Subiecte Rezolvate Partial Respirator

8/23/2019 Subiecte Rezolvate Partial Respirator

1/42

1. Caile respiratorii superioare

Sunt reprezentate de nas, sinusuri paranazale, faringe si laringe.

Nas formatiune mediocefalica cu caracteristici specifice fiecarui individ, cu dublurol respirator si olfactiv. Aerul insipirat prin nas ajunge in plamani. Mucusul vascossi perii aflati in nas au rol de filtrare a impuritatilor din aer. La om prin inspiraie sunt

folosite nrile alternativ (la un interval de 20 -30 de minute), permitand astfelregenerarea mucoasei nazale.

Cavitatea nazala este impartita in 2 cavitati numitefose nazale de un perete median(septul nazal). Fosele nazale comunica cu exteriorul prin 2 orificii (narine), iar cufaringele prin 2 orificii largi (meaturi narofaringiene). Cavitatea nazala este captusitacu o mucoasa foarte vascularizata si impartita in 2 regiuni: mucoasa olfactiva ce seafla in partea superioara si mucoasa respiratorie, aflata in partea inferioara.

Faringe - organ musculos cptuit cu o mucoas, care reprezinta locul de incrucisare acaii respiratorii (laringele) cu cea digestiva (esofag). Faringele este delimitat in parteasuperioara de cavitatea bucal prin baza limbii, amigdale, arcul palatin, iar de cavitateanazal de coanele nazale. Faringele incalzeste aerul inspirat pana la temperaturacorpului.

Laringe este un organ cartilaginos, cptuit cu o mucoas n interior, situat ntrelaringe si trahee. Laringele, pe langa rolul de protejare a caii respiratorii, este si unorgan al fonatiei. In faringe sunt situate coardele vocale.Laringele se intinde de la C-3la C-6. Controleaza curentul de aer si, prin contractia sa rapida, previne patrunderea incaile aeriene a alimentelor, lichidelor si a obiectelor straine.


2/42

2. Reeducarea unui hemitorace

3. Tipuri de torace

1. torace emfizematos este globulos, rotund, cu toate cele 3 diametre marite in special celsagital (torace in butoi).


3/42

Se caracterizeaza prin:- fixarea coastelor in inspir fortat;- sternul este proeminent;- coastele sunt orizontalizate;- unghiul xifoidian este marit (unghiul format de coastele inferioare);- spatiile intercostale largite;- fosele supraclaviculare sunt pline, proeminente (nu se mai vad);- perimetrele toracice (subaxilar, mediu si bazal) marite;- cartilajele costale sunt frecvent calcificate sau osificate.- ampliatii respiratorii reduse.

2. torace astenic aspect general alungit si aplatizat. Are diametrul antero-posterior redussugerand predispozitia la varsta adolescentei pentru dezvoltarea unor procese specifice detipul TBC.Din cauza formei toracelui, segmentele invecinate sunt si ele modificate:

- umerii sunt coborati;- gatul aparent alungit si inclinat anterior;- fosele supra si subclaviculare sunt adancite;

- claviculele sunt proeminente;- coastele foarte proeminente din cauza spatiilor intercostale deprimate.- sternul este in general turtit;- omoplatii cu marginea interna si unghiul inferior departate de planul costal

creand aspectul de aripi de porumbel;- unghiul xifoidian este ascutit;- miscari respiratorii de mica amplitudine.

3. torace in palnie aspect caracteristic mai dilatat in jumatatea superioara dupa care sestramteaza sub mamelonar, jumatatea inferioara fiind aproximaiv cilindrica cele 2 jumatatisunt separate printr-o depresiune circulara, medio-toracica, orizontala, la nivelul insertiei

endotoracice transversale a diafragmului. Asocierea cu adenopatia hilara (la nivelul hilurilorpulmonare) vizibila la examenul radiologic, sugereaza trecutul bacilar.

4. toracele conoid(piramidal sau clopot) este dilatat la baza cu varf relativ stramt. Evazareabazala se datoreaza cresterii volumului abdomenului in perioada de dezvoltare a organismuluisi este in mod uzual semn de malnutritie (ascita malnutritie sau hepatosplenomegalie cresterea in volum a organelor imediat sub torace)

5. toracele rahitic polimorf, in functie de gravitatea deficitului de calciu si de vitamina D,sau de perioada in care a durat acest deficit. Modificari multiple se intalnesc in asocierivariate:

- modificari ale sternului care este in general proeminent si este descris si catorace in carena, piept de pasare sau prova de vapor;

- matanii costale (proeminenta si apoi calcifierea cartilajelor costale);- prezenta santului Harrison, produs de un diafragm mai puternic dacat cutia

toracica pe care se insera;- cifozarea coloanei dorsale sau dimpotriva, infundarea sternala la nivelul

median, cifolordoze, cifoscolioze deviatii ale coloanei vertebrale.Modificarile toracale sunt frecvent insotite de dezaxari articulare la nivelulmembrelor inferioare sau chiar deformari ale segmentelor osoase.

Alte variante de torace rahitic:- torace infundat se caracterizeaza prin stern infundat in portiunea inferioara

sau pe toata lungimea (piept de pantofar), care prexinta ampliatii toracicereduse;


4/42

- toracele cu modificari xifoidiene apendice xifoid putand fi proeminent sauinfundat, distanta dintre acesta pana la coloana toracala putand fi chiar 1,5 cm.

Alte variante de modificari toracice: torace aplatizat si toracele turtit lateral apare la fetele tinere cu sindrom Turner toracele in scut sau in pavaza distrofia toracica asfixianta o forma de condrodistrofie congenitala in care cartilajele

costale se micsoreaza treptat afectant gradat dar ireversibil functia respiratorie;

anomaliile osoase sunt mai frecvente, cel mai des intalnite fiind defectele congenitalesau tulburaile de statica vertebrala. Afectiunile congenitale pot determina deformaritoracale prin afectarea in principal a plastronului sterno-costal (peretele anterior altoracelui) sau prin modificari musculare. Aspectele clinice sunt variate iar sunetulfunctional este inegal.

Anomaliile musculare sunt rare si insotesc de regula alte malformatii. Cea maifrecventa este AGENEZIA muschiului mare pectoral (absenta), sindromul Poland. Poateaparea unilateral sau bilateral si se asociaza de regula cu malformatii costale si musculare detipul :

- relaxarea muschiului drept abdominal;

- lateralizarea insertiilor muschiului pectoral mare;- relaxarea muschiului diafragm, ceea ce are ca urmare modificarea tuturordiametrelor cutiei toracice.

4. Posturi de drenaj bronsic- doar descriere

1. DV pe o bancheta de gimnastica cu trunchiul in afarabanchetei, membrele superioare flectate, antebratelesprijinite pe sol, fruntea pe antebrate dreneazasegmentele posterioare ale lobilor inferiori, drept si

stang;

2. DL stg cu membrele inferioare si bazinul pebancheta de gimnastica, trunchiul inclinatlateral, antebratul stang sprijinit pe sol, capul

pe antebratul stang, pe o pernuta se dsreneazasegmentele laterale si lobul inferior drept;

3. DL dr pentru drenarea lobului inferior stang sisegmentelor laterale stangi;

4. D dorso-lateral stg cu trunchiul inclinat catre sol,membrele inferioare si bazinul pe bancheta, sprijin

pe omoplatul stang pentru drenarea lobuluimijlociu drept; D dorso-lateral dr cu trunchiul inafara banchetei si sprijin pe omoplatul drept

pentru drenarea segmentelor mijlocii;

5. DD cu membrele inferioare si bazinul pebancheta, trunchiul extins, in sprijin pe sol la


5/42

nivelul omoplatilor, pentru drenarea segmentelor anterioare din lobii inferiori, drept sistang;

6. DD intins cu capul pe perna si membrele inferioareflectate, pentru drenarea segmentelor anterioare dinlobii inferiori, drept si stang;

7. DV intins, pentru drenarea segmentelor superioaredin lobii inferiori dr si stg;

8. DV cu capul pe doua perne si toracele pe o perna,cu umarul dr sustinut de KT pentru drenarea

segmentelor posterioare ale lobului superior drept;9. DV cu capul pe doua perne si toracele pe o perna,

cu umarul stg sustinut de KT pentru drenareasegmentelor posterioare ale lobului superior stang;

10. asezat pe scaun cu trunchiul sprijinit pentru drenareasegmentului apical din lobii superioridrept si stang.

Posturi modificate

A. din DL cu capul pe o perna mica pentru segmental posterior si superior al lobuluiinferior de partea opusa sprijinului;

B. din DL ventral usor, cu capul pe o perna astfel incat umerii sa formeze cu planul

patului unghi de 45 grade pentru segmentul lateral al lobului inferior de partea opusasprijinului


6/42

C. din DD lateral dreapta la 45 grade fata de pat pentru lobul inferior stangdin DD lateral stanga la 45 grade fata de pat se dreneaza lobii inferior si mijlociu al

plamanului drept

5. Reglarea reflexa a respiratiei

Este bazat pe sisteme de feed-back excitatiile ajungnd pe diverse ci la centrii respiratoribulbari. In functie de aceste excitati, acesti centri controleaz frecvena, durata i ritmulsalvelor (sau trenurilor) impulsurilor descrcate.

a) reflexe vagale pulmonare plecate de la nivelul plamanului sunt:

reflexul de destindere pulmonar are ca punct de pornire, receptorii sensibili la cretereade volum a plmnului, care sunt situai n cile aeriene i n musculatura broniilor(tunica musculara). Stimulul transmis de aceti receptori este n funcie de viteza micriii de creterea amplitudinii miscarii (a volumului). Volumul pulmonar la care sedeclaneaz acest reflex este de 800 ml. Acest reflex inhib inspirul, permind ncepereaexpirului. Exist i un reflex invers, de deflatie (cand se strange plamanul) care inhibaexpirul putand determina inceputul prematur al unui alt act inspirator. Acest reflex este

prezent doar n condiii patologice si explica instalarea dispneei la bolnavii respiratori lacare un act inspirator poate incepe inainte de terminarea expirului precedent;

reflexele de iritaie pulmonar au ca punct de plecare receptorii pentru iritatie situaisub epiteliu broniolar care sunt activati (stimulati) de:

colapsul pulmonar particule i gaze iritante pneumotorax scderea complianei pulmonare (proprietatea plmnului de a se lsa destins de

elasticitatea lui) traciuni pe bronii embolii pulmonare

obstrucii pe venele bronice bronhoconstricie

reflexele receptorilor de tip J aceti receptori sunt rspndii n alveole i sunt identicicu receptorii de deflaie (revenire, dezumflare). Acetia au fost descoperii n 1973 napropierea capilarelor pulmonare. Ar fi stimulai de congestia capilar (umplerea vaselorcu snge) i de edemul interstiial care preseaz pe peretele alveolar micornd peretele.Aceti receptori sunt stimulai de embolia n circulaia pulmonar, de serotonin i altesubstane simpaticomimetice, determinnd creterea frecvenei respiratorii i cretereaamplitudinii micrilor respiratorii

Rspunsul la excitarea acestor receptori este hiperventilaia i bronhoconstricia


7/42

reflexul de tuse receptorii sunt situai n cile mari, stimularea lor provocnd tusea carereprezint expulzia rapid a coloanei de aer, n scopul eliminrii factorului iritant

b) reflexele proprioceptive reprezint o adaptare permanent a foreimusculare necesare realizrii oricrei activiti. Tendoanele muchilorrespiratori posed n aparatul Golgi un receptor proprioceptiv pentrudetectarea strii de tensiune n muchiul contractat, n timp ce fusulneuromuscular este sensibil la ntindere. Prin excitarea acestor receptori iaunastere stimuli care sunt transmisi catre maduva. Stimulul trimis spremduv de aparatul Golgi n momentul n care muchiul este contractatajunge la nivelul neuronului din cornul posterior al substantei cenusiimedulare unde face sinapsa, apoi axonul trece n cornul anterior unde facedin nou sinaps cu axonul motor din cornul anterior i axonul acestuiaajunge la fusul neuromuscular pe care-l stimuleaz. Muchii intercostalisunt foarte bogai, att n receptori Golgi, ct i n fusuri neuromusculare.

Diafragma are mai puine fusuri neuromusculare nsemnnd c ntinderea diafragmului nuva duce imediat la inhibarea contraciei (contractie in 2 timpi). Intercostalii ntini descarc

stimuli n numr mare prin aferene de tip I (adic directa, fara neuroni intercalari) direct ctremotoneuronii din cornul anterior care comand contracia fibrelor musculare extrafusale.Destinderea cutiei toracice va traciona de diafragm inhibndu-i contracia. n

intercostalii interni care sunt preponderent expiratori apar descrcri de stimuli doar prinaferenele de tip II (cu neuroni intercalari) pe calea motoneuronilor .

De aceea aceasta stimulare nu este urmata de contractie, ceea ce inseamna ca expirulnormal este pasiv.

La nivelul muschilor expiratori exist terminaii nervoase libere, cu rol mai puincunoscut. Reflexele proprioceptive se mai pot declana i de la nivel articular pentruinformarea SNC asupra poziiei respectivelor articulaii si a elementelor osoase. Dar acestereflexe se pot nchide i la nivel toracic informnd asupra variaiilor de volum ale cutiei

toracice, asupra rezistenei opuse de aceasta la micare i asupra eventualelor deformri aleperetelui toracic sau ale anomaliilor de cinetic toraco-pulmonar.

6. Posturi relaxante si facilitatoare ale respiratiei

Posturi relaxante si facilitatoare pentru respiratie

O respiratie corecta nu se poate realiza decat dintr-o pozitie relaxanta. Postura corectarespiratorie cuprinde intregul corp, incluzind capul, bazinul, membrele, coloana vertebrala,care nu participa activ la respiratie, dar prin forma si pozitie, influenteaza datoritamusculaturii intersegmentare, pozitia si echilibrul sistemului toraco-abdominal.

Pe de alta parte, multi dintre muschii respiratori sunt muschi ai posturii. Alterareaposturii trunchiului va determina tulburari ventilatorii. Reciproc, o ventilatie deficitara se varasfrange asupra posturii. Posturile de facilitare respiratorie sunt posturi relaxante.

Pornind de la postura ortostatica corecta, marele dispneic in criza isi va deriva pozitiacatre una care sa-i faciliteze respiratia:1. spatele rezemat de perete; coloana vertebrala usor cifozata; trunchiul usor flectat; umeriicazuti (relaxati), cu membrele superioare atarnind intr-un plan anterior fata de trunchi;membrele inferioare in usoara flexie la nivelul genunchilor si soldurilor.

Aceasta postura relaxeaza peretele abdominal, permitind o respiratie abdominalafacilitara.

Alte posturi relaxante din ortostatism

1. cu fata la 20 cm de un perete, memebrele superioare flectate la 90o inscapulohumerale, coatele flectate la 90o, antebratele sprijinite de perete,


8/42

fruntea pe antebrate, trunchiul usor flectat, membrele inferioare extinse, cucoapsele abduse la un unghi de 30o (intre ele);

2. cu fata catre un pupitru inalt (pana la piept), memebrele superioareflectate la nivelul umerilor si coatelor, care se sprijina de pupitru,antebratele incrucisate pe pupitru, fruntea pe antebrate, trunchiul usorflectat, membrele inferioare usor abduse, cu flexie de 15-20o inarticulatiile soldurilor si genunchilor.

1. in ortostatism, cu trunchiul flectat anterior, membrele superioare inflexie 30-45o fata de trunchi, coatele extinse, soldurile si genunchii mai multflectate, astfel incat mainile se sprijina pe genunchi, coapsele se abduc la30o.

Posturi relaxante din decubit

1. DD cu portiunea craniala a patului ridicata la 45o, capulpe o perna mica, umerii in afara pernei, bratele inabductie 30-45o cu antebratele sprijinite pe un suport;este cea mai relaxanta postura adoptata de pacientii instare grava (insuficienta respiratorie);

2. DL dreapta, cu spatele cifozat, genunchii flectati la60o, trunchiul sprijinit pe o perna, capul sprijinit pedoua perne, membrele superioare scoase din planul

trunchiului prin flexie.

Posturi facilitatoare din asezat

1. trunchiul flectat, membrele superioare flectate, coatele sprijinite pegenunchi, coapsele abduse (pozitia vizitiului);

2. asezat in fata unei mese, pe care se afla una-doua perne, capulsprijinit pe perna, membrele superioare mai mult flectate, coatele si

antebratele pe masa, coapsele abduse.

Variante la pozitia asezat

- asezat pe pat/podea cu genunchii mult flectati, plantele pe sol, membrelesuperioare relaxate pe langa trunchi, trunchiul usor flectat; este pozitia gebu-pectorala, carefavorizeaza expirul in cazurile de fiboze pulmonare sau emfizem avansat, cand elasticitatea

plamanului este scazuta;- postura mahomedana;-asezat pe gambe si taloane cu mainile pe coapse, cu trunchiul usor flectat, asemanator

pozitiei de salut dinyoga;- asezat in fotoliu cu trunchiul rezemat, membrele superioare usor abduse, plantele pe sol

Posturi facilitatoare din patrupedie


9/42

- flexia trunchiului adoptata de pacient cu disfunctie obstructiva, care permite diafragmului saparticipe mai usor la respiratie, blocindu-se in acelasi timp toracele superior;

Postura cu trunchiul flectat la 30-40o scade tensiunea in muschii abdominali, scadepresiunea viscerelor pe diafragm, creind premizele mobilizarii acestuia cu cresterea ventilatieilobilor inferiori si zonelor hilare.

Dispneea dispare in cazul tuturor pacientilor in acesta postura, datorita scaderiispatiului mort, nivelul ventilatiei se deplaseaza din zona volumului expirator de rezerva catrevolumul expirator de repaus, fara cresterea consecutiva a presiunii partiale a CO2-ului,deoarece costul ventilatiei scade.

Dispneea sau senzatia de dispnee scade prin disparitia hipertoniei in muschiirespiratori accesori situatia la nivelul gatului, umerilor si toracelui superior. In consecinta,reflexele proprioceptive de la acesti muschi, nu mai transmit semnale de tensiune inadecvata(crescuta).

Analiza gazelor sanguine in momentul de usurare a respiratiei arata valorineschimbate, deci nu hopoxemia sau hipercapnia sunt cauzele dificultatilor de de respiratiecel putin in I etapa a evolutiei bolii.

Posturile relaxante si facilitatoare ale respiratiei capata o importanta deosebita in cazulpacientilor operati pe torace. Se vor adopta variantele de postura permise de starea locala a

toracelui.

7. Musculatura respiratorie

Inspiratori (ridica coastele prin deschiderea cutiei toracice):- principali (participa la respiratia nefortata):

diafragm; intercostali externi.

- accesori (participa la realizarea inspirului fortat):

sternocleidomastoidieni (2); scaleni (6); fibrele ascendente ale trapezului; dintatul sup.; pectorali dorsali iliocostal patratul lombar

Expiratori (trag coastele in sus):

- n expirul nefortat: expirul nefortat este pasiv;- n expirul fortat:

intercostali interni; M.abdominali[oblicii interni, externi, transvers, dreptii abdominali] dintatul postero-inferior. M.triunghiular al sternului M.patrat lombar

8. Alveola pulmonara si membrana alveolara capilara

Alveolele - peretele alveolar are o grosime de 5-10 milimicroni i este format dintr-un stratde celule aplatizate format din pneumocite. Exist 2 tipuri de pneumocite tip 1 i 2. Cele detip 2 produc surfactantul alveolar care este un complex fosfolipidic dispus pe un strat de


10/42

mucopolizaharide i proteine care particip la dezvoltarea unei tensiuni superficialeintraalveolare. Datorit acestei tensiuni superficiale alveolele rmn deschise i nu secolabeaz (strng).

Surfactantul, alturi de reculul elastic pulmonar i un numr redus de fibre muscularenetede care exist n peretele alveolar, asigur fora de retracie sau de revenire a plmnuluila dimensiunile de repaus n timpul expirului.

Tensiunea superficial alveolar (n expir) scade, odat cu scderea suprafeeiintraalveolare i crete cnd crete suprafaa. n acest fel este mpiedicat colabarea rapid aalveolelor n expir i meninerea lor deschis mai mult timp.

Colabarea total a alveolelor n expir ar necesita un efort uria pentru reinflareaplmnului. n inspir, presiunea crete, traciunea asupra pereilor alveolari crete, iarsurfactantul apr peretele alveolar de destinderi exagerate.

Surfactantul are i un rol de barier mpotriva trecerii serului sanguin dinsprecapilarele pulmonare spre alveole care s-ar putea produce la nceputul inspirului (n interiorulcilor i alveolelor scade presiunea aerului).

Membrana alveolo-capilar

Peretele alveolar face parte din membrana alveolo-capilar, membran care estestrbtut n ambele sensuri de gazele respiratorii n cadrul schimburilor gazoase. Ea are ogrosime variabil 0,3-5 milimicroni i este constituit din mai multe straturi (dinspre lumenulalveolar pn n snge): surfactantul alveolar pneumocitul alveolar (celula alveolar cu membran i citoplasm) membrana bazal alveolar spaiul interstiial (perialveolar, pericapilar) membrana bazal capilar celula endotelial a capilarului sanguin cu membran i citoplasm

plasma hematia cu membran i citopasm

Trecerea O2 i CO2 prin membrana alveolo-capilar se realizeaz pe baza gradienilor(diferenei) de presiune parial a gazelor respiratorii (O2 i CO2) n aerul alveolar i nsngele venos.

9. Reeducare diafragmatica si abdominala

A. REEDUCAREA DIAFRAGMULUI

EXERCITII:

I. DD cu genunchii flectati si greutate de 2-5 kg pe abdomen se realizeaza inspir curidicarea peretelui abdominal si expir cu deprimarea lui; pentru accentuarea expiruluise pot flecta genunchii la piept.

ACTIUNE: mobilizarea si tonifierea portiunii posterioare a diafragmului.II. DV.cu abdomenul pe o perna si o greutate intre 2-5 kg asezata pe baza toracelui

posterior; se respira abdominal cu bombarea si relaxatrea peretelui.ACTIUNE: tonifierea portiunii anterioare a diafragmului

III. ASEZAT cu trunchiul flectat la 30, coapsele in abd.; se respire abdominalACTIUNE: mobilizarea diafragmului si peretelui abdominal

IV. DL. Cu o perna sub baza hemitoracelui de sprijin si M.I. homolateral flectat; se respiraabdominal

ACTIUNE: antrenarea hemidiafragmului de partea sprijinului in situatiablocarii hemitoracelui de aceeasi parte


11/42

V. DL. Cu M.I. semiflectate si pacientul relaxat se executa:1) Un expir foarte rapid cu pronuntarea literei F si se repeta de cateva ori; in acest

exercitiu diafragmul se ridica rapid in timp ce toracele se inchide simetric princontractia muschilor Muschilor oblici

2) Se executa un inspir profund urmat de 2 expiruri rapide , primul mai scurt, al doileaprelungit cu pronuntarea literei O; se repeta de cateva ori; abdomenul se retracta lafiecare expir.

3) Se executa un inspir profund urmat de 3-4 expiruri rapide; primul scurt, celelalteprogresiv mai lungi; se repeta de cateva ori.

VI SE EXECUTA INSPIR CU REZISTENTA care antagonizeaza contractiadiafragmului determinand tonifierea lui. Se realizeaza inspir cu pronuntarea unui S culimba pe dintii superiori, tinand buzele intredeschise si se astupa fanta cu degetele

VII SE MAI REALIZEAZA INSPIR PE-O NARA, CEALALTA PRESATA CUDEGETUL, SAU PRESAND ALTERNATIV NARILE

Toate aceste exercitii realizeaza rezistente reglabile ce determina cresterea fortei

diafragmului si sunt utile entru pacientii ce au abandonat respiratia abdominala si au trecutla cea costala superioara.

In general toate exercitiile ce se adreseaza diafragmului si amplitudinii sale de miscaretrebuie sa se realizeze concomitent cu o foarte buna relaxare abdominala

B. REEDUCAREA MUSCULATURII ABDOMINALEExercitii:

I DD.cu genunchii flectati M,S. Flectate la 90 cu coatele extinse se flecteaza trunchiul pana cemainile depasesc linia genunchilor; dificultatea exercitiului creste cu mainile in solduri sau la ceafa;ACTIUNE:tonifierea muschilor drepti abdominali cu precadere portiunea supraombilicala

II. DD;se executa flexia M.I.cu genunchii extinsiACTIUNE: tonifierea portiunii subombilicale, a dreptilor abdominaliIII..DD. cu un genunchi flectat, calalalt extins, M.S. in abd. la 90 cu coatele extinse; se executa flexiasi rotatia trunchiului de partea genunchiului flectat; dificultata creste daca se plaseaza mainile insolduri sau dupa ceafaACTIUNE: tonifierea muschilor oblici;variante:DD cu coapsele flectate pe bazin se executa rotatiiIV. PATRUPEDIE, se retracta puternic peretele abdominal pe timp expirator {3-5 sec. Se mentinecontractia}ACTIUNE:Tonifierea muschiului transvers

10. Traheea structura

TRAHEEA tub fibrocartilaginos de aprox.10-12 cm, cu diametrul variind intre 13-22 mm.,este primul segment al cailor resp. Inferioare.

Ea este formata din 20 de inele cartilaginoase incomplete posterior, de forma literei U,in zona de raport cu esofagul. Faptul ca la acest nivel este depresibila poate determinafenomene obstructive (dischinezia hipotona traheo-bronsica).Formata din:

mucoasa- cuprinde epiteliul cilindric cu celule ciliate si calciforme submucoasa- cu glande bronsice cese deschid in lumenul bronsic tunica musculara cu fibre longitudinale,transv. Si oblice


12/42

11. Reeducarea respiratiei costale

12. Anatomia arborelui bronsic

BRONSIILE reprezinta caile aeriene care rezulta din arborizarea traheei.Traheea poate fi considerata bronsia de ordinul (generatia) 0 de la care incep

urmatoarele generatii de bronsii.Bronsiile de generatie 1 sunt cele principale dreapta si stanga, care se desprind din trahee lanivelul unghiului sternal Louis.

Bronsia principala dreapta este mai larga si mai scurta, avand o lungime de 2-2,5 cm.Ea se desprinde la un unghi de 200 fata de trahee.

Bronsia principala stanga are o lungime aprox. de 5 cm, este mai subtire si sedesprinde la un unghi de 40-450 fata de trahee. Aerul va patrunde mai repede in bronsiadreapta fapt pentru care plamanul drept este si mai expus imbolnavirilor.

Bronsiile principale dau nastere bronsiilor de ordinul 2 care corespund lobilorpulmonari: 3 pentru dreptul si 2 pentru stangul.Din aceste trunchiuri bronsice pornesc bronsiile segmentare care conduc aerul la

segmentele pulmonare: sunt 10 de fiecare parte.


13/42

Denumirea segmentelor (bronsiilor segmentare) este diferita in functie de autoriBronsiile continua sa se divida (pentru a permite o curgere a aerului cat mai lina)

pana la a 23-a generatie.Arborele bronsic are o asimetrie ce permite descrierea a 2 cai distincte de la trahee

pana la bronsiola terminala.Este descrisa o cale scurta care traverseaza 10 generatii de bronsii si o cale lunga care

poate traversa 30 de generatii de bronsii. Astfel, bronsii de generatie 10 pot ajunge fie labronsiola terminala, fie la bronsii de diametru mediu.

De regula, caile scurte sunt descrise catre segmentele inferioare care vor fi primeleaerate si la care se ajunge usor (pentru ca acolo cresc cele 3 diametre: longitudinal, sagital sitransversal).

Deci, respiratia de repaus este realizata de segmentele inferioare supradiafragmatice,in timp ce segmentele corespunzand lobilor superiori vor fi aerate in respiratia de efort (saucompensatorie), care este mare consumatoare de energie.

In stransa dependenta cu anatomia cailor aeriene, in ce priveste in special diametrul silungimea acestora, este rezistenta pe care o inpampina coloana de aer la traversarea acestorcai. Aproape in totalitate, aceasta rezistenta, apare in bronsiile de ordinul 8 pana la 12, adicain bronsiile subsegmentare. Rezistentele sunt foarte mici in bronsiile de calibru relativ mare,

pana la generatia a 8-a.

13. Relaxarea def, clasificare

DEFINITIE: Din punct de vedere biologic are dublu sens: referitor la fiziologia musculara ea reprezinta

inversul starii de activitate a unui muschi(repaus muscular). Din punct de vedere al fiziologiei sistemului nervos reprezinta inversul starii de tensiune

nervoasa. Din punct de vedere kinetic este procesul prin care un sistem ce a fost scos din starea de

echilibru , revine la STAREA DE ECHILIBRU INITIALA sau la alta stare de echilibru.Relaxarea e un proces organic si psihologic-PROCES PSIHOSOMATICCLASIFICARI:

Relaxarea extrinseca- in care starea de tonus se rezolva printr-un factor externpacientului.; ea creeaza dependenta

Ex: terapie medicamentoasa; masajul sedativ miorelaxant;diverse aparaterelaxatoare(prin vibratii); hipnoza

Relaxarea intrinseca:- singura capabila sa realizeze relaxare.Pacientul isi face singurprogramul; e autonom chiar daca beneficiaza de un instructor pana la invatareatehnicii.

Prin aceasta metoda seproduce inhibitia reciproca intre psihic si muschi care

duce la eutonie.

14. Ascultatie - raluri umede

Ralurile umede sunt ralurile subcrepitante, ralurile crepitante si ralurile cavernoase

Raluri subcrepitante au originea bronsica alaturi de ralurile sonore, de aceea sunt incluseuneori alaturi de acestea in ralurile bronsice.

Sunt zgomote inegale care apar in ambii timpi respiratori si se modifica cu tusea. Eleseamana cu zgomotul produs sufland printr-un pai intr-un pahar cu apa. Caracterul variabil

este dat de calibrul bronsic si intensitatea cu care se sufla.Calsificare:

raluri subcrepitante mici (fine);


14/42

mijlocii; mari (groase).

Mecanismul de producere este reprezentat de conflictul dintre coloana de aer si lichidla nivelul bronhiilor de calibru mic cu mobilizarea exudatului bronsic si formarea unor bule.Ele apar in procese bronsice variate :

bronsite acute si cronice, congestii pulmonare,

bronsiectazii, bronhopneumonii

in ceea ce priveste momentul aparitiei in evolutia bolii, ele pot avea caracter predictiv: Daca apar in urma ronflantelor si sibilantelor sugereaza o bronsita descendenta, adica

extinderea progresiva a procesului patologic catre periferia arborelui bronsic. Daca sunt percepute intr-o zona circumscrisa lor sugereaza un proces patologic local

(cel mai frecvent un TBC).

Raluri crepitante singurele de origine alveolara. Sunt descrise ca zgomote fine, egale,relativ uscate, care apar in a 2-a jumatate a inspirului, se inmultesc dupa tuse (apar in ploaie

dupa tuse) si seamana cu frecarea unei suvite de par langa ureche sau cu zgomotul produs dedizolvarea sarii in apa calda. Ele se datoreaza desprinderii exudatului de pe peretii alveolari inmomentul patrunderii aerului in alveole.Ralurile crepitante semnifica prezenta unui proces patologic alveolar insotit de exudat, adicaexistenta unei alveolite. Se ausculta in pneumoii, bronhopneumonii, edem pulmonar, infarct

pulmonar.

Mai sunt descrise 2 tipuri speciale de raluri crepitante: de intoarcere apar in perioada de vindecare (de rezolutie) a pneumoniei. Sunt mai

intense, ocupa tot inspirul si au timbrul relativ umed si caracter similar subcrepitantelor

de deplisare apar la indivizii fara suferinta pulmonara, care au mentinut mult pozitia dedecubit si se datoreaza colabarii alveolelor de partea sprijinului. Ele dispar dupa ce

pacientul isi modifica pozitia si dupa cateva inspiruri profunde

Raluri cavernoase seamana cu subcrepitantele mari si apar in zone apicale, sunt mari,inegale, mai putin numeroase. Prezenta lor semnifica existenta unei caverne.

Mecanismul de producere este reprezentat de formarea de bule de aer intr-o caverna cucontinut lichidian. Caverna imprima o rezonanta particulara unui ral subcrepitant, care ianastere in bronsia de drenaj.

15. Indicatiile drenajului postura

Sunt 3 categorii de pacienti carora li se adreseaza:A. Pacienti din serviciile chirurgicale- in perioada preoperatorie;- in alectazii postoperatorii;- pacienti supusi ventilatiei artificiale prelungite;- incarcarea bronsica postanestezie (in timpul anesteziei scade tonusul simpatico si

ramane in functiune doar parasimpaticul care face sa creasca secretia bronsica).Anestezicul reprima respiratia.

B. Pacienti din serviciile medicale

- bolnavi cu suferinte cornice bronhopulmonare:- bronsite cornice;- bronsiectazii (dilatarea bronsiilor cu modificari anatomice al peretilor)


15/42

- abces pulmonar- mucoviscidoza boala congenitala care are mai multe manifestari (afectiunea

glandelor exocrine gl.bronsice si sudoripare in care secretia lor creste cantitativ)- bronhopneupatii acute inflamatorii sau infectioase;- atelectazii pulmonare in genere de decubit;- pacienti cu ventilatie artificiala prelungita.C. Pacienti din servicii de neurologie

- bolnavi imobilizati la pat cu tetra, para sau hemiplegii;- bolnavii aflati in coma vigila usoara care pot raspunde la stimulari din mediu.

16. Contraindicatiile drenajului postural

1. Urgente medicale sau chirurgicale ale aparatuui respirator:- Hemoptizii (eliminarea de sange prin cavitatea bucala (prin tuse) cu origine din

arborele respirator);- Pneumotorax (umplerea spatiului pleural cu aer);- Corpi strini intra-bronsic (pacientul este agitat si tuseste);- Embolie pulmonara (obstruarea vaselor pulmonare cu snge coagulat, care are

originea mai frecvent la nivelul venelor membrelor inferioare sau la nivelulinimii, sau prezenta unui fragment de aterom pe artera, picatura de grasime sauembolie aerica din perfuzie. Se manifest prin dureri toracice, dispnee,cianoz, transpiraii, anxietate);

- Edem pulmonar acut (invadare a alveolelor de catre plasma sangvina care atraversat peretele capilarelor - asazisul inec pe uscat)

2. Dureri sau alte tulburari care impiedica colaborarea pacientilor;3. In anumite situatii drenajul postural poate fi aplicat doar din posturi modificate:

- cand pacientul ste foarte dispneic;- cand exista suferinte cardiace asociate;- cand exista hernie hiatala care produce regurgitari;

- in cazul pacientilor cu varsta inaintata;- pacienti obezi;- pacienti imediat dupa interventia chirurgicala

17. Ascultatie suflurile pulmonare

Urmareste descoperirea zgomotelor produse in timpul celor 2 faze respiratorii la trecereaaerului prin arborele bronsic.. SUFLURILE PULMONARE (zgomote supraadaugate) la nivelul laringelui si traheeicervicale se poate percepe la persoane sanatoase un zgomot cu caracter aspru suflant, produs

de trecerea in ambele sensuri a aerului si care poarta numele de suflul laringo-traheal. In modnormal, la indivizii sanatosi, el nu se aude la auscultatia plamanului, deoarece nu este transmispe torace. In anumite conditii patologice, suflul laringo-traheal normal se transmite si sta labaza producerii suflurilor pulmonare. Acestea sunt: suflul tubar, suflul pleuretic, suflul tubo-pleuretic, suflul cavitar, suflul amforic

A. Suflul tubar zgomot asemanator suflului laringo-traheal si seamana cu zgomotul produscand se sufla printr-un tub cu pereti rigizi; el reprezinta transmiterea suflului laringo-traheal

printr-o condensare a parenchimului pulmonar cu bronsia de drenaj libera. Se ausculta inpneumonie, bronhopneumonie, neoplasm pulmomar sau infarct pulmonar mare. Toate acestease insotesc de convulsi.

B. Suflul pleuretic are intensitate medie sau slaba, caracter dulce, cu timpul expirator maiprelungit, apare in revarsate lichidiene medii, insotite de un grad de condensare pulmonara


16/42

corticala secundara compresiei prin lichid care determina aplatizarea bronsiilor din zonarespectiva.

C. Suflul tubo-pleuretic are caracter intermediar, intre primele doua, si apare in condensaripulmonare cu exudat pleural in cantitate moderata.

D. Suflul cavitar (cavernos) apare in cavernele superficiale cu dimensiuni mari care audiametrul minim de 6-7 cm. Bronhia de drenaj sa fie libera si sa comunice direct cu arboreletraheobronsic.

Suflul cavitar este perceput ca zgomot intens cu fazele inspirului si expirului egale cunuanta gaunoasa, ca si cum am sufla intr-o cavitate limitata de ambele palme. Reprezintatransmiterea suflului laringo-traheal in cutia de rezonanta reprezentata de caverna goala.

E. Suflul amforic este un suflu cu tonalitate inalta cu nuanta metalica, similar suflului intr-oamfora sau vas cu gat ingust. El reprezinta transmiterea suflului laringo-traheal printr-o cutiede rezonanta mare (in pneumotorax cand cutia de rezonanta este reprezentata de cavitatile

pleurale) sau intr-o caverna foarte mare cu pereti netezi.In concluzie, suflurile pulmonare reprezinta transformarea patologica a unui zgomot

normal (suflul laringo-traheal) si sunt determinate fie de condensare pulmonara, fie demodificarile bronsiilor, fie de existenta unor leziuni cavitare care realizeaza cutii de rezonantasau de prezenta revarsatului lichidian pleural.Zgomote supraadaugateAuscultatia pulmonara mai poate identifica 2 categorii de zgomote supraadaugate pestemurmurul vezicular:

Ralurile pulmonare; Frecatura pleurala

18. Metodologia drenajului postural

in cazul pacientilor obstructive (bronsii, bronsiole, hipersecretie, bronhospasm), seadministreaza cu 10-15 minute inaintea sedintei un bronhodilatator (aerosol);

drenajul se realizeaza inainte de masa;

drenajul se poate executa o data sau de mai multe ori pe zi, in functie de necesitatisi toleranta pacientului;

un drenaj al intregului plaman nu trebuie sa dureze mai mult de 30-40 minute;

in cadrul unei sedinte se va trece prin cateva posturari mai importante mentinutefiecare pe o durata de 5-10 minute fiecare;

zonele cele mai incarcate se dreneaza primele;

dupa fiecare postura, pacientul va respire LENT si profound de cateva ori, dupacare va tusi de cateva ori incercand sa expectoreze;

bolnavii vor avea la indemana un pahar pentru colectarea secretiilor. Prezentaacestui pahar are un bun effect psihic;

la sfarsitul fiecarei posturi, timp de 1 minut, kinetoterapeurul va aplica deasuprazonei drenate manevre de tapotament sau percurie, respective manevre de vibratie(manual sau instrumental);


17/42

In anumite situatii (copii sau personae mai firave) se poate realize vibrare-scuturare aintregului torace

Pentru sputele groase, vascoase, este mai indicate percutia, in timp ce pentru sputelemai fluide e mai eficienta vibratia. Ambele manevre determina vibratii in tesutul subiacent.

In timp ce manevrele de tapotament si percutie determina vibratii cu lungime de undamai mare si frecventa mai mica, in cazul vibratiilor este invers, adica lungime de unda maimica si frecventa mai mare.

Se pare ca exista o legatura intre lungimea de unda a vibratiilor si lumenul bronsiilorpe care le influenteaza.

In concluzie, unii kinetoterapeuti recomanda alternarea percutiilor cu vibratiile, 30secunde cu 30 secunde.

dupa drenaj se practica aerosolizarea cu antibiotice, antifungice si glucocorticoizi(antiinflamator).

19. Aparat secretor traheo bronsic

1. Sistemul mucosecretor este format din 2 componente: glandele bronice, relativ rare, cu o densitate de 1/1 mm 2 de epiteliu bronic; ele sunt

situate profund n submucoas i prezint canale de excreie catre lumenul bronsic celule caliciforme mucipare cu densitate 1 la 5 celule ciliate, mpreun cu care formeaz

epiteliul traheobronic.

Secreia celulelor caliciforme este stimulat de iritatia directa locala , in timp cesecretia de glande bronsice este stimulata de sistemul vegetativ parasimpatic. Mucusul esteun fluid vscos elastic care se dispune ntr-un strat de 5-7 m la suprafaa epiteliului in 2straturi:1. stratul sol mai fluid,n care bat cilii, are o grosime de 5 m2. stratul gel mai dens, la suprafata, cu o grosime de 1-2 m, in care se fixeaz diverse

particulele favorizandu-le transportul ca pe o band rulant.

Secreia zilnic la persoane sanatoase este de 10-100 ml mucus, uneori putandu-se dubla sauchiar tripla.

Creterea secreiei este o reacie la factori agresivi ai aerului i are la baz, pe de oparte creterea activitii secretorii, pe de alt parte creterea numrului de elementesecretoare (glande si celule) n detrimentul celulelor ciliate la nivelul bronsiilor

20. Relaxarea Jacopson

SCOALA FIZIOLOGICA-e reprezentata de Jacobson Edmond, ea avand la baza relaxareaprogresiva pornind de la musculatura periferica ce induce si relaxare neuropsihica.Are la baza identificarea kinestezica a starii de tensiune musculara din timpul contractiei ce seopune lipsei contractiei(adica relaxarii).TEHNICA

-Contractii alternante cu decontractii la nivelul anumitor grupe musculare; contractiatrebuie sa aiba forta minim 3 la testing muscular pentru ca segmentul respectiv sa fie ridicatantigravitational. Ridicarea trebuie realizata in timp ce pacientul isi imagineaza ca deabia o

poate executa(ca miscarea e ff. dificila)-Progresia exercitiului consta in reprezentarea mentala a efortului de ridicare,

desprinzand tot mai putin segmentul de pe planul patului pana ce nu-l mai desprinde ci doar

isi imagineaza miscarea(contractia gandita)


18/42

-Decontractia se realizeaza prin relaxare brusca, completa, ce determina cadere liberaa segmentului in timp ce pacientul isi imagineaza senzatia de eliberare indusa de lipsacontractiei.

Cele 2 faze ale exercitiului se cupleaza cu miscari respiratoriiPozitia pacientului: DD cu trunchiul deasupra orizontalei si genunchii flectati

sprijiniti pe un rulou ,capul pe-o perna mica ,membrele superioare in abd. 30 fata de trunchi,palmele pe planul patului.

In timpul programului se recomanda ca bolnavul sa primeasca cat mai putine excitatiidin mediul extern;se executa in conditii de liniste, la semiintuneric, fara mirosuri, temperaturade confort termic si imbracaminte lejera.

21. Palparea toracelui

La palparea toracelui obtinem informatii generale privind starea tegumentului si a tesuturilorsubiacente si putem aprecia:

- temperatura cutanata generalizata sau localizata, hipertermia insotind frecventbolile acute de origine infectioasa

- starea de umiditate- starea de hidratare- alte caractere ; elasticitatea, prezenta edemului etc;- caracterele unor deformatii subtegumentare: consistenta, aderenta,

sensibilitatePalparea este utilizata si pentru aprecierea amplitudinii si simetriei miscarilor celor 2

hemitorace. Ambele aspecte se modifica in prezenta unor procese ce genereaza durere.Examinatorul se pozitioneaza in spatele pacientului si aplica mainile pe torace in zone

simetrice, dupa care solicita bolnavului sa respire normal, sa execute inspiratii profunde, satuseasca. In acest fel se observa modificari de cinetica cu limitarea miscarilor de partea

plamanului afectat, in timp ce plamanul sanatos hiperventileaza.

Daca exista procese care afecteaza difuz plamanii (fibroza), miscarile respiratorii suntdiminuate bilateral.Aceasi reducere a ampliatiilor toracale apare la pacientii in varsta, cu redori ale

articulatiilor costovertebrale.Palparea mai este folosita pentru aprecierea vibratiilor vocale. I se cere pacientului sa

rosteasca cuvinte care contin consoane dure (R) si se apreciaza modul in care intra in vibratiestructurile toracale. Vibratiile vocale se apreciaza ca fiind normale, diminuate sau exacerbate,in functie de densitatea tesuturilor subiacente.

22. Recuperarea disfunctiilor respiratiei obstructive

1. Pneumoconiozele afeciuni pulmonare difuze care se nsoesc de scderea elasticitiipulmonare i apar n urma expunerii la anumite noxe (praf, siliciu, azbest), agentcancerigen

nainte de realizarea unui program terapeutic se impune testarea pacientului pentru stabilireacapacitii respiratorii:

Obiective:1. oprirea sau ncetinirea bolii care presupune: diagnosticare precoce (este necesar testarea periodic a muncitorilor care lucreaz n

mediu poluant) ecoterapie (scoaterea din mediu de munc) i eliminarea altor factori nocivi (fumat,

alcool, ferire de infecii) cure repetate, ndelungate de climato-terapie n zone cu aero-ionizare negativ aerosolizare zilnic


19/42

antrenare, clire, creterea toleranei la efort i la frig

2. tratarea bronhopneumopatiei cronice supraadugate3. stabilizarea deficitului funcional (ncetinirea bolii)

2. Sindroamele posttuberculoase sindromul bronitic cronic similar BPOC

sindromul broniectazic alte sindroame bronitice sindrom supurativ cronic sindrom de distrofie buloas scleroze retractile cicatriceale sindroame pleurale sindrom de insuficien pulmonar cronic cord pulmonar cronic sindroame cu fibroz pulmonar

Conduita teraputic: drenaj postural aerosoloterapie respiraie n presiune pozitiv reeducare respiratorie educarea tusei dezvoltarea compensatorie a tontonilor pulmonare restante (antrenarea plmnului

sntos) readaptare la efort terapie ocupaional

antrenament la efort dozat tehnici de clire a organismuluiDup vindecare se recomand: climatoterapie periodic de 2 ori/an hidroterapie alternant practicarea unor jocuri sportive cura de teren (s mearg nsoit pentru ca kinetoterapeutul s-i aleag gradul de

dificultate)

23. Evaluarea inspiratorie clinico-functionala primele 4 testeI. aprecierea gradului de dispnee la efort se realizeaza prin anamneza si, dupa Consiliulde cercetari derivate britanic, s-au stabilit 5 grade de dispnee:

gradul I dispneea apare la urcatul pantelor si scarilor, peste 15-20 de trepte gradul II dispneea apare si la mersul pe teren plat, in ritm impus de o persoana

sanatoasa gradul III dispneea apare la mers pe teren plan in ritm propriu gradul IV dispneea apare in timpul desfasurarii unor activitati obisnuite (spalat,

vorbit, imbracat) gradul V dispneea este prezenta in repaus

Pe baza acestei scale se poate cuantifica mai exact cel mai important simptom alaparatului respirator dispneea. Pentru o dozare mai exacta se poate mentiona exact numarul


20/42

de trepte, distanta parcursa in metri sau numarul de pasi dupa care apare dispneea sau la carepacientul trebuie sa se opreasca.

II. testul conversatiei si cititului in timpul discutiei cu pacientul se observa modul in carerespira, postura adoptata, prezenta dispneei sau momentul in care apare, numarul de respiratii

pe minut si modificarile de coloratie tegumentara (cianoza). Putem observa respiratiabolnavului, punandu-l sa citeasca cu glas tare un text la diferite diferite ritmuri. Acest testpermite o apreciere a capacitatii respiratorii, a volumelor pulmonare care se mobilizeazapentru a sustine expirul, a gradului de obstructie a cailor aeriene in expir.

III. testul televizorului bolnavul este observat in timp ce urmareste atent un program TV,situatie in care atentia sa este deviata de la propria respiratie. Se obtine in acest fel o adevaratarespiratie de repaus, care este influentata doar de conditiile patologice ale pacientului, nu si defactorii psihici. Aceasta respiratie da indicatii asupra severitatii bolii, orientand si asupradirectiilor de reeducarea respiratorie.IV. testul clinic de dezobstructie se asculta cu atentie toracele pacientului, urmarindu-se inspecial timpul expirator in vederea punerii in evidenta a zgomotelor supraadaugate, sibilante

prelungi, eventual raluri inspiratorii. Apoi i se cere bolnavului sa tuseasca pentru a mobiliza

secretiile, apoi se asculta din nou plamanii, notandu-se modificarile de intensitate, delocalizare, de forma a acestor raluri. In partea a II-a se administreaza un bronhodilatator prinaerosol (un puf), 2 pufuri la interval de 5 minute fiecare, cu pauza respiratorie de 10 minutedupa administrare (in acest timp bromhodilatatorul isi face efectul). Se asculta din nou

plamanul pacientului. Stergerea zgomotelor supraadaugate pune in evidenta existentabronhospasmului. Testul are si importanta diagnostica.

24. Evaluarea respiratorie clinico - functionala testele 5 si 7

V. testul apneei se cere bolnavului ca dupa un inspir profund executat la amplitudinemaxima, sa execute o apnee cat mai lunga posibil. Cu cat disfunctia inspiratorie este mai

severa, apneea va fi mai scurta. In aceste situatie apneea post expiratorie este practicimposibila.Sfarsitul perioadei de apnee voluntara se realizeaza cand presiunea partiala a CO 2 este

mai mare de 50 mmHg, iar presiunea patiala a O2 este mai mica de 70 mmHg. Cu cat apneeaeste mai scurta, cu atat presiunea partiala a gazelor la inceputul apneei este mai apropiata devalorile limita, deci functia pulmonara este mai compromisa.

Durata apneei este un test de evaluare a eficientei tratamentului cat si de evaluare aevolutiei bolii.VI. testul lumanarii in timpul acestui test i se cere pacientului sa tina culcata flacara uneilumanari asezata la o anumita distanta de gura, fara sa o stinga. Cu cat distanta de la gura laflacara este mai mica, cu atat viteza curentului de aer emis in expir este si ea mai mica, si deci

sindromul obstructiv bronsic este mai sever. Ameliorarea obstructiei permite indepartareaflacarii.Durata perioadei cat flacara este mentinuta culcata va fi cronometrata, obtinandu-se

indicatii asupra capacitatii expiratorii a pacientului si a marimii volumelor de aer pe care lepoate mobiliza. Acest test se poate executa si sub forma timpului de expir fortat (se relizeazaun inspir maxim, urmat de un expir fortat si se cronometreaza durata expirului ascultand lanivel traheal durata reala).

In mod normal capacitatea vitala este expirata in 3-4 sec., dar in caz de sindromobstructiv bronsic, expirul esteprelungit la 6 secunde sau peste. Aceasta inseamna ca raportuldintre VEMS (volum expirator maxim/secunda) si capacitatea vitala este sub 65%.In mod normal VEMS este peste 70-80%

O alta varianta ar fi:


21/42

Testul chibritului chibiritul se mentine aprins la aproximativ la 15 cm de gura si se cerepacientului sa-l stinga; daca nu reuseste VEMS are valoare sub 1000 ml, normalul fiind de2000 sau peste.VII. testul formarii bulelor de aer - se cere pacientului sa sufle printr-un tub intr-o sticla cuapa; se va sufla lent si continuu, astfel incat sa se formeze bule egale si sa se sparga uniform.Durata expirului, evidentiata prin perioada de formare a bulelor, indica marimea volumului deaer pe care il poate mobiliza pacientul in timpul expirului si gravitatea rezistentelor la flux.Inaltimea lichidului in sticla, reprezinta rezistenta interpusa expirului si da informatrii asuprafortei expiratorii pasive si active, in functie de modalitatea in care se realizeaza expirul (cea

pasiva e determinata de elasticitatea plamanului, iar cea activa de muschii expiratori accesori)

25. Segmentatia plamanului

PLAMANUL DREPT: are 3 lobi1. LOBUL SUPERIOR:

1) APICAL2) -POSTERIOR3) -ANTERIOR

2. LOBUL MIJLOCIU:1) -LATERAL2) -MEDIAL

3. LOBUL INFERIOR:are 5 segmente dar sunt persoane cu 6-segmentul 6 apical-segmentul 6- subapical-4 segmente bazale

-bazal medial{cardiac}-Bazal anterior-Bazal lateral

-Bazal posteriorPLAMANUL STANG: are 2 lobi1. -SUPERIOR:- segm.apical[apico-posterior]

-segm.posterior-segm.anterior-segm.-segm.

2. -INFERIOR:-apical[superior]-subapical-anterior-posterior

-lateral

26. Agresorii respiratorii clasificare

Agresorii respiratori se grupeaz n: particule minerale i organice care ptrund n plmn la diferite niveluri n funcie de

dimensiune, form geometric, grad de hidratare sau ncrcare electric bacterii i virusuri ageni gazoi care devin agresivi pentru aparatul respirator prin procese de oxidoreducere

i de acidifiere a mucoasei corpi toxici sub form de particule sau gaze plumb, calciu, cadmiu, molibden elemente climatice cea, temperaturi sczute, cureni, uscciune, vantul, aeroionizarea

pozitiva


22/42

27. Reeducarea raportului inspir-expir

INSPIRULUn inspir pe nas dezvolta musculatura respiratorie fiind modalitatea cea mai fiziologica dedezvoltare a toracelui copilului in crestere. De aceea este foarte important sa avem in vederetonifierea musculaturii inspiratorii ce va asigura o ventilatie eficienta.

EXPIRUL


23/42

28. Educarea expirului

-dirijarea aerului la nivelul cailor aeriene superioare pentru reeducarea inspirului si a expirului-reeducarea respiratiei costale-reeducarea respiratiei diafragmatice-controlul si coordonarea respiratiei

29. Tusea ca simptom respirator clasificare si forme

Este un act reflex sau voluntar care necesita un inspir profund si are ca rezultat expulzareaviolenta si sonora a aerului din plamani, pentru a elimina eventualele secretii patologice(mucus, puroi, ser sau chiar sange) sau corpi straini aspirati in arborele traheobronsic. Desiapare predominant in stari patologice, tusea reprezinta un mecanism nespecific de aparare alorganismului care, pe aceasta cale, elimina din arborele bronsic produse patologice sau corpi

straini.

Tipuri de tusea) Tusea umeda sau productiva se insoteste de expectoratie in cantitate mare care va fi

eliminata pentru realizarea clearence-ului bronsic. Este caracteristica afectiuniloraparatului respirator care evolueaza cu hipersecretie bronsica. Este mai frecventadimineata. Se citeaza tusea matinala care realizeaza toaleta bronsica in cazul marilorfumatori.

b) Tusea uscata sau neproductiva se caracterizeaza prin lipsa sputei si apare prininflamatia sau iritatia mucoaselor respiratorii. Poate aparea in mai multe circumstante:

tusea de la inceputul bolilor eruptive care evolueaza cu afectarea laringiana, atatvocea, cat si tusea avand timbru voalat, ragusit


24/42

tusea care apare la inceputul bronhopneumoniilor virale, care se transforma in tuseproductiva dupa suprainfectare bacteriana

tusea rebela instalata brusc, semnaleaza adesea prezenta unui corp strainintrabronsic; se calmeaza dupa eliminarea pe cale naturala sau terapeutica acorpului strain

tusea rebela lent instalata care apare la pacientii adulti sau varstnici asociata cuscadere in greutate si spute sangvinolente, sugereaza dezvoltarea unei tumori

intrabronsice tusea stridenta, latratoare, necalmata de medicatia uzuala, poate aparea in afectiuni

mediastinale cu etiologie variata (adenopatii, tumori, anevrism aortic, herniehiatala, cardiomegalie)

tusea cu timbru metalic, sonor caracteristica in pneumotorax tusea cu timbru bitonal, glotic si bronsic apare in cazurile in care o tumora

comprima traheea sau bronsiile tusea cu timbru cantator - apare in abcese urmate de inspiratii profunde si

zgomotoase (in tusea convulsiva)

c) Tusea emetizanta caracterizata prin accese lungi care sfarsesc cu voma, apare in tuseaconvulsiva sau in TBC pulmonara grava cu leziuni faringiene

d) Tusea cardiaca poate avea:- caracter uscat cand este produsa prin compresia exercitata de atriul stang

dilatat asupra arborelui bronsic (tot stang) (stenoza mitrala)- caracter umed daca exista staza in mica circulatie cum se intampla in HTA

(hipertensiune arteriala) veche sau in stenoza mitrala stransa.

In infarctul pulmonar tusea are caracter acut, este rebela, se insoteste de sputasangvinolenta (de la rosu inchis pana la negru).

Tusea este intensa si frecventa in accidente hemoragice cerebrale, rupturi vascularesau rupturi meningeale sau in pneumotoraxul acut (spontan).In aceste situatii, tusea necontrolata determina cresterea presiunii intraabdominale

ceea ce poate determina incontinenta urinara (eliminare involuntara), hernii abdominale,prolaps genital (deplasarea organelor),

30. Macanisme de aparare bronho-pumonara (clasificare)

Aerul atmosferic conine o multitudine de elemente poluante care vin n contact cu suprafaastructurilor pulmonare (supraf. arborelui brobsic si suprafata de schimb alveolar) apreciat la

aproximativ 140 m2

.n 24 de ore cel puin 10.000 l de aer trec prin plmn (aprox.18 resp/min x aprox. 500ml aer/resp). n mediul urban inhalm n curs de o zi peste 10 milioane de particule cu diferitecompoziii sau dimesiuni.

Sistemele de aprare bronhopulmonare sunt repartizate de-a lungul ntregului tractrespirator de la nivelul nasului pn la membrana de schimb gazos.

Exist 3 niveluri de aprare:1. sistemul de aprare local bronho-pulmonar2. sistemul limforeticular de imunitate celular i umoral3. sistemul de aprare mezenchimal1.Apararea locala

Aprarea local are o autonomie i se realizeaz prin 3 mecanisme principale:A. aprarea mucociliar mecanicB. aprarea macrofagicC. aprarea antiinfecioas i de detoxifiere.


25/42

Alte mijloace de aprare fiziologice:- filtrul nazal care reine 50 % din totalul particulelor inhalate, iar particulele cu diametrul

mai mare de 3-5 m fiind retinute in proportie de chiar 90%- reflexul de tuse sau strnut care contribuie la evacuarea secreilor ncrcate cu particulele

inhalate- bronhoconstricia ca i deglutiia pot fi considerate mijloace de aprare prin blocarea

accesului spre cile respiratorii

Astfel se opreste patrunderea multor factori agresivi in special de natura gazoasa.

31. Etapele unui program de relaxare

Prologul respirator:-pe o durata de 2-4 min. va respira amplu, linistit, concentrandu-se pedirijarea respiratiei(in cazul dispneicilor ce prezinta incoordonare respiratorie accentuata serenunta la prologul respirator). Acesta se introduce cand pacientul invata tehnica respiratiei insedintele speciale.In cadrul prologului resp.se realizeaza o hiperventilatie prin care aportul deO2 creste, generand euforie; deasemeni hiperventilatia permite pastrarea pentru etapeleurmatoare a unei perioade de apnee care faciliteaza contractia. Pentru unii pacienti prologul

reprezinta chiar o metoda de relaxare, subiectul percepand o senzatie de greutate a capului.Contraindicatii:-HipocalcemieAntrenamentul propriu-zis:-consta in mobilizarea antigravitationala prin contractia anumitorgrupe musculareincepe prin ridicarea membrului superior drept apoi a celui stang si apoiambele membre.Pe un inspir amplu cotul se desprinde de pe planul patului si membrulsuperior se ridica incet pana ce mana relaxata paraseste planul patului. Se mentine pozitiaridicata 15-20 sec. sugerandu-I pacientului sa se concentreze pe imaginea efortului pe care-lrealizeaza membrul superior, apoi brusc se realizeaza un expir sonor si se relaxeaza membrulsuperior lasandu-l sa cada. In acest moment instructorul cauta sa-I sugereze senzatia deeliberare ce urmeaza contractia si linistea totala cinetica ce insoteste relaxarea; timp de 10min.pacientul va respira rar si amplu rememorand senzatiile de contractie si relaxare si

diferenta dintre ele.La inceput se realizeaza 2-3 miscari pentru fiecare membru superior siapoi 2-3 miscari cu ambele member simultan.Al 2-lea grup muscular e cel al membrelor inferioare. Se mobilizeaza intai un membru

inferor, apoi celalalt si amandoua in final.Al 3-lea grup e reprezentat de extensorii trunchiul. In timpul contractiilor se desprinde

zona lombara de planul patului prin lordozare pe durata inspirului si se relaxeaza decuplandcontractia pe expir; solicitam pacientului sa-si imagineze senzatia de prabusire cu aplatizarealombara.

Se mai poate lucra similar pentru ceafa; in acest caz capul nu se ridica ci se realizeazao extensie ruland capul pe zona occipitala.In progresia exercitiului pentru membrul superior se recomanda inceperea relaxarii cu

musculatura de la radacina membrului catre periferie desi altii recomanda ordinea inversa.Antrenamentul dureaza 30-40 de min.La bolnavii ce au dureri articulare sau redori sau care au suferit interventii chirurgicale serecomanda tehnica Jacobson nversata ce se realizeaza din aceeasi postura, faza de contractiefiind reprezentata de contractie izometrica de scurta durata(6 sec.). Aceasta contractie serealizeaza prin presarea membrului pe planul patuluisi apoi relaxare brusca.La bolnavii cu hipertonie sau contracture in zona cefei, umerilor si membrelor superioare seaplica segmentar-RELAXARE PENDULARA:-din asezat lateral, pe un scaun cuspatar(spatarul sub axila membrului superior care se relaxeaza).Pacintul inspira siconcomitant realizeaza o flexie a bratului ce se mentine 10-15 sec.,apoi se relaxeaza brusc. Inmomentul relaxarii bratul cade si oscileaza ca un pendul.

Revenirea:-Reintroducerea pacientului in mediu, cu reintoarcerea la tonusul normal in specialpentru musculatura antigravitationala(posturala).


26/42

Daca sedinta a fost bine executata e necesara o perioada de tranzitie intre relaxare si tonusobisnuit muscular.Se va solicita pacientului sa execute flexii si extensii ale degetelor si pumnilor,ale gleznelor,cateva grimaze, sa se intinda;fiecare se executa pe cate un inspir apoi, dupa cateva repetari seridica din pat.

32. Macrofagul alveolar

M.A. provine din monocitele sanguine, care la nivel alveolar isi modificametabolismul devenind aerobiotice.

M.A. poate proveni si din spatiul interstitial, unde sunt cunoscute ca mastocite. Elemigreaza in alveole, in caz de solicitare .

M.A. este o celula mare, cu diametrul de 20-40 m, bogata in enzime necesara inprocesul de fagocitoza. Actiunea sa se desfasoara in 3 etape

1. celula recunoaste si adera la corpul strain indiferent de structura acestuia2. celula inglobeaza corpul strain prin pinocitoza formand o vacuola de digestie (o picatura)

in care corpul strain este inactivat si apoi dezagregat3. dupa incetarea activitatii macrofagul paraseste alveola, ajunge in interstitiu si de aici pe

cai limfatice, este condus in ganglionii limfatici regionali.Pe langa fagocitoza M.A. are si functie secretorie. La nivelul sau se produc si se

elimina importanti factori de aparare: interferon, lizozim, complement (complement =complex de substante care se cupleaza, se leaga de complexul antigen-anticorp).

In procesul imunitar M.A. coopereaza cu limfocitele de tip T si B in cadrul imunitatiicelulare si umorale. Macrofagele elibereaza si factori citotoxici pentru celulele tumorale. Este

posibil ca M.A. sa intervina in procesul de colageno-formare si de constituire a fibrozeipulmonare.

Fagocitarea particulelor de praf mineral (cuart, siliciu) ar avea rol in declansarea

proceselor imunitare specifice pneumoconiozelor, deoarece localizarea proceselor fibroase dinpneumoconioze urmeaza drumul M.A. evacuate.

33. Ascultatia tusei si vocii

Auscultatia tusei permite evidentierea si diagnosticarea corecta a ralurilor. Ea este obligatoriedeoarece unele sufluri se evidentiaza dupa tuse, deoarece prin tuse s-a produs dezobstructia

bronsiei de drenaj.Tusea este modificata in unele conditii patologice, in mod normal fiind perceputa ca

zgomote neclare.

Tipuri de tuse; tusea tubara sau bronsica - este intensa si clara aparand in zone de condensare pulmonara tusea cavernoasa este puternica, cu timbru gaunos si apare in caverne cu diametre mari tusea amforica - are nuanta metalica si este descrisa in pneumotorax sau caverne foarte

mari si superficiale

Auscultatia vocii este mai putin utilizata azi si se utilizeaza metoda directa. Bolnavultrebuie sa vorbeasca suficient de tare, timp in care se ausculta simetric toracele, de preferat

prin metoda imediata (cu urechea direct pe torace). In mod normal, vocea se transmite de lalaringe la periferia toracelui sub forma unor zgomote neclare, mai puternice in regiunile

superioare. In cazul transmisiilor anormale ale suflului laringo-traheal, se produc si modificariale vocii. Mecanismul de producere fiind similar suflurilor.


27/42

Bronhofonia sau vocea tubara apare in sindroamele de condensare, vocea avandrezonanta puternica si clara, caracter ascutit, strident, uneori tremurat vocea parca vine dedeparte;

Egofonia se produce in revarsate lichidiene medii , vocea fiind perceputa ca unecou;

Pectorilocvia sau vocea cavernoasa apare in caverne mari superficiale, secaracterizeaza prin timbru gaunos si da senzaia ca vocea ia nastere chiar in torace;

Vocea amforica se intalneste in pneumotorax sau in caverne foarte mari. Ea arerezonanta metalica si se datoreaza punerii in vibratie a peretilor cavernelor;

Pectorilocvia afona este transmiterea vocii soptite pe torace, examinatorul avandsenzatia ca se vorbeste chiar sub urechea lui. Apare in condensari pulmonare, revarsatemoderate in cavitatea pleurala, care determina condensare corticala.

34. Reeducarea volumului curent

35. Apararea antiinfectioasa si de toxifiere

este o grupare neomogena de factori de aparare:

11. Surfactantul alveolar participa la neutralizarea poluantilor de natura gazoasa, asubstantelor acide, a unor particule antigenice. El are proprietati bactericide sibacteriostatice; are rol de stimulare a functiei macrofagelor si realizeaza un transportmecanic al particulelor patrunse la nivel alveolar.

12. Bariera alveolo-capilara reprezinta ultimul obstacol impotriva unor agenti poluanti carear incerca sa patrunda in circulatia generala. Ea lasa sa treaca doar gazele respiratorii siunele proteine serice. In conditii patologice insa, selectivitatea membranei alveolocapilaraeste perturbata, in plus, la nivelul membranei bazale a barierei alveolo-capilare este sediulunor procese imunologice.

13. Mecanisme imune reprezinta sistemul specific de aparare pulmonara care se alaturacelorlalte sisteme de aparare considerate nespecifice.

Plamanul poate fi considerat organ limfoid, capabil sa elaboreze un raspuns imun. Lanivelul cailor respiratorii superioare (cavitati nazale, faringe, laringe) exista inelul amigdaliannazo-orofaringian Valdeyer.

Bronhia si traheea contin tesut limfoid difuz distribuit.


28/42

La nivelul bronhiei si traheei sunt localizate rezervoare de limfocite B secretoare deanticorpi si de limfocite T, care reprezinta elementele imunitatii de tip celular.

Tesutul limfoid bronsic secreta in primul rand imunoglobulina A (IgA) secretorie, si inmai mica masura imunoglobuline G si E, si M.

36. Din tabelul clinic febra

Subfebrilitatea si febra

Pot aparea in alterarea stari generale si reprezinta semne importante (pentru ca pot fiobiectivate) in toate afectiunile respiratorii acute sau cronice. Recoltarea temperaturiicorporale trebuie facuta dimineata si seara, valorile se scriu intr-un grafic, prin unirea

punctelor corespunzatoare obtinem curba termica care are un anumit aspect. Curba termicaofera indicii asupra diagnosticului, iar dupa stabilirea acestuia este un indicator predictiv

pentru boala si raspunsul organismului la tratament.Subfebrilitati trenente (dureaza mult) fara cauze evidente, cu valori mici 37-37,5 pledeazapentru tuberculoza pulmonara incipienta sau pentru neoplasm bronhopulmonar.

a) Febra continua in platou, fara variatii matinale si vesperale (de seara), sugereaza opneumonie acuta sau tuberculoza miliara (infectie cu bacil Koch care evolueaza cu 1000 defocare mici, improscand tot plamanul)

b) Febra neregulata cu scaderi si ascensiuni neasteptate sugereaza viroze respiratorii,bronsite acute sau congestii pulmonarec) Febra intermitenta cu ascensiuni bruste la intervale variabile de timp, caracterizata prindiferente mai mari de 10 intre dimineata si seara este specifica supuratiilor pulmonare (infectiecu germeni banali) sau pleureziilor purulented) Febra recurenta se caracterizeaza prin perioade variabile (5-8 zile) de febra ridicata

alternand cu perioade de afebrilitate sau subfebrilitate, este descrisa in unele forme de TBCe) Febra recidivanta se manifesta prin cresteri de temperatura sub forma de puseuri caresurvin la intervale variabile; poate aparea in unele carcinoame si TBCf) Febra ondulanta caracterizata prin ascensiune termica repetata la anumite intervale inmod ritmic, caracterizeaza unele forme de cancer bronhopulmonar cu dezvoltare lentag) Febra inversa caracterizata prin valori matinale mai mari decat cele vesperale; apare inafectiuni grave :

TBC avansata; supuratii profunde; caverne suprainfectate microbacterian

Cele de mai sus sunt simptome si semne generale care afecteaza organismul in totalitate; mai

exista simptome de ordin local si simptome specifice.

37. Dirijarea aerului la nivelul caiilor respiratorii superioare


29/42

38. Aparatul ciliar traheo bronsic

Pentrul fiecare celula caliciforma, epiteliul bronsic are 5 celule ciliate. O celula areaproximativ 200 de cili cu lungime de 5-7 microni. Cilii vibreaza in stratul mai fluid almucusului. Miscarea cililor seamana cu ondularea unor valuri si este directionata catreorofaringe.

Vibratia cililor este dependenta de mai multi factori: de constitutia (vascozitatea) mucusului de temperatura (miscarea optima se realizeaza intre 35-380 C) de pH (optim 6,5 8,5) de concentrarea ionica de sodiu (mucusul trebuie sa contina 0,9 2 %)

In mod normal, cilii vibreaza cu o frecventa de 1000 1500 batai/min. In acest mod seasigura o viteza de transport al stratului superior de mucus de 0,1 0,4 mm/minut la nivelul

bronhiolei distale; viteza creste progresiv spre caile mari pana la 1,3 5 mm/min la nivelultraheei.

La persoanele normala aceasta vibratie asigura clearence-ul bronsic fara ca mucusulevacuat sa devina aparent. El este purtat pana la nivelul faringelui de unde este inghitit.

39. Reglarea corticala a respiratiei

Regalrea corticala a respiratiei explica controlul voluntar al respiratiei.Hiperventilaia voluntar este mult mai important dect cea rezultat n urma controluluisubcortical. Pe de alta parte apneea voluntar poate fi mult prelungit fa de cea involuntara,

produs de mecanismele subcorticale. Respiraia este foarte important n timpul vorbitului,cntatului, fluieratului sau suflatului n diferite instrumente, toate aceste actiuni realizandu-se

pe expir. Pe parcursul sesfasurarii lor, respiraia este reglat la nivel cortical i este numaivoluntar.

O alt dovad a controlului voluntar este posibilitatea de a forma reflexe condiionateale respiraiei, hiperventilaia dinaintea efortului fizic sau dinaintea imersiei fr tub de O2.Sediul excitaiilor corticale respiratorii este la nivelul ariilor somato-motorii i premotorii, iarsediul inhibiiilor corticale respiratorii se regaseste pe feele mediale i inferioare aleemisferelor cerebrale.

Sistemul limbic este sediul proceselor afective i emoionale care influeneazactivitatea respiratorie. Frica, furia i emoiile pozitive duc la hiperpnee dup o scurt

perioad de apnee.Mezencefalul i diencefalul exercit la rndul lor influene asupra centrilor bulbari

prin intermediul sistemului reticulat activator. Aceasta explica o serie de procese vegetative


30/42

generale i procese metabolice cum sunt termoreglarea si adaptrile hemodinamice la efort,care se realizeaz cu modificri ventilatorii. Cerebelul este implicat n controlul respiraiei nspecial n cel voluntar, dar i n modificrile posturale, el reprezentnd o staie nervoas

pentru reflexele proprioceptive pornite de la fusul neuromuscular, de la organul tendinosGolgi sau de la nivel articular.

n concluzie exist o multitudine de ci prin care vantilatia pulmonara poate fiinfluentata de SNC. Se mai descriu i alte modaliti n care ventilaia este modificata sauantrenata, si anume:

reflexele respiratorii la frig, reflexele respiratorii durere, modificarea amplitudinii si/sau frecventa la miscarile membrelor, in raport cu peristaltismul intestinal, cu distensia/contracia viscerelor, modifcri intestinale, schimbrile de ritm cardiac

40. Tulburarile de apetit si scaderea pulmonara

Inapetenta si modificarile de apetit

Foamea fenomen natural de natura organica, gol epigastrig (jena):- de intensitate redusa;- in lipsa alimentarii devine intense si dureroasa

Este produsa prin 3 mecanisme:- scaderea in sange a concentratiei de substante nutritive;- golirea stomacului in conditii de activitate a mucoasei si musculaturii gastrice;- factorul psihic care sta la baza stimularii apetitului.

Anorexia se caracterizeaza prin lipsa foamei, si poate aparea atat in afectiuni digestive cat siin afara lor, semnalizand boli grave

Boli care pot evolua:- infectii acute si cornice- intoxicatii cu origine exogena- fumatul excesiv- alcoolismul cronic- monoxidul de carbon- neoplasmele- anemii- stari de deshidratare- statusul post iradiere

Scaderea ponderala diminuarea greutatii corpului prin pierdere de masa grasa, initial, iar instadii avansate prin pierderea masei musculare. Starea de slabire accentuate insotita de atrofiaaltor tesuturi tegumentare, osoase, poarta numele de CASEXIE.

Nivelul pierderii ponderale poate orienta asupra gravitatii si vechimii afectiunii si estecaracteristica bolilor de tip cosomptiv (neoplasm, TBC pulmonar)In afara de situatiile normale ale vietii, in INVOLUTIA SENILA (varsta inaintata) exista omultitudine de stari patologice care duc la slabire:

- infectii acute / cornice;- intoxicatii endogene ;- suferinte mecanice, renale, hepatice, intestinale;- neoplazii;


31/42

- hemopatii (boli ale sangelui);- cilagenoze;- boli neuropsihice;- afectiuni endocrine etc

41. Tabloul clinic alterarea starii generale componente

Alterarea starii generale reprezinta un grup de semne si simptome care cuprind:a) ASTENIA FIZICA - are grade variate, este perceputa de subiect greutate sau oboseala

generala sau la nivelul anumitor regiuni corporale; intereseaza in general musculatura si seexplica prin cantitati scazute de oxigen care ajunge la tesutul muscular, muschiinemaiputand sustine eforturile normale din viata cotidiana.

b) FEBRA reprezint cresterea temperaturii corporale cu mai mult de un gradvalorile de pana la 37 grade sunt considerate normale;37-38 stare subfebrila;

peste 38 stare febrila

In general febrele inalte sugereaza afectiuni acute in care agresiunea bacteriana estemasiva, in timp ce subfebrilitatea insoteste de regula boli cu evolutie lenta, trenanta, de multeori mai grave decat primele.

c) FRISOANELE insotesc de obicei febra, ele reprezentand senzatii de frig ce seinsotesc de contractii musculare involuntare de mica amplitudine, al carui rol este de aproduce caldura si poarta numele de FRILOZITATE.

d) TRANSPIRATIA reprezinta in mod normal functia speciala a pielii care permiterealizarea procesului de termoliza, participand in acest fel la pastrarea homeostaziei termice aorganismului.

Transpiratiile pot fi acute sau cronice de cauze fiziologice sau patologice. In a II-acategorie intra febra care insoteste infectii acute sau cronice, virale sau bacteriene, situatii incare transpiratiile apar in perioada de varf a infectiei sau in convalescent

42. Programul kinetic BPOC

n cazul pacienilor spitalizai care au insuficien respiratorie nsoit sau nu dehipercapnie, dispnee accentuat, majoritatea prezentnd corp pulmonar cronic, se recomand:a) repaus i posturri n scopul scderii consumului de O2, al relaxrii musculaturii

abdomeno-toracice, al facilitrii respiraiei abdominale, facilitrii tusei i drenajului

bronic. Nu se recomand repaus absolut.Se vor executa exerciii limitate, constnd n micri simple de gimnastic articular,n special la nivelul membrelor inferioare. Se mai recomand schimbarea repetat a poziieicorpului n pat (la 2 ore) pentru a nu face staz bronhopulmonar care poate favorizasuprainfecie grav cu germeni.

Pacientul va fi sftuit s respire profund, asemntor inspirurilor pentru oftat imobilizri active ale membrelor superioare n exerciii ritmate cu respiraia.

b) drenaj bronic postural cu vibrarea i percuia toracelui realizat de 3-4 ori/zi. n cazulacestor pacieni nu se recomand posturile dificile de drenaj cu Trendelenburg, ci celederivate (pentru c au dispnee, hipercapnie, insuficien respiratorie)

c) exerciii de tuse controlat pentru facilitarea eliminrii secreilor; dac reflexul de tuseeste inhibat pacientul va fi nvat s expire ca i cum ar sufla pe sticla ochelarilor. nacest caz glota i buzele sunt deschise.


32/42

d) n condiii de spital se mai realizeaz respiraie n presiune pozitiv (care faciliteazinspirul)

e) oxigenoterapief) programe de reeducare respiratorieg) readaptare la efort

Pentru pacienii n ambulatoriu:a) drenaj de postur cu manevrele ajuttoare (administrare de aerosoli cu mucolitice i

bronhodilatatoare), vibrare i percuieb) aerosoloterapie dac este cazulc) oxigenoterapied) tratament kinetice) posturri facilitatoriif) relaxare tip Jacobson i Schultz (DL poziie de dormit pe dreapta)g) antrenament la efort dozath) masaj insistnd pe relaxarea, decontracturarae muchilor respiratori accesori i pe

tonifierea intercostalilori) reflexoterapie

j) proceduri de antrenare, clire, pentru adaptarea la frig

43. Recuperarea disfunctiilor respiratorii obstructive (DVO)

n aceast clas de boli cuprindem: BPOC formele sale de la bronita cronic pn la emfizem pulmonar ntre ele exist o

multitudine de forme intermediare bronita asmatiform astmul bronic

broniectaziile

2. n cazul pacienilor spitalizai care au insuficien respiratorie nsoit sau nu dehipercapnie, dispnee accentuat, majoritatea prezentnd corp pulmonar cronic, serecomand:

h) repaus i posturri n scopul scderii consumului de O2, al relaxrii musculaturiiabdomeno-toracice, al facilitrii respiraiei abdominale, facilitrii tusei i drenajului

bronic. Nu se recomand repaus absolut.Se vor executa exerciii limitate, constnd n micri simple de gimnastic articular,

n special la nivelul membrelor inferioare. Se mai recomand schimbarea repetat a poziieicorpului n pat (la 2 ore) pentru a nu face staz bronhopulmonar care poate favoriza

suprainfecie grav cu germeni.Pacientul va fi sftuit s respire profund, asemntor inspirurilor pentru oftat i

mobilizri active ale membrelor superioare n exerciii ritmate cu respiraia.i) drenaj bronic postural cu vibrarea i percuia toracelui realizat de 3-4 ori/zi. n cazul

acestor pacieni nu se recomand posturile dificile de drenaj cu Trendelenburg, ci celederivate (pentru c au dispnee, hipercapnie, insuficien respiratorie)

j) exerciii de tuse controlat pentru facilitarea eliminrii secreilor; dac reflexul de tuseeste inhibat pacientul va fi nvat s expire ca i cum ar sufla pe sticla ochelarilor. nacest caz glota i buzele sunt deschise.

k) n condiii de spital se mai realizeaz respiraie n presiune pozitiv (care faciliteazinspirul)

l) oxigenoterapiem) programe de reeducare respiratorien) readaptare la efort


33/42

3. Pentru pacienii n ambulatoriu:k) drenaj de postur cu manevrele ajuttoare (administrare de aerosoli cu mucolitice i

bronhodilatatoare), vibrare i percuiel) aerosoloterapie dac este cazulm) oxigenoterapien) tratament kinetico) posturri facilitatorii

p) relaxare tip Jacobson i Schultz (DL poziie de dormit pe dreapta)q) antrenament la efort dozatr) masaj insistnd pe relaxarea, decontracturarae muchilor respiratori accesori i pe

tonifierea intercostalilors) reflexoterapiet) proceduri de antrenare, clire, pentru adaptarea la frig

44. Biomecanica miscarilor respiratiei

CONTRACTIA DIAFRAGMULUIIntr-un prim timp se ia punct fix pe insertia circulara periferica, care va determina

aplatizarea boltii diafragmului si coborarea centrului frenic. In acest prim timp, presiuneaintratoracica scade iar presiunea intraabdominala creste.

Intr-un al 2-lea timp, presiunea intraabdominala crescuta si viscerele abdominale oferapunct de sprijin centrului frenic care va fi stabilizat prin intinderea elementelor verticale careil traverseaza (esofag, aorta si vena cava inferioara).

In timpul al 3-lea, contractia in continuare a diafragmului se realizeaza cu inversareapunctului fix (care devine central), fapt ce determina tractiunea pe insertia costala circulara.Pentru coastele libere si flotante, aceasta ridicare se realizeaza cu rotarea lor laterala.

Pozitia asezat, cu trunchiul flectat (pozitie care comprima viscerele abdominale) face

vizibila ridicarea toracelui in inspir profound, coborarea si aplecarea anterioara a toracelui inexpir profound.Diafragmul face parte dintre muschii inspiratori alaturi de intercostalii externiMuschii inspiratori au :

- rol inspirator intercostalii externi;- rol expirator pentru intercostalii interni,

desi, s-au observat variatii de tensiune musculara pentru ambele grupe in ambii timpirespiratori.

Pentru a realiza inspiratia, punctul fix pentru contractia musculara este superior, elrealizandu-se prin contractia muschilor scaleni, iar in timpul efortului se adauga SCM-ul,

pectoralii mare si mic, subclavicularul si micul dintat.

In timpul realizarii expirului, punctul fix este inferior prin contractia muschilorabdominali care regleaza presiunea intrabdominalasi intervin in respiratie:Muschiul transvers realizeaza centura fiziologica abdominala si este un antagonist al

diafragmuluiMuschii oblici interni si externi

Muschii drepti abdominali

45. Reeducarea ritmului respirator


34/42

Bolnavii obstructivi respira la frecventa de 20 resp\min, uneori ajungand la tahipnee, lafrecvente de 30-36 resp.\min., ceea ce e in detrimentul functiei respiratorii.

46. Reglarea automata a respiratiei

Denumirea de centru respirator este oarecum improprie, neuronii de comand fiind rspndii

pe arii extinse la nivel bulbo-pontin, cei inspiratori fiind grupai predominant n regiuneadorsal, iar cei expiratori predominant n regiunea ventralo-pontin.n poriunea superioar a bulbului se delimiteaz 2 grupuri celulare care pot menine

activitatea ventilatorie autonom n absena legturilor cu etajele nervoase superioare.1.Grupul respirator dorsal cuprinde neuronii (inspiratori) care descarc impulsuri n fazaincipient a inspirului. Ei primesc aferene viscerale i gustative, prin nervii vagi (perecheaX), gloso-faringieni (perechea IX) i faciali (perechea (VII), aferene senzitive de la nivelulfeei prin nervul trigemen (perechea V),aferene de la nivel cortical i aferene medulare senzitive (tacti;e, termice si doreroase) i

proprioceptive de la nivelul musculaturii toracale.Axonii acestor neuroni proprioceptivi coboar prn cordoanele motorii (ventro-

laterale) ale maduvei spinarii pana la nivelul regiunilor cervicale si toracale unde fac sinapscu neuronii motori din urmatoarele metamere (fiecare din elementele constitutive ale corpuluiasemntoare ca structur i aezate succesiv):


35/42

C3 C5 - originea nervului frenic (inerveaz diafragmul) T1 T6 - pentru nervii intercostali T7 T12 + L1 - pentru nervii musculaturii abdominale

2.Grupul respirator ventral cuprinde neuronii inspiratori i expiratori n proporie de 3 la 1.Axonii neuronilor inspiratori coboar n cordoanele laterale spre nucleii musculaturiiinspiratoare, iar axonii neuronilor expiratori coboar prin partea lateral a cordoanelor

anterioare i fac sinaps cu neuronii metamerelor T1- L3 care vor inerva muchii intercostaliinterni i abdominali.

3.Grupul neuronilor pontini(centrul pneumotaxic) are un grup expirator dorso-medial, ungrup inspirator latero-ventral i un grup al fazei de trecere (ntrerupere) aezat ntre primele 2grupuri. Neuronii expiratori pontini nu primesc aferene medulare i vagale, dar primescconexiuni de la toi nucleii bulbari i aferene senzoriale , in special vasculare si gustative.Grupul neuronilor din truchiul cerebral situat ntre bulb i punte conine:

neuroni inspiratori localizati predominant dorso-lateral si caudal; neuroni expiratori situatibpredominant ventro-medial.

Stimulul se formeaz la nivelul neuronilor bulbari inspiratori si este trasmis prin axonii

acestora care coboara prin cordoanele anterioare si anterolaterale pana la neuronii motori aimusculaturii inspiratoare. Stimulul este multiplu, deoarece nu toi neuronii sunt activaisimultan, ci n lan, in trenuri de descarcari.Frecvena acestor descarcari determina numarul de unitati motorii activate, si deci fora i

profunzimea respiraiei (inspir 2-3 secunde).Intervalul liber dintre descrcri determin frecvena respiratorie. Impulsurile bulbare

pornesc n 2 sensuri, att spre musculatura inspiratorie, ct i spre punte la nivelul centruluipneumotaxic, care la rndul su stimuleaz neuronii expiratori.

Rolul neuronilor expiratori este de a inhiba primul grup, si anume grupul neuronilorinspiratori. Acesti neuroni determina oprirea impulsurilor motorii si relaxarea musculaturiiinspiratorii intrinseci (intercostali externi si diafragmul), actiunea lor fiind mediata de altineuroni (neuronii fazei de trecere).

Centrul pneumotaxic nu are o activitate ritmic, el fiind stimulat de excitaiileperiodice venite de la nivel bulbar. Ritmicitatea respiraiei se pstreaz chiar dac centrulpneumotaxic este scos din funcie cu condiia ca nervii vagi s fie intaci. Prin aceti nervivagi sunt conduse la bulb impulsurile senzitive de la receptorii pulmonari care inregistreazadistensia structurilor alveolare de la receptorii subepiteliale (ituai sub epitelui bronic), de lareceptorii traheei bronsice, de la terminaiile nervoase libere din musculatura bronic, dinducturile alveolare i din alveole, de la nivelul pleurei. Mai primeste aferente de la

baroreceptorii (senzori de presiune) venelor mari, de la nivelul atriului drept, din artere, dinarteriole, din vene pulmonare, de la nivelul crosei aortei, de la nivelul chemoreceptorilor

corpusculului carotidian i aortic, de la receptorii diafragmului, de la receptorii tubuluidigestiv etc (diferitele manifestari din aceste locuri pot modifica respiratia, adica sa o inhibe!).

47. Pleura

Plamanii sunt inveliti de o foita seroasa numita pleura. Ea are rolul de a usuramiscarile plamanilor prin alunecare. Fiecare plaman este invelit de o pleura. Pleura, la randulei, este formata din doua foite, una in continuarea celeilalte: pleura viscerala care acopera

plamanul sipleura parietala care acopera peretii cavitatii toracice.Intre cele doua pleure, exista o cavitate inchisa - cavitatea pleurala, care in mod

normal este virtuala si care contine o cantitate infima de lichid, care favorizeaza alunecarea.In conditiile patologice, cavitatea pleurala poate deveni reala, putand fi umpluta cu:puroi (pleurezie), sange (hemotorax), aer (pneumotorax).


36/42

Cand cantitatea de lichid sau aer este mare, plamanul respectiv apare turtit spre hil(colabat) si functia sa respiratorie este nula.

48. Programul recuperator in astmul bronsic

Astmul bronic (bronhospasm, edem al mucoasei bronice, hipersecreie de mucus)Tratament similar cu bronita asmatiform cu obstrucia acut a fluxului de aer.

Programul cuprinde: posturri facilitatorii de ntindere i relaxare muscular i neuropsihic,controlul i reeducarea respiratorie.

n formele grave ventilaia mecanic care se nsoete de regul cu aerosoloterapie,tratament desensibilizant specific, n formele alergice scoaterea din mediul cu alergeni(ecoterapie), reeducarea respiratorie, corectarea deficitelor musculo-scheletale i antrenamentla efort. Exist situaii n care astmul bronic poate fi indus de efort, bronhoconstriciaaprnd la 60 pn la 80 % din capacitatea maxim de efort.

n aceast situaie se acioneaz creterea toleranei la efort cu antrenament la efortdozat. Aceasta presupune o testare iniial pentru a stabili capacitatea maxim tolerat dupcare pacientului i se cere s execute eforturi de tip submaximal. Dup o perioad deantrenament (2-3 luni) pacientul va fi retestat i dac n-au aprut complicaii organice nivelulde efort maximal s fie mai nalt.

Se recomand ca efortul s fie

Date post:	08-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	alin-marian-tuturescu
View:	224 times
Download:	0 times

Subiecte Rezolvate Partial Respirator

Documents