Nr. 62, Ianuarie 2019

SucceS îN afacerI

cum a creat rubik Hub un ecosistem antreprenorial

Noi soluții pentru IMM-uri în regiunea centru

AnA MAriA Onu, director general al Institutului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii

„Interesul din partea IMM-urilor pentru accesarea de fonduri europene este crescut“

www.inforegio.ro2

Dan L. Brumar

e-mail: info@mdrap.ro regio@mdrap.ro

Tel.: 0372 11 14 09

ISSN 2061-2251

www.inforegio.ro

reDacTOrI: Elena ALEXA

Vlad EpurEscu

Vlad BÂrLEANu

Dan L. BrumAr

cOrecTOr: pompiliu L. DumITrEscu

cOOrDONaTOr De prOIecT:

maria-Ionela cAprIAN

4 3 Ştiri din regiuni

6 3 Iniţiativele Regio pentru mediul de afaceri din românia

9 3 Interviu cu Ana maria Onu, director general al Institutului Naţional pentru Întreprinderi mici şi Mijlocii

Editorial

OcrOtiți această eNergie creativă!

Oricum ai privi românia, e imposibil să nu remarci un lucru esențial. care nu scapă nici măcar celor mai insensibile priviri. avem atâta energie creativă în această țară, încât ar putea cu ușurință menține la turație maximă motoarele

economiei. toate investițiile de până acum în stimularea acestei energii au demonstrat că afacerile mici și mijlocii sunt organisme vii, sănătoase, care generează forță de muncă și bunăstare în comunitățile în care se nasc și se dezvoltă.

cheia succesului economic al acestor afaceri este identificarea acelor nișe capabile să aducă valoare adăugată efortului creativ la care, în mod salutar, mulți tineri talentați din românia sunt dispuși să se înhame. Nu e un jug, e o dulce călătorie a devenirii. Din fericire pentru ei, în ultimii 4-5 ani programele destinate sprijinirii inițiativelor private din sectorul iMM s-au înmulțit, oferind o altă perspectivă de business tinerilor, până acum sceptici în ceea ce privește șansa lor de reușită. regio 2014-2020 este un astfel de mecanism de finanțare care și-a concentrat acțiunile pe sprijinirea afacerilor mici și mijlocii cu potențial de creștere spectaculoasă, în domenii variate. investițiile trebuie să continue în cercetare, inovare și transfer tehnologic în domenii de specializare inteligentă, pentru a asigura firmelor din românia o competitivitate sporită pe piața europeană.

De asemenea, programul start-Up Nation, aflat la a doua ediție, revizuită și îmbunătățită, aduce și mai multe posibilități de accesare de fonduri nerambursabile pentru acele idei care nu merită să stea în sertar.

răsfoind paginile numărului de față al revistei veți afla care sunt așteptările mediului de afaceri în anul care tocmai a început, care sunt provocările sectorului iMM, dar și noutățile programelor de finanțare create pentru sprijinirea reușitei în business. totodată, aveți ocazia să cunoașteți rezultatele pe care le-au obținut unele dintre regiunile de dezvoltare din românia care au mizat pe programe de susținere a tinerilor antreprenori.

e atâta energie creativă în românia! sprijiniți-o! cu toții putem face asta.

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

Fondul European deDezvoltare Regională

ianuarie 2019 3

SuMar

13 3 Despre inovare în business – noi soluţii pentru IMM-uri în Regiunea Centru

16 3 cum a creat Rubik Hub un ecosistem antreprenorial

19 3 Birourile judeţene de informare

20 3 Reţeaua femeilor de succes, finanţată cu bani europeni

21 3 O nouă şansă pentru bolnavii de cancer

22 3 Aţi întrebat? Vă răspundem!

26 3 Agenda

27 3 supe delicioase pentru zile friguroase

www.inforegio.ro4

ceNTru SOcIaL peNTrucOpii și bătrâNiGrijă pentru copiii proveniţi din familii cu posibilităţi financiare reduse, dar şi pentru bătrânii cu probleme grave de sănătate. La Bârlad a fost inaugurat, recent, Aşezământul Social „Sfântul Ierarh Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei“. Centrul, des-chis de Asociaţia „Filantropia Ortodoxă Huşi“, în parteneriat cu Consiliul Local Bârlad şi Consiliul Judeţean Vaslui funcţio-nează în cadrul Parohiei „Sfântul Gheorghe“ Bârlad. În cadrul Centrului de zi pentru copii sunt ajutaţi 25 de micuţi, iar Ser-viciul de îngrijire la domiciliu ajută 25 de persoane vârstnice şi bolnave, care nu beneficiază de ajutorul familiilor.

TrOTINeTe eLecTrIce peNtrU tiMișOreNi

Locuitorii din Timişoara vor fi încurajaţi să-şi folosească mai rar maşinile şi să folosească alte soluţii, mai bune atât pentru sănătate, cât şi pentru mediu. Conform reprezentanţilor Primăriei, pentru început, 25 de trotinete vor fi puse la dispoziţia timişorenilor, gratu-it, în trei staţii: Complexul Studenţesc, Universitatea de Vest şi Universitatea Politehnică. În acest an, numărul acestora va creşte şi, în plus, vor fi achiziţionate segway-uri. Trotinetele sunt destinate în primul rând studenţilor, dar le poate folosi oricine în sistemul în care se închiriază deja biciclete gratuit.

SIBIuL, regIuNe gastrONOMică

eUrOpeaNă

2019 este un an important pentru cochetul Sibiu! Oraşul care deţine statutul de Regiune Gastronomică

Europeană este singurul loc din România care a fost inclus în topul destinaţiilor re-comandate pentru a fi vizitate în acest an de către revista National Geographic Traveller. În plus faţă de diver-sitatea bunătăţilor gastronomice oferi-te, Sibiul este lăudat şi pentru festivalurile sale, pentru „bijuteri-ile” oraşului medieval, dar şi pentru muzeele care atrag în fiecare an mii de turişti. Populari-tatea oraşului a cres-cut începând cu 2007, când a fost Capitală Culturală Europeană.

asisteNță MeDicală peNTru OpT cOMuNeLocuitorii din opt comune din judeţul Sălaj vor avea acces la servicii mai bune de sănătate. În localitatea Şimişna, într-un spaţiu modern şi dotat cu aparatură nouă, a fost inaugu-rat un centru medical de performanţă, pus la dispoziţie de administraţia locală. Potrivit reprezentanţilor Direcţiei de Să-nătate Publică Sălaj, centrul va deservi comunele Gâlgău, Ileanda, Letca, Lozna, Poiana Blenchii, Rus, Şimişna şi Zalha, cu o populaţie totală de 11.777 de locuitori. Centrul a fost ne-cesar din cauza numărului redus de me-dici de familie din zonă şi a distanţelor mari până la spitale. NO

rD

-VeST NOrD-eST

VeSTceNTru

DIN regIuNI

ianuarie 2019 5

BaNI peNTru TraNSpOrT ecOLOgIcPrind contur mai multe proiecte importante în Craiova. 40 de autobuze cu emisii reduse vor putea fi achiziţionate de administraţia locală graţie unei finanţări de 15 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvolta-re (BERD). Tot în scopul de a îmbunătăţi mediul şi cali-tatea vieţii în regiune, vor fi reabilitate, în cadrul aceluiaşi program, 14 clădiri publice din oraş. Municipiul Craiova este primul oraş din Ro-mânia care se alătură programului BERD pentru Oraşele Verzi, cu investiţii şi în domeniul transporturilor, al infrastruc-turii de apă şi salubritate.

DONații peNtrU sprijiNirea eDUcației

Asigurarea unor condiţii decente de dez-voltare prin educaţie. Acesta este scopul principal al unei campanii lansate, la sfârşitul anu-lui 2018, de mai multe companii private importante, la Şcoala Gimnazială „Matei Basarab” din comuna Brebu (jud Prahova). Laboratorul de Informatică al şcolii a fost dotat cu 10 desktop-uri licenţiate, dar şi cu scaune noi. Campania va continua cu astfel de donaţii în special în şcolile din micile localităţi, care nu beneficiază de aproape niciun suport mate-rial. Se încearcă astfel şi prevenirea abandonului şcolar, feno-men semnalat des în special în zonele defavorizate.

LIfTurI MODerNIzaTe îN BLOcurILe

aNVeLOpaTe

Bucureştenii din sectorul 1 care locuiesc în blocurile reabilitate termic ar putea avea şi lif-

turi moderne. Conform reprezentanţilor administraţiei locale, la sfârşitul lu-nii decembrie 2018 a fost votat un program de investiţii pentru modernizarea ascen-soarelor din blocurile anvelopate. Lucrările pot viza înlocuirea uşilor exterioare cu uşi automate, a pa-nourilor de comandă sau a cablurilor şi a motorului. principa-lele avantaje sunt asigurarea unui grad sporit de siguranţă şi confort, dar şi eco-nomii importante la energia electrică.

SuD-

VeST

OLTeNIa SuD-eST

SuD MuNTeNIa BucureșT

I- ILf

OV

DIN regIuNI

INTerNeT graTuIT îN spațiile pUbliceAcces mai rapid la informaţii şi la tehnologie modernă. În pa-tru localităţi din judeţul Brăila, locuitorii vor avea acces gratuit la internet în spaţii publice, graţie programului european WI-FI4EU. Oraşul Ianca şi comunele Siliştea, Bărăganul şi Surdila Greci se află printre câştigătoarele primului apel de proiecte din cadrul acestui program şi vor primi finanţare de 15.000 de euro pentru echipamente şi costuri de instalare. Primăriile din aceste localităţi vor instala puncte de acces la internet în spa-ţii publice (primărie, bibliotecă, centru de sănătate, muzeu, piaţă, parc).

www.inforegio.ro6

vlaD bârleaNU

creşterea competitivităţii IMM-uri-lor este un element-cheie pentru îndeplinirea obiectivelor Stra-tegiei UE 2020, având în vedere

că 99% din întreprinderile din Uniune corespund acestui sector. În România, IMM-urile constituie structura de bază a economiei, reprezentând 99,64% din numărul afacerilor. Deşi ele reprezintă motorul principal al creşterii economi-ce, acest sector se confruntă cu o serie de probleme, cu un impact direct asupra competitivităţii economice.

Astfel, gradul redus de cultură an-treprenorială – reflectat prin densita-tea relativ scăzută a afacerilor în toate regiunile – este una dintre principalele probleme. În 2011, în România, existau 21 IMM-uri la mia de locuitori, valoa-re situată sub 50% din media UE. Apoi, problema masei critice a IMM-urilor este influenţată şi de rezistenţa noilor afaceri, în condiţiile în care două din trei între-prinderi noi dispar de pe piaţă în primul an de viaţă. De asemenea, dezvoltarea unui IMM este limitată de accesul re-dus la finanţare, de eficienţa scăzută a procesului de producţie şi a gradului de inovare, dar şi de legături slabe cu pro-priile pieţe. Noul program Regio a trebuit să ţină cont de toate aceste aspecte în fixarea obiectivelor de finanţare. La aces-te probleme s-a adăugat scăderea, între 2008-2010, cu aproximativ 20%, a IMM-urilor care exportă în special în UE, dar şi ponderea redusă a IMM-urilor care ex-portă – raportat la nivelul UE – mai ales în zone extracomunitare.

lecții îNvățate

În perioada anterioară de programa-re bugetară, IMM-urile au beneficiat de sprijin prin intermediul structurilor de incubare a afacerilor, dar a fost insufici-

ent. Astfel, deşi la nivel naţional există mai multe astfel de structuri, în 2012 erau acreditate şi monitorizate doar 10 incubatoare de afaceri, din care numai 7 funcţionale, sprijinind 149 IMM-uri, cu 327 locuri de muncă. Conform studiilor în domeniu, întreprinderile care au benefi-ciat de sprijin în cadrul incubatoarelor ar trebui să fie mult mai puţin predispuse riscului de a eşua în primii ani de activita-te după înfiinţarea lor, ca urmare a servi-ciilor numeroase pe care aceste structuri ar trebui să le asigure.

Sectorul IMM din România poate fi caracterizat prin orientare relativ slabă către activităţi productive, acces redus la capital, tehnologie şi infrastructură, aspecte care afectează negativ producti-vitatea economică.

DOMeNii fără iNteres

În intervalul 2007-2013, IMM-uri-le au ignorat câteva activităţi specifice: promovarea produselor şi proceselor de producţie prietenoase cu mediul, măsuri care stimulează cercetarea, inovaţia şi antreprenoriatul în IMM-uri sau moder-nizarea şi întărirea instituţiilor din dome-niul pieţei muncii. Pentru aceste acţiuni nu s-a contractat niciun proiect. De ase-menea, a existat un interes redus pentru proiecte de infrastructură a locuinţelor sociale, de infrastructură telefonică (in-clusiv reţelele în bandă largă) sau alte măsuri pentru îmbunătăţirea accesului şi eficienţa folosirii de aparatură IT&C prin IMM-uri, fiecare cu ponderi sub 10% faţă de sumele estimate iniţial.

Pe de altă parte, au existat acţiuni în care IMM-urile au manifestat un interes crescut, fiind folosite ca repere şi pentru actualul Regio. De pildă, prin Axa Priori-tară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local, s-au creat aproape 8.650 de noi locuri de muncă în structurile de sprijinire a afacerilor.

UN regiO Mai îNțelept

Actualul Regio a plecat de la lecţiile învăţate în prima perioadă de progra-mare bugetară a fondurilor comunita-re. Astfel, prin Axa Prioritară 2, sunt vi-zate în special IMM-urile care dezvoltă activităţi inovative, având în vedere că România trebuie să devină competitivă. Programul va sprijini iniţiativele firme-lor inovative, mai puţin cele care includ efectiv activităţi de cercetare, finanţate printr-un alt program. Având în vedere necesitatea stimulării competitivităţii economice, sunt sprijinite IMM-urile din turism şi ecoturism, textile şi pielărie, lemn şi mobilă, industrii creative, tehno-logia informaţiei şi comunicaţiilor, sănă-tate şi produse farmaceutice, energie şi management de mediu, biofarmaceutică şi biotehnologii.

iNițiativele regiO peNtrU MeDiUl De afaceri DiN rOMâNia De la incubatoarele de afaceri și parcurile industriale, până la stimularea folosirii internetului și a comerțului electronic, regio a adus opțiuni relevante de finanțare pentru iMM-urile din românia. Obiectivul comun celor două perioade de programare bugetară a fost încurajarea spiritului antreprenorial.

siNteză

ianuarie 2019 7

siNteză

rezuLTaTe pe DOMeNIuL MajOr De iNterveNție 4.1: DezvOltarea DUrabilă a STrucTurILOr De SprIjINIre a afacerILOr De iMpOrtaNță regiONală și lOcală

art. Nr. cereri de finanțare, contracte sem-nate, proiecte finalizate

Valoare totală

contribuție comunitară (*grad depu-nere, contrac-tare, alocare)

cereri depuse 282 1,85 mld.

euro 808 mil. euro

(385%)

contracte semnate 79 404

mil. euro166 mil. euro

(79%)

proiecte finalizate 76 239,9

mil. euro

135,4 mil. euro (64%

din alocarea FEDR)

rezuLTaTe pe DOMeNIuL MajOr De iNterveNție 4.3 - sprijiNirea DezvOltării MicrOîNtrepriNDerilOr

arT. Nr. cereri de finanțare, contracte semnate, proiecte finalizate

Valoare totală

contribuție comunita-ră (*grad depunere, contractare, alocare)

cereri depuse 5.402 1,09 mld.

euro717 mil. euro

(269%)

contracte semnate 2.106 417 mil.

euro278 mil. euro

(105%)

proiecte finalizate 2.101 299,6 mil.

euro

268 mil. euro (101% din alocarea

FEDR)Sursa: Raport monitorizare Regio 2007-2013 Sursa: Raport monitorizare Regio 2007-2013

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro8

siNteză

Obiectivului Tematic 3, reprezentat prin AP 2 - îmbunătăţirea competitivită-ţii întreprinderilor mici şi mijlocii, îi sunt alocate 14,49% din fonduri. Este sprijini-tă dezvoltarea IMM-urilor în toate eta-pele de dezvoltare, atât prin finanţare directă, cât şi prin intermediul structuri-lor suport de incubare. Având în vedere că, în cadrul acestei axe prioritare, sunt implementate măsuri care se supun legislaţiei ajutorului de stat, luându-se în considerare inclusiv utilizarea instrumen-telor financiare, efectul de multiplicare a fondurilor alocate este considerabil mai mare.

STIMuLarea SpIrITuLuI aNTrepreNOrIaL

Unul dintre obiectivele AP 2 este în-curajarea spiritului antreprenorial. Astfel, principalele activităţi sprijinite vizează construcţia, modernizarea şi extinderea spaţiului de producţie şi servicii al mi-croîntreprinderilor, inclusiv dotarea cu active corporale şi necorporale. De ase-menea, este sprijinită crearea, moder-nizarea şi extinderea incubatoarelor şi a acceleratoarelor de afaceri, inclusiv dez-voltarea serviciilor aferente.

Pentru microîntreprinderi sunt susţi-nute investiţiile în active corporale, cum ar fi achiziţionarea de terenuri şi spaţii, construcţii noi necesare desfăşurării activităţilor specifice, dotarea cu echi-pamente, precum şi cele în active ne-corporale de tipul brevete, licenţe şi alte drepturi şi active similare. În ceea ce priveşte dotarea cu echipamente, este finanţată achiziţionarea de echipamen-te IT, tehnică de calcul, echipamente tehnologice, maşini, utilaje şi instalaţii de lucru - inclusiv software-ul aferent,

aparate şi instalaţii de măsurare, control şi reglare necesare desfăşurării activi-tăţilor pentru care a solicitat finanţare. De asemenea, este finanţată dotarea cu echipamente de birotică necesare des-făşurării normale a activităţii, realizarea de site-uri pentru prezentarea activităţii şi a produselor sau serviciilor promo-vate, inclusiv instrumente de vânzare on-line, facilitarea comerţului şi inovaţii specifice. Nu în ultimul rând, este fi-nanţată achiziţionarea de instalaţii sau echipamente specifice în scopul obţine-rii unei economii de energie, precum şi sisteme care utilizează surse regenerabi-le şi alternative de energie pentru efici-entizarea activităţilor la care a solicitat finanţare.

extiNDerea capacității De prODUcție

O altă prioritate de investiţie, respec-tiv sprijinirea creării şi extinderii capaci-tăţilor avansate de producţie şi dezvol-tarea serviciilor, va susţine dezvoltarea IMM-urilor cu o vechime mai mare de un an. Principalele activităţi sprijinite vizea-ză construcţia, moderni-zarea şi extinderea spaţiu-lui de producţie şi servicii, inclusiv dotarea cu active corporale şi necorporale. De asemenea, sunt finan-ţate activităţile necesare pentru parcurgerea şi im-plementarea procesului de certificare a produselor, serviciilor sau diferitelor procese specifice, precum şi promovarea produse-lor şi serviciilor, realizarea de site-uri online, inclusiv

platforme de comerţ electronic. Nu în ultimul rând, este sprijinită participarea la târguri şi expoziţii internaţionale, pre-cum şi investiţiile în adaptarea procese-lor tehnologice de producţie a sistemelor de certificare şi standardizare, specifice pieţelor de export.

De altfel, folosirea beneficiilor Inter-netului este unul dintre obiectivele ma-jore ale Regio în acţiunile de stimulare a mediului de afaceri autohton, având în vedere că mai puţin de jumătate din afacerile româneşti au o pagină web. Tot-odată, având în vedere că numai 5% din IMM-urile cu 10 până la 250 de angajaţi vând on-line, Regio îşi propune să contri-buie şi la adresarea provocărilor şi nevoi-lor referitoare la e-commerce. Este finan-ţată introducerea de servicii IT&C într-un proces de afaceri existent, prin achizi-ţionarea de aplicaţii pentru cataloage electronice, achiziţii publice, e-licitaţie, facturarea electronică, customer service, aprovizionare electronică, magazin elec-tronic, piaţa unui terţ, furnizor de servicii cu valoare adăugată pentru canalele de comerţ electronic, plată electronică şi altele.

foto

: MDR

AP

foto

grafi

i: M

DRAP

ianuarie 2019 9

INTerVIu

AnA MAriA Onu, directOr generAl Al institutului NaţIoNal peNtru ÎNtreprINderI MIcI şI MIjlocII

„iNteresUl DiN partea iMM-UrilOr peNTru acceSarea De fONDurI eurOpeNe eSTe îN cONTINuare creScuT“antreprenorii români nu au încă o cultură a dezvoltării de afaceri inovative și nici nu pun mare preț pe cercetare și dezvoltare. Doar că acestea sunt ingrediente obligatorii în cursa competitivității, iar regio, prin instrumentele de finanțare oferite, încearcă să educe inclusiv spiritul de întreprinzător. ana Maria Onu, director general al institutului Național pentru întreprinderi Mici și Mijlocii (iNiMM), ne oferă câteva direcții extrem de importante pentru o afacere care se orientează spre bani europeni.

vlaD bârleaNU

regiO: care sunt cele mai atractive oportunităţi de finanţare cu fonduri euro-pene, în acest moment, pentru IMM-urile din românia?

ana Maria Onu: Este greu de spus care este cea mai atractivă oportunita-te de finanţare, deoarece există fonduri europene pentru mai multe domenii de activitate, fiecare cu importanţa lui. Miza este să reuşeşti să atragi aceste finan-ţări. Astfel, liniile de finanţare destinate dezvoltării IMM-urilor sunt puse la dis-poziţie prin trei programe: Planul Naţi-onal de Dezvoltare Rurală (PNDR – n.r.) – gestionat de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, Regio, care este ges-tionat de Autoritatea de Management a programului, şi Programul Operaţional Competitivitate (POC – n.r.), aflat în res-ponsabilitatea propriei Autorităţi de Ma-nagement. Programele Regio şi POC sunt destinate atât mediului urban, cât şi celui rural, pe când PNDR este destinat doar mediului rural.

Cât priveşte Regio, acesta are primele două axe destinate dezvoltării IMM-urilor. Astfel, Axa 1- Promovarea transferului teh-nologic oferă prin Obiectivul Specific 1.1.A

„există fonduri europene pentru mai multe domenii de activitate, fiecare cu importanţa lui. Miza este să reuşeşti să atragi aceste finanţări.“fo

to: A

gerp

res

www.inforegio.ro10

INTerVIu

Sprijinirea entităţilor de inovare şi trans-fer tehnologic (ITT) finanţare nerambur-sabilă de maximum 200.000 de euro, iar la această sumă se adaugă o cofinanţa-re de 10%. Acest obiectiv este destinat IMM-urilor care desfăşoară activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare, şi care au trecută această activitate în codul CAEN. Pe de altă parte, Axa 2 - Îmbunătăţirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii oferă finanţări nerambursabile prin două scheme: cea de ajutor de mini-mis, de până la 200.000 de euro, cu o co-finanţare de 10%, şi cea de ajutor de stat, care până anul acesta a oferit un ajutor de maximum 1 milion de euro, la care se adaugă o cofinanţare de 30% din partea beneficiarului. Ajutorul de minimis se oferea prin Obiectivul Specific 2.1.A Mi-croîntreprinderi, iar ajutorul de stat prin Obiectivul Specific 2.2 Sprijinirea creării

şi extinderea capacităţilor avansate de producţie şi dezvoltarea serviciilor.Apoi, POC oferă sprijin acelor IMM-uri care vor să deruleze proiecte inovative. Este vorba despre Axa prioritară 1: Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare (CDI) în sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor, prin Acţiunea 1.2.1 Stimularea cererii întreprinderilor pentru inovare prin proiecte de CDI derulate de întreprinderi individual sau în parteneriat cu institutele de CD şi universităţi, în sco-pul inovării de procese şi de produse în sectoarele economice care prezintă po-tenţial de creştere. Aceasta oferă finan-ţări nerambursabile, atât prin schema de minimis de până la 200.000 de euro start-up-urilor şi Spin-off-urilor inovative, cât şi prin ajutor de stat de până la 22,5 milioane de lei Imm-urilor care derulea-ză proiecte tehnologice inovative.

Nu în ultimul rând, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale derulea-ză Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, existând mai multe măsuri care finan-ţează IMM-urile. Cea mai de interes este schema de ajutor de stat derulată prin Măsura 4: Investiţii în active fizice. Aceas-tă măsură are, la rândul ei, două submă-suri. Prin acestea se pot accesa fonduri nerambursabile de până la 2,5 milioane de euro, iar cofinanţarea poate fi cuprin-să între 10% şi 50%. O altă măsură de in-teres în spaţiul rural este Măsura 6: Dez-voltarea fermelor şi a întreprinderilor. Aici sunt finanţaţi fermierii pentru înfiin-ţarea de ferme mici şi activităţi neagrico-le în mediul rural. Finanţările sunt oferite prin schema de minimis care merge până la maximum 200.000 de euro, având cofi-nanţări ce pot varia între 0 şi 30%.

regiO: care este nivelul de interes manifestat de antreprenorii români pen-tru fondurile europene, mai exact nivelul de interes pentru regio în comparaţie cu alte programe?

ana Maria Onu: Cele mai căutate fi-nanţări sunt cele derulate prin Regio - Axa 2 şi AFIR - Măsurile 4 şi 6. Apoi, finanţările

„cele mai căutate finanţări sunt cele derulate prin regio - axa 2 şi aFIr - Măsurile 4 şi 6. apoi, finanţările regio 2.1 şi 2.2 sunt căutate, precum şi ajutoarele de stat sub Măsurile 4.1 şi 4.2, precum şi 6.1, 6.2 şi 6.4.”

foto

: Shu

tters

tock

ianuarie 2019 11

INTerVIu

Regio 2.1 şi 2.2 sunt căutate, precum şi ajutoarele de stat sub Măsurile 4.1 şi 4.2, precum şi 6.1, 6.2 şi 6.4.

regiO: de ce finanţările de dezvolta-re şi nu cele inovative?

ana Maria Onu: Pentru că antrepre-norii români nu au o cultură a dezvoltării de afaceri inovative şi nu investesc sufici-ent în cercetare-dezvoltare. Astfel, Regio - Axa 1 şi POC 1.2.1 sunt insuficient ape-late de întreprinzători.

regiO: care sunt cele mai atractive scheme pentru depunerea de proiecte cu fonduri europene, din experienţa dvs.?

ana Maria Onu: Surpriza a fost să constatăm că cele mai active sunt cele în care se oferă ajutoare de stat, deoare-ce schemele de minimis sunt limitate la 200.000 de euro. Ajutoarele de stat ofe-rite prin Regio 2.2, de până la 1 milion de euro, şi cele de maximum 2,5 milioane de euro oferite de AFIR prin submăsura 4.1 au fost cele mai căutate.

regiO: ce dificultăţi în accesarea fon-durilor europene reclamă IMM-urile din românia? ce îşi doresc antreprenorii în

interacţiunea cu funcţionarii de la aM-uri şi adr-uri?

ana Maria Onu: Pentru toate aceste linii de finanţare enumerate mai sus, în anii 2017 şi 2018 au fost depuse, evalu-ate şi contractate proiecte. Problemele pe care le-au întâmpinat întreprinzătorii pe care noi îi reprezentăm au fost legate de durata mare de evaluare şi contrac-tare a proiectelor. Astfel, proiecte de-puse în anul 2017, evaluate la începutul lui 2018 ianuarie, declarate eligibile tot atunci, au semnat contractul de finanţa-re în septembrie, octombrie, noiembrie 2018. Astfel, este o distanţă cam mare între perioada în care concepi proiectul şi momentul în care te apuci efectiv să îl implementezi. În general, proiectele sunt compuse din două părţi: una de achiziţii servicii de construcţii-montaj şi una de achiziţii tehnologii şi echipamente. Por-nind de la conceptul proiectului – de pil-dă, producţie într-un domeniu în care in-

ginerul de specialitate alege tehnologia şi concepe fluxul tehnologic – până la con-turarea temei de proiectare a construc-ţiei pe care o realizează arhitectul, pen-tru a amplasa tehnologia, şi terminând cu utilităţile pe care le aduce în locaţie, toate necesită timp şi bani. Prin perioada mare de evaluare şi contractare a pro-iectului, practic acesta se perimează, iar dacă inflaţia este mare, devizul general al proiectului devine insuficient. Dacă ple-cam în 2016 de la un curs de schimb de 4,5 lei şi ajungem în 2019 la 4,7 lei, prac-tic antreprenorul mai trebuie să vină cu bani de acasă pentru a cofinanţa proiec-tul. Nu în ultimul rând, în doi ani, tehno-logiile se schimbă şi e posibil să necesite alte analize de flux tehnologic.

Pe lângă aceste probleme, se mai înregistrează şi modificări ale ghidurilor solicitantului în timpul jocului, atât în perioada de scriere a proiectului, cât şi ulterior, în perioada de implementare.

„În primul rând, un întreprinzător trebuie să citească atent documentele oficiale referitoare la finanţările oferite de stat..”

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro12

INTerVIu

Astfel, este posibil să te trezeşti cu pro-iectul neeligibil printr-o reinterpretare şi modificare a ghidului solicitantului de către Autorităţile de Management. Alt factor care a îngreunat depunerea de proiecte este sistemul informatics MySmis. Acum, proiectele se depun electronic. Doar că sistemul este foarte greoi şi presupune achiziţia unei sem-nături electronice de la un furnizor de servicii autorizat. Pe lângă aceasta, se mai solicită şi documentele pe suport de hârtie, ceea ce face întreg procesul unul extrem de redundant. Toţi aceşti factori pot determina întreprinzătorii să renun-ţe la finanţare.

regiO: ce paşi trebuie să urmeze un IMM pentru a accesa fonduri europene?

ana Maria Onu: În primul rând, un întreprinzător trebuie să citească atent documentele oficiale referitoare la finan-ţările oferite de stat. Pasul următor ar fi să se facă membru într-o asociaţie de întreprinzători care oferă sprijin propri-ilor membri şi care îi informează cu pri-vire la ce se cere de la el prin finanţările oferite. Al treilea pas ar fi să fie dispus să aloce bani pentru a concepe proiectul: de la achiziţionat terenul sau închiriat

spaţiul, până la obţinerea avizelor şi au-torizaţiilor de construire şi la punerea în funcţiune a obiectivului de investiţii. Ur-mătorul pas este să gândească proiectul pe termen mediu şi să aibă răbdare, să fie conştient că nu se poate apuca de im-plementare de mâine. Apoi, trebuie să îşi aleagă bine consultantul şi să îi respecte munca, să facă diferenţa între realizarea unei investiţii şi punerea ei în funcţiune. Fondurile europene finanţează realizarea investiţiei, darea în exploatare depinzând de sumele pe care investitorul trebuie să le deţină.

regiO: cum estimaţi gradul de difi-cultate al accesării de fonduri europene pentru un IMM, pe o scală de la 1 la 5, 1 fiind cel mai uşor, 5 – cel mai greu? care este cea mai dificilă etapă şi de ce?

ana Maria Onu: Gradul de dificultate este undeva la 4, pentru că cea mai difici-lă etapă este cea a implementării proiec-tului. Aceasta necesită încadrarea în ter-mene şi alocarea de fonduri. Beneficiarul trebuie să aibă un cash-flow de derulare a proiectului.

regiO: care sunt cele mai importante interacţiuni în efortul de depunere a unui

proiect finanţat cu fonduri europene, din perspectiva factorului uman?

ana Maria Onu: Dacă vă referiţi la interacţiunea cu factorul uman repre-zentat de autorităţile de management, aici aceasta este greoaie, deoarece ei trebuie să respecte cu stricteţe proce-duri şi reglementări legale. De altfel, întregul proces de accesare a fonduri-lor europene este îngreunat de aceste rigori birocratice europene, de la care reprezentanţii români din AM-uri nu au voie să se abată, deşi ei depun toate eforturile pentru a uşura întreaga pro-cedură. Dacă vă referiţi la interacţiunea cu consultanţii, aceasta este greoaie pentru că se foloseşte un limbaj specific: eligibil, nerambursabil, axă, call şi altele.

regiO: care sunt primele lucruri pe care trebuie să le ştie un IMM care doreş-te să obţină bani europeni? la ce trebuie să se aştepte în tot acest proces?

ana Maria Onu: Un IMM trebuie să ştie că singur este foarte greu să accese-ze bani europeni. Este necesar un con-sultant care să îl îndrume în accesarea de fonduri europene. IMM-ul trebuie să se aştepte la faptul că poate investi timp şi bani în scrierea unui proiect care este po-sibil să nu intre la finanţare. Asta înseam-nă că poate avea nişte cheltuieli pe care să nu le mai recupereze.

regiO: cum percepeţi situaţia ab-sorbţiei fondurilor ue în actuala perioa-dă bugetară, comparativ cu perioada anterioară?

ana Maria Onu: Absorbţia fondu-rilor europene a început greoi, cu un decalaj de 2-3 ani. Practic, anii 2014 şi 2015 au fost pierduţi, iar finanţările au început să fie alocate din anii 2016, 2017. Vârful de lansări a finanţărilor este în anii 2018 şi 2019. Deci, un lu-cru care putea fi realizat în 7 ani s-a realizat forţat în 3 ani. Interesul din partea IMM-urilor pentru accesarea de fonduri europene este în continu-are crescut. Pe lângă aceste finanţări, există şi fonduri naţionale de sprijin a IMM-urilor. Interesul a fost foar-te crescut şi acolo. De asemenea, se pot oferi finanţări nerambursabile şi prin proiecte depuse direct la Comi-sia Europeană, fără a mai fi nevoie de intermedierea autorităţilor de mana-gement din România. Aici, firmele ro-mâneşti au aplicat mai puţin.

„Interesul din partea IMM-urilor pentru accesarea de fonduri europene este în continuare crescut. pe lângă aceste finanţări, există şi fonduri naţionale de sprijin a IMM-urilor.”

foto

: MDR

AP

ianuarie 2019 13

siNteză

DaN L. BruMar

pentru a creşte rata de succes a business-ului de viitor, România trebuie să facă mai mult pentru creşterea unei generaţii de antre-

prenori 2.0, cu abilităţi cultivate în pro-grame de mentorat în afaceri. O analiză de specialitate făcută publică la sfârşitul anului trecut a scos la iveală că 117.000 de firme din ţară s-au închis sau au de-clarat insolvenţa, în perioada ianuarie – octombrie 2018. Datele culese de Si-

erra Quadrant, o societate cu 18 ani de experienţă în insolvenţă, arată că prin-cipalele cauze ale insuccesului acestor afaceri sunt capitalizarea insuficientă, accesul dificil la finanţare şi slaba pregă-tire economică a investitorilor. De aces-te lucruri se vorbeşte de mai mulţi ani, iar principalele mecanisme de finanţare europeană la care au avut acces tinerii întreprinzători s-au concentrat inclusiv pe susţinerea unor măsuri de prelungi-re a duratei de viaţă a afacerilor mici şi mijlocii. Azi vorbim despre două astfel de

proiecte destinate IMM-urilor şi tineri-lor aflaţi la început de drum în business, gestionate de ADR Centru, pe cont pro-priu sau în colaborare cu alte organisme internaţionale de profil.

cre:HUb, iNspirație peNtrU INDuSTrIILe creaTIVe

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru a început în aprilie 2016 un proiect care vizează îmbunătăţirea modului de implementare a politicilor şi programelor

DeSpre INOVare îN BuSINeSS – NOi sOlUții peNtrU iMM-Uri îN regiUNea ceNtrUîncă nu s-a demonstrat științific dacă dragostea durează doar trei ani, însă este o certitudine că o întreprindere mică sau mijlocie (iMM) din românia atinge cu greu această vârstă. cauzele sunt multiple, însă pregătirea inadecvată a întreprinzătorilor care pornesc o afacere ocupă un loc fruntaș.

foto

: AD

r ce

ntru

www.inforegio.ro14

siNteză

de susţinere a întreprinderilor mici şi mij-locii. „CRE:HUB - Politici pentru Industrii-le Culturale şi Creative: Elementul central al dezvoltării regionale bazată pe inova-re” este finanţat în cadrul programului de cooperare interregională al Comisiei Europene - Interreg Europe. Proiectul este coordonat de Regiunea Basilicata din Italia şi implementat de un consorţiu format din opt organizaţii partenere pro-venind din şapte state europene. Ase-meni celor şapte organizaţii partenere, ADR Centru a intuit că e nevoie ca IMM din România să fie mai bine sprijinite şi încurajate să se dezvolte şi să se lanseze în activităţi de inovare. Proiectul are o perioadă de implementare de cinci ani, iar pe parcursul acesteia partenerii au ca scop identificarea, împărtăşirea şi tran-sferul celor mai bune practici şi modele de îmbunătăţire a politicilor de promo-vare şi susţinere a domeniului Industrii-lor Culturale şi Creative (ICC).

În cadrul proiectului sunt prevăzute grupuri de lucru de nivel regional, unde se urmăreşte crearea şi implementarea unor planuri de acţiune pentru îmbunătăţirea instrumentelor de finanţare disponibile la nivelul regiunilor participante, ast-fel încât acestea să acorde o mai mare importanţă sectorului ICC. Instrumentul politic pe care ADR Centru îşi propune să-l modifice şi să-l îmbunătăţească este Prioritatea de investiţii 2.1 a Programului Operaţional Regional 2014-2020 – „Pro-movarea spiritului antreprenorial, în spe-cial prin facilitarea exploatării economice

a ideilor noi şi prin încurajarea creării de noi întreprinderi, inclusiv prin incubatoa-re de afaceri.”

ce s-a făcUt pâNă acUM și ce UrMează

Proiectul se derulează în perioada aprilie 2016 – 30 septembrie 2020 (54 de luni), iar până în acest moment fiecare regiune participantă a realizat următoa-rele obiective:

• A selectat un instrument politic de la nivel regional sau naţional legat de obiectivul tematic al proiectului, spre a fi îmbunătăţit în contextul proiectului;

• A luat parte la cele şapte sesiuni de schimburi de experienţe organizate în re-giunile partenere;

• A identificat şi împărtăşit celorlalte regiuni modelele de bune practici privind politicile regionale/naţionale din sectorul Industriilor Culturale şi Creative;

• A realizat un plan de acţiune privind îmbunătăţirea instrumentului politic se-lectat la nivel de regiune.

„Faza a doua de implementare a proiectului se va încheia în septembrie 2020 şi va fi dedicată monitorizării imple-mentării planurilor de acţiune realizate în Faza 1”, a declarat pentru Regio, res-ponsabilul de comunicare al ADR Centru, mirela Groza.

Bugetul total al proiectului CRE:HUB este 1.484.484 de euro cu o contribuţie FEDR de 1.243.762 de euro. Din aceas-tă sumă, valoarea alocată ADR Centru este 149.080 de euro, din care 85% re-prezintă cofinanţare FEDR, 13% repre-zintă cofinanţarea naţională, iar 2% cofinanţarea proprie a ADR Centru.

uN NOu prOgraM STarTup, La ceNTru

În ianuarie 2018, la nivelul Regiunii Centru a demarat un alt proiect care vi-zează pregătirea antreprenorială a tine-rilor care pornesc la drum în business. „StartUp Hub Centru” este un program derulat de ADR Centru, în parteneriat cu SC DAD Expertise SRL. Proiectul are ca scop instruirea a cel puţin 300 de per-soane din regiune în vederea demarării unei afaceri şi, ulterior, finanţarea a cel puţin 36 de planuri de afaceri. Benefici-arii acestei linii de finaţare sunt locuito-rii judeţelor din Regiunea Centru – Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu,

iar cursurile au fost programate în fiecare din cele şase judeţe. „StartUP Hub Cen-tru” este finanţat prin intermediul Pro-gramului Operaţional Capital Uman 2014 – 2020, linia de finanţare Romania Start Up Plus. Până în acest moment, peste 360 de persoane au participat la cursu-rile de formare profesională în vederea accesării unei finanţări nerambursabile de până la 38.000 euro, din care 306 au trecut de această etapă.

„Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru este în faza de jurizare a planuri-lor de afaceri din proiectul „StartUp Hub Centru” în Regiunea Centru. Următoarea etapă din cadrul acestui proiect a constat în definitivarea documentaţiilor întocmi-te de cursanţi şi depunerea planurilor de afaceri. La nivelul Regiunii Centru, în pro-iectul coordonat de ADR Centru au fost depuse 84 de planuri de afaceri, din care cele mai bune 40 ar putea fi finanţate”, spun reprezentanţii ADR Centru.

Bugetul acestui proiect, în valoare de 8.886.946,18 lei, este dedicat asigurării

ce eSTe O IMMîntreprinderea mică sau mijlocie (iMM) este o firmă care are peste zece angajați, dar nu mai mult de 250, o cifră de afaceri anuală cuprinsă între 2 milioane de euro și 50 de milioane de euro sau active totale cu o valoare cuprinsă între 2 milioane de euro și 43 de milioane de euro.

ce eSTe O MIcrOîNTreprINDereMicroîntreprinderea este o firmă care are mai puțin de zece angajați, o cifră de afaceri anuală mai mică de 2 milioane de euro sau active totale cu o valoare mai mică de 2 milioane de euro.

ce este UN start-UpStart-up este denumirea pe care o are o firmă care activează pe piață de mai puțin de trei ani.

foto

: ADR

Cen

tru

ianuarie 2019 15

siNteză

instruirii antreprenoriale pentru cel puţin 300 de persoane din Regiunea Centru, selectării a cel puţin 36 de planuri de afa-ceri şi susţinerii înfiinţării firmelor pen-tru iniţiatorii acestor planuri de afaceri. Totodată, o componentă importantă a acestui program o constituie completa-rea instruirii formale a celor care şi-au propus să dezvolte aceste firme cu o in-struire practică, printr-un internship în companii mature din domeniile pe care antreprenorii le vizează. Nu în ultimul rând, programul asigură acces la o linie de finanţare de cel mult 177.002 lei/pro-iect (cca 38.000 euro).

cINe SuNT BeNefIcIarII

La cursurile de dezvoltare antrepre-norială au avut acces gratuit şomerii, tinerii cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani cuprinşi într-o formă de învăţământ, dar şi persoanele care au deja un loc de muncă şi au dorit să iniţieze o mică afa-cere. La jumătatea lunii decembrie 2018

(la închiderea ediţiei) au fost selectate cele mai bune planuri de afaceri propu-se. Strategiile de practică şi procedurile necesare în vederea finanţării proiecte-lor acceptate vor avea loc în primul tri-mestru al anului 2019.

„Scopul proiectului, care se va desfăşura pe durata a 36 de luni, până la sfârşitul anului 2019, este susţinerea dezvoltării antreprenorialului în sectoa-rele non agricole din zona urbană a Regi-unii Centru, ca o condiţie esenţială a dez-voltării economice şi sociale a Regiunii. Dezvoltarea antreprenorialului într-un areal geografic are vocaţia de a contribui în mod esenţial la crearea de noi locuri de muncă. Noile afaceri rezultate prin proiectul StartUp Hub Centru trebuie să angajeze forţa de muncă locală, inclusiv prin polarizare din zona periurbană sau chiar rurală din vecinătatea oraşelor, în etapa de înfiinţare şi creştere a afacerilor şi, mai ales, în etapa ulterioară de con-solidare”, mai spun reprezentanţii ADR centru.

prOfILuL uNuI aNTrepreNOr De SucceSfaptul că aproape jumătate din firmele mici și mijlocii din românia nu reușesc să per-formeze sau să se mențină măcar pe linia de plutire în primii trei ani de la înființare nu e doar o consecință a mediului în care activează. De cele mai multe ori, nereușita în afaceri vine de la un eșec personal al celui care gestionează business-ul. „între-prinzătorul reprezintă principalul factor de succes al unei afaceri, iar lipsa abilităților și cunoștințelor necesare conducerii afacerii, inadaptabilitatea întreprinzătorului, sunt elemente care pot conduce la eșecul aces-teia”, spune iuliana poștaru, președintele patronatului tinerilor întreprinzători din românia, în cadrul unui interviu susținut în numărul 49 al revistei regio. aceasta afirma că, deși nu există o afacere cu suc-ces ga rantat, un tânăr întreprinzător din românia se poate afla mai aproape de reușită dacă deține acele calități care fac diferența în business: viziune, creativitate, determinare, pasiune, încredere, apetit pentru risc și spirit competitiv.

www.inforegio.ro16

aNaliză

VLaD epureScu

agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est a căutat tot timpul să găsească cele mai bune soluţii pentru a contribui la bunăstarea

regiunii, iar Rubik Hub începe să devină

unul dintre factorii care au contribuit la ridicarea nivelului de trai şi la alinierea la standardele internaţionale ale Nord-Es-tului româniei.

Acest proiect a venit la momentul oportun pentru a consolida coloana ver-tebrală a economiei: sectorul afacerilor

mici şi mijlocii. Atunci când porneşti o afacere, crearea de conexiuni cu oa-meni cu aceleaşi pasiuni sau nedume-riri, dorinţa de a împărtăşi experienţe şi de a învăţa din greşelile altora, de a face schimb de cunoştinţe şi de a dezvolta noi abilităţi antreprenoriale sunt esenţiale,

cuM a creaT ruBIk HuB uN ecOSISTeM aNTrepreNOrIaLla 20 de luni de la lansare, proiectul rubik Hub a ajuns la maturitate și a creat un ecosistem antreprenorial susținut de o comunitate în care oamenii se pot conecta și pot accesa suport educațional, în care cei cu spirit antreprenorial sunt încurajați și inspirați să dezvolte startup-uri cu potențial de scalare globală.

ianuarie 2019 17

aNaliză

iar Rubik Hub a reuşit să găsească un răs-puns potrivit acestor nevoi.

cUM a apărUt rUbik HUb Istoria Rubik Hub începe, de fapt, în

anul 2016, atunci când, în cadrul ADR Nord-Est, era înfiiinţată Direcţia pentru Dezvoltarea Afacerilor. Scopul său a fost acela de a-şi concetra eforturile pentru a sprijini comunităţi care voiau să porneas-că o afacere, pentru a facilita parteneri-ate internaţionale care să constituie un important aport de investiţii private.

Direcţia s-a consolidat pe doi piloni. Este vorba despre Biroul Startup şi Biroul de Investiţii Privae. Primul s-a concentrat,

practic, pe dezvoltarea ecosistemului an-treprenorial prin conectarea, educarea şi sprijinirea comunităţilor de fondatori de startupuri, mentori şi investitori. Al doi-lea pilon a avut ca obiectiv atragerea şi facilitarea investiţiilor private directe.

În cadrul Biroului Startup, în mai 2017, era inaugurat primul spaţiu de coworking din Piatra Neamţ. Conceptul Rubik Hub nu presupune doar un spaţiu fizic de coworking, ci şi o iniţiativă care prin programele şi activităţile sale să sti-muleze antreprenoriatul la nivel regional.

Un rol important l-a avut Vlad Gliga, directorul executiv al Rubik Hub şi cel care, practic, a pus bazele proiectului, fo-losindu-se de experienţa sa educaţională

şi profesională acumulată în SUA şi în Danemarca.

„La momentul inaugurării, aceas-tă comunitate de startup regională era aproape inexistentă, divizată şi necon-cludentă. Ne-am dorit să construim un ecosistem antreprenorial susţinut de o comunitate în care oamenii se pot co-necta si pot accesa suport educaţional, în care cei cu spirit antreprenorial sunt încurajaţi şi inspiraţi să dezvolte startup-uri cu potenţial de scalare globală”, ne-au povestit cei de la ADR Nord-Est.

Încet-încet, Rubik Hub a mijlocit conexiunea cu o reţea globală de start-upuri, prin implementarea unor formate internaţionale de evenimente dedicate

foto

grafi

i: Ru

bik

Hub

www.inforegio.ro18

aNaliză

startupurilor precum Rockstart Answers sau Techstars Startup Weekend.

2018, aNUl MatUrizării

În anul 2018, echipa de la Rubik Hub condusă de Vlad Gliga a consolidat pro-iectele începute în 2017, precum Entre-preneurship Track în cadrul Codecamp, Office Hours şi Meetups şi a dezvoltat concepte noi.

Rubik Edu a fost un program de educaţie antreprenorială care a fost predat în 5 universităţi din Regiunea de Nord-Est a României. Startup Fair a fost înfiinţat ca o oportunitate pentru startup-urile care au ajuns la acel nivel în care îşi doresc să obţină validarea din partea unui public relevant. Square 1 Bootcamp a fost o tabără de educaţie antreprenori-ală pentru cei care au dorit să îşi pună în practică ideea la care lucrează, iar Startup Spinner Makeathon a fost un eveniment dedicat startupurilor aflate la început de drum, care îşi doresc să îşi consolideze produsul sau serviciul cu ajutorul unor ateliere de lucru şi a mentorilor dispuşi să împărtăşească din experienţa lor.

„Mai mult, ultimul eveniment organi-zat în 2018, Startup Spinner Makeathon, a avut participanţi, mentori şi juraţi din

străinătate, din Marea Britanie, Olanda şi Danemarca. Acest lucru a însemnat pen-tru echipa Rubik Hub o validare a faptului că educaţia antreprenorială nu are bari-ere georgrafice. Fiind venită din partea unui public internaţional relevant ne dă speranţă că, prin astfel de iniţiative, Re-giunea de Nord-Est a României se poate dezvolta la fel de bine ca orice altă regi-une de pe glob”, au spus cei de la ADR Nord-Est.

așteptări peNtrU aNuL 2019

Pentru 2019 s-au setat nişte obiective clare, ambiţioase, deloc uşor de realizat, care însă pot genera rezultate extraor-dinare. Esenţa activităţilor din cadrul Rubik Hub se traduce prin dorinţa de a conecta, educa, inspira şi încuraja ti-neri antreprenori să dezvolte afaceri de succes.

Dar misiunea Rubik Hub va fi, cu siguranţă, facilitată de faptul că Vlad Gli-ga, CEO-ul Rubik Hub, a atras şi format un nucleu de oameni competitivi, care împărtăşesc aceleaşi valori şi care şi-au asumat realizarea unui scop comun.

Aşteptările Agenţiei pentru Dez-voltare Regională Nord-Est în ceea ce

priveşte Rubik Hub în anul 2019 au fost sintetizate de către Directorul General al ADR Nord-Est, Vasile Asandei. „Sperăm că Rubik Hub va dezvolta şi va consoli-da comunitatea tinerilor antreprenori din regiune, să inspire şi să valideze cât mai multe startup-uri, să dezvolte noi programe de educaţie antrepreno-rială, să fie vârful de lance în schimba-rea mentalităţii «la noi nu se poate» şi să-i unească pe cei care cred şi vor să demonstreze că «se poate», se poate să fim creativi şi inovativi, se poate să avem şi să dezvoltăm idei de afaceri de mare valoare, se poate să facem din re-giunea noastră un loc preferat pentru a munci, a crea, a investi şi a trăi frumos”, a spus Vasile Asandei.

foto

: Rub

ik H

ub

foto

: Rub

ik H

ub

ianuarie 2019 19

uTIL peNTru BeNefIcIarI

birOUrile jUDețeNe De iNfOrMareAGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă NORD – EST • BIrOuL regIONaL De INfOrMare, aDr NOrD - estAdresa: Locotenent Drăghescu, nr. 9, cod poştal 610125, Piatra Neamţ, Judeţul NeamţTelefon: 0233 224 167Fax: 0233 224 167Email: info@adrnordest.ro Pagina web: www.inforegionordest.ro

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă SUD-EST• birOUl jUDețeaN brăila : Str. Grădinii Publice, nr. 12, Tel : 0339 732 416, Fax : 0339 732 417• birOUl jUDețeaN bUzăU: B-dul Nico-lae Bălcescu, nr. 48, corp D, parter, (Helpdesk POR), Tel: 0338 401 136, Fax : 0338 401 137• birOUl jUDețeaN cONstaNța: B-dul Mamaia, 22A, Tel : 0341 428 591, Fax : 0341 440 555 (Helpdesk POR)B-dul Mamaia, nr. 235, Tel: 0341 426 627, Fax : 0341 426 627 • birOUl jUDețeaN galați: str. Al. I. Cuza, nr. 47, bloc Cristal, scara 3, etaj 3, ap. 1 (Helpdesk POR), Tel: 0336 401 253, Fax : 0336 401 254• birOUl jUDețeaN tUlcea: Str. Păcii, nr. 20, parter (Helpdesk POR), Tel : 0240 516 986, Fax : 0240 516986Str. Păcii, nr. 20 , etaj 6, Tel: 0240 505 151, Fax : 0240 505 152• birOUl jUDețeaN vraNcea: B-dul Di-mitrie Cantemir, nr. 1, etaj 6 (Helpdesk POR) Focşani , Tel: 0237 617 692 Fax : 0237 212 228

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă SUD MUNTENIA• birOUl jUDețeaN argeșAdresă: Sediul Consiliului Judeţean Argeş, Piaţa Vasile Milea, nr. 1, et. III, cam. 117, mun. Piteşti, jud. ArgeşTel./Fax: 0248/222.250E-mail: arges@adrmuntenia.ro• birOUl jUDețeaN DâMbOvițaAdresă: Sediul Consiliului Judeţean Dâmbo-viţa, B-dul Independenţei, nr. 1, et. IV, cam 101, Mun. Târgovişte, Tel/Fax: 0345 100 018, E-mail: dambovita@adrmuntenia.ro• birOUl jUDețeaN giUrgiUAdresă: B-dul Mihai Viteazu, nr. 4, mun. Giur-giu, jud. GiurgiuTel./Fax: 0246/215.271E-mail: giurgiu@adrmuntenia.ro• birOUl jUDețeaN ialOMițaAdresa: Sediul Consiliului Judeţean Ialomiţa, Piaţa Revoluţiei, nr. 1, et. IV, cam. 55/ 58/ 59, mun. Slobozia, jud. IalomiţaTel./Fax: 0343/101.131E-mail: ialomita@adrmuntenia.ro• birOUl jUDețeaN teleOrMaNAdresă: Sediul Consiliului Judeţean Te-leorman, Str. Dunării, nr. 178, parter,

mun. Alexandria, jud. Teleorman, Tel: 0247/311 201, int. 358, Fax: 0247. 312 494, E-mail: teleorman@adrmuntenia.ro • birOUl jUDețeaN praHOvaAdresă: Sediul Consiliului Judeţean Pra-hova, Str. Republicii, nr. 2-4, etaj 6, cam. 626 şi 627, mun. Ploieşti, cod 100066, jud. Prahova, Tel/Fax: 0244. 595 594, E-mail: prahova@adrmuntenia.ro

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă SUD VEST• birOUl jUDețeaN Olt: Str. Mânăstirii, nr. 1 Bis, Slatina, Tel/Fax: 0249 430 202• birOUl jUDețeaN gOrj: str. Victoriei, nr. 2-4, camera 254 (clădirea Prefecturii Jud. Gorj), Tg. Jiu, Tel/Fax: 0253/222.313• birOUl jUDețeaN vâlcea: str. G-ral pra-porgescu, nr. 1, et. 4, camera 56 (clădirea Con-siliului Judeţean Vâlcea), Tel/Fax: 0250 730 167• birOUl jUDețeaN MeHeDiNți: str. Traian, nr. 89, cam. 704 (sediul Consiliului Judeţean Mehedinţi), Tel: Zaulet Doru Mari-an - 0745628404; 0723158058Mail: doru.zaulet@adroltenia.ro, doru.zau-let@gmail.com

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă VEST• birOUl jUDețeaN araD; Bd. Revoluţiei, nr. 81, cod poştal 310025, Arad, jud. AradTel/Fax: +40 257 285808e-mail: office.ar@adrvest.ro, office@adrvest.roweb: http://www.adrvest.ro• birOUl jUDețeaN reșița: Piata 1 De-cembrie 1918, nr. 1, cod poştal 320084, Reşiţa, jud. Caraş SeverinTel/Fax: +40 255 213463e-mail: office.cs@adrvest.ro, office@adrvest.roweb: http://www.adrvest.ro• birOUl jUDețeaN Deva: Bd. 1 Decembrie, nr. 28, cod poştal 330025, Deva, jud. Hunedoara

Tel/Fax: +40 254 219770, e-mail:office.hd@adrvest.ro, office@adrvest.roweb: http://www.adrvest.ro• birOUl jUDețeaN tiMișOaraStr. Proclamaţia de la Timişoara, nr. 5, cod poştal 300054, Timişoara, jud. Timiş, Tel/Fax: 0256 491 981, 0256 491.923, mobil: 0746 156 521, email: office@adrvest.ro, webstite: www.adrvest.ro

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă NORD VEST• birOUl jUDețeaN biHOrP-ta Unirii, nr. 1, cam. 235, Oradea, jud. Bi-hor, cod poştal 400118, tel/fax: 0359 800 874, mobil: 0755777029, email: horea.droc@nord-vest.ro• birOUl jUDețeaN bistrița-NăsăUDP-ţa Petru Rareş, nr. 1, Bistriţa, cod poştal 4400, jud Bistriţa-Năsăud, Tel: 0755 777 031, email: lazar.domide@nord-vest.ro• birOUl jUDețeaN MaraMUreșStr. Gheorghe Şincai, Nr.46, Cam.14, Baia Mare, judeţul Maramureş, cod poştal 430311. Tel: 0744 777 586, email: dorinel.pacurar@nord-vest.ro• birOUl jUDețeaN sălajStr. Avram Iancu, nr. 29, Zalău, cod poştal 450155, jud.Sălaj. Tel/fax 0360 106 015, mo-bil 0755 777 034, email: ovidiu.ghiurco@nord-vest.ro• birOUl jUDețeaN satU MareP-ţa 25 Octombrie nr. 1, et. 9, cam. 3, Satu Mare, cod poştal 440026, jud. Satu Mare. Tel: 0-261-805143, fax 0261 710 395, mobil: 0755 777 033, email: ionica.pop@nord-vest.ro

AGENțIA PENTRU DEZVOLTARE REGIONALă CENTRU• serviciUl Help-Desk și secretariate cONSILII/cOMITeTe regIONaLeTel: 0258/818616, int. 421; 422; 423; 424

Fax: 0258/818613E-mail:inforegio@adrcentru.ro; progra-me@adrcentru.ro• DepartaMeNt relații pUblice și bi-rOu De INfOrMareTel: 0258/818616, int.123; 121; 122Fax: 0258/818613E-mail: relatii_publice@adrcentru.ro

ADR BUCUREŞTI ILFOVAdresa completă: Str. Mihai Eminescu, Nr. 163, Sector 2, Bucureşti, cod poştal 020076Componenţa judeţe: Municipiul Bucureşti şi Judeţul IlfovTel: +4021 313.80.99Fax: +4021 315 96 59Email: helpdesk@adrbi.ro, contact@adrbi.ro Pagina web program Regio: www.regioa-drbi.ro Pagina Facebook Regio: https://www.face-book.com/adrbi

SerVIcII

carieră

BeNefIcII

SucceS

foto

: Shu

tters

tock

www.inforegio.ro20

IDeI eurOpeNe

rețeaUa feMeilOr De sUcces, fiNaNțată cU baNi eUrOpeNi

VLaD epureScu

programul de cooperare transfron-talieră interregio dintre Franţa şi Marea Britanie a alocat pen-tru 150 de proiecte, în perioada

2012 – 2015, peste 160 de milioane de euro. unul dintre proiectele care a pri-mit finanţare a fost Reţeaua de Afaceri a Femeilor Întreprinzătoare (B.NEW - Busi-ness Network of Enterprising Women). Această iniţiativă a fost creată pentru a identifica talente şi a consolida una din-tre cele mai puternice comunităţi antre-prenoriale din Franţa şi Marea Britanie. Investiţia totală pentru a pune bazele proiectului a fost de 1.780.000 de euro. Fondul European pentru Dezvoltare Re-gională a contribuit cu 891.000 de euro

Experienţa de afaceri pusă în comun de aceste femei variază de la modă şi consultanţă în afaceri până la turism, meşteşuguri, design şi producţie de film.

Unul dintre obiectivele principale ale organizaţiei a fost acela de a le ajuta pe antreprenoare să îşi dezvolte afacerile, intermediind accesul la noi cunoştinţe şi oportunităţi de business.

400 De cOMpaNII aU îNțeles DiNaMica aNTrepreNOrIaTuLuI

B.NEW a avut un succes fantastic, de-oarece a sporit şansele pentru creşterea exporturilor dintre cele două ţări şi a cre-at o bază de date extrem de utilă care a contribuit la internaţionalizarea afaceri-lor şi pentru a accesa fonduri naţionale şi europene pentru dezvoltare. Site-ul ofi-cial are inclusiv şi un forum, acolo unde membrii săi împărtăşesc experienţe din afaceri.

Organizaţia promovează, de-ase-menea, învăţarea limbilor străine, înţelegerea obstacolelor în calea creă-

rii unei afaceri şi de ce sunt importante aptitudinile IT. Aproximativ 400 de com-panii au participat la activităţile reţelei B.NEW, care au inclus ateliere de lucru, cursuri de formare şi oportunităţi de co-municare. În plus, 60 de femei au parti-cipat la sesiunile de formare lingvistică.

Înţelegerea dinamicii antrepreno-riatului feminin a fost, de asemenea, un obiectiv fundamental al lui B.NEW. Reţeaua a făcut paşi în această direcţie prin efectuarea de cercetări comparative asupra situaţiei femeilor antreprenor din cele trei regiuni menţionate.

Acest lucru a fost facilitat de întâlni-rile de tip masă rotundă pentru a iden-tifica provocările cu care se confruntă şi eventualele acţiuni de abordare a aces-tor probleme. Proiectul le-a făcut mai multe recomandări factorilor de decizie atât din Franţa, cât şi din Marea Brita-nie, pentru a îmbunătăţi cadrul legisla-tiv şi fiscal.

Marea britanie & franţa

peste 200 de femei din Marea britanie și din franța, cu spirit antreprenorial, au construit o organizație care a conectat cele două maluri ale canalului Mânecii pentru a promova abilitățile profesionale, exporturile și bunele practici din bretania, cornwall și Hampshire.

Rhona Gardiner, fondatorul şi directorul Excess

Energy, una din companiei înscrise în B.NEW

foto

: Shu

tters

tock

ianuarie 2019 21

IDeI eurOpeNe

O NOUă șaNsă peNtrU BOLNaVII De caNcer

VLaD epureScu

Tratamentul radioterapeutic pentru cancer s-a îmbunătăţit de-a lungul anilor, dar este încă traumatizant pentru pacienţi din cauza modu-

lui în care distruge ţesutul bun, în timp ce vizează tumorile. Medicii şi cercetătorii doresc să perfecţioneze dozele de radio-terapie şi să îmbunătăţească diagnosticul şi tratamentul pacienţilor cu cancer, motiv pentru care software-ul SeDI, dezvoltat de

nemţii de la Sohard, este atât de încuraja-tor. SeDI foloseşte abordarea internetului semantic pentru realizarea unor căutări mai bune ale imaginilor, dezvoltată pen-tru prima dată de inventatorul World Wide Web, Tim Berners-Lee.

„Suntem primii care aplică tehnicile de tratare a datelor mari la datele medi-cale“, a spus Peter Feltens, coordonatorul de proiect al SeDI şi directorul general al Sohard Software. Tehnicile Web seman-tice ajută sistemele informatice să recu-

pereze datele într-un mod mai sofisticat decât printr-o căutare simplă a cuvintelor.

p r o i e c t u l seDI a luat naştere atunci când cei de la sohard au dezvoltat un prototip pen-tru căutări semantice a unor imagini medicale cum ar fi scanările

RMN şi razele X. Această soluţie tehnică i-a atras atenţia fizicianului Andre Dekker de la clinica Maastro din Maastricht, care l-a testat şi căruia i-a înţeles şi potenţialul.

O ecHipă De vis

când cei de la sohard au aplicat pen-tru a-şi dezvolta ideea de imagistică pen-tru tratamentele cu radioterapie, propu-nerea lor a fost selectată dintr-un număr de 600 de aplicaţii. Practic, IT-iştii nemţi au dezvoltat modalităţi de a permite ca datele clinice de la pacienţi să fie combi-nate cu rezultatele analitice.

În domeniul radioterapiei, căutările eficiente sunt deosebit de utile, deoare-ce, în timpul tratamentului unui pacient, se stochează numeroase imagini. Clinica Maastro utilizează, acum, SeDI, pentru a căuta date stocate în legătură cu volume-le tumorilor şi cu dozele de radioterapie date. Disponibilitatea acestor informaţii importante îi ajută, practic, pe medici, să ia decizii clinice mai precise pentru pacienţii cu cancer.

SOHARD se pregăteşte acum să vândă sistemul altor clinici. Proiectul a fost finanţat prin Eurostars şi a primit 1.202.880 de euro.

germania

O companie it din germania a colaborat cu o clinică olandeză pentru a le oferi medicilor și cercetătorilor un nou instrument în lupta împotriva cancerului.

www.inforegio.ro22

uTIL peNTru BeNefIcIarI

pentru un proiect contractat în cadrul pI 2.1a – Microîntreprin-

deri sau 2.2 – IMM-uri a por 2014-2020, locurile de muncă nou create trebuie să fie ocupate de persoane rezidente în judeţul sau regiunea unde se implemen-tează proiectul?

Ghidurile specifice pentru apelu-rile de proiecte 2.1.A/2016 (care

a fost deschis în perioada 27.07.2016 - 04.05.2017, în cadrul Priorităţii de In-vestiţii 2.1A - Microîntreprinderi), res-pectiv POR/102/2/2 (care a fost deschis în perioada 23.02-30.08.2017, în cadrul Priorităţii de Investiţii 2.2 – IMM-uri), cât şi Ghidul specific pentru apelul de proiec-te pentru apelul 2018, cadrul Priorităţii de Investiţii 2.2 – IMM-uri, document care s-a aflat în consultare publică până la data de 23.11.2018, nu menţionează faptul că persoanele angajate în cadrul proiectelor trebuie să aibă domiciliul sau rezidenţa în cadrul regiunii de implemen-tare a proiectului. Cu privire la proiectele aflate în implementare, trebuie respec-tate toate prevederile Contractului de finanţare semnat între beneficiar şi auto-ritatea finanţatoare.

o firmă care beneficiază de finanţare în cadrul apelului de

proiecte por/102/2/2, pentru achiziţie de echipamente/ software, fără lucrări de construcţie, mai poate depune o ce-rere de finanţare în cadrul apelului 2018, în acelaşi domeniu de activitate, având ca obiectiv achiziţia de noi echi-pamente şi/ sau construcţie spaţiu de producţie?

Ghidul specific pentru apelul 2018, din cadrul acestei Priorităţi

de Investiţii, document care a fost su-pus consultării publice până la data de 23.11.2018, nu menţionează faptul că nu se poate depune o cerere de finanţare de către un solicitant care a încheiat un contract de finanţare în cadrul apelului de proiecte POR/102/2/2. Totuşi, pro-iectul propus pentru apelul de proiecte 2018 nu trebuie să afecteze implemen-tarea celuilalt proiect, în conformitate cu prevederile contractului de finanţare în-cheiat. De asemenea, proiectul nou pro-pus trebuie să respecte toate criteriile de eligibilitate prezentate în cadrul Ghidului specific şi a anexelor acestuia, aferente apelului de proiecte în care va fi depusă cererea de finanţare.

o întreprindere care are datorii eşalonate la bugetul de stat

este eligibilă în cadrul pI 2.2?

În cadrul apelului de proiecte POR/102/2/2 în perioada 23.02

- 30.08.2017. În conformitate cu Declaraţia de eligibilitate aferentă

etapei precontractuale, anexă la Ghidul specific pentru apelul de proiecte anterior menţionat, punctul M, solicitantul trebu-ia să-şi fi achitat obligaţiile de plată nete către bugetul de stat şi respectiv bugetul local, în ultimul an calendaristic/ în

ultimele 6 luni, în cuantumul stabilit de legislaţia în vigoare. De

asemenea, un solicitant care avea datorii eşalonate către bugetul de stat

era eligibil spre finanţare, atâta timp cât datoriile erau achitate conform graficu-lui de eşalonare. Aceste aspecte au fost verificate în cadrul etapei precontractu-ale, etapă în care solicitantul a trebuit să prezinte, printre altele, Certificatul de atestare fiscală, referitor la obligaţiile de plată la bugetul local şi bugetul de stat, din care să reiasă că acesta şi-a achitat obligaţiile de plată nete la bugetul de stat şi respectiv bugetul local, în ultimul an calendaristic/ în ultimele 6 luni, în cuan-tumul stabilit de legislaţia în vigoare.

care sunt cheltuielile cu consultanţa eligibile? este eligi-

bilă furnizarea serviciilor de consultanţă de către o persoană fizică autorizată?

Conform Ghidului specific pen-tru apelul 2018, din cadrul acestei

Priorităţi de Investiţii, secţiunea 3.4. Eli-gibilitatea cheltuielilor, în categoriile de cheltuieli eligibile se includ cheltuielile efectuate, după caz, pentru consultanţă, şi anume:

ați îNtrebat? vă răspUNDeM!începuturile unei afaceri pot fi foarte dificile, mai ales dacă sunt scăpate din vedere detaliile tehnice și există greșeli în ceea ce privește stabilirea cheltuielilor. Dacă vreți să obțineți finanțare europeană pentru un proiect, este bine să cunoașteți prevederile legale în cele mai mici amănunte. specialiștii vă răspund astăzi la o serie de întrebări importante legate de finanțarea afacerilor.

foto

: Shu

tters

tock

ianuarie 2019 23

uTIL peNTru BeNefIcIarI

• plata serviciilor de consultanţă la elaborarea cererii de finanţare şi a tutu-ror studiilor necesare întocmirii acesteia (inclusiv a planului de afaceri);

• plata serviciilor de consultanţă în domeniul managementului proiectului;

• plata serviciilor de consultanţă/asistenţă juridică în scopul elaborării documentaţiei de atribuire şi/sau apli-cării procedurilor de atribuire a con-tractelor de achiziţie publică, dacă este cazul.

Tot în cadrul Ghidului specific cap. 1.7, se menţionează: „contribuţia ma-ximă a programului la cheltuielile eligi-bile aferente serviciilor de proiectare şi asistenţă tehnică (detaliate la capitolul 3 din secţiunea 3.4. „Eligibilitatea chel-tuielilor”) este de 50%, indiferent de categoria IMM în care se încadrează solicitantului ori regiunea de dezvoltare în care se implementează proiectul”. Vă menţionăm că furnizarea serviciilor de consultanţă de către o persoană fizică autorizată este eligibilă.

În ceea ce priveşte investiţia pentru construirea unei pensi-

uni, vă rugăm să specificaţi dacă este posibil ca dotările de agrement din ca-drul pensiunii să deservească şi persoa-

nele cazate în alte unităţi de primire de-ţinute de solicitant. Se pot achiziţiona dotări (de ex: un sistem electronic de acces în camere), de care să beneficieze şi celelalte unităţi de primire deţinute de solicitant?

O investiţie care constă în constru-irea şi dotarea unei structuri de

cazare poate fi considerată eligibilă, in-clusiv în situaţia în care anumite facilităţi din cadrul acestei vile ar urma să bene-ficieze şi persoanele cazate în celelalte spaţii ale solicitantului, presupunând că toate structurile de cazare formează un complex turistic.

În ceea ce priveşte achiziţionarea unui sistem electronic de acces în camere, vă punem în vedere condiţia ca proiectul de investiţie să fie unul unic, respectiv să nu fie constituit, de fapt, din două (sau mai multe) investiţii distincte sub umbrela unei singure cereri de finanţare. Dotările achiziţionate sunt eligibile în măsura în care vizează modernizarea unui singur complex turistic şi clasa CAEN vizată ar fi aceeaşi, cu respectarea condiţiilor de eli-gibilitate, în special în ceea ce priveşte în-cadrarea dotărilor în clasele de mijloace fixe eligibile pentru finanţare. Conform secţiunii 3.2 Eligibilitatea solicitantului din Ghidul specific P.I. 2.1A a POR 2014-2020, investiţia propusă prin proiect tre-buie să vizeze o singură clasă CAEN. Lis-ta domeniilor de activitate eligibile este constituită ca anexa 2 la Ghidul specific. Astfel, cheltuielile pentru activităţile de agrement pot fi considerate eligibile atât timp cât vizează acelaşi cod CAEN eligibil înscris în cererea de finanţare.

foto

: MDR

AP

www.inforegio.ro24

Fondatorul unui incubator de afaceri poate fi şi administrator

al acestuia?

Conform ghidului specific, entitatea solicitantă (individual) sau oricare din

membrii parteneriatului pot avea şi cali-tatea de administrator al incubatorului de afaceri.

referitor la încadrarea în cate-goria IMM, dacă solicitantul are

un număr mediu de 100 de angajaţi, are o cifră de afaceri anuală netă de peste 50 milioane euro însă valoarea activelor totale nu depăşeşte echivalentul în lei a 43 milioane euro, poate fi considerată întreprindere mijlocie?

Conform ghidului specific şi preve-derilor Legii 346/2004, întreprinde-

rile mijlocii au mai puţîn de 250 de sa-lariaţi şi realizează o cifră de afaceri

anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţîn active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro. Respectarea pragului re-feritor la numărul mediu anual de salariaţi este obligatorie. În plus, cel puţîn unul din indicato-

rii financiari (cifra de afaceri anu-ală netă şi activele totale) trebuie

să se încadreze în pragul aferent ca-tegoriei IMM aplicabile. Dacă, la data

întocmirii situaţiilor financiare anuale întreprinderea nu se mai încadrează în plafoanele de mai sus, aceasta nu îşi va pierde calitatea de întreprindere mijlocie decât dacă depăşirea acestor plafoane se produce în două exerciţii financiare consecutive. Regula celor două exerciţii financiare consecutive se aplică atât la depăşirea pragurilor cât şi la scăderea sub pragurile aferente unei categorii.

având în vedere faptul că în re-giunea Bucureşti Ilfov nu se pot

depune proiecte pentru por 2.2, aş vrea să ştiu dacă este eligibilă o investiţie efectuată în târgu Mureş de către o în-treprindere mică având sediul în regiu-nea Bucureşti Ilfov.

Da, investiţia este eligibilă în Târgu Mureş, chiar dacă solicitantul are se-

diul principal în regiunea Bucureşti – Ilfov, cu condiţia ca locaţia unde se va imple-menta proiectul să fie înregistrată ca se-diu secundar (punct de lucru) la Registrul

uTIL peNTru BeNefIcIarIfo

to: S

hutte

rsto

ck

ianuarie 2019 25

Comerţului. Nu este obligatoriu înscrie-rea la depunere, ci până la finalizarea im-plementării proiectului dacă e vorba de un nou punct de lucru deschis ca urmare a implementării proiectului.

conform Ghidului solicitantului – Condiţîi specifice de accesare a fonduri-lor, varianta supusă consultării publice, pentru a se îndeplini condiţiile de eligi-bilitate privind locul de implementare, proiectul trebuie să fie localizat :

• în mediul urban (inclusiv sate aparţinătoare de oraşe) pentru microîn-treprinderi, întreprinderi mici şi mijlocii

• în mediul rural pentru întreprinde-rile mijlocii

La depunerea cererii de finanţare solicitantul trebuie să aibă deja locul de implementare a proiectului înregistrat ca sediu principal sau secundar (punct de lucru), conform certificatului consta-tator ORC. Excepţie de la regula de mai sus: în cazul unei cereri de finanţare care presupune înfiinţarea unui sediu secun-dar (punct de lucru) ca urmare a realizării investiţiei, solicitantul se va angaja (prin declaraţia de angajament) ca, până la finalizarea implementării proiectului, să înregistreze locul de implementare ca punct de lucru. Vă atragem atenţia că judeţul Mureş aparţine Regiunii de Dez-voltare Centru .

referitor la indicatori - în Ghid este menţionat faptul că

solicitanţii de ajutor de minimis vor se-lecta numai indicatorul c - diversificarea serviciilor de tt. dacă prin proiect ne propunem să extindem capacitatea de tt cu un serviciu (aferent indicatorului

b), însă nu vom realiza o investiţie fizică (clădire, modernizare), putem solicita şi ajutor regional de stat pentru a extinde gama de servicii oferite?

Conform ghidului specific proiecte-le pot avea unul sau două tipuri de

investiţii/component/măsuri, în funcţie de activităţile eligibile selectate şi în-cadrarea acestora pe tipul de ajutor de stat regional/ajutor de minimis. Astfel, prin proiect se poate solicita finanţare atât pentru componenta A – care impli-că investiţii iniţiale în active necorporale şi necorporale finanţate prin ajutor de stat regional cât şi pentru componenta B – care implică sprijinirea personalului entităţilor de transfer tehnologic, inclu-siv achiziţionarea de servicii specifice de transfer tehnologic în sub-domeniile regi-

onale de specializare inteligentă. Prevede-rea din ghid la care faceţi referire se adre-sează solicitanţilor care optează pentru un singur tip de investiţie, respectiv Compo-nenta B finanţată prin ajutor de minimis. În cazul în care se solicită finanţare pe am-bele componente se va selecta cel puţîn unul din indicatorii menţionaţi la punctele a)-c) din ghidul specific, în cazul dumnea-voastră punctul b) – extinderea capacităţii unei unităţi existente, prin creşterea volu-mului a cel puţin unui serviciu de transfer tehnologic cu relevanţă pentru domeniile de specializare inteligentă.

dacă ne propunem să angajăm încă 5 oameni, aceşţia trebuie

să fie noii angajaţi Itt sau trebuie să fie angajaţi noi ai firmei (să reiasă din bilanţ că a crescut numărul de angajaţi ai întreprinderii)?

Conform ghidului specific, Unitatea de cercetare-dezvoltare fără per-

sonalitate juridică trebuie să aibă per-sonal şi conducere proprii şi activitatea unităţii să fie înregistrată distinct în ca-drul contabilităţii persoanei juridice con-form legii. Se va puncta corespunzător în cadrul grilei ETF doar dacă investiţia prevede creşterea numărului mediu de salariaţi ai entităţii de transfer tehnolo-gic (nu ai societăţii) în domeniile tehno-logiilor avansate ca urmare a realizării investiţiei la finalul exerciţiului financiar ulterior anului în care se finalizează im-plementarea proiectului şi menţinerea acestei creşteri pe întreaga perioadă de durabilitate a proiectului.

uTIL peNTru BeNefIcIarI

foto

: MDR

AP

foto

: MDR

AP

www.inforegio.ro26

uTIL peNTru BeNefIcIarI

OrgaNisMele De iMpleMeNtare și MONitOrizare a prOgraMUlUi OperațiONal regiONal

auTOrITaTea De MaNageMeNT peNTru pOr 2014-2020 (aM pOr) — MiNisterUl DezvOltării regiONale și aDMiNistrației pUblicebd. libertății, nr. 16, bucurești, sector 5Telefon: (+40 37) 211 14 09Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.rofacebook: https://www.facebook.com/inforegio.ro

OrgaNISMe INTerMeDIare pOragenția pentru Dezvoltare regională Nord-est (aDr Nord-est)str. lt. Drăghescu nr. 9, piatra Neamț, județ Neamț, cod poștal 610125telefon: 0233 218071, fax: 0233 218072e-mail: adrnordest@adrnordest.ro, Website: www.adrnordest.ro

agenția pentru Dezvoltare regională sud-est (aDr sud-est)str. anghel saligny nr. 24, brăila, județ brăila, cod poștal 810118telefon: 0339 401018, fax: 0339 401017e-mail: adrse@adrse.ro, Website: www.adrse.ro

agenția pentru Dezvoltare regională sud Muntenia (aDr sud Muntenia)str. general constantin pantazi nr. 7a,cod poștal 910164 călărași, româniatelefon: 0242 331769, fax: 0242 313167e-mail: office@adrmuntenia.ro, Website: www.adrmuntenia.ro

agenția pentru Dezvoltare regională sud-vest Oltenia (aDr sv Oltenia)str. aleea teatrului nr. 1, craiova, județ Dolj, cod poștal 200402telefon: 0251 418240, fax: 0251 412780e-mail: office@adroltenia.ro, Website: www.adroltenia.ro

agenția pentru Dezvoltare regională vest (aDr vest)str. proclamația de la timișoara nr. 5,timișoara, județ timiș, cod poștal 300054tel/fax: 0256 491923

e-mail: office@adrvest.ro, Website: www.adrvest.ro

agenția pentru Dezvoltare regională Nord-vest (aDr Nord-Vest)calea Dorobanților nr. 3, cluj Napoca, județ cluj, cod poștal 400118telefon: 0264 431550, fax: 0264 493222e-mail: secretariat@nord-vest.roWebsite: www.nord-vest.ro

agenția pentru Dezvoltare regională centru (aDr centru)str. Decebal nr. 12, alba iulia, județ alba, cod poștal 510093tel: 0258 818616/int. 110, fax: 0258 818613e-mail: office@adrcentru.ro, Website: www.adrcentru.ro

agenția pentru Dezvoltare regională bucurești ilfov (aDr bucurești ilfov)str. Mihai eminescu nr. 163, et. 2, sector 2, cod poștal 020076, bucureștitelefon: 021 313 8099, fax: 021 315 9665e-mail: contact@adrbi.ro,Website: www.adrbi.ro

bruxelles, belgia, 5-6 februarie

cONferiNța eU iNDUstry Days 2019. Conferinţa Zilele Industriei din UE este or-ganizată de Comisia Europeană şi propune discuţii şi dezbateri cu lideri din industrie, pe teme de interes precum sustenabilita-tea, globalizarea sau digitalizarea. Eveni-mentul se va concentra pe impactul politici-lor industriale asupra cetăţenilor europeni. e u r o p a . e u / n e w s r o o m / e v e n t s /eu-industry-days-2019_en

plovdiv, Bulgaria, 20-24 februarie

expOziția iNterNațiONală De agri-cUltUră - agra. AGrA, unul din cele mai mari evenimente de agribusiness din Europa de Sud-Est, aduce în acelaşi loc firme producătoare şi institute de cer-cetare. În paralel, vor avea loc expoziţii specializate: produse organice – Bioagra, vinuri – Vinaria, tehnologie pentru indus-tria alimentară – Foodtech, apicultură - API Bulgaria.http://www.fair.bg/en/events

bucurești, 21-24 februarie

târgUl De tUrisM al rOMâNiei. Ediţia de primăvară a Târgului de Turism al României are loc la Romexpo. Pavilionul

B1 este dedicat zonelor turistice din Ro-mânia, prin intermediul administraţiilor publice locale, asociaţiilor de turism, Consiliilor Judeţene şi Primăriilor. În Pa-vilionul B2 se vor afla agenţiile de turism şi tour-operatorii. În aceeaşi perioadă, va avea loc, în Pavilionul B1, ROMHOTEL – Expoziţia internaţională de echipamen-te, mobilier şi dotări pentru hoteluri şi restaurante.www.targuldeturism.ro

Belgrad, Serbia, 21-24 februarie

târgUl HOreca. Târgul Internaţional de Echipamente pentru Hoteluri şi Cate-ring are loc la Complexul Expoziţional din Belgrad şi va aduce în atenţie tehnologie pentru bucătării, restaurante, sisteme de securitate, produse de curăţare.sajam.rs/en/calendar-2019/horeca

chișinău, republica Moldova, 28 februarie – 3 martie

expOziția beaUty. Beauty – expoziţia internaţională specializată de cosmetice, parfumerie şi echipamente pentru saloa-nele de frumuseţe va avea loc la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo“ din Chişinău. Scopul organizatorilor este crearea unei platforme eficiente de afa-ceri pentru producătorii şi furnizorii de servicii din domeniu. http://beauty.moldexpo.md/

foto

: mD

rAp

ianuarie 2019 27

Polonezii o adoră pentru că este să-nătoasă şi foarte gustoasă. Supa de sfe-clă, „barszcz“, este nelipsită de la mesele tradiţionale, dar este şi foarte frecvent gătită de către gospodine ca felul întâi la masa de prânz. Iată de ce ingrediente aveţi nevoie şi cum se prepară această supă.

INgreDIeNTe: 4 sfecle, 4 căni de supă de pui sau de legume, 1 căţel de us-turoi, 1 linguriţă de zahăr, 2 linguriţe de suc de lămâie, sare, piper

preparare: dacă folosiţi sfeclă proas-pătă, puneţi-o la cuptor, învelită în folie de aluminiu şi lăsaţi-o circa 35 de minute.

După ce s-a răcit, tăiaţi-o bucăţi. Într-o oală de dimensiune medie, puneţi supa şi mai lăsaţi-o să fiarbă câteva minute. Adăugaţi sfecla, usturoiul, zahărul, sucul de lămâie, iar la final, sare şi piper după gust. Lăsaţi să fiarbă circa 10-15 minute. Se poate servi cu cartofi fierţi cu mărar.

pOftiți la Masă... eUrOpeaNă!

Supa sârbească de boabe de fasole albă se poate prepara atât cu carne, cât şi fără. Deşi unii o consideră o mâncare specific zonelor rurale, această supă numită „pasulj“ a devenit o tradiţie în Serbia şi poate fi comandată la cele mai elegante restaurante.

INgreDIeNTe. Pentru supă: 250 grame de fasole boabe, 16 căni de apă, oase de porc, 3 morcovi, 3 roşii, ţelină, o ceapă, 1 căţel de usturoi, sare, piper, 4 linguri de ulei, 4 linguri de făină, 1 lingură de paprika

preparare: Într-o oală mare de supă, puneţi fasolea, apa şi oasele de porc. Amestecaţi ocazional şi lăsaţi să fiarbă cam o oră. La final, adăugaţi sare şi piper. Adăugaţi legumele, scoateţi oasele, puneţi din nou totul la fiert, la foc mic, pentru o oră. Dacă vi se pare că nu este suficient de groasă, puneţi într-o cratiţă uleiul, făina, iar la final paprika. Adăugaţi o cană de supă, mai fierbeţi cinci minute, iar apoi turnaţi peste supa iniţială până obţineţi consistenţa dorită.

Supă de SFeclă

Supa de FaSole BoaBe

foto

: Shu

tters

tock

Nimic nu este mai potrivit într-o zi geroasă de ianuarie decât o supă gustoasă, aromată și aburindă. în special în europa de est, supele și ciorbele sunt nelipsite de la masa de prânz tradițională, așa că puteți alege dintr-o gamă largă de rețete. Noi vă prezentăm astăzi o specialitate poloneză, supa de sfeclă și un deliciu din serbia, supa de fasole boabe.

foto

: Shu

tters

tock

Supe DeLIcIOaSe peNTru zILe frIgurOaSe

https://www.facebook.com/inforegio.ro

$

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional RegionalMinisterul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice

Bd. Libertăţii nr. 16, Sector 5, BucureştiTelefon: 0372 11 14 09

Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

investim în viitorul tău!proiect selectat în cadrul programului Operațional regional și co-finanțat de Uniunea europeană prin fondul european pentru Dezvoltare regională

Numele Proiectului:

„sprijin pentru autoritatea de Management pentru programul Operațional regional în vederea implementării, managementului, evaluării, informării și promovării programului Operațional regional 2014-2020, pentru perioada 2015-2019“

editor: autoritatea de Management pentru programul Operațional regional 2014-2020 - Ministerul Dezvoltării regionale și administrației publice

Material distribuit gratuit Data publicării: Ianuarie 2019