Succesiuni Curs 1-13

8/13/2019 Succesiuni Curs 1-13

http://slidepdf.com/reader/full/succesiuni-curs-1-13 1/121

CURS 1

Decuius da o batista cuiva prin testament. Ce fac de acum inainte? Ii dau batista aluia care a primit-o si restul o impart conform cotelor legale sau din momenty ce am o norma testamentaraaici, domnule trebuie sa calculez rezervele sis a vad daca batista se incadreaza sau nu se

incadreaza in limita cotelor disponibile. Ce fac daca constat ca se incadreaza in limita cotelordisponibile?Dau rezervele si eventual partea de cotitate disponibila o impart conform cotelorlegale de mostenire sau am dat batista si tot dreptul il impart conform cotelor legale demostenire? De ce? Pentru ca sigur, daca e vb de 2 descendeti nu e nici o problema,dar daca vinesupravietuitorul in concurs cu un descendent,cota legala de mostenire a sotului supravietuitor cuun descedent e ¼.Deci copilul mosteneste ¾. Daca ma raportez la reserve atunci sotului ii daudoar 1/8 si copilului restu.

Deci iata deja partea pe care ar culege=o sotul variaza: daca ma raportez la reserve va lua mai putin, daca ii dau cota legala de mostenire va lua mai mult. Discutii in doctrina.. Bucurestiul

merge pe idea ca in masura in care ai acordat legale, apoi imparti mai departe pe baza mosteniriitestamentare. O sa vedem problemele..

Atentie la ceea ce cititi din cursul dnului Chirica pt ca unele dispozitii s-au modificat in noulCod.

Articol Bob in revista romana de drept privat-recomandat.In materie de reprezentare in Romaniaau existat modificari doar partiale, spre deosebire de Franta, unde modificarile suntintegrale(deviaza de la subiect…recomanda cartea lui Grimaldi, nu Boroi, prea superficial…)

Vom avea o prima parte legate de conditiile generale de a mosteni(locul si momentul la care se

deschide succesiune). Dup ace vom stabili regulile, vom ajunge la testamente, mostenirea legala,conditii de valabilitate ale fiecaruia, care sunt limitele prin care se poate dispune prin liberalitatiin general(problema rezervelor si cotitatilor disponibile, partea mai complicata a succesiunilor),aspecte legate de transmisiunea succesiunii(dreptul de optiune succesorala care e o aberatie dupa parerea lui profu), cum se transmit obligatiile, in ce limita poate fi urmarit un mostenitor ptsatisfacerea creantelor. S-au schimbat de asemenea lucrurile, in sensul ca a disparut acceptarea pura si simpla a succesiunii, deci pe noul cod nu pot fi obligat decat in limita bunurilor pe care ledobandesti.Vom discuta aspecte legate de partajul succesoral, o sa invite un notar sa ii punetiniste intrebari…

Ce intelegeti prin termenul de mostenire, succesiuni? Sunt termini sinonomi. Acceptiuneatermenului de mostenire e dubla: mai intai, modalitate de a dobandi o proprietate-tranzactia unordrepturi deci sau mai este si echivalentul termenului de masa succesorala, de bunuri care compunmostenirea.

Felurile mostenirii..cum poti transmite o succesiune? Pe cale legala sau testamentara. ProfChirica considera ca exista si mostenire contractuala, dar aceasta mostenire contractuala



reglementata in vechiul cod in cazul contractului de casatorie,in acest momentu noul cod prevedein mod expres ca mostenirea e numai legala sau testamentara.Regula o constituia mostenirealegala, iar exceptia cea testamentara.

Succesiuni anomale-exista particularitati in functie de natura bunului, de persoana car4e vine la

mostenire…exista situatii in care regulile de mostenire legala se particularizeaza sin u se aplicala toti mostenitorii. In rest, ele sunt aceleasi.

Nu putem vb despre succesiuni decat dupa deschiderea acesteia, adica este un act cu transmiteremortis causa, deci aplic regulile succesorale doar dupa ce s-a deschis o succesiune-nu pot vbdecat despre succesiunea unei personae fizice, nu si a unei personae juridice!

Caracterul universal al transmisiunii succesorale-aceasta transmitere confera vocatie fie la intreg patrimoniu fie la o fractiune a patrimoniului. Si v-as intreba daca o persoana are o masina, o casasi o pisica si, nu are succesori legali, mai e present acest character universal? Mai pot spune ca

transmisiunea succesorala a lui decuius a respectat acesta character? Are character universal ptca si aici are cineva vocatie la succesiune-Maria sa statul.Daca nu am mostenitori legal, sau princhiar daca am mostenitori legali dar prin acte individuale am golit de continut succesiunea, statulva fi considerat mostenitor universal cu privire la patrimoniu.

Caracter unitar- nu intereseaza natura sau provenienta, natura bunurilor care compun masasuccesorala, regulile succesorale se vor aplica tuturor bunurilor. De la aceasta regula exista siexceptii: in vechea reglementare, art 5 din legea 319/44, care azi nu mai e in vigoare, dardispozitii similare gasim in ceea ce priveste acest text in art 974 Cod…refeeritor la mobilierul siobiectele de uz casnic care revin sotului, drept special al sotului mostenitor(pe vechiul cod viza si

darurile de nunta, era mai larg)-deci art 974 est4e o exceptie de la caracterul unitar, deoarececonteaza natura bunului.-aceste drept al sotului exista doar daca sotul vine in concurs cu altimostenitori.Tot o exceptie de la caracterul unitar era dat de succesiunile cu elemente deextranietate, dar acestea nu mai sunt valabile pe noul Cod( in materie de immobile ,legea prevedeca regimul bunului sa fie supus reglementarii statului pe care se afla bunul respectiv; dacadezbateam succesiunea unui roman care avea bunuri immobile in strainatate era posibil cadrepturile cu privire la mobile sa fie stabilite conform legii nationale, iar dr referitoare laimmobile sa fie stabilite conform legii statului pe teritoriul caruia se afla imobil-iata cum natura bunului influenta devolutiunea.)Reglementarea din dr international privat de astazi nu mai facediferenta intre natura bunului ci stabileste ca legea dupa care se rezolva o succesiune sa fie legea

statului pe care are resedinta decuius sau legea pe care acesta a ales-o sa guvernezesuccesiunea.Un alt caz vizeaza amintirile de familie care si-au primit chiar o reglementare inarticolul 1142, ceea ce e specific acestor amintiri – acestea vizeaza bunurile ce au apartinutmembrilor familiei si au stat marturie istorie acesteia(decoratii, arme de colectie, portrete defamilie)-cu privire la acestea nu se va dispune iesirea din indiviziune decat daca convinmostenitorii cu privire la aceasta-in caz contrar raman in regim de coindiviziune. Chiar daca judecatorul atribuie bunurile respective unui mostenitor, acestea sunt atribuite doar in deposit iar





schimba vreun regim al unui act prin faptul ca partajul a dobandit effect constitutiv si nudeclarativ?

In raport de data deschiderii succesiunii stabilesc legea in vigoare si in legea de aplicare a NCCse prevede in mod expres acest lucru-devolutiunea se face dupa legea in vigoare de la mom

deschiderii succesiunii. Sa nu credeti ca toate actele privind devolutiunea unei succesiuni se vorface dupa legea in vigoare. Ridic urmatoarea intrebare: intocmesc un testament intr-o anumitaforma valabil in momentul redactarii testamentului dar la momentul la care se deschidesuccesiunea legea in vigoare nu mai prevede acea forma testamentara. Voi considera la momdeschiderii succesiunii sub imperiul noii legi testamentul valabil? Aplic regula tempus legi actus-va fi considerat valabil.

In raport de mom deschiderii succesiunii stabilesc compunerea masei succesorale- trebuie saexiste un drept in patrimonial lui decuius pt ca acesta s ail poata transmite, chiar daca dr nu eactual( de exemplul mostenitorii pot cere retrocedarea imobilelor preluate de stat). Evident

decujus nu poate transmite mai multe drepturi decat are! Tot in raport de aceasta data voi stabilimomentul din care sunt valabile pactele de optiune succesorala- dupa cum stiti – sunt interzise pactele asupra unor succesiuni nedeschise, deci cele incheiate anterior deschiderii succesiunii nusunt valabile!!!

Cum stabilesc data decesului? Ma raportez la certificatul de deces.Orice persoana interesata poate combata aceste date.

In cazul copilul conceput-cum stabilesc daca s-a nascut viu? Proba docimatiei hidrostatice-se pune plamanul in apa si daca pluteste a respirat.

Locul deschiderii succesiunii- si aici exista modificari- de la ultimul domiciului(pe vecheareglementare se considera domiciuliul locuinta statornica si principala, indifer4ent de ceea cescria in bulletin), acum dovada ultimului domiciliu se face cu certificatul de deces sau cuhotararea declarative de moarte.

Reguli noi prin alineatul 3 al art 954 in ceea ce priveste locul si anume- daca nue ste cunoscutdomiciliul defunctului sa nu se afla pe teritoriul Romaniei mostenirea se considera deschisa lalocul din tara aflat in…..(vezi in cod).-notarul primul sesizat daca se afla un imobil in teritorulnotariului-daca exista doar bunuri mobile- sa existe macar un bun mobil in circumscriptianotarului cel dintai sesizat( in cod e mai bine formulat).

De unde stiu care e notarul cel dintai sesizat? Notarii au un centralizator al mostenirilor, de acolo putem afla care notar a fost mai intai sesizat. De ce ma intereseaza sa determine locul?Maintereseaza sub aspectul regulilor in ceea ce priveste unele actiuni in materie de succesiuni:compunerea masei succesorale, reductiuni, etc.De asemenea secretarul consiliului local peteritoriul caruia a avut domiciliul defunctul in masura in care a avut immobile pe teritoriulunitatii locale poate cere declansare procedurii succesorale.



Curs 2, 29.02.2012

CONDITII PENTRU A MOSTENI

Vom vorbi despre capacitatea de mosteni, despre vocatia succesorala si despre conditia negativa

si anume nedemnitatea.Daca in ceea ce priveste capacitatea succesorala si vocatia succesorala, lucrurile nu s-auschimbat, noul cod fata de vechea reglementare, altfel stau lucrurile in materie de nedemnitate,unde daca daca ati avut curiozitatea sa parcurgeti textele, ati constatat unele schimbati fata devechea reglementare.

In ora a doua vom discuta despre regulile devolutiunii succesorale legale, in ce ordine si dupa cereguli se face impartirea legala a unei mosteniri.

A. CAPACITATEA SUCCESORALA

In ceea ce priveste capacitatea succesorala, asa cum deja am vorbit, spuneam ca orice persoanacare are capacitate succesorala si mai mult, chiar si o persoana care e doar conceputa are oasemenea capacitate cu conditita de a se naste viu si viabil. Se pune problema daca are capacitatesuccesorala si o persoana anterior de a se naste, dar s-ar putea ca obligatoriu in acel patrimoniu,daca vorbim de o trasmnisiune universala sau cu titlu universal s-a constatat ca se recunoastecapacitatea anticipata a minorului de a dobandi astfel de drepturi.

Dar in masura in care se preia un patrimoniu/fractiune de patrimoniu, acolo am sielemente de pasiv. Preia si acele elemente de pasiv? Raspunsul este Da, pentru ca practic preiaacea universalitate, cu totul, protectia lui era asigurata sub vechea reglementare prin aceea ca incazul minorilor, acceptarea succesiunii se facea ope legis sub beneficiu de inventar. Deci unminor nu putea sa accepte o mostenire pur si simplu si atunci aveam practiv protejat, el nu puteasa sufere o pierdere- cum ar fi fost daca ar fi preluat elemente de pasiv.

Azi nu mai am aceasta mostenire sub beneficiu de inventar ca atare reglementata, darmodalitatea de acceptare prevazuta in NCC este in sensul ca orice acceptare a succesiunii nu poate sa duca la indatorirea celui care a acceptat, decat in limita bunurilor pe care le-a primit.Daca vreti, protectia aceea care exista in vechea reglementare, aplicabila minorilor si implicitcelui care era doar conceput, acum a ajuns sa se aplice si persoanelor majore, astfel incat azi oacceptare a unei succesiuni pur si simplu nu e posibila.

O sa vedem ca nu e chiar o acceptare sub beneficiu de inventar, exista diferente in modalitateade acceptare a succesiunii, nu e echivalenta obligatoriu acceptarii unei mosteniri sub beneficiu deinventar (despre aceste aspecte vom vorbi mai multe cand vom discuta despre drepturi de originesuccesorala).

Ceea ce ne intereseaza este ca o persoana trebuie sa existe pentru a avea capacitate succesorala.



Calitatea de mostenitor legal o poate avea doar o persoana fizica, o persoana juridica poate sadobandeasca drepturi succesorale doar ca urmare ca instituirii acesteia ca si legatar, vocatiasuccesorala este data de legatura de rudenie, ori nu avem cum sa vorbim despre rudenie in cazulunei persoane juridice. Vorbim doar de capacitatea unei persoane juridice de a fi legatar.

In conditiile in care sigur si o persoana care e data disparuta e prezumata a avea capacitatesuccesorala atata timp cat nu a intervenit o hotarare declarativa de moarte care sa stabileasca cadata a mortii o data anterioara celei la care a avut loc deschiderea unei succesiuni.

Probleme s-au ridicat, desi nu neaparat sub aspectul capacitatii succesoale, in ceea ce privestecomorientii. Asa cum si ora trecuta am amintit, comorientii sunt persoane care au decedat inaceeasi imprejurare fara sa se poate stabili daca una a decedat anterior celeilalte. Evident ca eleintre ele nu au capacitate de a se mosteni, pentru ca nu exista la momentul deschideriisuccesiunii. Probleme sunt in cazul comorientilor in cazul in care exista sau nu posibilitatea de afi reprezentat un comorient care a avut vocatie succesorala la mostenirea celuilalt comorient.

Vom discuta azi despre reprezentarea succesorala si atunci vom analiza situatia comorientilor.

Aspectele legate de capacitatea succesorala sunt relativ simple, o persoana care exista arecapacitate succesorala si mai mult, o persoana conceputa cu conditia de a se naste viu si viabil.

B. VOCATIA SUCCESORALA

O a doua conditie, ma refer aici la art. 962/NCC, pentru ca o persoana sa poate veni la mostenireeste ca aceasta sa aiba vocatie la mostenirea lui de cujus.

Aceasta vocatie, se dobandeste pe baza:

• legaturii de rudenie care exista intre succesibil si de cujus,

• ca urmare a faptului ca de cujus a insituit ca legatar printr-un testament.

Vocatia poate sa fie conferita de lege in baza legaturii de rudenie, sau poate sa fie conferita deun testament.

Aceasta vocatie nu este absoluta, nu orice ruda trebuie sa vina la mostenirea lui de cujus. Vocatiala mostenirea legala este limitata, sau poate nu acesta este cuvantul potrivit si veti vedea de ce.Pe linie dreapta, vocatia la succesiune se intinde la infinit, doar natura impune niste restrictii. In

acest sens vor veni la mostenire: copiii, nepotii, stranepotii etc. (dar e putin probabil sa existestra-stranepoti). Vocatia la mostenire teoretic, pe linie dreapta este infinita, fie ea descendenta,fie descendenta, fiind insa limitata in ceea ce priveste rudele colaterale, pe linie colaterala – panala rudele de gradul IV inclusiv. Probabil va aduceti aminte de la dreptul familiei.

C. PERSOANA SA NU FIE NEDEMNA





care a comis o asemenea fapta, practic nu se constata nedemnitatea.

Speta: unul si-a ucis sotia, dupa care s-a sinucis, fratele sotului sotului supravietuitor a cerut sa seconstate ca el practic a dobandit, e succesor al fratelui sau, care era sot supravietuitor, iar acest

sot supravietuitor fusese mostenitor al sotiei ucise, pe considerentul ca nu a internevit o hotarare penala de condamnare definitiva, intrucat a incetat procesul penal datorita decesului sotuluisupravietuitor (care spuneam ca s-a sinucis). Aici era un razboi intre judic rudele sotului decedatsi rudele sotului supravietuitor care reclamau bunurile ce au apartinut sotiei ucise. S-a ajuns laCEDO si in 1 dec. 2009 (cauza e Velcea si Mazare vs. Ro) s-a stabilit ca intr-o asemenea situatiese incalca dreptul la viata privata si ca desi nu exista o hotarare penala definitiva de condamnare,aceasta nedemnitate s-ar fi putut pronunta.

Iata ca are CEDO importanta si in materia dreptului succesoral, dovada aceasta speta, deoarece pana atunci era unanima doctrina in a considera ca daca nu exista hotarare penala de

condamnare, nu pot constata nedemnitatea pentru atentat la viata lui de cujus. Ceea ce a facut penoul legiuitor deja sa prevada aceste ipoteze si in aceste situatii in mod exceptional sa se permitasi instantelor civile sa pronunte nedemnitatea.

Cand trebuia sa intervina aceasta hotarare penala definitiva de condamnare? Trebuia sa existe lamomentul la care s-a deschis succesiunea? Evident ca nu era obligatoriu sa existe hotararea laacel moment pentru ca daca era doar un atentat... dar era posibil ca succesiunea sa se fi deschischiar prin infractiunea de omor, atunci aceasta nedemnitate nu se putea stabili decat ulterior.

Evident ca nu era posibil sa se stabileasca aceasta nedemnitate in timpul vietii lui de cujus. Atata

timp cat de cujus era in viata nu puteam sa chem un mostenitor in fata judecatorului pentru a seconstata ca e nedemn a mosteni, pentru ca abia ulterior deschiderii succesiunii se putea stabili.

b). Al doilea caz de nedemnitate succesorala viza acuzatia capitala calomnioasa.

Ce insemna aceasta asa cum era reglementata pe VCC? Acuzarea, supunerea celui a caruimostenire tind la o condamnare cu pedeapsa cu moartea, fie ca urmare a unei marturiimincinoase, fie ca urmare a unui denunt calomnios. Sigur nu trebuia sa se ajunga neaparat lacondamnarea acestuia. Dupa abrogare pedepsei cu moartea in Romania in 1989, s-a spus ca

aceest caz de nedemnitate succesorala a devenit inoperant in dreptul succesoral roman.Intotdeuna lee spuneam studentilor ca nu cred asa ceva, nu pentru ca s-ar fi inlocuit pedeapsacapitala cu detentiunea pe viata, ci pur si simplu pentru ca un cetatean roman putea sa si circulein afara granitelor Romaniei si daca putea sa savarseasca una din aceste fapte, presupunandacuzatia capitala, pe teritoriul unui stat in care pedeapsa cu moartea, acest caz de nedemnitatecare practic nu s-a aplicat niciodata, era un caz posibil de nedemnitate succesorala care ar fi pututsa opereze.



c). Cel de-al treilea caz a vizat nedenuntarea omorului a carui victima a fost de cujus decatre succesibilul major, nu orice succesibil, nu cel minor, dar majorul era sanctionat pentrunedenuntarea acestui omor in afara de situatia in care cel care ar fi comis infractiunea de omor arfi fost o ruda foarte apropiata al celui care nu a denuntat (de exemplu un descendent).

Modul de operare al nedemnitatii succesorale. Nedemnitatea succesorala spuneam ca era doarconstatata de instanta de judecata. Nu era pronuntata, ci se constata existenta cazului denedemnitate, operand inca de la data deschiderii succesiunii, ca si cum succesorul acelaniciodata nu ar fi avut acea calitate. Deci nu doar de la data de la care se pronunta hotararea judecatoreasca era acel succesibil nedemn, ci se considera ca niciodata nu a avut calitatea desuccesor.

Oare putea sa il ierte de cujus? Din moment ce nedemnitatea opera automat de drept, era evidentca era peste optiunea lui de cujus, deci nu putea sa il ierte, insa el putea sa il gratifice, sa ii facaun legat si acel legat sa fie valabil. De ce? Pentru ca nedemnitatea era un caz specific doar

mostenirii legale, nu si mostenirii testamentare.

In cazul mostenirii testamentare, exista o alta institutie similara nedemnitatii succesorale sianume revocarea judecatoreasca a legatelor. Aceasta fiind posibila inclusiv in situatii deingratitudine, iar bunul ?!?!?!din cazurile de ingratitudine viza tocmai asemenea situatii ca celedespre care am vorbit: atentat la viata lui de cujus etc. Aveam nedemnitatea in cazul mosteniriilegale, revocarea legatelor, in cazul mostenirii testamentare, nu se interferau cele doua lucruri.Astfel ca de cujus nu putea sa il ierte, dar putea sa il instituie ca mostenitor testamentar, pentru caimplicit era o forma de a...? chiar daca era vorba de mostenitorii rezervatari care au dreptul la o parte din masa succesorala, nedemnitatea opera pentru tot , deci nu isi primeau rezerva, ei erau

inlaturati totalmente de la succesiune.

In ceea ce priveste hotararea judecatoreasca, spuneam ca avea efect declarativ si nu constitutiv alcalitatii, ceea ce conteaza sub aspectul efectelor pe care aceasta le produce.

Persoanele care puteau invoca nedemnitatea succesorala: Orice persoana interesata putea sainvoce aceasta nedemnitate. Prin orice persoana interesata puteam sa intelegem:

mostenitorii care au fost inlaturati de la mostenire prin aceea ca venea nedemnul lamostenire, exista principiul proximitatii gradelor de rudenie: rudele in grad mai indepartat suntinlaturate de rudele de grad mai apropiat lui de cujus in cadrul aceleiasi clase de mostenitori.

Prin urmare, daca un nepot care era inlaturat de tatal sau de la mostenirea bunicului, avea totinteresul sa invoce nedemnitatea tatalui, dupa cum in masura in care erau doi frati si unul a fostnedemn fata de de cujus, celalalt frate nu era inlaturat, i se restrangea emolumentul pe care l-arfi cules din succesiune, avea un asemenea interes.



mai aveau interes donatarii si legatarii in ipoteza in care era vorba de un mostenitorrezervatar care era nedemn, pentru ca mostenitorul rezervatar, avand dreptul sa reconstituierezerva, putea ataca actele de liberalitate care au fost facute de de cujus.

! Va spuneam, sau daca nu v-am spus, va spun acum, ca sa aveti o reprezentare foarte exacta –

masa succesorala a unei persoane nu se compune din bunurile care exista in patrimoniul lui lamomentul la care el a decedat, masa succesorala a unei persoane se compune din bunurile care arfi existat in patrimoniul lui de cujus la momentul decesului, daca acesta nu ar fi facut liberalitatiin acel moment. Nu doar bunurile efective pe care le gasesc in patrimoniul lui constituie masasuccesorala, ci si bunurile pe care el le-a donat in timpul vietii. Cele pe care le-a testat, sunt incain patrimoniul lui. Insa cele pe care le-a donat deja au iesit din patrimoniul lui. Atunci valoareaacelor liberalitati se ia in calcul si in functie de acea valoare care a iesit cu titlu de liberalitate,deci ceea ce exista, scazand pasivul, determin daca s-a incalcat sau nu rezerva mostenitorilorrezervatari. Atunci e evident interesul pe care il are un donatar sau un legatar sa invocenedemnitatea unui mostenitor rezervatar.

creditorii acestor persoane aveau un asemenea interes. Creditorii donatarilor, alegatarilor, pentru ca prin faptul ca bunul acela, chiar dobandit cu titlu de donatie, ramanea in patrimoniul debitorului lor, erau si ei interesati sa invoce nedemnitatea.

evident instanta de judecata putea sa invoce din oficiu nedemnitatea succesorala

chiar nedemnul putea sa invoce nedemnitatea succesorala, avand interes ca, dupa ce aacceptat o mostenire, sa invoce pe urma nedemnitatea in momentul in care acceptand pur sisimplu o mostenire ar fi constatat ca pasivul excede activul pe care l-a dobandit. Iata o situatie,

un caz in care chiar si nedemnul avea interes sa invoce nedemnitatea sa succesorala.Efecte produse de nedemnitatea succesorala.

Un prim efect era aceea ca cel nedemn era exclus de la mostenirea lui de cujus si spuneam caaceasta chiar si in conditiile in care era vorba despre un mostenitor rezervatar. Asta insemna cain masura in care nedemnul ar fi detinut bunuri, era obligat sa le restituie la masa succesorala pentru ca el isi pierdea calitatea de mostenitor. Daca eventual a folosit sume de bani, era obligatsa plateasca sa restituie sumele si sa plateasca dobanzi din chiar momentul in care e folositsumele respective.

Daca insa a facut animite cheltuieli legate de cujus, daca se constata ca nu mai are calitatea desuccesor a lui de cujus, are dreptul sa i se restutiue aceste cheltuieli. Deci un efect direct alnedemnitatii era excluderea de la succesiunea lui de cujus.

Producea insa aceasta nedemnitate succesorala un efect oarecum nejustificat si nedrept, insa sifata de alte personae decat nedemnul si anume erau afectati descendetii nedemnului. Imaginati-va situatia lui de cujus cu doi copii F1 si F2 si mai am nepot N1 si N2. In conditiile in care tatal



lui N2, adica F2 ar fi fost nedemn fata de de cujus, ca urmare a acestei nedemnitati, pe care osuferea F2, N2 niciodata nu putea veni la mostenirea bunicului sau sau sa dobandeasca bunuricare au apartinut bunicului sau.

Practic, toata averea se ducea doar pe tulpina celuilalt copil, a lui F1. Sigur, nu dobandea

N2 mostenirea direct de la de cujus , dar daca tatal sau ar fi mostenit, pe urma candretransmiterea ar fi ajuns si la el, o parte din bunurile care candva apartinusera bunicului sau i-arfi revenit.

Efectele nedemnitatii sub acest aspect ar fi fost nejustificate, tocmai pentru ca desi vorbim de unefect relativ al nedemnitatii in sensul ca viza strict, pedeapsa a nedemnitatii, persoana respectica,adica succesibilul care se face vinovat de una din faptele prevazute de art. 655/VCC, in realitatenedemnitatea ajungea sa produca efecte si fata de alte persoane decat doar nedemnul ca atare.

Tot efectul relativ al nedemnitatii semnifica fatul ca de cujus este inlaturat practic sa vina doar la

mostenirea acelei persoane, nu si la mostenirea altor persoane care eventual ar fi dobandit bunuride la de cujus. Bunaoara daca F2, nedemn fata de de cujus, de cujus este mostenit de F1, bunurile care apartinusera lui de cujus vor putea ajunge in patrimoniul lui F2, dar sigur, el nu le-a mostenit direct, ci a mostenit de fapt pe F1, chiar daca in mostenirea lui F1 sunt si bunuri de lade cujus, el are dreptul sa le primeasca.

Am vorbit in ceea ce priveste efectele, spuneam ca ... Acum vorbeam de obligatia de restituire a bunurilor succesorale in cazul nedemnului care trebuie sa restituie bunurile in masura in caresunt la el sau contraechivalentul acestora. In exemplul pe care vi l-am dat cu de cujus, F1, F2 si N1, spuneam ca in varianta in care F2 este declarat nedemn fata de de cujus, N2 ar putea sa vina

la mostenirea lui de cujus cu o conditie: sa nu existe o persoana mai apropiata in grad de rudeniefata de de cujus, deci fie nu il are pe F1, fie F1 renunta la mostenirea lui de cujus, atunci vine N2 la mostenirea lui de cujus. Astfel N2 vine nu prin reprezentare si practic ajunge sa vina innume propriu.

In ceea ce priveste efectele pe care nedemnitatea le-ar produce fata de terte persoane, sigur caaici cel care depinde de ... aplicam regula bunei-credinte in materie de bunuri mobile, iar inmaterie de bunuri imobile, nu aplicam niciun error communis facit jus, pentru ca in materie deimobile am sistemul de CF. Daca am sistem de CF, il aplic. Pot aplica error communis facit jusacolo unde nu am sistem de publicitate. In momentul in care eu am un sistem de publicitate,

trebuie sa respect regulile de publicitate. Deci pot aplica error communis facit jus daca iauautoturismul e deja bun mobil si nu am nevoie sa recurg la acest principiu. Se putea aplica errorcommunis facit jus in alta parte a tarii decat in zona in care aveam sistem de CF, cu regulile precis determinate. Situatia azi o sa vedem cum e.

Noutatile aduse de NCC in materia nedemnitatii succesorale



O prima chestiune vizeaza faptul ca apar doua categorii de nedemnitati:

• nedemnitate de drept - art. 968.

• nedemnitate judiciara - art.959:

1. Nedemnitatea de drept

Este de drept nedemna de a mosteni persoana condamnata penal pentru savarsirea uneiinfractiuni cu intentia de a-l ucide pe cel care lasa mostenirea. Lucrurile sunt clare, e vorba de prima ipoteza: atentatul la viata lui de cujus, caz de nedemnitate existent si in vecheareglementare.

Persoana condamnata penal pentru savarsirea inainte de deschiderea mostenirii a unei infractiunicu intentia de a-l ucide pe un alt succesibil care daca mostenirea ar fi fost deschisa la datamostenirii faptei, ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenirea faptuitorului. Elementul de

noutate apare in cazul savarsirii unei infractiuni, deci de un atentat, dar de data aceasta nu laviata lui de cujus ci la viata unei alte persoane care ar avea calitatea de succesibil care dacamostenirea ar fi fost deschisa la data savarsirii faptei, ar si inlaturat sau ar fi restrans vocatia lamostenire a faptuitorului.

Cu alte cuvinte, ipoteza aceasta se putea reprezenta: nepotul isi ucide tatal ca sa intre mai repedein posesia si proprietatea mostenirii bunicului sau. Pe VCC, o sa vedem in materie dereprezentare succesorala, intr-o asemenea situatie, daca sa zicem de cujus mai avea inca uncopil, acest copil putea veni la mostenire, urca in locul tatalui pe care el l-a ucis ca sa vina lamostenirea lui de cujus. Ar fi inlaturat sau ar fi restrans vocatia la mostenire a faptuitorului.

Aici iar as putea comenta daca as fi rautacios, adica se restrange vocatia la mostenire – v-amspus, vocatia la mostenire daca ma uit la definitia daca de legiuitor, suna in felul urmator: pentrua putea mosteni o persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege sau sa fi fost desemnata decatre de cujus prin testament. Deci fie ma numar printre rudele carora legea le confera vocatie,fie am primit prin testament. Nedemnitatea succesorala, din moment ca spunem ca e o altaconditie, alaturi de capacitate, vocatie, teoretic aceasta nedemnitate nu restrange vocatia lamostenire. Vocatia o am in virtutea legii, pentru ca sunt rude, chiar daca tu si mostenitorul rang 4sau un descendent de rang 3 care este inlaturat de un descendent de rang 2 de la mostenirea luide cujus , el are vocatie, nu are acea vocatie concreta de a veni la mostenire, dar are vocatie de a

veni la mostenire. Ori, in speta, vorbeste ca i se restrange vocatia la mostenire sau i se inlatura.

Daca suntem foarte relaxati, am putea admite acest termen, dar in realitate nedemnitatea cerestrange? – pentru ca nu afecteaza vocatia – Practic afecteaza emolumentul succesiunii,nedemnul nu mai are acces spre emolumentul succesiunii. Sigur, daca folosim termenul devocatie in sens curent, nu neaparat in sens juridic, atunci il pot admite, dar intr-un limbaj rigurosexact, nu stiu, poate nu ofera limba romana suficient, dar sper ca ati inteles ce vreau sa spun... De



fapt vocatia o am, pentru ca mi-a dat-o legiuitorul, nu afecteaza faptul ca esti sau nu nedemn, pentru ca vocatia este o alta conditie decat nedemnitatea. Atunci nu are cum nedemnitatea saafecteze vocatia. Atunci trebuia introdusa nedemnitatea ca si conditie si cumva o fosta a definiriivocatiei succesorale...

Art. 958 al (2)/NCC consacra exact ceea ce discutasem si anume ca in cazul in care condamnarea pentru nedemnului pentru faptele mentionate (fiind vorba de atentat, raman conditiile.. la alin 1)este impiedicata prin decesul autorului faptei, prin amnistie sau prin prescriptia raspunderii penale, nedemnitatea opereaza daca acele fapte au fost constatate printr-o hotarare judecatoreasca civila. Deci REGULA ramane aceea si pe NCC, ca trebuie sa am o hotarare penala definitiva de condamnare, pe care sa o depun in fata judecatorului civil, pe baza careia vaconstata existenta cazului de nedemnitate, dar in mod exceptional, pornind tocmai de la cazulMazare si Velcea contra Romaniei, practic este posibil ca in cadrul procesului civil sa se facaadministrarea probelor legate de nedemnitate.

Mai spune art. 958 alin (3)/NCC ca nedemnitatea poate fi constatata oricand. Operand de drept,nedemnitatea va putea fi oricand constatata, astfel:

- la cererea oricarei persoane interesate – si am discutat care sunt aceste persoane interesate peVCC, dar ramane valabil si aici

- din oficiu de catre instanta

- de catre notarul public: inseamna ca pot sa ma duc cu hotararea penala de condamnare la notarsi sa ii arat ca acea persoana de fapt, o fi el descendent, dar e nedemn si sa ii spuneti sa nu ilcuprinda in calitatea de succesor. Nu trebuie sa ma duc in instanta ca sa constat nedemnitatea, ci

notarul stabileste in certificatul de mostenitor cine sunt mostenitorii, aratand ca X, desi esuccesibil, nu il mosteneste pentru ca este nedemn (pe baza hotararii judecatoresti care constatanedemnitatea). Nu probez in fata notarului, ci ma duc in faza lui cu o hotarare judecatoreasca decondamnare.

Ora trecuta comentam niste texte legate de nedemnitate si am vazut ca nedemnitatea de drept submulte aspecte ramane la fel ca pe vechea reglementare. Nu toate cazurile din vecheareglementare constituie cazuri de nedemnitate de drept, si ati vazut atentatul la viata lui de cujussau atentatul la viata unui succesor care ar inlatura sau ar restrange vocatia celui nedemn.

2. Nedemnitatea judiciara

Este o alta forma a nedemnitatii reglementata de NCC in felul urmator:

Cazul 1 - poate fi declarata nedemna de a mosteni persoana condamnata penal pentrusavarsirea cu intentie impotriva celui care lasa mostenirea a unor fapte grave de violenta fizicasau morala ori dupa caz a unor fapte care au avut ca urmare moartea victimei.





va exista din chiar momentul deschiderii succesiunii. Deci sub acest aspect, al efectului, nuexista diferente intre nedemnitatea de drept si nedemnitatea judiciara.

Apar insa diferente intre cele doua institutii sub aspectul persoanelor care pot invocanedemnitatea. Pentru ca iata imi spune art. 959 alin 2: orice succesibil poate cere instantei

judecatoresti, dincolo orice persoana interesata. Atunci pe cine exclude? Bun, orice succesibil.Cred ca am si o definitie a succesibilului undeva in NCC, dar ce ma intereseaza de pilda ce faccu donatarii, pentru ca succesibil folosesc in cazul mostenirii legale. In cazul mosteniriitestamentare folosesc termenul de lagatar. Aici sa zicem ca fortez nota si in termenul desuccesibil sustin ca ar fi cuprinsi si legatarii, dar cu siguranta nu sunt cuprinsi donatarii, creditoriidonatarului. Am rezerve si in ceea ce priveste includerea legatarilor in aceasta categorie asuccesibililor (= mostenitor legal). Cel instituit prin testament, legat, e legatar. Bun, extindtermenul de succesibil si spun ca acopera si legatarul.

Parerea mea este ca ori ca a gandit legiuitorul, ori ca nu.. pentru ca nu exista ratiune sa exclud

celelalte persoane. Trebuia sa lase aici la indemana oricarei persoane interesate cu atat mai multcu cat art. 959 alin. (7) imi spune ca comuna, orasul, sau dupa caz, municipiul in a carei razateritoriala se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii, poate introduce actiunea prevazuta laalin. (2) in cazul in care cu exceptia autorului unei fapte prevazute la alin. (1) nu mai exista altisuccesibili. Nu inteleg de ce legiuitorul a permis comunei, orasului, municipiului unde se afla bunurile sa promoveze o actiune pentru constatarea, declararea nedemnitatii judiciare, dar nu a permis altor categorii de persoane, poate mult mai interesate, sau cel putin la fel de interesate casi comuna, orasul sau municipiul pentru promovarea unei astfel de actiuni.

Faptul ca e posibil, deci comuna, municipiul sa aiba vocatie la intregul patrimoniu nu este o

justificare pentru a nu permite si donatarilor si creditorilor si - sub semnul intrebarii – legatarilorsa promoveze. Mi-e greu sa inteleg de ce, dar dispozitiile acestea restrang aplicarea textelor laalte persoane decat cei care pot solicita constatarea nedemnitatii de drept.

Apoi, sfera persoanelor care pot constata aceasta nedemnitate e diferita, pentru ca dacanedemnitatea de drept putea fi stabilita si de notarul public (spuneam ca pe baza hotararii penalede condamnare) – acum notatul public nu mai are aceasta competenta cel putin in cazurilereglementate de lit.b) si c) art. 959 pentru ca ar trebui sa existe o hotarare judecatoreasca care sastabileasca, savarsirea uneia din faptele acolo reglementate.

Termenul in care se poate promova actiunea pentru constatarea nedemnitatii judiciare difera fatade nedemnitatea de drept in sensul ca daca nedemnitatea de drept poate fi invocata oricand, aiciam un termen limita un termen de 1 an care curge de la momente diferite in functie de cazurile pe care le reglementeaza. Asa, de pilda, pentru lit. a). daca hotararea de condamnare pentrufaptele prevazute la lit. a). – e vorba de atentat sau de fapte de violenta – se pronunta ulteriordeschiderii mostenirii, termenul de 1 an incepe sa curga de la data ramanerii definitive a hotarariide condamnare. Reia apoi in alin 4 aceeasi ipoteza in ceea ce priveste nedecurgerea (?)



procesului penal in conditiile obisnuite, daca intervine una din masurile care impiedica tragereasla raspoundere penala, atunci termenul de 1 an curge de la aparitia cauzei de impiedicare acondamnarii, daca aceasta a intervenit dupa deschiderea mostenirii.

De ce dupa? – pentru ca daca intervine inainte, inseamna ca va curge de la data deschiderii

mostenirii, desi stabilirea faptului ca s-a ascuns cu rea-credinta sau s-a distrus/falsificat untestament al defunctului eu cred ca... fiind o chestiune civila... ar putea sa existe deja o hotararechiar din timpul vietii testatorului, desi ar cam fi lipsita de interes sa ceara in civil... cel maiadesea este dupa deschiderea mostenirii, dar nu e un moment ulterior deschiderii mostenirii caresa faca sa curga acest termen de un an, atunci... nici de la data deschiderii mostenirii nu curge,decat in masura in care am lit. a) – daca am hotararea penala existenta la momentul la care sedeschide succesiunea. Daca nu, abia din momentul in care am hotararea sau intervine o cauzacare impiedica continuarea procesului pentru obtinerea hotararii, iar in cazul de la lit. b) si c) acunoscut motivul de nedemnitate, daca aceasta data este ulterioara decesului. Deci de la data dela care succesibilul a cunoscut motivul de nedemnitate, daca aceasta daca e ulterioara deschiderii

mostenirii. De la momentul de la care am cunostina despre existena uneia din faptele prevazutela lit. b) sau c).

In ceea ce priveste efectele nedemnitatii, interesant e ca nedemnul e inlaturat atat de lamostenirea legala cat si de la cea testamentara. Iata un element de noutate fata de ceea ce era peVCC, in sesnul ca inlatura nedemnul si de la mostenirea testamentara. Inseamna ca nu il mai poate institui, teoretic nu ar trebui sa produca efecte instituirea nedemnului ca si legatar.

Sa vedem ce spune art. 961/NCC: efectele nedemnitatii de drept sau judiciare pot fiinlaturate expres prin testament sau printr-un act autentic notarial de catre cel care lasa

mostenirea. Fara o declaratie expresa, nu constituie inlaturarea efectelor nedemnitatii legatullasat nedemnului dupa savarsirea faptei care atrage nedemnitatea. Art. 961 imi reglementeazafaptul ca pot inlatura efectele nedemnitatii- alt element de noutate fata de vechea reglementare,unde am vazut ca nedemnul nu il poate ierta, il poate institui ca legatar, dar nu il poate ierta deefectele nedemnitatii. Practic poate sa inlature atat efectele nedemnitatii de drept cat si a celei judiciare, fie printr-un testament – expres, nu faptul ca il instituie ca legatar (s-ar putea sa nu ilinstituie ca legatar pe nedemn, dar poate in cadrul acelui testament sa prevada si iertarea in modexpres a nedemnului, e la latitudinea lui de cujus), fie printr-un act autentic notarial.

Mai este o ipoteza reglementata de art. 961/NCC – si anume ipoteza in care il instituie ca

si legatar pe cel nedemn, dar nu spune nicaieri ca il iarta, ca il exonereaza de suportareaconsecintelor nedemnitatii. Imi spune textul intr-o asemenea ipoteza ca instituirea lui doar calegatar nu inlatura efectele nedemnitatii decat daca se arata acest lucru in mod expres.

Va rog sa coroborati dispozitiile art. 961 alin (1) cu art.960 alin (1) care imi spune canedemnul e inlaturat atat de la mostenirea legala cat si de la cea testamentara. Daca il iert in modexpres, atunci il pot institui ca legatar, dar daca ii las numai legat, fara sa am o exonerare





chestiune si anume faptul ca nedemnitatea opereaza de drept, pe cand cea judecatoreasca o pronunt, ca judecator. Probabil sunt si multe altele..

Intelegeam daca lasa celelalte cazuri, ori nu extindea nedemnitatea la mostenirea testamentara,ori din moment ce a extins-o, atunci nu mai trebuia sa prevada atentatul aici. nu avea decat sa

prevada celelalte situatii care puteau atrage revocarea judecatoreasca a unui legat, alaturi decelalalt caz, al neindeplinirii sarcinilor, care este identic...

Nedemnitatea poate fi exercitata de nedemn asupra bunurilor, posesie de rea-credinta, pentru cacunoaste din momentul respectiv ca el este de rea-credinta, indiferent ca a fost sau nu condamnat penal. El, fiind nedemn isi cunoaste situatia. In ceea ce priveste actele de conservare si deadministrare, acestea raman valabile in masura in care ele sunt utile si necesare. Acetele dedispozitie, daca e vurba de bunuri mobile, depind de buna-credinta si in materie de CF, sigur vorfi aplicabile regulile corespunzatoare.

In ceea ce priveste mostenirea legala pe care evident ca regulile generale... nu le mai reluam. Potsa va spun ca trebuie sa cunoasteti Dumnezeieste regulile elementare in materie de mostenirelegala: Trebuie sa stiti ca o succesiune nu se defera tuturor celor care au o relatie de rudenie cudefunctul, ci doar anumitor mostenitori, care sunt grupati in clase de mostenitori.

Clasele de mostenitori:

• Clasa I cuprinde descendetii care inseamna copii, nepoti, stranepoti, stra-stra-nepoti etc.fara limita, insa acestia trebuie sa aiba si capacitate succesorala sa vina la mostenire

• Clasa a II-a: ascendetii privilegiati si colateralii privilegiati si a descendentilor

colateralilor privilegiati.

Ascendentii privilegiati sunt parintii. Cati parinti poate avea un copil? - atat timp cat nu s-amodificat legea adoptiei, undeva prin anul 2005-2006, era permisa adoptia cu efecte restranse.Aceste adoptii cu efecte restranse care practic din `45 (?) exista in dreptul nostru, cinci decenii,ceea ce le era specific era ca acel copil adoptat patra relatiile de rudenie cu familia fireasca sidevenea ruda cu parintii adoptivi. Deci acea persoana putea sa aiba 4 parinti, ceea ce putea saatraga lui vocatia spre patru parinti sau dimpotriva sa atraga vocatia a patru parinti la mostenirealui. Pentru ca aici intereseaza clasa a doua.

Colateralii privilegiati: frati si surori. O sa vedem la intalnirea viitoare ca si aici fratii si surorilenu sunt neaparat buni - primari, ci pot fi dupa mama, dupa tata, motiv dupa care ii vom numiuterini, respectiv consangvini.

Descendentii colateralilor privilegiati – in aceasta categorie intra nepotii de frate si stranepotii defrate. De ce doar acestia? – pentru ca vocatia succesorala pe linie colaterala se intinde pana lagradul 4 inclusiv. Deci daca il am pe de cujus, acesta este fratele lui, intre ei avem rudenie de



gradul II. Cum determin gradele de rudenie in linie colaterala? – urc pana la ascendentul comunsi apoi cobor. Nepotul de frate este de gradul III si stranepotul de frate este de gradul IV.

O sa vedem in cazul reprezentarii celui predecedat, daca am un stra-stranepot de frate, acesta nuva putea veni prin reprezentare.

• Clasa a III-a: ascendentii ordinari: bunicii, strabunici, stra-strabunici, pana cand natura isispune cuvantul.

• Clasa a IV-a: colateralii ordinari: unchi, matusi, veri primari, frate de bunici sau sora de bunici.

Cu alte cuvinte, iata, doar aceste persoane care sunt incluse in cadrul acestor clase vor putea venila mostenirea legala a lui de cujus! Vazand clasele, nu pot veni toate clasele deodata lamostenire, ci in urma unor REGULI:

1. PRINCIPIUL PRIORITATII CLASELOR DE MOSTENITORI. Daca am mostenitoridin clasa I, acestia ii vor inlatura pe cei din clasele subsecvente. Daca nu am mostenitori dinclasa I sau desi am mostenitori din clasa I, dar acestia sunt renuntatori sau nedemni, atunci vin lamostenire cei din clasa a II-a si regula continua- daca nu am mostenitori din primele doua clase,sau desi am, dar acestia sunt renuntatori sau nedemni, vin cei din clasa a III-a si tot asa.

cazul sotului supravietuitor, pentru ca nu face parte din nicio clasa de mostenire, ci practic vinein concurs cu oricare clasa de mostenitori si in functie de aceasta, se stabileste cota ce ii revinesotului supravietuitor:

Art.972/NCC

(1)Cota sotului supravietuitor este de:

a) un sfert din mostenire, daca vine în concurs cu descendentii defunctului;

b) o treime din mostenire, daca vine în concurs atât cu ascendenti privilegiati, cât si cu colaterali privilegiati ai defunctului;

c) o jumatate din mostenire, daca vine în concurs fie numai cu ascendenti privilegiati, fie numaicu colaterali privilegiati ai defunctului;

d) trei sferturi din mostenire, daca vine în concurs fie cu ascendenti ordinari, fie cu colateraliordinari ai defunctului.

Cati soti supravietuitori care sa vina la mostenire poate sa aiba de cujus? Evident ca am sicasatorii putative, deci s-ar putea sa fiu in situatia in care sa reclame drepturi succesorale doi soti



supravietuitori – in cazul sotului de buna-credinta din casatoria putativa, acesta poate veni lamostenire si atunci va fi impartita cota sotului supravietuitor in jumatate.

Curs 3

Principiile devoluțiunii legale

Principiul priorității clasei de moștenitori

Acest principiu se referă la faptul că dacă am moștenitori din prima clasă, aceștia îi înlătură pecei din clasele subsecvente, sau dacă n-am moștenitori din prima clasă, sunt renunțători saunedemni, pot veni moștenitori din clasele de mai jos.

O singură situație de excepție, este vorba despre soțul supraviețuitor.

Principiul proximității gradelor de rudenie între moștenitorii din aceeași clasă

Este esențială precizarea „între moștenitorii din aceeași clasă‖ pentru că s-ar putea să am rude îngrad mai apropiat care să fi înlăturat de la moștenire pe vreunul de grad mai îndepărtat încondițiile în care fac parte din clase diferite de succesiune, bunăoară dacă am un ascendent privilegiat, care face parte din clasa a II-a de moștenitori, dar dacă am strănepot care este rudă degradul 3 cu defunctul, dar face parte din prima clasă, practic îl va înlătura pe primul, pe principiul priorității clasei de moștenitori.

Îl am pe de cujus care are un copil, F1 și un nepot, N1, dacă F1 este în viață îl va înlătura pe N1

de la moștenire pe principiul proximității gradului de rudenie. Două situații de excepție:

În cadrul clasei a II-a în care ascendenții privilegiați, deși sunt rudă de gradul I cu defunctul, vorveni împreună la moștenire cu colateralii privilegiați care sunt rudă de gradul II, sau cudescendenții colateralilor privilegiați, prin descendenții colateralilor privilegiați înțelegând aicinepot de frate (sau soră) care este rudă de gradul III, sau strănepot, care este rudă de gradul IV.

Să zicem că-l am pe de cujus, are un părinte, P1, are un frate care este predecedat și are un nepotde frate. Cum funcționează principiul aici? Dacă ar fi să aplicăm strict regula, ar însemna să vină

la moștenire părintele lui de cujus și F, deci nepotul de frate ar fi înlăturat pentru că el e rudă degradul III. Mai încolo o să vedem că nepotul de frate poate urca prin reprezentare dacă F ar fi predecedat și va dobândi poziția de care s-ar fi bucurat F dacă era în viață.

A doua situație de excepție este reprezentarea succesorală.

NCC, art. 965: „prin reprezentarea succesoarală, un moștenitor legal de un grad mai îndepărtatnumit reprezentant, urcă în virtutea legii în drepturile ascendentului său, numit reprezentat,



pentru a culege partea de moștenire ce i s-ar fi cuvenit acestuia, dacă n-ar fi fost nedemn față dedefunct, sau decedat la data deschiderii moștenirii‖.

Deci dacă îl am pe de cujus cu doi copii, Fi, F2, din care F2 este predecedat și N1, fiul lui F2.Descendentul urcă, îmi spune codul, în locul și gradul ascendentului său predecedat, și rămânem

la această ipoteză comună și cu VCC, și vine împreună cu F1, la moștenire. Elementul denoutate, care apare în NCC este ipoteza în care F2 este nedemn față de de cujus. Nedemnitateaașa cum era în VCC a fost criticată pe considerentul că deși, nedemnitatea este o pedeapsă caretrebuia să se răsfrângă exclusiv asupra celui nedemn, ea produce efecte și asupra descendenților.Deci dacă există un caz de nedemnitate pe VCC, între F2 și D, ar fi fost înlăturat de la moștenire pe considerentul că locul său nu mai era util, F1 moștenea tot, nici N1 nu primea nimic de la bunicul său pentru că tatăl său a fost nedemn față de de cujus. În NCC, inspirându-se și dinlegislația statului Quebec, și din legislația franceză, s-a reglementat posibilitatea operăriireprezentării și în caz de nedemnitate. Reglementarea franceză a mer s mai departe cureprezentarea și în cazul în care F2 ar fi fost în viață la momentul deschiderii moștenirii și ar fi

renunțat.

Condițiile pentru reprezentarea succesorală

Pentru reprezentat:

1. Să fie decedat la momentul deschiderii succesiunii, adică să nu aibă capacitate succesorală,sau să fie nedemn față de de cujus. Se pune întrebarea: trebuie să existe o hotărâre decondamnare la momentul la care se deschide succesiunea lui D? Răspunsul este categoric nu,important este să se constate această nedemnitate ulterior, pentru că dacă F1 îl ucide pe de cujus,

la momentul acela se deschide succesiunea, deci nu aveam cum să am o hotărâre de condamnareatunci care să constate această nedemnitate.

În VCC exista condiția ca locul să fie util, reglementare care astăzi repet nu mai există. Locul utilînsemna să fi putut veni el la moștenirea lui de cujus dacă ar fi fost în viață.

Legat de nedemnitatea judiciară, art. 959: „poate fi declarată nedemnă de a moșteni‖. E un dreptde apreciere al judecătorului daca va constata sau nu nedemnitatea?( „poate aprecia‖) Eu personal consider că deși legiuitorul folosește „poate fi declarată‖, nu înseamnă că dacă amcondițiile nedemnității îndeplinite, aceasă persoană nu trebuie să fie declarată nedemnă. Potexista ipoteze în care judecătorul are o oarecare apreciere, dacă fapta respectivă constituie sau nu

caz de nedemnitate, dar dacă ar ajunge la concluzia că acea conduită se încadrează în ceea ce prevede legiuitorul, nu are opțiune să dispună că e nedemnă sau nu, practic e obligat să declarenedemnitatea.

De exemplu, în cazul de la litera a), este evident că instanța poate aprecia care faptă constituieviolență fizică sau morală, dar în măsura în care reține că s-au comis asemenea fapte, atunci esteobligat să declare nedemnitatea. Sau în cazul uciderii cu praeterințenție.



Deci în ciuda formulării textului de lege din care s-ar înțelege că judecătorul ar putea declara saunu nedemnitatea, trebuie interpretat că el este obligat să o declare, odată ce a constatat că s-ausăvârșit respectivele fapte, având apreciere în gradul de gravitate cu care s-au săvârșit.

Pentru reprezentant:

1. Trebuie să întrunească toate condițiile necesare dreptului de a moșteni, cu alte cuvinte, să aibăcapacitate succesorală, să aibă vocație succesorală proprie și să nu fie nedemn față de de cujus.

Doua probleme s-ar ridica: ce se întâmplă în ipoteza în care N2 să zicem că ar renunța lamoștenirea lui F2(predecedat), dacă operează sau nu reprezentarea succesorală? Și a doua problemă, ce se întâmplă în cazul în care reprezentantul este nedemn față de reprezentat,operează sau nu reprezentarea?

Știm că reprezentantul trebuie să îndeplinească aceste condiții față de de cujus, și nu față dereprezentat. În NCC art. 967(3): „reprezentarea operează chiar dacă reprezentantul este nedemn

față de acesta, ori a renunțat la moștenirea lăsată de acesta, ori a fost dezmoștenit de el‖.

Dar, un caz nedemnitate de drept, art. 959 b): „persoana condamnată penal pentru săvârșireainainte de deschiderea moștenirii a unei infracțiuni cu intenția de a-l ucide pe un alt succesibil,care dacă moștenirea ar fi fost deschisă la data săvârșirii faptei, ar fi înlăturat sau ar fi restrânsvocația la moștenire a făptuitorului‖. Deci nu condamnarea trebuie să fie înainte de deschidereamoștenirii, ci fapta.

Deci legiuitorul a uitat ce a reglementat la nedemnitatea judiciară. Sigur, dacă este vorba desprenedemnitatea judiciară, va opera reprezentarea, ori dacă este vorba de cazul reglementat la litera

b), nu operează, iar dacă citesc numai condițiile reprezentării, trag concluzia că domne ăsta nucontează că-i demn sau nedemn. Deci aici legiuitorul ar fi trebuit să menționeze situația deexcepție. Dar uneori, chiar dacă nu prevede, noi suntem juriști și știm să coroborăm articolele,deci reprezentantul dacă își deschide calea spre moștenire printr -o infracțiune de omor, și elimină pe cel care l-ar fi înlăturat de la moștenire, este evident că nu va veni la moștenire. În timp ce peVCC acest caz de nedemnitate, această faptă nu-l împiedica să vină la moștenirea lui de cujus,chiar în locul celui față de care el era nedemn. Repet, și azi poate să vină reprezentantul care estenedemn în locul reprezentatului față de care este nedemn, în afară de situația în care mă încadrezla art. 959 lit b).

VCC art.768 (2) „poate cineva reprezenta pe cel la a cărui succesiune a renunțat‖ și atunci mi-am pus întrebarea, bine poate veni dacă a renunțat, dar dacă este nedemn poate veni? Din douasituații îndoielnice, legiuitorul a reglementat doar una, atunci per a contrario, în cealaltă ipotezănu ar opera reprezentarea. Nu putem face o interpretare per a contrario. Din faptul că legiuitorulspune că într -o anumită ipoteză operează reprezentarea,nu înseamnă că în alte ipoteze nu va putea opera reprezentarea, pentru că am ajunge la concluzia că numai aici opereazăreprezentarea, ori nu este așa (cazul în care re prezentatul este predecedat).



Ce se întâmplă în cazul persoanelor care au decedat în aceeași împrejurare? Este evident că nu auo capacitate succesorală, deci poate fi admisă reprezentarea și în cazul comorienților. Art. 967(1): „poate fi reprezentată pers lipsită de capacitatea de a moșteni...la data deschideriimoștenirii‖. Operează reprezentarea și dacă F era predecedat cu un an înaintea lui de cujus, și cuo oră înaintea lui. Dacă F1 ar fi decedat cu 10 min după de cujus, ajungea N1 să dobândească

drepturi din patrimoniul lui D? Nu în mod direct, ci prin F1, adică prin retransmitere succesorală.

Reprezentarea succesorală operează decât în cazul primei clase și în cadrul descendenților dinclasa a doua (descendenții colateralilor privilegiați).

Efectele reprezentării succesorale

Dacă ar fi să citim despre efectele repr succesorale, ceea ce a prevăzut aici codul, am ajunge laniște concluzi totalente deformate față de ceea ce reprezintă în realitate efectele reprezentăriisuccesorale. Zice așa: „efectul general al reprezentării succesorale (ne gândim la un efect

general): în cazurile în care operează reprezentarea succesorală, moștenirea se împarte petulpini‖. Evident că efectul general al reprezentării succesorale nu este împărțirea pe tulpini, ci principalul efect este faptul că reprezentantul urcă în locul și în gradul celui reprezentat. Deci nuva mai fi tratat ca un moștenitor de gradul II, ci ca un moștenitor de gradul I. Acesta este principalul efect, iar ca urmare, prima consecință este faptul că dobândesc statutul moștenitoruluide gradul ascendentului meu, fie gradul I în cazul ăsta, fie gradul II, sau în cazul clasei a 2-a, potsă urc prin reprezentare până la gradul 3 și să moștenesc de-acolo dacă am condițiile legale. Deci principalul efect al reprezentării ăsta este, că urc în locul și gradul moștenitorului ascendent.

Să vedem ce este o tulpină: „înăuntrul clasei I, descendentul de gradul I care culege moștenirea,

sau este reprezentat la moștenire‖. „Este reprezentat‖ aa deci atunci accept că am doi descendenți pot vorbi de tulpină, dar atâta timp cât nu am decât un singur descendent, nu am despre cetulpină să vorbesc. Eu cred că această definiție a tulpinii este incorectă pt că vorbesc de o tulpinăîn cazul în care am doi sau mai mulți descendeți de gradul 3 din care unul sa zicem că estereprezentat, indiferent de motivul de reprezentare.

Mai există un efect particular, acesta e o noutate art. 969, care spune: „copiii nedemnuluiconcepuți înainte de deschiderea moștenirii de la care nedemnul a fost exclus, vor raporta lamoștenirea acestuia din urmă, bunurile pe care le-au moștenit prin reprezentarea nedemnuluidacă vin la moștenirea lui în concurs cu alți copii ai săi concepuți după deschiderea moștenirii de

la care a fost înlăturat nedemnului.Deci situația e așa: N2, N1 vin la moștenirea lui de cujus, N2 vine prin reprezentarea lui R2. Lamomentul la care s-a deschis succesiunea, R2 nu-l avea decât pe N2. N2’ nu exista la momentuldeschiderii succesiunii lui D. N2 urcă în locul lui R2 dacă acesta e nedemn , în schimb N2’ careeste același grad de rudenie, dar care nu era nici măcar conceput la moștenirea lui D, va aveadreptul să ceară atunci când se va dezbate succesiunea lui R2, să ceară lui N2, să raportezeactivul rămas din bunurile pe care le-a cules în calitate de reprezentant a lui F2. Și anume,



copilul care nu poate să urce prin reprezentarea ascendentului său pt că el nu era la momentulmoștenirii, dar fratele lui a beneficiat de poziția ascendentului comun, îi recunosc lui N2’ săceara acest raport, după ce s-a achitat pasivul succesoral. Deci practice acest effect particular alreprezentării succesorale, vizează copiii celui reprezentat care nu existau la momentul la care s-adeschis succesiunea lui de cujus.

Și acuma merg mai departe: n-aș putea să susțin acest lucru și în cazul în care N2 prim nu vrea săvină la moștenitrea lui D, adică acest efect particular, ce urmărește, să asigre egalitatea dintredescendenții reprezentatului. Nu mă obligă nimeni ca N2 prim să vină la moștenirea lui de cujus,nu sunt obligat să accept o succesiune, dar eu vreau să accept succesiunea lui F2, și atunci cândmoare F2, deși eu eram în viață când a murit și de cujus, dar eu n-am vrut să vin prinreprezentare, dar tu ai venit, ai cules partea lui F2 , acuma când decedează F2, dă-mi și mie din partea lui de cujus, pt că iată legea îmi reglementează acesstă situație pt copiii care nu erauconcepuți la momentul deschiderii succesiunii. În primul exemplu, am o situație obiectivă în careel este împiedicat de la moștenire, pt că el nu are capacitatea succesorală și de aceea este protejat,

dar dincoace (ultimul exemplu), el n-are decât să accepte moștenirea și să vină prin reprezentare.

Raportarea se face numai la ceea ce a primit, iar prin acest mecanism, pot fi cel mult numai în poziție de egalitate, deci niciodată nu va primi ăsta mai mult decât ălălalt, el are obligația de araporta, dar din ceea ce raportează are și el dreptul la jumătatea care i se cuvine, o să vedem maiîncolo.

Există însă și niște efecte relative sau hai să le zicem secundare.

Un efect secundar e legat de împrejurarea că dacă unul din moștenitori renunță la partea lui de

moștenire, partea lui va beneficia ramurii respective, adică a moștenitorilor din ramurarespectivă.

Un alt efect secundar subliniat de prof. Chirică în curs, viza faptul că există obligația de raport,de data aceasta a donației (nu vizează acel caz particular de la art. 969). Cu alte cuvinte, dacă îlam pe D de cujus, F1, F2, N2, F2 predecedat, N2 va avea obligația de a raporta la momentuldeschiderii succesiunii lui D nu doar donațiile care i-au fost date lui, ci și donațiile care i-au fostdate lui N2, deci va exista obligație de raportare a donațiile primite și de reprezentat. E firesc săfie așa, deoarece altfel, „ar muri‖ acea donație în patromoniul reprezentatului.

La reprezentare sau la descendenți ar fi trebuit să fie prevăzută obligația de raport în cuprinsul

codului, în schimb e prevăzută la art. 1.149 (3) – caracterul personal al obligației de raport- :„descendentul care vine la moștenire prin reprezentare succesorală, este obligat să raportezedonația primită de la defunct de către ascendentul său pe care-l reprezintă, chiar dacă nu l-amoștenit pe acesta din urmă‖.

Deci în exemplul nostrum, obligația de raport există chiar dacă N2 nu are calitatea de moștenitorfață de R2, să zicem că a renunțat la moștenirea lui R2, R2 a decedat, N2 a renunțat la moștenirea



lui R2, dar vrea să vină prin reprezentare la moștenirea lui D, chiar dacă a renunțat, am văzut că renunțarea între reprezentant și reprezentat nu are efecte față de reprezentare.

Apare discutabil cel de-al treilea efect secundar al reprezentării pe care îl prezintă prof. Chiricăîn curs, adică acela al modalității de calcul a rezervei succesoarale în condițiile în care operează

reprezentarea. Deci îl am pe D, de cujus, care are 2 copii, F1, F2, N1, N2, N3. Cum calculămrezerva succesorală în situația în care F1 și F2 sunt renunțători la moștenirea lui D. Pe vecheareglementare vreau să va spun că rezerva descendenților varia. Era dependent de număruldescendenților care vin la moștenire: dacă era un descendent, rezerva era de 1/2, dacă erau 2, 2/3,dacă erau 3, era de 3/4. Și atunci dacă lucrurile variau, dacă aveam doi descendenți spuneam căera rezer va de 2/3, cât e rezerva în această situație? D știe că are doi copii, dar el își pierdemințile, face legate universale…deci ei renunță la moștenire, domne, de ce să culegem 2/3 cândcopiii noștri deja vor putea culege 3/4…pentru că nu se vorbea de copii copii, ci vorbea dedescendenți și de aici discuții în doctrină cum stabilesc rezerva succesorală în situația în caremoștenitorii de prim grad ar renunța, sau ar fi nedemni, cum calculez rezerva descendenților de

grad subsecvent, în funcție de numărul lor, sau doar în funcție de numărul copiiilor care au fostde fapt ai lui de cujus? Și doctrina a mers pe ideea că se ia în considerare doar tulpinile, și cândvorbesc de tulpină, vorbesc de cel puțin doi descendenți, și are rost să vorbesc de tulpină doaratunci când operează mecanismul reprezentării, că dacă nu operează, n-am cum să vorbesc detulpină.

Acum cum stau lucrurile azi? Eu cred că azi acest lucru nu mai poate fi întâlnit, deci acest efect pe care-l veți întâlni în manual. Rezerva succesorală conform art. 1.088 NCC: „rezervasuccesorală a fiecărui moștenitor rezervatar este de jumătate din cota succesorală care înabesența liberalităților sau a dezmoștenirilor, i s-ar fi cuvenit ca moștenitor legal. Dacă e un

descendent, rezerva lui e ½, dacă sunt doi, rezerva unuia e tot 1/2, și atunci nu mai are de ce sămă interezseze chestiunea pe tulpini, pt că rezerva descendenților, indiferent de numărul lor, e ½,dar pe când o să ajungem la rezerve, o să mai discutăm.

Deci eu cred că acest efect secundar al rezervei nu mai există, chestiunea e simplă, rezerva e de½. Sigur că acest ½ se împarte mai jos în funcție de câți sunt, dar nu mai prezintă relevanțăîmpărțirea pe tulpină, adică determinarea rezervei în funcție de numărul tulpinilor.

Explicație pe schema: am un de cujus, care a instituit un legatar universal, pentru că are rost sădiscut despre rezerve, în momentul în care există liberalități. Am doi copii, F1 și F2, care au la

rândul lor câte doi copii, N1,N2, S1, S2. F1 și F2 spun păi dacă acceptăm noi moștenirea,rezerva a doi descendenți spunea VCC este de 2/3, și atunci să nu acceptăm noi, să-i lăsăm pecopiii noștri să accepte, și deja rezerva lor e de 3/4. Și atunci vecina (legatarul universal) nu vamai culege 1/3, ci va culege 1/4. Și dacă aplicăm la niște cifre cu zerouri, înseamnă ceva.Problema care era, VCC spunea că rezerva descendenților este: un descendent 1/2, dacă erau 2,2/3 și dacă erau 3, era 3/4. Și cum fac într -o asemenea situație? Le dau 3/4 sau le dau 2/3?Doctrina a dezbătut această situație și concluzia la care s-a ajuns a fost să se meargă pe numărul



tulpinilor, de aceea vorbeam de un efect secundar al reprezentării, determinarea rezerveisuccesorale în funcție de numărul tulpinilor. Dar azi nu mă mai interesează această chestiunefiindcă rezerva lui este de 1/2, indiferent câți descendenți sunt.

Principiul împărțirii moștenirii pe capete (în părți egale) între moștenitorii din aceeași clasă și

același grad de rudenie

Dacă de cujus are doi copii, se împarte la doi.

Situațiile de excepție: una din aceste situații v-a fost dată, este împărțirea pe tulpini pe care oîntâlnim în cazul reprezentării succesorale. Și a doua situație de excepție este împărțirea pe liniicare intervine când am frați buni, frați cosangvini sau frați uterini. Împărțirea pe linii seîntâlnește doar în cazul colateralilor privilegiați. Îl am pe de cujus care are un frate primar, unfrate uterin (aceeași mama) și doi frați consangvini (același tată). Prima operațiune: împărțimmoștenirea pe două linii, jumătate pe linie maternal și jumătate pe linie paternă. Ne uităm câți

moștenitori vin pe linie maternă, câți moștenitori vor veni pe linie paternă. Fratele uterin va primi1/4, frații consangvini vor primi câte 1/6, fratele primar primește atât pe linie paternă, cât și pelinie maternă, deci 1/2 x 1/3 deci 1/6 (am împărțit la 2), 1/6 + 1/4 = 5/12, deci iată cum rude degrad egal moștenesc în mod inegal.

Curs 4 Succesiuni. JK. 14 martie 2012

Drepturile succesorilor legali şi ale statului.

Să începem, poate, cu ceea prevede legiuitorul şi să vorbim mai întâi despre drepturilesuccesorale ale soţului supravieţuitor. Cum am putea începe altfel decât să vedem ce spune

legiuitorul şi în ce modalitate consacră drepturile soţului supravieţuitor.

Art. 970: Soţul supravieţuitor îl moşteneşte pe soţul decedat dacă la data deschiderii moşteniriinu există o hotărâre de divorţ definitivă. Această formulare care pare simplă, în realitate este oformulare totalmente nepotrivită, în fond, prin aceea că spune că „soţul supravieţuitor îlmoşteneşte dacă la data deschiderii succesiunii nu exista hot. def. de divorţ‖. Dvs. ştiţi că există posibilitatea divorţului prin acord pe cale administrativă, deci nu mai trebuie să te duci lainstanţă, ci te duci conform procedurii reglementate la art. 375 din NCC, articol carereglementează posibilitatea divorţului prin acordul părților. Atunci v-aş întreba ce facem, aceastaînseamnă că dacă nu există o hot. de divorţ n-a încetat căsătoria, şi-a păstrat calitatea de succesor

cu vocaţie la moştenirea soţului decedat? Evident că ar fi aberant! Iată că ajungem la concluziacă legiuitorul la art. 970 nu mai ţinea minte ce reglementa la art. 375. (sunt lucruri simple, banale).

Mai apare o problemă legată de acest text. Art. 380 NCC prevede posibilitatea continuării acţiunide divorţ de către moştenitorii reclamantului. Se va putea pronunţa divorţul într -o asemeneasituaţie doar din culpa exclusivă a pârâtului. Este cert că la momentul la care se deschide



succesiunea încă acea căsătorie nu este desfăcută, e cauza pe rol, nu a o hot. de divorţ definitivă.Or dacă intervine o hot. de divorţ chiar ulterior deschiderii succesiunii, acea căsătorie se vaconsidera că a încetat de fapt la data deschiderii succesiunii, având efect de la data deschideriisuccesiunii. Deci iată încă o ipoteză în care soţul sau persoana care supravieţuieşte fostului soţ,deşi nu este divorţat la momentul deschiderii succesiunii nu mai are vocaţie la moştenirea

acestuia, deşi nu exista la data deschiderii succesiuni o hot. de divorţ definitivă. Prin urmare cumun tex în aparenţă foarte simplu în realitate e plin de erori. Nu ştiu de ce trebuia să formuleze înacest fel şi să folosească o formulare ceva de genul: că va moşteni cel care are calitatea de soţ ladata deschiderii succesiunii, nu că dacă nu e desfăcută prin divorţ.

Sunt cel puţin două situaţii care arată că nu doar în condiţiile în care intervine o hot. de divorţdefinitivă la data deschiderii succesiuni există sau nu vocaţie succesorală.

Tot legat de această calitate de soţ se pot pune probleme în ceea ce priveşte nulitatea căsătoriei.Când în condiţiile în care unul dintre soţi de bună credinţă, acesta va avea vocaţie succesorală la

moştenirea soţului decedat, nu şi invers.

Dacă stabilim cine are calitatea de soţ putem spune că legea nouă nu a adus modificărisubstanţiale faţă de ce a fost anterior mai exact legea 319 din 1944. Până la aceasta soţulsupravieţuitor venea conform codului numai în măsura în care nu existau moştenitori din 12clase. Mai era o prevedere din 1943 care consacra văduvei sărace un anumit drept de uzufruct înanumite situații sau chiar un drept de proprietate în alte situaţii. În linii mare s-a păstratreglementarea din 1944 atât în privinţa cotelor cât şi drepturilor speciale, eliminându-se doardr eptul special pe care soţul supravieţuitor îl avea asupra darurilor de nuntă în temeiul legii. Noua reglementare nu mai consacră acest drept special supra darurilor şi aduce mici modificări şi

nuanţări în ceea ce priveşte dreptul de abitaţie recunoscut soţului supraviețuitor.

Dacă e să ne referim la drepturile legale, la cotele legale pe care le are SS (desigur, dacă e unicmoştenitor legal va culege toată moştenirea), cote care diferă în funcţie de clasa cu care vine înconcurs:

- În concurs cu prima clasă de moştenitori, indiferent de numărul descendenţilor careexistă, SS va avea o cotă de ¼ din masa succesorală. Restul va fi împărţit între descendenţi.

- În concurs cu moştenitorii din a doua clasă, cota SS variază după cum vine în concurs şicu ascendenţii privilegiaţi şi cu colateralii privilegiaţi sau numai cu unii dintre aceştia.

1. Numai cu ascendenţii privilegiaţi sau numai cu colateralii privilegiaţi sau cu descendenţiiacestora cota SS e de ½.

2. În concurs şi cu ascendenţii privilegiaţi şi cu colateralii privilegiaţi cota de moştenire emai mică fiind de 1/3. E firesc să fie aşa să fie mai mică cota în această situație.



(exemplu: dacă am doi părinţi, un SS şi un frate, cum împărţim moştenirea? Dăm SS cota de1/3(o să discutăm azi, cota legală de moştenire a părinţiilor este în funcţie de numărul lor, însensul că dacă există un părinte, cota lui e de ¼ iar dacă sunt doi primesc împreună ½, restulmergând către colateralii privilegiaţi.), părinţii ½ şi fratele cealaltă jumătate, nu? Aşa unde amajunge? Ce observaţi? Practic ajungem să împărţim întregul, dar când adunăm ce am împărţit ne

dă un întreg şi o treime. Atunci, evident că această parte a părinţiilor şi a fraţilor se va raporta nula întreaga masă succesorală, ci la ceea ce rămâne după scăderea cotei SS, adică: ½ din 1/3 şi ½din 1/3.)

- În concurs cu clasele 3 şi 4 cota SS e de ¾ din moştenire.

O precizare: atunci când vorbim despre drepturile succesorale ale SS evident că avem în vederesituaţia sau cotele acestea le aplicăm strict la masa succesorală. Mai întâi recurgem la sistareacomunităţii de bunuri, dacă e vorba de regimul comunităţii; prezumând cote egale de contribuţii,atunci jumătate din avere revine SS în virtutea calităţii lui de fost codevălmaş, fost coproprietar,

fiindcă odată cu sistarea comunităţii cota lui devălmaşă se transformă într -o cotă precisdeterminată. Dacă e să împărţim un apartament: SS are în concurs cu descendenţii ¼ dar acest ¼al lui se adaugă la ceea ce el are deja. Dacă ar fi să luăm: el are deja o cotă de ¼ din apartament plus ¼ din masa succesorală adică ¼ din ½ (sistând comunitatea de bunuri în masa succesoralăva intra ½ din apartament nu întreg apartamentul, jumătate din acesta revenit SS în calitate decoproprietar.)…va avea ½ cu titlu de coproprietar şi 1/8 cu titlu de moştenitor urmând a deţine5/8 din apartament, iar 3/8 va merge către descendenţi. În această situaţie chiar dacă are o cotămai mică de moştenire raportat la apartament va deţine o cotă majoritară, presupunând desigur căsoţii au avut cote de contribuţii egale.

Important de reţinut că mai întâi stabilesc cota SS, apoi cota celorlalți moştenitori care va firaportată la ceea ce rămâne după ce se scade cota SS.

Ce se întâmplă în situaţia în care am un SS, un părinte şi un frate dar numai f ratele este cel careacceptă moştenirea, părintele fiind renunţător? Care e cota cuvenită SS? Voi luat în consideraţiemoştenitorii care vin efectiv la moştenire. SS va avea ½ în această ipoteză, luându-se în calculmoştenitorii cu care efectiv vine la succesiune.

Art. 972 care consacră aceste cote conţine şi o prevedere destul de interesantă. Alin (2): cota SSîn concurs cu moştenitori legali aparţinând unor clase diferite se stabileşte ca şi când acesta ar fi

venit în concurs doar cu cea mai apropiată dintre ele. E posibil ca SS să vine în concursconcomitent cu două clase de moştenitori? Legiuitorul o asemenea ipoteză ia în considerare.Aceasta ipoteză a fost întâlnită prima oară în lucrarea lui F. Deak: exheredarea unor moştenitoridintr-o clasă fără a se institui însă legatari ar genera o asemenea poziţie: când acei moştenitorirezervatari din clasa I sau eventual din clasa II (mai exact ascendenţii privilegiaţi) ar fiexheredaţi ar fi posibil să vină moştenitorii din clasa subsecventă (desigur, dacă nu existăcolaterali privilegiaţi). Problema care s-a ridicat a fost cum determinăm într -o asemenea situaţie



cota SS: prin raportare la clasa cea mai apropiată? Prin raportare la clasa cea mai îndepărtată?Sau să facem o medie ponderată între cele 2 clase. (de pildă: dacă ar fi un concurs întremoştenitorii din clasa I şi cei din clasa a II-a oare nu ar fi justificat să facem o medie între cotelelegale are moştenitorilor din cele două clase - ¼ plus ½ şi să îi dăm 1/3). Profesorul Chirică, înmod justificat spunea că exheredarea, în fond, înseamnă instituirea implicită de legatari, mai

exact cei care urmează în ordinea moştenirii legale în lipsa numirii lor exprese. Diferenţa e cădeşi vin într -o asemenea situaţie ei nu mai vin ca moştenitori legali ci ca moştenitori care au fostinstituiţi în mod indirect prin testament. Oricum si Deak susţinea că într -o asemenea ipoteză,când ar exista un concurs în SS şi două clase de moştenitori, cota care s-ar cuveni SS ar fi cota pecare acesta o avea în raport cu clasa de moştenitori cea mai apropiată. Până la urmă consecinţe practice nu se produc indiferent de teza împărtăşită. Această discuţie e doar teoretică.

Dreptul special al SS asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând uzului casnic.

Acest drept asupra mobilelor şi obiectelor aparţinând gospodăriei casnice este reglementat în art.

974 NCC. Acest articol prevede că atunci când nu vine în concurs cu descendenții SS moștenește pe lângă cota legală și mobilierul și obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţei comunea soţilor. Spre deosebire de reglementarea anterioară acest drept special nu mai vizează şidarurile de nuntă ci strict mobilierul şi obiectele de uz casnic care au fost afectate folosinţeicomune a soţilor.

O primă observaţie. Acest drept special SS îl are doar în concurs cu clasele II, III şi IV, nu şi cumoştenitorii de clasa I, de orice grad. Dacă există astfel de moştenitori dreptul special nu maisubzistă.

Ne putem pune întrebarea dacă acest drept special vizează doar bunurile care au fost dobânditede soţi în timpul căsătoriei sau vizează şi bunurile care au fost proprii soţului decedat, eventualdobândite înainte de căsătorie sau, în măsura în care au ales regimul separaţiei de bunuri, a fost proprietatea exclusivă a soţului decedat. Deci doare vizează doar bunurile comune sau şi bunurile proprii? Din moment ce legiuitorul nu face vreo precizare în ceea ce priveşte provenienţa acestor bunuri este irelevant astfel încât acest drept special va acoperii atât bunurile dobândite de soţi întimpul căsătoriei în comun sau numai de soţul decedat cât şi bunurile dobândite anteriorcăsătoriei care au fost proprietatea exclusivă a soţului decedat.

Ceea ce se cere e ca aceste bunuri să fi fost afectate folosinţei comune a soţilor. Trebuiau să fie

folosite de aceştia. Aici ar mai putea să apară o problemă: dacă e vorba de un bun de o valoaredeosebită. Dacă ar fi să ne raportă la situaţia materială a soţiilor, dacă dobândirea unui asemenea bun ar fi avut şi un rol investiţional nu doar strict de utilizare ar mai subzista un asemenea dreptspecial? Cum vedeţi o asemenea situație? Am o valoare a masei succesorale de 200.000.000 leidin care 100.000.000 reprezintă un aragaz sofisticat. Recunosc acest drept special într -oasemenea situaţie sau nu? Legiuitorul nu spune. Nu cred că putem să ţinem cont de un asemeneaelement. Au fost probleme în materia contractului de donaţie când părinţii depunea sume de



banii pe numele copiilor. Nu ştiu dacă putem aplica tell quell aceste lucruri fiindcă aici avem oreglementar e expresă. Nu se poate spune să e o soluţie absolută fiindcă raţiunea legiuitorului nuera aceea de a fi avut în vedere bunuri de o asemenea importanţă, care să exceadă scopului prevederii legale.

Mai este de subliniat că SS deşi se bucură de acest drept special, nu se bucură de o rezervăspecială. Cu alte cuvinte de cujus poate să dispună de bunurile respective cu titlu de legate , cazîn care SS nu mai poate să reclame dreptul lui special chiar dacă vine la moştenire cu clasele II-IV. În măsura în care s-a dispus de bunurile respective acest drept special nu există.

Ne-am mai putea imagina o situaţie şi anume: a dispus de cujus de aceste bunuri dar doar parţial.Dacă a dispus parţial de aceste bunuri mai recunoaştem dreptul special pentru bunurile de carenu a dispus sau din momentul ce a dispus de o parte din aceste bunuri să considerăm că implicit aînţeles să decadă pe SS din beneficiul acestui drept? Chiar dacă s-a dispus de o parte din bunuri păstrează dreptul asupra celorlalte.

Valoarea acestor bunuri. În momentul în care veţi avea speţă în care aveţi indicată o masă cu bunuri în valoare de 10.000 euro şi bunuri mobile în valoare de 2.000 euro(cred că aici se referătot la bunurile asupra cărora poartă dreptul special.) veţi luat în consideraţie atunci când stabiliţimasa de calcul şi valoarea succesiuni în raport de care se stabilesc drepturile succesorale alemoştenitorilor această sumă de 2.000 de euro care reprezintă contravaloarea mobilelor şi aobiectelor de uz casnic? Depinde. Depinde dacă a dispus sau nu a dispus de ele pentru că dacă adispus de ele, practic valoarea acestor bunuri se adaugă la celelalte. Nu o să le iau în consideraredacă nu am dispoziţii testamentare, am doar moştenire legală; am soţ în concurs cu părinţii, cei2.000 îi iau ab initio şi îi dau soţului şi masa succesorală şi toate celelalte calcule le voi face la

cei 10.000 de euro. Dar în măsura în care a dispus prin ele le voi luat în consideraţie.

Şi dacă a dispus în favoarea SS le voi lua în consideraţie? Dacă a făcut un legat pentru 2.000 deeuro în favoarea SS? A zis: „Las bunurile mobile în favoarea SS‖. Poate prezenta interes dacă SSvine în concurs cu ascendenţii privilegiaţi deoarece d.p.v. al acestora e o valoare de care s-adispus printr-o liberalitate. Consider respectiva liberalitate şi atunci să o adaug cumva la bunurileefectiv existente? Ele sunt oricum în masa succesorală deoarece putea să dispune de ele doar cutitlu de legat. Valoarea legatelor nu o adaug la masa succesorală ci numai valoarea donaţiilor oadaug la bunurile efectiv existente. Valoarea legatelor nu se adună fiindcă ele vor trebuieexecutate din bunurile care efectiv există în patrimoniul respectiv sau care s-ar întoarce ca

urmare a unor reducţiuni a donaţiilor. Cu alte cuvine, nici chiar în situaţia în care cel gratificat arfi chiar SS valoarea acestor bunuri nu o voi lua în calcul pentru că…(să mor eu dacă am înţelesce o zis.). Dar dacă le-a lăsat cu titlu de donaţie? Dacă a încheiat donaţii în timpul vieţii?

Există posibilitatea de a fi decăzut. (Nu am verificat pe noua reglementare dar pe vechea exista,cred că şi pe noua reglementare, luaţi-o sub beneficiu de inventar.) Posibilitatea decăderii amoştenitorului care a ascuns bunuri care făceau parte din masa succesorală încercând să le





copil. Rămâne SS şi un copil. Îi mai recunosc drept de abitaţie SS sau nu? (se vorbeşte prin sală).Deci dvs. spuneţi că apare justificat să îi recunosc drept de abitaţie chiar dacă are calitatea decoproprietar pe considerentul că starea de coproprietate poate înceta oricând,în timp ce dreptul deabitaţie durează cel puţin 1 an? Un proces de partaj vă spun eu că durează ani şi ani de zile, deşiipotetic e posibil să se termine la primul termen, fac părţile o tranzacţie, intervine hot. judec. care

ia act de tranzacţie, se termină procesul. Ar mai exista un alt argument care să justificerecunoaşterea dreptului de abitaţie în această ipoteză? Este un drept real. Este un drept strict personal dar asta nu schimbă lucrurile. E personal în sensul că nu îl poate transmite/închiria, poate să folosească imobilul conform nevoilor sale.

Ar mai exista un aspect care ar trebui luat în calcul. Ce se întâmplă în situaţia în care uncoproprietar (într-o garsonieră nu pot să stea un copil major şi un părinte) locuieşte doar el încasă. Copilul e de acord şi pleacă de acolo. Unde vreau să ajung? E foarte important că dreptulde abitaţie conferă un drept gratuit. Dacă nu ar avea un drept gratuit, varianta în care SS ar folosisingur imobilul respectiv, ar trebui să-l despăgubească pe celălalt coproprietar pentru că acesta

va fi coproprietar din momentul deschiderii succesiunii, mai exact pentru lipsa de folosinţăcorespunzătoare cotei sale de proprietate. Iată încă un argument care justifică necesitatearecunoaşterii dreptului de abitaţie chiar şi în situaţia în care există coproprietate cu privire laimobilul respectiv.

Mai e un aspect. Întotdeauna când se pune problema acestui drept de abitaţie deja există SS estecoproprietar pentru că nu mă interesează că era coproprietar anterior succesiunii sau nu era pentru că oricum în momentul în care se deschide succesiunea bunul respectiv face parte din proprietatea indiviză, SS e coindivizar asupra masei succesorale din care face parte bunulrespectiv. Ştiu că nu putem pune semnul egalităţii între calitatea de coindivizar şi cea de

coproprietar. Folosim termenul de coindivizar când vorbim de o universalitate şi cea decoproprietar când se are în vedere un bun individual determinat. Dar practic în virtutea calităţiisale de coindivizar SS deja poate deja să se folosească de acest bun. Şi atunci unde am ajunge?Am ajunge să negăm însăşi existenţa dreptului de abitaţie pentru că mereu când se pune problema recunoaşterea dreptului de abitaţie, cel în favoarea căruia, deci SS are deja calitatea decoindivizar. Dacă el nu are calitatea de moştenitor legal el nu poate reclama aceste drepturispeciale; el nu poate opta diferit între calitatea de moştenitor legal/dreptul de moştenire legală şisă renunţe sau să revendice doar dreptul său special asupra mobilelor sau cel de abitaţie. Eltrebuie să aibă calitatea de moştenitor pentru a beneficia de dreptul de abitaţie şi de dreptul

acesta de moştenire legală. Iată am argumentat de ce este util şi necesar să recunoaştem existenţa dreptului de abitaţie chiarîn condiţiile în care SS are deja calitatea de coproprietar asupra bunurilor.

Să ne mai imaginăm o ipoteză: soţii au dobândit în comun cota de ½ asupra garsoniereirespective şi o cotă de ½ aparţine altor persoane străine de moştenire. Îi mai recunosc SS dreptulde abitaţie într -o asemenea situaţie? (există asupra bunului o stare de coproprietate între defunct,



SS şi alte pers străine de moştenire) De ce mă interesează? De pildă ceilalţi coproprietari care nusunt moştenitori ai lui de cujus vor putea să reclame contraechivalentul lipsei de folosinţă? Vor putea să pună punct stării de coproprietate în orice moment? Vor trebui în măsura în care prinipoteză bunul li s-ar atribui lor să respecte dreptul SS de a şedea în locuinţa respectivă? Cu altecuvinte: pot să opun acest drept de abitaţie unor persoane care nu au calitatea de moştenitor?

Răspunsul este categoric NU! Pot să opun acest drept moştenitorilor dar nu unor persoane străinede moştenire pentru că nu pot să dobândesc, adică succesorul nu poate dobândi pe calesuccesorală mai multe drepturi decât avea autorul pe care îl moşteneşte; în raport cu autorul(defunctul) oricând putea să înceteze starea de coproprietate. Dacă acesta folosea exclusivimobilul puteau să îi solicite un echivalent al lipsei de folosinţă. Ori ca urmare a decesuluiacestuia nu ii se pot crea moştenitorilor o situaţie mai favorabilă decât avea autorul.

Spuneam că dreptul de abitaţie e un drept gratuit. Aici au existat controverse pe vecheareglementare între Deak şi Chirică. Deak susţinea caracterul gratuit al acestui drept, iar Chiricăsusţinea că nu justifică atâta timp cât legiuitorul nu a prevăzut expres acest caracter. Eu cred că

din întreaga economia a reglementării legii 319 caracterul gratuit se deducea. Pentru că aşa pot săîntreb că în cazul dreptului special de moştenire de ce nu îl oblig să plătească contraechivalentul bunurilor? Nimeni din literatura juridică nu a spus că în ipoteza dreptului special SS care primeşte mobilele şi obiectele de uz casnic ar trebui să aducă la masa succesorală echivalentulvaloric al acestora. Cred că acest caracter gratuit deşi nu era prevăzut in terminis şi sub imperiullegii 319 era aplicabil.

Vă mai spuneam că acest drept poate fi restrâns. I se poate da altă locuinţă SS.

Când încetează dreptul de abitaţie? Încetează ca regulă la momentul ieşirii din indiviziune dar

durează cel puţin un an de zile. Există o singură situaţie de excepţie când încetează anteriortermenului de un an de zile: în cazul în care SS se recăsătoreşte.

Clasele de moştenitori şi regulile care guvernează devoluţiunea.

Ne reamintim cu această ocazie şi unele lucruri care le-am discutat şi ora trecută.

Clasa descendenţilor în care intră toţi descendenţii fie că e vorba de copii, nepoţi, strănepoţi;vocaţia succesorală se întinde la infinit.

Descendenţii pot veni la moştenire atât în nume propriu cât şi prin reprezentare. Să ne imaginăm

diverse situaţii şi să vedem modalităţile de împărţire a succesiunilor.

(avea ceva desenat pe tablă şi a cerut să facă cineva din sală un exemplu…F1 şi F2 în viaţă. Altăvariantă: F1 e predecedat. Cum împărţim moştenirea? F2 primeşte 1/2 , N1 primeşte ½. Dacă F1e în viaţă şi F2 e predecedat…nu am înţeles exact cine mai era mort sau viu. Predecedaţiamândoi: prin reprezentare ½ aici, ¼ aici şi ¼ aici. Dacă F1 şi F2 sunt renunţători: N1, N2, N3fiecare primesc câte 1/3. Dacă F1 e nedemn: vine N1 prin reprezentare şi culege jumătate iar F2



cealaltă jumătate. N1 e adoptat printr -o adopţie cu efecte restrânse: nu mai are vocaţiesuccesorală la moştenirea lui de cujus. Dacă e cu efecte depline merge.)

Întotdeauna în cazul adopţie cu efecte restrânse copilul îşi pierde relaţiile cu familia firească?Există acea situaţie de excepţie care e reglementată în mod expres în această materie: în situaţia

în care cel care îl adoptă este soţul părintelui natural, evident că nu are de ce să îşi piardă relaţiade rudenie cu părintele natural (al cărui soţ adoptă…cred că al cărui fost soţ adoptă).

Mi-a spus domnişoara Ioana Varga de o situaţie asupra căruia aţi avut ceva discuţii.

Erau 3 fii. Unul predecedat, unul nedemn şi unul renunţător. (nu înţeleg ce se tot vorbeşte prinsală). E foarte important unde punem aceşti descendenţi. Îi punem la nedemn sau la renunţător.Deci îi punem la renunţător? Cel care e nedemn, nu mai avem treabă cu el. Cel renunţător are uncopil. Şi avem pe F3 care e predecedat. Care e problema? Nu au cum să vină toţi trei. Am pretenţii pe două tulpini, cum să nu funcţioneze aici reprezentarea succesorală? Aici el vrea să

urce pe această tulpină dar practic nu poate urca pentru că e renunțător (tat-so) şi nu suntîntrunite condiţiile reprezentării; el rămâne moştenitor de grad II în timp ce ceilalţi beneficiazăde avantajele moştenitorului de grad I. Într -o asemenea situaţie când acesta este renunţător, dinacest moment nu operează reprezentarea succesorală. Bob a zis că vin toţi trei în nume propriu înaceastă situaţie. Să vă explice domnul Bob…Pentru mine e destul de clar. Operează clarreprezentarea succesorală.

Descendenţii sunt moştenitori rezervatari; o să vedem că au o cotă de ½ din cota lor demoştenire. De asemenea sunt moştenitori sezinari, adică au posesia de drept a moştenirii. Ei potcontinua…o să vedem asta când o să vorbim despre sezină. Rudele care sunt în linie dreaptă cu

defunctul au practic această calitate de moştenitori şi mai nou, ceea ce nu a fost în temeiulvechiului cod, la fel e şi SS.

În ceea ce priveşte ascendenţii privilegiaţi şi colateralii privilegiaţi. Întotdeauna ne raportăm lanumărul părințiilor. Dacă e unul singur primește ¼, dacă sunt doi câte ¼ pentru fiecare, ½împreună. Restul merge către frați.

Împărțirea pe lini bănui că nu ridică dificultăți.(fraţi care nu ai aceiaşi părinţi.). Dacă am un SS,doi părinţi şi am patru fraţi din care 1 e primar, 2 sunt uterini şi 1 consangvin: cum împărţimmoştenirea? SS are 1/3 (vine în concurs şi cu părinţi şi cu fraţi). Cota părinţilor e de ½ din 2/3adică 1/3, ceea ce înseamnă că fiecare părinte are 1/6. Cealaltă treime se împarte între fraţi. (face

schema pe tablă)(pentru examen să ne facem scheme, să marcăm rezervele, sub ele liberalitățile).Împărţim moştenirea pe linia maternă şi pe linia paternă. Deci ½ şi ½ . Părinţi nu vor mai primiîn această etapă care e o etapă intermediară. Dau câte 1/6 la fiecare în linie maternă şi ¼ în linie paternă…deci fraţii au aşa: 1/6 cu ¼ înseamnă 5/12, au 1/3 fraţii uterini şi am ¼ la consangvin.F1 egal cu F2 egal cu…deci fraţii uterini vor culege împreună o treime, deci eu mai am deîmpărţit…dacă le dau lor treimea celorlalţi ce le mai dau? Deci e 1/3 din 1/3. Fiecare primeşte



1/18. Fratele consangvin primeşte ¼ din 1/3, adică 1/12 şi fratele primar care primeşte 5/12 din1/3 adică 5/36.

Am vurt să vă subliniez că această cotă pe care o împărţim între fraţi, sigur, merge pe linii dar elenu mai merg efectiv şi către părinţi. Ei şi-au primit partea în calitate de ascendenţi privilegiaţi.

La colateralii ordinari (veri, mătuşi, unchi etc.) nu avem prea mult de povestit. În schimb avemde povestit la măria sa statul.

Drepturile succesorale ale statului.

În materie de stat primul articol care este incident e art. 963. Iată cum sună formulat: „în lipsamoştenitorilor legali sau testamentari patrimoniul defunctului se transmite comunei, oraşului sau,după caz, municipiului în a cărui rază teritorială se aflau bunurile la data deschiderii moştenirii.‖ Nu ştiu dacă e corect, nu m-am consultat cu colegul meu de administrativ dar sunt convins că şidvs. ştiţi mai bine decât el (ia auzi acolo avion! s.n. Septimiu Op rea ) : mai pot vorbi de

drepturile succesorale ale statului în condiţiile în care e vorba de oraş/comună/etc. sau vorbim dedrepturi succesorale ale unităţilor administrativ-teritoriale pe teritoriul cărora se află anumite bunuri? Vă mărturisesc această necunoaştere a mea în domeniul dreptului administrativ.Urmează să lămuresc chestiunea terminologică.

Ceea ce sigur ştiu e că această formulare este sigur incorectă. (în lipsa moştenitorilor legali sautestamentari patrimoniul defunctului se transmite…). Deci înseamnă că moştenirea mea devinevacantă în lipsa de moştenitori legali sau testamentari, ori putem dovedi (şi dumneavoastră dejavă imaginaţi) situaţii în care există moştenitori legali sau testamentari şi cu toate acestea ajung lao moştenire vacantă. De pildă: dacă de cujus exheredează toţi moştenitorii din clasa întâi şi nu

mai are alte rude în grad succesibil ce facem? Clasa I îşi ia rezerva şi restul unde merge? La stat. Ne putem imagina situaţia în care nu are moştenitori rezervatari, instituie nişte legatari fie cu titlu particular fie cu titlu universal (zice că las jumătate din averea mea lui Y), nu are moştenitorilegali; ce fac cu cealaltă jumătate? Iată am moştenitori testamentari, ce fac cu cealaltă jumătate?O dau statului. Eu nu înţeleg de ce la art. 983, în condiţiile în care deficienţele unei asemeneadefiniţi au fost subliniate în doctrina anterioară adoptării codului, aceste deficienţe nu au fostremediată. Dar să ştiţi că vrea foarte bine legiuitorul să ni se întipărească în memorie cum e cusuccesiunile astea vacante, motiv pentru care la articolul 1135 iar repetă că dacă nu suntmoştenitori legali sau testamentari moştenirea este vacantă. Iar prost, dar după aceea vine cu

alineatul doi care e în regulă: „dacă prin legat s-a atribuit numai o parte a moştenirii şi nu existămoştenitori legali ori vocaţia acestora a fost restrânsă ca efect al testamentului lăsat de defunct, partea din moştenire rămasă neatribuită este vacantă.‖ Vă mărturisesc că nu înţeleg tehnicalegislativă a unei asemenea reglementări pentru că din prevederile textului iniţial, 963, înţeleg unlucru, deja din alin. 2 al lui 1135 înţeleg ceea ce e întradevăr corect; ar fi trebuit să găsească oformulare unitară şi nu înţeleg din moment ce a consacrat un capitol distinct moştenirii vacantede ce a mai considerat util să conţină codul un articol ca cel de la 963 alin. 3. Era suficient dacă



reglementa aici toate lucrurile. În orice caz formula că „dacă nu există moştenitori legali sautestamentari‖ nu trebuia să existe, ori trebuia automat să urmeze că „dacă nu există moştenitorilegali sau testamentari care să confere vocaţie la universalitate‖(!) pentru că, iată, pot avea…decicare să confere fie individual fie însumate să confere vocaţie la universalitate. Pentru că dacă, până la urmă, institui trei legatari cu titlu universal şi le dau fiecăruia câte o treime deja nu mai

am moştenire vacantă. Chiar dacă nu aveam o vocaţie a unui singur moştenitor la universalitate,ajung la această vocaţie prin însumarea legatarilor cu titlu universal.

O chestie foarte frumoasă și interesantă a fost dezbaterea naturii juridice a dreptului statuluiasupra moştenirii vacante: dacă statul vine ca un moştenitor obişnuit la succesiune, deci vine şiculege o avere vacantă în calitate de succesor sau culege succesiunea în virtutea puterii desuveranitate pe care o exercită asupra unui teritoriu.

Argumente au fost aduse şi într -un sens şi altul pentru că textele legale erau de aşa natură încât permiteau argumentarea ambelor teze. Regimul preluării succesiuni era identic cu regimul

aplicabil bunurilor fără stăpân, deci fostul articol 477. Reglementarea în cod în ceea ce priveştemoştenirile vacante, practic, se preluau bunurile privite în mod individual. Aici mi s-a părutdecisiv argumentul profesorului Deak pentr u teza statului moştenitor, teza care de altfel a fost şiîmpărtășită în practica judiciară şi anume că statul preia nu doar bunurile privite în modindividual ci preia patrimoniul. Am sesizat că în cod apare acum spre deosebire ce era acolo (se prevedea că bunurile din succesiune trec în patrimoniul statului), aici se prevede că patrimoniul,963 vorbeşte de patrimoniul defunctului care se transmite, chestiune cu caracter succesoral carenu este specific situaţiei în care s-ar prelua bunul/bunurile în mod individual. Pentru că înmomentul în care preiau bunurile în mod individual ce fac cu pasivul cu elementele de pasiv? Orişi pe vechea reglementare era recunoscut că statul dobândeşte nu doar elementele de activ ci şi

elementele de pasiv dar în limita activului preluat.

Dispoziţiile din legea notarilor publici care prevedeau eliberarea unui certificat de vacanţăsuccesorală în favoarea statului au fost aduse ca argument de adepţii ambelor teorii. Sub ceaspect? Cei care împărtăşeau teza statului ca putere suverană spuneau că faptul că se elibereazăun certificat de vacanţă succesorală care chiar dacă nu este identic cu un certificat de moştenitor,e o altă procedură decât în situaţia în care preiau un bun fără stăpân, în timp ce adepţii teorieistatului moştenitor au criticat aspectul şi au zis că ţie ţi se eliberează certificat de moştenitor? Nuţi se eliberează, deci nu poţi să vi în calitate de moştenitor (?).

Interesul distincţiei care era? Discuţia în jurul faptului ce se întâmplă cu o clauză într -untestament care ar prevedea nulitatea sau care ar prevedea exheredarea tuturor moştenitorilor, ceeace ar însemna că ar exhereda şi statul. Pentru că dacă accept că statul vine în calitate demoştenitor înseamnă că a exheredat şi statul ca moştenitor. Aici am bele curente au fost de acordcă valabilitatea unei asemenea clauze e mai mult decât discutabilă, în sensul că e lovită denulitate pe considerentul că nu poţi tu ca o voinţă individuală că contravi ordinii publice carespune cum să se defere o succesiune şi, doi, nu pot ca voinţă individuală să înfrâng dreptul de



suveranitate pe care îl are statul de a lua bunurile. Adepţii ambelor tabere au fost de acord că oasemenea clauză nu are eficacitate şi produce efecte.

În lucrarea profesorului Chirică am întâlnit prezentat ca argument faptul că dacă accept teoriastatului moştenitor, odată ce se eliberează certificatul de vacanţă succesorală şi statul e

recunoscut ca moştenitor, nu mai e posibilă exercitarea retractării renunţării de către succesibil lamoştenire. Ce este această retractare a renunţării? Un moştenitor poate renunţa la moştenire, unsuccesibil poate renunţa la moştenire dar poate şi reveni asupra acestei manifestări de voinţă înmod excepţional dacă nu a ost acceptată moştenirea, între timp, de altcineva şi dacă nu a trecuttermenul de acceptare. În opinia mea acest argument al profesorului Chirică nu este viabil dintr -un considerent foarte simplu: certificatul de vacanţă succesorală nu se elibera decât ulteriorexpirării termenului de acceptare succesorală. Deci certificatul de vacanţă succesorală niciodatănu se elibera în intervalul acela de 6 luni ci doar după trecerea termenului de opţiuneasuccesorală putea solicita statul eliberarea certificatului. Cu alte cuvinte ipoteza avută în vederede pr ofesorul Chirică nu avea cum să se întâlnească întrucât certificatul se elibera ulterior

expirării termenului de opţiune succesorală, iar ca să retractez trebuia ca retractarea să aibă loc îninteriorul acestui termen; deci nu avea cum în interiorul termenului de opţiune succesorală săcoexiste şi certificatul de moştenire vacantă şi renunţarea pentru că prin ipoteză certificatul urmasă se elibereze ulterior.

Ceea ce prezenta interes era, sub aspectul dreptului internaţional privat, ce se întâmplă cu bunur ile cetăţenilor români din străinătate, respectiv, ce se întâmplă cu bunurile cetăţenilorstrăini în România. Dacă accept teza statului moştenitor înseamnă că statul român moşteneşte şi bunurile cetăţenilor români din străinătate iar dacă accept teza puter ii suverane a statului pentru aculege o moştenire vacantă dacă e vorba de moştenirea vacantă a unui cetăţean străin care are

bunuri în România acelea ar trebui, în virtutea puterii suverane, să revină statului român şi nustatului a cărui cetăţean era aceea persoană. Doar sub acest aspect care de cele mai mult ori erareglementat prin acorduri bilaterale (tratate), cel mai adesea era reglementat prin tratate situaţiaunor asemenea bunuri, astfel că importanţa practică a unei asemenea naturi juridice era redusă.

Cum stau lucrurile azi? Să vedem sub aspectul interesului practic. Este considerată nescrisă, îmispune art. 1138, orice dispoziţie testamentară care, fără a stipula transmiterea bunurilormoştenirii, urmăreşte să înlăture această regulă. Deci sub aspectul clauzei, aceasta e lovită denulitate, indiferent de ce teză împărtăşesc. Sub aspectul celălalt subliniat de prof. Chirică iarăşinu poate fi incidentă o asemenea situaţie deoarece în conformitate cu art. 82 din Legea notarilor

publici (e vorba de legea republicată în M.Of. 732 din 18.10.2011 şi cu această ocazie am văzutşi eu că se găsesc monitoarele oficiale gratuit pe net…cred că e legea 36/1995) spune aşa: „Lacererea reprezentantului statului notarul public constată că succesiunea e vacantă, eliberândcertificatul de vacanţă succesorală după expirarea termenului legal de acceptare a moştenirii.‖ Nota bene: în conformitate cu art. 1137 din cod acest certificat de vacanţă succesorală se emitedupă un an şi şase luni. Deci termenul de opţiune succesorală e de un an, dar iată, articolul 1137spune că dacă în termen de un an şi şase luni nu s-a înfăţişat nici un succesibil notarul la cererea



oricărei persoane interesate îi va soma pe toţi succesibili pentru a îşi exercita dreptul de opţiuneşi numai în măsura în care nu se exercită acest drept (e posibil ca unii să fi acceptat tacit osuccesiune şi să nu ai cunoştinţă de acceptarea tacită) doar după acest termen se va emitecertificatul de vacanţă succesorală.

Evident că statul va fi moştenitor şi va dobândi în calitate de moştenitor nu doar de la dataeliberării certificatului ci cu efect retroactiv de la data deschiderii succesiunii.

M-am gândit că pot apărea probleme, dar o să discutăm la data când vom vorbi despre platadatoriilor. Codul prevede că unităţile administrativ-teritoriale răspund în limita activuluisuccesoral, dar îmi pun problema ce se întâmplă în situaţia în care bunurile dintr -o unitateadministrativ-teritorială, sau am încheiat un antecontract cu privire la un bun, nu mai există bunul că l-o înstrăinat către un terţ de bună credinţă care să zicem că se apăra, eu împotriva căreiunităţi administrativ teritoriale mă voi îndrepta să îmi satisfac creanţa şi în ce limite? Pentru că s-ar fi putu să fi avut bunuri şi în Cluj şi în Marosvasarhey (Tg. Mureş). Unde mă duc? Eu cred că

prin faptul că s-a prevăzut această dispersare vor putea apărea probleme dar o să discutăm despreasta la momentul potrivit.

Curs 6 -28.03.2012

Data trecută am început să vorbim de condiţiile de valabilitate ale unui testament şi am vorbitdespre consimţământ şi despre capacitate, fără a termina toate aspectele care ţin de capacitate.

Ultimul aspect viza incapacitatea medicilor şi farmaciştilor cu excepţiile de rigoare reglementatede art. 990 NCC . Dacă nu apare în altă parte a codului, dar parcă eu am citit ceva şi despreliberalităţile remuneratorii, practic acestea sunt excluse.

Faţă de ceea ce veţi întâlni în cartea prof. Chirică, raportat la art. 992 NCC fostul articol 812VCC, o să găsiţi o construcţie a prof. în sensul că e vorba de o nulitate absolută în cazulinterpunerii de persoane pentru că s-ar urmări fraudarea legii prin aceea că s-ar dori încălcareaunei incapacităţi (adică era incapabil medical, farmacistul etc. ) . în măsura în care fostul 812

VCC spunea că donaţiile făcute unor persoane interpuse…(1)‖dispoziţiile în favoarea unuiincapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie făcute în numele unor persoane interpuse. (2) sunt reputate ca persoane interpuse tatăl şi mama, copiii şi descendenţii şisoţul persoanei incapabile ‖ . Pe acest text de lege, prof. Chirică susţinea că e vorba de o nulitateabsolută în ideea în care făceai o donaţie uneia dintre persoane sau dacă ai fi făcut o donaţie chiarin favoarea fratelui medicului care pe vechea reglementare nu era reglementată ca o persoanăinterpusă, spre deosebire de reglementarea actuală art 992 al (2) NCC‖ Sunt prezumate până la



proba contrară ca fiind persoane interpuse ascendenţii, descendenţii şi soţul persoanei incapabilede a primi liberalităţi, precum şi ascendenţii şi descendenţii soţului acestei persoane‖. Prof.Chirică susţinea că era vorba de o nulitate absolută şi vorbea de o incapacitate de folosinţăinclusive în ceea ce priveşte acele persoane, deşi legea nu declara că e vorba de o incapacitate defolosinţă în cazul lor. Pe VCC erau incapabili medicul, farmacistul, preotul etc exact cum se

întâmplă în codul actual. Ori dacă am fi considerat că e vorba de o prezumţie irefragrabilă carenu admite dovada contr ară ..ar fi însemnat să mai creezi încă o incapacitate pe cale deinterpretare..ori aşa ceva nu puteam pentru că incapacităţile trebuie să fie prevazute de lege caatare, eu nu pot să extind şi să ajung prin interpretări şi analogii să creez incapacităţi. Aşadar,vedeam şi pe VCC că soluţia era doar aceea a nulităţii relative acolo pentru că nu era vorba de o prezumţie absolută, ci doar una relativă..fiind vorba doar de un interes privat consideram casancţiune aceea a nulităţii relative, ceea ce in NCC se şi marchează ca atare art 992 al (1)―Sancţiunea nulităţii relative prev. la art. 988 (2), art 990 şi 991 se aplică şi liberalităţilordeghizate sub forma unui contract cu titlu oneros sau făcute unei persoane interpuse‖. !!! Să aveţi

în vedere această diferenţiere în ceea ce priveşte regimul sancţionator. Art 991 NCC introduce nişte incapacităţi

―Sunt anulabile legatele în favoarea:

a) Notarului public care a autentificat testamentul

b) Interpretului care a participat la procedura de autentificare a testamentului

c) Martorilor, în cazurile prev de art 1043 al (2) şi art. 1047 al (3)‖

d) Agenţilor instrumentatori, în cazurile prev de art 1047 (este vorba de testament întocmiteîn anumite condiţii deosebite – testamentele privilegiate)

e) Persoanelor care au acordat, în mod legal, asistenţă juridică la redactarea testamentului.‖

Cazurile de la art 1043 si 1047, este vorba de situaţia în care la întocmirea unui testamentautentic există posibilitatea în unele situaţii, iar în alte cazuri este chiar obligatorie prezenţa a 2martori. Există aceste incapacităţi şi în cazul acestor persoane.

Întrebare: Incapacitatea insolvabilului de a dispune prin acte cu titlu gratuit. Ce incapacitate ar fi

aceasta? Art. 12 NCC ―(1)oricine poate dispune liber de bunurile sale, dacă legea nu prevede înmod expres altfel; (2) nimeni nu poate dispune cu titlu gratuit, dacă este insolvabil‖

Răspuns: în ceea ce priveşte persoana fizică, (în cazul persoanelor juridice nu se pune problemaîncheierii de liberalităţi, chiar şi atunci când face acte mai dezinteresate trebuie să îşi urmăreascăscopul pentru că altfel ar fi un act făcut cu încălcarea Principiului Specialităţii). Vă mărturisesc



că în ceea ce priveşte acest regim al insolvabilităţii persoanei fizice ar trebui probabil să maicitesc în ce manieră e reglementată.

Pare să fie o afectare a unei capacităţi de folosinţă pentru că pornesc de la ideea că incapacitateade exerciţiu poate fi suplinită, deci trebuie să am mechanism de suplinire. Dacă e vorba de o

incapacitate de folosinţă determinată de o stare de insolvabilitate …urmează sa mai citesc despre.

Pornind de la ideea că o incapacitate de exerciţiu poate fi complinită prin intervenţia cuiva(reprezentant legal, tutore, ocrotitor etc) aici, dacă există această stare de insolvabilitate n-ai cumsă o depăşeşti.

CONDIŢII VALIDITATE TESTAMENT (continuare 1.Consimţământul, 2. Capacitatea)

3. OBIECTUL

Voi face doar câteva precizări, urmând ca la momentul la care vom vorbi de legate atunci să

analizăm mai multe aspect legate de acesta.

Obiectul oricărui act juridic trebuie să fie:

-licit

-posibil

- bunul cu privire la care se referă să fie în circuitul civil.

O problemă interesantă a fost dispunerea prin acte cu titlu gratuit, prin liberalităţi, testamente de bunuri care nu erau în circuitul civil la momentul la care s-a întocmit testamentul, dar care auintrat în circuitul civil la momentul deschiderii succesiunii.

În asemenea situaţii, liceitatea obiectului trebuie raportată la momentul la care se deschidesuccesiunea.

Care este momentul în raport de care se apreciază condiţiile de validitate ale unui testament?

Spuneţi că momentul întocmirii testamentului...Bun..

Noi cunoaştem că testamentul este un act esenţialmente revocabil...ce se întamplă în momentulîn care o persoană (evident analizez capacitatea sa la momentul întocmirii) avea capacitate lamomentul întocmirii testamentului, dar pe urmă, discernământul lui dispare (total, partial pe o



periodă îndelungată). Este afectată validitatea testamentului sau îşi va mai produce efecte aceltestament??

În perioada în care nu avea discernământ evident că nu putea să îl revoce (fiind de esenţatestamentului acest lucru). Nu s-ar putea vorbi de o oarecare caducitate în situaţia în care i-ar

dispărea pe parcurs sau ulterior întocmirii testamentului să îi fie afectat discernământul??

Eu am văzut această problemă formulată ca atare...şi din nou, revocabilitatea testamentului nueste un atribut al testamentului aşa en vogue ci ţine de esenţa testamentului aşa cum acestatrebuie să fie un act personal , ori el trebuie să fie revocabil în orice moment.

De ce nu s-ar pune problema caducităţii?

Sunt de acord cu concluziile dumneavoatră cum că ne raportăm la momentul întocmiriitestamentului, dacă atunci avea capacitate e valabil şi nu este afectat...am vrut doar să văsemnalez că există şi această discuţie...

Întrebare : s-ar putea pune această problemă în cazul succesiunii în timp VCC-NCC pentruminorul care testează la 16 ani şi înainte să împlinească 18 ani intră în vigoare NCC?

Pe VCC existau reguli diferite în ceea ce priveşte capacitatea de a testa a minorului..între 16-18ani putea dispune de jumătate din bunurile de care putea dispune majorele.

Prima întrebare ar fi în ce măsură un testament întocmit sub VCC cu deschiderea succesiunii pe NCC va fi recunoscut ca valid?

Sensul întrebării nu îl văd pentru că ...a că ar fi putut întocmi testament şi nu mai putea să îl

revoce?

Răspuns: Prin intrarea în vigoare a NCC el nu mai poate dispune şi atunci nu îi este înlăturatăcapacitatea de a revoca testamentul redactat anterior?

Prof: adică spuneţi că din moment ce pe veche reglementare şi putea reveni..bun, dar odata ce amrecunoscut capacitatea aceasta de a dispune şi la momentul respectiv a şi dispus ...nu cred că încazul acestei persoane îşi mai pierde capacitatea de a revoca actul respectiv.

Nemaivorbind de dispoziţia de la art 40 NCC privind capacitatea de folosinţă anticipată „pentrumotive temeinice, instanţa de tutelă poate recunoşte minorului care a împlinit vârsta de 16 anicapacitatea deplină de exerciţiu. În acest scop, vor fi ascultaţi şi părinţii sau tutorele minorului,luându-se, când este cazul, şi avizul consiliului de familie‖.

El odată a avut această capacitate şi atunci el nu mai poate să şi-o piardă. Faptul că a intrat învigoare o nouă reglementare, capacitatea lui de a fi testat sub imperiul vechii legi pe care adobândit-o ......



Dacă el acum ar vrea să întocmească un alt testament la 17 ani sub imperiul NCC?

Nu numai că ar revoca testamentul anterior..atunci cel mai comod ar fi să încerce să ceară orecunoaştere de capacitate anticipată cu atât mai mult cu cât mai încheiase acte juridice.

Un nou testament ar fi valabil sau nu? El fiind tot minor 17 ani sub imperiul NCC..argumente se pot găsi de ambele părţi de aceea nu soluţia este chestiunea pe care trebuie să o căutăm..(lucrurilenu sunt albe sau negre întotdeauna!!!)

Revocarea nu e un accesoriu, dar odată ce capacitatea de a testa am recunoscut-o şi odatăconstatată capacitatea anticipată de folosinţă, mai poate fi ea ştearsă? Intrăm în teoria drepturilorcâştigate...capacitatea între 16-18 ani nu era una de exercitţiu, ci de folosinţă.

Diferenţă situaţii în care un testament conţine un legat cu sarcina şi situaţia în care un testamentar conţine un legat afectat de o condiţie

Prin ce diferă sarcina de condiţie?

Şi condiţia trebuie să fie expresă, altfel e vorba de un legat pur şi simplu.

În cazul unui legat cu sarcină poate interveni executarea silită a sarcinii constituită în favoarea beneficiarului, ceea ce atunci când e vorba de un legat afectat de o condiţie nu e posibil.

Şi practic, interesul diferenţierii constă în aceea că în măsura în care nu se îndeplineşte sarcinacare afectează legatul se ajunge la rezoluţiune, la revocare care este pe mecanismul similar uneirezoluţiuni, în timp ce în măsura în care este vorba de o condiţie, aceasta se realizează automat.

Astfel, rezoluţiunea unui legat cu sarcină trebuie dispusă de un judecător, în timp ceneîndeplinirea condiţiei şi prin urmare ineficacitatea legatului va fi constatată de către judecător.

De asemenea, clauzele care sunt cuprinse într-un testament nu trebuie să impună nişte conduiteimposibile, ilicite sau imorale beneficiarului unui legat.

Aţi citit despre clauzele de viduitate, de celibat etc. Sunt ele valabile?

De principiu: Da.

Deci te institui ca legatar sub condiţia de a păstra o relaţie de căsătorie etc, în afară de situaţia în

care motivul care a stat la înscrierea unei asemenea clauze excede sferei...până la urmă, un bunicgrijuliu faţă de nepot, „îţi las conacul, dacă nu te căsătoreşti decât de la 25 de ani încolo‖. Deciele sunt de principiu valabile, dar dacă pot fi identificate motive de natura geloziei, răzbunării etcatunci nu mai sunt valabile.

Clauzele de inalienabilitate



Cu privire la anumite bunuri care au fost testate în favoarea unui legatar în măsura în care au o justificare serioasă şi legitimă sunt valabile, nu trebuie să fie perpetue. Este valabilă o asemeneaclauză care ar impune să rămâi în indiviziune? Exista o reglementare pe VCC care menţinea oasemenea clauză doar pe un interval de 5 ani de zile. (probabil voi aţi verificat dacă mai există oasemenea reglementare în materie de coproprietate NCC)

Cu privire la aceste clauze de inalienabilitate care vizează un obiect imposibil, ilicit ..în măsuraîn care aceste clauze ar fi lovite de nulitate, este lovită de nulitate şi liberalitatea în totalitate saueste lovită de nulitate doar această obligaţie impusă prin această clauză?

Depinde de scopul avut în vedere la momentul gratificării. Dacă a fost sau nu cauza determinantă pentru a realiza liberalitatea respectivă.

Este valabilă o clauză prin care unui moştenitor legal i se interzice să atace un testament? Subsancţiunea exheredării?

Clauză: „În măsura în care, oricare dintre moştenitorii mei legali ar contesta dispoziţiile prezentului testament, să fie consideraţi exheredaţi de la moştenire‖.

Chestiunile vor trebui să fie nuanţate. Depinde de dispoziţiile testamentare care sunt conţinute. Înmăsura în care realizează de cujus chiar un partaj între moştenitorii lui cu privire la bunurilerespective. Ar putea să conţină aşa zise clauze penale aceste testament care să funcţioneze înanumite ipoteze. Sigur, să nu fie vorba de încălcarea unor norme imperative (ex. Încălcarerezervă succesorală, negare moştenitor legal a dreptului de a ataca un testament prin care săinvoce vicii de fond ), dar acolo unde intervin norme supletive, (ex. Modalitate de partajare a bunurilor dintre moştenitori ) este permisă. Şi atunci pot să prevăd anumite sancţiuni pentru

moştenitorul care ar contesta ceea ce nu ţine de normele imperative.

4.CAUZA

Pe de o parte avem lipsa unei cauze (cea falsă), ...e greu să spui că un testament nu are cauză,întotdeauna urmăreşti gratif icarea.

Raportul dintre cauza imediată şi cauza mediată a motivului determinant care a stat la bazaîntocmirii unui testament.

De pildă, faci un testament în favoarea săracilor dintr -o comună, fără să cunoşti că ai moştenitorilegali. Deci aveai falsa repr ezentare că nu aveai moştenitori legali, motiv pentru care ai instituitsăracii dintr -o comună ca legatari. Ar merge pe falsitatea cauzei o acţiune în nulitateatestamentului.

Dar dacă ulterior întocmirii unui testament, se schimbă datele speţei?



În măsura în care ar dispărea cauza avută în vedere la momentul întocmirii testamentului?

De exemplu, nu ştia că are un copil conceput, pe urmă s-a născut acesta, el decedând până lamomentul naşterii copilului. Mai dau eficienţă legatului prin care a instituit terţe persoane saudacă în momentul întocmirii ar fi ştiut că are copil el evident nu ar mai fi instituit acele persoane.

Practic, în măsura în care intervine dispariţia cauzei ulterior întocmirii testamentului intervinecaducitatea. (încă nu am văzut să se invocee caducitatea în practică).

Ne putem imagina ipoteza în care ar fi cunoscut încă din timpul vieţii şi situaţia în care el a muritîn credinţa că nu avea acel copil. În măsura în care el a cunoscut acest lucru (chiar dacă ulteriorîntocmirii testamentului) atunci pot vorbi că din moment ce nu l-a revocat, nu a întocmit alttestament, rămâne să îşi producă efecte, dar ipoteza viza situaţia ca fără să aibă cunoştinţă decopilul conceput, moare în această credinţă sau nu are timpul fizic pentru întocmirea unui alttestament.

SUBTITUŢIILE FIDEICOMISARE

O condiţie negativă prevăzută de NCC şi anume ca testamentul să nu cuprindă o substituţiefideicomisară.

VCC

Dacă de cujus dispunea în favoarea unei persoane (instituit) cu obligaţia acesteia de a conserva bunul şi de a transmite la moartea sa bunul care a constituit obiectul liberalităţii unei alte persoane numite substituit.

În fond, ce urmărea prin acest mecanism al indispunerii nu doar pentru decesul propriu ci şi pentru decesul instituitului ca de cujus să dispună de averea sa.

Casaţia franceză a decis cu privire la aceste clauze că erau permise cu menţiunea ca ele să vizezedoar descendenţii (deci dacă persoana subsituitului era un descendent al instituitului).

Ce însemna această substituţie fideicomisară?

Practic, ea însemna două transmisiuni succesorale ale defunctului către instituit, respectivsubstituit.

Presupunând că substituitul nu ar fi fost în viaţă la momentul deschiderii succesiunii lui D, practic aveam de a face cu un legat simplu care îşi producea efectele. Dacă D doar îl ruga pe celinstituit ca să transmită bunuri dobândite de la el către o persoană desemnată tot de către D, eraceea ce se cheamă un legat precabil care era valabil şi nu era o substiuţie fideicomisară care săafecteze validitatea.



Dacă dispoziţia era că respectivul legatar este X şi acesta nu doreşte succesiunea, existând o adoua persoană, de pildă F care să primească el moştenirea de asemenea nu suntem în situaţiaunei substituţii fideicomisare prohibite, ci a unei substituţii vulgare valabilă. De fapt, cea de adoua liberalitate îşi producea efectele doar în condiţiile în care primul legatar nu ar fi acceptat.

Ipoteze

1. Dacă D ar fi lăsat astfel „las bunurile lui X cu obligaţia de conservare şi de a transmite bunurile altor două persoane pe care urmează să le alegi‖. E valabilă p asemenea dispoziţie?

DA.

2. Dar dacă spunea „...altor două persoane pe care urmează să le alegi din rândul verilor primari pe care îi vei avea?‖

NU...practic, în momentul în care restrâng libertatea de a alege atunci se realizează transmiterea

tot în temeiul deciziei lui D şi nu a celui instituit.

Întrebare

Moştenitorii rezervatari ai instituitului vor putea ataca legatul acestuia prin care i-a lăsat lui S(substituitul desemnat de către D) bunurile? NU...specific este faptul că bunul se va consideratransmis tot din patrimoniul lui D şi nu din cel al instituitului.

Dar dacă instituitul ar fi transmis printr-o donaţie bunul lui S? Pot moştenitorii rezervatari săatace donaţia respectivă?

Transmisiunea pe care trebuia instituitul să o realizeze trebuia efectuată la momentul deschideriisuccesiunii acestuia. Deci acesta are obligaţia de conservare pe toată durata vieţii şi doar lamomentul decesului are loc transmiterea către S. Dar, să zicem, că în timpul vieţii s-a transmiscu titlu de donaţie...(colegii-nu are atributul de dispoziţie).

Răspuns sală: Instituitul este gratificat de către D (ca prim legatar), scopul final al legatului esteca şi S să fie gratificat. În măsura aceasta dacă I renunţă şi S tot e gratificat, dar chiar maidevreme de decesul lui, nu văd de ce nu ar fi permis...

Prof: testamentul respectiv sau clauza care conţine aceasta ar mai fi afectat de validitate? Deci, Da lăsat un testament lui I, acesta a încălcat dispoziţiile testamentare şi i-a transmis din timpulvieţii printr -o donaţie, bunurile lui S.

Întrebarea care se pune este dacă substituţiile fideicomisare vizează doar legatele? Această problemă poate fi pusă la fel de bine şi în cazul donaţiilor...Mai revenim!

Testamentul e valabil sau nu? (cel care cuprinde o asemenea dispoziţie)



Validitatea dispoziţiei testamentare până la urmă la ce o apreciez? La momentul întocmiriitestamentului ori la acel moment era clauza care îl obliga pe Instituit la conservare, la transmiterela momentul morţii, deci era o substituţie fideicomisară..nu mă mai interesa dacă pe urmă arespectat sau nu a respectat ceea ce era în cuprinsul testamentului. Cauza care definea aceastăoperaţiune deja era cuprinsă în testament şi în raport de acel moment se putea invoca nulitatea.

Faptul că el a donat şi nu a legat bunul nu are cum să schimbe eficacitatea actului juridic. Decirămâne o clauză care conţine o substituţie fideicomisară lovită de nulitate.

Deci, el trebuie să conserve şi are această obligaţie de conservare a bunului şi apoi să facăaceastă transmitere.

Acest mecanism al substituţiei fideicomisare trebuie diferenţiat de cel al substituţiei vulgare

Substituţia vulgară, în măsura în care unul din cei instituiţi nu ar accepta legatul /ar predeceda..practic este o opţiune alternativă.

Fideicomisul simplu

Era conceput ca un mecanism prin care era gratificată o persoană care nu exista la momentulrespectiv şi acea persoană urma să conserve bunul şi să transmită la momentul la care celincapabil putea să o recepţioneze. !!!este vorba doar de persoanele care încă nu existau!!! Fie căeste vorba de o fundaţie, fie la mecanismul fideicomisului simplu se putea respinge în cazulcopiilor care încă nu existau.

Problemă

Este evident că cel însărcinat cu primirea şi transmiterea bunului nu este beneficiar alliberalităţii. Ori dacă eu îl trec drept proprietar şi îl consider proprietar al bunului ...apare odiscuţie..NU POT LĂSA UN PATRIMONIU FĂRĂ TITULAR!!! De la D până se naşte cel caretrebuie să primească bunul. Până la acest moment, în proprietatea cui era bunul? Îi aparţineaacestui comisar simplu, dar ...

Legatul dublu condiţional

Este VALABIL!

Te institui ca legatar pe bunul X până la împlinirea vârstei de 25 de ani, după care bunul să-irevină lui Z. Ceea ce e sub condiţia suspensivă pentru primul legatar, realizarea evenimentuluideclanşează dreptul celui de-al doilea. Ambii vor dobândi de la D ca ef ect al condiţiei care produce efecte retroactive. Moştenitorii rezervatari ai lui I nu pot veni, de fapt nu au ce să atace pentru că liberalitatea a fost instituită de la D.

Legatul de reziduu



Este VALABIL!

Vizează doar bunurile care au rămas în patrimoniul celui instituit, neavând obligaţia de atransmite toate bunurile pe care le primeşte de la D ci să transmită doar bunurile care vor existala momentul decesului lui I către S.

Substituţia fideicomisară Art 993 NCC „dispoziţia prin care o persoană, denumită instituit, esteînsărcinată să administreze bunul sau bunurile care constituie obiectul liberalităţii şi să letransmită unui terţ, denumit substituit, desemnat de dispunător, nu produce efecte decât în cazulîn care este permisă de lege‖.

Formula iniţială a codului nu conţinea termenul de „administrare‖, ci doar obligaţia deconservare. Într-adevăr termenul de „administrare‖ are mai multe reglementări..art 792 NCCadministrarea bunurilor altuia „persoana care este împuternicită, prin legat sau convenţie, cuadministrarea unuia sau mai multor bunuri a unei mase patrimoniale sau a unui patrimoniu care

nu îi aparţine are calitatea de administrator al bunurilor altuia‖. Art. 795 NCC „persoana împuternicită cu administrarea simplă este ţinută să efectueze toateactele necesare pentru conservarea bunurilor, precum şi actele utile pentru ca acestea să poată fifolosite conform destinaţiei lor obişnuite‖

Este clar că termenul de „administrare‖ mă obligă într -un fel să exploatez bunul. Mie îmi impunesă fac acele acte care să permită utilizarea în continuare a bunului. Această definiţie, chiar dacăacoperă termenul de conservare, mă duce cu gândul că eu de fapt sunt administratorul altuia. Orieu sunt şi proprietar. Chiar dacă îmi incumbă obligaţia de conservare, eu sunt proprietar, chiardacă prerogativele dreptului meu de proprietate sunt oarecum afectate.

Se face referire la fiducie. Problema este că reglementarea de la fiducie pe vechea reglementaresuna altfel, pentru că acum fiducia de la art 773 „operaţiunea juridică prin care unul sau maimulţi constituitori transferă drepturi reale(deci e clar că e o prefiducie), drepturi de creanţă,garanţii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente oriviitoare, către unul sau mai mulţi fiduciari care le exercită cu un scop determinat, în folosul unuiasau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcătuiesc o masă patrimonială autonomă, distinctă decelelalte drepturi şi obligaţii din patrimoniile fiduciarilor‖.

Art. 776 priveşte calitatea de fiduciar a persoanelor fizice care îmi spune exact cine poate să aibă

această calitate.

În forma iniţială, art. 773 vorbea tot de termenul de administrare ori aici s-a prevăzut la fiduciecă se pot transfera şi drepturi reale, dar aici s-a introdus ter menul de administrare fără să se maifi corelat art care ţin de fiducie.



Până la urmă, nu este o eroare de fond, e un aspect care induce cumva ideea că de fapt el este undeţinător al bunului altuia, dar din articolul următor se poate înţelege că de fapt legiuitorulrecunoaşte dobândirea dreptului de proprietate de beneficiarul primei liberalităţi.

Din art. 993 eu aş deduce ceva de genul următor legat de substituţia fideicomisară: şi anume că

aceasta nu este permisă ca principiu, decât în mod excepţional în cazul în care este permis delege.

Ma aşteptam să găsesc nişte diferenţe în următoarele art. În momentul în care în afara cazurilor permise de lege, ma gândeam că o să vină nişte legi speciale care vor reglementa mecanismul/ipoteze în care substituţia fideicomisară e permisă.

Art. 994 al(1)„o liberalitate poate fi grevată de o sarcină care constă în obligaţia instituitului,donatar sau legatar, de a administra bunurile care constituie obiectul liberalităţii şi de a letransmite, la decesul său, substituitului desemnat de dispunător‖

Deja de la acest art. îmi spune că o liberalitate poate să fie grevată ..aş putea trage concluzia că îngeneral este permisă. Din moment ce prin liberalitate eu pot dobândi şi drept de proprietate, esteevident că această obligaţie de administrare, de fapt, este secundară dreptului meu de proprietate pe care îl am ca urmare a dobândirii liberalităţii.

Art 995 al (1)‖sarcina produce efecte numai cu privire la bunurile care au constituit obiectulliberalităţii şi care la data decesului instituitului pot fi identificate şi se află în patrimoniul său‖.

Îmi spuneaţi în cazul substituţiei că nu poate să doneze dacă este afectată de o substituţiefideicomisară acea prevedere. Pentru ca să opereze şi să am cunoştinţă că există acea substituţie

fideicomisară, eu sunt obligat să îndeplinesc formalităţile de publicitate imobiliară.

In caz contrar, ...întrebarea este „eu‖ cine? Că s-ar putea ca donatarul să nu aibă interes...şilegatarul s-ar putea să nici nu cunoască la momentul acela că i s-a dispus şi lui sau urmeazăcândva să dobândească.

Care este interesul celui instituit iniţial să-şi înscrie în CF că e afectată de o sarcină, de osubstituţie fideicomisară?

Sigur, dacă îmi rezultă din legat automat, din moment ce vrea să îşi înscrie dreptul de proprietate,atunci se va înscrie...deci dacă în actul de dobândire apare această sarcină, atunci în momentul în

care se înscrie dr de proprietate în favoarea instituitului se va înscrie şi sarcina.

Dar dacă este vorba de un bun pentru care nu am sistem de publicitate, chestiunea cum că trebuiesă respect dorinţa lui D ..bunul respectiv îl voi putea vinde, chiar dacă nu am dreptul, urmând caîn măsura în care recunosc valabilitatea substituţiei fideicomisare, pe urmă să despăgubesc pe celinstituit.



Art. 996 al (1)‖Drepturile substituitului se nasc doar la moartea instituitului.(2) S dobândeştedrepturile care constituie obiectul liberalităţii ca efect al voinţei dispunătorului. (3) S nu poate fila rândul său, supus obligaţiei de administrare şi de transmitere a bunurilor‖.

Rezervatarii instituitului NU vor putea ataca actele de liberalitate!

(Discuţie coleg: Art 995 face referire la patrimoniul lui I ...Prof: în măsura în care se respectăobligaţia de conservare şi de transmitere doar la data decesului ..da, dar în condiţiile în careliberalitatea urmează să îşi producă efectele în raport de moştenirea lui D, moştenitoriirezervatari ai acestuia puteau să atace liberalitatea.

Coleg: Referitor la faptul că bunul trece direct din patrimoniul lui D şi nu al lui I coroborat cu art995 „se află în patrimoniul său‖...interpretare că bunurile au făcut parte şi din patrimoniulinstituitului şi că din patrimoniul acestuia s-a transferat lui S (coleg). Prof: da, dar am şi art 996al (2) ..dacă aş permite rezervatarilor lui I să atace şi să invoce încălcarea rezervei ca urmare a

acelei liberalităţi... Coleg: ma refeream la mecanismul transmiterii..prof: oricum transmiterea, categoric că am în proprietatea instituitului (că din acest motiv am criticat puţin def din art 993 faptul că el este proprietar, dreptul de a administra este o chestiune adicentă)....

Art 998 „dacă instituitul este moştenitor rezervatar al dispunătorului, sarcina nu poate încălcarezerva sa succesorală‖

Prin faptul că I urmează să transmită bunul respectiv către terţul desemnat (S), în momentul încare se stabileşte rezerva succesorală a celui instituit se va avea în vedere aceea că bunul

urmează să treacă în patrimoniul lui S.

Este vorba de stabilirea rezervei instituitului legat de patrimoniul substituitului. Concluzia că este permisă doar un singur rând de transmiteri rezultă din art 996 al (3).

Am discutat de varianta în care una din liberalităţi devine ineficace, caz reglementat de art 1000„atunci când S predecedează I sau renunţă la beneficiul liberalităţii, bunul revine I, cu excepţiacazului în care s-a prevăzut că bunul va fi cules de moştenitorii S ori a fost desemnat un al doileasubstituit.‖

Noutatea textului nostru faţă de cel francez este că permite transmiterea către orice fel de

substituit, nu doar către descendenţi. Sigur, este limitat la o singură transmitere succesorală,însă se poate referi şi la alte persoane decât descendenţii.

Art 1001 „dispunătorul poate stipula ca S să fie gratificat cu ceea ce rămâne, la data decesului I,din donaţiile sau legatele făcute în favoarea acestuia din urmă‖

Art 1005 „dispoziţiile art 995, art 996 al (2), art. 997, art 999 şi art 1000 sunt aplicabileliberalităţilor reziduale‖.





scrierii, având tot interesul să aduc originalul. Apărarea proastă a făcut să piardă cauza, altfellucrurile stăteau diferit.

După ce se recurge la procedura verificării de scripte, care presupune să aduci înscrisuri care poartă semnătura indubitabilă a celui care ar fi întocmit testamentul, să depui originalul

testamentului, să poată fi făcute aprecieri de către judecător. Dacă nu se ajunge la o concluzie sauuna din părţi totuşi cere, atunci se va recurge la efectuarea expertizei, la înscrierea în falsîmpotriva acelui înscris, şi efectuarea unei expertize grafologice care să se pronunţe dacă e saunu e.

Dacă nu există orginalul NU îţi face nimeni expertiză!!!

Degeaba am dovedit eu ca înainte cu o săptămână de data deschiderii succesiunii testamentulexista pentru că în acel interval de timp T putea să îl revoce prin distrugere sau faptul că vroia sămeargă la notar să incheie actul autentic ceea ce nu s.a materializat, putea să fie un indiciu că de

fapt nu dorea să încheie actul în formă autentică . Cel care invocă existenţa unui legat practic trebuie să facă dovada existenţei testamentului (înmăsura în care nu îl are, dovada faptului că acesta a pierit independent de voinţa testatorului, că afost valabil întocmit şi să facă dovada conţinutului testamentului)!!! Altfel nu se poate reconstituiacel testament.

Practica judiciară a nuanţat această situaţie dificilă de probat în sensul că în măsura în care s-arface dovada că distrugerea testamentului este datorată moştenitorilor legali se prezumă că pretenţia formulată de legatar era cea reală.

TESTAMENTUL CONJUNCTIV

Conjunctivitatea vizează forma testamentului sau este o condiţie de validitate de fond?

Art 1036 NCC‖ Sub sancţiunea nulităţii absolute a testamentului, două sau mai multe persoanenu pot dispune, prin acelaşi testament, una în favoarea celeilalte sau în favoarea unui terţ‖.

2 ipoteze:

I. Eu şi colega d-voastră ne instituim legatari..‖las întreaga mea avere ei‖ şi apoi semnez.

Dânsa dedesubt „las întreaga mea avere în favoarea lui J.K.‖ şi semnează.

Este conjunctiv sau nu acest testament? NU

II. Deci, este conjunctiv doar testamentul în care eu scriu „las d-şoarei, d-şoara îmi lasă mie‖şi apoi semnăm ? DA, este clar testament conjunctiv.



De ce să nu existe testament conjunctiv? Pentru că ar avea un iz contractual..eu te institui pe tinelegatar pentru că şi tu mă institui pe mine legatar. S-ar putea ca una dintre părţi să revină asupravoinţei respective, să-şi retracteze ..ceea ce ar fi nedrept faţă de cealaltă parte.

De aceea această interdicţie a testamentului conjunctiv.

În exemplul dat, pe acelaşi suport de hârtie, dar două acte juridice distincte (I.) cu semnături lanivelul fiecăruia, este un testament valabil. Chiar dacă în momentul în care ne-am instituit înmod reciproc ca şi legatari am avut în vedere şi faptul că şi eu beneficiez de un legat, atâta timpcât această manifestare de voinţă nu are forma unei manifestări contractuale atunci este valabil.

Doar dacă există 2 testamente pe aceeaşi hârtie şi abia apoi ambii ar semna la acelaşi nivel (II.)în acel caz suntem în prezenţa unui testament conjunctiv.

CURS 7

Ultimul aspect viza condiţiile de formă ale testamentelor şi am văzut că o condiţie de formă sereferea la faptul că testamentul respectiv să nu aibă caracater conjunctiv adică, în cuprinsulaceluiaşi testament să nu coexiste manifestarea de voinţă a două persoane.

Conjunctivitatea testamentului nu este o condiţie de fond ci un aspect formal, o condiţie deformă. Cu toate acestea, în măsura în care în acelaşi înscris există două manifestări de voinţăindependente, precis determinate, testamentul va fi valabil încheiat chiar dacă cele douămanifestări sunt conţinute pe acelaţi suport de hârtie.

Importanţa practică: În măsura în care există legislaţii care recunosc validitatea testamentului,chiar al celui conjunctiv în temeiul regulii de drept internaţional privat, în măsura în care înRomânia s-ar invoca un asemenea testament întocmit pe teritoriul unui stat care recunoaştetestamentul conjunctiv, practic şi pe teritoriul nostru va trebui să se aplice testamentul respectiv.

Urmează ca azi să discutăm despre diferitele forme testamentare, despre revocarea testamentelor,despre legate şi despre ineficacitatea legatelor.

Testamentul OLOGRAF

Forma cea mai utilizată de testament este testamentul olograf. Pe baza unei statistici s-a constatatcă în 90% din situaţii li se solicită notarilor francezi consultaţii pentru redactarea unor testamente

olografe. Simplicitatea testamentului olograf, faptul că se ţine secret atrage însă dezavantajul estecă poate fi destul de uşor sustras. Acest testament, dacă se deschide succesiunea, trebuie dus lanotarul public care va viza certificatul respectiv spre neschimbare dar nimic nu se opunevariantei în care este dus direct la instanţa de judecată căreia să i se ceară să constate existenţacalităţii de legatar instituit în temeiul testamentului respectiv. O dispoziţie similară celeiexistente în actualul cod- art. 1042- care impune prezentarea testamentului olograf notarului public pentru a fi vizat spre neschimbare, exista şi în vechiul cod dar se recunoştea posibilitatea



legatarului să se adreseze direct instanţei judecătoreşti pentru a i se recunoaşte dreptul. Undezanavataj al testamnetului olograf ar fi că trebuie totuşi să îndeplinească anumite condiţii caredeşi par minore trebuie respectate. Aceste forme şi condiţii nu sunt noi sau diferite faţă de celeimpuse de vechea reglementare iar practica şi doctrina au încercat să atenueze aceste condiţii.

Prima condiţie: înscrisul să aparţină în întregime testatorului. Nu contează dacă este scris pe ofoaie sau a scris câteva rânduri pe una, alte rânduri pe altă foaie, important este să rezulte că estevorba de aceeaşi manifestare de voinţă şi că există o unitate deplină între cele 3 foi. E esenţial cascrisul să aparţină testatorului pentru că, în măsura în care ar exista o chestiune combinată întredactilografiere, scriere ce s-ar întâmpla? Ar fi valabil un asemenea tetament? Iată, avem art. 1041care zice că „ sub sancţiunea nulităţii absolute, testamentul olograf trebuie scris în întregime,datat şi semnat de mâna testatorului‖. Astfel nu se pot eluda doar cele care nu au fost scrise demână condiţia întregului fiind cerută de cod. Nu interesează limba în care este redactattestamentul.

Testatorul poate să se inspire dintr-un model dar nu îi poate fi condusă mecanic mâna decitrebuie să apară că e scrierea lui.

În ceea ce priveşte adăugirile, ştersăturile ce apar pe un testament olograf acestea pot sau nuinfluenţa valabilitatea testamentului în funcţie de cine le-a făcut. Acestea pot aparţine testatoruluisau unei terţe persoane. În cazul în care vorbim de opera unei terţe persoane depinde dacătestatorul a avut cunoştinţă despre acestea. Dacă testatorul a cunoscut intervenţia străină şi nu aluat măsuri în sensul refacer ii testamentului atunci testamentul e lovit de nulitate în întregime pentru că ar coexista 2 manifestări de voinţă. Dacă de cuius a decedat şi ulterior cineva modificătestamentul sau îl completează, validitatea testamentului nu va fi afectată.

Adăugirile făcute de către testator sunt prezumate a fi făcute la momentul la care s-a întocmittestamentul. Acestea trebuie luate în considerare în măsura în care nu s-ar dovedi că ele suntulterioare. Dacă s-ar dovedi că sunt realizate ulterior, pentru a fi luate în considerare ele trebuiesă îmbrace forma unei dispoziţii testamentare.( Deci datate şi semnate de mâna testatorului.)

Exemplu: Dacă las lui A 1-2 şi apare deasupra 1-4 din avere. Trebuie corelat cu alte dispoziţii casă vedem dacă din cuprinsul testamentului iese întregul. Dacă însă nu am elemente pe care să mă bazez apare o dificultate în ceea ce priveşte alegerea într -o asemenea ipoteză.

O a doua condiţie este existenţa datării testamentului. Datarea este o condiţie de validitate a cărei

raţiune se prezintă sub 2 aspecte.

• În funcţie de aceasta se stabileşte capacitatea de a testa.

• Data prezintă importanţă şi în ipoteza în care vorbim de mai multe testamente succesivedeoarece ajută la stabilirea ultimei manifestări de voinţă. Se va da eficacitate testamentului careconţine data mai recentă.





deoarece, în ciuda simplicităţii condiţiilor care au fost impuse testamentelor olografe totuşi datacontribuie la solemnitatea manifestării voinţei testatorului.

Se mai pune problemă în situaţia în care este datat testamentul însă această dată este inexactstabilită, fie că acest lucru este datorită erorii în care s-a aflat testatorul, fie ca urmare a faptului

că în mod voit a scris o altă dată, independent dacă el, prin această altă datare a încercat să eviteaplicarea unor prevederi legale sau nu. Ca principiu, testamentul rămâne valabil înafară desituaţia în care prin această datare inexactă testatorul a vrut să evite fie anumite incapacităţi sau avrut să plaseze, din anumite raţiuni de fraudare a unor dispoziţii legale, momentul întocmiriitestamentului la un alt moment decât acela la care l-a întocmit. În măsura în care se va dovedi căacesta a fost motivul, se va aplica sancţiunea nulităţii testamentului dar dacă, chiar voit, s-a trecuto altă dată fără să existe vreun scop ilegal testamentul va fi valid.

O a treia condiţie în ceea ce priveşte testamentul olograf este ca acesta să conţină semnăturatestatorului, această condiţie a semnăturii fiind o certificare a faptului că acea manifestare de

voinţă aparţine celui care a semnat-o . Nu interesează modalitatea în care realizează aceastăsemnare.Chiar dacă că este vorba de indicarea doar a unor iniţiale ale numelui sau chiar al prenumelui, sau dacă îl semnează în alt mod decât semnează în mod obişnuit, sunt elementeirelevante atâta timp cât se poate stabili că este semnătura dată de către testator.

Sunt unele discuţii în ceea ce priveşte semnătura. Există o oarecare flexibilizare a practicii judiciare franceze sau mai bine zis o inconstanţă a practicii. În mod obişnuit semnătura apare lafinal. În ceea ce priveşte locul în care trebuie să apară această semnătură, unele instanţe auacceptat ca semnătura să apară într -un colţ al testamentului sau pe plicul în care era cuprinstestamentul însa atenţie: chiar dacă pe testament nu există semnătură este foarte important să se

poată stabili unitatea dintre acel înscris şi plic pentru că altfel se poate introduce orice înscr is înacel plic. E esenţial să se poată face dovada că testamentul s-a introdus la momentul la care apareacolo indicat şi atunci a fost semnat. Personal, înclin să cred- şi am văzut decizii recente aleCasaţiei franceze de prin 2006-2007- că semnătura trebuie să apară totuşi la final. Deci nuinteresează forma în care apare dar semnătura trebuie să apară ca o consecinţă, pentru a nu existaniciun dubiu în ceea ce priveşte manifestarea de voinţă. Testatorul îşi asumă cele dispuse.

Testamentul AUTENTIC

Legiuitorul nostru nu a mers până acolo unde a mers legiuitorul francez în sensul că art. 1043reglementează testamentul autentic ca fiind acel testament autentificat de un notar public sau dealtă persoană învestită cu putere publică ( consulate, oficii consulare) iar cu ocazia autentificării,„testatorul poate fi asistat de unul sau de doi martori‖. Legiuitorul francez a impus obligaţiaexistenţei a doi martori, prin urmare nu este o chestiune faculativă. Şi legiuitorul român impune



în anumite condiţii prezenţa a doi martori- art.1045 al. 1- însă legislaţia franceză impune lamomentul redactării testamentului fie prezenţa a doi martori fie prezenţa unui alt notar ca ogaranţie a faptului că ceea ce se dictează şi ceea ce este ultima voinţă a testatorului ajunge să seşi materializeze în respectivul înscris.

Că este testament autentic, că este testament olograf, condiţia probantă este aceeaşi cu excepţiamenţiunilor făcute de notar, acestea nefiind din cuprinsul testamentului ci din încheierea deautentificar e, menţiuni care fac dovada până la înscrierea în fals.

Testamentul PRIVILEGIAT

Există şi testamente privilegiate prevăzute la art. 1047 a căror formă testamentară este impusă decondiţiile excepţionale în care apar. Durata lor este limitată în timp după care devin caduce şidispunătorul trebuie să testeze într -una din formele obişnuite.

Testamentul MISTIC

În vechea reglemetare aveam ceea ce se cheamă testamentul mistic care era o formă hibridă detestament şi care era dat în păstrare unui notar(de pildă). Actuala reglementare nu maimenţionează această formă de testament dar asta nu înseamnă că în măsura în care s-au întocmitasemenea testamente până la momentul intrării în vigoare a testamentului nu vom putea discutade valabilitatea lor pentru că dacă o persoană decedează peste 20 de ani, testamentul redactat subimperiul dispoziţiilor în vigoare la momentul întocmirii, deci este valabil.

Testamentul Internaţional – nu îl cer pentru examen. Este ceva asemănător celui mistic.

Testamentele reglementate de art. 1049: Testamentul sumelor şi valorilor depozitate

„Dispoziţii testamentare privind sumele de bani, valorile sau titlurile de valoare depuse lainstituţii specializate sunt valabile cu respectarea condiţiilor de formă prevăzute de legilespeciale‖. Problema care se pune este aceea dacă este singura modalitate, formă de a dispune deacele valori sau se poate dispune de acele valori în oricare din formele mai sus menţionate?Evident că se poate dispune prin oricare din formele testamentare existente dar şi prin aceastăformă la care face referire art. 1049. În aplicarea acestui articol, există un Ordin al MinistruluiJustiţiei nr. 1903[2011: sub sancţiunea nulităţii absolute testatorul va completa prin scriereolografă clauza cuprinzând dispoziţia testamentară prevăzută în anexa care face parte integrantădin prezentul ordin. Deci se vorbeşte despre scrierea olografă, că va trebui existe desemnareadirectă sau indirectă a beneficiarului acestuia.(plus alte condiţii)

La aceşti legatari, şi avem şi în aliniatul 2 al art. 1049 ceea ce a preluat şi ordinul, că nu se va proceda la predarea legatelor având ca obicet sume de bani decât în baza hotărârii judecătoreştiori a certificatului de moştenitor care constată valabilitatea dispoziţiei testamentare şi calitatea delegatar, prevederile referitoare la raport şi reducţiune fiind aplicabile. Cu alte cuvinte, instituţiade credit foloseşte banii ani şi ani de zile în ideaa ca nu îi dau nimăniu banii (nu îi eliberează)



până nu vine o hotărâre judecătorească sau un certificat de moştenitor care să constate calitatea.Dacă e vorba de sume mici nu e problemă dar daca e vorba de sume mari....

Revocarea testamnetului

O diferenţiere între cazurile de revocare a testamentului şi de revocare a legatelor. În vecheareglementare erau amalgamate. În fond, tot ceea ce vorbim de revocare a testamentului va fivalabil şi pentru revocarea legatului,dar este posibil ca să vorbim de revocarea unui testamentcare să nu puna probleme specifice de natura celor pe care le vom întâlni în materia ineficienţeilegatelor. Este de esenţa testamentului caracterul revocabil. Această revocare practic nuînseamnă doar că este lispit de eficacitate juridică un testament ci, în mod indirect, vot fi chemaţila moştenire fie moştenitori legali, de pildă: dacă a avut nişte legatari şi a revocat legatul, fie vorveni alţi moştenitori testamentari pe care eventual ii instituie prin actul de revocare sau ulterior.Revocarea este de 2 feluri- art. 1051: revocare expresă şi revocare tacită. Revocarea expresă se poate realiza fie printr-un alt testament, fără ca de data aceasta să fiu ţinut de vreun paralelism de

formă. Pot revoca un testament autentic printr -un testament olograf.

Deci în ceea ce priveşte această revocare expresă, acesta se poate realiza fie printr-un testament,fie printr-un act autentic notarial. Acest act autentic poate să fie conceput în mod expres pentruacest scop sau poate fi conţinut într -o altă dispoziţie, o altă convenţie care are formă autentică.Actul nu trebuie strict focalizat pe revocare. Este de subliniat existenţa Registrului naţionalnotarial din care se pot obţine informaţii ulterior deschiderii succesiunii testatorului, revocărilefind comunicate spre acest registru.

Această revocare expresă poate prezenta unele probleme în sensul că, s-ar putea ca odată cu actul

de revocare să se facă şi anumite dispoziţii în favoarea unor alţi legatari. Ce se întâmplă însituaţia în care actul de revocare este lovit de nulitate fie ca urmare a faptului că nu suntrespectate condiţiile de formă, fie că nu sunt respectate anumite condiţii de fond care ţin de persoana celui care revocă?( gen consimţământ, capacitate etc) Trebuie avut în vedere că dacă sedeclară actul de revocare nul pentru vicii de formă sau pentru aspecte de fond care ţin de voinţatestatorului şi revocarea va fi lovită de nulitate. Deci şi revocarea este nulă dacă dispoziţiile noi prin care s-ar instituii alţi legatari sunt anulate pentru vicii de formă sau fond care ţin de persoanatestatorului. Dacă însă este vorba de ineficacitatea noilor legate pe care de cuius le-ar prevderea,nu este vorba de o nulitate în întregime, sigur noul legat nu îşi va produce efectul, dar rămâne caefectul revocator să se producă. De pildă, în situaţia în care legatarul nu a acceptat legatul sau

renunţă la el. Într -o asemenea situaţie actul de revocare rămâne şi atunci urmaeză să se defereconform moştenirii legale.

Revocarea voluntară tacită. Art. 1052 vorbeşte de: testatorul poate revoca sşi prin distrugere,rupere sau ştergerea sa. Modificarea realizată prin ştergere se semnează de către testaor. Ca să fieo chestiune implicită înseamnă că trebuie să nu rezulte în mod făţiş, ori din moment ce îşi asumămodificarea, o semnează trebuie trasă concluzia că este expresă, nu tacită. În momentul în care



vorbesc de unele forme de revocare a testamentelor, unele sunt aplicabile tuturor iar altele suntoarecum mai circumscrise. Modificarea pot să o realizez în cazul unui testament olograf nu încazul unuia autentic.

X instituie, vine cu noi dispoziţii testamentare , vine cu un alt testament care cuprinde dispoziţii

contrarii sau incompatibile cu testamentul anterior.

De pildă, s-ar putea ca prin testamentul anterior să fi iertat de datorii un debitor iar print-untestament ulterior să artribuie creanţa legată de datoria debitorului faţă de el lui Y. Iată, este oincompatibilitate între cele 2 dispoziţii testamentare pentru că prin primul l-a iertat de datorii dar prin al doilea nu l-a mai iertat de vreme ce a dispus în favoarea lui Y. Aici nu e posibil să seexecute simultan ambele legate. Evident, ultimul va fi executat.

În momentul în care vorbim de contrarietatea dispoziţiilor testamentare se recunoaşte judecătorului o oarecare putere de apreciere şi judecată în ceea ce priveşte realizarea sau nu a

revocării unui legat anterior.Exemplu: „Las întreaga mea avere lui A‖ după care un alt testament: „ las averea lui B‖. Sunt în prezenţa a două legate universale către persoane diferite. Se pune problema dacă acest al doilealegat revocă automat primul legat sau nu. Se pot citi cele 2 legate ca dând vocaţie universalăambilor? Ele nu sunt incompatibile. Există un conflict dar incompatibilitatea înseamnă oimposibilitate frapantă de coexistenţă a celor două or aici nu e vorba de aşa ceva. S-ar putea sămai existe nişte elemente în acel testament de unde să se tragă concluzia că a vrut să lase şi lui Aşi lui B. Contează foarte mult termenii folosiţi. Deci, teoretic ar putea coexista, în timp ce înipoteza incompatibilităţii nici măcar teoretic nu ar putea coexista.

Ex: „las bunul lui X,Y‖ este acelaşi lucru cu „las bunul lui X în cotă de 1-2, las bunul lui Y încota de 1-2‖ ? Categoric nu! Pentru unul este un legat simplu particular cu cotă determinată întimp ce primul (lui X,Y) este tot particular dar conjunctiv în care fiecare legatar are vocaţie laîntregul bun.

Intenţia de revocare trebuie să rezulte nu numai din faptul că întocmesc un alt legat. Acest legatar putea să nu apară cu evidenţă că neagă legatul anterior. Deci ar trebui să se facă dovada revocării liberalităţii anterioare pentru că nu se prezumă revocarea.

Unde intră revocarea unui testament anterior printr -un testament ulterior cu dispoziţii contrarii?

La revocarea expresă sau la cea tacită?

Răsp: La revocarea tacită. Art. 1052: „testatorul poate revoca testamentul olograf şi prin„ , adicămai poate revoca în mod expres prin celelalte variante. Aliniatul 3: „ Testamentul ulterior nu îlrevocă pe cel anterior decât în măsura în care conţine dispoziţii contrare sau incompatibile cuacesta. Efectele revocării nu sunt înlăturate în caz de caduciate sau revocare a testamentuluiulterior‖.







Ce se intampla In situatia in care exista niste drepturi succesorale dobandite de catre testator decare el dispune fara ca sa se fi lichidat acea succesiune? Sa zicem ca el are o cota de x la suta dinmostenirea lui y. ce fel de legat este acesta? Cu titlu universal. De ce limitati la aceastacategorie?‖sa ne intelegem-avem urmatoare situatie: avem 4 frati, unul din ei are o cota de ¼dupa care el instituie ca legatar pt cota sa de ¼ din mostenirea lui x o alta persoana. De asta nu

prea intelegeam de ce ati dat acel raspuns, pt ca in mintea mea intrebarea era clara….‖ Prinurmare este un legat cu titlu universal . (vb profu… la ce situatie din articolul 1056 includeti unasemenea legat? aici este vb dee niste drepturi pe care le are testatorul si care provin dupamostenirea lui x, de o cota de proprietate-el dispune deci de aceste bunuri ,deci la legatul cu titluluniversal se dispune fie de proprietatea fie de un dezmembramant asupra totalitatii, ori asupraunei cote parti din universalitatea bunurilor determinate dupa natura sau provenienta lor si atispune dumneavoastra ca in aceasta ipoteza ar fi vorba de un legat cu titlu universal pt ca s-ardetermina o fractiune din patrimonial testatorului raportat la provenienta bunului- pt ca in functiede raspunsul pe care il dam acestui legat, de calificarea lui, vom putea admite sau nu aplicarea

cauzei de revocare tacita; sigur ca exista o noutate a codului fata de vechea reglementare in ceeace priveste categoria legatelor cu titlu universal, a se vedea articolul 1056-aici am ouniversalitate dar am o fractiune de universalitate nu legata de patrimoniul meu ci legat de un alt patrimoniu al unei alte personae care e dobandit-deci eu nu stiu daca nu cumva este vorba defaptdespre un legat cu titlu particular, nu unul cu titlu universal.)

Art 1067- iata, creditorii mostenirii au dreptul sa fie platiti cu prioritate fata de legatari,foarteinterestant alin2- daca legatele cu titlu particular depasesc activul net al mostenirii ele vor puteafi reduse in masura depasirii la cererea creditorilor mostenirii sau a celui care e obligat sa leexecute. O prima intrebare este daca creditorul are sau nu obligatia sa ceara reducerea legatului?

Este o prevedere fireasca ca mai intai sa acopar datoria inainte de a face o liberalitate. Alin 2…ceinseamna activul net al mostenirii?o sa discutam in cursurile urmatoare ca activul net este parteade mostnire care ramane din activul brut dupa ce se platesc datoriile. Deci eu cand vb de activnet inseamna ca am zero datorii, indifferent daca datoriile pot fi platite din activul brut sau nu, ptca in masura in care datoriile exceed activului brut tot cu zero voi lucra si la acel zero voi reunivaloare donatiilor. Deci nu prea inteleg ce este cu aceasta prevedere, pt ca in momentul in carevb de active net nu mai am creditor, pt ca din activul brut platesc datoriile,nu mai am creditori.La acest activ net reunesc valoarea donatiilor. De asemenea de aceste donatii nu vor putea profitacreditorii pentru ca din punctul de vedere al creditorilor bunul acela donat a iesit din patrimoniullui de cujul dupa cum nu se pune problema unui conflict intre donatar si legatar pt ca mai intai se

reduc legatele, apoi donatiile. Deci nu vad care este sensul lui 1067 raportat la creditori…(vbanca mihai, nu se aude-cica voia sa zica exact ce a zis si profu). Am vrut sa va semnalez acestarticol care ridica destule problem-dar pot deduce o chestier categorical-intai platesc creditorii,apoi legatarii.

Pt a fi aplicabil acest text este nevoie ca actul de instrainare sa fie un act voluntar, sa fie rodulmanifestarii de vointa a testatorului pt ca daca de ex e vb de o expropiere nu se pune problema de



revocarea voluntara tacita a legatului respectiv, ci de caducitate si in ce masura suma ce se primeste cu titlu de indemnizatie de expropiere se transmite sau nu catre legatar, dar nu este practice un caz de revocare- deci trebuie as fie voluntara, efectiva, reala, nu este sufficient sa sefaca doar o oferta de instrainare- daca ar exista o oferta de vanzare a bunului, nu echivaleeaza curevocarea ci trebuie sa intervina acceptarea, sa se concretizeze intr-un contract, intr-un act de

instrainare propriu zis-nici incheierea unui act de preferinta nu echivaleaza cu revocare. Inmasura in care nu se ajunge la incheierea actului de instrainare ci doar la o promisiune , la unantecontract, care are forta juridica, rezulta manifestarea de vointa in sensul revocarii siopereaza cazul de revocare.

Acesta revocare poate fi totala sau partiala-in masura in care sa zicem, chiar daca e vb de unlegat cu titlu particular, ea poate viza si anumite obiecte de gen limitat, deci in masura in care s-ar face o instrainare partiala a obiectului, sau a unei cote de proprietate asupra bunului, revocareava opera strict doar in acea limita a cotei in care a fost instrainata. Asta daca privesc un bunindividual determinat, dar poate fi acceptat sa fiu in cazul unei asemenea revocarii partiale si in

cazul in care obiectul ar constitui obiecte de gen,dar care sunt limitate.

Cazurile de revocare sunt cazuri de exceptie, nu pot fi aplicate prin analogie!!!ci doar strict pot fiaplicate.

Nu intereseaza natura actului de instainare-daca e cu titlu oneros, gratuit, in afara de situatiareglementata de alin 3 cand s-ar ajunge la…sau mai bine zis ce se intampla in cazul in care actulde instrainare e lovit de nulitate? In masura in care nulitatea e determinate de unele elemente caretin de de manifestarea de vointa sau de capacitatea celui care intocmeste actul atunci nu esteafectata revocarea-deci revocarea se produce dupa cum instrainarea reprezinta o donatie in

favoarea beneficiarului legatului si nu s-a facut sub conditie sau cu sarcini substantial diferite decele care afecteaza legatul. Deci daca este vorba de o donatie care este facuta legatarului, deci prima data i-a facut un legat dupa care a intocmit o donatie, sigur, si fara sarcini, (nu e neaparatsa fie cu sarcini)…ineficacitatea instrainarii nu afecteaza revocarea-revocarea se produce chiardaca actul e lovit de nulitate in afara de 2 situatii de excceptie:

a) actul e lovit de nul pt aspect legate de capacitatea si vointa celui care incheie actul,proastaformularea pt ca nu face trimitere si la insanitate de spirit…adica ce facem daca e insanitate?Daca actul de instrainare e nul deci, revocarea se produce in afara de situatia in care nulitateainstrainarii este determinata de vicierea vointei sau de incapacitatea celui care dispune(daca e pus

sub interdictie nu mai pot lua in considerare actul respectiv nici ca o manifestare a vointei derevocare). Daca ma raportez strict la cele 2 ipoteze raman alte motive de nulitate care tin deconsimtamantul testatorului si de manifestarea sa, care nu sunt acoperite dar e firesc sa le acoparsi daca textul nu mi le mentioneaza, daca e vb de o nulit pt lipsa de discernamant atunci sa numai consider ca s-ar produce revocarea, de exemplu(nu doar e viciat, dar chiar lipsesteconsimtamantul);



b) instrainarea reprezinta o donatie in favoarea beneficiarului legatului si nu s-a facut subconditii sau cu sarcini substantial diferite cu acelea care afecteaza legatul- se pune problema dacadupa ce am facut un legat,daca ii donez bunul legatarului si pe urma s-ar constata nulitatea

donatiei, legatul respectiv practic ramane, nu se considera revocat. Legiuitorul are in vedere doarsituatia in care donatia s-a facut sub conditii similar cu cele ale legatului-atnci daca s-au facutsimplu, neafectate,nu mai functioneaza ipoteza aceasta?iti da impresia ca numai daca…..erasufficient sa nu spuna nimic, sau sa sublinieze daca voia sa se aplice doar cand e afectat desarcini….aar fi trebuit diferentiat.

Distrugerea voluntara a bunului care constituie obiectul legatului- ce semnificare juridical poateavea inexistenta obiectului unui legat cu titlu particular la mom deschiderii succesiunii?cum atiaborda un asemenea subiect de examen? Ganditi-va o secunda pt ca e o intrebare care acoperamult-prima chestiune este daca obiectul a existat sau nu a existat- daca nu a existat niciodata e

nulitate absoluta pt ca e lipsa de obiect, dupa aceea, daca totusi a existat sa diferentiem daca erain patrimoniul lui decejus sau nu era in patrim lui decujul pt ca poate atrage aplicabilitatearegulilor de la legatul bunului altuia. Na bun, deci analizam variantela acestea apoi mergand peideea ca bunul era in patrim lui decujul urmeaza o multime de alte diferentieri-daca a disparutdin motive care tin de vointa testatorului-semnifica revocare, daca nu a disparut din motive ce tinde vointa testatorului atunci trebuie sa vb de caducitate. Am vrut sa va atrag atentia ca s-ar puteasa aveti, defapt sigur o sa aveti macar o intrebare care sa implice distinctii si ramificatii., pt caasta e.

Exista si 2 cazuri de revocare judecatoreasca a legatelor, revocare pt neindeplinirea sarcinilor si

revocarea pt ingratitudine.

Revocarea pt neindeplinirea sarcinilor-

elementul de noutate este termenul in care trebuie sa ceri revocarea pt acest caz- termenul este deun an de zile, de la data la care sarcina trebuia executata. Fiind un legat cu sarcini care nu puteaviza decat niste consecinte care urmau sa se produca dupa data deschiderii succesiuni,(daca vizaun aspect din timpul vietii testatorului legatul e nul,) termenul curge nu de la data deschideriisuccesiuni ci de la data la care trebuia indeplinita sarcina respectiva. Atentie, termenul derevocare este de un an in schimb persoana in favoarea careia s-a prevazut sarcina trebuie sa

actioneze tot in cadrul termenului de un an? Deci beneficiarul, cel in favoarea caruia urmeaza sase presteze sarcina, in masura in care nu se executa sarcina, tot in cadrul termenului de un antrebuie sa actioneze? Revocarea e in cadrul termenului de un an, dar beneficiarul poate cereexecutarea silita in cadrul termenului general de prescripite. Dar poate beneficiarul cererevocarea sarcinii? Ca regula, sigur, in masura in care el nu este mostenitor al testatorului nu va putea cere revocarea, dar in masura in care are calitatea de succesor, el va putea cere



revocarea(beneficiarul), dar o va face in calitate de mostenitor, nu de beneficiar. Am dat intr-unan la exam si a fost o deruta totala.

Revocarea pt ingratitudine

1069 alin 2-cauze similar cu cele din cazul donatiei-a se vedea codul.Sa ne amintim si de dispozitiile art 959 si 958 care se refereau la demnitate- existand categoricdiferente intre cazurile de nedemnitate judiciara si cele reglementare de revocare judecatoaresca-la 959 aveam nevoie de o condamnare penala, apoi in caz de nedemnitate cel care era inlaturatde la mostenire datora plata fructelor din chiar momentul la care s-a deschis succesiunea inschim in cazul revocarii pt ingratitudine cel impotriva caruia s-ar dispune aceasta pedeapsa arevocarii, datoreaza fructele doar de la data la care s-a formulat o asemenea cerere.

In caz de nedeminit exista posibilitatea de a-l ierta in mod expres pe cel nedemn. Poate fi iertatde ingratitudine legatarul? Pt ca nu am o prevedere in acest sens….eu cred ca si in absenta unei

prevederi legale, din moment ce il poate ierta pt motive mai grave ce tin de nedemnitate, artrebui sa opereze iertarea si in acest caz. Isi pastreaza caracterul de pedeapsa si in acest caz.

Regimul juridic al revocarii pt ingratitudine ar trebui sa fie similar celui de la donatie, nuneaparat celui de la nedemnitate dar in conditiile in care poti sa il ierti pt mai mult, adica ptnedemnitate este normal sa il poti ierta si pentru mai putin, pt ingratitudine, in afara de situatia incare motivul ingratitudinii apare doar dupa momentul deschiderii succesiunii. S-a comis fapta cuun an jum inainte de deschiderea succesiune…se stia autor, faptele comise, deci ma incadrezintr-unul din cazurile de ingratitudinea.. pot mostenitorii sa revoce legatul, sa promoveze oactiune pt revocarea pt ingratitudine? In masura in care nu revoca testatorul legatul…ca el poate

revoca prin formele de revocare cunoscute.. in masura in care nu revoca se prezumaiertarea????daca nu recurge la o forma de revocare se presupune ca legatul respectiv esteconfirmat pt ca testatorul putea sa revoce fara actiune in justitie…? Intrebare din sala :-nu prezumati ca l-a iertat si iartarea trebuie facuta expres?? O alta intrebare- daca faptele s-auintamplat cu 6 luni anterior deschiderii succesiuni, cunoscut de toata lumea, mostenitorii dispunde un nou termen de un an sau dispun doar de o adaugare la termenul de care dispunea sitestatorul? Iata sunt probleme pe care legiuitorul nu le rezolva, pe practica judiciara si doctrina pe vechiul cod considera categoric in masura in care testatorul nu isi revoca el testamentul siavea capacitatea sa o faca, se prezuma ca l-a iertat si pracctic mostenitorii nu mai puteau actiona

iar in ce priveste termenul de un an se considera ca va curge un termen disctinct( exista si inmaterie de donatie acest caz de revocare, in material de donatie se considera ca termenul careurmeaza pt mostenitori se uneste cu termenul de care dispunea donatorul- in materie de legate numai exista aceasi ratiune pt ca e vb de un drept recunoscut in favoarea mostenitorilor si e firescatunci ca ei sa beneficieze de un termen de un an distinct) eu cred ca acelasi rationament ar trebuiaplicat si pe noul cod.



Intrebare din sala: dar domnule professor, daca aplicam prin analogie regulile de la nedemnitate,in sensul ca il poate ierta atunci de ce nu aplicam si regula ca iertarea trebuie sa se faca expres,nu prezumat? …‖in drept unde sunt 2 capete sunt 3 pareri‖…

Legatul respectiv ar fi afectat de conditia rezolutorie de neindeplinire a sarcinii- deci in masurain care sarcina nu ar fi indeplinita s-ar realiza conditia rezolutorie care ar duce la desfintarealegatului-nu avem de a face cu o revocare, care trebuie sa se dispuna de instanta, ori conditiaopereaza automat. Deci nu avea ce cauta acest caz de desfintare in cadrul capitolului consacratrevocarii.

Dreptul la actiune in revocarea judecatoreasca a legatului se prescrie in termen de un an… intimp ce daca ma uit la nedemnitatea judiciara, sub sanctiunea decaderii se poate cere declararea

nedemnitatii in termen de un an. In mod traditional in doctrina se considera ca acest termen de unan era un termen de decadere- aici ne spune ca se prescrie, deci a vrut legiuitorul sa fie untermen de prescriptive, dar nu inteleg de ce in cazul nedemnitatii sa fie un termen de decadere,iar aici sa fie un termen de prescriptie…

Vorbeam de caducitatea legatului care intervine in situatiile in care test e valabil intocmit insaulterior intocmirii legatului respective apar diferite elemente independente de vointa testatoruluicare impiedica sa-si produce efecte respective legat: prima situatie, legatarul nu mai este in viatala data deschiderii succesiunii, apoi legatarul este incapabil de a primi lgatul la data deschideriimostenirii..de ce nu este acesta un caz de nulitate? In carti gasiti exemplul cu cetatenii straini

care nuputeau dobandi terenuri. Chiar daca la mom testarii era cetatean romana, daca ulteriorintervine aceasta incapacitate se va constata caducitatea,nu nulitatea. Caducitate inseamna unlegat valabil incheiat.

Legatarul este nedemn-un alt caz pt ca nedemnit se aplica si mostenirii testamentare.legatarulrenunta la legat-nu e un veritabil caz de caducitate pt ca in fond e ca si in cazul most legale, undrept de optiune, nu se justifica introducerea acestui caz sub acest nume de caducitate a legatului.Speta interesanta: prof traian pop a lasat un test continand mai multe legate si cateva legate vizauce sa se intample in cazul restituirii imobilelor nationalizate-cui sa se imparte. La mom la care adecedat prof traian pop era in viata legatarul . la momentul intrarii in vigoare a legii privind

retrocedarea, legatarul nu mai era in viata. Legatul respective isi produce efectE?pot venimostenitorii legatarului si sa spuna domle, beneficiez eu de legatul respective pt ca la mom lacare s-a deschis succesiunea parintele meu era in viata? Ce se intampla cu un legat care esteafectat de o conditie suspensiva? Exista art 900 si ceva 925- orice legat afectat de o conditiesuspensiva devine caduca in conditiile in care inaintea de realizearea conditiei decedeazalegatarul. Atunci in speta respectiva practice legatarii nu mai puteau emite pretentii cu privire la bunul respective, doar mostenitorul legal si in speta mi-a convenit ca am reprezentat most legal.





calitatea de executor sunteti tinut sa duceti pana la final lucrurile. Este greu de inteles de celegiuitorul a impus ca actul de acceptare sa aiba caracter autentic-deci sa fie vb de o declaratieautentica prin care executorul test accepta calitatea sa. Executor poate fi doar o pers cucapacitatea deplina de exercitiu. Care sunt asemanari si deosebiri fata de mandat:- nu e vb deinstituirea printr-un contract a executorului, chiar daca intervine un act de acceptare, ambele sunt

prezumate a fi cu titlu gratuit, ( discutie: acuma daca ar fi sa aplicam regulile de la mandate, dacama institui ca avocat, chiar daca nu am stabilit o remuneratie as putea sa sustin ca un mandate profesionist ar trebui remunerate…iata inca o pro blema care se ridica); a cui imputernicit esteexecutorul testamentar? Al testatorului si nu al succesorilor. Deosebiri- in momentul in caremandatul este esetialmente revocabil in timp ce executia testamentara nu poate fi revocata decatre mostenitori. Ar putea instanta in masura in care mi se solicita revocarea pt neindeplinireaatributiilor sa dispuna revocarea executorului testamentar dar mostenitori nu pot sa revoce.Mandatele de regula inceteaza la data la care decedeaza mandantele, iata aici doar din acestmoment incepe sa isi produca efectele impunternicirea. Tocmai de aceea caracterul, sau natura

apropiata de mandate a acestei institutii este pusa sub semnul indoileii cu atat mai mult cu cat deesenta mandatului este revocarea sau posibilit de a revoca unilateral, ceea ce aici nu mai exista.De asemenea, posibilitatea substituirii la mandat, dar aici are caracter intuit personae mult mai pronuntat-o alta diferenta; apoi, puterile sunt conferite de lege executorului testamentary si intr-omasura mai mica de decujul decat in cazul unui mandat – puterile executorului sunt partial fixatesi de catre testator, pe cand puterile mandatarului sunt exclusiv fixate de mandante. Atentie! Inncc nu mai exista 2 categorii de executori – cu sezina, fara sezina, ci exista o singura categorie deexecutori care au urmatoarele puteri: art 1080 poate sa cearaq in conditiile legii punerea sigililordaca printre mostenitori sunt si minori, personae puse sub interdictie, va starui sa faca inventarul,va cere instantei sa incuvinteze vanzarea bunurilor- deci nu poate el sa vanda bunurile, poate cere

doar aprobarea vanzarii bunurilor mobile pt executarea legatelor avand ca obiect sume de bani.,vanzarea imobilelor nu poate fi ceruta atunci cand exista mostenitori rezervatari- executorul cusezina pe vechea reglementare putea sa predea el legatarilor cu titlul particular obiectul legatelor,acum nu mai are aceasta posibilitate, 1080 lit d-va depune diligente pt executarea testamentuluiiar in caz de contestatie pt apararea validitatii sale, deci el nu poate lua un bun si sa-l predealegatarilor, ci cel mult sa depuna diligente pe langa mostenitori pt executarea legatului. Ca principiu nu poate sa plateasa datorii ale succesiunii decat in mod exceptional in masura in care afost imputernicit in acest sens. In lipsa unei asemenea imputerniciri, executorul va putea achitadatoriile numai cu incuvintarea instantei si va incasa creantele mostenirii. Atentie-nu va puteaface plati decat daca a fost imputernicit iar daca nu a fost trebuie sa ceara incuvintarea instantei.Executorul cu sezina se bucura de posesia bunurilor mobile succesorale, nu si ale celor mobile,acum el se bucura doar de un drept de administrare pe o durata de 2 ani de zile care poate fi prelungit de instanta de judecata.(un an era pe VCC). Vb despre imputernicire, evident exista siobligatia de a da socoteala in ceea ce priveste modul in care si-a indeplinit mandatul. 1085regleaza cazurile de incetare a executiei testamentare, de citit din cod. Sa retineti noile elementecare apar.durata sezinei, nu mai exista 2 categorii de executori.



Curs 9 Succesiuni 25.04.2012

Elemente legate de pactele asupra succesiunilor nedeschise.

Ce este? Sigur că din moment ce e se vorbește despre pact am fi tentați automat să zicem că e

vorba de o convenție, dar nu doar convențiile cu privire la o succesiune nedeschisă dar și acteleunilaterale gen renunțări la succesiuni. Sunt foarte frecvente chestiunile acestea când oamenii îșiîmpart averea prin înscrisuri sub semnătură privată că nu mai au nici un fel de pretenție față desuccesiune și pe urmă și încearcă să dea o eficacitate juridică unor astfel de înscrisuri. Categoricatâta timp cât succesiunea nu e deschisă nu se poate pune problema valabilități unei asemeneaact juridic. Desigur că poți prin testament. Acesta e o excepție sine die de la această prohibiție.

De pildă unu are interes să trăiască într -o casă până trăiește. Poate încheia bunăoară un contractde vânzare cumpărare cu un cumpărător care e dispus să îi plătească prețul iar transferuldreptului de proprietate să se realizeze doar la decesul vânzătorului? Ar fi validă o asemenea

convenție? Spune colega că e afectată de un termen. Altă că ar fi vorba de o condiție rezolutorie.Cum adică o condiție rezolutorie? Deci e vorba de o convenție afectată de condiția rezolutorie dea nu deceda? Decesul e termen incert.

Care ar fi cele două noțiuni care mi-ați asocia pactelor asupra succesiunilor nedeschise? Ce estespecific acestor pacte? În ce ipoteze aceste convenții sunt interzise? Ce ar conferi o convențiecare ar putea fi calificată ca un pact asupra unei succesiuni nedeschise? Drepturi eventuale. Oriceconvenție care se leagă de decesul cuiva și conferă doar drepturi eventuale va fi catalogat ca un pact asupra unei succesiuni nedeschise prohibit de lege și sancționat cu nulitate.

Vă dădea domnul profesor Chirică două exemple legate de un contract de împrumut deci o

convenție care ar prevedea că restituirea împrumutului se va efectua de moștenitorii celuiîmprumutat după decesul acestuia. Intră sau nu sub incidența prohibiției? În măsura în care ș-asumă ei personal obligația aceasta de restituire. Pentru că dacă se prevede doar în contractul deîmprumut că restituirea acestuia va fi făcută de moștenitorii celui împrumutat, întrucât r putea sălase fără elemente de activ moștenirea respectivă practic într -o asemenea ipoteză ar interfera cu pactul asupra unei succesiuni nedeschise și o asemenea convenție va putea fi considerată caatare. Numai în măsura în care eventual restituirea acestui împrumut de către moștenitori ar figarantată fie prin gaj fie prin ipotecă, doar într -o asemenea ipoteză am putea considera că nu evorba despre un pact asupra unei succesiuni nedeschise.

Iată tocmai pentru că nu a oferit o certitudine că s-ar face restituirea acelui împrumut, dacă nuexistă o garanție din partea acelui moștenitor și ca fiejusor fie dacă nu am o garanție reală care săgaranteze restituirea împrumutului într-o asemenea situație ar fi va fi vorba despre un pact asuprasuccesiunii nedeschise.

De pilă un contract de întreținere în care să prevăd că transferul dreptului de proprietate cătreîntreținător se va face doar la momentul deschiderii succesiunii ar fi valid? Tot o convenție



afectată de un termen. Lumea evită să facă astfel de convenții. Pentru a exista niște garanți pentrucumpărător cel care va presta întreținerea există și varianta să se prevadă transferul nudei proprietăți la momentul încheierii contractului de întreținere urmând ca cel întreținut să păstrezeuzufructul ș restul să se complinească la momentul deschiderii succesiunii. Vom vedea chiarastăzi cu ce persoane trebuie să se încheie astfel de contracte pentru a se păstra caracterul cu titlu

oneros al acestora.

Există și acte care sunt emise, bunăoară art. 1160 spune că ascendenții pot face partajul bunurilorlor între descendenți. Apoi există dispozițiile art. 1091 alin. 4 care de asemenea reglementează posibilitatea unor moștenitori rezervatari de ar renunța la acțiunea prin care ar solicita luarea înconsiderație a valorii anumitor donații la masa succesorală. E vorba de situația în care s-ar realizaun act de înstrăinare cu titlu oneros către un descendent ori un ascendent privilegiat sau către SS;această convenție e prezumată a fi donație dacă înstrăinarea s-a făcut cu rezerva uzufructului,uzului sau abitației sau în schimbul întreținerii pe viață ori a unei rente viagere. Nu va fi însăaplicabilă, deci prezumția operează doar în favoarea descendenților, ascendenților privilegiați sau

a SS dacă aceștia nu au consimțit la înstrăinare. Cu alte cuvinte în măsura în care aceste persoanerecunosc caracterul de act cu titlu oneros al unei convenții de natura cele menționate de art. 1091.Această confirmare poate veni din partea persoanelor menționate chiar la data semnării actuluivizat sau oricând până la deschiderea succesiunii. Dacă se confirmă caracterul de act cu titluoneros nu e va mai putea pretinde la momentul deschiderii succesiunii că e vorba de o donație.Ajută aceste acte, această posibilitate că practic renunți la a solicita luarea în considerație avalorii bunului respectiv la momentul deschiderii succesiuni(deci a valorii liberalitățiirespective). Ajută oamenii să își regleze încă din timpul vieții raporturile cu privire ladescendenți, cu privire la SS.

Pe vechiul cod era art. 845 și o să vedem elementele de noutate pe care le aduce acest text 1091.Pe vechiul cod art. 845 practic prevedea cu totul altfel. Acest articol prevedea: Valoarea bunurilor înstrăinate unui succesibil în linie dreaptă cu sarcina unei rentite viagere sau cu rezervăde uzufruct va fi socotită în poțiunea disponibilă și excedentele de este se va trece în masasuccesorală. Imputația și raportul nu pot fi cerute de succesibilul care a consimțit la aceastăînstrăinare. Elementele de noutate pe care art. 1091 alin. 4 față de prevederile lui 845 VCC suntcâteva. În primul rând vizează sfera persoanelor. Art. 845: succesibil în linie dreaptă. Practic nuse aplica decât descendenților în timp ce dispozițiile din noul cod vizează descendenții, ascendenți privilegiați și SS. Discuții pe 845 dacă după intrarea în vigoare a decretului 44 privind

protecția SS dacă intră sau nu și acesta sub incidența lui 845, dacă poate sau nu să îl invoce.Doctrina, destul de divizată, unii chiar vorbea de existența a două valori, a două mase de calcul, adouă sisteme de referință diferite. Mai întâi să se stabilească în raporturile dintre descendenții șidrepturile acestora în raport cu o anumită valoarea și drepturile SS în raport cu altă valoarea fărăa se lua în considerare o asemenea vânzare. Cu alte cuvinte de pildă să zicem că au rămas bunuriîn valoare de 80 unități, s-a făcut o …(lipsă înregistrare)… din drepturile succesorale. Înraporturile dintre descendenți am de a face cu o liberalitate în timp ce în r aport cu SS, SS nu



beneficiază de 845 pentru că articol e un text de excepție care trebuie interpretat ca atare, cât mairestrictiv. Să știți că toate restricțiile vin până la soț, acolooo…

Atunci chestiunea ar fi în felul următor: să stabilesc cota SS în raport de cele 80 de unități, dardeja în moment ce stabilesc drepturile descendenților să le stabilesc nu în raport cu 80 de unități

ci în raport cu 80 plus 40 din care să scad partea care îi revenea SS, deci din cei 120 cât amstabilit că îi dau soțului în baza primei baze de calcul și între descendenți să am practic aceasta adoua masă de calcul. Cum vi se pare acest sistem? Până la urmă ce îmi spune 845? Că va visocotită în partea disponibilă, adică va fi socotită în partea disponibilă, o să vedem noi aspecte cese leagă de imputarea liberalități că e vorba de o donație, o donație nescutită de raport ea seimpută mai întâi pe cotitatea disponibilă și mai apoi pe rezervă. Deci 845 instituie o prezumție degratuitate. Această prezumție de gratuitate care în doctrina noastră și în practica judiciarătotdeauna a fost considerată ca fiind o prezumție relativă. Deci putea să vi să dovedești că actulde înstrăinare a fost cu titlu oneros realmente și nu este o donație deghizată. Și atunci ce faci? Dă profu un exemplu: e un părinte care are doi copii. Vrea să lase unuia un apartament îi spui:

domnle ai 20.000 de euro acolo să scoți? Dacă ai acei bani atunci fă un virament bancar, darobligatoriu virament bancar ca să rămână urme. Nu are decât după două săptămâni să scoată banii și să îi dea înapoi. Și cu asta vei putea dovedi oricând caracterul cu titlu oneros. Sau aicealaltă variantă: să prinzi de mână pe celălalt descendentă, să îl duci a notar și acolo săsemneze, să confirme, să recunoască că acea vânzare cu rezervă de uzufruct este de fapt ovânzare veritabilă și nu ascunde o donație deghizată. E problema lui dacă dă o declarație nereală.După aceea nu va putea să revină. E o situație de excepție prin care legea permite să renunțe laanumite drepturi de care ar beneficia la deschiderea succesiunii și anume să se ia în considerațieacele valori.

Elementele de noutate pe care le aduce textul, dar să închidem chestiunea: totdeauna mi s-a părutcă nu pot vorbi despre două valori diferite, una în raport cu SS, alta în raport cu descendenți cifie judecătorul va stabili că actul respectiv are caracter de donație și atunci va fi tratată ca donațieîn raport cu toți fie va spune că e un act cu titlu oneros și va fi răsturnat prezumția de unul dintredescendenți și atunci va fi considerată operațiunea respectivă ca fiind un act cu titlu oneros și bunurile respective nu vor mai intra în masa succesorală nu doar în raport cu descendenții ci și înraport cu SS. Deci cred că trebuie să am aceiași valoare de calcul atât în raport cu SS cât și înraport cu descendenții. Deci să am două mese succesorale e nejustificat pentru că e vorba doar deo prezumție și nu avea decât, adică judecătorul să stabilească caracterul gratuit sau oneros al

operațiunii. Care sunt elementele de noutate? Deci în vechea reglementare doar descendenții și SS, dacăvreți, într -o manieră indirectă, în timp ce acum s-au introdus și categoria ascendenților privilegiați în categoria persoanelor cu care dacă închei un asemenea act se consideră că e vorbade un act cu titlu gratuit. Nu știu de ce legiuitorul a considerat…că de regulă părinți sunt cei carefac asemenea acte către descendenți și nu invers. Aici iată e o situație în care un act prin care s-ar transmite de la un descendent la un ascendent ar intra sub incidența lui 1091.





acțiunile, cu părțile sociale la o SC în caz de deces. Aceste convenții sunt valabile deși practicvizează fie că se va continua societatea cu moștenitorii, fie că eventual vor vi despăgubițimoștenitorii de către ceilalți coasociați. Deci sunt convenții care sunt permise.

De asemenea mai există ceea ce se numește o clauză tontinieră. Sigur ați auzit de ea. Această

clauză tontinieră sau clauză de acrescământ e o convenție prin care două persoane dobândesc un bun în comun și stabilesc că cel care va supraviețui va fi considerat unic proprietar al bunului.Deci practic la momentul la care dobândesc bunul e practic stare de coproprietate dar decesulunuia va face să treacă dreptul de proprietate, dar nu știu dacă va face să treacă pentru că nu e untransfer ci prin jocul condiției se va considera că a fost unic proprietar cel care a supraviețuit dinchiar momentul la care au dobândit bunul respectiv. Deci iată un exemplu de convenție care este permisă, care derogă de la prohibirea pactelor asupra succesiunilor nedeschise care secaracterizează prin aceea că oferă doar drepturi eventuale. Aici trebuie să încercați să lucrați cuacest criteriu la momentul la care aveți de decelat dacă o convenție e un pact asupra succesiuniinedeschise sau nu. Conferă mai mult decât drepturi eventuale, înseamnă că e o convenție

valabilă. Dacă e vorba doar de drepturi eventuale, lucrurile se schimbă.

Rezervele.

Să punctăm câteva din caractere rezervei. Prin caracter la rezervei succesorale… Înainte de a vă prezenta un prim caracter al rezervei ar trebui să vă spun că avem de această dată o definiție arezervei succesorale. Pe vechea reglementare nu aveam o definiție, rezerva era ceea ce rămâneadupă ce se determina cotitatea disponibilă. Deci aveam criterii de stabilire a cotității disponibile,ceea ce restul era rezervă. V-am spus și aveți această reprezentare că în momentul în carevorbesc de o masă succesorală nu am în vedere doar bunurile efectiv existente în patrimoniu ci și

bunurile care au constituit obiectul unei liberalități. E vorba de bunuri care ar fi existat în patrimoniul lui de cujus dacă nu s-ar fi făcut liberalități. Aceasta este masa succesorală a unei persoane.

Evident că cât este rezerva și cât este cotitatea disponibilă nu voi știi decât la momentuldeschiderii succesiunii. Sunt sisteme legislative care lasă libertatea de a dispune chiar cu titlugratuit de bunuri, sunt alte sisteme care limitează această libertate mai mult sa mai puțin drastic.De pildă: vreau să vă spun că NCC lasă o mult mai mare libertate de dispoziție lui de cujus decâtreglementarea anterioară, care era dominată mai mult de ideea de a păstra bunurile în familie.Bunăoară e suficient să vă spun că pe vechea reglementare dacă aveam 3 copii, rezerva a trei

descendenți era de ¾ din moștenire; dacă mai avea și un SS era rezolvat. Acum, să ai soț, să ai șidescendenți chiar, nu se depășește ½ din masa succesorală. De aceasta vă spun că practiclibertatea de a dispune prin acte cu titlu gratuit de propria avere e mai mare în actualareglementare.

Spuneam că am o definiție a rezervei. E vorba de art. 1086: este partea din bunurile moștenirii lacare moștenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii chiar împotriva voinței defunctului



manifestată prin liberalități sau dezmoșteniri. Deci nu am doar o definire a cotității disponibile pentru că 1089 îmi spune că e parte disponibilă partea din bunurile moștenirii care nu e rezervată prin lege și de care defunctul putea dispune neîngrădit prin liberalități. Deci am iată și o definițiea rezervei și o să vedem unele modificări care au intervenit datorită modului diferit de a privirezerva de către legiuitorul actual față de cel la 1864.

Din această definire, rezerva este partea din bunurile moștenirii, putem deduce că rezerva oferă practic un drept real moștenitorilor rezervatari, nu doar un drept de creanță. Sunt sisteme dedrept, cum e de exemplu cel franțuzesc actualmente, care oferă doar un drept de creanțămoștenitorilor rezervatari; sunt rare situațiile în care rezerva va fi asigurată în natură. În dreptulnostru rezerva rămâne ca regulă să fie asigurată în natură, numai în mod excepțional va fiasigurată prin echivalent. Ori acest lucru duce, pe lângă prevederea care îmi spune la un momentdat că rezerva se va sigura în natură, inclusiv din această definiție că e partea din bunurilemoștenite. (fraza asta nu prea are logică…). Deci este o parte a moștenirii care va reveni efectiv moștenitorilor rezervatari.

Apoi e de subliniat caracterul imperativ al rezervei. Nu poate fi adusă atingere rezervei.

Spunea că este, ca regulă, datorată în natură și aș vrea să vă spun că pe vechea reglementare toțiautorii erau de acord cu caracterul global al rezervei, caracter global al rezervei care rezulta dinaceea că rezerva era determinată indirect prin aceea că aveam stabilită cotitatea disponibilă. Decistabilindu-se în ce limite se poate dispune, deci aveam stabilită cotitatea disponibilă și implicitera stabilită și rezerva.

Textul lui 1088 sună în felul următor: rezerva succesorală a fiecărui moștenitor rezervatar e de

jumătate din cota succesorală care în absența liberalităților sau dezmoștenirilor i s-ar fi cuvenit camoștenitor legal. Atunci v-aș întreba: oare rezerva și-a păstrat caracterul colectiv sau am de aface cu o rezervă individuală? Texul vorbește de rezerva fiecărui moștenitor. Chestiunea de ce eimportantă? În momentul în care stabileam rezerva, caracterul colectiv al rezervei, în aceeaipoteză, între moștenitorii rezervatari puteam să îmi pun problema să împart cota lor conformcotelor legale de moștenire. Au existat două tendințe în doctrina din ultimele decenii în sensul cădacă avea de pildă niște moștenitori rezervatari și un legatar universal: aveam două opțiuni.

1. Puteam să dau rezerva individuală a fiecărui rezervatar, deci SS și descendentului și restul odădeam celui gratificat. Sau

2. (varianta promovată de Chirică) Sigur că stabilesc rezervele dar le stabilesc cu un singur scop,să vă care este cotitatea disponibilă și să vă în ce limite pot să păstrez liberalitățile. Restul carerămâne, deci ceea ce e rezerva, practic nu pot să revină rezervatarilor conform cotelor lor derezervă ci conform cotelor lor legale de moștenire.

Chestiunea credeți că nu are importanță practică? Are enormă importanță! Unde și când? Cândintervine SS. Tot dreptul a fost și va fi încurcat de șot. De ce? Pentru că dacă aveam 3



descendenți e egal că le dau cu titlu de rezervă sau cu titlu de cotă legală de moștenire pentru căîmpart la 3. Dar dacă am SS în concurs cu descendent, rezerva SS 1/8, rezerva unui descendent ede ½ și restul e cotitatea disponibilă de 3/8. Deci am de împărțit 5/8 în sensul că îi dau SS 1/8 șicopilului ½ sau am de împărțit 5/8 în sensul că dau SS cota legală de ¼ și dau copilului cotalegală de ¾ și evident că dacă îi dau SS din 5 optimi ¼ e mai mult decât dacă îi dau partea lui de

rezervă. Poate că ar fi păcat să nu vă las să dezbateți în pauză această problemă.

(de aici cred că cel mai bine ar trebui consultat și caietul)

…deci practic ca urmare a caracterului colectiv al rezervei i-am dat din rezerva legală cota legalăde moștenire. Rezerva globală am împărțit-o conform cotelor legale de moștenire. Aici i-amatribuit stric rezerva individuală. Ce aveți de obiectat împotriva acestui sistem de calcul? De cesă ia mai mult de 1/8 că rezerva lui e de 1/8? Mai ales din moment ce a fost exheredat. Aceasta arfi o obiecție fiindcă ajung să îi dau soțului mai mult decât ar avea el rezerva individuală. Sigur cădacă nu ar fi venit copilul atunci avea o rezervă de 1/2. Ajung să îi dau mai mult, fiindcă 5/32 e

mai mare decât 1/8. Îi dau mai mult deși a fost exheredat deși teoretic nu ar trebui să ia mai multdecât rezerva sa. Ar putea fi aceasta un…dar ceea ce sigur este o critică care poate fi adusăacestui sistem (a lui Chirică) e următoarea ipoteză:dacă avem de pildă 3 copii. Rezerva a 3 copiie de 3/4 , rezerva totală e de 1/8 + ¾ adică ne dă 7/8. Cotitatea disponibilă e 1/8. SS în acestsistem de calcul ia 7/8 înmulțit cu ¼ adică 7/32. Deci dacă vine cu un copil ia 5/32, dacă vine cu2 ia 6/32 dacă vine cu 3 ia 7/32. Ce observați? Adică partea pe care o primește SS crește pemăsură ce vine în concurs cu tot mai mulți copii. Rezerva descendenților era dependentă denumărul lor. Atunci iată…Atunci chestiunea asta cu caracterul colectiv iată că putea să zici că nue sistemul de calcul cel mai bun. Sigur poți vorbi de caracterul colectiv al rezervei în interiorulclaselor de moștenitori. Are caracter colectiv în ceea ce privește descendenții, are caracter

colectiv în ceea ce privește ascendenții, dar nu combinați pentru că iată…

Atunci dacă ar fi să mă întrebați cum să rezolvați o speță anterior Noului Cod, pe ce sistem, aveți deschise aceste două variante. Una clasică care vorbea de determinarea rezervelor individuale șiatribuirea efectivă a rezervelor individuale și varianta a doua în care deși stabileam rezerveleindividuale nu le stabileam decât să le șterg, anume le stabileam să văd cât e rezerva globală, să pot determina în ce cuantum păstrez liberalitățile pe care le consideram pe cotitatea disponibilăiar rezerva globală urma să fie împărțită conform cotelor legale de moștenire.

Oare ce facem acum? Zice așa: cota e ½ din cota legală de moștenire. Haideți să încercăm să

vedem. Luăm pe același exemplu: 1 SS, 1 descendent, 1 legatar succesoral. Urmează să stabilimcotele legale de moștenire ale fiecăruia. SS ia în concurs cu descendenți ¼ deci rezerva SS e de1/8. Rezerva descendenților 3/8. 1/8+3/8=4/8=1/2. Asta e rezerva. Cotitatea disponibilă merge lalegatarul universal. Dacă merg pe rezerva globală îi dau SS ½ înmulțit cu ¼ deci 1/8. Ladescendenți: ½ înmulțit cu ¾ = 3/8.



Mai facem un exercițiu. Să zicem că are 3 copii și SS. Rezerva SS + rezerva a 3 descendenți,adică 1/8 + 3/8 și ajung tot la ½ rezervă globală care dacă e să o împart merge tot 1/8 către SS și3/8 către descendenți adică 3/24 pentru fiecare descendent… (fracțiile astea cred că sunt dinîntreaga masă succesorală nu din rezervă, nu? Altfel nu cred că dă bine calcului lui profu…). Ceobservați? Din acest sistem conform căruia îi dăm jumătate di cota legală de moștenire ajung de

fapt la împărțirea rezervei globale la cotele legale de moștenire. Atunci dilema dacă mergem pesistemul rezervelor individuale sau mergem pe o rezervă colectivă, deși acum pe NCC e clar căam de face cu rezerve individuale, așa îmi spune textul: rezerva fiecărui moștenitor e de…deci practic a stabilit rezerva individuală, deși codul folosește într -un loc termenul de rezervă globală.

Pot vedea că s-a rezolvat o dilemă și anume modalitatea de calculare a rezervei. Nu garantez cănu o să găsim, vă rog să mai calculați și dvs. acasă, am să mai calculez și eu…Să mai luăm unexemplu: 1 SS și 1 părinte și un legatar universal. SS în concurs cu ascendenții privilegiați cecotă legale are? ½ deci rezerva SS e de ¼. Rezerva părintelui e de ¼ și rezerva globală e de ½.Că le dau rezerve individuale, că rezerva globală o împart,practic din rezervă același lucru îl

primesc. Soluția e aceiași.

Pe vechiul cod chestiunea e simplă. Dacă sunt avocat: orice variantă îmi convine. Dacă nu suntavocat…nu știu ce fac. V-am expus cele două sisteme.

Haideți să încercăm să mai rezolvăm pe vechiul cod o situație juridică care a născut…(probabilcă diferență de opinie). Să zicem că am un SS, 2 părinți și un frate. Suntem pe vechiul cod. Cumîmpărțim succesiunea? A zis un tip că cota SS e de 1/6. Profu: de ce 1/6? Am SS în concurs cu 2ascendenți privilegiați și cu un colateral privilegiat. Deci cota e de 1/3 pentru că vine în concursși cu părinții și cu fratele, dacă venea în concurs…eu nu am zis că trebuie să calculați rezerve.

Atenție! Anul trecut cred că am dat o speță fără nicio liberalitate, 80% mi-au calculat rezerve.Deci, 2 părinți, deci am dat SS o treime și restul clasei mixte. Frații în concurs cu părinții cumîmpart? Dacă sunt doi părinți le dau acestora ½ iar dacă e un singur părinte îi dau ¼. Deci nu potsă dau părinților…dar mai am o variantă, să dau…că așa nu pot că am depășit…mai pot să îi daufratelui 1/6. Deci astea sunt cotele legale de moștenire. Să presupunem în acest moment că decujus instituie ca legatar universal fratele. Cât îi dau SS? Rezerva SS e de 1/6. Rezerva părinților,în funcție de numărul lor, pe vechea reglementare era ¼ pentru fiecare ascendent privilegiat decirezerva lor era de ½. Dau fratelui numai diferența. Ce observați? E o chestiune excepțională: l-am gratificat pe frate, dar de aceasta beneficiază părinții și nu acesta. Motiv pentru care s-a venitcu un alt sistem de calcul și s-a spus că partea cuvenit părinților nu se raportează la întreg ci la

ceea ce rămâne după ce se scade partea cuvenită SS. Adică dacă atunci când calculez cotelelegale de moștenire scot cota legală a soțului și restul îl împart, deci cotele celorlalți se aplică larest, tot așa ar trebui să fie și în materie de rezervă: dau rezerva SS după care restul să se împartă.Deci rezerva SS e 1/6. Înseamnă că aplic cota de ½ nu la întreg ci la ceea ce rămâne după ce amscos rezerva SS, adică la 5/12. De unde e 5/12? Foarte simplu e 1 minus 1/6 + 5/12. Ceobservați? A crescut și partea cuvenită fratelui dar a crescut și partea cuvenită părinților dar tot emai bine cu sistemul acesta de calcul, zicea profesorul Deak, pentru că sporește și partea fratelui.





pilă să zicem că ar exista acest frate dar legatar universal ar fi un terț, categoric fratele nu îl maiiau în considerare pentru că fratele e exheredat, nefiind moștenitor rezervatar. Desigur se pune problema ce se întâmplă dacă cel gratificat e chiar fratele dar eu cred că soluția ar trebuie să fietot aceasta: luarea în considerație doar a celor care vin în calitate de moștenitori legali, fratelevenind ca legatar universal. Știți că trebuie să îți exerciți opțiunea în mod…adică dacă vrei să îți

reclami și calitatea de moștenitor testamentar trebuie să accepți și legatul. Degeaba accepțimoștenirea legală dacă nu am acceptat și legatul (care se va executa din moștenirea acceptată, ziceu), dar invers, dacă eu accept un legat și nu fac acte de acceptare ca și moștenitor legal voi puteafi considerat moștenitor testamentar.

Dacă tot am vorbit de rezerva descendenților mai sunt niște chestiuni. Rezerva descendențiloreste mereu de ½, de cel mult ½ indiferent de numărul lor. Nu mai am aceea creștere exponențialăa rezervei pe care o aveam pe vechea reglementare. Nici măcar adunat cu rezerva SS, rezervadescendenților nu va depăși ½.

Pe vechea reglementare s-au pus probleme în ceea ce privește stabilirea rezervei descendențiloratunci când aceștia veneau la moștenire nu în nume propriu ci prin reprezentare. (face ceva desen pe tablă). Textul vorbea de copii lăsați. Se punea problema ca în această situație rezerva să fie de2/3 sau de ¾ pentru că rezerva a 3 descendenți era de ¾ și a doi descendenți era de 2/3. S-aadmis varianta că se iau în considerație numărul de tulpini care au fost lăsate de de cujus și înaceastă situație rezerva ar fi fost de 2/3 pentru că până la urmă de cujus avea doi descendențidirecți și ar fi putut fi aceștia stimulați să renunțe la succesiunea ca să aibă rezervă mai mare. Nuera normal să fie determinată rezerva de acte ulterioare deschiderii succesiunii. Iarăși ceea ce s-a prevăzut și în Noul Cod: nu vor fi luați în considerare nedemnii. Pe vechea reglementare se luauîn considerare moștenitorii care veneau efectiv la moștenire cu excluderea celor nedemni.

Haideți să vedem…cel care renunță este de asemenea străin de moștenire. Cel care nu acceptămoștenirea evident că nu are calitatea de moștenitor și nu are cum să reclame calitatea demoștenitor. De asemenea în situația în care îl aveam pe de cujus, un F care era predecedat și N1, N2 și N3…practic aici nu vorbesc de reprezentare succesorală, tot așa se considera că se ia înconsiderație la stabilirea rezervei doar numărul descendenților de grad 1 și rezerva era…(să moreu de am auzi ce o zis…).

Ce facem astăzi în măsura în care avem această ipoteză dar să zicem că avem pe F2 care chiardacă e predecedat e și nedemn? Pe noul cod. Îl iau în considerație la stabilirea rezervelor? Sigurcă rezerva descendenților va fi aceiași indiferent că sunt mai mulți, problema e cum o împart.

Rezerva descendenților per ansamblu e aceiași. De aici e simplu, se aplică regulile de ladevoluțiunea legală și știm că în car de nedemnitate operează reprezentarea (pe NCC). PeVechiul Cod copii nedemnului erau excluși.



Cotitatea disponibilă specială.

În momentul în care vorbeam de caracterul global ar rezervei, determinam acest caracter global

al rezervei doar ca o etapă intermediară ca să aflu liberalitățile pe cotitatea disponibilă, restulurmând să fie împărțit conform cotelor legale de moștenire. Într -un fel e firesc: dacă am de pildăun SS care vine la moștenire în concurs cu un părinte și cu un terți care i s-a lăsat o batistă cutitlu de legat cu titlu particular. Ce fac? Dau batista după care împart conform cotelor legale demoștenire fiindcă batista e în limitele cotității disponibile. Aici pot să spun și așa: împart rezervaglobală conform cotelor legale, după care împart cotitatea disponibilă conform cotei legale demoștenire. Tot acolo suntem.

Bucureștenii calculau rezerve individuale, iar mie mi se părea rațional acest sistem până la un punct. Bunăoară haideți să luăm următorul exemplu: suntem pe codul vechi, rezerva SS avea o

cotă de ½ din cota sa legală de moștenire. Aveam SS, un copil și un legatar universal. Cefăceam? Masa succesorală se compune din rezervă și cotitate disponibilă. Acesta e orice începutde rezolvare al unei spețe. Rezerva globală e compusă din rezerva SS și rezerva descendentului.La succesiuni e obligatoriu să faceți scheme la propriul. Rezerva SS e de ½ din ¼ , deci de 1/8.Rezerva unui descendent era de ½. Înseamnă că aici am 1/8, aici am ½. Rezerva globală e de 5/8iar cotitatea disponibilă era de 3/8. Aici am cele două variante: fie dau efectiv SS acest 1/8 fie partea cuvenită SS să fie ¼ din 5/8. (calcule, calcule).

Curs 10

COTITATEA DISPONIBILA SPECIALA A SOTULUI SUPRAVIETUITOR.

Art. 1090/NCC – alin. (1): Liberalităţile neraportabile făcute soţului supravieţuitor, care vine lamoştenire în concurs cu alţi descendenţi decât cei comuni lor, nu pot depăşi un sfert dinmoştenire şi nici partea descendentului care a primit cel mai puţin.

• VCC

(....)Daca as fi avut 2 copii, in momentul in care se stabilea partea care ar reveni fiecaruia, seadauga o unitate si practic aveam de optat intre 1/3 si ¼. In momentul in care vorbesc decotitatea disponibila speciala vorbesc de cuantumul maxim in cadrul caruia sotul supravietuitor poate beneficia de liberalitati.

Aceasta cotitate disponibila speciala este evident mai mica sau cel mult egala cu cotitateadisponibila ordinara. Pentru ca ea practic se ia din cadrul cotitatatii disponibile ordinare. Nu esteinsa obligatoriu ca sotul supravietuitor sa primeasca aceasta cotitate disponibila speciala, aceastaeste o limitare a cuantumului de succesiune cu care poate fi gratificat sotul supravietuitor.



Probleme s-au pus in momentul corelarii Legii 319/1944 cu cotitatea disponibila speciala. Auexistat discutii legate de stabilirea acestei cotitati disponibile speciale, bunaoara prof. Chiricaspunea ca acel cuart al bunurilor ar trebui sa se refere de fapt la 7/8. De ce? - Pentru ca se dadea partea cuvenita sotului supravietuitor, sa zicem rezerva de 1/8 si restul (=7/8) era impartit intredescendeti (acestea se regaseau intr-o editie mai veche a cartii prof. Chirica). Atunci in conditiile

in care stabileam drepturile celorlalti mostenitori la ceea ce ramanea dupa ce scadeam cotasotului supravietuitor, asa ar trebui sa stabilesc si cotitatea disponibila speciala, prin raportare laceea ce a aramas dupa ce am scos din masa succesoarala rezerva sotului supravietuitor.

Prin urmare, nu ar trebui sa ma raportez la ¼ , ci la o limita de 7/8 x ¼, adica 7/32.

Este poate o adaugare, dar in conditiile in care exista aceasta dificila sarcina de a coroboradispozitiile codului cu Lg. 319/1944, orice conceptie putea fi reprezentata adeseori.

Actualmente, practic ne vom raporta fie la ¼ din masa succesoarala, fie partea copiluluicare a luat cel mai putin. Mai bine zis aceasta prima limita trebuie luata - partea copilului care aluat cel mai putin, care obligatoriu trebuie sa se incadreze in limita de ¼ din masa succesorala.Prin urmare daca un copil ar lua mai mult decat un sfert, atunci nu ii dau mai mult de ¼.

Haideti sa vedem la ce rezultate ajungem incercand sa rezolvam aceasta situatie, atat pe prevederile VCC, cat si NCC.

! Repet: modalitatea de stabilire a rezervei va trebui sa o cunoasteti in ambele sisteme, atat peVCC cat si pe NCC.

A) VCC

Ms=R+CD

R=Rss+R2d (nu intereseaza daca sunt din aceeasi casatorie, sau din casatorii diferite)

R= 1/8 + 2/3 = 19/24 (depinde cum vom calcula rezerva descendentilor – din ceea ce ramane,sau raportata la intreg)

CD = 5/24 (1- 19/24)

Rss (1/8) R2d (2/3) CD (5/24)

Trebuie sa stabilim rezerva fiecarui copil in parte:



R 1d + R 1d = 2/3 => ….

Aici mai putem deschide o paranteza: eu aici am stabilit ca ramane de disociat conceptia prof.Chirica de cea a prof. Deak in care stabilim si dam rezervele. Dupa cum am spus, in sistemul prof Chirica, stabilim Rg, iar din aceasta, se calculeaza partea fiecaruia potrivit cotei legale de

mostenire.

Deci din acest moment putem concepe aici doua sisteme de determinare.

Mergem pe sistemul rezervei globale (Rg), impartita conform cotelor legale de mostenire - prof.Chirica. (Sa nu uitati insa si de cealalta varianta in care determin rezervele in mod distinct!Pentru examen veti avea libertatea de a allege dintre cele doua sisteme, cu precizarile de rigoare privind alegerea dvs.)

O sa incerc ca in masura in care vom fi/vor fi spete care sa implice si aspect de VCC sideterminari de reserve, mergeti pe cartea prof. Chirica, dar mergeti totusi pe cartea prof. Chirica.

Nu e o chestiune exclusivista, puteti merge si pe Deak. Baremul va fi pe Chirica.

Aici aveam asa:

R2d, in conditiile in care Rg=19/24…

Motiv pentru care voi spune ca masa succesorala e 24.000 euro. Ca sa fie mai simplu mai calcul.Deci masa succesorala e 24 de unitati, atunci am

Rg=19 unitati, impartit la ¼ si ¾, adica aproximativ 4,75 si 14,25. Ar fi sa zicem o varianta.

Ar mai fi o alta variant in conditiile in care determinam… Atunci ar reveni rezerva fiecarui copilundeva pe la 7 unitati, grosso modo, care din masa succesorala, raportat 24 la 7 este … (nu am

Varianta 2.

Rezerva a 2 copii este de 2/3, inseamna ca rezerva unui copil e 1/3.

Atunci as avea de calculat… sa ii dau cotitatea disponibila de 1/3 sau eventual sa ii dau ¼? Mauit daca prima se incadreaza sau nu se incadreaza intr-un sfert. Evident ca treimea este mai mare,deci inseamna cotitatea disponibila speciala este de ¼.

In mod normal, daca ar fi sa transpunem acest 7, prin raportare la 24… sunt convins ca si invariant aceasta, cotitaea disponibila speciala tot ¼ ar trebui sa fie, pentru ca in conditiile in care pe reglementarea lui 939/VCC, daca exista trei copii, pana la trei copii, limita era legata de partea copilului care ia cel mai putin. De la 4 copii in sus intra efectiv partea copilului. Deci panaatunci am un sfert. Deci de la 4 copii in sus se coboara sub un sfert.

Cotitatea disponibila speciala pana la urma in ambele sisteme este de maxim ¼.



Revenind la.. aici! Cotitatea disponibila speciala este de ¼ din masa succesorala, in timp cecotitatea disponibila ordinara este de 5/24. Cotitatea disponibila speciala este de ¼, adica este de6/24 (am amplificat cu 6)… Care este numarul mai mare? -Cotitatea disponibila speciala=6/24(!!!), este o cifra mai mare decat 5/24. Inseamna ca in speta aceasta cotitaea disponibila specialaajunge sa fie chiar mai mare decat cotitatea disponibila ordinara. Or asa ceva nu e posibil…

Cotitatea disponibila ordinara este de 5/24 in conditiile in care am rezerva a 2 copii. (Ceva egresit.)

In cazul de fata, din moment ce cotitatea disponibila speciala imi permite… practic este.. pot sa iidau intreaga cotitate disponibila sotului supravietuitor. In speta mea, practic, toata cotitateadisponibila ordinara pot sa o atribui cu titlu de legat, sotului supravietuitor.

Atunci sotul supravietuitor va avea partea de rezerva care este 1/8 (cota sa de rezerva)+ Cotitateadisponibila in intregime, care este de 5/24 = 8/24. Cei doi descendenti, d1 si d2, care au 2/3 =

16/24. E gresit ceva aici… In varianta aceasta, daca e sa mergem pe sistemul prf. Chirica si aplicam cota de rezerva asupraceea ce ramane in urma scaderii cotei sotului supravietuitor…

Daca e sa mergem pe prof. Deak:

7/8* 2/3=14/24

Rg= 3/24+ 14/24 = 17/24

Ar veni 7/12 la fiecare…

In functie de ce sistem.. Eu am incercat pe variant aceea sa mergem in conditiile in care aplicamrezervele la intreg, atat rezerva descendentilor, cat si rezerva sotului. Practic, evident carezultatul va fi diferit in functie de sistemul pe care il adoptam -daca vom aplica rezervadescendentilor la ceea ce ramane dupa ce se scade rezerva sotului sau fiecare rezerva la intreg.

R ss= 1/8, prin raportare la 17/24, ar fi 3/24.

R ss=3/24

Rg= 3/24 + 14/24 (rezerva descendentilor) = 17/24.

Nu e corecta varianta in care am stabilit rezerva globala la 19/24 (era pe Chirica). !!!Pe Chiricaam stabilit rezervele descendentilor dupa ce am scos rezerva sotului supravietuitor. Pe Deak amraportat rezervele la intreg.

Deci in acest sistem, rezerva globala ramane in formula folosita dupa sistemul prof. Chirica, informula in care am merge pe rezerva descendentilor aplicata la intreg, atunci am rezerva globalade 17/24 si cotitatea disponibila de 7/24.



In sistemul prof Chirica am cotitatea disponibila de 5/24 si rezerva globala de 19/24.

Atunci iata, in functie de sistemul ales, ajung sa vad daca voi putea da sau nu intreaga cotitatedisponibila speciala, pentru ca 7/24, fata de 6/24 inseamna ca nu epuizeaza in intregime cotitateadisponibila ordinara, ci numai partial.

In sistemul prof. Deak, avem cotitatea disponibila speciala, care, scazuta din cotitatea disponibilaordinara, da un rest. Pe cand in sistemul prof. Chirica, nu mai am rest.

Pana la urma in aceasta modalitate de determinare (Deak), ne convina sa discutam ce se intamplacu restul ramas. Pentru ca si aici au fost discutii in sensul ca acest rest ar trebui sa se impartaconform cotelor legale de mostenire.

In art. 939/VCC: „Bărbatul sau femeia care, având copii dintr -alt maritagiu, va trece în al doileasau subsecvent maritagiu, nu va putea darui soţului din urma decât o parte egala cu partealegitima a copilului ce a luat mai puţin, şi fără ca, nici într -un caz, donatiunea sa treacă peste

cuarţul bunurilor‖.

Asadar, acest rest se impartea intre sotul supravietuitor si ceilalti mostenitori legali.

In prevederile actuale ale codului, acest rest ar reveni descendentilor, in masura in care de cujusnu a dispus prin liberalitati in favoarea altcuiva.

Deci cele doua sisteme POATE ar fi trebuit putin mai sistematizat sa le punem si atunci eraulucrurile mai line, dar practic iata cum modalitatea de stabilire a rezervei descendentilor, daca ostabilim la intreg sau nu, cum se reflecta in jocul cotitatii disponibile ordinare – am 5/24 sau 7/24. In functie de asta am o speta..

Iata, cotitatea disponibila speciala practic imi permite sa dau, sa atribui intreaga cotitatedisponibila ordinara. Si acest sistem in care rezerva descendentilor o stabilesc la ceea ce ramanedupa ce scad rezerva sotului supravietuitor, cand déjà jocul cotitatii disponibile speciale, care seimputa pe cotitatea disponibila ordinara face sa imi ramana acel rest, care conform art.1090/NCC revine descendentilor:

Art. 1090/NCC: (1) Liberalităţile neraportabile făcute soţului supravieţuitor, care vine lamoştenire în concurs cu alţi descendenţi decât cei comuni lor, nu pot depăşi un sfert dinmoştenire şi nici partea descendentului care a primit cel mai puţin.

(2) Dacă defunctul nu a dispus prin liberalităţi de diferenţa dintre cotitatea disponibilă stabilită potrivit art. 1.089 şi cotitatea disponibilă specială, atunci această diferenţă revine descendenţilor.

(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) se aplică în mod corespunzător atunci când descendentulmenţionat la alin. (1) a fost dezmoştenit direct, iar de această dezmoştenire ar beneficia soţulsupravieţuitor.



Sigur ca este o chestiune discutabila in ce masura aceasta prevedere nu va fi… cel putin la uncontrol de constitutionalitate… pentru ca eu inteleg faptul ca prin cotitatea disponibila speciala limitez dreptul sotului de a culege cu titlu de liberalitate, ori aici sotul e vaduvit de dreptul demostenire legala pentru partea respective.

Daca, sa zicem, ar mai fi instituit un legatar universal alaturi de sotul supravietuitor. Haideti sane cantonam pe acest sistem de calcul, in care rezerva o stabilim la ceea ce ramane dupa ce sescade rezerva sotului supravietuitor, deci, acest al doilea sistem de calcul.

Sa presupunem ca ar fi instituit 2 legatari universali, sotul supravietuitor si o terta persoana. Cum procedam? Ramane aceeasi modalitate, determinam rezervele, cotitatea disponibila ordinara practic o injumatatim: jumatate ii dam sotului si jumatate dam… oare e bine asa, sau nu e bineasa?… in primul rand.. sigur, stabilesc rezervele pe sistemul de determinare al rezervelor. Ce facinsa cu cotitatea disponibila ordinara? Practice din moment ce am doi legatari universali, impartcotitatea disponibila ordinara in 2 si voi verifica daca jumatate din cotitatea disponibila ordinara

se incadreaza sau nu se incadreaza in limita cotitatii disponibile special:

- Daca nu se incadreaza in limita cotitatii disponibile speciale, evident ca reduc la limitacotitatii disponibile speciale partea care revine sotului

- In masura in care cotitatea disponibila ordinara care ar reveni sotului ar fi mai mica decatcotitatea disponibila speciala... Deci daca cotitatea disponibila ordinara care ar reveni sotuluisupravietuitor ar fi sub cuantumul cotitatii disponibile speciale, lucrurile sunt simple- ii dau jumatate din cotitatea disponibila ordinara, care se incadreaza in cotitatea disponibila speciala

- Daca… reiau un pic ipoteza.. daca insa cotitatea disponibila speciala este mai mica decat

jumatate din cotitatea disponibila ordinara care ar trebui sa o dau sotului supravietuitor, atunci iidau cotitatea disponibila speciala si diferenta pana la cotitatea disponibila ordinara- ce fac? Odau legatarului universal, pentru ca acesta are vocatie la intreaga cotitate disponibila ordinara.Deci nu dau descendentilor bucatica respectiva, ci merge catre celalalt legatar universal care arevocatie la intreaga cotitate disponibila ordinara.

Acum, inca o data.. pana la 3 copii, cotitatea disponibila speciala este data de ¼. De la 3 copii insus, e partea copilului care ia cel mai putin.

Va spuneam ca in conditiile in care mergem pe ideea prof. Chirica… pentru ca pana la urma caree partea copilului care ia cel mai putin?- partea lui de rezerva sau partea lui din rezerva globala?Pentru consecventa, daca aplicam sistemul rezervei globale si a cotelor legale aplicate la rezervaglobala, ar trebui sa iau partea copilului partea din mostenirea legala din rezerva globala.

In orice caz, practic cele doua sisteme duc la rezultate semnificativ diferite , cotitatea disponibilaspeciala insa practic ramane aceeasi.



Acum, aceasta cotitate disponibila speciala, nu inseamna ca neaparat sotul supravietuitor are orezerva speciala, deci nu este acelasi lucru.. Nu trebuie sa beneficieze in intregime de cotitateadisponibila speciala, poate beneficia cu titlu de liberalitate cel mult de acea rezerva.

Codul actualmente practic imi prevede atribuirea restului in favoarea descendentilor. Nu vad de

ce sotul supravietuitor este inlaturat de la aceasta parte de mostenire, pentru ca déjà aici nu armai dobandi cu titlu de liberalitate, or ratiunea textului a fost aceea de a opri pe de cujus sa facaliberalitati in favoarea SS, in defavoarea copiilor dintr-o casatorie anterioara. Aveti intrebari

Sa nu va sperie prea mult, da, e adevarat, in general este frica atunci cand auzi cotitateadisponibila speciala…

Acum, eu nu spun ca nu poate sa vina la examen… Dar e simpla chestiunea cu contitateadisponibila speciala! Dificila este optiunea pentru un sistem de calcul sau celalalt, pentru ca in

momentul in care am optat pentru un sistem sau altul, lucrurile sunt simple. Ceea ce va rog e ca,indiferent de sistemul pentru care veti opta, la un moment dat sa imi faceti un peisaj…dacamergeti cu toate pe reserve pe intreg, atunci o tineti pe reserve pe intreg. Daca mergeti pesistemul de impartire a rezervelor cu rezerva globala impartita conform cotelor legale demostenire, atunci in momentul in care calculate partea copilului cat ii dati, atunci sa aplicati larezerva globala, cota legala de mostenire a copilului.

Desi acest sistem, cum sa spun eu, parca nu prea merge cu partea copilului care ia.. desi mna..e partea copilului care ia acel mai putin, nu…

Atentie, s-ar putea sa gasiti pe Internet, pe site-ul INM o expunere a d-lui prof. Popescu. Dansul

a fost autorul textelor pe material dr. succesoral a NCC. Dansul a explicat aceasta cotitatedisponibila speciala printr-un sistem similar celui existent pe VCC. El mai adauga o unitate inmomentul in care se stabilea o limita a cotitatii disponibile, adauga o unitate a sotuluisupravietuitor. Deci, cum va spuneam, erau 4 copii, de fapt stabileam 4+1 si intregul era 1/5 sau¼… daca erau 2 copii, 1/3 sau ¼. Acum a explicat ca acesta ar trebui sa fie sistemul dedeterminare si actualmente a cotitatii disponibile speciale..

Mie mi se pare ca in conditiile in care SS are déjà drepturi proprii.. pentru ca pe sistemulcodului civil vechi, SS nu venea la mostenire. De aceea in moemntul in care se stabilea cotitateadisponibila speciala era luat in calcul si SS, adica ii dadeau acel + 1, o parte care s-ar da SS, o

parte egala cu a unui copil.

In conditiile in care el are drepturi succesorale proprii, nu mai are rost sa fac acest mecanism, ci practic partea copilului o stabilesc fie prin raportare la intreg, fie prin raportare la ce ramanedupa ce se scade partea cuvenita SS, dar nu sa mai adaug inca o unitate pe care sa o iau in calcul pe care sa o determin in momentul in care vreau sa determin aceasta cotitate disponibila speciala.



Pana la 3 copii, oricum cotitatea disponibila speciala e ¼, daca va dau de la 4 copii in sus, imi puteti reprosa ca fabulez si v-am dat o speta care nu are nicio legatura cu realitatea…

MODALITATEA DE STABILIREA AREZERVELOR SI A COTITATII DISPONIBILE

Masa succesorala nu se compune din bunurile efectiv existente in patrimoniu, ci din ceea ce ar fiexistat daca nu ar fi facut liberalitati.

In momentul in care determin masa succesorala va trebui sa am in vedere si liberalitatile care aufost facute de de cujus.

Atentie la limbaj! Intr-un limbaj extrem de riguros, se poate face diferenta intre masa de calcul simasa succesorala, chiar cu importanta efectiva! E atat de incetatenit termentul de masasuccesorala, incat atunci cand il folosesc am in vedere operatiunile care…

- Masa de calcul ar cuprinde toate liberalitatile care au fost facute de de cujus in timpul

vietii, alaturi de bunurile efectiv existente.

- Masa succesorala ar trebui sa cuprinda nu doar bunurile efectiv existente, ci si donatiilecare efectiv ar trebui sa fie aduse.. ar fi afectate de deschiderea succesiunii

- Masa partajabila care ar cuprinde doar acele bunuri asupra carora exista indiviziune, decinu ar cuprinde legatele. Prof. Chirica explica in curs semnificatia fiecarui termen, ceea ce e ochestiune evident si simpla.

Noi o sa folosim amalgamat acest limbaj, deci cand spun masa succesorala am in vedere ca evorba de luarea in calcul a valorii donatiilor, deci masa de calcul si masa succesorala undeva o sa

folosim in acelasi sens, chiar daca la rigoare ar trebui sa folosim termenii in mod diferentiat…

In momentul in care urmeaza sa determin masa de calcul a unei succesiuni, practic voi avea invedere, pe langa bunurile efectiv existente si donatiile care au fost facute de de cujus, indiferentde modalitatea in care a facut aceste donatii – cu sau fara scutire de raport, indifferent ca e vorbade donatii autentice sau sub forma darului manual, a unei donatii indirect sau a unei donatiideghizate. Toate aceste valori vor fi luate in calcul.

Valoarea legatelor o iau in calcul? – niciodata sa nu adaugati la masa succesorala valoarealegatelor, pentru ca ele se executa din bunurile existente in patrimonial lui de cujus.

Deci daca veti avea in speta ca a avut bunuri de 2 lei, a facut donatii de 3 lei si legate de 1 leu, sanu imi adaugati si leul la celalalte valori.

Nu vor fi luate in calcul darurile obisnuite, art. 1091, alin (3)/NCC: ―(3) Nu se va ţine seama înstabilirea rezervei de darurile obişnuite, de donaţiile remuneratorii şi, în măsura în care nu suntexcesive, nici de sumele cheltuite pentru întreţinerea sau, dacă este cazul, pentru formarea profesională a descendenţilor, a părinţilor sau a soţului şi nici de cheltuielile de nuntă.‖



Iata cateva categorii de liberalitati care totusi nu vor si luate in calcul la stabilirea masei decalcul. Daca va mai aduceti aminte la contracte parca am discutat o situatie in care o persoana alasat unui descendent un apartament de 1 an de zile sa il locuiasca in mod gratuit, fara sa ii perceapa chirie. Este sau nu este o donatie care ar trebui luata in calcul la stabilirea rezervei?

Deci faptul ca ai lasat un descendent intr-un apartament fara sa ii percepi chirie pe un intervalmai lung de timp poate fi considerat ca e vorba de o donatie si sa cer luarea in calcul a valoriidonatiei respective.

Dupa ce am stabilit valoarea bunurilor existente, valoarea donatiilor, din adaugarea celor douasume, practic scad pasivul succesoral.

In VCC se prevedea ordinea inversa, ca practic se scade pasivul dupa care se reunesc donatiile.In NCC practic s-a reglementat aceasta ordine. Oricum, doctrina si practica mergeau in ideea camai intai se scadea pasivul din bunurile efectiv existente, la care apoi se adauga donatiile.

Sigur ca atunci cand pasivul este sub activ, lucrurile nu intereseaza.. iar azi, cand practic nu potifi tinut raspunzator decat in limita activului, oarecum si aceasta ordine este neimportanta, pentruca daca e zero sau sub zero, de fapt la zero adun valoarea donatiilor.

De ce sistemul pe VCC mergea pe ideea ca in masura in care pasivul excede activul, la zero aducvaloarea donatiilor? – pentru ca din punctual de vedere al creditorilor, donatiile au iesit in modirevocabil din patrimonial debitorului lor si nu pot profita creditorii de faptul ca s-ar readucedonatii in patrimonial lui de cujus.

Aceasta era ratiunea pentru care in cazul in care valoarea datoriilor era mai mare decat activul, se

opera in aceasta formula.

Modalitatea in care s-a folosit sistemul prof. Chirica nu este corecta.

Cotitatea disponibila speciala nu poate sa fie niciodata mai mare decat cotitatea disponibilaordinara. Cotitatea disponibila speciala trebuie sa se incadreze in limita cotitatii disponibileordinare. Aici practic am .. deci in sistemul in care aplic la intreg, am 5/24 cotitatea disponibilaordinara, iar cotitatea disponibila speciala este fie de 1/3, fie de 1/4... practic dau in cazul acesta¼ din cotitatea disponibila speciala pentru ca 1/3 este mai mare decat ¼.

Am optat sa discutam de cotitatea disponibila speciala…

In reglementarile noului cod, lucrurile sunt mult simplificate pentru ca potrivit NCC, daca am unSS, un descendent si SS instituit ca legatar universal, practic am:

- rezerva sotului care e de 1/8,

- rezerva descendentilor, a unuia este de 3/8 (3/4 * 1/8 = 3/8)







momentul respectiv se va face o expertiza si se va determina in functie de mai multe contracteincheiate pentru bunuri similar, care ar fi valoarea bunului respectiv.

Am stabilit activul net, la care am reunite valoarea donatiilor, am practic masa de calcul fata decare voi stabili rezervele si cotitatea disponibila.

Mai intervine aici o operatiune extreme de importanta si anume IMPUTAREALIBERALITATILOR.

Practic aceasta operatiune de imputare a liberalitatilor ce urmareste? – intrucat am o anumitaordine in care se face reductiunea liberalitatilor, in functie de rezultatul la care ajung prinimputare, pot sa stabilesc si pot sa determin care din liberalitati pot si trebuie sa fie aduse.

Bunaoara, am mostenitori rezervatari R1 si R2 si aici am cotitatea disponibila… sigur pot aveamai multe ipoteze:

1. Pot avea situatia in care este vorba de liberalitati facute unor terte persoane - atunci seimputa intotdeuna pe cotitatea disponibila. Operatiunea de imputare presupune sa vedem de undes-a luat – din rezerva sau din cotitatea disponibila. In acest caz se realizeaza pe cotitateadisponibila.

Intra aici donatiile facute unui tert, donatiile facute unor mostenitori nerezervatari, legatele, tot ceinseamna liberalitate facuta unor terte persoane, imput pe cotitatea disponibila.

2. Situatia in care am liberalitati facute mostenitorilor rezervatari. In aceasta situatie, maintereseaza in deosebi aspectele legate de donatii.

In masura in care e vorba de o donatie facuta unui rezervatar, trebuie sa fac diferentiere dupacum acea donatie e fcuta cu scutire de raport sau fara scutire de raport.

Daca e facuta cu scutire de raport, aplic aceeasi regula, imput pe cotitatea disponibila, iar apoi perezerva celui gratificat.

Daca donatia respective e facuta fara scutire de raport, atunci liberalitatea se imputa pe rezervacelui gratificat si restul pe cotitatea disponibila. (art 1099/NCC) care in primul alineat consacraaceasta ipoteza – daca liberalitatea este facuta unui mostenitor care nu este rezervatar.

Art. 1099/NCC:

(1) Daca beneficiarul liberalitatii nu este mostenitor rezervatar, liberalitatea primita se imputaasupra cotitatii disponibile, iar daca o depaseste, este supusa reductiunii.

(2) Daca gratificatul este mostenitor rezervatar si liberalitatea nu este supusa raportului, ea seimputa asupra cotitatii disponibile. Daca este cazul, excedentul se imputa asupra cotei de rezervala care are dreptul gratificatul si, daca o depaseste, este supus reductiunii.



(3) Daca gratificatul este mostenitor rezervatar si liberalitatea este supusa raportului, ea seimputa asupra rezervei celui gratificat, iar daca exista, excedentul se imputa asupra cotitatiidisponibile, afara de cazul in care dispunatorul a stipulat imputarea sa asupra rezervei globale. Inacest ultim caz, numai partea care excedeaza rezervei globale se imputa asupra cotitatiidisponibile. In toate cazurile, daca se depaseste cotitatea disponibila, liberalitatea este supusa

reductiunii.

(4) Daca exista mai multe liberalitati, imputarea se face potrivit alin. (1) — (3), tinand seama si deordinea reductiunii liberalitatilor excesive.

In alin (2) daca este rezervatar si nu este supusa raportului, e cu scutire de raport, se imputaasupra cotitatii disponibile. Excedentul se imputa asupra cotei de rezerva la care are dreptulgratificatul si daca o depaseste este supusa reductiunii.

Daca am o liberalitate, sa zicem ca am o liberalitate facuta … Iau in ordine donatiile facute: D1,D2, D3. Practic prin operatiunea de imputare eu determin daca o sa iau din parti de rezerva, sazicem D1. Daca e vorba de o liberalitate facuta unui tert, ma duc pe D2. Daca am D3, facuta unuirezervatar, imput tot pe rezerva. Practic daca imi mai ramane ceva rest din cotitatea disponibila,eu mai pot sa am si un legat.

Prin aceasta operatiune determin deci daca liberalitatea respectiva se va imputa pe portiunea derezerva a rezervatarului caruia I s-a facut liberalitatea, sau se va imputa pe cotitatea disponibila.

Sa zicem ca am un mostenitor gratificat cu o donatie de … Avem sa zicem o masa de calcul de

80 de unitati. Rezerva celor doi copii ar fi ½ (jumatate din cota legala, pentru ca nu vin inconcurs cu SS), respectiv 40 de unitati, ceea ce inseamna ca fiecare copil ar avea cate 20 unitati.Sa zicem ca de cujus ii face Descendentului2 o liberalitate de 50 de unitati. Sa zicem ca am si unlegatar universal.

Problema care se pune in atare ipoteza este daca ii voi da ceva sau nu ii voi da nimic legataruluiuniversal. De aceea este importanta operatiunea de imputare … daca gratificatul este mostenitorrezervatar si liberalitatea nu este supusa raportului…. Se pune problema daca pornesc dinsprecotitatea disponibila inspre cota de rezerva a celui gratificat sau pornesc dinspre cota de rezervaspre cotitate? In functie de modalitatea de unde incep sa imput liberalitatea, imi va ramane un

rest sau nu imi va ramane in favoarea legatarului universal.

Daca operatiunea de imputare o fac pe rezerva, legatatarul universal va primi restul, iar daca ofac pe cotitatea disponibila, legatarului universal nu ii va ramane nimic. De aceea ma intereseazatipul de liberalitate si cum e (cu sau fara scutire de raport).

Revenind, daca e cu scutire de raport, imput pe partea de cotitate disponibila, si diferenta perezerva celui gratificat. Daca dimpotriva, liberalitatea este nescutita de raport, atunci o imput pe



rezerva celui gratificat, iar diferenta pe cotitatea disponibila, asa incat daca mai am liberalitatiulterioare, de acestea beneficiaza alte persoane.

Am o idée: ce observam? – ca depinde soarta legatarului universal de faptul ca mai sunt sau numostenitori care sa ceara raportul. Daca am mostenitori rezervatari si liberalitatea este supusa

raportului, se imputa pe rezerva celui gratificat, excedentul asupra cotitatii disponibile, in afarade cazul in care s-a stipulate expres ca se va imputa asupra rezervei globale. Numai partea careexcede rezervei globale se imputa asupra cotitatii disponibile, daca se depaseste, liberalitatea estesupusa raportului (nu reductiunii?)

Ex.: In cazul in care am 50 de unitati, portiunea de pe cotitatea disponibila practic se va impartiintre cei doi descendenti, nu ii va reveni donatia care se imputa pe cotitatea disponibila, pentruca, sa nu uitam, este o donatie facuta fara scutire de raport, care se readuce in masa succesorala.

Acum, ca el pastreaza bunul in natura sau nu… in principiu, rezerva se asigura in natura. El daca

are acest bun si are… sunt anumite reguli in ceea ce priveste raportarea, ca se face reductiunea innatura sau echivalent. De regula, rezervele trebuie asigurate in natura. Daca nu poate sa pastreze bunul in natura si eventual sa despagubeasca pe celalalt.

Operatiunea de imputare, repet, ma intereseaza atunci cand sunt mai multe liberalitati, atuncicand este o singura liberalitate nu ma intereseaza. Cand sunt mai multe liberalitati, atunci maintereseaza sa vad ce liberalitati se mai pastreaza si care nu. Iata, in speta, legatarul universal nuva primi nimic.

In varianta in care, sa presupunem ca nu ar exista decat un singur descendent, tot 40 de unitati aravea rezerva, cotitatea disponibila va fi tot de 40, gratificarea cu o donatie a acestei persoane

practic lasa libera cotitatea disponibila deoarece va epuiza cotitatea disponibila si astfel legatarulnu primeste nimic.

Pornind de la aceasta problema, sa vedem daca totusi e firesc ca soarta legatarului universal sadepinda de faptul ca mai sunt sau nu persoane in raport cu care sa se faca raportarea donatiei.Aici datorita faptului ca mai sunt mostenitori rezervatari si liberalitatea e supusa raportului, seimputa asupra rezervei celui gratificat. Sigur, de cujus are aici posibilitatea sa stabileascaanumite reguli in ceea ce priveste operatiunea de imputare sis a spuna ca partea din donatie careexcede rezervei celui gratificat sa se impute pe rezerva celuilalt descendent si nu pe cotitateadisponibila. Daca se imputa sip e rezerva lui D1, atunci … aici am un legatar universal, dar daca

am avea un legatar pentru un sfert din mostenire…

Intotdeuna, ca sa vedem ce va ramane si ce vi se epuizeaza prin operatiunea de imputare, facetidonatiile in ordine – d1,d2,d3, vedeti prima donatie cui ii e facuta, rezervatar, nerezervatar, cusau fara obligatie de raport si in functie de asta faceti operatiunea de imputare. Dupa ce facetiaceasta operatiune, veti vedea daca si la ce moment se epuizeaza cotitatea disponibila.



De aceea e importanta chestiunea aceasta,a imputarii.

In conditiile in care era operatiunea de imputare sa zicem a unei liberalitati cu scutire de raport,se pune problema daca l-am gratificat pe D2 (mostenitor) cu o donatie a carei valoare suferamodificari ulterior deschiderii succesiunii. S-a pus problema daca sporul de valoare si imputarea

ca atare ar trebui sa se faca pe rezerva globala sau doar pe rezerva celui gratificat. Las in limitacotitatii disponibile chiar daca e D2 cel gratificat, si in rest aduc sa beneficieze cei doi. Cu altecuvinte, daca bunul a suferit un spor de valoare ulterior deschiderii succesiunii, nu trebuie sa beneficieze doar D2 de sporul acel a de valoare, pentru ca eu m-am raportat la valoarea lui de lamomentul deschiderii mostenirii, dar pana cand se partajeaza mai trec 5 ani. Daca imputarea ofac doar pe cotitatea disponibila si pe urma reduc, de acel spor de valoare as beneficia si eu. Dacaoperatiunea de imputare o fac doar pe rezerva lui D2, practic liberalitatea sa zicem ca ii asigura sirezerva, D1 nu beneficiaza de nimic.

In conditiile actuale in care vorbim de rezerve individuale, nu stiu daca problema mai e actuala.

Textul imi spune clar- daca gratificatul este mostenitor rezervatar si liberalitatea este scutita deraport, aceasta se imputa asupra cotitatii disponibile. Daca este cazul, excedentul se imputaasupra cotei de rezerva a celui gratificat, iar daca depaseste este supusa reductiunii. Chiar dacaulterior deschiderii succesiunii, ar exista un spor de valoare a bunul din motive de inflatie etc,toate acestea profita lui D2.

Deci, operatiunea de imputare imi serveste pentru a stii ce liberalitati trebuie sa reduc. Am acestereguli stabilite in cod, in functie de natura liberalitatii – daca e facuta unui rezervatar, cu sau farascutire de raport, daca e facuta unui nerezervatar.

Cand e facuta unor terte persoane sau unui mostenitor nerezervatar sau unui mostenitorrezervatar cu scutire de raport, atunci imput pe cotitatea disponibila si eventual pe rezerva celuigratificat.

Daca este fara scutire de raport, o imput pe rezerva celui gratificat, diferenta doar pe cotitateadisponibila, dar partea aceea din cotiatea disponibila va beneficia practice celor care cereraportul. Mecanismul raportului succesoral urmareste sa asigure egalitatea dintre descendeti: aidonat tu lui D2, dar prin raportul donatiei, acea donatie fara scutire de raport nu asigura decat unavantaj provizoriu in favoarea lui D2. In momentul deschiderii succesiunii, bunul respectiv sereaduce la masa succesorala si trebuie sa beneficieze de aceasta si celalalt mostenitor care poate

cere raportul.Regulile par simple, dar ca sa le pot aplica, mai intai trebuie sa facem operatiunea de imputare.Sa zicem ca am o liberalitate care coincide cu cotitatea disponibila, putin mai mare decatcotitatea disponibila. Am o donatie si mai am un legat universal.

Va intreb: reduc legatul universal sau nu il reduc? Deci am niste mostenitori rezervatari,am o donatie care depaseste cotitatea disponibila, partial intra pe rezerva unuia si mai am un





50 de milioane le impart: rezerva D1, rezerva D2, iar ceea ce am imputat pe cotitatea disponibila,impart conform cotelor legale de mostenire.

Sigur, trebuie sa calculez rezervele lor, ca sa vad cat imi ramane cotitatea, pentru eventuale altedonatii, legate. Daca nu am decat un legatar universal… oricum rezerva trebuie sa o calculez, e

acelasi rezultat: ca adun rezervele si partea de cotitate o impart conform cotelor legale demostenire sau iau totul, adica iau valoarea donatiei respective, care trebuie raportata, si impartconform cotelor legale de mostenire.

CURS 12

Dreptul de opţiune succesorală

Ca un principiu al exercitării dreptului de opţiune este libertatea de a alege pe care o are un

succesibil de a accepta sau renunţa la moştenire. Această optiune este marcată de art 1100, chiar primul art care este consacrat opţiunii succesorale. Titlul este „transmisiunea şi partajulmoştenirii‖. Acuma transimisiunea most nu se produce neapărat ca urmare a optiunii succesorale.E altceva dr de opt succesorală decat transmisiunea unei succesiuni pentru ca in masura in care aicalitate de most sa o accepti vei dobandi acea mostenire prin efectul legii, nu intervine ochestiune de natură contractuală intre de cuius şi most legali sau testamentari. Nu e vorba de uncontract, trasnsmisiunea se realizează cu titlu de lege.

Ca o impresie de ansamblu între VCC si NCC în materia opt succesorale: În codul civ de la 1864era recunoscută posibilitatea acceptării most si sub beneficiu de inventar ceea ce nu apare in

actuala reglementare. Deci în codul civil de la 1864, acceptarea moştenirii se putea produce purşi simplu sau sub beneficiu de inventar. Pur si simplu, caz in care avea loc o confuziune între patrimoniul lui de cuius şi cel al moştenitorilor iar atunci cand succesiunea era acceptată sub beneficiu de inventar, atunci mai întâi erau satisfacute drepturile creditorilor moşteniriiîmpiedicându-se confuziunea, aceasta realizându-se ulterior dupa lichidarea pasivului.

In actuala reglementare, exista o limitare a raspunderii mostenitorilor pt pasivul succesoral inlimita bunurilor pe care le primesc dar se realizează confuziunea urmand ca ulterior sa se discutedaca un anumit bun facea sau nu parte din succesiune. Deci mostenitorii sunt protejati ca si candar fi acceptat sub beneficiu de inventar insa mecanismul este altul în actuala reglementare decţt a

fost în cea de la 1864, unde creditorilor succesiunii li se recunoştea un drept de a invoca oseparaţie de patrimonii si în temeiul acestui mecansim practic ei erau satisfăcuţi cu prioritate.

Avem o reglementare şi în acest cod care consacra un drept prioritar al creditorilor mostenirii dea fi satisfacuţi cu prioritate fata de creditorii personali ai mostenitorilor dar nu mai am aceainstitutie a separaţiei de patrimonii astfel cu era ea reglementată pe VCC. Deci este simplu ayi



avem doar 2 forme de opt succes: fie acceptarea unei succesiuni fie renuntare la succesiune, numai eista variante ale acceptarii : pure si simple sau sub beneficiu.

Care ar fi natura acestui dr de opt succes?Este aces dr un dr de creanta sau un dr potestativ?

In fond e si aceasta conceptie a dr potestative destul de comoda pt a explica diverse situatii. Dr potestativ consta practic in puterea recunoscuta titularului de a determina o anumita situatie juridica, a mostenitorului daca accepta sau nu o succesiune. Vom vedea insa ca sunt si situatii incare chiar peste vointa succesorului este posibil ca sa se realizeze o acceptare a unei succesiuni pe cale oblica de catre creditori.

Pe veche reglementare era o problema controversata daca atunci cand creditori accepta in numeledebitorului lor care eventual sta in pasivitate sau a renuntat in mod fraudulos la o succesiune.Daca e vb de acceptarea unei succesiuni sau e vb de inopozabilitatea actului pe care-l facesuccesorul respectiv in raport cu acest creditor. Existand divergente in literat juridica, daca e vb

de o acceptare atunci cand creditorul accepta in locul debitorului lui. Daca e vb de o acceptaretchiar si numai strict pt satisfacerea creantei creditorului mostenitorului.

In actuala reglem lucrurile sunt transate adica e vb de acte de acceptare efectiva a succesiunii siatunci cand un creditor al mostenitorului recurge la o acceptare pe cale oblica e unei most si atcand eventual un creditor invoca pe cale pauliana revocarea actului de renuntare la o succesiune pt a-i fi satisfacute creantele sale. Deci e vb in ambele ipoteze de acceptare, sigur, pe o parte, aunei succesiuni.

E nevoie ca o mostenire sa fie acceptata de toti succesorii indiferent de calitatea acestora. Deci silegatarul cu titlu partic trebuie sa accepte legatele. A existat si aici sub imperiul VCC , discutii

doctrinare in ceea ce priveste termenul in care ar trebui sa se realizeze actele de acceptare cu privire la legate. Cu privire la legatul particular, in sensul ca din moment ce legatarul ci titlu particular ar dobandi dr de prop sau chiar daca e vb de situatia in care nu dobandeste dr de propat cand, de pilda, obiectul legatului ar fi bunuri de gen, el are o creanta si, in cadru termenului de3 ani, ar putea sa ceara executarea legatului respectiv . Deci predarea legatului, indiferent ca e vbde transmiterea prop asupra unui bun indivual sau ca vb de transmiterea proprietătii asupra unui bun de gen. Ar avea un dr de opt in termen de 3 ani. In mod justificat prof Chirica a sustinut, si si prof Deac s-a raliat acestei opinii ca trebuie ca cel care are calitatea de legatar sa accepte maiintai legatul si altceva este problema predarii legatului care, daca e vb de bunuri de gen, el

trebuie sa actioneze in cadrul termenului de 3 ani, pt ca el are doar un dr de creanta impotrivamostenitorilor universali sau cu titlu universal, in timp ce , daca dobandeste dr de prop pe un bunindividual det poate promova act in revdenicare oricand. Doar daca termnul cel de 3 ani ar finecesar pt predarea anumitor categorii de legate.

Mostenitorii cehmati, care au vocatie imediata la mostenire vor trebui sa accepte mostenirea intermen. Mostenitorii subservencti trebuie sa accepte in cadrul aceluiasi termen sau pt ei curgeunul nou de la momentul la care au luat la cunostinta ca cei din clasa cea mai apropiate nu au



acceptat mostenirea? Evident in cadrul acestui termen trebuie sa isi manifeste opt totimostenitorii. Deci mostenitorii din clasa mai indepartata, ei trebuie sa accepte in cadrul aceluiasitermen. Nu pot invoca un alt termen decat cel al deschiderii mostenirii.

Ce se intampla in situatia in care mostenitorul legal sau legatarul decedeaza in intervalul

termenului de opt succesorala?

Evident ca, fiind un dr de natura personala dar avand si un continut patrimonial, acest dr va trececatre mostenitorii proprii. E vb de retransmiterea unei succesiuni. Nu a exercitat dr de optsuccesorala mostenitorul, vor veni mostenitorii sai sa ii exercite dr de opt succesorala. Ei nu vorfi mostenitorii directi ai lui de cuius ci ei exercita dr ca urmare a faptului ca acel dr a existat in patrimoniul ascendentului, sau al autorului lor, mai bine zis. Sa nu confundam lucrurile cumecanismul reprezantarii succesorale. Aici dr de opt a intrat in patrimoniul mostenitoruluichemat imediat la mostenirea lui de cuius, mostenitorii acestuia, practic exercita un dr care aapartinut autorului pe care il mostenesc.

Daca acesti mostenitori vor sa opteze in mod diferit? (unii ar dori sa exercite opt in sensulacceptarii altii in sensul renuntarii)

Solutia data pe VCC era ca mostenirea se considera acceptata sub beneficiu de inventar.

Solutia in NCC o gasim in art 1105 care sună in felul urmator: ‖Mostenitorii celui care a decedatfara a fi exercitat dr de opt succesorala il exercita separat, fiecare pt partea sa, in termenulaplicabil dr de opt privind mostenirea autorului lor. În cazul prevăzut la alin. 1, parteasuccesibilului care renunta profită celorlalți mostenitori ai autorului sau‖. Deci cu alte cuvinte,nu mai am o acceptare sub benefciu de inventar, desi pana la urma tot la o chestie unitara ajung,

pentru ca in masura in care am un singur most al celui care a decedat, al succesibilului initialdecedat, datorita faptului ca el intelege sa accepte succesiunea, acel succesibil initial va ficonsiderat mostenitor al lui de cuius.

Caracterul indivizibil al dr de opt succes, nu cred ca se incalca pt ca privind lucrurile peransamblu, am un mostenitor al succesibilului decedat care face ca sa il consideram pe acelsuccesibil acceptant. E suficient ca un sg mostenitor sa doreasca acceptarea si at acel succesibilva fi considerat acceptant. Caracaterul indivizibil ma intereseaza sub aspectul drepturilor patrimoniale, pe cand aici.... Deci, caracaterul indivizibil inseamna ca nu pot sa exercit in modfractionat dr de opt succesorala adica sa accept pt o parte si sa renunt pt alta. Aici nu e vb de asa

ceva. Aici am un mostenitor care accepta si el profita, pt ca e singurlul care doreste acceptarea, elva prelua si cotele celorlalti care nu inteleg sa exercite dr de opt in sensul acceptarii aceleisuccesiuni.

Creditorii succesiunii pot sa exercite dr de opt succesorala?

Raspunsul azi e simplu: Nu.



Lucrurile erau mai complicate sub VCC., pentru ca in masura in care mostenirea era acceptata pur si simplu, producandu-se confuziunea de patrimonii, creditorul succesiunii devenea sicreditorul mostenitorului si atunci putea sa exercite dr de opt in locul acelui mostenitor.

In ce situatie ar fi avut interes creditorul unei succesiuni sa exercite dr de opt in locul

succesibulului care nu vroia sa exercite dr de opt in sensul acceptarii?

In masura in care nu avea de unde sa satisfaca creanta si prin ipoteza, patrimoniul succesibiluluiera pe pozitiv, atunci avea interes sa realizeze aceasta confuziune si deci sa exercite actul deacceptare in locul succesibilului tocmai pt a putea urmari pe succesibil.

Creditorii succesibililor pot exercita dr de opt succesorala in sensul acceptarii mostenirii.Prevede expres art 1107: pot accepta pe cale oblica in limita indestularii creantei lor.

Intrebarea care se ridica este daca aceasta acceptarea succesiunii s-ar putea realiza pur si simpluin fata notarului sau trebuie sa recurg la o actiune in instanta in cadrul termenului de accepatre a

succesiunii? Adica, ma duc eu ca si creditor al unui succesor care sta in pasivitate si formulez odeclaratie de acceptare a succesiunii pe cale oblica? Pot sa recurg la o asemenea procedura? Decisa formulez o declaratie de accpetare a unei succesiuni eu in calitate de creditor sau aceastaaccept pe cale oblica s-ar putea realiza doar prin intermediul instantei care ar verifica daca suntindeplinite conditiile pentru promovarea actiunii oblice?

Teoretic eu cand ma duc la un notar pot sa declar... am o arie extrem de larga a continutuluideclaratiilor mele. E problema mea de efecte poate sa produca declaratiile mele.

Tot asa, se duce creditorul, declara ca in calitate de creditor al persoanei X, si eventual ii depune

un act de stare civila ca ala este mostenitor. Legea obliga notarii sa nu autentifice acte care ar putea fi contrare dispozitiilor legale. Aici vb de o declaratie, o formuleaza in timpul anului, totspera ca o va plati dar cand vede ca nu va fi platit atunci promoveaza pe cale oblica actiunea.Asta dupa expirarea anului. Iata, o consecinta practica importanta daca recunosc posibilitateaformularii unei asemenea declaratii in cadrul termenului. Daca nu recunosc decat actiunii... actulde...deci.....valoare de acceptare, deci numai promovarii unei actiuni chiar pe cale oblica atunciinseamna ca si actiunea ar trebui promovata chiar in cadrul termenului de 1 an.

Daca el formuleaza declaratia, dupa aceea ar putea daca se considera ca el ...acolo cand atidiscutat despre actiunea oblica, va precizat cineva ca ar trebui in fata instantei? In masura in care

pot sa exercit si extrajudiciar drepturile debitorului meu atunci ar trebui sa recunosc posibilitateade formulre a unei asemenea declaratii si fara promovarea unei actiuni.

Am punctat aceasta problema. Nu o transam. Va recomand sa promovati actiunea in cadrultermenului de un an ca sa nu vi se reproseze ca nu ati formulat asa ceva.

Exista o prevdere in legea insolventei care zice ca antecontr de vanzare cumparare cu privire laimobile care indeplinesc anumite conditii vor putea fi executate de catre administratorul judiciar



sau de catre lichidator daca antecontractele respectve indeplinesc niste cond: sa se afle cump in posesia bunului, sa fie pretul platit... In masura in care am aceste conditii se executa in naturaantecontractul. In sensul ca judecatorul sindic da o hotarare sau mergi cu lichidatorul la un notarsi inchei act in forma autentica. Problema care s-a pus in speta este ca eu am solicitata sa inscriemasa credala. Cand auzi masa credala e vb de craente. Vrei sa iti inscrii creantele. Masa credala.

Pt ca daca intro procedura de faliment nu iti inregistrezi creanta e ca si cum nu ar exista. Orantecintr imi da nastere la un dr de creanta. Eu am solicitat sa imi inscrie creanta aceasta de a perfecta contr in forma autentica si am cerut sa fiu inscris conditionat, deci sub conditie, creanta pretului pe care l-am platit in masura in care nu s-ar perfcata contractul in forma autentica. Toata practica judiciara merge in sensul ca se executa aceste antecontr fara creanta. Adica fara satrebuiasca sa te declari in tabloul creditorilor cu aceasta creanta. Trebuia doar sa formulezisolicitarea administratorului judiciar sa iti execute acest contract. Mi-am pus probl daca un altcreditor spune ca daca ala nu s-a inscris cu creanta lui, din punctul de vedere al unei proceduri incare vb de creante, nu exista creanta respectiva. Atunci, iata, din prudenta, eu am promovat o

contestatie impotriva masurii administratorului care mi-a inscris numai creanta sub conditie nu sicreanta de perfectare, spunandu-mi ca o va perfecta dar nu a inscris-s ca si creanta. Nu are decat judecatorul sa imi respinga si se spuna in terminis ca nu era nevoie de inregistrarea ca si creantaa unei asemena situatii. E o masura de precautie pe care mi-am luat-o pt ca nu cumva pe urma sase schimbe practica. Se vorbeste, in lg insolventei, cand despre creante, asa simplu, cand desprecreante avand ca obiect sume de bani. Devreme ce vb de o creanta, ea trebuie sa fie evaluabila in bani, or si creanta de perfectare a contractului este o creanta evaluabila in bani, pentru ca amechivalentul obligatiei respective.

Caracterle juridice ale dr de opt succesorala

Art. 1101, sub sanctiunea nulit abs, opt succesorala este indivizibila, ceea ce semnifica ca nu potifi acceptant pt o parte si renuntator pt alta parte a succesiunii. Sunt foarte frecvente asemeneasituatii cand exista tot felul de conventii intre mostenitori. Textul este foarte dur. Sanctiunea nulabsolute. Inteleg de aici ca daca nu este optiunea categorica, in sens de acceptare sau derenuntare, orice alt comostenitor sau most subsecvent ar putea sa vina si sa invoce un eventualasemenea act de opt partical de accptare si sa ceara sa se inlature in intregime pt ca e vb de oaccpetare partiala a succesiunii.

Au fost discutii interesante in practica noastra judiciara, pe legea 18 din 1991. Ce se intampla cu persoanele care au renuntat la o mostenire iar ulterior intrarii in vigoare a lg 18, au reintrat

terenurile si se restituiau terenurile? O ps care a renuntat la mostenire mai este sau nu indrituit saformuleze o cerere pt reconstituirea dr de proprietate ca si mostenitor?

Adica, X avea 2 copii. Unul a renuntat, unul a acceptat dar, dupa ce a intrat lg 18, cel care arenuntat a zis ca vrea si el din teren. La momentul la care a renuntat terenurile nu erau in masasuccesorala. El avea o alta reprezentare decat cea de dupa lg.



Era evident ca cel care a renuntat la o succesiune nu va putea fi considerat ca indrituit saformuleze o asemenea cerere. Acolo era o prevdere de genul ca: cei care nu pot face dovadacalitatii lor de mostenitor prin certificat, hot jud sau... martori etc vor putea face dovada princererea pe care o formuleaza comisiei de aplicare a lg 18 pt restituirea dr de prop asupraterenurilor. Ab initio, se presupunea ca trebuia sa ai calitatea de mostenitor, numai ca nu puteai

sa faci dovada calitatii de most pt ca nu aveai prin ce, dar in masura in care aveai cererearespectiva, prin ea erai considerat mostenitor. Daca facea aceasta cerere! Insa din mom ce o psdeja renuntase la succesiune este evident ca ala nu mai era indrituit sa formuleze.

Dupa vreo 15 ani, in 2005-2006 s-a dat acel RIL, in care s-a conchis in sensul ca din moment ces-a renuntat ramane valabila renuntarea.

De la regula caracterului indivizibil, ar fi și situatia de excepție: art. 1107 cand creditorul accepta pe cale oblica mostenirea in limita necesara satisfacerii creantelor. Pt rest succesorul ramanestrain.

Apoi aceasta acceptare trebuie sa fie pura si simpla, deci neafectata de modalitati.

Poate cea mai importanta caracteristica a dr de opt este libertattea de care dispune succesorul ptacceptarea sau repudierea unei succesiuni. De la aceasta regula existand insa numite situatii deexceptie:

Prima, situatia creditorului 1107, și situatia reglem de 1119 din NCC care prevede acceptareafortata a unei succesiuni si anume in masura in care: „un succesibil, cu rea credinta, a sustrat si aascuns bunul din patrimoniul succesoral (VCC 703-712) sau a ascuns o donatie supusa raportuluiori reductiunii este considerat ca a acceptat most chiar daca anterior renuntase la ea. El nu va

avea insa niciun dr cu priv la bunurile sustrase sau ascunse si va fi obligat sa raporteze ori sareduca donatia ascunsa fara aparticipa la distribuirea bunului donat.‖ Plus alin. 2.

In aceasta situatie, in care ascunde sau sustrage bunuri, mobile sau imobile. Aduceti-va amintede speta mea de sapt trecuta in care: nu am mai avut cunostinta despre existenta dr de propasupra terenului al autorului meu, a derulat totul fara ca eu sa cunosc, a intrainat, s-a prezentat caunic mostenitor etc etc Ar putea fi un caz titpic de ascundere chiar cu privire la un bun imobil.Eu nu am solicitat chestiunea respectiva pt ca era si titular al unui antecontract de vanz cumpcare nu era desfiintat la mom respectiv, si atunci el s-ar putea apara ca el nu cu rea cred a prezentat lucrurile astfel pt ca avea o promisiune de vanz cump, avea un legat universal, (eu nu

am atacat in termen acel legat pt ca clientul meu nu avea cunsotinta de acel legat). Iata, am zis canu timbrez la valoare si pt chestiunea respectiva, oricum am foarte multe incertitudini acolo. Dardaca nu ar fi avut acel antecontract, categoric ca putea sa intre sub indicenta fostului 703-712 sauactualului 1119.

Aceste acte de ascundere pot consta in acte comisive, omisive dar el trebuie sa fie intentionate sitrebuie sa fie facute cu scop fraudulos, adica cel de a sustrage bunurile respective de la



succesiune. Ele mai trebuie sa prezinte o caracteristica a clandestinitaii. Acesta preluare trebuiesa se faca intr-o maniera clandestina. Daca mostenitorii se inteleg nu mai ai de ce sa aplici acesta prevdere.

Aceasta prevedere ridica insa probleme sub aspectul partii nou introduse, si anume: a ascuns o

donatie supusa raportului sau reductiunii. Ce se intampla daca el a ascuns o donatie care nu esupusa raportului sau reductiunii? Se mai aplica dispozitiile lui 1119? Sau nu?

Rasp sala: Devreme ce e scutita de raport, nu trebuie adusa. Fiind scutita de raport nu aduceatingere celorlalti comostenitori, proportia lor nu va fi influentata de faptul ca aduce sau nu pt ca bunul a plecat definitiv din patrimoniul (bunul donat). In ceea ce priveste reductiunea, in acestcaz trebuie adusa pt ca influenteaza egalitatea dintre succesori, si ar fi o frauda contra intereselorlor.

Profesorul Chirica a criticat acest text in sensul ca nu a avut in vedere toate tipurile de donatii, ca

pana la urma, si cele neraportabile si cele care nu sunt supuse reductiunii in masura in care suntascunse ar trebui sa li se aplice aceasta dispozitie.

O donatie influnteaza cuantumul rezervei, a cotit disponibile insa daca o donatie care este...

Eu am stabilit rez si cotit fara sa iau in calcul valoarea acestei donatii pt ca nu am avut cunostintasi judec sau notarul a lucrat( sau am facut un partaj conventional) fara sa se ia in consideratievaloare acelei donatii. Mi s-a asigurat rezerva, si fara acea donatie. Pai daca mi s-a asiguratrezerva si fara acea donatie daca mai adaug ....cu ceea ce exista .....

Care ar mai fi interesul luarii in calcul a valorii acelei donatii din moment ce am asigurat rezerva,

la o alta valoare? Poate ca ar fi totusi, daca atentie, mi-am asigurat rezerva la o anumita valoaredar daca iau in considerare si acea valoare imi asigura rez la o valoare mai mare. (...Da dar...Poate ar treb sa o reduca ca sa imi asoigure rezerva. Daca nu trebuie sa o reduc sa imi asigrezerva, de fapt nu ma mai inters pt ca eu am rezerva asigurata.)

Rezerva creste in fucntie de valoare. Si daca am constatat ca in urma noului calcul ar trebui sa sereduca donatia, atunci suport consecinta conform prevderii legale. Asta daca donatiile resp esupusa rap sau reduct. Deci sunt in ipoteza in care acea donatie influenteaza si ar trebui sa fieredusa.

Dar daca acea donatie nu ar trebui sa fie redusa atunci de ce ma mai intereseaza sa aplicsantiunea?

De exemplu: Am 8 unitati. Am o rezerva de 1/ 2, 2 copii, deci 2 unitati pe copil. Sa zicem ca maivin 2 unitati, cu valoarea donatiei ascunse ar mai veni 2 unitati (donatie catre un copil). Sunt 10unitati. Rezerva e 2.5 . Iata trebuie sa reduc donatia respectiva deci aplic sanctiunea. Dar dacane-am putea imagina o situatie in care sa nu mai am nevoie de reducerea acestei donatii, at nu armai prez relevanta. Aici ar trebui sa facem niste calcule pt diverse ipoteze si situatii. Pt ca e



posibil sa gasim si solutii in care sa nu influenteze. Deci eu sa am asigurata rezerva, sa nu imidepinda....

In orice caz datorita acestui mod de reglementare, iata apare o problema ... ce facem cu donatiicare nu ar trebui sa fie raportate sau nu ar trebui sa fie reduse daca sunt ascunse ...

Ce se intampla daca sotul suprav ascunde bunuri de natura celor pt care el beneficiaza de un drspecial?

Depinde daca s-a dispus de ele prin testament. Daca s-a dispus atunci valoarea va fi luata incalcul si va suferi sanctiunea iar daca nu s-a dispus, e oricum dr lui special si nu va suferisanctiunea.

Ca si consecinta, ca urmare a acceptarii fortate: va fi inlaturat mostenitorul de la culegerea bunului respectiv si va rasp de datoriile si sarcinile succesiunii chiar si cu propriul patrimoniu.Asa era si pe VCC. Deci singura situatie in care pe NCC succesibilul urmeaza sa rasp si cu patr

propriu este cazul reglem de art 1119.

Art 1102, spuneam, consacra o reglementare pentru situatia in care mostenitorul este chemat petemeiuri diferite la o succesiune. Deci sin calit de most legal si intr-o eventuala calit de mosttestamentar. Practic el dispune de un dr de optiune pt fiecare din ele, in mod disctinct, ceea ceinseamna ca va putea opta intr-un fel pt calit de legatar, in alt fel pt cea de mostenitor legal.

Acest text ar permite sotulul suprav sa opteze diferit intre dr sau special si dr lui legal? Deci insensul sa renunte la mostenire dar sa doreasca sa preia dr special asupra mobilelor apartinandgospodariei casnice. Nu poate opta diferit.

Articolul vizeaza formele de optiune, vizeaza vocatia de most legala respectiv de legatar. Potopta diferit.

Pot sa le cumulez? Da.

Pot sa le cumulez in afara de o situatie: ‖daca desi nu a fost incalcata rezerva, din testamentrezulta ca defunctul a dorit sa diminueze cota ce i s-ar fi cuvenit legatarului ca mostenitor legal,acesta din urma poate opta doar ca legatar‖.(art. 1102)

Sa ne imaginam o situatie in care exista 2 descendenti si se confera unuia dintre cei 2 o cota de

1/3 printr-un legat. Cat va putea culegele legatarul caruia i s-a lasat 1/3?Sa zicem ca am aceasta calitate de legatar. Persoana respectiva opteaza si pt calitatea de mostlegal dar si accepta testamentul. In speta, rezerva celor doi copii e de ½, rezerva unuia este de ¼.Lui i s-a lasat 1/3. Textul zice ca Daca nu a fost incalcata rezerva și din testam rezulta cadefunctul ar fi dorit sa diminueze cota... deci sunt in situatia in care nu mai am alte persoane inafara de cei 2, decat acest legat. Rezerva este de ¼ dar cota legala de mostenire este de ½. Si lui is-a lasat 1/3.



Cred ca e o situatie de exceptie in care trebuie sa aplicam aceasta prevdere pt ca altfel as fi tentatsa spun ca, calitatea lui de legatar, practic ii va spori partea. Din moment ce institui pe cinevalegatar, vointa testatorului este cea de a-i da mai mult decat ii confera legea. E o chestie f ciudataca dandu-i ceva sa ajungi sa ii limitezi. Dar evident ca in masura in care el face o impartire... desidaca face impartire deja aplic regulile cu rezerve, cu legate, si at ii dau cat trebuie sa i se dea din

cotit dispobilila.

Acest text poate fi destul de aberant, parte a adoua din ea, alin 2.(‖Daca, desi nu a incalcatrezerva, din testament rezulta ca defunctul a dorit sa diminueze cota‖). Sigur, l-a exheredat partial.... A dorit sa diminueze. Poate opta doar la legatar.

Nu pot institui o prezumtie ca ii diminueaza ci ar trebui sa rezulte neindolielnic faptul ca intelegesa ii limiteze vocatia. Numai pt ca un most legal rezervatar este instituit si ca legatar nu pot saajung la concluzia ca se doreste sa i se limiteze cota legala de mostenire.

Aici, practic, i se lasa o cota, se indica o cota pe care i-o lasa ca si mostenitor, fara sa facaneaparat raportare la ceea ce este cota lui legala de mostenire. De aceea e important de vazutcontinutul testamentului si care era vointa, Sa vedem daca a vrut sa ii dea mai putin decat legea.

Am putea spune ca intr-o asem situatie de cuius nu a vrut sa ii de-a mai mult de 1/3 acelei persoane. Deci asta spune textul. Am putea fi si in situatia in care, daca a vrut de cuius sa nu primeasca, chiar daca el a primit un legat, el nu ar putea sa ajunga la dr lui legal de mostenire ptca l-a limitat prin testament, desi rezerva nu i-a incalcat-o. Iata, printr-o institiure de legatar,chiar in favoare sa, sa se ajunga la o exheredare partiala. Parca o chestie destul de ciudata sistupida. Nu avea decat sa lase reg genrale in ceea ce priveste dezmostenirea pt ca, atentie, acest

text este aplicabil doar in cazul in care beneficiarul legatului este un mostenitor rezervatar. Laconcluzia asta ajung. ‖Daca desi nu a fost incalcata rezerva‖ - ma gandesc ca e vb de rezerva sa.Trebuie sa fie vb de un rezervatar care a fost gratificat. Numai in aceasta situatie s-ar aplica1102.

Din moment ce sunt in prezenta mostenirii cu calcule de rezerve si de cotitati de ce ma maiintereseaza? Adica clar, e o chestie fictiva cat ar fi avut el ca mostenitor legal. Pentru camostenirea nu se va deferi conform devolutiunii legale, pt ca merg pe rezerve. Calculez rezervele pt ca el aici, nu poate opta, decat ca si legatar dar daca mai am un alt rezervatar..... tot se vorcalcula chestiunile legate de rezerve si cotitate disponibila. Si daca opteza ca legatar? Deci el

teoretic nu ar mai avea drept de opt ca si mostenitor legal ci obligatoriu trebuie sa semultumeasca cu ceea ce a primit prin legatul respectiv.

Totusi cred ca e vb doar de o situatie de exceptie : daca rezulta expres dorinta de diminuare. Nu pot formula o prezumtie că instituindu-l sau indicandu-i o cota de legatar mai mica decat vocatiala most legala ar implica o exheredare implicita. Nu se poate formula o asemenea prezumtie.



Rezultă că, în speta, faptul că lasă 1/3 nu înseamnă ca pot să interpretez in sensul ca a vrut sa iidiminueze cota, daca nu a folosit un termen ca: ‖X sa nu primeasca mai mult decat acel 1/3 dinavere‖. Trebuie sa rezulte clar ca acela e maximul pe care doreste sa il primeasca.

Ramane o problema deschisa. Textul e ciudat!!

Termenul de opt succesorala este de 1 an de zile, ne spune art. 1103. Iata, un element de noutatefata de VCC. Termenul acesta se calculeaza de la diverse momente: de la data deschideriimostenirii sau de la orice alta data posibil de imaginat cum ar fi cazurile reglem la alin. 2. Nu le

Natura termenului= termen de prescriptie care e susceptibil de suspendare.

Atentie! În materia termenului de prescriptie au intervenit niste modificari in ceea ce privesteregimul juridic. Nu mai este ce ati invatat și anume că si instanta poate sa o invoce din oficiu.Prescriptia va trebui sa fie invocata de succesori.

In ceea ce priv actele de acceptare ale unei succesiuni, putem fi in prezenta unor acte deacceptare expresa sau tacita.

Actele de acceptare expresa pot sa imbrace forma unor declaratii notariale sau pot sa fie subforma unui act sub semnatura privata. Deci se poate accepta in mod expres si sub forma unui actsub semnat privata.

In ceea ce priv aceste acte de acceptare, ele se înscriu într-un registru national tinut in formatelectronic, tocmai pt a se asigura o publicitate a actelor de acceptare a drepturilor de optsuccesorala.

Actele de accpetare tacita se caracterizeaza prin aceea ca ele trebuie in mod neidoielnic saexprime intentia si vointa succesibilului de a accepta respectiva mostenire. Art. 1110 contineniste exemple de acte care poti fi considerate acte de acceptare tacita: înstrainarea cu titlu gratuitsau oneros a drepturilor asupra mostenirii, renuntarea in folosul unui mostenitor( fie ca e vb derenuntare cu titlu oneros sau gratuit), actele de dispozitie, de administrare definitiva ori defolosinta a unor bunuri din mostenire.

În ceea ce privește actul de acceptare invocat de o persoana cu privire la un bun care era inscrisin cartea funciara pe numele altei persoane. Pot sa consider acte de acceptare, actele de folosire

efectuate cu privire la un bun care nu era in patrimoniul lui de cuius dar care prin mecanismulacelei prezumtii, practic, putea sa fie readus in patrimoniul lui de cuius?, ca urmare a reductiuniiliberalitatii?

Deci in speta, foloseau o camera pe care a folosit-o si anterior deschiderii succesiunii (acte defolosire erau efectuate si de cel care era proprietar). Deci era folosit pe post de depozit. Bunulrespectiv era inscris pe numele celui care a incheiat acel contract de dobandire cu rezerva de



uzufruct in favoarea parintilor. Actele acestea de folosire cu priv la un asemenea bun, pot valoraacte de acceptare in conditiile in care bunul nu facea parte din masa succesorala, dar daca s-arconstata caracterul de liberalitate, va face parte din masa succesorala? (La mom la care s-auexercitat actele de folosire bunul respectiv nu facea parte din masa succesorala).

Nu vorbim de cocontractant ci de celalalt copil care reclama calitatea de succesor si care aincercat sa faca dovada actelor de acceptare prin aceea ca a folosit si el acea camera. Daca seajunge la reductiunea unei donatii, practic, bunul reintra in masa succesorala. Aici sunt 2 proleme. Odata cea ca a exercitat acte de folosire cu priv la un bun care nu era in patr lui de cuiusdar care, eventual prin mecanismul reductiunii ar reajunge in patrim acestuia.

Se ridica problema caracterului echivoc pt ca a folosit spatiul si anterior? L-a folosit, insa faratitlu.

Am o situatie in care o persoana a incheiat un act sub semnatura privata in care ii scrie parintele

ca ii doneaza un teren. Pot sa fac dovada actului de acceptare a succesiunii prin aeea ca s-a lucratterenul in anul ulterior decesului autorului de la care a primit terenul si al caruia era descendent?Era un act vb de un act sub semnatura privata. Inca nu aveam reglemetari de antecontr dedonatie, acesta fiind nul ca si contr de donatie.

Deci eu nu am un tiltlu in baza caruia sa folosesc terenul respectiv. Atunci eu cred ca prinsimplul fapt al actelor de folosire si de insusire al fructelor rezultatului respectiv si-a manifestatcalitatea de succesor. De acceptant al mostenirii.

Titlul in baza caruia a detinut nu ii conferea proprietatea. Ulterior deschid succesiunii, chiar dacanu a facut acte de dizpozitite juridica, a facut acte de folosire si le-a facut in sens de exploatare a

acelei suprafete agricole, în timp ce cealalta varianta, spuneam: a facut acte de genul: a lasat niste bunuri, a depozitat...nu a valorificat. pt ca poate aici merg mai departe de cat simple acte defolosire in cazul exploatarii terenului agricol, pt ca pana la urma, el si-a insusit fructele si deja else comporta clar ca un proprietar cu privire la bunul respectiv (mai ales din mom ce nu era incontr de inchirieire sau arenda, incheiat cu decuius).

E o chestiune de probatiune aici dar atata timp cate el a folosit...pt ca in virtutea relatiei parintecopil.... intr-un fel te comporti in momentul in care titularul dr de prop este in viata.. pt ca nu aidevenit prop... si alta este modalitatea de folosire ulterior.

Inchidem subiectul.

Exista si posibilitatea de renuntare la o succesiune care poate fi expresa si implicita.

Acesta este elementul de noutate! art 1112 si art 1113 reglem asemenea situatii de renuntareimplicita la o succesiune. Nu aveam in vechea reglementare.



Este prezumat ca a renuntat la most succesibilul care, desi cunostea calitatea lui de most sideschiderea succesiunii, nu a acceptat most in termen de 1 an. Citatia (el primeste o citatie de lanotarul de unde se dezbate succesiunea) trebuie sa cuprinda sub sanctiunea nulitatii acesteia si precizarea ca daca succesibilul nu isi exercita dr de accepta in termenul prevazut, va fi prezumatca renunta la mostenire. Prezumtia de renuntare opereaza numai daca citatia a fost comunicata cu

cel putin 30 inainte de expirarea termenului de opt succesorala.

Suntem in situatia in care: Se duce unul la un notar, cere deschiderea procedurii succesorale,declara ca mai sunt 3 mostenitori, trimite notarul citatii si in cusprinsul lor spune ca: ‖Sa optati pana la termenul de ... sub sanctiunea de a fi considerat ca renuntator la mostenire‖. Astainseamna ca daca in termenul respectiv nu accepta mostenirea, este considerat renuntator.Termenul este de 1 an.

In mod exceptional, ne putem gasi intr-un termen mai scurt, si este cazul reglem de art 1113,cand printr-o ordon presedentiala, la cererea oricarei ps interesate, se poate cere unui succesibil

sa isi exercite dr de opt succesorala intr-un termen mai scurt. Daca nu isi exercita dr de opt inacel termen mai scurt va fi prezumat ca a renuntat la motenire. Întrebarea care se ridica esteurmatoarea: ce facem cu ps care nici nu a acceptat, nici nu au renuntat la succesiune? Acestia vorfi considerati acceptanti sau vor fi considerati renuntatori?

Daca dovedesc ca a acceptat in mod tacit, l-am facut succesor. Dar daca nu dovedesc ca aacceptat in mod tacit, si nici nu ma incadrez in vreuna din prevederile de la 1112 sau 1113, incare legea imi stabileste niste prezumtii de renuntare, il voi considera in categoria most sau il voiconsidera strain de mostenire, adica ca si cum ar fi renuntat la mostenire?

Acceptarea este tacita cand succesibilul face un act sau fapt pe care nu ar putea sa il faca decat incalitate de mostenitor. Art. 1110 = Actele de dispozitie juridica, cu valoare de acceptare tacita, siurmeaza o serie de acte care valoreaza acte de acceptare tacita. In speta el nu facut acte deacceptare. E strain de mostenire sau renuntator?

Legiuitorul nu a vrut sa existe notiunea de ‖strain de mostenire‖. Dl Bob a sustinut o comunicarein sensul ca toti cei care nu accepta sau nu isi manifesta opt vor fi considerati acceptanti. Decidaca Nu opereaza prezumtia de renuntare, atunci facem acceptare?

Este art. 1107= Creditorul poate accepta pe cale oblica in limita indestularii lui. De ce am nevoiede textul asta daca devine acceptant prin trecerea timpului? Cand voi putea sa exercit act oblica?

Cand sta in pasivitate?

Cand o face? Cand expira anul.

Tot sistemul conceput.... faptul ca exemplifica actele de acceptare tacita....

Numai pt faptul ca am 2 situatii in care imi este prezumata renunatarea, in niciun caz nu pot sa-lfac acceptant pe unul care nu s-a exprimat in niciul fel. At ar trebui sa schimbam toate regulile.



Astefl, dr de opt nu mai e o chestiune de libertate de opt daca esti considerat acceptant in cazul incare nu opt intr-un an. Tu te trezesti cu calitatea de succesor fara sa vrei.

Practic e o ps straina de mostenire, indiferent de ce denumire ii dam, care urmeaza regimul celuicare a renuntat. Nu il iau in calcul la stabilirea de rezerve. Il consider strain de mostenire chiar

daca nu am aceasta sintagma in lege.

Exista un sistem care reglem acceptarea si renuntarea. Se zice clar prin ce fel de acte devineacceptant.

Exista un art care prevede ca: renuntarea unui dr nu se presupune. Aici nu renunta la un dr ci elnu isi exercita dr respectiv. Daca nu stie de existenta succesiunii nu are decat sa ceara repunere intermen.

Deci va dati seama de problemele pe care le ridica noul cod daca nu stim ca o ps care sta in pasivitate este mostenitor sau nu este mostenitor?

In mod ferm eu spun ca nu are calitate de mostenitor o asemenea persoana. Pentru ca ....care ar fiatunci explicatia pt art 1107 sau pt reglementarea acceptarii tacite?

CURS 13 (23 Mai 2012)

Ora 1

Practic si termenelor de decadere legea spune ca se aplica cazurile de suspendare si deintrerupere de la prescriptie.

Dar pentru acuratete sa stiti ca totusi este vorba despre un termen de decadere si nu de prescriptive, desi in acest moment diferenta dintre acestea si-a pierdut importanta.

Pe VCC termenele de decadere nu erau susceptibile de a fi suspendate, intrerupte cu privire latermenul de prescriptie.

Discutie (intrebare amf.): neexecutare termene de 1 an...care e concluzia?

J.K. Nu poti sa consideri consideri mostenitor …optiunea succesorala care mai intai imi spune ceeste acceptarea succesiunii, da o atentie deosibita acceptarii tacite, nu numai prin aceea ca mi-odefineste, dar vine si chiar imi spune care acte constituie acceptare tacita.

Numai pt simplul fapt ca legiuitorul imi considera, prezuma in doua ipoteze ca e renuntator lamostenire cel care nu se incadreaza in ipotezele respective, NU inseamna (sigur renuntarea tb safie expresa) ..in niciun caz o persoana care nu face acte de acceptare, nu voi putea sa il considermostenitor .

Din moment ce instanta poate pe cale de ordonanta presedinteala sa ii puna in vedere sa optezeintr-un anumit interval de timp si daca nu opteaza e considerat renuntator.





Atribui tacerii o forta juridica pe care in fond cu f mici exceptii produce efecte..doar cand legea prevede expres…altfel trebuia reglementata o singura institutie si anume ―Renuntarea lamostenire‖ (tot ce nu e renuntator ar fi acceptant).

Finalmente, daca nu renuntai intr-un an erai acceptant. De ce sa mai invatam atunci despre

acceptarea expresa, tacita etc…

Sa discutam despre urmatoarea SITUATIE:

Ce se intampla atunci cand am un creditor care urmareste averea unei persoane care decedeaza intimpul procesului?

Deci, e un creditor care are o creanta certa, lichida si exigibila impotriva debitorului caredecedeaza (devine D)…sa zicem ca procesul e pe rol.

Conform CPCiv., un proces se suspenda de drept pana la introducerea in cauza a mostenitorilor .

Intrebarea e: a caror mostenitori?

Stiti despre mostenitorii sezinari/ nesezinari

Cei SEZINARI sunt mostenitorii care au stapanirea in fapt a mostenirii si pot continua actiunilelui D fara a fi necesara verificarea calitatii lor de mostenitori.

Art 1125 Sezina ―pe langa stapanirea de fapt exercitata asupra patrimoniului succesoral, sezinale confera mostenitorilor sezinari si dreptul de a administra acest patrimoniu si de a exercitadrepturile si actiunile defunctului‖

Sezinari:

• SS

• Ascendentii

• Descendentii

Element de noutate: Se consacra calitatea de sezinar al SS

Aceasta dobandire a sezinei trebuie ceruta de catre mostenitorii nesezinari, dobandirearealizandu-se prin eliberarea certificatului de mostenitor sau prin hotararea judecatoreasca ce vaconstata calitatea de mostenitor a acelor persoane si recunoasterea dr de a intra in stapanirea defapt a mostenirii.

Exista posibilitatea cuvenita notarului de a numi o persoana care sa reprezinte succesiunea.



Ar t 1136 ―cat timp mostenirea nu a fost acceptata sau daca succesibilul nu este cunoscut‖

Poate sunt intr- o asemenea situatie:

• fie cunosc mostenitorii, dar inca nu si-au exercitat dreptul de optiune

• fie nu cunosc mostenitorii

Notarul public competent poate sa numeasca un curator special al mostenirii pt aparareadrepturilor mostenitorului eventual, avand drepturile si indatoririle de administrare prev la art1117 NCC

―actiunile impotriva mostenirii se vor indrepta impotriva unui curator special numit de notarul public competent, la cerea reclamantului‖.

Mai exista o regula legata de transmisiunea pasivului succesoral si anume art 1155 ―mostenitoriiuniversali si cu titlu universal contribuie la plata datoriilor si sarcinilor mostenirii proportional cucota succesorala ce-i revine fiecaruia ‖

―Inainte de partajul succesoral, creditorii ale caror creante provin din conservare sau dinadministrarea bunurilor mostenirii ori s-au nascut inainte de deschiderea mostenirii pot cere safie platiti din bunurile aflate in indiviziune. De asemenea ei pot solicita executarea silita asupraacestor bunuri‖

Ce poate face un creditor atunci cand are o creanta anterioara deschiderii succesiunii sidecedeaza debitorul, sa presupunem in timpul procesului?

Varianta: sa extind actiunea fata de mostenitori …dar nu stiu cine sunt acestia.Art 1113 ―Pentru motive temeinice, la cererea oricarei persoane interesate un succesibil poate fiobligat, cu aplicarea procedurii prevazute de lege pt ord presedentiala, sa-si exercite dr deoptiune succesorala intr-un termen stabilit de instanta judecatoreasca mai scurt decat cel prev laart. 1103 ‖

Opinii:

―Nu am putea sa avem nu neaparat o persoana cu calitate procesuala pasiva, ci pur si simplumostenirea de unde sa se indestuleze creditorul, ..pt ca oricum, chiar daca avem mostenitorii

introdusi in cauza tot din aceeasi mostenirea se va debitul..si acestia o sa imparta ce ramane . nuconteaza ca avem 1,2,3 mostenitori …sa consideram succesiunea ca fiind cea cu calitatea procesuala pasiva speciala ‖

Colegul d-voastra spunea sa ne judecam cu succesiunea reprezentata de un curator, ceea ce s-ar putea realiza atat timp cat ar exista numirea unui curator.



Aceasta varianta pt numirea unui curator ..deci creditorul ar putea sa solicite notarului publicnumirea acestuia, care sa reprezinte interesele acestei succesiuni.

Trebuie vazute conditiile

Cat timp mostenirea nu a fost acceptata sau daca succesibilul nu e cunoscut, poate numi uncurator pt apararea drepturilor mostenitorului eventual. Actiunile se vor indrepta impotriva unuicurator la cererea reclamantului. Deci numirea se face la cerera reclamantului.

Trebuie facuta diferenta daca e sezinar sau nesezinar (mostenitorul) . deci, daca ma indreptimpotriva acestui curator special, se pune problema daca practic pot continua procesul in raportcu acesta.

Pe langa aceasta varianta a curatorului special, pot sa cer judecatorului sa-l oblige pe mostenitorsa exercite dr de optiune, pt ca e un caz (poate cel mai justificat) in care ii pot cere acest lucru.

Chiar daca este mostenitor sezinar trebuie sa cer obligarea lui exercitarea dr de optiunesuccesorala ca sa poata sa stea in proces sau pot sa il chem in judecata in ideea ca e descendent??

―se prevede ca are dr de a administra patrimonial si exercita dr…si atunci nu (nu se mai intelegedin amf)??!!‖

Si atunci mostenitorul sezinar sa spuna judecatorului ca nu si-a exercitat dr de optiunesuccesorala, dar faptul ca e sezinar nu inseamna ca mi se rapeste dr de a opt aptacceptarea/renuntarea la succesiune.

―dar nici nu ne raportam la acceptare, ne raportam doar la dr de administrare ‖

Pe de alta parte, se pune problema daca sezina ii confera doar calitate procesuala activa, deci sacontinue eventuale actiuni care au fost incepute de D sau ii confera si calitate procesuala pasiva,aceea de a sta in proces fara sa isi fi exercitat inca dr de optiune succesorala?

Inainte de a fi sezinar, el trebuie sa fie mostenitor !

Adica trebuie mai intai sa accepte mostenirea si apoi ma intereseaza daca este sezinar sau nu

Deci nu calitatea de sezinar/nesezinar imi solutioneaza mie problema.

Si atunci va spun ca, in practica, se face extindere de actiune impotriva mostenitorilor si sesolutioneaza cauzele.

Ce se intampla totusi daca un asemenea mostenitor ar veni si ar invoca exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, pt ca nu e inca mostenitor?



Mostenitorul ―Sunt in relatie de rudenie cu D, am un termen de 1 an in care imi pot exercita dr deoptiune succesorala, va rog sa suspendati procesul timp de 1 an‖.

Atunci creditorul intr-o asemenea ipoteza …poate o asemenea persoana sa refuze sa stea in process atat timp cat el nu si-a exercitat optiunea?

J.K. – Eu cred ca DA.

Sigur ca, intr-o asemenea ipoteza ar putea fi constrans sa isi exercite optiunea succesorala.

Pe VCC, acolo unde aveam acceptarea sub beneficiu de inventar, se recunostea mostenitorului posibilitatea sa invoce ceea ce se numea o exceptie dilatorie , prin care se suspenda cursul judecatii, pana la momentul la care facea inventarul si mai avea un termen de 40 de zile ca sa isiexercite optiunea in raport cu data intocmirii inventarului.

In masura in care nu isi exercita optiunea era considerat ca acesta continua procesul in raport cu

el..acum nu mai exista acceptare sub beneficiu de inventar .

Ceea ce reglementeaza legea, ca se face plata in limita activului succesoral, nu echivaleaza cuacceptarea sub beneficiu de inventar.

Cand se discuta de acceptarea sub beneficiu de inventar se vorbea de o separatie a patrimoniuluiceea ce nu era o veritabila separatie de patrimonii .

SEPARATIA DE PATRIMONII

Era recunoscuta in favoarea creditorilor succesiunii pt a evita concursul creditorilor succesorilor.

Tocmai pt a nu se ajunge la confuziunea de patrimonii , creditorilor succesiunii le se dadea posibilitatea sa invoce si ei o separatie de patrimonii. Aveau interes sa o ceara intr-o singurasituatie: cand mostenirea era acceptata pur si simplu si de producea confuziunea de patrimonii(sa zicem, succesiunea era solvabila, mostenitorul insovabil, acceptand pur si simplu se produceaconfuziunea si atunci intrau in concurs cu creditorii proprii ai mostenitorului).

Sunt 2 institutii distincte:

1. Institutia mostenitorului care a acceptat sub beneficiu de inventar (protectiamostenitorului)

2. Institutia creditorilor succesiunii: separatia de patrimonii (doar acesti creditori o puteainvoca)

Se lichida pasivul doar in limita activului (prin instit acceptarii sub beneficiu de inventar),confuziunea realizandu-se abia ulterior lichidarii datoriilor evidentiate in cadrul inventaruluiintocmit.

In NCC nu mai exista 1,2.



Exista o reglementare care consacra dr creditorilor succesorali, un dr de preferinta fata dedrepturile succesorilor.

Ideal ar fi fost ca legiuitorul sa prevada un sistem de lichidare a succesiunii si abia pe urma sa setransfere aceste dr catre mostenitori intr-o maniera curate dupa lichidarea datoriilor( nu exista in

noua reglementare).

Prin consacrarea dr de preferinta creditorilor succesiunii in raport cu creditorii personali aimostenitorilor , chiar daca a eliminat macanismul separatiei de patrimonii, a rezolvat problemaconflictului dintre acesti creditori.

Acea separatie de patrimonii e impropriu zis ca ar fi produs o separatie…nu se separau, ciechivala cu un privilegiu recunoscut in favoarea creditorului succesoral.

Daca exista un sistem de lichidare a unei succesiuni e ca si in cazul procedurii de faliment …toticreditorii isi declarau acolo creantele si nu avea decat acel lichidator sa plateasca fie

proportional daca nu erau suficiente active, fie sa se plateasca integral daca avea de unde.

Actualmente, indiferent de data exigibilitatii creantei, creditorul care solicita plata creantei va fi platit, chiar daca ulterior mai vin 2,3..care nu isi vor satisfice creanta chiar daca acestea erauanterioare ca data cu creanta primului creditor.

Dezavantaj: nu se realizeaza o plata echitabila in raport cu creditorii succesorali.(Primul venit=creanta satisfacuta)

Nu e vorba de cel care are creante privilegiate …nu poate creditorul chirografar sa vina si sa-linlature. Se aplica doar creditorilor de acelasi rang.

Revenind, faptul ca un mostenitor e sezinar sau nesezinar nu ne ajuta, pt ca trebuie sa aibacalitatea de mostenitor , abia dup ace accepta mostenirea se poate vorbi de sezina.

SOLUTIE

Poate creditorul sa solicite reducerea termenului de optiune sau are varianta numirii unui curatorcu care sa continue procedura urmand ca mostenitorul sa intervina in momentul in care aacceptat succesiunea si atunci practic dispare curatorul din cadrul procedurii respective.

Un efect suspensiv, dilator al procesului, eu cred ca este inevitabil (nu cunosc ce prevede noulCPCiv). In afara de situatia fericita in care te-ai extins fata de o persoana si Acela vine si ―‖da,eu sunt mostenitor , sa continuati procesul‖.

Intrebare amf ?!?!

Prof. : una e sa am un titlu executoriu si ce se intampla in situatia in care imi decedeaza D si altaeste situatia in mom in care eu vreau sa obtin titlul executoriu si imi decedeaza D.



Varianta din situatia prezentata viza faptul ca se tindea la obtinerea unui astfel de titlu, d-voastravreti sa analizam situatia in care are deja un titlu executoriu.(chestiune de procedura civila)

―In cazul in care curatorul este neglijent, in sensul ca nu aduce anumite aparari care ar fi putut…‖

Prof: toti acesti curatori adusi in instant, de fapt, sunt in mod formal prezenti acolo, asa cum erausi in cazul incapabililor etc…evident ca el isi asuma raspunderea, dar numai pt ceea ce putea safaca pt ca daca mostenitorii nu l-au ajutat si nu i-au adus mijloace de proba de care sa sefoloseasca, de unde sa cunosca toate imprejurarile.

Daca isi indeplineste in mod culpabil indatoririle de curator, e bun de plata.

V-am povestit despre o situatie cu raspunderea pt o persoana incapabila, la ce riscuri te expuiacceptand calitatea de curator.

Ce inseamna plata datoriilor si sarcinile unei mosteniri?

Datorii vs sarcini

Datoriile sunt obligatii care au fost asumate de catre D, in timp ce sarcinile nu existau la momdesch succesiunii, ci ele s-au nascut ulterior, dar legat de succesiune nu legat de eventualeobligatii intre comostenitori.

Interesant este acest al (2) art???

Creditorul nu trebuie sa astepte partajul, ci poate solicita efectuarea platilor chiar atat timp cat

mostenitorii se afla in indiviziune…(deci sunt in situatia in care am stabilit cu cine ma judec,cine sunt mostenitorii)..daca este vorba de o creanta care exista la data deschiderii succesiuniisau este vorba de o creanta provenita din conservarea sau administrarea bunurilor succesorale.

Ora 2

Transmiterea activului si pasivului succesoral

Art 1155 . De la regula divizarii de drept a pasivului succesoral exista si anumite situatii de

exceptie prevazute de al (3) ― a) cand obligatia este indivizibila

b) cand obligatia are ca obiect un bun individual determinat sau o prestatie determinate asupraunui astfel de bun



c) obligatia este garantata cu o ipoteca sau o alta garantie reala, caz in care mostenitorul care primeste bunul (va fi obligat sa suporte consec actiunii creditorului avand impotrivacomostenitorilor un drept de regres, finalmente el suportand plata pasivului doar in limita coteicare-I revine )afectat garantiei va fi obligat pentru tot, insa numai in limita valorii acelui bun, iar participarea sa la restul pasivului mostenirii se reduce corespunzator

d) unul dintre mostenitori este insarcinat, prin titlu, sa execute singur obligatia. (de ex, printestament imi spune ca mostenitorul X sa faca plata intr-o asemenea situatie trebuie vazut in cemasura ar putea sa fie afectata r ezerva celui care ar faca plata…daca e sau nu o liberalitatefacuta celorlati)In acest caz daca titlul il reprezinta testamentul, scutirea celorlalti mostenitoriconstituie o liberalitate, supusa reductiunii daca este cazul.‖

Sa cititi si preved. Art 1156-

RAPORTUL DONATIILOR + DATORIILOR

Indiferent de tipul de donatie (directa/indirecta) exista oblig de raportare, chiar si a unei donatiideghizate, in afara de cazul reglem de art 1091 al (4) care consacra situatia vanzatorului curezerva uzufructului sau cu sarcina platii unei rente viagere facuta de catre descendenti , sot sauascendent , cand aceasta donatie este considerata a fi scutita de raport.

Apoi, se pune problema ce se intampla in cazurile in care trebuie sau nu raportate donatii degenul donatiilor sau a unor acte care permit unui descendent al lui D, de pilda sa perceapafructele cu privire la un anumit bun, la un anumit interval de timp sau sit in care se confera un drde folosire pt o perioada mai indelungata a unui imobil catre un descendent.

Se pune problema daca aceste acte, care sunt evident niste liberalitati vor trebui sau nu sa fiesupuse raportului...sa analizam sit in care se permite unui descendent sa perceapa chiria pe uninterval de un an de zile de pe un imobil propr lui D. O asemenea sit va fi supusa raportului, inconditiile in care am sigur cond necesare pt raport?

Printre sit de exceptie de la raport, art 1150 lit d) „fructele culese, veniturile scadente pana inziua desch mostenirii si echivalentul banesc al folosintei exercitate de donatar asupra bunuluidonat‖ ..deci nu sunt supuse raportului..

Si atunci, o asemenea donatie de natura celor de care am amintit (sa i se permita unui descendentsa locuiasca intr-un imobil propr lui D sau sa culeaga chiria urmare a folosintei exercitate pe baza unui contract de catre un tert asupra unui imobil) vor fi raportate?

Acestea sunt donatii (liberalitati)..ca nu e vb de un simplu act de afectiune ca iti lasi copilul 2luni...e vb de o perioda mai indelungata in care ii conferi o folosinta cu titlu gratuit sau e vb de osituatie in care ii permiti de ex...‖domnule, toata chiria pe care o incasez de pe imobilul x , timpde 3 ani ti se cuvine‖? descendentul resp are sau nu obligatia de a raporta aceste donatii ? sau seincadreaza in art 1150 lit d) adica nesupuse raportului?



In cele 2 ipoteze pe care le-am pomenit, ar fi aplicabila scutirea atunci cand a beneficiatdonatarul chiar de proprietatea bunului..si atunci nu este obligat sa raporteze fructele, veniturile,echiv banesc..ori aici bunul a ramas proprietatea donatorului..el doar a permis sa se culeagaaceste fructe, dar bunul nu era al donatarului, prin urmare e vorba de donatii care vor trebuiraportate.

Pe langa aceste situatii in care donatiile se scutesc de raport, mai sunt ipotezele in care D face odonatie cu scutire de raport , apoi cazul de care am vb de la art 1091 al (4).

Art 1150 lit c) „darurile obisnuite, donaţiile remuneratorii si in masura in care nu sunt excesive,sumele cheltuite pentru intretinerea sau, daca este cazul, pentru formarea profesionala adescendentilor, a parintilor sau a sotului si nici cheltuielile de nunta, in masura in care cel carelasa mostenirea nu a dispus altfel‖

Mai exista o sit de exc atunci cand bunul a pierit fara culpa donatarului. Indemnizatia pe care o

primescte in masura in care a fost folosita pentru reconstituirea acelui bun atunci se va faceraportul. Daca aceasta indemnizatie nu a fost folosita in acest scop, ramane supusa raportuluiindemnizatia, iar valoarea acesteia urmeaza sa fie indexata .

Nu va fi supusa raportului donatia partaj. Aceasta este un act intocmit de catre ascendenti sidescendenti...(atunci cand o sa vb astazi sau o sa cititi d-voastra din lucr prof Chirica...tot vatrebui stiut chiar daca e ultimul capitol..indiferent ca discutam sau nu, acesta nu pune probleme...nu zau?!!!)

Nu pentru examen

(-procedura succesorala notariala nu trebuie stiuta decat poate unele elemente legate decertificatul de mostenitor

-legatele in uzufruct, reductiunea acestora

-aspecte legate de indiviziunea succesorala (nu toate! E vb de efctele pe care le produce un act alunui coindivizar fara acordul celorlalti...acum regulile sunt schimbate...stiti de lacontracte...sanctiunea inch unui asemenea act este inopozabilitatea) )

In linii mari, donatia partaj urmareste impartirea in natura a bunurilor intre ascendenti sidescendenti inca din timpul vietii parintilor . Este o situatie de exceptie care deroga de la

dispozitiile art 956 al( 2) care interzic pactele asupra unei succesiuni nedeschise ..si o asemeneadonatie care deja produce efecte din timpul vietii donatorului, viitor D, insa cel care dobandeste bunul il va detine cu titlu de donatar in timpul vietii donatorului, dupa care va detine bunul innatura cu titlu de mostenire.

Aceasta este valabila numai in masura in care nu se aduce atingere rezervei succesorale.



Daca rezervele sunt afectate , donatia-partaj fiind un act de liberalitate aceasta va fi supusareductiunii, dar daca se incadreaza in limitele rezervelor si a cotit disponibile, deja se cunosc bunurile in natura care vor reveni mostenitorilor fara sa mai existe stare de coproprietate,indiviziune intre ei. Cel mult va exista o asemenea stare pentru bunurile care nu au fost avute invedere la momentul la care s-a realizat aceasta donatie – partaj intrucat aceasta trebuie sa se

refere la bunurile existente (nu si la bunuri viitoare care nu existau la mom inch actului).

Prin urmare daca D ulterior a mai primit bunuri, pentru restul acestora urmeaza sa se apliceregimul general.

Valabilitatea acestei donatii partaj depinde de cuprinderea tuturor descendentilor in aceastaconventie..in masura in care nu sunt prevazuti toti mostenitorii...??...este evident ca aceasta va filovita de nulitate.

Astfel beneficiarul unei don partaj nu are cum sa fie obligat la raport pt ca apare evidenta vointa

donatorului ca el sa fie scutit de raport, urmand sa pastreze respectivul bun.Revenind la raportul donatiilor, cine il poate solicita?

Doar mostenitorul legal, sotul supravietuitor sau descendenti atunci cand vin la mostenire inconcurs cu descendenti sau daca e vorba de descend care au beneficiat de donatie atunci cand vinin concurs cu SS.

Elementul de noutate in NCC e marcat in art 1146 al (2) „in lipsa de stipulatie contrara din parteadonatorului, cei mentionati la al (1) sunt obligati la raport numai daca ar fi avut vocatie concretala mostenirea defunctului in cazul in care aceasta s-ar fi deschis la data donaţiei‖

Deci trebuia sa ai vocatie concreta, la mom donatiei, la mostenirea lui D. Cum am intelegeaceasta fraza?

Are obligatia de a raporta donatia cel care accepta mostenirea si are calitatea de SS sau dedescendent, dar mai trebuie o conditie: la mom la care s-a facut donatia sa fi avut vocatieconcreta la mostenirea lui D. Nu e vb aici de sit SS ci mai degraba de aceea a descendentilor , pentru ca daca e vb de o donatie facuta de bunic nepotului in cond in care traia tatal, chiar dacafinalmente la mostenire va veni nepotul impreuna cu SS, nepotul va putea sa sustraga obligatieide raport donatia respectiva pe considerentul ca la mom inch donatiei era in viata tatal acestuia siatunci el nu avea o vocatie concreta.

Vor trebui raportate nu numai don care au fost culese, dobandite in nume propriu de catredonatar, ci si don de care a beneficiat reprezentatul in cond in care ar veni un descendent prinmecanismul reprezentarii succesorale. Deci el va trebui sa raporteze nu doar bunurile primite deel ci si don facute reprezentatului.



Art 1149 al (2) „daca descendentul donatarului vine in nume propriu la mostenirea donatorului,nu este obligat sa raporteze donatia facuta ascendentului sau, chiar daca a acceptat mostenireaacestuia din urma‖

Situatia este diferita de cea in care vine prin reprezentare....astfel, se face o donatie de la D catre

descendentul sau imediat, daca nepotul lui D va veni in nume propriu la mostenire el nu va tb saraporteze don care a fost facuta desc imediat, respectiv ascendentului celui care va veni lamostenire.

Daca insa el va veni prin mecanismul reprezentarii, atunci va tb sa raporteze si donatia facutaascendentului sau.

Art 1149 al (1) „mostenitorul datoreaza raportul numai pt donatiile pe care le-a primit personalde la donator‖

Întrebare amf „daca ar putea fi excluse donatiile indirecte raportat la art 1149 al (1)‖

Ce se intelege printr-o donatie indirecta?

Ar putea fi realizata pe calea unui alt act juridic decat cel al donatiei directe...renuntarea la undrept este o don indirecta...deci tot personal, de la el a dobandit..si cand e vb de dobandirea prinmecanismul stipulatiei pt altul ..sigur chiar daca prestatia respectiva nu o primesc de la donator,dar tot de la acesta a plecat vointa..e tot donatie.

J.K. -Nu cred ca poti exlude donatiile indirecte

Nu vor fi obligati sa raporteze ...deci o persoana poate sa renunte la succesiune si atunci nu va

mai fi obligat sa mai faca raportul ..si uneori s-ar putea ca cel care a beneficiat de o donatie saanalizeze dca este cazul sau nu sa dobandeasca calitatea de mostenitor ..pt ca acceptandsuccesiunea va fi obligat sa faca raportul.

Regula: renuntatorii nu au obligatia de raport

O sg exceptie (element de noutate fata de VCC): art 1147 al (2) „prin stipulatie expresa in contrde donatie, donatarul poate fi obligat la raportul don si in cazul renuntarii la mostenire. In acestcaz, donatarul va readuce la mostenire numai valoarea bunului donat care depaseste partea din bunurile D la care ar fi avut dreptul ca mostenitor legal‖

Raportul donatiei nu va privi in integralitate don, ci numai o diferenta dintre valoarea donatiei(daca apare aceasta diferenta ) si valoarea pe care oricum ar fi cules-o ca si mostenitor legal.

Nu pot fi obligati la raport si nici nu pot cere raportul, legatarii sau creditorii succesiunii.

Cum se realizeaza raportul?



VCC: in ceea ce priv bun imobile exista reg raportului in natura, se ajungea la rezolutiuneacontractului de donatie

NCC Regula : raportul prin echivalent- art 1151 (bun mobile/imobile)

Exista mai multe modalitati de realizare.1. Prin preluare – se vor prelua de catre ceilalti mostenitori care pot beneficia de raport, bunuri de aceeasi natura si cantitate pe cat e posibil cu bunul de care a beneficiat donatarul

2. Prin imputatie – va fi luata in considerare valoarea donatiei in mom in care se va calculacota valorica ce-i va reveni din don respectiva sau

3. În bani – obligat sa readuca efectiv o anumita suma de bani

In mod exceptional si depinde de vointa donatarului daca va face sau nu raportul in natura.

Nu poate fi obligat la aceasta, orice clauza intr-un contr de don prin care s-ar prevedeaobligativitatea raportarii in natura va fi lovita de nulitate..deci la optiunea sa donatarul poate safaca raportul in natura daca la mom resp e proprietar al bunului, nu l-a grevat de sarcini si nu aincheiat un contr de inchiriere mai mare de 3 ani pt acel bun.

Valoarea la care se va face raportul este valoarea bunului la momentul judecatii ..institutiaraportului este una prealabila operatiunii de partaj. In mod exceptional, daca bunul nu s-ar maiafla in patrim donatarului pentru ca sa zicem ca a fost instrainat, atunci ma voi raporta la

valoarea bunului din mom instrainarii.

RAPORTUL DATORIILOR

(Art 1159..cand exista titlu executoriu impotriva lui D v-am zis ca trebuie vazut CPCiv.)

Art 1158

Care era rolul acestei institutii a raportului datoriilor . acesta practic era conceput pt creantelecare ar exista impotriva unui succesor din partea lui D (deci a imprumutat pe unul dindescendenti cu o suma de bani, trebuia sa ii restituie, dar acesta nu i-a mai inapoiat sumarespectiva). Se pune problema in mom deschiderii succesiunii (sigur acolo e o creanta a lui Dimpotriva mostenitorului).

Ce facem cu aceasta creanta?



Din momentul la care s-a deschis succesiunea, vor putea formula actiune pentru executareacontractului, pentru restituirea imprumutului ceilalti mostenitori fata de mostenitorul debitor?

Pe VCC raspuns era categoric ca Nu..din momentul in care s-a deschis succesiunea si s-a nascutstarea de coindiviziune intre ei, exigibilitatea obligatiei unuia dintre comostenitori fata de

succesiune (deci este vorba strict de creantele care existau la momentul deschiderii succesiunii)...acestea nu putea fi executate pana la momentul partajului, iar termenul de prescriptie erasuspendat intre mom deschiderii succesiunii si mom partajului.

Prin partaj, creanta corespunzatoare datoriei succesorului se atribuia chiar debitorului in cauzaastfel acesta dobandea dubla calitate de creditor si debitor si se realiza stingerea totala sau partiala a datoriei respectiv a creantei in limita datoriei existente prin mecanismul confuziunii.

Indiferent cand s-ar fi realizat aceasta reglare intre ceilalti mostenitori si mostenitorul debitor, dinmom ce cursul prescriptiei era suspendat de la data deschiderii mostenirii, chiar daca peste 15 ani

se realiza paratajul, peste 15 ani putea sa se realizeze aceasta confuziune.Pana la urma aici nu era vorba de o compensatie pentru ca se ajungea la stingerea datoriei prinmecanismul confuziunii,....nu era vorba de creante reciproce (ca sa functioneze compensatia).

Diferenta rap datoriilor si rap donatiilor

Raportul datoriilor este o operatiune de partaj efectiva, pt ca impart creanta respectiva (o dau luiX sau lui Y), e firesc sa dau creanta aceluia care are obligatia (datoria) pt ca altfel poate ii expun pe altii unor anumite riscuri...deci mecanismul este altul.

Raportul donatiilor vizeaza o operatiune prealabila partajului, intervine doar in cazurile strictreglementate de lege, in timp ce raportul datoriilor poate viza orice succesor, fara neaparat sa fiedescendent, SS etc.

NCC

„Daca la data partajului succesoral un mostenitor are o datorie certa si lichida fata de mostenire,aceasta se lichideaza prin luare mai putin .‖

Nu exista nicio dispozitie prin care sa se ceara necesitatea ca acea creanta sa fie exigibila (decidaca D a imprumutat banii pe o perioada de 2 ani si acesta a decedat inainte de expirarea

termenului de rambursare, mecanismul raportului datoriilor era posibil sa se aplice chiar daca nuexista o creanta exigibila la data deschiderii succesiunii)

Dupa o interpretare stricta a acestor prevederi „...‖...dar daca nu mai are o datorie la momentulrespectiv (partajului succesoral)...daca partajul sa zicem ar avea loc la 6 ani dupa deschidereamostenirii, se mai poate aplica mecanismul rap datoriilor?



In conditiile in care va spuneam ca se producea efectul suspensiv , dar legiuitorul nu vorbestedaca existau creante la data deschiderii succesiunii, ci spune la data partajului. Deci daca intretimp (deschidere mostenire-data partaj) creanta respectiva e prescrisa atunci nu mai am ce saopun.

De fapt, a deplasat legiuitorul raportarea creantelor la data partajului (de la data deschideriimostenirii)

Teoretic tot ce gasiti in carte pe VCC legat de efectul suspensiv, ca nu poate fi constrans de uncoindivizar , ca poate sa plateasca numai daca el vrea ...cred ca ramane fara obiect pe NCC (imivb de creanta existente la data partajului).

Deci pana la data partajului vine si te executa ..chiar trebuie sa o faca pentru ca daca nu i se prescrie creanta...ceilalti comostenitori ca sa nu li se prescrie creanta chiar ar trebui sa promoveze actiunea pt satisfacerea creantei...procesele acestea dureaza..

Astfel apare o mare problema legata de esenta institutiei raportului datoriilor, din moment ce in NCC se prevede „la data partajului‖ si nu aceea a deschiderii mostenirii...adica poti sa executimostenitorul deja de la data deschiderii succesiunii.

„daca mostenitorul are mai multe datorii care nu sunt acoperite cu partea sa din bunurile acestea,aceste datorii se strang proportional ‖

Nu se aplica regulile de la imputarea platii, daca mostenitorul ar avea mai multe datorii fata deD, ci se aplica aceste reguli speciale care prevad reducerea proportionala .

Al (4) „in momentul la care se poate raporta datoria se poate schimba...‖...prin acordul tuturor se poate face orice.

Nota: D-

PUNCT SI DE LA CAPAT !!!

SPOR!



Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	vanea-bodarev
View:	247 times
Download:	0 times

Succesiuni Curs 1-13

Documents