, pe|tru a obline:,",antaje nrdsurabile sem| fcatlve de pe Ltnna umbtit so are, automa-

:zarea acesteia este vtale TotodatS, standardul SR EN 17037:2019 -irmlnatul natura aL cddir or, recent aprobat in Romana, aduce no

-ecomandarl pentru proiectatea fatadelor in vederea atiIger i unui nive

supeiior de coffot pentru locatar pr n utilzatea efcientb a um ni na

iLrra e I reducerea disconfotului vzua cauzat de strdluc te.

Solulii pentru fatade performanteFaFdee cu gean clat pe care sunt nsta ate sisten]e de untbdre so

a16 motorzate, precum ruourl, jaluze e venelene exterioare, perde e,

la uzele de intedo[ gi caie sunt gestionate pr n interrnediul L]nei intet-fele de contro centralzat teptez ntE souia optimd pentru conecta-rea utiizatorilor fnal lamedul exterot.Ofetd accesul oDtm la ltmina

faturalS, protejeazb cldd rea si locatar i de um na d rectd atunci candeste nevo e, iar gral e funct onedi sistemului de umbr re in tandem cLl

sisternele centralzate de c matizate gi um nat, se pot oblne economisemn f cative de efetgie.

Prncipalee avantaje ae umbriri solare dna.fice constau ir creareacond tilor ldea e de locuit Si de ucru Q cre$terea gradu u de confoft9i productivitate in clddire pr n opt m zarea consumului de energ e prin

ntemedlu une s ngure so ui i integrate.

Se prlmesc ifformai I in timp rea de a divers senzod fde soare, de vant,de temperatufi, de prezenid etc.) care se comb nd cu seteri bazate pe

cerinlele administrator or sau ocatar lor c ed ri .

So uliile de umbrire solarA dinam ci Somry sunt scalab e pentru fiecare t p de proiect, offce, rez denla, educatio|a, rned cal sau d n

domeniu hote e[ precum 9i adaptate d verselor conditii climaticem-^relr in sch mbar-.

in contextul noilor reg ementdri, aceste so utr i pot contr bui sernn fcativa oblinerea acreditbrior prvnd efcie|la energeticE $ cor]fortul oca-

tar lor: BREEAI\4, LEED Green Star WELL s.a..

De asemenea, solulie SomR/ de control d namic al umbr rii solare, pre

cunr Animeo, pot fi folos te fe in tandem cu produse cu ptotocoa e e

Som\4 fie cu protocoale desch se, precum KNX Si LON. Solulile se pot

integra pent.u a cornunica cu Sisteme e de i\4anagement a ClSdir lor

IB]VSI, de exemp u, pdn nterfata Bl\4S ded catd BACnet.

Somry este derul mondialin furnizarea de sisterne de control automatzat pentru tehn ca de umbrire 9 acces in locu nle $i clddlri comercia e,

iar a-u oLF.la a^t\e s.",; 50 oe a1t pc p a nte rldl ot al. ir Ro-a ra.

compan a Sornry a fost infinlat6 in anu 2006, iar in prezent acoperAcer n1e e p elei la nivei nalional pr n ech pele din Bucuregti $ Bragov dar

Si prif releaua de paftenet si reprezentanlt tettor a i.

www.somly.ro, www.somfy.lolproiecte

OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2OI9 2: