Subiecte Verificare Reguli si Convenii in Arhitectura Naval1.Ce este IMO?

Abrevierea IMO provine de la : International Maritime Organization

IMO este Organism specializat al Natiunilor Unite responsabil pentru sigurana transportului naval si prevenirea polurii marine.

IMO a fost infiintat in anul 1958, sediul organizatiei este la Londra

Rolul IMO este de a elabora reguli pentru siguranta echipajului, pasagerilor, marfii transportate, si a navelor in acelasi timp cu evitarea poluarii marine.

IMO emite conventii , coduri si recomandari care sunt adoptate si implementate in legislatia tuturor tarilor membre:

-SOLAS - Load Line Convention - MARPOL Convention - COLREG Convention - STCW - Tonnage Measurement of Ships Convention2.Care este deviza IMO?Deviza IMO: Safe, secure and efficient shipping on cleaner oceans3.La ce nave nu se aplica SOLAS? (I\1) Regulamentul SOLAS daca nu este prevazut in mod expres,nu se aplica pentru urmatoarele tipuri de nave: Nave de razboi si trupe

Nave de marf a mai mici de 500 GT

Nave care un sunt propulsate prin mijloace mecanice(barja,ponton,cu propulsie asistata)

Nave din lemn,de constructie primitiva

Iahturilor de agrement care un sunt implicate in comert

Nave de pescuit

4.Ce prevede SOLAS la inspecia navelor pasager si a celor comerciale? (I\7+10)

Inspectiile si controlul navelor in ceea ce priveste punerea in aplicare a prevederilor din regulament sunt efectuate de catre functionari ai administratiei.

Inspectiile navelor de pasageri:

O inspectie initiala inainte ca nava sa fie pusa in functiune;Se va face o inspectie

completa,atat a structurii cat si a instalatiilor ,caldarinelor,echipamentelor de radio navigatie,echipamentelor de salvare etc.(intreaga nava); O inspectie de reinnoire la fiecare 12 luni. Se va face o inspectie completa,atat

a structurii cat si a instalatiilor ,caldarinelor,echipamentelor de radio navigatie,echipamentelor de salvare etc.(intreaga nava); Inspectii suplimentare dupa efectuarea unor reparatii sau modificari.Inspectiile navelor comerciale:

O inspectie initiala, inclusiv a exteriorului fundului navei,inainte ca nava sa fie pusa in functiune; (intreaga nava); O inspectie de reinnoire la intervale specificate de Administratie,dar nu mai mare de 5 ani; O inspectie intermediara in termen de 3 luni, inainte sau dupa a doua data aniversara sau in termen de 3 luni, inainte sau dupa a treia data aniversara a Certificatului de siguranta in constructia navelor comerciale;

O inspectie anuala generala in care se verifica daca nava este mentinuta corespunzator5.Ce se nelege prin weathertight si watertight in conformitate cu SOLAS? (II-1\2)

WEATHERTIGHT- inseamna ca in orice conditie sau stare a marii apa nu poate patrunde in nava;

Weathertight se considera toate deschiderile prin care apa poate intra in corpul navei: usi, guri de aerisire, rasuflatori, tambuchiuri etc.

WATERTIGHT- mijloace etanse si aranjamente capabile sa opreasca patrunderea apei in orice directie in cazul unui impact sau avarie. In orice situatie nava trebuie sa fie in echilibru, incluzand fazele intermediare de inundare si cuprinde toate deschiderile din peretii transversali etansi si gurile de vizita de la tancuri.6.Ce se nelege prin freeboard deck si bulkhead deck conform SOLAS? (II\2) Puntea de bord liber este definita conform Conventiei internationale privind liniile de incarcare.

Puntea de bord liber este n mod normal cea mai nalt punte complet expus la intemperii i la mare, care are in permanenta mijloace de nchidere a tuturor deschiderilor supuse actiunii factorilor de mediu, i sub care toate deschiderile pe laturile navei sunt prevzute cu mijloace permanente de nchidere etan.

Punte inferioara ca o punte de bord liber. La alegerea proprietarului i sub rezerva aprobrii de ctre Administraie, un punte inferioara poate fi desemnata ca punte de bord liber cu condiia s fie o punte complet i continu ntre compartimentul de masini si picurile navei.

Cand aceasta punte inferioara este in trepte,pornind de la nivelul acesteia si continuand cu partea superioara a puntii , poate fi cosiderata punte de bord liber.

Cnd o punte inferioar este desemnat ca punte de bord liber, acea parte a corpului care se extinde deasupra puntii de bord liber este considerata ca o suprastructura n ceea ce privete punerea n aplicare a condiiilor de

atribuire i calculare a bordului liber.

Puntea peretilor etansi la o nava de pasageri, inseamna cea mai inalta punte in orice punct de pe lungimea

navei, fiind amplasati pereti etansi principali invelisul navei este etans,fiind puntea cea mai de jos la care evacuarea pasagerilor si a echipajului nu va fi impiedicata de apa in orice stadiu de inundare.

Puntea peretilor etansi poate fi o punte in trepte. La o nava comerciala puntea de bord liber poate fi considerata ca fiind puntea peretilor etansi.

7.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la protecia tancurilor de la bulk carriers? (II\3-2)

Toate tancurile de balast cu apa de mare dispuse pe nava si in spatiile din dublu bord pentru vrachiere cu lungimea de 150m sau mai mare,trebuie sa fie acoperite pe durata constructiei lor conform MSC.215

Toate tancurile de balast cu apa de mare trebuie sa aiba un sistem eficiente de prevenire a coroziunii,cum ar fi straturi de protectie dure,aceste straturi de acoperire ar trebui sa fie de culori deschise.

Daca va fi cazul vor fi utilizati anozi de protectie.

8.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la accesul in prova? (II\3-3)

Fiecare tanc trebuie prevazut cu mijloace care sa permita accesul echipajului in conditii de siguranta ,chiar si in conditii meteorologice severe.Aceste mijloace de acces trebuie sa fie aprobate de catre Administratie.

9.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la remorcajul de urgenta tancuri? (II\3-4)

In cazul petrolierelor mai mari de 20000 de tdw, este necesara prezenta unui sistem de remorcaj de urgent atat in pupa cat si in prova. Acest sistem trebuie sa fie cababil sa functioneze in absenta sistemului principal de energie de la nava, iar punerea lui in functiune sa fie cat mai rapida si cat mai eficienta cu putinta. Dimensionarea sistemului de remorcaj de urgent se va face corespunzator cu dimensiunile si deadweight-ul navei si cu fortele ce apar atunci cand este utilizat in conditii extreme.

10.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la accesul in spatiile navelor tank si vrachier? (II\3-6)

Accesul in spatiile de transport a marfii sau a altor componente de pe petroliere si vrachiere, trebuie asigurat pentru verificarea elementelor structurale. Trebuie asigurat accesul de pe o punte libera in tancurile unde exista aceasta posibilitate, iar in tancurile din dublu fund sau cele care nu au acces la o punte libera, accesul se va face dintr-un compartiment care nu este destinat transportului substantelor periculoase.

La petroliere ce au tancuri cu o lungime mai mare sau egala cu 35 de m, se vor dispune minim doua guri de vizita si doua scari dispuse la distante cat mai mari posibile.

La vrachiere, cele 2 cai de acces in tancuri se dispun de cele mai multe ori pe diagonala; de exemplu: o cale de acces la peretele prova al compartimentului, in babord si o cale de acces la peretele pupa al acestuia, in zona tribord. 11.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la echipamentele pentru remorcaj si acostare? (II\3-8)

Fiecare nava va fi dotata cu echipament care sa asigure, in conditii sigure de lucru procesul de remorcare si acostare. Aceste echipamente si componente auxiliare vor fi marcate cu conditiile ce limiteaza utilizarea loc in siguranta. De asemenea ele vor indeplini consitiile impuse de administratie sau de catre o organizatie recunoscuta.12.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la Goal-based ship construction standards for bulk carriers and oil tankers? (II-10)

Aceasta regula se aplica vrachierelor si petrolierelor ce au o lungime de minim 150 de metri pentru care contractul de constructie este incheiat dupa sau in data de 1 iulie 2016; sau livrarea navei este facuta dupa sau in data de 1 iulie 2020.

Nava va fi construita pentru a putea fi operational intr-un mod cat mai putin daunator mediului inconjurator. Masurile adoptate petru aceasta calitate vor incerca pe cat posibil sa nu afecteze mediul exterior atunci cand nava sufera avarii din diverse cause. Totodata, materialul din care va fi construit nava va fi cat se poate cu putinta reciclabil de mediul inconjurator.

O fisa de constructie a a navei, care atesta aceasta caracteristica de protective a mediului va fi distribuita inainte de livrarea navei. Ea va fi pastrata la bordul navei sau la tarm si va fi actualiazata dupa caz. Continutul acestui document va fi in conformitate cu regulile impuse de organizatie ( MSC.1/Circ. 1343).

13.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la double bottom? (II\9)

Dublu fundul trebuie sa se extinda de la peretele de coliziune pana la picul pupa cat de mult posibil. Ca si inaltime, este sufficient sa se adopte valoarea h=B/20. Totusi nu trebuie sa fie mai mic de 760 mm si nici mai inalt de 2000 mm. Este acceptata o reducere a inaltimii de pana la 500 mm sub puturile de santina sau a colectoarelor de apa. In unele cazuri, cand dublu fundul are o amenajare neobisnuita, trebuie sa se demonstreze ca nava este capabila sa reziste la producerea unor daune de fund,utilizandu-se asa-numitul calcul de stabilitate de avarie.

14.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la lipsa double bottom? (II\9)Dublu fundul poate lipsi daca exista un compartiment etans.

In acest caz trebuie demonstata capacitatea navei de a rezista in cazul producerii unei avarii.15.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la double bottom la navele tip petrolier? (II\9)

Este obligatoriu dublu fundu,dar dublu bordul poate sa lipseasca.

Puturile de santina sunt facute astfel incat sa nu prezinte un dezavantaj pt dublu fundul navei

Inaltimea tancului aproximativ egala cu inaltimea dublului fund

Peretii etansi din dublu fund pot fi amplasati mai spre pupa daca se dovedeste ca nava isi poate mentine stabilitatea si siguranta in navigatie

Nu se fac modificari la peretele de coliziune

In functie de masa transportata creste presiunea din tanc

16.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la construcia peretilor etansi? (II\10)

Aceasta regula se bazeaza pe ideea ca fiecare perete etans trebuie sa fie capabil sa sustina presiunea apei in caz de inundare in orice directie pana la puntea de bord liber.O alta presiune mai mare se poate datora marfii transportate.Treptele si nisele din peretii etansi trebuie sa fie la fel de rezistente ca si peretele respectiv in fiecare punct.

17.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la testarea pereilor etani? (II\11)

Aceasta regula se refera la testarea initiala a peretilor etansi. Verificarea etanseitatii unui spatiu ce nu este destinat transportului de lichide nu este obigatoriu sa se faca prin umplere cu apa. Testarea se face atunci cand nava este in stadiu avansat de amenajare, iar in cazul in care nu este posibila, este inlocuita cu o examinare vizuala a legaturilor sudate. Picul prova, dublu fundul si tancurile din dublu invelis trebuie sa fie testate prin umplere cu apa pentru etanseitate si rezistenta structurala.

18.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la poziia peretelui de coliziune? (II\12)

Peretele de coliziune trebuie sa existe la toate navele si se extinde de la zona fundului navei pana la puntea de bord liber. Acest perete trebuie situat la o distanta fata de perpendiculara prova de 0.05L sau 10 m (se alege valoarea mai mica). Exista si exceptii cu privire la pozitionarea peretelui, insa trebuie acceptate de Clasa si sa nu depaseasca valoarea de 0.08L sau 0.05L+3 m (se alege valoarea mai mare). In cazul navelor cu bulb, se alege valoarea cea mai mica din urmatoarele masuratori:- de la mijlocul bulbului

- la distanta de 0.015L fata de perpendiculara prova

- La o distanta de 3 m fata de perpendiculara prova.

19.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deschideri si penetrrile in peretele de coliziune? (II\12)

Aceasta conventie prevede faptul ca nu se accepta penetrari, usi , deschideri, tronsoane de ventilatie in peretele de coliziune. Exceptie: Se accepta o singura penetrare pentru tubulatura de balast, cu conditia ca aceasta sa fie actionata de pe punte.

20.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deschideri si penetrrile de deasupra peretelelui de coliziune? (II\12)

Numarul de deschideri in prelungirea peretelui de coliziune deaupra puntii de bord liber trebuie limitate la minim in acord cu proiectarea si functionarea normala a navei. Toate aceste deschideri trebuie sa fie capabile sa se inchida etans pentru a evita patrunderea apei.

21.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la rampele amplasate in zona peretelui de coliziune? (II\12)Rampele amplasate in zona peretelul de coliziune trebuie sa fie etanse pe intreaga lungime.

Rampa de incarcare inclinata face parte din prelungirea peretelui de coliziune deasupra puntii peretilor etansi.

1- parte din structura transversala a peretelui etans care face parte din prelungirea peretelui de coliziune

2- portiune weathertight din rampa de vehicule care face parte din prelungirea peretelui de coliziune

3- pas in puntea peretilor etansi care face parte din prelungirea peretelui de coliziune

4- perete de coliziune

5- portiune non-weathertight din rampa de vehicule22.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la stern tube? (II\12)

Tuburile etambou sunt inchise in spatii etanse cu volum moderat.

La navele de transport marfuri, la alegerea Administratiei se pot lua si alte masuri pentru minimizarea pericolului de patrundere a apei in nava in cazul avarierii tubului etambou.

La navele de pasageri tubul etambou trebuie sa fie amplasta intr-un tunel de arbori etansi sau alt spatiu etans, avand un volum, care in cazul inundarii nu va fi scufundat.

23.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deschideri in pereii etani?(II\13-1)-numarul deschiderilor in peretii etansi trebuie sa fie cat mai mic

-in care cazul in care sunt necesare strapungeri ale peretilor etansi si a puntilor interne pentru access,conducte,ventilatie,cabluri electrice etc,se vor face aranjamente pentru a mentine etanseitatea

-Administratia poate permite o relaxare in deschiderile etanse situate pe puntea de bord liber,cu conditia de a demonstra ca orice inundare progresiva poate fi usor controlata si ca siguranta navei nu este afectata

-pentru acces pe timpul voiajului,se vor folosi doar usi glisante etanse operabile de pe ambele parti

-aceste usi trebuie sa se poata inchide din timonerie

-indicatorii prevazuti pe pozitia de control vor arata daca usile sunt deschise sau inchise

-este prevazuta o alarma sonora la inchiderea usii

-fiecare usa glisanta etansa actionata electric trebuie prevazuta cu un mecanism de actionare manuala pentru a deschide si inchide usa cu mana din ambele parti

-usile de acces si trapa de acces sunt inchise in mod normal pe timpul navigatiei(destinate sa asigure etanseitatea deschiderilor interne);trebuie semnalizate local si in timonerie

-pe toate aceste usi de acces se pun eticheteusa nu se deschide deoarece o astfel de usa nu trebuie lasata deschisa

-gurile de vizitare prevazute cu capace cu suruburi nu vor fi marcate cu astfel de etichete

-usile si rampele sunt prevazute cu un dispozitiv care impiedica deschiderea neautorizata

24.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deschideri in corpul navei? (II\15)-numarul deschiderilor in corpul navei trebuie sa fie cat mai mic

-astfel de deschideri se gasesc la RO-RO,pasagere

-dispunerea si eficienta mijloacelor de inchidere a oricarei deschideri trebuie sa fie in concordanta cu scopul propus

-daca un compartiment este considerat etans,atunci usa trebuie sa fie de tip watertight

-tot ce este sub punte se considera etans in calculele de stabilitate

-orificiile externe trebuie sa fie etanse la apa,cu exceptia capacelor de la magazii care vor fi dotate cu indicatori

-sub rezerva cerintelor Conventiei Internationale privind Load Line,niciun hublou se va monta intr-o pozitie in care pervazul sau sa fie sub puntea de bord liber si care sa aiba cel mai scazut nivel de 2.5%din latimea navei deasupra pescajului sau la 500 mm,luandu-se maximum din cele doua. (h hublou = max(2,5%B ; 500mm)

-toate hublourile ale caror pervazuri sunt sub puntea de bord liber a navelor comerciale trebuie sa aiba o constructie care sa impiedice deschiderea lor fara acordul capitanului navei

-instalatiile trebuie prevazute cu valvule intre tevi si bordaj

-in CM,supapele pot fi controlate local;trebuie prevazute cu indicatori pentru situatia inchis/deschis

-toate instalatiile care penetreaza bordajul metalic al corpului navei sub pescaj trebuie prevazute cu un sistem de etansare

-toate accesoriile si ventilele impuse de SOLAS trebuie sa fie din otel,bronz sau alt material ductil aprobat

-supapele din fonta obisnuita sau un alt material similar nu sunt acceptate

25.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la testarea iniiala a uilor etane si a hublourilor? (II\16)-proiectarea,materialele si constructia tuturor usilor etanse,hublourile,parapetii si magaziile,supapele,valvele,tevile prevazute in aceste reglementari trebuie sa satisfaca cerintele Administratiei

-astfel de ventile,usi si mecanisme trebuie verificate pentru a se asigura ca pot fi utilizate la deschiderea de maxima siguranta

-cadrele usilor etanse verticale nu trebuie sa aiba canelura(sant) in partea de jos,in care s-ar putea depune reziduuri si nu ar mai permite inchiderea usii corespunzator

-la navele de pasageri si navele comerciale,usile etanse se testeaza cu apa sub presiune pentru a face fata intr-un stadiu final sau intermediar de inundatii

-in cazul in care testarea usilor individuale nu se realizeaza din cauza posibilelor deteriorari ale izolatiei sau ale elementelor de armare,atunci testarea usilor poate fi inlocuita cu un test prototip de presiune pe acelasi tip de usa care urmeaza a fi montata pe locatia dorita(testul se efectueaza inainte de a fi montata usa)

-metoda de instalare si procedura pentru montarea usii de la bord trebuie sa corespunda cu cea a testarii prototip

26.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la construcia si testarea iniiala a punilor si truncurilor? (II\16-1)-puntile etanse,truncurile,tunelurile,ventilatoarele vor avea aceeasi rezistenta ca si peretii etansi

-mijloacele utilizate pentru etanseitate si modalitatile adoptate de inchidere trebuie sa satisfaca cerintele Administratiei

-ventilatoarele etanse si trucnurile se realizeaza cel putin pana la puntea peretilor etansi,la navele de pasageri si pana la puntea de bord liber la navele comerciale

-cand un tronson de ventiatie trece printr-o punte etansa,respectivul trunc trebuie sa reziste la presiunea respectiva in caz ca se inunda acel corp

-in cazul in care toata sau o parte din penetrarea puntii peretilor etansi este pe puntea principala de tip RO-RO,truncul trebuie sa poata suporta presiunea de impact datorata apei de pe punte(sloshing)

-dupa finalizare se va aplica un test de inundare sau cu furtun puntilor etanse si un test cu furtun truncurilor etanse,tunelelor si ventilatoarelor

27.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la navele cu o singura magazie? (II\25)-navele cu o lungime mai mica de 80 m (in afara de vrachiere-au un caz special) si o singura magazie trebuie sa fie dotate cu un detector de nivel

-detectoarele de nivel trebuie sa dea o alarma sonora si vizuala pe pasarela de navigatie: - atunci cand nivelul apei ajunge la o inaltime de cel putin 0,3 m deasupra fundului interior al magaziei

-atunci cand nivelul apei din magazie ajunge la 15% din inaltimea magaziei

- detectoarele de nivel vor fi montate in pupa magaziei sau in zona cea mai joasa unde fundul magaziei nu e paralel cu linia de plutire proiectata

-in cazul in care peretii etansi partial sunt montati deasupra fundului interior al magaziei,Administratiile pot solicita montarea de detectoare suplimentare

-detectoarele de nivel de apa nu se monteaza la vrachiere sau la navele care au compartimentele etanse de o parte si de alta a magaziei exinse vertical,cel putin de la fundul magaziei la puntea de bord liber

28.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la navele cu o singura linie de axe si cum se ndeplinete aceast cerin? (II\26)-toate instalatiile de pe nava trebuie sa fie solide pentru a-si deserve scopul si pentru a nu fi un pericol

-autoritatea de pavilion trebuie sa fie atenta la fiabilitatea compartimentelor unitare din sistemele de propulsie si poate cere o sursa separata de propulsie suficienta pentru a da navei o viteza de navigatie

-trebuie prevazute mijloace pentru a se asigura ca nava aflata in dead ship poate porni singura(se porneste DG-ul de avarie)

29.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la condiiile de funcionare a motoarelor termice? (II\26)-masinile principale de propulsie si toate masinile auxiliare esentiale pentru propulsie si pentru siguranta navei trebuie sa fie proiectate pentru a opera in cazul in care nava este inclinata pana la 15 inclusiv,pe oricare parte in conditii statice, 22.5 in conditii dinamice(pe oricare parte) si inclinata simultan dinamic (in tangaj) 7,5 la prova sau pupa.

30.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la aerisirile tancurilor de combustibil amplasate in CM si cum se ndeplinete aceast cerin? (II\26)-sistemul de aerisire tancuri de combustibil trebuie amplasat astfel incat daca o teava de ventilatie se rupe,stropii de apa sa nu compromita combustibilul

31.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la volumul tancurilor de serviciu? (II\26)-in compartimentul de masini trebuie sa existe 2 tancuri de serviciu pentru fiecare tip de combustibil utilizat pentru a asigura activitatea navei pentru cel putin 8 ore la o viteza maxima continua a instalatiei de propulsie si la sarcina normala de functionare pe mare a instalatiei generatorului

32.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la valvele de sigurana amplasate pe carter? (II\27)-motoarele cu combustie interna cu diametrul cilindrului de 200 mm sau cu volumul carterului >0.6 m^3 trebuie prevazute cu valve de siguranta corespunzatoare cu zona de evacuare suficienta

33.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la defectarea sistemului de ungere de la instalatia de propulsie? (II\27)?-toate masinile de propulsie cu turbine si dupa caz,mecanismele de propulsie cu combustie interna si masinile auxiliare vor fi prevazute cu sisteme automate de oprire in cazul in care instalatia de ungere se defecteaza

34.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deplasarea cu spatele a navelor? (II\28) In primul rand sistemul de guvernare trebuie sa posede destula putere pentru asigurarea mersului inapoi, implicit controlul navei in toate circumstantele normale.

Sistemul de propilsie trebuie sa fie reversibil a. i. directia impingerii data de elice sa poata fi schimbata intr-un anumit timp si sa poate opri nava pe o distanta rezonabila de la deplasarea cu viteza cu viteza maxima inainte. Aceasta capacitate trebuie demonstrata si inregistrata.

35.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaia de guvernare a navelor? (II\29)Aceasta instalatie de guvernare converteste o translatie in moment. EKEAR29.

Este obligatoriu ca fiecare nava sa fie dotata cu 2 instalatii de guvernare una principala si una secundara. Acestea trebuie sa fie instalate astfel incat oprirea unei nu afecteze functionalitatea celeilante instalatii.

Presiunea folosita la dimensionarea instalatiei de carme este de regula 1,25 din presiunea maxima de functionare.

Cerinte pentru instalatia principala de guvernare:

trebuie sa fie capabila sa guverneze nava la viteza maxima

trebuie sa poata banda carma dintr-un bord in celalant bord in max 28 de sec ( 35 pana la 30 in bordul opus) la viteza si pescaj maxim. Este obligatoriu actionarea mecanica a carmei daca diametrul arborelui port carma in dreprul elicei este mai mare de 120 mm

Instalatia principala trebuie sa poata sustine fortele ce apar la deplasarea cu spatele navei.

36.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaia de guvernare auxiliar a navelor? (II\29)Trebuie sa fie capabila sa manevreze nava la viteza de navigatie (NU la viteza maxima) + sa poate fi adusa in functie rapid in cazul unei necesitati

Sa fie capabila sa roteasca carma de la (-15 la +15) in maxim 60 de sec. cand nava se afla la pescajul maxim si la o viteza egala cu max ( vmax/2; 7) Nd.

Masina de carma auxiliara trebuie sa fie mecanica daca la nivelul EKEA diametrul este de cel putin 230 mm. Neluand in considerare consolizarile pentru navigatia in gheata.

37.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la lipsa instalaiei de guvernare auxiliar a navelor? (II\29)Instalatia de guvernare auxiliara poate lipsi :

cand principala sursa de guvernare se compune din mai multe unitati de pompare

la pasageri timpi de bandare trebuie sa fie asigurati cu oricare din grupurile de pompare (power units) oprite/

sau altfel spus timpii de bandare trebuie sa fie obtinuti cu un singur grup de pompare la pasagere.

la navele comerciale timpii de bandare (28 sec) trebuie obtinuti cu toate grupurile de pompare.

In cazul unei singure avarii la sistemul de tevi (defect sigular) trebuie ca aceasta sa poata fi izolata rapid si instalatia sa poata fi pusa functiune rapid.

38.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la o sursa alternativa de energie in compartimentul crmei? (II\29) Trebuie sa se faca atat din timonerie si din compartimentul carmei. In cazul in care exista o singura masina de carma trebuie sa existe 2 sisteme independente de transmisia comenzii.

In cazul navelor cu 2 masini de carma masina auxiliara trebuie sa aiba sistem de comanda independent .

Daca diametrul arbolerului este mai mare de 230 mm trebuie sa existe o sursa de energie o sursa de energie alternativa care sa fie disponibila in maximum 45 de sec de la avarie si sa asigure functionarea instalatiei de la guveernare pentru cel putin 30 de minute in cazul navelor mai mari de 10.000 GMT sau cel putin 10 minute pentru navele mai mici de 10.000 GMT.39.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la caldarine si generatoare de abur? (II\32) Fiecare generator de abur generator de abur trebuie prevazuta cu cel putin 2 supape de siguranta de capacitate corespunzatoare. In cazul este asigurata o protectie impotriva suprapresiunii administratia poate permite doar o supapa.

Fiecare generator de abur care presteaza servicii esentiale pentru siguranta navei trebuie prevazute cu cel putin doua sisteme de apa ce sunt separate de pompele de alimentare.

Fiecare caldarina trebuie prevazut cu mijloace de a controla calitatea apei de alimentare ( referire la impuritati ce pot afecta negativ caldarina.

Fiecare caldarina pentru siguranta navei trebuie sa fie dotate cu doua indicatoare de apa iar cel putin unul dintre ele sa fie prin sticla de nivel.

40.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaia de santina de la pasagere si comerciala? (II\35-1)Fiecare nava trebuie sa aiba instalatie de santina.

Pompele de balast, sanitare, serviciu generale, pot fi considerate de santina daca sunt conectate la instalatia de santina.

Conexiunea dintre instalatia de balast si instalatia de santina nu trebuie sa permita inundarea compartimentelor navei.

Trebuie sa fie capabila sa scoata apa din orice compartiment etans, pentru toate conditiile de functionare.

Trebuie sa permita eliminarea apei din magaziile izolate.

Conexiunea dintre sistemul de santina si sistemul de balast trebuie facuta astfel incat ca apa din mare sau din spatiile de balast sa nu ajunga in CM.

La pasagere:

La navele de pasageri diametrul magistralei se calculeaza astfel :

La navele comerciale:

Trebuie sa existe cel putin 2 pompe conectate la sistemul de santina, dintre care una poate fi antrenata de mototul principal.

41.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sursa principala de energie? (II\41)

O nava trebuie sa aiba cel putin 2 generatoare trebuie precizat ca generatorul de ax nu face parte din aceasta categorie.

42.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la generatorul de urgenta? (II\43)

Este obligatoriu sa existe sa existe un diesel de avarie montat deasupra puntii continue si sa nu fie amplasat in fata peretelui de coliziune.

Compartimentul in care se gaseste Diselul de Avarie nu trebuie sa se invecineze cu spatiul in care contine echipamentul de tip A.

43.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la dotarea cu senzori incendiu a motoarelor termice? (II\47)

Trebuie asigurate mijloace pentru a detecta si a da alarma din timp in caz de incendiu :

Trebuie instalati senzori suplimentari pentru detectare de incendii ( tubulatura de ventilatie si tubulatura de admisie din motorul principal )

Motoarele cu combustie interna de 2.250 KW si cu cilindri mai mari de 300 mm trebuie sa existe detector de ceata in carter. (ceata=vapori de ulei)

44.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la protecia mpotriva inundrii? (II\48)

In puturile de santina sa se monteze detectoare de nivel in cazul navei pe asieta dreapta dar si cand aceasta este bandata. Dimensiunea puturilor de santina trebuie sa fie suficent de mare pentru a colecta apa cand comartimentul de masini nu este supraveghat.

45.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la aplicarea Capitolului II-2 (prevenirea incendiilor) la nave? (II-2\1) Pana cand nu se prevede in mod expres altceva, acest capitol se aplica la navele construite pe si dupa data de 1 Iulie 2012

Exceptiile pot fi facute de catre administratie in cazul in care se considera ca natura si conditiile de voiaj ce se aplica cerintelor specifice din prezentul capitol sunt nerezonabile sau inutile, exceptie de la aceste cerinte facand navele individuale sau clasele de nave ce au dreptul sa arboreze pavilionul statului sau.

Aplicatia acestor cerinte in cazul petrolierelor: cerintele pentru petroliere din acest capitol se aplica petrolierelor ce transporta titei sau petrol avand punctul de aprindere nu mai mare de 60 grade sau alte produse lichide care au un risc de incendiu similare.

46.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la obiectivele si cerinele funcionale pentru prevenirea incendiilor? (II\1)Obiective:

Prevenirea aparitiei focului si exploziilor

Micsorarea numarului de accidente provocate echipajului datorate focului sau exploziei

Diminuarea distrugerilor de marfa, nava sau mediul inconjurator datorate focului sau exploziei

Mentinerea sub control si stingerea focului in compartimentul in care a aparut

Prevederea in structura navei a cailor de evacuare sigure pentru pasageri si echipaj Cerinte functionale:

Divizarea navei pe orizontala si pe verticala prin punti si cu pereti rezistenti la foc

Separarea spatiului de locuit de restul navei

Restrictionarea utilizarii materialelor combustibile/inflamabile

Detectarea oricarui incendiu in zona in care a aparut

Limitarea si stingerea oricarui incendiu in spatiul de origine

Protejarea mijloacelor de evacuare si de acces pentru stingerea incendiilor

Sistemele si echipamentele de stins incendiu sa fie gata de declansarea in orice moment

Minimizarea posibilitatii de aprindere a vaporilor combustibili

47.Ce se nelege conform SOLAS prin A class division? (II\3)Compartimentarile clasei A sunt compartimentarile formate din pereti si punti care indeplinesc urmatoarele criterii:

Construiti din otel sau alt material echivalent Sunt rigidizati corespunzator Sunt izolati cu materiale non-combustibile aprobate astfel incat temperatua medie a zonei care nu este expusa nu va creste cu 140 de grade peste temperatura initiala si in nici un punct al peretelui incluzand imbinarile temperatura nu va creste mai mult de 180 de grade peste temperatura initiala in urmatorii timpi de mai jos: clasa A-60 60 de minute

clasa A-30 30 de minute

clasa A-15 15 minute

clasa A-0 0 minute

Sunt in asa fel contruiti incat previn trecerea focului si a fumului timp de o ora Sunt necesare teste pentru peretii si puntile prototip in conformitate cu codul de testare in caz de incendiu pentru a se asigura ca acestea indeplinesc cerintele de mai sus pentru integritate si cresterea de temperatura48.Ce se nelege conform SOLAS prin B class division? (II\3)Compartimentarile clasei B sunt compartimentarile formate din pereti, punti, plafoane sau captuseli care respecta urmatoarele criterii:

sunt construiti cu materiale non-combustibile aprobate si toate celelalte materiale folosite in constructie si in ridicarea compartimentelor clasei B sunt non-combustibile cu exceptia ca furnirul combustibil care poate fi admis daca indeplineste cerintele adecvate ale acestui capitol.

Sunt izolati cu materiale non-combustibile aprobate astfel incat temperatua medie a zonei care nu este expusa nu va creste cu 140 de grade peste temperatura initiala si in nici un punct al peretelui incluzand imbinarile temperatura nu va creste mai mult de 225 de grade peste temperatura initiala in urmatorii timpi de mai jos: clasa B15 15 minute

clasa B0 0 minute

Acestea sunt construite astfel incat sa poata preveni trecerea flacarii pana la sfarsitul primei jumatati de ora al testului standard de incendiu.

Este necesar un test pentru un compartiment prototip in conformitate cu codul de testare in caz de incendiu pentru a se asigura ca acestea indeplinesc cerintele de mai sus pentru integritate si cresterea de temperatura.49.Ce se nelege conform SOLAS prin C class division? (II\3)

Compartimentarile clasei C sunt compartimentarile construite cu materiale non-combustibile aprobate. Nu au cerinte relative cu privire la trecerea fumului si a focului sau a cresterii de temperatura. Cu exceptia ca furnirul combustibil care poate fi admis daca indeplineste cerintele adecvate ale acestui capitol.

50.In conformitate cu SOLAS ce diferen exist intre Machinary spacesi Machinary spece of category A? (II\3)

Machinary space sunt incaperile de masini din categoria A si alte spatii continand masina de propulsie, boilere, unitati de combustibil lichid, abur si motoare cu ardere interna, generatoare si masinarii electrice, statii de alimentare cu combustibil/ulei, refrigerare, stabilizatoare, ventilare si agregatul de aer conditionat si alte spatii similare dar si coridoarele spre respectivele spatii.

Machinary space of category A sunt acele spatii si coridoare spre respectivele spatii ce contin:

motoare cu aprindere interna folosite la propulsia principala

motoare cu aprindere interna altele decat cele folosite la propulsia principala in cazul in care astfel de agregate au o putere toatala de energie de cel putin 375 kw.

orice caldarina sau unitate de combustibil lichid sau orice echipamente cu combustibil lichid altele decat caldarinele ca generatoarele de gaz inert, incineratoarele, etc.

51.In conformitate cu SOLAS ce se nelege prin Non-combustible material si prin Low flame-spread? (II\3)Non-conbustible material Materialul non-combustibil este un material care nu arde i nu produce

vapori inflamabili n cantitate suficient pentru a se autoaprinde la nclzire la aproximativ 750 C , acest aspect fiind stabilit n conformitate cu codul de proceduri pentru teste de prevenire a incendiului.

Low flame-spread Propagarea redusa a flacarii inseamna ca suprafata astfel descrisa sa limiteze in mod corespunzator propagarea flacarii, acestea fiind stabilite n conformitate cu codul de proceduri pentru teste de prevenire a incendiului.

52.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la minimizarea posibilitii de apariie a incendiului cerine functionale? (II\4-1) Aceste cerinte sunt pentru a preveni aprinderea materialelor combustibile sau lichide inflamabile. In acest scop trebuiesc indeplinite urmatoarele cerinte functionale:

trebuie prevazute mijloace de control al scurgerilor de lichid inflamabil

trebuie prevazute mijloace de control pentru limitarea acumularilor de vapori inflamabili

aprinderea materialelor combustibile vor fii limitate

sursele de aprindere vor fii limitate

sursele de aprindere vor fii separate de materialele combustibile si lichidele inflamabile

atmosfera din tancurile de combustibil trebuie mentinuta inafara pericolului de explozie

53.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la combustibilii, uleiuri si lichide inflamabile folosii la bordul navelor si amplasarea acestora? (II\4-2)1. Limitari in utilizarea uleiurilor drept combustibilUrmatoarele limitari se aplica la utilizarea uleiurilor drept combustibil:

nu trebuie folosit nici un fel de combustibil lichid cu punctul de aprindere mai mic de 60 de grade

la generatoarele de avarie, combustibilul lichid cu punct de aprindere de cel putin 43 de grade pot fi folosite

utilizarea combustibilului lichid cu punct de aprindere sub 60 de grade dar nu mai putin de 43 de grade se poate folosi in urmatoarele cazuri:

1. tancurile de combustibil altele decat cele care sunt amenajate in compartimentele de dublu fund trbuie amplasate inafara C.M.-urilor de categoria A

2. condiiile de msurare a temperaturii uleiului sunt prevzute pe conducta de aspiraie a pompei de combustibil lichid

3. armatura conductelor si/sau ventilele sunt prevazute pe partea intrarii si pe parte evacuarii cu filtre pentru combustibil lichid

4. imbinarile tevilor sudate sau de tip conic circular sau sferic se vor aplica pe cat posibil

la cargouri se utilizeaza combustibil lichid cu aprindere mai mica decat cea precizata mai sus, de exemplu titeiul ce poate fii permis cu conditia sa nu fie stocata in C.M. sub aprobarea Administratiei.

2. Amplasarea sistemelor de combustibil lichid: pe cat posibil, parti din sistemul de combustibil lichid care contine combustibil incalzit sub presiune ce depaseste 0.18 N/mm2 nu trebuie sa fie plasate intr-o pozitie ascunsa, astfel incat defectiunile sau scurgerile sa nu poate fi observate. Salile masinilor in care exista astfel de parti ale sistemului de combustibil trebuie iluminat corespunzator.

Ventilatia spatiilor de masini: ventilarea salilor masini trbuie sa fie suficienta in conditii normale si sa previna acumularea de vapori de ulei.

Tancurile de combustibil lichid:

pacura, ulei de lubrifiere si alte uleiuri inflamabile nu trebuie transportate in picul prova

pe cat posibil tancurile de combustibil lichid trebuie sa faca parte din structura navei si trebuie sa fie localizate inafara C.M.-ului.

in cazul in care tancurile de combustibil lichid altele decat cele din dublu fund sunt in mod necesar situate langa C.M. sau in C.M., cel putin unul din partile lor verticale sa fie adiacent cu limitele C.M.-ului, si trebuie sa aiba de preferinta o limita comuna cu tancurile de dublu fund. Daca respectivele tancuri sunt situate in interiorul salilor de masini de categoria A nu trebuie sa contina combustibil lichid cu un punct de aprindere sub 60 de grade. In general, utilizarea tancurilor de combustibil lichid de sine statatoare va fii evitat. In cazul in care acestea vor fi acceptate vor fii prevazute la partea inferioara cu o tava de deversare ce contine o teava de scurgere ce conduce eventualele deversari la un rezervor de devarsare ulei de dimensiuni corespunzatoare.

nici un tanc de combustibil nu trebuie amplasat in locuri unde scurgerea accidentala poate produce un incendiu sau o explozie prin caderea pe suprafete incalzite

tevile de combustibil lichid, care in caz de defectare ar permite uleiului sa scape din tancul de depozitare, decantare sau rezervorul de serviciu zilnic cu o capacitate de 500 de litri situat mai sus,deasupra dublului fund, trebuie sa fie prevazute cu un robinet sau supapa direct pe tanc si sa poata fi inchis dintr-o pozitie sigura in afara spatiului in cauza.

comenzile pentru funcionarea de la distan a supapei pentru rezervorul de combustibil al generatorului de urgen trebuie s fie ntr-un loc separat de comenzile pentru funcionarea de la distan a altor supape pentru rezervoarele amplasate n slile mainilor.

mijloace sigure si eficiente de asigurare a cantitatii de combustibil lichid din orice rezervor de combustibil lichid

Conductele de combustibil lichid:

tevile de combustibil lichid, supapele i fitingurile lor trebuie s fie din oel sau alt material omologat , cu excepia faptului c utilizare limitat a conductelor flexibile este permis n poziii n care administraia consider c acestea sunt necesare. De asemenea evile flexibile i accesoriile lor trebuie s fie din materiale ignifuge de rezisten adecvat. Pentru supapele montate la tancurile de combustibil lichid i sub presiune static ,pot fi acceptate si din oel sau cu grafit nodular fonta. Cu toate acestea, obisnuitele supape din fonta pot fi utilizate in sistemele de conducte unde presiunea de proiectare este mai mica de 7 bari si temperatura proiectata este sub 60 de grade.

- conductele externe de inalta presiune ce fac legatura intre pompa de combustibil de inalta presiune si injectoarele de combustibil trebuie s fie protejate cu un sistem de evi echipat cu cma , capabil s rein combustibilul n caz de defectare a conductei de nalt presiune. O conduct cu cma cuprinde o eav exterioar n care se pune eava de combustibil la presiune nalt , formnd un montaj permanent. Sistemul de evi echipat cu cma trebuie s cuprind un mijloc de colectare a scurgerilor i

trebuie prevzute cu o alarm n caz de defectare a liniei de combustibil

- liniile de combustibil lichid nu trebuie localizate imediat deasupra sau n apropierea subansamblurilor cu temperatur nalt. Pe ct posibil , liniile de combustibil lichid trebuie dispuse departe de suprafeele ncinse , instalaiile electrice sau alte surse de aprindere i trebuie verificate pentru a se evita spraiul de ulei sau scurgere de ulei pe sursele de aprindere.

Protectia suprafetelor cu temperaturi ridicate

suprafeele cu temperaturi peste 220 C, cu care ar putea veni in contact n urma defectrii sistemului de combustibil trebuie izolate corespunztor

masuri de precautie trebuie sa fie luate pentru a preveni orice scapare de ulei sub presiune din pompe, filtre sau radiator si venirea lor in contact cu suprafetele incalzite.54.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la gazele combustibile utilizate pentru domestic purpuoses? (II\4-3) Sisteme de combustibil gazos utilizate n scopuri interne trebuie s fie aprobate de ctre Administraie. Depozitarea de gaz trebuie s fie amplasata pe puntea deschis sau ntr-un spaiu bine ventilat , care se deschide numai la puntea deschis.

Recipientele pentru deeuri trebuie construite din materiale non-combustibile , fr deschideri laterale sau la fund.

55.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la zona de marfa de la petroliere? (II\4-5.1)5.1.1 Zona pompelor, tancurile de marfa ,tancurile de reziduuri si coferdamurile trebuie sa fie amplasate inaintea compartimentului de masini.Tancurile de marfa si tancurile de reziduuri trebuie sa fie separate de compartimentul de masini de un cofferdam. Camera pompelor destinate exclusiv balastului sau transferului de combustibil, nu trebuie sa respecte cerinele de reglementare 10.9 (instalatii de stins incedii amplasate in compartimentul pompelor de marfa). Partea inferioara a camerei de pompe poate fii incastrata in spatiul de masini de tip A unde pot fi amenajate pompele.

5.1.2 Statiile principale de control marf , posturile de comand, spatiile de locuit si spatiile de serviciu se poziioneaza in pupa tancurilor de marfa,dar nu neaparat in pupa tancurilor de combustibil si tancurilor de balast, si trebuie amenajate n aa fel nct o singura avarie a puntii sau a peretelui sa nu permit intrarea gazului sau fumului din tancurile de marfa n staiile principale de control marf,zona de locuit ,spatiile de lucru. Acestea se separa cu un coferdam.

5.1.5 n cazul n care montarea timoneriei deasupra zonei de marf este necesara ,iar suprastructura are o inaltime de cel putin 2m ,zona de navigatie este un pic spre prova.

5.1.6 Pentru a limita scurgerile spre zona de locuit se prevede o rama in jurul tancurilor de marfa cu o inaltime de 300 mm.

56.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la accesul in suprastructuri la petroliere ? (II\4-5.2)5.2.1 Ui de acces , prizele de aer i deschiderile spre ncperile de locuit , ncperile de serviciu , statia de control i slile mainilor nu trebuie sa fie in fata zonei de marfa. Ele trebuie sa fie amplasate pe partea exterioar a suprastructurii sau rufului la o distan de cel puin 4 % din lungimea navei, dar nu la mai putin de 3m de la sfaritul suprastructurii sau timoneria din fata magaziilor de marfa. Aceast distana nu trebuie s depeasc 5 m .

5.2.2 Administraia poate permite ui de acces n pereii etani care sunt comuni cu zona de marfa sau n 5 m limitele posturilor principale de comanda a marfii cu condiia ca acestea sa nu dea acces direct sau indirect in zona de locuit,ateliere de lucru sau alte spatii care contin surse de aprindere. Usile si ferestrele timoneriei pot fi amplasate n limitele specificate la punctul 5.2.1 , atat timp cat acestea sunt concepute pentru a se asigura ca timoneria este etansa la gaz i vapori .

5.2.3 Ferestrele i hublourile care se invecineaza cu zona de marfa i pe parile laterale ale suprastructurilor i rufurile n limitele specificate la punctul 5.2.1 trebuie sa nu poata fi deschise. Astfel de ferestre i hublouri , cu excepia ferestrelor timoneriei , trebuie s fie construite din standardul de clasa " A - 60" .

57.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la aerisirile de la tancuri? (II\4-5.3)5.3 Ventilatia tancurilor de marfa

5.3.1 Ventilatia tancurilor de marfa trebuie sa fie distincta de ventilatia altor compartimente.

5.3.2.1 Ventilatia de la tancurile de marfa poate fi independenta pt fiecare tanc in parte sau combinata la mai multe tancuri si poate si incorporata in instalatia de gaz inert.

5.3.2.2 Cand mai multe tancuri sunt ventilate prin aceeasi teava,fiecare tanc trebuie prevazut cu supape sau alte mijloace de oprire pentru izolarea fiecrui tanc de marfa.

5.3.2.3 Daca incarcarea sau descarcarea unui tanc de marfa , care este izolat de la un sistem comun de ventilare, acel tanc de marfa trebuie s fie prevazut cu un mijloc de protecie la suprapresiune sau depresiune.

5.3.2.4 Sistemul de aerisire trebuie sa fie conectat la partea de sus a fiecrui tanc de marf i trebuie sa se goleasca eventuala marfa ajunsa accidental in ea.

5.3.3 Dispozitivele de siguran din sistemele de aerisire : sistemul de aerisire trebuie s fie prevzut cu dispozitive care s previna trecerea flcrii n tancurile de marf . Extinctoare i ecrane nu sunt permise n aceste deschideri .

5.3.4 Prizele de ventilatie

5.3.4.1 Prizele de ventilare pentru ncrcarea mrfurilor, descrcare i balastare

- permite circulatia libera a vaporilor

- trebuie ca vaporii sa poata iesi la 30m/s

- capetele de iesire a vaporilor montate cat mai departe de zonele de locuit,la o distanta de min 10m de zona de locuit, min 4 m de borduri si 6m deasupra puntii.

58.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la ventilaia compartimentelor pompelor si a spatiilor de marfa uscata de la navele de transport combinate? (II\4-5.4.1 si II\4-5.4.2)5.4 Ventilatia

5.4.1 Sistemele de ventilaie n compartimentele pompelor: Camerele pompelor trebuie fie ventilate mecanic iar evacurile trebuie s fie intr-un loc sigur pe puntea deschis . Ventilatoarele acestor camere trebuie sa aiba o capacitate suficient pentru a reduce la minimum posibilitatea de acumulare a vaporilor inflamabili. Numarul de schimburi trebuie sa fie de cel putin 20/ora. Conductele de aer trebuie s fie aranjate astfel nct toate spatiile sa fie ventilate eficient . Ventilaia trebuie s fie prin aspirare

5.4.2. Sisteme de ventilaie n transport combinat: n transport combinat , ncperile de marf i orice spaii nchise adiacente ncperilor de marf trebuie s poat fi ventilate mecanic . Ventilatia mecanica poate fi facuta cu ventiloatoare portabile.In camera pompelor trebuie sa fie un sistem fix de avertizare a gazelor capabil s monitorizeze vapori inflamabili .

59.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaia de gaz inert? (II\4-5.5) Pentru petrolierele de 20.000 tdw i mai mult , protecia tancurile de marf se realizeaz printr-un sistem de gaz inert stabilit n conformitate cu codul de proceduri pentru prevenirea incendiilor.

Petrolierele trebuie sa fie echipate cu sisteme cu gaz inert si trebuie sa respecte urmatoarele dispozitii:

1. Dublu bordurile sau spatiile duble trebuie sa fie echipate cu conexiuni adecvate pentru furnizarea de gaz inert

2. In cazul in care dublu bordurile sau spatiile duble sunt conectate la un sistem permanent de distributie a gazelor inerte, trebuie prevzute mijloace pentru a mpiedica gazele de hidrocarburi din tancurile de marf sa intre n dublu bord prin sistemul de gaz inert. (supape de sens doar catre TK de balast

pericolul apare doar la incarcarea TK de marfa)3. n cazul n care astfel de spaii nu sunt conectate permanent la un sistem de distribuie de gaz inert ,mijloace adecvate trebuie prevzute pentru a permite conectarea la magistrala de gaz inert

Cerine generale pentru sisteme de gaz inert:

- Sistemul de gaz inert trebuie s poat inertiza , purja i degaza

rezervoarele goale i meninerea atmosferei din tancurile de marf cu oxigenul necesar coninut. Sistemul de gaz inert trebuie s fie proiectat, construit i testat n

conformitate cu codul de proceduri pentru prevenirea incendiilor

- Petrolierele echipate cu un sistem de gaz inert fix trebuie s fie prevzut cu un sistemul de ulaj (ullage system) inchis.

60.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la protecia compartimentelor pompelor? (II\4-5.10)5.10-1 pompele de marfa, de balast si de golire instalate in compart de pompe si actionate de un arbore care trece prin peretii compartimentului trebuie sa fie prevazute cu senzori de temperatura. o alarma vizuala si acustica trebuie sa porneasca automat in postul de control al pompelor.

5.10-2 iluminarea in compt de pompe, exceptie facand iluminarea de urgenta , trebuie sa fie intercalata cu ventilatia astfel incat ventilatia sa functioneze atunci cand lumina se aprinde. defectarea sistemului de ventilatie nu trebuie sa duca la aprinda lumina. (daca se aprinde lumina si ventilatorul nu mege pericol, lipsa de aer)

5.10-3 trebuie sa existe un sistem de monitorizare a concentratiei de hidrocarburi. La 10% din concentratia de aprindere se porneste senzorul de detectare a vaporilor, care trebuie sa porneasca o alarama vizuala si acustica in compart de pompe, camera de control a cm-ului, puntea de comanda, pentrua a alerta exhipaj de un potential pericol. Toate compart. de pompe trb prevazute cu traductor de nivel in santina (tot timpul se verifica nivelul santinei)

61.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la limitarea mririi incendiului;scop si cerine funcionale? (II\5-1)5-1 scopul este acela de a preveni extiderea focului, cerinte:

controlul cantitatii de aer ce intra in compart. respectiv

controlul lichidelor inflamabile ce exista in compart. respectiv

folosirea de materiale combustibile este restrictionata.

62.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la limitarea accesului de aer in compartimente? (II\5-2)5-2.1 controlarea aerului prin sist de ventilatie.

5-2.1.1 accesul si evacuarea din sist de ventilatie a unui compart. trebuie sa poata fi etansat din exteriorul compartimentului ( tot ce este gura de ventilatie prevazuta cu capac)

5-2.1.2 toate compartimentele navei ( spatii de locuit,de serviciu, de marfa, de control si echipamente) trebuie sa se poata inchide dintr-o pozitie exterioara a compartimentului. Pozitia nu trebuie sa fie blocata de un incendiu in aceste spatii.

5-2.1.3 la pasagere cu mai mult de 36 de persoane , oprirea ventilatiei, exceptand cm-ul, trebuie sa fie facuta din 2 puncte distincte, cat mai departate unul de celalalt

5-2.2 oprirea ventilatiei in CM trebuie facuta din 2 puncte diferite fata de celelalte compartimente.

63.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la limitarea materialelor combustibile la bordul navelor? (II\5-3)5-3.1 folosirea materialelor necombustibile

5-3.1.1 materialele pentru izolatie trebuie sa fie necombustibile, exceptie facand spatiile de marfa, de bagaje, compartimentele refrigerate ale spatiilor de serviciu. Materialele din spatiile refrigerate se pot izola si cu polistiren.

5-3.1.2.1 la navele de pasageri, exceptie spatiile de marfa, toate tavanele, podelele, draught stops trebuie sa fie din materiale necombustibile, exceptie facand spatiile de bagaje, compartimentele refrigerate ale spatiilor de servicciu.

5-3.1.2.2 la navele comerciale toate tavanele, pereti, draught stops etc.. trebuie sa gie din materiale necombustibile.

5-3.1.3.1 chiar daca este un perete/ punte care margineste un spatiu se utilizeaaza materiale necombustibile

5-3.2.1.2 lemnul traditional este permis doar in sauna (orice cantitate)

5-3.2.2 cantitatea de materiale combustibile folosite la capitonarea peretilor, tavanelor este limitata la o valoare de 45MJ/m2 (2kg lemn pe m2). Capitonajul este limitat la 2.5 mm(doar acesta poate lua foc)

5-3.2.4 suprafete care nu pemrit extinderea focului- pe holuri, casa scarii tot ce insemna tavan in suprastructura treb folosite materiale cu risc scazut de extindere a focului

64.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la detectarea incendiului si sistemului de alarma? (II\7-1 si II\7-2)7-1 scopul regulii este acela de a detecta focul in spatiul aparut si declansarea alarmei pt salvare si pornirea activitatii de stingere a incendiului. cerinte

sa existe un sistem de alarma pe toata nava sau zona sistemului, ales in fct de tipul compartimentului in care se amplasseaza

sa existe butoane de declansare manuala a alarmei in toata nava

particulele pt incnediu trebuie sa detecteze si sa localizeze eventualul foc si sa dea alarma pe toata nava

7-2.1 sa existe un sistem permanent de alarma

7-2.2 sistemul permanent de detectare a focului si de alarma si sistemul de detectare a fumului cerut in aceasta regula trebuie sa fie aprobat si sa corespunda cu fire safety systems code.65.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemul de detecie a incendiului din compartimentul de maini? (II\7-4)CM-ul trebuie dotat cu senzori de detectie facand abstractie de gradul de automatizare astfel:

compartimente neasistate periodic

compartimente in care:

- instalarea sistemelor si echipamentelor automate si controlate de la distanta a fost aprobata in locul controlului continuu de catre echipaj

- motorul principal de propulsie si echipamentele asociate sunt prevazute cu diferite grade de automatizare si control de la distanta sau sunt supervizate continuu de echipaj dintr-o camera de control.

Senzorii de incendiu din CM nu pot fi doar pentru masurarea temperaturii, trebuie sa existe si senzori de detectie a fumului. Senzorii se amplaseaza in zonele cu risc ridicat ( motoare termice).

Sistemul permanent de detectie si alarma a incediului trebuie sa fie conceput si pozitionat atfel incat sa detecteze rapid focul in orice spatiu. Sistemele de detectie care folosesc doar senzori termici nu sunt permise in spatiile cu inaltime limitata si cu utilizare speciala. Sistemul de detectie trebuie sa declanseze alarme vizuale si acustice pe puntea de comanda ( navigation bridge). Atunci cand puntea de comanda este neasistata, alarma trebuie sa sune in spatiul in care membrul de echipaj responsabil este de serviciu.

66.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemul de detecie a incendiului din suprastructura (II\7-5)5.1 Detectoarele de fum trebuie instalate in : casa scarii, coridoare si iesiri de urgenta.

5.5 Postul de comanda, spatiile de serviciu si acomodare ale navelor cargo trebuie protejate cu un sistem permanent de alarma si detectare a incendiului si/sau un sistem de sprinkler automat, sistem de alarma si detectare a incendiului dupa cum urmeaza:

5.5.1 pe nava se amplaseaza detectori de fum pe coridoare, casa scarii si iesirea de urgenta

5.5.2 se instaleaza un sistem de sprinklere in intreaga suprastructura : cabine, bucatarii, spatii de serviciu, exceptie fac spatiile cu risc scazut de incendiere). Aditional se instaleaza senzori de fum in holuri, casa scarii, iesiri de urgenta.

5.5.3 Se instaleaza un sistem de detectie a focului in toate spatiile din suprastructura si spatii de serviciu, avand in vedere ca se va detecta fumul pe scara scarii, coridoare, iesiri de urgenta. Aditional se instaleaza senzori de fum in holuri, casa scarii, iesiri de urgenta.

67.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la butoanele manuale de semnalizare a incendiului (II\7-7)7.7 In suprastructura trebuie amplasate butoane de semnalizare a incendiului operate manual.

Amplasarea acestora se face astfel: - la fiecare iesire un buton de semnalizare

- pe fiecare coridor trebuie amplasate butoane de semnalizare la o distanta nu mai mare de 20 m.

68.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la prevenirea rspndirii fumului? (II\8)8.1 scopul regulii este acela de a controla riscul imprastierii fumului pentru a minimiza pericolele fumului. Pentru aceasta trebuiesc prevazute mijloace de control a fumului in postul de comanda, compatimentul de masini.

8.3.2 trebuie sa existe sisteme care sa permita eliminarea fumului in eventualitatea producerii unui incendiu din spatiile protejate ( se are in vedere CM-ul). Pentru acest scop pot fi acceptate sistemel normale de ventilatie.

8.3.3 mijloacele de control trebuiesc prevazute astfel incat sa permita eliminarea fumului si trebuiesc amplasate in afara spatiilor pentru a nu fi deconectate in cazul aparitiei focului in spatiile pe care le deservesc.

8.4 draught stops elemente introduse intre tavanul fals si plafon, care nu permit circularea fumului si focului. Spatiile inchise din spatele tavanelor false trebuiesc inchise prin aceste bariere la o distanta de 14 m.

69.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la limitarea focului in compartimentul in care a aprut? (II\9)9.1 scop: de a nu permite extinderea focului in alte compartimente. pentru acest scop, trebuie sa se indeplineasca urmatoarele cerinte functionale:

- 1 nava trebuie divizata prin granite termice si structurale

- 2 izolatia termica a granitelor trebuie aleasa in conformitate cu riscul de aparitie a incendiilor in compartimentele alaturate.

- 3 izolatia termica trebuie mentinuta in zona deschiderilor si penetrarilor (tevi, cabluri electrice, ventilatii)

70.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la penetrrile prin pereii de clas? (II\9-3)3.1 cand peretii de clasa A sunt penetrati, aceste penetrari trebuiesc testate conform Fire Test Procedures Code. Dar, cand teava de penetrare este facuta din otel sau un material echivalent care are o grosime de 3 mm sau mai mare si o lungime nu mai mica de 900 mm(de preferat 450 mm de fiecare parte a peretelui) si nu sunt deschideri, testarea nu este obligatorie. Aceste penetrari trebuiesc izolate in corespondenta cu izolatia peretelui.

3.2 cand peretii de clasa B sunt penetrati pentru trecerea cablurilor electrice, tubulaturilor, puturi sau pentru armaturile terminalelor de ventilatie, corpuri de iluminat sau dispozitive similare, aranjamentul trebuie facut astfel incat rezistenta la foc sa nu fie afectata. Tevile care nu sunt din otel sau cupru, care penetreaza peretii de clasa B trebuiesc protejate fie de:

- un dispozitiv de penetrare testat la foc potrivit pentru rezistenta la foc a peretelui perforat si pentru tipul de teava folosit; sau

- un stut din otel, care are o grosime nu mai mica de 1.8 mm si o lungime nu mai mica de 900mm pentru diametrul tevii de 150mm sau mai mare si nu mai mica de 600 mm pentru diametrul tevii mai mic de 150mm ( de preferat divizat egal pe fiecare parte a peretelui). Teava trebuie sa fie conectata cu capatul stutului prin flanse sau cuplaje; spatiul dintre stut si teava nu trebuie sa depaseasca 2.5mm; orice spatiu intre teava si stut trebuie sa fie etans pentru a nu patrunde materiale necombustible.

3.3 tevile metalice neizolate care penetreaza peretii de clasa A sau B trebuiesc facute din materiale care au temperatura de topire mai mare de 950C pt peretii A-0 si 850 pentru peretii B-0.

3.4 pentru aprobarea detaliilor structurale privind protectia impotriva focului, Administratia trebuie sa fie atenta la riscul de transmitere a caldurii de la punctele de intersectie si terminale ale required terminal barriers. Izolatie unei punti sau a unui perete etans trebuie sa treaca de penetrare, punctele de intersectie sau terminal cu o distanta de 450 mm in cazul structurilor din otel si aluminiu. Daca un spatiu este divizat cu o punte sau un perete etans de clasa A, care are izolatie de diferite grosimi, atunci izolatia cu grosimea cea mai mare trebuie sa continue si pe punte sau pe peretele etans cu izolatia cu grosimea cea mai mica pe o distanta de cel putin 450mm.71.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la uile din pereii de clasa? (II\9-4)4.2.1 rezistenta contra focului a usilor trebuie sa fie echivalenta cu aceea a peretilor in care sunt amplasate, aceasta fiind determinata conform Fire Test Procedures Code. Usile si tocurile in peretii de clasa A trebuiesc construite din otel. Usile in peretii de clasa B trebuie sa fie din materiale non combustibil (care nu ard). Usile amplasate in granitele peretelui cm-ului trebuie sa fie etanse la gaze si sa se inchida automat. Pentru navele construite conform metodei IC, Administratia poate sa permita folosirea de materiale combustibile in usile care separa cabinele de amenajarile sanitare , cum ar fi dusurile.

4.2.2 usile care trebuie sa se inchida automat nu trebuie echipate cu carlig de retinere (hold-back hooks).

4.2.4 Usile de tip watertight pot sa nu fie izolate.

72.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la protecia deschiderilor de la compartimentul de maini? (II\9-5)5.2.1 numarul luminatoarelor, usilor, ventilatoarelor, deschiderilor in cosul de fum si altor deschideri in CM trebuie sa fie redus la minim, dar sa indeplineasca nevoile de ventilatie si de desfasurare in conditii normale si de siguranta a activitatilor la bordul navei.

5.2.2 luminatorul trebuie sa fie metalic si sa nu aiba sticla.

5.2.3 nu avem voie sa amplasam ferestre in granitele cm-ului. Cu toate acestea in cm poate fi o camera de supraveghere cu fereastra, dar fereastra sa nu fie in granita cm-ului.

73.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemul de ventilaie? (II\9-5)7.1.1 conductele de ventilatie trebuie sa fie din materiale non combustibile. Insa, conductele scurte, care nu depasesc in general 2 m in lungime si cu suprafata sectiunii transversale nu mai mare de 0.02m2, nu trebuie sa fie noncombustibile, in urmatoarele conditii:

- conductele sunt facute din materiale care au caracteristicile de propagare a flacarii mici

- conductele sunt folosite doar la capatul dispozivului de ventilatie

- conductele nu sunt situate la mai putin de 600 mm, masurat in lungimea conductei, de la o deschidere in pereti de clasa A sau B, inclusiv tavan continuu de clasa B.

7.1.2 urmatoarele aranjamente trebuiesc testate conform Fire Test Procedures Code:

- fire dampers ( amortizor de zgomot)?, inclusiv posibilitatile relevante de exploatare, si

- conductele de penetrare prin peretii de clasa A.

7.2.1 sistemele de ventilatie pentru CM, spatii ro-ro, bucatarii, spatii speciale si spatii de cargo trebuie, in general, sa fie separate unele de celelalte si de sistemul de ventilatie care deserveste alte spatii, dar poate fi deservite de conducte separate de la o unitate de ventilatie care serveste alte spatii. In orice caz , in amortizor de zgomot automat trebuie sa fie amplasat in conducta de ventilatie a bucatariei in apropiarea unitatii de ventilatie. Conductele pentru ventilatia CM-ului, bucatariei, spatiilor ro-ro sau spatiilor speciale nu trebuie sa treaca prin spatiile de locuit, spatiile de serviciu sau prin postul de comanda.

7.2.2 conductele pentru ventilatia spatiilor de locuit, spatiilor de serviciu sau postului de comanda nu trebuie sa treaca prin CM, bucatarii, spatii ro-ro sau prin spatiile speciale

7.3.1 cand conducta este dintr-o tabla subtire?? (thin plated) cu suprafata sectiunii transversale egala sau mai mica de 0.02m2 trece printr-un perete sau punte de clasa A, deschiderea trebuie sa fie captusita cu un stut din otel care are o grosime de cel putin 3mm si o lungime de cel putin 200mm, impartita de preferat in 100mm pe fiecare parte a peretelui. Cand conductele depasesc suparafata sectiunii transversale de 0.02m2 , deschiderea trebuie sa fie captusita cu un stut din otel.

7.3.2 conductele de ventilatie cu suprafata sectiunii transversale mai mare de 0.02m2 care trec printr-un perete de clasa B, trebuiesc sa fie captusite cu stuturi din otel de 900mm lungime, impartite de preferat in 450 mm pe fiecare parte a peretelui.

7.5.2.1 cand trec prin spatiile de locuit sau spatiile care contine materiale combustibile, conductele de evacuare din jurul bucatariei trebuiesc sa fie construite din diviziuni de clasa A.

74.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemele de stins incendiu; scop si cerine funcionale? (II\10-1)10-1.1 scopul: de a a stinge incendiul in spatiul in care a aparut

cerinte: - un sistem permanent de stins incendiu trebuie amplasat la bordul navei, el trebuie sa tina cont de probabilitatea de aparitie a unui incendiu in fiecare compastiment al navei

sistemele de stins incendiu trebuie sa fie disponibile in orice moment.

10-1.2 pe nava trebuiesc amplasate pompe de stins incendiu, magistrale, hidranti si furtune

75.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemele de stins incendiu cu apa? (II\10-2.1)10-2.1.1 materialele care se deterioreaza rapid la caldura nu trebuiesc folosite pentru tubulatura principala de incendiu si hidranti, decat daca sunt acestea sunt protejate adecvat. Tevile si hidrantii trebuies amplasati astfel incat furtunurile de incendiu sa fie cuplate usor la ele. Aranjamentul tevilor si hidrantilor trebuie sa evite posibilitate de inghetare. Valvulele izolate trebuiesc instalate pentru toate ramificatiile tubulaturii principale de pe puntile deschise folosite pentru alte scopuri decat acela de stingere a incendiului. Pe navele care transporta marfa pe punte, pozitionarea hidrantilor trebuie facuta astfel incat acestia sa fie usor accesibili, iar tevile trebuiesc aranjate astfel incat sa se evite deteriorarea lor.

10-2.1.2 Masurile pentru disponibilitatea alimentarii cu apa trebuie sa:

- indeplineasca cerintele Administratiei; si

- acolo unde cm-ul este periodic neasistat sau cand o singura persoana este obligata sa supravegheze, trebuie sa fie posibila alimentarea urgenta cu apa de la conducta principala de incendiu la o presiune adecvata, fie prin pornirea controlata a unei pompe principala de incendiu cu pornire controlata de la puntea de comnda sau de la postul de comanda a inst de incendiu, sau prin etansarea permanenta a inst principale de incendiu de catre o pompa principala de stins incendiu, doar ca Administratia poate renunta la aceasta cerinta pt navele cargo mai mici de 1600 GT daca pornirea pompei principale de incendiu in cm este intr-o pozitie accesibila.

10-2.1.3 diamentrul magistralei: diametrul se alege astfel incat sa fie suficient pt a prelua debitul maxim de la 2 pompe de incendiu ce functioneaza simultan. In cazul navelor comerciale, diametrul magistralelor trb sa fie suficient pt un debit de 140m3/h. Pe nava min 2 pompe de stins incendiu: 1 cm + 1 in ext in pv, actionata de la DG de avarie.

10-2.1.4.1 valvulele izolate care separa partea principala a inst de stins incendiu care contine principalele pompe de stins incendiul de restul tubulaturii trebuie sa amplasate in pozitii usor accesibile in afara cm. Tubulatura principala trebuie sa fie amplasat astfel incat atunci cand valvulele se inchid, hidrantii de pe nava sa poata fi alimentati cu apa de la o alta pompa de incendiu sau o pompa de stins incendiu de urgenta. Pompa de urgenta cu conductele de admisie si refulare si cu valvulele izolate trebuiesc amplasate in afara cm-ului.

10-2.1.4.2 o valvula trebuie amplasata astfel incat sa deserveasca fiecare hidrant pentru ca furtunul de incendiu sa poate fi indepartat atunci cand pompele functioneaza.

10-2.1.4.3 trebuie prevazute supapape de siguranta la pompele de stins incendiu daca pompele pot avea o presiune mai mare decat presiunea nominala a hidrantilor, furtunurilor si a tevilor de apa.

10-1.4.4 la petroliere, trebuiesc amplasate valvule de izolaj la magistrala din 40m in 40m pentru a proteja magistrala in caz de incendiu sau explozie.

10-2.1.5 hidrantii se amplaseaza atat in interior cat si pe puntea deschisa astfel incat asupra unui incendiu sa se actioneze cu 2 jeturi(2 furtune)

10-2.1.6 urmatoarele presiune trebuiesc mentinute la toti hidrantii:

- pt pasagere mai mari de 4000 GT 0.4N/mm2 (4 bari)

- mai mici de 4000 GT 0.3N/mm2 (3 bari)

- pt nave cargo mai mari de 6000 GT 0.27N/mm2 (2.7 bari)

- mai mici de 6000 GT 0.25N/mm2 (2.5 bari)

- presiunea maxima la fiecare hidrant nu trebuie sa depaseasca presiunea la care furtunul a fost testat.

10.2.1.7 navele mai mari de 500 GT trebuiesc prevazute cu cel putin o imbinare de tip cioc de barza? (shore connection) conform Fire safety systems code. ( diam ext 178mm; diam interior-64mm; diam de amplasare bolturi 132mm; numarul de sloturi pt bolturi 4; latimea slotului 19 mm; grosimea flansei-14.5mm; 4 bolturi M16x50).

76.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la numrul si debitul pompelor de stins incendiu? (II\10-2.2)Navele trebuiesc prevzute cu pompe de stins incendiu acionate independent, dup cum urmeaz:

la navele de pasageri de: - 4.000 tonaj brut sau mai mult =>cel puin 3 pompe

- mai putin de 4.000 tonaj brut => cel puin 2 pompe

la navele de marf de: - 1.000 tonaj brut sau mai mult => cel puin 2 pompe

mai putin de 1.000 de tonaj =>cel puin 2 pompe acionate electric, dintre care una trebuie s fie acionat independentPompele de stins incendiu trebuie s trimita cantitatea de ap, la presiunea specificat la punctul 2.1.6, dup cum urmeaz:

pompele la navele de pasageri: cantitatea de apa nu este mai mica de dou treimi din

cantitate trebuie s fie tratate de pompele de santin atunci cnd servesc pomprii santinei;

pompele la navele de marfa : Cantitatea de apa nu este mai puin de patru treimi din cantitatea necesar conform regulii II - 1 / 35-1 ( instalatia de Santina ) s fie tratate de ctre fiecare dintre pompele de santin independente ntr -o nav de pasageri ( v > 2m / s ) , de aceeai dimensiune atunci cnd sunt angajai n santin , cu condiia ca , n nici o nav de marf au nevoie de capacitatea total necesar a pompelor de incendiu depi 180 m3 / h .Fiecare dintre pompele de incendiu necesare trebuie s aib o capacitate de minimum 80 % din capacitatea total necesar mprit la numrul minim de pompe de incendiu necesare , dar n orice caz nu mai puin de 25 m3 / h , iar fiecare astfel de pomp trebuie , n orice caz, s poat trimite cel puin cele dou jeturi de ap necesare .

77.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la furtunurile de stins incendiu? (II\10-2.3)Furtunurile de incendiu trebuie s fie din material neperisabil, aprobat de Administraie i trebuie s fie suficient de lungi ca s proiecteze un jet de ap pn la oricare dintre spaiile n care pot fi necesare pentru a fi utilizat. Fiecare furtun trebuie prevzut cu un ajutaj i cuplajele necesare.

Furtunurile specificate n acest capitol ca " furtunuri de incendiu " trebuie , mpreun cu fitingurile i celelalte accesorii necesare , sa fie gata de utilizare n poziii uor vizibile , n apropierea hidranilor de ap de serviciu sau de legturi . Furtunurile de incendiu trebuie sa aiba o lungime de cel puin 10 m , dar nu mai mult de :

15 m n slile mainilor;

20 m n alte spaii i pe punile deschise;

25 m pentru puni deschise de pe nave cu o lime maxim de peste 30 m.

Cu excepia cazului n care pentru fiecare hidrant de pe nav este prevazut furtun si duza , altfel trebuie s existe interschimbabilitate completa a cuplajelor furtunului si a duzei

Numrul total de furtunuri de incendiu la bordul navelor de marf:

la navele de 1000 tonaj brut sau mai mult , numrul de furtunuri de incendiu sunt dispuse din 30 in 30 de metri pe toata lungimea navei plus unul de rezerv, dar n nici un caz mai puin de cinci furtunuri n total. Acest numr nu include furtunurile necesare n camera motoarelor sau in camera boiler. Navele care transport mrfuri periculoase , n conformitate cu Regulamentul 19 vor fi prevzute cu trei furtunuri i duze , n plus fa de cele cerute mai sus ;

la navele cu mai puin de 1.000 tonaj brut, numrul de furtunuri se dispun tot din 30 in 30 metri pe lungimea navei . Cu toate acestea, numrul de furtunuri nu trebuie sa fie mai mic de trei.

Dimensiunile standard ale ajutajelor trebuie s fie de 12 mm, 16 mm i 19 mm sau apropiate de acestea. Duze cu diametru mai mare pot fi admise de catre Administraia.

In spatiile de cazare si serviciu , un ajutaj cu dimensiune mai mare de 12 mm nu trebuie s fie folosit.

78.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaiile permanente (fixed) de stins incendiu? (II\10-4)Un sistem de stingere de incendiu fix poate fi oricare dintre urmtoarele sisteme :

Un sistem fix de stingere a incendiului cu gaz , care respect prevederile Codului de siguran la foc ;

Un sistem fix de stingere a incendiului cu spum cu expansiune, care respect prevederile Codului de siguran la foc ; Un sistem fix de stingere a incendiului cu apa sub presiune ,care respect prevederile Codului de siguran la foc.

Sisteme de stingere a incendiului cu halon 1211 , 1301 , i 2402 i perfluorocarburi sunt interzise .

n general , Administraia nu permite utilizarea aburului ca mediu de stingere a incendiului n sisteme fixe de stingere a incendiilor.

Camera de depozitare a mediului (substantelor) de stingere a incendiului :

Dac un mediu de stingere a incendiului este depozitat n afara spatiilor protejate , el poate fi depozitat ntr-o camer care se afl n spatele peretelui de coliziune , i nu este utilizata pentru nici un alt scop. Orice intrare ntr-o asemenea camer de depozitare se face de preferin prin puntea deschis i trebuie s fie independent de spaiul protejat.

Dac spaiul de depozitare este amplasat sub punte, aceasta nu trebuie s fie amplasat la mai mult de o punte sub puntea deschis i trebuie s fie accesibil direct prin scari fixe sau mobile de pe puntea deschis.

Spaiile care se afl sub punte sau spaiile n care nu sunt prevzute cu acces de pe puntea deschis trebuie s fie echipate cu un sistem de ventilaie mecanic conceput pentru a lua aerul evacuat din partea de jos a spaiului i va fi dimensionat pentru a furniza cel puin 6 schimburi de aer pe or. Uile de acces trebuie s se deschid spre exterior , iar spatiile trebuiesc s fie etane la gaz.

79.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la instalaiile de stins incendiu pentru tancurile de marfa? (II\10-8)Sisteme fixe de stingere a incendiului cu spum pe punte:

pentru petroliere de 20.000 tdw sau mai mult :

Sistemul fix de stingere a incendiului cu spum pe punte trebuie sa respecte prevederile Codului de siguran la foc (Safety Systems Code) ,exceptie in care Administratia dupa ce a dat acceptul amenajarii si echipamentului navei , poate accepta alte sisteme fixe de stins incendiul (daca acestea ofera o protectie echivalenta cu cele de mai sus).

Cerintele pentru instalatiile fixe si alternative de stins incendiul :

- s fie capabile s stinga incendiile deversare si sa evite aprinderea uleiului varsat care inca nu a luat foc.

- s poat lupta mpotriva incendiilor n rezervoare sparte

petrolierele cu mai puin de 20.000 tdw

Acestea vor fi prevzute cu un sistem fixe de stingere a incendiului cu spum pe punte.

80.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la cile de evacuare de urgenta? Trebuie prevzute ci de evacuare n condiii de siguran.

Rutele de evacuare trebuie s fie meninute ntr- o stare de siguran , fara obstacole.

Dac este necesar pentru a asigura accesibilitatea sunt furnizate ajutoare suplimentare pentru evacuare ( marcaje clare i design adecvat pentru situaii de urgen)

Trebuie sa se asigure cel putin 2 mijloace de evacuare din fiecare spatiu sau grup de spatii

Ascensoarele nu vor fi considerate drept unul dintre mijloacele de evacuare

Mijloace de evacuare de la posturile de comand , spaiile de cazare i patii de serviciu:

scrile fixe i mobile trebuie s fie dispuse astfel nct s ofere un mijloc de a scpa pasageri i echipajul din spatiile de cazare i din spaiile de lucru ducand spre puntea de imbarcare a barcilor de salvare si a plutelor de salvare si trebuie sa fie altele decat scarile din compartimentul de masini .

un coridor , hol , sau o parte de coridor de unde exist o singur rut de evacuare este interzis.

Coridoarele moarte ( asa numitele dead-end corridors) utilizate n zone de servicii care sunt necesare pentru utilitatea practic a nav , cum ar fi staiile de combustibil lichid , sunt permise , cu condiia ca acestea sa fie separate de zonele de cazare i sunt inaccesibile de catre pasageri

In cazul unei staii de radiotelegraf una din cele doua cai de acces spre puntea deschisa poate fi un hublou sau o fereastra

La toate nivelurile de cazare , trebuie prevzut cel puin dou mijloace foarte separate de evacuare din fiecare spaiu restrns sau grup de spaii .

Sub cel mai mic puntea deschis principalele mijloace de evacuare trebuie s fie o scar i al doilea evacuare poate un tronson sau o scar.

Deasupra cel mai mic puntea deschis mijloacele de evacuare trebuie s fie scri sau ui la o punte deschis sau o combinaie a acestora

Nu sunt coridoarele mort -end cu o lungime mai mare de 7 m sunt acceptate .

Balustradele vor fi furnizate n coridoare de-a lungul ntregii rute de evacuare, astfel nct o

priz ferm este disponibil la fiecare pas din drum. Se furnizeaz aceste balustrade

pe ambele laturi ale coridoarelor longitudinale de peste 1,8 m n lime i transversal

Coridoarele mai mult de 1 m lime. Barele de mn trebuie s aib o putere ca s reziste

o sarcin distribuit orizontal de 750 N / m aplicat n direcia centrului a

coridor sau spaiu, i o sarcin distribuit vertical de 750 N / m aplicat n jos

direcie. Cele dou sarcini nu trebuie s fie aplicate simultan.

81.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la ieirile de urgena din compartimentul de maini? (II\13-4)Evadare din compartimentele de masini de categoria A

Trebuie prevazute cate dou mijloace de evacuare la fiecare compartiment de masini de categorie A n plus , se vor respecta una din urmatoarele prevederi:

dou seturi de scri de oel ,distantate cat de mult posibil ,ducand la uile din partea superioar a spaiului de la care accesul este oferit la puntea deschis. Una dintre aceste scri trebuie s fie amplasata ntr-o incint protejat de foc fiind izolata (pentru a nu transfera caldura) si iluminata .Incinta are dimensiunea de 800mmX800mm

o scar de oel care duce la partea suprerioara a spatiului la o usa oferit acces spre puntea deschis si duce la partea inferioar a spaiului la o ua (ce poate fi acionat de pe ambele parti) ce ofera acces la o rut de evacuare din partea inferioara.

Pentru evacuarea din compartimentele de masini care nu sunt de categoria A se prevat tot 2 cai de acces dar se poate accepta si soar o singura cale de acces daca in spatiile respective se intra ocazional sau distanta de deplasare pana la usa este de maxim 5 m.

82.Ce se nelege in conformitate cu Convenia SOLAS prin Rescue boat, life boat, survival craft si marine evacuation system? (III\3)Rescue boat = este o barca proiectat pentru a salva persoanele aflate n pericol

life boat = o ambarcaiune de salvare plutitoare

survival craft = este o ambarcaiune capabil s susin viaa persoanelor aflate n dificultate din momentul abandonrii navei .marine evacuation system = este un sistem pentru transferul rapid al persoanelor de pe puntea de mbarcare la o nav de salvare

83.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la colacii de salvare? (III\7-1 si III\32)Trebuie sa fie pe ambele borduri ale navei i, pe ct posibil, pe toate punile deschise si cel puin unul trebuie s fie plasat napropierea pupei.

Trebuie sa fia armate astfel nct s poat fi rapid aruncat n vrac si nu trebuie sa fie securizate permanent in orice moment.

Cel putin un colac de salvare trebuie prevazut cu parama de legare de o lungime de cel putin 30 de metri sau dublul distantei pana la apa

Jumtate din numrul total de colaci de salvare trebuie s fie prevzuti cu lumin cu autoaprindere pentru colaci de salvare ; nu mai puin de doi dintre acestia vor fi , de asemenea, prevzuti cu semnale pentru colaci de salvare cu fumigen automat i trebuie s fie capabili s se elibereze rapid de pe pasarela de navigaie ; colacii de salvare cu lumini i cei cu lumini i semnale de fum trebuie s fie distribuiti pe ambele borduri ale navei i nu sunt colacii de salvare prevzuti cu frnghii .

Fiecare colac de salvare trebuie s fie marcat cu majuscule din alfabetul roman , cu numele i portul de nmatriculare al navei de care apartine.

Lungimea navei in metri

Numarul minim de colaci de salvre

Sub 100 m8

Intre 100m si 150m10

Intre 150m si 200m12

200m si mai mult14

Autoaprindere lumini pentru colaci de trebuie s fie de tip baterie electric.84.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la vestele de salvare? (III\7-2)O vest de salvare trebuie s fie prevzut pentru fiecare persoan de la bordul navei i , n plus:

un numr de veste de salvare adecvate pentru copii egal cu cel puin 10 % din numrul de pasageri la bord sau veste pentru fiecare copil in parte

numr suficient de veste de salvare pentru persoanele aflate in zona de observatie i pentru cei din spatiile de salvare aflate la distan .Vestele de salvare pentru aceste persoane trebui s fie depozitate pe punte , n camera de control a motorului i in orice alt patiu unde se afla aceste persoane.

Vestele de salvare nu se potrivesc pentru persoanel adulte de peste 140 kg i cu o circumferin a piept de pn la 1750 mm, in acest caz trebuie sa fie disponibile la bord accesorii atasabile pentru veste.

Vestele de salvare trebuie s fie amplasate astfel nct s fie uor accesibile i poziia lor va fi indicat clar . n cazul n care , datorit compartimentarii particulare ale navei , vestele de salvare pot deveni inaccesibile ,Administratia care poate include o cretere a numaruui de veste.

Vestele de salvare utilizate n brcile de salvare complet nchise nu trebuie sa mpiedice intrarea n barca de salvare sau funcionarea centurii de siguran n barca de salvare.

Veste de salvare selectate pentru brci de salvare cdere liber , i modul n care acestea sunt transportate sau purtate , nu trebuie s interfereze cu intrarea n barca de salvaresau cu siguranta pasagerilor sau exploatarea brcii de salvare.

85.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la zona de adunare si zona de ambarcare in sistemul de salvare (III\11)Brcile de salvare i plute de salvare pentru care a aprobat necesar aparatur de lansare vor fi depozitate ct mai aproape de cazare i de serviciu posibil

Staiile de repliere trebuie furnizate n apropierea posturilor de mbarcare . Fiecare staie de adunare va avea suficient spaiu liber pe punte pentru a gzdui toate persoanele desemnate s adune la postul respectiv , dar cel puin 0,35 m2 de persoan .

Replierea i posturile de mbarcare trebuie s fie uor accesibile din zonele de cazare i de lucru.

Replierea i posturile de mbarcare trebuie s fie iluminate adecvat cu lumin alimentat de la sursa de urgen de energie electric.

Zona de adunare si zona de ambarcare in sistemul de salvare trebuie amenajate astfel nct s permita lansarea ambarcaiunilor de salvare .

Trebuie sa existe scar de mbarcare ce se extinde, ntr-o singur lungime , de pe punte pana la linia de plutire in conditii de asieta de la 10 la 20

Dac este necesar, trebuie prevzute mijloace de aducere a ambarcaiunii de salvare lansate de macara langa bordul navei astfel nct persoanele sa ajunga in conditii de siguranta in barcile de salvare.86.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la amplasarea brcilor de salvare la bordul navei? (III\13)Fiecare ambarcaiune de salvare trebuie depozitate:

astfel nct nici o ambarcaiune de salvare , nici sistemele lor de depozitare/lansare s nu interfereze cu funcionarea nici unei alte ambarcaiuni de salvare sau barca de salvare din alt post de lansare astfel incat sa fie ct mai aproape de suprafaa apei, cu o distanta mai mica de 2m deasupra liniei de plutire cu nava n stare ncrcat complet n condiii nefavorabile de asiet de la 10 pn la 20 pe oricare parte. Astfel incat sa fie ntr-o stare de pregtire continu, astfel nct doi membri ai echipajului s poat efectua pregtirile pentru mbarcarea i lansarea n mai puin puin de 5 min. Astfel incat sa fie complet echipat , n conformitate cu codul de siguranta Astfel incat sa fie pe ct posibil , ntr-o poziie sigur i adpostit i protejate de avarii de incendiu i explozie. Cat mai departe de elice pe cat posibil si protejate impotriva avariei datorita marii agitate Brcile de salvare trebuies fixate de aparatura de lansare

87.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la amplasarea brcilor de urgen la bordul navei? (III\14)Barcile de urgenta trebuie amplasate astfel:

-Sa fie amplasate intr-o pozitie incat sa fie gata de lansare in maxim 5 min,iar daca este de tip gonflabil,sa fie umflate tot timpul

-Pozitia sa fie corespunzatoare atat pt stocare cat si pt lansare si recuperare

-sa nu interfereze cu alte barci de urgenta sau cu alte echipamente de salvare

-daca este folosita si ca barca de salvare sa respecte si cerintele pentru barca de salvare(reg 13-intrebarea 86)

88.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemul de lansare a brcilor de salvare?(III\16)-Fiecare barca de salvare trebuie sa aiba un sistem propriu de lansare si recuperare

-amplasarea pentru operarea echipamentului de salvare trebuie sa se faca a. i. Operatorul sa poata sa observe barca pe toata perioada de lansare,cat si de recuperare.

-paramele folosite la lansare sa asigure lansarea pt cazul cel mai defavorabil (+- 20(grade) rului;+- 10(grade) tangaj)

-iluminarea barcii,a gurii de lansare si a suprafetei apei unde se lanseaza barca sa se faca in mod coresp, iar alimentarea din sursa de avarie.

89.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la sistemul de lansare a brcilor de urgen?(III\17)-Lansarea si ambarcarea echipajului sa se faca intr-un timp cat mai scurt

-Sa se respecte cerintele de la regula 16 :

-Fiecare barca de salvare trebuie sa aiba un sistem propriu de lansare si recuperare

amplasarea pentru operarea echipamentului de salvare trebuie sa se faca a. i. Operatorul sa poata sa observe barca pe toata perioada de lansare,cat si de recuperare.

-paramele folosite la lansare sa asigure lansarea pt cazul cel mai defavorabil (+- 20(grade) rului;+- 10(grade) tangaj)

-iluminarea barcii,a gurii de lansare si a suprafetei apei unde se lanseaza barca sa se faca in mod coresp, iar alimentarea din sursa de avarie.

-toate barcile de urgenta sa poata fi lansata la o viteza a navei de 5 Nd.

-se pot folosi parame pt stabilizare

-timpul d recuperare al barcii de urgenta de maxim 5 min in conditii de mare moderata

-barca trebuie sa aiba echipajul complet iar in cazul in care este si barca de salvare ,echipajul este de minim 6 persoane

90.Ce prevede Convenia SOLAS referitor la tipul si capacitatea echipamentelor de salvare de la bordul navei?(III\