SUBSTANTIVUL(Il nome) 21. Substantivul este o parte de vorbire flexibil. In lanulvorbirii substantivul poate indeplini orice funcie sintactic. Din punct de vedere semantic substantivul se caracterizeaz prin posibilitatea de a denumi fiine, obiecte, noiuni abstracte, fenomene ale naturii.Substantivul este o parte de vorbire principal care poate primideterminani (articole, adjective) i poate fi substituit prin pronume.Substantivele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere.Imprirea substantivelor in concrete, (cele care denumesc fiine,lucruri, fenomene ale naturii percepute cu ajutorul simurilor) iabstracte (cele care denumesc concepte, stri sau aciuni) are la baz un criteriu semantic. In unele cazuri ins, este greu de stabilit dac un substantiv este concret sau abstract (de ex. sconfitta infrangere). Pe de alt parte toate cuvintele din limb sunt intr-o anumit msur abstracte intrucat implic un grad de generalizare. Din punct de vedere gramatical, distincia concret-abstract nu este relevant.Clasificarea substantivelor in nume proprii (care individualizeaz o fiin sau un lucru in cadrul unei categorii) i nume comune (care denumesc categoria) are la baz tot un criteriu semantic. Acestei clasificri ii corespunde ins un comportament gramatical diferit uneori, deci, cel puin in unele cazuri ea este relevant.GENUL SUBSTANTIVELOR 22. In limba italian exist dou genuri gramaticale: masculinul i femininul. In cadrul categoriei substantivelor animate" genul gramatical corespunde in linii mari genului natural. Substantivele inanimate" se repartizeaz intre cele dou genuri gramaticale fr s existe o motivare semantic. Astfel tappeto (covor), cappello (plrie), bosco (pdure) sunt masculine, testa (cap), matita (creion), foglia (frunz) sunt feminine.Genul gramatical se manifest in acord cu determinaniisubstantivului din cadrul grupului nominal, cu adjectivul sausubstantivul din cadrul predicatului nominal, cu participiul verbului la timpurile compuse formate cu auxiliarul essere: Il tuo tappeto bello (Covorul tu este frumos); Questo tappeto stato lavorato da...(Acest covor a fost lucrat de ctre...). 23. Genul substantivelor dup terminaie. In multe cazuri genul gramatical poate fi dedus dup terminaie:a) Substantivele care se termin in -o sunt in marea majoritate acazurilor, masculine: ragazzo (biat), muro (zid), fuoco (foc),quaderno (caiet). Fac excepie mano (man), radio (radio), dinamo (dinam), eco (ecou) care sunt feminine. De asemenea sunt feminine substantivele foto (fotografie), moto (motociclet), auto (automobil) care de fapt sunt abrevieri ale substantivelor fotografia, motocicletta, automobile.b) Substantivele care se termin in -a sunt in general feminine:donna (femeie), casa (cas), cartella (serviet), montagna (munte).Fac excepie cateva substantive de origine greac care se termin in -ta sau -ma: atleta1 (atlet), despota (despot), patriota1 (patriot), pilota (pilot), poeta (poet), profeta (profet), assioma (axiom), clima (clim), dogma (dogm), dramma (dram), emblema (emblem), enigma (enigm), panorama (panoram), poema (poem), problema (problem), proclama (proclamaie), programma (program), sistema (sistem), schema (schem), telegramma (telegram), tema (tem), teorema (teorem), care sunt masculine. Cinema (cinematograf) este de asemenea masculin, dar aici avem de-a face cu o abreviere a substantivului cinematografo.1 Poate fi i feminin cand se refer la o persoan de sex feminin.Sunt de asemenea masculine substantivele care se termin insufixele -ista i -cida: autista (ofer), artista (artist), comunista(comunist), farmacista (farmacist), pianista (pianist), turista (turist), omicida (uciga), matricida (uciga de mam). Cand se refer la persoane de sex feminin, aceste substantive sunt feminine, i sunt regulate. La plural ele se deosebesc ( 27, 28).1 Sunt feminine cand se refer la persoane de sex feminin.Alte substantive masculine terminate in -a: belga1 (belgian),collega1 (coleg), duca (duce), monarca (monarh), papa (pap),patriarca (patriarh), boia (clu), vaglia (titlu de credit), paria(paria), (non)nulla (nimic, fleac), capoccia (ef).c) Substantivele care se termin in -e pot fi atat masculine cat ifeminine. De exemplu: padre (tat), latte (lapte), mare (mare) sunt masculine; madre (mam), arte (art, meteug), chiave (cheie) sunt feminine. Terminaia -e nu poate fi deci socotit un criteriu pentru deducerea genului. Totui cateva sufixe lexicale specifice masculinului sau femininului i care se termin in -e pot indica genul.Astfel sunt masculine substantivele care se termin in:-ore: ardore (ardoare), calore (cldur), colore (culoare), dolore(durere), favore (favoare), fiore (floare), odore (miros), onore(onoare), rancore (ranchiun, ur), rigore (rigoare), stupore (uimire), sudore (sudoare), vapore (abur), valore (valoare), terrore (teroare).Tot aici se incadreaz substantivele care indic nume de agentterminate in -tore sau -sore: lavoratore (lucrtor), pittore (pictor), difensore (aprtor).-one: bastione (bastion), mattone (crmid), dormiglione(somnoros), brontolone (morocnos). Face excepie canzone (cantec) care este feminin.-ale: animale (animal), ditale (degetar), capitale (capital), fanale(far), locale (local), pedale (pedal), pugnale (pumnal), ospedale(spital), scaffale (dulap cu rafturi), segnale (semnal), stivale (cizm), tribunale (tribunal).Fac excepie cambiale (poli), capitale (capital), finale (final,terminaie), morale (moral), paternale (dojan), spirale (spiral) care sunt feminine. Ele sunt de fapt adjective substantivate care au luat genul substantivului alturi de care se foloseau de obicei: la lettera cambiale (di cambio), la predica paternale, la scienza moral ,la linea spirale, la parte finale, la citt capitale.-ile: barile (butoia), canile (cuca cainelui), campanile (clopotni), cortile (curte), fienile (fanar), fucile (puc), sedile (scaun).-ule: grembiule (sor), padule (bltoac).Sunt feminine substantivele care se termin in sufixele:-ione: azione (aciune), dimostrazione (demonstraie), opinione(opinie), questione (chestiune, problem), ragione (judecat, motiv), riunione (reuniune). Fac excepie rione (raion), prigione (prizonier, termen poetic).-aggine, -ig(g)ine, -ug(g)ine: sfacciataggine (neobrzare), stupidaggine (prostie), vertigine (ameeal), ruggine (rugin).-trice: scrittrice (scriitoare), pittrice (pictori), automotrice (locomotiv Diesel), lavatrice (main de splat rufe).d) Substantivele care se termin in -i pot fi atat masculine cat ifeminine. De exemplu brindisi (toast), d. (zi) sunt masculine. Foarte multe ins, de origine greac, sunt feminine: analisi (analiz), enfasi (emfaz), estasi (extaz), crisi (criz), diagnosi (diagnostic), ipotesi (ipotez), metamorfosi (metamorfoz), oasi (oaz), sintesi (sintez).Eclissi (eclips) este feminin, uneori ins este folosit i cu acord in masculin.e) Substantivele care se termin in vocal accentuat (paroletronche) pot fi atat masculine cat i feminine. Astfel caff (cafea; cafenea), caucci (cauciuc), fall. (foc; fclie), gioved. (joi), sunt masculine; trib este feminin.Substantivele care se termin ins in -t sau -t sunt feminine:bont (buntate), citt (ora), curiosit (curiozitate), felicit (fericire), novit (noutate), onest (onestitate); giovent (tineret), schiavit (sclavie), servit (servitute), virt (virtute). Face excepie podest (primar) care este masculin.f) Substantivele care se termin in consoan sunt masculine:album (album), camion (camion), film (film), lapis (creion), sport (sport), tram (tramvai). 24. Genul substantivelor dup sens. Dup cum am mai artat,genul gramatical corespunde in linii mari genului natural, in cadrul categoriei inanimat" genul gramatical in general nu poate fi stabilit.Exist totui grupuri de substantive din aceeai sfer semantic care se caracterizeaz printr-un anumit gen gramatical. Normele pe care le dm mai jos nu acoper desigur decat o mic parte din substantivele limbii italiene i in acelai timp prezint multe excepii.1. Sunt de genul masculin:a. Substantive care denumesc fiine de sex masculin: padre (tat), nipote1 (nepot), cavallo (cal). Fac excepie birba (lichea, punga), guida (ghid, cluz), recluta (recrut), sentinella (santinel), spia (spion) care, dei se refer in general la persoane de sex masculin i feminin, formal sunt de genul feminin.1 Cand se refer la o persoan de sex feminin este feminin: la nipote (nepoata).b. Substantivele care denumesc arbori: abete (brad), ciliegio(cire), melo (mr), noce (nuc), pero (pr), pesco (piersic). Facexcepie quercia (stejar), palma (palmier), vite (vi-de-vie), care sunt feminine.c. Substantivele care denumesc metale sau aliaje: oro (aur),argento (argint), bronzo (bronz), ferro (fier), piombo (plumb), platino (platin), rame (aram), zinco (zinc).d. Substantivele care denumesc punctele cardinale: nord,settentrione (nord), sud, mezzogiorno, meridiane (sud), est, levante, oriente (est), ovest, occidente, ponente (vest).e. Substantivele care denumesc lunile i zilele: gennaio (ianuarie), settembre (septembrie); marted. (mari), venerd. (vineri), sabato (sambt). Face excepie domenica (duminic) care este feminin.f. Substantivele, nume proprii, care denumesc:muni: l'Imalaia (Himalaia), il Brennero (Brenner), gliAppennini (Apeninii), i Pirenei (Pirineii). Fac excepie le Alpi(Alpii), le Ande (Anzii), le Cevenne (Cevenii).rauri i fluvii: il Po (Padul), il Tevere (Tibrul), il Reno (Rinul), il Danubio (Dunrea), il Tamigi (Tamisa), il Volga (Volga). Fac excepie la Senna (Sena), la Loira (Loara), la Sava (Sava), la Drava (Drava).lacuri: il Garda (Garda), il Bolsena (Bolsena), il Trasimeno(Trasimen).2. Sunt de genul feminin:a. Substantive care denumesc fiine de sex feminin: madre(mam), nipote (nepoat), leonessa (leoaic). Fac excepie cateva substantive care, dei se refer la persoane de sex feminin, sunt masculine: il soprano (soprana), il mezzosoprano (mezosoprana).b. Substantive care denumesc fructe: ciliegia (cirea), mela(mr), noce (nuc), pera (par), pesca (piersic), uva (struguri). Fac excepie substantivele fico (smochin; smochin), lampone (zmeur; zmeur), limone (lmai; lmaie), ananasso (ananas), mirtillo (afin; afin), ribes (coacz; coacz) care denumesc atat arborele, planta cat i fructul, i care sunt masculine.c. Substantive care denumesc tiine: chimica (chimie), fisica(fizic), linguistica (lingvistic), matematica (matematic),psicologia (psihologie), storia (istorie).d. Substantive care denumesc continente, ri, provincii, regiuni,orae, insule: Europa, America, Asia, Italia, Romnia, Spagna,Argentina, Lombardia, Emilia, Baviera (Bavaria), Napoli, Milano, Roma, Bologna, Parigi, Bucarest, Sicilia, Sardegna, Corsica, Malta.Exist ins multe excepii: Belgio (Belgia), Brasile (Brazilia),Cile (Chile), Canada, Per, Giappone (Japonia), Egitto (Egipt),Portogallo (Portugalia), Venezuela, Uruguay, Piemonte, Veneto,Cairo, Madagascar.3. In categoria substantivelor care denumesc animale in general nu se face distincia de sex i deci genul gramatical nu corespunde unui gen natural decat in puine cazuri. Ex.: gatto (motan); gatta (pisic).Gatta ins se folosete numai cand se face referire la sex (i in unele proverbe), in celelalte cazuri se folosete gatto indiferent de genul natural.Cateva substantive au o singur form, dar pot s fie de ambelegenuri, fr ins ca genul gramatical s corespund genului natural.Ex.: il lepre i la lepre (iepure), il tigre i la tigre (tigru), il serpe i la serpe (arpe); in general se folosete mai mult una din cele dou forme.Pentru o serie de animale exist forme diferite pentru cele dougenuri: bue (bou), toro (taur), vacca (vac), mucca (vac de lapte), montone (berbec), pecora (oaie). Pentru cea mai mare parte ins exist un singur substantiv, cu o singur form, fie numai masculin, fie numai feminin, care se folosete indiferent de genul natural.Atunci cand trebuie indicat sexul se adaug maschio (mascul) sau femmina (femel). De ex.: un cardellino femmina sau la femmina del cardellino (un sticlete femel), il maschio della iena sau la iena maschio (o hien mascul).4. Literele alfabetului sunt substantive care se pot folosi atat camasculine cat i, mai frecvent, ca feminine. Astfel se spune un ci (un c) sau una ci; doppio pi sau doppia pi (dublu p).FORMAREA FEMININULUI SUBSTANTIVELORNu toate substantivele care denumesc fiine pot marca cu mijloace gramaticale opoziia de gen natural. Pentru multe profesii nu exist o form pentru feminin.De multe ori pentru cele dou genuri exist forme lexicale cu totul diferite: padre (tat) madre (mam); fratello (frate) sorella (sor); montone (berbec) pecora (oaie) etc.Atunci cand opoziia de gen se marcheaz cu mijloace gramaticale terminaia formei de feminin nu depinde, de cele mai multe ori, de terminaia formei de masculin i de aceea la formarea femininului se recomand verificarea cu dicionarul.O serie de substantive masculine, comune i proprii, terminate in-o, -e sau -i fac femininul in -a: ragazzo (biat) ragazza (fat), cuoco (buctar) cuoca (buctreas), dio (zeu) dea (zei), Carlo Carla, signore (domn) signora (doamn), padrone (stpan) padrona (stpan), Giuseppe Giuseppa, Giovanni Giovanna.Unele substantive masculine terminate in -o sau -e formeazfemininul cu ajutorul sufixului -essa: medico (doctor) medichessa (doctori), studente (student) studentessa (student), dottore (doctor) dottoressa (doctor), professore (profesor) professoressa (profesoar), conte (conte) contessa (contes), a(b)bate (abate) (ab)badessa (stare).Tot cu ajutorul sufixului -essa formeaz femininul unelesubstantive care la masculin se termin in -a: poeta (poet) poetessa (poet), duca (duce) duchessa (duces), papa (papa) papessa (papes). Femininul de la podest (primar) este podestaressa (primreas).Substantivele masculine formate cu ajutorul sufixului -toreformeaz femininul cu sufixul -trice: imperatore (imprat) imperatrice (imprteas), scrittore (scriitor) scrittrice (scriitoare), attore (actor) attrice (actri). Substantivul possessore (posesor) face la feminin posseditrice (posesoare) iar difensore (aprtor) face la feminin difenditrice (aprtoare); exist i forma difensora in limbaj familiar.O serie de substantive masculine terminate in -a i toatesubstantivele terminate in -ista sau -cida au aceeai form pentrufeminin: il belga (belgian) la belga (belgian), il collega (coleg) la collega (coleg), l'atleta (atlet) l'atleta (atlet), il patriota (patriot) la patriota (patriot), il pianista (pianist) la pianista (pianist), il violinista (violonist) la violinista (violonist), il fratricida (uciga de frate) la fratricida (uciga...).La plural se realizeaz opoziia de gen (v. 27, 28).Unele substantive terminate in -e au aceeai form pentrumasculin i pentru feminin. Opoziia de gen nu este marcat nici la plural: il nipote (nepot) la nipote (nepoat), il cantante (cantre) la cantante (cantrea).Cateva substantive formeaz femininul cu ajutorul sufixului -ina: eroe (erou) eroina (eroin), re (rege) regina (regin), gallo (coco) gallina (gin).Pentru marcarea genului la animale a se vedea 24, 3.Unele substantive prezint mai multe forme de feminin cudiferene de semnificaie. De exemplu: fattora (nevast de fermier), fattoressa (slujnic la o ferm) i fattrice (iap destinat reproducerii).Altele, in special cele care se refer la animale, prezint mai multe forme pentru masculin, cu aceeai rdcin lexical sau cu rdcini diferite. De exemplu, masculul caprei (la capra) este il becco (ap) dar i il capro sau il caprone. Masculul oii (la pecora) este il montone (berbec) dar i il pecoro. 26. Opoziia de gen gramatical, atunci cand nu corespunde unei diferene de gen natural, poate distinge cuvinte cu sensuri lexicale diferite. Opoziia se poate stabili a) intre cuvinte cu form identic dar de gen diferit, sau b) intre cuvinte cu terminaii diferite i genuri diferite. Ea corespunde unor sensuri diferite dar inrudite ale aceluiai cuvant sau unor cuvinte complet diferite i deci care seamn intimpltor.a) il trombetta (trompetist) la trombetta (trompet)il vaglia (titlu de credit) la vaglia (vitejie, bravur)il camerata (camarad) la camerata (dormitor comun)il pianeta (planet) la pianeta (patrafir)il boa (arpe boa) la boa (geamandur)il fine (scop) la fine (sfarit)il fronte (front) la fronte (frunte)b) il baleno (fulger) la balena (balen)il costo (cost) la costa (coast)il colpo (lovitur) la colpa (vin)il foglio (foaie) la foglia (frunz)il fodero (teac) la fodera (cptueal; hus)il manico (maner) la manica (manec)il punto (punct) la punta (varf)il pozzo (pu) la pozza (balt)lo scalo (escal) la scala (scar)il mazzo (buchet) la mazza (mciuc)il pianto (plans) la pianta (plant; talp; plan)il sego (seu) la sega (ferstru)PLURALUL SUBSTANTIVELORPLURALUL SUBSTANTIVELOR MASCULINE 27. Toate substantivele masculine care marcheaz opoziia denumr au la plural terminaia -i, indiferent de terminaia singularului.Substantivele masculine terminate la singular in -a: poeta (poet) poeti, problema (problem) problemi, autista (ofer) autisti.Cele care la singular se termin in -ca, -ga pstreaz la pluralsunetul velar al finalei tematice: -chi, -ghi: monarca (monarh) monarchi, collega (coleg) colleghi. Face excepie belga (belgian) belgi.Substantivele masculine care la singular se termin in -e: signore (domn) signori, fiume (rau; fluviu) fiumi, ponte (pod) ponti.Substantivele masculine terminate in -o: giardino (grdin) giardini, tempo (timp) tempi, libro (carte) libri.Substantivele a cror tem se termin in -i neaccentuat pierd acest -i la plural: sorcio (oarece) sorci, viaggio (cltorie) viaggi, specchio (oglind) specchi, ringhio (marait) ringhi, fascio (mnunchi) fasci, figlio (fiu) figli. In toate aceste cazuri, acest i din tem are numai rolul de a modifica sunetul consoanelor precedente. El nu are valoare silabic. In cazul unor substantive ca studio (studiu; birou), ozio (trandvie), desiderio (dorin), acest i poate avea valoare silabic i uneori pentru plural apare grafia cu doi i sau cu un accent circumflex pe singurul i al pluralului: studii, ozii, desiderii sau stud, oz, desider. In limba contemporan se renun la acest tip de grafie pentru plural. Ea mai apare pentru a evita unele echivocuri. Astfel pluralul lui odio (ur) se scrie odii pentru a-l deosebi de odi (pers. a II-a sing., ind. prez. a verbului udire aauzi).Substantivele a cror tem se termin in -i (accentuat) pstreaz la plural i acest -i: zio (unchi) zii, pendio (pant) pendii.Substantivele terminate in -co fac pluralul in -chi pstrandcaracterul velar al finalei tematice, in afar de cele terminate in -ico i -iaco care fac pluralul palatalizand consoana final a temei (in -ici, -iaci): affresco (fresc) affreschi, parco (parc) parchi, fuoco (foc) fuochi dar amico (prieten) amici, medico (medic) medici, austriaco (austriac) austriaci (ubriaco nu se termin in -.aco ci in -ico i face deci la plural ubriachi).Fac excepie urmtoarele substantive care dei nu se termin in-ico sau -iaco, la plural palatalizeaz consoana: greco (grec),equivoco (echivoc), monaco (clugr), porco (porc), sindaco (primar) i deci au la plural formele greci, equivoci, monaci, porci, sindaci.Pe de alt parte urmtoarele substantive, dei se termin in -ico,fac pluralul in -ichi: beccafico (pitulice), bilico (cumpn, echilibru), caprifico (smochin slbatic), carico (incrctur), farnetico (delir), fico (smochin), incarico (insrcinare), intrico (invlmeal; amestec; complicaie), lombrico (ram; limbric), panica (mei), pappafico (panz de corabie), pizzico (ineptur), plico (plic), rammarico (regret), scarico (descrcare), solletico (gadilatul), strascico (tarare; tren), umbilico (ombilic), vallico (pas, trectoare; vartelni).Cateva substantive masculine pot face pluralul in dou feluri, ingeneral una dintre cele dou forme fiind mai frecvent:farmaco (doctorie) farmachi, rar farmaci, fondaco (magazin) fondachi, rar fondaci, intonaco (tencuial) intonachi, rar intonaci, manico (maner) manichi, rar manici, parroco (paroh) parrochi, rar parroci, stomaco (stomac) stomachi, rar stomaci, traffico (trafic) traffici, rar traffichi.Substantivele terminate in -go pstreaz la plural caracterul velaral finalei tematice, -ghi: albergo (hotel) alberghi, dialoga (dialog) dialoghi, luogo (loc) luoghi. Fac excepie substantivele care se termin in -ologo i indic nume de profesie; acestea la plural palatalizeaz finala tematic:geologo (geolog) geologi; psicologo (psiholog) psicologi,dar monologa (monolog) monologhi i prologo (prolog) prologhi. De asemenea palatalizeaz finala tematic asparago(sparanghel) asparagi. Cateva substantive admit dou forme la plural: chirurgo (chirurg) chirurgi sau chirurghi; antropofaga (antropofag) antropofagi sau antropofaghi, sarcofago (sarcofag) sarcofagi sau sarcofaghi. Cateva substantive masculine au forme neregulate pentru plural: uomo (om) uomini, dio (zeu) dei, bue(bou) buoi, tempio (templu) templi.PLURALUL SUBSTANTIVELOR FEMININE 28. Desinena de plural a substantivelor feminine depinde dedesinena singularului.Substantivele feminine care la singular au desinena -a, la pluralau desinena -e: stanza (camer) stanze, sorella (sor) sorelle.Substantivele care se termin in -ca sau -ga la singular pstreazla plural caracterul velar al finalei tematice, -che sau -ghe: formica (furnic) formiche, pesca (piersic) pesche, collega (coleg) colleghe.Substantivele care se termin la singular in -cia, -gia sau -scia cu i neaccentuat, pierd acest i la plural: -ce, -ge, -sce. De ex.: faccia (fa) facce, spiaggia (plaj) spiagge, fascia (faie) fasce. Fac excepie substantivele camicia (cma), audacia (indrzneal), ferocia (ferocitate), perspicacia (perspicacitate), efficacia (eficacitate) care la plural pstreaz pe i din tem (camicie, audacie, ferocie, perspicacie, efficacie) pentru a se deosebi de substantivul camice (halat) i respectiv de adjectivele audace (indrzne), feroce (feroce), perspicace (perspicace), efficace (eficace). In ce privete substantivele valigia (valiz), ciliegia (cirea), provincia (provincie) se oscileaz la plural intre cele dou posibiliti: valige i valigie, ciliege i ciliegie, province i provincie. Tendina este ca, atunci candterminaia -cia, -gia este precedat de o consoan, pluralul s fie -ce, -ge, iar cand este precedat de o vocal s fie -cie, -gie.Substantivele a cror tem se termin in -i accentuat, fac pluralulin mod regulat, pstrand acest i: bugia (minciun) bugie, farmacia (farmacie) farmacie.Substantivele feminine care se termin in -e la singular au laplural desinena -i (ca i substantivele masculine terminate in -e): luce (lumin) luci, automobile (automobil) automobili.Substantivul mano (man) are la plural desinena -i: mani.Substantivele ala (arip) i arma (arm) au la plural desinena -i: ali, armi. Substantivul eco (ecou), feminin la singular, devine la plural masculin, formand pluralul ca orice substantiv masculin: echi. 29. O serie de substantive cu desinena -o, masculine la singular, la plural primesc desinena -a i intr in acord cu femininul: paio (pereche) paia, uovo (ou) uova, miglio (mil) miglia, riso (ras, raset) risa, centinaio (sut) centinaia, migliaio (mie) migliaia, cogno (unitate de msur pentru lichide) cogna.SUBSTANTIVE INVARIABILE 30. O serie de substantive nu marcheaz opoziia singular-plural.Ele sunt invariabile, iar numrul este dedus din acord. In aceastcategorie se incadreaz:substantivele care se termin in vocal accentuat (paroletronche): citt (ora; orae), caff (cafea; cafele);substantivele monosilabice: re (rege; regi), t (ceai; ceaiuri);substantivele care se termin in -i: tesi (tez; teze), crisi (criz; crize), analisi (analiz; analize);substantivele care se termin in -ie: specie (specie; specii),serie (serie; serii). Face excepie substantivul moglie (soie) carela plural pierde desinena -e a singularului: mogli. Superficie(suprafa) admite la plural ambele posibiliti: superficie sausuperfici;cateva substantive masculine terminate in -a: boia (clu; cli), boa (arpe boa; erpl...), vaglia (titlu de credit; titluri...), paria (paria), (non)nulla (fleac; fleacuri);substantivele terminate in consoan, de origine strin: tram(tramvai; tramvaie), film (film; filme), sport (sport; sporturi), lapis (creion; creioane), camion (camion; camioane), bus (autobuz; autobuze);substantivele prescurtate (tot de origine strin): cinema(cinematograf; cinematografe), auto (main; maini), foto(fotografie; fotografii), dinamo (dinam; dinamuri);numele proprii de familie care la plural indic membrii uneifamilii: i Malavoglia (familia Malavoglia), gli Sforza (familia,casa Sforza);substantivele compuse dintr-un verb i un substantiv la plural:lustrascarpe (lustragiu; lustragii), stuzzicadenti (scobitoare;scobitori); din dou verbe: saliscendi (clan; clane), dormiveglia (stare de dormitare); dintr-un verb i un adverb: posapiano (persoan inceat i flegmatic; persoane...).SUBSTANTIVE CU DOU FORME DE PLURAL 31. Unele substantive masculine terminate in -o la singular audou forme de plural: una regulat, cu desinena -i i alta, cudesinena -a, care intr in acord cu femininul. Aceste substantive se numesc nomi sovrabbondanti nel plurale" (substantive cu mai multe forme de plural). Acestei diferene de form la plural ii corespunde o diferen de semnificaie. In general pluralul in -a are sens colectiv:anello (inel) anelli (inele)anella (inele de pr, bucle)braccio (bra) bracci (brae de copac, de ap etc.)braccia (brae ale omului)carro (car) carri (care)carra (coninutul carelor)cervello (creier) cervelli (opinii; ~ elettronicimaini electronice)cervella (creierul unui om)ciglio (gean) cigli (margini ale drumului, ale anului)ciglia (gene ale ochiului)corne (corn) corni (corni, instrumente muzicale)corna (coarne ale animalelor)dito (deget) diti (degete, considerate separat)dita (degete)filo (fir) fili (fire, in sens concret)fila (fire ale unei conjuraii etc.)frutto (fruct) frutti (fructe, roade)frutta (fructe, la mas)fondamento (baz, fundament) fondamenti (baze ale unei tiine, ale unui stat)fondamenta (temelii ale unei case)grido (strigt) gridi (strigte ale animalelor)grida (strigte ale oamenilor)labbro (buz) labbri (margini ale unei rni, ale unei gropi)labbra (buze ale omului)lenzuolo (cearceaf) lenzuoli (cearceafuri, luate separat)lenzuola (garnitur de pat)membro (membru) membri (membri)membra (membre, maini i picioare)muro (zid) muri (ziduri, considerate separat)mura (ziduri ale unei ceti)osso (os) ossi (oase, considerate separat)ossa (oase ale unei fiine, schelet)urlo (urlet) urli (urlete ale animalelor)urla (urlete ale oamenilor).La alte substantive, forme de plural cu desinena -a apar mai alesin expresii, in mod normal folosindu-se pluralul regulat in -i. Nuexist ins o diferen de sens intre cele dou forme de plural lasubstantive ca: gomito (cot), ginocchio (genunchi), calcagno (clcai), cuoio (piele). Ex.: tirare le cuoia (a muri), ragionare con le gomita (a gandi cu picioarele), gettarsi alle ginocchia di qualcuno (a se arunca la picioarele cuiva), avere uno alle calcagna (a avea pe cineva pe urme).Pluralele castella, filamenta, vestigia, vestimenta de la castello(castel), filamento (filament), vestigio (vestigiu), vestimento(imbrcminte) sunt literare i puin folosite.Uneori, forma de plural in -a a fost interpretat drept un singularfeminin (in unele cazuri aprand i un plural regulat feminin in -e).Astfel, se comport uneori ca substantive feminine la singular,pluralele frutta (fructe, la mas), legna (lemne pentru ars), gesta(fapte de vitejie).SUBSTANTIVE DEFECTIVE 32. Unele substantive se folosesc fie numai la singular, fienumai la plural. Ele alctuiesc categoria substantivelor defective. Exist foarte puine substantive propriu-zis defective din punct de vedere gramatical. Cele mai multe se consider ca atare pentru c sunt folosite cu preponderen la un singur numr, fiind foarte rar folosite la cellalt numr, i cu sensul uneori modificat. Astfel forbici (foarfeci), la singular, forbice, are sensul figurat de barfitor, gur rea".1. In categoria substantivelor defective de plural se incadreaz :unele substantive abstracte: tema (team), giustizia (dreptate),superbia (trufie), schiavit (sclavie), paura (fric), fame (foame), sete (sete), bont (buntate); unele substantive colective: copia (abunden), plebe (plebe), prole (copii, descenden);substantive care denumesc substane: fiele (fiere), pepe (piper), sangue (sange), alluminio (aluminiu). In cadrul acestorsubstantive pluralul ar indica varieti de...";numele unor srbtori: Natale (Crciun), Pasqua (Pati),Pentecoste (Rusalii);substantive concepute ca unice: equatore (ecuator), universo(univers). (Noiunea de unicitate este, evident, relativ.)Toate aceste substantive cer acord in singular.2. In categoria substantivelor defective de singular, in afar dedefectivele propriu-zise ca nozze (nunt), esequie (inmormantare), calende (calende), idi (ide), ferie (vacan, concediu) se mai incadreaz substantive care indic obiecte compuse din dou sau mai multe pri: tenaglie (clete), occhiali (ochelari), redini (huri), calzoni (pantaloni) sau substantive care indic obiecte concepute ca pluralitate: dintorni (imprejurimi), spiccioli (mruni), stoviglie (vase, vsrie). Acordul se face intotdeauna la plural.Opoziia de numr poate uneori s disting sensuri lexicalediferite:ferro (fier, metal) ferri (fiare, lanuri)ceppo (butean, trunchi) ceppi (obad, lanuri, instrument detortur pentru picioare)rostro (cioc de pasre; rat) rostri (tribun in forul roman)gente (lume, oameni) geni (popoare, naiuni)costume (obicei, obinuin) costumi (moravuri).PLURALUL SUBSTANTIVELOR COMPUSE 33. Substantivele compuse se impart in patru categorii dupfelul in care formeaz pluralul:a)prin flexionarea celui de al doilea element: bassorilievo(bazorelief) bassorilievi;b)prin flexionarea primului element: capostazione (ef de gar) capistazione;c)prin flexionarea ambelor elemente: caposaldo (punct de plecare, premiz) capisaldi;d)substantivul este invariabil la plural: bucaneve (ghiocel,ghiocei).In afar de regula enunat la capitolul substantivelor invariabile, 30, (substantive compuse din verb + substantiv la plural, din dou verbe sau dintr-un verb + adverb) toate celelalte reguli de formare a pluralului au o valoare aproximativ, intrucat comport multe excepii. Se recomand in toate cazurile folosirea dicionarului.Substantivele compuse din dou substantive formeaz pluralulschimband desinena elementului al doilea, cand fuziunea este bine realizat sau cand termenul principal este al doilea element:cavolfiore (conopid) cavolfiori, manoscritto (manuscris) manoscritti, arcobaleno (curcubeu) arcobaleni. Fac excepie unele substantive compuse cu capo pe care le vom trata mai jos.Cand termenul principal este primul element, care este determinat de al doilea, atunci acest prim element primete marca de plural:pescespada (pete spad) pescispada. Aici se incadreaz multe substantive compuse cu capo in sens de ef de...": caposquadra (ef de echip) capisquadra. Face excepie pescecane (rechin) pescicani.In cadrul substantivelor compuse dintr-un substantiv i unadjectiv, ambele elemente se pun la plural: cassaforte (cas de fier, de bani) casseforti, cartastraccia (hartie de impachetat) cartestracce. Face excepie palcoscenico (scen, podium) palcoscenici.Cand adjectivul preced ins substantivul, de obicei marcheazpluralul numai substantivul: bassorilievo (bazorelief) bassorilievi, francobollo (timbru) francobolli, mezzogiorno (amiaz) mezzogiorni. Fac totui excepie mezzaluna (semilun) mezzelune, mezzatinta (culoare intermediar) mezzetinte.Substantivele compuse dintr-un verb i un substantiv la singularrman fie invariabile, fie modific substantivul component:cacciavite (urubelni; urubelnie), portafoglio (portmoneu;portmonee), dar parafulmine (paratrznet) parafulmini, parafango (aprtoare de noroi la maini) parafanghi.Rman invariabile (v. 30) substantivele compuse dintr-un verb i un substantiv la plural, din dou verbe sau dintr-un verb i un adverb.Substantivele formate dintr-o prepoziie sau un adverb i unsubstantiv uneori a) sunt invariabile, alteori b) marcheaz pluralul: a)senzatetto (vagabond; vagabonzi), senzapatria (renegat; renegai), darb) dopopranzo (dup-amiaz) dopopranzi, sovrastruttura(suprastructur) sovrastrutture. 34. Substantivele masculine compuse cu capo nu sunt niciodat invariabile. Intrucat nu se respect o regul in formarea pluralului, dm mai jos lista principalelor substantive in componena crora intr capo:capobanda (ef de orchestr) capibandacapocaccia (maestru de vantoare) capicacciacapoclasse (ef de clas, premiant) capiclassecapocomico (director de trup) capocomici sau capicomicicapocuoco (ef buctar) capocuochi sau capicuochicapodivisione (ef de serviciu) capidivisionecapodopera (capodoper) capidoperacapofabbrica (ef de producie) capifabbricacapofamiglia (cap de familie) capifamigliacapofila (cap de rand) capifilacapogiro (ameeal) capogiricapoguardia (ef de gardieni) capiguardiacapolavoro (capodoper) capolavori, rar capilavoricapoletto (sul de panz la cptaiul patului) capoletti, capilettocapolista (cap de list) capilistacapoluogo (capital de provincie, de district) capoluoghi,capiluoghicapomastro (maistru ef) capomastri, capimastricapomusica (capelmaistru) capimusicacapoparte (ef de partid) capipartecapopopolo (conductor de popor, de rscoal) capipopolocapoposto (ef de post; vame) capipostocaposaldo (punct fix, premiz) capisaldi, rar caposaldicaposcala (palier) capiscalacaposcuola (ef de coal, de curent) capiscuolacaposezione (ef de secie) capisezionecaposquadra (ef de echip) capisquadracapostanza (ef de birou) capistanzacapostazione (ef de gar) capistazionecapostipite (strmo) capostipiticapotavola (cel ce st in capul mesei) capitavolacapotecnico (ef de serviciu tehnic) capitecnicicapotreno (ef de tren) capitreno, capotrenicapoverso (cap de vers, de rand, alineat) capoversi.Substantive cum sunt capoclasse, capofila, capolista, caposquadra, capostanza, capotavola cand se refer la persoane de sex feminin sunt feminine i invariabile la plural.DECLINAREA SUBSTANTIVELOR 35. In limba italian declinarea este analitic. Substantivele nuau desinene cazuale. Cazurile se exprim cu ajutorul prepoziiilor. In cazul in care substantivul este articulat cu articolul hotrat unele prepoziii se unesc cu articolul formand prepoziii articulate (v. 41).-Genitivul este exprimat cu ajutorul prepoziiei di: Il libro di Giovanni (cartea lui Ion); Questo libro e di Giovanni(Aceast carte este a lui Ion); lo spuntar del sole (rsritul soarelui); la caduta dei corpi (cderea corpurilor); lo studio delle scienze (studiul tiinelor); la fine della guerra (sfaritul rzboiului).-Dativul este exprimat cu ajutorul prepoziiei a: Offro un regalo a Guglielmo (Ii ofer un cadou lui Guglielmo); Chiedo all'amicoun'informazione (Cer prietenului o informaie).-Acuzativul nu are o marc specific. Funcia de complementdirect rezult din poziia substantivului fa de verb i fa de subiect: (Io) vedo Marco (Eu il vd pe Marco); Ascolto una canzone (Ascult un cantec); Il cacciatore uccide un orso (Vantorul omoar un urs).Prepoziiile di i a, in afar de genitiv i dativ exprim foartemulte tipuri de relaii. In afara acestor prepoziii mai sunt i altele care ajut la exprimarea unor raporturi sintactice. Din cauza aceasta discutarea categoriei de caz la substantiv in limba italian nu se justific. Exemplele de mai sus pentru genitiv i dativ sunt date prin prisma flexiunii pronominale i a cazurilor respective din limba roman. Nu intotdeauna cazurile corespund in cele dou limbi.SUBSTANTIVAREA 36. In principiu orice parte de vorbire poate fi substantivat:Verbe: Il camminare a piedi fa bene alla salute (Mersul pe jos este bun pentru sntate)Adjective: Tutti amano il bello (Toi iubesc frumosul)Numerale: Ho avuto un nove in matematica (Am luat un 9 lamatematic)Prepoziii: Il per e il con sono preposizioni (Per i con suntprepoziii)Conjuncii: Con tanti se e ma non concluderemo niente (Cu ataia dac i dar nu vom ajunge la nici un rezultat)Adverbe: Il troppo stroppia (Ce-i prea mult nu-i sntos)Interjecii: Sono stufo dei suoi ohime (Sunt stul de oftaturile lui).In afar de o substantivare mai mult sau mai puin ocazional,foarte multe adjective provenite din participii verbale s-ausubstantivat i sunt folosite cu un anumit sens numai ca substantive: comandante (comandant), briliante (briliant), corrente (curent), presidente (preedinte), agente (agent), cantante (cantre), tenente fidanzato, -a (logodnic, -), scoperta (descoperire), promessa (promisiune), offerta (ofert), spesa (cheltuial). SUBSTANTIVUL SANTO, -A 37. Substantivul santo, -a prezint la singular, atunci cand esteurmat de un nume propriu, forme diferite (este o problem defonetic). Formele acestui substantiv (la origine un adjectivsubstantivat) depind de iniiala numelui propriu care urmeaz (cu rol de apoziie). Astfel la masculin exist formele: san (obinut prin apocopare) inaintea numelor care incep cu o consoan exceptand pe s + consoan: San Pietro, San Giovanni, San Carlo, San Zeno; sant' (obinut prin eliziune) inaintea numelor care incep cu o vocal:Sant'Antonio, Sant'Angelo; santo inaintea numelor care incep cu s + consoan: Santo Stefano.Forma elidat se mai poate intalni cand santo este adjectiv ipreced un substantiv care incepe cu o vocal: sant'uomo (om sfant).La feminin, finala -a se elideaz inaintea numelor care incep cuvocal: Sant'Agnese, Sant'Elena; cand numele incepe cu o consoan se folosete forma santa: Santa Cecilia, Santa Chiara, Santa Maria.TIPOLOGIA SUBSTANTIVELOR 38. In funcie de numrul i repartiia formelor care se realizeaz pentru cele patru combinaii (masc. sg., masc. pl., fem. sg., fem. pl.) i care rezult din acord (cu adjectivul, articolul etc.) in limba italian exist urmtoarele tipuri de substantive1:Tipul I cuprinde substantive cu patru forme corespunztoare celor patru combinaii de valori: bambino, bambini, bambina, bambine (copil...), lavoratore, lavoratori, lavoratrice, lavoratrici (lucrtor...), studente, studenti, studentessa, studentesse (student...), poeta, poeti, poetessa, poetesse2.1 In stabilirea tipurilor s-au luat in consideraie numai substantive la care schimbarea genului sau numrului nu antreneaz schimbri de sens. Nu s-au luat in consideraie substantivele care pentru formarea femininului (saurespectiv, masculinului) recurg la alt tem lexical.2 Variaia desinenelor a fost studiat in cap. Pluralul substantivelor ( 27-37).Tipul II cuprinde substantive cu trei forme: o singur form pentru masc. sg. i fem. sg., o form pentru masc. pl., i o form pentru fem. pl.: socialista, socialisti, socialiste (socialist...). La singular genul rezult numai din acord.Tipul III cuprinde substantive cu trei forme: o singur formpentru masc. sg. i fem. pl., o form pentru masc. pl. i o formpentru fem. sg.: padrone, padroni, padrona (stpan...), signore,signori, signora (domn...). Diferena de numr i gen intre formele de masc. sg. i fem. pl. rezult numai din acord.Tipul IV cuprinde substantive tot cu trei forme repartizate astfel: o singur form pentru masc. sg. i masc. pl., o form pentru fem. sg. i o form pentru fem. pl.: re, regina, regine (rege...), podest, podestaressa, podestaresse (primar...). La formele de masculin, numrul rezult numai din acord.Tipul V cuprinde substantive cu dou forme, una pentru singular, masc. i fem. i una pentru plural masc. i fem.: nipote, nipoti (nepot...), cantante, cantanti (cantre...). Genul rezult deci intotdeauna din acord.Tipul VI cuprinde substantive cu o singur form pentru toate cele patru combinaii de valori: affittacamere (cel care inchiriazcamere...). Atat genul cat i numrul reies din acord.Tipul VII cuprinde substantive care realizeaz numai doucombinaii de valori, masc. sg. i masc. pl. crora le corespund dou forme: quaderno, quaderni (caiet...), capostazione, capistazione (ef de gar...).Tipul VIII cuprinde substantive care prezint dou forme pentrucombinaiile fem. sg. i fem. pl.: lampada, lampade (lamp...),ferrovia, ferrovie (cale ferat...).Tipul IX cuprinde substantive care prezint dou forme: o formpentru masc. sg. i o form pentru fem. pl.: paio, paia (pereche...), uovo, uova (ou...). Tot aici se incadreaz substantive ca membra, membra1.1 Membro, membri se incadreaz la tipul VII. Clasificarea se justific intrucat sensurile diferite de la plural exist i la singular. Rezult deci c sunt dou substantive cu sensuri diferite, omonime la singular i diferite la plural.Tipul X cuprinde substantive cu o singur form pentru masc. sg. i masc. pl.: caff (cafea...), cinema (cinematograf...), film (film...), lustrascarpe (lustragiu...).Tipul XI cuprinde substantive cu o singur form pentru fem. sg.i fem. pl.: citt (ora...), specie (specie...), foto (fotografie...).Urmtoarele patru tipuri cuprind substantivele defective de numr:Tipul XII cuprinde substantive cu o singur form pentru masc.sg.: pepe (piper).Tipul XIII cuprinde substantive cu o singur form pentru masc.pl.: occhiali (ochelari).Tipul XIV cuprinde substantive cu o singur form pentru fem.sg.: fame (foame).Tipul XV cuprinde substantive cu o singur form pentru fem. pl.:nozze (nunt).