PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC JUDEŢUL CĂLĂRAŞI 2013 – 2020 Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, prin colectivul: Inspectoratul Școlar al Județului Călărași Iulia Călărașu Aurel Peicu Direcția Județeană de Statistică Călărași AJOFM Călărași Consiliul Județean Călărași Instituția Prefectului Călărași Patronatul Județean al IMM- urilor Călărași Camera de Comerț şi Industrie Călărași Marian Drăgan Direcția Județeană de Statistică Călărași Sindicatul FSLI Călărași SC NEW DESIGN COMPOSITE SRL Piteşti Asistența şi coordonare metodologică CNDIPT Bucureşti, Filiala Târgoviște Suzana Camelia ILIE Rodica ALBU 1
Transcript
PLAN LOCAL DE ACŢIUNE PENTRUDEZVOLTAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PROFESIONAL ŞI TEHNIC
JUDEŢUL CĂLĂRAŞI2013 – 2020
Document elaborat de Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social, prin colectivul:Inspectoratul Școlar al Județului Călărași Iulia Călărașu
Aurel PeicuDirecția Județeană de Statistică Călărași AJOFM CălărașiConsiliul Județean CălărașiInstituția Prefectului CălărașiPatronatul Județean al IMM-urilor CălărașiCamera de Comerț şi Industrie Călărași Marian DrăganDirecția Județeană de Statistică CălărașiSindicatul FSLI CălărașiSC NEW DESIGN COMPOSITE SRL Piteşti
Asistența şi coordonare metodologică
CNDIPT Bucureşti, Filiala Târgoviște Suzana Camelia ILIERodica ALBU
Noiembrie 2012
1
CUPRINS Cuvânt înainte 4 1. Rezumat 5 2. Demografie 8 2.1 Situaţia prezentă 82.1.1. Populaţia totală. Dinamica generală. 82.1.2.Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) 82.1.3. Distribuţia pe sexe 82.1.4. Structura pe grupe de vârstă 92.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale. 92.1.6. Structura etnică 102.1.7. Mişcarea migratorie 102.2. Proiecţii demografice. 112.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPT 123. Profilul economic judeţean 14 3.1. Principalii indicatori economici 143.1.1 Produsul intern brut( PIB ) şi valoarea adăugată brută ( VAB) 143.1.2. Productivitatea muncii 153.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime. 153.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie,constructii, comerţ şi alte servicii.
163.2. Informaţii parţiale. 173.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate 173.2.2. Cercetarea -dezvoltarea. 173.2.3. Industria 173.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu 183.2.5 Agricultura 223.2.6 Silvicultura 233.2.7 Turismul 233.2.8. Dezvoltarea durabilă. Mediul. 253.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru IPT 274. Piaţa muncii 28 4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii 284.1.1. Participarea la forţa de muncă 284.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regional 314.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale 324.1.4. Numărul mediu al salariaţilor si al muncitorilor pe activitatea ale economiei naţionale 334.2. Informaţii parţiale 334.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM 334.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare) 364.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete) 374.2.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020) 424.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT 484.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional: 484.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivelul judeţului şi din analiza şomajului înregistrat: 494.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile la nivelul judeţului: 494.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM 494.3.5. Proiecţia ocupării si deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete) 504.3.6 Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen lung la nivel regional (2020):
515. Învă ț ă m â ntul profesional ș i tehnic din jude ț ul C ă l ă ra ș i 55 5.1. Indicatori de context 55
2
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE PENTRU DEZVOLTAREA
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC(P.L.A.I.)
JUDEŢUL CĂLĂRAŞIREVIZUIRE 2008 - 2013
5.1.1. Contextul european 555.1.2. Contextul national 575.2. Indicatori de context specifici 605.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară 605.3. Indicatori de intrare 615.3.1. Numărul de elevi care revin unui cadru didactic 615.3.2. Resurse umane în ÎPT 625.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţare 635.4. Indicatori de proces 645.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT 645.4.2 Asigurarea calităţii în ÎPT 655.4.3. Serviciile de orientare şi consiliere 665.5. Indicatori de ieşire 665.5.1. Rata netă de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesională 665.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste) 675.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED 685.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCED 695.5.5. Rata de succes 705.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie 715.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie 735.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) 745.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani 75care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior 755.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani) 765.6 Indicatori de impact 765.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului 765.6.2 Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţie 775.6.3 Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncă 785.7.Oferta şcolilor din ÎPT judeţean 785.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare 785.7.2 Analiza ofertei curente ( pentru anul şcolar în derulare) 795.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe domenii de pregătire 805.8. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor 825.9. Reţele şcolare 825.10. Parteneriatul cu întreprinderile 835.11. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţean 846. Evaluarea progresului în implementarea PLAI 89 7. Analiza SWOT a corelării ofertei de formare profesională cu cererea 91 8. Rezumatul principalelor concluzii şi obiectivele dezvoltării IPT la orizontul anului 2013 93 9. Acţiuni propuse – plan de măsuri 98 Glosar 104
3
Cuvânt înaintePlanificarea strategică1 a ofertei de formare profesională prin învăţământ
profesional şi tehnic (IPT) are caracter naţional şi este realizată în raport cu obiectivele asumate de România ca stat membru al Uniunii Europene.
Obiectivul major al planificării strategice a IPT constă în creşterea contribuţiei învăţământului profesional şi tehnic la tranziţia rapidă şi eficientă către o economie competitivă bazată pe inovare şi cunoaştere, participativă şi inclusivă.
Aspectelor mai sus menţionate le adăugăm provocările generate de fenomenul rapid al îmbătrânirii demografice, al fluxurilor migraţiei externe ceea ce ne conduce la concluzia că IPT va fi sistematic solicitat să răspundă unor nevoi, de cele mai multe ori imediate, ale angajatorilor din România.
Învăţământul profesional şi tehnic, prin obiectivele sale, este subsumat dublului rol al educaţiei: economic şi social. Prin urmare IPT nu poate răspunde, în sens restrâns, cerinţelor imediate ale unui loc de muncă, el trebuie să asigure pregătirea pentru o carieră de succes care presupune integrare socio – profesională. În aceste condiţii învăţământul profesional şi tehnic trebuie văzut ca o etapă în procesul învăţării pe parcursul întregii vieţi, care este imediat urmată de învăţarea la locul de muncă în vederea adaptării la cerinţele acestuia.Iată de ce prognoza ofertei IPT realizată în corelare cu o cerere previzionată a forţei de muncă şi tranziţia de la şcoală la viaţa activă devin elemente strategice pentru o planificare performantă. Planificarea strategică a ofertei IPT utilizează următoarele documente:
- Planul Regional de Acţiune pentru Învăţământ (PRAI) – realizat la nivel regional. - Planul Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) – realizat la nivel judeţean.- Planul de Acţiune al Şcolii (PAS) – realizat de unitatea de învăţământ la nivelul
comunităţii.Scopul Planului Local de Acţiune pentru Învăţământ (PLAI) este de a îmbunătăţi
corelarea dintre oferta învăţământului profesional si tehnic si cererea sociala, în acord cu nevoile de dezvoltare judeţeană şi a resurselor umane în perspectiva anului 2013.
Cele mai importante roluri ale PLAI sunt: să analizeze în profunzime învăţământul profesional şi tehnic judeţean; să se concentreze pe problemele specifice ale sistemului de învăţământ profesional şi
tehnic de la nivel judeţean; să stabilească priorităţile, ţintele şi acţiunile la nivel judeţean pentru dezvoltarea
învăţământului profesional si tehnic; să contribuie la realizarea ţintelor stabilite la nivel regional; să ofere feed back pentru planificarea ofertei IPT la nivel regional să furnizeze un cadru general pentru elaborarea si armonizarea planurilor strategice ale
şcolilor; să faciliteze luarea deciziilor la nivel judeţean pentru restructurarea reţelei şcolilor
învăţământului profesional si tehnic.Anual, PLAI sunt actualizate de către CLDPS si aprobate de către Consiliul de
Administraţie al ISJ.PLAI oferă cadrul general pentru elaborarea planurilor şi programelor vizând:
Calificările profesionale relevante pentru dezvoltarea socio-economică locală (nivel de judeţ) structurate pe domenii ocupaţionale şi nivele de calificare;
Măsuri de raţionalizare a reţelei şcolare ; Planul de şcolarizare al şcolilor IPT; Măsuri complementare de formare profesională continuă; Măsuri asociate de formare profesională a elevilor cu nevoi speciale, în vederea
integrării lor în sistemul general de educaţie; Măsuri privind dezvoltarea parteneriatului social şi a curriculumului în dezvoltare locală; Măsuri privind susţinerea investiţiilor în infrastructură şi echipamente didactice;
1 Termenul „planificare strategică” este utilizat cu semnificaţia de „prognoză” pe termen mediu de 5 – 7 ani a ofertei IPT realizată în contextul modelului propus de CNDIPT.
4
1. Rezumat
Planul local de acţiune pentru învăţământ (PLAI) – din Judeţul Călăraşi este un document de planificare strategică a ofertei de formare profesională prin învăţământ profesional şi tehnic în perspectiva anului 2013, elaborat de către principalii actori ai pieţei muncii. Scopul planificării este acela de a asigura o mai bună corelare a ofertei de formare profesională cu cererea actuală şi viitoare de abilităţi şi competenţe pe o piaţă aflată într-un continuu proces de schimbare. Primul PLAI a fost elaborat în noiembrie 2003, având ca orizont de timp anul 2010.
Comitetele Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social în IPT (CLDPS) sunt structuri manageriale consultative în sprijinul inspectoratelor şcolare judeţene. Atribuţiile CLDPS vizează, între altele:
analizează şi avizează propunerile prezentate de Inspectoratul Şcolar privind reţeaua şcolară şi planurile de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic;
oferă, la nivel judeţean, cadrul organizatoric şi monitorizarea modului în care se realizează parteneriatul social în formare profesională;
facilitează identificarea reprezentanţilor instituţiilor cu atribuţii în realizarea consilierii, orientării şi informării privind cariera;
promovează proiectele iniţiate de unităţile de învăţământ ce vizează dezvoltarea resurselor umane finanţate din fonduri UE sau alte surse şi colaborează cu unităţile de învăţământ în elaborarea şi aplicarea acestora;
identifică şi promovează acţiuni ce vizează tranziţia de la şcoală la locul de muncă al absolvenţilor, în vederea realizării integrării socio-profesionale a acestora;
participarea, prin reprezentanţii desemnaţi la cererea Inspectoratului Şcolar, în structurile instituţionale constituite în programele de dezvoltare regională şi alte programe pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic;
avizează componentele locale a curriculum-ului pentru învăţământul profesional şi tehnic;
realizează actualizarea şi monitorizarea Planului Local de Acţiune pentru Dezvoltarea Învăţământului Profesional şi Tehnic (PLAI);
asistarea unităţilor şcolare pentru dezvoltarea şi implementarea PAS; realizează monitorizarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS)
Actualizarea PLAI a fost realizată în cadrul Proiectului ”Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”. Actualizarea s-a realizat pe baza datelor disponibile din surse statistice oficiale (anuarul statistic al României 2011, date furnizate de INS) şi din surse administrative (statistici ale ISJ Călăraşi şi AJOFM Călăraşi).
Evoluţiile imprevizibile ale pieţei muncii şi economiei din ultimele luni, în condiţiile crizei economico-financiare, arată că previziunile privind cererea pieţei muncii la orizontul anului 2013 utilizate în PLAI actualizat în anul 2012 capătă un grad foarte ridicat de relativitate.
În scopul de a realiza corelarea cererii pieţei muncii prezentată în capitolul 4 cu oferta de formare profesională iniţială prezentată în capitolul 5, membrii CLDPS Călăraşi au realizat o Analiză SWOT a corelării cererii cu oferta in cap 7, după care au prezentat principalele concluzii şi recomandări necesare alcătuirii unui plan de acţiune în capitolul 9. În acest plan de acţiune s-au propus următoarele obiective specifice, alături de indicatorii de realizare următori:
Tab. Indicatori de realizare obiective specificeObiective specifice Indicatori de realizare
1.1. Corelarea ofertei şcolare cu cererea existentă pe piaţa muncii prin includerea în şcolile din IPT a calificărilor de nivel 3 din domeniile identificate ca prioritare la nivel judeţean;1.2. Evaluarea continuă privind cererea de pregătire profesională în raport cu dezvoltarea pieţei muncii şi cu tendinţele de
1. Adaptarea ofertei la ţintele PLAI stabilite în concordanţă cu cererea previzionată a pieţei muncii.
2. Creşterea cu 5 % a inserţiei socio-profesionale a absolvenţilor IPT, până în 2013.3. Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din populaţia de vârstă şcolară a judeţului
5
dezvoltare economică; cuprinsă în învăţământul IPT.2.1. Cuprinderea elevilor din mediul rural în învăţământul IPT, a elevilor cu dificultăţi de învăţare şi a celor cu handicap.2.2 Îmbunătăţirea calităţii procesului de pregătire profesională prin învăţământul IPT în scopul creşterii şanselor de integrare socio-profesională.
Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii cu 15 % până în anul 2013.
3.1 Reabilitarea şi dotarea minimală cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ. 3.2 Îmbunătăţirea dotării cu calculatoare a unităţilor şcolare IPT şi asigurarea accesului la Internet.
1. Reabilitarea a 55% din numărul şcolilor IPT ale judeţului până în 2013.2. Dezvoltarea bazei materiale a şcolilor IPT din judeţ: toate şcolile IPT sa aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea să aibă dotare în concordanţă cu evoluţiile tehnologice ale domeniilor de pregătire.
4. Dezvoltarea parteneriatelor sociale active de formare profesională pe bază de acorduri pentru toate unităţile şcolare IPT;
Cel puţin un parteneriat pentru formarea profesională în fiecare şcoală ÎPT pentru fiecare domeniu de pregătire.
5 Asigurarea accesului cadrelor didactice din învăţământul IPT la programe de formare continuă specifice noilor competenţe profesionale şi atragerea de noi specialişti în domeniu;
Participarea cadrelor didactice din ÎPT la cel puţin un curs de formare profesionala continuă, anual.
6. Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie.
Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul ÎPT, până în 2013.
În urma analizelor din prezentul document, s-au desprins următoarele concluzii: În oferta de formare profesională prin ÎPT din planul de şcolarizare realizat pentru clasa
a IX-a liceu tehnologic pentru anul şcolar 2011-2012 au fost domenii nealiniate la cererea pieţei muncii, conform ţintelor stabilite prin PLAI 2009-2013, cum ar fi: construcţii instalaţii şi lucrări publice – realizat 3,2%, faţă de ţinta de 5%; economic – realizat 12,2%, faţă de ţinta de 9,0%; industrie alimentara – realizat 1,7% faţă de ţinta 4,0%; turism şi alimentaţie - realizat 10,5% faţă de ţinta 6,0%; electric – realizat 2.8%, faţă de ţinta de 6%, economic –realizat 14,2% fata de tinta 10,0%.
Lipsa unor furnizori autorizaţi de formare profesională continuă. Existenta reţelelor şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din
proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici.
Rata de succes este în creştere în anul şcolar 2008-2009 faţă de anul şcolar 2007-2008 pentru învăţământul liceal şi se constată o scădere a ratei de succes în ceea ce priveşte învăţământul profesional şi cel postliceal şi de maiştri..
Există parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.
Un număr mare de unităţi de învăţământ ÎPT (5) la nivelul judeţului au beneficiat de: reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanţările Phare TVET; formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor fundamentale din
curriculum-ul IPT. Instrumentele de asigurare a calităţii s-au generalizat în toate şcolile ÎPT. Reţea şcolară de învăţământ obligatoriu acoperă întreg teritoriul judeţului.
6
Au fost identificate însă şi aspecte pentru care se impun măsuri ameliorative: Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCED înregistrează o scădere în
anul şcolar 2008-2009 faţă de anul precedent, ajungând de la 15% la 6,8% pentru învăţământul profesional, pentru învăţământul liceal ajungând de la 1,9% în anul şcolar 2007-2008 la 1% în anul şcolar 2008-2009.
Rata de absolvire pentru învăţământul liceal în judeţul Călăraşi este de 48,5% în anul şcolar 2008-2009 (în scădere faţă de anul anterior - 50,3%), mult mai mică faţă de cea înregistrată la nivel naţional de 59,5% şi la nivel regional 56%.,la invatamantul profesional inregistreaza o crestere in anul 2008-2009 la 43,9% fata de 2007-2008 de 31,2%, procent mai mare fata de cel inregistrat la nivel regional si judetean.
Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari, acest fapt ducând la opţiunea elevilor cu predilecţie către liceul teoretic, iar după terminarea acestuia, intrarea lor în şomaj.
Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT. Oferta şcolară se armonizează doar parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre
între cerere şi ofertă. Datele la nivel naţional indică în anul 2009 rata de părăsire timpurie a sistemului de
educaţie (16,6%) mai mare decât media europeană 14,4% (UE-27 – 15,3% şi UE-15 – 17%), departe de ţinta UE (benchmark) care prevede o rată medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2010. Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala 21,5% au absolvit doar învăţământul primar şi 78%, au finalizat învăţământul secundar inferior. Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala, 44,8% s-au angajat şi 55,2% nu s-au angajat sau s-au angajat temporar, în 2009. În ceea ce priveşte România rata de părăsire timpurie a şcolii şi formării profesionale în 2009 a fost de 17,1% pentru persoanele de sex feminin şi 15,1% pentru persoanele de sex masculin. Rata de părăsire timpurie a educaţiei şi formării profesionale a tinerilor români a fost fluctuantă între anii 2000 şi 2009 în funcţie de contextul economico - social.
Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) este foarte ridicat în anul 2009 la nivel naţional faţă de media înregistrată la nivel european: Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de
care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD de 493;
Pe scala domeniului Matematică România ocupă poziţia 48 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 427, semnificativ sub media ţărilor OECD de 496;
Pe scala domeniului Ştiinţe România ocupă poziţia 47 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 428, semnificativ sub media ţărilor OECD de 501. Populaţia în vârstă de 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar
superior este la nivel naţional în anul 2009 de 78,3% faţă de 78,6% cât se înregistrează la nivel european, dar destul de departe de benchmark-ul în domeniul educaţiei şi formării, ca cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.
În 2009 (conf. Eurostat), rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte din România a fost de numai 1,5% în comparaţie cu media în Uniunea Europeană de 9,3%. Se constată un decalaj considerabil la nivel naţional faţă de ţinta adoptată de UE (Benchmark) pentru 2010, de cel puţin 12,5% din populaţia adultă (25-64 ani).
7
2. Demografie
Populaţia reprezintă elementul constitutiv esenţial al devenirii umane. De mărimea dar şi de calitatea populaţiei, două valori aflate într-o complexă conexiune, care determină toate procesele socio-economice într-un anumit spaţiu uman, depind atât intensitatea acestor fenomene cât şi specificitatea derulării lor.
În judeţului Călăraşi, populaţia la 1 iulie 2010, a fost de 311898 locuitori, cu o densitate de 61.6 locuitori pe km2, situându-se pe locul 34 în ceea ce priveşte numărul populaţiei şi pe locul 34 al densităţii, în ierarhia judeţelor (vezi anexa Anexa 1a - Demografie).
Cu anumite particularităţi, tendinţele demografice care s-au conturat la nivelul ţării în perioada de tranziţie se constată într-o formă sau alta şi în judeţul Călăraşi.
Valorile negative ale sporului natural, conjugate cu cele ale migraţiei interne/externe, au făcut ca populaţia judeţului să se diminueze în perioada 2004 -2010 cu 6690 persoane. La nivelul judeţului Călăraşi se constată un uşor trend descendent, de populaţie, care din punct de vedere demografic se apropie ca „performanţă” de media naţională.
2.1.2.Distribuţia pe medii rezidenţiale (urban/rural) La nivel judeţului pe medii de rezidenţă, preponderentă este populaţia rurală (peste 61%), aceasta fiind peste media înregistrată la nivelul Regiunii Sud Muntenia. Această pondere ridicată a populaţiei rurale se corelează cu ponderea ridicată a ocupării în sectorul agricol şi implicit cu performanţele economice scăzute ale judeţului. Repartiţia pe medii, la 1 iulie 2010, la nivel de judeţ era de 38.59% din populaţie în mediul urban şi 61.41% în mediul rural, faţă de 41.44% şi respectiv 58.56% cât se înregistra la nivel regional. În ceea ce priveşte gradul de urbanizare, judeţul Călăraşi se situează după judeţele Prahova, Călărași, fiind cel mai slab judeţ în ceea ce priveşte gradul de urbanizare. Acest aspect negativ este amplificat şi de faptul că judeţul Călăraşi se numără printre cele 17 judeţe a căror reţea de localităţi urbane este în totalitate formată din municipii şi oraşe de mici dimensiuni (inclusiv reşedinţa de judeţ având o populaţie sub 100.000 de locuitori).
2.1.3. Distribuţia pe sexeStructura pe sexe se caracterizează printr-o uşoară preponderenţă numerică a populaţiei feminine. Astfel, la 1 iulie 2010, 51,0% din populaţia judeţului Călăraşi era de sex feminin şi 49,0% de sex masculin (vezi Anexa 1a - Demografie).
8
Fig. 2.1.1.Sursa: INS
Fig. 2.1.2.Sursa: INS
La vârste tinere, până la 29 ani, raportul pe sexe este favorabil bărbaţilor, după această vârstă femeile devenind majoritare.
2.1.4. Structura pe grupe de vârstăStructura pe grupe mari de vârstă a
populaţiei s-a modificat, pe fondul scăderii numărului de locuitori, precum şi datorită înaintării în vârstă a generaţiilor diferite ca mărime. Astfel, structura pe grupe de vârstă a populaţiei are amprenta caracteristică a unui proces de îmbătrânire demografică, datorat în principal, scăderi natalităţii, care a determinat reducerea absolută şi relativă a populaţiei în vârstă de 0-14 ani. Comparativ cu 1 iulie 2004 în anul 2010 se remarcă reducerea ponderii populaţiei tinere (0-14 ani) de la 16,8% la 16,4% (-2,4 mii persoane) şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 60 ani şi peste), de la 22,1% la 22,4% ( -0,4 mii persoane). Populaţia adultă (15-59 ani) reprezintă 61,2% din total, în scădere (-3,8 mii persoane) faţă de 1 iulie 2004. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 20-24 ani, 35-44 ani, 50-59 ani şi a scăzut cea din grupele de vârstă 15-19 ani, 25-34 ani şi 45-49 ani. Efectele demografice şi economice ale acestei evoluţii se vor resimţi în timp şi vor atrage schimbări la nivelul diferitelor subpopulaţii (populaţia şcolară, populaţia de vârstă fertilă, populaţia în vârstă de muncă).
2.1.5. Structura pe grupe de vârstă şi medii rezidenţiale.
În raport cu situaţia din ţările U.E. (27) ponderea populaţiei vârstnice (65 ani şi peste) din România este mai mică în anul 2009 14,9% total ţară, 17,3% la nivelul judeţului Călăraşi, faţă de 17,1% în U.E. (27). În anul 2010 la nivel de judeţ grupele de vârstă „0-14” ani şi „65 ani şi peste” au ponderi mai mari în mediul rural decât în mediul urban (cu 1,6 , respectiv cu 9,4 puncte procentuale). Fig. 2.1.5.a. Sursa INS
În schimb, populaţia adultă (15-64 ani) are pondere mai mare în urban (cu 11,0 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban). Grupa de vârstă 15-24 de ani, ce poate fi utilizată ca proxim pentru populaţia şcolară, care în următorii cinci ani va pătrunde pe piaţa muncii, prezintă o pondere mai mare în mediul urban (14,5%) faţă de mediul rural (13,4%). Structura pe vârste a populaţiei pe medii rezidenţiale confirmă faptul că procesul de îmbătrânire demografică este mai accentuat în mediul rural. În mediul rural ponderea populaţiei vârstnice este mai mare decât cea din mediul urban cu 9,4 puncte procentuale .
Fig. 2.1.5.b. Sursa INS
9
Fig. 2.1.3.Sursa: INS
URBAN RURAL
15,40% 17,00% 5,40% 5,80% 9,10% 7,60% 7.3% 5,90%
51,40% 42,90%
11,40% 20,80%
Populatia judetului, pe grupe de vârsta si medii de rezidenta la 1 iulie 2010
65 ani si peste
30-64 ani
25-29 ani20-24 ani
15-19 ani
0-14 ani
2.1.6. Structura etnicăLa Recensământului populaţiei din 18 martie 2002 a rezultat că 94,1% din populaţia
judeţului este de naţionalitate română, minorităţile naţionale reprezentând 5,9%, din care 5,7% rromi (ţigani). După religie, 98,8% din populaţia judeţului este de confesiune ortodoxă, 0,4% adventistă de ziua a VII-a, 0,4% penticostală şi 0,4% alte confesiuni.
Actuala situaţie demografică a judeţului este rezumatul direct şi cumulativ al complexelor evoluţii ale principalelor fenomene demografice – natalitate (fertilitate), mortalitate şi migraţiune. În anul 2010 rata natalităţii a fost de 10,5 născuţi-vii la 1.000 locuitori, peste media pe ţară (9,9‰). În mediul urban, rata de natalitate este superioară celei din mediul rural (11,1% faţă de 10,2%). Rata mortalităţii a fost de 14,1 decedaţi la 1.000 locuitori, peste nivelul înregistrat pe total ţară(12,1‰).
Dimensiunea inferioară a ratei natalităţii comparativ cu cea a mortalităţii a generat un spor natural negativ (-1131 persoane şi respectiv -3,6‰), care s-a dovedit a fi un fenomen permanent după anul 1990. În anul 2010, s-au înregistrat 50 decese sub un an, rata mortalităţii infantile în judeţul Călăraşi fiind de 15,1 decese sub un an la 1.000 născuţi-vii, în scădere comparativ cu ultimii ani, peste media pe total ţară (9,8‰) şi cu mult peste media înregistrată în ţările U.E.-27 (4,7‰ în anul 2009).
Vârsta medie a populaţiei judeţului Călăraşi era în anul 2009 de 40,1 ani, cu 0,4 puncte procentuale mai mare decât cea înregistrată la nivel naţional. Populaţia feminină, cu o vârstă medie de 41,6 ani, a fost mai îmbătrânită decât cea masculină cu 3,1 ani. În perioada 2007-2009 durata medie a vieţii la nivelul judeţului Călăraşi a fost de 71,81 ani (67,57 ani la bărbaţi şi 76,47 ani la femei) înregistrând o tendinţă de creştere în ultima perioadă. Femeile au avut o durată medie a vieţii mai mare cu 8,9 ani decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie a vieţii populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din rural cu 0,69 ani.
2.1.7. Mişcarea migratorieUn factor al scăderii populaţiei Regiunii Sud Muntenia este migraţia, atât cea internă, cât
şi cea externă. Mutaţiile din structura socio-economică a României au determinat o intensă mobilitate teritorială a populaţiei, cu consecinţe directe în modificarea numărului şi structurii socio-demografice a populaţiei în profil teritorial. În cadrul migraţiei interne, fluxul rural-urban merită o menţiune deosebită, fiind cel care deţine cea mai mare pondere în cadrul acesteia. Referitor la segmentul de populaţie care este mai dispusă la modificarea domiciliului se constată o migrare a populaţiei tinere către oraş, mai întâi la şcoală, iar mai apoi prin integrarea pe piaţa muncii. Anii tranziţiei au generat noi tendinţe privind migraţia internă a populaţiei, remarcându-se o inversare a fluxului migratoriu sat-oraş pe de o parte şi o reducere a migraţiei interne interjudeţene, pe de altă parte. Anul 1998 marchează o schimbare de sens a migraţiei sat-oraş, de acum înregistrându-se în mod constant un sold migratoriu pozitiv în mediul rural. Oraşul nu mai absoarbe, ca în trecut surplusul de forţă de muncă din mediul rural. Judeţul Călăraşi se înscrie în rândul judeţelor cu sold migratoriu negativ. În anul 2010 şi-au stabilit domiciliul în judeţul Călăraşi 5969 persoane, cu o rată a migraţiei interne de 19,1 persoane la 1.000 locuitori şi au plecat din judeţ 6262 persoane, cu o rată a migraţiei interne de 20,1 persoane la 1.000 locuitori. În cadrul stabilirilor de domiciliu în judeţul Călăraşi fluxul migraţiilor în rural ( din rural şi din urban) deţinea cele mai mari ponderi (42,2% şi 34,0% ).
Tab. 2.1.7.a. Mişcarea migratorie în anul 2010 – Judeţ CălăraşiRegiune/Judeţe
Sosiţi-total
Din care sosiţi din: Plecaţi Din care plecaţi în: Migraţia externă Sold migratoriu
Călăraşi 5969 598 2408 2963 6262 568 2731 2963 14 40 -293 -319Sursa: Baza de date pe judeţ –D.R.S. CălăraşiMotivele principale ale migraţiei interne sunt legate de problemele familiale (căsătorii, pensionări, etc.) în detrimentul celor legate de muncă. Reducerea migraţiei pe distanţe scurte în favoarea celei pe distanţe lungi, a făcut ca migraţia interjudeţeană să depăşească migraţia intrajudeţeană. În anul 2010, numărul persoanelor provenite din alte judeţe care şi-au stabilit
10
domiciliul în judeţul Călăraşi a fost de 3006 (50,4% din totalul stabilirilor de domiciliu). Alături de migraţia internă, un factor deosebit de important pentru structura populaţiei este şi migraţia externă. Imediat după 1990, când oamenii au putut circula liberi s-a constatat la nivelul judeţului un flux migratoriu extern mai important. Iniţial, au plecat persoane care aveau rude sau prieteni plecaţi. Schimbările din sistemul politico-social românesc au făcut ca populaţia din judeţ să se poată îndrepta atât spre ţările membre ale Uniunii Europene, cât şi spre SUA , Canada.şi Marea Britanie . După anul 1995, judeţul Călăraşi a înregistrat o emigrare a populaţiei (în special a celei tinere, fără ocupaţie) către Italia, Spania şi alte ţări europene.
2.2. Proiecţii demografice. Proiectarea populaţiei oferă informaţii utile asupra posibilei evoluţii a numărului şi structurii de vârstă a populaţiei şi pe grupe funcţionale (tânără, adultă, vârstnică, feminină în vârstă fertilă, şcolară şi preşcolară). Principalii factori care acţionează asupra mărimii şi structurii populaţiei, din punct de vedere demografic, sunt fertilitatea, mortalitatea şi migraţia internă şi externă. Evoluţia demografică recentă a constituit baza scenariilor de proiectare prin care s-a efectuat o anticipare a nivelului fertilităţii, speranţei de viaţă la naştere şi sporului migratoriu la nivelul judeţului până în anul 2025.
Tab. 2.2.a. Evoluţia viitoare a populaţiei judeţului Călăraşi în varianta medie pe sexe
-mii persoane-2003 2015 2025
Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin
319,7 157,4 162,3 302,0 147,8 154,2 280,8 137,4 143,4Sursa: Proiectarea populaţiei României în profil teritorial până în anul 2025, I.N.S., 2004
La nivelul judeţului Călăraşi numărul populaţiei este anticipat să scadă până în anul 2025 cu aproximativ 38,9 mii persoane faţă de anul 2003. În anul 2025 comparativ cu 2003, scade numeric atât populaţia masculină cât şi cea feminină (-12,7%, respectiv -11,6%). Ponderea populaţiei feminine în total populaţie în anul 2025, va fi de 51,1% faţă de 50,8% în 2003 (vezi Anexa 1b - Demografie)..
Comparând valorile pentru 2010 din proiecţia INS (realizată în 2003) cu datele statistice pentru 2010 (conf. INS), se prefigurează o scădere a populaţiei judeţului mai mică decât cea prognozată în varianta medie pe ansamblul populaţiei şi pentru grupele de vârstă 0-14 ani si 65+. Datele statistice pentru 2010 referitoare la populaţia de peste 65 ani, comparativ cu cele din proiecţie sugerează că îmbătrânirea demografică este mai accentuată decât cea prognozată.
Datorită menţinerii fertilităţii sub nivelul de înlocuire a generaţiilor, populaţia tânără (0-14 ani) va cunoaşte o scădere semnificativă în perioada 2003-2025, de la 55,8 mii persoane la 41,3 mii persoane (-26,0%). Ponderea tinerilor în totalul populaţiei se va diminua la rândul său de la 17,5% la 14,7%. Populaţia adultă din judeţul Călăraşi va fi de 192,1 mii persoane în 2025 (cu 18,7 mii persoane mai puţin decât în 2003). Pe fondul scăderii numărului de tineri, ponderea populaţiei adulte în total populaţie va înregistra o creştere în perioada analizată (de la 65,9% în anul 2003 la 67,8% în 2015 ajungând în anul 2025 la 68,4%). Populaţia de 65 ani şi peste va scădea numeric până în anul 2015 cu 4,9 mii persoane faţă de anul 2003, în timp ce ponderea acesteia în total va scădea de la 16,6% la 16,0%. După 2015 populaţia vârstnică va scădea numeric (-0,9 mii persoane) şi va creşte ca pondere în total de la 16,0% la 16,9%, în 2025 (vezi Anexa 1b)
11
Tab. 2.1.7.b. Fluxurile migraţiei interne, urban şi rural, determinate de schimbarea domiciliului, în anul 2010
În perioada 2003-2025 populaţia de vârstă şcolară la nivelul judeţului Călăraşi se va afla pe o curbă descendentă. (vezi Anexa 1a - Demografie). Efectivele şcolare se vor reduce cu circa 26,2 mii persoane (respectiv cu 28,4%) faţă de anul 2003. Sistemul de învăţământ preşcolar va fi confruntat cu o scădere continuă a numărului populaţiei în vârstă de 3-6 ani.
Până în anul 2025 va fi cu 2,8 mii (-21,2%) copii mai puţin decât în 2003, numărul lor
ajungând la 10,4 mii persoane. Evoluţia populaţiei de vârstă preşcolară şi şcolară în anii 2003, 2015, 2025
În perioada 2003-2025 populaţia de vârstă corespunzătoare în învăţământul obligatoriu (7-14 ani) va cunoaşte o reducere de peste 8 mii persoane (26,9%) ajungând la mai puţin de 24 mii persoane. Aceeaşi tendinţă este anticipată şi pentru populaţia de 15-24 ani, care poate continua procesul de învăţământ în licee, şcoli profesionale, colegii şi universităţi, numărul acesteia urmând să scadă cu peste 14 mii persoane (31,3%) ajungând la 32,2 mii persoane în anul 2025.
2.3. Principalele concluzii din analiza demografică. Implicaţii pentru IPTImaginea furnizată de analiza demografică, se caracterizează prin:
scăderea numărului populaţiei; densitate inferioara mediei pe ţară; scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale; spor natural negativ; dominarea populaţiei de naţionalitate română.
Tendinţa de îmbătrânire a populaţiei are următoarele efecte negative: reducerea numărului populaţiei active; deteriorarea raportului de dependenţă economică; reducerea populaţiei de vârstă şcolară cu efecte negative asupra întregului sistem
educaţional şi asupra întregii vieţi economice şi sociale.Îmbătrânirea populaţiei constatată la nivelul regiunii reclamă implementarea unor politici
care să conducă la prelungirea vieţii active pentru adulţi. Creşterea populaţiei pensionate înseamnă:
dezvoltarea şi extinderea la nivel naţional a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populaţiei vârstnice (asistenţa medicală comunitară, îngrijiri la domiciliu, terapia durerii, centre medicale de zi, centre comunitare de psihiatrie, unităţi medico-sociale);
dezvoltarea ofertei serviciilor turistice pentru vârsta a treia (cantitativ şi calitativ prin asigurarea de agenţi de turism – ghizi cu experienţă în a avea grijă de pensionari), dezvoltarea serviciilor de estetică şi înfrumuseţare. Se recomandă creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului omenesc.
Declinul tranşei de vârstă 15–24 de ani ridică problema dezvoltării resurselor umane prin sprijinirea unei vieţi active pe piaţa muncii cât mai lungi şi o bătrâneţe activă. Aceasta presupune educaţia şi formarea pe parcursul întregii vieţi, retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.
Măsuri pentru învăţământul IPT: − Optimizarea alocării resurselor, prin: concentrarea pregătirii în şcoli viabile, în
paralel cu rezolvarea problemelor de acces, - Colaborarea şcolilor în reţea sau chiar formarea unor consorţii de şcoli, care
împreună să realizeze: o ofertă cuprinzătoare şi diversificată , eliminarea paralelismelor nejustificate si colaborare pentru acoperire teritorială optimă,
- Implicarea activă a şcolilor ca furnizori de programe de formare pentru adulţi,
12
Evoluţia tinerilor şi vârstnicilor Jud. Calarasi , 2003-2025
40
60
80
100
120
2003 2010 Proiecţie 2015 2025
Mii
pers
.
0-14 65 si peste
Fig. 2.2.d. Sursa: INS
- Gradul de urbanizare al judeţului Călăraşi este mai mic decât media regională, iar ponderea populaţiei rurale este destul de ridicată - 61,49%. De aceea sistemul de educaţie şi formare profesională este chemat să contribuie prin măsuri specifice vizând:
dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;
dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile;
ofertă de pregătire adecvată, în sprijinul diversificării şi creşterii competitivităţii economiei rurale,
educaţie în sprijinul conservării şi valorizării patrimoniului cultural specific şi resurselor naturale din mediul rural,
Îmbunătăţirea condiţiilor de studiu în mediul rural.
3.1.1 Produsul intern brut( PIB ) şi valoarea adăugată brută ( VAB) Valoarea PIB/locuitor este un indicator sintetic utilizat pentru aprecierea gradului de dezvoltare. Analizând evoluţia creşterii PIB, se constată că în judeţul Călăraşi acest indicator înregistrează o tendinţă de scădere. Produsul intern brut realizat în anul 2009 în judeţul Călăraşi a fost de 4255,5 milioane lei (RON) preţuri curente, reprezentând 0,8% din produsul intern brut realizat pe ţară şi 6,5% din PIB-ul pe regiune. Valoarea adăugată brută (VAB) reprezintă valoarea nou creată (rezultată din valoarea noilor produse şi servicii create minus
valoarea consumului intermediar pentru producerea acestora). Pentru scopurile analizei de faţă este relevantă desprinderea unor concluzii din evoluţia structurii VAB pe sectoare de activitate şi compararea structurii VAB la nivel european, naţional şi judeţean (v. Anexa 2 a). În judeţul Călăraşi rezultă o pondere in VAB în industrie de 23,0% ( locul 5 în regiune, sub media regională şi sub cea naţională). Construcţiile deţin 8,4% din VAB, procent sub media regională şi cea
naţională. Serviciile cu o pndere de 44,8% din VAB, se situeză şi ele sub media regională şi sub cea naţională. Structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2009 a avut următoarele caracteristici (v. Anexa 2 a):
- serviciile au înregistrat cea mai mare contribuţie la formarea valorii adăugate brute (44,8%); în anul 2009 la această componentă cea mai mare contribuţie şi-au adus-o următoarele activităţi: comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (14,8%); tranzacţii imobiliare (7,5%); administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din serviciul public; învăţământ; sănatate şi asistenţă socială (15,9%);
- pe locul secund s-a situat agricultura, silvicultura şi pescuitul care au contribuit cu 23,8%
din valoarea adăugată brută totală şi industria care a contribuit cu 23,0% la formarea valorii adăugate brute;
- construcţiile au avut o contribuţie mai mică, de numai 8,4% la formarea valorii adăugate brute. În structura valorii adăugate brute pe ramuri de activitate în anul 2009 faţă de anul 2008, au intervenit următoarele modificări:
14
Structura VAB pe sectoare de activitate (%)
Fig. 3.1.1a Sursa: INS.
24. 1
23.5
8.4
44
23. 8 23
8.4
44.8
0
20
40
60
2008 2009
Evolutia structurii VAB, pe sectoarele de activitate in jud. Calarasi (%)
Agricultura, silvicultura si pescuit Industrie Constructii Servicii
scăderea ponderii valorii adăugate brute judeţene realizate în sfera producţiei (agricultura, silvicultură şi pescuit, industrie şi construcţii) de la 56,0% în anul 2008, la 55,2% în anul 2009;
- ponderea valorii adăugate brute realizate în agricultură, silvicultură şi pescuit a scăzut de la 24,1% în 2008 la 23,8% în 2009;
- ponderea valorii adăugate brute realizate în industrie a scăzut de la 23,5% la 23,0% în 2009;
- ponderea valorii adăugate brute realizată în construcţii s-a menţinut la acelaşi nivel (8,4%);
creşterea ponderii valorii adăugate brute realizată în sfera serviciilor comerciale şi sociale de la 44,0% în anul 2008 la 44,8% în anul 2009.Proiecţia principalilor indicatori economici la orizontul anului 2014
Comisia Naţională de Prognoză (CNP) elaborează prognoze privind dezvoltarea economico-socială a României pe termen scurt, mediu şi lung în corelare cu prevederile Programului de guvernare, a strategiilor naţionale, sectoriale şi regionale precum şi pe baza tendinţelor din economia naţională şi cea mondială. În martie 2011 acest organism a realizat studiul „Proiecţia principalilor indicatori economico-sociali în profil teritorial până în 2014”.
În cele ce urmează vom analiza principalii indicatori ai economiei (PIB şi VAB) din perspectiva evoluţiei prognozate până în anul 2014. Acest lucru ne este necesar pentru a putea observa potenţialul economic de dezvoltare al judetului.
Evoluţiile prognozate până în anul 2014 prevăd următoarele ritmuri de creştere a PIB : Creşterea reală a PIB faţă de anul anterior
Sursa: Comisia Naţională de Prognoză (CNP), “Proiecţia principalilor indicatori economico – sociali în profil teritorial până în 2014” (martie 2011)www.cnp.ro/user/repository/prognoza_regiuni_2011_2014.pdf
3.1.2. Productivitatea muncii Deşi în scădere cu 13% faţă de anul 2008, în 2009 productivitatea muncii la nivel regional, calculată ca valoarea PIB (la paritatea puterii de cumpărare, PPC) raportată la totalul populaţiei ocupate, reprezenta doar 35% din media UE-27. Comparativ cu celelalte regiuni, Regiunea Sud Muntenia se situa în 2009 la acelaşi nivel cu media naţională, ocupînd poziţia a cincea, după Bucureşti-Ilfov, Regiunea Vest, Nord Vest şi Centru.
Creşterea productivităţii muncii între 2000-2008 nu a fost singulară, toate ţările cu care România concurează direct înregistrând dinamici pozitive. Pe de altă parte, productivitatea muncii în România se află sub media europeană, în urma Croaţiei, Macedoniei şi Turciei, ţări nemembre ale UE încă. Cu o productivitate atât de scăzută, România nu poate găsi în exporturi principalul motor de relansare economică. Singurele ţări din UE care au înregistrat scăderi ale productivităţii muncii în 2009 au fost România, Lituania şi Grecia, practic ţările europene care au aplicat cele mai severe măsuri anti-criză. Cum în cazul României aceste măsuri au culminat în 2010, ne aşteptăm ca dinamica negativă a productivităţii să fi continuat.
Evolutia productivitatii muncii la nivel national Anii 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009Total 103.2 106.8 117.0 105.3 110.3 105.8 107.1 105.9 107.6 94.6
sursa datelor http://www.insse.ro/cms/files/Web_IDD_BD/index.htm - Obiectiv 11. Creşterea productivităţii muncii şi îmbunătaţirea ratei de ocuparewww.bns.ro/fisiere.portal/barometru.ppt
3.1.3. Firmele din judeţ. Dinamica, repartiţia sectorială şi pe clase de mărime.Rezultate şi performanţe ale întreprinderilor din industrie, construcţii şi alte servicii
Activitatea economică în cadrul judeţului Călăraşi, s-a desfăşurat de agenţi economici organizaţi în trei categorii de întreprinderi: societăţi comerciale active, întreprinderi familiale, persoane independente.
15
Începând cu anul 2010, creşterea reală prognozată a PIB în judeţul Călăraşi este sub media regionala cât şi cea naţională .
Construcţii 409 330 71 7 1 Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor 2146 2019 121 6 -
Hoteluri şi restaurante 178 166 12 - - Informaţii şi comunicaţii 91 84 6 1 -Transport, depozitare 289 245 37 5 2 Tranzacţii imobiliare 46 44 2 - - Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice 282 271 10 - 1Activităţi de servicii administrative şi activităti de servicii
suport 90 68 15 7 -
Învăţământ 1) 24 21 3 - - Sănătate şi asistenţă socială 1) 46 43 3 - - Activităţi de spectacole,culturale şi recreative 25 21 4 - -
Alte activităti de servicii 52 50 2 - - 1) Include numai unităţile locale cu activitate de învăţământ sau sănătate şi asistenţă socială, organizate ca societăţi comerciale Sursa :INS-BDJ CălăraşiÎn anul 2010, numărul unităţilor locale active,în judeţul Călăraşi , a fost de 4664 din care 4130 au activat în industrie, construcţii,comerţ şi alte servicii.
Comparativ cu anul precedent,în anul 2010 se constată o scădere a numărului de societăţi comerciale active în toate domeniile de activitate. Din numărul total al unităţilor active din industrie, comerţ şi alte servicii 52,0% funcţionau în comerţ, 10,9 în industrie, 9,9% în construcţii, 7,0% în transporturi, depozitare, 6,8% în activităti profesionale, stiinţifice şi tehnice. 3.1.4. Investiţiile brute ale unităţilor locale active din industrie,constructii, comerţ şi alte
servicii.La sfârşitul anului
2010 în judeţul Călăraşi funcţionau 4130 unităţi locale active în industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii, reprezentând 0,9% din unităţile locale active ale ţării şi 7,9% din unităţi locale ale Regiunii Sud. Din numărul total al unităţilor active, 52,0% funcţionau în comerţ, 10,9% în industrie, 9,9% în construcţii şi 27,2 în servicii.
IMM-urile reprezentau 99,7% din numărul total al unităţilor locale active şi se regăsesc în proporţie de 10,7% în industrie, 9,9% în construcţii, 52,1% în comerţ şi 27,2 în servicii.
În cursul anului 2010, unităţile locale active din industrie, construcţii, comerţ şi alte servicii au realizat o cifră de afaceri de 5748 milioane lei (RON) preţuri curente, reprezentând 0,6% din cifra de afaceri pe total ţară si 5,4% din cifra de afaceri pe Regiunea Sud. Din total cifră de afaceri 48,8% s-a realizat în industrie, 7,9% in construcţii, 30,3% în comerţ şi 13,0% în servicii.
Numărul mediu persoane ocupate în unităţile locale active din industrie, comerţ şi alte servicii a fost de 28133 persoane v. Anexa 2 b.
Pe ramuri de activitate, din numărul mediu total de persoane ocupate în industrie, comerţ şi alte servicii 41,4% se regăseau în total industrie, 23,6% în comerţ, 11,3% în construcţii, 9,8% în transport, depozitare şi activităţi de poştă şi curierat, 8,4% în tranzacţii imobiliare şi activităţi prestate întreprinderilor şi 5,5% în alte activităţi de servicii.
Investiţiilor brute realizate în anul 2010 de unităţile locale active din industrie, comerţ şi alte servicii au fost de 517 milioane lei RON preţuri curente v. Anexa 2 c.
Datele analizate evidenţiază faptul că industria rămâne principalul sector în care s-au făcut investiţii brute cu o pondere de 74,3%. Serviciile se situează pe poziţia a doua cu o investiţie brută mult mai mică (14,9% în anul 2010) şi comerţul se regăseşte pe locul trei (8,3% în anul 2010). În acelaşi timp, construcţiile realizează cel mai scăzut nivel ( 2,5% în anul 2010).
3.2. Informaţii parţiale.3.2.1 Procesul de integrare europeană şi cerinţele de competitivitate
Perioada 2007-2013 este marcată de procesul de integrare în UE. Din această perspectivă, firmele din judeţ se vor confrunta cu o presiune concurenţială sporită pe piaţa internă şi pentru a valorifica oportunităţile de participare pe piaţa UE. Noi firme şi investiţii de capital străin vor fi
atrase în judeţ. Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al preţului relativ scăzut al forţei de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiţionată într-o măsură din ce în ce mai mare de creşterea valorii adăugate prin eforturi susţinute de inovare şi segmentare pentru cucerirea şi păstrarea pieţei, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate. Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce şi la dezvoltarea şi diversificarea pieţei de servicii pentru afaceri (“business to business”): servicii de consultanţă, financiare, comerciale etc., dar şi alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activităţi auxiliare producţiei şi contractate cu firme specializate – de ex. de întreţinere şi reparaţii (mentenanţă), service pentru produsele vândute, etc.
3.2.2. Cercetarea -dezvoltarea.Unul dintre factorii ce
potenţează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare-dezvoltare. Din păcate, sectorul de cercetare-dezvoltare are încă slabe legături cu mediul economic, neavând o contribuţie semnificativă la dezvoltarea economică regională. În viitor, odată cu
17
Tab 3.2.2.
Numărul salariaţilor din activităţile de cercetare-
dezvoltare
Nr.salariaţi în cercetare-dezvoltare la 10000 pers.
ocupate civile
Totalul cheltuielilor de
cercetare-dezvoltare
- Mii lei (RON) -2009 2010 2009 2010 2009 2010
România 42420 39065 50,4 46,7 2356907 2413467Regiunea Sud Muntenia
dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, a clusterelor industriale şi a clusterelor bazate pe cercetare, este necesară accelerarea procesului de transfer tehnologic.
3.2.3. IndustriaA doua ca ramură economică dominantă a economiei judeţului, este bazată în mare parte pe activităţi tradiţionale, având următoarea structură: • prelucrarea produselor agro-alimentare;• confecţionarea produselor textile;• producerea şi prelucrarea celulozei şi hârtiei;• fabricarea materialelor de construcţii;• prelucrarea lemnului;• metalurgie;• construcţii metalice şi produse din metal;• substanţe şi produse chimice.
Judeţul Călăraşi la nivel de regiune poate fi considerat un judeţ mediu industrializat. În anul 2010 industria prelucrătoare deţine ponderea predominantă ( 99,8 %) în producţia industrială a judeţului cu activităţi preponderente în industria alimentară (61,2%), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (11,5%) fabricarea hârtiei şi produselor din hârtie (9,7%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice (9,1%).
Industria extractivă cu o pondere de 0,2% se concretizează în alte activităţi extractive ( 0,2% ). Conform analizei din Planul de Dezvoltare Regională (PDR) al judeţului 2007-2013, o caracteristică deosebită a economiei regiunii şi judeţului este că aici sunt reprezentate aproape toate ramurile industriei . Dezvoltarea culturii industriale şi competitivitatea crescândă a întreprinderilor au determinat ca sectoarele industriei orientate spre fabricarea de: produse alimentare, confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte, celulozei şi hârtiei, materialelor de construcţii şi construcţiilor metalice, să cunoască un progres care prin rezultatele obţinute (mărirea productivităţii, noi locuri de muncă) au contribuit la îmbunătăţirea climatului economic şi social al zonelor în care s-au dezvoltat. Această situaţie, generată de dinamica crescătoare a procesului de
privatizare, de restructurarea şi orientarea întreprinderilor spre cerinţele economiei de piaţă, indică existenţa în cadrul judeţului a unui potenţial şi a unor oportunităţi reale de dezvoltare.
3.2.4. Infrastructura de transport, tehnică, edilitară, de comunicaţii şi de mediu Lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare la 31.12.2010, în judeţul Călăraşi este 188km. Reţeaua de cale ferată în exploatare este alcătuită în totalitate din linii cu ecartament normal (29,8% linii cu ecrtament normal cu o cale şi 70,2% linii cu ecartament normal cu două căi). În raport cu suprafaţa judeţului, reţeaua de cale ferată de folosinţă publică în exploatare are o densitate de 36,9 km la 1000
18
Tab. 3.2.3. Structura producţiei industriale în anul 2010 - %
Ramurile industriei CălăraşiIndustria extractivă 0,2Industria prelucrătoare: 99,8- alimentară 61,2- fabricarea produselor textile 1,9- fabricarea articolelor de îmbrăcăminte 11,5- fabricarea hârtiei şi a prod. din hârtie 9,7- tipărirea şi reprod. pe suport a înreg. 3,0- fabricarea subst. şi a prod. chimice 1,8- fabr. prod. din cauciuc şi mase plastice 0,1- fabr. altor prod. din minerale nemetalice 9,1- industria metalurgică 0,1- industria construcţilor metalice şi a produselor din metal inclusiv maşini , utilaje şi instalaţii
1,1
- fabricarea autovehiculelor de trans. rutier, a remorcilor şi semiremorcilor 0,1
- fabricarea de mobilă 0,2- total 100,0
Tab. 3.2.4. Reteaua de cai ferate la 31.12.2010 Total
Linii de cale ferată – total
Linii cu ecartament normal din care
- cu o cale
- cu două căi
Linii cu ecartament normal electrificate
Densitatea liniilor la 1000 Km² teritoriu
Densitatea liniilor electrificate la 1000
Km² teritoriu
188
188
56
132
147
36,9
28,9
kmp teritoriu. Magistrala cu lungimea cea mai mare care traversează judeţul este aceea care asigură legătura cu principala poartă maritimă a ţării - Constanţa.Transport rutier
Drumurile publice la sfârşitul anului Drumurile publice la sfârşitul anului 2010 totalizau 1324 km, din care 500 km drumuri naţionale (37,8% din lungimea drumurilor publice), 674 km
drumuri judeţene (50,9% din lungimea drumurilor publice) şi 150 km drumuri comunale (11,3% din lungimea drumurilor publice). Din punct de vedere al felului de acoperământ, reţeaua de drumuri publice la sfârşitul anului 2010 avea următoarea structură :- 534 km drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi din beton ciment, asfaltice de tip greu şi mijlociu, pavate cu piatră cioplită (40,3% din total drumuri publice);- 332 km drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere (25,1%);- 262 km drumuri pietruite (19,8%);- 196 km drumuri de pământ (14,8%) Programul de Dezvoltare Rurală (Banca Mondială)Pentru finanţare prin acest program, la nivel naţional, pe baza criteriilor economice, sociale şi instituţionale au fost alese 5 regiuni. Procesul a fost continuat la nivelul regiunii Sud Muntenia cu selecţia unui judeţ pilot din cadrul căruia au fost, de asemenea, selectate 20 de comune. Procesul a avut la bază competiţia deschisă. Populaţia vizată în faza I a fost cea care locuieşte în 100 de comune pilot din cele 5 judeţe. În 15 din cele 20 de comune selectate din judetul Călărași au fost realizate proiecte vizând reabilitări de drumuri comunale: Alexandru Odobescu, Dor Mărunt, Dorobanţu, Dragoş Vodă, Ileana, Independenţa, Mânăstirea, Nicolae Bălcescu, Roseţi, Săruleşti, Sohatu, Ştefan cel Mare, Ştefan Vodă, Tămădău, Valea Argovei). În comunele Nicolae Bălcescu, Cuza Vodă, Dor Mărunt, Dorobanţu, Independenţa, Al. Odobescu, Roseţi, Săruleşti, Sohatu, Ştefan cel Mare, Ştefan Vodă, Tămădău Mare, Ulmu, Vâlcelele, Dragoş Vodă au fost realizate subproiecte. Pe domeniul de modernizare a drumurilor comunale valoarea investiţiilor realizate prin Programul de Dezvoltare Rurală a fost de 6, 369 milioane USD.
Obiective :• îmbunătăţirea vieţii şi standardului de trai în zonele rurale;• dezvoltarea capacităţii administraţiei publice şi a comunităţilor de a iniţia, planifica şi conduce investiţii locale într-o manieră participativă şi transparentă;• realizare lucrări de infrastructură (reabilitări de drumuri de pământ).
Proiecte finanţate din fonduri post-aderare.Consiliul Judeţean Călăraşi este iniţiatorul şi beneficiarul a trei proiecte privind modernizarea şi reabilitarea drumurilor judeţene, finanţate din Fondul European de Dezvoltare Regională şi prin cofinanţarea beneficiarului. Aceste proiecte vor fi finalizate astfel: - în decembrie 2011 “Modernizarea şi reabilitarea drumului judeţean DJ 301 tronsonul Fundeni – Budeşti km.13+000-km.36+578” ( valoarea totală a contactului de finanţare, exclusiv TVA = valoarea grant de 36030148 lei + valoarea cofinanţarii beneficiarului de 7765598 lei); - în februarie 2012 “Îmbunătăţirea accesului la reţeaua rutieră europeană de transport TEN-T7 în judeţul Călăraşi, prin reabilitarea şi modernizarea DJ 201B,
19
PONDEREA DRUMURILOR PUBLICE
Fig. 3.2.4. Sursa: INS Anuarul Statistic 2010
km.19+000-km.39+950, pe traseul limită judeţ Ialomiţa-Valea Argovei şi DJ 303, km.26+294-km.48+278 Valea Argovei-Mânastirea” (valoarea totală a contactului de finanţare, exclusiv TVA = valoarea grant de 36974362 lei + valoarea cofinanţarii beneficiarului de 7969990 lei); - în mai 2012 “Modernizarea şi reabilitarea drumului judeţean DJ 303 tronsonul Călăraşi-Valea Argovei km.0+000-km.26+294” ( valoarea totală a contactului de finanţare, exclusiv TVA = valoarea grant de 45705001 lei + valoarea cofinanţarii beneficiarului de 9852531 lei). În perioada 2009-2012 va putea fi implementat proiectul comunei Nana în valoare de 3.800.000 lei privind construirea a 22 de poduri şi podeţe pe străzi în comună, proiect declarat eligibil conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2006 dar care nu a avut finanţarea asigurată la momentul evaluării ca eligibil. Legătura cu principala poartă maritimă a ţării - Constanţa şi accesul spre aceasta peste Fluviul Dunărea (TEN-T 18), este asigurat de podul feroviar rutier Feteşti – Cernavodă şi de podul rutier Giurgeni – Vadu Oii. Proiectul „Trecere frontieră Călăraşi (Ro) – Silistra (BG)” în valoare de 6,5 milioane Euro va avea ca rezultat îmbunătăţirea infrastructurii de transport, în cadrul unei strategii de dezvoltare comună pentru judeţul Călăraşi şi Municipalitatea Silistra- Bulgaria. Finalizat în anul 2007, proiectul a avut ca obiective: construirea unui Punct de control trecere frontieră Călăraşi (Ro) – Silistra (Bg); înfiinţarea unei linii noi de transport internaţional de mărfuri şi călători; reabilitarea Drumului Naţional 3 pe segmentul Chiciu-intersecţie cu DN3B. Linia de transport nou creată a devenit operabilă în program normal de lucru în trimestrul I al anului 2008. Proiectul oferă o alternativă modernă de transport mărfuri şi călători pentru traversarea fluviului Dunărea, îmbunătăţind astfel schimburile economice şi circulaţia în regiunea transfrontalieră. Activităţile întreprinse permit traficul greu şi deschiderea trecerii de frontieră traficului internaţional. În judeţ nu funcţionează nici un aeroport civil pentru transport aerian de marfă şi călători, dar cel mai mare aeroport din România (aeroportul Otopeni) este amplasat la minimum 60 Km şi maximum 120 Km de oraşele din judeţ. Judeţul va beneficia din ce în ce mai mult de avantajele oferite de noua autostradă Constanţa – Bucureşti – Oradea, parte a reţelei pan-europeană de transport TEN-T 7.Transport naval
Reţeaua hidrografică a judeţului permite transportul naval pe singura cale de navigaţie existentă în judeţ - fluviul Dunărea. Principală arteră de navigaţie europeană, Dunărea (TEN-T 18), asigură şi facilitează prin intermediul porturilor fluviale Olteniţa şi Călăraşi schimburile comerciale cu ţările europene riverane. Infrastructura nesatisfăcătoare a porturilor fluviale şi reducerea treptată a activităţii acestora, sunt factorii care au contribuit la scăderea gradului de utilizare a potenţialului existent.Alimentare cu apă
Majoritatea localităţilor judeţului sunt alimentate cu apă în sistem centralizat, sursele de alimentare fiind apele de suprafaţă şi subterane. În judeţul Călăraşi, la sfârşitul anului 2009, existau 77 localităţi (municipii, oraşe, comune, sate) dotate cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă, 6 localităţi aveau instalate conducte de canalizare publică (2 municipii, 2 oraşe, 2 comune). Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile, la 31.12.2009, era de 1073,3 km, cu 322,3 km în creştere faţă de situaţia existentă la sfârşitul anului 2004. În municipii şi oraşe se regăsesc 29,9% din lungimea totală simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile. O caracteristică generală a reţelelor de alimentare cu apă potabilă în special a celor din mediul urban o constituie vechimea şi gradul avansat de uzură a acestora, cu implicaţii majore în ceea ce priveşte asigurarea necesarului şi calitatea apei potabile destinată consumului populaţiei. La sfârşitul anului 2009, ponderea lungimii străzilor dotate cu reţele de distribuţie a apei potabile, faţă de lungimea totală a străzilor reflectă un grad redus de echipare a străzilor cu reţele de distribuţie a apei potabile în oraşele Budeşti (39,4%), Lehliu Gară(32,3%) şi Fundulea (1,3%).
În judeţul Călăraşi se desfăşoară în momentul de faţă:a. Programul SAMTID – Proiectul ‘‘Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa în judetul Călărași’’ în valoare de 7.430.086,21 Euro din cadrul PROGRAMULUI PHARE 2002 a fost implementat în perioada ianuarie 2005 – septembrie 2007. Finanţarea acestuia s-a realizat prin Programul PHARE– 2.544.550,07 Euro, cofinanțare națională 848.183,36 Euro, respectiv alte surse 4.037.352,78 Euro. Proiectul derulat în judeţul
20
Călăraşi a fost un proiect pilot, la nivel de ţară derulându-se în alte 4 judeţe.Conform cerinţelor Programului a fost înfiinţată, în anul 2003, Asociaţia de
Dezvoltare Intercomunitară ECOAQUA, din care fac parte consiliile locale din cele 5 localităţile urbane din judeţ împreună cu Consiliul Judeţean Călăraşi, iar în anul 2004 a fost înfiinţat operatorul regional pentru furnizarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare, S.C. ECOAQUA S. A. Călăraşi, la care acţionar principal, în afara localităţilor urbane din proiect, este Consiliul Judeţean Călăraşi.
Din punct de vedere al obiectivelor la nivelul localităţilor implicate în proiect, situaţia se prezintă astfel:
Operatorului regional i-au fost concesionate prin delegare de gestiune, furnizarea serviciilor de distribuţie a apei potabile şi preluare a apelor uzate în municipiile Călăraşi, Olteniţa şi oraşele Lehliu-Gară şi Budeşti. Din anul 2005 s-a afiliat acestui operator şi municipiul Urziceni din judeţul Ialomiţa.
Proiectul definitivat prin Programul SAMTID se va continua cu o nouă aplicaţie ce se va derula în perioada 2008-2013 - „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă/ apă uzată în judeţul Călăraşi”, proiect depus la data de 20 noiembrie la Bruxelles. În data de 11 decembrie 2007, Comisia Europeană deja a derulat o misiune de evaluare la faţa locului, iar proiectul propus spre finanţare din Fondul de Coeziune, în valoare de 99,5 milioane Euro, a fost evaluat pozitiv. Proiectul a fost pregătit cu asistenţă tehnică asigurată prin Măsura ISPA 2003/RO/16/P/PA/013-4 – Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor în sectorul de apă potabilă şi apă uzată din România; aceasta a elaborat Master Plan-ul aferent perioadei 2007-2026 pentru domeniul ape-ape uzate la nivelul judeţului Călăraşi precum şi Studiul de fezabilitate (inclusiv documentaţia tehnică) pentru aplicaţia pe Programul Operaţional Sectorial de Mediu – Axa Prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă-uzată.
În prezent proiectul “Extinderea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare, în judeţul Călăraşi” este în curs de execuţie, fiind finanţat de Uniunea Europeană. Valoarea proiectului este de 440395303 lei şi are termen de finalizare în decembrie 2013. Proiectul constă în investiţii pentru tratarea şi distribuţia apei potabile şi colectarea şi tratarea apelor uzate, care vor fi implementate în municipiile Călăraşi şi Olteniţa, în oraşele Lehliu Gară, Budeşti şi Fundulea din judeţul Călăraşi şi în municipiul Urziceni din judeţul Ialomiţa. Managementul serviciilor de apă şi apă uzată este în responsabilitatea Operatorului Regional SC ECOAQUA SA Călăraşi.Alimentarea cu gaze naturale
Judeţul Călăraşi este stăbătut de patru magistrale de gaz ce alimentează:- Olteniţa venind din Bucureşti prin Budeşti, Vasilaţi;- Saint Gobain trecând prin Dor Mărunt, Lehliu, Dragoş Vodă;
21
- Drajna – Feteşti, magistrală paralelă cu Autostrada 2;- Slobozia – Călăraşi, tronsonul Drajna – Ştefan Vodă.În momentul de faţă mai multe localităţi sunt racordate la sistemul naţional de distribuţie a
gazelor naturale: municipiul Călăraşi – are atât abonaţi casnici cât şi industriali, Drajna – are mari consumatori industriali (S.C. COLAS S.A., S.C.ROMAGRO S.R.L.., S.C.NUTRICOM S.A.), staţie cu ieşire pentru sat Drajna; comuna Modelu – are abonaţi casnici cât şi unul industrial (S.C. AVICOLA S.A.), comuna Belciugatele – consumator industrial Staţiunea Didactică Experimentală şi blocurile de locuinţe ale angajaţilor, Fundulea – abonaţi casnici (blocul angajaţilor ICDA Fundulea) şi industriali, şi Olteniţa – există sistem centralizat de alimentare cu energie termică la care sunt racordaţi şi abonaţi casnici. Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor naturale, la 31.12.2009 a fost de 171,2 km, mai mare cu 83,3 km faţă de cea existentă la 31.12.2005 (87,9 km) .
Pentru alimentarea cu gaze naturale a Fabricii de Sticlă – Călăraşi aparţinând concernului Saint-Gobain a fost construită o conductă de transport gaze naturale care s-a cuplat în zona Urziceni în conducta DN 800 şi în refularea staţiei de comprimare Urziceni. Instalaţia asigură un debit max. de 7.000 Nmc/h, la o presiune minimă de 6 bari la intrarea în SRMP-ul societăţii.
Exista premisele racordării la sistemul national de distributie a unor consumatori aflati pe raza teritorială a localităţilor de pe acest traseu: Lehliu-Gară (consumator industrial racordat: S.C. PRIO BIOMBUSTIBIL S.A.), Dor Mărunt, Al. Odobescu, Vlad-Ţepeş, Cuza-Vodă, Independenţa, Borcea, Ştefan cel Mare. În momentul de faţă municipiul Olteniţa este racordat la conductele de transport gaze de înaltă presiune DN 800 Isaccea – Bucureşti şi DN 500 Urziceni – Bucureşti, în nodul tehnologic Afumaţi. Totodată se va putea extinde furnizarea de gaze şi în localităţile din partea de sud a municipiului Bucureşti (Budeşti, Fundeni, Plătăreşti, Sohatu, Vasilaţi, Nana, Luica, Curcani, Mitreni, Şoldanu). Existenţa celor patru magistrale oferă perspectiva dezvoltării sistemului de alimentare cu gaze, oportunitate ce determină, dar şi depinde în mare măsură de apariţia în zonă a unor consumatori industriali a căror alimentare să permită şi racordarea populaţiei la acest sistem. Extinderea Sistemului Naţional de Transport Gaze Naturale, în această zonă, va permite relansarea şi revigorarea activităţilor economice ce solicită utilizarea gazelor.Reţelele de telecomunicaţii
Caracterizat de o evoluţie pozitivă pe perioada ultimilor ani atât din punct de vedere al ariei de acoperire cât şi din punct de vedere calitativ, sistemul de telecomunicaţii judeţean asigură în prezent un acces sporit şi rapid al locuitorilor judeţului la reţeaua naţională şi internaţională de telecomunicaţii.
3.2.5 AgriculturaEvoluţia agriculturii în perioada 1990 – 2010
Potenţialul natural, economic şi uman de care dispune judeţul Călăraşi face ca agricultura să constituie un sector de bază în economia judeţului, aceasta fiind susţinută atât de ponderea populaţiei ocupate (50%), cât şi de ponderea suprafeţei agricole (de 83,5%) din total suprafaţă judeţ. Pentru judeţul Călăraşi, agricultura – ramură care asigură hrana populaţiei şi importante cantităţi de materii prime pentru industria alimentară şi nealimentară – este una dintre cele mai importante resurse ale dezvoltării, cu condiţia să devină competitivă în privinţa calităţii produselor şi nivelului preţurilor.
22
Fig. 3.2.5. Sursa: INS, Anuarul statistic 2010
Suprafaţa agricolăÎn contextul manifestării unei tendinţe de reducere a populaţiei ocupate pe ansamblul economiei, ponderea populaţiei ocupate în agricultură a crescut de la 48,5% în anul 1991 la 51,5 în anul 2005 şi a scăzut cu 50% în 2010. Suprafaţa agricolă a judeţului de 425054 hectare, înregistrată la sfârşitul anului 2010, a fost cu 1031 hectare mai mică decât cea înregistrată în anul 2009.
Menţinându-se aproximativ la acelaşi nivel de-a lungul perioadei 1990 – 2010, aceasta reprezintă circa 84% din suprafaţa totală a judeţului, 2,9 % din suprafaţa agricolă a ţării, locul 9 în rândul judeţelor. În anul de referinţă structura suprafeţei agricole a fost următoarea: 96,6% teren arabil, 2,2% păşuni şi fâneţe şi 1,2% vii, livezi şi pepiniere viticole. Suprafaţa arabilă, la sfârşitul anului 2010, a fost de 410677 hectare, mai mică decât cea din anul precedent (-3988 ha). S-au înregistrat scăderi de suprafeţe, faţă de anul 2009, la vii şi pepiniere viticole (-402 ha) şi creşteri la fâneţe (+72 ha), la păşuni (+3231 ha), la livezi şi pepiniere pomicole (+56 ha).
În perioada analizată sectorul privat a cunoscut o evoluţie ascendentă datorită schimbărilor intervenite după 1989 în regimul de proprietate al pământului, în sistemul de exploatare productivă şi a forţei de muncă ocupată în agricultură. Ca efect al aplicării legii fondului funciar, c i r c a 94% din suprafaţa agricolă a fost transferată în proprietate privată. Suprafaţa agricolă deţinută de sectorul privat, la sfârşitul anului 2010, au fost de 399482 ha şi a reprezentat 94,0% din suprafaţa totală agricolă. Comparativ cu sfârşitul anului anterior, în 2010, suprafaţa agricolă deţinută de sectorul privat a crescut cu 4426 ha. Structura suprafeţei agricole din sectorul privat a fost apropiată de cea totală, datorită ponderii însemnate deţinute de acest sector. Suprafaţa arabilă deţinută de sectorul privat, la sfârşitul anului 2010, a fost de 386318 ha, cu 2072 ha mai mare faţă de cea din anul precedent. Scăderi ale suprafeţelor deţinute de sectorul privat s-au înregistrat la vii şi pepiniere viticole (-358 ha) , la celelalte categorii de folosinţă s-au înregistrat creşteri comparativ cu sfârşitul anului 2009. La sfârşitul anului 2010, pe ansamblul agriculturii, parcul de tractoare şi maşini agricole principale, includea: 4519 tractoare, 3733 pluguri pentru tractoare, 1087 cultivatoare mecanice, 2566 semănători mecanice, 987 combine autopropulsate pentru recoltat cereale, 276 prese de balotat paie şi fân, 95 maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanică.
3.2.6 SilviculturaÎn perioada 2002-2010, suprafaţa fondului forestie a înregistrat o uşoară creştere(+0,6
ha) în anul 2010 comparativ cu anul 2002, o scădere a volumului de lemn recoltat, în condiţiile unei creşterii a suprafeţei împădurite şi reîmpădurite.
3.2.7 TurismulRiveranitatea judeţului Călăraşi la Dunăre creează o atractivitate turistică deosebită, dar
insuficient exploatată. Numărul mare de ostroave cu un pitoresc nemaiîntâlnit, ramificarea cursurilor principale prin braţe unice, creează atât un cadru natural ce predispune la relaxare, cât şi condiţii propice pentru practicarea vânătorii şi a pescuitului sportiv. În acest sens amintim cele trei rezervaţii naturale: Rezervaţia forestieră Ciornuleasa, Rezervaţia avifaunistică Iezer – Călăraşi, ostroavele: Haralambie, Ciocăneşti, Şoimul (devenite rezervaţii naturale conform H.G. 2151/2004 şi statutului dat de Academia Română). Punerea în valoare a Dunării, cu ostroavele ei sălbatice, cu flora şi fauna „deltaice”, a lacurilor şi bălţilor pline cu peşte, la care se adaugă pădurile de foioase valorificate în cele 40 de fonduri de vânătoare constituite pe teritoriul judeţului, toate pot contribui la dezvoltarea unui sector de turism sportiv, într-un cadru natural şi ecologic inedit.
Judeţul dispunea la sfârşitul anului 2010 de o infrastructură turistică cu o capacitate de cazare 5 3 4 de locuri repartizate pe următoarele tipuri de unităţi turistice:
Tab. 3.2.7. STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ
Judeţul Călăraşi beneficiază de un potenţial turistic ce permite dezvoltarea unor forme diverse de turism: cultural, turism verde şi agroturism.
Existenţa acestor resurse precum şi conştientizarea insuficientei lor exploatări au stat la baza iniţativei comune româno-bulgare concretizată în proiectul cu titlul “ TURISM TRANSFRONTALIER LA DUNĂREA DE JOS” finanţat prin Programul PHARE CBC 2005 România Bulgaria. Materialele elaborate în cadrul proiectului, şi anume: “Stategia de dezvoltare a turismului în zona transfrontalieră Călăraşi – Silistra” şi “Ghidul turistic” sunt rezultatul eforturilor grupurilor de lucru român şi bulgar care, prin activitatea de informare, documentare, inventariere şi clasificare, sub coordonarea unui expert român în probleme de turism şi a unuia în probleme de patrimoniu cultural şi istoric, au realizat cele două documente, primele de acest gen şi la acest nivel al documentării din judeţul Călăraşi şi Municipalitatea Silistra. La activităţile proiectului au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai mediului de afaceri din domeniul turistic de pe ambele maluri ale Dunării, urmând ca aceştia, fructificând rezultatele proiectului, să se implice în dezvoltarea propriilor afaceri. Consiliul Judeţean Călăraşi şi Primăria Municipalităţii Silistra, autorităţi publice locale, au iniţiat acest proiect în scopul dinamizării şi dezvoltării activităţii sectorului turistic precum şi a sectoarelor economico- culturale conexe.Principalele obiective cultural - istorice şi de viaţă spirituală existente în judeţul Călăraşi
• Biserica fostei Mănăstiri Negoeşti - monument istoric şi de arhitectură religioasă. Biserica este ctitorie din anii 1648-1649 a domnitorului Matei Basarab şi a soţiei sale Elina. A fost renovată în anul 1777 (s-au refăcut ferestrele, zidul împrejmuitor şi s-au reparat chiliile). Restaurată în anul 1850.
• Biserica fostei Mănăstiri Plătăreşti - monument istoric şi de arhitectură religioasă. Mănăstirea a fost înfiinţată în 1642 de Matei Basarab, soţia sa Elina şi alţii. Cuprinde biserica Sf. Mercurie, construită între 1642-1646. Este un monument remarcabil prin clara compoziţie a formelor arhitecturale şi picturi murale interioare.
• Mănăstirea Sf. Gheorghe din Radu Negru este situată la 10 km est de Călăraşi, la 123 km S-E de Bucureşti. A fost înfiinţată în 1991 cu hramul "Sf. Mucenic Gheorghe", fiind ctitorită de localnici din cărămidă pe temelie de piatră. Arhitectura este în stil bizantin, exteriorul fiind marcat de un brâu din cărămidă roşie presată.
Monumentele de arhitectură:• Catedrala Ortodoxă Sf. Nicolae este monument de arhitectură religioasă. Edificiul a fost construit în anul 1838;• Palatul Prefecturii este monument de arhitectură laică. Clădirea a fost construită în anul 1897 în stil neoclasic.• Primăria Călăraşi – clădire construită în perioada 1886-1887;• Sediul Arhivelor Naţionale - clădire construită în anul 1897;• Muzeul DUNĂRII DE JOS – clădire construită la sfârşitul sec. XIX ;
Situri arheologice:• Balta Coslogeni (comuna Dichiseni) - aparţine culturii Hamangia şi Bolintineanu;• Măriuţa – La movilă - este aşezare şi necropolă eneolitică;• Sultana – Malul Roşu – aşezare eneolitică aparţinând culturii Gumelniţa (mil. IV î.e.n.);• Păcuiul lui Soare - ruinele unei cetăţi bizantine din secolul X;
Concluziile relevante rezultate din analiza acestui domeniu sunt:• grad redus de valorificare a potenţialului turistic;• grad redus de utilizare a capacităţilor de cazare;• posibilitatea practicării majorităţii formelor de turism;• necesitatea creşterii numărului de unităţi de cazare turistică;
24
3.2.8. Dezvoltarea durabilă. Mediul.După anul 1990 condiţiile de mediu au început să fie gradual îmbunătăţite prin
creşterea investiţiilor de protecţie a mediului, îmbunătăţirea şi aplicarea legislaţiei în domeniu şi prin reducerea şi chiar stoparea întreprinderilor poluante. În prezent, sursele de emisie a poluanţilor atmosferici din judeţul Călăraşi pot fi caracterizate ca având, în general, un impact mediu sau redus asupra calităţii aerului, datorat în principal, restructurării economice în mai multe sectoare de activitate, precum şi extinderii utilizării gazelor naturale drept combustibil de către societăţile comerciale, ca şi pentru încălzirea rezidenţială şi instituţională. Deşi pe teritoriul judeţului nu mai există obiective industriale majore, în ultimii ani a crescut contribuţia surselor de tip urban la poluarea aerului. Acest fenomen este generat de intensificarea traficului rutier, menţinerea şi extinderea sistemelor proprii pentru încălzirea rezidenţială, creşterea volumelor de deşeuri spitaliceşti, extinderea reţelelor de staţii de distribuţie a carburanţilor. Aceste tipuri de surse pot genera, în anumite condiţii de emisie, meteorologice şi/sau în anumite perioade ale anului, creşterea concentraţiilor de poluanţi peste valorile limită pentru protecţia receptorilor, în arii mai mult sau mai puţin extinse.
Starea atmosferei pe teritoriul judeţului Călăraşi a fost evaluată pe baza aspectelor referitoare la poluarea de impact produsă de dioxid de sulf, dioxid de azot, amoniac, hidrogen sulfurat, fenol, particule sedimentabile şi particule în suspensie, calitatea precipitaţiilor atmosferice, situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră. Impurificarea aerului în aşezările urbane din judeţul Călăraşi se datorează în principal activităţilor industriale, traficului rutier, emisiilor de noxe datorate încălzirii locuinţelor cu sisteme proprii bazate pe utilizarea combustibililor solizi precum şi eroziunii eoliene care determină antrenarea de particule de pe sol. Analizând flora sălbatică din judeţul Călăraşi, din punct de vedere al poluării, se poate concluziona că pericolul esenţial în dispariţia acesteia îl constituie erbicidele care se administrează pe canale, diguri, căi de acces în câmp, păduri, zone de baltă de către unele societăţi. Pentru judeţul Călăraşi, în special pentru municpiile Călăraşi şi Olteniţa, o problemă deosebită o constituie alimentarea cu apă deoarece sursa de apă utilizată exclusiv este aceea a Fluviul Dunărea. În aceste condiţii, cele două localităţi sunt dependente de fluctuaţiile calităţii apelor Dunării, alimentarea cu apă a celor două localităţi fiind compromisă în situaţii de poluări accidentale.
Starea tehnică necorespunzătoare a staţiilor de tratare a apelor uzate menajere şi industriale precum şi folosirea unor tehnologii depăşite determină existenţa unei poluări biologice şi microbiologice avansate a Fluviului Dunărea – Braţul Borcea. Datorită gradului scăzut de industrializare, zonele agricole din judeţ sunt mai puţin afectate de factorii poluanţi caracteristici acesteia, în schimb suportă acţiunea unor factori de mediu limitativi, cum sunt: eroziunea, sărăcia în substanţe nutritive şi poluarea chimică, factori ale căror efecte negative sunt evidente în productivitatea agricolă şi calitatea mediului de trai.
Folosirea pe scară largă a substanţelor chimice pentru tratarea solurilor şi a culturilor în contextul practicării de-a lungul timpului a unei agriculturi intensive, a influenţat negativ calitatea apelor subterane, gradul de poluare al acestora fiind destul de ridicat. O problemă deosebită o constituie de asemenea şi depozitarea deşeurilor menajere şi nemenajere, judeţul dispunând de un număr redus de locuri de depozitare ecologică a acestora. Până în prezent, în cadrul judeţului nu există un sistem complex şi modern care să poată realiza colectarea, valorificarea, eliminarea deşeurilor. Activitatea de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor se realizează în localităţi urbane, cu dotări şi utilaje rudimentare, depăşite fizic şi moral, depozitarea făcându-se în depozite locale, construite potrivit unor tehnologii învechite, cu materiale de protecţie inferioare, lipsind în toate cazurile monitorizarea acestora. În localităţile rurale, depozitarea se face în locuri neadecvate sau gropi improvizate, fără nici o măsură de protecţie a mediului. Nici unul din aceste depozite nu are autorizaţie legală de funcţionare neîndeplinind condiţiile cerute de legislaţia în vigoare.
O altă problemă actuală o constituie gradul de conştientizare şi nivelul de educaţie scăzut al populaţiei căt şi implicarea practică a acesteia în protejarea naturii şi a mediului.
În judeţul Călăraşi s-a derulat proiectul „Controlul Poluării în Agricultură” finanţat de Banca Mondială care a avut ca obiectiv principal la nivel de politică globală ecologică, reducerea pe termen lung, prin intermediul unui management integrat al zonei Călăraşi şi prin combinarea armonioasă a tehnicilor agricole prietenoase pentru mediu cu reconstrucţia
25
ecologică a zonei Boianu-Sticleanu, a cantităţilor de nutrienţi (azot şi fosfor) şi alţi agenţi poluanţi, care ajung în Dunăre şi implicit în Marea Neagră. Judeţul Călăraşi a făcut parte din faza pilot a acestui proiect prin şapte comune participante: Al. Odobescu, Ciocăneşti, Cuza-Vodă, Grădiştea, Independenţa, Vâlcelele şi Vlad Ţepeş.
Costul proiectului - 10,8 milioane USD, din care: 5,15 milioane USD – contribuţie BIRD (din Fondul Facilităţi Globale de Mediu – sumă nerambursabilă); 1,86 miloane USD contribuţie buget de stat prin Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor; 0,29 milioane USD – contribuţie Consiliul Judeţean Călăraşi; 2,5 milioane USD – contribuţia în bani sau muncă a celor şapte comune; o 1 milion USD – din proiectul „Sprijinirea serviciilor în agricultură”, care poate fi utilizat pentru cofinanţarea subproiectelor eligibile la finanţarea din acest proiect.
Proiectul a avut ca rezultat realizarea a 15 platforme ecologice la nivel comunal pentru managementul gunoiului de grajd şi 2.250 platforme individuale pentru colectarea gunoiului de grajd. De asemenea au fost achiziţionate echipamentele necesare colectării gunoiului de grajd şi operării platformelor în fiecare comună (încărcător frontal, tractor, cisternă vidanjă, remorcă, maşină de împrăştiat gunoi de grajd) şi 2500 de europubele pentru separarea gunoiului menajer. S-a mai realizat împădurirea unor suprafeţe din incinta Bioanu-Sticleanu precum şi a unor terenuri de pe lângă cursuri de apă sau canale de irigaţii, supuse degradării.
În perioada 2009-2012 vor putea fi implementate proiectele comunelor Fundeni şi Ştefan Vodă în valoare de 4.046.091 lei privind construirea unor platforme de depozitare a deşeurilor în comune, proiecte declarate eligibile conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 7/2006 dar care la momentul evaluării ca eligibil nu au avut finanţarea asigurată.
Concluzii:• gradul moderat de poluare a solului;• calitatea necorespunzătoare a apelor;• poluarea ridicată a apelor subterane;• utilizarea tehnologiilor depăşite pentru tratarea apelor uzate menajere şi industriale;
• inexistenţa unui sistem complex şi modern de colectare, valorificare, eliminare a deşeurilor. Proiectul în curs de execuţie „Sistemul integrat de management al deşeurilor solide în judeţul Călăraşi ”este finanţat prin POS Mediu din Fondul European de Dezvoltare Regională,având o valoare totală de 140729770 lei (eclusiv TVA ), urmând să se finalizeze în iunie 2015.Contractul de finanţare a fost semnat în data de28.04.2011. Principalii indicatori tehnici ai proiectului sunt : - 2742 „unităţi” de platforme de colectare pentru reziduuri; - 2780 euro-containere pentru colectare reziduuri ( 753 în urban şi 2027 în rural); - 1157 unităţi de platforme de colectare pentru deşeuri de ambalaj; - 1557 euro-containere pentru colectare deşeuri de ambalaj ( 793 în urban şi 764 în rural); - un Centru de Management Integrat al Deşeurilor (CMID) în comuna Ciocăneşti; - o staţie de sortare a deşeurilor precolectate selectiv în depozitul ecologic de la Ciocăneşti; - 2 staţii de transfer nou construite la Olteniţa şi Călăraşi şi extinderea staţiei de transfer Lehliu Gară; - închiderea definitivă a depozitelor existente în Călăraşi, Olteniţa, Lehliu Gară şi Fundulea; - 36120 unităţi de compostare; - o staţie de compostare.
3.3. Concluzii din analiza mediului economic. Implicaţii pentru IPTRegiunea Sud Muntenia este o regiune cu posibilităţi mari de creştere, cu rezultate
economice superioare mediei naţionale, situându-se la nivel naţional pe locul trei. În perioada 1998-2004, în Regiunea de Dezvoltare Sud Muntenia atât Produsul Intern
Brut total cât şi Produsul Intern Brut pe cap de locuitor, au crescut de la un an la altul în perioada analizată, urmând tendinţa de pe plan naţional. Deşi în ceea ce priveşte Produsul
26
Intern Brut pe cap de locuitor, creşterea este importantă în ultimii ani, atât la nivel de regiune cât şi la nivelul întregii ţării, rezultând astfel un nivel ridicat de dezvoltare economică, PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă doar 30 % din media Uniunii Europene. Industria, alături de comerţ, transporturi şi agricultură sunt sectoarele care au ponderea cea mai ridicată în formarea VABR. Se impune totuşi observaţia că în ultimul timp ponderea acestora este în scădere în favoarea unor ramuri în plin avânt precum serviciile şi construcţiile.
Domeniile care vor lua avânt în perioada imediat următoare sunt: construcţiile, tranzacţiile financiare, turismul şi agricultura. Recomandăm o creştere a nivelului de şcolarizare pe aceste domenii.
Industria călărăşeană se caracterizează printr-un grad ridicat de diversitate. Judeţul Călăraşi este considerat un judeţ slab industrializat comparativ cu judeţele Călărași, Prahova, Regiunile Nord Vest şi Centru, care sunt puternic industrializate. În producţia industrială a judeţului ponderea predominantă o deţine industria prelucrătoare, preponderente fiind activităţile din fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, industria alimentară, industria textilă , fabricarea hârtiei şi a produselor din hârtie etc.
Industria suferă în continuare din cauza numărului mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante. Dacă pe ansamblu se constată o scădere a cererii de muncă în acest domeniu, în schimb, se observă o lipsă de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare. Se recomandă şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industrie, în special la nivelurile 2 şi 3. Construcţiile de mare anvergură sunt abia în fază incipienă, iar forţa de muncă este insuficientă. Investiţiile cu adevărat mari în construcţii vor necesita forţă de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau indirect de construcţii. Creşterea producţiei în domeniul construcţiilor necesită creşterea nivelului de competenţe – nivel 3 - în utilizarea materialelor şi tehnologiilor neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante. Necesitatea de a face agricultura mai productivă va restrânge numărul celor care o practică, lăsând locul celor care sunt specializaţi în acest domeniu.
În condiţiile în care turismul românesc trebuie să se alinieze legislaţiei europene, iar calitatea pachetelor de servicii turistice trebuie să crească, este normal să avem în vedere factorul uman, care este hotărâtor în asigurarea calităţii serviciilor în domeniul turismului. Dezvoltarea turismului ar deschide noi perspective pentru şomeri şi inclusiv reducerea caracterului sezonier a locurilor de muncă, prin oferta de locuri de muncă atât din industria turismului cât şi prin oportunităţile care se deschid pentru firmele care oferă servicii, prin creşterea numărului de vizitatori.
Calificarea resurselor umane din acest sector este prioritară asta în condiţiile în care numărul de turişti străini este în continua creştere. Pentru a putea face fată cerinţelor şi exigenţelor unui turism de calitate, pentru fidelizarea turiştilor, pentru atragerea unor noi segmente de piaţă se impune identificarea unor noi surse de finanţare pentru realizarea formării profesionale continue a resurselor umane din turism.
27
4. PIAŢA MUNCII
Tranziţia la economia de piaţă necesită construirea unui sistem informaţional bazat pe o analiză riguroasă a pieţei muncii, utilizând metode şi tehnici moderne. Echilibrele și dezechilibrele existente pe piaţa muncii pot fi abordate pornind de la caracteristicile acestei pieţe şi studiind trăsăturile la nivel local, regional, naţional. Analiza fluctuaţiilor care apar în domeniul ocupaţional, poate conduce la previziuni care să constituie o bază fundamentată ştiinţific pentru politicile de formare profesională. În capitolul de faţă au fost folosite pe lângă datele statistice preluate din anchetele INS-AMIGO, sau din Balanţa Forţei de Muncă (INS) şi date administrative deţinute de către Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Călăraşi. Exerciţiul de actualizare a documentului strategic PRAI de anul acesta a fost unul deosebit, întrucât a fost primul care a trebuit să ţină seama de implicaţiile crizei economico-financiare în toate domeniile şi evident şi în cel al pieţei muncii. Au fost introduse şi unele elemente noi de studiu, centrate în special pe date administrative ale Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă, referitoare la evidenţierea şomajului, a locurilor de munca vacante si a concedierilor de personal începând cu lunile care au înregistrat primele semnale ale crizei economice şi financiare.
4.1. Indicatori statistici ai pieţei muncii2
În momentul de faţă, pentru caracterizarea fenomenelor de pe piaţa forţei de muncă din România se utilizează doua serii de date statistice diferite: Balanţa forţei de muncă –BFM şi Ancheta asupra forţei de muncă în gospodarii (AMIGO). Indicatorii statistici din cele două serii de date nu sunt comparabili deoarece metodele de colectare, unele definiţii7) şi metode de calcul sunt diferite. Pe de altă parte, doar analiza datelor din ambele serii poate oferi o imagine completă şi reală asupra pieţei muncii din România. BFM permite comparabilitatea teritorială, la nivel naţional, pe regiuni şi pe judeţe. AMIGO asigură comparabilitatea la nivel naţional între regiunile de dezvoltare şi compatibilitatea cu statistica europeană (EUROSTAT).
4.1.1. Participarea la forţa de muncă Principalii indicatori ai pieţei muncii la nivelul judeţean
Evoluţia principalilor indicatori ai pieţei muncii la nivel regional, conform datelor din AMIGO, este prezentată detaliat în cap.4.1 din PRAI (vezi Anexa 3). Principalele concluzii pentru regiunea Sud Muntenia, în care este situat judeţul Călăraşi sunt rezumate mai jos.
Populaţia activă, populaţia ocupată: Iniţial tendinţă de scădere (2002-2006) la nivel regional a populaţiei active şi mai
ales a populaţiei ocupate, urmată de o creştere în perioada 2009-2010 a populatiei active, până la nivelul din 2007, cu diferenţe majore pe sexe şi medii rezidenţiale,:
La nivel judetean in perioada 2002-2010 se constata o scadere a populaţiei active( de la 113,0 la 106,7 mii pers.) şi a populaţiei ocupate ( de la 101,0 la 96,8 mii pers.);
Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ
Rata de activitate şi rata de ocupare:Iniţiala tendinţă de scădere din perioada 2002-2006 este depăşită de o creştere cu 0,7
procente a ratei de activitate comparand anul 2006 cu anul 2009 iar rata de acupare are o crestere in anul 2007 fata de anul 2006 urmata de o scadere cu 3,1 procente in anul 2009 fata de anul 2007 la nivel regional. La nivelul judetului exista o tentinta de scadere a ratei de activitate cu 5,3 procente in anul 2009 fata de 2002 , iar rata de ocupare are o csadere de 3,9 procente pentru acelasi interval de timp. Există însă disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Destul de grav pare faptul că rata de ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină. Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă, în agricultură).
2 Pentru definiţia indicatorilor utilizaţi în această secţiune, vezi glosarul din ANEXA 4
28
Decalajul ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 20106: Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2007 este 4.3 puncte procentuale
sub media naţională şi cu 5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27), respectiv la 9,5 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.
Şomajul (BIM), în 2010: În scădere, rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional Rata şomajului mai ridicată în mediul urban Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani):
23,9%, mai mare decât cea la nivel naţional (20,1) şi european (UE-27: 15,5%), mai ridicată însă în cazul femeilor (24,5 %) şi în mediul urban (31 %).
Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie
este mai scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel
mult învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional. In Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la
nivel naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial).
La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor.
Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimnazial)
Nivelul mediu de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară (conf. datelor pentru 2010):
Regiunea Sud Muntenia are cea mai mică pondere a populaţiei ocupate cu studii de nivel superior.
este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât media naţională
Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării (pentru nivelurile liceal, postliceal si superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici - constatări care menţin următoarele afirmaţii:
6 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.
29
Tab. 4.1.1. ROMANIA Sud Muntenia Jud. Calarasi
Resurse de muncă - mii pers. 13875.9 2063.0 193.8Populaţia ocupata civilă - mii pers. 8410.7 1159.9 96.8Şomeri înregistraţi - mii pers. 709.4 120.4 9.9Populaţia activa civilă - mii pers. 9120.1 1280.3 106.7Populaţia în pregătire prof. şi alte categ. de pop. în vârstă de muncă - mii pers. 4755.8 782.7 87.1*) Rata de activitate a resurselor de muncă % 65.73 62.1 55**) Rata de ocupare a resurselor de muncă % 60.61 56.2 50
Sursa: INS, "Balanţa forţei de muncă" la 1 ianuarie 2010
Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor
Oportunitatea unor măsuri în sprijinul creşterii ocupării femeilor cu pregătire profesională
Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate (2009):
doar 3,3 % din populaţia ocupată din mediul rural are studii superioare (faţă de 19,7% în urban)
doar 56,9% din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel mediu de pregătire (liceal/postliceal/profesional sau de ucenici) - faţă 71,9 % în urban
mare parte (39,8%) din populaţia ocupată din mediul rural are un nivel scăzut de educaţie (gimnazial/primar sau mai puţin) - faţă de numai 8,4% în urban
Principalii indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivel judeţean.4.1.1.1. Populaţia activă civilă şi populaţia ocupată civilăPopulaţia activă civilă a judeţului Călăraşi, la sfârşitul anului 2010, era de 106,7 mii
persoane, înregistrând o scădere faţă de anul 2002 (113,0 mii persoane). Pe sexe, cea mai mare parte a populaţiei active este reprezentata de segmentul bărbaţilor (49%), faţă de (51%) cel feminin. Reprezentând 8.35% din populaţia ocupată a regiunii Sud-Muntenia, populaţia ocupată a judeţului Călăraşi număra 96.8 mii persoane la 1 ianuarie 2010. De-a lungul perioadei 1990-2010, populaţia ocupată din judeţul Călăraşi a cunoscut evoluţii asemănătoare celor ale populaţiei active, înscriindu-se pe un trend de scădere după anul 2000, scăzând continuu pana în 2010. Analizând evoluţia indicatorilor furnizaţi de BFM la nivel judeţean pentru perioada 2002-2010, rezultă evoluţii similare cu cele ale regiunii Sud Muntenia, de scădere a ratelor de activitate, respectiv de ocupare a resurselor de muncă3 ( de la 67,2% la 62,1%, respectiv de la 60,3% la 55% -2002 faţă de 2010) pe seama uşoarei scăderii a populaţiei în pregătire profesională şi a altor categorii de populaţie în vârstă de muncă – de la 74,5 mii persoane în 2002 la 87.1 mii persoane în 2010. Totuşi trendul descrescător caracteristic perioadei 2002-2006, se inversează în 2007, când se înregistrează o uşoară creştere ratei de ocupare cât şi a ratei de activitate - v. Anexa 3. În 2010, prin Balanţa Forţei de Muncă se raportează atât rate de activitate, cât şi rate de ocupare a populaţiei civile din totalul resurselor de muncă, mai mici la nivelul judeţului decât cele agregate la nivel naţional și față de cele la nivelul Regiunii Sud Muntenia.Conform datelor din BFM pentru judeţul Călăraşi la 1 ianuarie 2010, rata de ocupare a populaţiei civile feminine este mai mare (53.6%) decât cea pentru populaţia masculină (46.45%).4.1.1.2. Şomajul înregistrat
În judeţul Călăraşi, rata şomajului înregistrat4
în perioada 2002-2010 are o evoluţie fluctuantă cu o tendinţă descrescătoare în perioadele 2002-2003, respectiv 2006-2007 si o tendinţă crescătoare în
3 Calculate ca procent al populaţiei active civile, respectiv al populaţiei ocupate civile din totalul resurselor de muncă. Resursele de muncă includ populaţia în vârstă de muncă, mai puţin persoanele pensionate anticipat şi cele în incapacitate permanentă de muncă, la care se adaugă salariaţii sub şi peste vârsta de muncă şi alte persoane sub şi peste vârsta de muncă aflate în activitate.4 Rata şomajului înregistrat se calculează ca procent din totalul populaţiei active civile.
perioadele 2004-2005, respectiv 2008 -2010, fiind însă mai mare decât media naţională în perioada 2002-2010, iar față de regiune tendinţa este crescătoare, cu excepţie în anii 2008-2009, când se situează sub rata înregistrată la nivel de regiune. În perioada 2002-2009, rata şomajului înregistrat în judeţul Călăraşi‚ o depăşeşte pe cea agregată la nivel naţional. – v. fig. 4.2 şi Anexa 3. În perioada 2002-2009 rata şomajului a fost mai mică în cazul femeilor decât al bărbaţilor (însemnând că au fost mai puţine femei înregistrate în evidenţele Agenţiilor de ocupare).
Structura şomajului înregistrat pe grupe de vârstă. Şomajul tinerilorLa 31 decembrie 2009,
ponderea şomerilor sub 25 ani din totalul şomerilor înregistraţi la AJOFM Călăraşi era de 14%, mai mică decât cea la nivel regional (15,8%) – v fig. 4.3 și Anexa 3.
În perioada 2004 - 2008, numărul şomerilor sub 25 ani a scăzut în judeţul Călăraşi până la 14,4%, apoi în anul 2009 a crescut la 15.6%, aceiaşi tendinţă înregistrându-se și în rândul şomerilor înregistraţi. Cele mai mari aglomerări ale şomerilor înregistraţi se regăsesc la grupele de vârsta 30-39 ani, respectiv 40-49 ani.4.1.1.3. Şomajul înregistrat de lungă duratăDatele raportate de AJOFM ca şomaj de lungă durată evidenţiază şomerii înregistraţi care au depăşit 12 luni în şomaj, respectiv 6 luni în cazul tinerilor sub 25 ani. Datele din Anexa 3e arată că şomajul înregistrat de lungă durată este mai mare în cazul adulţilor peste 25 ani – la 31.12.2009 acesta având un nivel de 22%, în scădere faţă de 2007 dar totuşi mai mare decât cel înregistrat în anii 2002-2006, în timp ce la tinerii sub 25 ani nivelul este mai mic, de 20,3%, acesta înregistrând o curbă ascendentă, faţă de anul 2002.
4.1.2. Structura populaţiei ocupate pe niveluri de instruire, la nivel regionalTab. 4.1.2. Structura populaţiei ocupate, pe grupe de vârstă şi nivel de instruire, în anul 2009 – Regiunea Sud
Regiunea de dezvoltareNivel de instruire
Total populaţieocupata
(mii
persoane)
din care, în vârstă de muncă (%):
65 ani şi peste (%)
Total grupe de vârstă (ani)
15-64 ani 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64
3. Sud - Muntenia
Total 1445 93,1 9,4 25,1 26,7 19,9 12,0 6,9
Superior 154 98,1 5,1 39,7 23,8 20,0 9,5 1,9
Mediu 882 99,0 9,3 25,7 34,0 21,6 8,4 1,0
Postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 49 98,7 3,1 32,5 24,4 20,9 17,8 1,3
Populaţia ocupată la nivelul Regiunii Sud Muntenia în anul 2009 este de 1159,9 mii persoane din care 57% bărbaţi şi 43% femei. Din punct de vedere al nivelului de instruire ponderea cea
31
Fig. 4.1.1.2.b Sursa: AJOFM Călărași
Fig. 4.1.1.2.a
Fig. 4.1.3a Sursa: INS, Anuarul Statistic (Balanţa Forţei de Muncă - la sfârşitul anilor)
mai ridicată o reprezintă populaţia ocupată cu studii nivel mediu în procent de 61%, urmată de populaţia ocupată cu studii nivel scăzut în procent 28,35%, iar 10,65% reprezintă populaţia ocupată cu studii nivel superior.
4.1.3. Structura populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale Prelucrarea şi analizarea datelor anuale furnizate de INS, pe baza rezultatelor din Balanţa forţei de muncă permit comparaţii la nivel regional şi judeţean a evoluţiei în timp a structurii populaţiei ocupate civile pe principalele activităţi ale economiei naţionale. Similar cu evoluţia PIB şi VAB pe activităţi (v. cap.3), dacă până în 2001 structura ocupării civile la nivelul judeţului era marcată de o pondere mai mare a industriei comparativ cu serviciile, începând cu 2002 se constată o modificare semnificativă a raportului în favoarea serviciilor. Se constată tendinţa de scădere a numărului şi ponderii populaţiei ocupate agricultură, o tendinţă de menţinere în palier a populaţiei ocupate în industrie în paralel cu creşterea în servicii şi în construcţii (v. fig. 4.1.3. a şi b). Totuşi remarcăm valori încă mari ale populaţiei ocupate în agricultură, lucru care coroborat cu alte tendinţe poate să ducă la implicaţii asupra procesului de formare profesională, fie ea iniţială sau continuă. În perioada 2002-2007, din cadrul serviciilor populaţia ocupată a crescut cel mai mult în transport,depozitare, comunicaţii - vezi Anexa 3d. În cadrul industriei, în perioada 2002-2007, populaţia ocupată în industria prelucrătoare a înregistrat cea mai mare scădere. În 2009, pe sectoare mari de activitate, cea mai bine reprezentată este agricultura, sector care totalizează o pondere de 51% din populaţia ocupată civilă la nivelul judeţului, ea fiind urmată de servicii (28,2%). Industria are o pondere de 16,5% iar construcţiile 4,3%.
Comparativ cu structura ocupării la nivel naţional şi regional în 2009, judeţul Călăraşi se remarcă printr-o structură relativ echilibrată.
Agricultura este cel mai reprezentativ sector , peste nivelul regional cu aprox.13 procente și peste nivelul naţional cu 21 procente. În cadrul serviciilor, devenit acum important, judeţul nu depăşeşte nivelul regiunii (31,1% față de 35,1%) și este cu 11,7 procente sub nivelul naţional. Nu se remarcă diferenţe foarte mari pentru activităţile componente în ce priveşte comparaţia între judeţ, Regiune şi nivelul naţional. Sesizăm totuşi că judeţul este în urma Regiunii şi a ţării la Hoteluri şi restaurante, Intermedieri financiare, Tranzacţii imobiliare. La nivel de judeţ, în cadrul serviciilor, cel mai bine se plasează transporturile si comunicaţiile; serviciile publice; tranzacţiile imobiliare. Sectorul construcţiilor din prisma populaţiei ocupate este mai slab reprezentat la nivel de judeţ decât la nivel de ţară sau regiune.
Industria este de asemenea sub media naţională, respectiv regională.
32
4.1.4. Numărul mediu al salariaţilor si al muncitorilor pe activitatea ale economiei naţionale
Urmărind evoluţia numărului de muncitori și salariaţi în anul 2009, la nivelul Regiunii Sud Muntenia se observă că numărul mediu de salariaţi este de 575161 persoane, iar numărul mediu de muncitori este de 358759 persoane (vezi anexa 3 g).
Tab. 4.1.4. Numărul mediu al muncitorilor, pe activităţi ale economiei naţionale – la nivel de secțiune CAEN – Regiunea Sud și județul Călărași
Numar persoaneNr.crt.
Activitatea economică REGIUNEA SUD CĂLĂRAȘI
Total economie 358759 310001 Agricultură, vânătoare şi silvicultură 18578 38742 Industrie din care 185497 123483 Industrie extractivă 14257 914 Industrie prelucrătoare 159746 115455 Energie electrică şi termică, gaze, apă 11494 7126 Construcţii 34909 24317 Comerţ 48164 84708 Transport şi depozitare și comunicații 27446 22269 Hoteluri şi restaurante 8470 70210 Intermedieri financiare 315 6011 Tranzacţii imobiliare si alte servicii 15337 78312 Administraţie publică şi apărare 4253 25313 Învăţământ 4755 75614 Sănătate şi asistenţă socială 12276 248615 Celelalte activităţi ale economiei naţionale 8409 78316 Pescuit şi piscicultură 294 105
Pe activităţi ale economiei naţionale, din numărul total al salariaţilor (575161 persoane), ponderea cea mai mare a salariaţilor se regăseşte în industrie 51,7%, 13,42% sunt ocupaţi în comerţ, 5,17% în agricultură şi 7% în construcţii. Daca urmărim ocupaţia muncitorilor pe activități ale economiei naţionale (358759 persoane) 34%, 15% sunt ocupaţi în comerţ, 4% în agricultură şi 9,73% în construcţii.Dacă la nivelul regiunii din total salariaţi 51,7% sunt ocupaţi în industrie, la nivelul judeţului Călărași din 43985 persoane 26,58 persoane sunt ocupate în industrie, iar 8,86% sunt ocupate în agricultură, cu 3,69% mai mult decât la nivel de regiune, datorită profilului agrar al judeţului. O situaţie similară o putem constata și la nivelul muncitorilor ocupaţi în judeţul Călărași, ponderea muncitorilor în industrie din total muncitorilor ocupaţi fiind de 39,92%, iar a celor din agricultură de 12,49%.
4.2. Informaţii parţiale4.2.1 Analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante
înregistrate la AJOFM Datele furnizate de AJOFM Călărași cu privire la evoluţia locurilor de muncă vacante,
respectiv a numărului de şomeri înregistraţi, dintre care distinct pentru şomerii proveniţi din rândul absolvenţilor, sunt prezentate în Anexa 5. În conformitate cu scopurile analizei, au fost selectate din baza de date a AJOFM acele grupe de ocupaţii/ocupaţii din COR (Clasificarea Ocupaţiilor din România) considerate relevante pentru regiune în raport cu calificările din nomenclatorul de pregătire prin învăţământul profesional şi tehnic. La sfârşitul anului 2010, intrările în şomaj totalizează la nivel judeţean un număr de 4575 intrări la şomeri înregistraţi, din care 254 absolvenţi și 2741 locuri de muncă vacante intrate în evidenţa AJOFM Călărași. Analizele şi concluziile care urmează trebuie privite sub rezerva următoarelor limite metodologice: - locurile de muncă vacante înregistrate la AJOFM se apropie dar nu reflectă integral piaţa muncii (în ciuda obligaţilor legale, nu toate locurile vacante sunt anunţate de angajatori; în general, gradul de cuprindere în evidenţele AJOFM scade cu cât creşte nivelul de calificare şi gradul de specializare a acestora) şi în plus pot exista posibile înregistrări multiple ale aceloraşi posturi (anunţuri de locuri vacante repetate în cazul neocupării).
33
- dificultăţi serioase de corelare între nomenclatoarele din învăţământ şi CORPentru date detaliate la nivelul judeţului, v. Anexa 5. Pentru concluziile relevante la nivel
regional, v. cap. 4.2.1. din PRAI.4.2.1.1 Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul profesional şi liceal tehnologic Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă pare să fie dat de următoarele domenii (în ordinea descrescătoare a numărului de locuri de muncă vacante la nivel judeţean); industrie textilă şi pielărie; mecanică; construcţii; comerţ si electric. Evoluţia diferită a acestor domenii este prezentată mai jos şi sintetizată în tabelul detaliat în Anexa 5. Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii: construcţii si lucrări publice, estetica si igiena corpului omenesc– locuri de muncă în creştere substanţială, şomaj în creştere, dar aceasta mult mai estompată decât cea a locurilor de muncă vacante - balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă. De asemenea avem balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă şi la turism şi alimentaţie publică, unde totuşi numărul de locuri de muncă vacante este în scădere în timp ce numărul şomerilor se plafonează. Datorită anului 2008, intră în rândul acestor domenii şi comerţul care cunoaşte o balanţă locuri de muncă-şomaj pozitivă, înregistrând creşteri atât la numărul şomerilor înregistraţi, dar mai ales la locurile de muncă vacante. Industrie alimentară: Balanţa locuri de muncă-şomeri este negativă.
Mecanica este domeniul care înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri, cel mai mare dintre toate domeniile. Din evoluţia 2004-2010 se desprinde tendinţa de creştere a locurilor de muncă vacante şi de o menţinere la un anumit palier a numărului de şomeri în mecanică - la nivel judeţean. Diferenţa este destul de mare şi este în favoarea şomerilor, dar neconcordanţele existente pe piaţa muncii în domeniu fac ca numărul mare de locuri de muncă să nu poată fi ocupate. Domeniul electric înregistrează o tendinţă de creştere a locurilor de muncă vacante şi una de scădere a numărului de şomeri, care se îndreaptă către o echilibrare evidentă şi în anul 2010. În industria textilă şi a pielăriei locurile de muncă sunt în evidentă creştere, dar care reprezintă totuşi un procent important din totalul locurilor vacante şi un şomaj cu o evoluţie uşor oscilantă, cădere un palier, cu tendinţa de echilibrare a balanţei locuri vacante-şomaj, aceeaşi situaţie se prezintă şi la analiza făcută în anul 2010. Domeniul materialelor de construcţii, tendinţă de creştere în 2010 atât pentru şomeri cât şi pentru locurile de muncă vacante. Balanţa locuri de muncă – şomaj este negativă. Numărul de înregistrări în şomaj al absolvenţilor din aceste categorii este încă mic.
Tab. 4.2.1.1. Analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru ÎPT
Domeniul de pregătire -ruta prog.
Tend
inţă
lo
curi
mun
că
vaca
nte
Tend
inţă
şo
mer
i
Dife
renţ
ă lo
curi
vaca
nte-
şom
eri Ocupaţii / grupe de ocupaţii relevante
(prin nr. de locuri de muncă vacante
în cadrul domeniului)
Construcţii, instalaţii şi lucr. publice ↑ ↑ (+)
Zidari, Dulgheri, Zugravi, Instalatori, Constructori în beton armat şi asimilaţi, Mozaicari, Faianţari, ParchetariOBS. Sector caracterizat prin fluctuaţii sezoniere
Comerţ ↑ ↑ (+)Vânzători, Agenţi comerciali şi mijlocitori de afaceri, Agenţi în activitatea financiară şi comercială
Turism şi alimentaţie publica ↓ ↔ (+)
Ospătari şi barmani, Bucătari, Patiseri, Cofetari, Valeţi, cameriste si însoţitori
Industrie alimentară ↓ ↓ (-)Măcelari si alţi lucrători in prel. cărnii si peştelui ; Operatori la maşinile de fabricare a pâinii, paste făinoase, prod. Patiserie; Brutari
Mecanică↑ ↔ (-)
Prelucrători prin aşchiere Constructori montatori structuri metalice Sudori şi debitatori autogeni Lucrători la maşini de polizat, rectificat si
ascuţit Mecanic auto Operatori la liniile de montaj automat
Industrie textilă şi pielărie
↓ ↔ (≈) - Lucrător în fabricarea pielii şi fabricarea încălţămintei - Lucrători în ind. textilă şi confecţii
34
- Operatori la maşini utilaje si instalaţii din industria încălţămintei - Operatori la maşini si utilaje pentru industria confecţiilor - Operatori la maşini de ţesut si tricotat
Fabricarea prod.lemn ↓ ↑ (≈)
Meseriaşi şi lucrători în tratarea şi prelucrarea lemnului; Operatori la instalaţiile de prelucrare a lemnului si fabricare a hârtiei
Electric ↑ ↓ (≈) Electricieni montatori si reparatori de linii electrice aeriene si subterane; Electricieni in construcţii; Electrician auto
Electromec. ↓ ↓ (-)
- Electromecanici montatori si reparatori de aparate si echipamente electrice si energetice; Electromecanici montatori si reparatori de instalaţii telegrafice si telefonice; Operatori la instalaţiile de producere a energiei si tratare a apei
Nr. locuri de muncă vacante, nr. şomeri: ↑ creştere, ↓ scădere, ↔ aprox. constantDiferenţă locuri vacante-şomeri: (+) surplus comparativ; (-) deficit comparativ; ≈ tendinţă de echilibrare.
Referitor la analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru liceul tehnologic putem desprinde dinamica pozitivă a ocupaţiilor relevante pentru profilul servicii cu tendinţă de creştere evidentă a locurilor de muncă mai mare decât creşterea numărului de şomeri la nivel de judeţ. Profilul se bucură de o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri. Profilul tehnic a înregistrat creşterea locurilor de muncă în paralel cu creşterea şomajului. Ecartul între cele 2 categorii urmărite rămâne în ultimii 3 ani aproximativ constant. Balanţa locuri de muncă-şomeri este deficitară. Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM mai ales în cazul locurilor de muncă vacante. 4.2.1.2. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul postlicealPentru şcoala postliceală, la marea majoritate a domeniilor se constată o creştere mai mare a numărului de şomeri faţă de cel al locurilor de muncă vacante, rezultând în cea mai mare parte balanţe negative. Ca și amploare a solicitărilor de forţă de muncă se desprind domeniile: economic; servicii; sănătate şi asistenţă pedagogică unde balanţa este pozitivă şi mecatronică şi informatică. Pentru judeţ tendinţa generală este de creştere a locurilor de muncă în paralel cu creşterea numărului de şomeri, care are o amploare ceva mai mică. Balanţa locuri de muncă-şomeri are o tendinţă de echilibrare. Cel mai mare deficit de forţa de muncă pare a se manifesta în domeniile: economic; servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică. 4.2.1.3. Principalele constatări din analiza evoluţiei la nivelul ocupaţiilor relevante pentru învăţământul superiorPentru învăţământul superior, dintre grupele de ocupaţii cu număr semnificativ de locuri de muncă vacante la nivelul judeţului Călărași, se desprind cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă şi cu o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri: inginerii constructori, inginerii electronişti în transporturi, poştă şi telecomunicaţii, economiştii (exclusiv specialişti statisticieni şi cei din sistemul financiar-bancar), specialiştii în informatică, specialiştii în administraţia publică, inginerii mecanici. La aceştia se adaugă juriştii care prezintă o tendinţă de creştere a locurilor de muncă în paralel cu scăderea numărului de şomeri, dar cu balanţă negativă locuri de muncă-şomeri (cu o uşoară tendinţă către echilibrare).
4.2.2. Evoluţiile recente ale şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM (aspecte critice în contextul crizei economice şi financiare)
4.2.2.1 Analiza din punct de vedere al structurii comparative şomaj - locuri de muncă vacante - evoluţia lunară, în perioada octombrie 2009 - februarie 2010 în contextul crizei economice şi financiareSe observă că numărul şomerilor înregistraţi creşte evident în lunile studiate, el variind de la 8236 (octombrie anul 2009) la 10619 la sfârşitul lunii februarie 2009, totuşi în evidenţele AJOFM Călărași creşte sensibil numărul şomerilor în plată. În paralel cu aceasta stocul locurilor de
35
muncă vacante surprins la sfârşitul fiecărei luni, este în creştere în intervalul studiat, ajungând de la 397 în octombrie 2009 la 231 în februarie 2010. Valoarea raportului între numărul de locuri vacante şi stocul şomerilor înregistraţi, cunoaşte variaţii, de la 4.82% cât era în octombrie, la valoarea de 2.8% în februarie 2010. La nivelul lunilor octombrie 2009 –februarie 2010, cele mai multe locuri de muncă vacante erau oferite pentru următoarele ocupaţii: lucrător comercial, confecţioner asamblor articole textile, bucătar, ospătar, şofer maşină de mare tonaj, lăcătuş mecanic. Cel mai bun raport locuri vacante / număr de şomeri, luat ca exemplificare la nivelul lunii februarie 2008 se întâlneşte pentru următoarele ocupaţii: fierar betonist, lucrător comercial, sudor, şofer, confecţioner asamblor articole din textile, electrician de întreţinere şi reparaţii, tâmplar universal. În valoare absolută, cel mai mare număr de şomeri înregistraţi este întâlnit la cei care provin din rândul muncitorilor necalificaţi, după care se întâlnesc următoarele ocupaţii: zidar-pietrar, dulgher, sudor, lăcătuş mecanic, mecanic agricol, strungar universal, vânzător, mecanic auto, electrician întreţinere şi reparaţii, brutar, patiser, lucrător comercial, tâmplar universal, tehnician mecanic, frezor universal, croitor, agent securitate, şofer, filator, operator confect. Ind. imbracaminte, ţesături, tractorist, maşinist la maşini pentru terasamente. Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi, cât şi la stocul lunar locurilor de muncă vacante, desprindem următoarea concluzie care poate părea paradoxală, aceea că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificative atât la locurile vacante, cât şi la şomajul înregistrat. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta, la locul de muncă nu se poate realiza o negociere echilibrată a acesteia care să fie acceptată de ambele părţi (angajator - solicitant de loc de muncă).4.2.2.2 Analiza distribuţiei teritoriale în judeţ a numărului de intrări în şomajul înregistrat la Agenţia de ocupare a forţei de muncă şi ponderea disponibilizărilor de personal în acesteaCuantificarea intrărilor în şomaj şi evidenţierea separată a intrărilor provenite din disponibilizări de personal, este redată în ANEXA 5. Observând nivelul intrărilor în şomaj şi cât din ele reprezintă intrări prin disponibilizarea de personal, desprindem concluzia că fenomenul concedierilor capătă o amploare foarte mare în intervalul noiembrie 2009-februarie 2010. La nivel judeţean, din punct de vedere al ocupaţiilor care au făcut în cea mai mare măsură obiectul concedierilor în perioada analizată, am încercat să surprindem evoluţia în timp a numărului acestora şi prezentăm în continuare, începând cu luna octombrie, ocupaţiile cele mai afectate. Cele care au făcut obiectul celor mai multe disponibilizări au fost – lăcătuş mecanic, vânzător, confecţioner asamblor articole din textile, mecanic auto, mecanic agricol, strungar universal, electrician de întreţinere şi reparaţii, sudor, şofer autoturisme şi camionete, şofer maşină de mare tonaj, betonist, tâmplar universal, croitor, operator chimist la fabricarea lacurilor şi vopselelor, ospătar. Este evidentă tendinţa de reducere de personal din industria prelucrătoare, afectaţi în special fiind cei cu pregătire în domeniul mecanic (prelucrători prin aşchiere, sudori, lăcătuşi mecanici). De asemenea, au fost afectate şi construcţiile, respectiv agricultura, aici suprapunându-se şi efectul sezonier. Nu a fost ferit nici comerţul şi nici industria confecţiilor. Ca ocupaţii cu studii superioare se evidenţiază pentru această perioadă, inginerii chimişti şi inginerii mecanici. Pentru cei cu studii superioare totuşi, numărul intrărilor în şomaj este destul de mic. Nu am amintit de numărul foarte mare de concediaţi din rândul muncitorilor necalificaţi (cea mai mare pondere în totalul disponibilizărilor), afectarea de disponibilizări a acestor categorii nefăcând decât să întărească ideea că un nivel scăzut de calificare şi educaţie, mai ales în condiţii de criză reprezintă cel mai mare impediment în a păstra sau găsi un loc de muncă. 4.2.2.3 Analiza distribuţiei teritoriale în Regiune şi pe tipuri de activităţi din economia naţională (CAEN) a numărului de concedieri colective preconizate în perioada 2009- 2010, determinate de criza economico-financiară
În contextul în care se plasează la momentul actual economia naţională şi implicit și cea regională sau judeţeană, au loc reduceri de personal la agenţii economici, fenomen început la sfârşitul anului 2008 și care a conţinut cu o mare amploare. În anul 2009 au fost anunţate 1970 disponibilizări colective, din care efectiv 1524 concedieri. În anul 2010 au fost anunţate 1076 disponibilizări colective, din care efectiv 977. Urmărind domeniile ce reprezintă activităţile din economia naţională, clasificate conform nomenclatorului “CAEN” am desprins următoarea situaţie ce le prezintă pe cele mai afectate de concedieri: Tab. 4.2.2.3 Analiza distribuţiei teritoriale în Regiune a numărului de concedieri colective
36
Cod CAEN Denumire activitate 2009 2010
84 Administraţie publică si apărare 235 21223 Producţia de minerale nemetalice 360 4001 Agricultura 48 74
4.2.3. Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt (anchete)4.2.3.1. Anchete în întreprinderi - martie 2007 (Phare TVET 2004)
În luna martie 2006, Asistenţa tehnică a programului Phare TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), în colaborare cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat o anchetă în rândul angajatorilor, pe un eşantion de 3022 de întreprinderi selectate din toate cele 8 regiuni. Dintre acestea, eşantionul pentru Regiunea Sud Muntenia a cuprins un număr de 320 de întreprinderi totalizând un număr de 30888 salariaţi. Deşi mărimea eşantionului abordat prin anchetă limitează reprezentativitatea acestuia la nivel judeţean, se pot desprinde următoarele tendinţe relevante pentru judeţul Călărași:
Studiul regional realizat de către asistenţa tehnică a proiectului s-a bazat în principal pe sondaje aplicate întreprinderilor, realizat în luna martie 2007. Numai 0,6 la sută din toate întreprinderile din judeţ au fost vizitate, reprezentând 7,2 la sută din totalul forţei de muncă ocupate. Mărimea eşantionului este, prin urmare, mică, nereprezentând mai mult de o mică parte din totalul pieţei muncii pe care se presupune că o reprezintă. Din motive evidente, se va recomanda construcţia unei reţele mai solide de întreprinderi, pentru a informa sectorul public despre tendinţele şi dezechilibrele pieţei muncii.
Aceasta poate fi si explicaţia pentru apariţia unei tendinţe de diminuare a forţei de muncă în construcţii (din acest studiu), deşi acest sector ştim că se afla la acel moment în continua expansiune. Este imperios necesară pregătirea de forţă de muncă în domeniul construcţiilor, fie prin formarea iniţiala, la nivelul învăţământului profesional și tehnic, fie prin formarea profesională continuă, realizată de către furnizorii de formare profesională acreditaţi. Conform acestor anchete, judeţul Călărași a cunoscut un flux brut al forţei de muncă vis-a-vis de forţa de muncă ocupată curentă de 3,1% la sută (fata de 9,5 % la nivel regional), ceea ce tinde să arate o dinamică modestă a pieţei muncii - Autorii studiului apreciază că dinamica medie în țările UE cu o piaţă a muncii matură este de 15% pe an, iar un flux de forţă de muncă sub 10% indică o piaţă a muncii cu o flexibilitate redusă.
Conform acestor studii, judeţul Călărași se poate aştepta la o diminuare generală a forţei de muncă ocupate de aproximativ 11,9 la sută în sectoarele alese într-un interval de 12 luni. Diminuarea forţei de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele Comerţ, Sectorul Public, Agricultură şi Construcţii, unde scăderea aşteptată din Sectorul Public constituie suma întregii descreşteri a forţei de muncă ocupate (în cifre absolute). Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare, Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante. Descreşterea forţei de muncă ocupate pare să aibă loc în primele 6 luni.Tendinţele din cadrul sectorului Construcţii arată semne diverse de variaţii sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni, care se dovedeşte a se transforma într-o creştere uşoară a forţei de muncă ocupate pe termen lung. Se pare că multe întreprinderi din cele care care au participat la sondaj au cunoscut dificultăţi în recrutarea forţei de muncă necesară. Aproape toate sectoarele s-au confruntat cu lipsa forţei de muncă într-o măsură care tinde să devină insuportabilă pentru întreprinderi. Cea mai semnificativa lipsă a forţei de muncă pare să fie în sectorul “Textile, pielărie, munci înrudite, tăietori”. Această ocupaţie pare să fie slab calificată şi prost plătită. În general, studiul arată în continuare că nivelurile de calificare diferă de-a lungul sectoarelor economice, în deplin acord cu aşteptările noastre. De exemplu, fracţiunea nivelului 5 cu angajaţi în : TRANSPORT SI DEPOZITARE, POȘTĂ ȘI TELECOMUNICAȚII, ACTIVITĂȚI FINANCIARE, BANCARE ȘI DE ASIGURĂRI este mare şi relativ joasă în AGRICULTURĂ; ENERGIE; TRANZACTII IMOBILIARE, ÎNCHIRIERI ȘI ACTIVITĂȚI DE SERVICII PRESTATE ÎN PRINCIPAL ÎNTREPRINDERILOR. Ca și nivel de calificare a angajaţilor cuprinşi în sondaj, se observă că la nivel de judeţ, cei mai mulţi au nivelul 1 de pregătire (33,3%), urmaţi de cei cu nivelul 3 - (27.3%).Din motive evidente, apar diferenţe majore între sectoare în privinţa angajărilor de absolvenţi de şcoli profesionale IPT. Studiul arată că în ce priveşte concentrarea întreprinderilor care
37
recrutează noi absolvenţi aceasta este mai mare în Industria Prelucrătoare şi Comerţ. Totuşi, noii absolvenţi IPT sunt, în special, obişnuiţi pentru întreprinderile din sectorul Imobiliare. 4.2.3.2 Anchete în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2006, INSCMPS În primul semestru al anului 2006, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale în parteneriat cu Centrul de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) a realizat un studiu pe bază de anchete în rândul angajatorilor şi al salariaţilor având ca obiectiv evaluarea cantitativă şi calitativă a deficitului de calificări la nivel naţional şi regional. Ancheta s-a realizat ca activitate a proiectului „Proiecţia ocupării şi a deficitului de calificări pe termen scurt şi mediu” contractat cu Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică. Principalele constatări relevante pentru Regiunea Sud Muntenia, respectiv Călărași sunt următoarele.Ancheta în rândul angajatorilor (13-24 februarie 2006) – eşantion de firme considerat de autori reprezentativ la nivel naţional şi regional, din punct de vedere al structurii firmelor pe clase de mărime, mai puţin pe structura activităţilor din economie. În cadrul acestui studiu, din Regiunea Sud Muntenia au fost investigate 155 firme, la care își desfăşurau activitatea 12287 salariaţi (la 31.12.2005), rezultând o media a numărului de salariaţi de 79,3. Distribuţia salariaţilor pe grupe de vârsta, la sfârşitul anului 2005 arata că cel mai mare număr de salariaţi era cuprins la grupa de vârsta 25-39 ani, cu 42,4% din totalul salariaţilor, la polul opus situându-se categoria celor care depăşesc 50 ani. Categoria celor mai tineri(sub 25 ani), reprezenta 16,6% din totalul salariaţilor. Dintre firmele intervievate (155) un număr de 116 au angajat personal în 2005, ceea ce reprezintă o pondere de 74.8%. La nivel de regiune, cele mai avantajate au fost persoanele între 25 -39 ani în procent de 50,7%, urmate de persoanele mai mici de 24 ani în procent de 23,9 %. Pentru persoanele mai mici de 24 ani, situaţia în Regiunea Sud Muntenia este apropiată de media regiunilor implicate în sondaj (23.9% față de 24.1%). Cele între 40-49 ani se regăseau în proporţie de 17,4%, iar persoanele de peste 50 ani în procent de numai 7,9%. Analizând, pentru judeţele din Regiune, Călăraşi cu 27.2% are o situaţie favorabilă faţă de alte judeţe, fiind puţin mai bine situată şi decât media regională. În judeţul Călăraşi, proporţia unităţilor economice care au angajat personal în cursul anului 2005, în total agenţi economici intervievaţi a fost de 80 %. Pe domenii de exercitare a profesiei, la nivel regional, distribuirea în ordine descrescătoare a numărului de personal angajat se prezintă astfel: textil –pielărie, servicii, agricultură, construcţii şi lucrări publice, mecanic. La nivelul judeţului Călăraşi, domeniile de exercitare a profesiei pentru care în decursul anului 2005 s-au făcut cele mai multe angajări au fost următoarele: servicii; mecanic; turism –alimentaţie; textil-pielărie; electric. În ceea ce priveşte deficitul de calificări, s-au făcut investigaţii la nivel naţional pentru 1200 firme, pentru care la circa 7% dintre ele s-au depistat posturi libere, rămase neocupate pentru mai mult de 3 luni, în anul 2005. Pentru Regiunea Sud, aceasta valoare a fost de 7.7%. Raportându-ne numai la numărul de posturi libere pentru mai mult de 3 luni în intervalul de timp analizat, Regiunea Sud avea una dintre cele mai bune situaţii, cu doar 48 posturi libere față de un total pentru toate regiunile studiate, care însumau 766 astfel de posturi. La momentul anchetei, rămăseseră libere numai 18 posturi pentru Regiunea Sud Muntenia, aceasta fiind cea mai favorabilă situaţie (totalul posturilor în cele 8 regiuni analizate fiind 422). În judeţul Călăraşi nu s-au găsit cu ocazia acestei anchete posturi libere pentru o perioada mai mare de 3 luni. S-a cerut firmelor să răspundă la interogarea „în ce fel corespunde încadrarea salariaţilor cu pregătirea profesională”, existând variantele de răspuns „toţi”, „majoritatea „, mai puţin de jumătate”, „nici unul”, și „nu ştiu”. Față de o medie generală de 36.7, respectiv 42.9 pentru variantele care arătau că încadrarea salariaţilor s-a făcut conform cu pregătirea profesionala , Regiunea Sud Muntenia înregistra valori de 35.5%, respectiv 41.3%, deci mai mici față de alte regiuni. Referitor la nivelul aptitudinilor tehnice, firmele interogate apreciază că, pe o scară de la 1 la 10, acesta se situează pentru Regiunea Sud la 8,3 pentru salariaţii cu pregătire medie și la 9 pentru salariaţii cu pregătire superioară, valori identice cu media la nivel naţional.
Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurtAsupra evoluţiei numărului de salariaţi pe termen scurt (6 luni /1 an), s-au pronunţat angajatorii cuprinşi în eşantion. Se poate remarca un optimism privitor la o dinamica pozitivă a numărului de salariaţi, atât la nivel naţional ( unde 39,7%, din angajatori estimează creşterea numărului de salariaţi), cât și la nivelul Regiunii Sud Muntenia (valoarea este mai mare, 45,2%). La nivel Regional, alături de cei 45,2 % care prevăd o creştere a numărului salariaţilor, 29,7% dintre angajatorii chestionaţi consideră că efectivele de salariaţi nu vor crește, iar 25,2% nu pot răspunde la aceasta întrebare. Rezultă un grad satisfăcător de încredere în privinţa evoluţiei
38
numărului de salariaţi. La nivelul judeţului Călăraşi, firmele intervievate asupra dinamicii numărului de salariaţi în anul 2006, au răspuns în varianta optimistă („vor crește numărul salariaţilor”) în proporţie de 59%, mai mare decât valoarea rezultată pentru nivelul naţional (39,7%). Nivelul cu care se previzionează creşterea numărului de salariaţi pentru anul 2006 față de 2005 –în decurs de 6 luni- este de 14,1% la nivel naţional, în timp ce la nivelul Regiunii Sud Muntenia, acesta era cu un procent mai ridicat (15,1%). Pentru judeţul Călăraşi acest parametru este de 14%, determinat de 8 firme „optimiste”. Sondajul arată o creştere la nivel Regional, de la un număr de 4907 salariaţi, la 5646 salariaţi, lucru ce s-ar fi realizat la nivelul a 70 firme. Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipează la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal, în special pentru: comerţ; servicii; turism și alimentaţie; construcţii; textila-pielărie situaţie foarte apropiată de cea valabilă pentru judeţul Călăraşi.
În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale (INCSMPS) a realizat şi o anchetă în rândul firmelor, complementară informaţiilor furnizate de prognozele realizate pe termen mediu şi lung.
Obiective operaționale: Cunoaşterea cererii de forţă de muncă pentru absolvenţii de învăţământ
profesional şi tehnic la nivel naţional şi regional pe termen scurt - accentul este pus, în acord cu evoluţiile metodologice realizate la nivel european, pe informaţii “calitative” ale cererii de absolvenţi de IPT (nivel de educaţie, experienţă anterioară în muncă, principalele cunoştinţe şi competenţe, etc.) şi secundar pe informaţii de tip “cantitativ” (“care va fi cererea de absolvenţi de ÎPT în sub-sectorul X ”;
Evaluarea decalajului de calificare la nivelul proaspăt absolvenţilor (persoane care au absolvit în ultimele 12 luni un nivel/ciclu educaţional)
Dimensiune eșantion previzionat: cca. 3700-3800 de firme (la nivel naţional), cu eşantioane regionale de cca. 450-500 de firme,
Dimensiune eșantion realizat: 3836 de firme (la nivel național), cu
Fig. 4.2.3.2.a. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor ş i salaria ţ ilor 2011, INSCMPS eșantioane regionale între 460 (SV) și 510 (BI) firme, Reprezentativitate: - Eroarea tolerată la nivel naţional: ±1.55% la un nivel de încredere de 95%;- Eroarea tolerată la nivel regional: ±4.4% la un nivel de încredere de 95%
Estimări cu privire la următoarele 6 și 12 luni pe regiuni de dezvoltare
39
Rata locurilor de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare
Fig. 4.2.3.2.b. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS
REGIUNEA SUD MUNTENIA – RATA LOCURILOR DE MUNCĂ VACANTE
Fig. 4.2.3.2.c. Sursa: Ancheta în rândul angajatorilor şi salariaţilor 2011, INSCMPS
Se anticipează o creștere a numărului de salariați în următoarele 12 luni pentru industria textilă și confecții, grădinari și cultivatori și personal de serviciu din hoteluri și birouri.
Ancheta în rândul salariaţilor (1239 subiecţi din 113 firme - eşantion stratificat de firme pe două dimensiuni: regiune şi cod CAEN) realizată în cadrul proiectului mai sus menţionat în perioada 1-20 aprilie 2006, a permis următoarele concluzii valabile la nivel naţional, pe care ne permitem să le considerăm valabile și la nivelul Regiunii Sud Muntenia, respectiv judeţului Călăraşi:
Uzura şi atrofierea calificărilor Salariaţii cu nivel de educaţie primar şi mediu sunt cei mai expuşi uzurii calificărilor
(erodare în timp a cunoştinţelor, competenţelor şi abilităţilor profesionale) Tinerii sunt cei mai expuşi atrofierii calificărilor din perspectiva faptului că peste un sfert
dintre ei nu sunt încadraţi pe posturi adecvate (pierderea unor competenţe sau abilităţi din cauza neutilizării lor pentru o perioadă)
Supra-calificare / sub-calificare faţă de nivelul postului Peste 20% dintre salariaţi se confruntă cu incompatibilitate semnificativă între pregătirea
lor profesională şi cerinţele postului. Agricultura este sectorul în care fenomenul angajării sub calificarea deţinută este cel mai
prezent (datorită transferului de mase mari de populaţie salariată calificată din alte domenii).
Sectoarele din zona serviciilor - hoteluri şi restaurante, comerţ şi intermedieri financiare şi imobiliare se află deasupra mediei naţionale în privinţa salariaţilor încadraţi pe posturi ce necesită calificare mai înaltă.
40
Practicarea calificării obţinute în şcoală: Mai puţin de jumătate dintre salariaţi mai practică în calificarea obţinută în şcoală. Mai puţin de un sfert şi-au schimbat meseria pe parcursul carierei (mobilitate
profesională – fenomen dezirabil în cazul unei forţe de muncă flexibile care răspunde evoluţiilor pieţei).
O treime dintre salariaţi nu şi-au practicat niciodată calificarea cu care au ieşit din şcoală, fie pentru că nu şi-au găsit un loc de muncă în calificarea obţinută în şcoală, fie ca nu au fost atraşi către aceasta din propria convingere.
50% dintre tinerii sub 30 ani nu au practicat niciodată în calificarea cu care au ieşit din şcoală.
Cca. 60% dintre cei cu studii superioare nu practică în calificarea cu care au ieşit din şcoală pentru că nu şi-au găsit loc de muncă potrivit calificării lor.
Mobilitate între domenii de calificare: Domeniul cu cele mai multe ieşiri din ocupare: mecanic Domeniile cu cele mai multe intrări în ocupare: comerţ şi servicii Domeniul cu cele mai multe mişcări în interior: textile şi pielărie Ocupaţiile văzute de respondenţi având cea mai mare căutare pe piaţă sunt din
domeniile: electromecanică, construcţii, electronică şi automatizări Schimbări la locul de muncă
20% dintre salariaţi s-au confruntat cu schimbări semnificative la locul de muncă de natură tehnologică şi organizaţională.
Industria extractivă şi prelucrătoare, precum şi transportul şi depozitarea indică cele mai mari schimbări tehnologice.
Intermedierile financiare, imobiliare şi hoteluri sunt caracterizate de cele mai mari schimbări organizatorice.
Cele mai multe schimbări în cerinţele posturilor sunt indicate de salariaţii firmelor din zona serviciilor.
Modalităţile de instruire la schimbarea locului de muncă 70% dintre salariaţi nu au avut acces la formare în ultimii 5 ani, dintre care 50% nu au
urmat niciodată un curs de formare profesională Aproape 70% dintre cei care îşi schimbă meseria, dobândesc noile calificări prin
calificare la locul de muncă şi auto-instruire. Aceste forme de calificare nu reprezintă forme instituţionalizate care să ofere o recalificare de calitate – este afectată performanţa individuală.
Instruirea pentru noile tehnologii Peste 20% dintre salariaţi nu beneficiază de nici un fel de formare pentru noile tehnologii
introduse la locul de muncă, pentru o treime din salariaţi, instruirea este asigurată de furnizorii de echipamente, iar 20% sunt instruiţi la locul de muncă. În aceste condiţii se poate aprecia că eficienţa investiţiei în noile tehnologii este redusă.
4.2.3.2.1 Anchete implementate de către Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă a judeţului Călărași, la agenţii economici din judeţ -2008 şi 2009
Începând cu anul 2007, la exerciţiul de actualizare a documentelor PRAI și PLAI, s-a încercat independent de echipa asistenței tehnice a programului PHARE TVET 2004 (WYG Internaţional LTD), implementarea unor anchete la nivelul agenţilor economici, de către AJOFM-urile din Regiune. Anchetele au fost în 2007 şi 2008 structurate pe baza unor chestionare (elaborate cu îndrumarea specialiştilor din învățământ). Chestionarele aplicate la nivelul AJOFM-urilor în anul 2009, au fost de forma unui model simplificat, elaborat de către ANOFM, derulat în paralel cu un alt tip de chestionar aplicabil şomerilor indemnizaţi, şi sunt aplicate în scopul fundamentării unui necesar de formare profesională, în paralel realizându-se şi intervievări ale şomerilor aflaţi în plată. Astfel, în 2009 au fost intervievaţi în judeţul Călăraşi 449 agenţi economici (față de 421 sondaţi în 2008 şi 381 în 2007), din care numai 125 (27,8%) sunt dispuşi să angajeze personal. Aceşti angajatori ofereau în intervalul ianuarie-martie 2009, 816 locuri de muncă, din care 29 pentru studii superioare, 24 pentru studii medii, 763 fiind pentru cei cu pregătire de nivel de bază sau inferior. Se observă că deşi numărul agenţilor economici chestionaţi în 2009 este apropiat de cel din 2008, numărul locurilor de muncă ce pot fi puse la dispoziţia solicitanţilor a scăzut de la 4947 la 816, ceea ce spune foarte mult despre capacitatea angajatorilor de a
41
prevedea sfârşitul şi efectele crizei economico-financiare. Din analiza locurilor de muncă ce pot fi oferite de angajatorii care au răspuns la chestionare în anul 2009, locuri ce necesită o pregătire pretabilă absolvenţilor de învăţământ profesional, se desprind ca domenii de pregătire avantajate: mecanica; construcţiile și lucrările publice; turism și alimentaţie publică; agricultura. Ocupaţiile cel mai des întâlnite în răspunsuri - confecţioner asamblor articole din textile, vânzător, dulgher, zidar, fierar betonist, lăcătuş mecanic. Ocupaţiile solicitate de angajatorii chestionaţi, pentru cei cu studii medii, vizează în principal sfera serviciilor (mai ales medicale). Am remarcat că faţă de anul 2008, ca si ocupaţii care erau frecvent cerute de angajatori, în 2009 acestea înregistrează o scădere considerabilă a solicitărilor. Acestea sunt: laminorist, mecanic auto, prelucrător prin aşchiere (strungar, frezor, rectificator), electrician constructor, instalator instalaţii încălzire centrală, tâmplar universal, confecţioner produse electrotehnice, electronist aparate şi echipamente de automatizări, lucrător hotelier. Remarcăm că, în continuare nu s-a realizat un echilibru între cerere şi ofertă şi o negociere a acestora, în domeniul prelucrării articolelor din textile, unde apar cele mai multe înregistrări la solicitările din partea angajatorilor. Pentru ocupaţii cu studii superioare, la chestionările din 2009 s-au înregistrat puţine solicitări.
4.2.4. Proiecţia cererii şi ofertei de locuri de muncă pe termen mediu (2013-2020)În 2011, Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale
(INCSMPS) a realizat, Studiu previzional privind cererea de formare profesională la orizontul 2013 şi în perspectiva 2020. Studiul a fost realizat de către INCSMPS în calitate de partener în cadrul Proiectului strategic cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 „Corelarea ofertei educaţionale a învăţământului profesional şi tehnic cu cerinţele pieţei muncii”, proiect al cărui lider de parteneriatb a fost Centrul Național de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic.
Proiecţia cererii de forţă de muncă şi a cererii de formare profesională pe termen mediu şi lung a fost realizată utilizând o metodologie similară cu cea utilizată de Universitatea Cambridge în modelul de prognoză utilizat de CEDEFOP, dar prezintă unele abordări inovative generate de gradul mult mai mare de detaliere a informaţiilor dorite.
Astfel, s-a realizat o proiecţie a cererii potenţiale de forţă de muncă (definită ca cererea de forţă de muncă rezultată din dinamica economică - descrisă prin indicatori ai investiţiilor brute interne şi extrene şi ai valorii adăugate brute) de-a lungul orizontului de prognoză. Cererea potenţiala reprezintă nivelul estimat ca necesar, in termeni de populaţie ocupata, conform previziunilor economice. Acest nivel va fi satisfăcut când numărul persoanelor efectiv ocupate este egal cu nivelul estimat ca necesar de populaţie ocupata; in celelalte cazuri vom avea un deficit sau un excedent fata de necesarul de populaţie ocupata. Cererea potenţială nu trebuie considerată ca cerere efectivă. De asemenea , nu trebuie confundată cu populaţia ocupată (deşi are valori aparent identice sau apropiate faţă de aceasta). Cererea potenţială estimează necesarul de populaţie ocupată, însă evoluţia populaţiei efectiv ocupate depinde nu numai de evoluţiile economiei ci de o multitudine de alţi factori, in primul rând demografici, migraţie etc. Pentru estimarea ei s-a utilizat o tehnică de modelare econometrică.
A fost estimată şi cererea înlocuită (definită ca număr de locuri de muncă rezultate din retragerea participanţilor la activitatea economică ca urmare a pensionărilor). Este de menţionat că cererea înlocuită este o variabilă intermediară, astfel încât valorile ei nu descriu decât evoluţii ale unor structuri economice trecute. Mai mult, lipsa unor informaţii detaliate cu privire la structura pe vârste a populaţiei ocupate a făcut ca estimarea să fie făcută pe grupe de vârstă şi în ipoteze care induc un anume grad de eroare al estimării. Prin urmare, aceste estimări trebuie privite cu rezerve.
Utilizând cele două variabile (cererea potenţială şi cererea înlocuită) s-a estimat cererea agregată de forţă de muncă pentru anul 2013 şi s-a extins prognoza pentru orizontul 2020.
Analizând informaţiile cu privire la dinamica cererii potenţiale (măsura creării sau distrugerii de locuri de muncă în viitor) şi a cererii înlocuite s-au estimat locurile de muncă disponibile, in ipotezele de calcul al celor două variabile. Acest indicator poate lua valori pozitive dacă există cerere potenţială sau dacă aceasta indică distrugere de locuri de muncă dar nivelul cererii înlocuite este mai mare decât distrugerea de locuri de muncă.
42
Modelul econometric macroeconomic utilizat pentru estimarea cererii de forţă de muncă la nivel naţional a utilizat serii de date de la Institutul Naţional de Statistică, pentru perioada 2000-2088 privind:
- populaţia ocupată în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea investiţiilor brute în bunuri corporale în activităţi ale economiei naţionale
(diviziuni CAEN REV1)- valoarea adăugată brută în activităţi ale economiei naţionale (diviziuni CAEN REV1)- valoarea costului mediu lunar al salariaţilor în activităţi ale economiei naţionale
(diviziuni CAEN REV1)Proiecţia cererii de forţă de muncă și a cererii de formare profesională pe termen
mediu şi lung a fost realizată în trei tipuri de scenarii: Scenariul MODERAT a fost construit pe baza următoarelor ipoteze:
- evoluţia valorii adăugate brute (VAB) conform prognozelor Comisiei Naţionale de Prognoză (Prognoza de primăvară 2011) pentru perioada 2011-2013- pentru perioada 2014 – 2020 s-a presupus următoarea evoluţie a valorii adăugate brute: un ritm anual de creştere în industrie de 1.0325, un ritm de 1.0305 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.0165 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2012). S-a considerat că în cadrul fiecărei ramuri, diviziunile componente urmează evoluţia ramurii. S-a optat pentru alegerea pentru perioada 2014-2020 a unor ritmuri de creştere a VAB inferioare anului 2013 deoarece s-a dorit luarea în considerare a prezumtivei crize economice pe care specialiştii o previzionează după anul 2013. - pentru evoluţia Costului forţei de muncă pentru anii 2009 şi 2010 s-a ţinut cont de valorile reale publicate de Institutul Naţional de Statistică, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere constant şi egal cu 1.015. - pentru evoluţia Investiţiilor brute s-a pornit de la ritmul de scădere anual pentru 2009 (0.76) pe total industrie calculat din datele de la INS - tempo online. În lipsa altor informaţii s-a considerat că această scădere a fost înregistrată identic la nivelul fiecărei diviziuni CAEN. Pentru perioada 2010 – 2020 s-a estimat trendul liniar al variabilei pe baza datelor observate pe întreaga perioadă de analiză. Scenariul OPTIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.1 faţă de 2009 în industrie, un ritm de scădere de 0.9 faţă de 2009 în construcţii, în timp ce în servicii se menţine constantă pe perioada 2010-2011 . Pentru perioada 2012- 2013 se menţin evoluţiile prognozate de Comisia Naţională de Prognoză, în timp ce pentru perioada 2014- 2020 s-a considerat un ritm anual de creştere în industrie de 1.036, un ritm de 1.044 în construcţii şi respectiv un ritm anual de creştere în servicii de 1.032 (valori calculate ca o medie aritmetică a ritmurilor anuale de creştere aşteptate pentru perioada 2011 – 2013).- Investiţiile brute în 2010 înregistrează un ritm de creştere de 1.15 faţă de 2009. Pentru perioada 2011- 2020 s-a estimat apoi trendul liniar al variabilei. Scenariul PESIMIST a presupus următoarele variaţii faţă de scenariul MODERAT: - VAB în perioada 2014 - 2020 se menţine la nivelul prognozat pentru anul 2011. De asemenea, s-a ţinut cont şi de rezultatele anchetei în firme, conform cărora peste jumătate dintre cei intervievaţi sunt de părere că România nu îşi va reveni din criza economică până în anul 2013.- Costul forţei de muncă în 2010 îşi menţine ritmul de creştere pe care l-a avut în 2009 comparativ cu 2008, în timp ce pentru anii 2011-2020 s-a considerat un ritm anual de creştere de 1.015 constant.A fost prognozată separat şi evoluţia celor 18 diviziuni CAEN (Rev.1) ce au fost excluse din modelul econometric din cauza lipsei de date. Pentru acestea s-a emis ipoteza conform căreia evoluţia populaţiei ocupate din cadrul lor îşi menţine trendul observabil pentru perioada 2000- 2008. În final, s-a corectat modelul cu eroarea obţinută din predicţia populaţiei ocupate totale la nivel naţional pentru anii 2009 şi 2010 (engl. nowcast) cu valorile reale (erorile au fost de aprox. 1-2%). Rezultatele proiecţiilor
1. Proiecţia cererii potenţiale la nivel naţionalRezultatele prognozei cererii potenţiale de forţă de muncă (funcţie de dinamica
economică ce generează sau distruge locuri de muncă) la nivel naţional pentru perioada
43
2011 – 2020 indică scăderea acesteia în ipotezele scenariului pesimist și a celui moderat și creșterea acesteia în ipoteza scenariului optimist.Tabelul 4.2.2.b (mii persoane)
2. Proiecţia cererii potenţiale, a cererii înlocuite şi a cererii agregate de forţă de muncă la nivel de regiune de dezvoltare şi la nivel de judeţ – scenariul moderatÎn ipotezele scenariului de bază (moderat) proiecţia cererii potenţiale relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic indică, la nivel regional, trenduri de reducere continuă între 2012-2020 în regiunile Nord-Est, Nord-Vest, Sus-Est, Sud-Vest şi trenduri de scădere în perioada 2012-2014 urmate de trenduri de creştere între 2015 şi 2020 în regiunile Sud, Centru, Vest, Bucureşti-Ilfov.Proiecţia cererii potenţiale de forţă de muncă la nivel judeţean a fost estimată prin dezagregarea proiecţiilor la nivel regional privind populaţia ocupată. Proiecţia în structură de ocupaţii pentru fiecare judeţ în parte a plecat de la asumpţia că este puţin probabil să se producă în următorii trei ani modificări structurale semnificative faţă de anul 2009Pornind de la ratele de pensionare pe ocupaţii la nivel naţional (sursa: CEDEFOP din LFS (AMIGO)), s-a coborât la nivel regional luându-se în considerare diferenţele dintre rata de ocupare a persoanelor vârstnice (peste 55 de ani) la nivel naţional şi pe regiuni. Apoi, ratele de pensionare au fost rafinate la nivel de judeţ prin raportarea la ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a judeţului respectiv şi compararea acesteia cu ponderea populaţiei de 55 ani şi peste în populaţia totală ocupată a regiunii din care face parte judeţul. Cererea agregată de forţă de muncă la nivel naţional a fost obţinută din însumarea cererii potenţiale cu cererea înlocuită de forţă de muncă. Se observă faptul că – la nivel naţional - în fiecare an de prognoză, cererea înlocuită compensează scăderile cererii potenţiale rezultată din evoluţia potenţială a activităţilor economice. Diferenţa dintre cererea înlocuită şi modificarea cererii potenţiale faţă de anul anterior este explicată de existenţa unor locuri de muncă disponibile. Estimarea dinamicii acestora, ca şi a cererii potenţiale, înlocuite şi agregate în ipotezele scenariului de bază (moderat) arată existenţa unor oportunităţi pentru ocuparea tinerilor absolvenţi sau a inactivilor, respectiv a şomerilor. Dacă acceptăm ipoteza că ponderea populaţiei inactive nu se modifică şi nici nu au loc reduceri ale ratei şomajului, putem să considerăm ca aceste locuri de muncă vor putea fi disponibile pentru absolvenţii din diferite domenii relevante pentru învăţământul profesional şi tehnic.Tabelul 4.2.2.c Prognoze ale cererii pentru Regiunea SUD MUNTENIA (nr. persoane) 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020Prognoze ale cererii potenţiale 961073 954813 950227 965057 970364 973119 975972 978914 981994 985222Prognoze ale cererii înlocuite 8369 8315 8275 8404 8450 8474 8499 8525 8551 8580Prognoze ale cererii agregate 969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801
3. Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean – scenariul moderat
Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar în intersecţia subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2002. Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.
În continuare, evoluţia cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale învăţământului profesional şi tehnic este estimată prin raportarea la distribuţia cererii de forţă de muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecţie dintre structura pe grupe ocupații și structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluţia cererii de formare profesională a ţinut cont de numărul de salariaţi din acest sector economic.
Subliniem caracterul informativ al estimărilor deoarece acestea s-au bazat pe informații statistice incomplete și pe ipoteza că au avut loc alocări ale forței de muncă (și se va respecta înclinația și în viitor) strict în domeniul de activitate și în ocupația în care se face pregătirea. Structura estimată pe domenii de pregătire a cererii potențiale la intersecția COR-CAEN, pentru Regiunea SUD MUNTENIA este următoarea
Tab. 4.2.4.d. Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea Sud Muntenia.
%Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de
formare profesională pentru 2013-2020(%)
Agricultură 4.0%Chimie industrială 2.5%Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 12.0%Comerţ 10.0%Economic 7.0%Electric 8.0%Electromecanică 3.0%Electronică şi automatizări 3.0%Fabricarea produselor din lemn 2.0%Industrie alimentară 3.0%Industrie textilă şi pielărie 6.0%Materiale de construcţii 1.0%Mecanică 27.0%Turism şi alimentaţie 4.0%Protecţia mediului 7.0%Tehnici poligrafice 0.5%
Tab. 4.2.4.e. Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în judeţul Călărași
%Domeniul de educaţie şi formare profesională Ponderi previzionate ale cererii de formare
profesională pentru 2013-2020 (%)
45
Agricultură 14,5o %Chimie industrială 0,00 %Construcţii, instalaţii şi lucrări publice 5,00 %Comerţ 9,00%Economic 9,00%Electric 6,00%Electromecanică 4,50%Electronică şi automatizări 4,00%Fabricarea produselor din lemn 0,00Industrie alimentară 2,50%Industrie textilă şi pielărie 7,00%Materiale de construcţii 0,00%Mecanică 25,00%Turism şi alimentaţie 6,00%Protecţia mediului 7,50%Tehnici poligrafice 0,00%
NOTĂ: diferenţele dintre ponderile cererii de formare profesională la nivelul judeţului, adoptate în CLDPS, comparativ cu ponderile estimate pentru nivelul regional în cadrul studiului previzional, sunt justificate în baza urmatoarelor considerente:
- în domeniul agricultură există diferenţe faţă de ponderea prognozată la nivel regional datorită potenţialul natural, economic şi uman de care dispune judeţul Călărași care face ca agricultura să constituie un sector de bază în economia judeţului, aceasta fiind susţinută atât de ponderea populaţiei ocupate (peste 49%), cât şi de ponderea suprafeţei agricole (de 84%) din total suprafaţă judeţ. Pentru judeţul Călăraşi, agricultura este ramura care asigură hrana populaţiei şi importante cantităţi de materii prime pentru industria alimentară şi nealimentară – este una dintre cele mai importante resurse ale dezvoltării. Din acest punct de vedere s-a hotărât în tedinţa CLDPS Călăraşi, referitoare la cererea de formare profesională pentru 2013-2020, ca structura proiecției pe domeniul de pregătire”Agricultură” în judeţul Călăraşi, să depăşească procentul de 4,00% al Regiunii Sud-Muntenia și să fie proiectat la 14,50% pentru acest judeţ.
- Construcţiile de mare anvergură sunt abia în fază incipientă în județul Călărași, iar forţa de muncă este insuficientă. Investiţiile cu adevărat mari în construcţii vor necesita forţă de muncă calificată în toate domeniile legate direct sau indirect de construcţii.
- Creşterea producţiei în domeniul construcţiilor necesită creşterea nivelului de competenţe
46
Tab. 4.2.4.f. Structura ofertei educaţionale pe niveluri de calificare la nivelul regiunii
PRO
GN
OZE
ALE
C
ERER
II A
GR
EGA
TE -
REG
IUN
EA S
UD
M
UN
TEN
IA
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Pond
erea
din
cer
erea
pi
e ței mun
cii p
entr
u ca
lific
ari d
e ni
vel 2
și 3 în
201
7Po
nder
e ni
vel 3
pen
tru
cont
inua
rea
stud
iilor
în
învă
țământ
sup
erio
r în
2017
(asi
gura
rea
benc
hmar
k eu
rope
an)
Pond
eri n
ivel
2 și 3
în
ofer
ta e
duca
țională
a
IPT
- ie șiri
în 2
017
Total 969443 963128 958502 973461 978815 981593 984471 987439 990546 993801 Calificări specifice nivelului 3 de calificare
Notă: Ponderea de 27% a nivelui 3 pentru continuarea studiilor în învățământ superior în 2017 este conform țintei asumate de România prin PNR privind ponderea absolvenților de învățământ terțiar în 2020.
Se recomandă ca ponderea ÎPT din totalul ofertei educaţionale să fie aproximativ 60%. În cadrul ofertei educaţionale a IPT aproximativ 40% se recomandă să fie pentru calificări de nivel 3 iar 60% pentru calificări de nivel 2.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020 47
4.3. Concluzii din analiza pieţei muncii. Implicaţii pentru ÎPT
4.3.1. Principalele constatări desprinse din informaţiile din AMIGO la nivel regional: Populaţia activă, populaţia ocupată:
Iniţial tendinţă de scădere (2002-2006) la nivel regional a populaţiei active şi mai ales a populaţiei ocupate, urmată de o creştere în perioada 2009-2010 a populatiei active, până la nivelul din 2007, cu diferenţe majore pe sexe şi medii rezidenţiale
Reducerea populaţiei active şi a populaţiei ocupate: mult mai mare în cazul femeilor decât în cazul bărbaţilor.
Populaţia activă şi populaţia ocupată au crescut în mediul urban, dar au scăzut semnificativ în rural.
Rata de activitate şi rata de ocupare: Iniţiala tendinţă de scădere din perioada 2002-2006 este depăşită de o creştere cu 0,7
procente a ratei de activitate şi cu o scadere de 1,3 procente a ratei de ocupare la nivel regional, comparând anul 2006 cu anul 2009. Exista însă disparităţi majore pe sexe şi medii rezidenţiale. Destul de grav pare faptul ca rata de ocupare este mult mai redusă pentru populaţia feminină.Se remarcă un fenomen al subocupării care afectează în mod deosebit populaţia feminină din mediul rural, combinat cu o calitate redusă a ocupării în mediul rural (în condiţiile unei ocupări de subzistenţă, în agricultură).
Decalajul ratei de ocupare faţă de ţinta UE pentru 20106:Rata de ocupare în Regiunea Sud Muntenia în 2007 este cu 1,7 puncte procentuale peste media naţională şi cu 5 puncte procentuale sub media europeană (UE-27), respectiv la 9,5 procente distanţă faţă de obiectivul UE pt. 2010. Acest decalaj este şi mai accentuat în cazul femeilor, al vârstnicilor (55-64 ani) şi în mediul rural.
Şomajul (BIM), în 2010: În scădere, rata şomajului BIM se menţine mai ridicată decât la nivel naţional Rata şomajului mai ridicată în mediul urban Şomajul BIM este mai mare în cazul bărbaţilor
Rata ridicată a şomajului tinerilor (raportat la populaţia activă, 15-24 ani): 23,9%, mai mare decât cea la nivel naţional (20,1) şi european (UE-27: 15,5%), mai ridicată însă în cazul femeilor (24,5 %) şi în mediul urban (31 %).
Ocuparea şi şomajul pe niveluri de educaţie Riscul de şomaj creşte şi şansele de ocupare se reduc cu cât nivelul de educaţie este
mai scăzut. Rata şomajului regional pentru persoanele cu nivel scăzut de educaţie (cu cel mult
învăţământ gimnazial) este mai mare decât la nivel naţional. In Regiunea Sud Muntenia şansele de ocupare sunt mult mai reduse decât la nivel
naţional pentru persoanele cu nivel scăzut de pregătire (cu cel mult învăţământ gimnazial).
La nivel regional rata de ocupare a femeilor cu nivel scăzut de educaţie este de sensibil mai mică decât cea a bărbaţilor.
Tendinţa de creştere a ponderii în ocupare a populaţiei cu studii superioare şi a celor cu nivel de pregătire liceal şi de scădere a ponderii cu nivel de scăzut de pregătire (cel mult gimnazial)
Nivelul mediu de instruire al populaţiei ocupate din regiune este mai ridicat decât media pe ţară (conf. datelor pentru 2007): Regiunea Sud Muntenia are cea mai mică pondere a populaţiei ocupate cu studii de
nivel superior. este regiunea cu o pondere a celor cu nivel scăzut de instruire mai mare decât
media naţională Un nivel general de pregătire mai ridicat în cazul femeilor în structura pe sexe a ocupării
(pentru nivelurile liceal, postliceal și superior), în paralel cu o mai bună reprezentare a
6 Ţintele propuse de UE pentru 2010 prin Strategia Europeană de Ocupare în acord cu Strategia de la Lisabona: rata globală de ocupare - 70%; rata de ocupare a femeilor - 60%; rata de ocupare a vârstnicilor (55-54 ani) - 50%.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202048
bărbaţilor cu nivel de pregătire profesional şi de ucenici. Şansele de angajare ale femeilor cresc odată cu creşterea nivelului de pregătire: se impune luarea unor măsuri în sprijinul creşterii nivelului de calificare al femeilor
Disparităţi majore între rural şi urban, privind nivelul de educaţie al populaţiei ocupate (2007)
4.3.2. Concluzii din analiza principalilor indicatori din Balanţa Forţei de Muncă (BFM) la nivelul judeţului şi din analiza şomajului înregistrat:
Rata de ocupare a resurselor de muncă (conf. BFM) Tendinţa de scădere a ratelor de activitate şi de ocupare a populaţiei civile în perioada
2002-2006, inversată în anul 2007, când se înregistrează o uşoară creştere, apoi urmată de scădere în perioada 2008-2009 .
Ratele de activitate şi de ocupare a populaţiei civile sunt mai mici în judeţul Călăraşi decât la nivel regional și mai mici decât cele la nivel naţional.
Rata de ocupare mai redusă pentru populaţia feminină faţă de cea masculină. Şomerii înregistraţi în evidenţele AJOFM: Deşi în scădere, rata şomajului înregistrat în judeţul Călăraşi se situează peste media
naţională şi este comparabilă cea regională în perioada 2002-2009. Rata şomajului înregistrat în jud. Călăraşi - mai mare în cazul bărbaţilor în perioada
2002-2009. Şomajul tinerilor. În perioada 2004-2009, numărul şomerilor tineri în judeţul Călăraşi
(15-24 ani) este în scădere şi pe fondul scăderii nivelului şomajului înregistrat, ponderea acestora în totalul şomerilor (19,3% la 31 decembrie 2008) fiind mai mare decât cea la nivel regional, în anul 2009 a crescut la 15.6%.
4.3.3. Concluzii din analiza structurii populaţiei ocupate civile la nivelul judeţului:Tendinţa de scădere sensibilă a numărului şi ponderii populaţiei ocupate (civile) în
agricultură, de scădere iniţial, urmată de un uşor reviriment în ultimii ani în industrie în paralel cu creşterea în construcţii şi mai ales în servicii, servicii care ajung să înregistreze cea mai mare pondere a populaţiei ocupate. Ierarhizarea sectoarelor economice din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile în 2009: serviciile 28.2%, agricultura 51%, industria 16.5%, construcţiile 4.3%.
ServiciileAl doilea loc în ierarhia ocupării la nivel judeţean şi al cincilea la nivel regional. Dintre
judeţele regiunii, Călăraşi se situează pe locul 5, în Regiune ca pondere a populaţiei ocupate în servicii, în creştere constantă în ultimii ani (2002-2007),
Agricultura: ponderea populaţiei ocupate în agricultură în jud.Călăraşi (51%) – peste media naţională și cea regională. Este în scădere semnificativă comparând anul 2007 cu anul 2002, dar sectorul rămâne încă bine reprezentat în total economie, din acest punct de vedere.
Industria:Deşi este la acelaşi nivel cu anul 2002, judeţul Călăraşi se află din acest punct de vedere
cu mult sub nivelul Regiunii şi a nivelului naţional, plasându-se pe locul 4 în Regiune. Cea mai dezavantajată a fost industria prelucrătoare, care a înregistrat o scădere comparativ cu anul 2002, iar cea mai afectată fiind industria extractivă.
Construcţiile: Judeţul Călăraşi se află pe locul cinci in regiune, având o pondere mică a populaţiei
ocupate în construcţii (4.3%) deşi acest sector înregistrează o creştere certă faţă de anul 2002.
4.3.4. Concluzii din analiza comparativă pe ocupaţii a şomajului şi locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM
Învăţământul profesional şi cel liceal tehnologic:Profilul dominant la nivel regional al cererii de forţă de muncă dat de următoarele
domenii: mecanică; comerţ; construcţii și lucrări publice; industrie textilă şi pielărie; electric.
Domenii cu dinamică pozitivă şi potenţial mare de absorbţie pe piaţa muncii: construcţii și lucrări publice - balanţă locuri de muncă-şomeri pozitivă. Comerţul cunoaşte o
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202049
balanţă locuri de muncă-şomaj pozitivă, înregistrând creşteri atât la numărul şomerilor înregistraţi, dar mai ales la locurile de muncă vacante.
Domenii caracterizate în ultimii ani printr-o balanţă pozitivă sunt cel electric, cu tendinţă de creştere a locurilor de muncă vacante în paralel cu o scădere a numărului de şomeri sau construcţiile şi lucrările publice unde cresc mult numai numărul locurilor de muncă vacante.
Mecanica este domeniul care înregistrează un număr semnificativ de locuri de muncă vacante dar şi de şomeri, cel mai mare dintre toate domeniile. Din evoluţia 2004-2008 se desprinde tendinţa de creştere a locurilor de muncă vacante şi de o menţinere la un anumit palier a numărului de şomeri în mecanică - la nivel judeţean. Diferenţa este destul de mare şi în favoarea şomerilor, dar neconcordanţele existente pe piaţa muncii în domeniu fac ca numărul mare de locuri de muncă să nu poată fi ocupate. Pentru liceul tehnologic cele mai multe locuri de muncă vacante în ultimii ani şi o balanţă favorabilă locuri de muncă-şomeri s-au înregistrat pentru profilul servicii, în timp ce în profilul tehnic numărul locurilor din evidenţele AJOFM este inferior numărului de şomeri. Pentru profilul resurse naturale şi protecţia mediului nu se pot desprinde concluzii solide datorită numărului irelevant (mic) de înregistrări în evidenţele AJOFM atât în cazul locurilor de muncă vacante cât şi în cazul şomerilor. Creşterea numărului de şomeri în ciuda creşterii locurilor de muncă vacante în cazul profilului tehnic ar putea ar avea drept cauză nepotriviri între exigenţele angajatorilor şi competenţele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă .
Învăţământul postliceal
Domenii de pregătire la şcoala postliceală în care s-au înregistrat un număr relevant de locuri de muncă şi caracterizate printr-un raport favorabil sau relativ echilibrat faţă de numărul de şomeri: economic, servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică,mecatronică şi informatică. Cel mai mare deficit de forţă de muncă pare a se manifesta în domeniile: economic; servicii, sănătate şi asistenţă pedagogică. La profilul construcţii se constată în 2008 o echilibrare a balanţei.
4.3.5. Proiecţia ocupării si deficitului de calificări pe termen scurt (concluzii din anchete)o Ancheta în întreprinderi, martie 2007 (Phare TVET 2004)Aproape o cincime din angajatorii chestionaţi la nivel regional s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei, concretizat prin locuri de muncă vacante neocupate într-un procent de 9,6% din numărul total de salariaţi. Cel mai mare deficit - construcţii, hoteluri şi restaurante, industria prelucrătoare, comerţ, tranzacţii imobiliare, servicii publice.
Conform acestor studii, judeţul Călăraşi se poate aştepta la o diminuare generală a forţei de muncă ocupate în sectoarele alese intr-un interval de 12 luni. Diminuarea forţei de muncă ocupate porneşte, în primul rând, de la o diminuare aşteptată în sectoarele Comerţ, Sectorul Public, Agricultură şi Construcţii. Pe de altă parte, o creştere semnificativă este aşteptată să aibă loc în sectorul Imobiliare, Industria Prelucrătoare şi Hoteluri şi Restaurante. Tendinţele din cadrul sectorului Construcţii arată semne diverse de variaţii sezoniere, cu o descreştere semnificativă în primele 6 luni, care se dovedeşte a se transforma într-o creştere uşoară a forţei de muncă ocupate pe termen lung. Se pare că multe întreprinderi si sectoare economice din cele care care au participat la sondaj au cunoscut dificultăţi în recrutarea forţei de muncă necesară. În general, judeţul pierde o creştere a forţei de muncă pentru toate sectoarele cuprinse în studiu (mai mult decât Regiunea Sud-9.6%). Deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei: cca. 25% din firmele din judeţ cuprinse în anchetă s-au confruntat cu un deficit de forţă de muncă în ultimele 6 luni premergătoare anchetei. În aceeaşi perioadă firmele din judeţ investigate au declarat un flux de angajări ceva mai ridicat decât media regională. În general, studiul arată în continuare că nivelurile de calificare diferă de-a lungul sectoarelor economice. Ca și nivel de calificare al angajaţilor cuprinşi in sondaj, se observă că la nivel de judeţ, cei mai mulţi au nivelul 1 de pregătire, urmaţi de cei cu nivelul 3 .o Ancheta în rândul angajatorilor, 13-24 febr.2006 (INCSMPS):
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202050
La nivelul judeţului Călăraşi, domeniile de exercitare a profesiei pentru care în decursul anului 2005 s-au făcut cele mai multe angajări au fost următoarele: servicii; mecanic; alimentaţie; textil-pielărie; electric. În ceea ce priveşte deficitul de calificări, s-au făcut investigaţii la nivel naţional pentru 1200 firme, pentru care la circa 7% dintre ele s-au depistat posturi libere, rămase neocupate pentru mai mult de 3 luni, în anul 2005. Pentru Regiunea Sud, această valoare a fost de 7.7%. În judeţul Călăraşi nu s-au găsit cu ocazia acestei anchete posturi libere pentru o perioadă mai mare de 3 luni. Estimarea privitoare la dinamica cererii pe termen scurtAsupra evoluţiei numărului de salariaţi pe termen scurt (6 luni /1 an), s-au pronunţat angajatorii cuprinşi în eşantion. Se poate remarca un optimism privitor la o dinamică pozitivă a numărului de salariaţi, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Regiunii Sud Muntenia. La nivelul judeţului Călăraşi, firmele intervievate asupra dinamicii numărului de salariaţi în anul 2006, au răspuns în varianta optimistă („vor creste numărul salariaţilor”) în proporţie mai mare decât valoarea rezultată pentru nivelul naţional. Referitor la domeniile de exercitare a meseriei, se anticipează la nivelul Regiunii Sud Muntenia angajări de personal, în special pentru: comerţ; servicii; turism și alimentaţie; construcţii; textila-pielărie situaţie foarte apropiată de cea valabilă pentru judeţul Călăraşi.
o Ancheta la nivel naţional în rândul angajaţilor, 1-20 apr.2006 (INCSMPS) constată următoarele: Gradul ridicat de erodare a competenţelor, cei mai expuşi fiind tinerii. Gradul de
adecvare a calificării la locul de muncă: Conştientizarea schimbărilor la locul de muncă: Participarea redusă în programe de formare profesională
4.3.6 Concluzii din previziunile privind cererea şi oferta pe termen lung la nivel regional (2020):
Scenariul moderat prevede pentru 2020 privitor la regiunea Sud Muntenia: Dinamica cererii potenţiale indică potenţial de ocupare viitoare pentru
subgrupele alte ocupaţii asimilate tehnicienilor, meseriaşi şi lucrători calificaţi în industria extractivă şi construcţii, lucrători în servicii personale şi de protecţie, conducători de vehicule şi operatori la instalaţii mobile, meseriaşi şi muncitori calificaţi în industria alimentară şi alte meserii artizanale.
Cererea înlocuită prezintă valori semnificative pentru subgrupele alte ocupaţii asimilate tehnicienilor, meseriaşi şi lucrători calificaţi în metalurgie, construcţii metalice şi asimilaţi, meseriaşi şi lucrători calificaţi în industria extractivă şi construcţii, lucrători în servicii personale şi de protecţie, conducători de vehicule şi operatori la instalaţii mobile, meseriaşi şi muncitori calificaţi în industria alimentară şi alte meserii artizanale.
De altfel şi cererea agregată prezintă trenduri pozitive pentru multe din subgrupele ocupaţionale.
Pentru perioada 2011-2013, cererea agregată se estimează că va creşte pentru: meseriaşi şi muncitori calificaţi în mecanică fină, artizanat, imprimerie şi asimilaţi (Călăraşi, Ialomiţa şi Prahova), meseriaşi şi lucrători calificaţi în industria alimentară şi alte meserii artizanale (Ialomiţa, Prahova, Călăraşi). În schimb, reduceri ale cererii agregate se previzionează pentru: funcţionari în servicii cu publicul (Călăraşi, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, Dâmboviţa).
La orizontul anului 2017, se previzionează creşteri ale cererii agregate pentru: meseriaşi şi lucrători calificaţi în industria alimentară şi alte meserii artizanale (Ialomiţa, Prahova, Călăraşi), operatori la maşini, utilaje şi asamblori de maşini, echipamente şi alte produse (Dâmboviţa, Călăraşi). În schimb, reduceri ale cererii agregate se previzionează pentru: funcţionari în servicii cu publicul (Călăraşi, Ialomiţa, Prahova, Teleorman, Dâmboviţa).
În perspectiva anului 2020, previziunile sunt pe trenduri similare celor din anul 2017.o Concluzii din anchetele implementate de către Agenţia pentru Ocuparea
Forţei de Muncă a judeţului Călăraşi , la agenţii economici din judeţ – 2009 şi 2010
Se observă că deşi numărul agenţilor economici chestionaţi în 2010 este apropiat de cel din 2009, numărul locurilor de muncă ce pot fi puse la dispoziţia solicitanţilor a scăzut, ceea ce PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
51
spune foarte mult despre capacitatea angajatorilor de a prevedea sfârşitul şi efectele crizei economico-financiare.
Domenii de pregătire avantajate: mecanica; construcţiile și lucrările publice; turism și alimentaţie publică; agricultură. Ocupaţiile cel mai des întâlnite în răspunsuri - confecţioner asamblor articole din textile, vânzător, dulgher, zidar, fierar betonist, lăcătuş mecanic.Scădere considerabilă a solicitărilor în 2010 faţă de 2009 pentru următoarele ocupaţii: laminorist, mecanic auto, prelucrător prin aşchiere (strungar, frezor, rectificator), electrician constructor, instalator instalaţii încălzire centrală, tâmplar universal, confecţioner produse electrotehnice, electronist aparate şi echipamente de automatizări, lucrător hotelier.Remarcăm că, în continuare nu s-a realizat un echilibru între cerere şi ofertă şi o negociere a acestora, în domeniul prelucrării articolelor din textile, unde apar cele mai multe înregistrări la solicitările din partea angajatorilor.
o Concluzii desprinse din analiza evoluţiei şomajului şi a locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM în perioada octombrie 2009-martie 2010, în contextul crizei economice şi financiare Creşterea numărului şomerilor înregistraţi, în paralel cu scăderea stocurilor de locuri
de muncă vacante. Ocupaţiile mai des întâlnite în ofertele de locuri de muncă vacante disponibile la
sfârşitul lunilor analizate: lucrător comercial, confecţioner asamblor articole textile, bucătar, ospătar, şofer maşină de mare tonaj, lăcătuş mecanic. Cel mai mare număr de şomeri aflaţi în evidenţe este întâlnit la cei cu următoarele ocupaţii - lăcătuş mecanic, mecanic agricol, strungar universal, vânzător, mecanic auto, electrician întreţinere şi reparaţii, confecţioner articole din textile, lucrător comercial.
Din prisma analizei ocupaţiilor cel mai des întâlnite atât la stocul de şomeri înregistraţi, cât şi la stocul lunar locurilor de muncă vacante, desprindem concluzia că, aceea că multe dintre ele se regăsesc în valori semnificative atât la locurile vacante, cât şi la şomajul înregistrat. Acest lucru este explicabil prin aceea că mulţi şomeri au suferit o deprofesionalizare şi în paralel cu aceasta, la locul de muncă nu se poate realiză o negociere echilibrată a acesteia care să fie acceptată de ambele părţi.
Ocupaţiile cele mai vizate de fenomenul disponibilizărilor au fost în perioada octombrie 2008- februarie 2009 următoarele - lăcătuş mecanic, vânzător, confecţioner asamblor articole din textile, mecanic auto, mecanic agricol, strungar universal, electrician de întreţinere şi reparaţii, sudor, şofer autoturisme şi camionete, şofer maşină de mare tonaj, betonist, tâmplar universal, croitor, operator chimist la fabricarea lacurilor şi vopselurilor, ospătar.
Este evidentă tendinţa de reducere de personal din industria prelucrătoare, în special cea care deserveşte subramura celei producătoare de maşini, utilaje şi echipamente, şi din cea extractivă afectaţi în special fiind cei cu pregătire în domeniul mecanic (prelucrători prin aşchiere, sudori, montatori subansamble, lăcătuşi mecanici). Alte sectoare afectate - construcţiile, agricultura, comerţul, industria confecţiilor, de altfel cele care sunt afectate şi la nivel regional.
Ramurile economice cele mai afectate sunt – Fabricare produse din minerale nemetalice, Fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente, Fabricarea articolelor de îmbrăcăminte.
o Concluzii de ordin generalUnele dintre concluziile parţiale au redat faptul că la multe dintre ocupaţii se regăsesc un
număr mare de şomeri înregistraţi în evidenţele agenţiilor de ocupare, deci un potenţial de forţă de muncă, echilibrat în mică măsură de locurile de muncă vacante. Tot pentru acestea, se fac solicitări de forţă de muncă. Pe de altă parte un număr mare de intrări în şomaj, mai ales prin disponibilizare, afectează în proporţie destul de mare, tot astfel de ocupaţii. Pentru astfel de posturi la angajatori e posibil să existe un flux destul de mare, dat de neconcordanţa dintre aşteptările angajaţilor, competenţele şi abilităţile lor şi pretenţiile angajatorilor (lipsind o negociere clară şi flexibilă a locului de muncă), un nivel de salarizare perceput diferit de către cele două părţi şi condiţii de muncă ce pot menţine această situaţie. Este foarte posibil ca politicile de dezvoltare şi de investiţii ale agenţilor economici să nu poată fi menţinute la nivelul obiectivelor propuse iniţial, datorită şi unor factori externi angajatorilor, ceea ce poate aduce PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
52
mutaţii serioase în ce priveşte politica de personal. Evident că din punct de vedere al angajatului, este deosebit de importantă calitatea pregătirii lui profesionale, care trebuie să fie dublată de o serie de calităţi personale, pentru a depăşi potenţialele schimbări şi provocări.
Independent de eforturile depuse în vederea studierii pieţei muncii și anticipării evoluţiei acesteia, trebuie să conştientizăm că ea este determinată în special de evoluţia economico-financiară a ţării, de capacitatea de dezvoltare a mediului de afaceri, de programele guvernamentale de dezvoltare, de proiectele ce pot fi susţinute și finalizate prin finanţări europene, de capacitatea membrilor societății de a se racorda și la procesul de dezvoltare antreprenorială care să ducă la asumarea responsabilităţilor în ce priveşte iniţierea unor afaceri sau activităţi independente. S-a observat că în lipsa unor instrumente de finanţare, mulţi agenţi economici nu au reuşit să se menţină pe piaţă, recurgând în ultimă instanţă la concedieri de personal, dependenţa acestora de fonduri (subvenţionate sau din credite) fiind extrem de transparentă. În aceste condiţii prognozele privind perspectivele de dezvoltare ale angajatorilor care au un cuvânt de spus şi pe piaţa forţei de muncă nu pot determina foarte exact excedentul sau deficitul de forţă de muncă, evoluţia acesteia nemaifiind în nici un caz apropiată de o variaţie cât de cât liniară. În astfel de situaţii de criză apare ca o soluţie pentru atenuarea şocurilor de pe aceasta piaţă apelarea la sistemul de formare profesională continuă, la evaluarea de competenţe obţinute în sistemul non-formal.Pentru resursele umane care datorită acelor conjuncturi îşi pierd locul de muncă este necesară pe lângă îndrumarea către alternative viabile de reconversie profesională oferirea unei asistenţe de specialitate sub forma consilierii, asistenţă care trebuie intensificată mai ales la începutul perioadei de inactivitate, ţinând seama de vârsta la care se află o parte dintre acestea, de capacitatea de a accepta anumite schimbări în conduita socio-profesională, toate acestea având ca scop evitarea unui şomaj de lungă durată.
IMPLICAŢII PENTRU ÎPT: Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul
ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la: anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării
pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în
cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.
parteneriate active cu agenţii economici, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.
Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare încreşt ere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă, etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere: creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru
adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite
pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe de
formare la distanţă, consultanţă, etc. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta pe
termen lung - trebuiesc avute în vedere pentru:
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202053
Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)5
Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare rezultate din prognoză
Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.
Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi: Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune
creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)
Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor
Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi
Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din
categorii defavorizate economic şi social
5 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202054
5. ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC DIN JUDEȚUL CĂLĂRAȘI
5.1. Indicatori de context5.1.1. Contextul european
Orizontul de timp (2013) în care se încadrează prezentul plan de acţiune este marcat de procesul de integrare în Uniunea Europeană. Educaţia şi formarea profesională, în strânsă legătură cu politicile de ocupare a forţei de muncă, constituie una dintre componentele prioritare ale politicilor şi programelor UE.
În cele ce urmează, sunt prezentate câteva dintre principalele repere care definesc aceste politici.Consiliul European de la Lisabona (martie 2000) adoptă obiectivul strategic al UE pentru anul 2010, de a deveni “cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o mai mare coeziune socială.Coerent cu acesta, concluziile Consiliului European de la Lisabona stabilesc noile competenţe de bază pentru toţi (pe lângă cele "tradiţionale"- de citire, scriere şi calcule de bază):
- deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competenţele digitale”);- limbile străine;- cultura tehnologică;- spiritul antreprenorial;- competenţele sociale.
Consiliul European de la Feira (2001) invită statele membre “să identifice strategii coerente şi măsuri pragmatice cu scopul de a stimula învăţarea permanentă, la nivel individual şi instituţional”.Memorandumul Comisiei Europene asupra învăţării permanente (octombrie 2000), document prin care Comisia Europeană lansează 6 mesaje cheie:
1. Noi competenţe de bază pentru toţi;2. Realizarea de investiţii superioare în resurse umane;3. Încurajarea inovaţiei în predare şi învăţare;4. Valorificarea învăţării;5. Regândirea orientării şi consilierii;6. Să apropiem învăţarea de domiciliu.
Consiliul European de la Stockholm (2001) aprobă Raportul privind obiectivele sistemelor de educaţie şi de formare profesională din ţările membre, menţionând că “îmbunătăţirea competenţelor de bază, în special cele privind tehnologia informaţiei (IT) şi cele digitale, constituie o prioritate a U. E. pentru a face economia europeană cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere”.Procesul Barcelona (2002)Consiliul European de la Barcelona (2002) defineşte un program de lucru detaliat pe baza obiectivelor strategice ale sistemelor de educaţie şi formare profesională din Europa, în perspectiva anului 2010:• îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemelor educaţionale şi de formare profesională;• facilitarea accesului tuturor în sistemele educaţionale şi de formare profesională;• transparenţa sistemelor europene de educaţie şi formare.În cadrul Consiliului European de la Barcelona, din martie 2002, s-a stabilit faptul că sistemele de educaţie şi formare trebuie să devină domenii de referinţă pentru calitate până în 2010 şi au fost definite o serie de ţinte - „benchmarks”. Cele cinci benchmark-uri în domeniul educaţiei şi formării, adoptate de către Consiliu în mai 2003, reprezintă încă o provocare pentru aceste sisteme:• rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu să nu depăşească 10%; • procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă de anul 2000;
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202055
• cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul secundar superior;• în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5% din populaţia în grupa de vârstă 25-64 ani;• numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în 2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaje între sexe în aceste domenii.„Procesul Copenhaga ” (iniţiat la Conferinţa Europeană a Miniştrilor Educaţiei, din noiembrie 2002):Participanţii la Conferinţă (miniştrii educaţiei din ţările membre şi din ţările candidate şi reprezentanţi ai partenerilor sociali din Europa) au adoptat “Declaraţia de la Copenhaga” structurată în 4 teme prioritare:
întărirea dimensiunii europene în educaţie şi formare profesională; creşterea transparenţei sistemelor de educaţie şi formare profesională; recunoaşterea competenţelor şi a calificărilor; asigurarea calităţii în educaţie şi formare profesională.
Indicatorii europeni în educaţie pentru 2010 („Benchmarks ”) Concluziile Consiliului European din 21-23 martie 2003, adoptate apoi de Consiliul UE (5-6 mai 2003) la recomandarea Comisiei Europene, propun un set comun de indicatori de referinţă („Benchmarks”) pentru îmbunătăţirea sistemelor de educaţie în ţările membre ale UE (ţinte pentru 2010):
rata medie în UE a abandonului şcolar timpuriu: să nu depăşească 10%; cel puţin 85 % dintre cei în vârstă de 22 de ani să fi absolvit cel puţin învăţământul
secundar superior; procentul analfabetismului funcţional la tinerii de 15 ani să scadă cu cel puţin 20% faţă
de anul 2000; în 2010 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 12,5%
din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani); numărul absolvenţilor de matematică, ştiinţe şi tehnologie în UE să crească până în
2010 cu cel puţin 15% şi eliminarea oricăror decalaj între sexe în aceste domenii.În Comunicatul de la Maastricht (14dece mbrie 2004) privind viitoarele priorităţi ale cooperării europene consolidate în domeniul formării profesionale (VET), miniştrii responsabili pentru VET din cele 32 de ţări, partenerii sociali europeni şi Comisia au convenit să acorde prioritate elaborării unui Cadru European al Calificărilor flexibil şi deschis, bazat pe achiziţiile procesului de învăţare, care să devină o referinţă comună în sprijinul facilitării recunoaşterii şi transferabilităţii calificărilor. Priorităţi europene ale formării profesionale1.Utilizarea instrumentelor şi mecanismelor europene din domeniul formării profesionaleScop: Îmbunătăţirea transparenţei calificărilor şi promovarea mobilităţilor. Premise: - Calificări descrise pe baza rezultatelor învăţării;- Mecanisme operaţionale de asigurare a calităţii; - Implementarea mecanismelor se realizează coerent.Măsuri:
1. Realizarea instrumentelor necesare implementării mecanismelor care privesc EQF şi EQVET;
2. Îmbunătăţirea coerenţei diferitelor instrumente(prin experimentare.2. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionaleScop: Creşterea atractivităţii, accesabilităţii şi a calităţii vor permite VET să aibă un rol important în politicile educaţionale şi strategiile privind învăţarea pe parcursul întregii vieţi în vederea realizării următoarelor 2 obiective:
1. Promovarea simultană a echităţii performanţei afacerilor, competitivităţii şi inovării (dublul rol al educaţiei social şi economic);
2. Facilitarea posibilităţii ca cetăţenii să poată dobândi acele competenţe necesare schimbării unui loc de muncă, exercitării cetăţeniei active şi a dezvoltării personale.
Măsuri:
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202056
1. Măsuri care vizează accesul grupurilor dezavantajate:1.1. Măsuri vizând grupurile dezavantajate aflate în risc de marginalizare, în particular cei care părăsesc timpuriu şcoala şi care au nivel de calificare scăzut;1.2. Eliminarea oricărei forme de discriminare în ceea ce priveşte accesul şi participarea la VET;1.3. Promovarea VET în rândul elevilor, părinţilor, adulţilor;1.4. Îmbunătăţirea consilierii şi orientării pe parcursul întregi vieţi. Preşedinţia Franceză va promova o hotărâre cu privire la Consilierea pe parcursul întregii vieţi.2. Măsuri la nivelul sistemului VET2.1. Promovarea inovării şi creativităţii în VET; 2.2. Îmbunătăţirea permeabilităţii sistemului VET şi a continuităţii învăţării din VET în învăţământul superior; 2.3. Promovarea participării active în ENQAVET;2.4. Dezvoltarea pofilului profesional al actorilor implicaţi în VET (profesori, formatori, consilieri); 2.5. Fundamentarea politicilor VET pe date relevante şi rezultate ale cercetărilor.
3. Creşterea corelării ofertei VET cu cererea pieţei munciiScop: Adaptarea politicilor VET la cerinţele pieţei muncii ŞI IMPLICAREA partenerilor sociali pentru securizarea dezvoltării carierei şi creşterea competitivităţii.Măsuri:
1. Dezvoltarea instrumentelor de planificare anticipativă focalizate asupra locurilor de muncă şi a competenţelor
2. Corelarea VET cu piaţa muncii 3. Creşterea mobilităţii persoanelor participante la cursuri de formare bazate pe învăţare la locul de muncă având în vedere, în particular, formarea profesională iniţială3. Creşterea contribuţiei învăţământului superior la învăţarea pe tot parcursul vieţii şi
integrare profesională 4. Eficientizarea guvernanţei procesului Copenhaga şi cooperării în VETScop:
Consolidarea eficienţei Procesului Copenhaga şi asigurarea coerenţei politicilor specifice în VET, învăţământul secundar teoretic şi învăţământul superior
Măsuri:- Îmbunătăţirea cooperării europene în VET - Asigurarea implementării şi monitorizării Procesului Copenhaga Creşterea vizibilităţii Procesului Copenhaga 4. Consolidarea schimburilor de experienţă şi a cooperării cu ţările terţe şi organizaţiile internaţionale.
5.1.2. Contextul nationalÎnceputul anului 2011 a însemnat pentru România un moment de referinţă pentru
educaţie şi învăţământ: apariţia Legii nr.1/10.01.2011, legea educaţiei naţionale. Acest act normativ stabileşte, la art. 3, principiile care guverneaza învățământul preuniversitar și superior, cât și învățarea pe tot parcursul vieții din România sunt: a) principiul echității - în baza căruia accesul la învățare se realizează fără discriminare; b) principiul calității - în baza căruia activitățile de învățământ se raportează la standarde de referință și la bune practici naționale și internaționale; c) principiul relevanței - în baza căruia educația răspunde nevoilor de dezvoltare personală și social-economice; d) principiul eficienței - în baza căruia se urmărește obținerea de rezultate educaționale maxime, prin gestionarea resurselor existente; e) principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicați direct în proces; f) principiul răspunderii publice - în baza căruia unitățile și instituțiile de învățământ răspund public de performanțele lor; g) principiul garantării identității culturale a tuturor cetățenilor români și dialogului intercultural; h) principiul asumării, promovării și păstrării identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român;
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202057
i) principiul recunoașterii și garantării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase; j) principiul asigurării egalității de șanse; k) principiul autonomiei universitare; l) principiul libertății academice; m) principiul transparenței - concretizat în asigurarea vizibilității totale a deciziei și a rezultatelor, prin comunicarea periodică și adecvată a acestora; n) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice; o) principiul incluziunii sociale; p) principiul centrării educației pe beneficiarii acesteia; q) principiul participării și responsabilității părinților; r) principiul promovării educației pentru sănătate, inclusiv prin educația fizică și prin practicarea activităților sportive; s) principiul organizării învățământului confesional potrivit cerințelor specifice fiecărui cult recunoscut; t) principiul fundamentării deciziilor pe dialog și consultare; u) principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învățământ. La art. 4, din acelaşi act normativ, “Educația și formarea profesională a copiilor, a tinerilor și a adulților au ca finalitate principală formarea competențelor, înțelese ca ansamblu multifuncțional și transferabil de cunoștințe, deprinderi/abilități și aptitudini, necesare pentru: a) împlinirea și dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viață, conform intereselor și aspirațiilor fiecăruia și dorinței de a învăța pe tot parcursul vieții; b) integrarea socială și participarea cetățenească activă în societate; c) ocuparea unui loc de muncă și participarea la funcționarea și dezvoltarea unei economii durabile; d) formarea unei concepții de viață, bazate pe valorile umaniste și științifice, pe cultura națională și universală și pe stimularea dialogului intercultural; e) educarea în spiritul demnității, toleranței și respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului; f) cultivarea sensibilității față de problematica umană, față de valorile moral-civice și a respectului pentru natura și mediul înconjurător natural, social și cultural.”.Direcţiile strategice 2006-2008, aprobate prin Memorandum în şedinţa de guvern din 26 ianuarie 2006: I. Asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie II. Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu
sistemul european de educaţie şi formare profesională III Descentralizarea şi creşterea gradului autonomie a sistemului şcolarIV. Stimularea educaţiei permanente V. Reforma educaţiei timpurii VI. Creşterea capacităţii instituţionale, pentru elaborarea şi gestionarea proiectelor VII Susţinerea, în manieră integrată, a educaţiei, cercetării şi inovării Asistenţa UE pentru reforma învăţământului profesional şi tehnicSistemul ÎPT/IPT din România se află într-un proces de reformă continuă, care a fost iniţiată în 1996 cu sprijinul programului Phare VET RO 9405. În prezent, proiectele dezvoltate în cadrul ÎPT beneficiază de asistenţă din partea UE prin programul multianual PHARE componenta IPT6
atât pentru infrastructura şcolară cât şi pentru dezvoltarea instituţională. În Regiunea Sud Muntenia sunt cuprinse în programul Phare 2001 şi Phare 2004-20067 62 de şcoli, din care în judeţul CĂLĂRAŞI, 7 şcoli. Priorităţile programului de modernizare a ÎPT asistat prin programul multianual Phare IPT sunt:- revizuirea finalităţilor IPT în concordanţă cu politicile adoptate de UE prin Programul de lucru 6 TVET: abrevierea din lb.engleză - Technical and Vocational Education and Training (învăţământ profesional şi tehnic)7 Pentru detalii www.tvet.ro PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
“Educaţie şi formare profesională 2010” (Barcelona, Copenhaga 2002, Maastricht 2004);- dezvoltarea calificărilor profesionale pe baza prinicpiilor politicilor UE privind transparenţa calificărilor; corelarea cu Cadrul european al calificărilor- adoptarea metodologiei privind transerul şi acumularea de credite în IPT având în vedere învăţarea pe parcursul întregii vieţi- asigurarea calităţii în IPT- analiza, evaluarea, pognoza şi dezvoltarea resurselor speciufice IPT, pe termen scurt, mediu şi lung
Programul operaţional sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) În perioada 2007-2013, România, ca Ţară membră a Uniunii Europene, va primi pentru dezvoltarea resurselor umane importante fonduri europene accesibile prin proiecte, care vor avea două direcţii principale de acţiune: educaţia şi formarea profesională şi piaţa muncii.Pentru domeniul Resurse Umane, România a elaborat documentul programatic Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) prin care stabileşte strategia de dezvoltare a resurselor umane şi implicit priorităţile identificate în acest domeniu.Obiectivul general al POSDRU îl reprezintă dezvoltarea capitalului uman şi creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, prin promovarea egalităţii de şanse pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii şi dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive care vor conduce, până în 2015, la integrarea sustenabilă pe piaţa muncii a 850 000 persoane.Obiectivele specifice ale POSDRU sunt:- promovarea educaţiei şi formării iniţiale şi continue de calitate, incluzive pentru învăţământul universitar şi cercetare;- promovarea culturii antreprenoriale şi îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii;- facilitarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor şi şomerilor pe termen lung;- dezvoltarea unei pieţe a muncii moderne, flexibile şi incluzive;- promovarea (re)inserţiei pe piaţa muncii a persoanelor inactive, inclusiv din zonele rurale;- îmbunătăţirea serviciilor publice de ocupare;- facilitarea accesului la educaţie şi piaţa muncii a grupurilor vulnerabile.POS DRU cuprinde pentru perioada 2007-2013, următoarele axe prioritare relevante pentru dezvoltarea educaţiei şi formării profesionale continue:Axa Prioritară 1. Educaţie şi formare profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaşterea) Accesul la educaţia iniţială şi la formarea profesională de calitate;b) Învăţământ superior de calitate;c) Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare;d) Asigurarea calităţii în formarea profesională continuă (FPC)e) Educaţia superioară în sprijinirea sectorului de cercetare.Axa Prioritară 2. Conectarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa munciia) Tranziţia de la scoală la viaţa activă;b) Prevenirea şi combaterea părăsirii timpurii a scolii;c) Acces şi participare la FPC.Alte Programe Operaţionale care au relevanţă pentru educaţie şi formare profesională:- Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) care în cadrul Axei prioritare 3 “Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” pentru sectoarele privat şi public permite susţinerea unităţilor şcolare pentru construirea de reţele broadband pentru şcoli primare, gimnaziale şi licee.- Programul Operaţional Regional 2007-2013 (POR), care în cadrul Axei Prioritare 2 „Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”, permite reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a celei pentru formare profesională continuă.
5.2. Indicatori de context specifici5.2.1. Contextul demografic şi populaţia şcolară
Contextul demografic este prezentat detaliat şi analizat în capitolul 2, din perspectiva implicaţiilor pentru ÎPT cu privire la structura şi evoluţia populaţiei pe grupe de vârstă, medii de rezidenţă şi sex, structura etnică, fenomenul migraţiei. Pentru orizontul de planificare 2013, cele
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202059
mai severe concluzii rezultate din prognozele INS, sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei (v. cap.2.2 Proiecţii demografice ).
Evoluţia populaţiei şcolare - Regiunea Sud Muntenia
0
40000
80000
120000
160000
200000
240000
total primar total gimnazial total licealtotal inv.profesional total inv. postliceal total inv. superior
Fig. 5.2.1. Evoluţia populaţiei şcolare în Regiunea Sud-MunteniaÎncepând din anul şcolar 2001-2002 populaţia şcolară la nivelul judeţului Călăraşi
înregistrează un trend descrescător, de la 57095 persoane la 49672 persoane în 2008-2009, după care se înregistrează o uşoară creştere la 50167 persoane în 2010; aceeaşi tendinţă se înregistrează şi la nivelul Regiunii Sud Muntenia, de la 623013 la 499085, respectiv o uşoară creştere, la 536153 persoane în 2010. În judeţul Călăraşi învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile. În perioada 2000-2010 populaţia şcolară a scăzut, în ansamblu, cu 6928 de elevi (de la 57095 la 50167).
total primar total gimnazial total liceal total inv.profesional total inv. postliceal total inv. superior
Fig. 5.2.2 Evoluţia populaţiei şcolare în judeţul CălăraşiDin punct de vedere al structurii, în perioada 2000-2010:- cu uşoare oscilaţii, efectivele au crescut continuu la învăţământul preşcolar, de la 8418
copii în anul şcolar 2000-2001, la 9407 copii în 2010, evoluţie datorată, în mare parte, îmbunătăţirii condiţiilor materiale şi calificării resurselor umane din grădiniţe;
- la învăţământul primar, cu uşoare variaţii, efectivele au scăzut de la 16704 elevi în anul 2000 la 13779 elevi în 2010, realitate cu repercusiuni directe asupra efectivelor de elevi din învăţământul gimnazial şi postgimnazial;
- la învăţământul liceal se constată creşterea efectivelor de elevi de la 7276 în anul şcolar 2000-2001 la 9059 în anul 2005, după care s-a înregistrat o uşoară scădere în 2006,
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202060
datorită rezultatelor de la examenul de testare naţională din acel an; a urmat o creştere lină până în anul şcolar 2008-2009 la 9432 şi o creştere rapidă în anul 2009-2010 la 10555 , ultima datorată alocării cifrei de şcolarizare, pe judeţ, numai pentru învăţământ liceal (toţi absolvenţii învăţământului gimnazial fiind înscrişi la liceu);
- la învăţământul profesional se constată o creştere a populaţiei şcolare din anul şcolar 2000-2001 de la 2802 la 5107 în anul şcolar 2004-2005, după care s-a înregistrat o scădere a populaţiei şcolare la 2942 elevi în anul şcolar 2008-2009, ceea ce a influenţat negativ realizarea planului de şcolarizare la şcoala de arte şi meserii; în anul şcolar 2009-2010, efectivele de elevi din învăţământul profesional scad la 1775 persoane, toţi elevii fiind cuprinşi în clasa a XI-a – anul de completare (scăderea este datorată nealocării de cifră de şcolarizare pentru şcoala de arte şi meserii);
- la învăţământul postliceal şi de maiştri se constată o scădere majoră de la 558 in 2000 - 2001 la 136 în anul 2006-2007, datorată nefinanţării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri şi accesului în procent foarte mare a elevilor la învăţământul superior (consecinţa existenţei colegiilor universitare/învăţământului universitar in judeţ); a urmat de o creştere în următorii ani la 571 elevi în anul şcolar 2009/2010) datorată finanţării de la buget a şcolilor postliceale şi de maiştri.
În perioada următoare, luând ca referinţă anul şcolar 2009-2010, se preconizează o scădere accentuată a populaţiei şcolare la toate nivelurile. În judeţul Călăraşi, învăţământul este organizat într-un sistem complex care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile.
5.3. Indicatori de intrare5.3.1. Numărul de elevi care revin unui cadru didactic
Indicatorul „Nr. elevi/cadru didactic” oferă informaţii privind eficienţa utilizării resurselor umane şi calitatea actului didactic. Perspectiva declinului demografic şi introducerea finanţării per elev poate conduce la modificări ale acestui indicator, având ca efect concentrarea resurselor în şcoli viabile. În perioada 2005 – 2010 (v. anexa 6c) indicatorul pentru SAM şi AC înregistrează un trend descrescător de la 16,22 la 12,9 din cauza efectivelor reduse la clasă. În anul şcolar 2009-2010, se constată o uşoară creştere a acestui indicator la învăţământul profesional (12,89 elevi/cadru didactic) faţă de valorile din anii şcolari 2007/2008 şi 2008/2009, dar trebuie avut în vedere faptul că învăţământul profesional din acel an s-a realizat numai cu clase a X-a de S.A.M. şi a XI-a – anul de completare (cu două excepţii, învăţământul profesional prin anul de completare s-a desfăşurat în mediul urban unde efectivele de elevi au fost mai mari). Aceeaşi tendinţă se observă şi pentru liceu, dar corespunzător intervalului 2007 – 2010 cand numarul de elevi pe cadru didactic scade de la 16,49 la 14,7 datorita scaderi populatiei scolare, fapt explicabil prin creşterea numărului de clase de liceu în mediul rural (prin renunţarea la clasele de S.A.M.) iar, în mediul rural, efectivele de elevi au fost mai mici.
Număr de elevi/cadru didactic
Fig. 5.3.1. Număr de elevi/cadru didactic
5.3.2. Resurse umane în ÎPTLa nivelul Inspectoratului Şcolar, resursele umane ÎPT au fost deduse din situaţiile
statistice existente pentru învăţământul IPT. Analizând normele didactice profesori discipline tehnologicetitulari la nivelul judeţului
Călăraşi, începând din anul şcolar 2002-2003 până în prezent, se constată că acestea înregistrează o evoluţie fluctuantă, astfel în anul şcolar 2004-2005 se constată o creştere
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202061
semnificativă a numărului de cadre didactice titulare de la 50 la 164,56, iar în anul școlar 2009-2010 numărul de norme la titulari scade la 107. De asemenea la maiştri-instructori titulari se constată o ascensiune a normelor de la 52 în anul 2002-2003 la 94,55 în anul 2005-2006, iar în anul școlar 2009-2010 numărul de norme scade la 81 prin desființarea claselor de SAM.
Analizând numărul de norme total pentru profesori discipline tehnologice se constată o scădere a a acestora în anul scolar 2009-2010 la 195 comparativ cu anul 2004-2005 când s-a înregistrat numărul maxim de norme 254,16. Referitor la maiștri instructori scăderea normelor în anul școlar 2009-2010 a fost cu 51,78% față de anul școlar 2004-2005 când s-a înregistrat un număr maxim de norme de 173,79.
Analizând situaţia existentă în anul şcolar 2009-2010, se pot trage unele concluzii:- majoritatea cadrelor didactice de specialitate din IPT sunt calificate şi cu grade didactice
(profesori module tehnologice - 96,90%, din care titulari - 56,61%; maiştri instructori - 98,90% din care titulari 83,50%);
- suplinitorii necalificaţi pentru învăţământul profesional şi tehnic sunt, cu o excepţie, cadre didactice cu studii superioare care predau alte discipline decât cea înscrisă pe diplomă (domeniile industrie textilă şi pielărie, estetică şi igiena corpului omenesc, fabricarea produselor din lemn etc.) şi sunt în număr redus (7 cadre didactice dintr-un total de 293 profesori şi maiştri-instructori, adică 2,5%), în scădere faţă de anul şcolar anterior;
- personalul didactic din şcolile ÎPT ale judeţului Călăraşi posedă calificări profesionale şi pregătire în domeniul didacticii generale şi didacticii disciplinei.
Scăderea numărului de cadre didactice ÎPT în perioada 2008-2010 se datorează, pe de o parte, reducerii populaţiei judeţului în ansamblu iar, pe de altă parte, reducerii numărului de şcoli IPT din mediul rural. Scăderea numărului de maiştri-instructori are drept cauză şi absolvirea de către o parte a acestor cadre-didactice a studiilor superioare în domeniul specialităţii sau în alt domeniu, ceea ce a condus la transferarea acestora pe funcţii didactice de profesor, în completarea catedrei intrând şi ore de pregătire-instruire practică.
Schimbările accelerate introduse de reformele din ÎPT, pe de o parte, şi cele din mediul economic şi social, pe de altă parte, impun un efort susţinut de adaptare din partea profesorilor. Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze atât competenţele metodice cât şi actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările organizaţionale din mediul economic. Pe de altă parte, ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate de atenuare a impactului reducerilor de activitate datorate reducerii populaţiei şcolare şi în vederea facilitării restructurării ofertei şcolare, cum ar fi:
- facilitarea mobilităţii în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea profesorilor (pe domenii/specializări mai largi), sprijin pentru a 2-a specializare prin studii postuniversitare (similar componentei 1.2 din Programul pentru învăţământul rural – Banca Mondială)
- programe de formare continuă pentru reconversia profesională şi creşterea mobilităţii ocupaţionale a profesorilor (în interiorul şi în afara sistemului).
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202062
Fig. 5.3.2. Evoluţia resurselor umane în IPT Călăraşi, Sursa ISJ
Pentru facilitarea adaptărilor la schimbările din sistem se recomandă ca măsură de fond anticiparea evoluţiei personalului didactic şi adoptarea, în cadrul unei strategii pe termen lung, a unor măsuri însoţitoare, ţinând cont de efectele combinate ale reducerii populaţiei şcolare şi restructurării planurilor de şcolarizare din ÎPT pentru adaptarea la nevoile de calificare. Se înregistrează o scădere a numărului de maiştri instructori necalificaţi şi o creştere a cadrelor didactice necalificate - ingineri în mediul rural.
Din analiza statistică se observă că ponderea normelor pentru suplinitori necalificaţi în totalul normelor pentru titulari şi suplinitori calificaţi este foarte mică, ceea ce înseamnă că în ÎPT este asigurat un învăţământ de calitate de către personal bine pregătit profesional.
5.3.3. Resurse materiale şi condiţii de învăţareÎn programele de reabilitare finanţate de UE sau Banca Mondială au fost reabilitate a
serie de şcoli din judeţul CĂLĂRAŞI, în ceea ce priveşte infrastructura şi dotarea cu echipamente şi materiale didactice. Se remarcă dotarea materială existentă la unităţile şcolare IPT cuprinse în programele Phare: Grupul Şcolar „Nicolae Bălcescu” din Olteniţa (domeniile mecanic, electric, electromecanic, electronică-automatizări, industrie textilă şi pielărie), Colegiul Tehnic „Ştefan Bănulescu” din Călăraşi (domeniile protecţia mediului, turism şi alimentaţie, industrie alimentară), Grupul Şcolar „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina (domeniile mecanic, turism şi alimentaţie, construcţii şi lucrări publice), Grupul Şcolar „Alexandru Odobescu” din Lehliu-Gară (domeniile mecanică – transporturi, industrie textilă şi pielărie), Colegiul Agricol „Sandu Aldea” din Călăraşi (domeniile agricultură şi protecţia mediului), Şcoala de Arte şi Meserii din Mânăstirea (domeniul agricultură), Şcoala de Arte şi Meserii din Grădiştea (domeniile mecanic şi industrie alimentară), Şcoala de Arte şi Meserii din Curcani (domeniul agricultură). O bază materială bună, realizată prin fonduri obţinute de la administraţia locală, reapectiv prin autofinanţare, există la Colegiul Economic din Călăraşi (domeniile economic-administrativ, turism şi alimentaţie), Grupul Şcolar de Transporturi Auto din Călăraşi (domeniul mecanică – transporturi), Grupul Şcolar „Dan Mateescu” din Călăraşi (domeniile turism şi alimentaţie, estetică şi igiena corpului omenesc, industrie textilă şi pielărie), Grupul Şcolar „Ion Ghica” din Olteniţa (domeniile turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului omenesc, industrie textilă şi pielărie, mecanică – transporturi), Grupul Şcolar „Danubius” din Călăraşi (domeniile mecanic şi electric).
O problemă deosebită a apărut la Şcoala de Arte şi Meserii din Curcani unde, din cauza nerealizării planului de şcolarizare şi neautorizării pentru calificări aferente învăţământului liceal, baza materială este neutilizată.
Există şi situaţii în care starea generală a infrastructurii (clădirile pentru spaţiile de pregătire teoretică şi practică şi infrastructura de utilităţi) necesită intervenţii de reabilitare sau modernizări: la Grupul Şcolar „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina (alimentarea cu apă), la Grupul Şcolar Agricol din Fundulea (reamenajarea/reabilitarea spaţiilor educaţionale, laboratoare şi ateliere, pentru domeniile agricultură şi protecţia mediului).
Putem concluziona că există, în majoritatea situaţiilor, dotări moderne şi echipamente de simulare necesare unui învăţământ eficient, centrat pe elev. Totuşi, există situaţia problematică referitoare la achiziţionarea de consumabile pentru copiatoare, imprimante, hârtie xerox etc. rezolvată parţial prin alocarea de resurse financiare de la administraţia locală şi prin autofinanţare.
În localităţile din zonele sărace şi cu grad ridicat al şomajului consiliile locale nu dispun de resurse materiale proprii capabile să susţină cheltuielile materiale curente şi de dezvoltare ale şcolii. Grupurile şcolare din mediul rural şcolarizează elevi din mai multe localităţi, în timp ce efortul financiar pentru satisfacerea nevoilor curente ale procesului de învăţământ şi practică este suportat doar de bugetul localităţii de reşedinţă a unităţii de învăţământ – buget care practic nu are capacitatea să acopere aceste cheltuieli.
Există unităţi şcolare care au beneficiat de fonduri prin Programul Guvernamental de Dezvoltare a campusurilor şcolare – Grup Şcolar Agricol Fundulea, Grup Şcolar ”Dan Mateescu” Călărași, Grup Şcolar ,,Alexandru Odobescu” Lehliu Gară, amenajările aferente programului nefiind finalizate în unităţile şcolare menţionate.
Deşi, în ultimii ani, în majoritatea şcolilor s-au realizat achiziţii pentru dotarea bibliotecilor şcolare, se constată un număr relativ restrâns şi în general o varietate mică de titluri la abonamente pentru publicaţii de specialitate. O problemă deosebită o constituie lipsa PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
63
manualelor şcolare pentru modulele tehnologice, cu deosebire la ciclul superior al liceului.
5.4. Indicatori de proces5.4.1. Mecanisme decizionale şi descentralizarea funcţională în ÎPT
Strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar vizează transferul de autoritate, responsabilitate şi resurse în privinţa luării deciziilor şi a managementului general şi financiar către unităţile de învăţământ şi comunitatea locală.
Descentralizarea funcţională implică şi antrenarea sporită în mecanismele decizionale a partenerilor sociali, pentru a garanta apropierea deciziei de beneficiarii serviciului public de educaţie.
Cadrul instituţional pentru dezvoltarea parteneriatului social în educaţie şi formare profesională se bazează pe structurile consultative iniţiate în sprijinul deciziei la nivel local şi regional.
Aceste structuri sunt:- La nivel regional: Consorţiul Regional IPT - organism consultativ al Consiliului de
Dezvoltare Regională;- La nivel local (judeţean): Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social în Formarea
Profesională (CLDPSFP) - ca organism consultativ al Inspectoratelor şcolare judeţene;- La nivelul şcolilor: Consiliile de administraţie/Consiliile profesorale;- La nivel naţional: Comitetele sectoriale.
Principalele atribuţii în procesul de planificare în ÎPT ale structurilor menţionate sunt următoarele:- Comitetele sectoriale (la nivel naţional) validează Standarde de Pregătire Profesională;- Consorţiul Regional identifică nevoile de calificare la nivel regional, elaborează Planurile
Regionale de Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PRAI);- CLDPSFP identifică nevoile de calificare la nivel judeţean şi elaborează Planul Local de
Acţiune pe termen lung pentru ÎPT (PLAI); avizează planurile anuale de şcolarizare;- Consiliile de administraţie / Consiliile profesorale sprijină elaborarea şi avizarea Planului de
Acţiune a Şcolii (PAS).În cadrul programului multianual Phare TVET, Consorţiul Regional şi Comitetele locale
au fost antrenate în elaborarea, respectiv actualizarea anuală a documentelor de planificare strategică pe termen lung la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI), pe baza cărora la nivelul fiecărei şcoli din program au fost elaborate planuri şcolare de acţiune (PAS).
La nivelul unităţilor şcolare, principalul instrument de planificare strategică pe baza analizei mediului intern (autoevaluare) şi extern este concretizat prin Planurile de acţiune ale şcolilor (PAS).
Şcolile cuprinse în programul Phare TVET 2001-2003 şi 2004-2006 au beneficiat de formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS în raport cu PRAI şi PLAI. Începând cu anul şcolar 2006-2007 s-a generalizat elaborarea Planurilor de acţiune ale şcolilor (PAS) pentru toate unităţile de învăţământ profesional şi tehnic. La nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean CĂLĂRAŞI s-a realizat formare şi asistenţă pentru elaborarea PAS de către cadrele didactice din Programul Phare Tvet 2001-2003 / 2004-2006 şi inspectorii de specialitate, pentru învăţământul tehnic şi profesional de stat .
Având în vedere mecanismele de finanţare în vigoare şi autonomia comunităţii locale, în procesul de planificare strategică pe termen lung în ÎPT, este esenţială antrenarea autorităţilor locale.
În cadrul acestui proces de planificare principalele probleme identificate sunt:- antrenarea insuficientă a agenţilor economici în efortul de planificare pe termen lung în
ÎPT;- neimplicarea sau implicarea formală a partenerilor din Consiliile de Administraţie ale
Şcolilor în procesul de planificare pe termen lung la nivelul şcolii.Curriculumul în dezvoltare locală (CDL) vizează adaptarea conţinutului pregătirii la
cerinţele locale ale beneficiarilor instruirii (agenţi economici, comunitate locală, elevi) şi constituie un element de descentralizare. La examenele de certificare a competenţelor profesionale de nivel 1, 2 şi 3 şi examene de absolvire a şcolii postliceale, participă
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202064
reprezentanţi ai agenţilor economici cu care unităţile şcolare au încheiat parteneriate, prilej cu care sunt selectaţi elevii pentru angajare.
5.4.2 Asigurarea calităţii în ÎPTÎncepând cu anul şcolar 2006-2007 pentru unităţile şcolare din ÎPT a fost introdus un
sistem de asigurare a calităţii în educaţie, prin constituirea Comisiilor de Evaluare şi Asigurare a Calităţii.
Mecanismul de asigurare a calităţii utilizat este construit pe autoevaluarea din partea şcolii, confruntată cu evaluarea externă (prin inspecţie şcolară), ambele fiind structurate pe acelaşi set de indicatori (descriptori de performanţă). Rezultatele evaluării se regăsesc în planurile de îmbunătăţire a calităţii din fiecare unitate şcolară.
Cadrele didactice din unităţile şcolare cuprinse în programul Phare TVET, care au beneficiat de formare şi asistenţă în acest scop, au realizat diseminarea şi au asistat la implementarea sistemului de asigurare a calităţii în celelalte şcoli din judeţ. La fundamentarea planului de şcolarizare s-a ţinut cont de cererea de pe piaţa muncii şi a fost necesară introducerea unor calificări noi, la grupuri şcolare, şcoli de arte şi meserii din judeţ care au primit autorizare provizorie de funcţionare din partea ARACIP.În anul şcolar 2009/2010 manualul de autoevaluare a fost implementat în toate şcolile cu ÎPT, iar inspectorii au efectuat vizite de monitorizare externă pentru a sprijini şcolile în procesul de asigurare şi îmbunătăţire a calităţii. Vizitele de monitorizare externă a procesului de autoevaluare au un rol de îndrumare şi sprijin a unităţilor de ÎPT, în primul rând în ceea ce priveşte procesul instructiv-educativ. Monitorizarea externă a performanţelor unităţilor de ÎPT subliniază punctele tari şi succesele obţinute de aceştia în procesul de autoevaluare şi menţionează punctele slabe şi aspectele care necesită îmbunătăţire. Vizitele de monitorizare externă s-au desfăşurat la mijlocul ciclului anual de autoevaluare şi sunt efectuate de reprezentanţi de la inspectoratul şcolar. De asemenea, unităţile de ÎPT pot solicita o vizită de monitorizare externă în cazul în care au nevoie de o părere imparţială sau de un sfat în legătură cu o problemă sau aspect apărut în timpul procesului de autoevaluare sau în momentul elaborării raportului şi a planului de îmbunătăţire.
De asemenea, Inspectoratul Şcolar a realizat activităţile de evaluare pentru validarea rapoartelor de autoevaluare ale unităţilor şcolare IPT. S-a constat faptul că autoevaluarea s-a realizat cu obiectivitate în fiecare unitate şcolară.
5.4.3. Serviciile de orientare şi consiliereSondajele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară
de şcolarizare au fost realizate de consilieri şcolari ai CJRAE CĂLĂRAŞI, iar rezultatele acestora scot în evidenţă o serie de tendinţe în ultimii patru ani şi anume:
- Creşterea interesului elevilor pentru învăţământul IPT în ultimii ani, ca urmare a achiziţionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE TVET 2001-2003 şi 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaţionale a acestor şcoli (corelate cu cererea de pe piaţa muncii);
- Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieţei muncii, opţiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna, din cauza rezultatelor la Tezele unice/Evaluarea naţională care îi plasează uneori contra voinţei lor;
- Opţiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera tehnologică liceală se află în zona de mijoc pe lista preferinţelor elevilor care optează pentru liceu, elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaţa muncii;
- Cei mai mulţi elevi de gimnaziu, care doresc să continue studiile în învăţământul postgimnazial, optează în continuare pentru profilul tehnic (în cadrul acestui profil, cele mai multe opţiuni sunt pentru domeniul mecanic, calificare care se afla în topul preferinţelor pentru băieţi); în topul preferinţelor urmează calificări din domeniile: turism şi alimentaţie, industrie textilă şi pielărie (cu toate că domeniul este în scădere pe piaţa muncii), construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, electronică şi automatizări etc. Opţiunea elevilor demonstrează dorinţa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeţe decât cele de origine, atunci când unităţile şcolare se află în apropierea domiciliului. Pentru creşterea accesului la învăţământul IPT, CJRAE derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a, iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinţii se
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202065
prezintă avantajele învăţământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această rută şcolară. În unităţile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităţi de consiliere individuală/de grup a elevilor de la clasele de învăţământ liceal, filiera tehnologică, ciclul inferior, de la clasele de an de completare, activităţi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităţilor de marketing personal. În toate grupurile şcolare din judeţul CĂLĂRAŞI s-au amenajat cabinete de consiliere psihopedagogică, dotate corespunzător, cu posibilitate de conectare la Internet a acestora, excepţie făcând unele Şcoli de Arte şi Meserii din mediul rural.
Tabelul 5.4.3. Ponderea opţiunilor pentru învăţământul profesional şi tehnic 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011CĂLĂRAŞI 49.67 52.67 47.89 46,73
Din analiza informaţiilor oferite de CJRAE, se poate aprecia că, deşi ameliorat în ultimii ani, gradul de acoperire a serviciilor de orientare şi consiliere este insuficient, în special în mediul rural, datorită unui număr încă insuficient de consilieri în sistem, arondării inegale a numărului de elevi care revin unui consilier, numărului mic al elevilor testaţi şi consiliaţi, respectiv al orelor de consiliere/elev pentru orientarea carierei – practic nu se poate vorbi de un mecanism sistematic de orientare şi consiliere în sprijinul unei decizii corect informate în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.
5.5. Indicatori de ieşire5.5.1. Rata netă8 de cuprindere în sistemul de educaţie şi formare profesionalăRata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă
oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie9. În perioada 2002-2006, rata netă de cuprindere în învăţământul obligatoriu a cunoscut o evoluţie fluctuantă la toate nivelurile de educaţie, cu excepţia învăţământului preşcolar, urmare a scăderii populaţiei de vârstă şcolară. Valorile indicatorului analizat sunt uşor sub media regională.
Evoluţia ratei nete de cuprindere în învăţământ - Jud. CĂLĂRAŞI -
Fig. 5.5.1. Rata netă de cuprindere, Sursa INSSe constată o tendinţă de crestere în anul 2009-2010 față de anul 2002-2003 a ratei nete de cuprindere în învăţământ la nivelul judeţului Călăraşi, exceptie făcând nivelul de învățământ primar, aceasta situându-se în permanenţă sub valoarea pe regiune la toate categoriile de elevi/copii analizate. Raportat la anul şcolar 2007–2008, se constată creşterea semnificativă a ratei nete de cuprindere în anul 2009-2010 la învăţământul preşcolar (de la 67,9% la 68,4%), la învăţământul secundar superior (de la 43% la 51,5%) şi la total învățământ secundar postgimnazial 15-18 ani (de la 55,3 la 62,1%); de asemenea, se constată tendinţa de scădere a acestui indicator la învăţământul primar (de la 92,9% la 89,8%), gimnazial (de la 90,8 la 87,9%), 8 Rata netă de cuprindere măsoară gradul de participare la educaţie a copiilor de vârstă oficială corespunzătoare nivelului respectiv de educaţie. Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele “standard” din seria curentă influenţează valoarea indicatorului.9 Diferenţele faţă de vârsta reglementată de începere a şcolii, respectiv de încadrare faţă de vârstele “standard” din seria curentă influenţează valoarea indicatoruluiPLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
66
la clasele IX-X (de la 64,9% la 64%) şi, în ansamblu, la învăţământul obligatoriu (de la 86,4% la 83,6%).
5.5.2. Gradul de cuprindere în învăţământ (Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste)
Gradul de cuprindere în învăţământ reprezintă procentul elevilor de o anumită vârstă cuprinşi în sistemul de educaţie, indiferent de nivelul de învăţământ, din totalul populaţiei de aceeaşi vârstă. În perioada 2002-2010, gradul de cuprindere în învăţământ a cunoscut o evoluţie oscilantă la nivelul Judeţului Călăraşi, la toate nivelurile de educaţie. În perioada 2002-2010 la nivelul Judeţului Călăraşi, rata de cuprindere la toate nivelurile a scăzut de la 64,1 la 62,3. În perioada următoare se preconizează o creştere a ratei de cuprindere la toate nivelurile ca urmare a măsurilor sociale programelor de şansa a II-a, programelor de incluziune socială, creşterii numărului de cabinete de consiliere/consilieri şcolari şi generalizarea învăţământului liceal ca ofertă pentru absolvenţii învăţământului gimnazial. În anul şcolar 2009–2010, faţă de 2007–2008, se constată creşterea gradului de cuprindere pe segmentul cuprins 15-18 ani (de la 59,2 % la 68 %) şi la segmentul 19-23 ani (de la 13,6% la 16,9%); există uşoare scăderi la 3-6 ani şi la segmentul 11-14 ani (de la 74,2% la 74%, respectiv de la 96,8% la 95,7%) şi o scădere semnificativă la segmentul 7-10 ani (de la 101,3% la 96%).
Evoluţia gradului de cuprindere în învăţământ - Jud. CĂLĂRAŞI -
64,1 69
,4
100,
5
91,6
62,3
11,5
63,8 72
,8
103,
2
93,2
60,8
8,2
63,4 74
,9
100,
7
93
63,4
8,8
62
73,1
101,
2
99
58,1
10,3
61,2 71
,9
102,
2
96,8
59,4
10,4
61,5
74,2
101,
3
96,8
59,2
13,6
61,7
73,1
98,1
96,5
61,9
16,3
62,3
74
96 95,7
68
16,9
0
20
40
60
80
100
120
Total 3-23 ani 3 - 6 ani 7-10 ani 11-14 ani 15-18 ani 19-23 ani
Gradul de cuprindere în învăţământ pe niveluri de educaţie, în anul şcolar 2009-2010, în judeţul Călăraşi faţă de regiunea Sud Muntenia, este cu mult sub media pe regiune (62,3% faţă de 68,1%), existând o singură situaţie (grupa de vârstă 11-14 ani) unde este uşor peste media pe regiune (95,7% faţă de 95,6 %).
5.5.3. Rata abandonului şcolar, pe niveluri de educaţie ISCEDRata abandonului şcolar este un indicator important în cadrul politicilor de
coeziune economică şi socială, în strânsă legătură cu accesul la educaţie şi pentru evaluarea gradului de retenţie a tinerilor în educaţie pe fiecare nivel ISCED.
Rata de abandon în judeţul CĂLĂRAŞI, la învăţământul liceal și profesional la nivelul anului 2008-2009 este puţin sub media regiunii, respectiv 2,4 raportat la 3,5, în timp ce la învăţământul primar și gimnazial, este peste media regiunii 3,1 raportat la 1,5.
Rata abandonului şcolar la învăţământ primar şi gimnazial a crescut în perioada 2000 – 2008 de la 1,4 la 3,7 iar în anul școlar 2008-2009 rata abandonului şcolar a înregistrat un trend descrescător de la 3,7 la 3,1 ca urmare a îmbunătăţirii capacităţii instituţionale a unităţilor şcolare (transportul elevilor, asigurarea rechizitelor şi manualelor şcolare). La învăţământul postliceal și de maiştri rata abandonului şcolar a scăzut de la 17,1 în 2005-2006 la 9,4 în 2008-2009.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202067
Rata abandonului în înv. liceal, profesional şi postliceal -Jud. CALARASI -
2,1 2,4 1,9 1
8,8
13,6
6,8
17,1
5,1
15
27,6
9,4
0
5
10
15
20
25
30
2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009
%
Total LICEU înv. PROF. SI DE UCENICI POSTLICEAL ŞI MAIŞTRI
Fig. 5.5.3. Rata abandonului școlarPrincipalele cauze ale abandonului şcolar sunt:- lipsa unor condiţii materiale minime;- neimplicarea familiei în supravegherea elevilor, o situaţie specială reprezentând elevii ale căror familii sunt plecate în străinătate;- prestarea de către elevi a unor activităţi pentru întreţinerea familiei;- orizontul cultural şi intelectual redus al unor familii;- căsătorii la o vârstă fragedă;- motivaţia scăzută a elevilor pentru şcoală.
În anul școlar 2008-2009 la toate nivelurile de învățământ liceal, profesional și postliceal s-a constatat o scădere a ratei abandonului școlar în judetul Călărași, ca urmare a generalizării învăţământului obligatoriu de 10 ani, a consilierii părinţilor şi elevilor. În urmatoarea perioada se preconizează o diminuare a ratei abandonului școlar ca urmare a înfiinţării cabinetelor de asistenţă psihopedagogică în şcoli şi a corelării ofertei educaţionale cu cererea de pe piaţa muncii, a învăţământului obligatoriu şi acordarea burselor „bani de liceu.Totuşi, se înregistrează plecări ale elevilor din sistemul de învăţământ datorită migraţiei părinţilor în afara graniţelor tării.
5.5.4. Rata de absolvire, pe niveluri de educaţie ISCEDRata de absolvire se defineşte ca fiind procentul absolvenţilor unui anumit nivel de
educaţie din totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire specifică nivelului respectiv de educaţie. Rata de absolvire, până anul şcolar 2008-2009, la nivelul judeţului Călăraşi este comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud Muntenia. Pentru anul şcolar 2009-2010 nu se poate face o apreciere din lipsa datelor statistice. Conform datelor INS în județul Călărași, la nivel de învăţământ gimnazial, liceal, profesional și postliceal rata de absolvire este fluctuantă, comparativ cu rata de absolvire la SAM și an de completare unde diferențele sunt scăzute. La învățământul gimnazial în anul scolar 2008/2009 se înregistrează o scădere a ratei de absolvire la 80,1 față de anul 2005-2006 când a fost înregistrată rata maximă de 93,6.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202068
Rata de absolvire - învăţământ gimnazial - judetul Calarasi -
0
20
40
60
80
100
total feminin masculin urban rural
2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004
2004-2005 2005-2006 2006/2007 2008/2009
Rata de absolvire - învăţământ liceal- judetul Calarasi -
0
20
40
60
total feminin masculin
2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/2004
2004-2005 2005-2006 2006/2007 2008/2009
Rata de absolvire - învăţământ profesional şi de ucenici
- judetul Calarasi -
0
10
20
30
40
50
60
total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/20042004-2005 2005-2006 2006/2007 2008/2009
O evoluţie asemănătoare înregistrează acest indicator la nivel profesional, cu deosebirea că de la valorile maxime înregistrate în 2004-2005 de 56,5 scade la 43,9 în anul şcolar 2008-2009, dar diversificarea ofertei de şcolarizare prin introducerea de calificări noi poate influența rata de absolvire la nivel judeţean.In anul 2008-2009 rata de absolvire creşte la nivel liceal la 50,3 înregistrând cea mai mare valoare din 2000-2001, iar in anul 2008/2009 inregistreaza o scadere cu 1,8 procente ( 48,5%) .În învăţământul postliceal şi de maiştri rata de absolvire scade în perioada 2001-2009 de la 4,6% în 2000-2001, la 0,5% în 2006-2007, datorită scăderii numărului de elevi care optează pentru acest nivel. Se remarcă o revenire usoară până la 3% în 2008-2009.
5.5.5. Rata de succesRatele de succes la examenele finale de certificare a competenţelor profesionale
(examenele de absolvire şcoală postliceală şi de maiştri; respectiv certificarea competenţelor profesionale la liceul tehnologic) se apropie de (sau chiar ating) 100% în majoritatea unităţilor şcolare din judeţ. Evaluările finale în raport cu standardele de pregătire profesională, bazate pe competenţe, sunt de maximă importanţă pentru asigurarea unei certificări credibile, validată de piaţa muncii la absolvirea fiecărui nivel de calificare. Măsurile care trebuie avute în vedere în raport cu aceste rezultate indicator trimit, pe de o parte, la asigurarea calităţii în procesul de evaluare în raport cu standardele de pregătire. Rata de succes reliefată prin procentul de promovabilitate la examene şi rezultatele la olimpiadele şcolare plasează şcolile IPT din judeţ în zona mediei pe ţară. Rezultatele obţinute demonstrează seriozitatea cu care au fost organizate, monitorizate concursurile şcolare la toate etapele, cadrele didactice din comisiile de examen dând dovadă de obiectivitate în evaluarea elevilor. Conducerea unităţilor şcolare a asigurat desfăşurarea în bune condiţii a olimpiadelor la disciplinele din aria curriculară „Tehnologii” (învăţământ gimnazial şi liceal filiera tehnologică) şi a concursurilor profesionale (anul de completare).
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202069
Fig. 5.5.4. Evoluţia ratei de absolvire Sursa: date furnizate de INS.
Rata de absolvire - SAM- judetul Calarasi -
0
10
20
30
40
50
60
total feminin masculin
2005-2006 2006/2007 2008/2009
Rata de absolvire - An de completare- judetul Calarasi -
0
10
20
30
40
50
60
total feminin masculin
2005-2006 2006/2007 2008/2009
Rata de absolvire - învăţământ postliceal şi de maiştri - judetul Calarasi -
0
5
10
15
20
25
total feminin masculin2000/2001 2001/2002 2002/2003 2003/20042004-2005 2005-2006 2006/2007 2008/2009
Fig 5.5.5. Evoluţia ratelor de succes, Sursa : INS
În majoritatea şcolilor IPT, situaţia la învăţătură este bună la toate nivelurile, dar se înregistrează în unele cazuri elevi repetenţi şi în situaţie de abandon şcolar.
Rata de succes, până anul şcolar 2006-2007, la nivelul judeţului CĂLĂRAŞI este comparabilă cu cea de la nivelul regiunii Sud Muntenia. La învăţământul gimnazial, profesional este uşor sub media regiunii, iar la învăţământul liceal si postliceal depăşeşte uşor media regiunii.
În învăţământul liceal, pe total populaţie şcolară, rata de succes înregistrează o creştere, fiind de 94,1% în 2008-2009 faţă de 92,6% în 2006-2007 fiind peste media la nivel de regiune de 88,8. Rata de succes în învăţământul profesional scade în intervalul 2003-2004, de la 98,9% la 82,9%,in 2005/2006 fiind urmată de o creştere în 2007-2008, la 98,7% și scade în 2008- PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
70
2009 la 95,6. În învăţământul postliceal şi de maiştri rata de succes este de 84,1% în 2005-2006, urmată de o creştere până la 100% în 2006-2007, 2007-2008 și scădere în 2008-2009 la 92,8.
În anul şcolar 2008-2009, conform datelor ISJ rata de succes a învăţământului gimnazial scade, faţă de anii şcolari anteriori, la 80,1%, situaţie datorată, în ansamblu, scăderii ratei de absolvire în mediul rural la 76,3% (pentru mediul urban acelaşi indicator a fost de 87,4%);
5.5.6. Rata de tranziţie la următorul nivel de educaţie Datorită generalizării învăţământului obligatoriu, extinderii claselor IPT în mediul rural,
măsurilor din PRAI, PLAI şi PAS, a crescut rata de tranziţie la următorul nivel educaţional. Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal este de 89,4% în 2009-2010, în creştere faţă de perioada 2005-2008, dar încă sub valorile atinse în 2003-2004 (92,8%). Scăderea din perioada 2005-2009 se datorează şi reducerii numărului de clase din mediul rural din cauza nerealizării planului de şcolarizare de către unităţile şcolare cu învăţământ profesional.În judeţul Călăraşi rata de tranziţie a populaţiei şcolare pe ruta progresivă a cunoscut o creştere semnificativă în anul şcolar 2009-2010 faţă de 2008-2009, astfel de la clasa a-X-a SAM la anul de completare de la 58,06% la 74,90%; de la anul de completare la clasa a-XII-a rută progresivă de la 51,22% la 71,19%; si o mica scadere de la clasa a-IX-a SAM la a-XIII-a rută progresivă de la 23% la 22,4% , în planul de şcolarizare introducandu-se calificări noi cerute pe piaţa muncii.La nivelul judeţului Călăraşi rata de tranziţie a crescut în rândul populaţiei şcolare de sex masculin şi a scăzut în rândul populaţiei şcolare de sex feminin, în anul şcolar 2009–2010 faţă de anul şcolar 2008–2009. Sondajele privind opţiunile elevilor de clasa a VIII-a pentru trecerea la o formă superioară de şcolarizare au fost realizate de consilieri şcolari ai CJAPP Călăraşi, iar rezultatele acestora scot în evidenţă o serie de tendinţe în ultimii patru ani şi anume:
Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la cel liceal şi profesional secundar superior - Jud. CALARASI
Fig. 5.5.6. Evoluţia ratei de tranziţie Sursa: INS- Scăderea numărului de elevi nehotărâţi ca urmare a acţiunilor de consiliere în carieră
realizate de profesorii diriginţi şi consilierii psihopedagogici (în şcolile unde există cabinete de consiliere psihopedagogică);
- Creşterea interesului elevilor pentru învăţământul IPT SAM. În ultimii ani, ca urmare a achiziţionării de echipamente în cadrul proiectelor PHARE 2003 şi 2004-2006 şi a unei mai bune oferte educaţionale a acestor şcoli (corelate cu cerea de pe piaţa muncii);
- Chiar dacă se înscriu pe traiectoria pieţei muncii, opţiunile elevilor nu sunt satisfăcute întotdeauna, din cauza rezultatelor la testările naţionale care îi plasează uneori contra voinţei lor;
- Opţiune mai mare pentru liceul teoretic comparativ cu liceul tehnologic; filiera tehnologică liceală se află ultima pe lista preferinţelor elevilor care optează pentru liceu,
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202071
elevii nevalorizând încă profilele liceale care le asigură calificare profesională ce le permite integrarea pe piaţa muncii;
- Cei mai mulţi elevi de gimnaziu, care au dorit să continue studiile prin şcoala de arte şi meserii/învăţământ liceal filiera tehnologică (ciclul inferior) au optat în continuare pentru domeniul mecanic (în cadrul acestui domeniu cele mai multe opţiuni sunt pentru calificarea mecanic auto, calificare care se afla în topul preferinţelor pentru băieţi); în topul preferinţelor urmează calificări din domeniile: turism şi alimentaţie, industrie textilă şi pielărie (cu toate că domeniul este în scădere pe piaţa muncii), construcţii şi lucrări publice, estetica şi igiena corpului omenesc, electronică şi automatizări etc.
Opţiunea elevilor demonstrează dorinţa lor de a beneficia de oferta de calificare şi a altor judeţe decât cele de origine atunci când unităţile şcolare se află în apropierea domiciliului. Pentru creşterea accesului la învăţământul IPT, CJRAE derulează în fiecare an şcolar programul de orientare al carierei elevilor din clasa a VIII-a, iar în cadrul orelor de consiliere de grup cu elevii/părinţii se prezintă avantajele învăţământului profesional şi tehnic încercându-se motivarea elevilor pentru a urma această rută şcolară. În unităţile şcolare unde există cabinete de consiliere şcolară se derulează activităţi de consilier individuală/de grup a elevilor de la clasele de rută progresivă, activităţi ce au ca scop motivarea elevilor pentru continuarea studiilor sau dezvoltarea abilităţilor de marketing personal. Numărul redus al cabinetelor de asistenţă psihopedagogică din mediul rural, raportat la populaţia şcolară, slaba dotare a cabinetelor de consiliere şcolară, absenţa conectării la Internet a cabinetelor - condiţie absolut indispensabilă pentru realizarea consilierii privind cariera determină o eficienţă scăzută a mecanismelor de consiliere folosite pentru creşterea accesului elevilor la învăţământul IPT şi ocuparea unui loc de muncă.
5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţieProsperitatea viitoare a Europei depinde în mare măsură de tinerii săi. Prin intermediul
Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană vizează să sprijine mai bine tinerii, să le permită să îşi dezvolte din plin talentele în propriul lor interes, dar şi în beneficiul economiei şi societăţii. Unul din obiectivele principale convenite de Consiliul European este de a reduce procentul de tineri care părăsesc timpuriu şcoala sub 10% şi de a asigura că cel puţin 40% din tânăra generaţie dispune de o diplomă de învăţământ superior sau de un echivalent al acesteia.
Îmbunătăţirea rezultatelor şcolare ale tinerilor răspunde în acelaşi timp obiectivului de „creştere inteligentă”, îmbunătăţind nivelurile de competenţă, cât şi obiectivului de „creştere favorabilă incluziunii”, prin abordarea unuia din cei mai importanţi factori de risc pentru şomaj şi sărăcie. Reducerea părăsirii timpurii a şcolii deschide, de asemenea, calea realizării celorlalte obiective ale strategiei Europa 2020. Prin impactul său direct asupra capacităţii de inserţie profesională a tinerilor, ea contribuie la sporirea integrării pe piaţa muncii şi astfel, la realizarea obiectivului principal al atingerii unei rate de ocupare de 75% pentru femeile şi bărbaţii cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani. În acelaşi timp, ea contribuie într-o manieră semnificativă la întreruperea ciclului pauperizării care duce la excluziunea socială a multor tineri. Reducerea părăsirii timpurii a şcolii reprezintă, prin urmare, o măsură esenţială pentru realizarea obiectivului vizând reducerea cu cel puţin 20 de milioane a numărului persoanelor ameninţate de sărăcie.
Comisia Europeană utilizează o definiţie europeană comună pentru măsurarea aşa numitului „abandon şcolar timpuriu”, care se referă la persoane cu o vârstă între 18 şi 24 de ani care au absolvit cel mult un nivel de învăţământ secundar inferior şi care nu participă la nici o formă de educaţie sau formare. Luând în considerare această definiţie, în România, în 2009, abandonul şcolar timpuriu a fost de 16,6%, România situându-se pe locul 8 în Europa, după Islanda (44,3%) Malta (36,8%), Portugalia (31,2%), Spania (31,2%) Macedonia (21,4%), Italia (19,2%) şi Norvegia (17,2%), iar rata UE fiind de 14,4% (Anexa 17). În ceea ce priveşte România rata de părăsire timpurie a şcolii şi formării profesionale în 2009 a fost de 17,1% pentru persoanele de sex feminin şi 15,1% pentru persoanele de sex masculin. Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala 21,5% au absolvit doar învăţământul primar şi 78%, au finalizat învăţământul secundar inferior.Dintre tinerii români care au părăsit timpuriu şcoala, 44,8% s-au angajat şi 55,2% nu s-au angajat sau s-au angajat temporar, în 2009. Rata de părăsire timpurie a educaţiei şi formării profesionale a tinerilor români a fost fluctuantă între anii 2000 şi 2009 în funcţie de contextul economico - social. PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
72
Tab. 5.5.7. Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţieAnul 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009RO 22,9% 21,7% 23% 22,5% 22,4% 19,6% 17,9% 17,3% 15,9% 16,6%
Comisia sprijină, de asemenea, îmbunătăţirea sistemului educaţional românesc cu ajutorul diferitelor programe de finanţare, cum ar fi programul de învăţare de-a lungul vieţii şi, în special, Fondul Social European. Cu axa sa prioritară 2 „Corelarea învăţării de-a lungul vieţii cu piaţa muncii”, Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, finanţat de Fondul Social European (FSE), intenţionează să abordeze problema abandonului timpuriu. Aceasta se va face atât în mod preventiv, cu ajutorul unor activităţi cum ar fi programele tip „şcoală după şcoală”, prin consiliere şi ghidare, prin dezvoltarea unor curriculum-uri relevante, a predării centrate pe elev, a campaniilor de sensibilizare; cât şi în mod corectiv cu ajutorul programelor de reintegrare, a programelor cum ar fi a doua şansă în educaţie, a educaţiei remediale şi a altor forme flexibile de educaţie. Ţinta este atingerea benchmark-ului european până în 2020, de 10%.
5.5.8. Procentul elevilor cu nivel scăzut al competenţelor de citire/lectură (PISA) Centrul Naţional PISA 2009 a organizat testarea elevilor de 15 ani, eşantionaţi de
Consorţiul PISA 2009 în data de 18.03.2009. La testare au participat 4776 de elevi din 159 de instituţii de învăţământ din România.
În Raportul internaţional PISA 2009 Results: What students know and can do (vol. I) sunt prezentate următoarele informaţii de interes general, referitoare la performanţele sistemului educaţional românesc în acest ciclu de evaluare:
- Pe scala generală Citire/Lectură (domeniu principal pentru evaluarea din 2009, în funcţie de care se face clasificarea finală), România ocupă poziţia 49 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 424, semnificativ sub media ţărilor OECD
- Pe scala domeniului Matematică România ocupă poziţia 48 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 427, semnificativ sub media ţărilor OECD.
- Pe scala domeniului Ştiinţe România ocupă poziţia 47 din 65 de ţări participante, cu un scor mediu statistic de 428, semnificativ sub media ţărilor OECD.
Rezultatele obţinute pentru anul 2009 sunt aproape identice cu cele obţinute de România la precedentul ciclu al programului, PISA 2006 (locul 47 din 57 de ţări participante), în care domeniul principal a vizat ştiinţele (Vezi anexa 18 ).
Ultimele rezultate ale Programului internaţional pentru evaluarea elevilor (PISA), o anchetă efectuată la nivel mondial privind performanţele adolescenţilor în vârstă de 15 ani la citire, matematică şi ştiinţe, arată că unul din cinci sau 20 % are competenţe scăzute de citire. Constatările, compilate la fiecare trei ani de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), arată că Europa a
îmbunătăţit uşor situaţia din 2000 până în prezent. Dar va fi nevoie de eforturi mai mari pentru ca ţările UE să îşi atingă obiectivul de mai puţin de 15 % performanţe scăzute la citire,
matematică şi ştiinţe până în 2020. Se impune, în cazul României, abordarea unor politici mai coerente pentru educaţie şi cercetare pentru că implicaţiile vor avea efect la nivel economic prin costuri mari şi un risc ridicat de ineficienţă.
5.5.9. Ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior
Învăţământul secundar superior este un indicator important pentru măsurarea progreselor în domeniul de şcolarizare şi este legat de referinţa UE de a atinge până în 2010 o rată de 85% din tineri (cu vârsta între 20 şi 24 ani) care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior.
Nivelul de referinţă european constituie o provocare majoră pentru UE. În prezent (2009), media UE pentru populaţia în vârstă 20-24 este de 78,6% şi este doar moderat îmbunătăţită (cu 2 puncte procentuale), din 2000 (pe o notă pozitivă, progresul a accelerat uşor din 2003) (vezi anexa 19). Procentul femeilor îl depăşeşte pe cel al bărbaţilor cu mai mult de 5 puncte procentuale, iar diferenţa mare între femei şi bărbaţi a fost relativ stabilă din 2000.
Polonia, Lituania şi Irlanda depăşesc deja UE în 2010 de referinţă şi au stabilit astfel, obiective mai ambiţioase la nivel naţional. Multe dintre statele est sunt deja deasupra nivelului de referinţă comunitar în 2010. Trei state membre (Republica Cehă, Polonia şi Slovacia) şi Croaţia, au atins deja peste 90% studii în învăţământul liceal. În anul 2009, în România procentul populaţiei cu vârsta 20-24 ani care a absolvit cel puţin învăţământul secundar superior este de 78,3% faţă de 78.6%, media UE. În ceea ce priveşte ponderea populaţiei cu vârste cuprinse între 20-24 ani care au absolvit cel puţin învăţământul secundar superior, România are rezultate mai bune: procentul de participare la învăţământul secundar superior în 2009 este de 78,3% (faţă de 77,2% în 2006 şi 76.1% în 2000), foarte aproape de media UE – 27 (78,6 în 2009, 77,8 în 2006, faţă de 76,6% în 2000). Benchmark-ul european până în 2010 este de 85%. Rezultate mai slabe se înregistrează în mediul rural, procentul elevilor care sunt cuprinşi în învăţământul liceal este mult mai mic. Sursa: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc/report10/chapter2_en.pdf
Fig. 5.5.9.a. Sursa datelor: Eurostat (AFM baza de date), mai 2010
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202074
Fig. 5.5.9. Procentul de tineri în vârstă de 20-24 în UE-27 cu cel puţin învăţământul secundar superior, 2000-2009
5.5.10. Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)
Benchmark-ul european privind învăţarea continuă se referă la ceea ce ar putea fi numit mai strict educaţia şi formarea adulţilor. Stabilit iniţial în 2003, el are acum ca obiectiv ca până în 2020 15% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani să participe la procesul de învăţare pentru adulţi. Rata de participare pentru acest benchmark este evaluată printr-un Sondaj al Comisiei Europene privind forţa de muncă, care solicită informaţii despre participarea la procesul de învăţare formală şi non-formală cu 4 săptămâni înainte de sondaj.
Locurile de muncă sunt, în majoritatea ţărilor, principalii furnizori de învăţare pe tot parcursul vieţii adulte. Învăţarea pe tot parcursul vieţii pentru adulţi este una dintrecele patru componente ale abordării flexibile de către Strategia Europeană de Ocupare.
Rezultatele pentru 2009 arată că 9,8% dintre adulţi cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani au participat la educaţie şi formare în cele patru săptămâni precedente sondajului. Acest procent este mai mic decât nivelul Benchmark-ului european de 12,5% pentru 2010 şi cu mult sub procentul de 15% prevăzut pentru 2020. În 2009, numai 8 state membre depăşit nivelul de referinţă 2010 şi doar 5 nivelul pentru 2020 (vezi anexa 20). Există diferenţe mari de participare între statele membre, ţările nordice şi în Regatul Unit, cei mai buni performeri, ating sistematic rate mari de participare, ajungând la 20-31.6%. Ţările de Jos, Slovenia, Austria, Spania, Luxemburg şi Estonia sunt în următorul grup, cu rate de participare între 10% şi 20%. Bulgaria, Grecia şi România, precum şi Croaţia şi Turcia, au înregistrat puţine progrese sau de loc în îmbunătăţirea nivelului lor extrem de scăzut de participare. Estonia şi Luxemburg, pe de altă parte, au avut succes în creşterea ratelor de participare în mod substanţial.
În judeţul CĂLĂRAŞI există, în anul şcolar 2010-2011, 18 unităţi şcolare cu învăţământ
profesional şi tehnic, din care 3 autorizate CNFPA, dar care, începând cu anul 2009, nu au mai defăşurat nici un program de formare profesională.
În cadrul Programului « A doua şansă » din Judeţul CĂLĂRAŞI, învăţământ secundar inferior, au absolvit, în anul şcolar 2009-2010, 100 de persoane în cadrul a 5 programe de formare profesională – nivelul 1 de calificare, realizate în cadrul a trei tandemuri educaţionale:
Colegiul Tehnic „Ştefan Bănulescu” din Călăraşi cu Şcoala cu clasele I-VIII din Roseţi (1 program: lucrător în morărit şi panificaţie), Grupul Şcolar „Nicolae Bălcescu” din Olteniţa cu Şcoala cu clasele I-VIII nr. 4 din Olteniţa (3 programe: lucrător în prelucrări la cald, lucrător în mecanică de motoare, lucrător în tricotaje-confecţii) şi Grupul Şcolar „Alexandru Odobescu” din Lehliu-Gară cu Şcoala cu clasele I-VIII din Răzvani (1 program: lucrător în tricotaje-confecţii).
5.6 Indicatori de impact
5.6.1 Impactul sistemului de învăţământ profesional şi tehnic asupra ratei şomajului Scăderea ratei de ocupare, rata şomajului peste media la nivel naţional, şomajul ridicat al şomajului tinerilor şi şomajul de lungă durată - obligă sistemul de ÎPT la:
anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării
pe parcursul întregii vieţi implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în
cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202075
Participare la programe de învăţare de-a lungul vieţii (%)
2000 2006 2009
UE - 27 8,5 9,2 9,8România 1,4 1,6 1,5
Tab. 5.5.10.Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)
Sursa datelor: EUROSTAT (AFM)
parteneriate active cu agenţii economici, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor – prioritate permanentă a managementului şcolar.
Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere (pentru întreprinderi, salariaţi, şomeri), decurgând din mobilitatea ocupaţională accentuată de procesele de restructurare a economiei, nevoile de actualizare şi adecvare competenţelor la cerinţele în schimbare la locul de muncă etc. - oferă şcolilor oportunitatea unei implicării active ca furnizori de formare pentru adulţi, având în vedere:
creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi
adecvarea calificării cu locul de muncă reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii recunoaşterea şi valorificarea în experienţei profesionale şi a competenţelor
dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă: ex. programe
de formare la distanţă, consultanţă, etc. Evoluţiile sectoriale în plan ocupaţional şi prognozele privind cererea şi oferta
pe termen lung - trebuie avute în vedere pentru:Planificare strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile
decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS) Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de
calificare rezultate din prognozăPlanurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor, nevoile în
creştere în construcţii, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală.
Priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizează modernizarea a agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.
Implică din partea şcolilor din domeniu, în parteneriat toţi cu factorii interesaţi:Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune
creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro-alimentare)
Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor
Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:- formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive;- reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi.
Decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban - obligă la: Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural; Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate; Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din
categorii defavorizate economic şi social.Ar putea fi evaluat prin stabilirea unor corelaţii în timp între rata de inserţie profesională,
respectiv rata şomajului absolvenţilor şi rata totală a şomajului. În acest moment, în lipsa unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor, şcolile raportează propriile evaluări. Aceste evaluări sunt însă parţiale (bazate în general pe feedback-ul obţinut de la absolvenţii care vin să-şi ridice diplomele, de obicei într-un interval scurt de la absolvire) şi sunt dificil de validat. Totuşi, rata ridicată a şomajului tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, şi ponderea ridicată a acestora în numărul total al şomerilor (v. cap. 4), sugerează o problemă serioasă a sistemului de pregătire în raport cu finalităţile obţinute în plan ocupaţional. Din acest motiv, se reţine ca un prim indicator de impact, care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile, şomajul tinerilor din grupa de vârstă 15-24 de ani, cu rezerva că acesta nu este diferenţiat pentru absolvenţii ÎPT.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202076
5.6.2 Rata de inserţie a absolvenţilor la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educaţieIndicatorul este disponibil din surse statistice ISJ. Totuşi, având în vedere şomajul de
lungă durată (peste 6 luni) care afectează circa 57,3 % din absolvenţii înregistraţi în şomaj se deduce ca prioritară furnizarea unor măsuri active de ocupare adecvate, în sprijinul tinerilor care după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.
5.6.3 Gradul de utilizare a competenţelor dobândite de absolvenţi la locul de muncăAcest indicator face parte dintre indicatorii de calitate propuşi de Comisia Europeană - Grupul de lucru pentru calitate în VET. În această etapă nu este definit. Date cu privire la acest indicator este posibil să fie colectate, potrivit recomandărilor Comisiei Europene, prin Ancheta asupra forţei de muncă. Informaţii utile pentru acest indicator pot fi obţinute şi direct de către şcoli prin efectuarea unor sondaje proprii în rândul angajatorilor şi absolvenţilor.
5.7.Oferta şcolilor din ÎPT judeţean5.7.1 Evoluţia planurilor de şcolarizare
Documentele de planificare pe termen mediu şi lung PRAI şi PLAI au stat la baza fundamentării planurilor de şcolarizare răspunzând cererii şi ofertei pe piaţa muncii pentru IPT.
Datele sintetice privind structura şi evoluţia cifrelor de şcolarizare în ÎPT din judeţ, sunt prezentate în Anexa 7. Scăderea generală a populaţiei şcolare la nivel judeţean s-a reflectat şi în scăderea numărului de elevi înscrişi în clasa a IX-a în ÎPT.
Evoluţia nr. de elevi înscrişi în clasa a IX a - jud. Calarasi -
cl. IX-realizat pe domenii cl.IX-realizat pe profile
Fig. 5.7.1.a Sursa ISJ Călărași Analizând structura planurilor de şcolarizare la liceul tehnologic se constată o creştere a
ponderii elevilor înscrişi la profilul tehnic şi o scădere la profilurile servicii şi resurse naturale şi protecţia mediului la nivel de judeţ, în anul şcolar 2011-2012 faţă de anul şcolar 2010-2011, fapt justificat şi prin cererea de locuri de muncă mult mai mică în domeniile aferente celor două profiluri ca urmare a crizei economice. Cu privire la ponderea pe domenii a elevilor înscrişi în clasa a IX-a la IPT (planul de şcolarizare realizat), referitor la principalele evoluţii în perioada 2009-2012, se constată o creştere la mecanica cu 1,4 %, electromecanica cu 1,7 %, agricultura cu 1,5 %, comert cu 3,6%, turism si PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
77
Sursa: ISJ
Evoluţia nr. elevi cl. a IX-a Liceu Tehnologic pe profile (plan şcolarizare realizat) - jud. Calarasi
0
200
400
600
800
1000
-tehnic -servicii -resurse naturale şiprotecţia mediului
alimentatie cu 2,8 % şi scăderi importante la domeniile electronica si automatizari cu 23,3 %), industrie alimentara 3,3%, tendinţele fiind aliniate la prevederile PRAI şi PLAI.
Comparând evoluţia cifrelor planificate cu numărul efectiv de înscrieri pe domenii la ŞAM în perioada 2003-2012, se constată uşoare dezechilibre între proiectul planului de şcolarizare şi realizarea acestuia.(v. Anexa 7). Sistemul de repartizare computerizat şi fluctuaţiile conjuncturale îngreunează desprinderea unor concluzii ferme din această analiză. Se recomandă, în paralel cu planificarea judicioasă a ofertei, măsuri sistematice de orientare şi consiliere a elevilor de gimnaziu cu privire la finalităţile posibile, oportunităţile de angajare şi/sau de continuare a studiilor, pe fiecare traseu de pregătire.
5.7.2 Analiza ofertei curente ( pentru anul şcolar în derulare)Din totalul cifrei de şcolarizare realizată în planul de şcolarizare pentru 2011/2012 (clasa a
IX-a, învăţământ de zi), ÎPT are o pondere semnificativă de 60,6 % (liceu tehnologic). Comparativ cu anul şcolar 2010-2011, se constată o scădere a procentului la liceul tehnologic (de la 63,6 % la 60.6%) în comparaţie cu liceul teoretic şi vocaţional
În planul de şcolarizare 2011-2012, ÎPT a constat în 100 % clase de liceu tehnologic.
Tab. 5.7.2a Planul de şcolarizare 2011-2012
Domeniul de pregătire
Plan şcolarizare 2011/2012
Ţinta pe domenii
conf. PLAI
Profilul derivat la niv.3 (%)
Ţinte pe profile pt. 2013 niv.3
Nr. clase
Nr. elevi
% Ţinta (%)
Min.-max. (%)
Ţinta propusă
(%)profil tehnic, total, din care: 28 830 46,0% 51,0%
Tehnic 46,0% 51%
fabricarea produselor din lemn 0 0 0,0% 0,0%electronică automatizări 2 60 3,3% 4,0%producţie media 0 0 0,0% 0,0%construcţii instalaţii şi lucrări publice 2 58 3,2% 5,0%mecanică 15 454 25,2% 25,0%electric 2 50 2,8% 6,0%industrie textilă şi pielărie 4 124 6,9% 6,5%materiale de construcţii 0 0 0,0% 0,0%electromecanică 3 84 4,7% 4,5%chimie industrială 0 0 0,0% 0,0%tehnici poligrafice 0 0 0,0% 0,0% profil servicii, total, din care: 19 592 32,8% 26,0%
Analiza planurilor de şcolarizare în raport cu PLAI evidenţiază o aliniere în general bună în judeţ la ţintele specifice şi tendinţele desprinse din PLAI (v. anexa 9). Se constată şi unele abateri faţă de ponderile propuse prin PLAI în unele domenii cum ar fi: electric, comerț (deficit), turism si alimentație și economic (excedent ).Alte aspecte şi concluzii privind oferta de pregătire prin ÎPTAccesul la educaţie Dificultăţile identificate sunt mai ales în legătura cu:
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202078
Domeniul de pregătire
Plan şcolarizare 2012/2013
Ţinta pe domenii
conf. PLAI
Nr. clase
Nr. elevi
% Ţinta (%)
profil tehnic, total, din care: 23 644 41,1% 51,0%fabricarea produselor din lemn 0 0 0,0% 0,0%electronică automatizări 2 56 3,6% 4,0%producţie media 0 0 0,0% 0,0%construcţii instalaţii şi lucrări publice 2 56 3,6% 5,0%mecanică 9 252 16,1% 25,0%electric 4 112 7,1% 6,0%industrie textilă şi pielărie 4 112 7,1% 6,5%materiale de construcţii 0 0 0,0% 0,0%electromecanică 2 56 3,6% 4,5%chimie industrială 0 0 0,0% 0,0%tehnici poligrafice 0 0 0,0% 0,0% profil servicii, total, din care: 20 560 35,7% 26,0%
estetica şi igiena corpului omenesc 2 56 3,6% 2,5%profil resurse naturale şi protecţia mediului, total, din care: 13 364 23,2% 23,0%agricultură 5 140 8,9% 12,0%silvicultură 0 0 0,0% 0,0%protecţia mediului 4 112 7,1% 7,0%industrie alimentară 4 112 7,1% 4,0%
- calitatea serviciilor educaţionale din mediul rural, o preocupare majoră fiind în legătură cu asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională în condiţii egale de calitate;
- mobilitatea redusă a elevilor din rural datorită situaţiei sociale precare;- dificultăţile specifice de acces ale unor categorii dezavantajate (elevii din zone mai izolate
etc.);Se recomandă măsuri adecvate de răspuns la nevoile identificate. Presupune identificarea alternativelor şi adoptarea deciziilor optime pentru cuprinderea elevilor, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni).
În ciuda progreselor, din analiza planurilor de şcolarizare se constată :- existenţa unor paralelisme nejustificate (calificări care se repetă în şcoli din zone teritorial
apropiate sau chiar în aceeaşi localitate), în detrimentul varietăţii ofertei în zonă;- nevoi de calificare neacoperite sau insuficient reprezentate în ofertă la nivelul reţelei;- utilizarea ineficientă a resurselor materiale şi umane (cu impact în calitatea serviciilor);- dificultăţi în formarea unor clase pentru asigurarea continuării studiilor la nivelul următor de
calificare.5.7.3. Proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar viitor. Ţinte pe termen mediu pe
domenii de pregătirePlanul de şcolarizare IPT, cl. IX-a, 2012/2013 comparativ cu ţintele pt. 2013 stabilite prin PLAI
Oferta pe filiera liceului tehnologic
Ponderea IPT faţă de total plan de şcolarizare a crescut faţă de anul trecut. Structura pe profile a planului de şcolarizare 2012-2013, la liceul tehnologic se încadrează în limitele stabilite prin PLAI cu următoarele excepţii:Deficit în raport cu ţinta prevăzută în PLAI pentru domeniile: - mecanică (16,1% în planul de şcolarizare, comparativ cu ţinta de 25% prevăzută în PLAI)- comerţ (3,6% în planul de şcolarizare, comparativ cu ţinta de 8.5% prevăzută în PLAI)Depăşirea ponderii alocate domeniilor:- economic (17,9% în planul de şcolarizare, comparativ cu limita maximă de 9% prevăzută în PLAI) - turism şi alimentaţie (10,7% în planul de şcolarizare, comparativ cu limita maximă de 6% prevăzută în PLAI) . - industrie alimentară (7,1% în planul de şcolarizare, comparativ cu limita maximă de 4% prevăzută în PLAI). Se recomanda diminuarea numărului de clase de la domeniile economic şi turism şi alimentaţie concomitent cu creşterea numărului de clase pentru domeniul comerţ şi
mecanică.Oferta de învăţământ profesional 2012-2013
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202079
a) Numărul de elevi pe unităţi şcolare ÎPT Conform Anexei nr. 16 ( ANEXA 2 MECTS ) privind Situaţia şcolarizării în ÎPT, în anul şcolar curent, pe unităţi şcolare, se constată o scădere a efectivelor de elevi la unităţi şcolare atât din mediul urban (Grupul Şcolar din Budeşti) cât şi din mediul rural (Grupul Şcolar „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina, Grupul Şcolar din Borcea, Şcoala de Arte şi Meserii „Constantin Brâncoveanu” din Vasilati, Şcoala de Arte şi Meserii „Constantin-George Călinescu” din Grădiştea, Şcoala de Arte şi Meserii „Matei Basarab” din Mânăstirea, Şcoala de Arte şi Meserii nr. 2 din Borcea). Şcolile IPT din Budeşti şi Vasilaţi nu vor mai avea clase de IPT în anul şcolar 2011-2012 deoarece nu au obţinut autorizaţia de funcţionare provizorie, în acestea existând numai clase a X-a de liceu filiera tehnologică şi care nu vor mai funcţiona în anul şcolar următor. În proiectul planului de şcolarizare 2011-2012 a fost realizată restructurarea reţelei pentru toate unităţile şcolare cu IPT, inclusiv pentru cele din mediul rural. Astfel, din 18 unităţi şcolare cu IPT în anul şcolar 2010-2011, vor exista în anul şcolar 2011-2012 numai 16 unităţi şcore de profil: 12 colegii tehnologice şi grupuri şcolare (2 în mediul rural) şi 3 şcoli de arte şi meserii din mediul rural (în care funcţionează clase de liceu filiera tehnologică) şi o şcoală postliceală sanitară (în mediul urban). Menţionăm că există 1 unitate şcolară IPT din mediul rural (Şcoala de Arte şi Meserii din Curcani), cuprinsă în programul Phare 2003, în care nu mai există clase de învăţământ profesional şi tehnic din cauza nerealizării planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2009-2010 şi a neobţinerii autorizaţiei de funcţionare provizorie pentru învăţământul liceal; de asemenea, o situaţie deosebită există şi la Grupul Şcolar „Duiliu Zamfirescu” din Dragalina (şcoală cuprinsă în programul Phare 2003) în care planul de şcolarizare s-a realizat cu dificultate.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202080
Situaţia elevilor din învăţământul profesional şi tehnic (ÎPT) după mediul de rezidenţă – clasa a-IX-a învăţământ de zi Toate unităţile şcolare IPT din mediul rural îşi recrutează elevii tot din mediul rural (din localitatea de rezidenţă a şcolii şi din localităţile învecinate). Majoritatea elevilor (peste 60%) din unităţile şcolare IPT din mediul urban provin din localităţile rurale limitrofe. Sunt şi şcoli IPT din mediul urban, care au o ofertă educaţională mult mai atractivă şi care-şi recrutează elevii din toate localităţile judeţului CĂLĂRAŞI. Reţeaua şcolară IPT a fost restructurată în urma analizei privind realizarea planului de şcolarizare pe fiecare unitate şcolară în parte, astfel încât, în anul şcolar 2011-2012 vor fi menţinute în mediul rural numai 5 unităţi şcolare în care se va oferi accesul la educaţie pentru elevii care provin din familii cu venituri reduse, care nu au posibilitatea deplasării către alte unităţi şcolare din afara localităţii de reşedinţă. Tab. 5.7.3 Distribuţia teritorială a şcolilor ÎPT
Zona Nr. unitaţi şcolare IPT care au clasa a IX a în anul şcolar 2010-2011
Nr. unitaţi şcolare IPT cu clasa a IX a în anul şcolar 2011 -2012
Deşi numărul de şcoli IPT va scădea în anul şcolar 2011-2012 faţă de 2010-2011, distribuţia teritorială a unităţilor şcolare rămâne echilibrată pe întreaga suprafaţă a judeţului, fapt care permite crearea unor centre metodice în localităţile mai dezvoltate ale judeţului, acestea constituind poli de atracţie a populaţiei din şcolile gimnaziale aferente fiecărei localităţi. Direcţii de restructurare a reţelei şcolare Restructurarea reţelei şcolare pentru raţionalizarea ofertei în raport cu nevoile de calificare şi acoperirea teritorială se va realiza prin:
- eliminarea suprapunerii ofertelor de şcolarizare ale şcolilor teritorial apropiate;- diminuarea profilului teoretic de la grupurile şcolare;- autorizarea unităţilor şcolare IPT în calificări noi solicitate pe piaţa muncii;
reducerea numărului de clase pentru calificările la care cerea pe piaţa muncii este redusă.
5.8. Oferta şcolilor din IPT pentru formarea adulţilor În anul 2010, numărul şcolilor din sistemul public ÎPT autorizate ca furnizori de
formare pentru adulţi a fost de 3 (16,6 % din numărul total al şcolilor IPT). Cele 3 şcoli au fost autorizate pentru un număr de 5 programe care acoperă împreună 5
calificări diferite din toate sectoarele de activitate, dar în anul 2010 nu s-a derulat niciun stagiu de pregătire pentru formarea profesională a adulţilor.
În pofida progresului semnificativ, datele din registrul furnizorilor acreditaţi pentru formarea adulţilor oferă prilejul constatării că numărul şcolilor IPT şi al programelor pentru care au obţinut autorizarea reprezintă încă o minoritate, comparativ cu furnizorii privaţi, în contrast cu capacitatea şi resursele de care dispun şcolile. În programul „a doua şansă”, învăţământ secundar inferior, adresat celor care au împlinit 18 ani fără să fi absolvit învăţământul obligatoriu sunt implicate la nivel judeţean 3 şcoli. Având în vedere obiectivul completării pregătirii generale, tinerii respectivi dobândesc o calificare profesională de nivel 1. Programul „A doua şansă” este adresat prioritar grupurilor ţintă dezavantajate.
5.9. Reţele şcolare Judeţul Călăraşi are 6 unităţi şcolare cuprinse în programe Phare, respectiv 4
unităţi şcolare în programul Phare 2003 şi 2 unităţi şcolare în programul Phare 2004-2006. La rândul lor, şcolile cuprinse în programe Phare asistă şcolile IPT necuprinse în astfel de programe şi coordonează reţele de interasistenţă. În paralel, la iniţiativa unor şcoli au fost configurate şi alte reţele la nivel judeţean sau chiar interjudeţean. S-au conturat şi inţiative de formare a unor reţele pe domenii de pregătire şi/sau tematice la nivel judeţean urmând ca ulterior să fie extinse cu ramificaţii la nivel regional. Obiectivele acestor reţele sunt variate, având ca numitor comun schimbul de bune practici, consolidarea şi diseminarea achiziţiilor din program, în mod prioritar în ceea ce priveşte asigurarea calităţii, învăţarea centrată pe elev, elevii cu cerinţe educative speciale (CES), dezvoltarea parteneriatului social şi lucrul cu întreprinderile, coordonare în planificarea ofertei, etc.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202081
Este necesară consolidarea reţelelor de interasistenţă, fiind esenţială asumarea de către toate şcolile PHARE IPT a unui rol activ în acest sens.
5.10. Parteneriatul cu întreprinderile Un parteneriat activ şi eficient - îndeosebi în ceea ce priveşte practica elevilor,
orientarea carierei, evaluarea şi validarea competenţelor dobândite de elevi, planificarea ofertei, elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL), contactul profesorilor cu schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi, formarea adulţilor, etc. - reprezintă o condiţie obligatorie pentru un ÎPT de calitate, orientat spre nevoile beneficiarilor.
Informaţiile şi evaluările din sistemul de educaţie şi formare profesională evidenţiază un grad diferit de dezvoltare a parteneriatului cu agenţii economici, în funcţie de managementul şcolii, interesul agenţilor economici şi condiţiile locale. În timp ce în unele şcoli parteneriatul cu întreprinderile se limitează la asigurarea de multe ori conjuncturală şi limitată a unor locuri de practică pentru elevi, în altele se poate vorbi de o diversitate a relaţiilor de parteneriat (din punct de vedere al numărului agenţilor economici implicaţi şi al obiectivelor asumate de parteneri).
Se recomandă monitorizarea şi evaluarea situaţiei parteneriatului social la nivelul fiecărei şcoli, prin PAS. Parteneriatul dintre educaţie şi mediul afacerilor din Judeţul Călăraşi (parteneriatul dintre şcoală şi întreprindere) porneşte de la interesele reciproce şi independente ale elevilor, profesorilor, angajatorilor şi agenţilor comunitari, bazându-se pe o realitate pe cât de simplă pe atât de importantă: elevii de azi sunt lucrătorii de mâine. Toţi cei implicaţi în acest amplu proces au conştientizat necesitatea realizării trecerii de la un parteneriat consultativ la unul colaborativ şi durabil, cu implicaţii directe atât pentru angajatori care au nevoie de indivizi motivaţi, cu aptitudini multiple cât şi pentru mediul educaţional care trebuie să răspundă standardelor europene. La nivelul judeţului s-au încheiat un număr de 127 parteneriate (Anexa 13, Harta parteneriatului) şi convenţii de colaborare cu agenţii economici privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprinderi de către elevii din IPT conform OM nr. 1702 din 6.08.2007. La nivelul fiecărei şcoli, prin PAS trebuie surprinse acele aspecte relevante pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor, în principal, dar şi alte modalităţi de colaborare cu întreprinderile. Nu trebuie neglijat faptul că, după lansarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în data de 15 februarie 2008 întreprinderile pot să-şi califice/recalifice angajaţii prin programe FPC desfăşurate în unităţile şcolare, o mare parte din cheltuielile aferente acestora fiind eligibile din FSE.
Parteneriatul are următoarele obiective şi sarcini: elaborarea curriculumului de dezvoltare locală; membrii în consiliile de administraţie; organizarea unor stagii de formare profesională a elevilor prin instruire practică; colaborare în realizarea orientării şi consilierii profesionale a elevilor; cursuri de calificare şi reconversie profesională; contracte pentru şcolarizarea în anumite calificări; participarea la elaborarea planului de dezvoltare a şcolii, a planului local de acţiune
pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic; membrii în Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social; perfecţionarea cadrelor didactice în întreprinderi pentru tehnologiile de vârf.
În contextul unei societăţi care doreşte să evolueze pe coordonatele economiei de piaţă echilibrul dintre cererea de educaţie şi oferta educaţională constituie un principiu fundamental al dezvoltării iar colaborarea şcolii cu agentul economic, în cadrul unui parteneriat educaţional, ar trebui să reprezinte o prioritate socială. Prin implicarea treptată a partenerilor sociali interesaţi în formarea profesională, în viaţa şcolii asistăm la un fenomen de descentralizare. Parteneriatul social în formarea profesională se materializează în :
- validarea de către agenţii economici a standardelor de pregătire profesională (SPP);- implicarea agenţilor economici în elaborarea curriculum-ului de dezvoltare locală,
componentă importantă a planului de învăţământ pentru şcolile IPT; cooptarea agenţilor economici ca membri ai comisiilor de examinare în cadrul examenelor de absolvire a învăţământului profesional şi tehnic şi a examenelor de certificarea competenţelor profesionale pentru nivel 1, nivel 2, nivel 3;
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202082
- consultarea agenţilor economici în procesul de fundamentare a planului de şcolarizare pentru învăţământul profesional şi tehnic şi în procesul de elaborare a planului de acţiune al şcolilor;
- implicarea agenţilor economici în procesul de elaborare a instrumentelor de planificare a învăţământului profesional şi tehnic - PLAI (Plan Local de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic ) şi PRAI (Plan Regional de Acţiune pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic);
- alocarea resurselor pentru finanţarea învăţământului de la bugetele locale;- atragerea de către scoli a resurselor de finanţare extrabugetare;- elaborarea de politici de formare, prin stagii în întreprinderi în vederea adaptării
competențelor şi adecvării conţinuturilor la nevoile impuse de dezvoltarea tehnologică;- stabilirea calificărilor şi a nivelurilor de calificare pentru unităţile şcolare.
Parteneriatele stabilite cu angajatorii sunt realizate pe baza convenţiilor şi protocoalelor de colaborare.
Obiectivul principal al acestor parteneriate îl constituie asigurarea efectuării de către elevi a instruirii practice la agentul economic. Observând harta parteneriatului (Anexa 13) realizată pentru anul şcolar 2011-2012 putem observa că majoritatea agenţilor economici au încheiate cu unităţile de învăţământ Convenţia cadru privind efectuarea stagiului de pregătire practică în întreprindere/instituţie publică de către elevii din învăţământul profesional şi tehnic conform OM nr. 1702 /06.08.2007. Nu trebuie neglijat faptul că, după lansarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane în data de 15 februarie 2008 întreprinderile pot să-şi califice/recalifice angajaţii prin programe FPC desfăşurate în unităţile şcolare, o mare parte din cheltuielile aferente acestora fiind eligibile din FSE.
Din Anexa 13 – Indicatori Harta parteneriatului – observăm că un procent de 68,24% din elevii din ÎPT sunt cuprinşi în stagii de practică la agenţi economici şi aproape toate şcolile ÎPT din judeţ au cel puţin un agent economic reprezentat în Consiliul de Administraţie al şcolii.
5.11. Principalele concluzii din analiza ÎPT judeţeanContextul european de politici în educaţie şi formare profesională; implicaţii pentru ÎPT judeţeanCei 4 piloni ai strategiei comune de ocupare a forţei de muncă (Procesul Luxemburg), adoptaţi în Planul Naţional de Ocupare : implică, din partea sistemului educaţional şi de formare profesională, măsuri adecvate
vizând: creşterea şanselor de ocupare a absolvenţilor, dezvoltarea competenţelor antreprenoriale, creşterea adaptabilităţii forţei de muncă şi promovarea şanselor egale pentru participare la piaţa muncii
invită la creşterea implicării şcolilor din ÎPT în programe de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă.
constituie repere obligatorii pentru şcolile interesate în accesarea programelor UE pentru dezvoltarea resurselor umane
Asumarea contribuţiei ÎPT la obiectivul strategic al UE pentru 2010 (Lisabona) presupune în primul rând: promovarea la toate nivelurile de educaţie şi formare a noilor competenţe de bază
(tehnologiile informaţiei şi comunicării, limbile străine, cultura tehnologică, spiritul antreprenorial şi competenţele sociale)
promovarea prioritară a calificărilor/competenţelor care contribuie la economia bazată pe cunoaştere
promovarea competitivităţii forţei de muncă prin creşterea calităţii pregătirii şi a nivelului de calificare
Alinierea la sistemul de indicatori structurali definiţi pentru sistemele de educaţie şi formare profesională din UE şi adoptarea indicatorilor de referinţă pentru 2010 (Benchmarks) - necesită: măsuri corelate la nivel naţional şi regional pentru alinierea la indicatorii UE; definirea şi
raportarea unitară a indicatorilor statistici
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202083
adoptarea la toate de nivelurile de planificare a unor ţinte şi măsuri adecvate pentru apropierea de indicatori de referinţă UE, măsurarea sistematică a progresului în îndeplinirea indicatorilor propuşi
Contextul demografic: Se reţin implicaţiile severe ale scăderii demografice, îndeosebi a populaţiei şcolare, în
paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică, de care trebuie să se ţină cont în planificarea ofertei şi a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung.
Raportul număr elevi/număr norme didactice, relativ scăzut în prezent, poate deveni critic din perspectiva declinului demografic şi a introducerii finanţării per elev – presează în favoarea măsurilor de optimizare a ofertei şi a gestionării resurselor, inclusiv prin colaborarea în cadrul unor reţele de şcoli şi/sau constituirea de consorţii de şcoli.
Resurele umane din ÎPTGradul de acoperire cu profesori şi maiştri calificaţi este bun în majoritatea unităților
şcolare. Se constată însă dificultăţi în acoperirea cu titulari la activităţile de pregătire teoretică şi de laborator (56,61% profesori pentru modulele tehnologice sunt titulari) în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri în comerţ/turism şi alimentaţie, construcţii, industrie alimentară, agricultură/veterinar/zootehnie, electronică şi automatizări etc. – situaţie care generează adesea o fluctuaţie mare a personalului încadrat pe posturile respective. O situaţie mult mai bună există la activităţile de pregătire-instruire practică (83,5 % maiştri-instructori titulari).
Măsurile privind perfecţionarea/formarea/dezvoltarea profesională în viitor a personalului didactic din şcolile ÎPT trebuie să vizeze: competenţele metodice (v. noile cerinţe şi schimbările introduse prin reformele din ÎPT); actualizarea competenţelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii şi schimbările
organizaţionale din mediul economic.Ponderea importantă a populaţiei ocupate în educaţie în prezent şi impactul reducerilor de
activitate pe fondul reducerii populaţiei şcolare obligă la identificarea şi planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională etc.).
Resursele materiale şi condiţiile de învăţare. Situaţia bazei materiale a unităţilor şcolare din ÎPT reprezintă o problemă prioritară, din perspectiva normelor obligatorii de siguranţa, igienă şi confort ale elevilor, standardelor de pregătire şi exigenţelor unui învăţământ centrat pe elev: necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs,
laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică (cu precădere la Grupul Şcolar Agricol din Fundulea – pentru toate calificările, la Grupul Şcolar „Alexandru Odobescu” din Lehliu-Gară - pentru domeniile turism şi alimentaţie şi electric, şi la Şcoala de Arte şi Meserii nr. 2 din Borcea – pentru domeniul mecanic).
Mecanismele decizionale şi descentralizarea funcţională în IPTÎn atenţia decidenţilor se reţin recomandările privind: Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în
planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale; Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii; Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea
progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking);
adoptarea planificării prin PAS (planuri de acţiune ale şcolilor) corelate cu planurile regionale şi locale (PRAI şi PLAI) de către toate unităţile de ÎPT;
Serviciile de orientare şi consiliere Necesitatea unor măsuri vizând creşterea gradului de acoperire şi a calităţii serviciilor de
orientare şi consiliere (cu precădere în mediul rural), cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testaţi aptitudinal şi consiliaţi pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiv a traseului de pregătire.
De asemenea se recomandă adoptarea unui sistem unitar de raportare şi a unui indicator calitativ de evaluare a activităţii serviciilor de orientare şi consiliere.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202084
Rata netă de cuprindere în educaţie este uşor sub media regiunii inregistrandu-se tendinţa de creştere a ratei nete de cuprindere în învăţământul secundar superior. Gradul de cuprindere în educaţie este uşor sub media regiunii, cu excepţia grupei de vârstă 11-14 ani. Concluziile privind rata netă şi gradul de cuprindere în educaţie conduc la nevoia unor măsuri de creştere a accesului la educaţie pentru elevii din mediul rural.Ratele de tranziţie în învăţământul liceal şi profesional evidenţiază un procent de 89,4% de elevi care continuă studiile, după clasa a VIII-a, in ÎPT, dar o uşoară scădere faţă de anul şcolar 2008-2009 (89,7%), scăderea fiind accentuată la absolvenţii de sex feminin (de la 88,2% în anul şcolar 2008-2009 la 86,8% în anul şcolar 2009-2010). Se constată, însă, o creştere a acestui indicator la absolvenţii de sex masculin (de la 91,2% în 2008-2009 la 91,9% în 2009-2010, o creştere importantă la absolvenţii din mediul urban (de la 201,5% în 2008-2009 la 224,5% în 2009-2010), dar şi o scădere a acestui indicator pentru mediul rural (de la 11,8% în 2008-2009 la 9,8% în 2009-2010). Se impune, deci, continuarea măsurilor combinate pentru asigurarea accesului la educaţie, inclusiv a serviciilor de consiliere şi orientare (pentru mediul rural, categorii dezavantajate etc.).Planificarea în ÎPT şi tehnic va avea în vederea stabilirea unor ţinte măsurabile privind ratele de tranziţie la următorul nivel de calificare, care să ţină cont de politicile educaţionale, finalităţile în plan ocupaţional pe fiecare traseu şi nivel de pregătire, dar şi de specificul şi interesele particulare ale grupului ţintă.
Prin intermediul Strategiei Europa 2020, Uniunea Europeană vizează să sprijine mai bine tinerii, să le permită să îşi dezvolte din plin talentele în propriul lor interes, dar şi în beneficiul economiei şi societăţii. Unul din obiectivele principale convenite de Consiliul European este de a reduce procentul de tineri care părăsesc timpuriu şcoala sub 10% şi de a asigura că cel puţin 40% din tânăra generaţie dispune de o diplomă de învăţământ superior sau de un echivalent al acesteia.
Pornind de la acestea şi având în vedere că rata de tranziţie după clasa a VIII-a în judeţul CĂLĂRAŞI este de 89.4 % (2009-2010), rezultă că, pentru ÎPT, realizarea indicatorului privind abandonul şcolar timpuriu (< 10%) presupune adoptarea unei ţinte pentru rata de tranziţie după clasa a X-a, de cel puţin 95% (% din absolvenţii învăţământului obligatoriu care continuă studiile în ciclul superior al liceului, sau în stagiile de practică)10.
Realizarea indicatorilor propuşi privind tranziţia la următorul nivel de educaţie presupune ca intrările pe traseele de formare să fie planificate în funcţie de finalităţile (ieşirile) vizate după fiecare nivel de calificare şi este condiţionată de măsuri coordonate la nivelul reţelei şcolare.Abandonul şcolar : Ratele de abandon în mediul rural depăşesc puţin media naţionala la toate nivelurile de educaţie iar tendinţele la nivel regional nu par să indice o ameliorare a abandonului în cazul învăţământului liceal şi profesional, în pofida extinderii duratei învăţământului obligatoriu şi a măsurilor însoţitoare privind accesul la educaţie. Abandonul continuă să reprezinte motiv de îngrijorare în special la clasele de învăţământ liceal, filiera tehnologică din mediul rural şi în cazul categoriilor dezavantajate. În consecinţă, se recomandă: monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar); eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în mod deosebit în mediul rural,
comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.
Rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie (tinerii din grupa de vârstă 18-24 de ani care au părăsit sistemul de educaţie, cu cel mult învăţământul secundar inferior-maxim ISCED 2 absolvit).
Pentru acest indicator, nu sunt disponibile date statistice la nivel regional. Deşi în scădere, rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie la nivel naţional (19% în 2006) este de aproape două ori mai mare decât ţinta UE (Strategia Europa 2020) care prevede o rata medie de abandon şcolar timpuriu de maxim 10%, până în 2020. Corelat cu ratele de cuprindere mai mici şi de abandon puţin mai mari decât la nivel naţional, înregistrate la nivel regional, se poate
10 Justificată de următorul calcul: 95% (rata medie de tranziţie după cl.VIII-a) x 95 % (rata de tranziţie după cl.X-a) = 90% (cifră care prin diferenţă ar putea conduce la atingerea obiectivului U. E. prin Strategia Europa 2020 de maximum 10% pentru abandonul timpuriu), abandonul şcolar ar fi zero atât înainte cât şi după clasa a X-a, iar rata de cuprindere 100%. PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
85
estima o rată de părăsire timpurie semnificativă şi la nivel regional
Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT, în special în ceea ce priveşte o parte din elevii care provin din mediul rural şi din medii dezavantajate - începând cu competenţele de bază “tradiţionale” (matematice, de comunicare, etc.) şi continuând cu competenţele de învăţare, capacitatea de gândire critică şi rezolvarea de probleme, de relaţionare interpersonală, etc. - necesită din partea şcolilor un efort sporit având în vedere: învăţarea centrată pe elev, urmărirea şi încurajarea progresului individual; programe remediale pentru elevii cu dificultăţi de învăţare (în special cei din categorii
defavorizate); facilitarea unor trasee individualizate de formare etc.
Rata de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (25-64 ani)În anul 2011 numărul şcolilor din judeţ autorizate ca furnizori de formare pentru adulţi rămâne constant concomitent cu creşterea numărului de programe autorizate (3). De asemenea scade numărul programelor derulate şi numărul persoanelor formate. Acest lucru dovedeşte că implicarea şcolilor din ÎPT în formarea adulţilor nu reflectă potenţialul acestora. De menţionat că România (şi implicit regiunea) înregistrează cea mai scăzută rată de participare în formarea continuă a populaţiei adulte (1,3% ÎN 2006, conf. Eurostat, faţă de media UE-27 de 9,6% şi UE-15 de 11,1%). Şcolile din ÎPT sunt chemate să contribuie activ la ţinta adoptată de UE prin Strategia Europa 2020, care prevede ca în 2020 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 15% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani). Având în vedere constatările privind rata de cuprindere şi abandonul şcolar în învăţământul obligatoriu, şcolile din ÎPT sunt chemate să se implice activ în programele de „A doua şansă” - adresate prioritar grupurilor ţintă dezavantajate, pentru că, pe lângă completarea pregătirii generale, tinerii respectivi să primească şi o calificare .
Indicatori de impactDin analiza indicatorilor care pot măsura impactul ÎPT în plan ocupaţional se constată (din evidenţele AJOFM) :
Deşi în scădere, rata şomajului înregistrată în judeţul Călăraşi la data de la 31 martie 2010 se situează peste media naţională şi peste cea cea regională (10,03% faţă de 8,16% pe regiune şi 8,36% la nivel naţional);
Rata şomajului, înregistrată în jud. Călăraşi în cazul femeilor la aceeaşi dată (7,23%), este mai mică decât media naţională (7,43%) şi peste media regională (7,05%).
Şomajul tinerilor. În perioada 2004-2009, numărul şomerilor tineri în judeţul Călăraşi (sub 25 de ani) are o evoluţie oscilantă, cu creşteri în perioada 2007-2009, ponderea acestora din totalul şomerilor ( 15,6% la 31 decembrie 2009) depăşind uşor ponderea la nivel naţional (15,4) şi fiind mai mică decât cea la nivel regional (20,3%). Se recomandă: Adoptarea de către ÎPT a unei ţinte ambiţioase de reducere a şomajului tinerilor din
grupa de vârstă 15-24 de ani - indicator de impact care poate fi măsurat pe baza datelor statistice disponibile la nivel regional (cu rezerva că nu este diferenţiat pentru tinerii proveniţi din ÎPT)
Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserţiei profesionale a absolvenţilor prin: colaborarea între ministere în vederea compatibilizării bazelor de date din şomaj cu noile
trasee şi finalităţi ale sistemului de educaţie şi formare profesională. sondaje periodice în rândul absolvenţilor şi angajatorilor vizând inserţia profesională,
gradul de utilizare a competenţelor şi alte informaţii utile privind finalităţile sistemului de educaţie şi formare profesională: sondaje proprii efectuate direct de către şcoli sondaje reprezentative pentru reţeaua şcolară la nivel local/regional prin intermediul
unor organizaţii/instituţii specializate Implicarea ÎPT în programe de măsuri active de ocupare, prioritar în sprijinul tinerilor care
după 6 luni de la absolvire nu se integrează pe piaţa muncii.PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
86
Concluzii din analiza ofertei IPT curente Concluziile formulate din analiza planurilor de şcolarizare conduc la nevoia de coordonare pe baza colaborării şcolilor în reţea pentru optimizarea ofertei, având în vedere:- acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu- eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care
poate opta elevul în zonă- utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii
serviciilor- soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la
nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni)Se vor avea în vedere şi reperele de analiză rezultate din observaţiile punctuale privind structura ofertei pe domenii de pregătire şi calificări.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202087
6. EVALUAREA PROGRESULUI ÎN IMPLEMENTAREA PLAI
PLAI 2009 – 2010 a fost supus unui proces de monitorizare, în cadrul căruia activităţile s-au axat în principal pe analiza PLAI, a fişelor de autoevaluare la nivel de obiectiv specific, a fişelor de monitorizare internă a PLAI, însoţite de informaţii suport în conformitate cu formatul prestabilit prin machetele solicitate cu sprijinul secretarului CLDPS. Formularea concluziilor s-a concretizat în observaţii şi recomandări pentru unele activităţi sau măsuri de realizare a obiectivelor şi se regăsesc materializate în fişele de monitorizare a obiectivelor. Pentru fiecare obiectiv din PLAI s-a urmărit identificarea indicatorilor relevanţi care să informeze în legătură cu progresul înregistrat conform planului de acţiune.Actiunile care au inregistrat un progres bun sunt:Obiectivul 1: Promovarea unei oferte educaţionale a învăţământului IPT, cuprinzând calificări din domenii identificate ca fiind prioritare la nivel local şi asigurarea accesului la educaţie pentru populaţia de vârstă şcolară.Concluzii:ISJ a realizat rapoarte periodice privind insertia absolvenţilor IPT pe piaţa muncii. Conform machetei 3.2. 49,3% dintre absolventi continua studiile, 15,9% se angajeaza si 18,9% sunt in somaj. PRAI/PLAI actualizatToate şcolile IPT au actualizat PAS.În proiectarea planurilor de şcolarizare ale şcolilor IPT din judet, ISJ tine cont de concluziile şi recomandările din PRAI/ PLAIAu fost realizate reţele tematice privind asigurarea calităţii, revizuire PAS, organizate în scopul planificării ofertei educaţionale, create în jurul unor şcolii coordonatoare din județ. În anul scolar 2009-2010, procentul personalului didactic calificat este de 98%.
Obiectivul 2: Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţieConcluzii:În anul scolar 2009-2010 au fost derulate un număr de 4 programe a 2 șansă cu un număr de 76 participanți.A fost identificat numărul elevilor cu CES din scolile IPT – 14 persoane S-au realizat amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi la învăţământul IPT: rampe de acces în 20 şcoli din totalul de 28 şi grupuri sanitare adaptate – în 18 scoliObiectivul 3: Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţul Călăraşi, conform standardelor fiecarui domeniu de pregatireConcluzii:Până în anul 2010 au fost reabilitate un număr de 22 din cele 28 unităţi şcolare IPT, prin programul Phare 2004-2006, prin programul BEI, din fondurile Consiliilor Locale, programe guvernamentaleNumărul atelierelor şi laboratoarelor cu dotare minimală conform SPP a crescut – 67Numărul atelierelor şi laboratoarelor cu dotare la nivelul standardelor moderne – 55Obiectivul 4: Dezvoltarea de parteneriate sociale active de formare profesională, pe bază de acorduri, pentru toate şcolile IPT din judet până în 2010Concluzii:Toate şcolile IPT au parteneriate cu agenţii economici pentru desfăşurarea stagiilor de pregătire practică a elevilor. 40,0% din numărul total al elevilor şcolilor IPT sunt cuprinşi în stagii de practică la agenţii economici (75.5% elevi de nivel 2), 16.8% avand încheiate convenţii de practică (32.1% elevi de nivel 2).
În anul scolar 2009-2010 2 şcoli IPT sunt autorizate ca furnizori de formare profesională continuă. Aceste scoli au derulat un numar de 9 programe de formare cu un numar de 83 participanti.
În anul şcolar 2009-2010 un număr de 46 agenţi economici şi un număr de 38 alţi parteneri sociali au fost implicaţi în acţiuni de orientare şi consiliere pentru carieră derulate în şcolile IPT.Anual şcolile actualizează harta parteneriatului. Prin planul de învăţământ toate unităţile IPT au obligaţia de a încheia convenţii de parteneriat cu agenţi economici de profil pentru realizarea PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
88
instruirii practice comasate a elevilor, de la toate nivelurile educaţionale. Monitorizarea parteneriatelor este realizată de către ISJ.
Obiectivul 5: Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT şi a specialiştilor atraşiConcluzii:Există comisii de perfecţionare a pregătirii personalului şcolii. S-au constituit baze de date privind participarea personalului la cursuri de FPC şi se desfăşoară acţiuni de informare permanentă privind oferta de FPC a CCD-urilor judeţene şi a altor furnizori de FPC. Pe baza identificării nevoilor de formare, şcolile au asigurat accesul personalului din IPT la programele de formare profesională continuă. - În anul şcolar 2009-2010, la nivel judeţean, 36.1% din totalul cadrelor didactice au participat programe de formare profesională continuă, astfel: - Cursuri de perfecţionare – 33,7% - Definitivat – 13,5%- Grad II – 12,5%- Grad I – 22,6%- Cursuri postuniversitare – 2,3%- Masterat – 5,1%- Doctorat – 0,5%Agenţii economici, specialişti în diverse domenii de pregătire au fost atraşi în IPT la nivelul 3 avansatObiectivul 6: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie Concluzii:Numărul şcolilor care au cabinete pentru consiliere şi orientare profesională în şcolile IPT este de 13 din totalul de 20 şcoli existente în judeţ, iar o școală este arondată unei alte unităţi şcolare cu cabinet de orientare şcolară.Numărul de norme didactice de consilieri şcolari este în creştere. În anul şcolar 2009-2010 numărul consilierilor şcolari este de 15, urmând ca în 2011 numărul acestora să crească.În anul şcolar 2009-2010, numărul acţiunilor de orientare şi consiliere profesională desfăşurate în școlile ÎPT a fost în creştere – 108 acţiuni.
Actiunile care au înregistrat un progres întârziat şi care necesită atenţie specială şi intervenţii ameliorative: Obiectivul 2: Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţie Măsura/Acţiunea:
1. Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;Concluzii:Profesorii psihopedagogi consiliază elevii cu risc de abandon şcolar. Nr. programe derulate pentru menţinerea elevilor cu CES în educaţie a fost 0.RecomandăriDerularea unor programe pentru memntinerea elevilor cu CES in educatie.Actiunile care au inregistrat un progres satisfăcător şi care necesită atenţie specială şi intervenţii ameliorative: Obiectivul 3: Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţul Călăraşi, conform standardelor fiecarui domeniu de pregatire Măsura/Acţiunea:
1. Igienizarea şcolilor IPT si asigurarea condiţiilor pentru ca acestea sa primească autorizatie de funcţionare;Concluzii:92.8% dintre scoli IPT au autorizație sanitară de funcționare și 57.2% au realizat evaluarea riscurilor la locul de muncă.Recomandări
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202089
Se recomandă intensificarea eforturilor pentru igienizarea şcolilor ÎPT și asigurarea condiţiilor pentru ca acestea să primească autorizatie de funcţionare.Alte aspecte care necesită îmbunătăţire:
- revizuirea obiectivelor şi ţintelor stabilite pentru a fi mai specifice, măsurabile, posibil de atins, relevante, încadrate în timp (SMART)
- revizuirea măsurilor/acţiunilor propuse în planul operaţional pentru a fi mai uşor verificate în implementare
- prezentarea procesului de elaborare/actualizare a documentului (proceduri de lucru, colaborările şi consultările implicate)
7. ANALIZA SWOT A CORELĂRII OFERTEI DE FORMARE PROFESIONALĂ CU CEREREA
Analiza SWOT este realizată pe baza concluziilor capitolelor anterioare privind situaţia actuală şi previziunile din capitolele Demografie, Economie, Piaţa muncii şi Educaţie, dar şi pe baza concluziilor evaluării progresului în implemetarea PLAI pentru perioada septembrie 2009 martie 2010. Analiza SWOT pune în evidenţă ca puncte tari şi puncte slabe elementele din analiza capitolului de educaţie pentru sistemul de învăţământ profesional şi tehnic din judeţ (mediul intern).
PUNCTE TARI1. Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de şcolarizare prin IPT, corelată la toate nivelurile decizionale: judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS);2. Reactualizarea PLAI Călăraşi în concordanţă cu viziunea economică la nivel judeţean;3. Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare; 4. Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante: Agenţia Județeană de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor;5. Generalizarea utilizării instrumentelor de asigurare a calităţii în toate şcolile IPT;6. Asigurarea accesului cadrelor didactice din IPT la programe de reconversie profesională;7. Număr mare de şcoli (5) IPT la nivelul judeţului care au beneficiat de:- Reabilitare şi dotare cu echipamente didactice şi de birotică din finanţările Phare TVET (5);- Formarea personalului didactic şi managerial pe problematica schimbărilor fundamentale din curriculum-ul TVE;8. Reţea şcolară de învăţământ obligatoriu care acoperă întreg teritoriul judeţului;9. Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural; 10. Reţele şcolare tematice constituite între unităţile de învăţământ din proiectele Phare 2001, 2003 şi 2004/2006, pe de o parte, şi între unităţile de învăţământ din proiect şi celelalte unităţi de învăţământ profesional şi tehnic din judeţe, pe de altă parte, constituite cu scopul de diseminare a bunelor practici;11. Crearea unei baze de date cu absolvenţii utilă agenţilor economici;12. Existenţa unor Centre universitare (Universitatea Spiru Haret, ASE si Colegiul romano-bulgar - BRIE) în judeţ care permit accesul absolvenţilor de liceu la învăţământul superior
PUNCTE SLABE1. Dificultăţi în acoperirea cu norme pentru profesorii titulari în unele domenii cum ar fi: profesori şi maiştri instructori mecanic, electric, construcţii, etc. 2. Înregistrarea unui declin demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei.3. Armonizarea parţială a ofertei şcolară cu piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă.4. Baza didactico-materială precară a 55% din şcolile IPT .5. Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT din lipsa condiţiilor materiale.6. Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale;7. Dezvoltarea moderată a parteneriatelor cu agenţii economici;8. Număr mic de şcoli IPT autorizate ca furnizori de FPC;9. Număr insuficient de cabinete de orientare şcolară şi profesională şi de consilieri şcolari;10. Nivel scăzut al competenţelor cheie, constatat încă de la intrarea în sistemul de ÎPT;11. Implicarea insuficienta a unor membrii CLDPS.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202090
OPORTUNITĂŢI1. Dezvoltarea de noi calificări în domeniul agricol şi silvic, datorate specificului judeţului.2. Existenţa programelor cu finanţare externă pentru realizarea unor proiecte privind dezvoltarea resurselor umane. 3. Atragerea surselor de finanţare de către IMM-urile din domeniul industriei şi cel agricol;4. Strategia ISJ Călăraşi privind îmbunătăţirea calităţii si eficienţei sistemelor de educaţie şi formare profesională, facilitarea accesului tuturor la sistemele de educaţie şi formare profesională, deschiderea sistemelor de educaţie şi formare profesională către societate;5. Creşterea numărului agenţilor autorizaţi ca furnizori de FPC6. Introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii muncii.7. Aderarea la UE va conduce la creşterea gradului de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii;8. Dezvoltarea turismului local. 9. Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5 ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale;10. Introducerea unui sistem de asigurare a calităţii la nivelul şcolilor IPT.11. Programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor nerambursabile;12. Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi pentru personalul calificat13. Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului; 14. Colaborarea cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă, Agenţii economici/ Patronate, Consiliul Judeţean, Consiliile Locale, Primăriile, Instituţia Prefectului, mass-media locală etc
AMENINŢĂRI1. Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară. Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani – scădere prognozată de 36,7% la nivel regional pentru perioada 2005-2015. De asemenea, reduceri semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 19-24 ani (care interesează învăţământul postliceal şi superior) – scădere cu 29,9% la nivel regional pentru perioada 2005-2015.2. Migraţia în creştere în afara regiunii şi a ţării având ca efect reducerea numărului de elevi şi diminuarea posibilităţii planificării corecte a cifrei de şcolarizare 3. Numărul extrem de scăzut al populaţiei tinere ocupate. 4. Ponderea mare a şomerilor tineri (15-24 ani), indiferent de sex sau mediul de viaţă al acestora.5. Existenţa în imediata apropiere a judeţului, a capitalei Bucureşti, cu oferte multiple de pregătire profesională şi locuri de muncă atrăgătoare.6. Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă - în contrast cu nevoile de formare în creştere.7. Rata de tranziţie în învăţământul secundar superior scăzută, în rândul populaţiei şcolare din mediul rural.8. Dezinteresul şi neimplicarea părinţilor în cunoaşterea problemelor din IPT;9. Diminuarea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202091
8. REZUMATUL PRINCIPALELOR CONCLUZII ŞI OBIECTIVELE DEZVOLTĂRII IPT LA ORIZONTUL ANULUI 2013
PLAI cuprinde o analiză a mediului demografic şi economic, a pieţei muncii şi a ofertei şcolilor IPT, analiză în urma căreia au fost formulate concluzii şi recomandări structurate astfel:
DemografiaConcluzii Recomandări pentru învăţământul IPT
Îmbătrânirea populaţiei la nivelul întregului judeţ
Creşterea şcolarizării pentru domeniile de calificare: turism şi alimentaţie, asistenţă socio-medicală, în scopul dezvoltării serviciilor medicale, sociale şi turistice; Dezvoltarea de noi calificări şi competenţe pentru nivelul de calificare 3 avansat; Dezvoltarea unor programe de formare profesională continuă în scopul păstrării resurselor umane pe piaţa muncii pe o perioadă cât mai lungă (bătrâneţe activă) prin retragerea din activitate mai târziu şi progresiv.
Ponderea populaţiei de etnie rromă în totalul populaţiei judeţului depăşeşte ponderea acesteia la nivel naţional
Înfiinţarea de clase pentru învăţământul IPT in localităţile cu populaţie preponderent de etnie rromă şi iniţierea unor acţiuni pentru şcolarizarea acestora.
Scăderea numărului populaţiei la nivelul întregului judeţ, ritmul cel mai alert de descreştere înregistrând populaţia de vârstă şcolară
Restructurarea reţelei şcolare şi corelarea ofertei IPT cu cererea pieţei muncii; Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii; Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creşterea participării la învăţământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia de etnie rromă, familii cu venituri scăzute etc.): „şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţia remedială, „educaţia de a doua şansă”, Promovarea unei culturi a învăţării permanente; Asigurarea accesului cadrelor didactice din IPT la programe de reconversie profesională. Crearea şi dezvoltarea reţelelor de şcoli pe domenii de interes cum ar fi: formarea adulţilor care ar putea acoperi nişa creată în formarea profesională iniţială.
Scăderea populaţiei urbane pe fondul dominării populaţiei rurale.
Asigurarea accesului la educaţie şi formare profesională a populaţiei de vârstă şcolară din mediul rural prin:
extinderea învăţământului IPT în şcolile din mediul rural dezvoltarea infrastructurii şcolilor aflate în zone
defavorizate (transport deficitar, venituri reduse ale populaţiei)
EconomieConcluzii Recomandări pentru învăţământul IPT
Industria deţine o pondere scăzută în economia judeţului. Se caracterizează prin:
- număr mare de muncitori angajaţi determinat de insuficienta dotare cu utilaje performante
- lipsa de specialişti în aproape toate domeniile legate de industria prelucrătoare
- introducerea noilor tehnologii şi creşterea productivităţii muncii.
Menţinerea calificărilor din domeniile industriei prelucrătoare care atrag cu precădere investiţiile străine (metalurgie, alimente, mecanică); Şcolarizarea pentru domeniile de calificare din industria prelucrătoare, electronica, automatizări, informatica, prelucrări neconvenţionale în scopul adaptării competenţelor la tendinţele de tehnologizare avansată din aceste domenii; Reducerea ofertei de şcolarizare pentru calificări din industria textilă şi pielărie care presupun utilizarea lohn-ului intensiv;
Construcţiile reprezintă un domeniu în stagnare, caracterizat prin nivel scăzut de calificare al lucrătorilor.
Creşterea şcolarizării pentru calificările de nivel 3 în scopul ridicării nivelului de competenţe al lucrătorilor din construcţii în utilizarea materialelor şi tehnologiilor
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202092
neconvenţionale precum şi a echipamentelor performante. Dezvoltarea unor calificări de nivel superior în domeniul construcţiilor, lucrări publice şi instalaţii şi a materialelor de construcţii ( sector conex al domeniului construcţii), în scopul creşterii productivităţii muncii şi folosirii unor tehnologii şi materiale noi. Şcolarizarea prin nivel 3 avansat de calificare a specializării cadastru.
Sectorul serviciilor înregistrează un palier constant;
Dezvoltarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din domeniul serviciilor prin:
diversificarea calificărilor şcolarizarea pentru calificări de nivel 3 în domeniul
comercial, transporturi şi infrastructură. creşterea cifrei de şcolarizare creşterea nivelului competenţelor profesionale
Suprafaţa agricolă, reprezentând 78% din suprafaţa totala a judeţului, determina caracterul agrar al judeţului şi potenţialul agricol ridicat al acestuia.Problematica stringentă şi complexă a dezvoltării ruralului din perspectiva socio-economică a localităţilor şi gospodăriilor ţărăneşti, a mediului şi dezvoltării durabile implică atenţie deosebită pentru IPT.Existenţa condiţiilor pentru realizarea agriculturii ecologice, reclamă competenţe noi pentru personalul calificat.Extinderea şi modernizarea infrastructurii de protecţie a mediului;Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural;
- Restructurarea ofertei de şcolarizare pentru calificări din agricultură prin creşterea ponderii nivelului 3 de pregătire, care va asigura un nivel ridicat de competenţe pentru personalul calificat, în special în domeniile agricultură şi silvicultură;
Dezvoltarea parteneriatului şcoală – agenţi economici; Consolidarea parteneriatului social prin antrenarea în procesul decizional şi de planificare strategică a ÎPT a reprezentanţilor instituţiilor şi organizaţiilor relevante.
Piaţa munciiConcluzii Recomandări pentru învăţământul IPT
Tendinţa de scădere a populaţiei active la nivelul judeţului Călăraşi se menţine pentru perioada 2002-2009, ajungând în anul 2010 la numărul de 106,7 mii persoane.
Rata de ocupare în Judeţul Călăraşi în 2010 este cu 6,2 puncte procentuale sub media la nivelul Regiunii Sud Muntenia şi cu 10.6 puncte procentuale sub media naţională.
Ierarhia sectoarelor economice în Judeţul Călăraşi din punct de vedere al ocupării forţei de muncă civile, în 2009: agricultura –47,4%, serviciile –29.2%, industria –15,32%, construcţiile - 4%
În anul 2010 sunt sectoare de activitate care cunosc uşoare creşteri a populaţiei ocupate:
anticiparea nevoilor de calificare şi adaptarea ofertei la nevoile pieţei muncii; acţiuni sistematice de informare, orientare şi consiliere a elevilor; abordarea integrată a formării profesionale iniţiale şi continue, din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi; implicarea în programele de măsuri active pentru ocuparea forţei de muncă, în special în cele privind oferirea unei noi calificări tinerilor care nu şi-au găsit un loc de muncă după absolvirea şcolii. parteneriate active cu agenţii economici, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă, autorităţi şi alte organizaţii care pot contribui la integrarea socio-profesională a absolvenţilor– prioritate permanentă a managementului şcolar;
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202093
agricultura, construcţii, sănătate şi asistenţă socială, transport depozitare. Scăderi semnificative au fost înregistrate în următoarele domenii de activitate: industrie, hoteluri şi restaurante, administraţie publică şi apărare, tranzacţii imobiliare şi servicii.
Se menţine scăzut numărul populaţiei tinere ocupate.Participarea scăzută a forţei de muncă în programe de formare continuă
creşterea nivelului de calificare a capitalului uman şi formarea de noi competenţe pentru adaptarea la schimbările tehnologice şi organizaţionale din întreprinderi; adecvarea calificării cu locul de muncă; reconversia profesională în funcţie de nevoile pieţei muncii; recunoaşterea şi valorificarea experienţei profesionale şi a competenţelor dobândite pe cale formală şi informală diversificarea ofertei de formare şi adaptarea la nevoile grupurilor ţintă, exemple: programe de formare la distanţă, consultanţă, etc.
Dezechilibrul pe piaţa muncii între cerere şi ofertă
Planificarea strategică pe termen lung a ofertei de calificare, corelată la toate nivelurile decizionale: regional (PRAI), judeţean (PLAI), unitate şcolară (PAS)11; Identificarea şi eliminarea unor dezechilibre între planurile de şcolarizare şi nevoile de calificare; Planurile de şcolarizare trebuie să reflecte ponderea crescută a serviciilor şi perspectiva dezvoltării acestora, nevoile în creştere în construcţii, precum şi diversificarea şi modernizarea ocupaţiilor din acest domeniu, calificările necesare ramurilor industriale cu potenţial competitiv (cu accent pe creşterea nivelului de calificare şi noile tehnologii), priorităţile strategice sectoriale pentru agricultură şi dezvoltare rurală.
Necesitatea elaborării unei strategii sectoriale pentru agricultură şi dezvoltarea rurală vizând modernizarea agriculturii şi diversificarea activităţilor economice în mediul rural.
Parteneriate între şcolile de profil şi factorii interesaţi, în special agenţii economici, Pregătirea tinerilor pentru exploatarea eficientă a potenţialului agricol – presupune creşterea nivelului de calificare (nivel 3, competenţe integrate pentru exploatarea şi managementul fermei, procesarea primară a produselor agro - alimentare); Diversificarea ofertei de calificare având în vedere: agricultura ecologică, promovarea agroturismului, a meşteşugurilor tradiţionale, valorificarea resurselor locale prin mica industrie şi dezvoltarea serviciilor; Implicarea în programe de formare continuă pe două componente:
formarea competenţelor necesare unei agriculturi competitive reconversia excedentului de forţă de muncă din agricultură spre alte activităţi
Existenţa unor decalajele privind nivelul de educaţie în mediul rural faţă de urban
Măsuri sistemice pentru creşterea generală a calităţii învăţământului rural; Asigurarea accesului egal la educaţie în condiţii de calitate; Măsuri de sprijin pentru continuarea studiilor de către elevii din mediul rural şi din categorii defavorizate economic şi social;
Facilitarea inserţiei absolvenţilor IPT pe piaţa muncii
Creşterea nivelului competentelor „cheie” cât şi dezvoltarea de abilităţi precum:
11 PRAI – Plan regional de acţiune pentru învăţământul profesional şi tehnic PLAI – Plan local de acţiune PAS – Plan de acţiune al şcolii (plan de dezvoltare instituţională adaptat pentru ÎPT)PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 2020
94
disponibilitate la schimbare şi la mobilitate profesionala; capacitate de adaptare a competentelor la cerinţele
angajatorilor ; capacitate de comunicare ; disponibilitate la mobilitate geografica ; capacitate de adaptare la transformările micro şi
macroeconomice; abilităţi antreprenoriale; abilităţi de stabilire a scopurilor şi priorităţilor, de a-şi
valorifica iniţiativa proprie
Oferta şcolilor pentru învăţământul profesional şi tehnic (IPT)Concluzii Recomandări pentru învăţământul IPT
Populaţia şcolară din învăţământul preuniversitar judeţean a înregistrat o uşoară scădere, în perioada 2000 – 2009.
Pentru orizontul de planificare 2013, prognozele INS prevăd un declin demografic general, accentuat pentru populaţia tânără, cu reduceri semnificative pentru populaţia de vârstă şcolară, în paralel cu îmbătrânirea populaţiei . Cele mai afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 15-18 ani – scădere prognozată de 36,7% la nivel regional pentru perioada 2005-2015. De asemenea, reduceri semnificative sunt prognozate pentru grupa de vârstă 19-24 ani (care interesează învăţământul postliceal şi superior) – scădere cu 29,9% la nivel regional pentru perioada 2005-2015.
Oferta şcolară se armonizează parţial cu piaţa muncii, generând dezechilibre între cerere şi ofertă.
Deciziile privind planificarea şi alegerea unui traseu de pregătire în ÎPT sa fie subordonate finalităţilor (calificări) şi nu invers;
Creşterea gradului de adecvare a procesului de formare şi evaluare în raport cu SPP;
Oferirea unor trasee individualizate de pregătire Restructurarea reţelei şcolare IPT, în funcţie de evoluţia locală, prin:
introducerea de specializări/ calificări noi pentru domeniile: agricultură, gaze, apă; colectarea, depozitarea , reciclarea deşeurilor;
introducerea de calificări/ specializări noi, de nivel 3 în domeniile servicii, construcţii, comerţ, hoteluri şi restaurante, transport, informatică, mecanică.
reducerea numărului de clase în domeniile: prelucrarea lemnului, construcţii, protecţia mediului;
Asigurarea internă a calităţii în activitatea furnizorilor de educaţie şi formare profesională. Elaborarea de către şcolile IPT, comunitatea locală şi instituţiile abilitate a unor prognoze privind dinamica pieţei locale a muncii, având în vedere o perspectivă de cel puţin 2-5 ani, în vederea unei mai bune proiectări a ofertei educaţionale; Acoperirea raţională a nevoilor de calificare în teritoriu; Eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de calificări pentru care poate opta elevul în zonă; Creşterea numărului de clase şi calificări profesionale pentru nivel nivelul 3 avansat; Utilizarea optimă a resurselor materiale şi umane cu impact în creşterea eficienţei şi calităţii serviciilor; Soluţiile cele mai bune pentru asigurarea accesului la educaţie şi continuării studiilor la nivelul următor de calificare, în condiţii de şanse egale (acces, calitate, varietate de opţiuni).
Baza didactico-materială a şcolilor IPT asigură desfăşurarea procesului instructiv educativ
Necesitatea unei politici coerente de reabilitare, modernizare şi dotare a spaţiilor educaţionale pentru IPT. Nevoia creşterii resurselor alocate pentru dotarea şi infrastructura ÎPT, Nevoia diversificării surselor de finanţare prin identificarea şi atragerea de resurse suplimentare, extrabugetare Necesitatea unor programe de reabilitare şi modernizare a infrastructurii (spaţii de curs, laboratoare, ateliere, infrastructura de utilităţi) şi de dotare cu echipamente de laborator şi instruire practică prin accesarea fondurilor
Disponibilitatea personalului didactic din învăţământul IPT în vederea pregătirii continue;
Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT prin stagii de formare metodică, activităţi de mentorat, stagii de formare specializată la agenţii economici etc. Asigurarea şcolilor IPT cu personal didactic calificat pentru toate specializările.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202095
Accesul limitat al tinerilor din mediul rural la învăţământul IPT
Realizarea condiţiilor de transport şi cazare Şcolarizarea la nivel 3 de calificare a tinerilor din mediul rural prin înfiinţarea unor grupurilor şcolare în mediul rural în domeniile agricultură şi silvicultură;
Proces lent de transformare a şcolilor în furnizori de servicii pentru comunităţile locale;
Şcolile să contribuie activ la ţinta adoptată ca benchmark de UE care prevede ca în 2020 media în UE privind participarea la formarea continuă să fie de cel puţin 15% din populaţia adultă (grupa de vârstă 25-64 ani).
Dezvoltarea moderată a parteneriatelor de tip public – privat.
Consolidarea structurilor consultative din ÎPT şi creşterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei şi antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale
Susţinerea eforturilor pentru introducerea unui sistem de asigurare a calităţii
Promovarea reţelelor de colaborare între şcoli, inclusiv cu şcoli din UE, pentru stimularea progresului în raport cu un set comun de indicatori de referinţa şi adoptarea celor mai bune practici (benchmarking)
Număr insuficient de cabinete de orientare şi consiliere
Înfiinţarea de cabinete de orientare şi consiliere profesională la nivel fiecărei unităţi şcolare
Monitorizarea atentă a indicatorului (abandon şcolar) Eforturi conjugate pentru prevenirea abandonului în special
în mediul rural, comunităţile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populaţiei, etc.
PLAI CĂLĂRAŞI 2012 - 202096
9. Acţiuni propuse – plan de măsuriPRIORITATEA 1: ARMONIZAREA SISTEMULUI IPT CU PIAŢA MUNCII Obiectiv: Corelarea ofertei şcolilor IPT din regiune cu nevoile de calificare, în condiţiile de calitate a procesului de educaţie şi formare profesională, în scopul facilitării tranziţiei de la şcoală la viaţa activă şi continuării învăţării pe tot parcursul întregii vieţi.
Ţinte: 1. Adaptarea ofertei la ţintele PLAI stabilite în concordanţă cu cererea previzionată a pieţei muncii 2. Reducerea ratei şomajului în rândul tinerilor din grupa 15-24 ani cu 5% la nivel judeţean, până în 2013. 3. Asigurarea continuării studiilor, după învăţământul obligatoriu, pentru cel puţin 85% din populaţia de vârstă şcolară a judeţului cuprinsă în învăţământul IPT
Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate aşteptate Termen Responsabilităţi Surse de finanţare
1. Monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii a tinerilor absolvenţi de învăţământ secundar.
Rapoarte periodice la nivel judeţean privind evoluţia pieţei muncii şi inserţia absolvenţilor IPT pe piaţa muncii
Anual
AJOFMISJ
Şcoli IPT, Proiecte
POS DRU
2. Actualizarea anuală a PLAI pe baza informaţiilor din PRAI, cu particularităţi specifice judeţului.
PLAI actualizat Anual ISJCLDPS
3. Actualizarea anuală a PAS în concordanţă cu recomandările din PRAI şi PLAI pentru toate şcolile IPT din judeţ.
PAS actualizatAnual
ISJ CLDPS
Şcoli IPT, 4. Proiectarea planurilor de şcolarizare ale şcolilor IPT din judeţ luând în considerare concluziile şi recomandările din PRAI/PLAI.
Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieţei muncii Anual Şcoli IPT,
CLDPS5. Dezvoltarea de noi calificări şi competenţe pentru nivelul de calificare 3 avansat, conform recomandărilor PLAI.
Plan de şcolarizare adaptat nevoilor pieţei muncii Anual Şcoli IPT,
CLDPS6. Dezvoltarea unor reţele tematice la nivel judeţean pe problematica specifică şcolilor IPT:
- elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea CDL;
- dezvoltarea şi implementarea metodei interactive de învăţare „Firma de exerciţiu” la profilul servicii;
- elaborarea şi implementarea procedurilor de asigurare a calităţii;
- furnizare de programe FPC.
Reţele şcolare tematice la nivel judeţean Anual
CLDPS, ISJAgenţii
economiciCEAC, CCD,
AJOFM
Proiecte POS DRU
97PLAI CĂLĂRAŞI 2011 – 2013
PRIORITATEA 2: ASIGURAREA DE ŞANSE EGALE PRIN SISTEMUL IPT PRIVIND ACCESUL LA EDUCAŢIE AL TINERILOR DIN JUDEŢ
Obiectiv: Creşterea adaptării şcolare, medierea succesului şi integrarea profesională a tuturor elevilor, indiferent de nevoile lor, prin asigurarea accesului la educaţie.
Ţinta: Prevenirea şi reducerea părăsirii timpurii a şcolii de tineri care părăsesc timpuriu şcoala sub 15 % până în 2013.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi Surse de finanţare
1. Identificarea problemelor de acces la ÎPT a elevilor cu CESStudii realizate de CJAPP-urile din regiune privind accesul la educaţie al elevilor cu CES
Anual ISJCJAPP
Proiecte POS DRU
2. Dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii;
Rata de tranziţie Rata abandonului şcolar Anual
CJAPPISJ
şcoli IPT
Proiecte POS DRU
3. Dezvoltarea unor pachete integrate pentru creştereaparticipării la învăţământul IPT a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile (populaţia din zonele rurale, minorităţi etnice, elevi cu CES): „şcoala după şcoală”, învăţarea asistată şi educaţia remedială, „educaţia de a doua şansă” , programe de sprijin material.
Rata de şcolarizare pentru populaţia care provine din grupuri vulnerabile.
Anual
ISJCLDPSşcoli IPT
CCD
Proiecte POS DRU
PRIORITATEA 3: DEZVOLTAREA BAZEI DIDACTICO-MATERIALE A ŞCOLILOR IPT DIN JUDET ÎN PARTENERIAT CU ALTE ORGANIZAŢII
Obiectiv: Reabilitarea şi dotarea cu echipamente didactice a şcolilor IPT din judeţ în concordanţă cu cerinţele domeniilor de pregătire profesională.
Ţinta: 1. Reabilitarea a 60% din numărul şcolilor IPT ale judeţului, până în 2013. 2. Toate şcolile IPT să aibă dotare minimală conform domeniilor de calificare şi 50% dintre acestea să aibă dotare în
concordanţă cu evoluţiile tehnologice ale domeniilor de pregătire.Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi Surse de
finanţare1. Identificarea surselor de finanţare pe baza evaluării Liste de echipamente didactice Anual Consilii locale,
98PLAI CĂLĂRAŞI 2011 – 2013
costurilor, pentru 55% dintre școlile IPT pe unităţi şcolare şi domenii de calificare
Consiliul Judeţean, Scoli IPT, ISJ
2. Elaborarea proiectelor de reabilitare şi de dotare cu echipamente didactice a şcolilor IPT nereabilitate din judeţ
Proiecte de reabilitare a şcolilor Anual
Consilii locale, Consiliul Judeţean,
Scoli IPT, ISJ
Proiecte din fonduri guverna_
mentale, Proiecte
FSE, POR3. Transferul bazei materiale neutilizate, la nivelul
judeţului şi utilizarea optimă a unor echipamente didactice în cadrul reţelelor tematice.
Nr. de echipamente didactice repuse în funcţiune Anual Scoli IPT, ISJ
PRIORITATEA 4: EFICIENTIZAREA RELAŢIILOR PARTENERIALE EXISTENTE ŞI DEZVOLTAREA DE NOI PARTENERIATE PENTRU ÎPT
Obiectiv: Dezvoltarea parteneriatului social activ pentru formarea profesională, în scopul planificării strategice a IPT la nivel judeţean
Ţinta: Cel puţin un parteneriat pentru formarea profesională în fiecare şcoală IPT pentru fiecare domeniu de pregătire. Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi Surse de
finanţare1. Dezvoltarea de parteneriate între şcolile IPT, universităţi şi
întreprinderi pentru organizarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea stagiilor de pregătire practică a elevilor.
Nr. de parteneriate Anual Şcoli IPT, agenţi economici
2. Autorizarea şcolilor IPT ca furnizori de formare profesională continuă şi furnizarea de programe de FPC. Nr. de şcoli autorizate 2013 Şcoli IPT, ISJ
DMPS Proiecte
FSE, POR
3. Autorizarea şcolilor IPT ca centre de evaluare şi validare a competenţelor profesionale achiziţionate în sistem non-formal.
Nr. de şcoli autorizate ca centre de testare 2013
Scoli IPT, ISJ, JOFM prin Centre
F.P.C.
Proiecte FSE, POR
4. Eficientizarea parteneriatelor prin implicarea partenerilor sociali în acţiunile privind integrarea pe piaţa muncii a absolvenţilor IPT.
Nr. acţiuni de orientare şi consiliere profesională Nr. de contracte de angajare a absolvenţilorNr. de burse şcolare acordate de agenţii economici
Anual
Şcoli IPTISJ
CLDPSA.J.O.F.M.
Agenţi economici
99PLAI CĂLĂRAŞI 2011 – 2013
5. Monitorizarea parteneriatului social la nivelul şcolilor IPT prin actualizarea anuală a hărţii parteneriatului. Nr. parteneriate active Anual Şcoli IPT
Agenţi economiciProiecte
FSE, POR
PRIORITATEA 5: DEZVOLTAREA SISTEMULUI IPT PRIN ATRAGEREA DE SPECIALIŞTI ŞI FORMAREA CONTINUĂ A RESURSELOR UMANE DIN ŞCOLILE IPT ALE JUDETULUI
Obiectiv: Asigurarea accesului la formare profesională continuă a cadrelor didactice din IPT
Ţinta: Participarea cadrelor didactice din IPT la cel puţin un curs de formare profesionala continuă, până în 2013.Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi Surse de
finanţare
1. Identificarea nevoilor de formare profesională a resurselor umane din şcolile IPT şi asigurarea accesului acestora la programe de formare profesională continuă.
Baza de date privind necesarul de formare profesională continuă pentru cadrele didactice din IPTNr. de cadre didactice participante la programe de FPC
Anual ISJ, Şcoli IPT, CCD
Proiecte POS DRU
2. Atragerea specialiştilor agenţilor economici în învăţământul IPT. Nr. de specialişti atraşi Anual ISJ, CLDPS
Agenţi ec.3. Promovarea de proiecte finanţate din FSE
pentru formarea profesională continuă a cadrelor didactice
Nr. proiecte derulateNr. cadre didactice formate Anual ISJ
100PLAI CĂLĂRAŞI 2011 – 2013
PRIORITATEA 6: EFICIENTIZAREA ŞI DEZVOLTAREA SERVICIILOR DE ORIENTARE ŞI CONSILIERE PROFESIONALĂ A ELEVILOR DIN IPT
Obiectiv: Dezvoltarea orientării şi consilierii profesionale în scopul creşterii performanţelor educaţionale şi ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie
Ţinta: Extinderea serviciilor de orientare şi consiliere profesionala pentru toţi elevii din învăţământul IPT, până în 2013.
Acţiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultat măsurabil Termen Responsabilităţi Surse de finanţare
1. Asigurarea unui cabinet de orientare şi consiliere profesională, cu dotare minimală, în fiecare unitate şcolară IPT.
Nr. de cabinete de orientare şi consiliere profesională 2013 ISJ, Consilii locale,
CJRE, Scoli IPT
Proiecte FEDR, POR
2. Creşterea numărului de posturi didactice pentru consilieri şcolari.
Nr. de posturi didactice pentru consilieri şcolari la nivel de judeţ
2013 ISJ
3. Formarea cadrelor didactice din IPT pentru furnizarea de servicii de orientare şi consiliere profesională Nr. de cadre didactice formate Anual ISJ, CCD Proiecte
POS DRU4. Dezvoltarea de programe de orientare şi consiliere
profesională prin acţiuni comune ale şcolilor IPT, AJOFM, alte ONG-uri şi firme specializate
Nr de programe de orientare şi consiliere dezvoltare anual Anual Scoli IPT, AJOFM
5. Promovarea de proiecte finanţate din FSE prin POS DRU pentru furnizarea de servicii de orientare şi consiliere profesională a elevilor din IPT.
Nr. de proiecte derulate 2013 Scoli IPT, Consiliile judeţene (CJRAE)
101PLAI CĂLĂRAŞI 2011 – 2013
Anexa A la planul de acţiuni – Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare
Ţinte pe domenii pentru structura planurilor de şcolarizare
- judeţul CĂLĂRAŞI -
Domeniu de pregătire Plan şcolarizare realizat la clasa a IX-a
în anul şcolar 2011/2012
Nevoi prognozate de
formare profesională pentru 2013-
2020*)
(nivelul 2+ nivelul 3 de calificare)
Ţinte pentru oferta ÎPT pentru 2013-
2020*) (nivelul 2+ nivelul 3
de calificare)
Nr. clase
Nr. elevi % %
Min.-max. (%)
Ţinta (medie
judeţeană)
(%)agricultură 7 212 11,8% 14,5%silvicultură 0 0 0,0% 0%protecţia mediului 5 138 7,7% 7,5%ind. alimentară 1 31 1,7% 2,5%comerţ 3 92 5,1% 9%economic 7 220 12,2% 9%turism şi alimentaţie 6 190 10,5% 6%estetica şi igiena corpului omenesc 3 90 5,0%construcţii, instalaţii şi lucrări publice 2 58 3,2%
*) NOTĂ: Valorile menţionate vor fi actualizate la un interval de 1-2 ani pe baza analizei evoluţiilor şi previziunilor cererii pieţei muncii
102PLAI CĂLĂRAŞI 2011 – 2013
Glosar
DEMOGRAFIEDemografi e Ştiinţa care se ocupă cu studiul populaţiei umane: nivelul, structura şi caracteristicile populaţiei şi de legislaţiile care guvernează aceste caracteristici.MigraţieTransformările survenite în numărul şi structura populaţiei ca urmare a schimbării domiciliului permanent (statutului rezidenţial).Migraţia internă este determinată de schimbările de domiciliu în interiorul graniţelor ţării.Migraţia externă este determinată de schimbarea domiciliului din România în altă ţară sau, din altă ţară în România.MortalitateFenomenul demografic al deceselor într-o populaţie dată şi într-o perioada dată de timp (de obicei un an), reprezentând componenta negativă a mişcării naturaleÎmbătrânire demografică a populaţiei Proces demografic care constă în creşterea proporţiei populaţiei vârstnice şi în scăderea proporţiei populaţiei tinere.FertilitateFenomenul demografic al născuţilor vii în populaţia feminină de vârsta fertilă (15-49 de ani).
ECONOMIECifra de afaceri reprezintă veniturile totale înregistrate de către întreprindere într-o anumită perioadă, provenite atât din activitatea principală, cât şi din activităţile secundare exercitate de aceasta. Investiţiile reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării şi reconstrucţiei celor existenteIndicele preturilor măsoară evoluţia de ansamblu a preţurilor produselor/serviciilorPIB – valoarea de piaţă a tuturor bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară într-o perioadă determinată de timp.
,unde: VABi – valoarea adăugată brută la nivel de sector
PGB – produsul global brut (valoarea totală a produselor şi serviciilor produse)CI – consumul intermediar (valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru
producerea bunurilor şi serviciilor noi)IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii (întreprinderi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: au un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250; realizează o cifră de afaceri anuală echivalentă cu până la 8 milioane de euro sau au un rezultat anual al bilanţului contabil care nu depăşeşte echivalentul în lei a 5 milioane euro)
PIAŢA MUNCIIResursele de muncă reprezintă categoria de populaţie ce dispune de ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale care îi permit să desfăşoare o muncă utilă în una din activităţile economiei naţionale.Populaţia activă – persoanele în vârstă de 14 ani şi peste, care în perioada de referinţă au constituit forţa de muncă disponibilă, utilizată sau neutilizată. Este alcătuită din populaţia ocupată + ŞomeriŞomerii înregistraţi sunt persoanele în vârsta de 18 ani şi peste, apte de muncă, ce nu pot fi încadrate din lipsa de locuri de muncă disponibile conform pregătirii lor şi care s-au înscris la agenţiile teritoriale pentru ocupare şi formare profesională şi beneficiarii de plăţi compensatorii potrivit O.U.G. nr. 98/1999.Rata şomajului se determină prin raportarea numărului total de şomeri înregistraţi, la populaţia activă civilă.Populaţie inactiv ă
103PLAI CĂLĂRAŞI 2011 – 2013
Populaţie ce cuprinde persoanele care nu exercită o activitate aducătoare de venituri şi care, în majoritatea cazurilor, se află sub limita de muncă (copii, tineri) sau peste limita de muncă (bătrâni).Popula ţ ia activă civilă (Pac) cuprinde persoanele care au depăşit o vârstă de muncă specificată (16 ani) şi care constituie forţa de muncă disponibilă pentru producerea de bunuri şi servicii.Populaţia ocupată totală include toate persoanele de 15 ani şi peste care au avut un loc de muncă şi care au lucrat în perioada de referinţă (săptămâna care precede interviul) cel puţin o oră în activităţi neagricole sau cel puţin 15 ore, în cazul lucrătorilor pe cont propriu şi a lucrătorilor familiali neremuneraţi din agricultură.Populaţia ocupată civilă include toate persoanele care, la sfârşitul anului, aveau un loc de muncă legal în activităţile neagricole din sectorul formal sau în activităţi din agricultură, cu statut de: salariaţi, patroni, lucrători pe cont propriu, lucrători familiali neremuneraţi, membri ai unor societăţi agricole sau ai unor cooperative. Nu este inclus personalul MApN, MI, SRI (cadre militare sau persoane asimilate acestora, militari în termen), deţinuţii şi salariaţii organizaţiilor politice sau obşteşti.
Rata globală de activitate reprezintă proporţia populaţiei active totale (Pa) în populaţia totală a ţării (Pt):
Rata de activitate a populaţiei reprezintă proporţia populaţiei active în populaţia totală în vârstă de muncă. OFERTA ŞCOLILORCLDPSFP - Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională. AJOFM – Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de MuncăPLAI – Plan Local de Acţiune pentru Învăţământ SAM – Şcoala de Arte şi MeseriiCCD – Casa Corpului DidacticISJ - Inspectoratul Şcolar JudeţeanCJAPP - Centrul Judeţean de Asistenţă PsihopedagogicăCDS - Curriculum la decizia şcoliiRata - Indicator statistic care măsoară frecvenţa unui eveniment în raport cu o populaţie sau subpopulaţie statistică din care provine evenimentul respectiv.
