+ All Categories
Home > Documents > Subiecte Rezolvate

Subiecte Rezolvate

Date post: 25-Dec-2015
Category:
Upload: dinu-diana
View: 54 times
Download: 6 times
Share this document with a friend
Description:
Subiecte medicina legala
47
SUBIECTUL 1 1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale : modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica, impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa 24-36 ore de la moarte. 2.Moartea subita: definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare: 1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard). 2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii, intoxicatii) 3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei patologii recente acute severe) 4. MS functionala prin inhibitie 5. MS functionala esentiala( necropsia alba) 3.Cauzalitatea medico-legala: lanturi cauzale.Cauzalitatea medico-legala reprezinta inlantuirea biologica a proceselor si fenomenelor pe care le determina in evolutia lor leziunile traumatice. Legatura de cauzalitate sau lantul cauzal presupune explicarea corelatiei dintre traumatism pe de o parte si prejudiciul fizic sau moarte pe de alta parte, fiind atat o relatie genetica de a genera ceva din alceva, dar si o relatie asimetrica, cauza fiind anterioara in timp fata de efect. 4.Hematomul subdural poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau deceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin efractia in spatiul subdural a unei hemoragii intracerebrale. Evolutia histologica a unui hematom subdural: dupa 24 ore de la traumatism apare un strat de fibrina intre duramater si hematom, dupa 36 ore apar fibroblaste, dupa 5-10 zile invadare hematom de capilare, fibroblaste si macrofage, dupa 3-4 sapt hematomul e inchis intr-o membrana fibroasa 5.Clasificarea anoxiilor. Fct. de niv. la care are loc: 1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transport-implicat sg.+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. Intracellular d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice -O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex. N2 ); -O2 e consumat in aerul respirator; -PO2 e f. scazuta; oxigen redus -obstacole intriseci :-obstructii cu corpi straini ( alimente, proteze ); inlocuire coloana de aer cu fluid (inecare ) -obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare); la nivelul orif. nazal / cav. buc. ( sufocare ) -impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir; PNX traumatic; compresie ext. toracica ( adult=40-45 kg ;copil~12 kg deces in 10’ ) b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. Capilare : epiglotite; react. Alergice; crup difteric c. anoxii de transport-stagnante violente/neviolente; -anemice violente/neviolente A.stagnante violente impiedicare circ de intoarcere: - vasodil. Paralitica; - soc anafilactic traumatic; - intox. cu toxice complexe A. stagnante neviolente-ICC grava A. anemice violente-hemoragii:-alterari calitative ale Hb. ( intoxic. cu CO =>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN =>CNHb. )=>intra in competitie cu O2;transferal de O2 e foarte scazut prin anoxia citotoxica existenta A. anemice neviolente- anemii cr. d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente : -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN ); -CN- blocare lant enz. resp. celular; -efect rapid ; -ICR centrala = SCR instantaneu; -edeme; -tulburari echilibru A-B; -intoxicatiile asociaza frecvent mai multe anoxii ( citohistotoxice + de transport ) Stabilirea caracterului vital: modului de producere violent/ neviolent Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere. La autopsie tabloul e sarac tablou asfixic- uneori se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale daca a fost produsa cu mainile. 6.Efectele locale ale curentului electric : arsuri electrice(determinate de arcul electric, induc necroza tegumentului cu risc de infectie si tromboza, au marginireliefate de culoare inchisalipsesc hemoragiile) , marca
Transcript
Page 1: Subiecte Rezolvate

SUBIECTUL 1

1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC.

Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea

creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea

cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale:

modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari

cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte) si conservatoare(

mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la disparitie si

acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie

plastica, impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la

nivelul muschilor mici(artic. temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12

ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa 24-36 ore de la moarte. 2.Moartea subita: definitie= deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate

aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare:

1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard).

2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii,

intoxicatii)

3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei

patologii recente acute severe)

4. MS functionala prin inhibitie

5. MS functionala esentiala( necropsia alba) 3.Cauzalitatea medico-legala: lanturi cauzale.Cauzalitatea medico-legala reprezinta inlantuirea biologica a

proceselor si fenomenelor pe care le determina in evolutia lor leziunile traumatice. Legatura de cau zalitate sau

lantul cauzal presupune explicarea corelatiei dintre traumatism pe de o parte si prejudiciul fizic sau moarte pe de

alta parte, fiind atat o relatie genetica de a genera ceva din alceva, dar si o relatie asimetrica, cauza fiind

anterioara in timp fata de efect.

4.Hematomul subdural poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau

deceleratie. Netraumatic poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin efractia in spatiul subdural a unei

hemoragii intracerebrale. Evolutia histologica a unui hematom subdural: dupa 24 ore de la traumatism apare un

strat de fibrina intre duramater si hematom, dupa 36 ore apar fibroblaste, dupa 5-10 zile invadare hematom de

capilare, fibroblaste si macrofage, dupa 3-4 sapt hematomul e inchis intr-o membrana fibroasa 5.Clasificarea anoxiilor. Fct. de niv. la care are loc:

1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transport-implicat sg.+Hb; 3. Anox.

histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. Intracellular

d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente

a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice

-O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex. N2 ); -O2 e consumat in aerul respirator; -PO2 e f. scazuta; oxigen redus

-obstacole intriseci :-obstructii cu corpi straini ( alimente, proteze ); inlocuire coloana de aer cu fluid (inecare )

-obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare); la nivelul orif. nazal

/ cav. buc. ( sufocare )

-impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir; PNX traumatic; compresie ext. toracica ( adult=40-45

kg ;copil~12 kgdeces in 10’ )

b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. Capilare :

epiglotite; react. Alergice; crup difteric

c. anoxii de transport-stagnante –violente/neviolente; -anemice –violente/neviolente

A.stagnante violente – impiedicare circ de intoarcere: - vasodil. Paralitica; - soc anafilactic traumatic; - intox.

cu toxice complexe

A. stagnante neviolente-ICC grava

A. anemice violente-hemoragii:-alterari calitative ale Hb. ( intoxic. cu CO =>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN

=>CNHb. )=>intra in competitie cu O2;transferal de O2 e foarte scazut prin anoxia citotoxica existenta

A. anemice neviolente- anemii cr.

d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente : -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN ); -CN- blocare

lant enz. resp. celular;

-efect rapid ; -ICR centrala = SCR instantaneu; -edeme; -tulburari echilibru A-B; -intoxicatiile asociaza frecvent

mai multe anoxii ( citohistotoxice + de transport )

Stabilirea – caracterului vital: modului de producere – violent/ neviolent

Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere. La autopsie tabloul

e sarac – tablou asfixic- uneori se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale daca a fost produsa cu

mainile.

6.Efectele locale ale curentului electric: arsuri electrice(determinate de arcul electric, induc necroza

tegumentului cu risc de infectie s i tromboza, au marginireliefate de culoare inchisalipsesc hemoragiile), marca

Page 2: Subiecte Rezolvate

electrica apre la locul de contact intre tegument si conductor electric si la locul de iesire al curentului, edem

electrogen care e dur plid dureros trenant.

7.Clasif. sistemelor serologice in filiatie :-Sisteme antig. Eritrocitare-gr de sg majore:ABOH,Rh,MNSs; -gr

de sg minore:Kidd-Cellano,Lewis,Duffy.. Sisteme enzimatice eritrocitare-creatinkinaza,fosfogluco-

mutaza,esteraza D,fosfataza acida eritrocitara,glucozo 6 fosfat dehidrogenaza,adenilat kinaza,glutamate piruvat

transaminaza,adenozindeaminaze,6-fosfo gluconat

dehidrogenaza,pseudocolinesteraza. Sisteme ale unor prot serice:-haptoglobinele(alfa2 globulina cu 3 forme

fenotipice 1-1,2-1,2-2),grup specific component,Hb,etc.Sisteme HLA; -Alte sisteme:

secretor/nesecretor;gustator/negustator; -AND 8.Enumerati situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie. 1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu

este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin

natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei

intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul

politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese

survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale

sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp

dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala.

Moartea violenta exemple:zdrobirea unui organ vital, TCC cu leziuni grave intracraniene(contuzie cerebrala

grava, dilacerare cerebrala), socul traumatico-hemoragic, socul postcombustional, embolia traumatica, asfixia

mecanica.

9.Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania (enumerare) 1.moartea violenta;

2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a

carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de

serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale

penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau

scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in

acrdarea assist medicale sau in aplicarea

masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o

interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala.

10.Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa

un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la

deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a

ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:

- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului

- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este

indisponibil pentru constatare

- medicul specialist/primar pentru decesele din spital

In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML.

Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul

decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus

in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta

in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.

- are mai multe parti:

Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a

pasaportului

Data si ora mortii

Cauzele mortii

I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala

b.cauze intermediare

c. cauze initiale

II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice

SUBIECTUL 2

1. Etapele mortii

Stari terminale: preagonia si agonia -> Moartea clinica (oprirea functiilor vitale)

- Etapa postmortem precoce(sub 24 ore) semnele mortii reale neinstalate sau deja prezente: lividitati, rigiditate,

racire, deshidratare, autoliza. Cuprinde: Moartea celulara(moleculara)= moartea biologica a fiecarui organ in

parte: - dupa moartea creierului; - Moartea cerebrala(moartea celulara a creierului)= moartea juridical(5-8

minute); - Moartea somatica= individul nu mai este o unitate biologica, ci un ansamblu neunitar de tesuturi si

organe vii- succeed imediat mortii cerebrale ; - Moartea biologica= toate celulele si tesuturile sunt moarte ( 15-

36 ore pt spermatozoizi si ovule)

- Etapa postmortem tardiva(peste 24 ore) sunt prezente semnele mortii reale: - Putrefactie; Continuarea

descompunerii

Page 3: Subiecte Rezolvate

2. Cauze coronariene in moartea subita:

(1)Ateroscleroza coronariana: (a) Tromboza acuta coronariana (b) Infarctul miocardic acut

(2)Anomalii congenitale coronariene: originea anormala a unei/mai multor coronare din trunchiul pulmonar,

originea anormala din aorta, ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si stanga, hipoplazie coronariana, fistula

coronariana arterio-venoasa, bridging=in loc sa se gaseasca subepicardic, un ram coronarian plonjeaza pe o

anumita lungime in grosimea miocardului

(3)Anevrism coronarian disecant

(4)Displazia fibromusculara a coronarelor

(5)Boala Kawasaki

(6)Arterita coronariana 3. Legatura de cauzalitate directa neconditionata :exemplu distrugerea unui segment sau organ de importanta

vitala( ex zdrobirea cutiei craniene)

Caracteristicile leziunilor: - leziunea intereseaza organe ale trepiedului vietii; intre leziune si moarte exista o

inlantuire continua, cauza actionand nemijlocit(direct) si atat de grav incat conditiile si circumstantele nu mai au

semnificatie ; nu se identifica factori care sa se influenteze reciproc

Criterii lezionale indeplinite de traumatism pt a constitui o leg directa necond:

- realitatea traumatismului, precizarea sa in timp se suprapune peste momentul posibil al actiunii leziunii si

posibilitatea de a determina efectul( leziunile sau moartea) ; traumatismul trebuie sa intereseze direct

organismul; efectul este urmarea directa a leziunii si nu este o stare care a existat anterior; in cazul

traumatismelor nemortale intre traumatism si prejudiciu exista o evolutie continua nemijlocita de la cauza la

efect ; leziunile traumatice sunt necesare si suficiente in vederea producerii efectului 4. Hematom extradural

-simptomatologia apare doar daca acumulare depaseste 25 ml sange. In 99 % din cazuri hematomul este de

cauza traumatica.In majoritatea cazurilor se produce datorita lezarii unor ramuri ale arterei meningee medii. -

hematomul nu se formeaza la baza craniului deoarece dura mater este foarte aderenta la periost sin u permite

dezv hematom. - de regula exista un interv liber de aporx 4-8 h intre mom traumat si aparitia simptomatologiei

( fara trat poate deceda in 36-48 h) - se descrie si hematomul extradural cronic in care simptomat debuteaza la

peste 48 h ( pana la 18 zile) de la traumat ( orig sangelui este venoasa in acest caz) 5. Clasificarea anoxiilor. Strangularea

Anoxii de aport (anoxii anoxice):

1.1 Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):

a) insuf O2 in aerul respirat: spatii inchise, procese care consuma O2, altitudini mari; b) obstructia orif.

respiratorii (sufocare); c) obstructia cailor resp. - de cauza interna: obstructia cu lichide sau solide, inecare; -de

cauza ext. prin comprimarea reg cervicale (spanzurare, strangulare, sugrumare); d) impiedicarea miscarilor resp

prin: comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, paralizia mm resp, intox cu subst curarizante, electrocutie;

e)scaderea perfuziei pulm prin embolii sec traum

1.2 anoxii de aport de cauza neviolenta: a)obstructia cailor aeriene (tumori, edem glotic); b)perturbarea misc

resp: poliomielita, criza de miastenia gravis; c) obstruarea cailor resp intrapulm: astm, pneumonii; d)s caderea

perfuziei pulm: insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale

2. Alterari ale membranei alveolo-capilare: a)De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile; b)De cauza

neviolenta: boala membranelor hialine

3. Anoxii de transport: a) De cauza violenta: cantitative (anemii dupa hemorag postraum), calitative (intox

cu CO, nitriti); b) De cauza neviolenta: cantitative (anemia feripriva, hemolitica, ulcer perforat, IC

globala), calitative (anemia falciforma, drepanocitoza)

444... Anoxii de utilizare/citotoxice/tisulare: a) De cauza violenta: perturbari toxice ale metab celular (intox

cu HCN, barbiturice, morfina), reducerea metab bazal celular pana la oprirea ciclului Krebs

(hipotermia); b)De cauza neviolenta: ICC severa, hipoproteinemie

Strangularea – cccooommmppprrriiimmmaaarrreeeaaa gggaaatttuuu llluuu iii cccuuu uuunnn lllaaattt aaacccttt iiiooonnnaaattt ppprrriiinnn ttt rrr---ooo fffooorrrtttaaa eeexxxttteeerrrnnnaaa... IIInnn ccclllaaasss iiifffiiicccaaarrreeeaaa jjjuuurrriiiddd iiicccaaalll ccceeelll mmmaaaiii

fffrrreeecccvvveeennnttt eeesss ttteee ooommmooorrr ,,, dddaaarrr pppoooaaattteee fffiii sss iii sss iiinnnuuuccciiidddeeerrreee... LLLaaa aaauuu tttooopppsss iiieee eeexxxiiisss tttaaa sss aaannn ttt dddeee sss ttt rrraaannnggguuulllaaarrreee sss iiitttuuuaaattt mmmaaaiii fffrrreeecccvvveeennnttt iiinnn

ttt rrreeeiiimmmeeeaaa mmmeeedddiiieee aaa gggaaatttuuu llluuu iii,,, cccuuu ttt rrraaaiiieeecccttt dddeee ooobbbiiiccceeeiii ooorrriiizzzooonnn tttaaalll,,, dddeee ooobbbiiiccceeeiii cccooommmpppllleeettt ,,, aaadddaaannnccciiimmmeee eeegggaaalllaaa... MMMeeecccaaannniiisss mmm

ppprrreeedddooommmiiinnnaaannnttt aaasss fffiiixxxiiiccc... CCCuuullloooaaarrreee ccciiiaaannnooottt iiicccaaa...

6.Efectele locale si generale ale radiatiilor ionizante (enumerare)

Efecte locale: 1.eritem actinic: latenta 2 sapt, eritem, piele uscata, aspra, epilatie, pigmentare;

2. radiodermita:eritem pruriginos, exulceratie trenanta; 3. radionecroza

- Sursele de radiatie interna (radioterapie prin aplicare de radionuclizi) nu sunt capabile sa prod efecte ac ci mai

degraba fen intarziate care dep de tesutul tinta, de timpul de injumatatire al radionuclidului, si de comportarea

bioch a sursei de radiatie. Consecintele pot include lez degenerative, distructive si malignizare.

Efecte generale

1.efectele exploziei atomice : a. flash- orbeste pana la cativa km: b. radiatii ionizante(gamma) pot determina ef

patologice pl 5 km dist de epicentru; c. radiatia termica poate det ef patologice pl 4 km: –vaporiz instantanee,

–carbonizare, –evaporare viscere,–arsuri pe locuri extinse

- suflu(pres/depres): unda de soc se propagacu 1000km/sec pl 8 km.

Page 4: Subiecte Rezolvate

- efectele undei de soc sunt: –directe(prod de frontal de suprapresiune); –indirecte(det de frontal de depresiune

care gener deplasari de aer cu viteze de cateva sute de km/h, dur cateva sec si prod distrugeri semnificative care

se transf in proiectile).det lez toraco-abd si rupture de timpan pl < 3 km

2.efecte det de RI si recaderi radioactive(fct dz)

Detonarea unei arme nucleare prod mari cantit de radiatie ionizanta sub 2 forme:

–electromagnetica (gamma –calatoresc cu viteza luminii si are o mare capacitate de penetrare)

–particule (alfa, beta, neutroni – dintre acestea neutronul capac mare penetrare)

Toate cele 4tipuri sunt prezente in mom detonarii, cu exceptia neutronului toate sunt prezente in recaderile

radioactive(rad reziduala) 7.Transmiterea genetica in sistemul ABOH.

Sistemul ABO a fost descoperit de Landsteiner. Dupã prezenta antigenului de grup (Aglutinogen = numit astfel

pentru cã în contact cu anticorpul corespunzãtor aglutineazã celulele pe care se gãses te) s-au identificat grupele

O, A, B, AB. Antigenele se detecteazã la circa 6 sãptãmâni dupã conceptie, fiind bine reprezentate la nou -nãscut

(spre deosebire de anticorpi) si ating nivelul adultului dupã 6 luni de la nastere.

Caracterele A,B,O sunt mostenite prin intermediul a 3 gene alelice numite A, B, O.Gena O se considera ‘tacuta’

deoarece nu are antigen pe supraf eritrocitului sin u exista antiser care sa o evidentieze, se manif fenotipic numai

dc se afla in doza dubla la amii parintii. Fiecare individ are in total 2 cromozomi ce poarta aleleA, B sau

Ocate un cromozom dl fiecare parinte.Rezulta fenotipic 4 grupe ABO:grupA(fenotip A:genotip AA -homozigot,

genotip AO-heterozigot), grup B(fenotip B-BB,BO-), grup O(fenotipO:genotip OO-homo), grup AB(fenotip

AB:genotipABhetero-)

O privire de ansamblu asupra posibilitatilor/imposibilitatilorce rezulta arata:

Consecinta legii Bernstein, copii de grup ABnu pot proveni din doi parintii grup O si reciproc.

Mai putem adauga ca mama unui copil AB nu poate fi niciodata de grup O sau invers, iar grup tataluinici

nu se mai ia in discutie. Pe lângã aceste grupe s -au mai identificat 11 subgrupe A (A1, A2...An) cu aglutininele

corespunzãtoare (alfa1, alfa2 etc.). Dintre acestea, numai subgrupele A1 si A2

sunt utilizate în expertiza medico-legalã a paternitãtii, deoarece se transmit dupã legile mendeliene; celelalte

subgrupe au antigene prea slabe si de aceea se manifestã fenotipic ca grup O. Subgrupa A1 (factor tare,

dominant) se întâlneste la 80 % din populatie. Ea absoarbe complet anticorpii anti A din serurile grupelor B si

O. Subgrupa A2 (factor slab, recesiv) are putere de aglutinare slabã. Cele douã antigene sunt antitetice S-au mai

evidentiat si subgrupe B, care sunt mai putin frecvente în populatie. In cazuri rare, gena H

lipseste(genotipHh) si desi subs precursor exista nu se formeaza subst antigenice desi genele ABO sunt

prezente. In schimb aglutininele A, B, H sunt prezente. Aceasta particularitate corespunde fenotipului Bombay.

Himerismul este o stare geneticã rar întâlnitã în care gemenii pot avea douã tipuri de celule, care derivã din douã

sau mai multe linii zigotice, hematiile primordiale implantându -se la ambele organisme. Astfel ei pot primi un

implant de maduva osoasa unul de la celalalt si astf sa prezinte un grup sangv majoritar si un alt grup sangv

minoritar. Acest lucru este posibil si hemoliza in vivo nu apare datorita tolerantei imunitare pe care o manifesta

organismul fata de antigenele dobandite iainte de nastere.Genotipul majoritar poate fi realizat prin determinarea

grupului in saliva dc este secretor.Himerele secretoare pot secreta doar antigenele de grup care sunt parte ale

constitutiilor lor genetice.

Determinarea grupelor de sange in petele vechi nu se poate efectua prin teste de aglutinare intrucat

eritrocitele sunt lizate, prin met inhibitiei rezultatele sunt inconstante, intrucat met elutiei ramane cea mai buna.

Dupa absorbtia Ac pe materialul de testat se prod elutia permitandu-se ca sa se obt reactii poz la o cantitate de

doar 0,5-1%eritrocite( un sg fir de 2-5mm lungime). Selectia speciala a antiseruluifolos este insa esentiala.

Activit antigenica in eritrocitele vechi scade imediat si se prelungeste cativa ani (max 14 ani). Petele

uscate rapid pastreaza activitatea mai mult timp decat cele ce raman mai mult timp umede( bacteriile

prolifereaza in mediul umed ceea ce poate induce reactii fals poz sau neg). M si N sunt mai labili decat A si B,

exist asi o reactivit incrucisata intre anti-N si anti-M.

Rh, Fy, K, S, s sunt detectabili cateva luni.

Enzimele eritrocitare se denatureaza mai rapid decat antigenele eritrocitare(cateva

luni).Haptoglobinele, antigenele Gm si Km isi pastreaza activitatea cateva luni.

8.Pruncuciderea; durata vietii extrauterine

Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului

nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere"

Durata vietii extrauterine este un element important in incadrarea juridica a faptei (pruncuciderea sau

omuciderea). - imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe, vernix cazeoza; de culoare rosie. -

cordonul ombilical trece prin diferite etape: * imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent** dupa 24 h,

apare inelul de demarcatie (de culoare rosie) la locul de implantare mumifierea (deshidratare se observa

bine la 3 zile dupa nastere*** detasarea cordonului (bontului) la 5-7 zile, raminind cicatricea ombilicala.

- bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ 2-3 zile (poate lipsi la imaturi si nasterile

precipitate) - patrunderea aerului in stomac si jejun la 15-20 de minute dupa expulsie- meconiului (continut

intestinal al nou-nascutului) se elimina in 2-3 zile 9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta

Page 5: Subiecte Rezolvate

1. moarte violenta٭, chiar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cauzale si deces

2. cauza mortii nu e cunoscuta٭

3. circumstantele mortii sunt suspecte. Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:

a.moarte subita

b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de vedere medical

c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii

d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate,

decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei,

moartea asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului, cum este

suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman.

e. multiple decese repetate in serie sau concomitent

f. cadavre neidentificate ٭ sau scheletizate

g.decese survenite in locuri publice sau izolate٭

h. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de

profilaxie ori de protectie a muncii,

i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica

medico-chir 10.Diagnosticul de moarte

Diagnosticul de moarte se pune se semnele mortii reale :

1.semne precoce:lividitatea cadaverica, rigiditatea cadaverica, racirea cadavrului, deshidratarea cadaverica,

autoliza cadaverica.

2.modif cadaverice tardive ●distructive:putrefactia, distructia cadavrului(de catre insecte necrofage si necrofile

si de anim omnivore)

● Conservatoare:

a.naturale:mumifierea, adipoceara, lignifierea, inghetarea naturala

b.artificiale:inghetarea artificiala, imbalsamarea. Diagnosticul pozitiv de moarte cerebrală este stabilit pe mai multe criterii (conform OMS):

1. pierderea completă a vieţii de relaţie

2. areflexie şi atonie musculară totală

3. prăbuşirea TA când se întrerupe susţinerea iatrogenă

4. oprirea respiraţiilor spontane

5. linişte electrică persistentă pe EEG (se specifică şi condiţiile de înregistrare EEG)

6. la nivelul circulaţiei cerebrale:

- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a O2 de la 5,8 vol% < 2 vol%;

- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic;

- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a glucozei.

Urmărirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, după legislaţie (4 - 72h)

Subiectul 3

1.Rigiditatea Este modificarea cadaverica care consta din intarirea muschilor, cu cresterea la nivelul lor a

tensiunii si scaderea plasticitatii si a elasticitatii. In mod obisnuit, rigiditatea cadaverica (RC) trece prin

urmatoarele etape: - etapa de instalare urmeaza relaxarii imediat post-mortem si se iniţiază la 30 min - 4 ore

şi este totală până la 24 de ore. Ordinea in care sint cuprinsi muschii este in sens craniocaudal (legea Nysten).

Ea poate fi invinsa cu usurinta, dupa care in scurt timp (chiar pe parcursul efectuarii autopsiei) se reinstaleaza.

RC intereseaza si muschii viscerali: muschiul sfincter al pupilei (producind mioza), muschii erectori ai firelor de

par (piele de gaina), dartrosul (retractia scrotului), muschii vezicii urinare, rectului si veziculelor seminale (cu

eliminare de urina, fecale, sperma), muschiul uterin (expulzia postmortem a fatului), miocardul- etapa de stare

- sau de generalizare - se desfasoara pe parcursul urmatoarelor 24-48 ore postmortem. In cursul ei, RC

intereseaza toti muschii si se invinge greu, dupa care nu se mai reinstaleaza- etapa de rezolutie - incepe la 1-2

zile postmortem si este completa (in functie de factori care o influenteaza) in 3-7 zile postmortem. Ea coincide

cu debutul putrefactiei. In aceasta etapa rigiditatea dispare in ordinea in care a aparut.

Aceasta stadializare poate prezinta insa si variatii, cum ar fi: - spasmul cadaveric, intilnit in decapitari, zdrobiri

ale capului, intoxicatii supraacute cu substante convulsivante, fulgeratii, dupa efort fizic. Spasmul cadaveric este

o stare de hipercontractilitate musculara care incepe din timpul vietii, instalarea sa avind loc fara existenta unei

perioade de relaxare postmortem. Cadavrele care prezinta spasm cadaveric sint gasite in pozitia in care le -a

surprins; - absenta RC la membrele paralizate.

Mecanisme implicate în producerea rigidităţii cadaverice:

Page 6: Subiecte Rezolvate

1. Coagularea proteinelor musculare consecutiv cu creşterea concentraţiei acidului lactic pre şi postmortem.

Argument: a) RC apare mai rapid şi e mai puternică la muşcii supuşi antemortem efoertului fizic; b) la cadavrele

al căror sânge are pH alcalin muşchii rămân flexibili.

2. Deshidratarea musculaturii. Argument: a) RC nu apare la membrele edemaţiate b) secţionarea membrelor

edemaţiate pentru scurgerea apei este urmată de apariţia RC.

3. Anoxia puternică - inhibiţie enzimatică - blocarea ireversibilă a căilor de sinteză a ATPului- transformarea

rapidă a ATP în ADP - supercontracţia miozinei (creşterea vâscozităţii ei şi a consistenţei muşchiului.

Argument: RC se instalează rapid dacă intravitam ATP-ul şi glicogenul muscular sunt scăzute (efort fizic).

Valoarea medico-legala a RC: - semn al mortii reale; - corelata cu celelalte semne de moarte reala, ofera

indicatii pentru stabilirea datei mortii; - valoare orientativa asupra conditiilor in care a stat cadavrul si asupra

cauzei mortii; - pastreaza pozitia corpului dupa moarte, daca aceasta nu a fost modificata inainte de istalarae

rigiditatii. 2.Moartea subita:definitie,clasificare

1. Definiţie: este moartea survenită brusc, neaşteptat, la o persoană în plină stare de sănătate aparentă, sau la o

persoană cu o anumită suferinţă în a cărei evoluţie nu era prevăzut sfârşitul letal.

2. Clasificare (după Simonen): A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiacă- ruptura de

anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica- ateromatoza generalizata sau localizata- moartea

subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor favorizant C. MS cu leziuni nespecifice pent ru o anumita

boală: staza sanghina, sufuziuni sanghine subseroase ş.a 3.Legatura de cauzalitate indirecta

legaturii indirecte (sau secundare) - intre traumatism si efectele acestuia, se interpun toate complicatiile aparute

in evolutia traumatismului suferit. Aceste complicatii trebuie sa fie legate de traumatism si sa nu reprezinte

afectiuni care puteau apare independent sau fara legatura cu afectiunea traumatica. Vom retine insa termenul de

cauzalitate directa, care poate fi ilustrata cu marile sindroame tanatogeneratoare din mortile violente si din

mortile neviolente. In cauzalitatea indirecta se pot aminti: insuficienta renala acuta posttraumatica; sindromul

embolic; - sindromul septico-toxic posttraumatic etc.

4.Hemoragia subarahnoidiana netraumatica sau dupa traumatisme minore

Cauze: - ruptura a unei malformatii arterio-venoase- anevrisme de tip "berry"- alte cauze rare: discrazii

sanguine, endocardita cu fen embolice, supradozare de anticoagulante, etc

Malformatii arterio-venoase- majoritatea se gasesc in cortexul parietal- Sd Sturge-Weber: multiple malformatii

av cerebrale, nevi vasculari pe fata si git, epilepsie. Berry aneurysms - 4,9% din indivizi au asa ceva (12-31 % au

anevrisme multiple) dar evident nu la toti se rupe; - rare la copii, frecventa lor creste cu virsta fiind frecvent

asociata cu HTA (age range 1477 ani; virsta medie 46 ani) - ruptura anevrismului determina inconstienta

aproape instantanee: 60% mor imediat, 20% mor in mai putin de 24 ore. - localizare: 84% pe partea anterioara a

poligonului Willis (27% cerebrala medie, 25% carotida interna, 24% comunicanta anterioara) si 16% in partea

posterioara (10% a. bazilara).

Consecintele rupturii: - 96% hemoragie subarahnoidiana (in 46% din cazuri era singura leziune) - 4% hemoragie

subdurala sau intracerebrala

-16

-32 ore apare reactia cel.

mezoteliale care tapeteaza spatiul subarahnoidian+ hemoliza eritrocitelor.

-a apar macrofage cu hemosiderina (granule) inglobate.

-a dispar PMN, infiltrat masiv cu limfocite si macrofage, foarte rare hematii

-a fibroza piei mater. 5.Clasificarea anoxiilor,sufocarea.

I. Anoxii de aport / anoxii anoxice = oxigenul nu ajunge 1a nivelul alveolelor pulmonare

1. anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice): a. insuficienta oxigenului in aerul respirat:

- spatii inchise- procese care consume oxigenul - flacara, procese fermentative (cu degajare

CO2) - altitudini mari (scade presiunea partiala a O2 in aerul atmosferic) b. obstructia orificiilor respiratorii

c. obstructia cailor respiratorii- comprimare 1a nivelul gitului: - spinzurare- strangulare- sugrumare- obstructia

cailor respiratorii cu lichide sau solide (submersii in lichide, pulberi, boabe de cereale, pietris)

d. impiedicarea miscarilor respiratorii-prin: - comprimare toraco-abdominala- pneumotorax traumatic

- paralizie a muschilor respiratorii: - intoxicatii cu substante curarizante- electrocutie

e. scaderea perfuziei pulmonare prin embolii secundare traumatismelor

2. anoxii de aport de cauza neviolenta a. obstructia cailor aeriene (tumori laringiene, edem glotic, tumori

bronhopulmonare) b. perturbarea miscarilor respiratorii: poliomielita, pneumotorax spontan/patologic,

crize de miastenia gravis c. obstruarea cailor respiratorii intrapulmonare (astm bronsic, pneumonii - scade

suprafata repiratorie prin exudat inflamator) d. scaderea perfuziei pulmonare (insuficienta cardiaca stinga,

pneumonii interstitiale, etc.)

II. Alterari ale membranei alveolo-capilare- aerul are compozitie normala in O2 dar nu se realizeaza

schimburile gazoase la nivelul membranei alveolo-capilare

Page 7: Subiecte Rezolvate

- cauze: - violente toxice gazoase sau volatile- neviolente boala membranelor hialine

III. Anoxii de transport - pot fi cauzate de: - scaderea circulatiei sangvine (anoxii stagnante) datorita IC

globale - totdeauna, sint neviolente- alterarea capacitatii hemoglobinei de a fixa, transporta si elibera O2 la nivel

tisular

(anoxii anemice) - pot apare prin: - scaderea cantitatii de hemoglobina patol: anemie feripriva, hemolitica, dupa

singerare din ulcer etc violente: anemii dupa hemoragii posttraumatice scaderea calitatii hemoglobinei violente:

in intoxicatii cu CO sau substante methemoglobinizante

IV.Anoxii de utilizare / citotoxice / histotoxice / tisulare

-sunt cauzate de perturbari ale respiratiei tisulare (blocare a citocromoxidazelor din lantul

rsepirator celular)

-de obicei au au cauza violenta:intoxicatii cu acid cianhidric, morfina, barbiturice, anestezice

refrigerarea

Obstruarea orificiilor respiratorii (sufocarea)

Clasificare juridica: - accidentala- omucidere (la copii mici sau la batrini; mina, perna, punga plast ic, calus + nas

infundat) Autopsie: - tabloul este sarac (tablou asfixic) - uneori, se observa mici echimoze si escoriatii

perioronazale (daca sufocarea a lost produsa cu mîinile) 6.Clasificarea agentilor tarumatici,exemple1. Agentii traumatici mecanici produc leziuni prin energia lor

cinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat (leziuni active sau de lovire cu un corp dur), fie prin izbirea corpului

in miscare de un obiect dur (lovirea pasiva), fie leziuni produse prin ambele mecanisme. 2. Agentii traumatici

fizici produc leziuni prin actiunea diverselor forme de energie fizica: variatiile de temperatura, electricitatea

(industriala sau atmosferica), variatiile de presiune atmosferica (scazuta sau crescuta), energie radianta.

3. Agentii traumatici chimici sint reprezentati de diferite substante care produc leziuni sau moartea in cadrul

intoxicatiilor acute sau cronice, capitolul toxicologiei medicolegale fiind o parte importanta a traumatologiei

medico-legale.

4. Agentii biologici, pentru a actiona ca agenti traumatici, trebuie sa intervina in mod brutal si in doze maxime,

cum se intimpla in cazul infectiilor in laboratoare cu germeni in culturi, in situatiile unor intoxicatii cu ciuperci,

sau in cazul tulburarilor generate de diverse veninuri; mai poate fi considerata ca trauma biologica moartea prin

transfuzie cu sange heterolog. 7.Transmiterea in sistemul secretor. Dupã localizarea si proprietãtile lor, antigenele A, B, H se clasificã în :

- antigene glicosfingolipidice care sunt alcoolsolubile, fiind legate de membranele hematiilor, trombocitelor,

celulelor epiteliale si endoteliale; ele sunt prezente în organele hematopoetice si în ser, dar nu si în or-ganele

excretorii si nici în secretii sau excretii; persoanele care posedã astfel de antigen ABH se definesc ca

nesecretoare (se);

- antigene glicoproteice hidrosolubile care sunt prezente în secretii si excretii (salivã, suc

gastric, sputã, lacrimi, transpiratii, colostru, secretie vaginalã, spermã, urinã, lichid amniotic, continutul chistelor

ovariene, dar nu si în lichidul cefalorahidian); ele nu se gãsesc în organele hematopoetice; persoanele care

posedã astfel de antigene ABH se definesc ca secretoare (Se).

Starea de Se se este controlatã de douã gene alele notate Se (secretor) si se (nesecretor) ca re se transmit dupã

legile mendeliene, alela Se fiind dominantã. Aceastã alelã regleazã sinteza substantelor hidrosolubile ABH si

deci prezenta lor în umori la genotipurile SeSe si Sese.

Din analiza genetica reiese cã din pãrinti Se se pot naste copii se, dar din pãrinti se nu pot apare copii Se.

În practicã s-a constatat cã existã posibilitatea ca saliva sã fie contaminatã cu substante de origine bacterianã,

ceea ce duce la reactii fals pozitive pentru evidentierea antigenelor A si B 8.Definitia violului

Conform articolului 197 C.P.,violul defineste „actul sexual de orice natura cu o alta persoana,provocat prin

constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa si se

pedepseste cu inchisoare 3-10 ani”.

9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea de cauza necunoscuta.

Conform art. 34 – alin.2 din Normele procedurale privind efectuarea constatărilor, a expertizelor şi a altor lucrări medico-legale, raportate la art. 114 Cod procedură penală, autopsia medico-legală este obligatorie în

următoarele cazuri: Autopsia medico-legală a cadavrului se efectuează la solicitarea organelor judiciare, numai

de către medicul legist, fiind obligatorie în urmatoarele cazuri 1. moarte violentă, chiar şi atunci când există o

anumită perioadă între evenimentele cauzale şi deces; 2. cauza morţii nu este cunoscută 3. cauza morţii este

suspectă. Un deces este considerat moarte suspectă în urmatoarele situaţii: a) moarte subită; b) decesul unei

persoane a cărei sănătate, prin natura serviciului, este verificată periodic din punct de vedere medical;

c) deces care survine în timpul unei misiuni de serviciu, în incinta unei întreprinderi sau instituţii;

d) deces care survine în custodie, precum moartea persoanelor aflate în detenţie sau private de libertate, decesele

în spitalele psihiatrice, decesele în spitale penitenciare, în închisoare sau în arestul poliţiei, moartea asociată cu

activităţile politiei sau ale armatei în cazul în care decesul survine în cursul manifestaţiilor publice sau orice

deces care ridică suspiciunea nerespectării drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortură sau oricare altă

formă de tratament violent sau inuman; e) multiple decese repetate în serie sau concomitent ; f) cadavre

Page 8: Subiecte Rezolvate

neidentificate sau scheletizate; g) decese survenite în locuri publice sau izolate; h) moartea este pusă în legatură

cu o deficienţă în acordarea asistenţei medicale sau în aplicarea măsurilor de profilaxie ori de protecţie a muncii;

i) decesul pacientului a survenit în timpul sau la scurt timp după o intervenţie diagnostică sau terapeutica

medico-chirurgicala. 10.Diagnosticul de moarte

-se pune pe baza prezentei semnelor mortii reale(corespund mortii reale si se grupeaza in:

Modificari cadaverice precoce(se instaleaza in etapa postmortem precoce):

Lividitatea si hipostaza viscerala

Racirea

Rigiditatae

Deshidratarea

Autoliza

Modificari cadaverice tardive(se instaleaza in etapa postmortem tardiva-peste 24 de ore)

Distructive:putrefactia:distrugerea cadavrului de animale,insecte necrofage sau larvele lor)

Conservatoare:naturale(mumificare,adipoceara,lignifierea,inghetarea) sau

artificiale(inghetarea,imbalsamarea)

Subiect 4

1.Manifestari postvitale.Explicatie:

Reprezinta viata reziduala a tesuturilor dupa moartea organismului ca intreg.

Viata poate exista la mai multe niveluri functionale si tot asa cum moartea coexista cu viata chiar si intr-un

organism sanatos si viu (ex. Autoliza celulara) tot asa viata poate fi mascata de fenomenul mortii (moartea

aprenta, coma depasita)

Uneori viata se suspenda pentru o perioada neprecizata de timp(starea de coma).

Oprirea completa a metabolismului nu compromite intotdeauna viata dc procesul are loc lent si complet, ca de

ex in:

1. scaderea marcata a T pana la inghet (criptobioza); 2.pierderea lenta si completa a apei (anhidrobioza);

3.variatii osmotice extreme (osmobioza); 4.anoxie progresiva (anoxibioza)

Perioada postmortem precoce in cadrul careia sunt prezente manifestarile postvitale este deosebit de importanta

intrucat in acest interval se poate lua decizia de a extrage unele organe/tesuturi in vederea transplantului.

Timpul de supravietuire in anoxie totala a unor tesuturi/organe este: corneea (24-30 ore), rinichi (20-24 ore),

ficat (10-12 ore), cord (15-30 minute).

2.Moartea subita: cardiomiopatii

Moartea subita este decesul care survine brusc, neasteptat la o persoana aflata in plina sanatate aparenta sau la

care patologia cunoscuta nu lasa sa se intrevada un deces apropiat.

Cardiomiopatii:

-obliterative: nu se asociaza cu moarte subita; sunt cauzate de boli cronice (amiloidoza, hemocromatoza,

sarcoidoza)

-congestive: pot aparea in alcoolism cronic, cardiomiopatia peripartum, miocardita cronica idiopatica,

miocardita toxica(cobalt si adriamicina); aspect anat-pat: inima intens dilatata, eventual cu trombi intracavitari,

microscopic se obs. fibroza interstitiala difuza

-hipertrofice: autozomal-dominanta (0.2% din populatie); VS hipertrofiat maxim la niv septului, dar si cu alte

zone de ingrosari parcelare; constituie cea mai frecventa cauza de moarte subita la adolescenti si tineri 3.Clasificarea agentilor traumatici. Echimoza

Agenti traumatici mecanici: -corpuri contondente; -corpuri cu varfuri sau lame ascutite;-proiectile

Agenti traumatici fizici: variatii extreme de T, electricitate, variatii extreme ale presiunii atmosferice, radiatii

ionizante

Agenti traumatici chimici: subst. toxice

Agenti traumatici biologici: bacterii, virusuri, leziuni produse de animale, plante etc.

Agenti trauma psihici

Echimoza este o leziune primara fara solutie de continuitate la nivelul pielii.

Sunt implicate vase de sange de la nivelul dermului superficial. In majoritatea cazurilor, echimoza apare la locul

de impact; exista si cazuri in care echimoza apare la dis tanta (trauma la niv fruntii det echimoze orbitale).

Uneori au forma specifica sugerand obiectul care a produs -o.

In timp, echimozele sufera modificari de culoare: initial au culoare rosie, apoi devin violacei-albastre (timp de

1-3 zile), apoi verzui/verzui-cafenii (timp de 3-4 zile, 4-7 zile), in final devin galbui (7-10 zile).Dupa 7-10 zile

de la producerea traumatismului, echimozele mici dispar. Modif de culoare se fac dinspre periferie spre centrul

echimozelor.

In anumite tipuri de agresiuni, echimozele au aspect si localizare specifice: in sugrumare se evid echimoze

rotund-ovalare (varfurile degetelor) dispuse pe partile lat si ant ale gatului; in viol pe coapse.

Echimozele posttraumatice trebuie diferentiate de lividitati (dupa incizare, aceastea se pot spala cu jet de apa)

Incadrare juridica:

Page 9: Subiecte Rezolvate

-gravitatea echimozelor este de obicei mica; mai grave sunt cele de la niv fetei si pleoapelor (cele palpebrale se

pot datora unui TCC cu fractura de baza de craniu)

-in principiu, nu necesita ingrijiri medicale; acestea se acorda (pana in 10z.i.m.) dc exista edem palpebral

important sau dc suprafata lor depaseste 40cm2

-uneori,dc supraf lor este mare, pot det decesul (echivaleaza cu o masiva hemor interna)

4.Hematomul extradural

Simptomatologia apare dc acumularea de sange depaseste 25 ml.In 99% cazuri are cauza traumatica. In

majoritatea cazurilor se produce fractura craniana cu lezarea unor ramuri ale a.meningee medii. Nu se formeaza

la baza craniului (dura mater este f aderenta la periost si nu permite dezv hematomului).

De regula exista un interval liber (medie 4-8 ore) intre momentul trauma si aparitia simptomatologiei (fara trat

poate deceda in 36-48 ore)dar exista si cazuri de deces la 30 minute dupa trauma

Se descrie si hematomul extradural cronic, a carui simptomatologie debuteaza la peste 48 ore (pana la 18 zile)

de la trauma; in acest caz, originea sangelui este venoasa (acumularea sa este mai lenta). 5.Clasificarea anoxiilor.Anoxii de transport violente si neviolente:exemple

Anoxii de aport/anoxii anoxice

Anoxii de transport

Anoxii de utilizare/citotoxice/histotoxice/tisulare

Fiecare din acestea pot fi de cauza violenta sau neviolenta

Anoxii de transport:

Cantitative(anemice)

-violente: hemoragie pposttraumatica, soc anafilactic

-neviolente: anemie (anemii cronice ex.feriprive)

Calitative

-violente: hemoglobine toxice(toxice hematice):COHb, MetHb, CNHb

-neviolente: Hb patologice: anemii cronice (ex.falciforma)rare 6.Intoxicatia cu ciuperci:aspecte necroptice

In intoxicatia cu Amanita phalloides (raspunzatoare de 80% din totalul intoxicatiilor cu ciuperci), modificarile

se caracterizeaza prin leziuni necrotice si incarcare lipidica la niv majoritatii organelor, dar mai ales in ficat,

rinichi si SNC.

Ficatul este sediul celor mai grave leziuni, det sdr biologic major al citolizei hepatice. Procesul de citoliza

incepe cu intumescenta clara si degenerescenta balonizanta si se poate termina cu dezagregarea tuturor

structurilor celulare. Necroza hepatocelulara poate fi totala, masiva sau zonala.

Rinichiul este afectat al doilea ca frecventa. Leziunile sunt predominant tubulare dar si glomerulare, de

glomerulonefrita toxica.

La niv SNC se pot remarca microhemoragii in punte si subst alba centrala.Neuronii prezinta vacuolizari ale

citoplasmei, cu disparitia corpusculilor Nissl si coloratia palida a nucleilor. Se mai pot intalni lez degenerative

ale cel ganglionare si ale peretilor vasculari.

Miocardul prez distrofie grasa si infarctizari, extravazari sang interstitiale si infiltrat leucocitar perivascular. La

niv mucoasei intestinale se pot obs leziuni de degenerare si infiltrare grasa.

Suprarenalele prez incarcare grasa a sistemului cromafin.

Foliculii limfatici splenici sufera incarcare grasa ca si endoteliul sinusoidelor.

Se remarca rigiditate cadaverica tardiva si de slaba intensitate. 7.Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si in medicina legala

1.Expertiza filiatiei

2.Stabilirea identitatii urmelor biologice (pete de sange, secretie vaginala, sperma, bulb pilos, fragmente de

tesut)

-identif speciei pt diferentierea originii animale/umane

-identif esantionelor de sange prelevate pt alcoolemie

-identif resturilor cadaverice

-identif victimelor

-confirmarea/infirmarea vinovatiei in delicte sexuale

-confirmarea/infirmarea vinovatiei in omucideri

-redeschiderea unor cazuri nesolutionate sau verificarea unor condamnari eronate

3.Formarea unei banci de amprente genetice a delicventilor 8.Deflorarea veche;probarea medico-legala a violului

Femeile cu activitate sexuala prezinta deflorare veche la care himenul are zone de lipsa de substanta de forma

triunghiulara cu varful ce atinge baza sa de insertie pe vagin, cu margini cicatrizate roz-albicioase. Data

raportului sexual deflorant nu se poate preciza, dar este de minim 14 zile.

Proba medico-legala a violului la o femeie cu deflorare veche este numai prezenta spermei in vagin .

Pentru evidentierea spermei se pot determina: fosfatza acida de origine prostatica; glicoproteina P30 (prin

reactie imunologica)-persista in vagin 13-47 de ore; LDH-C4 este strict specifica pt sperma (se gaseste in

testicule, spermatozoizi si lichid seminal)- prin electroforeza, a putut fi identif si din pete vechi de 4 saptamani

Page 10: Subiecte Rezolvate

Datarea raportului sexual: -<24 ore de la actul sexual spermatozoizii sunt mobili-capete de spermatozoizi pot fi

observate pana la 120 ore dupa actul sexual

9.Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania.Moartea suspecta (enumerare)

1.moarte violenta

2.cauza mortii necunoscuta

3.circumstantele mortii sunt suspecte.Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:

a.moarte subita

b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv medical

c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii

d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate,

decesele in spitalele psihiatrice, decese in spitale penitenciare, in inchisoare sau in arestulpolitiei,moartea

asociata cu activitatea politiei sau armatei in cazul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau

orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare

alta forma de tratament violent sau inuman

e.multiple decese repetate in serie sau concomitent

f.cadavre neidentificate sau scheletizate

g.decese survenite in locuri publice sau izolate

h.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in aplicare a

masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii

i.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau

terapeutica medico-chirurgicala 10.Diagnosticul de moarte

Se pune numai pe semnele mortii reale:

1.Semne precoce: a)racirea corpului b)deshidratare c)autoliza d)lividitati e)rigiditate

2.Semne tardive

Distructive: a)putrefactia b)necrofagie de catre animale, insecte

Conservatoare: a)mumificare b)adipoceara c)lignificare d)inghetare e)mineralizare

SUBIECTUL 5

1. Lividitatile Se datoreaza opririi circulatiei singelui si consecutiv actiunii gravitatiei asupra singelui, acesta

se acumuleaza in vasele din regiunile declive ale corpului, conferindu-le o culoare violacee. Examenul medico-

legal al lividitatilor cadaverice, hipostazei viscerale si a modificarilor sanguine postmortem prezinta valoarea

medico-legala deoarece: - lividitatile cadaverice constituie cel mai sigur si mai precoce semn de moarte reala; -

in context cu celelalte semne ale mortii reale constituie un indicator al timpului scurs de la moarte; - reprezinta

un indicator al pozitiei cadavrului si al modificarilor ei ("semnul pozitiei cadavrului"), ele gasindu -se totdeauna

pe partile declive; - au valoare orientativa pentru stabilirea cauzei mortii Etapele lividitatilor cadaverice,

hipostazei viscerale si hemolizei a. Hipostaza (2-16 ore) Mecanism: pierderea tonusului vascular şi rigiditatea

musculaturii arteriale împing sângele în capilare şi venule; în lipsa propulsiei cardiace sângele se acumulează în

zonele declive sub acţiunea gravitaţiei. Examen extern: lividitati rosii-albastrui; dispar la presiune si reapar dupa

incetarea acesteia. Modificari cu pozitia cadavrului: dispar, pentru a reapare in noua pozitie decliva; Aspecte pe

secţiune: ţesuturile subiacente sunt albicioase, din vase se scurg picături de sânge care spală, după care reapar

altele. Hipostaza viscerală: - substanţa albă a lobilor occipitali prezintă puncte roşii care dispar la spălare- părţile

declive ale plămânilor sunt roşii-violacee închise, cu consistenţă crescută şi crepitaţii păstrate; - sedimentarea şi

coagularea sângelui cu formare de cheaguri roşii = lardacee (depuneri de hematii în reţeaua de fibrină), lucioase

neaderente la vase şi cord; - mucoasa peretelui posterior al stomacului este cenuşiu brună, cu aspect tulbure

murdar; - debutul hemolizei b.Difuziune (15-24 ore) Mecanism: extravazarea parţială a hemoglobinei şi

difuzarea în ţesuturile perivasculare. Examen extern: lividitati violacee, palesc la presiune (dar nu dispar);

Modificari cu pozitia cadavrului: datorita singelui fluid ramas in vase nu dispar, dar apar si in noua pozitie

decliva Aspecte pe secţiune: ţesuturile subiacente sunt roşu închis datorită difuziunii sângelui; Hipostaza

viscerală: - endocardul, intima vaselor mari, ansele intestinale şi seroase sunt roşii murdar; - cavităţile seroase

conţin extravazat sanguin roşietic c. Imbibitie (peste 18 ore) Mecanism: hemoliza completă. capilarele sunt

goale. Ţesuturile sunt impregnate cu hemoglobină. Examen extern: lividitati violacee -negricioase, nu se

modifica la presiune Modificari cu pozitia cadavrului: nu dispare, nu se formeaza in noua po zitie decliva.

Aspecte pe secţiune: ţesuturile subiacente sunt îmbibate cu sânge care se spală; Hipostaza viscerală: -

accentuarea modificărilor precedente; - debutul putrefacţiei.

Particularităţi ale lividităţilor în funcţie de cauza morţii: 1. Septicemii, asfixii - debut rapid, culoare

albăstruie (1-2 ore); 2. Intoxicaţii cu arsenic, stricnină - debut lent3. Intoxicaţii cu substanţe

methemoglobinizante - debut rapid, culoare albăstrui închisă sau brun- cafenie (ca ardezia) 4. Intoxicaţia cu CO

şi HCN - roşu carminat5. Caşexii, anemii - debut lent, roşii-palide, uneori absente;

6. Înec, cadavre ţinute în apă sau la frig - reduse sau chiar absente; 7. Insuficienţă cardiacă cr. - debut rapid,

tentă închisă, întinsă în suprafaţă.

Page 11: Subiecte Rezolvate

2.Moartea subita: definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de

sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare:

1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard).

2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii,

intoxicatii)

3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei

patologii recente acute severe)

4. MS functionala prin inhibitie

5. MS functionala esentiala( necropsia alba) 3. Clasificarea agentilor traumatici

Agenti traumatici fizici – sint reprezentati de :1) Agenti traumatici mecanici,2)Variatii exterme de

temperatura,3) Electricitate, 4) Variatii exterme ale presiunii atmosferice, 5) Unde sonore, ultrasunete,

infrasunete, 6) Radiatii electromagnetice, 7) Cimpuri magnetice, 8) Radiatii ionizante;II) Agenti traumatici

chimici – substante toxice diverse ;III) Agenti traumatici biologici – Bacterii, Virusuri, Otraviri vegetale sau

animale, Leziuni produse de animale; IV) Agenti traumatici psihici Echimoza=Este produsa prin actiunea

agentului traumatic asupra tegumentului, ce determina mici rupturi capilare cu extravazarea unui can titati de

sange care inunda tesuturile.Poate apare la locul de impact sau uneori apare la distanta de locul impactului(mai

neobisnuit).Au forma diferita ce depinde de obiectul cu care a fost produsa(curea, unghii, degete).In timp

echimozele sufera modificari de culoare:initial culoarea e rosiatica, dar vireaza la violaceu-albastru in 1-3 zile,

verzui la 3-4 zile, apoi galbui, dupa care dispar. Cele mici dispar in 7-10 zile de la producere. Ele trebuie

diferentiate de lividitati, echimoze spontane sau postmortem. In unele cazuri ele sunt sugestive : in viol-pe

coapse, in sugrumare au forma ovalara si sunt dispuse anterior si lateral pe gat sugerand varfurile degetelor.

4. Caderea: definitie = dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de

sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Caracteristicile leziunilor in cadere: sunt unipolare, pe

partile proeminente, obisnuit sunt insotite de escoriatii ca semn al frecarii tegumentului de planul dur, obisnuit

sunt mai putin grave.

5. Clasificarea anoxiilor Fct. de niv. la care are loc:

1. Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare

2. Anox. de transport-implicat sg.+Hb

3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. Intracellular

d.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente

a.anoxii de aport violente=anoxii /asfixii mecanice-O2 din aer este inlocuit cu alt gaz (ex. N2 ) -O2 e consumat

in aerul respirator-PO2 e f. scazuta; oxigen redus-obstacole intriseci :-obstructii cu corpi straini ( alimente,

proteze )

-inlocuire coloana de aer cu fluid (inecare )

-obstacole extrinseci CRS:-compresie reg. cervicala din exterior ( spanzurare, strangulare)

-la nivelul orif. nazal / cav. buc. ( sufocare )

-impiedicarea excursiei costale:-impiedic. inspir./expir

-PNX traumatic

-compresie ext. toracica ( adult=40-45 kg ;copil~12 kgdeces in 10’ )

b.anoxii de aport neviolente-toate cazurile patol. ce impiedica aerul sa ajunga la niv. mb. alv. capilare

-epiglotite-react. alergice-crup difteric

c. anoxii de transport-stagnante –violente/neviolente-anemice –violente/neviolente

A.stagnante violente – impiedicare circ de intoarcere - vasodil. paralitica

- soc anafilactic traumatic - intox. cu toxice complexe

A. stagnante neviolente-ICC grava

A. anemice violente-hemoragii-alterari calitative ale Hb. ( intoxic. cu CO

=>carboxiHb;nitrite =>metHb. ;CN =>CNHb. )=>intra in competitie cu O2;transferal de O2 e foarte scazut prin

anoxia citotoxica existenta

A. anemice neviolente- anemii cr.

d. anoxii de utilizare-violente . > neviolente -in intoxic. ( CN;HCN;KCN toxicitate >NaCN )

-CN- blocare lant enz. resp. celular -efect rapid -ICR centrala = SCR instantaneu

- -edeme -tulburari echilibru A-B intoxicatiile asociaza frecvent mai multe anoxii ( citohistotoxice

+ de transport ) Stabilirea – caracterului vital modului de producere – violent/ neviolent

Sufocarea obstruarea orificiilor respiratorii. Clasificarea juridica: accidentala sau omucidere. La autopsie

tabloul e sarac – tablou asfixic- uneori se observa mici echimoze si escoriatii perioronazale daca a fost produsa

cu mainile. 6. Intoxicatia cu ciuperci: tablouri clinice principale (enumerare pe clase de mortalitate) :

Page 12: Subiecte Rezolvate

a. sdr anticolinergic- debut la 1-2 ore cu excitatie, delir , salivatie, dispnee, varsaturi, diaree, bradicardie-

mortalitate rara b. sdr gastroenteric- greata varsaturi diaree aritmie astenie- mortalitate rara

c. sdr disulfiram- varsaturi, diaree, eretism cardiac, aritmii, sensibilitate tip disulfiram la alcool- mortalitate rara

d. sdr halucinogen- midriaza, ataxie, colici, febra, vede puncte colorate, striatii ce se deplaseaza- mortalitate rara

e. sdr falloidian- dupa un timp apare grata voma diaree hematemeza melena hepatalgie anurie icter edem

pulmonarconvulsii coma- mortalitate 50% f. sdr helvelian- diaree convulsii hemoliza coma- mortalitate 15-40%

g. sdr muscarinic- varsaturi diaree bradicardie hTA salivatie lacrimatie bronhospasm- mortalitate 5% 7. Testul amelogeninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente localizate in regiuni omoloage pe

cromozomii X si Y in imediata vecinatate a genei amelogeninei. Secventa crX e de dimens mai mici decat cea a

crY motiv pt care diag de sex e f usor de pus. 8. Capacitatea sexuala a barbatului: elemente medico-legale. Se solicita in spete civile(paternitate), spete

penale(viol, incest). Pseudomaturitate precoce- capacitate de procreere la 9 ani la baieti. Maturitate precoce sub

9 ani. Latura dinamica a sexualitatii barbatului cuprinde: capacitatea de copulare, capacitatea de procreere.

Spermograma 2,5-3 ml albicioasa translucida opalescenta 60-140 milioane spermatozoizi pe ml din care minim

60% mobili cu max 25% forme anormale. 9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania (enumerare) 1.moartea violenta;

2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a

carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de

serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale

penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau

scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in

acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit

in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala.

10. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa

un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la

deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a

ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:

- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului

- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este

indisponibil pentru constatare

- medicul specialist/primar pentru decesele din spital

In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML.

Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul

decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus

in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta

in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.

- are mai multe parti:

Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a

pasaportului

Data si ora mortii

Cauzele mortii

I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala

b.cauze intermediare

c. cauze initiale

II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice

SUBIECTUL 6

1. Diagnosticul de moarte. Data probabila a mortii .

Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta)

-pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatiei, abolirea reflexelor,

modificari oculare, suspendarea activitatii cerebrale

Semnele mortii reale:

- modificari precoce: - lividitatile, hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza

- modificari tardive:-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte

Conservatoare-naturale:-mumificarea,adipoceara,lignifierea,inghetarea

-artificiale:-inghetarea,imbalsamarea.

Stabilirea momentului morţii:-încadrarea într-un anumit interval cu atât mai restrâns cu cât se face mai rapid

examinarea cadavrului, deosebit de importantă în omucidere; diferite categorii de criterii pt. stabilire:

1. Studiul morfologiei cadaverice: criteriul cel mai vechi şi cel mai valoros; semnele morţii reale devin

manifeste în 3-6 h-> dezv. completă în 12-24h; cele mai importante sunt lividitatea şi rigiditatea

2. Studiul modificărilor oculare: foarte utilizate-> indicii destul de importante; apariţia petei Liarché>6-8 h;

persistenţa reflexului pupilar: 4h la atropină, 8h la pilocarpină

Page 13: Subiecte Rezolvate

3. Studierea unor procese fiziologice: aspirarea conţinutului gastric: date orientative-> stomac gol deces >6-

8h; din momentul consumului ultimului prânz (ancheta reconstituirii datelor referitoare la ultimul prânz-> data,

în ce a constat), timpul de staţionare digestia diferitelor alimente în stomac se pot obţine date extrem de precise -

>ex. carne 5-6 ore(tabele); gradul de plenitudine al vezicii urinare-> în condiţii obişnuite vezica urinară se

umple pe parcursul nopţii->până spre dimineaţă

4. Metode de tanatochimie: modificări pe care le suferă diferite substanţe în sânge, LCR, alte umori, unele org.

după moarte; supusă erorii-> valoroasă în primele 15h, valoare relativă 15-30h, >30h nu pot fi luate în

considerare

5. Metode moderne de tanatoenzimologie

6. Alte criterii: modificări de pH-> pH-ul scade brusc după deces (24h)->alcalin(amine de putrefacţie,

amoniac); glicogen hepatic (coloraţie Carmin best)-> în mod normal dispare la 10h de la instalarea morţii;

cadavru cu plăgi->aspectul microscopic al plăgilor (al fragmentelor recoltate din buzele plăgilor); ventricolul

stâng îşi goleşte conţinutul în 18-24 h de la deces 2.Moartea reflexa cauzata de traumatisme minore in zonele reflexogene: sinusul carotidian, globi oculari,

testicole, organe genitale externe feminine (vulva), pensarea colului uterin, punctie toracica, imersie in apa

foarte rece.

Moartea subita prin lovire in zona precordiala: apare de obicei la copii sau tineri (<16 ani), loviti in precordiala

de mingie de baseball, puk de hokey, lovitura de karate, lovire cu genunchiul, etc. Mec. cel mai probabil este

inducerea unor tulburari de ritm cardiac. In 60% din cazuri victima cade si moare imedia t dupa lovitura; in 40%

din cazuri victima cade imediat dupa impact dar apoi cateva momente mai pot exista miscari

constiente/inconstiente (deschide ochii, se scoala in sezut sau in picioare, face cativa pasi, vorbeste, plange,

vomita) apoi urmeaza stopul cardiac. Victimele nu prezinta semne de insuficienta respiratorie dupa impactul

toracic. In cele 40% din cazuri probabil se produce o aritmie de gen tahicardie ventriculara urmata rapid de

instalarea fibrilatiei ventriculare. In 12 cazuri in SUA s -au putut inregistra trasee EKG. In 10 din cazuri era

vorba de tahicardie ventriculara sau fibrilatie ventriculara, in 2 era vorba de bloc atrioventricular total si

respectiv de asistolie.

3. Clasificarea lanturilor cauzale

- In functie de natura cauzelor: exogene – externe (de nat traumatica) / endogene – interne (netraumatice)

- In fuctie de modul de actiune: cauze directe neconditionate (nemediate sau mediate) / cauze directe

conditionate (mediate) / cauze indirecte

- In functie de importanta actiunilor in producerea efectului: cauze esentiale – determinante / cauze asociate (de

egala valoare) / cauze neesentiale (adjuvante)

- In functie de timpul scurs intre actiunea cauzei si momentul aparitiei efectului: cauza primara in cauzalitatea

directa / cauza secundara in cauzalitatea indirecta

- In functie de numarul cauzelor: cauze unice (lant monocauzal) / cauze multiple (lant policauzal)

- In functie de tipul de actiune pe care il exercita in momentul participarii, unele dintre cauzele multiple pot fi:

predispozante (se pot confunda cu factorii de risc) / favorizante (grabesc actiunea sau amplifica efectele cauzelor

primare esentiale/determinante)

4.Hematomul extradural= acumulare de sânge între planul osos şi dura mater

- în majoritatea cazurilor este însoţit de fracturi craniene usu. liniare

- apare la intersecţia unui vas cu zona de fractură

- ruptura arterei meningee : - mijlocie-> localizare temporo-parietală; -anterioară-> localizare frontală; -

posterioară-> localizare occipitală

- rareori sursa este reprezentată de: sinus dural, vene diploice, vene emisare

- au tendinţa de a se limita la un singur os cranian datorită aderenţei durei mater de planurile osoase

- apar numai în zona de impact-> sugerează o leziune meningo-cerebrală; nu apare niciodată în focarul de

contralovitură

- moarte rapidă-> devine compresiv (->24h)

- clinic: traumatism-> pierderea cunoştinţei de durată variabilă; fenomene neurologice trecătoare / persistente;

interval liber = 12-24 h;maxim 48 h= pacientul îşi revine; agravarea-> apare un sindrom de HIC-> tulburarea

stării de conştienţă-> comă; semne neurologice de focar; tulburări vegetative; midriază paralitică homolateral cu

anizocorie

- evoluţie gravă-> moarte dacă nu se intervine chirurgical: urgenţă neurochirurgicală

5. Clasificarea anoxiilor. Spinzurarea

Fct. de niv. la care are loc: 1.Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transport-

implicat sg.+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. intracelular

D.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente

Spanzurarea= comprimarea reg. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp

-juridic=>accident / sinucidere / omucidere

CLASIFICARE: -Functie de aportul latului cu cartilajul tiroidian => spanzurare inalta/medie/joasa.

-spanzurare tipica (nod la ceafa) / atipica (nod nu la ceafa)

-spanzurare completa ( nu atinge planul de sustinere )/incompleta (atinge planul de sustinere)

Page 14: Subiecte Rezolvate

MECANISME :

1. asfixic pur – traheea e colabata de lat nu exista O2 asfixie acuta

2. hemodinamic pur – circulatie spre creier e completa / incompleta intrerupta;CRS neafectate ; a. carot.

comuna se colabeaza la 4-5 kg.; a. vert. se colabeaza la 12-14 kg.(greutatea extremitatii cefalice ~ 8 kg)

3. neuro-reflex –direct de catre lat ( asfixii int si ext e absent )

CLINIC:spanzuratii albi ( prin mechanism neurorflex) / albastri( cianotici)

ASPECTE ML.: - sanse de spanzurare cervical – sant pergamentat, oblic spre nod ( aici e interrupt circulara

incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa nodului); latime s ant corespunzatoare lat

SEMNELE MORTII REALE : lividitati, rigiditate foarte intensa, rapid instalata, tablou asfixic intern, infiltrat

hemoragic sub santul de spanzurare prin elongatie gat =marturia reactiei vitale, ruptura transversala a carotidelor 6. Decesul prin cresterea presiunii atmosferice

Cresterea lenta – la personae care coboare la inaltimi mai mici dup ace au trait mult timp la inaltimi mai mari

Cresterea exploziva:

- Prin efectul undei de soc care se propaga prin tesuturi producand leziuni care variaza in functie de consistenta

tesutului: -Muschi, ficat – relative neafectate

- Cele mai expuse – timpanul, arterele retiniene si viscerele cavitare toracice si abdominale

- Ureche si tractul respirator superior sunt cele mai sensibile structuri la efectele exploziei. Hemoragii petesiale

in hipofaringe si laringe apar la nivele relative mici ale undei de soc. Adesea timpuanul nu este afectat in cazul

exploziilor subacvatice, cand capul victimei este situate deasupra apei. La nivelul urechii se pro duc rupture de

timpan si leziuni ale cohleei. La pres de 35 kPa timpanul se poane rupe, la peste 100 kPa se rupe intotdeauna. La

presiuni si mai mari timpanul poate fi spulberat si oscioarele dislocate sau fracturate.

- La nivel pulmonary macroscopic de pot constata contuzii subpleurale, amprente costale sub forma unor benzi

hemoragice subpleurale, bule de emfizem posttraumatic care se pot rupe determinand pneumotorax, hemotorax

sau extravazat mediastinal de aer. Plamanii sunt densi, edem pulmonary, rupture ale peretilor alveolari,

comunicari alveolo-pulmonare.

- Viscerele abdominale cavitare sunt expuse mai ales acolo unde exista acumulari de gaze. Colonul este organul

cel mai frecvent afectat. Spectrul leziunilor intestinale se intinde de la hemoragii sub peritoneale, hemoragii

subserioase sau intramurale pana la dilacerare. Contuziile intestinale se pot necroza si perfora la cateva zile dupa

trauma initiala.

7. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la:

a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor

b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati

c) investigarea agresiunilor homosexuale

d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin

e) studii de genealogie si antropologie

8.Pruncuciderea: starea de nou-nascut

Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat

dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere"

Starea de nou nascut:-lungime: aprox 50 cm;-greutate: 3000-3500gr;- cordon ombilical: 50-60cm, este

turgescent si lucios;-urme de sange si venix caseosa (in plicile axilare, inghinale, ale gatu lui); craniul cu

perimetrul de 35 cm;-toracele are forma de trunchi de con cu baza mare in jos, perimetrul de 31 cm;-corpul este

acoperit de lamega;-placenta: 500-600g;-abdomenul are perimetrul de de 32-34 cm;-unghiile de la maini

depasesc pulpa degetului;-testiculele sunt coborate in scrot;-labiile mari le acopera pe cele mici;-in intestinul

terminal se gaseste meconiu;-bosa serosanguina este localizata in functie de prezentatie, edemul este epicranian,

nu respecta suturile si dispare la 2-3 zile dupa nastere 9. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa

un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la

deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a

ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:

- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului

- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este

indisponibil pentru constatare

- medicul specialist/primar pentru decesele din spital

In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML.

Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul

decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus

in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta

in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.

- are mai multe parti:

Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a

pasaportului

Data si ora mortii

Page 15: Subiecte Rezolvate

Cauzele mortii

I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala

b.cauze intermediare

c. cauze initiale

II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice

10.Ce este notiunea de zile de ingrijire medicala; exemple

Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita

ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor traumatice se

exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala (se refera numai la

leziunile traumatice)

- se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea

anatomica

Ex: - fractura costala unica, simpla:1-2z.i.m. (investigatii, adimnistrare medic antialgica)

-apendicectomie(necomplicata): 6-7 z.i.m. (investigatii, operatie, controlul plagii, firele de sutura, medic

antialgica; se incheie cu scoaterea firelor de sutura)

Subiectul 7

1. Metode conservatoare naturale ale cadavrului

a.Mumificarea(curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece => deshidratare rapida;persista in mediul uscat). In

lipsa apei viata se suspenda sau inceteaza.Este completa in 6 luni-1 an.

b.Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu contin ut scazut in O2).Grasimile

neutre se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe, in lipsa O2, se hidroxileaza sub

actiunea hidrlazelor bacteriene dar si a propriilor hidrolaze.Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul

formeaza adipoceara.Rezulta un aspect care permite identificarea cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros

ranced (3-4 sapt – 3-4 luni). Daca acizii se oxodeaza se produc aldehide si cetone care conduc la distrugerea

adipocerei. Este completa in 1-2 ani.

c. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice). Patrund intre celulele epidermului

facand imposibila actiunea hidrolazelor; de asemenea aceste medii au continut scazut in O2 si beneficiind chiar

de prezenta unor substante antibacteriene au un continut scazut in bacterii.este completa in ani de zile si se

adreseaza in special structurilor tisulare bogate in colagen-piele,fanere,intestin,.

d. Inghetarea naturala: conservarea indefinita pana la congelare, moment din care putrefactia evolueaza

accelerat. 2. Moartea subita: definitie. Clasificare

Definitie: reprezina un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate

aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta (sudden unexpected unexplained death)

reprezina 40-50% din mortile autopsiate.

Clasificare: A.I.Cauze coronariene: a-ateroscleroza coronariana-tromboza acuta de coronare-infarctul miocardic

acut b.-anomalii congenitale coronariene c.-anevrism coronarian disecant d-displazie fibromusculara a

coronarelor e.-boala Kavasaki f.-arterita coronariana II.Boala hipertensiva

III.Cardiomiopatii IV.Boli valvulare V.Miocardite VI.Malformatii congenitale ale sist.excitoconductor

VII.Morti reflexe.

B.Cauze meningoencefalice: epilepsia, hemoragii subarahnoidiene, hemoragii intracerebrale, tumori cerebrale

primitive, meningite, hidrocefalia, afectiuni psihiatrice, tromboza sinusului sagital superior, comotie cerebrala

minora asociata cu intoxicatie etilica, malaria cerebrala.

C.Cauze respiratorii: a.epiglotita b.embolii pulmonare:-trombembolii pulm. -embolia amniotica

-embolie gazoasa -embolia grasa. c.criza de astm d.hemoptizii e.pneumotorax spmntan al nou nascutului

f.pneumopatii interstitiale g.hipertensiune pulmonara esentiala

D.Cauze digestive: rupture de varice esfofagiene, ulcer duodenal perforat intr-un vas mare, rupture spontana de

splina, pancreatita acuta fulminanta, hepatita fulminanta, hemoragii intraabdominale netraumatice.

E.Cauze endocrine: diabet zaharat(coma cetoacidotica, coma hiperglicemica, hipoglicemia), feocromocitom,

insuficienta cortico-suprarenala(boala Addison, necroza hemoragica a suprarenalelor), tiroidita cronica.

F. Cauze infectioase: soc septic streptococci, fasciita necrozanta, soc septic stafilococic fulminant.

G.Cauze imunoalergice: reactii anafilactice

H. Dezechilibre hidroelectrolitice: hiperK, intoxicatia cu NaCl

I. De etiologie necunoscuta: sindrom Reyes, Sarcoidoza, moartea subita a carausilor, sindromul mortii s ubite a

sugarului.

J. Decese subite la sportive.

3. Legatura de cauzalitate directa conditionata Caracteristicile lez.traumatice:

Page 16: Subiecte Rezolvate

-lez.intereseaza organe vitale-intre lez.(cauza)si moarte(effect) exista o inlantuire continua, cauza actionand

direct dar pe fondul unor factori conditionali interni(morbiditate preexistanta) sau externi(tratament inadecvat si

prin asocierea unor circumstante cu care realizeaza o concomitenta la momentul traumatic

-traumatismul nu este atat de grav incat conditiile si circums tantele san u aiba semnificatie-se identifica factori

care se influenteaza reciproc: leziunea de baza si factorul extern/intern: nici una nu pot determina decesul luate

separate, dar impreuna prin interconditionare result.se amplifica sau se declanseaza co mplicatii acute severe de

natura a declansa in mod deteminat decesul. Criterii lezionale indeplinite de traumatism pt. a constitui o

legat.directa conditionata: -lez.principala survine pe un teren patologic: fie lez.principala agraveaza starea

morbida, fie acesta din urma agrav.lez principala,fie ambele.

-lez.traumatice sunt necesare darn u si suficiente in vederea producerii prejudiciului.. 4. Hematomul subdural-produs prin ruperea unei vene emisare ( dreneaza emisferele in sinusurile venoase ale

durei mater) , frecv prin acceleratie sau deceleratie( ce determ o acceleratie brusca, de scurta durata si intense a

vv. Emisare)

- netraumatic: prin ruperea unui anevrism sau efractia unei hemoragii intracerebrale in sp. Subdural

Simptomatologia apare in cazul unei cantit mai mari de sange decat in hemoragia extradurala si depinde de:

- viteza de acumulare a sangelui; cantit hemoragiei;

Simptomatologia grava poate fi determ de 50 ml sange acumulati rapid sau 150 ml acumulati lent.

In fctie de evol clinica, hemoragia subdurala se clasif in: acuta: manifesta in 72 ore; subacuta: manif clinice apar

la 3-21 zile de la traumat; cronica: manif ce apar dupa 21 zile dupa traumat.

Evol histol a unui hematom subdural cr:

- dupa 24 h: pare un strat de fibrina intre dura mater si hematom

- dupa 36 h apar fibroblaste

- dupa 4-5 zile: exista un strat de 4-5 cel fibroblastice intre dura mater si hematom

- dupa 5-10 zile: se prod o invadare a hematom de catre capilare, fibroblaste si macrophage

- dupa 3-4 sapt: hematomul este complet inchis intr-o membr fibroasa

- dupa 4-5 sapt: grosimea membr fibroase este egala cu cea a durei materiar continutul hematom este

lichefiat, de culoare galben-rosietica. 5. Clasificarea anoxiilor. Sugrumarea

1.Anoxii de aport (anoxii anoxice):

4.1 Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):

a. insuf O2 in aerul respirat: spatii inchise, procese care consuma O2, altitudini mari

b. obstructia orif. respiratorii (sufocare)

c. obstructia cailor resp. - de cauza interna: obstructia cu lichide sau solide, inecare

- de cauza ext. prin comprimarea reg cervicale (spanzurare, strangulare,

sugrumare)

d. impiedicarea miscarilor resp prin: comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, paralizia

mm resp, intox cu subst curarizante, electrocutie

e. scaderea perfuziei pulm prin embolii sec traum

4.2 anoxii de aport de cauza neviolenta:

a. obstructia cailor aeriene (tumori, edem glotic)

b. perturbarea misc resp: poliomielita, criza de miastenia gravis

c. obstruarea cailor resp intrapulm: astm, pneumonii

d. scaderea perfuziei pulm: insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale

5. Alterari ale membranei alveolo-capilare

5.1 De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile

5.2 De cauza neviolenta: boala membranelor hialine

6. Anoxii de transport

6.1 De cauza violenta: cantitative (anemii dupa hemorag postraum), calitative (intox cu CO, nitriti)

6.2 De cauza neviolenta: cantitative (anemia feripriva, hemolitica, ulcer perforat, IC globala), calitative

(anemia falciforma, drepanocitoza)

7. Anoxii de utilizare/citotoxice/tisulare

7.1 De cauza violenta: perturbari toxice ale metab celular (intox cu HCN, barbiturice, morfina), reducerea

metab bazal celular pana la oprirea ciclului Krebs (hipotermia)

7.2 De cauza neviolenta: ICC severa, hipoproteinemie

Sugrumarea:= comprimarea gatului cu mana si degetele.Clasificare juridica:exclusiv omucidere. Se poate

produce autostrangularea la psihopati dar nu se produce decesul(dupa pierderea constientei, musculatura se

relaxeaza iar comprmarea gatului inceteaza). Este posibila prin priza de lupte de tip Nelson: hipoxie+compresie

sinus carotic+ eliberari catecolamine =>aritmie.

-autopsie: -la nivelul gatului victimei, se observa urme de deget si de unghii.

-frecvent,apar fracturi ale hioidului si ale scheletului cartilaginos al faringelui.

Mecanism tanatogenerator predominant reflex.Culoare alba a extremitatii cefalice(frecvent), cianotica(rar). 6. Explicati de ce lividitatile cadaverice in hipotermie sunt rosii

Page 17: Subiecte Rezolvate

- lividitati rosii ( se mentin astfel cat timp cadavrul nu este decongelat ), culoarea rosie este cauzata de: _

scaderea consumului de O2 la nivel tisular in refrigeratie

_ modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei – HbO2 7. Conditii de solicitare a expertizei medico-legale psihiatice

-pentru stabilirea capacitatii psihice si periculozotatii sociale a pers.infractoare.

-pentru intreruperea sau amanarea pedepsei

-pt.stabilirea capac.psihice de exercitiu, vizand capacit.civila in general sau la un moment dat(interdictie,

curatela, incredintare minori, anulare casatorie, divort remediu)

-pt.stabilirea starii de sanatate in vederea intocmirii unor acte civile, in cazurile de revendicare a unor

despagubiri civile motivate prin accidente, boli, decese intraspitalicesti, tratamente medicale neadecvate,

malpractica medicala, rele tratamente in medii concentrationare, in cazul in care justitia cere precizari privind

cauzalitatea medico-legala psihiatrica sau respons.medicala

8. Pruncuciderea: durata vietii extrauterine

Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului

nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere"

Durata vietii extrauterine este un element important in incadrarea juridica a faptei (pruncuciderea sau

omuciderea).

- imediat dupa nastere tegumentele sint minjite cu singe, vernix cazeoza; de

culoare rosie.

- cordonul ombilical trece prin diferite etape:

* imediat dupa nastere este gelatinos si turgescent,

** dupa 24 h, apare inelul de demarcatie (de culoare rosie) la locul de implantare

mumifierea (deshidratare se observa bine la 3 zile dupa nastere

*** detasarea cordonului (bontului) la 5-7 zile, raminind cicatricea ombilicala.

- bosa serosanguina indica o durata de viata de aproximativ 2-3 zile (poate lipsi la

imaturi si nasterile precipitate)

- patrunderea aerului in stomac si jejun la 15-20 de minute dupa expulsie

- meconiului (continut intestinal al nou-nascutului) se elimina in 2-3 zile

9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta

1moarte violenta. 2.cauza mortii neconscuta3circumstantele mortii sunt suspecte-a)moarte subita, b) decesul

unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din punct de vedere medical, c)

deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, d)deces ce survine in custodie, precum moartea pers.

aflate in detentie sau private de libertate, decesele in spitale psihiatrice, moarte asociata cu activitatile politiei, in

cursul mainifest.publice sauin suspiciune de tortura, e) multiple decese repetate in serie sau co ncomitent, f)

cadrave neidentificate sau sechelizate, g) decese survenite in locuri publice sau izolate, h)moartea este pusa in

legat.cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectia

muncii, i) decesul pacientului a survenit in timpul sau in scurt timp dupa o interventie dg.sau terapeutica

medico-chirurgicala. 10.Diagnosticul de moarte

Semne negative de viata(moartea clinica/moarte aparenta)

-pozitia si aspectul cadavrului/tonus abolit

-oprirea respiratiei

-oprirea circulatiei

-abolirea reflexelor

-modificari oculare

-suspendarea activitatii cerebrale

Semnele mortii reale:modificari cadaverice precoce:

-lividitatile si hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza

-modificari cadaverice tardive:-distructive-putrefactia, distrugerea cadavrului de animale,insecte

Conservatoare-naturale:-mumificarea,adipoceara,lignifierea,inghetarea

-artificiale:-inghetarea,imbalsamarea. Varianta 8

1.Diagn de moarte. Moarte cerebrala

1.pierderea completa a vietii de relatie

2.areflexie si atonie musc totala

3.prabusirea TA cand se intrerupe sustinerea iatrogena

4.oprirea resp spontane

5.liniste electrica persistenta pe EEG

6.la niv circ cerebrale: scaderea diferentei arterio-venoase cerebrale a O2, glucozei si cresterea acesteia pt

acidul lactic 2.Moartea subita – cauze meningoencefalice

Page 18: Subiecte Rezolvate

a. epilepsia – det 1-2 % din cauzele de moarte subita

- moartea subita se prod f rar in criza de grand mal, frecv moartea apare la un tanar cu ter anticonv insufic, in timpul

noptii sau in cada, fara semen de convulsii

- la autopsie se obs infiltrate hemoragice linguale iar la niv cerebral foarte rar este depistata cauza crizelor de

epilepsie

b. hemoragii subarahnoidiene netraumatice sau dupa traumat minore

cauze – rupture unei malf arterio-ven, anevrisme de tip “berry”, discrazii sangvine, endocardita cu fen embolice,

supradozare de anticoagulante

- malf arterio-ven frecv in cortexul parietal: sdr Sturge-Webber

- anevrisme “berry”: consecintele rupturii – 96% hemoragie subarahnoidiana ; 4%hemoragie subdurala

c. hemoragii intracerebrale – apar la barbati la varste mai avansate, constant associate cu HTA.

- localiz mai frecv: putamen, capsula interna, thalamus( cu defic senzitiv mai marcat decat cel motor), emisf

cerebeloase( pierd cunostientei, voma, cefalee occipitala, vertij)

- extinderea hemoragiei: 75% se rup in ventricul, 15% subarahnoidian, in 54% determ aparitia ede m cerebral cu

hmoragii sec in TC.

d. tumori cerebrale primitive

e. meningite - f rar constit o cauza de moarte subita, doar in cazurile de evol fulminanta

- la autopsie constatarile sunt reduse: edem cerebral, meninge tulbure

- cel mai frecv se intalnesc la copii det de: H. influenzae, Meningococ, Pneumococ, la n -n E. coli si Streptococ beta

hemolytic.

f.hidroencefalia - det rar moartea subita

g.afectiuni psihiatrice – frecv crescuta de moarte subita la schizofrenicii tratati cu fenotiazine( se pp ca det aritmii

cardiace, hipertermie, hTA)

h. tromboza sinusului sagital superior

i. comotia cerebrala minora asociata

j. malaria cerebrala

3. Clasif ag traumatici. Hematomul

a.corpuri contondente:- fctie de marimea supraf de contact: obiecte contondente cu supraf mica(< 16 cm);

Obiecte contondente cu supraf mare(>16 cm)

- ftie de supraf: ob contond cu supraf neregulata; ob contond cu supraf plane si muchii drepte

b. obiecte cu varfuri sau lame ascutite: - obiecte intepatoare: cuie, andrele; - obiecte taietoare: brice, lame de ras

- obiecte taietoare-intepatoare: cutite; - obiecte taietoare-despicatoare: topoare, secure, satire

c. proiectile: - vit de deplasare > 50 m/s

d. unda de soc ( blast wave)

Hematomul –a. fctie de profunzime poate fi:

- subcutanat – este cel mai putin grav, dar se poate suprainfecta, caz in care evol este mai indelungata

- visceral, profound- are potential de gravitate mai mare

b. fctie de gravitate: - pt hematoame subcut mici: sub 10 zile de ingrijiri medicale;

- pt hematoame viscerale: durata variabila de la caz la caz 4. Precipitare – caract lezionale

a. sunt lez multipolare

b. sunt prezente pe partile proeminente dar si in alte reg, uneori chiar opuse

c. frecv sunt insotite de escoriatii si alte semne cu caract vital la locul de impact dar care in cazurile ce lez grave pot f i mult

mai reduse sau chiar absente

d. obisnuit sunt grave – caderea se face de pe un plan pe acelasi plan, precipitarea se face de pe un plan pe un alt plan sit mai

jos decat primul 5. Clasif anoxiilor. Anoxii violente ( anoxice)

a. insuf oxigenului in aerul respirat

- spatii inchise, procese care consuma oxigenul – flacara, proc fermentative( cu degajare de dioxid de carbon), altitudini mari

b. obstr orif respiratorii( sufocare)

c. obstr cailor respiratorii

- de cauza interna – obstr cailor resp cu lichide sau solide, inec

- de cauza externa prin comprimarea reg cervicale( spanzurare, strangulare, sugrumare)

d. impiedicarea misc respiratorii: comprimare oraco-abdominala, pneumotorax traumatic, paralizie a mm. respiratori, intox cu

subst curarizante, electrocutie

e. scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor

6. Expertiza ML in inotxicatii letale

A. examenul la fata locului: identif corpurilor delicate( cutii de mdeicamente goale, scrisori de ramas bun ,etc) si recoltarea

lor, verify instalatiilor defecte, adunarea de date de ancheta si date privind antec persoanei.

B. exam necroptic cu ocazia autopsiei ML:

1. la ex extern: cul lividitatilor – rosie-ciresie ( CO), roz( HCN), brun-cafenie( metHb)

rigiditatea: lenta si slaba chiar abolita( ciuperci), rapida si intense( stricnina)

Page 19: Subiecte Rezolvate

lez la poarta de intrare – dare cafenii descendente( acizi,baze)

mirosul cadavrului( HCN, alcool etilic, metilic, parathion)

2. la ex intern: a. tablou nespecific de intox: petesii asfixice, staza viscerala generalizata,

EPA, scaderea in dimens a ficatului

b. tablou specific: lez la poarta de intrare – lez brune,moi,umede in alcalii si dure,casante in acizi

la ex necroptic – continutul gastric, lez hepatice

lez la poarta de iesire – dungile Mess( la niv unghiilor in intox cu arsenic), nefrita arsenicala,

stomatita mercuriala

c. recoltarea de prod biologice pt ex de labortaor

In inotx cu un toxic necunoscut sau in cazurile suspecte de intox se recomanda recoltarea a: 50 ml sange, toata urina( min

50 ml)

Stomac si continut, ficat (aprox 200 g)

Plamani, un rinichi 7. Capacitatea psihica si discernamantul - definitii

Capacit psihica reprez ansamblul de insusiri psihice ale persoanei, de ordin cognitive-intelectiv, caracterial si afectiv –

volitional care pot asigura performanta in desfasurarea unei activitati si de a organiza motivat aceasta activitate, determin ata de

aptitudini si de gradul de maturizare a personalitatii si tradusa prin afpte si rezulatate cuantificabile.

Discernamant = functia psihica de apreciere critica a continutului si consecintelor unei actiuni sau inactiuni ( a unei fapte ).

Este deci capacitatea subiectului de a organiza motivate activitatea sa. 8. Probare ML a violului.

A. probarea existentei raportului sexual

- observarea unor lez genitale si/sau anale

- punerea in evidenta a urmelor de sperma pe corpul victimei

- boli transmise sexual ( prezente la agresor)

- sarcina dupa viol.

B. Probarea lipsei de consimtamant sau de discernamant a victimei

- se evid lez traumat si datarea lor

- evid serica de droguri sau anestezice

- determ capacitatii intelectuale si QI-ul victimei.

9.Notiunea de zile de ingrijire medicala. Punerea in primejdie a vietii.

Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor, cuantificate prin

durata ingrijirilor medicale.

Punerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca lez ce au survenit in urma unui

traumatism sa conduca cu cea mai mare probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor directe( pericol imediat) fie prin

aparitia unor complic cu potential letal( locale/generale, immediate sau tardive) ce nu pot fi evitate in afara unui trat med ical/

chirurgical sustinut. 10. Diagnostic de moarte.

A. semne negative de viata: tonusul abolit, oprirea respiratiei, oprirea circulatie, abolirea reflexelor, modif oculare, suspendarea

active cerebrale.

B. semnele mortii reale

1.modif cadaverice precoce: lividitatile si hipostaza viscerala, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza

2. modif cadaverice tardive

- distructive: putrefactia, distrug cadavr de animale, insecte necrofage

- constructive: naturale – mumificare, adipoceara, lignifierea, inghetarea

Artificiale – inghetarea, imbalsamarea

Subiectul 9

1) Putrefactia.Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces.Poate avea implicatii

juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea persoanei si cauzele mortii.Etapele

biochimice: 1-aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe (ex.Stafilococ) 2-anaeroba

cu scindarea proteinelor si a lipidelor (cu formarea de amine cadavrice-putresceina, H2S, Nh3, etc) sub actiunea

bacteriior anaerobe (Clostridium)Etapele macroscopice: 1- descompunere initiala = descompunere interna

sub actiunea bacteriilor endocavitare –E-Coli, protozoare si a enzimelor propii; o descompunere cu aspectul

exterior normal pe fondul pregatit de autoliza. 2- putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiunea

gazelor=>miros de putrefactie, 3- putrefactie neagra=pe masura ce gazele ies corpul colapseaza tesuturile

devin moi, inchise la culoare si cu miros accentuat.4-Fermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros rinced,

mucegai pe partea opusa decliva.5- descompunere uscata

2) Moartea subita: definitie. Clasificare.Reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un

indivit in plina stare de sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta.

Page 20: Subiecte Rezolvate

Clasificarea se face in functie de cauza care a determinat decesul. Astfel mortile subite pot avea cauze cardiace –

cel mai adesea (coronariene, hipertensive, boli valvulare, miocardite,etc),cauze meningoencefalice(hemoragii

intracerebrale,meningite), respiratorii, endocrine-metabolice(B Addison autoimuna sau comele

hipo/hiperglicemice, cetoacidotice),infectioase(soc septic), imunoalergice si in final cu etiologie obscura

(neclasificate-moartea subita la sportivi)

3) Clasificarea agentilor traumatici. Echimoz.I)Agenti traumatici fizici – sint reprezentati de :1) Agenti

traumatici mecanici,2)Variatii exterme de temperatura,3) Electricitate, 4) Variatii exterme ale presiunii

atmosferice, 5) Unde sonore, ultrasunete, infrasunete, 6) Radiatii electromagnetice, 7) Cimpu ri magnetice, 8)

Radiatii ionizante;II) Agenti traumatici chimici – substante toxice diverse ;III) Agenti traumatici biologici –

Bacterii, Virusuri, Otraviri vegetale sau animale, Leziuni produse de animale; IV) Agenti traumatici psihici

Echimoza=Este produsa prin actiunea agentului traumatic asupra tegumentului, ce determina mici rupturi

capilare cu extravazarea unui cantitati de sange care inunda tesuturile.Poate apare la locul de impact sau uneori

apare la distanta de locul impactului(mai neobisnuit).Au forma diferita ce depinde de obiectul cu care a fost

produsa(curea, unghii, degete).In timp echimozele sufera modificari de culoare:initial culoarea e rosiatica, dar

vireaza la violaceu-albastru in 1-3 zile, verzui la 3-4 zile, apoi galbui, dupa care dispar. Cele mici dispar in 7-10

zile de la producere. Ele trebuie diferentiate de lividitati, echimoze spontane sau postmortem. In unele cazuri ele

sunt sugestive : in viol-pe coapse, in sugrumare au forma ovalara si sunt dispuse anterior si lateral pe gat

sugerand varfurile degetelor. 4) Caracteristicile orificiului de intrare in impuscarea cu glonte.Efectul glontelui depinde de energia cinetica

si viteza sa(in functie de tipul de arma). Pentru tragerea de aproape(20-30 cm – pistol sau 50-100 pt arme mari) :

central se afla plaga circulara de diametru egal sau putin mai mare ca cel al glontului, cu lipsa de substanta si

margine neregulata.Pe marginea interna se afla un inel negru(de stergere) dat de stergerea reziduului de pe

glonte; in jurul lui se afla inelul de escoriere inconjurat de zona de tatuaj, cenusie data de impregnarea pielii cu

factori secundari. Urmeaza zona de actiune a gazelor fierbinti care dau arsuri superficiale. Daca tragerea e de la

distanta sunt prezente doar orificiul plagii, inelul de stergere si de escoriere. Daca tragerea s -a facut cu arma

lipita orificiul central are aspect de plaga neregulata sau pleznita iar zona de tatuaj se afla pe peretii canalului

produs de glont. 5) Clasificarea anoxiilor. Anoxii de utilizare (histotoxice): exemple.1.Anoxii de aport de cauza violenta

(insuficienta oxigenului in spatiul de respirat, obstructia orificiilor respiratorii, obstructia cailor respiratorii fie

intern cu solide sau prin inec fie extern prin compresia regiunii cervicale, impiedicarea miscarilor respiratorii,

↓perfuziei pulmonare prin embolii dupa traumatisme); de cauza non -violenta (obstructia de cai prin

tumori,edem,etc perturbarea miscarilor respiratorii-pneumotorax,poliomielita,miastenie gravis; obstruarea cailo

intrapulmonare-astm si pneumonii;scaderea perfuziei pulmonare-ICC ).2.Anoxii de mb alveolo-capilara

violenta(toxice gazoase) si non violenta (boala mb hialine)

3.Anoxii de transport violente (cantitative – anemii posttraumatice sau calitative- intoxicatii cu aparitia de Hb

toxice : metHb, COHb CNHb) sau non violente(cantitative- anemii hemolitice sau calitative-Hb

patologice).4.Anoxii histotoxice (de utilizare): violente (intoxicatii cu HCN si derivatii, anestezice, barbiturice,

CO care altereaza functionarea ciclului Krebs blocand lantul respirator)si non violente (ICC, hipoproteinemie)

6) Intoxicatia cu CO, DML.CO e produs din arderi in atmosfere cu O2 scazut. E incolor si inodor. CO se leaga

cu o foarte mare afinitate de Hb rzultand COHb ce nu mai permite transportul O2 la tesuturi, dar el interfera si

cu enzime celulare si din lantul respirator. Miocardul il fixeaza cel mai usor si sub actiunea sa se reduce

frecventa si debitul cardiac, iar la doze mari apare asistolie rapid. Starea initiala a cordului e important a,

indivizii care sufera deja de alte boli cardiace fiind mai susceptibili la efectele CO chiar la doze neletale.

Intoxicatia depinde de timpul si concentratia la care e expus subiectul. Clinic la 20-30% COHb apar cefalee

pulsatila si astenie, la 30-40% apar greata si varsaturi iar peste 50% coma apoi convulsii si moarte. La o

concentratie CO de 1/100 sunt suficiente 1-2 respiratii pentru pierdere de constiinta si deces. La necropsie

cadavrul este roz-carmin si spectroscopic se confirma prezenta COHb prin folosirea unei substante reducatoare. 7) Clasificarea simularii.1.Simularea propriuzisa. A) a unei afectiuni inexistente. Se simuleaza semne

obiective (febra, tahicardia, albuminuria, hematuria, diabetul, hemoptizii, varsaturi, epilepsie,anchiloza, paralizii

si tremuraturi) si subiective (durerea, tulb de vedere,de auz, oboseala fizica sau intelectuala, halucinatii,

amnezia). B)Crearea artificiala de boli (inhalarea de iritanti-bronsita, injectarea de material sptic in cavitatea

pleurala- pleurezie purulenta, ingestie de fosfor-anemie, arsuri cu acizi, ingestie de sapun- hemoragie intestinala,

ingestie de efedrina- HTA) sau crearea de infirmitati reale (taierea degetelor, intepaturi,

autoimpuscare).2.Agravarea. Aici exista o boala reala dar simptomele ei sunt exagerate de bolnav : durere,

Page 21: Subiecte Rezolvate

infectarea unor rani, sinistroza.3.Disimularea. E proces opus simularii presupune ascunderea unor simptome

reale : boli de ochi, auz, boli venerice, psihice, echimoze pentru a scapa de raspundere sau a obtine unele

beneficii nemeritate. 8) Definitia pruncuciderii. Obiectivele expertizei medico-legale. Este uciderea copilului nou-nascut prin

comisiune sau omisiune imediat dupa nastere de catre mama care prezinta o tulburare legata de actul nasterii(o

stare psihofiziologica anormala determinata de nastere care nu duce la abolirea discernamantului dar poate

explica conduita femeii imediat dupa nastere).Expertiza ML urmareste : examenul cadavrului nn (stare de

nounascut, varsta intaruterina daca nu s -a nascut la termen, viabilitatea nn, dovezi de instalare ale vietii

intrauterine, durata vietii extrauterine, daca s -au acordat ingrijiri imediat dupa nastere, cauza mortii), examenul

femeii suspecte(stabilirea semnelor de nastere si aprecierea tulburarilor pricinuite de nastere) si al locului unde

s-a produs nasterea.

9) Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta

Conform cu art.114 CPP autopsia e obliagatorie in cazuri de moarte violenta, cauza mortii este necunoscuta sau

moartea este suspecta si aici avem urmatoarele situatii : morti subite sau morti la persoane care efectueaza

controale medicale periodice sau la care decesul survine in misiuni de serviciu, in incinta unei institutii sau

intreprinderi, deces in custodie(arest, penitenciare), cadavre neidentificate, decese multiple sau in serie, decese

in locuri publice sau izolate, morti legate de o deficienta a sistemului sanitar in acordarea ingrijirii medicale sau

deces ce survine la scurt timp dupa o interventie diagnostica/terapeutica. Vorbim de moarte violenta cand

cauzele de producere sunt traumatice(fizice, mecanice, chmice, biologice, psihice). Ca mod de producere putem

vorbi de accidente, sinucideri sau omucideri.

10) Notiunea de zile de ingrijire medicala. Slutirea.Durata ingrijirol medicale se refera la durata efectiva de

timp in care o persoana victima a unui traumatism necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor

suferite ± complicatiile lor. Legistul trebuie sa precizeze gravitatea leziunilor pentru ca leg ea ia in considerare

leziuni de la cele mai putin severe la cele mai grave. Aceasta gravitate se exprima cuantificat conform unei

conventii medico-juridice ca „zile de ingrijire mediacala”. Slutirea este deformarea evidenta morfologica si/sau

estetica cu caracter permanent a unei regiuni anatomice, care creeaza victimei un prejudiciu real fizic/psihic.

Cand implica faţa se numeşte desfigurare. Evaluarea unui astfel de caz se va face doar dupa epuizarea tuturor

mijloacelor de interventie (chirurgie plastica si reparatorie). In unele cazuri victima nu poate efectua aceste

interventii si specialistii sunt chemati sa aprecieze sansele potentiale de recuperare.

Subiectul 10

1.Def mortii. Enumerati semnele mortii reale. Deshidratarea

Moartea= oprirea ireversibila a fct. vitale, respiratorie, cardio-circulatorie si a activ. sist. nervos superior.

(definitia medicala).

Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este sinonima cu moartea cerebrala.

Semnele mortii reale se grupeaza in:

modif cadaverice precoce:- racirea corpului;- deshidratare;- autoliza;- lividitati cadaverice;- rigiditate

cadaverica

modificari cadaverice tardive (apar dupa 24 de ore de la deces):- modificari distructive ; - putrefactia ;

- distrugerea cadavrului de animale, insecte necrofage sau larvele lor

- modificari conservatoire - naturale : mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea ; - artificiale : inghetarea,

imbalsamarea

Deshidratarea :- o data cu caldura, prin evaporare se pierde si apa, det deshidratarea cadaverica; procesul este

mai evident la tes. cu continut hidric ridicat : globii oculari (tens. oculara scade la jum. in mom.opririi cordului),

mucoase (buze, scrot, labii), tegum. excoriate sau marg. plagilor

2. Moartea subita. Emboli grasa

- cel mai frecvent, se produce la 24-72 ore dupa un traumatism cu fractura de os lung (mai

ales femur); formele fulgeratoare (la citeva ore dupa accident) sint mai rare

- mai pot apare in.:- orice traumatism cu interesarea tesutului gras subcutanat; arsuri grave; pancreatita acuta;

anestezii inhalatorii; la bolnavi cu steatoza hepatica, in condit ii de crestere a presiunii intraabdominale

- din punct de vedere fiziopatologic, in aceste cazuri, se considera ca se produce o coalescenta a lipidelor

plasmatice care formeaza picaturi mari ce vor obstrua capilarele pulmonare

- pot fi:- cu grasimi libere; - cu maduva osoasa grasa

- apar la peste 90 % din indivizii cu traumatisme grave; in majoritatea cazurilor sint asimptomatice

- clinic:- insuficienta respiratorie acuta; - eruptii petesiale in 1/2 superioara a corpului (torace, axile, fata);

eventual, febra si tahicandie, ev. IR ac.

- diagnosticul este confirmat prin: biopsie pulmonara (grasimi in arteriole); lipidograma sangvina - evidentiaza

acizi grasi liberi si grasimi neutre

- uneori, exista embolii grave nu doar pulmonare ci si cerebrale sau renale

- la autopsie: macroscopic, nu se evidentiaza elemente sugestive; microscopic, pe proba recoltata din virf

pulmonar si colorata special (Sudan, Scharlach) se observa picaturi de grasime in capilarele pulmonare

3. Clasificarea ag. traumatici. Plaga

Clasif ag. traumatici

Page 22: Subiecte Rezolvate

1. Ag. traumatici fizici: agenti traumatici mecanici; variatii extreme de temperatura; electricitate; variatii

extreme ale pres. atm.; unde sonore, ultrasunete, infrasunete; radiatii electromagnetice; campuri

magnetice; radiatii ionizante

2. Ag. traumatici chimici

3. Ag. traumatici biologici ( bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, lez. produse de animale)

4. Ag. traumatici psihici

Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii

Plagile pot fi, in fct de profunzime:

- superficiale

-

fi: perforate (lezind viscere cavitare - stomac, intestin, vezica urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ

(spre exemplu ficatul).

Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general, caz in care evolutia

e prelungita. In general, evolutia este influentata de localizare, profunzime si reactivitatea organismului.

Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.

In functie de aspectul macroscopic, se descrie:

a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata.

Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica, margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de

echimoze si excoriatii. Plagile zdrobite pot prezenta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de

producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;- plaga sfisiata;- scalparea.

b. Plagi produse prin instrumente ascutite

1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata de plaga impuscata 2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii;

- uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare “codita

de soricel”(ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent, marginile plagii se retracta

3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente

4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate

- plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari

c. Plaga impuscata

4.Precipitarea: caracterul leziunilor in precipitare

Precipitarea= dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului de sustinere,

urmata de lovirea de un plan inferior palnului de sustinere

Lez. din precipitare au urm caracteristici:vsunt multipolare;vsunt prezenta pe partile proeminente, dar si in alte

reg., uneori chiar opuse; frecvent sunt insotite de escoriatii si alte semne cu cracter vital la locu l de impact, dar

care in cazurile cu lez. garve pot fi mult reduse sau chiar absente ; obisnuit sunt grave (precipitarea se face de pe

un plan pe un plan situat mai jos decat primul) 5.Clasificarea anoxiilor. Hidrocutia

Clasif asfixiilor:

8. Anoxii de aport (anoxii anoxice):

8.1 Anoxii de aport de cauza violenta (asfixii mecanice):

f. insuf O2 in aerul respirat: spatii inchise, procese care consuma O2, altitudini mari

g. obstructia orif. respiratorii (sufocare)

h. obstructia cailor resp. - de cauza interna: obstructia cu lichide sau solide, inecare

- de cauza ext. prin comprimarea reg cervicale (spanzurare, strangulare,

sugrumare)

i. impiedicarea miscarilor resp prin: comprimare toraco-abd, pneumotorax traum, paralizia

mm resp, intox cu subst curarizante, electrocutie

j. scaderea perfuziei pulm prin embolii sec traum

8.2 anoxii de aport de cauza neviolenta:

e. obstructia cailor aeriene (tumori, edem glotic)

f. perturbarea misc resp: poliomielita, criza de miastenia gravis

g. obstruarea cailor resp intrapulm: astm, pneumonii

h. scaderea perfuziei pulm: insuf cardiaca stg, pneumonii interstitiale

9. Alterari ale membranei alveolo-capilare

9.1 De cauza violenta: toxice gazoase sau volatile

9.2 De cauza neviolenta: boala membranelor hialine

10. Anoxii de transport

10.1 De cauza violenta: cantitative (anemii dupa hemorag postraum), calitative (intox cu CO, nitriti)

10.2 De cauza neviolenta: cantitative (anemia feripriva, hemolitica, ulcer perforat, IC globala), calitative

(anemia falciforma, drepanocitoza)

11. Anoxii de utilizare/citotoxice/tisulare

Page 23: Subiecte Rezolvate

11.1 De cauza violenta: perturbari toxice ale metab celular (intox cu HCN, barbiturice, morfina), reducerea

metab bazal celular pana la oprirea ciclului Krebs (hipotermia)

11.2 De cauza neviolenta: ICC severa, hipoproteinemie

Hidrocutia este numita si “inec uscat, deoarece nu se constata prezenta apei in plamanii victimei. Moartea se

produce prin mecanisme reflexe (reflex vagal), declansate de intrarea brusca in apa rece.

6.Intoxicatia cu alcool etilic. Mecanisme fiziopatologice de metabolizare. DML

- 95% din alcoolul etilic se metabolizeaza hepatic, cu formare de acetaldehida, ac acetic, CO2 si apa

- aprox. 5% se elim. urinar, nemodificat (alcooluria este mai mica decat in sange in faza de abs., apoi e mai

mare) si foarte putin prin respiratie, transpiratie, saliva, lapte

- val. medie a ratei de metabolizare in faza desc. este de 0,15g/1000ml/h la barbat si de 0,18g/1000ml/h la

femeie, cu mari variatii individuale. Juridic se considera ca rata de eliminare este de 0,15g/1000ml/h. la consum.

cr. rata de eliminare este de 0,27g/1000ml/h

- elim. alcoolului poate fi aproximt de ecuatia Michaelis -Menten:

dC= VmaxC, dt= Km+ C, unde rata de elim.(dC/dt) depinde de rta max de elim. (Vmax), ct. Michaelis (Km)

si concentratie.

DML= 4-7g/1000ml 7. Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si medicina legala

- agresiuni sexuale: profilul ADN al victimei se evid. din celulele vaginale, in timp ce profilul agresorului se

obtine prin analiza celulelor spermatice

- omor: testarea ADN se face pornind de la urmele biologice recoltate de la locul faptei sau de pe corpuri

delicte(pete de sange, saliva, sperma, fire de par etc.)

- accidente rutiere: utila in a demonstra implicarea unui vehicul intr-un accident rutier soldat cu victime umane,

at cand vahiculul paraseste locul faptei

- identificarea cadavrelor necunoscute: se utilizeaza atat tes. moi, in dif st de degradare, cat si tes. osos sau

dentar(chiar cand sunt partial carbonizate).

- cercetarea relatiilor de inrudire biologica: cercetarea paternitatii, maternitatii, identificarea fetilor conceputi

prin fertilizare in vitro sau a mamelor surogat 8. Capacitatea sexuala a femeii: elemente medico-legale

capacitatea de copulatie (potenta coeundi): vagin apt pt contact sexual (alte situatii: vagin septat,

absent, infantilism)

capacitatea de conceptie (potenta generandi): menarha si ciclu ovulator

capacitatea de gestatie (potenta gestandi): capacitatea de nidare a oului si de a duce sarcina la termen in

uter, capacitate de alaptare si capacitate psihica

capacitatea de nastere pe cale naturala (potenta parturiendi) 9. Infirmitatea. Notiunea de zile de ingrijire medicala

Prin infirmitate, in sensul prevederilor legale, se intelege un prejudiciu cu caracter permanent care poate fi de

ordin strict morfologic, morfofunctional sau numai functional.

Rezulta astfel ca infirmitatea se deosebeste de notiunea de invaliditate care include in mod obligatoriu un deficit

functional, chiar daca acesta nu este asociat cu o modificare anatomica.

Conform prevederilor Codului penal, infirmitatea posttraumatica poate fi de ord in fizic sau psihic si trebuie sa

aiba un caracter de permanenta.

Infirmitatea nu este incadrabila in grade sau procente. Uneori, caracterul de "permanenta" al unei infirmitati

inceteaza prin anumite interventii chirurgicale, ca de ex. aplicarea unei proteze fixe in urma pierderii unuia sau a

mai multor dinti, reinterventiile chirurgicale in cazul consolidarii vicioase a unei fracturi. Alteori, desi

prejudiciul morfologic este reparabil prin tratament, infirmitatea persista prin localizarea si gravitatea le ziunii

initiale (de ex. lipsa de substanta osoasa craniana daca se intervine prin aloplastie ).

Exista situatii, insa, in care prejudiciul anatomic este real, dar prin importanta sa minima morfologica nu poate fi

considerat drept o infirmitate (de ex. apendicectomie, tonsilectomie, cicatricele - care creeaza adesea alte

probleme medico-legale, lipsa unei portiuni mici a falangei distale a unui membru etc.).

Aprecierile finale medico-legale se fac dupa vindecarea clinica si dupa epuizarea mijloacelor terapeu tice de

recuperare.

Zile de ingrijire medicala= interv. de timp in care, in mod efectiv, o pers, victima a unui traum, necesita ingrijiri

medicale pt vindecarea lez. suferite sau a complicatiilor lor imediate sau tardive, locale sau la distanta .

Ac. notiune medico-juridica se refera doar la lez traum., ea cuantificand gravitatea ac. lez.

Zilele de ingrijire medicala se acorda independent de zilele de spitalizare. 10. Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa

un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la

deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a

ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:

- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului

Page 24: Subiecte Rezolvate

- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este

indisponibil pentru constatare

- medicul specialist/primar pentru decesele din spital

In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML.

Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul

decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus

in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta

in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.

- are mai multe parti:

Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a

pasaportului

Data si ora mortii

Cauzele mortii

I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala

b.cauze intermediare

c. cauze initiale

II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice

Subiectul 11

1.Putrefactia Este un proces enzimatic si bacterian cu debut la 48-72 ore de la deces.Poate avea implicatii

juridice prin faptul ca fenomenele de putrefactie pot masca identitatea persoanei si cauzele mort ii.Etapele

biochimice: 1-aeroba cu scindarea hidrocarbonatilor sub actiunea bacteriior aerobe (ex.Stafilococ) 2-anaeroba

cu scindarea proteinelor si a lipidelor (cu formarea de amine cadavrice-putresceina, H2S, Nh3, etc) sub actiunea

bacteriior anaerobe (Clostridium)Etapele macroscopice: 1- descompunere initiala = descompunere interna

sub actiunea bacteriilor endocavitare –E-Coli, protozoare si a enzimelor propii; o descompunere cu aspectul

exterior normal pe fondul pregatit de autoliza. 2- putrefactie initiala=cadavrul se umfla sub actiunea

gazelor=>miros de putrefactie, 3- putrefactie neagra=pe masura ce gazele ies corpul colapseaza tesuturile

devin moi, inchise la culoare si cu miros accentuat.4-Fermentatie butirica=uscarea cadavrului, miros rinced,

mucegai pe partea opusa decliva.5- descompunere uscata 2.Moartea subita: definitie, clasificare

Def.=moarte neviolentă de cauză patologică instalată cel mai adesea brusc, survenită pe neaşteptate la persoane

de sănătate aparentă sau la bolnavi care anterior decesului nu au avut o simptomatologie să determine o agravare

a bolii de bază sau evoluţie letală.

Clasificare (după Simonen):

A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata

- ruptura cardiacă

- ruptura de anevrisme

B. MS cu leziuni organice cronice

- ciroza hepatica

- ateromatoza generalizata sau localizata

- moartea subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor favorizant

C. MS cu leziuni nespecifice pentru o anumita boală: staza sanghina, sufuziuni sanghine

subseroase ş.a.

D. MS cu absenta elementelor anormale(“autopsia alba”) 3. Clasif ag. traumatici. Plaga

Clasif ag. traumatici

5. Ag. traumatici fizici: agenti traumatici mecanici; variatii extreme de temperatura; electricitate; variatii

extreme ale pres. atm.; unde sonore, ultrasunete, infrasunete; radiatii electromagnetice; campuri

magnetice; radiatii ionizante

6. Ag. traumatici chimici

7. Ag. traumatici biologici ( bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, lez. produse de animale)

8. Ag. traumatici psihici

Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii

Plagile pot fi, in fct de profunzime:

- superficiale

-

fi: perforate (lezind viscere cavitare - stomac, intestin, vezica urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ

(spre exemplu ficatul).

Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general, caz in care evolutia

e prelungita. In general, evolutia este influentata de localizare, profunzime si reactivitatea organismului.

Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.

In functie de aspectul macroscopic, se descrie:

Page 25: Subiecte Rezolvate

a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata.

Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica, margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de

echimoze si excoriatii. Plagile zdrobite pot prezenta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de

producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;- plaga sfisiata;- scalparea.

b. Plagi produse prin instrumente ascutite

1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata de plaga impuscata 2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii;

- uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare “codita

de soricel”(ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent, marginile plagii se retracta

3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente

4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate

- plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari

c. Plaga impuscata

4.Orificiul de iesire in impuscare

-nu prezintă lipsă de substanţă

-formă variabilă: fantă, cruce, stea, formă neregulată

-margini neregulate, răsfrânte înspre în afară->ombilicare spre exterior

-marginile se pot apropia cu uşurinţă

-formă particulară de plagă->plaga în seton: forţă vie mică; acţionează aproape tangenţial; după perforarea

pielii glontele alunecă pe planul osos prin ţesutul celular subcutanat şi se opreşte după un anumit traiect sau

părăseşte corpul

5.Clasificarea anoxiilor. Spanzurarea

Fct. de niv. la care are loc: 1.Anox. de aport-tulb resp. la et. sup.sch. alv-capilare; 2. Anox. de transport-

implicat sg.+Hb; 3. Anox. histetoxice(de utilizare)- mec. resp. cel. de la niv. intracelular

D.p.d.v. juridic/ML=> violente/neviolente

Spanzurarea= comprimarea reg. cervivale cu un lat actionat de greutatea propriului corp

-juridic=>accident / sinucidere / omucidere

CLASIFICARE: -Functie de aportul latului cu cartilajul tiroidian => spanzurare inalta/medie/joasa.

-spanzurare tipica (nod la ceafa) / atipica (nod nu la ceafa)

-spanzurare completa ( nu atinge planul de sustinere )/incompleta (atinge planul de sustinere)

MECANISME :

4. asfixic pur – traheea e colabata de lat nu exista O2 asfixie acuta

5. hemodinamic pur – circulatie spre creier e completa / incompleta intrerupta;CRS neafectate ; a. carot.

comuna se colabeaza la 4-5 kg.; a. vert. se colabeaza la 12-14 kg.(greutatea extremitatii cefalice ~ 8 kg)

6. neuro-reflex –direct de catre lat ( asfixii int si ext e absent )

CLINIC:spanzuratii albi ( prin mechanism neurorflex) / albastri( cianotici)

ASPECTE ML.: - sanse de spanzurare cervical – sant pergamentat, oblic spre nod ( aici e interrupt circulara

incompleta cu adancimea mai mare in partea opusa nodului); latime sant corespunzatoare lat

SEMNELE MORTII REALE : lividitati, rigiditate foarte intensa, rapid instalata, tablou asfixic intern, infiltrat

hemoragic sub santul de spanzurare prin elongatie gat =marturia reactiei vitale, ruptura transversala a carotidelor 6.Intoxicatia cu alcool metilic

- se poate forma si prin fermentati alcoolica naturala

- fizic si organoleptic nu se deosebeste de etanol

- efect cumulativ, eliminarea incepind dupa 4-7 zile

- efectul toxic este realizat de catre metabolitii sai (formaldehida, acid formic):

- acidifierea pH-ului sangvin

- acidul formic are efect toxic direct asupra retinei

- simptomatologia apare la cantitati reduse de metanol, mai repede (30') in cazul dozelor mari si mai lent (dupa

24 ore) in cazul dozelor mici: astenie, cefalee, greturi, varsaturi, dispnee, cianoza, tulburari de vedere => orbire

ev. permanenta (apar destul de precoce), coma, convulsii, deces

- DML = 30-100 ml (concentratie serica de 80 mg%); 10 ml determina orbire

7.Clasif. sist. serologice in filiatie

În prezent se folosesc în expertiza filiatiei circa 60-70 de sisteme genetice, alegerea unuia sau altuia dintre

acestea fiind în functie de laboratorul în care se lucreazã. În general, în alegerea unui test se urmãreste

îndeplinirea unor criterii pe care acestea trebuie sã le întruneascã, cum ar fi: numãrul de alele explorate,

frecventa lor, problemele pe care le ridicã si costul metodei.

Sistemele sanguine reprezintã asocierea grupelor sanguine pe baza relatiilor dintre ele. Un sistem sanguin are în

structura sa un anumit tip de antigen determinat genetic.

Acest antigen constituie un marker genetic si astfel permite diferentierea indivizilor dupã apartenenta lor la o

grupã sau alta.

Page 26: Subiecte Rezolvate

Grupele sanguine se transmit dupã legea tot sau nimic (adicã pe parcursul generatiilor nu apar forme

intermediare). Aparitia mutatiilor în grupele sanguine este un fenomen exceptional de rar.

155

Sistemele serice .1. Haptoglobinele

Cercetarea haptoglobinelor a cunoscut multiple progrese în decursul timpului. Haptoglobinele reprezintã o

fractiune mucoproteicã, apartinând alfa 2 globulinelor. Ele formeazã complexe stabile cu hemoglobina (Hp/Hb),

legãtura între ele fiind realizatã prin forte Van der Wals. Acest complex are rolul de a transporta hemoglobina

liberã din ser, de la splinã (unde a avut loc hemoliza) spre sistemul reticuloendotelial. Complexul astfel realizat

este stabil si datoritã hemoglobinei prezintã activitate peroxidazicã evidentiatã prin colorarea cu benzidinã sau

ortodianizidinã.

.2. Sistemul Km (InV)

Acest sistem are localizare si efecte asemãnãtoare cu ale sistemului Gm. Este constituit din doi factori InV(a)

InV(b), determinati de gene autosomale codominante.

Acesti factori sunt prezenti la nastere.

.3. Sistemul Gc (componente specifice de grup)

Factorii sistemului Gc apartin alfa-2 globulinelor. Sunt prezenti la nou-nãscuti si migreazã electroforetic în

apropierea Hp. Sinteza lor este dirijatã de douã gene codominante Gc1 si Gc2.

.4. Sistemul transferinic (siderofilinic) (Tf)

Beta-1 transferinele apartin beta-globulinelor, având rol în transportul Fe plasmatic. Sistemul transferinic este

controlat de trei alele autosomale. Factorii sãi apar în viata intrauterinã la vârsta de 3 luni. Dupã viteza de

migrare electroforeticã s-au identificat initial trei tipuri: B (varianta rapidã), C (varianta cu vitezã intermediarã)

si D (varianta cu vitezã lentã). .5. Sistemul Gm (imunoglobulinic)

Identificarea acestui sistem a plecat de la constatarea cã în serul uman existã gamaglobuline care aglutineazã

hematiile O Rh+, prealabil sensibilizate cu ser incomplet anti-D. Determinantii antigenici sunt codificati de trei

gene: Gma, Gmb si Gmx. Cei trei factori corespunzãtori apar la copii de 8-10 luni. Se pare cã, între Gma si Gmx

existã o strânsã legãturã în sensul cã Gmx este asociat todeauna cu Gma, pe când Gma poate fi si independent.

De aici s-a tras concluzia cã Gma si Gmb ocupã alternativ un locus, care este învecinat cu Gmx.

Celor trei genotipuri le corespund urmã-toarele fenotipuri: Gm(a+b-x+), Gm(a+bx-),

Gm(a+b+x+), Gm(a+b+x-), Gm(a-b+x-). Copiii Gm(a+) nu pot proveni din pãrinti

Gm(b+). 8.Capacitatea sexuala la barbat: elemente medico-legale

- capac. de copulare sa coabitare (potenta coeundi): criterii de sexualizare sec depline (definitoriu penisul viril),

tulb de dinamica sexuala: impotenta psihica si organica

- Capac de procreere/conceptie (potenta generandi): testicule prezente, spermatozoizi prezen ti, canale

permeabile, reflex ejaculator normal prezent

- Spermograma: 2,5-3ml, albicioasa, translucida, opalescenta, 60-140 mil spermatozoizi/ml, di care min 60%

mobili, cu max 25% forme anormale.Actualmente se considera ca normalul incepe de la 25 mil/ml. Numai

azoospermicii nu pot concepe. 9.Situatii in care autopsia este obligatorie

1. Moartea violenta, chiar si atunci cand exista o anumita perioada intre evenimentul cauzal si deces

Omucideri; suicid; accidente

2. Cauza mortii este necunoscuta

3. Circumstantele mortii sunt suspecte

moarte subita

decesul unei pers, a carei sanatate, prin natura serviciului, este verf. periodic dpdv medical

deces care survine in custodie (arest preventiv, spital penitenciar, spital de psihiatrie, inchisoare, arestul

politiei) sau deces care ridica suspiciunea de tortura sau oricare alta forma de tratament violent sau

inuman

deces care intervine in timpul unei misiuni de servici sau in incinta unei institutii

multiple decese repetate, in serie sau concomitent

cadavre neidentificate sau scheletizate

decese survenite in locuri publice sau izolate

deficiente in acordarea asistentei medicale

deces survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interv. diagnostica sau terapeutica medico -ch

10.Dg. de moarte

Diagnosticul pozitiv de moarte cerebrală este stabilit pe mai multe criterii

(conform OMS):

Page 27: Subiecte Rezolvate

1. pierderea completă a vieţii de relaţie

2. areflexie şi atonie musculară totală

3. prăbuşirea TA când se întrerupe susţinerea iatrogenă

4. oprirea respiraţiilor spontane

5. linişte electrică persistentă pe EEG (se specifică şi condiţiile de înregistrare EEG)

6. la nivelul circulaţiei cerebrale:

- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a O2 de la 5,8 vol% < 2 vol%;

- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a acidului lactic;

- scăderea diferenţei arterio-venoase cerebrale a glucozei.

Urmărirea acestor parametri se face pe durate de timp diferite, după legislaţie (4 -

72h)

SUBIECTUL 12

1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC.

Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea

creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea

cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept.

Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului,

deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de

animale sau insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea)

Etapele mortii

- Stari terminale – preagonie – agonie

- Moarte clinica (oprirea functiilor vitale)

- Moarte reala: Etapa postmortem precoce (sub 24 ore) – semnele mortii reale neinstalate, pe cale de instalare

sau deja instalate; Moarte celulara – moarte biologica a fiecarui organ in parte dupa moartea creierului; Moarte

cerebrala (moartea celulara a creierului) – moartea juridica (5-8 minute); Moartea somatica – individul nu mai

este o unitate biologica ci un ansamblu neunitar de tesuturi si organe vii; Moartea biologica – toate tesuturile si

celulele sunt moarte; Etapa postmortem tardiva (peste 24 ore): semnele mortii reale prezente: lividitati,

rigiditate, racire, deshidratare, autoliza – putrefactie – continuarea descompunerii 2. Embolia gazoasa

- este o cauza rara de moarte subita

- cantitatea letala de gaz depinde de locul de patrundere a gazului ( artera sau vena) si ritmul de p atrundere:

- ritm lent – permite tolerarea unei cantitati mari; ritm rapid – tolerarea unei cantitati mici; introducerea rapida in

vene permite tolerarea unei cantitati de 100 – 250 cm³ gaz; din vene ajunge in vasele pulmonare unde det

ocluzie si vasoconstrictie reflexa. In artere cantitatea tolerata de gaz este mai mica iar decesul se produce prin

obstructia unui ram coronarian sau a unei arteriole cerebrale.

Modul de patrundere a gazului:

- in artere: patrunderea directa este rara, de obicei gazul ajunge prin sunturi arteriovenoase, comunicare

interatriala ( foramen ovale), sunturi arterio-venoase formate dupa traumatisme toarcice;

- in vene: plagi taiate, situate mai sus de nivelul atriului drept ( bust, gat ); procedee radiologice cu introducere

de aer (retro-pneumo-peritoneu, encefalografie gazoasa, histerosalpingografie); toracocenteze; lezarea venelor

abdonino-pelvine prin drenare de hematom retroperoitoneal, rezectia unor formatiuni tumorale pelvine,

chiuretaj, placenta praevia, histerectomie, insuflatie tubara; perfuzii din flacoane de sticla sau prin manevre

legate de perfuzie; vantilatie mecanica cu presiune pozitiva; punctii si cateter v. Subclavie; endoscopie

gastrointest cu insuflare de aer (aerul patrunde in venele gastrice deschise de un ulcer)

Manifestari clinice: moarte subita, cord pulmonar acut:_cianoza, tahicardie, cresterea presiunii venoase centrale,

edem pulmonar acut, mai rar, simptome neurologice( daca exista orificiu interatrial permeabil prin care bulele

de aer trec in circulatia generala si ajung in creier)

Paraclinic: radiografie (hipertransparente in artera pulmonara), eco

Tratament: bv se aseaza in pozitie Trendelemburg, ventilatie cu O2 100% sub presiune, sustinerea fct vitale

Autopsia:

- necesita suspicionarea dg

- debuteaza la niv toracelui unde se efctueaza un volet costal cu evidentierea sacului pericardic care se

incizeaza si in care se pune apa, pana aceasta acopera complet cordul; apoi se incizeaza ventriculul drept si

se verifica existenta bulelor de aer

- aceasta metodologie este utila in conditiile in care nu exista procese de putrefactie, care sa genereze gazele

- dc exista o cantitate mare de aer, se poate evidentia sange spumos in vena cava superioara si in vasele

meningeale 3.Obiectivele EML in impuscare: Dg lez de impuscare; Orificul de intrare/de iesire; distanta de la care s -a

efectuat tragerea; directia din care s -a efectuat tragerea si parcursul proiectilului prin corp(canalul); pozitia

victimei in momentul executarii focului; .tipul armei folosite; autoimpuscare/heteroimpuscare; cauzele mortii;

evaluarea lez traumatice specifice impuscarii(nr,succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte lez

traumatice; dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea lez traumatice(nr zilelor de ingrijiri med).

Page 28: Subiecte Rezolvate

4. Lez traumatice in accidentul de trafic la conducatorul auto

Coliziunea frontala

- Sofer nerestrictionat (fara centura aplicata)- are caracteristic sdr de volan, cu traum toracic adesea sever (izbire

cu toracele de volan, cu producerea de fracturi costale, rupturi de aorta, contuzii si dilacerari pulmonare sau

cardiace), leziunile gambei si piciorului date de pedalier, lez. genunchiului, femur, fosa acetabulara si un TCC

moderat/minim.

- Sofer restrictionat (cu centura aplicata):

- sdr de centura (lez viscerale int prin decelerare, comprimare date de centura- echimoza in banda, traum toracic

inchis cu fracturi de stern etc). Acest sdr este cu atat mai pregnant cu cat centura are doar 2 pct de fixare. Cele

cu 3 pct de fixare disipeaza forta de inertie a decelerarii pe o supraf mai mare.

- lez ale membrelor pelvine, cu precadere ale gambelor, care sufera in mom tensionarii centurii o miscare brusca

de extensie, lovind pedalierul

- dupa flexiunea ant a coloanei cervicale urmeaza un traum vertebro -cervical (mecanism indirect)- prin

deflexiune daca nu are tetiera- pe perioada actiunii fortei de reactiune

- Sofer restrictionat cu airbag: lez faciale si toracice prin mecanism activ date de deschiderea airbag-ului frontal

(fracturi nazale etc.), uneori leziune de arsura (airbag-ul se deschide printr-o explozie pirotehnica).

Coliziunea din spate: principala lez este la niv coloanei cervicale (hiperextensie si hiperflexie). Mai pot apare

dilacerari cerebrale, dilacerarea tr. cerebral intre bulb si punte

Rasturnarea laterala si rotatia in jurul axului lung

sofer restrictionat: ejectari partiale, TCC sever prin infundarea plafonului, contactul cu stalpii din interior

sofer nerestrictionat: ejectare, frecvent prin geamul contralateral pe directia rotatiei cu loviri pasive

5. Clasificarea anoxiilor

1.Anoxii de aport de cauza violenta (insuficienta oxigenului in spatiul de respirat, obstructia orificiilor

respiratorii, obstructia cailor respiratorii fie intern cu solide sau prin inec fie extern prin compresia regiunii

cervicale, impiedicarea miscarilor respiratorii, ↓perfuziei pulmonare prin embolii dupa traumatisme); de cauza

non-violenta (obstructia de cai prin tumori,edem,etc perturbarea miscarilor respiratorii-

pneumotorax,poliomielita,miastenie gravis; obstruarea cailo intrapulmonare-astm si pneumonii;scaderea

perfuziei pulmonare-ICC ).2.Anoxii de mb alveolo-capilara violenta(toxice gazoase) si non violenta (boala mb

hialine)

3.Anoxii de transport violente (cantitative – anemii posttraumatice sau calitative- intoxicatii cu aparitia de Hb

toxice : metHb, COHb CNHb) sau non violente(cantitative- anemii hemolitice sau calitative-Hb

patologice).4.Anoxii histotoxice (de utilizare): violente (intoxicatii cu HCN si derivatii, anestezice, barbiturice,

CO care altereaza functionarea ciclului Krebs blocand lantul respirator)si non violente (ICC, hipoproteinemie)

6. Intoxicatia etanolica: tanatogeneza

-decesul se produce la 4-7 g/1000 prin : inhibitie cardiorespiratorie centrala, aspirarea continutului gastric,

refrigeratie, hipoglicemie

7.Transmiterea genetica in sistemul ABOH. Sistemul ABO a fost descoperit de Landsteiner. Dupã prezenta

antigenului de grup (Aglutinogen = numit astfel pentru cã în contact cu anticorpul corespunzãtor aglutineazã

celulele pe care se gãseste) s-au identificat grupele O, A, B, AB. Antigenele se detecteazã la circa 6 sãptãmâni

dupã conceptie, fiind bine reprezentate la nou-nãscut (spre deosebire de anticorpi) si ating nivelul adultului dupã

6 luni de la nastere.

Caracterele A,B,O sunt mostenite prin intermediul a 3 gene alelice numite A, B, O.Gena O se considera ‘tacuta’

deoarece nu are antigen pe supraf eritrocitului sin u exista antiser care sa o evidentieze, se manif fenotipic numai

dc se afla in doza dubla la amii parintii.

Fiecare individ are in total 2 cromozomi ce poarta aleleA, B sau Ocate un cromozom dl fiecare parinte.Rezulta

fenotipic 4 grupe ABO:grupA(fenotip A:genotip AA-homozigot, genotip AO-heterozigot), grup B(fenotip B-

BB,BO-), grup O(fenotipO:genotip OO-homo), grup AB(fenotip AB:genotipABhetero-)

O privire de ansamblu asupra posibilitatilor/imposibilitatilorce rezulta arata:

Consecinta legii Bernstein, copii de grup ABnu pot proveni din doi parintii grup O si reciproc.

Mai putem adauga ca mama unui copil AB nu poate fi niciodata de grup O sau invers, iar grup tataluinici nu se

mai ia in discutie.

Pe lângã aceste grupe s -au mai identificat 11 subgrupe A (A1, A2...An) cu aglutininele corespunzãtoare (alfa1,

alfa2 etc.). Dintre acestea, numai subgrupele A1 si A2 sunt utilizate în expertiza medico-legalã a paternitãtii,

deoarece se transmit dupã legile mendeliene; celelalte subgrupe au antigene prea slabe si de aceea se manifestã

fenotipic ca grup O.

Subgrupa A1 (factor tare, dominant) se întâlneste la 80 % din populatie. Ea absoarbe complet anticorpii anti A

din serurile grupelor B si O.

Subgrupa A2 (factor slab, recesiv) are putere de aglutinare slabã. Cele douã antigene sunt antitetice.

S-au mai evidentiat si subgrupe B, care sunt mai putin frecvente în populatie.

Page 29: Subiecte Rezolvate

In cazuri rare, gena H lipseste(genotipHh) si desi subs precursor exista nu se formeaza subst antigenice desi

genele ABO sunt prezente. In schimb aglutininele A, B, H sunt prezente. Aceasta particularitate corespunde

fenotipului Bombay.

Himerismul este o stare geneticã rar întâlnitã în care gemenii pot avea douã tipuri

de celule, care derivã din douã sau mai multe linii zigotice, hematiile primordiale

implantându-se la ambele organisme. Astfel ei pot primi un implant de maduva osoasa unul de la celalalt si astf

sa prezinte un grup sangv majoritar si un alt grup sangv minoritar. Acest lucru este posibil si hemoliza in vivo

nu apare datorita tolerantei imunitare pe care o manifesta organismul fata de antigenele dobandite iainte de

nastere.Genotipul majoritar poate fi realizat prin determinarea grupului in saliva dc este secretor.Himerele

secretoare pot secreta doar antigenele de grup care sunt parte ale constitutiilor lor genetice.

Determinarea grupelor de sange in petele vechi nu se poate efectua prin teste de aglutinare intrucat

eritrocitele sunt lizate, prin met inhibitiei rezultatele sunt inconstante, intrucat met elutiei ramane cea mai buna.

Dupa absorbtia Ac pe materialul de testat se prod elutia permitandu-se ca sa se obt reactii poz la o cantitate de

doar 0,5-1%eritrocite( un sg fir de 2-5mm lungime). Selectia speciala a antiseruluifolos este insa esentiala.

Activit antigenica in eritrocitele vechi scade imediat si se prelungeste cativa ani (max 14 ani). Petele

uscate rapid pastreaza activitatea mai mult timp decat cele ce raman mai mult timp umede( bacteriile

prolifereaza in mediul umed ceea ce poate induce reactii fals poz sau neg). M si N sunt mai labili decat A si B,

exist asi o reactivit incrucisata intre anti-N si anti-M.

Rh, Fy, K, S, s sunt detectabili cateva luni.

Enzimele eritrocitare se denatureaza mai rapid decat antigenele eritrocitare(cateva

luni).Haptoglobinele, antigenele Gm si Km isi pastreaza activitatea cateva luni. 8. Investigatii paraclinice in probarea violului. Examene de laborator: - este necesara datarea raportului

sexual:

- sub 24 ore de la actul sexual, spermatozoizii sunt mobili (la nivelul glerei cervicale, mobilitatea se pastreaza 3

zile)

- capete de spermatozoizi pot fi observate pina la 120 ore dupa actul sexual

- lipsa spermatozoizilor nu implica absenta actului sexual (violatorul poate avea azoospermie sau se poate

produce liza spermatozoizilor)

- pentru evidentierea spermei, se pot determina: - fosfataza acida de origine prostatica

- glicoproteina P30 (specifica pentru sperma umana) - prin reactie imunologica, poate persista in vagin 13-47

ore

- LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gasesste in testicole, spermatozoizi si lichid seminal), aparind

la pubertate. Folosindu-se electroforeza conventionala LDH-C4 a putut fi identificata in pete vechi de 4

saptamini.

-

23 kDa) este specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau azoospermici. Se detecteaza folosind un ser

hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate cu saliva, urina, secretia vaginala sau singele menstrual. 9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea de cauza necunoscuta

1. moarte violenta٭, chiar si atunci cand exista o anum perioada intre evenim cauzale si deces

2. cauza mortii nu e cunoscuta٭

3. circumstantele mortii sunt suspecte. Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:

a.moarte subita

b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de vedere medical

c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii

d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate,

decesele in spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei, moartea

asoc cu activ publice sau orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omu lui, cum este

suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament violent sau inuman.

e. multiple decese repetate in serie sau concomitent f. cadavre neidentificate ٭ sau scheletizate

g.decese survenite in locuri publice sau izolate h. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea

asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii, i. decesul pacientului a

survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico-chir 10.Notiunea de zile de ingrijire medicala. Punerea in primejdie a vietii. Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-

legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor, cuantificate prin durata ingrijirilor medicale.

Punerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca lez ce au survenit in urma unui

traumatism sa conduca cu cea mai mare probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor directe( pericol imediat) fie prin

aparitia unor complic cu potential letal( locale/generale, immediate sau tardive) ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical/

chirurgical sustinut.

Subiectul 13

1. Semnele mortii

Page 30: Subiecte Rezolvate

Clasificare: Semne negative de viata(care coresp mortii clinice si/sau mortii aparente): pozitia si aspectul

cadavrului-tonus abolit ; oprirea respiratiei ; oprirea circulatiei ; abolirea reflexelor ; modificari oculare ;

suspendarea activitatii cerebrale.

Semnele mortii reale (coresp mortii reale) si se grupeaza in : modif cadaverice precoce(lividitate si hipostaza

viscerala; racirea; rigiditatea; deshidratarea; autoliza) si modificari cadaverce tardive distructive: putrefactia si

distrugerea cadavrului de animale,insecte necrofage sau larvele lor; conservatoare: naturale (mumifierea,

adipoceara, lignifierea, inghetarea) si artificiale (inghetarea, imbalsamarea) 2.Moartea subita: definitie. Clasificare

Def: reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta,

cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta.

Clasificare: dupa V.Belis : A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiacă

ruptura de anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica- ateromatoza generalizata sau

localizata- moartea subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor favorizant C. MS cu leziuni nespecifice

pentru o anumita boală: staza sanghina, sufuziuni sanghine subseroase

dupa Simonin: 1 MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala ex. Infarct miocardic.; 2 MS

organica fara leziuni caract pt o anumita boala(staza, petesii edem pulmonar); 3MS functionala cu stare

patologica preexistenta ; 4 MS functionala prin inhibitie ; 5MS functionala esentiala (necropsia alba)

3. Definitia reactiei vitale si semnificatia ei

Def:reactia vitala reprezinta totalitatea modificarilor generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la

actiunea unei traume de orice natura (mecanica, fizica, chimica). Reactiile vitale se clasifica in locale si

generale. In cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul hemoragic, coagularea, retractia tesuturilor,

inflamatia, procesele distrofice si necrotice, modificarile hemoglobinei si modificarile enzimatice. Reactiile

vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare, embolia (grasa, gazoasa, tisulara), modificarile

sistemului nervos central, modificarile circulatorii, modificarile endocrine, umorale si dismetabolice. 4. Mecanisme lezionale la pietoni in accidentul rutier

Sunt mecanisme simple: lovirea, caderea, calcarea(comprimarea)

lovire simpla( leziunile apar la locul de impact in fct de inalt autovehic); proiectare (lez la locul d e impact cu

auto si cu soseaua pe cealalta parte a corpului); calcare(desenul pneurilor poate fi imprimat pe haine si pe piele

sub forma de benzi echimotice); tarare (apar excoriatii pe supraf intinse, cu aspect asemanator cu arsurile

superficiale); comprimare intre autovehicul si alt obiect dur.

Si mecanisme complexe: lovire-cadere, lovire-basculare-cadere, lovire-cadere-calcare, lovire-

proiectare, lovire-cadere-calcare-tarare.

Uzual pietonii adulti pot avea 5 traiectorii cinematice in urma impactului in itial: 1 proiectarea inainte, 2

bascularea-proiectarea inainte, 3 bascularea si caderea peste aripa, 4 bascularea-proiecarea inapoi peste plafon

cu rotatie cu capul in jos, 5 lovirea-proiectarea inainte cu rotatie; Pietonii copii au uzual 2 traiectorii

1proiectarea inainte (copii mici), 2 bascularea-proiectarea inainte (copii mai mari) 5. Cauze de tanatogeneza in arsuri

Mecanismele tanatogenetice in conditiile unui incendiu sunt : 1 intox cu CO – determina cresterea

concentratiei carboxihemoglobinei; 2 intoxicatii cu diferite substante rezultate din arderea unor materiale :

cianuri (din arderea poliuretanului, poliacrilonitrili, DML = >100μmol/l), NO2 (letal la >2000ppm), hipoclorit

(rezultat din PVC, letal la >2000ppm), acroleina (lana lemn EPA la >10ppm), aldehide, benzen, fenol, bioxid de

sulf.; 3 scad cantit de O disponibil pentru respiratie si acumulare de CO2; 4 inhalarea de gaze fierbinti si iritante

determina arsuri superficiale ale cailor respiratorii superioare si spasm sau edem laringian sau moarte reflexa

prin mecanism vagal.

6. Intoxicatia cu HCN, DML

HCN este un lichid incolor, volatil, cu miros caracteristic de migdale amare; este folosit ca inscticid si

rodentecid.

Mod de actune: efectele toxicului se exercita asupra enzimelor din lantul respirator celular (mai ales

citocrom-oxidaze); moartea se produce prin paralizie bulbara la cateva zeci de secunde de la intoxicatie (

ingestie, inhalare, transcutanat) .

Clinic : forma supraacuta( strigat diabolic, pierderea brusca a constientei, convulsii, apnee si stop

cardiac in cateva zeci de secunde); intox acuta (simptome nervoase, dispnee, cianoza, tulb circ, gust amar si

halena caracteristica, confuzie, convulsii, colaps, paralizie respiratorie, deces in minute); intox usoara ( asem cu

cea precedenta dar simptomele in forma clinica usoara disparla iesirea din mediu).

La necropsie: lividitati de cul rosie, continut gastric cu miros de migdale amare, leziuni de tip asfixic.

DML pt HCN = 0.5g (30-40 samburi) iar pt cianuri = 0.1g sau 0.3μg/l aer

7. Trasnmiterea in sistemul secretor

Dupã localizarea si proprietãtile lor, antigenele A, B, H se clasificã în :

- antigene glicosfingolipidice care sunt alcoolsolubile, fiind legate de membranele hematiilor, trombocitelor,

celulelor epiteliale si endoteliale; ele sunt prezente în organele hematopoetice si în ser, dar nu si în or-ganele

Page 31: Subiecte Rezolvate

excretorii si nici în secretii sau excretii; persoanele care posedã astfel de antigen ABH se definesc ca

nesecretoare (se);

- antigene glicoproteice hidrosolubile care sunt prezente în secretii si excretii (salivã, suc

gastric, sputã, lacrimi, transpiratii, colostru, secretie vaginalã, spermã, urinã, lich id amniotic, continutul chistelor

ovariene, dar nu si în lichidul cefalorahidian); ele nu se gãsesc în organele hematopoetice; persoanele care

posedã astfel de antigene ABH se definesc ca secretoare (Se).

Starea de Se se este controlatã de douã gene alele notate Se (secretor) si se (nesecretor) care se transmit dupã

legile mendeliene, alela Se fiind dominantã. Aceastã alelã regleazã sinteza substantelor hidrosolubile ABH si

deci prezenta lor în umori la genotipurile SeSe si Sese.

Din analiza genetica reiese cã din pãrinti Se se pot naste copii se, dar din pãrinti se nu pot apare copii Se.

În practicã s-a constatat cã existã posibilitatea ca saliva sã fie contaminatã cu substante de origine bacterianã,

ceea ce duce la reactii fals pozitive pentru evidentierea antigenelor A si B 8. Etapele expertizei medico-legale in viol

Pentru victima expertiza se va desfasura astfel : A se va efectua o anamneza scurta si se adreseaza

intrebari generale in cadrul unui sumar examen psihologic, se evalueaza capacitatea psihica a victimei pentru a

aprecia dc are intelegerea faptei pe care o reclama, se efectueaza identificarea victimei, se solicita persoanei

examinate sa se dezbrace complet si se retin toate corpurile delicte si se pregatesc pentru analiza laboratoarelor

serologic. B se examineaza fizic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate leziunile traumatice pe

care le prezinta. C ezamenul genital medico-legal vine in completarea examenului fizic al victimei; se

efectueaza pe amsa ginecologica iar in acest sens medicul legist nu va efectua un tuseu vaginal ci un examen

atent al perineului, al introitului vaginal si regiunii anale. D in finalul exam genital medico-legal se recolteaza

secretie vaginala in vederea exam de laborator serologic medico legal in s copul probarii prezentei spermei. 9. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Slutirea

Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni

traumatice) necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor.

Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice =

zile de ingrijire medicala ( se refera numai la leziunile traumatice)- se acorda independent de: zilele de

spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica.

Slutirea este o vatamare corporala grava definitiva a integritatii corporale de natura exclusiv traumatica

ce consta din prezenta unor sechele ce determina indiferent de localizarea lor o defo rmare morfologica, un

deficit estetic local si de ansamblu, dizarmonie corporala evidenta si tulburari functionale, apte de a pune

persoana respectiva in conditii de inferioritate si de a-i produce tulburari de ordin psihic. Cand slutirea se refera

la fata se numeste desfigurare. 10. Concluziile certificatului medico-legal.

CML se consemneaza o data cu examinarea, concluziile sale putand fi incheiate imediat dupa

examinare sau dupa un timp scurt in conditiile in care leziunile constatate impun pentru ob iectivare consultatii

de specialitate.

Concluziile CML trbuie sa precizeze conform codului de procedura penala urmatoarele aspecte :

1realitatea traumatismului, 2 mecanismul de producere, 3 natura agentului traumatic,4 data probabila a

traumatismului, 5 aprecierea gravitatii traumatismului exprimata prin durata tratamentului medical(numarul

zilelelor de ingrijire medicala)

SUBIECT 14

1. Metode conservatoare naturale ale cadavrului

a.Mumificarea(curenti de aer, uscaciune, caldura sau aer rece => deshidratare rapida;persista in mediul uscat). In lipsa

apei viata se suspenda sau inceteaza.Este completa in 6 luni-1 an.

b.Adipoceara (contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut in O2).Grasimile neutre se

scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe, in lipsa O2, se hidroxileaza sub actiunea hidrlazelor

bacteriene dar si a propriilor hidrolaze.Saponificarea acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara.Rezulta un

aspect care permite identificarea cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced (3-4 sapt – 3-4 luni). Daca acizii se

oxodeaza se produc aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Este completa in 1-2 ani.

c. Lignifierea: acidul tanic si humic (frecvent in turbarii din tari nordice). Patrund intre celulele epidermului facand

imposibila actiunea hidrolazelor; de asemenea aceste medii au continut scazut in O2 si beneficiind chiar de prezenta unor

substante antibacteriene au un continut scazut in bacterii.este completa in ani de zile si se adreseaza in special structurilor

tisulare bogate in colagen-piele,fanere,intestin,.

d. Inghetarea naturala: conservarea indefinita pana la congelare, moment din care putrefactia evolueaza accelerat. 2. Embolia gazoasa –cauza rara de moarte subita

-cantitatea letala de gaz depinde de ritmul de patrundere si de locul de patrundere a gazului

Ritm de patrundere:-ritmul lent permite tolerarea unei cantitati mari

-patrunderea rapide determina tolerarea unei cantitati mici

Page 32: Subiecte Rezolvate

-introducerea rapida in vene permite tolerarea unei cantitati de 100-250 cm3 gaz; gazul ajunge in venele pulmonare unde

determina ocluzie si vasoconstrictie reflexa.

-in artere, cantitatea tolerata de gaz este mai mica iar decesul se produce prin obstructia unui ra m coronarian sau a unei

arteriole cerebrale.

Modalitatea de patrundere a gazului:*in artere:-rar patrundere directa, de obicei gazul aj prin sunturi arterio -

venoase,comunicare interatriala,sunturi arterio-venoase formate dupa traumatisme toracice

*in vene gazul patrunde prin: -plagi taiate situate mai sus de nivelul atriului drept

-procedee radiologice cu introducere de aer (retro-pneumo-peritoneu)

-toracocenteze

-lezarea venelor abdomino-pelvine prin: drenare hematom retroperitoneal, rezectie de formatiuni tumorale pelvine,

chiuretaj, control uterin, histerectomie, insuflatie tubara

-manevre legate de perfuzie

-ventilatie mecanica cu presiune pozitiva

-punctii si cateter vena subclavie

-endoscopie gastrointestinala cu insuflare de aer (prin venele gastrice deschise de un ulcer)

Tablouri de manifestari clinice:

a. moarte subita

b. cord pulmonar acut (frcvent) –cianoza,tahicardie,cresterea presiunii venoase centrale, EPA

c. simptome neurologice (rar, daca exista orificiul interatrial permeabil)

Paraclinic: ecografie/radiografie care evidentiaza hipertransparente in artera pulmonara

Tratament:-bolnavul se aseaza in pozitie Trendelemburg, ventilatie cu oxigen 100% sub presiune, sustinerea functiilor

vitale.

Autopsia: -incepe la niv toracelui, se efectueaza un volet costal cu evidentierea sacului pericardic care se incizeaza si in

care se pune apa; apoi se incizeaza ventriculul drept si se verifica existenta bulelor de aer. 3.Reactia vitala locala: -Hemoragia si infiltratul sagvin (echimoza) -Coagularea sangelui -Retractia tesuturilor -

Inflamatia

4. Orificiul de intrare in impuscare: caracteristici

A. pentru tragerile de aproape (20-30 cm pt pistol, 50-100cm pt armele cu teava lunga):

-plaga circulara cu lipsa de substanta si margini neregulate; diametrul plagii este egal sau putin mai mare decat diametrul

proiectilului -pe marginea interna a plagii se observa un inel negru (inel de stergere) dat de stergerea reziduurilor de pe

proiectil -in jurul inelului de stergere se gaseste inelul de escoriatie- latime 1-3mm, culoare maroniu-rosiatica -urmeaza o

zona circulara cenusie in interiorul careia se gasesc puncte negricioase date de impregnarea in piele a factorilor secundari

(fum, particule de pulbere nearsa)=zona de tatuaj-in jurul zonei de tatuaj se descrie zona de actiune a gazelor fierbinti –

arsuri superficiale,modificari ale firelor de par Fenomenul de retroproiectie consta in proiectia retrograda de material

biologic (sange,os) si particule metalice din proiectil, de la locul de impact al proiectilului.

B. pentru tragerile de la distanta: orificiul central al plagii, inelul de stergere, inelul de escoriatie

C. tragerile cu teava lipita de piele (tragere absoluta): -orificiul central cu margini mai neregulate sau plaga pleznita

stelata

-inel de stergele -inel de escoriatie -zona de tatuaj se gaseste pe peretii canalului produs de glont. 5.Marca electrica-apare la locul de contact intre tegument si conductorul electric si la locul de iesire al curentului

electric. -aspect characteristic: -macroscopic:lez.cu forma care sugereaza forma supraf.de contact de culoare alb -cenusie,

indurate cu

margini reliefate si centru mai ombilicat , carbonizat si cu depuneri metalice(Al, Cu,) care insa lipsesc in cazul marcii

lectrice de iesire.-microscopic: tumefierea stratului epidermic, alungirea intense a cel.bazale din str.Mal-Pighi si prezenta

de vacuole in epiderm si derm, tecile foliculuilor pilosi sunt ondulate, mansoane hemoragice perivasculare, descuamar i

endoteliu capilar.

6.Intoxicatia acuta cu heroina poate aparea in context intentional (suicid), ca metoda de eutanasie sau din cauza erorilor

de calcul al dozelor. DML este de 120 mg dar prin dezvoltarea tolerantei se poate ajunge si la 2 grame de aceea e greu de

diferentiat un toxicoman de un act de suicid. Rapid dupa administrare apare respiratie superficiala, cu tendinta la bradipnee

severa (2-4/ min ) , bradicardie cu cresterea pe EKG a duratei complexului QRS, edem pulmonar acut, cianoza, mioza

punctiforma inlocuita de midreaza la instalarea anoxiei cerebrale, decesul fiind consecinta insuficientei cardio -respiratorie.

Edemul pulmonar este masiv,brusc aparut si rezistent la tratament. 7.Aplicatii ale amprentei genetice in medicina si medicina legala:

1.Expertiza filiatiei

2.Stabilirea identitatii urmelor biologice (pete de sange, secretie vaginala, sperma, bulb pilos, fragmente de

tesut) -identif speciei pt diferentierea originii animale/umane-identif esantionelor de sange prelevate pt

alcoolemie-identif resturilor cadaverice-identif victimelor-confirmarea/infirmarea vinovatiei in delicte sexuale-

confirmarea/infirmarea vinovatiei in omucideri-redeschiderea unor cazuri nesolutionate sau verificarea unor

condamnari eronate

3.Formarea unei banci de amprente genetice a delicventilor. 8. Pruncuciderea definitie si probarea vietii extrauterine

Page 33: Subiecte Rezolvate

Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind: "Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat

dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere" Criteriul pentru probarea

instalarii vietii extrauterine este aparitia respiratiei pulmonare. Docimazia macroscopica: -daca fatul a respirat:

plamanul este expansionat, umple cavitatile pleurale, pe suparafata are culoarea roz, usor neregulat de perle fine

egale (alveole cu aer); la palpare-elastic si prez crepitatii. Pe sectiune se scurge spuma fina rozata.

-daca fatul nu a respirat: plam colabat, nu umple cavitatile pleurale. Pe suprafata are culoarea rosie-visinie,

consistenta crescuta, crepitatii absente, aspect de organ parenchimatos. Pe sectiune se scurge sange negricios fara

bule de aer.

Docimazia pulmo-hidrostatica: -plam respirat- docimazie pozitiva-fragmentele pulm plutesc;-plam nerespirat-

docimazie negativa- fragm pulmonare cad la fundul vasului. Este fals negativa in sindromul de

condensare(pneumonii), sedere prelungita in apa.

Docimazia pulmonara histopatologica.:- la plamanul respirat: alveolele sunt destines, celulele alveolare cubice,

bronchiole destines cu epiteliul intins;- la plamanul nerespirat: alveole colabate, cellule alveolare plate, bronchiole

nedestinse cu epit plicaturat, fb elastice ondulate.

Docimazia gastrointestinala: evidentiaza prezenta aerului in stomac si intestine care indica deglutitia

extrauterina (nu are valoare la cadavrele in putrefactie):

-stomacul n.n. care nu a respirat contine doar mucus vascos. Dupa 5-10 min de viata extrauterina aerul

patrunde in stomac si proba este pozitiva

-in jejun aerul patrunde dupa 15-20 min

- in colon- dupa o zi

9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea de cauza necunoscuta.

1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul

unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei

misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in

detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre

neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o

deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a

survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico -chirurgicala. 10. Ce este notiunea de zile de ingrijire medicala; exemple

Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita

ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor traumatice se

exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala ( se refera numai la

leziunile traumatice) - se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca,

vindecarea anatomica Ex: - fractura costala unica, simpla:1-2z.i.m. (investigatii, adimnistrare medic antialgica)

-apendicectomie(necomplicata): 6-7 z.i.m. (investigatii, operatie, controlul plagii, firele de sutura, medic

antialgica; se incheie cu scoaterea firelor de sutura). SUBIECTUL 15

1.Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC.

Exista diferente intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea

creierului si se termina cu moartea ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea

cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept.

Semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea cadavrului, deshidratare,

autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau insecte)

si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea)

Autoliza – este un proces atat intravital cat si postvital. Este un proces de autodigestie enzimat ica indus de

activarea hidrolazelor lizozomale si are loc fara consum de energie si abacterian. Ca proces intravital – proces

localizat care genereaza de obicei necroza focala si reactie inflamatorie. (un fel de sinucidere celulara) Ca proces

postmortem autoliza debuteaza in general dupa 3-5 ore de la moartea organismului ca intreg: celulele cultivate

in aceasta perioada de timp in mediu oxigenat isi reiau functiile vitale. Autoliza post -mortem nu implica

mecanisme inflamatorii si este un fenomen difuz.

2.Moartea subita:

Definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu

simptomatologie premonitorie de scurta durata sau . Clasificare: 1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie

rapid mortala(infarct de miocard). 2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem

pulmonar ce se pot intalni in infectii, intoxicatii) absenta3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se

constata leziuni organice cronice dar fara prezenta unei patologii recente acute severe)

4. MS functionala prin inhibitie5. MS functionala esentiala( necropsia alba) 3. Reactii vitale generale

a. Aspiratul pulmonar

- prezenta unor substante in arborele respirator poate fi determinata activ (prin aspirare) sau pasiv, postmortem;

prezenta acestor substante la nivel alveolar este cauzata doar de un proces activ de aspirare

Page 34: Subiecte Rezolvate

b. Diferite tipuri de embolie- prezenta unei embolii este echivalenta cu existenta fluxului sangvin (a

contractiilor cardiace) in momentul producerii emboliei

c. Reactii pluriviscerale si umorale determinate de socul traumatic- plaminul de soc: - este congestionat si

edematiat- prezinta zone de atelectazie si zone de emfizem compensator- ulceratii gastroduodenale (ulcere de

stress Curling) - acidoza- cresterea catecholaminelor- cresterea Pg E2 , leucotrienei B4, a tromboxanilor

4.Obiectivele EML in impuscare: Dg lez de impuscare: Orificul de intrare/de iesire; distanta de la care s -a

efectuat tragerea; directia din care s -a efectuat tragerea si parcursul proiectilului prin corp(canalul);

- pozitia victimei in momentul executarii focului;.tipul armei folosite; autoimpuscare/heteroimpuscare; cauzele

mortii; evaluarea lez traumatice specifice impuscarii(nr,succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte lez

traumatice; dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea lez traumatice(nr zilelor de ingrijiri med). 5. Aspectele necroptice in hipertermie: staza si edem cerebral; microhemoragii intracerebrale (talamice,

hipotalamice, paraventriculare); petesii; staza viscerala generalizata; bronho-pneumonie, distrofie hepato-renala 6.Intoxicatia cu cocaina Intoxicatia acuta apare dupa consumul a circa 1-15 “rocks”, bucati de crack.

Clinic: coma cu midriaza, HTA severa, EPA, hemoptizii, IMA, aritmii severe, HVS, miocardita,

disectie acuta de aorta, ischemie de membre, tromboflebite prin cresterea agregarii trombocitare si a productiei

de tromboxan, HIC si hemoragii subarahnoidiene, infarct cerebral, convulsii, afectare hepatica, GN cu

proliferare mezangiala, infarctizari renale, necroza tubulara, rabdomioliza, hipertermie, cu crampe musculare,

epuizare, mergand pana la soc termic si uneori CID, pneumotorax, necroza de mucoasa gastro -intestinala si

perforatie de sept nasal si anosmie consecutive sau perforatii oro-faringiene. Exista riscul de moarte subita la

personae atopice la contactul cu cocaine, sau de dezvoltare a unui soc anafilactic, situatie intalnita si la unele

anestezii locale. Administrarea uzuala a cocainei este urmata de o hipomanie, stare de bine euforica, locvacitate,

agitatie, grandomanie, de inlaturare a oboselii si a stress -ului, permeabilitate dispozitionala, usurinta miscarii,

hiperexcitabilitate genitala, hiperfagie, indiferenta fata de durere, dar si accen tuarea agresivitatii, izbucniri

coleroase, alogie cu modificarea comportamentului psihic: suspiciozitate de intensitate paranoica, anxietate,

halucinatii, reducerea si superficializarea somnului, stereotipii ale limbii si gurii, leziuni de grataj. Clinic s e

deceleaza tahipnee, HTA, tahicardie, dureri toracice, tremor, hiperreactivitate reflexa, mioclonii, convulsii,

transpiratii, hipertermie, constrictie bronsica, disfonie, greata, rinoree. Sevrajul de cocaine: 3 faze:

- “crash-ul” de abstinenta: agitatie psihomotorie, anorexie, depresie, oboseala, somnolenta, dorinta extrema de

administrare a drogului, alungirea intervalului ST pe ECG

- urmeaza o perioada de anxietate, anhedonie, torpoare, activitate onirica ampla, cu vise dinamice, scenice,

cinematografice, dar cu cresterea marcata a dorintei de consum, cu orientarea exclusive a comportamentuui spre

procurarea drogului

- faza de disparitie, cu cedarea treptata a simptomelor, dar cu riscul recaderilor present 7. Testul amelogeninei- urmareste punerea in evidenta a unor secvente localizate in regiuni omoloage pe

cromozomii X si Y in imediata vecinatate a genei amelogeninei. Secventa crX e de dimens mai mici decat cea a

crY motiv pt care diag de sex e f usor de pus. 8.Pruncuciderea:

Def=(art. 177 CP)”Uciderea unui n-n,savarsita imediat dupa nastere de catre mama,aflata intr-o stare de

tulburare pricinuita de nastere” Probarea ingrijirilor acordate dupa nastere Daca nasterea este neasistata,

femeia se afla in imposibilitatea de a acorda ingrijiri n-n (omisiune involuntara) sau in mod voit nu a acordat

ingrijirile (omisiune voluntara). La necropsie se examineaza cu atentie: tegumentele pentru a vedea daca fatul a

fost spalat; cordonul ombilical daca este sectionat sau rupt, ligaturat; orificiile si caile res piratorii daca au fost

dezobstruate; stomacul: daca la 24 h de la nastere fatul este alimentat cu ceai; daca la 24 h de la nastere a fost

alimentat cu ceai; daca urina are o densitate peste 1012, iar in stomac nu sunt gasite alimente, acestea dovedesc

omisiunea mamei de a alimenta copilul 9.Certificatul ML: Concluziile: realitatea traumat; mecanismul de prod; natura ag traumatic; data probabila a

traumat.; aprecierea gravitatii traumat exprimata prin durata tratam medical(nr de zile de ingrijire medicala ).

10.Certificatul medical constatator al decesului CMCD este un act medico-legal. El se elibereaza numai dupa

un examen medico-legal al cadavrului si a stabilirii cauzelor mortii, dar nu mai devreme de 24 de ore de la

deces. In cazurile in care nu sunt declarate medico-legale CMCD este eliberat numai de catre medicul care a

ingrijit sau care a vazut bolnavul dupa cum urmeaza:

- medicul de medicina generala pentru cazurile din arondarea dispensarului

- medicul de salvare pentru zilele de sambata si duminica sau cand medicul de familie este

indisponibil pentru constatare

- medicul specialist/primar pentru decesele din spital

In cazurile medico-legale, CMCD se va elibera numai de catre medicul legist dupa efectuarea AML.

Completarea CMCD dupa examenul medico-legal al cadavrului impune prezenta actului de identitate/pasaportul

decedatului, consemnarea efectuiandu-se numai cu majuscule. Cauzele mortii in CMCD se completeaza de sus

in jos si se verifica prin citirea de jos in sus: este obligatoriu ca fiecare cauza a mortii sa o determine pe cealalta

in cadrul unui lant cauzal tanatogenerator fiziopatologic.

- are mai multe parti:

Page 35: Subiecte Rezolvate

Datele de identificare ale decedatului: nume, prenume, varsta, sex. Se completeaza pe baza B.I sau a

pasaportului

Data si ora mortii

Cauzele mortii

I.Cauzele propriu-zise (lant fiziopatologic): a. cauza initiala

b.cauze intermediare

c. cauze initiale

II. Cauze favorizante, antecedente personale patologice

Subiectul 16

1.Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Racirea cadavrului= moartea reprezintaoprirea ireversibila a functiilor

vitale, respiratorii, cardio-circulatorii, si a activitatii SNC. Juridic moartea survine la un moment precis( moartea cerebrala) care

trebuie precizat, intrucat dincolo de el intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Semne le mortii reale sunt: racirea,

deshidratarea, autoliza, lividitatile cadaverice si hipostaza viscerala, rigiditatea cadaverica. Racirea cadavrului se datore aza initial

opririi circulatiei si metabolismului iar apoi pierderii de caldura in mediu. Intr-un mediu cu temperatura de 15-220 grade racirea

cadavrului se face cu 1grad pe ora in primele 4 ore postmortem, iar apoi cu 2 grade pe ora incepand de la exteriorul corpului spre

interior. Racirea este mai rapida pe partile descoperite si mai lenta la nivelul p licelor. Dupa 10-12 ore de la moarte, temperatura

intrarectala este de 20 grade. Exista factori acceleratoti (boli cronice, hemoragii, insuficienta cardiaca, soc, batrani , ca sectictici)si

factori inhibitori(boli febrile , convulsii, septicemii, soc caloric, hipertermie maligna, intoxicatii cu CO, stricnina, nicotina, alcool,

hidroniazida, asfixii, adulti obezi) ai pierderii de caldura postmortem. 2.Moartea subita:cardiomiopatii=MS reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat, survenit la un individ in plina stare de

sanatate aparenta, cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Crdiomiopatiile reprezinta una din cauzele

cardiace posibile de MS. Cardiomiopatiile obliterative nu se asociaza cu MS si sunt cauzate de boli cronice( amiloidoza,

sarcoidoza, hemocromatoza). Cele congestive apar de obicei in alcoolismul cronic, prin combinarea efectului toxic direct al

etanolului cu efectul denutritiei si cu efectul cobaltului. De curand s -a demonstrat ca alcoolul deprima cel. Kupffer ceea ce

favorizeaza patrunderea in circulatia generala a endotoxinei lipozaharidice a E. Coli cu efect toxic pe miocard. Tot congest ive

sunt si cardiomiopatia peripartum(apare in ultima luna de sarcina si in primle 6 luni dupa nastere; esta cauzata de suprasolicitarea

inimii in perioada sarcinii; in 50% din cazuri cordul isi revine la normal in 6-12 luni); cardiomiopatia cronica idiopatica si

cardiomiopatia toxica. Aspectul anatomopat. In CMPC: inima este intens dilatata, eventual cu trombi intracavitari; micro scopic, se

obs fibroza interstitiala difuza. CMP hipertrofice se caract printr-un v.stg hipertrofiat, zona de max hipertrofie este la niv septului;

grosimea sa medie este de 20-22mm(pana la 50 mm); constitue cea ma I frecventa cauza de MS la adolescenti si adulti tineri.

Trebuie facut dg diferential cu hipertrofia adaptativa a sportivilor(canotaj, ciclism, sky fond maraton, inot). CMP ischemica este

instalata in timp det de insuf de perfuzie indelungata prin Ats coronariana; miocitele sunt hipertrofiate, cu nc mari si intunecati,

fibroza interst. Mai exista si displazia aritmogena de v. dr, caract prin inlocuirea miocardului normal al v. dr cu fibroza interstitiala

si tes gras, dilat marcata a atr. Dr contractilitate scazuta, miscari paradoxale ale septului interventricular. Clinic se expr prin insuf

card dr si aritmii ventr dr. 3.Clasificarea agentilor traumatici. Excoriatia= Clasificarea agentilor traumatici -clasificare:

Agentii traumatici mecanici produc leziuni prin energia lor cinetica, fie prin lovirea corpului nemiscat (leziuni active sau de lovire

cu un corp dur), fie prin izbirea corpului in miscare de un obiect dur (lovirea pasiva), fie leziuni produse prin ambele meca nisme.

2. Agentii traumatici fizici produc leziuni prin actiunea diverselor forme de energie fizica: variatiile de temperatura, electricitatea

(industriala sau atmosferica), variatiile de presiune atmosferica (scazuta sau crescuta), energie radianta.

3. Agentii traumatici chimici sint reprezentati de diferite substante care produc leziuni sau moartea in cadrul intoxicatiilor acute

sau cronice, capitolul toxicologiei medicolegale fiind o parte importanta a traumatologiei medico -legale.

4. Agentii biologici, pentru a actiona ca agenti traumatici, trebuie sa intervina in mod brutal si in doze maxime, cum se intimpla in

cazul infectiilor in laboratoare cu germeni in culturi, in situatiile unor intoxicatii cu ciuperci, sau in cazul tulburarilor generate de

diverse veninuri; mai poate fi considerata ca trauma biologica moartea prin transfuzie cu sange heterolog.

Excoriatia= soluţie de continuitate superficială a pielii prin lovire activă (tangenţiale cu corpuri rugoase, ascuţite sau cu

muchii) sau pasivă (frecare cu un corp dur cu suprafaţă rugoasă -> cădere)

- pot să apară pe piele sau pe mucoase; când e foarte superficială (epiderm)=> limforagie iar când se usucă=> crustă seroasă

(gălbuie); când e mai profundă (interesate şi papilele dermice)=> hemoragie iar în evoluţie apare o crustă brun -roşietică (crustă

hematică)

- pe mucoase=> pseudomembrane de fibrină

- sunt leziuni cu aspect liniar pe suprafeţe mici

- placard sau zonă escoriată= suprafeţe mari

- pe cadavru escoriaţiile se pergamentează

- în primele 4-6h-> umedă, >12h crustă, 3-4zile crusta se desprinde dinspre periferie, 6-8 zile crusta cade lăsând o zonă rozacee ce

dispare treptat fără urmă

Page 36: Subiecte Rezolvate

- escoriaţiile liniare, semilunare în jurul nasului şi gurii sugerează sufocare, cele în regiunea vulvară şi faţa internă a coa pselor

sugerează viol; liniare pe zonele proeminente->târâre

- se acorda 1-2 zile de îngrijiri medicale (4-6 zile în caz de escoriaţii mari sau suprainfectate) 4.Mecanisme lezionale si leziuni in accidentul rutier la ocupantul dreapta fata = la ocupantul din dr nerestrictionat (fara

centura aplicata) miscarea este de propulsie spre ant a corpului uman( ca o alunecare/translatie) cu o usoara ascensionare a

corpului; este posibila: proiectarea inainte si in sus determina lovirea capului de stalpului din dreapta;

proiectarea inainte det ejectarea prin pabriz;

proiectarea inainte si in jos det lovirea cu capul de bord

se produc:

contactul cu bordul prin genunchi( fracturi ale rotuleu, femurelor, gambei, bazinului)

fracturi ale mb sup la contactul cu bordul (mb sunt spre ant in scop de protectie0 frecvent antebrat, mana

TCC grav dat de contactul prin lovire de ranforsarea sup a capotei situata deasupra parbrizului sau de stalpul

fata der parbriz ( cu barbia de obicei in poz intermed.) si /sau de perbriz. Uneori proiectarea prin parbriz sau p rin usa de partea sa

care e poate deschisa in mom impactului mai ales in lovirile fronto-oblice cu coltul dr-fata. Lez de proiectare, lez faciale (plagi

taiate)

Lez faciale (plagi taiate) date de parbriz (frecvente si grave)

Revenirea in scaun cu traumatism vertebro-cervical (mec indirect) prin deflexiune daca nu are tetiera.

Deci ocupantul dr fata nerestrictionat are caracteristic TCC si TCF cu multiple plagi date de parbriz si in general lipsa lez

gambei date de pedalier. Aceste lez subt ins ff grave( locul mortului)

La ocupantul din dr restrictionat :

Sindrom de centura

Extensia mb sup care se pot lovi de parti lae habitaclului

Extensia mb inf dar rareori cu fracturi ale gambei ( abs pedalierului)

Traumatism vertebro-cervical (mec indirect) 5.Clasificare asfixiilor (anoxiilor) violente= a. insuf oxigenului in aerul respirat

- spatii inchise, procese care consuma oxigenul – flacara, proc fermentative( cu degajare de dioxid de carbon),

altitudini mari

b. obstr orif respiratorii( sufocare)

c. obstr cailor respiratorii

- de cauza interna – obstr cailor resp cu lichide sau solide, inec

- de cauza externa prin comprimarea reg cervicale( spanzurare, strangulare, sugrumare)

d. impiedicarea misc respiratorii: comprimare oraco-abdominala, pneumotorax traumatic, paralizie a mm. respiratori,

intox cu subst curarizante, electrocutie

e. scaderea perf pulmonare prin embolii secundare traumatismelor 6.Intoxicatia cu ecstazy=substanta de sinteza derivat de amfetamina. Clinic se deceleaza hipertermie (consecinta a

vasoconstrictiei cu scaderea [pierderii de caldura, ef fizic, dar si expunerea prelungita la temperatura ambientala crescuta) uneori

de rang malign, mai ales in asociere cu alte stimulante, chiar si cafeina (asocierea de manif neurologice-delir, stupor, convulsii-are

prognostic grav, posibil chiar sa tradeze un sdr serotoninergic sau neurologic malign -agitatie, mioclonii, hiperreflexie, transpiratii,

frison, tremor, diaree), hipertonie musculara cu trismus, bruxism, rabdomioliza HTA, tahicardie, aritmii cardiace, transpirat ii

profuze( cu risc de deshidratare si hipo Na). Dupa 4-8 ore de la consum apr oboseala severa, mers greoi, anorexie, bruxism,

depresie progresiva ce atinge max in 2 zile, disparand la cca 5 zile de la consum, asoc tulb de concentrare. Rar au fost raportat e

cazuri de anemie aplastica si purpura trombotica. Afectarea hepatica este frecventa la consumatorii cronici. Mai apar acnee

rabdomioliza si CID. 7. Aplicatii ale testarii markerilor cromozomici Y=cromozomul Y uman serveste in med legala la:

a) identificarea agresorilor sexuali barbati serveste in special ca test screening al suspectilor

b) identificarea cel epitaliele masculine in ejaculatele indivizilor vasectomizati

c) investigarea agresiunilor homosexuale

d)cercetare paternitatii pt cazurile cu descendenti de sex masculin

e) studii de genealogie si antropologie 8. Pruncuciderea definitie si probarea varstei nou nascutului= Pruncuciderea este definita in legislatie (art. 177 CP) ca fiind:

"Uciderea copilului nou-nascut, savirsita imediat dupa nastere de catre mama, aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de

naster.

a)Varsta se apreciaza functie de lungimea fatului:

-cd L<25cm, din cifra lungimii se extrage rad patrata si se obtine varsta in luni lunare( luna lunara are 4 sapt sau 28

zile fata de luna calendaristica care var intre 30-31 zile) gestatia dureaza 10 luni lunare sau 9 luni calendaristice

- cd L>25 ci , cifra lungimii se imparte la 5 si se obtine varsta tot in luni lunare

b)Dupa aparitia punctelot de osificare ale unor oase (zone lenticulare, rosii-cenusii, de 2,5 mm diametru pe fond alb

sidefiu al cartilajului, care rezista la putrefactie avansata). Calcaneu +luna VI, femur nc Bedard=luna IX

c)numaratoarea alveolara radiara =parametru al maturitatii plamanului fetal

9. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea violenta=1. moarte violenta٭, chiar si atunci

cand exista o anum perioada intre evenim cauzale si deces

2. cauza mortii nu e cunoscuta٭

Page 37: Subiecte Rezolvate

3. circumstantele mortii sunt suspecte. Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:

a.moarte subita

b.decesul unei pers a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic din pct de vedere medical

c.deces care survine in timpul misiunii de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii

d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele in

spitalele psihiatrice, decesele in spitalele penitenciare, in inchisoare sau in arestul politiei, moartea asoc cu activ publice sau orice

deces care ridica suspiciunea nerespectarii dreptului omului, cum este suspiciunea de tortura sau orice alta forma de tratament

violent sau inuman.

e. multiple decese repetate in serie sau concomitent

f. cadavre neidentificate ٭ sau scheletizate

g.decese survenite in locuri publice sau izolate٭

h. moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie

ori de protectie a muncii,

i. decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico -chir

Sdr tanatogeneratoare in mortile violente:-zdrobirea unui organ vital;TCC cu lez grave intracraniene si tulb neurologice

grave;socul traumatico-hemoragic,socul hemoragic si/sau hem insotita de exsanguinare,socul postcombustional,embolia

traumatica,asfixia mecanica

10. Notiunea de zile de ingrijire medicala . Punerea in primejdie a vietii= Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico -

legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor, cuantificate prin durata ingrijirilor medicale.

Punerea in primejdie a vietii persoanei se refera la pericolul imediat sau potential ca lez ce au survenit in urma

unui traumatism sa conduca cu cea mai mare probabilitate la moarrtea victimei fie prin urmarile lor directe( pericol imediat) fie

prin aparitia unor complic cu potential letal( locale/generale, immediate sau tardive) ce nu pot fi evitate in afara unui trat medical/

chirurgical sustinut.

SUBIECTUL 17

1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Moartea cerebrala

Def= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup. (def medicala)

Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care incepe cu moartea

creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism ( spermatozoid, ovul). Dpdv juridic, moartea survine la

un mom précis ( moartea cerebrala) care tb precizat. Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ.

Este sinonima cu moartea cerebrala.

Semnele mortii reale sunt: -modificari precoce: lividitatea, racirea, rigiditatea, deshidratarea, autoliza

- modificari tardive: distructive: putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale, insecte; conservatoare:

naturale: mumificarea, adipoceara, lignificarea, inghetarea; artificiale: inghetare, imbalsamare

Moartea cerebrala (moartea celulara a creierului)= moartea juridica (5-8 minute)

Reprezinta moartea celulara a creierului sau moartea juridica care trebuie bine precizat , intrucat dincolo de ea

intra in actiune drepturile mostenitorilor de drept. Biologic si juridic este acceptat ca moartea individului este

sinonima cu moartea creierului sau moartea cerebrala. Biologic moartea este un proces care incepe cu moartea

creierului si se termina cu moartea ultimului tesut din corp (spermatozoid,ovul) 2.Moartea subita: definitie. Clasificare

definitie = deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina stare de sanatate aparenta, cu

simptomatologie premonitorie de scurta durata sau absenta. Clasificare:

1. MS organica cu leziuni evidente si evolutie rapid mortala(infarct de miocard).

2. MS fara leziuni caracteristice pt o anumita boala( staza, petesii, edem pulmonar ce se pot intalni in infectii,

intoxicatii)

3. MS functionala cu stare patologica preexistenta( se constata leziuni o rganice cronice dar fara prezenta unei

patologii recente acute severe)

4. MS functionala prin inhibitie

5. MS functionala esentiala( necropsia alba)

3. Clasificarea agentilor traumatici. Plagile

Clasif ag. traumatici

9. Ag. traumatici fizici: agenti traumatici mecanici; variatii extreme de temperatura; electricitate; variatii

extreme ale pres. atm.; unde sonore, ultrasunete, infrasunete; radiatii electromagnetice; campuri

magnetice; radiatii ionizante

10. Ag. traumatici chimici

11. Ag. traumatici biologici ( bacterii, virusuri, otravuri vegetale sau animale, lez. produse de animale)

12. Ag. traumatici psihici

Plaga=leziune traumatica primara, cu solutie de continuitate la nivelul pielii

Plagile pot fi, in fct de profunzime:

- superficiale

Page 38: Subiecte Rezolvate

-

fi: perforate (lezind viscere cavitare - stomac, intestin, vezica urinara); transfixiante, cind traverseaza un organ

(spre exemplu ficatul).

Din punct de vedere al evolutiei, plagile pot fi simple sau complicate (cu infectie, in general, caz in care evolutia

e prelungita. In general, evolutia este influentata de localizare, profunzime si reactivitatea organismului.

Plagile simple, neinfectate, necesita in general 7-8 zile de ingrijiri medicale.

In functie de aspectul macroscopic, se descrie:

a. Plaga zdrobita sau contuza se produce prin lovire cu (sau de) un corp dur, cu suprafata plana sau neregulata.

Se caracterizeaza prin profunzime, in general mica, margini si fund anfractuos. Este adesea inconjurata de

echimoze si excoriatii. Plagile zdrobite pot prezenta mai multe varietati, in raport cu mecanismul de

producere, instrumentul vulnerant si localizare:- plaga plesnita;- plaga muscata ;- plaga sfisiata;- scalparea.

b. Plagi produse prin instrumente ascutite

1. Plaga intepata : - are aspect circular, fara lipsa de substanta;- trebuie diferentiata de plaga impuscata 2. Plaga taiata : - poate fi produsa de lame sau brice;- ag. vulnerant are o act. tangentiala asupra pielii;

- uneori adancimea plagii scade progresiv si se termina printr-o escoriatie, iar la un capat al plagii apare “codita

de soricel”(ofera informatii despre directia de actiune a ag. vulnerant) ; - frecvent, marginile plagii se retracta

3. Plaga taiata-intepata este cea mai frecventa leziune produse prin instrumente

4. Plaga despicata : - forma relativ dreptunghiulara, cu margini intens traumatizate

- plaga este foarte profunda, cu distrugeri tisulare mari

c. Plaga impuscata

4. Caderea/precipitarea (comparatie)

Caderea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara perimetrului

de sustinere urmata de lovirea de planul de sustinere. Se constata leziuni traumatice specifice lovirii pasive (

corpul are energie cinetica si o transfera planului dur de care se loveste, forta de lovire – forta de actiune fiind

egala si de sens contrar cu forta de reactiune) . Leziunile se caracterizeaza prin : sunt unilaterale, pe partile

proieminente, mai putin grave de obicei si se insotesc de excoriatii (semn al frecarii de planul dur). Caderea

poate fi simpla rezultata din propria greutate si inaltime a corpului sau accelerata (impingere) , situatie in care

leziunile sunt mai grave, implicare capului fiind mult mai frecventa.

Precipitarea reprezinta dezechilibrarea corpului prin deplasarea centrului de greutate in afara

perimetrului de sustinere, urmata de lovirea de un plan inferior planului de sustinere. Pentru precipitarea de la

mica inaltime se foloseste “ cadere de la mica inaltime” . Leziunile se caracterizeaza prin : sunt multipolare, sunt

prezente pe partile proeminente dar si in alte regiuni, uneori chiar opuse, sunt insotite de excoriatii si semne cu

caracter vital la locul d eimpact., obisnuit sunt grave.

Gravitatea leziunilor depinde de : viteza de cadere/ precipitare, suprafata pe care se cade, zona afectata.

Topografia : in cadere : leziunile apar pe acelasi plan, pe partile mai declive. In precipitare : leziuni multipolare,

mai grave sau chiar daca sunt unipolare sunt mai garve decat cele produse prin cadere. 5. Leziuni traumatice la ocupantul fata dreapta

A) nerestrictinat (fara centura) : propulsia spre anterior ca o alunecare si translatie cu o usoara ascensiona re a

corpului. Proiectarea inainte si in sus determina lovirea capului de stalpul din dreapta; proiectarea inainte

determina ejectarea prin parbriz, proectarea inainte si in jos determina lovirea capului de bord. Se produc :

fracturi ale rotului, femurului, gambei, bazinului, fracturi ale membrelor superioare, traumatism cranio cerebral

grav, leziuni faciale, revenire in scaun cu traumatism vertebro cervical.

B) restrictionat (cu centura) : sindrom de centura (leziuni viscerale interne prin decelerare, ech imoza in banda,

traumatism inchis toracic), extensia membrelor superioare care se pot lovi de parti din habitaclu, traumatism

vertebro- cervical, extensia membrelor inferioare dar rar fracturi.

In izbirea din spate principala leziune este la nivelul coloanei cervicale(prin hiperextensie si hiperflexie) si dilacerarea trunchiului

cerebral intre bulb si punte

6. Clinica la barbiturice

Substantele hipnotice sint in special medicamente, iar intoxicatiile survin mai ales in scop de sinucidere.

Actiunea acestor substante difera dupa doza, avind in doze mici efect sedativ, iar in doze mari efect hipnotic

general. Cele mai raspindite hipnotice sint barbituricele, care in ultimii ani au determinat jumatate din totalul intoxicatiilor mortale cu medicamente.

Intoxicatiile apar la doze de 10-15 ori mai mari decit dozele terapeutice. D.M.L. = 1-1,5 g pentru barbituricele

de scurta durata, 1,8-2 g pentru fenobarbital si 8-10 g pentru veronal.

Moartea se produce prin insuficenta cardio-respiratorie si aparitia de conges tii pulmonare, precum si prin

paralizia respiratiei. Vindecarea poate avea loc fara sechele, dupa o coma care are o evolutie lunga 4-6 zile.

Clinic la doze mari apar episoade de somn paradoxal prelungite, vise agitate, bradipsihie, hipomnezie, stari

confuzive, tulb de judecata, idei paranoide, ataxie, dizartrie, hiporeflexie, nistagmus, strabism, tremor, acnee,

paradontoza, pana la delir confuzie sevara si halucinatii.

Page 39: Subiecte Rezolvate

Sevrajul cuprinde manif usoare ca anxietatea, discreta agitatie psihomotorie, anorexie si greata, dar se poate

ajunge pana la varsaturi, hipotensiune, pirexie, tremor, dezorientare, halucinatii. Un prognostic sever il

reprezinta crizele comitiale. 7.Conditii de solicitare a expertizei medico-legale psihiatice

Se efectueaza atat pentru cauze penale cat si pentru cauze civile , la cererea instantelor de judecata sau a

organelor de cercetare sau urmarire penala iar in unele cazuri prevazute de regulament si la solicitarea

persoanelor fizice. Este obligatorie in caz de omoruri deosebit de grave, pruncucidere, la minori intre 14 si 16

ani si oride cate ori instanta sau organul de urmarire are indoieli asupra capacitatii psihice a invinuitului.

Obiectivele : daca persoana expertizata prezinta sau nu tulburari psihice si diagnosticul actual al ac estoral;

excluderea simularii / disimularii unei afectiuni psihice; capacitatea psihica actuala si daca subiectul poate fi

cercetat / inculpat; capacitatea psihica la momentul savarsirii faptei; aprecierea discernamantului fata de fapta

comisa; recomandarea masurilor de siguranta cu caracter medical sau a masurilor educative prevazute de codul

penal, in functie de prognosticul tulburarilor psihice constatate si aprecierea gradului de periculozitate sociala.

Tot prin expertiza medico-legala psihiatrica se stabileste discernamantul, responsabilitatea, iresponsabilitatea,

capacitatea de exercitiu, capacitatea de folosinta, 8. Etape ale expertizei medico-legale in caz de viol; definitia violului si examene de laborator

Expertiza medico-legala in viol

Pentru victima expertiza medico-legala se efectueaza astfel:

- anamneza scurta – se evalueaza capacitatea psihica a victimei pentru a aprecia daca are intelegerea faptei pe

care o reclama; se retin date dupa istoric care se consemneaza; se efectueaza identificarea victimei. Se solicita

persoanei exameninate sa se dezbrace total, se retin toate corpurile delicate care se pastreaza pentru a fi trimise

pentru control laboratoarelor serologic, criminalistic si de genetica medico-legala

- se examineaza fizic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate leziunile traumatice pe care le

prezinta

- examenul genital medico-legal vine in completarea examenului fizic al victimei; se efectueaza un examen atent

al perineului si al introitului vaginal: in cazul actului sexual intravaginal se constata urmarile penetrarii penisului

in vagin, ejacularea si eventual deflorarea recenta.

Pentru agressor expertiza se desfasoara astfel:

- se efectueaza o anamneza scurta si I se adreseaza intrebari generale in cadrul unui examen sumar psihologic.

Se evalueaza capacitatea psihica a agresorului si se evalueaza daca recunoaste fapta comisa si in caz afirmativ

daca o intelege in contextul gravitatii sale sociale

- se solicita sa se dezbrace pentru a i se face un examen extern complet

Definita violului

Actul sexual de orice natura cu o alta persoana, practicate prin constringere sau profitind de imposibilitatea

victimei de a se apara sau de a-si exprima liber vointa se pedepseste cu inchisoare 3-10 ani.

Examene de laborator:

- este necesara datarea raportului sexual:

- sub 24 ore de la actul sexual, spermatozoizii sunt mobili (la nivelul glerei cervicale, mobilitatea se pastreaza 3

zile)

- capete de spermatozoizi pot fi observate pina la 120 ore dupa actul sexual

- lipsa spermatozoizilor nu implica absenta actului sexual (violatorul poate avea azoospermie sau se poate

produce liza spermatozoizilor)

- pentru evidentierea spermei, se pot determina:

- fosfataza acida de origine prostatica

- glicoproteina P30 (specifica pentru sperma umana) - prin reactie imunologica, poate persista in vagin 13-47

ore

- LDH-C4 este strict specifica pentru sperma (se gasesste in testicole, spermatozoizi si lichid seminal), aparind

la pubertate. Folosindu-se electroforeza conventionala LDH-C4 a putut fi identificata in pete vechi de 4

saptamini.

-

23 kDa) este specific pentru sperma chiar la cei vasectomizati sau azoospermici. Se detecteaza folosind un ser

hiperimun si cu ELISA. Nu da reactii incrucisate cu saliva, urina, secretia vaginala sau singele menstrual. 9.Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania.Moartea suspecta (enumerare)

1.moarte violenta

2.cauza mortii necunoscuta

3.circumstantele mortii sunt suspecte.Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:

a.moarte subita; b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv

medical; c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii;

d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate, decesele

in spitalele psihiatrice, decese in spitale penitenciare, in inchisoare sau in arestulpolitiei,moartea asociata cu

activitatea politiei sau armatei in cazul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau orice deces

care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare alta forma

Page 40: Subiecte Rezolvate

de tratament violent sau inuman; e.multiple decese repetate in serie sau concomitent; f.cadavre neidentificate

sau scheletizate; g.decese survenite in locuri publice sau izolate; h.moartea este pusa in legatura cu o deficienta

in acordarea asistentei medicalesau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii; i.decesul

pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica medico -

chirurgicala

10. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Avortul posttraumatic

Zilele de ingrijire medicala sunt un criteriu medico-legal si juridic de apreciere a gravitatii leziunilor, cuantificate prin durata

ingrijirilor medicale.

Avortul posttraumatic

Conform prevederilor Codului penal producerea avortului este considerata ca o vatamare corporala grava.

Din punct de vedere juridic este indiferent daca autorul faptei cunoaste sau nu existenta starii de graviditate a

victimei, dar dsigur ca, in caz afirmativ si indeosebi daca prin lovire intentioneaza sa produca avortul, aceste

considerente constituie o circumstanta agravanta.Principalele probleme medico -legale in aceste cazuri, si care

trebuie rezolvate in cadrul examinarii sint:

- felul, localizarea si intensitatea leziunilor traumatice;

- prezenta si virsta sarcinii in momentul lovirii;

- realitatea avortului, data primelor semne si evolutia acestuia;

- daca exista legatura de cauzalitate intre leziunile suferite si intreruperea cursului sarcinii. Subiect 18

1. Diagnosticul de moarte. Enumerati semnele mortii reale.Rigiditatea

Definitia mortii = oprirea ireversibila a functiilor vitale, respiratorii, cardio-circulatorii si a activit SNC. Exista diferente

intre conceptul biologic si cel juridic. Biologic moartea este un proces care incepe cu moart ea creierului si se termina cu moartea

ultimului tesut. Juridic moartea intervine la un moment precis( moartea cerebrala) dincolo de care intra in actiune drepturile

mostenitorilor de drept. Enumerati semnele mortii reale: modificari cadaverice precoce(lividitatile, rigiditatea, racirea

cadavrului, deshidratare, autoliza), modificari cadaverice tardive: distructive(putrefactia si distrugerea cadavrului de animale sau

insecte) si conservatoare( mumificarea, adipoceara, lignifierea, inghetarea) Rigiditatea. Mecanism: scaderea ATP pana la

disparitie si acumularea crescanda de acid lactic astfel actina si miozina capata o stare de gel ce determina o contractie plastica,

impropie unor noi contractii musculare. Debuteaza la toti muschii deodata dar e evidenta initial la nivelul muschilor mici(artic.

temporomandibulara). Etapele rigiditatii sunt:instalare 2-4 ore cu generalizare 6-12 ore, stare dureaza 12-24 ore, rezolutie dupa

24-36 ore de la moarte. 2. Cauze coronariene de moarte subita

(1)Ateroscleroza coronariana: (a) Tromboza acuta coronariana (b) Infarctul miocardic acut

(2)Anomalii congenitale coronariene: originea anormala a unei/mai multor

coronare din trunchiul pulmonar, originea anormala din aorta, ostiu coronar unic pentru coronara dreapta si stang a, hipoplazie

coronariana, fistula coronariana arterio-venoasa, bridging=in loc sa se gaseasca subepicardic, un ram coronarian plonjeaza pe o

anumita lungime in grosimea miocardului.

(3)Anevrism coronarian disecant

(4)Displazia fibromusculara a coronarelor

(5)Boala Kawasaki

(6)Arterita coronariana 3. Clasificarea agentilor traumatici. Echimoza

Agenti traumatici mecanici

-corpuri contondente

-corpuri cu varfuri sau lame ascutite

-proiectile

Agenti traumatici fizici: variatii extreme de T, electricitate, variatii extreme ale presiunii atmosferice, radiatii ionizante

Agenti traumatici chimici: subst. toxice

Agenti traumatici biologici: bacterii, virusuri, leziuni produse de animale, plante etc.

Agenti trauma psihici

Echimoza este o leziune primara fara solutie de continuitate la nivelul pielii.

Sunt implicate vase de sange de la nivelul dermului superficial. In majoritatea cazurilor, echimoza apare la locul de impact; exista

si cazuri in care echimoza apare la distanta (trauma la niv fruntii det echimoze orbitale). Uneori au forma specifica sugerand

obiectul care a produs-o.

In timp, echimozele sufera modificari de culoare: initial au culoare rosie, apoi devin violacei-albastre (timp de 1-3 zile), apoi

verzui/verzui-cafenii (timp de 3-4 zile, 4-7 zile), in final devin galbui (7-10 zile).Dupa 7-10 zile de la producerea traumatismului,

echimozele mici dispar. Modif de culoare se fac dinspre periferie spre centrul echimozelor.

In anumite tipuri de agresiuni, echimozele au aspect si localizare specifice: in sugrumare se evid echimoze rotund-ovalare

(varfurile degetelor) dispuse pe partile lat si ant ale gatului; in viol pe coapse.

Echimozele posttraumatice trebuie diferentiate de lividitati (dupa incizare, aceastea se pot spala cu jet de apa)

Incadrare juridica:

Page 41: Subiecte Rezolvate

-gravitatea echimozelor este de obicei mica; mai grave sunt cele de la niv fetei si pleoapelor (cele palpebrale se pot datora unui

TCC cu fractura de baza de craniu)

-in principiu, nu necesita ingrijiri medicale; acestea se acorda (pana in 10z.i.m.) dc exista edem palpebral important sau dc

suprafata lor depaseste 40cm2

-uneori,dc supraf lor este mare, pot det decesul (echivaleaza cu o masiva hemor interna)

4. Leziuni traumatice la ocupantii autovehiculului

SOFER Coliziunea frontala

Sofer nerestrictionat (fara centura aplicata)- are caracteristic sdr de volan, cu traum toracic adesea sever (izbire cu

toracele de volan, cu producerea de fracturi costale, rupturi de aorta, contuzii si dilacerari pulmonare sau cardiace),

leziunile gambei si piciorului date de pedalier, lez. genunchiului, femur, fosa acetabulara si un TCC moderat/minim.

Sofer restrictionat (cu centura aplicata):

- sdr de centura (lez viscerale int prin decelerare, comprimare date de centura- echimoza in banda, traum toracic inchis cu

fracturi de stern etc). Acest sdr este cu atat mai pregnant cu cat centura are doar 2 pct de fixare. Cele cu 3 pct de fixare

disipeaza forta de inertie a decelerarii pe o supraf mai mare.

- lez ale membrelor pelvine, cu precadere ale gambelor, care s ufera in mom tensionarii centurii o miscare brusca de

extensie, lovind pedalierul

- dupa flexiunea ant a coloanei cervicale urmeaza un traum vertebro-cervical (mecanism indirect)- prin deflexiune daca

nu are tetiera- pe perioada actiunii fortei de reactiune

Sofer restrictionat cu airbag: lez faciale si toracice prin mecanism activ date de deschiderea airbag-ului frontal (fracturi

nazale etc.), uneori leziune de arsura (airbag-ul se deschide printr-o explozie pirotehnica).

Coliziunea din spate: principala lez este la niv coloanei cervicale (hiperextensie si hiperflexie). Mai pot apare dilacerari

cerebrale, dilacerarea tr. cerebral intre bulb si punte

Rasturnarea laterala si rotatia in jurul axului lung

sofer restrictionat: ejectari partiale, TCC sever prin infundarea plafonului, contactul cu stalpii din interior

sofer nerestrictionat: ejectare, frecvent prin geamul contralateral pe directia rotatiei cu loviri pasive

OCUPANTUL DIN DREAPTA Nerestrictionat: -fracturi ale rotulei,femur, gamba, bazim (contact cu bordul prin

genunchi) -fracturi ale membrelor superioare la contactul cu bordul (antebrat, mana) - TCC grav. Leziuni de proiectare,

leziuni faciale (plagi taiate) -revenirea in scaun cu traumat vertebro-cervica

Resctictionat cu centura: -sindrom de centura -rar fracturi ale gambelor, mb superioare- traumat

vertebro-cervical

OCUPANTII DIN SPATE –leziuni indirecte prin deflectarea coloanei cervicale

-traumat inchise ale gatului-trumat cranio-faciale

-fracturi ale claviculei, fracturi/entorse ale genunchiului,gambei,gleznei

5. Orificiul de intrare in impuscare: caracteristici

A. pentru tragerile de aproape (20-30 cm pt pistol, 50-100cm pt armele cu teava lunga):

-plaga circulara cu lipsa de substanta si margini neregulate; diametrul plagii este egal sau putin mai mare decat diametrul

proiectilului

-pe marginea interna a plagii se observa un inel negru (inel de stergere) dat de stergerea reziduurilor de pe proiectil

-in jurul inelului de stergere se gaseste inelul de escoriatie- latime 1-3mm, culoare maroniu-rosiatica

-urmeaza o zona circulara cenusie in interiorul careia se gasesc puncte negricioase date de impregnarea in piele a factorilor

secundari (fum, particule de pulbere nearsa)=zona de tatuaj

-in jurul zonei de tatuaj se descrie zona de actiune a gazelor fierbinti –arsuri superficiale,modificari ale firelor de par

Fenomenul de retroproiectie consta in proiectia retrograda de material biologic (sange,os) si particule metalice din proiecti l, de la

locul de impact al proiectilului.

B. pentru tragerile de la distanta: orificiul central al plagii, inelul de stergere, inelul de escoriatie

C. tragerile cu teava lipita de piele (tragere absoluta):

-orificiul central cu margini mai neregulate sau plaga pleznita stelata

-inel de stergele

-inel de escoriatie

-zona de tatuaj se gaseste pe peretii canalului produs de glont. 6. Clasificarea agentilor traumatici biologici: exemple

1.Animale

* Animale de uscat

* Animale marine

-veninoase:-pesti veninosi si conditionat veninosi (calcan)

-alte anim marime veninoase (caracatita)

-toxice: -pesti toxici (somon,stiuca)

-alte anim marine toxice (moluste, broasca testoasa)

2.Reptile:-serpi veninosi

-soparle

3.Artropode: arahnide, miriapozi, insecte(albine, viespi, furnica rosie, paduchi, capuse, tantari)

Page 42: Subiecte Rezolvate

4.Bacterii:-tetanos

-toxiinfectii alimentare

- botulism

-micotoxinele

5.Sange heterolog

6.Alergeni

7.Intoxicatia cu plante si fructe –intoxicatia cu ciuperci 7.Capacitatea psihica si discernamantul (definitii)

Capacit psihica reprez ansamblul de insusiri psihice ale persoanei, de ordin cognitive -intelectiv, caracterial si afectiv –

volitional care pot asigura performanta in desfasurarea unei activitati si de a organiza motivat aceasta activitate, determin ata de

aptitudini si de gradul de maturizare a personalitatii si tradusa prin afpte si rezulatate cuantificabile.

Discernamant = functia psihica de apreciere critica a continutului si consecintelor unei actiuni sau inactiuni (a unei fapt e).

Este deci capacitatea subiectului de a organiza motivate activitatea sa. 8. Etape ale expertizei medico-legale in caz de viol; definitia violului si „profitand de imposibilitatea victimei de a se

apara”: exemple

Def.: Act sexual de orice natura cu o alta persoana, practicat prin constrangere sau profitand de imposibilitatea victimei de a se

apara sau de a isi exprima liber vointa; se pedepseste cu inchisoare 3-10 ani

Pentru victima expertiza se va desfasura astfel : A se va efectua o anamneza scurta si se adreseaza intrebari generale in cadrul unui

sumar examen psihologic, se evalueaza capacitatea psihica a vict imei pentru a aprecia dc are intelegerea faptei pe care o reclama,

se efectueaza identificarea victimei, se solicita persoanei examinate sa se dezbrace complet si se retin toate corpurile delicte si se

pregatesc pentru analiza laboratoarelor serologic. B se examineaza fizic cu atentie victima notand in ordine cranio-caudala toate

leziunile traumatice pe care le prezinta. C ezamenul genital medico-legal vine in completarea examenului fizic al victimei; se

efectueaza pe amsa ginecologica iar in acest sens medicul legist nu va efectua un tuseu vaginal ci un examen atent al perineului,

al introitului vaginal si regiunii anale. D in finalul exam genital medico-legal se recolteaza secretie vaginala in vederea exam de

laborator serologic medico legal in scopul probarii prezentei spermei. 9. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Infirmitatea

Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice) necesita ingrijiri

medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor traumatice se exprima cuantifcat sub

forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala ( se refera numai la leziunile traumatice)

- se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea anatomica

Infirmitatea (fizica ori psihica)=o vatamare corporala grava o integritatii corporale sa sanatatii cu un caracter permanent de

ordin morfologic , morfo-functional sa functional, ce implica un deficit sever fizic/psihic apt de a pune persoana respectiva in

conditii de inferioritate 10. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea de cauza necunoscuta

1.moartea violenta;

2.cauza mortii nu este cunoscuta;

3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin natura serviciului este

periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei intreprinderi sau institutii,deces

care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul politiei,multiple decese repetate in series au

concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in

legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a

munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie dg sau terapeutica medico -chirurgicala.

SUBIECTUL 19

1. Definitia mortii. Enumerati semnele mortii reale. Adipoceara

Def= oprirea ireversibila a fctiilor vitale, respiratorii, cardio-circ si a activit sist nervos sup. (def medicala)

Exista diferente intre conceptual biologic sic el juridic. Biologic moartea este procesul care incepe cu moartea

creierului si se term cu cea a ultimului tes din organism ( spermatozoid, ovul). Dpdv juridic, moartea survine la

un mom précis ( moartea cerebrala) care tb precizat. Biologic si juridic se accepta faptul ca moartea individ.

Este sinonima cu moartea cerebrala.

Semnele mortii reale sunt:

a. modificari precoce: _lividitatea, _racirea, _rigiditatea, _deshidratarea, _autoliza

b. modificari tardive: - distructive: putrefactia, distrugerea cadavrului de catre animale, insecte;

conservatoare: naturale: mumificarea, adipoceara, lignificarea, inghetarea; artificiale: inghetare,

imbalsamare

Adipoceara - contact prelungit cu apa sau medii umede, preferabil calda, cu continut scazut in O2. Grasimile

neute se scindeaza in acizi grasi (oleic, palmitic, stearic) care mai departe, in lip sa O2, se hidroxileaza sub

actiunea hidrolazelor bacteriene (Clostridium perfringens, Cl. Vechii) dar si a propriilor hidrolaze. Saponificarea

acestor acizi impreuna cu calciul formeaza adipoceara. Rezulta un aspect care pastreaza trasaturile (permite

identificarea) cu aspect gri-albicios-maroniu ceros cu miros ranced: (3-4) saptamani – (3-4) luni. Daca acizii se

oxideaza (in prezenta O2) se produce aldehide si cetone care conduc la distrugerea adipocerei. Completa in 1-2

ani.

Page 43: Subiecte Rezolvate

2. Cauze meningoencefalice de moarte subita

a. epilepsia – det 1-2 % din cauzele de moarte subita

- moartea subita se prod f rar in criza de grand mal, frecv moartea apare la un tanar cu ter anticonv insufic, in timpul

noptii sau in cada, fara semen de convulsii

- la autopsie se obs infiltrate hemoragice linguale iar la niv cerebral foarte rar este depistata cauza crizelor de epilepsie

b. hemoragii subarahnoidiene netraumatice sau dupa traumat minore

cauze – rupture unei malf arterio-ven, anevrisme de tip “berry”, discrazii sangvine, endocardita cu fen embolice,

supradozare de anticoagulante: - malf arterio-ven frecv in cortexul parietal: sdr Sturge-Webber; / - anevrisme “berry”:

consecintele rupturii – 96% hemoragie subarahnoidiana si 4%hemoragie subdurala

c. hemoragii intracerebrale – apar la barbati la varste mai avansate, constant associate cu HTA.

- localiz mai frecv: putamen, capsula interna, thalamus( cu defic senzitiv mai marcat decat cel motor), emisf cerebeloase(

pierd cunostientei, voma, cefalee occipitala, vertij)

- extinderea hemoragiei: 75% se rup in ventricul, 15% subarahnoidian, in 54% determ aparitia edem cerebral cu hmoragii

sec in TC.

d. tumori cerebrale primitive

e. meningite:- f rar constit o cauza de moarte subita, doar in cazurile de evol fulminanta; - la autopsie constatarile sunt

reduse: edem cerebral, meninge tulbure;- cel mai frecv se intalnesc la copii det de: H. influenzae, Meningococ,

Pneumococ, la n-n E. coli si Streptococ beta hemolytic.

f. hidroencefalia - det rar moartea subita

g. afectiuni psihiatrice – frecv crescuta de moarte subita la schizofrenicii tratati cu fenotiazine( se pp ca det aritmii

cardiace, hipertermie, hTA)

h. tromboza sinusului sagital superior

i. comotia cerebrala minora asociata

j. malaria cerebrala 3. Clasificarea agentilor traumatici. Plaga taiata

A) Clasificarea agentilor traumatici

I)Agenti traumatici fizici – sint reprezentati de:

1) Agenti traumatici mecanici: a) actiunea lor se datoreaza energiei cinetice, eliberate in momentul impactului;

b) de studiul efectelor lor se ocupa traumatologia mecanica

2)Variatii exterme de temperatura 3) Electricitate 4) Variatii exterme ale presiunii atmosferice 5) Unde

sonore, ultrasunete, infrasunete 6) Radiatii electromagnetice 7) Cimpuri magnetice 8) Radiatii ionizante

II) Agenti traumatici chimici – substante toxice

III) Agenti traumatici biologici – sint reprezentati de: - Bacterii; - Virusuri; - Otraviri vegetale sau animale; -

Leziuni produse de animale

IV) Agenti traumatici psihici – sint practic imposibil de obiectivat I.1 agtenti fizici : mecanici (actiunea lor se

datoreaza energiei cinetice eliberate in momentul impactului, de studiul efectelor se ocupa traumatologia

mcanica); 2. variatii extreme de temperatura; 3. electricitate; 4. variatii extreme ale presiunii atmosferice; 5.

unde sonore, ultrasunete si imfrasunete; 6. radiatii electromagnetice; 7. campuri magnetice; 8 radiatii ionizate; II

. agenti chimici : toxici; III agenti biologici : bacterii, virusuri,otravuri vegetale sau animale, leziuni produse de

animale; IV. Agenti psihici : imposibili de obiectivat

Plaga taiata:

- poate fi produsa de lame sau brice

- agentul vulnerant are o actiune tangentiala asupra pielii

- uneori adancimea pielii scade progresiv si se termina printr-o excoriatie iar la un capat al plagii apare “codita

de soricel” care ofera informatii despre directia de actiune a agentului vulnerant

- frecvent, marginile plagii se retracta

- margini netede, drepte, regulate, lipsa punţilor tisulare, dehiscenţă mare a plăgii

- lungimea depinde de lungimea muchiei instrumentului şi mişcarea instrumentului

-profunzimea depinde de: gradul de ascuţire, forţa mişcării de apăsare, rezistenţa ţesuturilor (gât, coapse, fese,

abdomen-> rezistenţă scăzută)

-date despre direcţia loviturii şi poziţia victimă-agresor

-plagă mutilantă-> profundă cu secţionarea unei regiuni anatomice=> sluţire, infirmitate, invaliditate

-plagă în lambou->oblică=> un lambou tisular 4. Hematomul subdural

- poate fi produs prin ruperea unei vene emisare cel mai frecvent prin acceleratie sau deceleratie. Netraumatic

poate fi produs prin ruperea unui anevrism sau prin efractia in spatiul subdural a unei hemoragii intracerebrale.

Simptomatologia apare in cazul unei cantit mai mari de sange decat in hemoragia extradurala si depinde de: _

viteza de acumulare a sangelui, _cantit hemoragiei;

Simptomatologia grava poate fi determ de 50 ml sange acumulati rapid sau 150 ml acumulati lent.

Page 44: Subiecte Rezolvate

Evolutia histologica a unui hematom subdural: dupa 24 ore de la traumatism apare un strat de fibrina intre

duramater si hematom, dupa 36 ore apar fibroblaste, dupa 5-10 zile invadare hematom de capilare, fibroblaste si

macrofage, dupa 3-4 sapt hematomul e inchis intr-o membrana fibroasa 5. Examenul necroptic in hipotermie

Autopsie:

- examen extern: - degeraturile sunt leziuni intravitale (dar pot sa lipseasca in refrigeratie)

- lividitati rosii (se mentin astfel cit timp cadavrul nu este decongelat); culoarea rosie este cauzata de: _scaderea

consumului de O2 la nivel tisular in refrigeratie;_modificarea curbei de disociere a oxihemoglobinei - HbO2

- examen intern: - nu se evidentiaza leziuni caracteristice (refrigerarea este diagnostic de excludere)

- raportul adrenalina:noradrenalina este de 24 ori mai mare decit normalul

- la nivelul mucoasei gastrice se observa pete mici (1-2 mm diametru), maronii-negricioase (microhemoragii

care prin actiunea HCl => hematina) = “pete Visnievski” 6. Aprecierea distantei de tragere in impuscare

In cazul armelor cu glont se poate preciza daca este vorba de

- tragere cu teava lipita ( vezi mai sus..)

- impuscare in raza de actiune a fact secundari( apare zona de tatuaj det de fum si gaze fierbinti)

- impuscare in afara razei de actiune a fact secundari

In cazul armelor cu alice, acestea au traiectorie progresiv divergenta iar distanta de la care s -a tras se poate

determina fctie de gradul de dispersie a alicelor

- impuscare de la 0.5-1 m: este present un singur orif de intrare cu margini dantelate

- de la 2.5-3 m se obs un orif central cu marg dantelate in jurul caruia se gasesc orif date de alicele

satellite

- de la 5 m nu exista orif central ci un cerc cu raza de 15-20 cm ce contine orificiile date de alicele

satellite. 7. Clasificarea simularii

In medicina legala prin simulare se intelege incercarea constienta si premeditata de a imita, provoca, ascunde

sau exagera unele tulburari morbide subiective sau obiective, in scopul obtinerii anumitor avantaje sau pentru

a se sustrage de la unele obligatii sociale.

Forme de simulare

-Propriu-zisa : -simularea unei afectiuni inexistente : -de semne subiective

- de semne obiective

- crearea artificiala - de boli

- de infirmitati (automutilare)

- Agravare

- Disimulare

8. Capacitatea sexuala a femeii: elemente medico-legale

Expertiza este ceruta in procesele civile si penale, in divort, casatorii, furtul de copii etc. Capacitatea sexuala a

femeii este definita de urmatorii parametrii:

capacitatea de coabitare (potentia coeundi) se refera la posibilitatea femeii de a fi copulata pe cale vaginala,

ceea ce presupune dezvoltarea anatomica a unui vagin normal si permeabil.;

capacitatea de procreere (potentia generandi) incepe odata cu instalarea maturitatii sexuale, la 13-16 ani si

pina cind ovulatia inceteaza, aprox. intre 40-50 ani, rareori mai curind sau mai tirziu. Aceasta capacitate este

conditionata de starea generala de sanatate a femeii, de ovare in functiune si de permeabilitatea trompelor

uterine.;

capacitatea de a suporta o sarcina (potentia gestandi) poate fi compromisa de malformatii congenitale,

procese inflamatorii, afectiuni generale, intoxicatii, cauze genetice, endocrine etc, ce duc la moartea intrauterina

a fatului si care se identifica cu cele ale avortului spontan.;

capacitatea de a naste pe cai naturale (potentia perturiendi) Este conditionata de contractii uterine normale

si cai permeabile (uterocervicovaginale) care sa permita coborirea, avansarea si expulzia copilului. Anomaliile

bazinului osos dar si a cailor amintite mai sus pot impiedica nasterea normala. Problema se rezolva eficient prin

operatie cezariana. 9. Notiunea de zile de ingrijire medicala. Pierdere de organ si incetarea functieie. Exemple.

Reprezinta intervalul de timp in care in mod efectiv victima unui traumatism (prezinta leziuni traumatice)

necesita ingrijiri medicale pentru vindecarea leziunilor suferite sau complicatiilor lor. Gravitatea leziunilor

traumatice se exprima cuantifcat sub forma unei conventii medicale si juridice = zile de ingrijire medicala ( se

refera numai la leziunile traumatice)

- se acorda independent de: zilele de spitalizare,perioada de incapacitate temporara de munca, vindecarea

anatomica

Art. 182 c.p. prevede:

- Fapta prin care s-a pricinuit integritatii corporale sau sanatatii o vatamare ce necesita pentru vindecare ingrijiri

medicale mai mult de 60 de zile, sau care a produs vreuna dintre urmatoarele consecinte: pierderea unui simt sau

Page 45: Subiecte Rezolvate

organ, incetarea functionarii acestora, o infirmitate permanenta fizica ori pshica, slutirea, avortul, ori punerea in

primejdie a vietii persoanei, se pedepseste cu mult mai grav.

Pierdera de organ

Consecinta lezionala care in mod obligatoriu constituie si infirmitate.

Organul este o formatiune anatomica unica sau pereche,care biologic nu poate fi inlocuita sau poate fi inlocuita

numai prin transplant,alcatuita dintr-un tesut specific cu vascularizatie si inervatie proprie prin care acesta

indeplineste independent sau impreuna cu organul pereche o anumita functie specifica care se pierde implicit in

cazul pierderii organului unic.Pierderea anatomica a unui organ(unic sau pereche)constituie vatamare corporala

grava.Pierderea unui organ pereche poate sa nu semnifice si pierderea functiei indeplinita de perec hea de

organe,atunci cand celelalt organ restant are capacitate biologica intacta.Pierderea unui organ unic,semnifica

evident si pierderea functiei exercitate de acel organ.

- se acorda mai mult de 60 z i m pt dezlipire postraumatica de retina, fractura cu deplasare ambe oase ale

antebratului, tr. vertebro-medular cu fractura si interesare mielica, tr cc cu dilacerare cerebrala;

Pierderea unui GO in tot constituie pierdere de org, infirmitate, dar nu pierderea functiei analiz vizual. Costituie

invaliditate insa dc victima va fi nevoita sa-si schimbe locul de munca ca urmare a pierderii vederii. Plaga taiata

prin agresiune care sectioneaza complet n. radial la niv brahial in 1/3 proximala duce la paralizia mainii. Nervul

este anatomic prezent, dar fct este absenta conducand la pierderea functiei mb sup respectiv- deficit fct ce

constituie infirmitate. Cd infirmit este numai morfologica ea nu se asimileaza cu o invaliditate. 10. Situatiile in care autopsia medico-legala este obligatorie in Romania. Moartea suspecta (enumerare)

1.moarte violenta

2.cauza mortii necunoscuta

3.circumstantele mortii sunt suspecte.Un deces este considerat moarte suspecta in urmatoarele situatii:

a.moarte subita

b.decesul unei persoane a carei sanatate, prin natura serviciului, este verificata periodic dpdv medical

c.deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu, in incinta unei intreprinderi sau institutii

d.deces care survine in custodie, precum moartea persoanelor aflate in detentie sau private de libertate,

decesele in spitalele psihiatrice, decese in spitale penitenciare, in inchisoare sau in arestulpolitiei,moartea

asociata cu activitatea politiei sau armatei in cazul in care decesulsurvine in cadrul manifestatiilor publice sau

orice deces care ridica suspiciunea nerespectarii drepturilor omului, cum este suspiciunea de tortura sau oricare

alta forma de tratament violent sau inuman

e.multiple decese repetate in serie sau concomitent

f.cadavre neidentificate sau scheletizate

g.decese survenite in locuri publice sau izolate

h.moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acordarea asistentei medicalesau in aplicarea

masurilor de profilaxie ori de protectie a muncii

i.decesul pacientului a survenit in timpul sau la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau

terapeutica medico-chirurgicala Subiectul 20

1.Putrefactia: Este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care

substantele organice (mai ales proteinele) sint descompuse in substante anorganice . Ea continua autoliza,

aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rind de conditiile de mediu in care se gaseste cadavrul.

Modificarile pe care le imprima cadavrului devin, de regula, vizibile in 2-3 zile postmortem. La exterior, primul

semn al putrefactiei este reprezentat de pata verde de putrefactie: - de regula, aceasta apare pe abdomen in

dreapta.

- se extinde cuprinzind abdomenul si baza toracelui. - aparitia ei se datoreaza degradării sub acţiunea enzimelor

microbiene. Mucoasa cecală, permeabilizată în urma autolizei, permite trecerea H2 S rezultat din degradarea

aminoacizilor în vase, unde se combină cu hemoglobina, ducând la formarea de SHb şi SmetHb, ambele de

culoare verde. Ulterior, prin eliberarea Fe din Hb rămasă se formează hematina, care în combinaţie cu H2S

formează FeS3 de culoare cenuşiu-verzuie. De asemenea, la exterior apar dungi subcutanate, perivenoase,

cafenii-violacee, dispuse in special pe membre si in jurul plagilor, realizând in ansamblu asa -zisa"circulaţie

postumă". Fermentatia glucidelor in prezenţa O2 duce la formarea de gaze de putrefactie. Procesul are loc

datorita microbilor aerobi. Gazele rezultate destind stomacul, intestinele, scrotul (care atinge dimensiunile

capului unui fat), penisul, abdomenul impinge in sus diafragma, comprima cordul (care se goleste de singe),

pulmonii (determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor, care adesea este interpretata gresit ca

semn al edemului pulmonar acut), determina patrunderea continutului gastric in caile respiratorii au scurgerea

lui la exterior prin gura si nas, expulzia de materii fecale si de urina, s expulzia fatului (nastere in sicriu). Bulele

de gaze impreuna cu microbii strabat mucoasele digestive, patrund in singe si invadeaza pe aceasta cale tot

corpul, dind aspect spumos singelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul plagilor. Acumularea

subcutanata a gazelor realizeaza bule de putrefactie, iar in organe duce la instalarea emfizemului de putrefactie.

Faza gazoasă este urmată de faza de lichefiere şi topire a organelor, care treptat setransformă într-o magmă

negricioasă. Factorii care influenteaza putrefactia sint reprezentati in primul rind de factorii de mediu. Astfel: -

Page 46: Subiecte Rezolvate

temperatura ridicata accelereaza putrefactia (regula Devergie: iarna, cifra care indica zilele corespunde cifrei

care indica orele, vara);

- excesul de oxigen care are rol favorizant; - mediul (regula Casper: 1 saptamina de putrefactie in are = 2

saptamini de putrefactie in apa = 8 saptamini de putrefactie in sol); - felul si adincimea solului in care s-a produs

inhumarea- imbracamintea de cauciuc, lina, matase, intirzie putrefactia.

Se descriu doua feluri de putrefactie: aeroba: - determinata de microbii din caile aeriene superioare- glucidele

sunt metabolizate la CO 2 , apa, acid lactic, acid butiric, aldehida

acetica, alcool etilic (este inutila determinarea alcoolemiei) anaeroba:- este determinata de microbii din colon-

proteinele sunt metabolizate la amoniac, CO2 , acizi organici, amine cadaverice/ ptomaine (histamina,

putresceina, cadaverina), H2S, mercaptan- ptomainele pot orienta gresit examenele toxicologice- se poate

produce alcool etilic (pina la 50- 100 mg‰), cianuri (urme) Putrefactia poate distruge anumite toxice:

cloralhidrat, nitrit de sodiu, aconitina; produsele toxice volatile se volatilizeaza. Mult e toxice ramin insa

nemodificate: antidepresive triciclice, barbiturice. 2.Moartea subita.Def.Clasif: 1. Definiţie: este moartea survenită brusc, neaşteptat, la o persoană în plină stare

de sănătate aparentă, sau la o persoană cu o anumită suferinţă în a cărei evoluţie nu era prevăzut sfârşitul letal-

M.S. se caracterizeaza prin: - durata scurta de timp dintre aparitia simptomelor si deces (secunde, minute, ore); -

caracterul imprevizibil, adica faptul ca apare in plina sanatate aparenta sau la o persoan a bolnava care, in orele

sau zilele precedente, nu a acuzat simptome care sa tradeze o agravare a bolii de baza sau evolutia spre o

complicatie mortala; de aceea, ea survine in cele mai variate locuri (domiciliu, mijloace de transport, in drum

spre spital, drumuri si localuri publice, la locul de munca etc); - instalarea ei poate sa fie (sau nu) precedata de

acuze prealabile; atunci cind acestea exista sint, de regula, minore si nespecifice; - cauza precisa- autopsia

relevind totdeauna o cauza tanatogeneratoare, prin care moartea subita apartine mortilor neviolente. In aceste

cazuri autopsia medico-legala este obligatorie pentru a o delimita de moartea violenta. Cauzele mortii subite

apartin practic intregii patologii. Ea atinge cu predilectie virstele extreme. La copii, cele mai frecvente cauze sint

reprezentate de bolile respiratorii, pentru ca odata cu inaintarea in virsta sa predomine cauzele cardio - vasculare;

la batrini, alaturi de bolile cardio-vasculare se intilnesc frecvent si boli ale aparatului res pirator.

2. Clasificare (după Simonen): A. MS cu leziuni organice incompatibile cu viata- ruptura cardiacă

- ruptura de anevrisme B. MS cu leziuni organice cronice- ciroza hepatica- ateromatoza generalizata sau

localizata- moartea subita funcţionala: leziuni organice de fond + factor favorizant C. MS cu leziuni nespecifice

pentru o anumita boală: staza sanghina, sufuziuni sanghine subseroase ş.a.

3.Def reactiei vitale si semnificatie: In intelesul cel mai larg, reactia vitala reprezinta totalitatea modificarilor

generale si locale ce apar in organismul viu ca raspuns la actiunea unei traume de orice natura (mecanica, fizica,

chimica). Reactiile vitale se clasifica in locale si generale. In cadrul reactiilor locale au fost incluse infiltratul

hemoragic, coagularea, retractia tesuturilor, inflamatia, procesele distrofice si necrotice, modificarile

hemoglobinei si modificarile enzimatice. Reactiile vitale generale au fost considerate aspiratiile pulmonare,

embolia (grasa, gazoasa, tisulara), modificarile sistemului nervos central, modificarile circulatorii, modificarile

endocrine, umorale si dismetabolice. 4.Obiectivele EML in impuscare:1.Dg lez de impuscare;2.Orificul de intrare/de iesire;3.distanta de la care s -a

efectuat tragerea;4.directia din care s-a efectuat tragerea si parcursul proiectilului prin corp(canalul);5.pozitia

victimei in momentul executarii focului;6.tipul armei folosite;7.autoimpuscare/heteroimpuscare;8.cauzele

mortii;9.evaluarea lez traumatice specifice impuscarii(nr,succesiunea impuscaturilor) si delimitarea lor de alte

lez traumatice;10.dc supravietuieste,aprecierea infirmitatii,gravitatea lez traumatice(nr zilelor de ingrijiri med).

5.Factorii suplimentari(sec) ai impuscarii:fum,gaze fierbinti,flacara,particule de pulbere nearsa.

6.Intox cu CO,DML: :Efectele CO asupra org uman depinde de:conc CO si timpul de expunere: -o expunere

de 30 min la o conc a CO de 1/5000vol det cefalee pulsatila si astenie; dc expunerea continua asthenia se

accentueaza si apar greturile si varsaturile; la o conc de 40-50% HbCO individual isi pierde constiinta,iar peste

50% coma,tulb vegetative grave,convulsii,moarte; iar la o conc a CO in aer de 1/100 vol,sunt suficiente 1-2 resp

pt pierderea constientei si moarte.

7.DML la alcool metilic:adult:30-100ml(conc serica de 30-80mg% alcool metilic).Exista o mare variabilitate

individuala a rezistentei la efectele toxice:sunt persoane care au decedat la doze de 7-8 ml metanol,doza la care

altele nu prezinta nici un symptom clinic.Luand in considerare aceste aspecte,maj autorilor considera ca doza

toxica este de 5-10ml metanol,ingerarea a 15ml metanol producand cecitate. 8.Def. pruncuciderii:obiectivele EML:Def=(art. 177 CP)”Uciderea unui n-n,savarsita imediat dupa nastere de

catre mama,aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere”Obiective:-starea de nou-nascut; -varsta

intrauterina,dc nu s-a nascut la termen; -viabilitatea nou-nascutului; -dovezi de instalare a vietii intrauterine; -

durata vietii extrauterine; -dc s-au acordat ingrijiri medicale necesare imediat dupa nastere; -cauza mortii nou-

nascutului.

Page 47: Subiecte Rezolvate

9.Sit in care autopsia ML este obligatorie in Rom.Moartea violenta :1.moartea violenta; 2.cauza mortii nu

este cunoscuta; 3.circumstantele mortii sunt suspecte(moartea subita,decesul unei personae a carei sanatate,prin

natura serviciului este periodic verificata,deces care survine in timpul unei misiuni de serviciu,in incinta unei

intreprinderi sau institutii,deces care survine in custodie,decese in detentie,spitale penitenciare,arestul

politiei,multiple decese repetate in series au concomitant,ca davre neidentificate sau scheletizate,decese

survenite in locuri publice sau isolate,moartea este pusa in legatura cu o deficienta in acrdarea assist medicale

sau in aplicarea masurilor de profilaxie ori de protectie a munii,decesul pac a survenit in timpul sau la scurt timp

dupa o interventie dg sau terapeutica medico-chirurgicala.

Sdr tanatogeneratoare in mortile violente:-zdrobirea unui organ vital;TCC cu lez grave intracraniene si tulb

neurologice grave;socul traumatico-hemoragic,socul hemoragic si/sau hem insotita de exsanguinare,socul

postcombustional,embolia traumatica,asfixia mecanica.

10.Certificatul ML:parti componente,concluzii:1.Partea introductiva(date personale,istoricul faptei,date

medicale in relatie cu agresiunea suferita). 2.Partea descriptive(consemnarea aspectelor lezionale

obiective,consemnarea acuzelor subiective,solicitarea unor consultatii de specialitate) 3.Concluziile:-realitatea

traumat;-mecanismul de prod;-natura ag traumatic;-data probabila a traumat.;-aprecierea gravitatii traumat

exprimata prin durata tratam medical(nr de zile de ingrijire medicala).


Recommended