Substante nutritive pentru pamant

Afla mai multe despre: scoici, seminte, ciment, magazin, aplica, bucatarie mica, in gradina, verde, toate, animale, gips, bucatarie, seminte in, umezeala,culoarea verde

In acest articol veti afla care sunt aceste substante si ce puteti adauga in pamant pentru a-l face mai bun din punct de vedere calitativ.

Substantele nutritive de baza Plantele au nevoie de aceste substante intr-o cantitate echilibrata pentru a creste si a se dezvolta sanatos. Substantele fertilizatoare sau hrana completa pentru plante contin toate aceste elemente de baza: nitrogen (N), fosfor (P) si potasiu (K).

Nitrogen - pentru dezvoltarea frunzelor si a tulpinii. Fosfor - pentru dezvoltarea radacinii, culoarea florilor si rezistenta la boli. Potasiu - pentru producerea de fructe si seminte.

Iata cateva materiale organice care, adaugate in pamant, dau substantele nutritive specifice de care au nevoie plantele:

Surse de nitrogen (N): balegar transformat in compost, compost din ciuperci, oase de peste macinate, teci de orez. Surse de fosfor (P): oase macinate, fosfat. Surse de potasiu (K): var, dolomita, scoici sfaramate, alge, talas si aschii de lemn.

Ingrasamantul pentru pamant Toate solurile din gradina beneficiaza de ingrasaminte adaugate regulat de gradinari (sau ar trebui...). Acestea se aplica individual sau in combinatii, in fiecare sezon si de cate ori plantati cate ceva in gradina. Compostul, balegarul sau pietrisul trebuie imprastiate intr-un strat gros de 7,5 cm, dupa care se sapa pana la o adancime de 15 cm. Stratul de nisip, vermiculita, perlita sau gips trebuie sa aiba 1 cm, dupa care se sapa si mai adanc, pana la 20 cm.

Iata in continuare materialele care va vor ajuta sa imbunatatiti calitatea si fertilitatea solului din gradina dvs., precum si capacitatea acestuia de a retine umezeala.

A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark

1. Compost - format din frunze descompuse, frunze taiate, resturi de ierburi folosite in bucatarie si alte materiale organice. Este un ingrasamant bugat in humus, bine echilibrat din punctul de vedere al celor trei substante nutritive (NPK) si cu eliberare inceata. Transforma solurile grele in soluri usoare, iar pe cele lipsite de substante nutritive le imbogateste.

2. Nisip - folositi nisip cu graunte mai mari, dar in cantitati mai mici, pentru a imbunatati drenajul si pentru a aerisi pamantul lutos. Prea mult nisip va transforma unele tipuri de pamant in ciment. Nu contine nutrienti, dar dureaza foarte mult.

3. Balegar - fie ca e proaspat sau invechit, putrezit (de la vaci, oi, cai, gaini sau alte animale), creste cantitatea de nitrogen din pamant. Aeriseste pamanturile grele si imbunatateste retentia de apa in cele usoare. Balegarul proaspat arde plantele, asa ca acesta trebuie sa stea un an inainte de a fi folosit.

4. Turba - absoarbe umezeala, lucru important mai ales pentru pamanturile nisipoase. Aeriseste solurile lutoase sau grele. Daca este lasat sa se usuce va forma o crusta, se va intari si va fi dificil de umezit. Turba sau muschiul de turba se poate cumpara din magazin sau procura din locuri bogate in acest element.

5. Vermiculita - retine umezeala si aeriseste pamantul. E buna pentru orice tip de pamant si, la fel ca nisipul, dureaza foarte mult timp.

6. Perlita - este reziduu vulcanic de culoare alba care aereaza pamantul si dureaza la nesfarsit. O cantitate mica este buna pentru toate tipurile de sol.

7. Nisipul verde - este un amestec special preparat care contine potasiu si alte elemente nutritive. Micsoreaza gradul de compactare al pamantului (acesta nu se mai stange la fel de repede in bulgari) si ajuta la retentia de umezeala.

8. Gips - este un minereu macinat care usureaza solurile grele si lutoase. De asemenea, ajuta la imbunatatirea drenajului.

Pregatirea gradinii pentru iarna

Afla mai multe despre: plante perene, aplica, in gradina, toate, animale, vara, umezeala, plante de gradina, nivela

Pregatirea gradinii pentru iarna este mai mult o problema de curatenie si "acoperire". Odata cu apropierea iernii si cu scaderea temperaturilor, plantele care nu au murit de inghet intra in perioada de stagnare. Curatati florile anuale si legumele de frunzele si tulpinile uscate pentru ca in ele se pot adaposti peste iarna boli si oua de insecte. Vremea rece e o perioada potrivita si petru a face reparatii. Desi in aparenta toata activitatea din gradina a incetat, se petrec multe la nivelul solului pana cand acesta ingheata. Copacii sau tufele nou transplantate, florile perene care au fost divizate, bulbii, toate isi dezvolta radacini noi si trag din pamant substante nutritive si umezeala. Unele vietati din pamant inca mai proceseaza materialul organic pe care il gasesc si fara indoiala ca o parte din ingrasamantul pe care l-ati aruncat pe pamant in perioada de vara s-a descompus deja. Acum este foarte important sa mai imprastiati ingrasamant in gradina - un strat mai gros, pentru iarna - pentru a proteja pamantul si plantele. Scopul nu este numai de a mentine pamantul "cald", ci mai ales de a mentine o temperatura constanta.

- taiati tulpnile uscate ale plantelor perene pana la nivelul solului dupa primul inghet, pentru a nivela gradina si a inlatura ouale daunatorilor sau sporii purtatori de boli; puteti lasa netaiate tulpinile interesante. - adunati partile uscate ale plantelor ca sa faceti din ele ingrasamant natural pentru gradina dumneavoastra. Gramezile de frunze si tulpini uscate pot ucide semintele de buruieni si bolile patogene, insa in ele nu trebuie sa se afle parti de plante bolnave.

- indepartati foliajul bolnav al plantelor mereu verzi si al tufelor, si aruncati-l la gunoi. Greblati si aruncati ingrasamantul vechi, purtator de boli.

- pentru ca rozatoarele sa nu isi faca cuib in pamantul din gradina dumneavoastra, asteptati pana cand ingheata solul si de abia apoi imprastiati un strat de material organic (gros de cca. 15 cm), pe post de ingrasamant de iarna.

- straturile de plante perene, si tufe pitice pot fi acoperite cu frunzemaruntite sau crengi de brad (acolo unde e posibil). Acest lucru protejeaza atat radacina plantelor cat si pamantul si modereaza efectele schimbarilor de temperatura din timpul inghetului si dezghetului. De asemenea, si straturilor de bulbi li se pot aplica acelasi tratament pentru ca pamantul sa nu crape iarna. Altfel, plantele mici si bulbii plantati la mica adancime ies la suprafata.

- imprejmuiti trunchiurile fragile ale copacilor tineri cu un gard de sarma sau alte produse de acest gen pentru a-i feri de animale.

- protejati plantele mereu verzi, mai cele care au frunze mari, de vantul uscat care bate iarna si de soare.

Calendarul gradinii de legume

Afla mai multe despre: distanta de plantare, pomi fructiferi, spanac, seminte, sfecla rosie

FEBRUARIE - Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului. MARTIE - replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii devinete) - insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza, tomate) - plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarel

imprejmuiti trunchiurile fragile ale copacilor tineri cu un gard de sarma sau alte produse

i feri de animale.

protejati plantele mereu verzi, mai ales pe mari, de vantul uscat care

Calendarul gradinii de legume

sfecla rosie, samanta, patrunjel, lumina, hartie, in gradina, verde, fructe si legume, toate, incaperi

Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.ortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate

ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera cu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.

l are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa se pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.

replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei,

insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza,

plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarel

incaperi, seminte in

Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit. ortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se

ascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acopera

l are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa

camp (tomate, ardei,

insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza,

plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor

- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, a usturoiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc. - in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii - se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete - se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sau triangulatie - fertilizarea suplimentara cu azot - dezgropatul si demusuroitul vitei de vie - se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul) - in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru; - pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face o stropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenul pentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii, se pot planta. APRILIE - pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina: - radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul; - se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa; - de la mijlocul lunii incepe: - plantatul varzoaselor, guliei si conopidei; - semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, la adancimea de 10 cm; - semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului; - se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri; - plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand; - semanatul porumbului; - semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor; - la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei; - Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanate alternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea. Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;

- �n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor. MAI - incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete; - inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante: Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie de Carbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%. - plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed, la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta si dupa plantare; - rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in 10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor aparea paraziti: purici, fluturi, muste. IUNIE - daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul lunii iunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete; - pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli;

- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. �n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poti cultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna; - este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii; - daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului; - intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace; - continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume. IULIE - Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartarea fructelor stricate. AUGUST - grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile; - continua recoltarea castravetilor pentru muraturi; - strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor; - spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturat suficient; - fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte de depozitare; - pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu; - continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi; - in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltarea piersicilor si a caiselor tarzii; - incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti, caci altfel sunt acri; - nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul lunii octombrie; - daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale; - pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara. SEPTEMBRIE - acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specifice soiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine. Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca. Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spala

bine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. �n medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). Laardei, pentru extragerea semintelor se taie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana se desprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor in apa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din cand in cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie. Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta. La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-un vas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune sunt grele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune se spala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene, care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinal fructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea se desprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, se usuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, semintele ajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru

uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samanta buna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentru a nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in strat subtire. OCTOMBRIE - se scot cartofii de toamna; - morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si se depoziteaza in pivnita; - se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi; - rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc; - se recolteaza varza si se pune la murat; - se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina; - se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi mai calduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numai gogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata; - se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii; - se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume; - Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde (de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: se planteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul, mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor; - se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele; - se aduna porumbul care este copt; - se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda; - pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vom acoperi tulpinile cu saci. NOIEMBRIE - pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan; - sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita; - se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc; - zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei; - varza se recolteaza tot acum; - toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bune rezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceasta lucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor in vegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cm si lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cu pamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kg superfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajd subtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomii batrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor se taie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarea ramurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde se face taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normale de fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre ele este de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele mai bune.

Insecte benefice pentru gradina

Afla mai multe despre: plante perene, daunatori, in gradina, verde, negru, pete, casa din busteni, casa ecologica, covor, plante de gradina, pentru casa,covor

Una din cele mai bune metode de a tine sub control insectele daunatoare pentru plante este sa fim "prieteni" cu inamicii lor naturali. Plantarea in gradina a unor speci de flori cu polen si nectar precum si protejarea insectelor sunt unele din principiile de baza ale gradinaritului organic si in acelasi timp un mod de a mari diversitatea ecologica din gradina dvs. Mai jos am adunat informatii referitoare la cele mai des intalnite insecte benefice, precum si cateva sfaturi pentru a le atrage in gradina.

Gargarita foto: www.freedigitalphotos.net

Chrysopa foto: www.uky.edu

Gargarita Bine-cunoscuta insecta mica, rotunda, rosie sau portocalie si cu pete negre este numai una din cele mai mult de 400 de specii de coleoptere. Majoritatea gargaritelor adulte, dar si larvele, se hranesc cu afide sau alte insecte asemanatoare musculitelor. Adultii sunt atrasi de florile cu mult polen si nectar, pe care trebuie sa il consume pentru a se reproduce.

Chrysopa Adultii de culoare verde-pal sau maronii au aripi deosebite, mari, cu vinisoare si se hranesc mai ales cu nectar de flori. Larvele insa sunt pradatori avizi ai afidelor, fluturilor, puricilor de plante, tripsului, oualelor de molii si omizilor mici.

Syrphida Gaza adulta arata ca o albina mica, pentru ca abdomenul e negru cu dungi galbene; larva se aseamana cu limaxul si are capul ascutit. O caracteristica dupa care este foarte usor de recunoscut este ca ea pluteste in aer deasupra/in jurul plantelor sau florilor, pe care le cauta pentru nectar si polen. Larvele de Syrphida se hranesc cu afide. Odata ajunsa la maturitate, Syrphida ajuta la polenizarea soiurilor de capsuni.

sus: Carabide stanga: Syrphida

Carabide Aceste insecte coleoptere sunt destul de mari, au picioare lungi si culoare maro sau negru-albastruie; ca sa va dati seama despre care gandaci este vorba, va mai spun ca ei se ascund in timpul zilei sub pietre, lemne sau busteni si, atunci cand sunt ''deranjati'' fug repede in orice directie. Carabidele se hranesc cu limax, melci, omizi si larve de gandaci de Colorado. Pentru a-i atrage in gradina, plantati un covor verde peren sau asezati pietre sau busteni.

Paianjenul Toti paienjenii se hranesc cu insecte si din acest punct de vedere sunt ideali pentru a stapani o invazie de daunatori. Paienjenii care se gasesc in gradina nu sunt veninosi si nici nu se ''muta'' in casa, asa ca nu trebuie sa ii alungati. Zonele cu flori perene si straturile de mulci (mai ales daca au si paie) ofera un adapost bun si acolo ii veti gasi, cel mai probabil.

Tachinide Mustele din famia Tachinidae arata la fel ca mustele de casa, insa sunt arme foarte importante in lupta impotriva omizilor, viermelui verde de varza, etc. Sunt atrase de plantele cu polen si nectar.

musca din familia Tachinidae

Scoarta de copac maruntita reprezinta un strat protector pentru pamantul din gradina si ofera multe avantaje. Daca este utilizat corespunzator, ingrasamantul naturalusureaza munca din gradina si scade consumul de apa, destinata udarii plantelor.

Ce gradinar nu-si doreste sa ude mai putin sau sa smulga buruiana mai rar? In anotimpurile calde cresc atat legumele si florile cat si ierburi si buruieni nedorite. Imediat dupa ce terminam de curatat gradina,

trebuie sa o luam de la inceput pentru ca acestea isi fac din nou aparitia. Impotriva acestor "plagi" exista si solutii, iar cuvintele magice sunt:ingrasamantul natural.

Avantaje In general, in natura pamantul este rareori "liber" sa respire. Aceasta problema o regasim in special in padure, astfel sub brazi crescand foarte putine plante. Un efect asemanator este si in cazul ingrasamantului. Scoarta de copac maruntita reprezinta un strat protector si are mai multe avantaje: cresterea plantelor nedorite este vizibil diminuata din cauza substantelor si a rasinii lemnului. Astfel, plivitul este necesar doar din cand in cand. Aproape ca nici nu mai trebuie efectuat. In acelas timp, stratul protector mentine umiditatea in pamant, astfel ne mai fiind nevoie de udatul zilnic, doar daca afara sunt temperaturi extrem de ridicate. Astfel puteti economisi apa si timp. Iarna, aceasta "patura" din scoarta copacilor protejeaza pamantul impotriva inghetului.

In cazul in care in anumite perioade ale anului exista caderi masive de ploaie, scoarta maruntita impiedica aparitia eroziunii. Prin descompunerea materialului care acopera pamantul se formeaza si mai multe microorganisme, astfel se formeaza mai mult humus, iar pamantul respira mult mai bine.

Dezavantaje Pe langa multele avantaje, ingrasamantul are si un mare dezavantaj: nu toate plantele suporta acest strat care acopera pamantul. Acest lucru este valabil in special pentru plantele cu radacina plata (mac). In aceste cazuri este indicat sa folositi scoarta maruntita de copac in locul ingrasamantului natural. De asemenea, evitati ingrasamantul daca aveti in gradina zmeura, legume sau capsuni, in schimb trandafirii si diferitele plante si tufe cu tulpina lemnoasa suporta excelent acest strat.

Mod de utilizare Inainte de a aduce si imprastia ingrasamantul natural, pamantul din gradina trebuie sapat, iar buruiana deja crescuta taiata imediat, altfel mai tarziu va veti lovi din nou de ea. Pentru ca plantele sa nu sufere de "foame", iar cresterea si dezvoltarea lor sa fie optima, este bine sa adaugati ingrasamant pamantului. Acesta se gaseste in bulgari mari,iar la inceput nu are un aspect sau miros placut. In schimb, scoarta copacului se gaseste gata maruntita, dar se strica, se mucegaieste mult mai repede. Ar trebui sa fie asternut un strat cel putin la fel de gros cat un pumn, cu alte cuvinte 5 - 7 cm. Bucatile de ingrasamant natural nu se dizolva atat de repede, astfel raman mai mult pe suprafata pamantului. Partea negativa este ca acest strat protector reprezinta un bun adapost pentru melci.

Chiar si cand este vorba despre calitatea ingrasamantului natural se vorbeste despre diferente. In cazul in care exista multe resturi de lemn are o influenta negativa asupra plantelor, deaoarece in procesul de mucegaire retine foarte mult azot. Foarte important este ca acest produs sa nu fie tratat chimic.