Subiecte Rezolvate Examenul Obstetrica 2013 by Med

8/19/2019 Subiecte Rezolvate Examenul Obstetrica 2013 by Med

1/113


2/113

Release by Medtorrents.com

dereglarile a dezvoltării se/uale -(#)9anomaliile org. genitale 0(#&9tumori pînă la 09traumele org. genitale 9(!n" la ) ani * vulvova initele, du$" * anexite.Dereglările ciclului menstrual: emoragii uvenile – urgenţă ;"#$ ani, menstruaţii m

mult de #& zile ani cauza tumori.ubertate întârziată +de #0 ani, cauza dereglări genetice – se asociază cu maladii

somatice.Anomalii: atrezia imenului – imen înc is, sîngele se acumulează în vagin, uter

ematosalpings, abdomen acut – isterectomie.raume * $articularit"%ile examin"rii&

în condiţii aseptice ;sala de operaţii<sub anesteziese formează rapid ematoameleViolul& acumularea spermei, sanarea profila/ia sarcinii, poliţia, medicul legist.

2. Asisten%a obstetrical" şi inecolo ic" !n -e$ublica 'oldova.

Obiectivele obstetricii&( acordarea asistenţei specializate de înaltă calificare gestantelor, parturientelor şilăuzelor ( supraveg erea şi ăngri irea copiilor sănătoşi( acordarea asistenţei medicale calificate copiilor bolnavi şi prematurilor.Obiectiv. pot fi realizate cu condiţia unei organizări c ibzuite şi conlucrării eficientetuturor verigilor de ocrotire a mamei şi copilului. 4n rol ? – perinatologia – stuperioadei de viaţă umană de la )$săpt.sarcină până la e/pirarea a * zile ale perioadeineonat..5alitatea asistenţei obstet.depinde de perfecţionarea activităţii la nivel deambulator şi staţionar.5onform noilor reforme s@t forem asist.med.:de stat, prasigurare, privată. 2e dezvoltă asist.med. primară: medicul de familie– figuraprincipală.Aa #0&&&persoane revine un constultant obstetr.(ginecolog.'ai s t centre s$ecializate de consulta%ii. 5onform rogramului 8aţional de

erinatologie, în 67 e creată o str(ură de asistenţă perinatală, ce includeniveluri:sectorial;nivelul '(spit.raional


3/113


insufic.@lipsa ec ipamentului strict necesar, materialelor, medicamentept.asigurarea unui a utor medical corespunzătorC( lipsa standartizării indicatoril

lipsa regionalizării asist.med.acordate mamei şi copiluluiC ( necesit. întreprindeunor modif. legislative în asigurarea asist.med. a mamei şi copilului.Strate iile (ro ram. /a%. de (erinat& re ionalizarea asist.med.peirnat.,triereagravid.şi n(n din grupur.de risc, implimentaea transportării in uteroEC ( elabor

polit.naţion. în asist.med. perinatalăC (instruirea teoretică şi practică a medicilobstetricieni(ginecologi, neonatologi, moaşe, şi asist.med.,pecum şi a med.de famili în acord.asist.med.perinat.calificate.

Institu%iile medicale de nivelul I&asigur.cu asist.de ambulator.şi spital.efect.cezarienii de urgenţă în )&minefect.F5!,F5!, laborator aprec.st.n(nD(g stăr.cu acţ.nefastă asupra st.fătului şi n(nsemne de insuf.circul.şi respir.O)(terapie, stabiliz.f(ţ de bază până la transportarescreening pt.depist.fenilcetonuriei, ipotiroidieivaccinarea n(ninstruirea părinţilor date d@e asist.med.perinatală la niv.respectiv pt.Gnaliză statistică, transm.lor la centde perinatologie de nivelul ''monitorizarea pacienţilor transferaţi de la niv.''(''', efect.măsurilor curativeconsultaţii.Institu%iile medicale de nivelul II&cele menţionate pt.servicii de niv.'acord.serv.med.specializate în naşterea gravidelor cu risc obstetr.moderats@veg erea gravid.cu stări ipertensive,insuf.cervicală,poli idramnios,ruperea pufetaleasist.naşt.supramature;%)săpt.<acord.asist.specializate în:obezit.,alcool,fumat,droguri,medicamente,izosensibilizare6H(,anemie gr.''(''',malad.ren,anteced.genet.în families@veg erea naşterii multiple,prezentarea pelviană după -săpt., femei peste 0angravide c@e adaugă m.mult%,0Ig până la &săpt.,operaţii pe uter în anamneză îngri irea n(n cu)&&&()0&&g, n(n transferaţi de la niv.'asist.med.în asfi/ie, ipo/ie,infecţie intrauter.,traumatism îngri .prematur.cu o greut.m.mare)&&&gasigur.transp.Ein uteroEsau transp.mamei şi copilului în caz de risc moderat(grav centrul de referinţă de niv.'''Institu%iile medicale de nivelul III&acord.asist.med.perinatale mam.şi n(n din t@e gr.de risctrat.n(n cu insuf.resp.,circulatorie,greut.m.mică de #$&&g@născuţi până la )săpt.noi metode teapeutice

reciclarea medicilor specialiţti de la niv.'(''colect.,analiza, informaţiei şi dărilor de seamă parvenite din raioanediri area şi coordonarea sist.de asist.perinatală şi transport.în raioanele republicii

3


4/113


(rinci$ii de baz" ale activit"%ii entrului $erinatolo ic de niv.III:regionalizarea asit.med.perinatale îmbunătăţirea asist.antenatale şi în naştere;asigur.stării fiz.şi emoţionale optimept.mamă şi copil, inform.adecvată pt.femei, acord.spri inului femeii gravide şi întrfamilii pt.obţinerea aptitudinilor şi cunoştinelor


5/113


îngustarea ostiului vaginal şi e/primarea glandelor 1art olini. Julva prote ează orificuretral şi actul micţiunii, labiile diri ând etul urinar.'nterne:va inul – conduct musculo(membranos cilindric,*($cm, turtit antero(posterior impar median care topograp ic se continuă în partea de sus cu uterul, os se desc ide învestibulul vaginului prin orificiul vaginal. eretele anterior în raport cu uretra şi vez

urinarăC poster(rectul şi e/cavaţia recto(uterină DouglasC serveşte la copulaţie, trecerea flu/ului menstrual, trecerea secreţiilor normale şi patologice. 2uperior seinserează în urul colului uterin formând fundurile de sac vaginale:anterior, posteridouă laterale. oate fi vagin unic sau dublu.peretele vaginal anterior este mai lungdecât cel posterior cu #()cmC mucoasa vaginală nu are glande. 6ol: stabilirea pHvaginal favorabil pt.motilitatea spematozoizilor. Jaginul prezintă modificări morfologşi isto(c imice ciclice n raport cu cantitatea de ormoni ovarieni. F/amenul colpcitologic fiind o metodă de apreciere a funcţiei ovariene. pH vaginal e de % îmomentul ovulaţiei, %,$(0în faza luteinică, $( în menstruaţie. Mlora gr.'(baciliDoderlpH sub 0C gr.''( =cocii şi difteroizii, pH0(0, C gr.''' – lipsită de b.Doderlein, dar are fmicrobiană mi/tă polimorfă. 2ecreţia vaginală: transsudat transepitelial, celluledescuamate, glKcogen,b. Doderlein, ac.lactic,piruvicuterul * or an musculo cavitar . 7odificări periodice ce realizează menstruaţia.2ituate în pelvis, deasupra vaginului, între vezică anterior şi rect posterior, lateralregiunile ane/e ale uterului. Mormă de pară, turtit ventro(dorsal, cu partea caudalăinclavată în e/tremitatea cranială a vaginului. Lntre faţa dorsală a uterului şi peretelventral al rectului se delimitează e/cavaţia recto(colpo uterină – fund de sac DouglasDimensiunile uterului la femeile nulipare*($cm lungime,%(lăţime,)(),0cm grosim

om$onente& fund,corp,istm,col( cm.mucoasa uterină;endometriu


6/113


. 'ortalitatea matern". /ivelul, structura şi $ro#ilaxia.77 – este mortalitatea mamei de la naştere N%) zi postnatal.'ndicele 77 numărul mamelor decedate @ #&&.&&& nn vii.Din Pările Furopene, ' loc 77 – 6usia, '' – 6omânia cu %# decese la #&&.&&&. Ln 67 starea s(a stabilizat la $(> cazuri anual, )&&% – ) .0 la #&&.&&& vii nn vii.După O72, fiece minut pe glob o femee moare de complicaţiile sarcinii şi naşterii.

4n 506 cazuri '' are cauze&( emoragie( infecţie( întreruperea sarcinii( H3G( complicaţiile naşterii 7a adolescen%i * avort ile al 89emora ie, in#ec%ii:77 la naşterea prin cezariană e de % ori mai mare ca cea prin căi naturale, în raportde #: )0&& şi #: #&&&&

;. 'odi#ic"rile or anismului matern !n sarcina #iziolo ic".

(ale organelor genitale:uter: masa se măreşte spre sf.sarcinii de )& ori şi mai multpână la#&&& g. Aungimea la sf.sarcinii ( *( $cm, diametrul transversalse măreştela %(0 până la )0()-cm. Jolumul cavităţii uterine creşte, depăşind de 0&& ori volumdin stare negravidă. Mactorul care determină creşterea uterului este ipertrofia ş

iperplazia fibrelor musculare. 7ucosa uterină se transformă în membrană deciduală.5olul uterin devine flasc şi suculent, se lungesc vasele, venele se lărgesc, colul deculoare violacee. 2e înmoaie şi se întinde istmul uterin care din luna %(a de sarcin împreună cu o porţiune din regiunea inferioară a uterului se transformă în segmentuuterin inferior. Ln timpul naşterii istmul =colul participă la formarea canalului de naşt6eţeaua vasculară uterină se măreşte, venele sunt sinuoase, voluminoase,numeroase. Dezv.enormă a reţelei limf. – infecţii. Ln peretele uterului creşte cantitatede calciu, microelemente, glicogen, fosfocreatinină, necesară pt.contractilitateauterului în timpul sarcinii.'usculatura uterului creşte cantitatea de acizi nucleici,enzime se intensifică sinteza proteinelor contractile cu rol important în timpul naşterii

rom$ele au o poziţie verticală, iar la sf.sarcinii atârnă în os la marginile uteruluOvarele se măresc devin moi, ovulaţia încetează, iar în unul dinte ovare se gseştecorpul galben de sarcină. Ln urma creşterii uterului ovarele se ridică din micul bazin abdomen.Va inul& creşte irigaea pereţilor lui cu sânge, se produce imbibiţia seroasăa tuturor straturilor, mucoasa e violacee. 2e produce ipertrofia elementelor muscularşi con unctive vaginale – vaginul se lungeşte, se lărgeşte, pliurile mucoasei devin mpronunţate.( modificări e/tragenitale: sistemul nervos: iritabilitate sporită, sensibilitate/cesivă a mirosului, somnolenţă. 2istem endocrin: după eliberarea ovulului fecundat în ovare are loc o ipertrofie, în legătură cu dezvoltarea unei noi glande de secreţie

endocrină – corp galben de sarcină, ormonul căruia – progesteronul, crează condiţipt.implantarea oului şi evoluţia normală a sarcinii.A$ari%ia $lacentei se manifestă prinsecreţie în circuitul sanguin matern a unui comple/ de ormoni: estrogeni

6


7/113


progesteroni, gonadotropina corială, lactogen placentar. Hipofiza se ipertrofiază şatinge un volum aproape dublu şi se măreşte producerea ormonilo ipofizargonadotropi. !landa tiroidă: în timpul sarcini rol important în metabolismul apemetabolismul bazal şi mărirea conţinutului de iod în sânge.landa $aratiroid"influenţează asupra metab.calciului, funcţionează intens. 'nsuf.paratiroid.duce la crizăde tetanie la gravide. Fpifiza în timpul sarcinii prezintă semne de involuţie

'etabolismul bazal se intensifică cu #&()& 9 în a doua umătate a sarcinii.7et.proteic: retenţie azotată. Micatul poat depozita subst.proteice, utilizate pt.creştereauterului şi a glandelor mamare, fătului, ca rezervă pt.alăptarea copilului. !lucideleform.materialul genetic în timpulsarcinii, se similează uşor, concentr.za ărului în sângse menţine normală, însă se măreşte în timpul travaliului. 7etab.apei:pot fi edeme,mai ales după luna 0(a, factroii care influenţează asupra met.apei: cloruri conţinute îţesuturi şi nervi vaso(motori care acţionează asupra sistemului capilar. 6etenţiaclorurilor duce la retenţia apei. 7etab.mineral: cresc ionii de clor, 8a scade. 2istemulcardio(vascular: ipertrofia şi dilatarea cordului, care se e/plică prin creştere volumultotal a sângelui, prin intercalarea unei circulaţii noi şi respiraţii mai frecvente şi prpomparea în o unitate de timp a unui volum de sânge mai mare. Ln &9 cazuri, lfinele sarcinii – sufluri e/tracardiace, accent Kg.'' sau dedublare. Grterele, venelesuferă o dilatare pronunţată. 2ângele – creşte protrombina, nr.de globule albe, J2H. Gparatul respirator: se produce o lărgire transversale a bazei toracelui. 2caddiametrele anteroposterior, vertical. 5reşte frecvenţa respiraţiilor. 3!': greţuri, vomematinale, se modifică senzaţia de gust, constipaţii, meteorism, rar diaree. 2istemurinar: oleacă îs măriţi rinic ii, micţii frecvente în primele luni de sarcină: uterul apape vezicuţă urinară. 2istemul osos, articulaţiile: mobilitate crescută. 5 elea: pete deculoare brună: frunte, faţă, sâni,abdomen, vulvă, perineu. Gpar vergeturi, folosiţi GJOpt.vergeturi. !landele mamare: lobi glandulari din mameloane proliferează, în epiteliualveolar apar picături de grăsime. !landele se măresc se pigmentează împreună cuareola. Aa începutul sarcinii se poate stoarce colostru.


8/113


femurului, se calculează greutatea probabilă a fătului la vârsta respectivă a sarciniiA$recierea ultrasonor" a stării placentei şi circulaţiei sanguine placentare presupunedeterminarea localizării şi structurii placentei şi efectuarea placentometriei ;grosimesuprafaţa volumul placentei


9/113


( examenul +o$$ler al circulaţiei sanguine fetale în sistemul mamă(placentă(făt :măsurarea neinvazivă a vitezei circulaţiei sanguine în vasele cerebrale fetale, arteracarotis internă, aortă, vasele ombilicale, artera uterină. 2unt ) metode de evaluare adoplerogramelor circulaţiei vasului investigat : calitativă, cantitativă.( metode invazive de examinare : amnioscopia : amnioscopul introdus în canalulcervical vizualizează polul inferior al fătului;membranele fetale, lic idul amnio

partea prezentată a fătului


10/113


( modificări ale poftei de mâncare, gustului, greţuri, vome matinale( modificări de senzaţii olfactive( modificări din partea 285( pigmentarea pe faţă, abdomen, mameloane Semne $robabile de sarcin" ;interogatoriu, palparea glandei mamare, e/amenulcu valve, tactul vaginal şi e/amenul bimanual.

(încetarea menstruaţiei(coloraţia violacee a mucoasei vaginale şi colului uterin(modificări de formă, volum şi consistenţa uterului(apariţia colostrului.(rezen%a sarcinii este indicat" de &(mărirea uterului din a 0(-(a săpt.(semnul >e ar , se bazează pe diferenţa dintre consistenţa segmentelor uterului. 2edistinge o rămolire pronunţată a istmului uterin.(semnul (iscace? – constă în palparea unei deformări unilaterale pronunţate auterului C se datroeşte faptului că peretele uterin este, prin acţiunea directă a

ormonilor placentari, deosebit de moale şi lipsit de rezistenţă în dreptul inserţiei oulu( semnul Sni 9iriov, la e/citarea mecanică în timpul e/amenului bimanual, uterul îşisc imbă consistenţa, devenind mai dur. După suprimarea e/citării el îşi recapătăcosistenţa moale.( Semnul ubarev auss – în '(a luna de sarcină se depist.mobilitatea accentuată acolului uterin legată de înmuierea pronunţată a istmului( Semnul enter – în timpul tactului bimanual se observă o fle/ie anterioară a uterului( Semnul A9l#eld – la luna ''' de sarcină se observă spasme neregulate alesegmentului uterului6eacţii bilogice de sarcină :( reac%ia Asc9eim @onde? – se recoltează urina de dimineaţă a gravidei, seamestecă cu o cantiate de )( ori mai mare de eter, în care subst.to/ice se dizolvă, seintroduce s@c şoricoaicelor inpubere &,)(&,%ml de - ori în decurs de - zile, peste #&& ore animalele se sacrifică, se e/aminează organele genitale, se disting trei tipurreacţii : #


11/113


12/113


eliber.concediului prenatal se ţine cont de sc ema ce determină sarcina de & săpt;42! – diametrul biparietal, frontooccipital, mediu =diametrul abdomenului, lungimefemurului, tălpii.

$. onduita ravidelor !n $erioada antenatal". ravido rama, arnetul $erinatal.

olectarea datelor, identi#icarea #actorilor de risc:generali, anamnesticulobstetricală, anamn.gnerală, familială, part.fiz.ale persoanei, part.de evoluţie a sarciniMactorii genrali de risc:socio(economici, fumat, alcool, vârsta, statut familial şi condide viaţă.=umatul – micşorează greutatea n(n cu #)*()*%gC naşteri premature ))( *săpt.C avorspontan abitual placenta previa, puţin lapte.Alcool – vicii congenitale, sdr.alcoolismului fetal: microcefalie, dereglări ocularanomalii faciale, articulaţiilor. 5omplicaţiile abuzului: avort abitual, naştere prematumalnutriţia n(n. De culoarea placentei.

Anamneza medical" eneral" 8boli asociate: ( boli cardio(vasculare, ipotonie

arterială, infecţii, intervenţii c irurgicale, administrarea medicamentelor.Anamneza #amilial" 8boli cu $redis$ozi%ie: – H3G indusă sau asociată de sarcină,DQ, anomalii conganitale.(articularit"%i #iziolo ice – înălţimea gravidei #0&cm, bazin strâmtat – #$&cm.(articularit"%ile evolu%iei sarcinii: anemie, mai puţin ##&, H3G, DQ, anomalii deprezentaţie a fătului, anomalii de creştere a fătului ;macrosom, microsom


13/113


vaginal, frotiu vaginal la gradul de puritate, G!2, G!4, HbsGg, 6 , grupele sanguine,sănătatea soţului, recomandări în privinţa aliment., igienei, şi comportamentuluse/ual. 2e determină: Dsp,Dcr, Dtr, De/, Duterului.Al doilea examen medical: e/amen general, înălţimea fundului uterin, e/amenul delaborator, 42!, masa corpului, tensiunea arterială, Hb, G!4.Al III lea: înălţimea fundului uterin, masa corpului, 3G,15M,G!4,Hb, mişcările fetale

perimetrul abdomenului, emoragii, eliminări vaginale, Dbip, 55, grocimea placentecantitatea lic id amniotic.Al IV lea& înălţimea fundului uterin, masa corpului, 3G,15M,G!4,Hb, mişcările fetaleperimetrul abdomenului, 6S, frotiu vaginal, fizioprofila/ie, şcoala părinţilor, oferireconcediului de maternitate. Gcest concediu de maternitate la & săpt.pt.#)- zile dintrele : *& – concediu prenatalC 0- – concediu postnatalC Ln naşteri cu complica

emoragii =#%zile. ), şedinţe psi oemoţionale.Al V lea: înălţimea fundului uterin, masa corpului, 3G,15M,G!4,Hb, mişcările fetaleatitudinea şi prezentaţia fătului, perimetrul abdomenului, frotiu de controfizioprofila/ia, şcoala părinţilor, consultaţia obstetricianului.

artea prezentată de la )$( &săpt.. 15M cu stetoscopul la )& săpt.. fătul nu(şi mas imbă partea prezentată la primipare după - săpt., multipare după $săpt..Al VI lea – masa corpului, 3G, înălţimea fundului uterin, circumferinţa abd., 15Mpartea prezentată, G!4, o/igen./aşterea& data, ora, ruperea membr.amniotice, utilizarea analgezicelor, e/amenulcopilului –masa, înălţimea, sorul Gpgar, respiraţia, lactaţia.F/amen medical postnatal: starea generală, pulsul, tensiunea arterială, temperatura,starea glandelor mamare, abdomenul, caracterul lo iilor, starea perineului, stareamembranelor.'etode de contrace$%ie !n $erioada de l"uzie.!ravidograma include: data , cele - vizite, starea fătului,spitalizarea,42!,Hb,G!4,G!2,6S ' 6S ''dinamica, 3G, şi 15M, ;#)&(#-& bătăi@min


14/113


în lăuzie. Alimenta%ia necorespunzătoare duce la to/emii, anemii carenţiale,complicaţii:avort, prematuritate, malformaţii.I iena cor$oral" şi vestimentar". Lmbrăcămintea trebuie să fie le eră şi comodă, sănu producă compresiuni, sutien lat, le er, să nu comprime sânii, se interzic centuricare comprimă abdomenul, purtarea artierelor care favorizează edeme şi varice Lncălţămintea comodă, tocuri oase. 'giena corporală – duş, baia în cadă se interzic

cu apă călduţă săpun. 8u se face cu abur sau apăfierbinte sau rece, ce pot producecontracţii uterine. Dinţii se spală de )( @zi. 2ânii ( zilnic cu apă şi săpun, se freacă cupânză aspră pt.a întări epiteliul, după care se ung cu lanolină. !imnasticămamelonului prin apucare şi tracţiune. !ravida poateavea leucoree de sarcină( sespală zilnic cu apă, săpun. 8u se fac irigaţii vaginale, doar în cazul unor afecţiunifolosindu(se canulă scurtă. După luna 0(a leucoreea abundentă se poate tratamedicamentos. limbări la aer liber, sport, care nu solicită e/cesiv cpacitatea fizică afemeii. 2e permite în primele - luni de sarcină, dacă evoluează 8.

om$ortament sexual: e 8 în trimestrul '(''. Ln al ''' se reduce, în ultimele ) luni seevită.I iena muncii. 2e evită oboseala, mediul to/ic,muncile grele periculoase, serviciile denoapte. 2e dă concediu prenatal: e la * luni şi #&zile, concediu postanatal()ani.(re "tirea $siolo ic" a #emeii. 2upraveg erea în timpul gestaţiei de cadrele medico(sanitare, trebuie să fie liniştită.se interzice fumatul. limbări....

#&. erioadele critice în dezvoltarea intrauterină a fâtului. Depistarea malformaţiifetale.3actica obstetricală în naştere în cazul malformaţiilor fetale ; idrocefalia


15/113


16/113


diabet,cancer, lues, epilepsie


17/113


medicale şi nr.de vizită. Ln cosultaţiile mari, ce include #&(#0 circumscripţii şi mai mmai buni au fost indicii de bază care caracterizau nivelul dispensarizării gravidelomărirea nr.de observaţii a gravidelor în timpul primelor #)săpt., nr.de vizite alterapeutuluii, inclusive în primul trimestru de graviditate, şi în legătură cu aceastdepistarea mai e/actă a maladiilor e/tragenitale şi a procentului de devieri îndeterminarea termenului concediului prenatal. 3oate au determinat îmbunătăţirea

decurgerii gravidităţii. Gnalizând calitatea şi eficienţa profila/iei antenatale îconsultaţiile pt.femei dar şi repartizarea diferită în sistemul instituţiilor curative, sa uns la concluzia că consultaţiile care se găsesc împreună cu policlinicile mari au mmulte posibilităţi de a asigura e/aminarea clinică deplină şi tratamentul gravidelo;diagnosticul funcţional, laborator


18/113


prezentaţia şi prolabarea ombilicului. 2e aplică intervenţiile obst.;#orce$s, cezarian"9. 1G2 se car.prin structura sa anatomică, mai ales prinformă şi dimensiuni. 1azin clinic sau funcţional strîmtat – disproporţia cefalo(pelvinFtiologie: ?perioadele de viaţă intrauterină, copilărie şi pubertate, până la terminareprocesului de oscilare a bazinuluiC tuberculoza osoasă, traumatismele coloanevertebrale, bazinului, picioarelor, tumorile, favorizează deformaţiile bazinului, munfizică grea în copilărie, condiţii nefavorabile de trai, alimentarea insufcientă, ra itispoliomielită.Evolu%ia ravidit"%ii !n bazin strBmtat. 'nfluenţa nefavorabilă 12, asupra sarcinii sesimte în ultimile luni când se observă o lipsă de spaţiu în cavitatea abdominală, cîndcapul fătului nu ocupă micul bazin al mamei ci se menţine sus. 4terul la gravidele cu12, se caracterizează prin mobilitatea lui, fundul uterului, datorită greutăţii sale repetăcu uşurinţă mişcările gravidei, fapt care împreună cu prezentaţia mediană, predispunela prezentaţie patologică – oblice, transversale.GS in#luen%eaz" asu$ra an a "riicraniului. Devierea înainte a fundului uterin şi a feselor fătului înlesneşte asinclitismu'obilitatea craniului deasupra strâmturii superioare îngustate înlesneţte şi defle/ialui – prezentaţiile deflectate a craniului ;bregamtică, frontală, facială


19/113


strâmtatăC


20/113


în 12 de gr.''' se va e/trage fătul prin cezariană, indifirent dacă e viu sau mort,embriotomia neputându(se efectua în acestă situaţie în 12 de gr.'', cezariană dacă fătul e viu, embriotomie dacă e mortgr.', se indică proba de naştere, care constă în aprecierea permeabilităţii canaluluiobstetrical pt.mobilul fetal. (roba de naştere e contraindicat" la $rimi$arele !n vBrst", $e uter

cicatricial, !n $lacenta $revia, sarcin" $relun it", $rezenta%ii distocice acraniului, $rezenta%ie $elvian".roba de travaliu, se începe în cursul perioadei ', respectându(se condiţiile:

membranele rupte, colul dilatat cel puţin %cm, fătul viu, fără semne de suferinţă fetadinamica uterină 8. Flementele clinice sunt: starea parturientei, fătului, evoluţinaşterii, mecanismul de naştere. Ln timpul probei de naştere dilataţia colului şi situaţprezentaţiei faţă de strâmtoarea superioară a canalului dur se costată prin e/amenelocale repetate ;e/terne şi interne


21/113


erioada de dilatare a colului uterin: complicaţii: insuficienţa forţelor de contracţieuterului – naşterea devine trenantă, ruperea precoce a membranelor din cauza lipseicordonului de contact.

erioada de e/pulzie: complicaţii: insuficienţa secundară a forţelor e/pulsive în cursutravaliului, se poate rupe uterul, se pot forma fistule. t.făt pot apărea infecţii, asfi/ii ccordonul ombilical.

erioada de delivrenţă a placentei: emoragii din cauza anomaliilor de dezlipire placentei.erioada de lăuzie: pot apărea emoragii din cauza atoniei sau ipotoniei uterine.

Ln perioada de lăuzie tardivă: infecţii puerperale, fistule urogenitale, rectogenitalezarea articulaţiilor bazinelor.

1 . +is$ro$or%ia ce#alo $elvin" şi tactica obstetrical".

1azin funcţional ;clinic< strâmtat – bazinul dimensunile căruia nu permit trecerea fătuprin el. 8aşterea – &,0 – #,*9. Ln acest caz discordanţa dintre dimnsiunile bazinuluparturientei şi capul fătului este constatată în )0 – )*9 cazuri.5auzele apariţiei disproporţiei:#. bazin anatomic strâmtat.). dimensiunile mari ale capului fetal ; idrocefalie, făt macrosom<

. anga area asinclitică ;prezentaţia mediană a suturii sagitale, asinclitism posteriorprezentaţia

deflectată a capului ;frontală, varietatea anterioară, prezentaţia facială


22/113


idrocefalie: dezv.anormală a craniului fetal, datroită acumulării lic iducefalora idian, partea prezentată – capul – la palpare depăşeşte simfiza pubiană fiindfoarte mobilă. Ln prezenaţie craniană prin tuşeu vaginal în cursul dilataţiei şi scurgelic idului amniotic se palpează capul voluminos, mobil cu suturile fontanelei laroasele craniului pergamentoase.+ia nosticul S & naşterea spontană e imposibilă.Hidrocefalie în prezentaţie pelviană se întâşlneşte mai des. 5orpul se naşte fără

dificultăţi, iar naşterea se stopează deoarece capul se reţine în strâmtoarea superioarăa bazinului mic. 5onduita sarcinii în idrocefalie: craniotomie, la desc iderea complea colului uterin se face perforaţia capului şi se eliberează lic idul. Gnga area sincliticăprezentaţia mediană a capului fetal. Gnomalie a anga ării caracterizată prin anga arsuturiisagitale în diametrul anteroposterior a strâmturii superioare care e cel mai mardiametru în un bazin strâmtat transversal. Diagnosticul: semen de bază: diametrutransversal mic ;bitemporal


23/113


particularităţile anga ării capului şi mecanismului naşterii specifice diverselor formbazinuluiconfigurarea pronunţată a capuluisituarea îndelungată a capului în un plan a bazinului micanomalia forţelor travaliuluisemen de compresiune a vezicii urinare

simptomul Jasten la nivel.r.III& 8cezarian":particularităţiile anga ării capului fetal caracteristice anumitor forme de bazin strâmdar adesea mecanismul naşterii nu e specific pt.forma dată de bazinlipsa anga ării capuluilipsa înaintării capuluiconfigurarea pronunţată a capului sau incapacitatea capului de a se configurasemnul Jasten pozitivsemnul compresiunii vezicii urinare

iperc inezie uterină, scremete intempestive ineficientesimptomele iminenţei de rupere a uterului.

ronosticul naşterii în bazin clinic strâmtat depinde de gr.disproporţiei. 5omplicaţdereglarea circulaţiei sanguine cerebrale şi asfi/ia intrauterină a fătului, survin

emoragii intravetriculare şi în alte organe, cefalo ematom.

1;. =iziolo ia sistemului #eto $lacentar. Structura şi #unc%iile $lacentei.

(erioadele mor#o enezei $lacentare: a(a după fecundaţieC b< perioadprevilooasă, faza lacunară. 2inciţiotrofoblastul proliferând crează o serie de prelungitrofoblastice între care apar lacune care nu comunică între ele – apoi confluează, form(recursorii s$a%iilor interviloase. Lntre zilele #)(# – sist.lacunar e bine dezvoltat. c<perioada viloasă: ) faze: #


24/113


25/113


preluat de intrarea în circulaţie a unităţii feto(placentară. 2ursa estrogenică principală reprezent.de colesterolul care provine din compartimentul matern şi se transformă înpregnenolon la nivel placentar – trece în compartimentul fetal. Aa niv.suprarepregnenolonul trece di idroepiandrosteron, *0mg@)% ore. O păarte trece în placense transformă în estrtonă, şi #* beta(estradiol. 1iosinteza progesteronului: principalasursă este corpul galben, ma/imă în primele % săpt.după care e form.în placentă la

niv.sinciţiotrofoblastului, folosind colesterolul matern. 1iosinteza androgenilor, susintetizaţi în palcentă din di idroepiandrosteron, sunt ca produşi intermediari lbiositeza estrogenilor. Muncţia de protecţie:filtru pt.microbi şi to/ine. lacenta poatedepăşită de: spiroc ete, to/oplasmosă, b.To , poliomielită, rubeolă,antitiroidiene,sulfamide, ipoglicemiante, anti elmintuice, a@b, androgeni.

1


26/113


15. +eterminismul naşterii. (erioadele naşterii. Evolu%ia şi diri areatravaliului $e $arcursul $erioadei I şi II.

(erioadele naşterii&

1. $erioada de dilatare2. $erioada de ex$ulzie. $erioada de delivren%" a $lacentei.

(rima $erioad": perioada de dilatare a colului uterin: începe odată cu debutulcontracţiilor uterine regulate şi finalizează cu desc iderea completă a colului uteri5ontracţiile uterine reprezintă contracţii spontane a muşc ilor uterului. 'ntervalul dintcontracţiile uterine se numeşte pauză. erioada dilatării colului uterin are loc datoritcontracţiilor şi retracţiilor fibrelor musculare ale corpului şi fundului uterin în rapunele faţă de altele, precum şi pe contul e/tensiunii muşc ilor colului uterin şi parţialsegmentului inferior al uterului. ereţii uterului se îngroaşă, iar pereţii segmentulinferior şi colului se subţiază. Ln normă: contracţiile încep în regiunea fundului uteapoi se propagă în os, până la segmentul inferior al uterului. Gmbele umătăţiuterului: dreaptă şi stâgă se contractă concomitant. 5reşte tensiunea intrauterină. Lnscopul înegistrării activităţii contractile a uterului se foloseşte isterografie e/ternă Gctivitatea contractilă a uterului în naştere se caracterizează prin următorii indici dbază: tonusul uterin, intensitatea contracţiilor, durata acesteia, intervalul dintrcontracţii, ritmicitatea, frecvenţa, iar în perioada a doua de naştere şi prin prezenţacontracţiilor e/pulsive, intensitatea creşte odată cu evoluţia naşterii, în prima perioadavariază între &(0&mm Hg. Lntre contracţii, se menţine #&mmHg. Durata contracuterine creşte odată cu progresarea lor de la &(#&&sec. auza dintre contracţiiuterine se micşorează pe măsura progresării procesului de naştere, constituind lasfârş.primei perioade a naşterii apro/imativ -&sec. pentru aprecierea contracţiilouterine se folosesc unităţile 7ontevideoRforţele de contracţie a uterului / nr.contracţi în #&minute. Gctivitatea contractilă a uterului creşte progresiv concomitent cu evolunaşterii de la #)&(#0& până la )&&()0&47. t.caracterizarea stării contractile a uterulse foloseşte coeficientul asimetriei. Diminuarea lui se asociază cu creşterea forţelocontracţiilor uterine. Gcest coeficient se calculează prin două modalităţi: #


27/113


sunt divizate în anterioare şi posterioare. Ln cazul contactului compact a pereţilopelvieni cu segmental uterin inferior ce cuprinde partea prezentată se formeazăcentura e/ternă de contact. Miind influenţat de propria tensiune, punga amniotică împinge sângele din spaţiile cavernoase ale colului uterin, colul se subţiază şiconcomitent se şterge, iar orificiul se desc ide ;proces de ştergere, nivelare a coluluuterin


28/113


Evolu%ia clinic" !n $erioadaII: se datoreşte fenomenelor: contracţiile musculaturiiuterine şi a peretelui abdominal, mecanismul de naştere a fătului, dilataţia perineuluorificiului vulvar, eforturilor de screamăt.E#orturile ex$ulsive sunt involuntare şi suntdiri ate de medic =parturienta. Ln timpul unei contracţii parturienta efectuiază efortuir e/pulsive ele apar la fiecare )( min cu durata %0(-&sec. după câteva scremeteperineul posterior se dilată, se bombează, distanţa dintre anus şi coccis se măreşte

din ce în ce mai tare , anusul se desc de. 2e dilată perineul anterior, se măreştedistanţa ano(vulvară la $(#&cm. urmează dilatarea inelului vulvar. Ln timpul eforture/pulsive capul apare din fanta vulvară din ce în ce mai mult, iniţial retrăgându(se înintervalul dintre contracţii. Gpoi el se dega ează din canalul dur, apoi cel moale, carediri at de către moaşă. 7arginea perineului e depăşită succesiv de către occiput,partea bregmatică, fruntea, nasul, gura şi bărbia fetală. F/tensia fantei vulvare decătre prezentaţie duce la apariţia, dega area şi naşterea capului. 4rmează rotaţiae/ternă a capului, cauzată de rotaţia internă a umerilo. Direcţia rotaţiei depinde depoziţie: dacă occiputul a fost iniţial orientat spre st.;poziţia '


29/113


de la periferia ei atunci sângele din vasele sanguine traumate nu formează ematomuplacentar dar se scurge în os între pereţii uterului şi membrană, şi se elimină în afarodată cu începutul dezlipirii placentei. După dezlipirea completă, placenta alunecă î os, trage după sine membranele şi iese din căile de naştere cu marginea inferioară înainte fără dereglarea ordinii situării membranelor fetale: amnionul înăuntru şi decidu înafară. Aa procesul de eliminare a placentei dezlipite din cavitatea uterului, datori

contracţiilor contribuie şi scremetele apărute ca rezultat al deplasării ei rapide însegmentul inferior al uterului şi în vagin, şi iritarea receptorilor regiunilor indicate căilor de naştere. Ln evoluţia normală a naşterii dezlipirea placentei de la pereţuterului se produce numai în a '''(a perioadă a naşterii. Decolarea placentei înainte deaceastă perioadă este împiedicată de presiunea intrauterină şi de faptul că în loculinserării placenteiîn timpul primelor două perioade ale naşterii se contractă cu mult mpuţin ca alte regiuni ale uterului. erioada de delivrenţă se caracterizează prineliminări de sânge prin vasele placentare traumate. ierderea fiziologică de sângevariază de la #&&( &&ml, în medie )0&ml nu acţionează negativ asupra organismfemeii. După e/pulzia placentei uterul revine în o stare de contractibilitate. Masciculemusculare contractate puternic comprimă vasele şi opresc emoragia.+iri area $erioadei de delivren%" şi ex$ulzie a $lacentei.

t.a obţine o informaţie precisă despre o emoragie adevărată, este necesarămăsurarea minuţioasă a cantităţii sângelui eliminat ;se aşterne scutec steril şi seintroduce o ploscă specială dezinfectată , apoi se toarnă în un cilindru gradat cuvolumul #() litri, = cantitatea sângelui scurs pe scutec. 2emnele de decolare aplacentei de la uter: #


30/113


abdomnale şi folosirii raţionale a forţelor de e/pulsieC )


31/113


lasi#icare& perioada preliminară patologică, insuficienţa forţelopre/pulsive; ipoc inezia sau inerţia uterului


32/113


normală a naşterii. 5a rezultat sunt încetinite procesul de ştergere şi desc idere acolului uterin precum şi înaintarea fătului prin canalul de naştere. 'nsuf.primară – starpatolog.cu activitate contractilă insuficientă şi ineficace din momentul declanşănaşterii, care persistă în prima şi a doua umătate de naştere. 'nsuf.secundară – aparepe fundalul unei activităţi contractile uterine iniţial satisfăcătoare care ulterior sepuizează parţial sau total. 'nsuficienţa scremetelor – redcuerea activităţii de travaliu

în perioada a doua de naştere. etiopatogenie: se întâlneşte la femeile cu grup de risc,cu e/tindere e/cesivă a uterului, multiparele, avorturi multe prin anamneză, cudereglări ale ciclului menstrual, şi dezec ilibru ormonal. 5auzele insuf.primauterine: #


33/113


( contrac%ii uterine convulsive: contracţii puternice şi frecventecu amplitudine depeste $(#&mmHg cu o durată mmare de -&sec.şi intervalul dintre contracţii mai mic #,0min. se întâlneşte la femeile cu ipere/citabilitate nervoasă generală. 8aşterefulgerătoare dacă se înc eie timp de ) ore la secundipare şi în ore la primipare.8aştere rapidă – se finalizează timp de - ore la primipare şi % ore la secundipare. 2econstată dilatarea fulminantă a colului uterin şi trecerea rapidă a fătului prin canalul d

naştere. 5linic: debut rapid al naşterii nefiind precedat de perioada preliminară5ontracţiile foarte frecvente provoacîă desc iderea rapidă a colului uterin. Dupscurgerea lic idului amniotic, prin câteva contracţii e/pulsive ;)( < se naşte fătul imediat placenta. Datorită înaintării rapide a fătului capul nu reuşeşte să seconfigureze – traumatisme. 3ratament: beta(adrenomimetice;partusisten, alupent9, sau 09sol.glucoză, se admin.în primele0min cu viteza de $picături@min, la fiecare #&min se va mări viteza cu încă $ pic.până la reducerea nrcontracţii uterine. 8r.ma/im de pic.nu va depăşi %&@min.( dis#unc%ia 9i$ertonic" uterin". #


34/113


mişcările fătului, are acţiune bacteriostatică, rol neânsemnat în nutriţie. Aa analizcalitativă şi cantitativă – soluţie compusă din >&9apă )9 reziduuri solide curepartizarea prioritară pt.proteine şi substanţe organice şi un conţinut mic de electroliţ2ubstanţe organice: glucoza, ac.lactic, lipide, acizi graşi(+aminoacizi, albumineglobuline, 'g!.

ircula%ia 7A. 3urnoverul ;sc imbul total< lic idului amniotic în sarcină la termen

face timp de trei ore. 2c imbul direct materno(placentar are loc la nivelul membranplacentare.Ori inea 7A. e parcursul evoluţiei sarcinii originea AG este diferită:până la nidarea oului AG este format din lic id interstiţial embrionarCdupă nidare, până la stabilirea circulaţiei placentare ;zilele )$( &


35/113


8ecorespunderii dimensiunilor uterului cu vârsta sarcinii. 5ircumferinţa abdominală înălţimea fundului uterului nu corespund cu dimensiunea capului palpat. Xn sarcinapropiată de termen datele( cercumferinţa abdomenului depăşeşte #&& cm, ia înălţimea fundului uterului peste %& cm.

alpăm un număr mare de părţi mici ale fătului şi doi sau mai mulţi poli fetali ;capulfesele fetale


36/113


5ontrolul în valve a colului uterin în scopul diagnosticării precoce al posibilinsuficienţei istmicocervicaleC în perioadele critice de întrerupere a sarcinii multiple ;săptămânile #$()& şi #(spitalizate în scopuri profilactice. 2pitalizarea prenatală se face la - de săptămâni desarcină. 8astere prograamtă prin 5ezariană pănă la $spt.

Ln complicaţii – preeclampsie, col imatur după $ spt., situs transversus unu din femacrosomi, ipo/ia feţilor, afecţ. e/tragenitale după - spt. Xn iminenţa de naştere prematură, paralel cu tratamentul acesteia ( măsuri comple/e în vederea maturării feţilor ;în primul rând, profila/ia detresei respiratori(corticosteroizii, antio/idanti, preparate reologice.Dacă decesul unui singur geamăn are loc după % de săptămâni ( declanşareaimediată a naşterii

) (-E@E/ AJIA =E A7K (E7VIA/K Gnga area e/tremităţii pelviene în strâmtoarea superioară a bazinului mic. –patologic

com$lica%ii asu$ra #"tului ((asfi/ie intrauterină, emoragie intracerebrală, lu/aţii ale

articulaţiei co/ofemurale tc.mamei traumatizarea căilor de naştere moi, afecţiuni puerperale

lasi#icareaprezentaţiile fesiere ;în fle/iune<pelviană pură ;incomplete< (((((picioarele sunt întinse de(a lungul corpulupelviană mi/tă ;complete


37/113


prezentaţie pelviană anga ată. în travaliu O$era%ia cezarian"Indica%iilebazine mici sau moderat micşorate, cu feţi normoponderaliuter cicatricealC

tumori praeviaCplacenta praeviaCdisgravidii ma oreCizoimunizare severăCdiabetCamputaţie de col sau conizaţieCcerere de sterilizare c irurgicalăCprimipare în vârstă ;tratamente de sterilitate, copil preţios


38/113


lipsa efortului de screamăt până la dilataţie completă ;anestezie regională deconducţie în acest scop


39/113


rognosticul fetal intra ( şi postpartum s(a îmbunătăţit în ultimii ani, mortalitatea de 09 şi morbiditatea de 0(#&9, rămânând totuşi mai ridicate decât în cazul prezentaţieicraniene.

) . A I +I/I =E A7E I/ O-E E. (-E@E/ A E7E -A/SVE-SA7K HIOG7I K A7E =K 7 I

7are parte a fătului ;capul, e/tremitatea pelviană, fesele< deviază de la linia medianăa corpului gravidei şi este situată superior de creasta iliacă((((( prezentaţiatransversală,

oblic" ((((( partea mare a fătului este situată inferior de creasta iliacă.Etiolo ia. bazin strâmtat, placenta praevia, c ist ovarian, fibrom uterin sau alte tumor în bazinul mic, idrocefalie la făt, defle/iune a capuluiC vicii de dezvoltare a uteru

ipotonusul muşc iului uterin, e/citabilitatea şi ipere/tensia pereţilorC insuficiepresei abdominale, modificări cronice inflamatorii şi degenerative în muşc iul uterdupă intervenţii c irurgicale pe uter.

+ia nosticul Gbdomen ransversal(destins, circumferinţa mai mare decât în normăuterul sferic, este e/tins transversal.fundul uterului se află mai os decât normaAa palpare la fundul uterului lipsesc părţile mari ale fătului((((((e laterale1ătăile în regiunea ombilicală.ultrasonorvaginal

om$lica%ii'aterne ( imediate ( ruptura prematură a mebranelorCruptura uteruluiC( tardive ( infecţii puerperaleCb. Metale ( prematuritate ;frecvent prin ruperea prematură a membranelor


40/113


în afara travaliuluiCsarcină unicăCbazin matern normalCmembrane intacteCfăt uşor mobilizabilCmonitorizarea 15M.

6iscurile principale sunt:leziuni ale cordonului ombilicalCdezlipire de placentăCruptiiră uterinăCtendinţa la recidivă în transversă.8aşterea spontană este e/cepţională. Fa se întâlneşte numai la feţi mici \sub #0&&g


41/113


rezenţa unui focar de e/citaţie în centrii de vomă şi salivaţie sub influenţaimpulsurilor patologice de la organele interne. Gstfel, disgravidiile precoce surezultatul unor tulburări survenite în sistemul neuroendocrin, în care rolul de baza aparţine dereglării stării funcţionale a 285.

linica.Voma

Voma uşoara ;+ 0 ori@zi< ( cea mai mare parte din rană se reţine în stomac, nu sobservă repulsie faţă de rană, masa corpului nu scade evident, starea generala agravidei rămâne satisfăcătoare. 3ratamentul acestor gravide este, de obicei, eficient,iar în multe cazuri nu necesita tratament.Voma moderat" ;+ #& ori@zi< o parte din rana ingerată, totuşi, se reţine. Gre loscădere ponderală ;până la 0 Ig@lună


42/113


8a bicarbonat, în terapia comple/ă sunt incluse preparate anti istaminice, metionină,splenină. în absenţa efectului de la terapia comple/ă a vomei grave timp de trei zile esteindicată întreruperea sarcinii.Sialoreea ;ptialismul A indus" de sarcin"lasi#icare' (reeclam$sia eclam$sia, o stare patologică ipertensivă ce evoluează numai în timpul sarcinii ;după săptămâna )& de gestaţie< şi asociază proteinurie.

reeclampsia la rândul său se clasifică în:preeclampsie uşoarăCpreeclampsie severă.''. >i$ertensiunea cronic" ;pree/istentă sarcinii, sau care este diagnosticată înainte de săptămâna a )&(a de gestaţie


43/113


epigastralgii sau dureri în cadranul superior abdominal drept, dureri în barăRRRRRR HFAA ]]sindrom ;H R emolizis, FA R elevated liver enzKmes, A platelits<

emoliză, confirmată prin dozarea emoglobinei şi emoglobinurieiC( alterarea semnificativă a funcţiei epatice, creşterea enzimelor epatice;transaminazele şi gama(glutamil(transferazele


44/113


convulsive, ce n(au atribuţie etiologică la alte stări patologice ale 285 ;epilepsia,dereglarea circuitului sanguin cerebral


45/113


Doza iniţială de sulfat de magneziu este preparată diluând în )& ml de ser fiziologic fiole a câte #& ml de )09 de preparat. Jolumul obţinut se introduce intravenos lent,timp de cel puţin 0 minute, de dorit timp de #&(#0 minute.4lterior se instalează o infuzie intravenoasă cu sulfat de magneziu.2e prepară un amestec de 0& ml de sulfat de magneziu de )09 cu 0&& ml de soluţiede !lucoză de 09.

5oncentraţia obţinută de sulfat de magneziu este de &,&)0g@ml şi se administrează cviteza de %& ml pe oră sau #g@oră.'nfuzia se prelungeşte )% de ore după ultimul acces de convulsii şi cel puţin )% ordupă naştere.2oluţia se prepară din nou fiecare #) ore. 'nfuzia se întrerupe dacă dispar refle/ele rotuliene sau frecvenţa respiraţiei este maimică de #- pe minut.Dacă diureza scade până la )0 ml pe oră şi lipsesc alte semne de to/icitate viteza

infuziei se reduce până la &,0 g@oră ;)& ml@oră


46/113


+u$" naştere va inul este lar desc9is. ereţeii vaginali sunt iperemiaţi, nuanţăcianoticăC pe suprafaţa lor se observă e/coriaţii şi fisuri, care se cicatrizeaza peste *($zile ale perioadei de lăuzie.trompele uterine, iperemia şi edemul treptat dispar. 3rompele, împreuna cu uterul

coboară în cavitatea bazinului mic şi către ziua a #&(a se situează în poz orizontalăobişnuită.

în sistemul ipotalamo( ipofizo(ovarianproducerea gonadotrofinelor în lobul anterior al ipofizei, ţeea ce duce la regresucorpului galben, restabilirea ovogenezei în ovare. Aa ma oritatea femeilor care nalăptează, funcţia menstruală se restabileşte spre finele perioadei de lăuzie. Aafemeile care alăptează concentraţia înaltă a prolactinei condiţionează in ibiţia funcţigonadotrope a ipofizei şi amenoreea fiziologică de lactaţie în cursul a câteva luni sa întregii perioade de alăptare a copilului.

landele mamare. mamo eneza dezvoltarea landei mamareClactogeneza ( secreţia lapteluiCgalactogeneza ( menţinerea secreţiei lapteluiCgalactoc ineza ( evacuarea laptelui din glande.primele )( zile de după naştere mamare produc colostru ; secret apropiat dupăcalităţi de lapte


47/113


2tarea mameloanelor, prezenţa fisurilor ;după alăptarea copilului


48/113


tumefierii e/cesive a sânilor, se recomandă a purta sutien, în cazul lactostazei vomlimita cantitatea lic idului, se prescriu în doze unice purgative sau diuretice. Dupfiecare alăptare laptele rămas în sân va fi stors. 2) (atolo ia V şi sarcina

lasi#icare5lasa 'Zcardiopatie fără limitarea activităţii fizice

5lasa '' limitarea usoară a act. Mizice5lasa ''' limitarea marcată act. fizice5lasa 'J: incapabile să e/ecute activitate fizică obişnuită ;clasele ' şi '' un prognostic favorabil ,''' suferă decompensară în sarcină,'J trebuietratate pentru insuficienţaS$italizare obli atorie#. la *(#& săptămâni decide despre posibilitatea prelungirii sarciniiC). la )$( ) de săptămâni ( supraîncărcărea ma/ime a corduluiC

. cu săptămâni înainte de naştere ( pentru pregătirea către

Atitudinea !n sarcin"#. 5onsultul cardiologului.). Fvitarea e/cesului ponderal.

. Fvitarea retenţiei lic idiene anormale.%. revenirea infecţiilor.0. Fvitarea efortului fizic.-. revenirea şi tratamentul anemiei.*. revenirea şi tratamentul variaţiilor tensionale mari.$. Fvitarea stresului şi fumatului.Atitudinea !n naştere3ravaliul trebuie să înceapă spontanindolor.nu se daclanşează naşterii ;o/itocină


49/113


. ateterismul cardiac ( necesar în cazul decompensărilor cardiace severe lagravidele cu valvulopatîi,

6ezonanta magnetică nucleară (Vatvulo$atiile reumatismale

(erioadele critice de acutizare a $rocesului #% săptămâni gestaţionale, a )&(a ( a)(a .

particularităţile evoluţiei sarcinii şi a travaliuluiavorturilor spontane şi a prematurităţiiCdistocii dinamice şi anume creşterea numărului naşterilor rapide ;cauza ( e/cesul deprostaglan(dine


50/113


#. 5. congenitale cu cianoză primară ;triada, tetrada, penîada Mallot


51/113


-. 2emnele reziduale după tromboembolii suportate.*. 5ardita reumatismală.$. 2tarea după protezarea multivalvulară._________________ .orec%ia viciilor con enitale

ontraindica%ii $entru sarcin" &'nsuficienţa cardiacă gr. '' G('''

Fndocardita septică.rezenţa modificărilor secundare ireversibile în organe.5onduita naşterii: este binevenită naşterea pe cale naturală. F/cluderea scremetelor este indicată :a< 6estabilirea comunicaţiilor vicioase după corecţia defectelor septale, tetradaMallot, înc iderea duetului arterial.b< ăstrarea ipertensiunii pulmonare înaite.c< înlăturarea incompletă a stenozei arterei pulmonare.d< Dereglări grave de ritm.e< Operaţii paliative din cauza tetradei Mallot.7ăsuri generale((((((3ratamentul infecţiilor intercurente, anemiei, febrei, tireoto/icozei etc.preparatele antiaritmice.i anticoagulante pentru pacientele cu fibrilaţie atrială cronică, valve protezate sautrombocmbolie.tratamentul insuficienţei venoase cronice cu ciorapi elastici de suport.tratamentul cordului congestionat cu digitalice, diuretice.efectuarea profila/iei endocardiîeî înfecţioase.

2D Sistemul >e$ato * biliar si sarcina $osibile devieri !n $robele #unc%ionale9e$atice c9iar şi la o sarcin" normal".

Gceste devieri indică modificarea scindării proteinelor şi grăsimilor, dereglareametabolismului pigmentar şi al altor substanţe.

maladii dependente( icterul idiopatic al gravidelor, icterul familial recidivant algravidelor, ficatul lipidic acut al gestantelor independente de graviditatea ( epatita virală acută şi maladiile epaticecronice.5olestaza intra epatică a gestantelor. Aa baza patogenezei (dereglareamecanismului de formare a bilei şi de eliminare a ei.( creşterea secreţieiprogesteronului şi a unor proteine placentare ce in ibă sinteza ormonilor gonadotropai ipofizei şi duce la o sinteză mărită a colesterolului în ficat.5linica( bloc incomplet intra epatic se caracterizează printr(un prurit de lungă durată icter nepronunţat .1oala apare în prima sau a '' perioada a sarcinii şi dispare după naştere. oate fi ocreştere uşoară a fosfatazei alcaline, colesterolului şi bilirubinei con ugate în sersanguinC urobilinei şi acizilori biliari în urină.Hepatoza colestatică gravidică poate fi agresivă şi evoluează asemănător epatitei cusindrom colestatic ;sau epatitei to/ice a gravidelor< cu dereglări funcţionale epatic

pronunţate, mai frecvent la a doua sarcină, apar la termen precoce şi pot recidiva peparcursul fiecărei dintre sarcinile următoare ;icterul gravidic recurent


52/113


'nto/icaţie evidentă a organismului cu dereglarea probelor funcţionale epaticecreşterea bilirubinei generale a serului sanguin, scăderea proteinei cu disproteinemie,scăderea capacităţilor de coagulare a sângelui şi apariţia emoragiilor nazale, care potfi considerate ca o insuficienţă epatică. După naştere icterul se micşorează puţin, dauneori persistă mult timp ;până la l an


53/113


erioada preicterică sdr. dispeptice ;greaţă, vomă, senzaţia de greutate în epigastru


54/113


obstetricale ; emoragii, distocii contractile etc


55/113


analgetice şi spasmolitice no(spa ;&,&%/ ori@zi


56/113


;cu masa + %&&& g mmoli@#, cetoză, evoluţilabilă a bolii şi insulinorezistenţă, totodată compensarea DQ dificilă.Evolutie&labilă, agravarea simptomelor DQ, dezvoltarea precoce a angiopatiilor, predispoziţia cetoacidoză. în lipsa tratamentului pot surveni stările de precomă şi de comă.5oma ipercetonemică se caracterizează prin des idratarea organismului, oligurieadinamie, scăderea tensiunii arteriale, bradicardie, pierderea cunoştinţei, colaps.2tările ipoglicemice (dereglări de vorbire, tulburări de conştiinţă, convulsii, e/citaţpsi omotorie.DQ are efecte nefavorabile asupra sarcinii, dar nu este o contraindicase pentrugraviditate'ntreruperea intempestivă

reeclampsiile spt )-()$ , determinată de angiopatiile care provoacă leziuni aleplacentei şi tulburări metabolice.

olK idramniosul = malformaţii ale fătului.'nfecţiei urogenitale , angionefropatia diabetică şi pielonefrita cronică,6uperea intempestivă a pungii amniotice5ontracţii uterine slabeHemoragii din perioada post(partum precoce,Aeziuni ţesuturi la nivelul căilor de naştere ; macrosom


57/113


58/113


Fvoluţia favorabilă. 5istită cronică se caracterizează printr(un tablou clinic şters3ratamentul este identic cu cel al cistitei acute.(ielone#rita acut" 8(/A:F. coli, Tlebsiella, roteus, seudomonas,2stafilococ.Debutul brusc, febră de >(%& 5, frisoane, alterarea stării generale, durelomboabdominale, disurie, poiaIiurie, urină tulbure ,!iordani=

leucociturie importantă, cilindri leucocitari în sediment, uroculturi pozitive cu flabundentă ;peste #&&&&& germeni@lml de urină


59/113


' ( stadiul incipient, insuficienţă vasculară acută şi dereglarea funcţiei organeloarenc îmatoaseCH ( stadiul oligoanuric, insuficienţă renalăC''' ( stadiul de restabilire a diurezei, când se dezvoltă poliuria şi tulburările

idroelectroliticeC'J ( staduil de ameliorare ;vindecare&9Anemia #eri$riv" 8A=: se caracterizează prin reducerea conţinutului fierului înserul sangvin, măduva osoasă şi depouri, în urma cărui fapt este perturbată sinteza

emoglobinei, apar anemia ipocromă şi tulburări trofice în ţesuturi.Aa finele gestaţiei volumul sangvin total se măreşte cu )9, ematocritul se reducepână la 09 , reducerea relativă

entru formarea emoglobinei fătului este folosit fierul organismului matern, el estransformat în feritină, aceasta trecând la făt. )@ din cantitatea de fier este folosipentru sinteza emoglobinei, iar #@ se depozitează în ficatul fetal.8ecesitatea creşte trimestrul ' de sarcină creşte cu l mg@)% oreC în trimestrul '' ( cumg@)% oreC în trimestrul ''' ( cu (0 mg@)% ore.Etiolo ia şi $ato enia.nivel înalt al estrogenilor, disgravidiile precoce, ce defavorizează absorbţia Mutilizarea de comple/ul fetoplacentar de factorii alimentari ;reducerea ingerării fierulcu rana


60/113


8umărul eritrocitelor este redus ;mai puţin de ,0/l)@l, indicele color &,$0 şi mai fierului serul mai puţin de #& mcmol@# frotiul sangvin al eritrocitelor modificate ( poic ilocite şi anizocite. transferinei cu până la #09 şi mai puţin ;în normă 0(0&9


61/113


5onduita naşterii conservatoare, deoarece naşterea prin cezariană întotdeauna este însoţită de emoragie. Fste necesar fi e/clude naşterea prelungită, a asigura profila/ia

emoragiilor, incepând cu perioada a 'l'(a de naştere. Jom reţine că emoragiaindividual admisă &,) din m corpului gravidei. 8asterea urmatoare doar peste ) (% ani

33. I/S =I IE/JA =E O (7A E/ A-K.

6ezultat al reacţiei comple/e a fătului şi placentei la diverse stări patologice aleorganismului matern în formă de perturbări ale funcţiilor de transport, trofică, endocrişi metabolică.

lasi#icarea, $lacentar"&insuficienţă placcntar(membranoasă reducer^ea funcţiei de transport Cinsuficienţă placentară celuloparenc imatoasăinsuficienţă emodinamică.primară ;până la #- spte< secundarămi/tărelativăabsolută compensatădecompensată

Insu#icien%a acut" (((infarct, tromboză, dezlipirea precoce a placentei normalinserate, placenta praevia centrală şi placenta os inserată

linica.afectarea fătului.((modificarea activităţii cardiace a fătului, tulburarea mişcărilor fetale+ia nosticul insu#icien%ei înrăutăţirea acută şi progresivă a stării fătului, inclusivmoartea acestuia.((((( e/amen fizic, auscultativ , ultrasonografie.'nsuficienţa placentară cronică alimentaţia necalitativă, alcoolul, fumatul, ipo/ia maternă de diversă etiologiincompatibilitatea izoserologică.Evaluarea creşterii şi dezvolt"rii #"tuluiactivităţii motorii şi bătăilor corduluimăsurarea înălţimii fundului uterin în raport cu circumferinţa abdominală, greutatecorpului şi înălţimea gravideibiometria ultrasonoră a fătuluicardiomonitoringDoppler a curbelor de viteză ale flu/ului sangvin în arterele uterine şi artera ombilicalămorfologice placentei microscopia, morfometria, analiza istologică şi anali

istoc imică. coeficientului fetoplacentar până la &,#(&,# ;în sarcina normalătermen acest coeficient constituie &,#0(&,)


62/113


'icro lobulina $lacentar" s$eci#ic"bioc imice a lic idului amniotic: determinarea concentraţiei glucozei, lactatului, ureIaliului, natriuluidiagnosticul precoce al ' cronice screening bacteriologic şi virusologie la $(#) şi l)%()- , un screening ormonal la $(#) şi la )%()$ săptămâni, e/amen ultrasonor la $(#), #$()) şi )$( )

ratament2tabilirea cauzei apariţiei complicaţieiC după posibilităţi – amendarea acesteitratamentul afecţiunilor de fond, dietoterapie./ormalizarea circula%iei utero$lacentare.a. artusisten ;sau un alt 1(adrenomimetic< &,0 mg %&& ml soluţie 09 de glucozav.de $(#0 pic pe minut ;timp de (0 zile< == a 0 mg de preparat la fiecare -($ or;durata administrării ( minim săptămâni<( sulfatului de magneziu ;)09 ( & ml< în %&& ml soluţie 09 de glucoza ssoluţie fiziologică în combinaţie cu spasmolitice ;e ) ori în )% ore9 o dată la zile ; (0 infuzii< în combinaţie cu administarea internă a preparatului ;O, l g< de orzi ;#&(#% zile


63/113


evoluţia agravată a perioadei de gestaţieCfactori psi ogeni, care deseori sunt mecanisme declanşatoare pe fondalulacţiunii altor cauze predispozante.

linica trimestrul ' s((((((((((((((((((((((((((((secreţiile sangvinolente.trimestrul '' manifestările ((((((((( durerile paro/istice în ipogastru, emoragia s

asociază după e/pulsia produsului de concepţieentru avortul iminent < ((((((((((( oul fetal îşi păstrează legătura cu uterul (amplificarea activităţii contractile a uterului,dureri slabe, sâcâitoare în ipogastru şi în regiunea sacrală.

emoragia lipseşte.colul uterin nu este scurtat, orificiul intern este înc is, ipertonus uterin, dimensiunuterului corespunde perioadei de gestaţie.Avortul inci$ient . Oul fetal se detaşează pe o porţiune limitată.dureri în regiunea ipogastrică,contracţii uterine slabe,secreţii sangvinolente neînsemnate.5olul poate fi scurtat, iar orificiul e/tern întredesc is, inclusiv la nulipare. 4terul dur se contractă în timpul e/amenului.Avortul !n evolu%ie . (((((((((((((e/pulsia oului fetal detaşat prin canalul cervical dilatatdureri spastice,

emoragie abundentă,uneori cu c eaguricolul scurtat, canalul cervical nregistrează diverse grade de dilatare. 4terul este dur Avort incom$let evacuarea $ar%ial" a con%inutuluiC (((( eliminareafragmentelor oului fetal (((((((( în uter se menţin, membranele amniotică, corionaldeciduală şi placenta sau fragmentele lor. desc ise orificiul intern şi cel e/tern uterului flască.6etenţia fragmentelor ((((+ emoragie masivă şi infecţie.Avort com$let eliberarea deplină a cavităţii uterine ,uterul este contractat, canalulcervical e înc is, emoragia încetează sau devine neînsemnată.Diagnosticul investigaţiilor generale = ginecologiceC rezultatelor e/aminăricolpocitologice (((mărirea indicelui cariopicnotic denotă iminenţă de avoormonale((( coriogoninei, estradiolului şi progesteronului, ultrasonore.

ratamentul in eminenţă tocolitece provoacă rela/area uterului ; actiune 1 mimetică(((&,0mgpartusisten, genipral etc.<_in ibitorii sintezii prostoglandinelor(('ndometacina se administrează câte )&& mg@

în pastile sau supozitoare,. Doza totală nu va depăşi #&&& mg. Durattratamentului constituie 0(> zile._!lucocorticoizi(((prednisolon )mg(Ig(((profila/ia sdr. detresie respiratorii, in caz ca i

)( zile survine naşterea_ ormonale substitutive(((medro/iprogesteron copmr. &,(zi_ termen mare )&& ml de soluţie )9 de 7g2O% 0(* zile.

63


64/113


2uport ormonal(((((la etapele precoce ale gestaţie? este binevenită administrarea gonadotrofinei coriale;0&&(#&&& 4.'. zilnic sau )0&&(0&&& 4.'. de #() ori pe săptămână===== pocombinarea preparatelor gonadotrofinei coriale cu progesteronul.

rogesteron 0()& mg@zi #& zile, sarcini de $(#&(#) săptămâni de gestaţie: formaplacentei, funcţia ormonală a căreia acoperă totalmente necesarul în progesteron,

face iraţională administrarea lui după # (#- săptămâni de sarcină.___în insuficienţa istmicocervicală corecţia c irurgicală: suturarea colului uterin'n alte forme de avort (____ avortul incomplet, evoluţie în trimestrul ' de sarcină, liberarea cavităţii uterine____rimestrul '' ((((((((( administrarea intravenoasă a prostaglandinelor sau ocitocine –stimulare naştere,c iureta ul pereţilor cavităţii uterine cu o c iuretă mare boantă,reţinerea detaşării şi e/pulsiei placentei ( cu a utorul aborţangului şi c iuretei.____ emoragia persistă((((( uterotonice ;metilergometrină, ergotal, ergotamin(((in ectează în colul uterin. 5oncomitent este necesar a implica măsuri orientate lcompensarea emoragiei, profila/ia sau tratamentul eventualelor complicaţiinfecţioase ale avortului spontan. Gvort clandestinR avort ilegal, produs in afara inst.medicale.4tiliz. 7et fizice, c imice, mecanice. 2e complică frecvent cu Hemoragie, infecţieşoc, gangrenă uterină, abcese, flegmon, ins poliorganică, deces

Avort #ebril((( #. necoplicat, infectarea cu limitare daor în cavitatea uterină ). complicatZinfecţie uterină= la nivelul bazinulu mic . septic inf. generalizată2tare gravă, febra, frison, , mod G!2, dureri.3ratament___ antibioticoterapie masivă, Aa etapa iniţială sunt administrate antibiotice cu speclarg de acţiune bactericidă sau combinaţii din )( preparate. De e/emplu, sunt indicatecefalosporine de generaţia '''('J ;fortum, longocef, cetametazon


65/113


66/113


===copilul născut având semne de supramaturare===modificări ale placentei ;petrifîcare, distrofic adipoasă etc.


67/113


Doppler a circuitului uteroplacentar şi fetoplacentar5onduita sarcinii, spitalizare metoda adecvată de stimulare a naşterii.

actica obstetrical"._ regătirea coluliestrogene câte &.&&&(-&.&&& un.,====soluţie glucoza cu vitamine 5 ;0,& ml 09 de acid ascorbic, ) ml soluţie #9 de vitamina 1-, #0& mg cocarbo/ilază<

cresterea contractibilitatii uterine ((((( in canalul colului uterin preparateprostaglandinei F) ;preptidil(gel


68/113


de peste %# de săptămâni şi semne specifice de dereglări trofice ;turgor cutanatscăzut, descuamaţia pielei, YmâinileY şi Ypicioarele(spălătoreseiY, oase craniene dudimensiuni reduse ale fontanelelor şi suturilor, Ymanic iurăY la ung ii, sau unYrupteY etc& secunde după

naştere, e/piraţia se asociază cu primul strigăt. rimele mişcări respiratorii suntaotice, apoi se instalează ritmul de inspiraţie(e/piraţie, care rămâne de tip periodicMrecvenţa mişcărilor respiratorii în prima săptămână de viaţă postnatală variază într

&(-& de respiraţii pe minut.25J5reşterea presiunii în umătăţea stângă a cordului contribuie la înc iderea foramenuluoval ;înc iderea funcţională are loc timp de câteva ore


69/113


după naştere, în salonul de travaliu. Mrecvenţa alimentării este dictată de necesităţilşi starea nou(născutului.

rimele scaune ale copilului sunt formate din meconiu ;cu adaos de bilă, epiteliuintestinal, lic id amniotic, lanugo, celule epidermice


70/113


Frupţii cutanate ;sifilide


71/113


E#ecteleOftalmia gonococică ( #(# zile după naştere, bilaterală, purulentă, edemepitelial difuz,orbire. rofila/ia( de nitrat de argint #9C unguent de cu tetraciclină #9unguent de oc i cu eritromicină &,09.+ia nostic( microscopic;eliminările coluluiE-(ES SI'(7EN

E#ecte( ras vezicular, encefalită, corioretinită, pneumonii, idrocefalee, cicatrice ppiele, infecţie diseminată, inclusiv plămînii, ficatul, suprarenalele 285+ia nostic( apanicolau, culturi

ratament Gciclovir )&& mg _% ori zi % – * spt.

((((((((((((((((((((((( >.O- A/I@A-EA ASIS E/JEI 'E+I A7E I/ SA7OA/E7E'A'A //

__ asistenţă obstetrico(ginecologică calificată şi specializată femeilor şi nounăscuţilor în timpul când ei se află în staţionarul maternităţii((((((((: maternitatrepublicană, udeţeană, sectorialăprincipiul teritorial, totuşi gravida are dreptul de alegere a maternităţii.2ecţia ginecologică dispune de: săli pentru micro( şi macrooperaţii, săli pentrupansamente, saloane, manipulaţii, e/ternare, cabinet fizioterapeutic etc.'nternarea conform hMişei de sc imb .'nformaţia despre pacientele h6egistrul de evidenţă a internărilor gravidelor,parturientelor şi lăuzelor ( formularul &&)@u şi în hMoile de observaţie obstetri&>-@u .8aşterile normale asistate de moaşă, cele cu patologii ( de medicDupă naştere copilul se aplică la sânul mamei, apoi împreună sunt transferaţi înacelaşi salon mamă(copilY.() paturi ;pentru femei operate şi lăuze bolnave< şi #() paturi pentru copii sau de )(paturi ;pentru femei după naşteri normale< şi )( paturi pentru nou(născuţi şi ele scompletează în mod ciclic.aflarea mamei şi a copilului în acelaşi salon, deoarece în acest caz se simt mai bine şimama şi copilul. în maternităţile cu o capacitate de peste >& de paturi fac permanent de serviciumedici(neonatologi.

n obstetrician inecolo !n ri eşte 1; bolnave în saloanele maternităţii temperatura aerului va fi de )#()) , umiditatea de -&9;pentru prematuri, temperatura ) ()% , în bo/e ( )- şi umiditatea -09(a zi după naştere.

Despre e/ternarea se informează serviciul consultativ pentru femei şi pentru copii priintermediul hMişei de sc imb, informaţia maternităţii, secţiei obstetricale a spitalul## @u .

71


72/113


Fste de dorit ca la e/ternarea copilului să fie prezent şi medicul de familie ( aceasta îipermite să se familiarizeze amănunţit cu starea sănătăţii nou(născutului şi cudezvoltarea lui.administraţia şi personalul maternităţilor sunt datori:să respecte cu stricteţe regulile igienei personale, să(şi controleze regulat stareasănătăţii sale prin e/amen medicalC

să izoleze la timp bolnavele contagioase:să completeze şi să dezinfecteze ciclicsaloanele mamelor şi ale copiilorC Z să respecte cu stricteţe cerinţele sanitaro(igieniceC să efectueze dezinsecţia maternităţii ;o dată pe an


73/113


arteră ombilicală izolatăC sarcină multiplă.auze #etale&

afecţiuni cromozomialeC afecţiuni metabolice congenitaleC infecţii croniceC congenitale de dezvoltare.

linica şi dia nosticul.evaluarea indicilor înălţimii fundului uterin şi circumferinţei abdomenului cu luarea

calcul a cantităţii lic idului amniotic. 6ămânerea în urmă a înălţimii fundului uterin cşi mai mulţi cm în raport cu indicii normali sau lipsa creşterii acesteia în cursul a )(săptămâni denotă ipotrofie fetală.sporirea neînsemnată a greutăţii corpului gestantei.ultrasonografia. ((((f. simetrice ((( retardarea proporţională a tuturor parametrilor dbază f. asimetrice retardarea preponderentă a dimensiunilor organelor cavităţiiabdominale a fătului, în urma cărui fapt dimensiunile abdomenului fetal sunt micşoratiar raportul circumferinţei craniului amniocenteza şi obţinerea culturii de celule tisulapentru analiza cromozomială sau pentru investigaţii bioc imice. Gmniocenteza (((((((((alfa(fetoproteinei în lic idul amniotic permite a determina vide dezvoltare a fătului, precum şi sarcina cu risc sporit. rin cercetarea lic iduluamniotic putem stabili gradul de maturare a fătului. F vorba de determinarea în acestaa creatininei, ureei, epiteliului descuamat.tratamentulprincipii generale rela/area musculaturii uteruluiCcori area dereglărilor circulaţiei sangvine pe seama dilatării vasculare îsistemele uterin şi uteroplacentarC îmbunătăţirea calităţilor reologice şi de coagulare ale sângelui în sistemumicrocirculator al comple/ului mamă(placentă(fătCnormalizarea metabolismului gazos în sistemul mamă(fătCameliorarea metabolismului placentarCrestabilirea funcţiei dereglate a membranelor celulare. Glgoritmul .2tabilirea cauzei apariţiei complicaţieiC după posibilităţi ( amendareacesteiaC tratamentul afecţiunilor de fond, dietoterapie.8ormalizarea circulaţiei uteroplacentare. G . artusisten ;sau un alt p(adrenomimetic< &,0 mg în perfuzie intravenoasă cu %ml soluţie 09 de glucoza cu viteza de $(#0 picături pe minut ;timp de (0 zileconcomitent cu administrarea internă a 0 mg de preparat la fiecare -($ ore ;durataadministrării ( minim săptămâni<( 'nfuzia < (adrenomimeticelor poate fi substituită cu administrarea în perfuzintravenoasă a sulfatului de magneziu ;)09 ( & ml< în %&& ml soluţie 09 glucoza sau soluţie fiziologică în combinaţie cu spasmolitice ;minim de ) ori î)% ore9 o dată la zile ; (0 infuzii< în combinaţie cu administarea internă preparatului ;O, l g< de ori pe zi ;#&(#% zile


74/113


( 'nfuzia trentalului va fi precedată obligatoriu de amendarea ipovolemieişi umplerea patului sangvin ;soluţie 6inger %&& ml sau soluţie de reopoliglucină %ml


75/113


76/113


)< necontractile ;dinamica contracţiilor cardiace se cercetează ca răspuns la mişcărilefetale ;nestresant(*,#0 ( acidoză uşoarăC*,#%(*,#& ( acidoză moderatăC*,&>(*,&& ( acidoză progresivăCsub *,&& ( acidoză gravă. Glgoritmul acţiunilor medicului în tratamentul ipo/iei fetale acute în naştereDupă posibilităţi a înlătura cauza ipo/iei fetale acute.

arturienta se culcă pe partea stângă.2aturarea sângelui parturientei cu o/igen prin in alarea o/igenului umezit ;-&9< prinmască sau sondă nazală ;la fiecare #&(#0 minute cu pauză de #&(#0 minute până lanaşterea copilului


77/113


intramuscular lent


78/113


=actorii antenatal: sarcina supramaturăC preeclampsia severă sau de lungă duratăCsarcina multiplăC iminenţa de avort spontanC diabetul za aratC emoragiile şi binfecţioase în trimestrele '' ( ''' ale sarciniiC maladiile e/tragenitale graveC fumatul administrarea drogurilor la gravidăC retardul fetal sau alte boli depistate la scanareultrasonoră sau alte e/aminări ale fătului.=actori intranatal : prezentaţia podalică sau alte poziţii anormale ale fătuluiC naşterea

prematurăC perioada alic idiană prelungită ;)% ore şi mai mult


79/113


asfi/ia de gravitate medie prima inspiraţie în cursul primului minut de viaţă, respiraţşi ţipătul fiind slabe bradi( sau ta icardie, ipotonie, iporefle/ie, cianoza facială,palmelor şi plantelor, pulsaţia cordonului ombilical. asfi/iei grave respiraţia este neregulată ;inspiraţie separată< sau lipseşte, nou(născutul nu ţipă, uneori geme, se apreciază bradicardie e/primată sau contracţii unicecardiace, ipotonus muscular, arefle/ie, paloarea tegumentelor pe contul spasmului

periferic vascular, lipseşte pulsaţia cordonului ombilical, frecvent se instaleazinsuficienţa suprarenală.A. +ia nosticul antenatal&7onitorizarea frecvenţei cardiace fetale. 1radicardia şi decelerarea periodică afrecvenţei cardiace indică dereglarea funcţiei miocardului.2canarea ultrasonoră relevă micşorarea activităţii motorii, mişcărilor respiratorii tonusului muscular la făt ;profilul biofizic


80/113


soluţie 6inger în doză de #& ml@Ig timp de 0(#& min.C soluţie %9 de idrocarbonsodiu în doză de % ml@Ig timp de ) min.. în ineficenţa măsurilor de resuscitare timp de #0()& min. ;lipsa respiraţiei spontan

şi bătăilor cardiace


81/113


mamei este 6 (pozitiv, iar a tatălui 6 (negativ, la o sensibilizare a autigenului YcY.pimunizare 6 preventivă, care poate avea loc la pătrunderea, cel puţin, a unui numărmic de eritrocite, ce conţin 6 (pozitiv, : transfuzii sarcini anterioare, dereglări aintegrităţii vilozităţilor coriale sau placentei.'ecanism ((( formarea auticorpi anti(rezus((((destrucţie eritrocitară((((((anemia şi iperbilirubinemia. ((((((((((dereglările proceselor de metabolism((((((((((

modifică presiunea osmotică a plasmei sangvine, creşte permeabilitatea tisulară, seintensifică insuficienţa cardiacă, progresează edemul generalizat, apare encefalopatiabilirubinică.(((((((( 5'D sub acţiunea factorilor tromboplastici, ce se elimină dezintegrarea eritrocitelor=orme&anemică,icterică,

idrops generalizat ;anasarcă


82/113


reacţiei 5oombs indirectă, ce ne permite a afla ce fel de anticorpi circulă în sângecompleţi sau incompleţi.stărea fătului pe baza datelor biofizice şi ultrasonografice ce face în fiecaresăptămână, începând cu #( ) de săptămâni de gestaţie. 7a ravidele cu risc ma orat $rivind boala 9emolitic" ;gravide 6 (negative ce au în anamneză avorturi tardive, naşteri premature, naşteri

cu feţi morţi, boală emolitică a nou(născutului, transfuzii de sânge fără a ţine cont d6 ( apartenenţă


83/113


cauze ovulare ;placenta praevia, anomalii de cordon, sarcina prelungită, sarcinagemelară, ruptura prematură de membrane


84/113


complicaţii ale pericaditei de dclivrenţă ;retenţia de placentă de cotiledoane şmembrane< cu emoragii consecutiveC

emoragii frecvente în periodul 'Jom$lica%iile #recvente sunt&

infecţii amniotice, datorită ruperii precoce a membranelorCcoagulopatii(((( inducerea naşterii înainte ca fibrinogenul să scadă sub 0&()&&mg@

ml sânge5onduita, spitalizarea____travaliul se poate declanşa spontan în #0 zile de la oprirea sarcinii în evoluţie.____travaliul nu se produce (((((:+n ruptura artificială a membranelor şi administrareaantispasmodice ma ore ;opiacee<_____ bilanţul de coagulare se degradează rapid şi naşterea nu se produce, se vaproceda la efectuarea unei operaţii cezariene____reanimare adecvată va fi instituită pentru cori area tulburăilor de crasă sangv;plasma proaspătă congelată, fibrinogen, concentrate globulare0& au predominat până la $&9 streptococii în anii #>-&(#>$& mai frecvent(stafilococii în prezent locul întâi îl deţine flora gram(negativă facultativ patogenă ;F.coli, roteuvulgaris, 5lebsiella, ş.a.< infecţia anaerobă ;bacteroizii, peptococii, peptostreptococii


85/113


apropiată clinic de formele generalizate:eritonita puerperală difuză,

3romboflebita progresivă,Bocul septic.

Ftapa 'J ( infecţia generalizată:

2epsisul: ( septicemia, ( septicopiemia.4lcerul puerperal roces inflamator local, situat pe colul uterin, mucoasa vaginuluvulva, perineu.3abloul clinic local, rar este afectată starea generală.3ratamentul local.Endometrita =orma ce a mai #recvent !ntBlnit" 1) 206.=ormele endometritei& ( clasică, ( abortivă, ( latentă ;subacutăisterosco$ia&

a. formă pură de endomiometrită, b. F. cu necroza membranei deciduale, c. F. cu restanţe placentare 3ermometria i@u, metode termografice Determinarea H vaginului şi uterului Histologia placenteiF/amen de laborator, roteina 5(reactivă, 'ndicii imunitari, 7etode cito(c imice;fosfataza alcalină, k(!MDH,2DH,ADH,ş.a.< Analize bioc9imice;ionograma, proteina generală, globulinele, ş.a.< F/amen bacteriologic al conţinutului vaginal şi uterin,

Lnseminare masivă a lo iilor: ( din vagin în #ml. mai mult de #&&.&&&,( din uter mai mult de #&&& microorganisme

85


86/113


ratamentul& 8$rinci$iile:

'.!eneral:#. Gntibioticoterapia;peniciline semisintetice, cefalosporine, macrolide, aminoglicozide, metronidazol, ş.a.). 3ratament de dezinto/icare ;intravenos, enterosorbenţi<

. 3ratament de desinsibilizare ;anti istaminice


87/113


abloul clinic&dureri în abdomen,greţuri, vome, metiorism,pareză progresantă intestinală,febră,ta icardie,

semne de iritate a peritoneului.2emne caracteristice:ta icardie ce nu corespunde t ,3ratamentul peritonitei

9irur ical& înlăturarea focarului de infecţie ; isterectomie totală cu trompe< laparostomă drenarea cavităţii abdominale5onservativ:antibioticoterapie masivă, tratament de dezinto/icare tratament de desensibilizare imunomodulatoare tratament simptomaticpareză recidivantă.Hocul bacterio toxicEtiolo ie ram ne ative&

F.5oli,roteus,

2almonela,ram $ozitive&

streptococi,stafilococi

anaerobi& 5l.perfringes, ş.a.(ato eneza şocului se$ticFndoto/ina lezează endoteliul vaselor cu eliberarea tromboplastinei tisulare, ce ducela agregarea trombocitelor, eliberarea 21G ; istaminei, serotoninei, ş.a.< cu emoliz

ematiilor, spasm a vaselor, sporeşte permeabilitatea vaselor cu e/travazarealic idului şi micşorarea volumului sângelui circulant. După o perioadă de compensaspasmul trece în dilatare paralitică a vaselor cu dezvoltarea ipotoniei, ce duce la

ipo/ie, acidoză şi o insuficienţă poliorganică ;insuficienţă respiratorie acutăinsuficienţă renală acută, epatică, cardiovasculară, ş.a.<

abloul clinic al şocului se$ticfrisoane,

febră, ta icardie, paliditate,

87


88/113


3G scăzută, leucopenie.

ratamentul şocului se$tic

9irur ical& înlăturarea focarului de infecţie ; isterectomie totală cu trompe<

onservativ&antibioticoterapie masivă, restituirea J25, administrarea i@v a eparinei, corticosteroizi ;doze mari


89/113


( din vagin în #ml. mai mult de #&&.&&&,( din uter mai mult de #&&& microorganisme

ratamentul& 8$rinci$iile:I. eneral&#. Gntibioticoterapia;peniciline semisintetice, cefalosporine, macrolide, aminoglicozide, metronidazol, ş.a.). 3ratament de dezinto/icare ;intravenos, enterosorbenţi<

. 3ratament de desinsibilizare ;anti istaminice


90/113


limba este saburată, uscată,abdominal moderat,diaree de geneză to/ică.meningelui ;meningism

Date post:	08-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	cristina-visovschi
View:	273 times
Download:	0 times

Subiecte Rezolvate Examenul Obstetrica 2013 by Med

Documents