29

1. ARIA DE INTERES IN ABORDAREA STRUCTURII URBANE

Aria de interes-suprafata din teritoriu inclusa unei limite

Tipuri de arii de interes:

1.arie izocronala- raportare esxclusiva la un centru de interes in coroborare cu timpul parcurs (izocrone-despre doua sau mai multe fenomene repetabile care au aceeasi durata

2.arie de atractie-raportare exclusiva la cen-trul de interes in raport cu elementele de factura su-biectiva

3. arie de influenta raportare exclusiva la un centru de interes in corelare cu raza de influenta teoretica a centrului respectiv

4. arie de convergenta-raportare la centrul de interes respectiv si totodata la cuntrele de interes vecine de acelasi nivel

-Exista un principiu al suprapunerilor ariilor de in-teres (ex: Bucuresti- centrul istoric- in toate sectoa-rele-> suprapunere ineficienta si ilogica a unei limi-te administrative peste o limita cu caracter struct)

structura urbana-totalitatea relatiilor ce se stabilesc in teritoriul urban intre elementele consti-tutive ale organismului urban

Aria de interes a limitei determinata de obiectivul limitei (scopul) reprezinta coerenta /lipsa de coerenta a sist

Exista coerenta si la grafica:

Daca dantelarea este perfect matematica exista o stare de coerenta minima

-limita care prin procedeul de definire evidentiaza niste arii de competenta care intereseaza foarte mult.

-aria de interes a limitei este dependenta de centru

2. ABORDAREA IN VARIANTE A STUDIULUI URBANISTIC

-studiul de tema etapa distincta in procesul de cercetare-proiectare

-ca metodologie de studiu se analizeaza caracteristicile retelei de elemente ->MORFOLOGIA/SCARA DE CRESTERE /MATRICE DE CRESTERE.

-studiul trece la texturi ->analiza calitativa a ocuparii terenului

SCARI DE ORDONARE SCHEME

-scheme functionale pe categorii de functiuni (retele de dotari )->concretizari posibile diverse ->multitudine de modele functionale

-se introduc informatiile -> verificare si analiza comparativa a variantelor de dezvoltare urbana propuse pe parcurs.

-abordarea metodologica care trebuie sa cuprinda ANALIZA DE FUNCTIUNI URBANE

-ANALIZA COMPARATIVA A VARIANTELOR -> DECIZIE

MODEL FUNCTIONAL OPTIM model functional (sau de echipare )pt fiecare varianta in parte care se releva ca valoare globala a starii de potentiala si a starii de efect

MODELE SPATIALE-se trece la analizarea ocuparii spatiului=> MODELE DE OCUPARE A SPATIULUI care pt fiecare varianta in parte se releva ca evaluare globala a starii de efect

-MODEL FUNCTIONAL SI MODEL SPATIAL->PARTIU URBANISTIC

2.efectiv analiza asupra existentului

3.in variante-structura urbana restructulabila sau noua

variantele de dezvoltare reprezinta o imagine intuitiva cu privire la posibilitatile de dezvoltare ale orasului sa se verifice coerenta lor sa se cuantifice elementele care sunt supuse procesului de analiza comparativa variantele de dezvoltare, verificate cu modele matematice sunt supuse procesului de decizie

ABORDAREA CIBERNETICA IN SISTEMATIZARE:ROLUL MODELARII SI CONSTITUIREA MODELELOR DE LUCRU

-CIBERNETICA-studiu dpdv matematic al legaturilor si

controlul in sistemele tehnice si in organismele vii

-formule si scheme logice pt un model de tip international

-MODELARE abordarea cibernetica a sistemelor .sistemul poate fi cunoscut si prin imagini(set de informatii caracteristice) depind de conceptia de viata , se realizeaza prin-analiza(deductie-ideologie;observatie-subiectivism, subiectivizare;analogie)

-sinteza

-mijloacele de analiza experimentale (total/partial/indirect)

-abordare treoretica

-sinteza -constituirea practica sau abstracta a unei imagini a sistemului respectiv

-MODELUL- reprezentare de esenta a sistemului

-este folosit la analiza si sinteza

-e realizat prin folosirea analizatorilor de capacitate si de intuitie

-MODELAREA-analize si sinteze informationale referitoare la un sistem (in sens cibernetic)

-se aplica unei realitati in scopul de a-I schimba starea fizica si/sau comportamentul populatiei

-MODELE DE LUCRU- se utilizeaza in determinarea si propun. unei solutii , servesc la achizitia de date /cunoasterea problemei elaborarea solutiei, se constituie in etape:

1.stabilirea temei -tema program

2.definirea obiectului modelarii evidentierea a ceea ce trebuie realizat in teritoriu, ceea ce poate fi modificat, ce trebuie facut (definirea necesitatilor in functie de nevoie)

-stabilirea datelor cunoasterii (teza-unica; ipostaze-multiple) referitoare la subiect -> norme stabilite de beneficiar -enuntarea modelului (a temei)

3. traducerea modelului direct(imag)-indirect (expl teoretice)

4.testarea (experimental)+concluzii

Tema-document care sta la baza executarii unui proiect si in care sunt indicate elementele impuse constructiei

Sistem-ansamblu de elemente care sunt in interdependenta alcatuind un intreg organizat

Modelare metoda de studiu bazata pe folosirea modelelor

-reproducere schematica a unui obiect sau sistem pt a-I putea studia comportarea si a modifica in consecinta unele dimensiuni sau caracteristici ale prototipului

a cuantifica a stabili valori discrete pe care le poate lua o anumita marime fizica

morfologie stiinta care studiaza forma si structura organismelor la nivel macroscopic sau microscopic

3. AMBIANTA IN CADRU URBAN

-elementele de cadru urban transpun in teritoriul urban sistemul de activitati urbane

-spatiul aferent unei activitati prezenta materiala in teritoriu, o adecvare corespunzatoare a spatiului folosit , elem. De cadru urban se constituie ca o anumita configuratie a spatiului in raport cu activitatile pe care le inglobeaza , cu conditiile si nevoile ambientale

-adaptarea spatiului nu este numai functionala ci si sociala, economica , biologica; in planul spatio-receptor se exercita nevoia estetica urbana, nevoia psihologica urbana-nevoia de ambient.

-nevoia de ambient-impune calitatea complexa a spatiului urban ca factor in formarea si definirea unui comportament

-ambianta-este proprie spatiului urban care este creat prin exercitarea functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a spatiului urban

-structura spatiului urban- exprimarea fizica a structurii functionale si a contextului social-uman in care se constituie

-daca cele doua trasaturi nu se exprima complementar apare starea de insuficienta (nepotrivire intre functie si ambianta luate ca forma) Sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor spatii neutre; o alta aditionare a structurii spatiului urban este de natura temporara ea trebuie sa corespunda in timp.

-struct spatiala urb raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul struct functionale, si direct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psihosociale in timp.

-ambianta mediu (fizic, social, moral) in care traieste cineva in care se afla ceva

4. ADITIONALUL IN RESTRUCTURAREA URBANA

-actiunile de restructurare sunt actiuni de reordonare a elem intr-un sistem

-sprijinandu-se pe zonificarea multifunctionala procesul de restructurare pretinde introducerea integrarii ca mijloc de reorganizare a vietii in cadrul urban.

aditionalul =orice aport constitutiv care apare la nivelul struct functionale sau configurative in urma operatiei de modernizare mai ales in urma contruct urbane .

-este pozitionat distinct fata de existent in organismul urban restructurat

-se concretizeaza cantitativ si calitativ in sine sau in raport cu existentul

-este un subsistem; organizarea sa este influentata de pozitia in teritoriu astfel:

central- un nou ansamblu central

periferic- zona marginala restructurata

adiacent perimetral- cartier se realizeaza in continuarea perimetrului construit

extraperimetral- cartier aparte (platforma industriala in afara existentului)

5. ABODAREA COMPLEXA-FILOSOFICA ANALITICA A RESTRUCTURARII URBANE

1. Abordarea operational analitica determina functional solutia, pornind de la existent si folosind experienta drept model;este incomplrta deoarece renovarea(partea restructurarii) se separa pe obiective care nu sunt definite riguros, nu sunt determinate si aceasta din cauza imposibilitatii de a cunoaste modul in care se va desfasura existenta umana viitoare

2. Abordarea filosofica restructurarea trebuie sa realizeze un echilibru intre valorile materiale si cele spirituale umaniste; problema calitatii vietii in cadrul procesului de modernizare atrage dupa sine pe aceea a calitatilor omului ceea ce implica completarea metodologiei analitice poerationale cu o analiza filosofica; apare in plus problema abordarii etice

3. Abordarea etica se refera la atitudinea organelor de decizie si proiectare care obligate sa ia in considerare necesitatile reale ale societatii nu trebuie sa impuna o solutie straina de spiritul locului si al oamenilor, arhitectul are o responsabilitate deosebita pe linia intelegerii societatii existente; este un aspect al politici urbane; apar mai multe probleme echilibru periferie/ utilizarea terenului/ centru raportat la populatie; modernizarea este dependenta de nevoile populatiei => studiul de urbanism trebuie sa cuprinda si un stuidiu asupra populatiei; motivatiile restructurarii sunt: reevaluarea istorica, arhitecturala, arheologica, artistica/ utilizarea insuficienta a teritoriului/ necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata si salubrizare.

6. ANALIZA MATRICEALA INSTRUMENTE de LUCRU in STUDIU DE structura urb. (PRINCIPIU DE FUNCTIONARE/ CONTINUT/ SITUATIE)

-IN URBANISMUL FUNCTIONALIST-

-principiul separarii / zonificarii functionale

-IN URBANISMUL MODERN principiul cooperarii intre activitati

-orasul sistem complex; cresterea structurala nu numai in marime ci si in complexitatea relatiilor dintre parti

analiza matriceala:

-analiza sistemica a orasului dpdv al sistematizarii( sistematizare: ansamblu de masuri tehnice, economice si legislative relative la spatiile de locuit, la desfasurarea activitatii, la repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor conditii de viata optime;ramura urbanismului care se ocupa cu proiectarea si reorganizarea stiintifica a asezarilor urb si rurale)

-punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al modului in care sunt reglementate de catre edilii orasului

-elementele de cadru urban: cadru natural/ unitati economice/ dotarile urb/ forta de munca/ populatie/ locuintele/ spatiile plantate/ echipamentele etc.

- in cadrul unui sistem fix este legat direct sau indirect de toate celelalte elem ale sist => relatii cantitative (dotari urbane, populatie)/ spatiale (dotari urbane, locuinte)

A. Matricea patratica:-pe fiecare latura activitii (a,b,c,d.) => tablou de relatii intre activitati.

B. Matricea nepatratica-relatii intre activitati si zone operationale (din teritoriu), spatii. a, b,c - activitati

1,2,3 spatii

-evidentiaza adaptarea spatiului la activitatea respectiva: adaptarea ideii la spatiu, adaptarea spatiului la idee, adaptarea functiunii la spatiu, adaptarea spatiului la functiune, adaptarea activitatii la spatiu, adaptarea spatiului la activitate

situatie: mobilul uman subiectiv/ obiectiv => pretinde o activitate => obiectiv

(mobilul meu este obiectiv pt ca impune o activitate pe care vreau sa o desfasor; este subiectiv pentru ca impune altor oameni o activitate)

obs: -pe baza matricei struct urb se poate intocmi o reprezentare simplificata (grafica) a sistemului urban

7. CERINTA FUNCTIONALA si ECHILIBRUL ORGANISMULUI URBAN. SITUATII CARACTERISTICE

-functia trebuie inteleasa ca producatoare a unei proprietati intr-un sist si ca rezultand dintra-o anumita caracteristica a sistemului respectiv, astfel =>cerinta functionala-functionalitate capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de conservare) , de pastrarea trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege acea trsatura care contribuie la mentinerea starii sist respectiv indiferent daca aceasta convine sau nu)

-cerinta functionala implica, in realiatate , mentinerea dar si modificarea unei functii; modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta impunandu-si consecintele la nivelul cadrului urban si al culturii urbane

-cercetarea interdisciplinara sporeste sansele sesizarii corecte a starilor, oferind camp deschis cerintelor funct reale(in sensul depistarii lor si al aprecierii calitative si cantitative in contextul existent si posibil in viitor)

-cf apare intr-un anumit teritoriu urb si rezulta din starea acelui teritoriu; ea nu poate fi impusa teritoriului printr-o simpla decizie deoarece:

--- ca ipostaza a mobilului uman angajat in dezvoltarea organismului urban cf este si un produs al starii de echilibru a sist de elem de viata urbana, semnaland o iminenta modificare a echilibrului intr-o anumita directie

--- desi cf apare in cadrul elem de viata urbana deteminate functional, ea opereaza prin intermediul elem de viata urbana determinate functional ambiental si vizeaza cadrul urb

-cf are un car. activ.

- echilibrul organismului urban superficial prin pastrarea fortata a unei trasaturi

-cf tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre antrenarea unor functi noi pentru sistemul(zona) respectiv(a).

-in realitatea urb se constata un proces de evolutie a cf de la formare pana la afirmarea ei brutala

-trebuie evitata faza brutala; sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a procesului reformativ

-cf impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functie si a unuia sau mai multor elem ale sist respectiv

8. Categorii de MODELE utilizate in SISTEMATIZARE , in RAPORT cu GRADUL DE GENERALITATE SI SCOPUL UTILIZARII LOCUIRII

1 . in raport cu gradul de generalitate

a . in functie de intinderea modelului :

- modelul specific - modelul general

b . in functie de profunzimea modelului :

- modelul global - modelul partial orizontal / vertical

- ex . o localitate poate fi reprezentata prin schita de sistematizare (PUG), care reflecta caracterul global (model global), aceasta aste insotita de un plan de trafic (model partial orizontal) si de un model de cartier (model partial vertical) model global

model partial orizontal

model partial vertical

(tema program este un model specific

(studiul este un model global; fiecare model global se poate descompune in modele partiale; se poate lua cite un model partial de la fiecare model global pt a se face o combinatie

(in tema program((studiul modelului global; studiul modelelui partial; analiza solutiei dpdv calitativ si cantitativ)

(se pun in discutie gradul de generalitate, gradul de informare, riscul modelului, ponderea utopica

(riscul de obiectivitate este in masura in care modelul se suprapune cu realitatea

2 . scopul utilizarii modelelor

a) modelul descriptiv analitic(rol explicativ si de analiza a raportului cauza-efect

b) model planificativ(implicarea factorului politic in teritoriu prin decizie

c) model predictiv (prospectiv)(ofera o alternativa cu aspecte pozitiva si negative

model metodologic : de orientare ; de conducere (cercetare,/ studiu(simulare si optimizare9. Categorii de MODELE utilizate in SISTEMATIZARE, in RAPORT cu CONTINUTUL , EXPRIMAREAsi TIPUL DE VALABILITATE. EXEMPLIFICARI

1. in raport cu continutul

a. modelul formal -se refera la forma (plan, macheta)- exprimarea relatiilor formale - se exprima prin forma

b. model conceptual-se refera la conceptii -exprimare teoretica si prin schite (orasul liniar)

c. modelul analogic material-se refera la esenta situatiei-reprezinta o situatie sau un fenom. (ex: modelul gravitational)

d. mod urbanistic de indiferenta mod matematic(se studiaza un anumit teritoriu si se determina curbe pt fiecare dintre caracteristici ) ex: in cazul studiului poluarii se ia in considerare o curba a dispersarii in teritoriu a noxelor; se unesc punctele cu aceaeasi densitate si se optine in plan o dispozitie posibila de organizare a teritoriul

2. in raport cu exprimarea

a. mod iconic mod formal; imagini foarte clare b. mod real-obiectiv-un obiect care exista sau este creat in scopul de a folosi

c. mod analitic foloseste o schema pt a exprima o situatie (ierarhizare restrangere ); nu poate fi exhaustiv

d. mod matematic reprentare printr-o formula

e. mod vorbit apare problema limbajului

3. in rapot cu tipul de valabilitate :

a. mod static nu ia in considerare schimbarile ce se pot petrece in timp este sincronic; in urbanism ordinul ideal

b. mod de echilibru momentanse bazeaza pe modelul static; studii in idea transformarii in crestere si descres; se refera la PUG.

c. modelul dinamic de comportament- reflecta transformarea

10. Caracteristicile ORGANISMULUI URBAN si FUNCTIA prioritaraMetode de analiza

Zona are un anumit caracter , depinzand de dozajul diferit al functiilor. -caracteristicile zonei - calitativ categorii de texturi

- cantitativ valoare de utilizae a terenului

-se leaga de functia prioritara in zona respectiva

- FUNCTIA URBANA PRIORITARA se detasaza din functionalitatea structurii urbane si defineste caracterul de organism urban

1.LEGATURA FUNCTIE PRIORITARA ZONIFICARE

-org necontemporana > zonificare stricta > nu constituie un impediment in afirmarea functiei prioritare

motive: - modul de viata al societatii este zonificat

-supraf.restransa a organiz. >functiile gaseau usor relatii intre ele.

-org contemporana > - crestere nemasurata

- tinde sa estompeze functiile prioritare

- nu poate ascunde prezenta functiilor (fenomenului urban)

- transformare continua

- functia prioritara element transformabil , generat de transformarea de ansamblu a organismului urban

-nu mai poate fi vorba de identificarea orasului cu functia prioritara

Func. Urb. este adresata teritoriului si implica exteriorul orasului.2. FUNCTIA PRIORITARA PRINCIPALUL FACTOR DE OMOGENIZARE-intr-o zona , functia prioritara > produs structural cu rol de structurare si produs functionalist la nivelul respectiv

- asigura - spatiu eterogen - zona omogena

CARACTER. ORGANISMULUI URBAN : ansamblul zona/oras

- materiala - structurii organismului urban

-afirmare esenta a - mediului in care este

- spirituala situat organismul

-se exprima prin cadrul urban si solicita la nivel de spatialitate si functionalitate raportul dintre ansamblu si detaliu

FUNCTIE exprimarea nevoii ca cerinta >impunerea unei activitati

FUNCTIUNE un spatiu este in activitate (ex functie comerciala , functiunerezid.spatiul magainului a fost transformat in locuinta.)

FUNCTIONALITATE este rezultanta unui complex de functiuni

- este o calitate a spatiului ; o stare a spatiului ; un spatiu are o functionalitate buna sau nu

FUNCTIONARE - exercitarea acestei calitati in spatiu; este de natura procesului si nu de natura calitatii

11. CENTRUL orasului .RESTRUCTURAREA urbana-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor realitati existente intre elementele orasului la necesitati noi , sau de introducere a unor relatii noi intr-un context existent.

-dezvoltarea centrului este legata de dezvoltarea orasului.

-orice dezechilibru in dezvoltarea orasului se reflecta asupra centrului si asupra cartierelor , prin aglomerarea excesiva in centru (datorita lipsei serviciilor corespunzatoare)

-centrul istoric este o componenta a centrului orasului chiar daca din punct de vedere spatial , separatia este neta

-este necesar un proces general si coordonat de gestiune urbana in cadrul caruia sa se desfasoare operatii de renovare , reconstructie sau constructie

-PROBLEME - accesibilitatea in centrul istoric

- modernizarea locuintelor

- stilistica constructiilor si asocierea lor

- amenajarea ambientala a spatiului

-cresterea centrului este un proces permanent de sporire a eficientei , confortului si calitatii

-intensiva -economica , confortabila >intregire a centrului

- aplicabila mai ales in zonele de importanta rasfirate

-extensivapt zone de tip compact>o noua config. a centrului.

-echilibrul centru-periferie presupune investitii complementare locuin. de la periferie,dar care tind ca amplasare spre centru

-utilizarea terenului > terenul central are valoare mare care creste proportional cu marimea orasului >tendinta de a construi locuinte in cazul unei cresteri intensive

-raportul centrului fata de populatie :

-dimensiune sociala - activ. reprezentative

centru - elem. semnificative

-semnificatie simbol. - efecte plastice, de compoz.

-modernizarea este dependenta de nevoile populatiei (ea nu poate fi impusa ) > studiul de urbanism trebuie sa cuprinda di un studiu asupra populatiei.

-importanta deosebita a centrului istoric fata de populatia nou venita aceasta chiar daca nu locuieste in centrul istoric , accepta si cultiva un mod de viata , valoarea istorica si ambientala a centrului este un factor de urbanizare

12. CORELAREA intre OCUPAREA SPATIULUI si UTILIZAREA TERITORIULUI in ABORDAREA strcturii urbane

- Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban

- omul isi desfasoara viata prin exercitarea unor activitati pe un anumit teren , sau intr-o anumita forma de utilizare a solului > activitatea umana este legata , intr-un fel sau altul, de modul de utilizare a terenului

-activitate legata de un amplasament

-activitate independenta de loc

-referitor la relatia activitate-spatiu aferent , se definesc termenii :

OCUPARE activitate /suprafata teren

UTILIZARE activitate/suprafata teren/productivitate

AFECTARE activitate/poluare/anexe/circulatii

- se observa ca rap. dintre activ. si teritoriu este foarte complex.

-indicele de utilizare a terenului prezinta interes pentru urbanismul comparatist > permite compararea unor ansambluri complexe , chiar din zone sau tari diferite.

- eficienta sau ineficienta de utiliz. a terit..sunt in stransa legatura cu structura urbana > eficienta de utilizare a terenului (teritoriului) de constituie in element de baza al studiului de partiu

- analugie intre POT si CUT

- sporirea eficientei este o problema de optimizare

-intre gradul de ocupare a teritoriului si gradul de utilizare a terenului exista un raport de interdependenta

-utilizarea eficienta a teritoriului de catre -colectivitate -individ

-apare necesitatea de ambient

-necesitate practica de constientizare/stapanire activa a spatiului

-nevoia de ambient impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu >factor in formarea si definirea unui anumit comportament urban.

13. CRITERII DE APRECIERE a COERENTEI unui PARTIUurbanistic

-partiul urbanistic este exprimarea complexa a unui model global de organizare a unui teritoriu urban , precizand localizarea functiunilor, ocuparea si utilizarea terenului conform premiselor sale de dezvoltare , atat in planul cadrului natural cat si planul cadrului socio-economic si estetic ; El exprima caracteristicile sistemului :

-eterogenitatea elementelor componente

-existenta structurii (ansamblu format din elemente si relatii)

-dimensiune ecologica (ambient >configuratie situata in afara perimetrului cu care sistemele intra in dialog)

-comportament dinamic

-existenta structurii sistemului (a ansamblului format din elementele si relatiile sistemului) asigura coerenta sa

-pot aparea erori dintr-o analiza superficiala > cercetare atenta , multidisciplinara , pentru stabilirea corecta a situatiei din teren > evaluare corecta a nevoilor si a posibilitatilor de realizare a functiilor respective

-partiul urbanistic este un instrument de lucru ;se fixeaza intr-o etapa distincta a procesului de cercetare-proiectare

date de tema date existente

| |

_______ __________ ____ \/___ _____\/____

|analiza | ---> | stare | ---> | definirea | --> | raportare

|sit.exist. |existentului | |premiselor | | sistematica /\ |

| ____\/____

criterii de definirea variantelor de studiu apreciere \/

a situatiei analiza valorica ____\/____

solutia 14. COROBORARE FUNCTIONALA

-coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului ; corespunzator tuturor categoriilor de functiuni din teritoriul afectat

-suprapunerea diferitelor variante >MODELE FUNCTIONALE; introducerea informticii > o infinitate de variante de modele functionale >necesitatea precizarii MF

-modelul functional (model de echipare) aduce o evaluare globala a starii potentiale sau efective de functionalitate

-se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv >definirea spatialitatii prin modelul spatial

-MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului comuniune de scheme spatiale

-scheme de sit (trasaturile cadrului natural, efecte plastice urbane

-scheme de evaluare economica a elem.de cadru natural

-scheme de eveniment(miscare ,aglomerare , culoare)

-analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin : analiza estetuca, economica, psiho-sociala

-coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL GLOBAL AL STRUCTURII URBANE >PARTIUL URBANISTIC

-coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare functie in parte, decat in masura in care ea se poate costitui in termeni de animatie urbana ??

-asocierea , chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme > interesul urban nu poate fi stimulat doar printr-o dimpla punere in legatura a mai multor elemente (insiruirea unor locuinte cu magazine la parter de-a lungul unui element integrator nu afecteaza un ansamblu cu functiune rezidentiala si comerciala.)

15. DECIZIA in ABORDAREA structurii urbane . MOMENTE DE BAZA ale DECIZIEI. EXEMPLE

-in cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras, se poate intocmi o matrice de crestere pe baza stabilirii retelei de elemente manifestate si a relatiilor dintre ele.

-se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale propuse in planul de ansamblu nu corespund dorintelor initiale(ex noul oras THAMESMEAD Anglia analiza profunda a starii de potentiala functionalitate , ca baza a detaliului de sistematizare).

-se ajunge la o metodologie de analiza >aprofundarea sistematica a structurii urbane , care isi poate dscoperi trasaturile la nivel de activitati, de echipament, global,

-aceasta analiza sta la baza studiului de tema

-se intocmesc scari de crestere/matrici/grafuri de relatii functionale/spatiale/modele functionale/spatiale

1.descrierea / analiza situatiei existente

2.intocmirea unor variante de solutionare ; prin prelucrarea datelor de reduce din informatia bruta

3.analiza de impact/consecinte

4.evaluarea comparativa a variantelor > calea optima in vederea deciziei , trebuie analizata pe functiuni urbane / analiza comparativa a variantelor

-variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei

-prelucrarile specifice sunt :

-aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice pe care le impune terutoriul

-abordare spatial , temporala , sectoriala ,

-analiza se face pe transversal (analiza secventiala)

- longitudinal (analilza pe parcurs , de dezvoltare)

-problemele ce trebuie abordate privind decizia : zonificare, amplasarea, alocarea de echipament, fluxuri/aboradri de trafic

-decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv ,sa se bazeze pe evaluarea corecta a nevoilor

16. Definirea notiunii de CADRU URBAN in SENSUL ABORDARII de struct. urb.

-intre elem. de cadru urban se stabilesc relatii de functionalitate / cooperare si de spatialitate; aceste relatii constituie STRUCTURA URBANA SPATIALA

-cadrul urban -acumulare spatiala realizata in timp

-are la baza asocierea de spatii urbane

-este generat de o legitate concreta ( fizica, economica, estetica, geometrica)

-sistemul de elemente de cadru urban este dependent de capacitatea omului de a sesiza mediul inconjurator :

-functional raspuns la o nevoie

-ca o organizare estetica , etica , administrativa

-in planul spatial perceptiv se exercita nevoia de ambient fata de nevoia existenta din planul socio-funct. si fata de nevoia sociala

-in acest context categoria de spatiu urban este insuficienta -> apare categoria de ambianta spatiala urbana

-nevoia de ambient:-impune calitatea complexa a sistemului urban

-spatiu de viata organizat multiplu ; factor de formare si definire a comportamentelor

-ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile caracteristice ale sistemului de elemente de cadru urban exprimate

*str. spatiala urb. :-exprimare fizica a structurii functionale urbane

-exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie

-raspunde unui ansamblu de nevoi transpus in mod :

-indirect >prin intermediul sistemelor functionale urbane

-direct >unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate (etice , estetice,psiho-sociale) in timp

17 . DENSITATEA ELEMENTELOR MORFOLOGICE-fiecare textura se caracterizeaza in sine , in raport cu specificitatea elementelor sale de viata urbana , printr-o anumita ocupare a terenului, exprimata prin densitatea elem. de viata urb.-la un anumit palier , elem. de viata urbana ocupa un anumit grad de ocupare virtuala a acestui teritoriu , definind astfel un anumit grad de ocupare virtuala a acestui teritoriu, prin densitatea elem. de viata urbana

-densit. creste cu atat cu cat de refera la un palier de grad inferior

-pe ansamblul sistemului ( transpus din retea de relatii la texturi ) prin proiectarea pe un plan orizontal >densitatea elementelor de viata urnbana variaza dintr-o portiune in alta a ariei de extindere a sistemului > AGLOMERARI / RAREFIERI ale elementelor de viata urbana a carei configuratie poate fi pusa in evidenta prin marcarea zonei ocupate

-in practica , configuratia di aglomerare / rarefiere ale texturilor urbane nu este concentrica (ideal)ci , de obicei , dispersata in teritoriu

-aceasta configuratie , inpretata ca o radiografie , prin comparaea ei cu alte date privind organismul urban > diagnostica al alcatuirii texturii urbane, definindu-I o serie de deficiente

-aglomerarea elementelor de viata urbana >centre de greutate >centre de interes

-intensitatea populatiei intr-o zona este direct proportionala cu densitatea populatiei in acea zona (in momentul exercitarii interesului )putem distinge densitate -diurna, nocturna , de locuit

-densitatea elem.de viata urbana caracterizeaza textura , dar nu poate face posibila o comparare intre diferite texturi urbane (adica nu inseamna ca o textura cu o densitate mai mica este mai putin importanta decat una cu o densitate mai mare)

-densit. elementelor de viata urbana >activitati +comportamente

-elem. determinante activ. rezidentiala , activ. direct prod., activ.i. prod., comunicationale (ultimele 2- se afla in relationare/ in contact cu sist.)

-elementele de cadru urban sunt importante in definirea de asezari(oras in special)

-dnsitatea comunicatiilor auto, telefon , mass-media

-configuratia rarefierea densitatii >omogena (caz ideal)

-repartizarea densitatii elementelor morfologice de viata urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei

-densitatea este un indicator calitaitiv si reflecta modul de viata (ex locuinta cu curte interioara d1, locuinta cu lor d2 , d1 d2

-indicatori obiectivi POT vlabil in zonlele omogene functionalCUT

-zonificarea duce , in mod implocit , la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul teritoriului , deci la o coperare a texturii elementelor de viata urbana.

18 . ECHIPAMENTUL TERITORIAL .CONCEPTsi IMPLICATII in ABORDAREA ORGANISMUL URBAN

-functia se atribuie unui agent sau unui instrument de lucru

ex. ciocanul -functie presiune de soc

- actiune batut cuie

-functia-> organ

-activitatea se raporteaza la un agent care o produce

-definirea tripolara a organului >echipament in teritoriu (tot ceea ce omul realizeaza intr-un teritoriu pentru a-l aduce intr-o stare de confort).

Mobil activitate

-------> functie / \

Uman ^ v

institutie/----echipament

-echipamentul urban evidentiaza functionalitatea unui teritoru ; se defineste ca fiind ansamblul de elemente fizice existente in oras si necesare exercitarii unei game de functiuni asumate de acesta; echipamentul se traduce fizic , pe sol , prin constructii si spatii amenajate .ex cinematograf, statii de metrou , plantatie de protectie

-echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate ; se caracterizeza prin calitate (natura si nevelul de amenajare) si cantitate (raza de influenta, capacitate); este o componenta a unui teritoriu care releva ocuparea acestuia de catre o comuniune umana , printr-o grupare (adaptare) a spatiului ca spatii adaptate =>ADECVARE

-spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati umane; trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul unei institutii corespunzatoare.

19. EFICIENTA de UTILIZARE A TERITORIULUI . CRITERIU DE JUDECATA A PARTIULUI

-proces dialectic al cercetarii

-punct final / punct de plecare / mijloc de verificare a rezultatelor cerute / instrumente de lucru flexibile / proces integrator al cercetarii

-eficienta de utilizare a teritoriului este un criteriu de judecata a coerentei partiului urbanistic ( in cadrul unui partiu urbanistic privind remodelarea urbana a unei zone de interes istoric ) =>criteriu de apreciere a coerentei unui obiect cercetat global , ca o structura.

-valorificarea caracteristicilor +pastrarea specificului unei zone

-mod de tratare nou-vechi

-ocuparea terenului la nivelul cerintelor actuale

-asigurarea densitatii de functiuni si optimizarea rapartitiei dotarilor

-salubrizarea totala a zonelor cenrtale si istorice

-o mai buna circulatie carosabila si pietonala

-este un proces integrator al cercetarii , care impune acumularea unor informatii de natura foarte diferita si reductia lor la aspectele esentiale

-prin el insasi -> ca mijloc de verificare al rezultatelor cercetarilor , impunand , prin cumularea unor informatii de natura foarte diferita si reducerea lor la aspectele esentiale

20. FUNCTIONAREA ORGANISMULUI URBAN. PRINCIPII. CONDITIONARI MOD DE ABORDARE

-organismul urb. functioneaza prin conlucrarea mai multor subsist.

-orasul se analizeaza de la detaliu la ansamblu d. p. d. v. :

ALCATUIRE FUNCTIONARE DEZVOLTARE

________FORMA______________

| | | GESTIONARE

\/ \/ \/ /

FUNCTIE>FUNCTIONALITATE>FUNCTIONARE - PLANIFICARE

\

CONJUNCTURA

-functia in orice sistem , deci si in organismul urban , are un rol funct. care asigura functionalit. prin intermediul activit. oamenilor

-este exprimarea nevoii ca cerinta ->impune o activitate

-functionalitatea organismul urban (oras , ansamblu,zona ) se caracterizeaza in orice moment al existentei lui printr-o anumita functionalit.=capacitatea struct. sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta in acel moment in teritoriu ; functionalitatea- rezultanta unui complex de functiuni - o calitate a spatiului , o stare a spatiului ; un spatiu are o funct. buna sau nu

-functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu ; este de natura procesului si nu de natura calitatii -este un proces in timp

-exercitarea dreptului la functia respectiva , printr-o activitate

-arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII , o FUNCTIONALIT. , nu o FUNCTIONARE

-functionarea depinde de resursele financiare , de gradul de civilizatie aloamenilor, de intretinere, ea este influentata de forma

-functiunea un spatiu este in activitate (ex functiacomercialarezid; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta)

functie (functiune(functionalitate (functionare

-MOD DE ABORDARE:

1)conceptia functionalista -explica faptele urbane prin functia lor , prin rolul lor pe care il joaca in sistemul total al culturii , cum se leaga unele cu altele in interiorul sistemului

2)metoda de analiza structural-functionalista - da functiei un sens logic ; exclude semnificatia fizica a functiei, nu este satisfacatoare pt. ca analiza oricarei functii trebuie sa ajunga la o exprimare fizica

3)abordarea moderna diferentiat-cumulativa in oras exista mai multe manifestari ce se suprapun; fiecare manifestare are o motivatie si o definire in timp ; aceste manifestari sunt diferite, dar efectul rezultant este de suprapunere a lor _____________________ABORDARE___________________

\/ \/ \/ \/

SINCRETICA SINCRONICA SINERGICA DIACRONICA

\/ \/ \/ \/

efecte de ef de concomitenta ef de ef de continuit.

la comun structuralit |_____________|________________|______________|

\/

STUDIU DE SUPRAPUN. IN COMPARATISM SISTEMIC

\/

ABORDARE DIFERENTIAT-CUMULATIVA

-sincretism contopire a unor elemente apartinand domeniilor unor arte diferite ; reunire a unor elemente eterogene apartinand unor doctrine filozofice

-sincroniccare exista sau se prod. in acelasi timp, in aceeiasi per.

-sinergieasociere mai multor tesuturi pt.indeplin. aceleiasi functii

-diacronic evolutiv , istoric

21. GRAD SUPERIOR DE ORGANIZARE in PROCESUL DE RESTRUCTURARE urbana

-restructurarea urbana este un proces de adaptare a unor relatii existente la necesitatile noi sau de introducere si dezvoltare a unor relatii noi intr-un context urban =>modalitati prin care relatiile si necesitatile pot fi puse de acord pe parcursul dezvoltarii orasului =>sistemul va suferi modificari in urma aparitiei unor cerinte , rezolvarea acestora avand ca efect functionarea mai buna si implicit , un grad de organizare superior

-s-a observat ca nu separarea functiunilor sta la baza diferentierii lor ci asocierea lor (de cele mai diferite compatibilitati)

-deci, o organizare superioara nu inseamna separarea functiunilor si ierarhizarea lor in functie de ponderea pe care o au , ci tocmai asocierea lor , mijloc de coroborare functionala , ceea ce duce la cresterea interesului fata de sistemul respectiv

-coroborarea functionala urmareste fiecare functie in parte , in masura in care ea se poate constitui in termeni de animatie urbana ; in planul coroborarii functionale a texturilor de elemente urbane apar germenii unei ambiante urbane

-integrand mai multe functii intr-un singur ansamblu se ajunge la ansamblul multifunctional integrat, ansamblu cu o organizare superioara si cu caracter integrator , iar integrand mai multe astfel de amsambluri se obtine un sistem integrator urban care se constituie din:traseu urban integrator, ansambluri multifunctionale integrate, zona cadru (terit restructurat)

22. IERARHIZAREA STRUCTURALA a SCHEMELOR functionale.

se defineste ca principiu de baza cautarea unei discipline in organizarea urbana; atunci apare ideea de zonificare a teritoriului urban si ideea ca structurii urbane i-ar fi tipica o anumita tipologie

idei transpuse configuratia arborescenta ( noi orase si cartiere mari de locuinte

1.Configuratia arborescenta (dendromorfica): variaza nr palierelor, nr relatiilor pe element

ex: Chandigarh, Brasilia

apare dintr-o gandire strict rationalista (utopistii, socialistii ( primul oras: Harlow, Anglia)

practicarea metodei a dovedit eroarea comisa in modul de gandire ( transformarea unui principiu de ordonare a elementelor structurii urbane intr-o gama de uniformizare a acestora tanspusa de la organizarea orasului la existenta ansamblului ordinar

C.Alexander considera ca configuratia necesara este cea de copac pe care s-au altoit elemente ale configuratiei in retea ( relatii care se stabilesc intre elementele sistemului de elementele de viata ale organismului urban, nu se realizeaza exclusiv univoc de la element la element

[...grafic...]

2. Configuratia in constelatie:

exprima planul asezarii planimetrice a elementului in teritoriul orasului, o asociere mai complexa, in sensul unei suprapuneri de interese in planul spatio-functional, cat si a unor suprapuneri fizice spatiale

apare pericolul amestecului intamplator

o problema a urbanismului actual ( este de recomandat sau nu, dispersarea uniforma a elementelor de viata urbana in teritoriul urban ( tb realizata dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei de relatii care conduce la dispersarea relativa in raport cu elem altei structuri ( caracterul uniform al dispersarii in teritoriu al elementelor de viata urbana este valabil numai la nivelul fiecarui palier in parte

23. INTEGRAREA URBANA. Probleme cadru si rezolvari caracteristice problemele cadru ale integrari urbane

1. detectarea si studierea nevoileor in raport cu aspiratiile grupurilor interesante

2. alegerea functiilor necesare si definirea lor in termen de coeziune relatii ( fel, ordonare

3. analiza gruparii posibile a functiilor

descompunerea echipamentelor supuse integrarii

regruparea componentelor functionale in mai multe variane

4. localizarea integrarii in teritoriu: suprapunerea integrarii la nivelul functiei obiect si la nivelul functiei urbane in raport cu conditiile existente si cu dezvoltarea viitoare

5. definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural urbanistica bine definita; urmarirea si mentinerea caracterului simbolic si a experientei acumulate

6. precizarea unui mod de gestiune si exploatare (a ansamblului multifunctional integrat)

se impun masuri specifice adm-tive privind programul de functionare si privind personalul

este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi arie

7. analiza costurilor:

raportate la eficienta, costurile reflecta: raportul nevoie/posibilitate si raportul dintre costuri/(posibilitati financiare + starea tehnologica)

8. realizarea ansamblului

consens final al beneficiarilor

capacitatea de realizare si etapizare a investitiilor

24. INDICELE DE OCUPARE in TERITORIU. Folosire si mod de determinare

mod de determinare pt un anumit teritoriu se poate face, in urma unui recensamant, o impartire in ZONE DE OMOGENITATE; fiecare zona este caracterizata de suparafata S, de populatia P si de densitatea D

etapele sunt: - determinarea numarului de zone

determinarea S, P, D pt fiecare zona

listarea suprafetelor in ordinea descrescatoare a D

alcatuirea unui grafic patratic (100 unitati pe latura)

construirea punct. de intalnire ale val.respective ( o CURBA

se duce diagonala graficului unde :

- pe OY P (procente in ordinea determinarii)

- pe OX S (procentual)

- indicele de ocupare in teritoriu este dublul suprafetei considerate intre curba obtinuta si diagonala patratului;

indicele de ocupare se foloseste la comaparara unor teritorii dpdv al raspandirii poulatiei; se poate alcatui un indice similar, folosind in loc de populatia P elemente de viata urbana ( comparind cu Ic ( concluzii privind concentrarea existenta in teritoriu ( apropiere de normalitate ( indrumare a dezvoltarii

25. Str. urb. INTEGRAREA SPATIO-FUNCTIONALA a activitatilor in teritoriu

- ansamblul elementelor morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se poate face astfel:

- relatia dintre cele 2 str. (functionala si spatiala) se defineste de la pentru om la in raport cu omul, in sensul trecerii raportului funct.-uman in raport fizic-uman; nu este o relatie de interdep. prin paralelism , ci o relatie de interdep. prin integrare ( sistemul integrat de elemente de viata urbana si elemente de cadru urban

- deci, structura urbana este constituita din totalitatea relatiilor ce se stabilesc, in teritoriul urban, intre elementele constitutive ale organismului urban: functionale, psiho-sociale, fizic-spatiale, concretizate in diferite forme de manifestare si in raport cu mediul natural, prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala

- analiza organismului urban impune analiza structurii sale

- o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in calcul organizarea, pe mai multe paliere, a sistemului organizara, pe mai multe paliere, a sistemului organismului urban si formarea lui pe cele 2 planuri: spatial-functional / spatial-receptiv

- pornind de la existenta acestor 2 planuri, analiza organismului urban va trebui sa cuprinda o analiza a functionalitatii si o analiza a compozitiei

26. INTEGRARE URBANA . AVANTAJE SI IMPLICATII in ABORDAREA structurii urbane-avantajele privesc caitatea si eficienta activ. unmane implicate

1. avantaje economice : -economia de teren ( definirea conceptului (sporirea valorii de utilizare a teritoriului in timp ce valoarea de intrebuintare urbana tinde a exceda valoarea conditiilor existentepe terenul respectiv) ex. : - indicele de utilizare a terenului in raport cu costul realizarii

- urcarea pietonalelor pe nivele de sol artificial

avantaje :- economie de teren

-functionale pentru nevoi considerate corect ca convengenta si nu ca suprapuneri

dezavantaje -pret ridicat al investitiilor

- nejustificare daca nu este un rezultat firesc al aglomerarii pe platforma respectiva si daca fiind suprapusa unei functiuni nu este coroborata cu aceaasta

obs. Eficienta investitiei rezulta dintr-o tripla conexiune: funcionalitate- spatialitate-exploatare

-economie de retele tehnico-edilitare si servicii (definirea conceptului

-economie de energie(comparativ cu consumul pentru desfasurarea aceleiasi activitati

-economie de efort uman (activitati situate adiacent organizate

2. avantaje soc : pentru viata sociala -nevoi econ(activ luctative

-nevoi sociale (activitati nelucrative rezulta prin imbinari =>cadru de sprijin mai eficient.

Ex: un ansamblu multifunctional integrat :

-mod eficient de mobilizare a spatiului

-ofera o succes. de spatii mai antrenante pt. miscare, pt. contacte

-miscarea e incitata de un cotinuu interes pentru spatiul alaturat

-echipamentul este determinant pentru calitatea activitatilor =>bogatia spatiului public

-implicatiile :

-procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii , permitand o utilizare functional si social evolutiva a spatiului =>intervine si asupra structurii urbane; nu poate fi intempestiva din cauza ca apare intr-un mediu de relatii existent , pe care nu pate substitui si caruia va trebui sa i se supuna , pentru a realiza , treptat, alt mediu

-spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional de a include si o latura simbolica

27. INTEGRAREA URBANA. DETRMINAREA FUNCTIONAL-CONFIGURATIVA si ipostazele ei in teritoriu

tehnologia de infomare(factor integrator (integrarea tinde catre constit. unei totalitati urbane

integrarea urb. reflecta capacitatea sinergica a organism.urban; aduce o organizare multifuncionala superioara organismului urb.

nevoi cu caracter integrator(intergrare urbana

integrarea urbana este o simbioza a functiilor urbane

- determinarea functionala se face intre functii a caror manifestare impreuna este posibila si avantajoasa, astfel: FUNCTII INTEGRATE / FUN.INTEGRATOARE / FUN.AUXILIARE

obs.: o functie nu poate fi inclusa in una din cele 3 categorii decat raportata la contextul general al integrarii

determinarea functionala asigura o noua functionalitate a sistemului ( dezv integrata a fiecare functii

determinarea configurativa

Spatiu urban (in raport cu functionalitatea)

( sp. unifunctional (o sg functie)

( sp. multifunctional (mai multe functii concomitente sau intermitente); poate fi integrat sau complex

( sp functional (el insusi functie simbolica)

ipostazele integrarii:

1. la nivelul programelor: se opresc la o faza primara si se rezuma la relatiile functionale

2. la niv. functiilor de obiect: nu exista o dotare distincta; teritoriul este ocupat unitar; spatialitatea volumetrie continua

3. la niv. functiunilor urbane: dispersarea elem de viata urbana in teritoriul urban; tesatura de trasee integratoare; imbinarea multidirectionala a activitatilor ( spatiu utilizat in diferite forme integratoare local

28. LOCUIREA concept si implicarea in DETERMINAREA STRUCTURII URBANE

- conceptul de locuire fenomen ce se produce in interiorul unui teritoriu , implicand amenajarea teritoriului respectiv:

- locuinta element esential pentru definirea calitatii locuitului; celelalte elemente contribuie la imbunatatirea calitatii locuirii - locuitul :

spatiu adecvat

activitate

confortul variabil in timp

conditionarea unui spatiu prin ocupare (folosire) ; amenajarea lui de catre o colectivitate in raport cu modul de viata/dezvoltare social-econom./organizare politica/conditii mat.

- implicarea in determinarea structurii urbane => relatie intre diferite texturi urbane

- eficienta de utilizare a teritoriului => gradul de ocupare a teritoriului si calitatea locuirii sunt in raport de interdependenta => imbunatatire substantiala a calitatii vietii in teritoriul respectiv

29. LIMITE in definirea str. urbane rol, continut, tipuri

Limita = marcheaza o trecere efectiva sau virtuala de la o calitate a spatiului la alta, nu numai in sensul modificarii nivelului calitatii ei ci si ca schimbare a naturii calitatii respective (tip de activitate , caracter, tip de proprietate)

Zonificarea stare de integrare in teritoriu; consecinta structurala a treritoriului ( impune limite de structura (determinate spatial si temporal, compartimenteaza spatiul in raport cu complexul de activitati care se formeza in teritoriu, are un caracter spatial, exprima un impuls: natural / obligat / logic, are un caracter restrictiv / constructiv )

Tipuri de limite :

- limite globale de dezvoltare: instrumente de lucru pe termen lung, in plan macroteritorial, in evolutia de ansamblu a terit.

- limite operationale (de control si interventie); limite operationale de studiu (se manifesta doar in cadrul studiului)

- limite normative: sunt limite pe termen scurt; definesc natura; tind spre valoarea lor, normand spatiul ca suprafata sau volum

- limite functionale: reflecta unitatea structurala; se stabilesc intre sistem si mediul inconjurator (ex: limita centrului istoric); rezulta din considerarea suprapunerii intereselor in teritoriu ? 30. MODELE INTERPRETATIVE pt oras ca SISTEM SOCIO-SPATIAL

- exista modele interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial- modelul elaborat de GRANAI impune termenul de societate localizata> relatiile dintre oameni sunt legate de un anumit loc> legatura intre localitate (subsistem) si teritoriu (sistem)societate globala > ansamblu de produse sociale >societate localizata

-activitatile urbane localizate se constituie intr-un element structurant esential al organismului urban si, in acelasi timp, necesita o totalitate de spatii aferente- localizari care se constituie in cadrul urban

organism urban

a.crestere periferica prin migratia din interior spre zona periferica

b.exista si miscarea in sens invers, dar majoritatea populatiei se stabileste in nucleu; o mica parte ramane la periferie

c.presupune o populatie saturata de viata urbana care, cu venit convenabil, migreaza spre periferie

d.presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic, cu venituri mai mici, care ajunge in centrul orasului

2.conditii proces de urbanizare in curs de desfasurare> cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul orasului spre oras

-este o populatie care provine, in general, din mediul rural, care nu are posibilitatea de a se stabili in centru si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de starea din care a plecat)

-consecinte- periferie constanta prin aglomerare> in timp ce nivelul de trai creste in nucleul orasului sau in localitatile inconjuratoare, la periferie ramane scazut; aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al teritoriului si in aspectul spatial> riscul unor mari pierderi pentru mediu/cultura39. Definirea FUNCTIONALITATII urbane urbane, CERINTA FUNCTIONALA si ECHILIBRUL URBAN o functie trebuie inteleasa ca producatoare de proprietati intr-un sistem si ca rezultat al unei anumite caracteristici a sistemului respectiv

functionalitatea = capacitatea de conservare a sistemului (in sensul de pastrare a trasaturilor care contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv, indiferent daca aceasta convine sau nu)

din intelegerea functiei urbane ca mai sus, a rezultat cerinta functionala; in acceptiunea biologistase retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul mentinerii unei trasaturi pozitive> un aesmenea inteles nu poate acoperii notiunea de cerinta functionala

cerinta functionala = e caracteristica oricarui organism / ansamblu urban, la un moment dat; adica capacitatea structurii organismului respectiv de a satisface in momentul respectiv un complex de nevoi de existenta; implica atat mentinerea cat si modificarea acestei functii

cerinta functionala este data de prezenta in sistem a elementelor posibile purtatoare ale functiilor corespunzatoare si de prezenta relatiilor care fac posibila exercitarea acestor functii textura urbana =texturi de elemente de viata urbana, caracteristice intr-un subsistem; in functie de capacitatea de a raspunde cerintelor functionale totalitatea texturilor de elemente de viata urbana evidentiate (la un moment dat) in viata organizarii reflecta starea structurii functionale > analiza starii functionale se poate determina prin analiza morfologica diversitatea texturilor intr-o str. funct. urb. este cel putin la fel de mare cate elemente morfologice alcatuiesc sistemul functionalitatea urbana este calitatea unui spatiu sau teritoriu urban de a raspunde unui ansamblu de cerinte functionale, facand astfel posibila manifestarea functiilor respective; se poate defini ca rezultat natural, in timp, sau ca rezultat de de conceptie, carcterizand starea sistemului ca stare functionala constructiva sau ca stare functionala distructiva

functionalitatea, reflectand o textura situata in anumite conditii de mediu este pozitiva (acceptabila), sau negativa (inacceptabila) in raport cu mediul: -poate fi : functionalitatea >orasului >unei parti din oras >unui spatiuExemplificare >functie> exprimarea nevoii, impunerea unei activitati

>functiune> un spatiu este in activitate (functie comerciala, functiune rezidentiala; spatiul magazinului a fost transformat in locuinta

functionalitate> rezultanta unui complex de functiuni; este o calitate a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna sau nu poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; exista o legatura intre ele; in practica de promotiune se pune problema starii de functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze randamentul maxim posibil

determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna existent/premisa/ipoteza.

functionarea urbana exercitarea functiunilor intr-un anumit spatiu sau teritoriu urban, in baza functionalitatii respective si in raport cu modul de gestionare, nivelul de cultura al utilizatorilor, conjunctura social- politica ( nivelul de cultura al utilizatorilor> functionarea)

- in exercitarea acestei calitati( functionarea) in spatiu,ea depinde de natura procesului si nu de natura calitatii

functia urbana rol atribuit unui agent, unui intrument de lucru sau unui produs ( deci si unui spatiu urban, de a satisface , in contextul unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca cerinta functionala si se exercita prin intermediul relatiilor functionale dintre elementele sistemului teritorial, atat in sens pozitiv, cat si in sens negativ fata de stabilitatea sistemului.

40. Aprecierea CALITATII prin prisma CANTITATII si invers

Un proces de urbanizare denota dezvolatare continuua a modului de viata urbana urmand, concomitent sau independent, si are doua directii de crestere:

- dezvoltare exclusiva a modului de viata in teritoriu

- dezvoltare intensiva a modului de viata in teritoriu

pentru configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are raportul dintre dezvoltarea intensiva si si dezvoltarea extensiva.

Aceste raporturi se reduc, in fapt, la o relatie intre calitate si cantitate

Cantitatea: - intindere in teritoriu a procesului de urbanizare.

- valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata oamenilor

considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata, avem o crestere cantitativa> cresterea intinderii; cresterea calitatii vietii in teritoriul initial este diferentiata de nivel intre teritoriul intial si teritoriul adiacent

crestera intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul urban duce la extinderea unui mod de viata urbana in teritoriu la acelasi nivel ( apare o situatie absurda)

cresterea calitatii vietii in teritoriul initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, in conditiile cresterii in intindere, duce la neglilarea calitatii in detrimentul cantitatii, sau invers> proces de urbanizare cu evolutie negativa

neglijarea cresterii cantitative ( extindere in teritoriu datorita formei de manifestare a procesului de urbanizare) duce la dezechilibru in dezvoltarea teritoriului.

Aglomerare excesiva> dotare depasita de cerinte

Dispersare excesiva> dotare care depaseste cerintele

In ambele cazuri avem de-a face cu lipsa de eficienta

In concluzie relatiile intre calitate si cantitate sunt echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de viata urbana.

Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii catitatii in calitate sunt echivalente cu relatiile intre conservarea spatiului si imbunatatirea concditiilor de viata urbana

Integrarea se poate defini ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate

41. MORFOLOGIE URBANA42. ORGANISMUL urban ca SOCIETATE LOCALIZATAConcept fundamental pentru intelegerea morfologiei urbane

-organismul urban este un sistem complex constituit prin conlucrarea mai multor subsisteme; la baza constituirii sale stau 3 categorii fundamentale:

mobil uman> activitate> spatiu aferent

- in cadrul ideii de subimpatire a sistemului in subsisteme, in cadrul orasului, apare cazul de instapanire sociala a spatiului respectiv

- organismul urban se constituie in orice moment al istoriei societatii intr-un efort de umanizare a spatiului, deci putem spune ca structura sa reprezinta capacitatea omului de instapanire a spatiului urman

- exista modele interpretative ale abordarii orasului ca sistem socio-spatial- modelul elaborat de GRANAI impune termenul de societate localizata> relatiile dintre oameni sunt legate de un anumit loc> legatura intre localitate (subsistem) si teritoriu (sistem)societate globala > ansamblu de produse sociale >societate localizata

-activitatile urbane localizate se constituie intr-un element structurant esential al organismului urban si, in acelasi timp, necesita o totalitate de spatii aferente- localizari care se constituie in cadrul urban

organism urban functia urbana reflecta un determinism sub forma de decizie sau de actiune

- apare preocuparea pentru clasificarea activitatilor , indiferent de criteriu =>

a. stabilirea naturii activitatilor

b. spatiul aferent si afectat

c. tipul / natura relatiilor dintre elemente

1. situarea in planul preocuparilor omului , ca fiinta biologica => 4 activitati domestice , de productie , de recreere , de formare (formative)

2. situare in raport cu un loc legare de amplasament / independenta de amplasament

3. functie de mobilitate desfasurata - pe loc ; in miscare

4. functie de raportul de desfasurare relatii autonome sau comunicative

5. functie de natura interlationarii cu alte activitati complementare / necomplementare

6. situare in plan intercolectiv prim / secund / tert/ cuaternar

- structura spatial-functionala activitati determinate functional si

- clasificarea activitatii urbane => elemente ajutatoare pentru analiza in parte a unei situatii concrete a fiecarui element

- activitatile urbane sunt surprinse nu static , ci in contextul sistemic

- componentele de activitate

- complexitatea dezvoltarii urbane si complexitatea dispunerii functiunilor in teritoriul urban pot fi sesizate in planul componentelor morfologice separat ; orice mod de exercitare a activitatilor , ca functiuni aliate distincte este nemotivata => conduce la o organizare afunctionala a organismului urban

- orice element de viata urbana poate fi definit si apreciat numai in ansamblul morfologic si dinamic unitar ; situarea in teritoriu a oricaror elemente de viata urbana trebuie sa fie o consecinta a complexitatii activitatilor => duce la echilibru functional55. STUDIUL DE TEMA SI PARTIU URBANISTIC IN CADRUL

Studiul de partiu urbanistic se constituie intr-o etapa distincta de cercetare-proiectare a studiului de tema .

- studiul de partiu => reprezinta modelul global de organizare a unui teritoriu urban , prezinta localizarea functiunilor , ocuparea si utilizarea teritoriului urban conform premiselor sale de dezvoltare in planul cadrului natural , cit si in planul social , economic , estetic .

- studiul de partiu etapa distincta de tranzitie intre o activitate analitica de program si activitatea globalizata de spatializare ( intre tema de proiectare si determinarile de sistematizare )

- studiul de tema abordare structurant-functionalista a organismului urban si cuprinde 6 etape :

1. analiza situatiei existente

2. studiul existentului (definirea functionalitatii existentului)

3. definirea premiselor (definirea starii de potentiala functionalitate)

4. raportarea sistemica

5. studiul solutiilor posibile = studiul de partiu urbanistic

6. analiza valorica a variantelor

- se disting 2 etape mari : 1. analiza starii de functionalitate in teritorie => 1,2,3

2.analize de partiu urnanistic => 4,5,6 => solutia

56. Situare in CONTEMPORANEITATE a MODELELOR URBANISTICE FUNDAMENTALE pe linia ANALIZEI PERCEPTIEI URBANE

- analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant in organizarea spatiului urban

- Kevin Linch analiza ridica o problema tripla :

=>a intelegerii spatiului

=>a conceptiei spatiului

=>a interventiei asupra spatiului

- studiul asupra influentei spatiului parcurs de la locuinta la locul de munca asupra productivitatii General Motors (Eero Saarinen)

-orasul se evidentiaza prin :

- intelegerespecificitate complex de trasaturi

- conceptielizibilitate calitate a spatiului provenita din organizarea lui

- interventiesemnificatie calitate a spatiului provenita din suprafata primelor doua in plan mental

- orasul nu poate fi perceput ca un tablou ; geometria in conceptia arhitecturala , nu este esentiala pentru locuinta

- pledeaza pentru o abordare estetica a spatiului ideea recunoasterii influentei pe care morfologia urbana o are asupra comportamentului urban

- analiza spatiului urban se cere a fi facuta prin intermediul urbanismului participativ (cu ajutorul locuitorilor)

- aici arhitectul nu abordeaza numai locul ci si populatia

- Kevin Linch propuneri de rezolvare a problemei :

=> metode de interventie :

- negarea modelului preluat apriori

- promovand modelarea participativa (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei)

57. SIMILARITATEA SI REGIONALIZAREA in ABORDAREA STRUCTURII URBANE

- similaritatea apreciere a unei stari a elementelor componente in sistemul ce pune in evidenta relatiile de proximitate (apropiere , vecinatate)

- similaritatea poate fi de forma structurala sau functionala

- similaritatea se constituie in 2 moduri :

=>dupa felul si numarul proprietatilor considerate a fi comune

=>dupa intensitatea proprietatilor (apreciere pe o scara de interval)

- similaritatea pune in evidenta calitatea elementelor ;este o stare ce se manifesta la nivelul relatiilor intre elemente

=> structurala (cantitativ/calitativa) caracterizeaza elentele in sistem

=> functionala relatii calitative intre elemente

- spatiul topologic spatiul cu definire mai larga care impleteste spatiul relativ cu spatiul absolut

- se poate vorbi de grade de similaritate ; ele sunt determinate de : => proprietatile dimensiunilor considerate pentru definirea similaritatii

=> marimea distantelor in spatiul metric schema ramificata => dendrogena

- regionalizarea considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu

- restrictii de contingenta evidentierea regiunilor omogene

- generalizarea coeficientului de utilizare ateritoriului => variatiile lui care se introduc in clase de variatie

- se pot introduce 3 intervale 0.2 0.5 ; 0.5 0.9 ; 0.9 0.11 => introducerea principalelor restrictii de contingenta sunt 0.5 si 0.9 => parti din teritoriul urban care se definesc in raport cu acest interval (0.5 0.9) => zone omogene

- in fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta

regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (de obicei o regiune omogena pune in evidenta un cetru de interes)

58. UNITATEA STRUCTURALA si NEVOIA de CENTRU in ORGANIZAREA urbana a teritoriului

- organismul urban anatomie - structura

- fiziologie gazduieste un proces dinamic

- caracterul urban si calitatea orasului depind de centrul sau ; centrul exprima , in esenta , orasul respectiv ca utilitate , ca interes estetic si ambiental

- din punct de vedere structural :

=> orice aglomeratie isi creeaza un centru sau mai multe , ca urmare a nevoilor materiale si spirituale a convietuirii comune

=> centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea intereselor => mare densitate a serviciilor

=> elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa , totodata , situate intr-un anume sistem functional urban=> inglobarea in organismul urban

- centralitatea este o stare in teritoriu , cu valoare sociala si cu rol integrator pentru diversele grupuri sociale care constituie populatia orasului

- este o expresie a unitatii structurale dintre centru si teritoriul urban ; este o concordanta intre directiile de crestere ale orasului si ale centrului

- nevoia de centru se defineste in functie de interesul populatiei in teritoriul respectiv , interes care se exprima prin dualitatea diurna-nocturna de locuit

=> pentru ca o zona sa functioneze corect , trebuie ca una din texturi sa aiba caracter dominant

=> rezulta dintr-un principiu de ordonare a elem. structurii urbane

=> aglomerarile de elemente de viata urbana se constituie ca niste centre de interes , definind centralitatea

=> centrul asigura (trebuie sa asigure) conlucrarea in spatiu si timp a texturilor urbane

59. URBANISMUL SI AMENAJAREA teritorilui prin actiuni de ORDONARE a sistemului AMBIENTAL

- ambianta urbana =conditiile naturale si cadrul construit exprima relatii abstracte sau concrete intre oameni sau intre acestia si mediul inconjurator

- se defineste functia formei cadrului urban existenta acesteia ca parte integranta a eficientei urbane care imprima un anumit caracter manifestarilor psiho-sociale ale oamenilor

- cautari in domeniul imaginilor plastice a ansamblului urban => tendinta de sculpturalizare prin intentia urbanismului contemporan de a reliza integrarea dinamica a spatiului , rezultata din nevoia de a iesi din uniformitate

- apare iluzia motivatiei => o motivare pentru motivare indiferent daca motivarea apeleaza la arta , stiinta sau tehnologie

- tendintele urbanismului actual pornesc de la considerentul ca urbanismul este realizarea dorintei de organizare a orasului , materializarea dorintelor vitale ale societatii omenesti ; in acelasi timp cristalizarea unei atitudini de respect fata de natura , de conciliere continua si necesara a mediului construit cu omul

- urbanismul este caracterizat ca element ordonator , distrugator , conservator , creator

60. VARIETATEA DE ANSAMBLE . FACTOR DETERMINANT in structura urbana

- zonificarea urbana produs structural al suprapunerii, intrepatrunderea diverselor texturi de elemente de viata urbana ; se poate ajunge chiar la o integrare functionala cooperarea activitatilor

- se urmareste obtinerea varietatii de ansamblu , prin integrarea functionala ; de exemplu , asocierea mai multor functiuni cu specific central , grupate in jurul locuintelor dintr-un ansamblu central => animatie urbana , cresterea interesului oamenilor pentru ansamblul respectiv

- integrarea urbana releva , la nivel de model urban , cea mai stransa legatura dintre structura functionala si cea spatiala ; exista mai multe ipostaze ale integrarii :

la nivel de program

la nivelul functiilor de obiect

la nivelul functiilor urbane

- integrarea la nivelul functiilor de obiect poate duce la un ansamblu multifunctional integrat , care se constituie ca element polarizant cu caracter integrator=> avantaje economico-sociale

- varietatea de ansamblu presupune imbinarea unor activitati lucrative cu activitati nelucrative (nevoi economice cu nevoi sociale) => ansamblul multifunctional integrat mobilizeaza spatiul pentru comunitatea urbana , ofera un permanentinteres pentru spatiul alaturat

- numarul si calitatea activitatilor sunt determinate prin bogatia spatiului public , dar nu este suficienta multiplicarea echipamentului , ci este nevoie de o localizare corespunzatoare ca sa se poata constitui o functionalitate integrata

61. ZONIFICAREA URBANA ca REZULTAT structural

- zonificare urbana - din suprapunerile / interelationarile diferitelor texturi de elemente de viata urbana

- observatie aceasta nu infirma notiunea de ordine , ci ii precizeaza , de fapt , sensul

- avantaje :1. functionalitate in concordanta cu complexitatea fireasca a structurii urbane

2. sporirea interesului locuitorilor pentru spatiul urban=> cresc sansele sporirii nivelului de dezvoltare si al activitatilor

3. premise pentru realizarea varietatii spatiale

4. deschidere spre mobilitate si dezvoltare eliminarea rigiditatii prin cooperarea functiilor

5. o utilizare mai buna a teritoriului prin :

=> cooperarea intre diferite activitati urbane

=> constituirea organismelor multifunctionale

6. intelegere mai clara si stapanire a aspectelor economice in teritoriul urban

=> de la suprafata terenului afectat si energia consumata in exploatare pana la materialul consumat si eficienta constructiei asupra existentei materiale si spirituale umane

- apare nevoia pentru o anumita ordine functionala => zonificare urbana

- principii de zonificare urbana ; criticile aduse sunt :

1. zonarea activitatilornu justifica zonarea teritoriului

2 . Charta de la Atena uniformizare si tehnicizare excesiva

- disocierea vietii umane de mediul sau

- situeaza permanent omul intr-un spatiu disfunctional , desi justificat de functie

- problema recunoasterea valabilitatii zonificarii urbane ca principiu al organizarii structurii urbane ; mai este valabil ?

- raspuns procesul de organizare pentru o structura urbana la un moment dat devine constient => problema zonificarii urbane ramane , ca mijloc de organizare a elementelor organismului urban intr-un nou inteles

- zonificarea urbana complexa cu conditia ca :

-zonificarea trebuie nu numai inteleasa ci si realizata ca instrument / rezultanta intr-o structurare multifunctionala a organismului urban

-zonificarea are valoare operationala

a. utila la nivelul analizei situatiei existente

b. cu caracter de constelatie

- structuranta :

a. necesara pentru mentinerea unitatii in procesul de transformare

b. cu caracter specific multifunctionalitatii urbane

62 . ZONIFICAREA URBANA SCHEME FUNCTIONALE

- Charta de la Atena teritoriu pentru munca/locuit/cultura spirituala si a trupului/circulatie => schema structurala tripartita

- zonificarea apare din nevoia de ordine

- oras ideal zonificare pe principii estetice

- oras radial-concentric zonificare dupa venituri

- oras functionalist Charta de la Atena zonificare disociativa , care are la baza disocierea intre activitati=> produce segregare (cartierele cu blocuri inalte din Paris)

- oras gradina zonificare prin alternanta locuinte / spatii verzi

- modelul urban eterogen : nu accepta spatii pasive, necesitatea de a da fiecarui cartier o vocatie care nu o exclude pe cea de locuit

- oras cu tesatura urbana discontinua spatiile interstitiale au rol de delimitare si rezerva de spatiu pentru viitor => oras federativ

- F.L.Wright descentralizarea organica +

+ E.Saarinen descentralizare totala = nu implica un principiu al zonificarii urbane

- spatiul interstitial terbuie sa se ofere pentru a fi ocupat de elementele altei texturi

63. TEXTURA URBANA si STAREA DE FUNCTIONALITATE

- dialectica urbana impune anumite relatii intre elementele morfologice urbane => adaptare a sistemului la conditiile si nevoile de existenta , astfel incat organismul urban tinde spre a satisface aceste nevoi

- organismul urban are , in orice moment , capacitatea de a indeplini anumite functii :

functii urbane esentiale

functii urbane noi (stabilind un model novator , care va putea deveni traditional datorita integrarii)

- orice organism / ansamblu urban se caracterizeaza , in orice moment al existentei sale , printr-o anumita functionalitate (capacitatea structurii sale de a-si satisface un complex de nevoi de existenta , in momentul respectiv) ; aceasta insusire vine din prezenta , in sistemul respectiv , a elementelor care pot purta functia corespunzatoare sau din relatiile vor face posibila exercitarea acestor functii

- in functie de situatia pretinsa de fiecare dintre cerintele functionale , elementele de viata urbana pot raspunde si constitui intr-un subsistem : textura de elemente de viata urbana

- totalitatea texturilor de elemente de viata urbana , evidente la un moment dat in existenta organismului (ansamblul) urban , reflecta starea structurii functionale in acel moment ; analiza structurii functionale se poate determina prin analiza morfologica in sectiuni caracteristice trecute sau prezumate ale texturilor de elemente de viata urbana => descompunerea elementelor

- diversitatea texturilor este , in cadrul unei structuri functionale urbane , tot atat de mare cate tipuri de elemente morfologice iau parte la alcatuirea sistemului

- nevoia poate pretinde relationarea intr-un anume mod a unui grup de elemente => posibilitatea de alcatuire a unor texturi diferite cu aceleasi elemente (intervin : nevoia de ambient , nevoia de adaptare la mediu)

- in anumite conditii , functionalitatea poate fi pozitiva (acceptata) sau negativa (neacceptata) in raport cu mediul

- actiunile urbane (re)structurante trebuie intelese ca eforturi de (re)ordonare in texturi a elementelor de viata urbana

- este de remarcat necesitatea profunzimii actiunilor (re)structurante pentru abordarea corecta a procesului de modernizare urbana in sensul functionalitatii (ca baza de cercetare a sistemului si de formulare a solutiilor) si in sensul randuirii unor stari haotice (ca esenta a modernizarii)

- in cautarea unei functionalitati superioare sau diferite, textura de elemente de viata urbana isi asigura, prin ordonare , o stare de complexitate , corespunzatoare nevoilor care au determinat modificarea cat si nevoilor sale de lucru

- din punct de vedere al complexitatii pe care o releva, texturile de elemente de viata urbana pot fi :

1. texturi simple se realizeaza intr-un singur plan

2. texturi complexese realiz. pe mai multe paliere legate intre ele

caracterizand complexitatea unei texturi , factorii cantitativi si factorii calitativi nu se exclud reciproc

STARE DE FUNCTIONALITATE

- complexitatea unei texturi de elemente de viata urbana este , ea insasi , o functie a relatiilor dintre elemente (cantitativ si calitativ) ; diferenta de nivel intre palierele configuratiei sale are o participare insemnata ca diferenta de potential functional ; cu cat diferenta de potential functional este mai mare , cu atat este mai mare si gradul de complexitate al texturii respective

- complexitatea texturii este rezultatul unei insumari de relatii simple (contand numarul lor) si relatii complexe (contand numarul lor si starea de complexitate)

- relatiile simple sunt relatii univoce

- relatiile complexe sunt cel putin biunivoce

- intre complexitatea texturii si premisele functionale ale acesteia se poate exprima o relatie matematica

- relatia matematica poate fi direct-productiva sau indirect-productiva dupa cum , la momentul respectiv , ordonarea elementelor din textura nu tinde (sau tinde) spre valori extreme

- prin descompunerea morfologica a texturii urbane se poate constata starea de potentiala functionalitate a structurii urbane in raport cu o anumita nevoie si cu un anumit moment in evolutia sa

- in timpul analizei , starea de potentiala functionalitate se suprapune si este influentata de catre starea de efectiva functionalitate - apare nevoia de perenitate a valorilor arhitectura-urbanistice ; ea se impune la nivelul vietii urbane si are implicatii in functionalitate

- starea de potentiala functionalitate a unei texturi se constituie ca moment de trecere de la o stare de efectiva functionalitate la o alta stare de efectiva functionalitate ; starea de potentiala functionalitate a unei texturi este determinata de :

caracterul starii ei efective de functionalitate

situarea ei in context sistemic

natura si intensitatea nevoii considerate dialectic

tripla analiza => morfologica , sistemica , dialectica

64. DIALECTICA URBANA

- o functie trebuie inteleasa :

ca producatoare a inei proprietati intr-un sistem

ca rezultand dintr-o anumita caract. a sistemului respectiv

- functionalitatea capacitatea de conservare a sistemului , de pastrare a trasaturilor pozitive (prin pozitiv se intelege , aici , acea trasatura care contribuie la mentinerea starii sistemului respectiv , indiferent daca aceasta convine sau nu)

- din intelegerea functiei urbane a rezultat cerinta functionala

- se retine notiunea de cerinta functionala numai in sensul de a mentine o trasatura pozitiva => un asemenea inteles este insuficient , deoarece nu poate acoperi notiunea de cerinta functionala

- cerinta functionala implica , in realitate , atat mentinerea dar si modificarea unei functiuni

- activitatea de sistematizare dezbaterea asupra organismului urban , intre pastrarea unor astfel de trasaturi pozitive sau introducerea unor noi trasaturi , deci modificarea unor functii

- cercetarea atenta , interdisciplinara , sporeste sansele sesizarii corecte a starilor , oferind camp deschis cerintelor functionale reale (in sensul depistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul existent si posibil in viitor)

- cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu poate fi impusa unui teritoriu printr-o decizie exterioara deoarece :

=> ca ipostaza a mobilului uman , angajat in dezvoltarea organismului urban , cerinta functionala este , in acelasi timp , un produs al starii de echilibru a sistemului de elemente de viata urbana , semnaland o modificare a echilibrului intr-o anumita directie

=> desi cerinta functionala apare in cadrul elementelor de viata urbana determinate functional , ea opereaza prin intermediul elementelor de viata urbana determinare functional-ambiental si vizeaza cadrul urban

- cerinta functionala are un caracter activ

- pot fi cerinte functionale centrifuge - care tind in afara sistemului si care nu conduc direct decat la o reasezare a elementelor sale ; apare cand satisfacerea problemei se poate face in afara sistemului respectiv=> sistemul respectiv dispare , nu mai are nici o valoare

- centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o reasezare a elementelor sale)

- centrifug - centripeta traieste in afara sistemului dar se intoarce in centrul lui

- cerinta functionalatinde spre anularea sau dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea unor functii noi pentru sistemul (zona) respectiv

- in realitatea urbana se constata un proces de evolutie al cerintei functionale de la formare pana la afirmarea ei brutala

- trebuie evitata faza brutala a cerintei functionale , asigurandu-I o evolutie fireasca , prin introducerea treptata a procesului reformativ pe care il pretinde

- o cerinta functionala , indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia se adreseaza) beneficiaza de inteligenta umana mobilul uman generator finnd individual sau general

- cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban prin intermediul unei reorientari a functiei , a uneia sau a mai multor elemente componente ale sistemului respectiv

- o extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii pozitive la sensul unei modificari oricand posibile , fata de care se poare restabili echilibrul sistemului elementelor de viata urbana , este o necesitate

NEVOIA

functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care fiintele umane actioneaza in comun , administreaza lucrurile si consuma bunurile Malinovski

-Malinovski distinge, in cadrul acestei categ. de nevoi 3 grupe :

1 . nevoile elementare predominant biologice somn , hrana , reproducere

2 . nevoile derivate cele cu caracter economic , moral, politic

3 . nevoile integrative religia , stiinta

- avand in vedere elementele din categoria elementelor de viata urbana determinate functional-ambientala (spatio-ambiental , natural-ambiental , psiho-socio-antropologice) , structura urbana se caracterizeaza prin :

relatiile care intervin intre aceste elemente

relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional

influenta pe care aceste elemente si relatiile lor o au asupra relatiilor intre elementele determinate functional (activitati rezidentiale , direct-productive, indirect-productive , comunicationale)

- nevoia elementara , indiferent daca este individuala sau colectiva , nu actioneaza asupra unui unic resort al functionalitatii urb. si nu este conditionata exclusiv ca nevoia elementara unica

- privitor la organismul urban trebuie luat in considerare un complex functional

- functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul acestei activitati (functie economica , functie sociala) ; ea nu poate reflecta specificul sistemelor complexe sociale

- poate aparea confuzia intre functiile urbane si functiile orasului - functiile urbane => functii posibil de exercitat in cadrul organismului urban ca sistem

- functiile orasului => functiile pe care le exercita organismul urban ca element intr-un sistem teritorial

- diferenta intre cele 2 notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala de ansamblu si valoarea de obiect

- indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane , indiferent de natura provenientei individuala sau colectiva si indiferent de natura motivatiei subiectiva sau obiectiva nevoia se situeaza intotdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma ierarhizat , conditionand activitatea urbana si fiind , la randul sau , conditionata de viata urbana

- aspectele privind interventia constienta in stapanirea echilibrului urban se refera la depistarea nevoilor

65. CONCEPT DE BAZA in abordarea ALCATUIRILOR URBANE . CATEGORII URBANISTICE FUNDAMENTALE . FORTE URBANE

Categorii urbanistice fundamentale : 1. mobilul uman ; 2. spatiul urban ; 3. activitatea urbana .

1 . mobilul uman in comportamentul omului exista un interes (care se poate extinde si asupra colectivitatii ( sistem colectiv) care se fixeaza asupra lui, capata o directie fixa si devine mobil.

- INTERES(MOBIL UMAN (= impuls structurant pentru organismul urban) (ACTIVITATE (SPATIU URBAN (ACTIVITATE URBANA-mobilul uman comanda activitatea

-ex. :populatia unui cartier poate fi subiectul sau obiectul mobilului care comanda, care pretinde activitatea in teritoriu (mobiluri care produc direct activitati umane si mobiluri care pretind o anumita activitate umana)

2.,3. int