PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC JUDEŢUL ARGES 2013 – 2020 Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, prin colectivul: Inspectoratul Școlar al Județului Arges Ion Georgeta Neagu Gabriela Direcția Județeană de Statistică Argeș Dobrin Adrian AJOFM Argeș Dumitrescu Cristian Instituția Prefectului Argeș Ionescu Marius SC NEW DESIGN COMPOSITE SRL Piteşti Doru Olimpia A.O.A. Argeş Şerban Alexandru S.C. SUBANSAMBLE AUTO S.A. Piteşti Meianu Mihaela Agenția Județeană pentru Prestații Sociale Argeş Bădescu Victoria Universitatea Piteşti Lazăr Mircea SPIP Piteşti Biță Cornelia Asistența şi coordonare metodologică CNDIPT Bucureşti, Filiala Târgoviște Suzana Camelia ILIE Rodica ALBU 3
Transcript
PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRUDEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PROFESIONAL ŞI TEHNIC
JUDEŢUL ARGES2013 – 2020
Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, prin colectivul:
Inspectoratul Școlar al Județului Arges Ion GeorgetaNeagu Gabriela
2.1. Situația prezentă...........................................................................................................92.1.1. Populația totală. Dinamica generală....................................................................92.1.2. Distribuția pe medii rezidențiale (urban/rural)....................................................92.1.3. Distribuția pe sexe.................................................................................................92.1.4. Structura pe grupe de vârstă................................................................................92.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidențiale..........................................102.1.6. Structura etnică....................................................................................................112.1.7. Mişcarea migratorie.............................................................................................11
2.2. Proiecții demografice.................................................................................................122.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicații pentru ÎPT...................12
3.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB).........................153.1.2. Productivitatea muncii........................................................................................163.1.3. Firmele din județ. Dinamica, repartiția sectorială şi pe clase de mărime......163.1.4. Investițiile brute ale unităților locale active din industrie, construcții, comerț şi alte servicii.....................................................................................................................17
3.2. Informații parțiale........................................................................................................183.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerințele de competitivitate.......................183.2.2. Cercetarea – dezvoltarea.....................................................................................193.2.3. Industria................................................................................................................193.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicații şi de mediu...203.2.5. Agricultura............................................................................................................213.2.6. Silvicultura............................................................................................................213.2.7. Turismul................................................................................................................213.2.8. Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan
213.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicații pentru IPT............................24
4. PIAȚA MUNCII....................................................................................................................274.1. Indicatori statistici ai pieței muncii...............................................................................27
4.1.1 Participarea la forța de muncă................................................................................274.1.2. Structura populației ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional.............304.1.3. Structura populației ocupate civilă pe principalele activități ale economiei naționale.............................................................................................................................324.1.4. Numărul mediu al salariaților si al muncitorilor pe activității ale economiei naționale.............................................................................................................................33
4.2. Informații parțiale........................................................................................................344.2.1. Analiza comparativă pe ocupații a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM........................................................................................................344.2.2. Evoluțiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM ( aspecte critice in contextul crizei economice şi financiare).........................374.2.3. Proiecția ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete).........374.2.4. Proiecția cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)...42
4.3. Concluzii din analiza pieței muncii. Implicații pentru IPT.......................................504.3.1. Principalele constatări desprinse din informațiile din AMIGO la nivel regional.............................................................................................................................................504.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanța Forței de Muncă (BFM).............................................................................................................................................514.3.3. Concluzii din analiza structurii populației ocupate civile)..................................514.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupații a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM............................................................................51
4.4. Implicații pentru IPT....................................................................................................52
4
5. ÎNVATAMANTUL PROFESIONAL SI TEHNIC DIN JUDEȚ..............................................555.1. Indicatori de context...................................................................................................55
5.2. Indicatori de context specifici....................................................................................605.2.1 Contextul demografic şi populația şcolară.......................................................60
5.3. Indicatori de intrare.....................................................................................................615.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic..............................................615.3.2. Resursele umane din ÎPT....................................................................................615.3.3. Resurse materiale şi condiții de învățare..........................................................63
5.4. Indicatori de proces....................................................................................................635.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcțională în ÎPT..........................635.4.2. Asigurarea calității în ÎPT.......................................................................................655.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere.......................................................................65
5.5. Indicatori de ieşire.......................................................................................................665.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educație şi formare profesională........665.5.2. Grad de cuprindere în învățământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste).................................................................................................................................665.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educație ISCED....................................675.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educație ISCED................................................685.5.5. Rata de succes.........................................................................................................695.5.6. Rata de tranziție la următorul nivel de educație...................................................705.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație.............................................705.5.8. Procentul elevilor cu nivel scazut al competentelor de citire/lectura (PISA). . .715.5.9. Ponderea populației cu vârste cuprinse între 20 – 24 ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior............................................................................735.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populației adulte (25-64 ani)........73
5.6. Indicatori de impact....................................................................................................745.6.1. Impactul sistemului de învățământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului............................................................................................................................745.6.2. Rata de inserție a absolvenților la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educație..............................................................................................................................745.6.3. Gradul de utilizare a competențelor dobândite de absolvenți la locul de muncă 74
5.7. Oferta şcolilor din ÎPT județean.................................................................................755.7.1. Evoluția planurilor de şcolarizare......................................................................755.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare)..................................765.7.3. Proiectul planului de scolarizare pentru anul şcolar următor. Ținte pe termen mediu pe domenii de pregătire........................................................................................785.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulților............................................805.7.5. Rețele şcolare......................................................................................................815.7.6. Parteneriatul cu întreprinderile...........................................................................81
5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT județean........................................................826. MONITORIZAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI 2009-2010...................877. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA...................................................................................................................................908. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI...................................929. ACTIUNI PROPUSE – PLAN DE MASURI.........................................................................9610. GLOSAR DE INDICATORI PRIVIND PIAȚA MUNCII....................................................101
5
CUVÂNT ÎNAINTE
Planificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învățământ profesional şi tehnic (IPT) are caracter național şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.
Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuției învățământului profesional şi tehnic la tranziția rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.
Aspectelor mai sus menționate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migrației externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România.
Învățământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educației: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerințelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio - profesională. În aceste condiții învățământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învățării pe parcursul întregii vieți, care este imediat urmată de învățarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerințele acestuia.Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forței de muncă şi tranziția de la şcoală la viața activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă. Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:
- Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ (PRAI) – realizat la nivel regional. - Planul Local de Acțiune pentru Învățământ (PLAI) – realizat la nivel județean.- Planul de Acțiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învățământ la nivelul
comunității.Scopul Planului Local de Ac ț iune pentru Învă ț ământ (PLAI) este este de a îmbunătăți
corelarea dintre oferta învățământului profesional şi tehnic şi cererea socială, în acord cu nevoile de dezvoltare județeană şi a resurselor umane în perspectiva anului 2013.
Cele mai importante roluri ale PLAI sunt: să analizeze în profunzime contextul județean; să se concentreze pe problemele specifice ale sistemului de învățământ
profesional şi tehnic de la nivel județean; să stabilească prioritățile, țintele şi acțiunile la nivel județean pentru dezvoltarea
învățământului profesional şi tehnic; să contribuie la realizarea țintelor stabilite la nivel regional; să ofere feed back pentru planificarea ofertei IPT la nivel regional să furnizeze un cadru general pentru elaborarea şi armonizarea planurilor
strategice ale scolilor; să faciliteze luarea deciziilor la nivel județean pentru restructurarea rețelei şcolilor
învatamântului profesional si tehnic.Anual, PLAI sunt actualizate de către CLDPS şi aprobate de către Consiliul de
Administrație al ISJ.PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând:
Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală (nivel de județ) structurate pe domenii ocupaționale şi nivele de calificare;
Măsuri de raționalizare a rețelei şcolare ; Planul de şcolarizare al şcolilor IPT; Măsuri complementare de formare profesională continuă;
1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.
6
Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea integrării lor în sistemul general de educație;
Măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculumului în dezvoltare locală;
Măsuri privind susținerea investițiilor în infrastructură şi echipamente didactice;
1. REZUMAT
Planul local de acțiune pentru învățământ (PLAI) – din Județul Argeş este un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învățământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, elaborat de către principalii actori ai pieței muncii. Scopul planificării este acela de a asigura o mai bună corelare a ofertei de formare profesională cu cererea actuală şi viitoare de abilități şi competențe pe o piață aflată într-un continuu proces de schimbare. Primul PLAI a fost elaborat în noiembrie 2003, având ca orizont de timp anul 2010.
Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social în IPT (CLDPS) sunt structuri manageriale consultative în sprijinul inspectoratelor scolare judetene. Atribuțiile CLDPS vizează, între altele:
analizează şi avizează propunerile prezentate de Inspectoratul Şcolar privind rețeaua şcolară şi planurile de şcolarizare pentru învățământul profesional şi tehnic;
oferă, la nivel județean, cadrul organizatoric şi monitorizarea modului în care se realizează parteneriatul social în formare profesională;
facilitează identificarea reprezentanților instituțiilor cu atribuții în realizarea consilierii, orientării şi informării privind cariera;
promovează proiectele inițiate de unitățile de învățământ ce vizează dezvoltarea resurselor umane finanțate din fonduri UE sau alte surse şi colaborează cu unitățile de învățământ în elaborarea şi aplicarea acestora;
identifică şi promovează acțiuni ce vizează tranziția de la şcoală la locul de muncă al absolvenților, în vederea realizării integrării socio-profesionale a acestora;
participarea, prin reprezentanții desemnați la cererea Inspectoratului Şcolar, în structurile instituționale constituite în programele de dezvoltare regională şi alte programe pentru dezvoltarea învățământului profesional şi tehnic;
avizarea componentei locale a curriculum-ului pentru învățământul profesional şi tehnic
realizează actualizarea şi monitorizarea Planului Local de Acțiune pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional şi Tehnic (PLAI);
asistarea unităților şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS; realizează monitorizarea Planurilor de acțiune ale şcolilor (PAS)
Actualizarea PLAI a fost realizată în cadrul Proiectului ”Corelarea ofertei educaționale a învățământului profesional şi tehnic cu cerințele pieței muncii”. Actualizarea s-a realizat pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al României 2011, date furnizate de INS) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Argeş şi AJOFM Argeş).
Evoluțiile imprevizibile ale pieței muncii şi economiei din ultimele luni, în condițiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea pieței muncii la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI ACTUALIZAT ÎN ANUL 2011 capătă un grad foarte ridicat de relativitate.
În scopul de a realiza corelarea cererii pieței muncii prezentată în capitolul 4 cu oferta de formare profesională inițială prezentată în capitolul 5, membrii CLDPS Argeş au realizat o Analiză SWOT a corelării cererii cu oferta, după care au prezentat principalele concluzii şi recomandări necesare alcătuirii unui plan de acțiune în capitolul 9.
În urma analizelor din prezentul document, s-au desprins următoarele concluzii: În proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2011-2012 domeniile
nealiniate cu țintele stabilite de membrii CLDPS Argeş, în urma studierii cererii pieței muncii locale şi a altor informații parțiale, sunt următoarele: economic – planificat 6,5%, față de ținta de 9%; turism şi alimentație - planificat 3,6% față de ținta 7%.
7
În proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2011-2012 domeniile aliniate cu țintele stabilite de membrii CLDPS Argeş, în urma studierii cererii pieței muncii locale şi a altor informații parțiale, sunt următoarele: estetica şi igiena corpului omenesc, mecanică; construcții, instalații şi lucrări publice; industrie textilă şi pielărie. Pentru anul şcolar 2011-2012 domeniile care mai trebuie aliniate cu țintele stabilite în urma studierii cererii pieței muncii locale sunt următoarele: fabricarea produselor din lemn – planificat 5,8%, față de ținta de 3%, electronică automatizări – planificat 8,6% față de ținta de 7%, electric – planificat 8,6% față de ținta de 7%; comerț 5% față de ținta de 7,0%.
Rata de succes este în creştere față de anul şcolar trecut pentru învățământul gimnazial şi liceal.
Există parteneriate active cu agenții economici, Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă, autorități şi alte organizații care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenților – prioritate permanentă a managementului şcolar.
Un număr de 3 unități de învățământ IPT la nivelul județului au beneficiat de reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanțările Phare TVET (2004-2006)
Instrumentele de asigurare a calității s-au generalizat în toate şcolile IPT. Rețeaua şcolară de învățământ obligatoriu acoperă întreg teritoriul județului.Au fost identificate însă şi aspecte pentru care se impun măsuri ameliorative: Deşi rețeaua şcolară este acoperitoare pentru județ, există dificultăți în
acoperirea cu profesori titulari în unele domenii, deşi se remarcă un număr mic de profesori necalificați.
Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunitățile locale şi număr mic de cursuri de formare profesională continuă desfăşurate.
Accesul la educație pentru elevii cu handicap a crescut datorită infrastructurii corespunzătoare a şcolilor ÎPT.
Număr suficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari, 20 din totalul de 24 unități ÎPT existente.
Oferta şcolară se armonizează parțial cu piața muncii.
8
2. DEMOGRAFIE
Populația reprezintă un element esențial al devenirii umane. De mărimea, dar şi de calitatea populației depind toate procesele socio-economice dintr-un anumit spațiu social.
2.1.Situația prezentă
2.1.1. Populația totală. Dinamica generală.La 1 iulie 2010, județul Argeş număra 639157 locuitori. Din punct de vedere al numărului
de locuitori, acest județ este al doilea ca mărime, deținând 19,16 % din populația regiunii. Tab. 2.1.1
Datele statistice furnizate de INS evidențiază o scădere a populației județului în perioada dintre ultimele două recensăminte (1992 şi 2002), cu tendință de ameliorare după 2002 ,când procentul
de scădere al populației în 2009 comparativ cu anul 2002 a fost de -2,11%,
iar față de 1992 a fost de -6,17% (v. Anexa 1a).
2.1.2. Distribuția pe medii rezidențiale (urban/rural) Tab. 2.1.2
Pe medii de rezidență, la nivel județean, preponderentă este populația rurală (52,3%).
În ceea ce priveşte repartiția pe medii de rezidență, la 1 iulie 2010, 47,7% din populația județului trăia în mediul urban şi 52,3% în mediul rural, față de 41.4% şi respectiv 58.6% cât se înregistra la nivel regional.
2.1.3. Distribuția pe sexeStructura pe sexe indică pe ansamblul populației la nivel județean o uşoară preponderență a persoanelor de sex feminin (51,32%), puțin peste media națională şi regională (v. fig. 2.1.1). La nivelul județului Arges se constată că procentele privind distribuția pe sexe a populației, din punct de vedere demografic sunt apropiate de procentele la nivel național şi regional..
Conform datelor statistice la nivelul anului 2010 (v. tab.2.1.2), judeţul are un grad relativ bun de urbanizare (47,7 %), fiind al doilea ca valoare din regiunea Sud Muntenia.
Sursa: INS
Sursa: INS, Populaţia României pe localităţi la 1 iulie 2010
Fig.2.1.1, Sursa: INS
2.1.4. Structura pe grupe de vârstă Fig. 2.1.2. Structura pe vârste a populației poartã
amprenta specificã unui proces de îmbătrânire demografică, marcat, în principal, de scăderea natalității, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populației tinere (0-14 ani), şi de creşterea ponderii populației vârstnice (de 60 ani şi peste). (v.Anexa 1a). Județul Argeş are cele mai mici ponderi pentru grupa de vârstă de peste 65 ani (14,9%), având însă cea mai mare pondere (prin numărul şi ponderea populației) din grupele de vârstă din intervalul 30 -64 ani (50,5%) – v. cap.2.1.4 din PRAI. La nivelul anului 2010 cea mai mică pondere o au grupele de vârstă între 15-29 ani , grupe care influențează
IPT.
2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidențialeFig. 2.1.3
La nivelul județului Argeş se remarcă o distribuție pe medii rezidențiale urban, 47,66% față de rural, 52,34%. În mediul rural ponderea populației vârsnice este mai mare decât cea din mediul urban de 0,7 procente.
Sursa: INS, Anuarul Statistic al României – 2010
10
41.44
58.56
47.66
52.34
38.51
61.49
30.85
69.15
31.15
68.85
38.51
61.49
50.36
49.64
33.60
66.40
SudMuntenia
Arges Calarasi Dambovita Giurgiu Ialomita P rahova Teleorman
Structura populaţiei pe judete, sexe şi medii, la 1 iulie 2009
URBAN RURAL
14,36,17,57,3
50,0
14,8
13,36,18,28,4
49,6
14,4
15,36,16,86,4
50,4
15,1
TOTAL URBAN RURAL
Structura populaţiei pe vârste şi medii rezidenţiale la 1 iulie 2009 în judeţul ARGES
0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani
Structura populaţiei pe grupe de vârstă, la 1 iulie 2010
14,7 14,3
5,77,4
6,9 7,2
48,5 50,5
14,9
5,67,6
16,7
0%
20%
40%
60%
80%
100%
Regiune Arges0-14 ani 15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-64 ani peste 65 ani
Sursa: INS
Sursa: INS Fig. 2.1.4.
La nivelul județului Argeş grupele de vârstă,,0-14” ani, ,,30-64” ani, şi ,,65 ani şi peste”au ponderi mai mari în mediul rural decât în mediul urban( cu 2 puncte procentuale, 0.8 puncte procentuale şi respectiv cu 0.7 puncte procentuale). În schimb la grupele 20-29 ani sunt ponderi mai mari în mediul urban decât în cel rural. Grupa de vârstă 15-19 ani care în următori cinci ani va pătrunde pe piața muncii prezintă aceeaşi pondere atât în mediul rural cât şi în mediul urban ( 6,1 %).
2.1.6. Structura etnică În urma Recensământului populației din 18 martie 2002 a rezultat că 98,4% din
populația județului este de naționalitate română, minoritățile naționale reprezentând 1,6%, din care 1,4% rromi (țigani).
După religie, 98,2% din populația județului este de confesiune ortodoxă, 0,2% adventistă de ziua a VII-a , 0,8% penticostală, 0,5% evanghelică şi 0,2 romano-catolică (diferența alte confesiuni, atei, fără religie sau religie nedeclarată).
Actuala situație demografică a județului este rezumatul direct şi cumulativ al complexelor evoluții ale principalelor fenomene demografice – natalitate (fertilitate), mortalitate şi migrațiune. În anul 2009 rata natalității a fost de 9,4 născuți-vii la 1.000 locuitori, sub media pe țară (10,4‰). În mediul urban, rata de natalitate este superioară celei din mediul rural (9,5‰ față de 9,3‰).
Rata mortalității a fost de 11,3 decedați la 1.000 locuitori, situându-se sub nivelul înregistrat pe total țară (12,0‰). Dimensiunea inferioară a ratei natalității comparativ cu cea a mortalității a generat un spor natural negativ (-1189 persoane şi respectiv -1,9‰), care s-a dovedit a fi un fenomen permanent după anul 1990.
În anul 2009, s-au înregistrat 57 decese sub un an, rata mortalității infantile în județul Argeş fiind de 9,4 decese sub un an la 1.000 născuți-vii, în scădere comparativ cu ultimii ani, inferioară mediei pe total țară (10,1‰) şi cu mult peste media înregistrată în țările U.E.-25 (4,5‰ în anul 2004).
În perioada 2007-2009 durata medie a vieții la nivelul județului Argeş a fost de 73,7 ani (70,0 ani la bărbați şi 77,4 ani la femei) înregistrând o tendință de creştere în ultima perioadă. Femeile au avut o durată medie a vieții mai mare cu peste7,0 ani decât bărbații.
2.1.7. Mişcarea migratorie
Datele statistice oficiale înregistrează doar migrația internă şi externă rezultată din schimbările oficiale de domiciliu. În realitate, nu poate fi însă ignorat fenomenul îngrijorător al emigrației, în special în rândul tinerilor şi al persoanelor calificate, cu tendință de accentuare pe termen mediu datorită integrării în UE.
Tab. 2.3. Mişcarea migratorie internă determinată de schimbarea domiciliului, pe medii, în anul 2009 – Regiunea Sud/ Județul Argeş
Conform datelor furnizate de Institutul Național de Statistică – Direcția Județeană de Statistică Argeş, migrația populației în interiorul județului Argeş, interregională şi externă, în anul 2009, prezintă un sold migratoriu negativ pentru mediul urban şi pozitiv pentru mediul rural. Migrația internă şi externă a populației nu influențează în mod semnificativ structura demografică a regiunii. Alături de migrația internă, un factor deosebit de important pentru structura populației este şi migrația externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivel național un flux migratoriu extern mai important.
11
Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populația din județ să se poată îndrepta atât spre țările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA şi Canada. După anul 1995, județul Argeş cunoaşte o emigrare a populației (în special a celei tinere, fără ocupație) către Italia, Spania şi alte țări europene.
2.2. Proiecții demografice
Proiectarea populației oferă informații utile asupra evoluției numărului şi structurii populației pe grupe de vârstă. Din punct de vedere demografic, principalii factori care acționează asupra mărimii şi structurii populației sunt: fertilitatea, mortalitatea şi migrația. Datele extrase din prognoza demografică realizată de Institutul Național de Statistică pentru perioada 2003-2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populației județului Argeş față de 2005 cu 82,6 mii locuitori până în 2025 (- 12,8%). Pe grupe mari de vârstă, față de 2005, cea mai accentuată scădere se proiectează în grupa 0-14 ani, cu 33,4 % (-33,2 mii pers.) până în 2025. În schimb, va creşte numărul persoanelor în vârstă (peste 65 ani), mai accentuat decât la nivel național şi regional (V. Anexa 1.b.).
Proiecţia evoluţiei tinerilor şi vârstnicilor
Jud. Argeş, 2005-2025
25
175
325
475
2005 2010 2015
Mii
pers
.
0-14 15-64 65 si peste
Sursa: INS
Analizând dinamica populației pe grupe de vârstă în județul Argeş, în intervalul 2003-2025, se constată că se vor înregistra reduceri ale efectivelor cu vârste între 0-14 ani şi creşteri ale efectivelor pentru populația de 65 ani şi peste (populația din grupa peste 65 ani va creşte în perioada analizată cu 15,8%). Comparând valorile pentru 2010 din proiecția INS (realizată în 2003) cu datele statistice pentru 2010 (conf. INS), se prefigurează o scădere a populației județului mai mică decât cea prognozată în varianta medie pe ansamblul populației şi pentru toate grupele de vârstă (în special pentru grupa de vârstă 0-14 ani). Datele statistice pentru 2010 referitoare la populația de peste 65 ani, comparativ cu cele din proiecție sugerează că îmbătrânirea demografică ar putea fi mai accentuată decât cea prognozată. Proiecția evoluției populației de vârstă şcolară şi preşcolară, în perioada 2003-2025. Conform studiului realizat pe baza prognozei INS, până în 2015 se estimează reduceri semnificative la nivel județean ale populației de vârstă şcolară şi preşcolară (3-24 ani), în toate grupele de vârstă analizate. Cea mai mare descreştere estimată pentru perioada 2005-2015, este de 39,2 %, pentru grupa de vârstă de 15-24 ani – v. Anexa1c. Efectele acestor evoluții vor afecta direct populația şcolară şi structura populației în vârstă de muncă (mai puțini tineri vor intra pe piața muncii), cu impact potențial asupra dezvoltării economico-sociale a județului.
2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicații pentru ÎPT
Imaginea furnizata de analiza demografica, se caracterizează prin: declinul demografic general, în mod accentuat pentru populația tânără;
12
Fig. 2.2 ilustrează schimbările care se vor produce în raportul dintre tineri şi vârstnici. Până în 2025, numărul vârstnicilor se va menţine mai mare decât al tinerilor.
sporul natural negativ; reducerea naturală prognozată a populației tinere agravată de migrația externă; densitate superioara mediei pe tara; scăderea populației urbane pe fondul dominării populației rurale; dominarea populației de naționalitate română;
Tendința de îmbătrânire a populației are următoarele efecte negative:o reducerea numărului populației active; o deteriorarea raportului de dependență economică;o reducerea populației de vârstă şcolară cu efecte negative asupra întregului sistem educațional şi asupra întregii vieți economice şi sociale
Față de aceste constatări, se recomandă: Îmbătrânirea populației constatată la nivelul regiunii reclamă implementarea unor
politici care să conducă la prelungirea vieții active pentru adulți. Creşterea populației pensionate înseamnă:
- Dezvoltarea şi extinderea la nivel național a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populației vârstnice (asistența medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, unități medico-sociale);
- Dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin asigurarea de agenți de turism – ghizi cu experiență în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetică şi înfrumusețare. Se recomanda creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism si alimentație si estetica si igiena corpului omenesc.
Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin sprijinirea unei vieți active pe piața muncii cât mai lungi şi o bătrânețe activă. Aceasta presupune educația şi formarea pe parcursul întregii vieți, retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.
proiecțiile privind structura pe grupe de vârstă indică pentru viitor (2015-2025) o consolidare relativă a vârstei de mijloc (35-55 ani), populație activă pe piața muncii, ceea ce va conduce la o nevoie crescândă de formare continuă - oportunitate în atenția şcolilor interesate de compensarea pierderilor de populație şcolară!)
Măsuri pentru IPT: − Optimizarea alocării resurselor, prin: concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în
paralel cu rezolvarea problemelor de acces - Colaborarea şcolilor în rețea sau chiar formarea unor consorții de şcoli, care
împreună să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi diversificată , eliminarea paralelismelor nejustificate si colaborare pentru acoperire teritorială optimă
- Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulți- Deşi gradul de urbanizare al județului Argeş este mai ridicat decât media
națională, ponderea populației rurale este destul de ridicată - 52,3%. De aceea sistemul de educație şi formare profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând:
dezvoltarea de programe pentru menținerea elevilor în educație şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;
dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învățământul profesional și tehnic a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile;
ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivității economiei rurale
educație în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural
Îmbunătățirea condițiilor de studiu în mediul rural
13
14
3. PROFILUL ECONOMIC JUDEȚEAN
3.1.Principalii indicatori economici
3.1.1. Produsul intern brut (PIB) şi valoarea adăugată brută (VAB) Calculat pe baza parității puterii de cumpărare (PPC), PIB/locuitor la nivel regional reprezenta în 2004 cca. 35,5% din media europeană (UE-27=100). Analizând ritmurile susținute de creştere a PIB din ultimii ani se constată o tendință de micşorare progresivă în timp a decalajului regiunii Sud Muntenia față de media europeană. Cu excepția județului Argeş, în toate județele regiunii Sud Muntenia, în anul 2010, creşterea reală a PIB va depăşi atât media regionala cât şi pe cea națională .
Tab. 3.1Creşterea reală a PIB față de anul anterior
Sursa: Comisia Națională de Prognoză (CNP), “Proiecția principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2010” (febr.2008) www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf
În ceea ce priveşte proiecția PIB/loc se observă o creştere constantă în județele Călăraşi, Dâmbovița şi o creştere semnificativă în județele Argeş, Prahova şi Ialomița, județe în care PIB/loc depăşeşte valoarea regională, raportul între cifrele prognozate şi cele reale fiind unul pozitiv.
Județul Argeş 4070,6 4671,5 5590,0 6325,4 7126,6 7971,5Sursa: Comisia Națională de Prognoză (CNP), “Proiecția principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2010” (febr.2008) www.cnp.ro/user/repository/anexe_regiuni.pdf
Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Pentru scopurile analizei de față este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluția structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, național şi județean.
Analizând structura valorii adăugate brute (VAB) la nivel județean, pe ramuri de activitate se evidențiază o tendință de creştere a ponderii VAB în industrie şi în special în construcții, în paralel cu scăderea ponderii în agricultură şi servicii – v. fig.3.1.
15
Pe sectoare mari de activitate, la nivel judeţean se detaşează sectorul industrie, cu o pondere de 45,75% din VAB, urmat de servicii (39,61%), construcţii (9,24%) şi agricultură (5,41%). Fig. 3.1 - Sursa: calculat pe baza datelor INS, "Conturi naţionale Regionale", ediţia
Comparativ cu structura VAB la nivel regional, județul Argeş se remarcă prin ponderea mare a industriei (cu 10,65 puncte procentuale peste media regiunii) şi la construcțiilor (cu 0,26 puncte procentuale sub media regională). În cadrul serviciilor, față de ponderea la nivel regional este mai bine reprezentată activitatea de transport, depozitare, comunicații. Ponderi sub media regională se înregistrează în agricultură (cu 5,19 puncte procentuale). Ponderi sub media regională se înregistrează şi în servicii (cu 5,19 puncte procentuale). (v. Anexa 2a, Tab. Evoluția structurii VAB pe ramuri de activitate - jud. ARGES )
Comparația pe județe a structurii VAB în 2008 (v. tab. 2.5 din PRAI – Regiunea Sud Muntenia - 2009/2013) evidențiază următoarele aspecte relevante:
În Argeş: Pondere peste media națională şi cea regională în industrie (45,75%), pondere semnificativă a industriei prelucrătoare (41,83% a doua ca mărime în regiune). În cadrul serviciilor (39,61% din VAB) comerțul are o pondere bună în VAB de 7,04%. Construcțiile au o pondere de 9,24% (sub media națională şi regională).
Comparația cu structura VAB în Uniunea Europeană (v. Anexa 2a, Tab. Structura VAB pe sectoare mari de activitate, comparativ cu media europeană în 2008) evidențiază decalaje mari în ceea ce priveşte dezvoltarea serviciilor a căror contribuție procentuală la VAB (39,61%) se situează mult sub media UE-27(71,6%). Ponderea relativ mare a industriei în prezent corelată cu evoluțiile descrescătoare din ultimii ani sugerează că evoluțiile viitoare sunt condiționate de măsura în care vom face față presiunii concurențiale crescânde, prin creşterea competitivității şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare. Comparativ cu ponderea agriculturii şi silviculturii în structura VAB în UE ( 1,8%), acest sector deține o importanța relativ mare în economia județului (5,41%), chiar dacă pe termen lung este de aşteptat ca, prin dezvoltarea celorlalte sectoare, agricultura să-şi micşoreze ponderea relativă în VAB.
3.1.2. Productivitatea muncii Deşi în scădere cu 13% față de anul 2008, în 2009 productivitatea muncii la nivel regional, calculată ca valoarea PIB (la paritatea puterii de cumpărare, PPC) raportată la totalul populației ocupate, reprezenta doar 35% din media UE-27. Comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Sud Muntenia se situa în 2009 la acelaşi nivel cu media națională, ocupînd poziția a cincea, după Bucureşti-Ilfov, Regiunea Vest, Nord Vest şi Centru.
Creşterea productivității muncii între 2000-2008 nu a fost singulară, toate țările cu care România concurează direct înregistrând dinamici pozitive. Pe de altă parte, productivitatea muncii în România se află sub media europeană, în urma Croației, Macedoniei şi Turciei, țări nemembre ale UE încă. Cu o productivitate atât de scăzută, România nu poate găsi în exporturi principalul motor de relansare economică.
Singurele țări din UE care au înregistrat scăderi ale productivității muncii în 2009 au fost România, Lituania şi Grecia, practic țările europene care au aplicat cele mai severe măsuri anti-criză. Cum în cazul României aceste măsuri au culminat în 2010, ne aşteptăm ca dinamica negativă a productivității să fi continuat.
Evolutia productivitatii muncii la nivel national Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Total 103.2 106.8 117.0 105.3 110.3 105.8 107.1 105.9 107.6 94.6
sursa datelor http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD/index.htm - Obiectiv 11. Creşterea productivită ț ii muncii şi îmbunăta ț irea ratei de ocupare www.bns.ro/fisiere.portal/barometru.ppt
În interiorul regiunii în termenii PIB/ locuitor şi ai productivității muncii, Argeşul se situează în primele trei județe, alături de Prahova şi Dâmbovița. Sursa: Calculele ADR Centru pe baza datelor din Anuarul Statistic şi Eurostat
3.1.3. Firmele din județ. Dinamica, repartiția sectorială şi pe clase de mărimeMajoritatea investițiilor au fost realizate de firmele mari şi mijlocii, ponderea deținută de firmele mici fiind însă în creştere de la an la an. La nivelul județului Argeş, cele mai mari investiții brute
precum şi cea mai mare dinamică s-au înregistrat în industria prelucrătoare, urmată de comerț, servicii firmele din sectorul transport, depozitare si comunicații. Dinamica unităților locale active, pe clase de mărime
În județul ARGEŞ, la sfârşitul anului 2009 erau înregistrate un număr de 14312 de firme ca unități locale active în industrie, comerț şi alte servicii, cu un număr total de 128309 angajați (în scădere cu 11,7% față de 2008).
Datele statistice pentru perioada 2008-2009 evidențiază reducerea atât ca număr de firme cât şi ca număr de angajați pentru toate categoriile. Astfel întreprinderile mari (cu peste 250 salariați) au înregistrat o dinamică negativă cu 19,0%, în timp ce IMM –urile (sub 9 salariați) au scăzut cu 4,9%. În județul ARGEŞ în 2008, din punct de vedere al personalului anagajat în unitățile locale active din industrie, construcții, comerț şi alte servicii, se detaşează industria prelucrătoare (44,62%) urmată de comerț (21,89%) şi construcții (11,6%) – v. tab. 3.4Tab. 3.4
Personalul din unitățile locale active din industrie, construcții, comerț şi alte servicii, pe activități ale economiei naționale. Județul Argeş - anul 2008
Sector de activitate Nr. pers.( persoane) %
Industrie extractivă 3747 2,57Industrie prelucrătoare 64862 44,62Energie electrică şi termică, gaze şi apă 3776 2,59Construcții 16865 11,60Comerț 1) 31822 21,8933Hoteluri şi restaurant 3322 2,28Transport, depozitare şi comunicații 9076 6,24
Tranzacții imobiliare şi servicii pt. intreprinderi 9147 6,29Învățământ 2) 356 0,24Sănătate şi asistență socială 2) 902 0,62Alte activități de servicii colective, sociale şi
3.1.4. Investițiile brute ale unităților locale active din industrie, construcții, comerț şi alte servicii
Investițiile brute realizate până la sfârşitul anului 2009 în județul Argeş au fost de 3101 milioane RON, reprezentând 29,51% din totalul la nivel regional, față de anul 2008 când procentul a fost de 29% - v.tab.3.4. Majoritatea investițiilor au fost realizate de firmele mari şi mijlocii, ponderea deținută de firmele mici fiind însă în creştere de la an la an.
Tabelul 3.3. – Investițiile brute ale unităților locale active pe activități ale economiei naționale în perioada 2005- 2008 – Județul Argeş
Activități (sectiuni CAEN, Rev. 1) 2005 2006 2007 2008Industrie extractivă 56 73 179 574Industrie prelucrătoare 1325 1649 2794 2141Energie electrică şi termică, gaze şi apă 146 136 229 126Construcții 100 147 245 263Comerț cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreținereaautovehiculelor şi motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice
399 399 831 913
Hoteluri şi restaurante 21 25 51 57Transport, depozitare şi comunicații 141 197 333 405
Tranzacții imobiliare, închirieri şi activități de servicii prestate înprincipal întreprinderilor 61 157 205 256Învățământ1) 1 2 4 3Sănătate şi asistență socială1) 6 13 20 12Alte activități de servicii colective, sociale şi personale 4 9 11 23Total 2260 2807 4902 4773
Sursa: INS Arges
La nivelul județului, cele mai mari investiții brute precum şi cea mai mare dinamică s-au înregistrat în industria prelucrătoare, urmată de comerț şi de firmele din sectorul transport, depozitare şi comunicații v.tab.3.4
Tabelul 3.4. – Investițiile brute ale unităților locale active pe activități ale economiei naționale în anul 2008 – Județul Argeş
Total 16436 4773Industrie extractivă 3535 574Industrie prelucrătoare 5992 2141Energie electrică şi termică, gaze şi apă 335 126Construcții 1077 263Comerț 2600 913Hoteluri şi restaurante 289 57Transport, depozitare şi comunicații 1547 405 Tranzacții imobiliare, închirieri şi activități de servicii 890 256Învățământ 9 3Sănătate şi asistență socială 44 12Alte activități de servicii colective, sociale şi personale 118 23
*)sub 0,5 miliarde lei Sursa: INS, Statistică teritorială http://www.arges.insse.ro/main.php?id=447datele
La nivelul județului, cele mai mari investiții brute precum şi cea mai mare dinamică s-au înregistrat în industria prelucrătoare, urmată de comerț şi de firmele din sectorul transport, depozitare şi comunicații.Investiții străine directe Lider în domeniul industriei constructoare de autoturisme, “S.C. AUTOMOBILE DACIA GROUPE RENAULT S.A. Piteşti” reprezintă principala investiție externă din județul Argeş şi una dintre cele mai mari la nivel național. Cu o investiție de 489 de milioane de euro, uzina de la Piteşti se situează în prezent la cele mai înalte standarde europene, cu metode de lucru aplicate în uzinele Grupului Renault. ARPECHIM - Piteşti, sucursală a grupului petrolier PETROM S.A., este cea mai mare şi mai complexă platformă petrochimică din Romania şi un nume recunoscut pe plan intern şi internațional. Componenta de bază a infrastructurii industriale argeşene, ARPECHIM - Piteşti, companie cu o experiență productivă de peste 30 de ani, este principalul furnizor de produse petrochimice pentru piața internă şi un participant activ la activitatea de comerț exterior a Romaniei. Este cunoscut faptul că şi această societate comercială a beneficiat de importante investiții străine din partea grupului OMV.
3.2. Informații parțiale
3.2.1. Procesul de integrare europeană şi cerințele de competitivitatePerioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă,
firmele din regiune se vor confrunta cu o presiune concurențială sporită pe piața internă şi
pentru a valorifica oportunitățile de participare pe piața UE. Noi firme şi investiții de capital străin vor fi atrase în regiune.
Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al prețului relativ scăzut al forței de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiționată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susținute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieței, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.
Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieței de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanță, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activități auxiliare producției şi contractate cu firme specializate - de ex. de întreținere şi reparații (mentenanță), service pentru produsele vândute, etc.
3.2.2. Cercetarea – dezvoltarea Unul dintre factorii ce potențează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, legăturile sectorului de cercetare-dezvoltare cu mediul economic sunt insuficient dezvoltate comparativ cu potențialul şi nevoile de dezvoltare economică a județului. În viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.
În ultimii 2 ani analizați (2008-2009) - v. tab.3.5, Argeşul a cunoscut o menținere a numărului de cercetători la 10.000 locuitori, de la 100,6 în 2008 la 100,3 în 2009, fiind cu mult peste media la nivel național şi mai ales regional. Numărul de salariați în activitatea de cercetare-dezvoltare din județ a scăzut cu 5,9%, în timp ce la nivel regional a scăzut cu 18,0 %.
Tab 3.5.
Numărul salariaților din activitățile de cercetare-
Cercetarea din Regiunea Sud Muntenia este extrem de concentrată în județul Argeş, care situează pe primul loc din numărul de cercetători, respectiv 94% din totalul cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivel regional
3.2.3. Industria Indicele de specializare economică al unei regiuni arată gradul de specializare într-un
anumit sector economic, mai precis, măsoară raportul dintre ponderea sectorului la nivel regional şi cea la nivel național, pondere măsurată în termenii populației ocupate. Regiunea Sud Muntenia se caracterizează printr-un indice mediu de specializare industrială, în timp ce județul Argeş are indicele de specializare supraunitar, ocupând poziția a doua din regiune.
Industria regiunii este complexă şi diversificată, bazându-se pe bogăția şi varietatea resurselor naturale existente, cunoscând o mare dezvoltare în zonele unde se extrag şi se exploatează petrol, gaze naturale, sare, ape termale sau cărbuni. Aproape o cincime din întreaga regiune este împădurită, asigurând materie prima pentru diferite ramuri ale industriei.
Zonele industriale sunt localizate şi aparțin în general comunităților mari, cum sunt municipiile şi oraşele, ele fiind concentrate în special în cele trei județe din nordul regiunii: Prahova, Dâmbovița şi Argeş.
Județul Argeş oferă potențialilor investitori o multitudine de oportunități. Multe dintre companiile puternice, cum ar fi Dacia - Renault (Pitesti - Arges), OMV Arpechim – Piteşti şi SC. ALPROM SA. se găsesc în acest județ.
19
Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR) 2007-2013, o caracteristică deosebită a economiei județului este că aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei, după cum reiese din tab. 3.6De interes pentru oferta TVET din regiune este şi dezvoltarea viitoare a unor parcuri industriale, prevăzută şi în județul Argeş (Parcul Industrial Piteşti, jud. Arges - 14 ha).
Parcurile industriale reprezintă una dintre politicile aducatoare de profit ce are efecte pozitive în plan județean prin asigurarea de locuri de muncă personalului disponibilizat din diverse sectoare de activitate, precum şi tinerilor rezidenți în aceste zone. Tab. 3.6
Ramurile industriei ArgeşIndustria extractivă xEnergie electrică şi termică, gaze şi apă xIndustria prelucrătoare:- alimentară şi băuturi x- industria tutunului- textile şi produse textile x- confecții din textile, blănuri şi piele - pielărie şi încălțăminte x- prelucrarea lemnului x- mobilier x- chimie x- celuloză, hârtie şi carton - construcții metalice şi produse din metal x- maşini şi echipamente x- maşini şi aparate electrice x- aparatură şi instrumente medicale- mijloace de transport rutier x- metalurgie- alte produse din minerale nemetalice X
3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicații şi de mediu
Complexă şi diversificată Regiunea dispune de o rețea de drumuri publice europene, naționale şi județene cu o lungime de 11.999 km (15,1% din totalul național) şi o rețea feroviară de 1703 km (15,4% din rețeaua națională). Dunărea, arteră fluvială europeană, înlesneşte legăturile acestei regiuni cu principalele oraşe din bazinul său hidrografic. În ceea ce priveşte transportul rutier, regiunea beneficiază de o bună deschidere internă (DN 73 Piteşti-Câmpulung, DN 65 Piteşti-Craiova, DN 7C Piteşti-Curtea de Argeş, DN7 Piteşti-Bucureşti), asigurată de drumul european E81 Piteşti- Râmnicu Vâlcea- Sibiu şi de autostrada A1 (Piteşti- Bucureşti).
Unul dintre cele mai mari proiecte ce vor fi puse în aplicare în continuare în județul Argeş este construirea autostrăzii, de importanță națională şi europeană, ce face legătura cu zona Centru prin oraşele Râmnicu Vâlcea, Sibiu. Ea va cuprinde:
- Parcări de scurtă durată : grup sanitar, stație pompe şi conductă refulare ape uzate, stații epurare, parcaje auto, spații de odihnă, etc.
- Loca ț ii cu servicii tip S1 : stații de alimentare cu carburanți, snack-bar, grup sanitar, parcare auto, spații de odihnă, spații de protecție şi amenajări peisagistice.
Poziția strategică a județului Argeş (granițe comune cu 5 județe ce aparțin a 3 regiuni) a condus la o infrastructură diversificată de drumuri şi căi ferate, în cadrul căreia se intersectează axe rutiere importante pentru legăturile pe direcțiile N-V şi S-E, iar pentru transporturile feroviare, județul reprezintă o adevărată placă turnantă pentru întreagă țară.
Dinamica investițiilor în infrastructura tehnică (alimentare cu energie electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri, în creştere în ultimii ani, se va accentua în perioada următoare din perspectiva nevoilor de dezvoltare economică şi socială şi a integrării europene.
20
In telecomunicații se remarcă un proces alert de modernizare care se va accentua în viitor, datorită creşterii gradului de acoperire şi expansiunii noilor tehnologii atât în telefonia cu fir cât şi în telefonia mobila. Schimbările tehnologice în domeniu, vor antrena modificări în profilul unor calificări (ex. competențele IT pentru sistemele de transfer integrat de date, voce şi imagine).
Adaptarea la standardele UE pentru protecția mediului conduce la o nevoie în creştere de personal specializat dar şi de dezvoltare a unor competențe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate.
3.2.5. Agricultura
La 31 decembrie 2009, suprafața agricolă a județului Argeş însumează 344435 ha din care 339279 ha, în exploatări agricole private (individuale şi associative) şi 5.156 ha, în sectorul de stat. (conf. INS, Breviarului statistic al județului Argeş - 2010). O caracteristică deosebită a județului este relieful foarte variat şi specificul montan, cu potențial ridicat pentru creşterea animalelor, alternând cu suprafețe întinse de platou şi luncă propice culturilor agricole. După modul de folosință, structura suprafeței agricole înseamnă teren arabil, păşuni şi fânețe, vii şi livezii. Condițiile naturale favorabile determină dezvoltarea în cadrul județului a tuturor ramurilor agriculturii. Producția vegetală are un rol important, fiind orientată în special spre cultura cerealelor pentru boabe, a plantelor uleioase, a plantelor de nutreț şi a legumelor. Creşterea animalelor este dezvoltată în zona montană constituind principala activitate agricolă. Argeşul ocupă locul 3 la efectivul de bovine în ansamblul economiei naționale.
Deşi păşunile ocupă o parte importantă din suprafața agricolă, creşterea oilor - activitate tradițională a locuitorilor din zona Rucăr - Dâmbovicioara - se află în uşor declin în ultimul deceniu din cauza dificultăților privind valorificarea producției.
3.2.6. Silvicultura
Având o suprafață importantă acoperită cu păduri şi alte terenuri cu vegetație forestieră (42,5% din suprafața totală a județului la sfârşitul anulul 2009), județul posedă un mare potențial silvic.
Vegetația silvică a favorizat si dezvoltarea unei variate si bogate faune de animale salbatice pentru vânat.
O uriaşă sursă de venituri, foarte puțin exploatată în prezent, o constituie fructele de pădure, ciupercile şi flora specifică (plantele medicinale) – resurse valoroase pentru industria cosmetică şi farmaceutică, alimentară etc.
3.2.7. Turismul
Județul Argeş dispune de un potențial turistic ridicat, prin resursele naturale, patrimoniul cultural şi arhitectural, dar şi de rezerve neexploatate suficient din cauza infrastructurii şi dotării tehnice necorespunzătoare, a reclamei turistice insuficiente, sau din cauza serviciilor de slabă calitate. .
La nivel regional, turismul balnear se poate practica în cadrul a 3 stațiuni balneoclimaterice, dar spațiile de cazare şi bazele de tratament existente cât şi calitatea serviciilor sunt în mare parte necorespunzatoare. Judetele Prahova, Argeş şi Dîmbovita, al caror grad de dezvoltare turistică este mai ridicat comparativ cu județele din sudul regiunii, oferă o gamă variată de servicii turistice, asigurând totodată practicarea următoarelor forme de turism: sporturi de iarnă, cură şi tratament balnear, agroturism etc.
Specificul județului oferă condiții deosebite pentru turismul montan şi agroturism. Agroturismul, beneficiază în mod deosebit de potențialul gospodăriilor rurale, îndeosebi în zona CÂMPULUNG-RUCĂR DÂMBOVICIOARA, dar şi în zona CURTEA DE ARGEŞ - BARAJUL VIDRARU- TRANSFĂGĂRĂŞAN. Județul Argeş are cele mai multe pensiuni turistice rurale (53% din regiune), fiind urmat de Prahova -27% şi Dâmbovița – 14%.
21
3.2.8.Zona montană şi dezvoltarea durabilă – aspecte specifice ruralului montan Zona montană acoperă o suprafață însemnată din teritoriul județului. Localitățile din
județul Argeş care aparțin zonei montane (delimitată conform Ordinului Comun din 2004 al Ministerului Agriculturii Apelor şi Pădurilor şi Ministerului Administrației şi Internelor) sunt următoarele:a) Integral în zona montană: - 2 oraşe: Câmpulung, Curtea de Argeş-14 comune: Rucăr, Dâmbovicioara, Peştera Dâmbovicioara, Dragoslavele, Valea Mare Pravăț, Lereşti, Arefu, Corbeni, Oieşti, Corbi, Nucşoara, Sălătruc, Şuici, Ciofrângeni.
În ciuda unui randament mai scăzut al agriculturii montane în comparație cu câmpia, specificul montan oferă un potențial de excepție pentru zootehnie şi în particular pentru dezvoltarea agriculturii ecologice şi a agroturismului în spațiul rural, condiționat de valorificarea superioară a următoarelor atuuri: Suprafețele întinse de păşuni şi fânețe (păşuni şi fânețe 21,7% din suprafața totală a
județului, respectiv 43,0% din suprafața agricolă) favorabile creşterii animalelor – activitate tradițională a locuitorilor din unele zone ale județului.
Calitatea bună a mediului, conservarea unor practici agricole “blânde” – fără chimizare sau cu chimizare redusă permit obținerea unor produse ecologice cu valoare biologică ridicată
Peisaje naturale valoroase, patrimoniul istoric şi cultural bogat Facilitățile şi interesul în creştere pentru agroturism Capitalul uman (bătrânii păstrători de tradiție; tinerii - moştenitori ai zestrei tradiționale şi
deschişi spre nou) Experiența şi inițiativele unor organizații active la nivelul regiunii şi a județului: ex.
ANTREC (în promovarea serviciilor agroturistice) etc.Pe de altă parte, se constată o serie de probleme2 specifice ruralului montan cu
consecințe grave pe termen mediu, dintre care: Declinul efectivelor de animale (ovine şi bovine, în mod deosebit scăderea efectivelor de oi)
conduce la scăderea majoră a volumului îngrăşămintelor organice (indispensabile pentru aportul de alcalinitate, azot biologic, etc.), cu impact grav asupra regenerării naturale a pajiştilor, conducând la degradarea florei naturale furajere – fenomenul de “resălbăticire” prin acidifierea solului fragil al muntelui care favorizează dezvoltarea plantelor nedorite .
Investiții reduse pentru crearea de locuri de muncă / alternative de ocupare în spațiul rural montan
Îmbătrânirea populației, exodul tinerilor (spre oraşe / UE). Inițiative reduse, lipsa suportului şi a cunoştințelor necesare fermierilor pentru promovarea
de “branduri” specifice (produse cu marcă locală/regională), promovarea produselor de nişă, etc.
Consecințele sunt grave: Degradarea terenurilor agricole montane, sălbăticirea pajiştilor şi a fânețelor – riscă să
devină ireversibile: “fragilitatea muntelui” Condiții socio-economice precare; şomaj, combinat cu calitate redusă a ocupării (agricultură
de subzistență) cu tendință de agravare Depopularea munților prin exodul tinerilor spre oraşe sau în afara țării Imens potențial economic nevalorificat / insuficient în raport cu potențialul pieței (în
creştere) pentru produse ecologice şi biologice, agroturism, etc.Gospodăriile țărăneşti din zonele montane sunt localizate în special în zona Piatra
Craiului, Făgăraş, etc.). Dezvoltarea economică în spațiul rural montan, iar în zonele izolate chiar supraviețuirea civilizației rurale, depind decisiv de dezvoltarea şi valorificarea superioară a resursele oferite de agricultura montană3 şi a altor resurse specifice zonei, într-un concept de pluriactivitate4.
2 Informaţiile prezentate în această secţiune privind problematica ruralului montan au fost puse la dispoziţie de Forumul Montan Român, afiliat la Euromontana3 Agricultura montană include totalitatea practicilor agricole adaptate zonelor montane – plante furajere, cultivate sau pajişti naturale, horticultură, creşterea animalelor, etc.
22
Conceptul de dezvoltarea durabilă aplicat ruralului montan include modernizarea activităților agricole în paralel cu conservarea bunelor practici în raport cu mediul, relansarea creşterii animalelor şi a îndeletnicirilor tradiționale, promovarea agriculturii şi a produselor ecologice, diversificarea activităților economice în spațiul rural fără afectarea patrimoniului natural, istoric şi cultural.
În raport cu problematica analizată, principalele neajunsuri constatate5 în cadrul sistemului de educație şi formare profesională sunt:
Interesul general scăzut al tinerilor pentru formare profesională şi carieră în agricultură Gradul redus de acoperire teritorială a ofertei de educație şi formare profesională (inițială
şi continuă) în ruralul montan Conținutul pregătirii insuficient adaptat specificului local montan, în mod deosebit în ceea
ce priveşte componenta practică a programelor de formare în agricultură furnizate de şcolile din sistemul ÎPT
Absența unei pregătiri generale privind economia ruralului montan – considerată a fi necesară încă din gimnaziu (în cadrul orelor de educație tehnologică / componenta de curriculum la decizia şcolii- CDŞ), atât ca bază de pregătire pre-vocațională, cât şi din perspectiva celor care nu continuă studiile şi rămân în gospodării
Baza materială deficitară a şcolilor din domeniu (fermă didactică, echipamente, etc.) Formarea profesională a cadrelor didactice - marcată preponderent de cunoştințe pentru
agricultura de câmp - deficitară şi neactualizată în privința competențelor specifice agriculturii şi dezvoltării durabile in zonele de munte.
Un răspuns adecvat la problematica dezvoltării ruralului montan, din perspectiva educației şi formării profesionale – văzută ca “Pilon al dezvoltării agro-montane durabile”, implică nevoia unui program coerent de măsuri pe următoarele direcții prioritare: Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare
strategică în ÎPT a reprezentanților instituțiilor şi organizațiilor relevante pentru ruralul montan;
Introducerea în documentele de planificare strategică în ÎPT a unei secțiuni distincte pentru problematica ruralului montan, având în vedere:
Planul local de acțiune (PLAI) Planurile de acțiune (PAS) la nivelul şcolilor din ÎPT cu ofertă de formare în agricultură cu
specific montan Inițierea / dezvoltarea unor şcoli cu profil agromontan, cu arie de acțiune acoperitoare
pentru principalii masivi muntoşi, având în vedere: Dezvoltarea bazei materiale: ferma didactică, ateliere şcoală şi laboratoare – organizate şi
dotate corespunzător, din perspectiva agriculturii montane şi pluriactivității, cu o componentă de agroturism inclusă
Facilități de tip „campus” (internat, cantină, centre de documentare şi informare, etc.) Programe de formare continuă a cadrelor didactice de specialitate pentru adecvarea
competențelor specifice agriculturii montane Adaptarea conținutului pregătirii prin curriculum în dezvoltare locală (CDL) în funcție de
specificul local, la toate calificările din cadrul rutei progresive de profesionalizare relevante pentru agricultura montană
Completarea/adaptarea pregătirii la nivel gimnazial din zonele montane având în vedere noțiunile generale privind economia ruralului montan - în cadrul orelor de educație tehnologică / componenta de CDŞ.
Programe de orientare şi consiliere profesională adaptate grupurilor țintă din ruralul montan (elevi şi părinți, tineri agricultori), în parteneriat între instituțiile de învățământ, Centrul Județean de Asistență Psihopedagogică (CJAPP), Direcția Județeană pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Oficiul județean de Consultanță Agricolă, autorități locale, asociații 4 Conceptul de pluriactivitate include diversitatea activităţilor care valorifică resursele locale, acoperă nevoi specifice gospodăriilor rurale, oferă alternative de ocupare totală sau parţială: procesarea primară şi mica industrializare a produselor agro-alimentare, meşteşuguri şi artizanat (lemn, metal, confecţii, ceramică, etc.), mica industrie locală, turism şi agroturism, activităţi de întreţinere şi mecanizare şi alte servicii auxiliare agriculturii, etc.5 Concluziile grupului de lucru pentru un program naţional de educaţie şi formare profesională în ruralul montan
23
profesionale ale agricultorilor de munte (acolo unde există), organizații neguvernamentale (ONG) cu activități de consultanță şi instruire în agricultură, etc.
3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicații pentru IPT
Ritmul susținut de creştere economică din ultimii ani, reflectat în dinamica PIB şi a productivității muncii (Argeşul fiind cel mai dezvoltat județ al regiunii), pe de o parte, procesul de integrare europeană pe de altă parte: noi oportunități şi provocări pentru sistemul de educație şi formare profesională, din
perspectiva contribuției la formarea resureslor umane necesare creşterii competitivității economice județene şi regionale.
Sectorul cercetare-dezvoltare a suferit în ultimii ani un recul accentuat, marcat de o reducere drastică a numărului de salariați în activitatea de cercetare-dezvoltare şi de scăderea severă a cheltuielilor de cercetare-dezvoltare la nivelul județului în ultimii 4 ani analizați (2005-2008). Nevoia relansării activității de cercetare-dezvoltare şi de creştere a legăturii cu mediul
economic şi nevoile acestuia.Se constată o polarizare accentuată a distribuției teritoriale a cercetării în regiune. Deşi în scădere, județul Argeş ocupă primul loc în activitatea de cercetare dezvoltare la nivel regional poziție care obligă la: Nevoia de asumare a unui rol sporit al județului în activitatea de cercetare dezvoltare din
perspectiva nevoilor de dezvoltare regională. Dinamica şi potențialul întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM). În paralel cu procesul de
restructurare care a condus la reducerea severă a numărului de angajați în firmele mari, a crescut la nivel județean numărul de firme şi personalul IMM
Dinamica încurajatoare a investițiilor brute şi a investițiilor străine directe, în mod deosebit în industria prelucrătoare, urmată de comerț şi de sectorul transport, depozitare, comunicații.
Tendința de creştere a ponderii serviciilor şi a construcțiilor, în paralel cu scăderea ponderii industriei în formarea PIB şi a VAB la nivel regional şi județean. Deşi în scădere, județul Argeş păstrează un specific industrial pronunțat (v. indice de specializare în industrie – cel mai ridicat din regiune, dezvoltarea parcurilor industriale etc.)
Ocupă a doua pondere în economia județului, în creştere constantă în ultimii ani. Cu toate acestea, județul Argeş ocupă ultimul loc în regiune din punct de vedere al ponderii serviciilor în VAB.
În cadrul serviciilor se detaşează:o Activitățile de transport, depozitare şi comunicații (locul 1 în cadrul
serviciilor în 2008 ca pondere în VAB în creştere constantă după 2005) Dezvoltarea industriei şi comerțului implică şi nevoi în creştere de calificări pentru transporturi şi logistică în cadrul altor sectoare economice.
o Comerțul (locul 3 în cadrul serviciilor din punct de vedere a ponderii comerțului în formarea VAB la nivel județean) – în creştere constantă după 2005. Se constată preponderența întreprinderilor mici care lucrează în comerț, alături de o prezență în creştere a marilor lanțuri de magazine (investițiile brute în comerț ocupă locul 2 la nivelul județului, după industria prelucrătoare)
o Tranzacțiile imobiliare şi activitățile de servicii pentru firme: în 2008 ocupă locul 2 în cadrul serviciilor, ca pondere în PIB şi VBA.
o Importanța în creştere a telecomunicațiilor: accentul pe noile tehnologii în telefonia fixă şi mobilă care antrenează schimbări în conținutul unora dintre calificările necesare în domeniu (ex. competențele IT pentru transferul integrat de date, voce şi imagine)
Industria: Deşi marcat de restructurări masive, județul îşi păstrează un profil industrial
semnificativ prin:
24
- cel mai mare indice de specializare în industrie din regiune;- cea mai mare pondere a industriei prelucrătoare în formarea VAB din regiune; - dinamica investițiilor în sectorul industrial: industria prelucrătoare beneficiază de
cea mai mare pondere din totalul investițiilor brute la nivel județean- diversitatea activităților industriale, fiind reprezentate aproape toate ramurile
industriale, mai ales: construcții metalice şi produse din metal, maşini şi echipamente, maşini şi aparate electrice, mijloace de transport, industrie alimentară şi băuturi, textile şi produse textile, confecții din textile, pielărie şi încălțăminte, prelucrarea lemnului, industrie chimică.
Ponderea relativ mare a industriei comparativ cu media europeană, corelată cu evoluțiile descrescătoare din ultimii ani sugerează că evoluțiile viitoare sunt condiționate de măsura în care vom face față presiunii concurențiale crescînde, prin creşterea competitivității şi dezvoltarea prioritară a unor ramuri industriale cu valoare adăugată mare.
Construc ț iile Sector în creştere ca pondere în formarea PIB şi VAB (pondere în PIB şi VAB peste
media regională), susținut de dinamica investițiilor în infrastructura pentru transporturi, infrastructura tehnică (alimentare cu energie electrică, apă, gaz, etc.), edilitară şi pentru afaceri.
Număr în creştere de IMM specializate în construcții la nivel regional Agricultura:
Deşi are o pondere a agriculturii în VAB sub media la nivel național şi regional, județul ARGEŞ ocupă locul 6 în regiune din punct de vedere al valorii producției agricole realizate în 2008 (cca. 16% din valoarea producției agricole regionale).
Agricultură variată, condiții favorabile creşterii animalelor în județ, potențial ridicat de dezvoltare pentru agricultura ecologică şi agroturism.
Nevoile de modernizare şi eficientizare a agriculturii din perspectiva aderării la UE Potențialul de creştere a agriculturii montane; problematica complexă şi stringentă a
ruralului montan din perspectiva socio-economică a localităților şi dezvoltării durabile. Silvicultura :
34,2% din suprafața județului este acoperită cu păduri Importante resurse naturale
Mediul: Nevoile de adaptare la standardele UE pentru protecția mediuluii
IMPLICA Ț IILE PENTRU ÎPT:
Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte, prin structura ofertei - proporțional cu nevoile pieței muncii - ponderea crescută a serviciilor, diversitatea activităților industriale, importanța construcțiilor şi nevoile de dezvoltare a agriculturii.
Calificări şi curriculum. Adaptările structurale din economie presupun competențe adecvate şi o mobilitate ocupațională sporită (inclusiv intersectorială) a forței de muncă.
Se desprind două direcții de acțiune la nivel local:- Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională - Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL)
Dezvoltarea IMM reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice IMM, de adaptabilitate crescută a forței de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:
- Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competențe tehnice generale solide- Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competențe
specifice economiei de piață (competențe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.) - Promovarea învățării pe parcursul întregii vieți
Ca răspuns la schimbările tehnologice şi organizaționale induse de investițiile străine şi cerințele de competitivitate, trebuie avute în vedere:
- Creşterea nivelului de calificare- Importanța competențelor cheie- Limbile străine
25
- Formarea unor competențe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare
- Colaborarea între şcoli pentru calificările care presupun competențe combinate, de exemplu: tehnice şi comerciale/economice, tehnice - artistice – IT (design, grafică, publicitate, pagini web) etc.
- Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu întreprinderile Ca răspuns la cerințele de mediu pe baza standardelor UE:
- Calitate în pregătirea pentru calificările specializate pentru ecologie şi protecție mediului pe baza standardelor de mediu ale UE
- Dezvoltarea unor competențe de mediu ca parte din pregătirea tehnică generală, indiferent de specialitate.
Parteneriatul şcoală-agenți economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să reflecte:
- diversitatea categoriilor de agenți economici (pe clase de mărime, tipuri de capital, etc.) şi de activități producătoare de bunuri şi servicii
De asemenea, se recomandă programe adecvate de informare şi instruire a producătorilor agricoli cu privire la:
- ameliorarea competitivității sectorului agricol, alimentar şi forestier din zonă.- ameliorarea calității producției şi a produselor, adaptarea la normele UE .- promovarea produselor lor prin utilizarea logo-urilor acceptate de catre UE (ex.:
Produsul BIO, Produsul tradițional, Denumirea de origine a produsului–AOP, Identificarea geografică a produsului-IGP)
26
4. PIAȚA MUNCII
Tranziția la economia de piață necesită construirea unui sistem informațional bazat pe o analiză riguroasă a pieței muncii, utilizând metode şi tehnici moderne. Echilibrele si dezechilibrele existente pe piața muncii pot fi abordate pornind de la caracteristicile acestei piețe şi studiind trăsăturile la nivel local, regional, național. Analiza fluctuațiilor care apar in domeniul ocupațional, poate conduce la previziuni care să constituie o bază fundamentată ştiințific pentru politicile de formare profesională. În capitolul de față au fost folosite pe lângă datele statistice preluate din anchetele INS-AMIGO, sau din Balanța Forței de Muncă (INS-BFM) şi date administrative deținute de către Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Argeş.
4.1. Indicatori statistici ai pieței muncii Situația actuală. Indicatori statistici ai pieței muncii pentru perioada 2002-2009În momentul de față, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piața forței de muncă din
România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanța forței de muncă –BFM şi Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiții şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieței muncii din România. BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel național, pe regiuni şi pe județe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel național între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).
4.1.1 Participarea la forța de muncă Principalii indicatori ai pie ț ei muncii la nivelul jude ț ean şi regional
Evoluția principalilor indicatori ai pieței muncii, conform datelor din AMIGO, este prezentată detaliat în Anexele 3a ş i 3b , din PRAI 2010-2013. În 2009, rata de ocupare a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 60,1%, iar rata şomajului BIM de 8.0%. Nivelul ratei de ocupare a populației în vârstă de muncă se situează la o distanță de 9,9 puncte procentuale față de ținta de 70% stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona.
Popula ț ia activă totală (peste 15 ani) din regiunea Sud Muntenia număra în 2009, 1572 mii persoane, reprezentând 15,8% din populația activă a țării. În perioada analizată (2002-2009), populația activă a regiunii a scăzut până în 2005, a crescut în 2006 şi 2007, după care scade iarăşi în 2008 şi 2009.
Pentru femei, s-a înregistrat reducerea populației active cu 37 mii, în timp ce la bărbați aceasta a crescut cu 9 mii persoane. Se constată dezechilibre pe medii rezidențiale: în timp ce în mediul urban populația activă a scăzut cu 11 mii persoane, în mediul rural s-a redus cu 39 mii. În cadrul populației active în vârstă de muncă, cea mai dezavantajată grupa este cea a populației tinere (15-24 ani), care are o pondere de 37.9 % în totalul populației, fiind mai ridicată pentru bărbați (44.9%) si mai mică in mediul urban decât în cel rural ( 29.4% fata de 43.4%).
Popula ț ia ocupată totală din Regiunea Muntenia număra 1445 mii persoane în 2009, reprezentând 16,7 % din populația ocupată a României. În perioada analizată (2002-2009), populația ocupată din regiune a cunoscut o creştere totala de 2 mii persoane, realizată în special în intervalul 2006 –2008 iar în anul 2009 a înregistrat o scădere de 23 mii. Scăderea populației ocupate s-a manifestat numai în cazul femeilor (-4 mii) în timp ce în cazul bărbaților a avut loc o creştere cu 46 mii persoane. Se constată dezechilibre şi pe medii rezidențiale: în timp ce în mediul urban populația ocupată a crescut cu 35 mii persoane, în mediul rural a scăzut cu 33 mii.
27
Rata de activitate 6 a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut în intervalul analizat, de la 65,1% în 2002 la 65,7% în 2009 (totuşi in scădere față de 2008). Pentru sexul masculin acest indicator creşte cu 2 %), în timp ce pentru femei scade cu 0.8%. În 2009, se constată rate de activitate semnificativ mai reduse pentru populația feminină şi pentru cea din mediul urban. În cazul tinerilor (15-24 ani), ratele de activitate sunt mai reduse în mediul urban şi în cazul femeilor.
Rata de ocupare 11 a populației în vârstă de muncă (15-64 ani) a crescut de la 58,2% în 2002, la 60,1% în 2009,creşterea fiind mai mare in mediul urban. În 2009, se constată rate de ocupare mult mai reduse pentru populația feminină (51,3%, față de 68,9 % în cazul bărbaților) şi pentru populația urbană (57,8 % față de 62,0 % în rural). În cazul tinerilor (15-24 ani), ratele de ocupare sunt mai reduse în mediul urban şi în cazul femeilor. Se menține fenomenul subocupării care afectează în mod deosebit populația feminină din rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condițiile unei ocupări cu caracteristici de subzistență, în agricultură). Comparativ cu situația la nivel național şi european, se constată un decalaj privind rata de ocupare care în Regiunea Sud Muntenia în 2008 este cu 1,5 puncte procentuale peste media națională şi cu 4,5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27). Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.– v. Anexa 3a
Rata şomajului (BIM) 7 . Rata totală a şomajului (raportat la întreaga populație activă, 15-74 ani), a cunoscut o evoluție fluctuantă, cu un minim de 7,7 % în 2003. Datele din AMIGO pentru 2009 evidențiază o rată generală a şomajului în regiune (8,0%) mai ridicată decât cea la nivel național (6,9%). În ultimul an analizat (2009), se constată o creştere față de anul anterior a ratei şomajului (de la 6,8 % la 8,0 %), îndeosebi în cazul tinerilor (de la 19,4 % la 23,6 %).
Şomajul pe medii de rezidență: în 2009, rata şomajului (BIM) în mediul rural (7,0 %) este mult mai mică decât în urban (9,5%) Pe sexe: în 2009, rata şomajului (BIM) este mai ridicată în cazul bărbaților (8,1%, față de 8,0% - femei).
Principalii indicatori din Balanța Forței de Muncă (BFM) la nivel județean
RO Regiunea Sud Muntenia Jud Argeş
Resurse de muncă - mii pers. 13875.9 2063.0 403.7Populația ocupata civilă – mii pers. 8410.7 1159.9 241.6Şomeri înregistrați – mii pers. 709.4 120.4 25.2Populația activa civilă – mii pers. 9120.1 1280.3 266.8Populația în pregătire prof. şi alte categ. De pop. în vârstă de muncă – mii pers. 4755.8 782.7 136.9*) Rata de activitate a resurselor de muncă % 65.7 62.1 66.1**) Rata de ocupare a resurselor de muncă % 60.6 56.2 59.9***) Rata şomajului înregistrat % 7.8 9.4 9.5
Sursa: INS, "Balanța forței de muncă" la 1 ianuarie 2010
Populația activă civilă şi populația ocupată civilăPopulația activă civilă a județului ARGEŞ , la sfârşitul anului 2009, era de 266,8 mii
persoane, înregistrând o scădere cu 5,4 % față de anul 2002. Pe sexe, cea mai mare parte a populației active este reprezentată de segmentul bărbaților (56%), față de (44%) cel feminin. Reprezentând 20,9% din populația ocupată a regiunii Sud-Muntenia, populația ocupată a județului Argeş număra 266,8 mii persoane la 1 ianuarie 2010 ( fată de 273,6 mii persoane la 1 ianuarie 2003). De-a lungul perioadei 1990-2006, populația ocupată din județul Argeş a cunoscut evoluții asemănătoare celor ale populației active, înscriindu-se pe un trend de scădere după anul 2000. Analizând evoluția indicatorilor furnizați de BFM la nivel județean
6 Rata de activitate şi rata de de ocupare - calculate faţă de totalul populaţiei în vârstă de muncă (15 - 64 ani)7 Biroul Internaţional al Muncii. Ratele de şomaj sunt calculate ca procent din populaţia activă din grupa de vârsta respectivă.
28
pentru perioada 2002-2007, rezultă evoluții similare cu cele ale regiunii Sud Muntenia, de scădere a ratelor de activitate, respectiv de ocupare a resurselor de muncă8 ( de la 71,8% la 61,9%, respectiv de la 65,5% la 56,6% -2002 față de 2009) pe seama creşterii accentuate a populației în pregătire profesională şi a altor categorii de populație în vârstă de muncă – de la 87,4 mii persoane in 2002 la 130,2 mii persoane in 2009. - v. Anexa 3 c .
În 2009, prin Balanța Forței de Muncă se raportează o rata de activitate mai mare la nivelul județului (66,1%)decât cele agregate la nivel național(65,7%) sau regional (62,1%) şi o rata de ocupare (59,9%) a populației civile din totalul resurselor de muncă mai mare decât cea regională (56,2%) , dar mai mică decât cea națională (60,6%) .
Conform datelor din BFM pentru județul Argeş la 1 ianuarie 2010, rata de ocupare a populației civile feminine este mai mică (53,4%) decât cea pentru populația masculină (59,5%).
Şomajul înregistrat În județul Argeş, rata şomajului înregistrat9 în perioada 2002-2010 are o evoluție
fluctuantă cu o tendință generală descrescătoare până în anii 2007-2008, când se înregistrează valorile cele mai mici (4,8, respectiv 4,8%) după care se evidențiază creşterea datorată impactului crizei economice asupra pieței muncii. Este mai mare decât media națională dar mai mică decât cea regională – v. fig. 4.2 şi Anexa 3a.
Fig.4.2 Sursa: INS, Anuarul statistic. Pentru 2010, date conf. MMFPS, "Buletin statistic în domeniul muncii şi protecției sociale - an 2010" (www.mmuncii.ro)
Trebuie să menționăm totuşi, că în anii în care nu s-a resimțit criza economică aceasta a avut tendințe de atenuare, proporția dominantă a şomajului înregistrat fiind dată de menținerea la cote înalte a numărului de şomeri neindemnizati, cea mai mare parte a acestora având un nivel de pregătire si educație inferior.
În perioada 2002-2010 (cu excepția anului 2008 ) rata şomajului a fost mai mică în cazul femeilor (însemnând că au fost mai puține femei înregistrate în evidențele Agențiilor de ocupare), deşi la nivelul ratei de ocupare a resurselor de muncă femeile sunt dezavantajate în fața bărbaților. Rezultă că femeile deşi active, prin desfăşurarea unei activități oarecare, nefiind ocupate si nici înregistrate în evidențe administrative, fac să apară această situație aparent paradoxală, cu nivel al şomajului înregistrat mai mic sau apropiat de cel al bărbaților dar cu nivel al ratei de ocupare mai mic decât al acestora.
Rata şomajului feminin înregistrat a ajuns de la 6,6% în anul 2002 la 6,3% în 2010. Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilor
La 31 decembrie 2010, ponderea şomerilor sub 25 ani din totalul şomerilor înregistrați la AJOFM Argeş era de 16,4%, mai mare decât cele la nivel regional şi național (15,8%) – v fig. 4.3 si Anexa 3. 8 Calculate ca procent al populaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.9 Rata şomajului înregistrat se calculează ca procent din totalul populaţiei active civile.
29
In perioada 2004-2008, numărul şomerilor sub 25 ani a scăzut în județul Argeş cu 40,1 %, în timp ce numărul şomerilor înregistrați a crescut cu 25,7 %. Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistrați se regăsesc la grupele de vârsta 30-39 ani, respectiv 40-49 ani.
Şomerii înregistra ț i - distribu ț ia pe sexe şi grupe de vârstă - DECEMBRIE 2010 Sursa: date furnizate de ANOFM - nr. persoane -
Total Sub 25 ani
25-29 ani
30-39 ani 40-49 ani 50-55 ani peste
55 anipondere 15-24
ani în total şomeri
România 626960 99142 47671 151632 175945 91814 60756 15.8%din care femei 264401 42664 20565 67135 78340 39337 16360 16.1%
Regiunea Sud Muntenia 111116 17543 7590 26716 31700 16674 10893 15.8%
din care femei 45643 5461 2353 8266 7621 4395 1241 16.3%Jud. Argeş 19721 3234 1543 4861 5895 2670 1518 16.4%
din care femei 8680 1392 725 2290 2772 1126 375 16.0%
Fig. 4.3. Structura şomajului înregistrat, pe grupe de vârstă
Sursa INSŞomajul înregistrat de lungă durată
Datele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidențiază şomerii înregistrați care au depăşit 12 luni în şomaj (pentru adulți), respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Având în vedere că cei mai mulți dintre şomeri ies din evidențele AJOFM odată cu încetarea perioadei de plată a ajutorului de şomaj (unii dintre ei nereuşind să-şi prelungească cererea pentru loc de munca şi după această perioadă), datele raportate de AJOFM pentru şomajul de lungă durată apar mai mici decât în realitate - incidența şomajului BIM de lungă durată fiind mult mai mare decât incidența şomajului înregistrat de lungă durată. Cea mai mare incidență a şomajului înregistrat de lungă durată în cazul tinerilor se înregistrează în județele : Giurgiu, Dâmbovița şi Argeş.
4.1.2. Structura populației ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional Tab.4.5
gimnazial 18.7 19.3 20.5 21.2 21.6 22.0 23.2 23.7primar sau fără şcoală 8.5 8.0 7.9 7.1 10.9 9.8 10.1 8.9
TOTAL 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Tab.4.5
Sursa: INS (AMIGO).Date prelucrate după Anuarul Statistic al RomânieiFață de anii anteriori (v. în tabelul 4.4, 2009 față de 2006), se observă în structura
ocupării o creştere a ponderii celor cu studii superioare şi a populației ocupate cu nivel de pregătire profesional sau de ucenici şi a celor cu nivel gimnazial, în paralel cu o scădere a ponderii în ocupare a celor cu nivel de instruire liceal si postliceal. Conform datelor pentru 2009 (INS, Anuarul statistic 2010), nivelul mediu de instruire (cumulând nivelurile liceal, postliceal, profesional sau de ucenici) al populației ocupate din Regiunea Sud Muntenia este mai ridicat decât media pe țară (61.1% fata de 59.8%) - v. în tabelul 4.5. Regiunea are cea mai mică pondere a populației ocupate cu nivel superior de educație (numai 10.7%), şi este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media națională (28.3% fata de 24.9 %). Comparație : - pregătire profesională şi pregătire gimnazială, mai mari decât media la nivel de țară; pregătire postliceală, pregătire liceală şi pregătire superioară mai mică decât cea agregată la nivel național .
La nivelul anului 2009, structura pe sexe a ocupării indică un nivel general de pregătire uşor mai ridicat în cazul femeilor. Se constată în schimb o mai bună reprezentare a bărbaților cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici, comparativ cu femeile. Această constatare poate semnifica, pe de o parte, faptul că şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire, iar pe de altă parte sugerează nevoia unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională.
Structura pe medii rezidențiale a ocupării în 2009 indică diferențe substanțiale între rural şi urban:
doar 18,29 % din populația ocupată din mediul rural are studii superioare (față de 81,71% în urban)
53,40 % din populația ocupată din mediul rural
31
Nivelul de instruireROMANIA FEMEI
2009 2009superior 15.4 17.6postliceal 4.3 4.8liceal 31.8 34.9Profesional sau de ucenici 23.6 15.5gimnazial 19.1 20.6primar sau fără şcoală 5.8 6.7
TOTAL 100,0 100,0
100
100
100
57.19
50.54
61.39
42.81
49.46
38.61
41.10
81.71
46.60
58.90
18.29
53.40
0%
20%
40%
60%
80%
100%
TOTAL Masculin Feminin Urban Rural
Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, detaliat pe sexe şi medii de rezidenţă
- Regiunea Sud Muntenia, 2009 -
MediuSuperiorTotal
Fig.4.5. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire
Sursa INS
are un nivel mediu de pregătire (liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - față 46,60 % în urban
mare parte din populația ocupată din mediul rural (86,13%) are un nivel scăzut de educație (gimnazial/primar sau mai puțin) - față de numai 13,87 % în urban
4.1.3. Structura populației ocupate civilă pe principalele activități ale economiei naționale
Datele anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanța forței de munca (BFM), permit analiza comparativă la nivel regional şi județean a evoluției în timp a structurii populației ocupate civile pe principalele activități ale economiei naționale.
Se constată tendința de scădere a numărului şi ponderii populației ocupate în industrie şi agricultură, în paralel cu creşterea în servicii , respectiv în construcții.
mii persoane Jud. Argeş 2009Total 241,6Agricultură, silvicultură, pescuit 69,2Industrie 68,0Industrie extractiva1), 2) 2.0Industrie prelucratoare1), 2) 61,0Energie electrica, termica, gaze, apa1) 0.0Producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat2) 1,9
Distribuția apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activități de decontaminare2) 3,1
Construcții 18,5Servicii 75,0Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor1), 2) 28,1
Hoteluri si restaurante1), 2) 2,6Transport, depozitare, comunicatii1) 10,4Intermedieri financiare1) 2,4Tranzacții imobiliare şi alte servicii1) 1,3Administrație publica si aparare1) 6,8Învățământ1), 2) 11,6Sănătate si asistență socială1), 2) 9,1Celelalte activități ale economiei naționale1) 2,7
Sursa: INS, Anuarul Statistic (Balanța Forței de Muncă - la sfârşitul anilor) Fig. 4.6 a
Populaţia ocupată civilă pe activităţi- Jud. ARGEŞ, evoluţia 2002-2009
0
20
40
60
80
100
Mii pers.
2002 86,2 91,7 10,7 74,7
2003 82,9 84,0 11,2 78,4
2004 75,8 81,2 13,5 81,5
2005 77,4 77,4 14,0 83,9
2006 72,8 74,2 15,1 87,0
2007 70,8 77,5 18,5 92,9
2008 69,0 77,5 21,5 88,0
2009 69,2 68,0 18,5 85,9
Agricultură, silv icultură, piscicultură
Industrie Construcţii Serv icii
Sursa: INS, Anuarul statistic 2010 (Balanta fortei de munca - la sfârşitul anului)
Dacă până în 2001 structura ocupării civile la nivelul județului era marcată de o pondere mai mare a industriei comparativ cu serviciile, începând cu 2002 se constată o modificare semnificativă a raportului în favoarea serviciilor. Se constată tendința de scădere a numărului populației ocupate în agricultură ( mai puțin a ponderii acesteia în total pentru anul de criză 2009), o tendință de menținere în palier a populației ocupate în industrie-cu scădere în 2009- în paralel cu creşterea în servicii şi în construcții până în 2007 ( după care se înregistrează un uşor regres pentru acestea , mai ales în 2009). Practic, în anul 2009, cu excepția agriculturii unde creşte uşor populația ocupată, la celelalte trei mari sectoare economice acest indicator este în scădere față de anul anterior.
Totuşi se mențin valori încă mari ale populației ocupate în agricultură, lucru care asociat cu alte tendințe poate să ducă la implicații asupra procesului de formare profesională, fie ea inițială sau continuă. Criza economică ce a adus primele semne în a doua parte a anului 2008, a afectat şi nivelul serviciilor ( sector care ar fi putut prelua personal în căutare de loc de muncă). Astfel, în 2009 se înregistrează o populație ocupată în servicii mai mică decât cea înregistrată la nivelul anului 2006.
Rata locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei naționaleRata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă
vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante), exprimat procentual.Datele pentru 2009 evidențiază o rată a locurilor de muncă vacante în regiunea Sud
Muntenia de 0,86% (față de 0,88% la nivel național). Rate mari ale locurilor de muncă vacante în 2009 s-au înregistrat în Sănătate şi asistență socială - atât la nivel regional (2,01%) cât şi național (3,42%), urmat de administrație publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public (2,00% la nivel regional, 2,14% la nivel național),agricultură (0,49% la nivel regional, 1,424% la nivel național).
4.1.4. Numărul mediu al salariaților si al muncitorilor pe activității ale economiei naționale
O statistică la nivelul județului Argeş – TOP 300 FIRME Argeş- în funcție de salariați indică un număr total de 55065 salariați anexa 3g .
Raportând numărul salariaților din județ la numărul salariaților din Regiunea Sud Muntenia, obținem următoarele valori procentuale pentru activitățile economice: industrie 28,08% ( industria prelucratoare – 30,20%), construcții 27,3%, agricultură 10,6%, comerț 21,10%, învățământ – 23,8%, sănătate şi asistență socială – 18,2%, administrație publică şi apărare, asigurări sociale în sistemul public- 20,2%, etc- Vezi anexa 3g
Rata locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei naționale
33
Rata locurilor de muncă vacante reprezintă raportul dintre numărul locurilor de muncă vacante şi numărul total al locurilor de muncă (ocupate şi vacante), exprimat procentual.
Datele pentru 2009 (v. Anexa 3f ) evidențiază o rată a locurilor de muncă vacante în regiunea Sud Muntenia de 0,86% (față de 0,88% la nivel național). Rate mari ale locurilor de muncă vacante în 2009 s-au înregistrat în Sănătate şi asistență socială - atât la nivel regional (2,01%) cât şi național (3,42%), urmat de administrație publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public (2,00% la nivel regional, 2,14% la nivel național),agricultură (0,49% la nivel regional, 1,42% la nivel național).
4.2. Informații parțiale4.2.1. Analiza comparativă pe ocupații a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFMDatele furnizate de AJOFM Argeş cu privire la evoluția locurilor de muncă vacante, respectiv a numărului de şomeri înregistrați, dintre care distinct pentru şomerii proveniți din rândul absolvenților, sunt prezentate în Anexa 5. În conformitate cu scopurile analize, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupații/ocupații din COR (Clasificarea Ocupațiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învățământul profesional şi tehnic.
Analizele şi concluziile care urmează trebuiesc privite sub rezerva următoarelor limite metodologice:
- locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM se apropie foarte mult dar nu reflectă in proporție de 100% mişcările de pe piața muncii (în ciuda obligaților legale, nu toate locurile vacante sunt anunțate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidențele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora) şi în plus pot exista posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunțuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării) - dificultăți de corelare între nomenclatoarele din învățământ şi COR, care însă au făcut obiectul atenției celor care au analizat acest aspect, existând posibilitatea de perfecționare a acestei analize. 4.2.1.1. Principalele constatări din analiza evoluției la nivelul ocupațiilor relevante pentru învățământul profesional şi liceal tehnologic
Profilul dominant la nivel regional al cererii de forță de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea descrescătoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel județean): mecanică; comerț; industrie textilă şi pielărie; construcții şi lucrări publice; economic; turism şi alimentație publică. Evoluția diferită a acestor domenii este prezentată mai jos şi sintetizată în tabelul detaliat în Anexa 5.
Singurele domenii care prezintă o balanță pozitivă locuri de muncă- şomaj sunt comerțul, estetica şi igiena corpului omenesc şi turismul si alimentația publica.
Construcții, instalații şi lucrări publice: număr relevant de locuri de munca, evoluție descendenta a acestuia, şomaj in palier, balanța negativă.
Comerț: număr de locuri vacante în creştere, număr şomeri în scădere, balanța locuri de muncă şomaj pozitivă.
Turism si alimentație publica: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanța locuri de munca şomaj echilibrată.
Industrie alimentară: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanță locuri de muncă şomaj negativă.
Agricultura : număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în creştere, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Silvicultura: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Chimie alimentară : număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Economic: atât numărul locurilor vacante cat şi al şomerilor se mențin în palier, totuşi balanța locuri de munca-şomaj este negativă.
34
Electronică si automatizări : număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Estetica si igiena corpului omenesc : număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanța locuri de muncă şomaj pozitivă.
Materiale de construcții : număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Protecția mediului : număr de locuri vacante în creştere, număr şomeri în creştere, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Producție media: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Mecanica: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în creştere, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Industrie textila si pielărie : număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Fabricarea produselor din lemn: număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în creştere, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Electric : număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în scădere, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Electromecanic : număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri în creştere, balanța locuri de muncă şomaj negativă.
Tehnici poligrafice : număr de locuri vacante în scădere, număr şomeri aproximativ constant, balanța locuri de muncă şomaj negativă. Mecanica ramâne domeniul care înregistrează cel mai mare număr de locuri de muncă vacante dar şi cel mai mare de intrări in şomaj. Este domeniul care a fost cel mai grav afectat de implicațiile recesiunii economice asupra locurilor de munca. Industria textilă şi a pielăriei se confruntă cu dificultăți concretizate prin locuri de muncă în scădere, fenomen totuşi stabilizat. Numărul acestora reprezintă totuşi un procent important din totalul locurilor vacante. Se înregistrează un şomaj cu o evoluție uşor descendentă.
În mecanică şi mai ales în industria textilă şi a pielăriei se manifestă dificultăți în ocuparea locurilor de muncă vacante, datorate acelor neconcordanțe dintre exigențele angajatorilor şi competențele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Tab. 4.6Domeniul de
pregătire Tendință
locuri muncă vacante
Tendință şomeri
Diferență locuri
vacante-şomeri
Ocupații / grupe de ocupații relevante (prin nr. de locuri de muncă vacante
în cadrul domeniului)
Construcții, instalații şi lucr. publice ↓ ↔ (-)
Zidari, Dulgheri, Zugravi, Instalatori, Constructori în beton armat şi asimilați, Mozaicari, Faianțari, ParchetariOBS. Sector caracterizat prin fluctuații sezoniere
Comerț ↑ ↓ (+)
Vânzători, Agenți comerciali şi mijlocitori de afaceri, Agenți în activitatea financiară şi comercială
Turism şi alimentație publica ↓
↔(≈)
Ospătari şi barmani, Bucătari, Patiserie, Cofetari, Valeți, cameriste si însoțitori
Industrie alimentară ↓ ↓ (-)
Măcelari si alți lucrători in prel. Cărnii si peştelui ; Operatori la maşinile de fabricare a pâinii, paste făinoase, prod. Patiserie ; Brutari
Agricultura ↓↑ (-)
Silvicultura ↓ ↓ (-)
35
Chimie industriala
↓ ↔(-)
Economic ↔ ↔ (-)Electronica si automatizări ↓ ↔ (-)
Estetica si igiena corpului omenesc
↓ ↔ (+)
Materiale de construcții ↓ ↓ (-)
Protecția mediului ↑ ↑
(-)
Producție media ↑ ↔ (-)
Tehnici poligrafice ↓ ↔ (-)
Mecanică ↓ ↑ (-)
Prelucrători prin aşchiere Constructori montatori structuri
metalice Sudori şi debitatori autogeni Lucrători la maşini de polizat,
rectificat si ascuțit Mecanic auto Operatori la liniile de montaj automat
Industrie textilă şi pielărie ↓ ↓ (-)
- Lucrător în fabricarea pielii şi fabricarea încălțămintei - Lucrători în ind. textilă şi confecții- Operatori la maşini utilaje si instalații din industria încălțămintei - Operatori la maşini si utilaje pentru industria confecțiilor - Operatori la maşini de țesut si tricotat
Fabricarea prod. din lemn ↓ ↑ (-)
Meseriaşi şi lucrători în tratarea şi prelucrarea lemnului; Operatori la instalațiile de prelucrare a lemnului si fabricare a hârtiei
Electric ↓ ↓ (-)
Electricieni montatori si reparatori de linii electrice aeriene si subterane ; Electricieni in construcții ; Electrician auto
Electromec. ↓ ↑ (-)
- Electromecanici montatori si reparatori de aparate si echipamente electrice si energetice; Electromecanici montatori si reparatori de instalații telegrafice si telefonice; Operatori la instalațiile de producere a energiei si tratare a apei
Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: ↑ creştere, ↓ scădere, ↔ aprox. constantDiferență locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendință de
echilibrare. Referitor la analiza evoluției la nivelul ocupațiilor relevante pentru liceul tehnologic putem
desprinde profilul servicii, care cuprinde domeniile cele mai favorizate de piața muncii , referitor la numărul locurilor vacante. Astfel în totalul numărului de locuri oferite, profilul servicii are o pondere de 39%.
Pentru profilul resurse naturale şi protecția mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului mic de înregistrări în evidențele AJOFM mai ales în cazul locurilor de muncă vacante.
4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluției la nivelul ocupațiilor relevante pentru pentru şcoala postliceală
36
Pentru şcoala postliceală, la marea majoritate a domeniilor se constată o creştere mai mare a numărului de şomeri față de cel al locurilor de munca vacante, rezultând în cea mai mare parte balanțe negative. Ca si amploare a solicitărilor de forță de muncă se desprind domeniile: comerț şi sănătate şi asistență pedagogică.
Pentru județ tendința generală este de scădere a locurilor de muncă în paralel cu menținerea la un plafon aproximativ constant a numărului de şomeri. Balanța locuri de muncă-şomeri este negativă, cu excepția a doua domenii : comerț si estetica și igiena corpului omenesc. Sănătatea şi asistența pedagogică, deşi cu un număr semnificativ de locuri vacante din cauza intrărilor in şomaj prezintă o balanța negativa. Vezi anexa 5
4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evolu ț iei la nivelul ocupa ț iilor relevante pentru pentru învă ț ământul superior
Pentru învățământul superior, dintre grupele de ocupații cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul județului Argeş, se desprind: inginerii constructori; inginerii energeticieni si electricieni; inginerii electronişti in transporturi, posta si telecomunicații; inginerii mecanici; inginerii minieri, petrolişti si metalurgişti; jurişti; economişti. Deşi grupele enumerate sunt cele mai bine reprezentate la numărul de locuri vacante, pentru marea majoritate a subgrupelor de ocupații aferente invatamantului superior balanța locuri de munca –şomaj este negativa întrucât numărul şomerilor intrați in evidente, proveniți din aceasta categorie este mai ridicat.
Excepție o fac grupele de specialişti in informatica unde balanța este pozitiva si inginerii constructori unde avem o tendința de echilibrare. V. anexa 5
4.2.2. Evoluțiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM ( aspecte critice in contextul crizei economice şi financiare)
Este evidentă descreşterea ratei şomajului (implicit a numărului şomerilor înregistrați, în special a celor indemnizați), cu precădere in anul 2011, însoțită însă de o stagnare a numărului de locuri vacante aflate in stoc, la sfârşitul fiecărei luni (trimestru) analizate.
Dacă privim situația locurilor de muncă vacante, intrate în fiecare lună în evidența serviciului public de ocupare şi cele ieşite prin ocupare , avem următoarea situație pentru perioada octombrie 2010-aprilie 2011
Anul 2010 2011Luna 10 11 12 1 2 3 4Nr. locuri intrate in evidenta 1.010 735 425 677 754 853 741Nr. locuri ieşite prin ocupare 681 589 500 415 652 744 799
Tab. 4.2.2.a, Sursa: datele administrative ale AJOFM Argeş
Se constată o îmbunătățire în ultima perioadă, privitor la numărul locurilor de muncă oferite şi mai ales la numărul încadrărilor în muncă, comparativ cu perioade similare din anul 2009 si de la începutul lui 2010 ( rapoarte lunare ale AJOFM câtre Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă- monitorizarea Programului de Ocupare a Forței de Muncă ).
4.2.3. Proiecția ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)4.2.3.1 Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004)În luna martie 2007, Asistența tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internațional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Muntenia a cuprins un număr de 320 de întreprinderi totalizând un număr de 30888 salariați. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă la nivel regional (0,7% din întreprinderi, reprezentând 5,4% din numărul total de salariați din regiune) limitează reprezentativitatea acestuia, se pot desprinde următoarele tendințe:
In proportie de 17 %, angajatorii chestionați la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forță de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 9,6 % din numărul total de salariați.
37
Cel mai mare deficit pare să se înregistreze în sectoarele construcții (29% din întreprinderi, 6,5% din numărul de salariați), hoteluri şi restaurante (40% din întreprinderi, 21,2% din numărul de salariați), industria prelucrătoare (25% din întreprinderi, 10,6 % din numărul de salariați), comert ( 11% din intreprinderi, 11,6 % din numarul de salariati), tranzactii imobiliare ( 13% din întreprinderi, 7,8% din numărul de salariați), servicii publice (17 % din intreprinderi, 18,2 % din numarul de salariati).
În rândul firmelor din eşantion, par să se fi confruntat cu cele mai mari deficite județele Ialomita, Calarasi, Teleorman, Dambovita. Județele cu cel mai mare flux de forță de muncă în cadrul anchetei (angajări în ultimele 6 luni) au fost Ialomița, Călăraşi si Argeş.
În rândul firmelor investigate, sub rezerva limitelor de reprezentativitate a eşantionului, în topul celor mai mare număr de angajări în ultimele 6 luni par să intre ocupațiile din cadrul comerțului (lucrători comerciali, vânzători, agenți de vânzări, etc.), conducători auto, muncitori în construcții (zidari, instalatori, dulgheri, fierari betonişti, etc.), lăcătuşi, sudori, turism şi alimentație (agenți de turism, bucătari, barmani şi ospătari), confecționeri textile, confecționeri încălțăminte, strungari, brutari.Regiunea se poate aştepta la o diminuare generală a forței de muncă ocupate de aproximativ 11 la sută în sectoarele analizate. Diminuarea forței de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele Comerț, Sectorul Public, Agricultură şi Construcții, unde scăderea aşteptată din Sectorul Public constituie suma întregii descreşteri a forței de muncă ocupate (în cifre absolute). Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare, Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante, acoperind o creştere totală estimată la circa 8000 de noi locuri de muncă. Descreşterea forței de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni, cu excepția situației dezavantajoase din sectorul Comerț şi Sectorul Public. Sectorul Public pare să fie aproape în permanență lovit de diminuări semnificative ale forței de muncă ocupate. Pentru principalele sectoare, economia pare să-şi revină (chiar dacă nu perfect) după primele 6 luni. În primele 6 luni, riscul de alăturare la grupul şomajului pe termen lung va fi principala țintă a acțiunilor de urmat. Tendințele din cadrul sectorului Construcții arată semne diverse de variații sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni, care, pe termen lung, va înregistra o creştere uşoară a forței de muncă ocupate. Datele din anchetă pentru Regiunea Sud Muntenia evidențiază că un procent de cca. 15% din firmele investigate la nivel regional au angajat absolvenți din promoția 2005, reprezentând 1,7% din totalul angajărilor în firmele respective. Cele mai interesate de angajarea absolvenților par să fi fost firmele din domeniul agricultura, silvicultura, piscicultura (18.2% din firmele investigate au angajat absolvenți), urmate de comert (17,1%), industria prelucratoare (17,0%), servicii publice (16,7%), tranzactii imobiliare (12,5%), construcții (11.4%). Sectoarele cu cea mai mare pondere a absolvenților din totalul angajărilor în firmele respective au fost în ordine: tranzacții imobiliare (5,5%), comerț (2,9%), construcții (2,3%), agricultura, silvicultura, piscicultura (2,3%), industrie (1,5%). 4.2.3.2 Anchete în rîndul angajatorilor şi salariaților, 2006, INSCMPS
În primul semestru al anului 2006, Institutul Național de Cercetare Ştiințifică în domeniul Muncii şi Protecției Sociale în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat un studiu pe bază de anchete în rândul angajatorilor şi al salariaților având ca obiectiv evaluarea cantitativă şi calitativă a deficitului de calificări la nivel național şi regional. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „Proiecția ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt şi mediu” contractat cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Ştiințifică.
Ancheta în rândul angaja t orilor (13-24 februarie 2006) – eşantion de firme considerat de autori reprezentativ la nivel național şi regional, din punct de vedere al structurii firmelor pe clase de mărime, mai puțin pe structura activităților din economie.
In cadrul acestui studiu, din Regiunea Sud Muntenia au fost investigate 155 firme, la care îşi desfăşurau activitatea 12287 salariați (la 31.12.2005), rezultând o media a numărului de salariați de 79,3. Distribuția salariaților pe grupe de vârstă, la sfârşitul anului 2005 arăta că cel mai mare număr de salariați era cuprins la grupa de vârstă 25-39 ani, cu 42,4% din totalul salariaților, la polul opus situându-se categoria celor care depăşesc 50 ani. Categoria celor mai tineri(sub 25 ani), reprezenta 16,6% din totalul salariaților. Dintre firmele intervievate (155) un
38
număr de 116 au angajat personal în 2005, ceea ce reprezintă o pondere de 74.8%.Din acest esantion, județele în care s-a inregistrat cea mai mare proporție a agenților economici care au angajat personal in anul 2005 au fost județele Giurgiu, Ialomița, Călăraşi .La nivel de regiune, cele mai avantajate au fost persoanele între 25 -39 ani în procent de 50,7%, urmate de persoanele mai mici de 24 ani în procent de 23,9 %. Pentru persoanele mai mici de 24 ani, situatia in Regiunea Sud Muntenia este apropiata de media regiunilor implicate in sondaj ( 23.9% fata de 24.1%). Cele între 40-49 ani se regăseau în proporție de 17,4%, iar persoanele de peste 50 ani în procent de numai 7,9%. Analizând , pentru judetele din Regiune, grupa care ne interesează cel mai mult, adică a tinerilor sub 25 ani, situațiile cele mai favorabile se întâlnesc în Argeş (41.1%), Teleorman (37.2%), Dâmbovița (27.2%) cea mai dezavantajoasă situație fiind cea din Călăraşi (14.0%).
Pe domenii de exercitare a profesiei , la nivel regional , distribuirea în ordine descrescătoare a numărului de personal angajat se prezintă astfel : textile –pielărie, servicii, agricultură, construcții si lucrări publice, mecanic. S-a cerut firmelor să raspundă la interogarea „in ce fel corespunde încadrarera salariaților cu pregătirea profesională”, existând variantele de raspuns „toți”, „majoritatea „, mai puțin de jumătate”, „nici unul”, şi „nu ştiu”. Față de o medie generală de 36.7% , respectiv 42.9% pentru variantele care arătau că încadrarea salariaților s-a făcut conform cu pregătirea profesională , Regiunea Sud Muntenia înregistra valori de 35.5%, respectiv 41.3%, deci mai mici față de alte regiuni.
Referitor la nivelul aptitudinilor tehnice, firmele interogate apreciază că , pe o scară de la 1 la 10, acesta se situează pentru Regiunea Sud la 8,3 pentru salariații cu pregătire medie si la 9 pentru salariatii cu pregătire superioară, valori identice cu media la nivel național.
Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurtAsupra evoluției numărului de salariați pe termen scurt (6 luni /1 an), s-au pronunțat angajatorii cuprinşi în eşantion. Se poate remarca un optimism privitor la o dinamica pozitivă a numărului de salariați, atât la nivel național ( unde 39,7%, din angajatori estimează creşterea numărului de salariați), cât şi la nivelul Regiunii Sud Muntenia (valoarea este mai mare, 45,2%). La nivel Regional, alături de cei 45,2 % care prevăd o creştere a numărului salariaților, 29,7% dintre angajatorii chestionați consideră că efectivele de salariați nu vor creşte, iar 25,2% nu pot răspunde la aceasta întrebare. Rezultă un grad satisfăcător de încredere în privința evoluției numărului de salariați. La nivelul județului Argeş, firmele intervievate asupra dinamicii numărului de salariați în anul 2006, au răspuns în varianta optimistă („vor crește numărul salariaților”) în proporție de 59%, mai mare decât valoarea rezultată pentru nivelul național (39,7%). Nivelul cu care se previzionează creşterea numărului de salariați pentru anul 2006 față de 2005 –în decurs de 6 luni- este de 14,1% la nivel național, în timp ce la nivelul Regiunii Sud Muntenia, acesta era cu un procent mai ridicat (15,1%). Sondajul arată o creştere la nivel Regional, de la un număr de 4907 salariați, la 5646 salariați, lucru ce s-ar fi realizat la nivelul a 70 firme. Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipează la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal, în special pentru: comerț; servicii; turism şi alimentație; construcții; textila-pielărie situație foarte apropiată de cea valabilă pentru nivelul național.
În 2011, Institutul Național de Cercetare Ştiințifică în domeniul Muncii şi Protecției Sociale (INCSMPS) a realizat şi o anchetă în rândul firmelor, complementară informațiilor furnizate de prognozele realizate pe termen mediu şi lung.
Obiective operaționale: Cunoaşterea cererii de forță de muncă pentru absolvenții de învățământ
profesional şi tehnic la nivel național şi regional pe termen scurt - accentul este pus, în acord cu evoluțiile metodologice realizate la nivel european, pe informații “calitative” ale cererii de absolvenți de IPT (nivel de educație, experiență anterioară în muncă, principalele cunoştințe şi competențe, etc.) şi secundar pe informații de tip “cantitativ” (“care va fi cererea de absolvenți de ÎPT în sub-sectorul X ”;
Evaluarea decalajului de calificare la nivelul proaspăt absolvenților (persoane care au absolvit în ultimele 12 luni un nivel/ciclu educațional)
Dimensiune eșantion previzionat: cca. 3700-3800 de firme (la nivel național), cu eşantioane regionale de cca. 450-500 de firme,
39
Dimensiune eșantion realizat: 3836 de firme (la nivel național), cu eșantioane regionale între 460 (SV) și 510 (BI) firme,
Reprezentativitate: - Eroarea tolerată la nivel național: ±1.55% la un nivel de încredere de 95%; - Eroarea
tolerată la nivel regional: ±4.4% la un nivel de încredere de 95%
Rezultate preliminare
Fig. 4.2.3.2.a. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salaria ț ilor 2011, INSCMPS
Estimări cu privire la următoarele 6 și 12 luni pe regiuni de dezvoltare
Fig. 4.2.3.2.b. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salaria ț ilor 2011, INSCMPS
REGIUNEA SUD MUNTENIA – RATA LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE
40
Rata locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare
Se anticipează o creștere a numărului de salariați în următoarele 12 luni pentru industria textilă și confecții, grădinari și cultivatori și personal de serviciu din hoteluri și birouri.
Fig. 4.2.3.2.c. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salaria ț ilor 2011, INSCMPS
Ancheta în rândul salaria ț ilor (1239 subiecți din 113 firme - eşantion stratificat de firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menționat în perioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel na ț ional, pe care ne permitem sa le consideram valabile si la nivelul Regiunii Sud Muntenia :
Uzura şi atrofierea calificărilor Salariații cu nivel de educație primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor
(erodare în timp a cunoştințelor, competențelor şi abilităților profesionale) Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un
sfert dintre ei nu sunt încadrați pe posturi adecvate (pierderea unor competențe sau abilități din cauza neutilizării lor pentru o perioadă)
Supra-calificare / sub-calificare față de nivelul postului Peste 20% dintre salariați se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între
pregătirea lor profesională şi cerințele postului Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea deținută este
cel mai prezent (datorită transferului de mase mari de populație salariată calificată din alte domenii)
Sectoarele din zona serviciilor - hoteluri şi restaurante, comerț şi intermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naționale în privința salariaților încadrați pe posturi ce necesită calificare mai înaltă
Practicarea calificării obținute în şcoală: Mai puțin de jumătate dintre salariați mai practică în calificarea obținută în şcoală Mai putin de un sfert şi-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate
profesională – fenomen dezirabil în cazul unei forțe de muncă flexibile care răspunde evoluțiilor pieței)
O treime dintre salariați nu şi-au practicat niciodată calificarea cu care au ieşit din şcoală, fie pentru că nu şi-au găsit un loc de muncă în calificarea obținută în şcoală, fie ca nu au fost atrasi catre aceasta din propria convingere.
50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieşit din şcoală
Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieşit din şcoală pentru că nu şi-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor.
Mobilitate între domenii de calificare: Domeniul cu cele mai multe ieşiri din ocupare: mecanic Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerț şi servicii Domeniul cu cele mai multe mişcări în interior: textile şi pielărie Ocupațiile văzute de respondenți având cea mai mare căutare pe piață sunt din
domeniile: electromecanică, construcții, electronică şi automatizăriSchimbări la locul de muncă
41
20% dintre salariați s-au confruntat cu schimbări semnificative la locul de muncă de natură tehnologică şi organizațională:
Industria extractivă şi prelucrătoare, precum şi transportul şi depozitarea indică cele mai mari schimbări tehnologice
Intermedierile financiare, imobiliare şi hoteluri sunt caracterizate de cele mai mari schimbări organizatorice
Cele mai multe schimbări în cerințele posturilor sunt indicate de salariații firmelor din zona serviciilor.
Modalitățile de instruire la schimbarea locului de muncă 70% dintre salariați nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50% nu
au urmat niciodată un curs de formare profesională Aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria, dobândesc noile calificări prin
calificare la locul de muncă şi auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintă forme instituționalizate care să ofere o recalificare de calitate – este afectată performanța individuală.
Instruirea pentru noile tehnologii Peste 20% dintre salariați nu beneficiază de nici un fel de formare pentru noile
tehnologii introduse la locul de muncă, pentru o treime din salariați, instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiți la locul de muncă,. În aceste condiții se poate aprecia că eficiența investiției în noile tehnologii este redusă.
4.2.4. Proiecția cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)În 2011, Institutul Național de Cercetare Ştiințifică în domeniul Muncii şi Protecției Sociale
(INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaționale a învățământului profesional şi tehnic cu cerințele pieței muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional şi Tehnic.
Proiecția cererii de forță de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informațiilor dorite.
Astfel, s-a realizat o proiecție a cererii potențiale de forță de muncă (definită ca cererea de forță de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investițiilor brute interne şi extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potențiala reprezintă nivelul estimat ca necesar, in termeni de populație ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfăcut când numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populație ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populație ocupata. Cererea potențială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu populația ocupată (deşi are valori aparent identice sau apropiate față de aceasta). Cererea potențială estimează necesarul de populație ocupată, însă evoluția populației efectiv ocupate depinde nu numai de evoluțiile economiei ci de o multitudine de alți factori, in primul rând demografici, migrație etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.
A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanților la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menționat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluții ale unor structuri economice trecute. Mai mult, lipsa unor informații detaliate cu privire la structura pe vârste a populației ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.
Utilizând cele două variabile (cererea potențială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forță de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.
42
Analizând informațiile cu privire la dinamica cererii potențiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potențială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.
Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forță de muncă la nivel național a utilizat serii de date de la Institutul Național de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:
- populația ocupată în activități ale economiei naționale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investițiilor brute în bunuri corporale în activități ale economiei naționale
(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activități ale economiei naționale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaților în activități ale economiei naționale
(diviziuni CAEN REV1)Proiecția cererii de forță de muncă și a cererii de formare profesională pe termen
mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii:
Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze: - evoluția valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naționale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluție a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcții şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluția ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluția Costului forței de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ținut cont de valorile reale publicate de Institutul Național de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluția Investițiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informații s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză. Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variații față de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 față de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 față de 2009 în construcții, în timp ce în servicii se menține constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se mențin evoluțiile prognozate de Comisia Națională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcții şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investițiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 față de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei. Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variații față de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menține la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ținut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievați sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forței de muncă în 2010 îşi menține ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluția celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia
43
evoluția populației ocupate din cadrul lor îşi menține trendul observabil pentru perioada 2000- 2008.În final, s-a corectat modelul cu eroarea obținută din predicția populației ocupate totale la nivel național pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%). Rezultatele proiecțiilor
1. Proiecția cererii potențiale la nivel naționalRezultatele prognozei cererii potențiale de forță de muncă (funcție de dinamica
economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel național pentru perioada 2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.Tabelul 4.2.2.b (mii persoane)
2. Proiecția cererii potențiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forță de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de județ – scenariul moderatÎn ipotezele scenariului de bază (moderat) proiecția cererii potențiale relevante pentru învățământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, Bucureşti-Ilfov.Proiecția cererii potențiale de forță de muncă la nivel județean a fost estimată prin dezagregarea proiecțiilor la nivel regional privind populația ocupată. Proiecția în structură de ocupații pentru fiecare județ în parte a plecat de la asumpția că este puțin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative față de anul 2009Pornind de la ratele de pensionare pe ocupații la nivel național (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferențele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel național şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de județ prin raportarea la ponderea populației de 55 ani şi peste în populația totală ocupată a județului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populației de 55 ani şi peste în populația totală ocupată a regiunii din care face parte județul. Cererea agregată de forță de muncă la nivel național a fost obținută din însumarea cererii potențiale cu cererea înlocuită de forță de muncă. Se observă faptul că – la nivel național - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potențiale rezultată din evoluția potențială a activităților economice. Diferența dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potențiale față de anul anterior este explicată de existența unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potențiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existența unor oportunități pentru ocuparea tinerilor absolvenți sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populației inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să
44
considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenții din diferite domenii relevante pentru învățământul profesional şi tehnic.Tabelul 4.2.2.c Prognoze ale cererii pentru Regiunea SUD MUNTENIA (nr. persoane) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 961073 954813 950227 965057 970364 973119 975972 978914 981994 985222Prognoze ale cererii înlocuite 8369 8315 8275 8404 8450 8474 8499 8525 8551 8580Prognoze ale cererii agregate 969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801
45
Tabelul 4.2.2.d Prognoze ale cererii pentru județul Argeş 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potențiale 307496 305493 304026 308771 310469 311350 312263 313204 314190 315223Prognoze ale cererii înlocuite 3449 3427 3410 3464 3483 3493 3503 3513 3524 3536Prognoze ale cererii agregate 310946 308920 307437 312234 313952 314843 315766 316718 317714 318759
3. Proiecția cererii de formare profesională la nivel regional şi județean – scenariul moderatDeoarece datele avute la dispoziție au permis realizarea proiecțiilor doar în intersecția
subgrupe majore de ocupații şi secțiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupații şi activități economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populației ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecției cererii de forță de muncă pe subgrupe majore de ocupații şi secțiuni CAEN.
În continuare, evoluția cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învățământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuția cererii de forță de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare profesională a ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.
Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea.
Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea SUD MUNTENIA este următoarea
Tabelul 4.2.2.d Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia. (%)Domeniul de educație şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare
profesională pentru 2013-2020(%)
Agricultură 4.0%Chimie industrial 2.5%Construcții, instalații şi lucrări publice 12.0%Comerț 10.0%Economic 7.0%Electric 8.0%Electromecanică 3.0%Electronică şi automatizări 3.0%Fabricarea produselor din lemn 2.0%Industrie alimentară 3.0%Industrie textilă şi pielărie 6.0%Materiale de construcții 1.0%Mecanică 27.0%Turism şi alimentație 4.0%Protecția mediului 7.0%Tehnici poligrafice 0.5%
Tabelul 4.2.2.e Structura proiecției cererii potențiale pe domenii de pregătire în județul ARGES (%)Domeniul de educație şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare
profesională pentru 2013-2020(%)
Agricultură 4.0 %Chimie industrial 2.5 %Construcții, instalații şi lucrări publice 9.5 %Comerț 8.5 %Economic 6.0 %Electric 8.0 %Electromecanică 4.0 %
46
Electronică şi automatizări 6.0 %Fabricarea produselor din lemn 4.5 %Industrie alimentară 3.0 %Industrie textilă şi pielărie 5.0 %Materiale de construcții 0Mecanică 27.0 %Turism şi alimentație 3.0 %Protecția mediului 7.0 %Tehnici poligrafice 0 %Silvicultura: 1,5 % Estetica si igiena corpului omenesc: 0,5 %
NOTĂ: diferențele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul județului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional in cadrul studiului previzional, sunt justificate in baza urmatoarelor considerente:
- în domeniul construcții, instalații şi lucrări publice – la nivelul județului există cerere pe piața muncii cu accent pe activitati sezoniere; interesul elevilor pentru acest domeniu este scăzut; la nivelul anului şcolar 2011-2012, ponderea ocupată de acest domeniu este de 6,6% din numărul total de clase realizate în învățământul profesional şi tehnic; numărul unităților ÎPT care şcolarizează în acest domeniu este scăzut, de asemenea baza didactico-materială diferită semnificativ de la o unitate la alta; la momentul actual există deficit de cadre didactice calificate; numărul de parteneriate cu agenții economici din domeniu, funcționale (cu desfăşurare integrală sau parțială a orelor de instruire practică la agentul economic) este redus; datele PLAI – Cap. Piața muncii - numar relevant de locuri de munca, evolutie descendenta a acestuia, somaj in palier, balanta negativa.
- în domeniul fabricarea produselor din lemn – în județul Argeş există agenți economici care se mențin de mulți ani şi se dezvoltă/diversifică în continuare în acest domeniu (cifra de afaceri şi profitul net atestă acest lucru); calificările specifice acestui domeniu, prevăzute în nomenclatoarele în vigoare, sunt încă atractive pentru elevi şi se regăsesc în solicitările agenților economici, deşi numărul locurilor vacante date de AJOFM Argeş este în scădere; există un număr de patru unități de învățământ profesional şi tehnic dotate cu echipamente moderne prin proiectele Phare; toate cele patru unități de învățământ au bază didactico - materială care permite atingerea, de către elevi, a competențelor prevăzute în standardele de pregătire profesională, personal didactic calificat; la nivelul anului şcolar 2011-2012, ponderea ocupată de acest domeniu este de 5,8 % din numărul total de clase realizate în învățământul profesional şi tehnic
- în domeniul electronică şi automatizări – la nivelul județului Argeş îşi desfăşoară activitatea o serie de firme în care acest domeniu este reprezentat - Dacia Group Renault, Lisa Draxlmaier Autopart Romania S.R.L., SC Lear Corporation Romania SRL; S.C. Subansamble Auto S.A.; RCS & RDS; ROMTELECOM, Electroargeş S.A. Curtea de Argeş, etc.; dintre grupele de ocupații cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul județului Arges, se desprind inginerii electronisti in transporturi, posta si telecomunicatii; datele furnizate de AJOFM, Direcția Județeană de Statistică, Agenția Județeană de Prestații Sociale certifică acest lucru; unitățile de învățământ profesional şi tehnic au dotare, cadre didactice calificate, parteneriate funcționale; la nivelul anului şcolar 2011-2012, ponderea ocupată de acest domeniu este de 8,8 % din numărul total de clase realizate în învățământul profesional şi tehnic Silvicultura: Nu apare în studiul previzional, dar există la nivelul județului. numar de locuri vacante in scadere, numar someri in scadere, balanta locuri de munca somaj negativa. Ponderi previzionate ale cererii de formare profesională pentru 2013-2020 Argeş – 1,5 %. La nivelul anului şcolar 2011-2012, ponderea ocupată de acest domeniu este de 2,2 % din numărul total de clase realizate în învățământul profesional şi tehnic Estetica si igiena corpului omenesc: Nu apare în studiul previzional, dar există la nivelul județului; numar de locuri vacante in scadere, numar someri aproximativ constant, balanta locuri de munca somaj pozitiva. Ponderi previzionate ale cererii de
47
formare profesională pentru 2013-2020 Argeş – 0,5 %. La nivelul anului şcolar 2011-2012, ponderea ocupată de acest domeniu este de 1,5 % din numărul total de clase realizate în învățământul profesional şi tehnic.
-
48
Tabelul 4.2.2.f Structura ofertei educaționale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii
PRO
GN
OZE
ALE
C
ERER
II A
GR
EGA
TE -
REG
IUN
EA S
UD
M
UN
TEN
IA
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Pond
erea
din
cer
erea
pi
e ței mun
cii p
entr
u ca
lific
ari d
e ni
vel 2
și 3 Po
nder
e ni
vel 3
pen
tru
cont
inua
rea
stud
iilor
în
învă
țământ
sup
erio
r în
2017
(asi
gura
rea
benc
hmar
k eu
rope
an)
Pond
eri n
ivel
2 și 3
în
ofer
ta e
duca
țională
a
IPT
- ie șiri
în 2
017
Total 969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801 Calificări specifice nivelului 3 de calificare
Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020.
Se recomandă ca ponderea IPT din totalul ofertei educaționale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaționale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.
4.3. Concluzii din analiza pieței muncii. Implicații pentru IPT 4.3.1. Principalele constatări desprinse din informațiile din AMIGO la nivel regional Populația activă, populația ocupată:
Inițial tendință de scădere (2002-2008) la nivel regional a populației active şi mai ales a populației ocupate, urmată de o creştere in anul 2009, cu diferențe majore pe sexe şi medii rezidențiale,:
Reducerea populației active şi a populației ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaților.
Populația activă şi populația ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în rural.
Rata de activitate şi rata de ocupare: Tendință de scădere atât a ratei de activitate cat şi a ratei de ocupare la nivel regional,
comparând anul 2009 cu anul 2002. Exista insa disparități majore pe sexe şi medii rezidențiale. Destul de grav pare faptul ca rata de ocupare este mult mai redusă pentru populația feminină
Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populația feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condițiile unei ocupări de subzistență, în agricultură).
Decalajul ratei de ocupare față de ținta UE pentru 20106:Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2009 este cu 1,5 puncte procentuale peste media națională şi cu 4.5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27.. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.
Şomajul (BIM), în 2009: Rata şomajului BIM se menține mai ridicată decât la nivel național Rata şomajului mai ridicată în mediul urban Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaților
Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populația activă, 15-24 ani): 23,6%, mai mare decât cea la nivel național (20,8) şi european (UE-27: 20.0%), mai ridicată însă în cazul femeilor (26.9 %) şi în mediul urban (24.8 %).
Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educație Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educație este
mai scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educație (cu cel mult învățământ gimnazial) este mai mare decât la nivel național. In Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel național pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învățământ gimnazial). La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educație este de sensibil mai mică decât cea a bărbaților.
Tendința de creştere a ponderii în ocupare a populației cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimazial)
Nivelul mediu de instruire al populației ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe țară (conf. datelor pentru 2009):
Regiunea Sud Muntenia are cea mai mica pondere a populației ocupate cu studii de nivel superior.
este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media națională
6 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.
Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal si superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaților
cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici, Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor
Disparități majore între rural şi urban, privind nivelul de educație al populației ocupate (2009)
4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanța Forței de Muncă (BFM) Populația activa civila, respectiv populația ocupata civila (conf. BFM)
Tendința este de scădere, tendința care ar fi putut contrazisa daca fenomenele se mențineau conform evoluției pentru intervalul 2002-2007. După 2007, se remarca un trend descendent, iar anul 2009 înregistrează cele mai mici valori din perioada 2002-2009, pentru populația ocupata civila Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM)
Tendința de scădere continua a ratelor de activitate şi de ocupare a populației civile în perioada 2002-2009 ( singura excepție înregistrata in anul 2007). In 2009 găsim cele mai mici valori ale acestor indicatori ( 61.9%, respectiv 56.6%) pentru intervalul analizat
Ratele de activitate şi de ocupare a populației civile sunt mai mari în județul Argeş sau apropiate fata de cele înregistrate la nivel regional dar mai mici decât cele la nivel național.
Rata de ocupare mai redusă pentru populația feminină față de cea masculină. Şomerii înregistrați în evidențele AJOFM: Cu o evoluție fluctuanta determinata de criza economico-financiara, rata şomajului
înregistrat în județul Argeş se situează peste media națională şi este mai mică decât cea regională în perioada 2002-2006, numai in 2007 şi 2008 depăşind-o pe aceasta din urmă, după care in 2009 si 2010 revine la valori inferioare celei regionale. Trebuie sa menționam totuşi, ca in anii in care nu s-a resimțit criza economica aceasta a dat tendințe de atenuare, proporția dominanta a şomajului înregistrat fiind data de menținerea la cote înalte a numărului de şomeri neindemnizati, cea mai mare parte a acestora având un nivel de pregătire si educație inferior.
Rata şomajului înregistrat în jud. Argeş - mai mica în cazul femeilor în toata perioada 2002-2009, cu excepția anului 2008
Şomajul tinerilor. În perioada 2004-2010, numărul şomerilor tineri în județul Argeş (15-24 ani) este fluctuant, in general în scădere şi pe fondul evoluției nivelului şomajului înregistrat. Ponderea acestora în totalul şomerilor este in scădere continua cu excepția anului 2008. La 31 decembrie 2010 înregistrează valoarea de 16 ,4% fiind mai mare decât cele înregistrate la nivel regional si național (15.8%).
4.3.3. Concluzii din analiza structurii populației ocupate civile) Tendință de scădere a numărului şi ponderii populației ocupate (civile) în agricultură;
de scădere inițial, urmată de un uşor reviriment în ultimii ani (2006-2008) în industrie în paralel cu creşterea în construcții şi mai ales în servicii, servicii care ajung să înregistreze cea mai mare pondere a populației ocupate, aceasta era evoluția pentru perioada 2002-2008. Anii de criza economico-financiara aduc insa mutații si astfel anul 2009 ne arata scăderea acestor indicatori pentru sectoarele industrie; construcții ; servicii si creştere pentru agricultura, silvicultura , pescuit.
4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupații a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFMÎnvățământul profesional şi cel liceal tehnologic:
Profilul dominant la nivel regional al cererii de forță de muncă dat de următoarele domenii : mecanică; comerț; industrie textilă şi pielărie; construcții si lucrări publice; economic; turism si alimentație publică.
Domenii cu dinamică pozitivă: comerțul ; estetica si igiena corpului omenesc; turismul si alimentația publica - balanță locuri de muncă-şomeri pozitivă sau echilibrata. Comerțul cunoaşte o balanță locuri de muncă-şomaj pozitivă, înregistrând scăderi la numărul
51
şomerilor înregistrați si creşteri la locurile de muncă vacante.Domenii caracterizate în ultimii ani printr-o creştere a numărului locurilor de muncă
vacante sunt protecția mediului si producția media, din păcate evoluția numărului de şomeri face sa rezulte o balanța negativa.
Majoritatea domeniilor prezintă balanțe negative, din cauza creşterii intrărilor in şomaj si tendinței de scădere a locurilor de munca vacante oferite.
Tendințe de menținere la un nivel aproximativ constant pentru cele doua componente ale balanței se regăsesc la economic, pentru locurile de munca vacante si la: construcții , instalații si lucrări publice; turism si alimentație publica; economic; chimie industriala; electronica si automatizări; estetica si igiena corpului omenesc; producție media; tehnici poligrafice, pentru numărul de şomeri intrați in evidente.
Mecanica romane domeniul care înregistrează cel mai mare număr de locuri de muncă vacante dar şi cel mai mare de intrări in şomaj, fiind domeniul care a fost cel mai grav afectat de implicațiile recesiunii economice asupra locurilor de munca.
Industria textilă şi a pielăriei se confrunta cu dificultăți concretizate prin locuri de muncă în scădere, fenomen totuşi stabilizat in anul 2010. Numărul acestora reprezintă totuşi un procent important din totalul locurilor vacante. Se înregistrează un şomaj cu o evoluție uşor descendenta.
Sin mecanica si mai ales in industria textilă şi a pielăriei se manifesta dificultatea in ocuparea locurilor de munca vacante, datorate acelor neconcordante dintre exigențele angajatorilor şi competențele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Referitor la analiza evoluției la nivelul ocupațiilor relevante pentru liceul tehnologic putem desprinde profilul servicii, care cuprinde domeniile cele mai favorizate de piața muncii , referitor la numărul locurilor vacante. Astfel in totalul numărului de locuri oferite, profilul servicii are o pondere de 39%.
Pentru profilul resurse naturale şi protecția mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului mic de înregistrări în evidențele AJOFM mai ales în cazul locurilor de muncă vacante
Învățământul postlicealPentru şcoala postliceală, la marea majoritate a domeniilor se constată o creştere mai
mare a numărului de şomeri față de cel al locurilor de munca vacante, rezultând în cea mai mare parte balanțe negative. După amploarea solicitărilor de forță de muncă se desprind domeniile: comerț şi sănătate şi asistență pedagogică.
Tendința generală este de scădere a locurilor de muncă în paralel cu menținerea la un plafon aproximativ constant a numărului de şomeri. Balanța locuri de muncă-şomeri este negativă, cu excepția a doua domenii : comerț şi economic. Sănătatea şi asistența pedagogică, deşi cu un număr semnificativ de locuri vacante din cauza intrărilor in şomaj prezintă o balanță negativă.
Învățământul superiorDintre grupele de ocupații cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul
județului Argeș se desprind: inginerii constructori; inginerii energeticieni si electricieni; inginerii electronişti in transporturi, posta si telecomunicații; inginerii mecanici; inginerii minieri, petrolişti si metalurgişti; jurişti; economişti. Pentru marea majoritate a subgrupelor de ocupații aferente invatamantului superior balanța locuri de munca –şomaj este insa negativa întrucât numărul şomerilor intrați in evidente, proveniți din aceasta categorie este mai ridicat.
Excepție o fac grupele de specialişti in informatică- balanță pozitivă si inginerii constructori - tendința de echilibrare.
4.4. Implicații pentru IPT Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel național, şomajul
ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieței muncii acțiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale inițiale şi continue, din perspectiva învățării
pe parcursul întregii vieți52
implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forței de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.
parteneriate active cu agenții economici, Serviciul Public de Ocupare, furnizori de ocupare si formare, autorități şi alte organizații care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenților – prioritate permanentă a managementului şcolar.
Participarea scăzută a forței de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariați, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupațională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competențelor la cerințele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulți, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competențe pentru
adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaționale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcție de nevoile pieței muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienței profesionale şi a competențelor dobândite
pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor țintă: ex. programe de
formare la distanță, consultanță, etc.
Evoluțiile sectoriale în plan ocupațional şi prognozele privind cererea şi oferta pe termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru: Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile
decizionale: regional (PRAI), județean (PLAI), unitate şcolară (PAS) Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de
calificare rezultate din prognoză Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în
creştere în construcții, calificările necesare ramurilor industriale cu potențial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), prioritățile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.
Prioritățile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităților economice în mediul rural.Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toți cu factorii interesați: Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potențialului agricol – presupune
creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competențe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)
Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura „bio” si cea ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiționale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor
Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:- formarea competențelor necesare unei agriculturi competitive- reconversia excedentului de forță de muncă din agricultură spre alte activități
Decalajele privind nivelul de educație în mediul rural față de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calității învățământului rural Asigurarea accesului egal la educație în condiții de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din
categorii defavorizate economic şi social Rezultatele burselor locurilor de munca desfăşurate in anul 2010
Rezultatele obținute in urma desfasurarii burselor locurilor de munca in 2010 arata ca un procent de 26% din locurile vacante scoase pentru ocupare de câtre agenții economici, au fost ocupate de câtre persoanele aflate in căutarea unui loc de munca. Se remarca numărul foarte mic al persoanelor cu studii superioare care si-au găsit un loc de munca prin aceasta acțiune, aceasta si pentru ca oferta venita din partea angajatorilor a fost redusa cantitativ si puțin diversificata.
Domeniile de activitate in care au fost solicitări din partea angajatorilor sunt construcțiile civile si industriale, industria textila si alimentara, industria prelucrătoare.
Aceste rezultate mai puțin bune pot fi puse si pe seama dificultăților economice din anul 2010, generate de criza economica.
54
5. ÎNVATAMANTUL PROFESIONAL SI TEHNIC DIN JUDEȚ5.1. Indicatori de context.
5.1.1. Contextul european Proiectul Strategia EUROPA 2020 propune o nouă viziune pentru economia socială de
piață a Europei în următorul deceniu, care să ajute Uniunea să iasă din criza economică şi financiară şi să edifice o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate şi coeziune socială.
La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26 martie 2010 şi definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.
La nivel național: Strategia este implementată la nivelul Statelor membre prin intermediul Programelor Naționale de Reformă (PNR).
Proiectul PNR al României a fost adoptat în şedința de guvern din data de 17 noiembrie 2010 şi transmis la Comisia Europeană. Varianta finală va fi finalizată și transmisă la Comisie până la sfârşitul lunii aprilie 2011Țintele proiectului Strategia EUROPA 2020 :-Creşterea ratei de ocupare a populației 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75%-Alocarea a 3% din PIB pentru Cercetare-dezvoltare-Rata abandonului şcolar timpuriu: max 10%; -Cel puțin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenți de învățământ terțiar -“20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creşterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creşterea cu 20% a eficienței energetice, comparativ cu 1990-Reducerea cu 25% a populației aflate sub pragul de sărăcie
Linii de acțiune principale ale proiectului Strategia EUROPA 2020 : Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne care să asigure
competențe-cheie și excelență Investiții mai mari, mai țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui
mai bun randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază
pentru planificarea carierei (informații ref. la parcursurile educaționale și de formare, oportunități de angajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor cu potențial de angajare.
Promovarea învățării și predării de calitate Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe
cunoaștere, de ex. a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale ,TIC, învățarea online, competențele în domeniul matematicii (inclusiv competențele numerice) și științelor;
Comisia va prezenta în 2011 o Comunicare privind competențele în sprijinul învățării de a lungul vieții, care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educațional și sectorul profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competențe și profesii - ESCO).
Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP VET: conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pt. calificări de nivel mediu rezultate din programe de educație și formare profesională.
Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru pentru facilitarea intrării pe piața muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie și stagii de practică de calitate.
Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice și administrative ale stagiilor transnaționale. Sprijinirea unui acces mai bun și a unei participări mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri pentru stagii și să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate
55
sau premii), precum și prin acorduri între parteneri sociali și ca parte a politicii de responsabilitate socială a întreprinderilor (RSI).
Facilitarea parcursurilor și permeabilității dintre EFP și învățământul superior, inclusiv prin dezvoltarea unor cadre naționale de calificare și prin menținerea unor parteneriate strânse cu sectorul profesional.
Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală; recunoașterea și validarea acestor tipuri de învățare
Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe cunoaștere:
Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent;
Îmbunătățiea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului superior;
Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție profesională
Susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității profesionale pentru tineri
Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020 toți tinerii din Europa să poată avea posibilitatea de a și petrece în străinătate o parte din timpul alocat parcursului educațional, inclusiv prin formare la locul de muncă;
Promovarea mobilității profesionale a tinerilor Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:
Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și începerea unei cariere. Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu sunt
încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare pe baza unor date comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor și pentru învățarea reciprocă în acest domeniu.
Se recomandă Statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în muncă, își continuă studiile sau fac parte dintre un program de activare în termen de patru luni de la absolvirea școlii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”.
Sprijinirea tinerilor cu risc Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente
Priorită ț i europene ale formării profesionale 1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionaleScop: Îmbunătățirea transparenței calificărilor şi promovarea mobilităților
Premise: - Calificări descrise pe baza rezultatelor învățării;- Mecanisme operaționale de asigurare a calității; - Implementarea mecanismelor se realizează coerent
Măsuri:1. Realizarea instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc EQF şi
2. Îmbunătățirea calității şi atractivității educației şi formării profesionaleScop: Creşterea atractivității, accesabilității şi a calității vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaționale şi strategiile privind învățarea pe parcursul întregii vieți în vederea realizării următoarelor 2 obiective:
1. Promovarea simultană a echității performanței afacerilor, competitivității şi inovării (dublul rol al educației social şi economic);
2. Facilitarea posibilității ca cetățenii să poată dobândi acele competențe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetățeniei active şi a dezvoltării personale
Măsuri:1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:
56
1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut;1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinților, adulților;1.4. Îmbunătățirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieți. Preşedinția Franceză va promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieți2. Măsuri la nivelul sistemului VET2.1. Promovarea inovării şi creativității în VET 2.2. Îmbunătățirea permeabilității sistemului VET şi a continuității învățării din VET în învățământul superior 2.3. Promovarea participării active în ENQAVET 2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicați în VET (profesori, formatori, consilieri) 2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor
3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieței munciiScop: Adaptarea politicilor VET la cerințele pieței muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivitățiiMăsuri:
1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competențelor
2. Corelarea VET cu piața muncii 3. Creşterea mobilității persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învățare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională inițială3. Creşterea contribuției învățământului superior la învățarea pe tot parcursul vieții şi
integrare profesională 4. Eficientizarea guvernanței procesului Copenhaga şi cooperării în VETScop:
Consolidarea eficienței Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenței politicilor specifice în VET, învățământul secundar teoretic şi învățământul superior
Măsuri:- Îmbunătățirea cooperării europene în VET - Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga Creşterea vizibilității Procesului Copenhaga 5. Consolidarea schimburilor de experiență şi a cooperării cu țările terțe şi organizațiile
internaționale.
5.1.2. Contextul naționalPriorită ț ile strategiei de dezvoltare a învă ț ământului până în anul 2013 : 1. Realizarea echității în educație;2. Asigurarea educației de bază pentru toți cetățenii; formarea competențelor cheie;3. Fundamentarea actului educațional pe baza nevoilor de dezvoltare personală şi
profesională a elevilor, din perspectiva dezvoltării durabile şi a asigurării coeziunii economice şi sociale;
4. Deschiderea sistemului educațional şi de formare profesională către societate, către mediul social, economic şi cultural;
5. Asigurarea complementarității educației formale, nonformale şi informale; învățarea permanentă ca dimensiune majoră a politicii educaționale;
6. Creşterea calității proceselor de predare-învățare, precum şi a serviciilor educaționale.
Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă Orizonturi 2013-2020-2030Provocări cruciale1.1 Schimbările climatice şi energia curată1.2 Transport durabil1.3 Producție şi consum durabile1.4 Conservarea şi gestionarea resurselor naturale1.5 Sănătatea publică
57
1.6 Incluziunea socială, demografia şi migrația1.7 Sărăcia globala şi sfidările dezvoltării durabileEducația şi formarea profesională - Orizont 2013Obiectiv național: Dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivității prin corelarea educației şi învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii şi asigurarea oportunității sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă, flexibilă şi incluzivă a 1,65 milioane persoane.Direcții strategice de acțiune
Dezvoltarea durabilă – temă orizontală în programele sectoriale 2007-2013 şi integrată în obiective specifice ale POSDRU
Înternalizarea în sistemul de educație şi formare profesională a principiilor şi obiectivelor dezvoltării durabile ca element integrator al ansamblului de cunoştințe, aptitudini şi deprinderi necesare existenței şi performantei personale în lumea modernă
Educația pentru dezvoltare durabila, în toate programele de pregătire, de la ştiințele naturii la practicile responsabile ale civismului si de la sustenabilitatea producției si consumului in raport cu resursele la însuşirea principiilor diversității culturale, ale bunei guvernări si statului de drept.
Conținuturi tematice transversal integrate în sisteme educaționale formale,
non- Educația şi formarea profesională - Orizont 2020Obiectiv național: Atingerea nivelului mediu de performanță al UE-27 în domeniul educației şi formării profesionale, cu excepția serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate unde țintele sunt cele ale UE pentru 2010Direcții strategice de acțiune:
Restructurarea ciclurilor de învățământ şi redefinirea programelor de pregătire în funcție de nivelurile de referință agreate pentru Cadrul Național al Calificărilor, astfel încât să fie asigurate transparența sistemului care sprijină învățarea pe tot parcursul vieții precum şi mobilitatea ocupațională.
Dezvoltarea capacității şi inovației instituționale, având la bază managementul cunoaşterii; crearea rețelelor de cooperare care să includă parteneriatele public-privat în condițiile descentralizării sistemului de învățământ şi al autonomiei universitare;
Profesionalizarea managementului educațional şi a guvernanței prin formarea resurselor umane pentru leadeship eficient, pentru promovarea atitudinilor participative, proactive şi anticipative şi prin dezvoltarea competențelor specifice, acordând aceeaşi prioritate celor sociale si personale.
formale şi informale pe 3 dimensiuni: socio-culturală, ambientală şi economică
Deschiderea sistemului formal de educație prin recunoaşterea achizițiilor de învățare dobândite în contexte non-formale sau informale. Până în 2020 - acces real la centre de validare a competențelor dobândite în asemenea contexte
Diversificarea ofertei educaționale non-formale şi informale. Cuprinderea în sisteme de invățare permanentă: minimum 15% din grupa de vârstă 25-64 ani.
Accentuarea pregătirii tinerilor pentru învățare pe tot parcursul vieții şi capacitate de a se adapta competitiv pe piața muncii din UE.
Dezvoltarea unor programe de studiu diferențiate conform specificului regiunilor şi nevoilor elevilor/studenților
Extinderea învățământului şi formării profesionale de calitate în mediul rural, cultivarea egalității de şanse şi atragerea în sistemul educațional a tinerilor din grupurile defavorizate.
Extinderea cooperării internaționale prin programe şi proiecte europene, bilaterale, transfrontaliere
Educația şi formarea profesională - Orizont 2030Obiectiv național: Situarea sistemului de învățământ şi formare profesională la nivelul performanțelor superioare din UE-27; apropierea semnificativă de nivelul mediu al UE în
58
privința serviciilor educaționale oferite în mediul rural şi pentru persoanele provenite din medii dezavantajate sau cu disabilitățiDirecții strategice/priorități:
Principiile şi practicile dezvoltării durabile - încorporate organic în ansamblul politicilor educaționale.
Eficiența internă şi externă a sistemului de educație va fi în continuare obiectivul principal.
Învățarea eficientă va rămâne o prioritate; Formele şi metodele de predare vor fi caracterizate prin diversitatea şi
flexibilitatea abordărilor pedagogice şi se vor concentra pe formarea deprinderii de a acumula cunoştințe utile şi a capacității de a aplica aceste deprinderi într-un spectru larg de domenii;
Metodologia de evaluare, certificare şi atestare a calității actului educațional precum a relevanței acestuia pe piața muncii se va alinia la procedurile de benchmarking adoptate în UE şi la cele mai bune practici existente pe plan mondial.
Extinderea în continuare a cooperării internaționale .Programul opera ț ional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) În perioada 2007-2013, România, ca Țară membră a Uniunii Europene, va primi pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcții principale de acțiune: educația şi formarea profesională şi piața muncii.Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane şi implicit prioritățile identificate în acest domeniu.Obiectivul general al POS DRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivității pe piața muncii, prin promovarea egalității de şanse pentru învățarea pe tot parcursul vieții şi dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile şi incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piața muncii a 850 000 persoane.Obiectivele specifice ale POS DRU sunt:- promovarea educației şi formării inițiale şi continue de calitate, incluzive pentru învățământul universitar şi cercetare;- promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătățirea calității şi productivității muncii;- facilitarea inserției pe piața muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;- dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, flexibile şi incluzive;- promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;- îmbunătățirea serviciilor publice de ocupare;- facilitarea accesului la educație şi piața muncii a grupurilor vulnerabile.POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educației şi formării profesionale continue:Axa Prioritară 1. Educație şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societății bazate pe cunoaşterea) Accesul la educația inițială şi la formarea profesională de calitate;b) Învățământ superior de calitate;c) Dezvoltarea resurselor umane din educație şi formare;d) Asigurarea calității în formarea profesională continuă (FPC)e) Educația superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.Axa Prioritară 2. Conectarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața munciia) Tranziția de la scoală la viața activă;b) Prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a scolii;c) Acces şi participare la FPC.Alte Programe Opera ț ionale care au relevan ț ă pentru educa ț ie şi formare profesională: - Programul Operațional Sectorial Creşterea Competitivității Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informației şi Comunicării” pentru sectoarele privat şi public permite susținerea unităților şcolare pentru construirea de rețele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.- Programul Operațional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea/
59
echiparea infrastructurii educaționale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă
5.2. Indicatori de context specifici5.2.1 Contextul demografic şi populația şcolară Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva implicațiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluția populației pe grupe de vârstă, medii de rezidență şi sex, structura etnică, fenomenul migrației. Pentru orizontul de planificare 2013, cele mai severe concluzii, rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populația tânără, cu reduceri semnificative pentru populația de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populației (v. cap.2.2). Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani (care includ elevii de liceu / şcoala de arte şi meserii) – scădere prognozată de 36,7% la nivel regional pentru perioada 2005-2015. De asemenea, reduceri semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 19-24 ani (care interesează învățământul postliceal şi superior) – scădere cu 29,9% la nivel regional pentru perioada 2005-2015.Fig.5.1.
total preşcolar total primar total gimnazial total licealtotal inv.profesional total inv. postliceal total inv. superior
Sursa: date furnizate de INS
În județul Argeş in perioada 2000-2009 populația şcolară a scăzut cu 17425 de elevi (de la 138261 la 120856). Din punct de vedere al structurii, în perioada 2000-2010:
- efectivele au crescut la învățământul preşcolar, până în anul şcolar 2003-2004, de la 19199 la 19981, după care au înregistrat o scădere până la 19475 în anul şcolar 2007-2008 urmând o creştere în perioada 2008-2010 la 20414, evoluție ce va influența efectivele de la celelalte niveluri de învățământ;
- scăderea efectivelor la învățământul primar de la 32328 în anul şcolar 2000-2001 la 24505 în anul şcolar 2009-2010 influențează în perioada imediat următoare învățământul gimnazial.
- la învățământul gimnazial se înregistrează o scădere a populației şcolare de la 38338 în anul şcolar 2000-2001 la 26530 în anul şcolar 2009-2010 şi este cauzată de scăderea populației de vârstă şcolară. În perioada următoare se preconizează o scădere a populației şcolare la toate nivelurile.
- la învățământul liceal se constată creşterea efectivelor de elevi de la 23413 în anul şcolar 2000-2001 la 26774 în anul şcolar 2004-2005, după care s-a înregistrat o uşoară scădere în 2006, datorită rezultatelor de la examenul de evaluare națională din acel an, a urmat o creştere până în anul şcolar 2007-2008 la 25315 şi o scădere de 988 elevi în anul şcolar 2008-2009 urmată de o creştere semnificativă la 26257 de elevi în anul şcolar 2009-2010;
- la învățământul profesional se constată o creştere a populației şcolare din anul şcolar 2000-2001 de la 7210 la 7680 în anul şcolar 2005-2006, după care s-a înregistrat o scădere a populației şcolare la 3826 elevi ceea ce a influențat negativ realizarea planului de şcolarizare la clasa a IX-a liceu tehnologic;
60
- la învățământul postliceal şi de maiştri se constată o scădere majoră de la 3507 la 1196 în anul 2006-2007, datorată nefinanțării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri şi accesului în procent foarte mare a elevilor la învățământul superior (consecința existenței colegiilor universitare/ învățământului universitar in județ), urmat de o creştere uşoară la 2324 elevi datorată finanțării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri. Au scăzut semnificativ efectivele şi în învățământul postliceal la nivel de județ (-33,73%), în paralel cu o creştere majoră în învățământul superior din regiune.
- la învățământul superior se înregistrează o creştere a numărului de studenți până în anul universitar 2005-2006 la 18165 după care se constată o scădere la 15666 in 2008-2009 după care urmează o creştere la 17928 studenți in 2009- 2010.
Scăderea efectivelor la învățământul primar de la 32328 în anul şcolar 2000-2001 la 24505 în anul şcolar 2009-2010 influențează în perioada imediat următoare învățământul gimnazial.
La învățământul gimnazial se înregistrează o scădere a populației şcolare de la 38338 în anul şcolar 2000-2001 la 26530 în anul şcolar 2009-2010 şi este cauzată de scăderea populației de vârstă şcolară. În perioada următoare se preconizează o scădere a populației şcolare la toate nivelurile.
Repartizarea pe sexe a populației şcolare în anul şcolar 2009/2010 (v. Anexa 6a) indică un număr mai mare de băieți în învățământul primar şi gimnazial . Similar cu structura pe sexe şi niveluri de instruire a populației ocupate la nivelul județului Argeş, ponderea fetelor (2009/2010) este mai mică în învățământul profesional (35,47%) şi mai mare în învățământul liceal (50,28%) si invatamantul postliceal (63,34%). Din datele existente la nivelul Inspectoratului Şcolar Județean Argeş, în ceea ce priveşte anul şcolar 2009-2010, se observă o scădere severă a populației şcolare față de anul precedent la invatamantul profesional, gimnazial si primar.
5.3. Indicatori de intrare5.3.1 Numărul de elevi care revin unui cadru didactic Acest indicator, calculat prin raportare la numărul de norme didactice, oferă un indiciu în legătură cu eficiența utilizării resurselor şi calitatea actului didactic. Reducerea sa până la o limită rezonabilă poate să asigure creşterea eficienței fără să afecteze calitatea demersului didactic. Indicatorul poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanțării per elev, presând în direcția măsurilor de concentrare a resurselor în şcoli viabile.
Fig. 5.2
Numarul de elevi/cadru didacticJud. Arges
13,5712,51 10,74
9,34
17,55
30,38
28,45
13,1016,62
12,88
0,005,00
10,00
15,00
20,00
25,00
30,00
35,00
2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2010/2011
Total PROF. (SAM +AC) Total LIC:
La nivelul județului, raportul număr elevi/număr profesori (norme didactice) în anul 2010/2011 este relativ mic: 10,74 la liceu şi 13,57 în învățământul profesional. Din analiza evoluției indicatorului față de anul şcolar 2004/2005, se deduce o scădere a numărului de elevi raportat la numărul de norme didactice în învățământ profesional (de la 28,45 la 13,57) ca urmare a desființării şcolii de arte şi meserii şi trecerea claselor a IX-a şi a X-a corespunzătoare nivelului 1 de calificare la liceul tehnologic pe domenii de calificare şi o scădere de la 12,88 la 10,74 în învățământul liceal.
5.3.2. Resursele umane din ÎPT.
61
Evoluția normelor didactice pentru profesorii de discipline tehnologice şi maiştrii instructori din ÎPT, din perspectiva ponderii cadrelor didactice calificate respectiv titulare este prezentată sintetic, diferențiat pe medii rezidențiale, în Anexa 6d.
În anul şcolar 2010-2011, gradul de acoperire cu profesori discipline tehnologice calificați/maiştri calificați este relativ bun în județul Argeş (99,63%) / (98,95%), din care sunt titulari 66,62 % profesori discipline tehnologice , respectiv 67,28% maiştri instructori.
În Anexa 6d, este prezentată situația la nivelul județului Argeş. Din analiza datelor anexei 6d, în anul şcolar 2010-2011, comparativ cu anul şcolar trecut,
la nivelul județului Argeş se constată o creştere semnificativă a numărului de cadre didactice calificate, atât profesori discipline tehnologice, cât şi maiştri instructori. Din analiza statistică se observă că ponderea normelor pentru suplinitori necalificați în totalul normelor pentru titulari şi suplinitori calificați este foarte mică, ceea ce înseamnă că în ÎPT este asigurat un învățământ de calitate de către personal bine pregătit profesional.
Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susținut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competențele metodice cât şi actualizarea competențelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaționale din mediul economic.Pe de altă parte, ponderea importantă a populației ocupate în educație10 obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populației şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare, cum ar fi- facilitarea mobilității în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea
profesorilor (pe domenii/specializări mai largi), sprijin pentru a 2-a specializare prin studii postuniversitare (similar componentei 1.2 din Programul pentru învățământul rural – Banca Mondială)
- programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilității ocupaționale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului) Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond
anticiparea evoluției personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoțitoare, ținând cont de efectele combinate ale reducerii populației şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare.
10 55,5 mii pers. în 2005 (5,5% din totalul populaţiei ocupate civile la nivel regional), conf. datelor din Anuarul statistic 2006.
62
Fig. 5.4. Numărul de elevi pe unități şcolare Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa IX în ÎPT
Total cl.IX realizat cl.IX ÎPT - realizat cl. IX-realizat pe domeniicl.IX-realizat pe profile Total cl.IX ÎPT planif icat
Conform Anexei nr. 16 privind Situația şcolarizării în ÎPT, în anul şcolar curent, pe unități şcolare se constată o scădere a efectivelor de elevi / clasă la şcolile din mediul rural, În ceea ce priveşte grupurile şcolare se constată o scădere a efectivelor de elevi pe ruta progresivă an de completare şi liceu tehnologic ciclul superior. Este necesară restructurarea rețelei şcolare în anul 2011-2012 ( reducerea planului de şcolarizare pentru clasa a IX a ) pentru grupurile şcolare dintr-o localitate care au în planul de şcolarizare aceleaşi calificări. Printre direcțiile de restructurare a unităților şcolare se propune reducerea profilului teoretic din cadrul grupurilor şcolare.
5.3.3. Resurse materiale şi condiții de învățare. Cu excepția şcolilor cuprinse în programele de reabilitare prin programele finanțate de UE
sau Banca Mondială, în cele mai multe cazuri, starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spațiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilități) necesitată intervenții majore de reabilitare sau modernizări. Lipsesc o parte din atelierele necesare pentru îpt, cabinete şi laboratoare.
Dotarea este învechită; multe din atelierele existente nu au beneficiat de nici o investiție relevantă în echipamente după 1990. Cu excepția şcolilor cuprinse în Programele Phare pentru ÎPT, în cele mai multe cazuri dotările după 1990 s-au limitat la ceea ce s-a putut obține din efortul de autofinanțare, donații sau sponsorizări - insuficient cantitativ şi calitativ. Se simte lipsa dotărilor moderne şi a echipamentelor de simulare necesare unui învățământ eficient, centrat pe elev. Puține şcoli au amenajările minime necesare pentru accesul persoanelor cu deficiențe neuromotorii. Deşi dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătățit substanțial în ultimii ani, se simte nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor şi cabinetelor de specialitate (pentru dezvoltarea activităților de predare-învățare asistate de calculator). Ritmul noilor achiziții pentru dotarea bibliotecilor şcolare este încă relativ scăzut deşi în ultimul an au crescut simțitor. Se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicații de specialitate. Un număr scăzut de şcoli din ÎPT din județul Argeş au beneficiat de programul privind înființarea unor Centre de Documentare şi Informare ( Colegiul Tehnic Câmpulung – în 2006; Grupul Şcolar Stâlpeni – în 2007). Este importantă extinderea programului şi pentru celelalte şcoli.
5.4. Indicatori de proces5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcțională în ÎPT
Strategia de descentralizare a învățământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privința luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unitățile de învățământ şi comunitatea locală.
63
Descentralizarea funcțională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educație.
Cadrul instituțional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educație şi formare profesională se bazează pe structurile consultative inițiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.Aceste structuri sunt:- La nivel regional: Consorțiul Regional IPT - organism consultativ al Consiliului de
Dezvoltare Regională- La nivel local (județean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social (CLDPS)
- ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare județene- La nivelul şcolilor: Consiliile de administrație/Consiliile şcolare- La nivel național: Comitetele sectoriale.Principalele atribuții în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menționate sunt următoarele:- Comitetele sectoriale (la nivel național): validarea Standarde de Pregătire Profesională.- Consorțiul Regional: identificarea nevoilor de calificare la nivel regional, elaborarea
Planurilor Regionale de Acțiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI)- CLDPS: identificarea nevoilor de calificare la nivel județean şi elaborarea Planurilor Locale
de Acțiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizarea planurilor anuale de şcolarizare- Consiliile de administrație / Consiliile şcolare: sprijinirea elaborării şi avizarea Planului de
Acțiune a Şcolii (PAS)În cadrul programului multianual Phare IPT, Consorțiul Regional şi Comitetele locale au
fost antrenate în elaborarea, respeciv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acțiune (PAS).
La nivelul unităților şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acțiune ale şcolilor (PAS).
Şcolile cuprinse în programul Phare IPT au beneficiat de formare şi asistență pentru elaborarea PAS şi în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acțiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unitățile de învățământ profesional şi tehnic. În sprijinul elaborării documentului, şcolile au beneficiat de formare şi asistență din partea unităților de învățământ cuprinse în programul Phare 2003 şi a inspectoratelor şcolare.Având în vedere mecanismele de finanțare în vigoare şi autonomia comunității locale, este esențială antrenarea autorităților locale în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT.
Principalele probleme identificate în cadrul acestui proces sunt referitoare la:- slaba legătură şi controlul redus între nivelul regional de planificare şi nivelul decizional
în învățământ (inspectoratele şcolare județene şi şcolile, autoritățile locale)- finanțarea învățământului preponderent centrată pe activitățile curente / pe termen scurt
şi foarte puțin pe nevoile şi prioritățile pe termen lung- antrenarea insuficientă a agenților economici în efortul de planificare pe termen lung în
ÎPT- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administrație ale
Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcoliiUn alt domeniu al descentralizării funcționale este curriculum în dezvoltare locală
(CDL - componentă importantă a planului de învățământ la şcoala de arte şi meserii) care vizează adaptarea conținutului pregătirii la cerințele locale din partea beneficiarilor instruirii (agenți economici, comunitate locală, elevi). Din păcate, în practică se constată de multe ori o antrenare redusă sau formală din partea şcolilor a agenților economici în elaborarea CDL.
Un alt aspect de importanță strategică şi practică pentru validarea rezultatelor procesului de ÎPT este în legătură cu organizarea şi derularea examenelor de absolvire, care conform metodologilor în vigoare implică obligatoriu cooptarea agenților economici ca membri ai
64
comisiilor de examinare. Rezultatele absolvenților la aceste examene (cu procent de reuşită apropiat de 100% - v. mai jos, 5.5.6) oferă motive de îndoială cu privire la efectivitatea participării agenților economici în cadrul acestora.
5.4.2. Asigurarea calității în ÎPTNevoia unor mecanisme reglementate de asigurare a calității serviciilor de educație şi
formare profesională care să garanteze aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire şi satisfacția beneficiarilor (forța de muncă şi angajatorii) a condus la adoptarea Legii nr. 87 din 13 aprilie 2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calității educației. Începând cu anul şcolar următor se aplica Legea nr. 1 a Educației naționale..
La nivel național, activitățile privind asigurarea calității în sistemul național de învățământ sunt coordonate de către cele două agenții – ARACIP (pentru învățământul preuniversitar), respectiv ARACIS (pentru învățământul superior).
În ÎPT, introducerea unui sistem de asigurare a calității în educație s-a generalizat începând cu anul şcolar 2006-2007 pentru toate unitățile de învățământ, mai întâi aplicându-se principiul 5 al calității – “predarea şi învățarea”, apoi extinderea treptata pentru aplicarea tuturor celor 8 principii.
Mecanismul de asigurare a calității utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecție şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanță). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătățire a calității.
Şcolile din Programul Phare TVET care au beneficiat de formare şi asistență în acest scop, au sarcina de a disemina şi de asista implementarea sistemului de asigurare a calității în celelalte şcoli din județ.
Şcolile din județ evaluate de către ARACIP pentru noile calificări propuse în planul de şcolarizare 2009-2010 au primit aviz favorabil pentru autorizarea provizorie de funcționare.
Introducerea unui sistem de asigurare a calității în ÎPT va furniza pentru procesul de planificare strategică la toate nivelurile (planurile regionale şi locale, planurile de acțiune la nivelul şcolii) un set de indicatori standard (benchmark) care să faciliteze decidenților comparațiile în cadrul sistemului şi compatibilizarea între cerere şi ofertă. Conducând la creşterea transparenței față de beneficiari, mecanismele de asigurare a calității vor avea un impact decisiv în motivarea şi implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei şi a strategiilor de îmbunătățire. 5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere. Nu există o definiție standard pentru indicatorii privitori la procesul de orientare şi consiliere. În practica serviciilor de consiliere din unele țări europene, se raportează în mod obişnuit indicatori cum ar fi numărul de ore de consiliere / elev, numărul de elevi consiliați / consilier, etc. În lipsa unor indicatori standard şi a unui sistem unitare de raportare a rezultatelor din activitatea serviciilor de orientare şi consiliere, datele furnizate ca indicatori de către Centrele Județene de Asistență Psihopedagogică (CJAPP) nu sunt pe deplin comparabile între județele din regiune şi sunt dificil de armonizat. Totuşi, din analiza informațiilor disponibile, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărului de mic al elevilor testați şi consiliați, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.
65
5.5. Indicatori de ieşire5.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educație şi formare profesională
Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educație a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educație11.
Conform datelor statistice (INS), ratele nete de cuprindere în educație în județul Argeş se situează sub cele calculate ca medie la nivel național, la toate nivelurile de educație cu excepția învățământului secundar superior şi celui preşcolar. În perioada 2002-2010 rata netă de cuprindere în învățământul obligatoriu a cunoscut o uşoară creştere la nivel județean datorită creşterii gradului de cuprindere în învățământul gimnazial. În schimb, rata de cuprindere în clasele IX-X (15-16 ani) a avut o evoluție oscilantă, înregistrând un minim în 2005/2006, iar în 2009/2010 o valoare maximă( 80,7%) - v. mai jos, fig. 5.5.1
Fig. 5.5.1Evoluţia ratei nete de cuprindere în învăţământ
Sursa: INS Deşi se constată o tendință de creştere a gradului de cuprindere în învățământul secundar superior, valorile înregistrate (67,9% în 2006/2007, 72,7% in 2009-2010) pentru 17-18 ani trebuiesc comparate cu ținta UE (benchmark) care prevede ca, până în 2010, minim 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puțin învățământul secundar superior.
Comparând ratele de cuprindere pe niveluri de educație se constată că cele mai mari pierderi se înregistrează în gimnaziu şi mai ales după clasa a VIII-a.
Analiza pe sexe (v. Anexa 6f-1) evidențiază rate nete de cuprindere mai mari în cazul fetelor, comparativ cu băieții la toate nivelurile de învățământ. Informațiile statistice disponibile cu privire la rata de cuprindere pe medii rezidență se bazează pe locația şcolii (nu pe mediul de proveniență al elevilor). Din acest punct de vedere indicatorul nu este relevant decât cel mult până la clasa a VIII-a. Totuşi, decalajele mari cu privire la ratele de cuprindere în învățământul primar şi gimnazial din cele două medii de rezidență (v. Anexa 6f-1), corelate cu informațiile parțiale din sistem, evidențiază un grad de cuprindere în educație mai mic în mediul rural şi/sau începerea şcolii mai târziu în mediul rural
Conform datelor statistice (INS), ratele nete de cuprindere în educație în județul Argeş se situează peste cele calculate ca medie la nivel regional, la toate nivelurile de educație.
5.5.2. Grad de cuprindere în învățământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)Gradul de cuprindere în învățământ reprezintă procentajul elevilor de o anumită vârstă
cuprinşi în sistemul de educație, indiferent de nivelul de învățământ, din totalul populației de aceeaşi vârstă.
11 Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele “standard” din seria curentă influenţează valoarea indicatorulu
66
Analizând evoluția indicatorului în perioada 2002/2003 – 2009/2010 se observă o evoluție oscilantă a gradului de cuprindere pentru totalul grupei de vârstă 15-18 ani la nivelul județului care in anul 2009-2010 creste la 89,6, iar in anul şcolar 2009/2010, pentru grupa de vârstă 19 -23 ani, se observă o uşoară scădere a acestuia față de maximul înregistrat in anul 2005/2006 – v. fig. 5.5.2 şi Anexa 6f-2.
Conform datelor statistice (INS) pentru anul şcolar 2009/2010, valorile pentru gradul de cuprindere în educație în județul Argeş se situează peste cele calculate la nivelul regional. (v. Anexa 6f-2).
Fig. 5.5.2 Evoluţia gradului de cuprindere în învăţământ
- jud. ARGES -
77,6 81
97,1
96,9
82,9
46,1
79
85,9
99,7
96,9
83,4
46,6
79
85,6
100
95,8
83
47,9
78,9 84
,9
100,
5
99,9
79,8
48,6
77,8 84
,1
100,
8
98,3
84,8
43,3
78,4 84
,9
98,9
98
85,2
47,7
77
85
98,5
99,3
86,2
43
79,7 87
,3
98,1 10
0,9
89,6
48,4
0
20
40
60
80
100
120
Total 3-23 ani 3 - 6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani
Sursa: INS Importanța indicatorului trebuie să se reflecte în atenția acordată măsurilor necesare în vederea asigurării accesului şi creşterii gradului de cuprindere în educație în mod deosebit în mediul rural şi pentru categoriile dezavantajate.
5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educație ISCED Rata abandonului şcolar este un indicator important în cadrul politicilor de coeziune
economică şi socială, în strânsă legătură cu accesul la educație şi pentru evaluarea gradului de retenție a tinerilor în educație pe fiecare nivel ISCED. Fig. 5.5.3
Rata abandonului în înv. liceal, profesional şi postliceal - jud. ARGES-
2,43,4
2,51,5
4
5,86,9
4,6 4
5,6
4,1
12,3
1,2
7,8
2,4
0
2
4
6
8
10
12
14
2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010
%
Total LICEU înv. PROF. SI DE UCENICI POSTLICEAL ŞI MAIŞTRI
Sursa: date furnizate de INS
În anul şcolar 2009/2010, rata abandonului în învățământului liceal şi profesional este mai mare în cazul băieților. În schimb, spre deosebire de învățământul gimnazial, se
67
constată o diminuare în ultimii ani a abandonului în şcolile rurale din învățământul liceal şi profesional.
Ratele de abandon pentru anul şcolar 2009-2010 depăşesc media națională şi regională , la nivelul de învățământ liceal ,şi sunt mult mai scăzute pentru învățământul profesional şi postliceal . La nivel regional par sa indice o ameliorare a abandonului în cazul învățământului liceal şi profesional, urmare a extinderii duratei învățământului obligatoriu şi a măsurilor însoțitoare privind accesul la educație. Având în vedere evoluția oscilantă a indicatorului şi valorile mari înregistrate pe parcursul intervalului 2005-2006 , 2009-2010 în învățământul liceal şi profesional , abandonul continuă să reprezinte motiv de îngrijorare pentru unitățile din IPT..
5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educație ISCED Fig. 5.5.4 a, b Sursa: date furnizate de INS.
Rata de absolvire - învăţământ gimnazial - judetul Arges -
Rata de absolvire - învăţământ liceal- judetul Arges -
0
10
20
30
40
50
60
70
total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/20042004-2005 2005-2006 2006/2007 2008/2009
Rata de absolvire se defineşte ca fiind procentul absolvenților unui anumit nivel de educație din totalul populației în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educație. Şi în cazul acestui indicator, datele INS detaliate pe medii de rezidență par să să se bazeze pe locația şcolilor (nu pe mediul de proveniență al elevilor). Potrivit datelor INS în județul Argeş, la nivel de învățământ gimnazial, rata de absolvire este fluctuantă plasându-se la 97,3 în 2000-2001, la 82,7 în 2004-2005, la 92,5% în 2008-2009. O evoluție asemănătoare înregistrează acest indicator la nivel liceal, cu deosebirea că de la valorile maxime înregistrate în 2007-2008 de 75,7 scade la 69,8 în anul şcolar 2008-2009.
Potrivit datelor INS, se constată rate de absolvire a invatamantului gimnazial şi a învățământului liceal sunt mai mari decât la nivel regional şi național în toată perioada 2000-2009 (vezi anexa 6i). In cazul învățământului liceal ratele de absolvire sunt mai mari pentru populata feminină, comparativ cu cea masculină şi mai mici în cazul învățământului profesional.
Județul Argeş are o rată de absolvire peste media pe țară, în anul
Rata de absolvire - învăţământ profesional şi de ucenici
- judetul Arges -
0
10
20
30
40
50
60
total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/20042004-2005 2005-2006 2006/2007 2008/2009
Fig. 5.5.4 c Sursa: date furnizate de INS.
Rata de absolvire - învăţământ postliceal şi de maiştri
- judetul Arges -
0
5
10
15
20
25
total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/20042004-2005 2005-2006 2006/2007 2008/2009
Fig. 5.5.4 d Sursa: date furnizate de INS.
68
şcolar 2008-2009, pentru
învățământul liceal (69,8% față de 59,5%) .
În județul Argeş, rata de absolvire în învățământul profesional înregistrează o creştere importantă de la 24,3 în 2000-2001 la 44,9 în 2004-2005, urmată de o scădere la 36,7 în anul 2007-2008, crescând la 45 în anul şcolar 2008-2009. În învățământul postliceal şi de maiştri rata de absolvire creşte în perioada 2001-2003, de la 10,8% în 2001-2002, la 19,4% în 2003-2004, datorită numărului mare de elevi care optează pentru acest nivel. În 2008-2009 se constată o scădere la 6,8 a acestui indicator ca urmare a creşterii opțiunilor absolvenților de liceu pentru învățământul superior.
5.5.5. Rata de succes La examenele de absolvire la şcoala profesională, postliceală şi de maiştri, respectiv certificarea competențelor profesionale la liceul tehnologic , ratele se succes se apropie de (sau chiar ating) 100% în majoritatea cazurilor (conf. datelor statistice ale ISJ).
Această constatare este mai degrabă de natură să pună sub semnul întrebării corectitudinea şi relevanța evaluărilor finale. Reconsiderarea evaluărilor finale în raport cu SPP, bazate pe achiziții reale în termeni de competențe, este de maximă importanță pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piața muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare. Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate indicator trimit, pe de o parte, la asigurarea calității în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire, iar pe de altă parte la necesitatea unor programe remediale (ex. şcoala de după şcoală, etc.) pentru elevii cu dificultăți de învățare.
Fig. 5.5.5 b Sursa: date furnizate de INS.
Rata de succes - învăţământ profesional si de ucenici- JUD ARGES -
Rata de succes, până anul şcolar 2006-2007, la nivelul județului Argeş este comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud Muntenia şi la nivel național..În învățământul liceal, pe total populație şcolară, rata de succes este uşor fluctuantă; se înregistrează o creştere, în ultimii doi ani şcolari aceasta fiind de 99,0% în 2008-2009 , 2009-2010.
5.5.6. Rata de tranziție la următorul nivel de educațieDatorită generalizării învățământului obligatoriu, măsurilor din PRAI, PLAI şi PAS a
crescut rata de tranziție la următorul nivel educațional. Creşterea se menține la cote minime pentru absolvenții învățământului profesional. Rata de tranziție de la învățământul gimnazial la cel liceal şi profesional este de 99,5% în 2009-2010, față de 98,0% în 2000-2001, rată ce depăşeşte ratele de tranziție de la nivel regional(92,2%) şi nivel național (96,9%). Din analiza efectuată se constată o fluctuație a ratei de tranziție, începând din 2000-2001 urmată de creşteri semnificative în anul 2007-2008(100,2%), motivul fiind continuarea studiilor de elevi.
Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior - Jud. ARGES
Fig. 5.5.6 - Sursa: date furnizate de INSConform datelor INS, la nivel județean, rata de tranziție de la învățământul gimnazial
la cel liceal şi profesional în 2009/2010 ajunge la valoarea de 99,5, valorile cele mai mici se înregistrează în cazul băieților (98,6%) - vezi anexa 6g.
5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație
Comisia Europeană utilizează o definiție europeană comună pentru măsurarea aşa numitului „abandon şcolar timpuriu”, care se referă la persoane cu o vârstă între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult un nivel de învățământ secundar inferior şi care nu participă la nici o formă de educație sau formare. Luând în considerare această definiție, în România, în 2009, abandonul şcolar timpuriu a fost de 16,6%, România situându-se pe locul 5 în Europa, după Malta (36,8%), Portugalia (31,2%), Spania (31,2%) şi Italia (19,2%) (Anexa 17). În cazul României, abandonul şcolar timpuriu este în scădere, în anul 2009 acesta a fost de 16,6%.
Comisia sprijină, de asemenea, îmbunătățirea sistemului educațional românesc cu ajutorul diferitelor programe de finanțare, cum ar fi programul de învățare de-a lungul
70
vieții şi, în special, Fondul Social European. Cu axa sa prioritară 2 „Corelarea învățării de-a lungul vieții cu piața muncii”, Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, finanțat de Fondul Social European (FSE), intenționează să abordeze problema abandonului timpuriu. Aceasta se va face atât în mod preventiv, cu ajutorul unor activități cum ar fi programele tip „şcoală după şcoală”, prin consiliere şi ghidare, prin dezvoltarea unor curriculum-uri relevante, a predării centrate pe elev, a campaniilor de sensibilizare; cât şi în mod corectiv cu ajutorul programelor de reintegrare, a programelor cum ar fi a doua şansă în educație, a educației remediale şi a altor forme flexibile de educație. Ținta este atingerea banchmark-ului european până în 2010, de 10%. Din 2000, rata europeană medie de părăsire timpurie a şcolii s-a diminuat cu 3,2 puncte procentuale, dar progresele au fost insuficiente pentru a atinge obiectivul de reducere cu 10% până în 2010, astfel cum a fost adoptat inițial de Consiliu. În plus, această medie maschează disparități importante între statele membre. Șapte state membre au realizat deja obiectivul de 10%, în timp ce alte trei (Spania, Portugalia, Malta) au rate superioare procentului de 30%. Din 2000, cu excepția a trei state membre (Finlanda, Suedia, Spania), toate statele şi-au redus rata de părăsire timpurie a şcolii, unele într-un mod extrem de semnificativ.
În 2009, mai mult de şase milioane de tineri, 14,4% din toți tinerii între 18 şi 24 de ani, au părăsit educația sau formarea ca absolvenți doar ai învățământului secundar inferior sau ai unei forme de învățământ inferioare. Ceea ce este încă şi mai îngrijorător, 17,4% dintre aceştia au absolvit doar învățământul primar12. Părăsirea timpurie a şcolii este sinonimă cu şanse pierdute pentru tineri şi cu o pierdere de potențial social şi economic pentru Uniunea Europeană în ansamblu.
Conform definiției Eurostat, indicatorul se referă la tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educație, cu doar învățământul secundar inferior sau mai puțin (maxim ISCED 2) absolvit. Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date la nivel regional din surse statistice oficiale (INS) sau administrative (ISJ). Datele la nivel național (v. tab.5.2) indică însă, deşi în scădere în utimii ani, rate de părăsire timpurie a sistemului de educație mai mari decât media europeană (UE-27 şi UE-15), departe de ținta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010.
5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scazut al competentelor de citire/lectura (PISA)Centrul Național PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionați de
Consorțiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituții de învățământ din România.
În Raportul internațional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informații de interes general, referitoare la performanțele sistemului educațional românesc în acest ciclu de evaluare:
- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcție de care se face clasificarea finală), România ocupă poziția 49 din 65 de țări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media țărilor OECD
- Pe scala domeniului Matematică scorul mediu obținut este de 427- Pe scala domeniului Ştiințe scorul este de 428.
În ambele situații rezultatele sunt semnificativ sub media țărilor OECD.Rezultatele obținute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obținute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de țări participante), în care domeniul principal a vizat ştiințele.
Ultimele rezultate ale Programului internațional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanțele adolescenților în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiințe, arată că unul din cinci sau 20 % are competențe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizația pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a îmbunătățit uşor situația din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca țările UE să îşi atingă obiectivul de mai puțin de 15 % performanțe scăzute la citire, matematică şi ştiințe până în 2020.
12 Eurostat, Ancheta europeană privind forța de muncă (LFS), 2010.
COMPARAREA PERFORMANŢELOR ŢĂRILOR ŞI ECONOMIILOR Statistic semnificativ peste media OECD Fără diferenţe statistice semnificative faţă de media OECD Statistic semnificativ sub media OECD
5.5.9. Ponderea populației cu vârste cuprinse între 20 – 24 ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior
În ceea ce priveşte ponderea populației cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior, România are rezultate mai bune: procentul de participare la învățământul secundar superior în 2009 este de 78,3% (față de 76.1%, în 2000), foarte aproape de media UE – 27 (78,6 în 2009, şi 76,6% în 2000). Banchmark-ul european până în 2013 este de 85% (PLAI, anexa 19). Rezultate mai slabe se înregistrează în mediul rural, unde procentul elevilor care sunt cuprinşi în învățământul liceal este mult mai mic.
5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populației adulte (25-64 ani)În 2009 (conf. Eurostat13), rata de
participare în formarea continuă a populației adulte din România a fost de numai 1,5% în comparație cu media în Uniunea Europeană (UE-27: 9,3%; UE-15: 11,1%). Se constată un decalaj considerabil la nivel național față de ținta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010, de cel puțin 12,5% din populația adultă (25-64 ani) şi 15% până în 2020. (Anexa 20)
Benchmark-ul european privind învățarea continuă se referă la ceea ce ar putea fi numit mai strict educația şi formarea adulților. Stabilit inițial în 2003, el are acum ca obiectiv ca, pana in 2020, 15% dintre adulți cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani să participe la procesul de învățare pentru adulți. Rata de participare pentru acest benchmark este evaluată printr-un Sondaj al Comisiei Europeane privind forța de muncă, care solicită informații despre participarea la procesul de învățare formală şi non-formală cu 4 săptămâni înainte de sondaj.
Locurile de muncă sunt, în majoritatea țărilor, principalii furnizori de învățare pe tot parcursul vieții adulte. Învățarea pe tot parcursul vieții pentru adulți este una dintrecele patru componente ale abordării flexicurității de către Strategia Europeană de Ocupare.
Rezultatele pentru 2009 arată că 9,3% dintre adulți cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani au participat la educație şi formare în cele patru săptămâni precedent sondajului. Acest procent este mai mic decât nivelul Benchmark-ului european de 12,5% pentru 2010 şi cu mult sub procentul de 15% prevăzut pentru 2020. În 2009, numai 8 state membre depăşit nivelul de referință 2010 şi doar 5 nivelul pentru 2020. Există diferențe mari de participare între statele
13 Conform definiţiei EUROSTAT, indicatorul se raportează la ultimele 4 săptămâni dinaintea anchetei.
Tab.5.5.9 Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20 – 24 ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior
Participare la învăţământul secundar superior (%)
Total 2000 2009
UE - 2776,6 78,6
România 76,1 78,3(p1)
Sursa datelor: EUROSTAT (AFM) 1Valoare provizorie
Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)Participare la programe de învăţare de-a lungul vieţii (%)
membre, țările nordice şi în Regatul Unit, cei mai buni performeri, ating sistematic rate mari de participare, ajungând la 20-30%. Țările de Jos, Slovenia, Austria, Spania, Luxemburg şi Estonia sunt în următorul grup, cu rate de participare între 10% şi 20%. Bulgaria, Grecia şi România, precum şi Croația şi Turcia, au înregistrat puține progrese sau nu în îmbunătățirea nivelului lor extrem de scăzut de participare. Estonia şi Luxemburg, pe de altă parte, au avut succes în creşterea ratelor de participare în mod substanțial.Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie la ameliorarea acestui indicator, prin implicarea activă în formarea adulților, prin programe acreditate.
5.6. Indicatori de impact5.6.1. Impactul sistemului de învățământ profesional şi tehnic asupra ratei
şomajuluiAr putea fi evaluat prin stabilirea unor corelații în timp între rata de inserție profesională,
respectiv rata şomajului absolvenților şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parțiale (bazate în general pe feedback-ul obținut de la absolvenții care vin să-şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi sunt dificil de validat.
Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalitățile obținute în plan ocupațional. Din acest motiv, se reține ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferențiat pentru absolvenții ÎPT.
Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM) pot oferi date anuale valoroase despre absolvenții înregistrați în baza de date ca şomeri, dar acestea nu sunt diferențiate în acord cu noua structură pe niveluri de pregătire şi finalitățile din ÎPT.
Se recomandă colaborarea între ministere în vederea structurării (unitare la nivel național) a bazei de date a AJOFM pentru evidențierea diferențiată a absolvenților de ÎPT pe calificări şi niveluri de calificare, adaptat noilor trasee şi finalități ale sistemului de educație şi formare profesională.
Pentru monitorizarea inserției socio-profesionale a absolvenților se recomandă realizarea anuală a unor sondaje pe baza metodologiei pilotate în cadrul programului Phare IPT 2004.
5.6.2. Rata de inserție a absolvenților la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educațieIndicatorul nu este disponibil din surse statistice. Dificultățile sunt similare cu cele
menționate mai sus.Totuşi, având în vedere şomajul de lungă durată (peste 6 luni) care afectează circa 57,3
% din absolvenții înregistrați în şomaj (conform informațiilor prezentate în cap. 4.2,2), se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piața muncii.
5.6.3. Gradul de utilizare a competențelor dobândite de absolvenți la locul de muncăAcest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană -
Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forței de muncă.
Informații utile pentru acest indicator pot fi obținute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenților.
73
5.7. Oferta şcolilor din ÎPT județean5.7.1. Evoluția planurilor de şcolarizare
Analiza planurilor de şcolarizare realizate în anii trecuți demonstrează ca exercițiul de planificare în ÎPT pe baza PRAI şi PLAI au contribuit la o mai bună orientare a ofertei de pregătire.
Datele sintetice privind structura şi evoluția cifrelor de şcolarizare în ÎPT în județul Argeş sunt prezentate în Anexa 7. Scăderea generală a populației şcolare la nivel județean s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT.
Fig. 5.7.1. a Sursa: INS
Analizând structura planurilor de şcolarizare pentru județul Argeş se constată pentru liceul tehnologic o pondere mare a elevilor înscrişi la profilul tehnic, urmată de resurse naturale şi protecția mediului.
În anul şcolar 2011-2012 la profilul tehnic şi profil resurse naturale şi protecția mediului se constată o scădere a procentului față de anul şcolar 2010-2011 şi o creştere a planului de şcolarizare la servicii cu 2,2 procente, iar comparativ cu anul 2003-2004 a cunoscut o creştere profilul tehnic cu 13,6 procente iar la profilele servicii şi resurse s-a constatat o scădere de 2 procente , respectiv 11,7 procente.. În anul şcolar 2010-2011 se constată o uşoară creştere a şcolarizării la profilele tehnic, resurse şi o scădere la servicii.
Fig. 5.7.1 b
Comparând evoluția cifrelor planificate cu numărul efectiv de înscrieri pe domenii de
pregătire în perioada 2003-2012, se constată uşoare dezechilibre între proiectul planului de şcolarizare şi realizarea acestuia.(V. Anexa 7). În anul şcolar 2011-2012 la profilul tehnic se
Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa IX în ÎPT - jud. ARGEŞ -
Total cl.IX realizat cl.IX ÎPT - realizat cl. IX-realizat pe domeniicl.IX-realizat pe profile Total cl.IX ÎPT planificat
74
constată o diferență de -0,8 procente între proiectul planului de scolarizare şi realizat , profil resurse naturale şi protecția mediului se constată o creştere de 0,3 procente ,iar la servicii o creştere cu 0,5 procente. V anexa 7
Cu privire la ponderea pe domenii a elevilor înscrişi în clasa a IX-a la (planul de şcolarizare realizat), principalele evoluții în perioada 2003-2009 la nivelul județului exista o creştere a ponderii în mecanică (44,5%), electronică automatizări (3,5%), electric (11%)şi industrie alimentară (2,2%), în paralel cu o scădere în domenii ca electromecanică, chimie industrială , industrie textilă şi pielărie – ambele tendințe fiind salutare în raport cu valorile din anii anteriori şi aliniate la prevederile PRAI şi PLAI. În perioada 2009-2012 domeniul mecanic a scăzut la 26,3%, domeniul electric la 8,9%,construcții,instalații şi lucrări publice la 6,6% de la 10,2% , economic la 6,7% de la 10,5%, protectia mediului la 8,8%,iar celelalte domenii menționate au crescut ca procente electronică şi automatizări la 8,9%, electromecanica 5,2%, comerț 5,2%.. Comparând evoluția cifrelor planificate cu numărul efectiv de înscrieri pe domenii în perioada 2003-2012, se constată la nivel județean dificultăți în realizarea ponderii planificate în mecanică , respectiv tendința de depăşire a procentajelor realizate în electronica si automatizari. – v.Anexa 7. Sistemul de repartizare computerizat şi fluctuațiile conjuncturale îngreunează desprinderea unor concluzii ferme din această analiză. Se recomandă, în paralel cu planificarea judicioasă a ofertei, măsuri sistematice de orientare şi consiliere a elevilor de gimnaziu cu privire la finalitățile posibile, oportunitățile de angajare şi/sau de continuare a studiilor, pe fiecare traseu de pregătire.
5.7.2. Analiza ofertei curente (pentru anul şcolar în derulare) Din totalul cifrelor de şcolarizare propuse prin planurile de şcolarizare pentru 2011/2012
(clasa a IX-a, învățământ de zi), cumulat la nivel județean, ÎPT are o pondere semnificativă de 58,2% plan realizat
Tab. 5.7.2a Planul de şcolarizare 2011-2012
Domeniul de pregătire
Plan şcolarizare 2011/2012
Ținta pe domenii
conf. PLAI
Profilul derivat la niv.3 (%)
Ținte pe profile pt. 2013 niv.3
Nr. clase
Nr. elevi
% Ținta (%)
Realizat (%)
Ținta propusă (%)
profil tehnic, total, din care: 92 2706 66,8% 60,5%
Tehnic 67,4% 60,5%
fabricarea produselor din lemn 8 236 5,8% 3,0%electronică automatizări 12 359 8,9% 7,0%producție media 0,0% 0,0%construcții instalații şi lucrări publice 9 268 6,6% 7,0%Mecanică 37 1067 26,3% 28,0%Electric 12 359 8,9% 7,0%industrie textilă şi pielărie 4 118 2,9% 3,0%materiale de construcții 0,0% 0,0%electromecanică 7 209 5,2% 4,0%chimie industrială 3 90 2,2% 1,0%tehnici poligrafice 0,0% 0,5% profil servicii, total, din care: 23 690 17,1% 24,5%
Servicii 16,6% 24,5%turism şi alimentație 5 150 3,7% 7,0%economic 9 270 6,7% 9,0%comert 7 210 5,2% 7,0%estetica şi igiena corpului omenesc 2 60 1,5% 1,5%profil resurse naturale şi protecția mediului, total, din care: 22 654 16,1% 15% Resurse
Sursa: ISJ - planurile de şcolarizare cumulate la nivel regional
75
Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidențiază la nivelul județelui o aliniere la țintele specifice şi tendințele desprinse din PLAI. Se constată şi unele abateri față de ponderile propuse prin PLAI în unele domenii cum ar fi:
Deficit în raport cu ținta prevăzută în PLAI pentru domeniile: - turism si alimentatie (3,7% în planul de şcolarizare, comparativ cu limita maximă de 7%
prevăzută în PLAI) economic 6,7% față de 9,0% ținta conform PLAI.- comerț (5.2% în planul de şcolarizare, comparativ cu ținta de 7,0% prevăzută în PLAI)- mecanica (26,3% în planul de şcolarizare, comparativ cu ținta de 28,0% prevăzută în
PLAI) Depăşirea ponderii alocate domeniului:
- fabricarea produselor din lemn (5,8% în planul de şcolarizare, comparativ cu ținta de 3,0% prevăzută în PLAI), electric, electronica si automatizari (8,9% în planul de şcolarizare, comparativ cu ținta de 7,0% prevăzută în PLAI În toate situațiile menționate, trebuie planificate măsuri corespunzătoare pentru alinierea la țintele stabilite de fiecare județ prin PLAI.
Alte aspecte şi concluzii privind oferta de pregătire prin ÎPTAccesul la educa ț ie Dificultățile identificate sunt mai ales în legătura cu:- calitatea serviciilor educaționale din mediul rural, o preocupare majoră fiind în legătură
cu asigurarea accesului la educație şi formare profesională în condiții egale de calitate. - mobilitatea redusă a elevilor din rural datorită situației sociale precare- situația unor minorități etnice care din cauza numărului mic de elevi nu pot constitui pe
plan local decât un număr restrâns de clase în limba respectivă, deci opțiunile lor sunt limitate.
- dificultățile specifice de acces ale unor categorii dezavantajate (elevii cu deficiențe, cei din zone mai izolate, etc.)
Se recomandă măsuri adecvate de răspuns la nevoile identificate. Presupune identificarea alternativelor şi adoptarea deciziilor optime pentru cuprinderea elevilor, în condiții de şanse egale (acces, calitate, varietate de opțiuni). După caz, alternativele avute în vedere pot fi: investiții în infrastructura şcolilor din rural şi/sau facilitarea mobilității elevilor (transport/internat, burse), etc.
Necorelări de ofertă la nivel de re ț ea şcolară (zonă/jude ț /regiune): În ciuda progreselor, din analiza planurilor de şcolarizare se constată tendința şcolilor de a-şi planifică oferta în mod izolat, făcând abstracție de celelalte şcoli, în detrimentul unei necesare viziuni de ansamblu asupra cererii şi ofertei de pregătire la nivel de rețea. Consecințele se regăsesc în:- existența unor paralelisme nejustificate (calificări care se repetă în şcoli din zone teritorial
apropiate sau chiar în aceeaşi localitate), în detrimentul varietății ofertei în zonă.- nevoi de calificare neacoperite sau insuficient reprezentate în ofertă la nivelul rețelei- utilizarea ineficientă a resurselor materiale şi umane (cu impact în calitatea serviciilor)- dificultăți în formarea unor clase pentru asigurarea continuării studiilor la nivelul următor de
calificare.
76
Domeniul de pregătire
Plan şcolarizare 2012/2013
Ţinta pe domenii
conf. PLAI
Nr. clase
Nr. elevi
% Ţinta (%)
profil tehnic, total, din care: 81 2268 70,4% 66,5%fabricarea produselor din lemn 7 196 6,1% 4,5%electronică automatizări 9 252 7,8% 6,0%producţie media 0,0% construcţii instalaţii şi lucrări publice 9 252 7,8% 9,5%mecanică 37 1036 32,2% 27,0%electric 7 196 6,1% 8,0%industrie textilă şi pielărie 5 140 4,3% 5,0%materiale de construcţii 0,0% 0,0%electromecanică 5 140 4,3% 4,0%chimie industrială 2 56 1,7% 2,5%tehnici poligrafice 0,0% profil servicii, total, din care: 17 476 14,8% 18,0%
estetica şi igiena corpului omenesc 1 28 0,9% 0,5%profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 17 476 14,8% 15,5%agricultură 2 56 1,7% 4,0%silvicultură 2 56 1,7% 1,5%protecţia mediului 10 280 8,7% 7,0%industrie alimentară 3 84 2,6% 3,0%
5.7.3. Proiectul planului de scolarizare pentru anul şcolar următor. Ținte pe termen mediu pe domenii de pregătire
Planul de şcolarizare IPT, cl. IX-a, 2012/2013 comparativ cu țintele pt. 2013 stabilite prin PLAI
Oferta pe filiera liceului tehnologic
Ponderea IPT fata de total plan de scolarizare a crescut fata de anul trecut. Structura pe profile a planului de şcolarizare 2012-2013, la liceul tehnologic se încadrează în limitele stabilite prin PLAI cu următoarele excepții:Deficit în raport cu ținta prevăzută în PLAI pentru domeniile: - agricultură (1.7% în planul de şcolarizare, comparativ cu limita maximă de 4% prevăzută în PLAI) - comerț (5.2% în planul de şcolarizare, comparativ cu ținta de 8.5% prevăzută în PLAI)Depăşirea ponderii alocate domeniului:- mecanică (32.8% în planul de şcolarizare, comparativ cu ținta.
Oferta de învățământ profesional 2012-2013
Nr. crt.
Unitatea de învățământ
Oferta propusă de unitatea de învățământ pentru clasa a X-a înv.profesional
Denumirea agentului economic/agenților economici cu care sunt încheiate contracte-cadru pentru
practica elevilorDomeniul de formare profesională
Calificarea nr.
locuri
1 Grup Şcolar AstraPiteşti
MecanicăSudor 28 S.C.Metabet C.F.S.A.Piteşti
2
Colegiul Tehnic "Costin D. Nenitescu"
Pitesti
ElectromecanicăElectromecanic utilaje si instalatii
industriale28 SC RONERA Rubber SA Pitesti
Chimie IndustrialăOperator fabricarea si prelucrarea
polimerilor28 SC New Design Composite SRL Pitesti
3
Colegiul Economic ,,M.Tei
uleanu''Piteşti
Turism şi alimentațieOspătar (chelner) vânzător în unități de
Mecanică Mecanic auto 28 S.C. ARTIS S.A. PITESTI, SC ALPIN
STAR SRL, SC CRASAN Petrut Adrian
5.7.4. Oferta şcolilor din ÎPT pentru formarea adulțilorNumărul şcolilor din sistemul public de ÎPT autorizate ca furnizori de formare pentru adulți a crescut la nivel regional şi se prezintă astfel:
Tabelul 5.6 nr. de scoli autorizate in 2010Județu
lŞcoala Denumirea programului Nr. programe
derulateNr.
participanți
Argeş
Grup Şcolar Auto Curtea de Argeş
Operator introducere, prelucrare si validare date
2 45
Administrator pensiune turistică 1 20
Zidar, pietrar, tencuitor 2 35
Operator introducere, prelucrare şi validare date
1 18
TOTAL 6 118Sursa ISJ, situația la data de 1 febr. 2010
Cele 6 şcoli reprezentand 25% din totalul scolilor din IPT au fost autorizate pentru un număr de 28 de programe care acoperă împreună 28 de calificări diferite din toate sectoarele de activitate – v. tab. 5.6 şi Anexa 11.
În ciuda progresului semnificativ, lectura registrului furnizorilor acreditați pentru formarea adulților oferă prilejul constatării că numărul şcolilor şi programelor pentru care au obținut autorizarea reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privați, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile.
În programele „A doua şansă”, adresate celor care au împlinit 18 ani fără să fi absolvit învățământul obligatoriu, sunt implicate la nivel județean 3 unități şcolare. Având în vedere obiectivul ca pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare numărul programelor derulate cu profesionalizare este în creştere, şcolile din ÎPT se implică activ în programele „A doua şansă”, adresate prioritar grupurilor țintă dezavantajate
79
Tab. 5.7 - Programe “A doua şansă” derulate în anul şcolar 2009/2010- 2010/2011
Județul Şcoala Nr. programe derulate Nr. participanți Tipul programului( cu profesionalizare sau fără)
Argeş Şcoala nr.18 Piteşti 1 5 Lucrător in chimie industriala
Grup Şcolar "I.C.Petrescu" Stâlpeni
1 10 Lucrător in prelucrări la rece
Grup Şcolar Tehnologic Câmpulung
1 16 ciclul inferior al liceului - lucrător in lacatuserie mecanica structuri
TOTAL 3 31 Alte programe de educație a adulților autorizate până în prezent (ex. CISCO, etc.)Județul Şcoala Denumirea programului Nr. programe
derulateNr.
participanți
Argeş
Grup Şc. ICM ,,DACIA" Piteşti CISCO 1 20Grup Şcolar Agricol Costeşti CISCO in anul şcolar 2006-
2007, un program15
Colegiul Tehnic Câmpulung Evaluarea competențelor profesionale în meseria de sudor
1 10
Evaluarea competențelor profesionale în meseria de ospătar
1 11
TOTAL 4 56Sursa ISJ, situația la data de 1 mai 2010
5.7.5. Rețele şcolare Şcolile din programul Phare IPT 2001-2003 au fost incluse în rețele de
colaborare coordonate de centrele de resurse. La rândul lor, şcolile din programul Phare IPT 2001-2003 asistă şcolile Phare 2004-2006 şi coordonează rețele de interasistență cu celelalte şcolii din județ. În paralel, la inițiativa unor şcoli au fost configurate şi alte rețele la nivel județean (ex. şcolile Phare din județele Călăraşi, Prahova, Giurgiu) sau chiar interjudețean (ex. şcolile Phare IPT din Argeş, Călăraşi, Giurgiu, Prahova). S-au conturate şi ințiative de formare a unor rețele pe domenii de pregătire şi/sau tematice la nivel județean (ex. Giurgiu, Prahova) urmând ca ulterior să fie extinse cu ramificații la nivel regional. Obiectivele acestor rețele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bune practici, consolidarea şi diseminarea achizițiilor din program, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calității, învățarea centrată pe elev, elevii cu cerințe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc. Configurarea acestor rețele este prezentată în Anexa 12.
Este necesară consolidarea rețelelor de interasistență., fiind esențială asumarea de către toate şcolile Phare IPT a unui rol activ în acest sens.
La momentul actual este în derulare proiectul POSDRU - ,,Îmbunătățirea calității educației şi formării profesionale prin rețele parteneriale’’ – din județul Argeş fiind selectate 4 unități ÎPT – Grup Şcolar I.C.M. ,,Dacia’’ Piteşti, Grup Şcolar ,,Astra’’ Piteşti, Colegiul Tehnic Câmpulung, Grup Şcolar Forestier Curtea de Argeş.
5.7.6. Parteneriatul cu întreprinderileParteneriatul cu întreprinderile– Analiza indicatorilor din harta parteneriatului
privind practica elevilor şi parteneriatul cu agenții economici în anul şcolar 2010-2011Parteneriatul dintre educație şi mediul afacerilor (parteneriatul dintre şcoală şi întreprindere)
porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor, profesorilor, angajatorilor şi agenților comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toți cei implicați în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicații directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivați, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educațional care trebuie să răspundă standardelor europene. La nivelul rețelei
80
şcolare asistate IPTin stagii de practica la agenti economici sunt cuprinsi un numar de 7440 elevi reprezentand 53,2% din totalul elevilor, iar un numar de 6269 ( 44,8%) elevi au incheiate ( Harta parteneriatului Anexa 13) conveții de colaborare cu agenții economici privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprinderi de către elevii din IPT conform OM nr. 1702 din 6.08.2007. La nivelul fiecărei şcoli, prin PAS trebuie surprinse acele aspecte relevante pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor, în principal, dar şi alte modalități de colaborare cu întreprinderile.
Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini: elaborarea curriculumului de dezvoltare locală; membrii în consiliile de administrație; organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică; colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor; cursuri de calificare şi reconversie profesională; contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări; participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acțiune
pentru dezvoltarea învățământului profesional şi tehnic; membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social; perfecționarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vîrf.
Prin implicarea treptată a partenerilor sociali interesați în formarea profesională, în viața şcolii, asistăm la un fenomen de descentralizare. Consiliile de administrație ale şcolilor cuprind reprezentanți ai părinților şi ai administrației publice locale. Din Anexa 13 – Indicatori Harta parteneriatului –observăm că un procent de 91,7% din şcolile ÎPT din județ au cel puțin un agent economic reprezentat în Consiliul de Administrație al şcolii.
5.8. Principalele concluzii din analiza ÎPT județeanContextul european de politici în educa ț ie şi formare profesională; implica ț ii
pentru ÎPT jude ț ean Cei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare a forței de muncă (Procesul Luxemburg), adoptați în Planul Național de Ocupare : implică, din partea sistemului educațional şi de formare profesională, măsuri adecvate
vizând: creşterea şanselor de ocupare a absolvenților, dezvoltarea competențelor antreprenoriale, creşterea adaptabilității forței de muncă şi promovarea şanselor egale pentru participare la piața muncii
invită la creşterea implicării şcolilor din ÎPT în programe de măsuri active pentru ocuparea forței de muncă.
constituie repere obligatorii pentru şcolile interesate în accesarea programelor UE pentru dezvoltarea resurselor umane
Asumarea contribuției ÎPT la obiectivul strategic al UE pentru 2010 (Lisabona) presupune în primul rând: promovarea la toate nivelurile de educație şi formare a noilor competențe de bază
(tehnologiile informației şi comunicării, limbile străine, cultura tehnologică, spiritul antreprenorial şi competențele sociale)
promovarea prioritară a calificărilor/competențelor care contribuie la economia bazată pe cunoaştere
promovarea competitivității forței de muncă prin creşterea calității pregătirii şi a nivelului de calificare
Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiți pentru sistemele de educație şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referință pentru 2010 (Benchmarks) - necesită: măsuri corelate la nivel național şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi
raportarea unitară a indicatorilor statistici adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ținte şi măsuri adecvate pentru
apropierea de indicatori de referință UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi
Contextul educa ț ional:
81
Schimbările din ultimii ani în sistemul de ÎPT privind arhitectura traseelor de pregătire cu finalități specifice până la nivelul 3 de calificare pe fiecare rută, avantajele unui sistem deschis cu o mobilitate crescută pe orizontală şi pe verticală, introducerea creditelor transferabile şi a portofoliului personal pentru formarea continuă, relevanța sporită a noilor standarde de pregătire profesională (SPP), etc. – favorizează o mai bună adaptare a ofertei la nevoile beneficiarilor (inclusiv prin posibilitatea unor parcursuri individualizate).
În practică, se constată însă o promovare deficitară a traseului progresiv de profesionalizare, (clasele IX,X liceu tehnologic , nivel 2, nivel 3) ignorându-se relevanța calificărilor care pot fi obținute până la nivelul 3 (ciclul superior al liceului) pe această rută. Constatarea implică nevoia unor măsuri adecvate, atât în planificarea ofertei cât şi în orientarea şi consilierea elevilor, având în vedere: Deciziile privind planificarea şi alegerea unui traseu de pregătire în ÎPT sa fie subordonate
finalităților (calificări) şi nu invers De asemenea se recomandă preocupări sporite din partea şcolilor pentru: Creşterea gradului de adecvare a procesului de formare şi evaluare în raport cu SPP Oferirea unor trasee individualizate de pregătireContextul demografic: Se rețin implicațiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populației şcolare, în
paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se țină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.
Cheltuielile publice/elev sunt mai mici la gimnaziu decât la liceu. Situația poate fi pusă în legătură cu directă cu ponderea redusă în cadrul indicatorului a cheltuielilor pentru investiții în echipamente şi materiale de instruire (în mod necesar mai mari la şcoala de arte şi meserii), în condițiile unei subfinanțări cronice a învățământului. Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT, în particular la nivel 2 Nevoia diversificării surselor de finanțare prin identificarea şi atragerea de resurse
suplimentare, extrabugetare
Raportul număr elevi/număr norme didactice, relativ scăzut în prezent, poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanțării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor rețele de şcoli şi/sau constituirea de consorții de şcoli.
Resurele umane din ÎPTGradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificați este relativ bun în majoritatea județelor regiunii. Se constată însă dificultăți în acoperirea cu titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerț/turism şi alimentație, construcții, industrie alimentară, agricultură/veterinar/zootehnie, electronică şi automatizări, etc. – situație care generează adesea o fluctuație mare a personalului încadrat pe posturile respective. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze: competențele metodice (v. noile cerințe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT) actualizarea competențelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările
organizaționale din mediul economic.Ponderea importantă a populației ocupate în educație în prezent şi impactul reducerilor de
activitate pe fondul reducerii populației şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, etc.).
Resursele materiale şi condi ț iile de învă ț are. Situația bazei materiale a unităților şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranța, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigențelor unui învățământ centrat pe elev: necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spații de curs,
laboratoare, ateliere, infrastructura de utilități) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică.
Mecanismele decizionale şi descentralizarea func ț ională în IPT În atenția decidenților se rețin recomandările privind: Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în
planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale
82
Susținerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calității promovarea rețelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea
progresului în raport cu un set comun de indicatori de referința şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)
adoptarea planificării prin PAS (planuri de acțiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unitățile de ÎPT
Serviciile de orientare şi consiliere Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calității serviciilor de
orientare şi consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testați aptitudinal şi consiliați pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.
De asemenea se recomandă adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator calitativ de evaluare a activității serviciilor de orientare şi consiliere.
Rata netă de cuprindere în educa ț ie este ceva mai mică în Regiunea Sud Muntenia (59,5% in 2009-2010)decât la nivel național (68,4% in 2009-2010) . În ciuda unei tendințe de creştere a ratei nete de cuprindere în învățământul secundar superior, valorile înregistrate (55,7% la nivel regional în 2008/2009 şi 62,8% 2009/2010) sugerează un decalaj semnificativ față de benchmark-ul UE pentru 2010 (cel puțin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fie absolvit cel puțin învățământul secundar superior). Anexa 6f-1
Gradul de cuprindere în educa ț ie în Regiunea Sud Muntenia se situează sub cele calculate la nivel național, pentru grupele de vârstă preşcolară şi nivel secundar superior clasele XI-XII. Pentru celelalte grupe de vârsta cuprinse în anexa 6f-2, gradul de cuprindere în educație este mai mare decât la nivel național . La nivelul judetului Arges gradul de cuprindere in educatie este mai mare decat la nivel national si regional. Anexa 6f-2
Ratele de tranzi ț ie în învă ț ământul liceal şi profesional evidențiază un procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a cuprins între 4,7% şi 6,9 % în județele cu pondere mai mare a populației rurale (Argeş, Călăraşi, Giurgiu) conf. situației din anul şcolar 2005-2006, ceea ce continuă să constituie motiv de îngrijorare, față de care, în aria sa de competență, ÎPT poate răspunde prin măsuri combinate pentru asigurarea accesului la educație (rural, categorii
dezavantajate), serviciile de orientare şi consiliere etc.
Planificarea în ÎPT şi tehnic va avea în vederea stabilirea unor ținte măsurabile privind ratele de tranziție la următorul nivel de calificare, care să țină cont de politicile educaționale, finalitățile în plan ocupațional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului țintă.Un prim reper în calcularea acestor ținte îl reprezintă benchmark-urile adoptate de UE pentru 2010, privind rata abandonului şcolar timpuriu (să nu depăşească 10%), respectiv rata de absolvire a învățământului secundar superior (cel puțin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani). La nivelul anului şcolar 2009- 2010 se constată scăderea ratei de tranziție de la nivel gimnazial la cel liceal şi profesional cu 0,5% fata de 2008-2009. La nivelul județului rata de tranziție a scăzut în rândul populației şcolare de sex masculin şi a crescut în rândul populației şcolare de sex feminin, în anul şcolar 2009-2010 față de 2008 – 2009. Acest lucru impune:adoptarea unei ținte pentru rata de tranziție după clasa a X-a, de cel puțin 95% (% din
absolvenții învățământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului, sau în anul de completare după ŞAM)14.
NB.: Realizarea indicatorilor propuşi privind tranziția la următorul nivel de educație presupune ca intrările pe traseele de formare să fie planificate în funcție de finalitățile (ieşirile) vizate după fiecare nivel de calificare şi este condiționată de măsuri coordonate la nivelul rețelei şcolare
14 Justificată de următorul calcul: 95% (rata medie de tranziţie după cl.VIII-a) x 95 % (rata de tranziţie după cl.X-a) = 90% (cifră care prin diferenţă ar putea conduce la atingerea benchmark-ului UE de maximum 10% pentru abandonul timpuriu - doar dacă abandonul şcolar ar fi zero atât înainte cât şi după clasa a X-a, iar rata de cuprindere 100%.
83
Abandonul şcolar : Deşi ratele de abandon depăşesc puțin media națională, la toate niveluri de educație, tendințele la nivel regional par sa indice o ameliorare a abandonului în cazul învățământului liceal şi profesional, urmare a extinderii duratei învățământului obligatoriu şi a măsurilor însoțitoare privind accesul la educație. Având în vedere evoluția oscilantă a indicatorului şi valorile mari înregistrate pe parcursul intervalului 2005/2006-2009/2010, abandonul continuă să reprezinte motiv de îngrijorare, în mediul rural şi în cazul categoriilor dezavantajate. În consecință, se recomandă: monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în special în mediul rural, comunitățile
etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populației, etc.
Rata de părăsire timpurie a sistemului de educa ț ie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educație, cu cel mult învățământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit).
Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel regional. Deşi în scădere, rata de părăsire timpurie a sistemului de educație la nivel național (19% în 2006) este de aproape două ori mai mare decât ținta UE (benchmark) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010. Corelat cu ratele de cuprindere mai mici şi de abandon puțin mai mari decât la nivel național, înregistrate la nivel regional, se poate estima o rată de părăsire timpurie semnificativă şi la nivel regional
Nivel scăzut al competen ț elor cheie , constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, în special în ceea ce priveşte o parte din elevi - începând cu competențele de bază “tradiționale” (matematice, de comunicare, etc.) şi continuând cu competențele de învățare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme, de relaționare interpersonală, etc. - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere: învățarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual programe remediale pentru elevii cu dificultăți de învățare (în special cei din categorii
defavorizate) facilitarea unor trasee individualizate de formare, etc.
Rata de participare în formarea continuă a popula ț iei adulte (25-64 ani) În ciuda unui progres semnificativ (dublarea în ultimul an a numărului de şcoli din regiune
autorizate ca furnizori de formare pentru adulți), implicarea şcolilor din ÎPT în formarea adulților nu reflectă potențialul acestora. În ceea ce priveşte ponderea populației cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar superior, România are rezultate mai bune: procentul de participare la învățământul secundar superior în 2009 este de 78,3% (față de 76.1%, în 2000). Benchmark-ul european până în 2010 este de 85%.Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ținta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puțin 12,5% din populația adultă (grupa de vârstă 25-64 ani). La nivelul judetului cele 6 de şcoli IPT au fost autorizate pentru un număr de 28 de programe care acoperă împreună 28 de calificări diferite din toate sectoarele de activitate. Având în vedere constatările privind rata de cuprindere şi abandonul şcolar în învățământul obligatoriu, şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor țintă dezavantajate, pentru ca, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare (de menționat că, la nivel regional, din cele 17 de şcoli implicate în programe de şansa a doua în anul şcolar 2005/2006).
Indicatori de impactDin analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupațional se constată: Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populația activă, 15-24 ani):
26,4%, mai mare decât cea la nivel național (21,0%) şi european (UE-27: 17,1%), mai ridicată însă în cazul bărbaților (27 %) şi în mediul urban (37 %).
Raportat la întreaga populație din grupa 15-24 de ani, 10,2 % din tineri sunt şomeri (11,6% în mediul urban).
84
Şomerii (BIM) din grupa 15-24 de ani reprezintă cea mai mare pondere (33,1%) în numărul total al şomerilor din regiune, mai accentuat în mediul rural (35,1%).
Se recomandă: Adoptarea de către ÎPT a unei ținte ambițioase de reducere a şomajului tinerilor din
grupa de vârstă 15-24 de ani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional, (cu rezerva că nu este diferențiat pentru tinerii proveniți din ÎPT)
Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților prin: colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile
trasee şi finalități ale sistemului de educație şi formare profesională. sondaje periodice în rândul absolvenților şi angajatorilor vizând inserția profesională,
gradul de utilizare a competențelor şi alte informații utile privind finalitățile sistemului de educație şi formare profesională: sondaje proprii efectuate direct de către şcoli sondaje reprezentative pentru rețeaua şcolară la nivel local/regional prin intermediul
unor organizații/instituții specializate Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care
după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piața muncii.
Concluzii din analiza ofertei IPT curente Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare
pe baza colaborării şcolilor în rețea pentru optimizarea ofertei, având în vedere:- acoperirea rațională a nevoilor de calificare în teritoriu- eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care
poate opta elevul în zonă- utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienței şi calității
serviciilor- soluțiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educație şi continuării studiilor la
nivelul următor de calificare, în condiții de şanse egale (acces, calitate, varietate de opțiuni)
85
6. MONITORIZAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI 2009-2010
PLAI 2009 – 2010 a fost supus unui proces de monitorizare realizat de o echipă formată din din 5 persoane nominalizate de Consorțiul Regional pentru monitorizarea externă a implementării PLAI. Activitățile s-au axat în principal pe analiza PLAI, a fişelor de autoevaluare la nivel de obiectiv specific, a fişelor de monitorizare internă a PLAI, însoțite de informații suport în conformitate cu formatul prestabilit prin machetele solicitate cu sprijinul secretarului CLDPS.
Formularea concluziilor s-a concretizat în observații şi recomandări pentru unele activități sau măsuri de realizare a obiectivelor şi se regăsesc materializate în fişele de monitorizare a obiectivelor.
Pentru fiecare obiectiv din PLAI s-a urmărit identificarea indicatorilor relevanți care să informeze în legătură cu progresul înregistrat conform planului de acțiune.
► Ac ț iunile care au înregistrat un progres bun sunt:
OBIECTIVUL 1
Corelarea ofertei şcolilor IPT din judet cu nevoile de calificare, în condițiile de calitate a procesului de educație şi formare profesională, în scopul facilitării tranziției de la şcoală la viața activă şi continuării învățării pe tot parcursul întregii vieți.Concluzii:
ISJ a realizat rapoarte periodice privind insertia absolvenților TVET pe piața muncii. Conform machetei 3.2. 60,9% dintre absolventi continuă studiile, 11,5% se angajeaza si 13,9% sunt in somaj.
PLAI a fost actualizat Toate şcolile IPT au actualizat PAS. In proiectarea planurilor de şcolarizare ale şcolilor IPT din judet, ISJ tine cont de
concluziile şi recomandările din PRAI/ PLAI Au fost incluse calificări noi de nivel 2 şi 3 în planurile de şcolarizare conform
recomandarilor PLAI/PRAI. Au fost realizate rețele tematice privind asigurarea calității, revizuire PAS, organizate în
scopul planificării ofertei educaționale, create în jurul unor şcolii coordonatoare din regiune
OBIECTIVUL 2
Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educație.
Concluzii: In anul scolar 2009-2010 a fost derulat un program ,,A doua şansă’’ cu un numar de 16
participanti Au fost identificat numarul elevilor cu CES din scolile IPT – 316 persoane. S-au realizat
amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilități la învățământul IPT: rampe de acces in 22 şcoli din totalul de 24 şi grupuri sanitare adaptate – in 10 scoli
OBIECTIVUL 3:
Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judet în concordanță cu cerințele domeniilor de pregătire profesională.
86
Concluzii: 100% dintre scoli au autorizatie sanitară de functionare si 79 % au realizat evaluarea
riscurilor la locul de munca. Până în anul 2010 au fost reabilitate un număr de 16 din cele 24 unități şcolare IPT, prin
programul Phare 2004-2006, alte unități prin programul BEI, din fondurile Consiliilor Locale, programe guvernamentale.
Numărul atelierelor şi laboratoarelor cu dotare minimală conform SPP a crescut – 210 Numărul atelierelor şi laboratoarelor cu dotare la nivelul standardelor moderne – 135
OBIECTIVUL 4:
Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel județean
Concluzii: Toate şcolile IPT au parteneriate cu agenții economici pentru desfăşurarea stagiilor de
pregătire practică a elevilor. 44,2% din numărul total al elevilor şcolilor IPT sunt cuprinşi în stagii de practică la agenții economici (64.5% elevi de nivel 2), 28.4% avand încheiate convenții de practică (100 % elevi de nivel 2).
În anul scolar 2009 – 2010, 3 şcoli IPT au fost autorizate ca furnizori de formare profesională continuă, pentru 25 programe de FPC. Aceste scoli au derulat un program de FPC cu un numar de 42 participanti.
În anul şcolar 2009-2010 un număr de 99 agenți economici şi un număr de 143 alți parteneri sociali au fost implicați în acțiuni de orientare şi consiliere pentru carieră derulate în şcolile IPT. Numarul acțiunilor de orientare şi consiliere pentru carieră derulate în şcolile IPT – 384
Anual şcolile actualizează harta parteneriatului. Prin planul de învățământ toate unitățile IPT au obligația de a încheia convenții de parteneriat cu agenți economici de profil pentru realizarea instruirii practice comasate a elevilor, de la toate nivelurile educaționale. Monitorizarea parteneriatelor este realizată de către ISJ.
OBIECTIVUL 5:
Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT.
Concluzii: Există comisii de perfecționare a pregătirii personalului şcolii. S-au constituit baze de
date privind participarea personalului la cursuri de FPC şi se desfăşoară acțiuni de informare permanentă privind oferta de FPC a CCD-urilor județene şi a altor furnizori de FPC. Pe baza identificării nevoilor de formare, şcolile au asigurat accesul personalului din IPT la programele de formare profesională continuă.
În anul şcolar 2009-2010, la nivel județean, 58.3% din totalul cadrelor didactice au participat programe de formare profesională continuă, astfel:
- Cursuri de perfecționare – 18,3% - Definitivat – 9,4% - Grad II – 7,4% - Grad I – 14,6% - Cursuri postuniversitare – 0,8% - Masterat – 6,6% - Doctorat – 1,2%
Agenții economici, specialişti în diverse domenii de pregătire au fost atraşi în IPT la nivelul 3 avansat
OBIECTIVUL 6:
87
Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanțelor educaționale şi ratelor de tranziție către nivele superioare de educație.
Concluzii: Numărul şcolilor care au cabinete pentru consiliere şi orientare profesională în şcolile
IPT este de 21 din totalul de 24 şcoli existente în județ. Pana in 2013 se vor înființa încă 2 cabinete pentru consiliere şi orientare profesională
Numărul de norme didactice de consilieri şcolari este în creştere. În anul şcolar 2009-2010 numarul consilierilor şcolari este de 20, urmând ca în 2011 numărul acestora sa creasca
În anul şcolar 2009-2010, numărul acțiunilor de orientare şi consiliere profesională desfăşurate în scolile IPT a fost în creştere – 384 acțiuni
► Dintre ac ț iunile care necesită o aten ț ie deosebită în procesul de actualizare şi revizuire a PLAI men ț ionăm:
Obiectivul 2: Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a
tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educațieMăsura/Ac ț iunea:
2. Dezvoltarea de programe pentru menținerea elevilor în educație şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii.
Indicatori, rezultate măsurabile (aşa cum sunt in PLAI): Rata de tranziție Rata abandonului şcolar
Indicatori, rezultate măsurabile (la data monitorizării): Concluzii:
Profesorii psihopedagogi consiliază elevii cu risc de abandon şcolar. Nr. programe derulate pentru menținerea elevilor cu CES în educație a fost de 0.
RECOMANDĂRI:
Obiectivul 2. Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educație Măsura 4
Se recomanda intensificarea eforturilor pentru Dezvoltarea de programe pentru menținerea elevilor în educație şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii
► Alte aspecte care necesită îmbunătă ț ire:
- revizuirea obiectivelor şi țintelor stabilite pentru a fi mai specifice, măsurabile, posibil de atins, relevante, încadrate în timp (SMART)
- revizuirea măsurilor/acțiunilor propuse în planul operațional pentru a fi mai uşor verificate în implementare
- prezentarea procesului de elaborare/actualizare a documentului (proceduri de lucru, colaborările şi consultările implicate)
88
7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA
PUNCTE TARI
Existența documentelor de planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale; județean (PLAI), unitate şcolară (PAS)
Planificarea strategică a ofertei de şcolarizare prin IPT, corelată la toate nivelurile decizionale: județene (PLAI), unitate şcolară (PAS)15
Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare.
Existența unor parteneriate active cu agenții economici, Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă, autorități şi alte organizații care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenților – prioritate permanentă a managementului şcolar.
Generalizarea utilizării instrumentelor de asigurare a calității în toate şcolile IPT Număr semnificativ de şcoli IPT la nivelul judetului care au beneficiat de:
Reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanțările Phare TVET si finantari guvernamentale.
Formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor fundamentale din curriculum-ul TVET.
Rețea şcolară de învățământ obligatoriu care acoperă întreg teritoriul judetului. Rețele şcolare tematice constituite între unitățile de învățământ din proiectele
Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între unitățile de învățământ din proiect şi celelalte unități de învățământ profesional şi tehnic din județ, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici.
Oferta de învățământ superior permite accesul absolvenților de liceu, din tot județul .
PUNCTE SLABE
Oferta şcolară se armonizează parțial cu piața muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă
Mobilitate profesională scăzută şi fluctuația personalului didactic din învățământul IPT;
Dificultăți în acoperirea cu profesori titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştrii instructori în construcții, agricultură/veterinar/zootehnie,electrotehnica, electronică şi automatizări, etc.
Accesul limitat la educație pentru elevii cu handicap datorat infrastructurii necorespunzătoare a şcolilor IPT
Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunitățile locale;
Număr mic de şcoli IPT autorizate ca furnizori de FPC Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri
şcolari Procent ridicat de elevi care nu continuă studiile după clasa a VIII-a Nivel scăzut al competențelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul
de ÎPT, în special în ceea ce priveşte elevii AC – Ruta progresivă de calificare.
OPORTUNITĂȚI Judetul ARGES se caracterizeaza prin posibilități mari de creştere, cu rezultate
economice superioare mediei regionale. În județul Arges PIB/locuitor va creşte în 2011, depăşind media regionala.
15
89
Industria deține cea mai importantă pondere în economia județului Arges Se caracterizează prin:
lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare
introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivității muncii. Construcțiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficiența
forței de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor. Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacții imobiliare-închirieri
- servicii, transport, depozitare şi comunicații, turism (în special servicii agroturistice) . Turismul romanesc trebuie sa se alinieze legislației europene iar calitatea
pachetelor de servicii turistice va creşte. Creşterea producției agricole ca urmare a sporirii randamentelor
(introducere de echipamente performante, utilizarea automatizărilor, extinderea şi modernizarea sistemelor de irigații).
Problematica stringentă şi complexă a ruralului montan din perspectiva socio-economică a localităților şi gospodăriilor țărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile implică atenție deosebită pentru IPT.
Existența condițiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competențe noi pentru personalul calificat
Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecție a mediului; Creşterea cu peste un procent a ratei de activitate şi a ratei de ocupare la
nivel judetean. Deficitul de forță de muncă ce se preconizează în: construcții, comerț, sectorul
transporturi, depozitare, comunicații şi în hoteluri şi restaurante. Fondurile structurale pentru îmbunătățirea infrastructurii şcolare active in
perioada 2008-2013 FSE pentru dezvoltarea resurselor umane activ in perioada 2010-2013 Investițiile străine în economia judetului: Renault .
AMENINȚĂRI
Scăderea numărului populației la nivelul întregului judet, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populația de vârstă şcolară
Populația şcolară din învățământul preuniversitar a scăzut drastic, în perioada 2000 – 2010. La nivelul judetului se preconizează pentru perioada 2005-2015 o scădere cu 19% a efectivele din grupa de vârstă 7-14 ani şi cu 26,2,% a efectivelor din grupa de vârstă 15-24 ani (care interesează învățământul liceal , postliceal şi superior).
Migrația în creştere în afara judetului şi a țării având ca efect reducerea numărului de elevi şi diminuarea posibilității planificării corecte a cifrei de şcolarizare
Numărul extrem de scăzut al populației tinere ocupate. Ponderea mare a şomerilor tineri (15-24 ani – 16,4%), indiferent de sex sau
mediul de viata al acestora. Excedentul de forță de muncă ce se preconizează în agricultură, industrie,
servicii publice Participarea scăzută a forței de muncă în programe de formare continuă - în
contrast cu nevoile de formare în creştere Rata de tranziție în învățământul secundar superior scăzută, în rândul
populației şcolare din mediul rural
90
8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
Plai cuprinde o analiză a mediului demografic şi economic, a pieței şi a ofertei şcolilor IPT, analiză în urma căreia au fost formulate concluzii şi recomandări structurate astfel:
Demografie Concluzii Recomandări pentru învățământul IPT
- Numărul de locuitori ai județului Argeş este de 639157;- Se remarcă scăderea numărului populației la nivelul întregii regiuni, precum şi la nivelul județului Argeş; ritmul cel mai alert de descreştere îl înregistrează populația de vârstă şcolară.
Restructurarea rețelei şcolare pentru raționalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială prin:
- eliminarea suprapunerii ofertelor de şcolarizare ale şcolilor teritorial apropiate
- concentrarea resurselor în şcoli cu perspective reale de dezvoltare
Dezvoltarea de programe pentru menținerea elevilor în educație şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii; Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învățământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populația de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „şcoala după şcoală”, învățarea asistată şi educația remedială, „educația de a doua şansă” Crearea şi dezvoltarea rețelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulților care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională inițială. Asigurarea accesului resurselor umane din IPT la procesul de formare profesională continuă în vederea adaptării la schimbările intervenite pe piața muncii
- Scăderea populației urbane pe fondul dominării populației rurale
Asigurarea accesului la educație şi formare profesională a populației de vârstă şcolară din mediul rural prin:
- extinderea învățământului IPT în şcolile din mediul rural
- dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populației)
- Îmbătrânirea populației la nivelul județului
Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentație, estetica şi igiena corpului omenesc, în scopul dezvoltării serviciilor medicale, sociale şi turistice pentru vârsta a III-a. Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piața muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrânețe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.
- Ponderea populației de etnie rromă din totalul populației argeşene, înregistrată la ultimul recensământ este de 1,4%.
Înființarea de clase pentru învățământul IPT în localitățile cu populație preponderent de etnie rromă şi inițierea unor acțiuni pentru şcolarizarea acestora.
EconomieConcluzii Recomandări pentru învățământul IPTIndustria deține cea mai importantă pondere în economia județului Argeş. Se caracterizează prin: - Atragerea unui flux substantial de investitii, atât din sectorul privat intern, cât şi din cel extern, care a vizat deopotriva
scolarizarea pentru domeniile de calificare din industria prelucrătoare, electronică, automatizari, informatică, prelucrari neconvenționale în scopul adaptării competențelor la tendințele de tehnologizare avansată din aceste domenii
91
industria;-Activitatea economica se desfăşoară în 14312 de firme ca unități locale active în industrie, comerț şi alte servicii,pe forme de proprietate: societăți comerciale active, asociații familiale, persoane independente.
Reducerea ofertei de şcolarizare pentru calificări din industria textilă şi pielărie care presupun utilizarea lohn-ului intensiv
Construcțiile reprezintă un domeniu în creştere, caracterizat prin insuficiența forței de muncă şi nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.
Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 2 şi 3 în scopul ridicării nivelului de competențe al lucrătorilor din construcții în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenționale precum şi a echipamentelor performante. Dezvoltarea unor calificări de nivel superior în domeniul materialelor de construcții ( sector conex al domeniului construcții), în scopul creşterii productivității muncii şi folosirii unor tehnologii şi materiale noi.
Sectorul serviciilor este în creştere, cu accent pe: tranzacții imobiliare-închirieri - servicii, transport, depozitare şi comunicații, turism (în special servicii agroturistice) .
Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:
- diversificarea calificărilor - şcolarizarea pentru calificări de nivel 3 în
domeniul bancar, tranzactii financiare, asigurări, transporturi şi infrastructură
- creşterea cifrei de şcolarizare - creşterea nivelului competențelor
profesionale- extinderea rețelei şcolare
Agricultura constituie o componenta im-portanta a economiei argesene, in sectorul rural fiind introduse constant masuri de re-formare, inclusiv prin aplicarea legislatiei actuale in domeniu si a programelor Uniunii Europene.- Suprafața agricolă a județului Argeş 344.4355 ha: - 339.279 ha, in exploatari agricole private (individuale si asociative); - 5.156 ha, in sectorul de stat.- Principalele culturi: cereale, plante indus-triale, fructe. - Sectorul zootehnic asigură în prezent necesarul de consum al populației județului Argeş.- Un domeniu cu o indelungată tradiție în județ este cel al viticulturii;- Principalele centre viticole, Valea Mare şi Ştefăneşti, sunt situate în apropierea oraşului Piteşti.- Problematica stringentă şi complexă a ruralului montan din perspectiva socio-economică a localităților şi gospodă-riilor țărăneşti, a mediului şi dezvoltă-rii durabile implică atenție deosebită pentru IPT.-Existența condițiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competențe noi pentru personalul calificat
Restructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din agricultură prin:
- creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire, care va asigura un nivel ridicat de competențe pentru personalul calificat
- creşterea ponderii calificărilor din domeniul protecției mediului
Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenți economici Adaptarea învățământului din zona montană la cerințele specifice acesteia (economie rurală, agricultură, agroturism); Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanților instituțiilor şi organizațiilor relevante pentru ruralul montan Inițierea /dezvoltarea unor şcoli pilot cu profil agromontan cu facilități de tip campus Completarea/adaptarea pregătirii elevilor de la nivelul gimnazial din zonele montane cu noțiuni generale privind economia ruralului montan (prin orele de educație tehnologică / componenta CDS)
92
- Extinderea şi modernizarea infrastruc-turii de protecție a mediului; - Reconstrucția ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;
Piața munciiConcluzii Recomandări pentru învățământul IPT
93
Tendință de scădere a populației active a județului Argeş în perioada 2002-2009 cu 5,4 %;scădere a ratei de activitate cu 7,8 procente in anul 2006, urmata de o creştere ajungând in anul 2009 la acelaşi procent ca în 2002 de 66,1% ; scăderea ratei de ocupare până în anul 2006 cu 1,4 procente , urmată de o creştere până în anul 2009 cu 5,4 procente. Ierarhia sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forței de muncă civile, în 2009: serviciile – 35,6 %, industrie – 28,10%, agricultură – 28,6%, construcțiile - 7,7%. Comparativ cu structura ocupării civile la nivel regional, sunt bine reprezentate serviciile (cu 0,5 puncte procentual peste media regională), în timp ce industria este cu 2,5 puncte procentuale peste ponderea la nivelul Regiunii Sud Muntenia. Agricultura (36,1%) se află la o distanță de 0,5 puncte procentuale sub nivelul regional (36,6%).
Existența unor sectoare de activitate care cunosc uşoare creşteri a populației ocupate: comerț, construcții, sănătate şi asistență socială, transport depozitare şi comunicații, hoteluri şi restaurante, administrație publică şi apărare, tranzacții imobiliare şi servicii.
Structura pe niveluri de instruire a populației ocupatela nivel regional evidențiază că ponderea cea mai însemnată o dețin persoanele care au absolvit o instituție de învățământ liceal (31,5 %), fiind urmate de absolvenții de învățământ profesional sau de ucenici (26,2%), situație similara cu cea înregistrata la nivel național.
Numărul populației tinere ocupate este extrem de scăzut.
Trendul populației active ocupate în toate activitățile economiei, în județ este descrescător.
Ponderea mare a şomerilor tineri (15-24 ani – 16,4%) se menține indiferent de sex sau mediul de viață al acestora urban sau rural.
Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educație este mai scăzut.
Excedent de forță de muncă se preconizează în agricultură, industrie, servicii publice
Deficit de forță de muncă se preconizează în: construcții, comerț, sectorul transporturi, depozitare, comunicații şi în hoteluri şi restaurante.
Anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieței muncii Acțiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor Autorizarea şcolilor ca furnizori de formare profesională continuă şi implicarea în programe de formare continuă pentru adulți Autorizarea şcolilor ca centre de evaluare-validare a competențelor profesionale obținute în alte contexte decat cele formale Diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor țintă, exemple : programe de formare la distanță, consultanță, etc. Implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forței de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. Dezvoltarea parteneriatelor şcolilor cu agenții economici, Agențiile de Ocupare a Forței de Muncă, autorități şi alte organizații care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenților – prioritate permanentă a managementului şcolar. Asigurarea accesului la educație şi formare profesională a populației de vârstă şcolară din mediul rural şi din categorii defavorizate din punct de vedere economic şi social. Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calității învățământului rural Creşterea ofertei de calificări înalte şi stimularea elevilor de a dobândi un nivel de pregătire profesională cât mai ridicat pentru a fi competitivi pe piața muncii . Înzestrarea forței de muncă cu competențe tehnologice complexe şi informaționale Asigurarea unei mobilități profesionale ridicate a absolvenților de învățământ preuniversitar ce vor intra în următorii ani pe piața muncii. Dobândirea de competențe antreprenoriale de către absolvenții învățământului IPT în vederea creşterii şanselor lor de ocupare. Facilitarea inserției absolvenților IPT pe piața muncii prin dezvoltarea competentelor „cheie” şi a unor abilități, precum:
disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesională;
capacitate de adaptare a competențelor la cerințele angajatorilor ;
capacitate de comunicare ; disponibilitate la mobilitate geografică ; capacitate de adaptare la transformările
micro şi macroeconomice; abilități antreprenoriale;
94
Oferta şcolilor pentru învățământul profesional şi tehnic (IPT)Concluzii Recomandări pentru învățământul IPTDinamica populației şcolare la nivel județean în perioada 2000 – 2013, indică scăderi importante de efective în învățământul primar (- 5,29%) şi gimnazial (- 9,71%). Reducerea severă constatată cu privire la populația şcolară din învățământul gimnazial se va repercuta direct în următorii ani prin scăderea intrărilor în ÎPT. Scăderea semnificativă a efectivelor în învățământul postliceal (-33,73%), în paralel cu o creştere majoră în învățământul superior din regiune . Baza didactico-materială a şcolilor IPT este precară; Oferta şcolară se armonizează parțial cu piața muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă; Mobilitate profesională scăzută şi fluctuația personalului didactic din învățământul IPT;Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învățământul IPT;Accesul la educație pentru elevii cu handicap este limitat de infrastructura necorespunzătoare a şcolilor IPT;Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunitățile locale;Dezvoltarea slabă a parteneriatelor de tip public – privat;Număr mare de elevi / consilier şcolar; Număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere profesionala;Număr mic de ore de consiliere / elev
Restructurarea rețelei şcolare IPT prin: - introducerea de specializări/ calificări noi
pentru domeniile: agricultură; energie electrică şi termică, gaze, apă; colectarea, depozitarea , reciclarea deşeurilor;
- introducerea de calificări/ specializări noi, de nivel 3 în domeniile intermedieri financiare şi servicii, construcții, comerț, hoteluri şi restaurante, transport, electronică, informatică, materiale de construcții
- reducerea numărului de clase în domeniile: electronica si automatizări, textile Asigurarea internă a calității în activitatea furnizorilor de educație şi formare profesională. Evitarea de către şcolile IPT a suprarăspunsului cât şi subrăspunsului la exigențele formulate de economie, piața forței de muncă, dezvoltare profesională şi personală. Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi instituțiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieței locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puțin 2-5 ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaționale; Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică, activități de mentorat, stagii de formare specializată la agenții economici etc. Asigurarea şcolilor IPT cu personal didactic calificat pentru toate specializările. Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spațiilor educaționale pentru IPT.
95
9. ACTIUNI PROPUSE – PLAN DE MASURI PRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI IPT CU PIAȚA MUNCII Obiectiv: Corelarea ofertei şcolilor IPT din județ cu nevoile de calificare, în condițiile de calitate a procesului de educație şi formare profesională, în scopul facilitării tranziției de la şcoală la viața activă şi continuării învățării pe tot parcursul întregii vieți. Ținte: 1. Reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor din grupa 15-24 ani cu 50% la nivel local, până în 2013.
2. Asigurarea continuării studiilor, după învățământul obligatoriu, pentru cel puțin 85% din populația de vârstă şcolară a județului cuprinsă în învățământul IPT
Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate aşteptate Termen Responsabilități Surse de finanțare
1. Monitorizarea inserției pe piața muncii a tinerilor absolvenți de învățământ secundar şi superior
Baze de date privind absolvenții IPT ale ISJ şi AJOFM compatibilitate 2012
AJOFM
ISJ
Proiecte POS DRU,Buget
național, Resurse atrase,
Programe cofinanțate din fonduri
U.E.
2. Actualizarea anuală a PLAI pe baza informațiilor privind cerințele pieței muncii
PLAI actualizat Anual CLDPS, ISJ
3. Actualizarea anuală a PAS în concordanță cu recomandările din PRAI şi PLAI pentru toate şcolile IPT din județ
PAS actualizatAnual ISJ, CLDPS
4. Proiectarea planurilor de şcolarizare ale şcolilor IPT din județ luând în considerare concluziile şi recomandările din PRAI/PLAI
Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieței muncii Anual Şcoli IPT, CLDPS
5. Dezvoltarea de noi calificări şi competențe inclusiv pentru agricultura montană pentru nivelele de calificare 2 şi 3, conform recomandărilor PRAI/PLAI
Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieței muncii Anual Şcoli IPT, CLDPS
6. Dezvoltarea unor rețele tematice la nivel județean pe problematica specifică şcolilor IPT:
- elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea CDL;
- dezvoltarea şi implementarea metodei interactive de învățare „Firma de exercițiu” la toate profilurile;
- elaborarea şi implementarea procedurilor de asigurare a calității;
- furnizare de programe FPC .
Rețele şcolare tematice la nivel local 2013 Consiliul Județean
ISJ
PRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL IPT PRIVIND ACCESUL LA EDUCAȚIE AL TINERILOR DIN JUDEȚ.Obiectiv: Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educație.Ținta: Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii cu 50% până în anul 2013. Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilități Surse de
finanțare1. Dezvoltarea de programe pentru menținerea
elevilor în educație şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;
Rata de tranziție Rata abandonului şcolar Anual CJAPP
ISJ,şcoli IPT
2. Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creştereaparticipării la învățământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populația din zonele rurale, minorități etnice, elevi cu CES): „şcoala după şcoală”, învățarea asistată şi educația remedială, „educația de a doua şansă” , programe de sprijin material
Rata de şcolarizare pentru populația care provine din grupuri vulnerabile.
2012 ISJCLDPS
3. Asigurarea condițiilor materiale de acces la educație pentru persoana cu handicap locomotor.
Nr. şcoli IPT în care există condiții de acces pentru persoanele cu handicap locomotor
2013CLDPS
Consiliul județeanConsilii locale, ISJ
PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR IPT DIN JUDEȚ ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAȚIIObiectiv: Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din județ în concordanță cu cerințele domeniilor de pregătire profesională. Ținta: 1. Reabilitarea a 60% din numărul şcolilor IPT ale regiunii, până în 2013.
2. Toate şcolile IPT sa aibă dotare minimala conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea sa aibă dotare în concordan ță cu evoluțiile tehnologice ale domeniilor de pregătire.Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilități Surse de
finanțare1. Igienizarea şcolilor IPT si asigurarea condițiilor pentru ca acestea sa primească autorizație de funcționare.
Radiografie a stării infrastructurii IPT din județ Anual Consilii locale,
Consiliul Județean, Scoli
IPT, ISJ
Proiecte din fonduri
guvernamentale, Proiecte FSE, POR, FEDR
2.Elaborarea proiectelor de reabilitare Liste de echipamente didactice pe unități şcolare şi domenii de calificare
Anual
3.Dotare cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judet Proiecte de reabilitare a şcolilor Anual
PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELAȚIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU IPT Obiectiv: Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel județean. Ținta: Cel puțin un parteneriat pentru formarea profesională în fiecare şcoală IPT pentru fiecare domeniu de pregătire. Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilități Surse de
finanțare1. Dezvoltarea de parteneriate între şcolile IPT,
universități şi întreprinderi pentru organizarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea stagiilor de pregătire practică a elevilor(studenților).
Nr. de parteneriate Anual
Şcoli IPT, Universitati,
agenți economici
Buget național, Resurse atrase,
Programe cofinanțat
e din fonduri
U.E.
2. Autorizarea şcolilor IPT ca furnizori de formare profesională continuă şi furnizarea de programe de FPC. Nr. de şcoli autorizate 2012 Şcoli IPT
ISJ
3. Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acțiunile privind integrarea pe piața muncii a absolvenților IPT.
Acțiuni de orientare şi consiliere profesională a elevilorNr. de contracte de angajare a absolvențilorNr. de burse şcolare acordate de agenții economici
2012
Şcoli IPTISJ
CLDPSA.J.O.F.M.
4. Monitorizarea parteneriatului social la nivelul şcolilor IPT prin actualizarea anuală a hărții Nr. parteneriate active Anual Şcoli IPT
parteneriatului.
PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI IPT PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIŞTI ŞI FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE IPT ALE JUDEȚEAN
Obiectiv: Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT Ținta: Participarea cadrelor didactice din IPT la cel puțin un curs de formare profesionala continuă, până în 2013.Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilități Surse de
finanțare
1. Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane din şcolile IPT şi asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continuă.
Baza de date privind necesarul de formare profesională continuă pentru cadrele didactice din IPTNr. de cadre didactice participante la programe de formare profesională continuă
Anual ISJ Şcoli IPT
Proiecte POS DRU
2. Atragerea specialiştilor agenților economici în învățământul IPT. Nr. de specialişti atraşi Anual ISJ
CLDPS
PRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ A ELEVILOR DIN IPT
Obiectiv: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanțelor educaționale şi ratelor de tranziție către nivele superioare de educație Ținta: Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toți elevii din învățământul IPT, până în 2013.Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilități Surse de
finanțare1. Asigurarea unui cabinet de orientare şi
consiliere profesională, cu dotare minimală, în fiecare unitate şcolară IPT.
Nr. de cabinete de orientare şi consiliere profesională 2013 ISJ
Consilii locale
Buget național, Resurse atrase,
Programe cofinanțate din fonduri
U.E.
2. Creşterea numărului de posturi didactice pentru consilieri şcolari.
Nr. de posturi didactice pentru consilieri şcolari la nivel de județ 2013 ISJ
3. Formarea cadrelor didactice din IPT pentru furnizarea de servicii de orientare şi consiliere profesională
Nr. de cadre didactice formate Anual ISJCCD
Anexa A la planul de acțiuni – Ținte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare
Ț int pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare - județul ARGES
Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a în anul
*) NOTĂ: Valorile menționate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluțiilor şi previziunilor cererii pieței muncii
10. GLOSAR DE INDICATORI PRIVIND PIAȚA MUNCII16
A. Indicatorii absolu ț i se definesc astfel:
1. Resursele de muncă (Rm) reprezintă categoria de populație ce dispune de ansamblul capacităților fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activitățile economiei naționale.
Resursele de muncă se determină cu ajutorul formulei:
unde:Rm = resurse de muncăPvm = populația în vârstă de muncăPim = persoane cu incapacitate permanentă de muncăPiv = pensionari în vârstă de muncă ce nu lucreazăSp = populația aflată în afara limitei de muncă care lucrează
Populația în vârstă de muncă (Pvm) conform legislației în vigoare, cuprinde: bărbații şi femeile de la 16 ani până la vârstele standard de pensionare.
Datele sunt calculate anual, de către Institutul Național de Statistică, prin Balanța Forței de Muncă la nivel de țară, regiune de dezvoltare şi județ.
2. Populația activă se determină în două variante: populația activă totală şi populația activă civilă.
a) Populația activă totală (Pa) cuprinde toate persoanele care furnizează forța de muncă disponibilă pentru producția de bunuri şi servicii în timpul perioadei de referință (săptămâna care precede interviul), incluzând populația ocupată şi şomerii definiți conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii (şomeri în sens BIM).
Indicatorii menționați sunt obținuți din Ancheta asupra forței de muncă în gospodării, cu periodicitate trimestrială şi anuală (ca medie aritmetică a trimestrelor), la nivel de țară, regiune de dezvoltare.
b) Populația activă civilă (Pac) cuprinde persoanele care au depăşit o vârstă de muncă specificată (16 ani) şi care constituie forța de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii. Populația activă civilă caracterizează oferta potențială de forță de muncă şi gradul de ocupare a populației incluzând: populația ocupată civilă şi şomerii înregistrați la agențiile de ocuparea forței de muncă:
unde:
Poc = populația ocupată civilă;SAOFM = şomeri înregistrați la agențiile de ocupare a forței de muncă
Indicatorul se determină anual prin Balanța forței de muncă (BFM) la nivel de țară, regiune de dezvoltare şi județ.
3. Populația ocupată se determină în două variante: populația ocupată totală şi populația civilă.
a) Populația ocupată totală include toate persoanele de 15 ani şi peste care au avut un loc de muncă şi care au lucrat în perioada de referință (săptămâna care precede interviul) cel puțin o oră în activități neagricole sau cel puțin 15 ore, în cazul lucrătorilor pe cont propriu şi a lucrătorilor familiali neremunerați din agricultură. Populația ocupată totală include toate categoriile de persoane (salariați, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerați, membri ai unor societăți agricole sau ai unor cooperative) care au lucrat în activități din sectorul formal (inclusiv din MApN, MI, SRI, organizații politice şi obşteşti) şi din sectorul informal, cu sau fără forme legale.
16 Preluat din Planul Naţional de Acţiune pentru Ocuparea Forţei de Muncă (PNAO) 2004-2006
Indicatorul se obține din Ancheta asupra forței de muncă în gospodării, efectuată de Institutul Național de Statistică, cu periodicitate trimestrială şi anuală (ca medie aritmetică a trimestrelor), la nivel de țară, regiune de dezvoltare.
b) Populația ocupată civilă include toate persoanele care, la sfârşitul anului, aveau un loc de muncă legal în activitățile neagricole din sectorul formal sau în activități din agricultură, cu statut de: salariați, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremunerați, membri ai unor societăți agricole sau ai unor cooperative. Nu este inclus personalul MApN, MI, SRI (cadre militare sau persoane asimilate acestora, militari în termen), deținuții şi salariații organizațiilor politice sau obşteşti.
Indicatorul este obținut anual de către Institutul Național de Statistică, prin Balanța forței de muncă la nivel de țară, regiune de dezvoltare şi județ.
4. Şomerii se determină în două variante: şomerii în sens BIM şi şomerii înregistrați.a) Şomerii în sens BIM (SBIM) sunt cei definiți conform criteriilor Biroului
Internațional al Muncii.Numărul şomerilor în sens BIM se determină trimestrial şi anual, de către Institutul
Național de Statistică, prin Ancheta asupra forței de muncă în gospodării, la nivel de țară şi regiuni de dezvoltare.
b) Şomerii înregistrați (SANOFM) sunt, persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art.5 punctul IV din Legea nr. 76/2002.
Numărul total al şomerilor înregistrați este calculat pentru fiecare lună calendaristică, în cadrul Agenței Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, la nivel de țară, județ şi localitate.
B. Indicatorii relativi se calculează astfel:
1. Rata globală de activitate reprezintă proporția populației active totale (Pa) în
populația totală a țării (Pt):
2. Rata de activitate a populației de 15 ani şi peste reprezintă proporția populației active de 15 ani şi peste (Pa15+) în populația totală în vârstă de 15 ani şi peste (Pt15+):
3. Rata globală de ocupare reprezintă proporția populației ocupate (Po) în populația totală a țării (Pt):
4. Rata de ocupare a populației de 15 ani şi peste reprezintă proporția populației ocupate de 15 ani şi peste (Po15+) în populația totală în vârstă de 15 ani şi peste 2. (Pt15+):
5. Rata de ocupare a resurselor de muncă reprezintă proporția populației ocupate civile (Poc) în resursele de muncă (Rm):
Indicatorii statistici relativi de la punctele 1-5 se calculează de către Institutul Național de Statistică.
6. Rata şomajului este calculată în două variante: rata şomajului în sens BIM şi rata şomajului înregistrat.
a) Rata şomajului în sens BIM se calculează ca raport între numărul şomerilor definiți conform criteriilor Biroului Internațional al Muncii (SBIM) şi populația activă totală (Pa), astfel:
Acest indicator se calculează de către Institutul Național de Statistică.b) Rata şomajului înregistrat se determină ca raport între numărul şomerilor
înregistrați la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă şi a municipiului Bucureşti (indemnizați şi neindemnizați) şi populația activă civilă. Datele referitoare la populația activă civilă la nivel de țară şi județ sunt păstrate ca atare în calculul ratei şomajului un an întreg, până la definitivarea şi transmiterea balanței forței de muncă din anul următor. Se calculează astfel:
Rata şomajului înregistrat se calculează de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
7. Ponderea şomerilor înregistrați în populația stabilă în vârstă de 18 – 62 ani se determină prin raportarea numărului şomerilor înregistrați la totalul populației stabile cu vârsta cuprinsă între 18 – 62 ani.Se calculează la nivel de țară şi localitate de către Institutul Național de Statistică, pe baza numărului de şomeri înregistrați, comunicat lunar de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, după formula:
