Subiecte Examenul Ginecologie

8/16/2019 Subiecte Examenul Ginecologie

1/29

Release by Medtorrents.com

Subiecte rezolvate la examenul deGinecologieAnul V, 2013

1. Simptomatica generală şi diagnosticul maladiilor ginecologice.Diagnosticul maladiilor ginecologice include:Anamneza: date generale, antecedente personale.Simptomatica generală cuprinde - turburări menstruale-amenoree, hipo-, oligomenoree, menoragie,metroragie; tulburări funcţionale-sterilitate primară sau secundară, figiditate; leucoree, dureri abdominale,lombare, creşterea în volum a abdomenului, febra şi alterarea stării generale.Examenul general: tipul constituţionl (hipostenic, astenic, interseual, infantil!, starea ţes.subcutanat,tegumentelor, pilo"itatea (hipertrico"a-pilo"itate eesivă în regiunile specifice femeii, hirsutism-pilo"itate de tipmasculin! glandele mamare.Examenul clinic.

#amenul special ginecologic:$.e. organelor genitale eterne%.e. în valve sau cu speculul & se e. colul uterin şi pereţii vaginali'.tuşeul vaginal & se eaminea"ă vaginul, colul, corpul uterin, fundul de sac vaginal, trompele şi ovarele..tuşeu rectal)palpare abdominalăExamenul instrumental:- histerometria & sonda*ul uterului prin măsurarea dimensiunii cavităţii uterine- puncţia eploratorie a fundului de sac vaginal cu biopsie (se prelevă un fragment de ţesut de la nivelul colului!- biopsia funcţională a endometrului prin recoltarea prin chiureta* a mucoasei uterine-metode endoscopice: colposcopia, cervicoscopia, colpomicroscopia, histeroscopia, laparoscopia, culdoscopia(e. organelor ba"inului mic cu a*utorul sistemului optic introdus în forniul vaginal posterior!

- metode radiologice: histerosalpingografia, radiografia craniului.- +Examenul de laborator:- e.bacterioscopic & se e. % frotiuri colorate cu albastru de metilen şi după ramradele de puritate ale secreţiei vaginale:-numai b. Doderlein şi epiteliu, reacţia acidă- b. Doderlein, epiteliu pavimentos, leucocite solitare, reacţia acidă-număr mic de b. Doderlein, epiteliu, mulţi coci şi leucocite, reacţia slab alcalină./- b. Doderlein lipsesc, număr mare de leucocite, floră bacteriană variată, reacţia slab alcalină.- e. bacteriologic & însămînţări pe medii nutritive ) sensibilitatea la 01- e. citologic & se cercetea"ă compo"iţia celulară a frotiurilor p2u det.funcţiei hormonale a ovarelor şi p2uaprecierea stării neopla"ice.

Testele funcionale includ:- Determinarea hormonilor şi metaboliţilor lor & liutropină, folitropină, prolactină, estradiol, testosteron,corti"ol, $3-oicorticosteroi"i (metaboliţi al corti"olului & p2u det.funcţiei suprarenalelor! în plasma sangvină.4n urină & $3cetosteroi"i (metaboliţii androgenilor! şi pregnandiol ( metabolit al progesteronului!.- Temperatura bazală & test indirect de determinare a ovulaţiei.4n normă, curba termică are aspect bifa"ic.4n fa"a , foliculară a ciclului menstrual, temperatura ba"ală este mai *oasă de '35. După ovulaţie, în fa"aluteinică ea creşte cu 6,7 & $,6 5. 5u $ -% "ile înainte de menstruaţie, scade.Sunt ! tipuri de curbe termice:

$. normal%.cu ascensiune mică (6,'5! în fa"a luteinică 8 hipofuncţie a corpului galben'. cu ascensiune nu cu mult timp înainte de menstruaţie & caracteristic pentru ciclul bifa"ic cu fa"a luteinicăscurtă.

$


2/29


. monofa"ic 8 ciclu anovulator.9. atipică- Glera cervicală- se modifică sub acţiunea hormonilor 5antitatea glerei depinde de stimularea estrogenică. rimele "ile lipseşte, apoi < la a $-a "i.5apacitatea de etensie - vîsco"itatea scade progresiv pînă la prelingere. #tensie maimă în perioada deovulaţie ( 7cm ), -$%cm )), mai mult de %cm )))!emnul pupilei & sub influenţa estrogenilor are loc creşterea tonusului colului uterin ( se întredeschide! şi

creşterea cantităţii şi densităţii glerei.emnul ferigii - sub influenţa estrogenilor, glera la uscare se cristali"ea"ă ( sodiul sub influenţa mucinei!.5apacitatea dispare sub influenţa progesteronului.- Test citovaginal hormonal PapaNicolau & permite aprecierea funcţiei ovariene pe ba"ă de frotiuri vaginale.rincipiul testului-epiteliul vaginal este un receptor hormonal ce suferă modificări histologice sub influenţah.seuali. #strogenii maturi"ea"ă complet epiteliul vaginal cu formarea straturilor ba"al, paraba"al, intermediar,superficial. rogesteronul & numai pînă la stratul intermediar. =rotiurile citovaginale pe parcursul ciclului

permit evidenţierea cîtorva fa"e: proliferativă, ovulatorie, secretorie, premenstruală.-Test citovaginal tumoral Babeş-PapaNicolau & pentru diagnostic oncologic. rincipiul se ba"ea"ă peevidenţierea celulelor tumorale din conţinutul vaginal .5lasificarea frotiurilor & după 9 clase:

-celule absolut normale- celule cu modificări minime, eclusiv benigne, cel mai des de tip inflamator.-celule anormale suspecte, al căror caracter benign sau malign nu poate fi certificat printr-un eamencitologic simplu/-cîteva celule cu caracter neopla"ic/- numeroase celule neopla"ice, i"olate sau în grupuri

- "robe #ormonal $ diagnostice:$. cu progesteron & în amenoree. e dă $6-%6 mg2%h i2m, 9 "ileDacă apare hemoragie8proba) (amenoree neuterină, de regulă în insuf.ovariană!>ipsa hemoragiei8amenoree uterină sau insuf.ovariană gravă (estrogeni absenţi!%. cu estrogen-progesteron - p2u diferenţierea amenoreei uterine de cea ovariană

'. cu deameta"on & p2u det.sursei de hiperandrogenie la femei cu sdr.viril ( ovare sau suprarenale!. e dă%mg2%h, ' "ile.4nainte de probă şi după, se determină $3-5.roba ) , atunci cînd ? $3-5 în urină, şi cau"a este suprarenală.roba - , cau"a este ovariană.. cu gonadotropină & p2u diferenţierea amenoreei hipotalamo-hipofi"are de cea ovariană

%. "articularităile anatomo&fiziologice a sist.reproducti' la diferite '(rste.Sunt următoarele perioade) "erioada neonatală & de la naştere & $6 "ileDin punct de vedere fi"iologic: după naştere în sîngele ei are loc o scădere bruscă a steroi"ilor

placentari(estradiol, progesteron, androgeni!. 0ceasta duce la o < a secreţiei de gonadotropi, apoi ei încep săscadă progresiv.Din punct de vedere anatomic: labiile edemate, hiperemiate. @imenul edemat. /aginul-'cm, tapetat cuep.pavimentos. +terul şi ovarele sunt situate în cavitatea abdominală. 5orelaţia col şi corp uterin- ':$. Arificiuletern al colului uterin- formă de fisură, intern &aproape că nu e format. Brompele- au lumen permiabil, stratulmuscular & bine de"voltat. Avarele- lungimea $,9-%,9cm. "erioada neutră & $an-3ani=i"iologic: organele genitale se află sub acţiunea unor cantităţi mici de hormoni seuali.0natomic: la ' ani organele genitale încep să coboare în ba"inul mic. 5orelaţia col şi corp uterin- $,:$, la ani-$,:$. +terul & în anteversie fleie. =lora vaginală- variabilă şi instabilă. 0ceste particularităţi determinăapariţia frecventă la această vîrstă a vulvo-vaginitelor. "erioada prepubertară $ 3ani-menarhă=i"iologic: începe creşterea progresivă a gonadotropinelor şi h.seuali suprarenali şi ovarieni. 0ceasta duce lacreşterea accelerată a organismului fetiţei.

%


3/29


0natomic: vaginul creşte în lungime, corelaţia col şi corp uterin- $:'. 5resc in dimensiuni ovarele."erioada pubertară $ menarhă-$7 ani

*iziologic) datorită maturi"ării tuturor sistemelor şi organelor fetei, în hipotalamus începe secreţia de liu-liberine, inclusiv gonadotropine. < nC@, BC@, 05B@ duce la maturi"area morfologică şi funcţională aorganismului femeii. #liminarea în adeno-@ de =@ şi >@ duce la de"v.şi maturi"area foliculilor, ovulaţiei şila formarea corpului galben. 0par schimbări în endometru(proliferare, secreţie, descuamare! cu apariţiamenstruaţiei.

Anatomic:


4/29


-număr mic de b. Doderlein, epiteliu, mulţi coci şi leucocite, reacţia slab alcalină./- b. Doderlein lipsesc, număr mare de leucocite, floră bacteriană variată, reacţia slab alcalină.- e. bacteriologic & însămînţări pe medii nutritive ) sensibilitatea la 01- e. citologic & se cercetea"ă compo"iţia celulară a frotiurilor p2u det.funcţiei hormonale a ovarelor şi p2uaprecierea stării neopla"ice.

Testele funcionale includ:- Determinarea hormonilor şi metaboliţilor lor & liutropină, folitropină, prolactină, estradiol, testosteron,

corti"ol, $3-oicorticosteroi"i (metaboliţi al corti"olului & p2u det.funcţiei suprarenalelor! în plasma sangvină.4n urină & $3cetosteroi"i (metaboliţii androgenilor! şi pregnandiol ( metabolit al progesteronului!.- Temperatura bazală & test indirect de determinare a ovulaţiei.4n normă, curba termică are aspect bifa"ic.4n fa"a , foliculară a ciclului menstrual, temperatura ba"ală este mai *oasă de '35. După ovulaţie, în fa"aluteinică ea creşte cu 6,7 & $,6 5. 5u $ -% "ile înainte de menstruaţie, scade.unt 9 tipuri de curbe termice:$. normal%.cu ascensiune mică (6,'5! în fa"a luteinică 8 hipofuncţie a corpului galben'. cu ascensiune nu cu mult timp înainte de menstruaţie & caracteristic pentru ciclul bifa"ic cu fa"a luteinicăscurtă.

. monofa"ic 8 ciclu anovulator.9. atipică- -lera cer'icală- se modifică sub acţiunea hormonilor 5antitatea glerei depinde de stimularea estrogenică. rimele "ile lipseşte, apoi < la a $-a "i.+apacitatea de extensie - vîsco"itatea scade progresiv pînă la prelingere. #tensie maimă în perioada deovulaţie ( 7cm ), -$%cm )), mai mult de %cm )))!Semnul pupilei & sub influenţa estrogenilor are loc creşterea tonusului colului uterin ( se întredeschide! şicreşterea cantităţii şi densităţii glerei.Semnul ferigii - sub influenţa estrogenilor, glera la uscare se cristali"ea"ă ( sodiul sub influenţa mucinei!.5apacitatea dispare sub influenţa progesteronului.- Test #ormonal "apa&icolau & principiul testului-epiteliul vaginal este un receptor hormonal ce suferă

modificări histologice sub influenţa h.seuali. #strogenii maturi"ea"ă complet epiteliul vaginal cu formareastraturilor ba"al, paraba"al, intermediar, superficial. rogesteronul & numai pînă la stratul intermediar. =rotiurilecitovaginale pe parcursul ciclului permit evidenţierea cîtorva fa"e: proliferativă, ovulatorie, secretorie,

premenstruală.- +itotest "apa&icolau & pentru diagnostic oncologic- "robe #ormonal $ diagnostice:$. cu progesteron & în amenoree. e dă $6-%6 mg2%h i2m, 9 "ileDacă apare hemoragie8proba) (amenoree neuterină, de regulă în insuf.ovariană!/ipsa #emoragiei8amenoree uterină sau insuf.ovariană gravă (estrogeni absenţi!%. cu estrogen-progesteron - p2u diferenţierea amenoreei uterine de cea ovariană'. cu deameta"on & p2u det.sursei de hiperandrogenie la femei cu sdr.viril ( ovare sau suprarenale!. e dă

%mg2%h, ' "ile.4nainte de probă şi după, se determină $3-5.roba ) , atunci cînd ? $3-5 în urină, şi cau"a este suprarenală.roba - , cau"a este ovariană.. cu gonadotropină & p2u diferenţierea amenoreei hipotalamo-hipofi"are de cea ovariană. 0. *iziologia sistemului reproducti'. Reglarea neuroendocrină a ciclului menstrual normalistemul reproductiv este organi"at după principiul ierarhic din 9 nivele: corte, hipotalamus, hipofi"a, ovarele,organele-ţintă.rimul nivel & corteul şi sistemul neuro-transmiţător. 0ici se percep impulsurile din mediul încon*urător şiinteroceptor şi se transmit prin sistemul neuro-transmiţător în nucleele neurosecretorii ale hipotalamusului.i'elul & hipotalamusul, loc de integrare a G5 vegetativ şi endocrin. 5onţine nuclee nervoase.@ipotalamusul e format din % sisteme neuro-endocrine secretorii: magnocelular şi parvocelular.


5/29


istemul magnocelular e constituit din nucleele supraoptic şi paraventricular, ce secretă vasopresină şioitocină, care se acumulea"ă în lobul posterior al hipofi"ei.istemul parvocelular se împarte în sistemul ce secretă realising hormoni (nucleele h.medial! şi dopamină/iberine & >@-C@, =@-C@, BC@, C@, EC@,5C@ (corticoliberină!, C= (factor de eliberare a prolactinei!.Statine & C@, =, EC@.>iberinele şi statinele se acumulea"ă în adenohipofi"ă.

Givelul & hipofi"a, situată la ba"a encefalului, în şaua turcească. 0re ' părţi & adenohipofi"a, lobul

intermediar şi neurohipofi"a.0denohipofi"a are ' tipuri de celule secretorii: acidofile (secretă h.somatotrop şi prolactina!, ba"ofile(h.tireotrop, foliculostimulant şi luteini"ant!, celule corticotrope (h.corticotrop!.artea intermediară secretă h.melanostimulant.

Geurohipofi"a acumulea"ă vasopresină şi oitocină.=uncţia reproductivă e reglată de , #ormoni: =@, >@ şi prolactina.=@ & stumulea"ă creşterea, de"voltarea şi maturi"area foliculilor în ovare, secreţia estrogenilor în foliculul înde"voltare.>@ & contribuie la dehiscenţa foliculului, de"voltarea şi maturi"area corpului galben, secreţia progesteronului.rolactina & stimulea"ă creşterea şi de"voltarea gl. mamare, lactocitelor.i'elul 2 & o'arele. 0u % "one: corticală şi medulară. Hona corticală conţine foliculi în diferite fa"e de

de"voltare. 5iclul ovarian are ' fa"e: foliculinică, ovulaţia, luteinică.=oliculul ovarian şi corpul galben sinteti"ea"ă estrogenii ( estradiol, estron, estriol! şi progesteron.rogesteronul participă la modificările secretorii ale endometrului după ovulaţie, pegătindu-l pentru nidaţie,

participă la menţinerea sarcinii.i'elul 2 & organele-ţintă & uterul3 'aginul3 gl. mamară3 foliculul pilos3 pielea3 es.adipos3 osos.0ceste organe au receptori pentru h.seuali. Ceceptorii endometrului varia"ă în dependenţă de nivelulestrogenelor şi progesteronului în sînge (de fa"a ciclului menstrual!.Reglarea neuroendocrină a ciclului menstrual normal#ndometrul are % straturi: bazal şi funcional.Stratul bazal & stromă şi glande cu epiteliu în continuă proliferare. #l e subţire şi nu se descuamea"ă în timpulmenstruaţiei.

Stratul funcional & % "one & compactă şi spongioasă.unt următoarele fa"e:- proliferati'ă precoce, medie, tardivă ( de la $ & $9-a "i a ciclului mensrual !: are loc epiteli"area totală a

plăgii, ondularea glandelor endometriului, edemaţierea stromei, ondularea arterelor spiralate.*aza proliferati'ă are loc sub acţiunea estrogenilor. Givelul minim de estrogeni în sînge stimulea"ă eliminarea=@. =@ duce la de"voltarea şi maturi"area foliculului în ovar cu mărirea nivelului de estrogeni în sînge. 5îndconc.de estrogeni e maimă, prin feed-bacI, se inhibă secreţia de =@ şi creşte nivelul de >@. - secretorie precoce, medie, tardivă. >a început au loc modificări ce pregătesc endometrul pentru implantareaoului. 5elulele glandulare produc glicogen. Dacă fecundarea nu a avut loc, endometrul trece în fa"a

proliferativă tardivă. 0re loc infiltrarea cu leucocite, micşorarea hidratării, venele se dilată, arterele sespasmea"ă. schemia duce la necro"a parţială a endometrulei şi apariţia descuamării & menstruaţiei.

44. Maturizarea sexuală prematură. Reinerea dez'. sexuale.E este apariţia semnelor seuale secundare înainte de ani.Este de % tipuri:adevărată şi falsă.+auza& de gene"ă centrală în urma patologiei perinatale: hipoia intrauterină a fătului, asfeia la naştere,traumatismul natal. 0lte cau"e-tumoare a hipotalamusului, dereglări funcţionale în regiunea hipitalamo-hipofi"ară.MS" ade'ărată- apariţia ciclurilor minstruale normale, precedate de creşterea staturală, telarha,adrenarha şi

pubarha. #a poate fi:idiopatică şi neurogenădiopatică- se manifestă prin de"v.staturală mai mare decît pentru vîrsta dată, dar ulterior creşterea în înălţimee blocată prin acţ.h. estrogeni care închid cartila*ele diafi"o-epife"are, astfel statura finală $96 cm rămîne multmai mică decît media obişnuită la femeia adultă.0u etrimităţi scurte,trunchi înalt şi umeri înguşti.5iagnostic- date anamnestice, clinice e.de laborator.Bratamentul e orientat spre obţinerea unei staturi medii.eadm.agonişti nC@ 9-7mg2Ig timp îndelungat.eurogenă- cau"e sunt tumori a hipotalamusului şi a hipofi"ei.

9


6/29


#istă şi forme i"olate ale pubertăţii precoce, care se manifestă prin apariţia numai a telarhei sau a adrenarhei,sau pubarhei.Telar#a prematură- marirea bilaterală a gl.mamare la fetiţe de 7-$ luni.# consecinţa unei secreţii mai activede estrogene care stimulea"ă hipofi"a fetiţei ducînd la secreţie marită de =@ şi >@."ubar#a prematură- ap.precoce a pilo"ităţii.E falsă- se manifestă prin seualitate precoce cau"ată de patologia gonadică sau etragonadică.# determinată de o secreţie prematură şi deseori ecesivă de h.seuali, fără secreţie de gonadotropi şi ovulaţie.

5înd secreţia hormonală este prodominant estrogenică pubertatea are fenomen feminin.5ind secreţia esteandrogenică apar semne de virili"are."seudopubertatea precoce de origine ovariană este condiţionată de tumori estrogen secretoare apărute încopilărie.seudopubertatea precoce de origine suprarenală e cau"ată de hiperpla"ia suprarenală congenitală sau tumoareşi clinic se manifestă prin sindrom viril.Ceţinerea de"v.seuale- întîr"ierea apariţiei semnelor seuale secundare pînă la $ ani şi lipsa menarhei pînă la$7 ani.5au"e: predispunerea ereditară, stres cronic, efort fi"ic prelungit, reducerea raţiei alimentare. atogenetic seadmite un mecanism de maturi"are tardivă a sist.neuroendocrin hipotalamic. ubertatea tardivă poate fi

provocată şi de un defect de programare genetică a secreţiei pulsative de nC@, consecutiv şi al pulsaţiei =@

şi >@, adică hipofi"a este normală, dar lipseşte stimilul secretor hipotalamic.+linic& semne seuale insuficient de"v.,hipopla"ia organelor genitale eterne şi interne.5iagnosticul-se depista"ă o marire de %,9 ori a =@ şi >@ şi o insuficienţă de estrogene. >aparoscopic-hipopla"ia uterului şi a ovarului.Tratamentul-în forma centrală se administrea"ă nC@ sau agoniştii lui- buserilină, "olade, decapeptid,nafarelin în combinare cu estrogene.

46.Amenoreea.+lasificare.5iagnostic.Tratament.0menoreea-lipsa menstruaţiei timp de 7 luni şi mai mult.$.=alsă- atre"ia himenului, vaginului, colului uterin.%.0devărată- e de % tipuri fi"iologică şi patologică.

Am.foziologică)-fetiţe-imaturitatea sist. reprodoctiv;-sarcină- corpul galben secretă h.seuali înhibînd funcţia gonadotropă e adenofopofi"ei.-lactaţie- prolactina înhibă gonadotropinele hipofi"are-postmenopau"ă-atrofia sist.reproductiv.Am.patologică) primară şi secundară.rimară-niciodată nu a fost. ecundară- lipsa timp de 7 luni, dar înainte a fost pre"entă.0m.patologică de tipuri: centrală3 gonadică3 periferică3 extragenitală.1.+entrală: funcţională( psihogenă! şi organică.Arganică: hipotalamică, hipofi"ară, hipotalamo-hipofi"ară.

Hipotalamică- sdr.eIraut-1abinsIi-=rohlich- distrofie adipo"o-genitală-tumoare cu le"area nucleelor

@p8scăderea =@, >@ şi h.seuali periferici. Tratament- chirurgical şi substitutiv. Hipotalamico-hipofizară- sdr.galactoree-amenoree. 5au"e: hiperprolactinemia, datorită proceselor distructive,tumoarea hipofi"ei. Bratament- bromcriptin, parlodel, pînă la % ani.

Hipofizară: primară şi secundară."rimară- nanism, gigantism hipofi"ar(h.somatotrop inhibă h.gonadotrop!.ecundară- sdr.cheehan-necro"a adenohipofi"ară în urma hemoragiei masive la naştere, avort8spasm.Bratament- substituţie hormonală totală. 1oala immonds- caşeie diencefalo-hipofi"ară, cau"ată de necro"aseptică postpartum, avortum şi a spasmului vascular al adenohipofi"ei cu trombo"a ulterioară a vaselor.%.-onadică(ovariană!: primară şi secundară."rimară)- disgene"ia gonadelor- lipseşte ţesutul hormonal al glandelor(în sdr.JerşevsIi-Burner 9 !-femini"area testiculară- sdr.Eoris & cariotip 7, fenotip feminin- lipsesc organele genitale interne.Secundară)-sdr.ovarelor caşectice-patologie autoimună..

7


7/29


-sdr.ovarelor re"istente- patologia receptorilor faţă de =@ şi >@, formarea 0c faţă de receptorii gonadotropi-sdr.ovarelor polichistice- ' semne-dereglarea ciclului menstrual, obe"itate, hirsutism.,.7terină: primară şi secundară."rimară: sdr.CoIitansIi-Kiustner-@au"er- lipsa uterului.Secundară)-procese inflamatorii( lues, tbc.!-sdr.0şerman - în urma intervenţiilor chirurgicale ca racla*uri diagnostice frecvente se traumea"ă stratul ba"al

cu apariţia aderenţelor în cavitatea uterină. Bratament- transplant de endometriu de la donator () 01) fibrină!0. Extragenitală- patologia gl.tiroide, suprarenale, G5.5iagnostica. +linic- statura, masa, gradul de de"v.seuală şi somatică, teste funcţionale de diagnostic: temperatua rectalămatinală, semnul pupilei, ferigii, etinderea glerei cervicale.

b. Radiologic- metrosalpingografia, pneumopelviografia, radiografia, B5 a craniului.c. n'estigaii #ormonale- det.gonadotropinelor, h.steroi"i şi a metaboliţilor."roba cu progesteron&proba poziti'ă(hemoragie!-endometriu e normal-ecludem forma uterină. Dacă probae negativă, facem proba cu estrogen)progesteron. e dă microfolin 6.69 ml $6-$ ". şi progesteron. Dacă iarăşi

proba e negativă, re"ultă că amenoreea e de cau"ă uterină.Do"area prolactinei în sînge.

Do"area =@ şi >@ în sînge.Dacă amenoreea e asociată cu hipertrico"a se face: $3 5 în urină şi proba cu deameta"on( 6.69 mg de ori pe "i, 9 "ile!. căderea $3 5 & sursa androgenilor în organism sunt suprarenalele. Dacă nu se modifică $3 5,sursa- sunt ovarele. d. nvestigaţii genetice- careotipul, arborele genialogic.e. #amenul instrumental- ecografia, biopsia, chiureta* prin aspiraţie, laparascopie.

!. Algodismenoreea.+auze.5iagnostic. Tratament0lgodismenoreea- menstruaţie dureroasă ) sdr. neurovegetativ.# de % tipuri: primară şi secundară.$. "rimară- sunt funcţionale, etiologia necunoscută.

%. Secundară- cau"ată de procese patologice a organelor genitale- endomitrio"ă, procese inflamatorii,malformaţii congenitale, retrofleia uterului, miom uterin."atogenie- sinte"a ecesivă a prostaglandinelor sau dereglarea sist.de degradare a lor. e cunoaşte că

progesteronul duce la sinte"a în indrometriu, unde sunt multipli receptori chimici şi algici. ub acţiunea are loc contractarea spastică a uterului, care conduce la ischimia miometrului cu eliminare de histamină,adrenalină şi noradrenalină, ceea ce ecită receptorii algici.+linica & dureri menstruale în regiunea inferioară a abdomenului ) simptomatică neurovegetativă: cefalee,cardialgii, tahicardie, graţă, hiperecitabilitate.5iagnostic & obiectiv modificări în organele genitale lipsesc. 4n cea secundară se determină pre"enţa

patologiilor:endomitrio"ă, miom uterin, polipo"a endometriului, malformaţii congenitale.Tratamentul & psihoterapie şi trat.medicamentos:

-preparate ce micşorea"ă efectul & 0G & indometacina, iboprufen, naproenul, piroanul, care se indicăcu -9 " pînă la menstruaţie, deoarece inhibă cu greu sist. de sinte"ă a .iroanul (6 mg în % ore! se administrea"ă odată cu începutul menstruaţiei, deoarece, în afară de inhibareasinte"ei de , acţionea"ă ca antagonist la nivelul receptorilor de .-contraceptive orale combinate;-vit.# '66-966 mg în primele ' " a menstruaţiei, are efect antioidant foarte pronunţat şi contribuie la ? .-cald pe abdomen, acupunctură, regim de muncă şi odihnă adecvat;

4. 8oala sau sdr. o'arelor polic#istice. Etiopatogenia. 5iagniostic. TratamentSe mai numeşte boala Stein&/e'ental."rincipalul criteriu macroscopic & marirea bilaterală a ovarelor de %-7 ori, cu pre"enţa multor foliculi chisto-atretici. uprafaţa ovarelor e netedă, albugineea îngroşată, sidefie( ovare de porţelan!."atogenia. 0cţiunea gonadotropă neadecvată creea"ă un deficit de =@ şi surplus de >@. =@ determinăformarea aromata"elor($L & hidroila"a şi '- betadehidrogena"a!, en"ime ce transformă androgenii în

3


8/29


estrogene. #strogenii sunt necesari < foliculului. e formea"ă un cerc vicios cu ? estrogenelor şi atrofiafoliculilor.>a femei cu ovare polichistice, estrogenii se sinteti"ea"ă în adipocite.Tabloul clinic: creşterea în volum a ovarelor, sterilitatea primară, oligomenoree, hirsutism, creşterea maseicorporale, seboree, acnee.5iagnostic)-pneumoginecografie- în normă raportul uter:ovar este ':$, în ovare polichistice - $:$

-+, laparoscopie.-$3 5 în urină şi proba cu deameta"on ( 6.69 mg de ori pe "i, 9 "ile!. căderea $3 5 & sursa androgenilor în organism sunt suprarenalele. Dacă nu se modifică $3 5, sursa- sunt ovarele;Tratament) principiile sunt inhibarea secreţiei de gonadotropi şi micşorarea efectului biologic al androgenilor.Terapia medicamentoasă)- estrogeni (prin feed-bacI & inhibă gonadotropii! e dă etinilestradiol '9-96 mg, mestranol 39-$66 mg.-antiandrogeni & ciproteron 9-96 mg pe "i;-inducerea ovulaţiei şi stimularea fertilităţii & clomifen citrat 96 mg pe "i, din a 9-a pînă în a L-a "i a cicluluimenstrual.Tratament c#irurgical: decorticarea parţială a ovarelor, re"ecţia cuneiformă ( înlăturarea a %2' din ovare!,electrocauteri"are, termocauteri"are.

6. 9emoragii disfuncionale :o'ulatorii şi ano'ulatorii;0par în lipsa substratului organic al #emoragiei.unt de % tipuri: o'ulatorii :cu o'ulaia păstrată; şi ano'olatorii.


9/29


-electrofore"a endona"ală cu vit.1$ p2u stimularea @[email protected]ă.

61. 9emoragii =u'enile. Etiopatogenie. 5iagnostic. Tratamentn perioada =u'enilă #emoragiile sunt ano'ulatorii.5au"e: persistenţa foliculului şi atre"ia foliculului.1. "ersistena foliculului - predomină secreţia de =@ şi micşorarea >@8 hiperestrogenemie8procese

hiperplastice în endometru. 5linic & polimenoree, mai mult de 3 "ile, abundentă, proiomenoree, sterilitate.Diagnostic: temperatura rectală monofa"ică, semnul pupilei şi ferigii '), ), întinderea glerei cervicale $% cm,eamenul histologic al bioptatului endometrial & hiperpla"ie.%. Atrezia foliculului & mai des în perioada *uvenilă e o consecinţă a imaturităţii structurilor hipotalamo-hipofi"are, şi se manifestă prin lipsa eliminării de liu-liberine8lipsa ovulaţiei. 5linic & menstruaţii abundenteşi prelungite ce duc la anemi"area pacientei. 5aracteristic & reţinerea menstruaţiei pînă la 7 luni cu trecerea înhemoragie, care poate dura 7- săptămîni, fiind moderată şi indoloră. Diagnostic- în ba"a testelor funcţionale.Tratamentul include % etape: hemosta"a şi profilaia recidivei hemoragiilor.9emostaza #ormonală cu :-în ca" de hemoragii abundente & estrogene premarin şi presomin, %6 mg i2v la 7 ore, apoi oral & %,3 mg timp de' săptămîni (stimulea"ă proliferarea endometriului şi cicatri"area plăgii!.

-progesteron $M -$ ml i2m timp de săptămîni (produce chiureta*ul nechirurgical!.-5A5 ($"i- pastile, %"i- ' p, '"i-%p, "i-$p!.Tratamentul simptomatic: oitocină, vit.K,5, substituienţi sangvini.9emostază c#irurgicală sau c#iureta= al pereilor uterini- constă în eliminarea instrumentală a stratuluifuncţional cu ecitaţia mecanică a receptorilor endometriali, ce duc la contractarea energică a muşchilor uterini."rofilaxia recidi'ei #emoragiilor se face cu:-norcolut-preparat gestagenic 9 mg de la $7-a "i timp de '- cicluri.-$3-oiprogesteron capronat $%,9M - %ml i2m la a $-a, $3-a "i.-electrofore"a endona"ală cu vit.1$ p2u stimularea @[email protected]ă.

6%.8oala inflamatorie pel'ină. +linică. 5iagnostic. Tratament.1 & infecţia tractului genital, începînd de la cervi8cavitatea abdominală (endocervicita, endometrita,salpingita, ooforita, salpingoooforita, pelvioperitonita, peritonita, perihepatita!Etiologia)-bacterii (chlamidia, strept. betahem, gardnerelle vaginalis, cl. perfringens, treponema pallidum, schigella,neisseria gonoreea, mcoplasma!.- viruşi (simple $,% , papiloma virus, v.hepatic 0, 1, citomegalovirus, v.@/.-proto"oare (lamblia, trihomonas vaginalis!-candida;-para"iţi (enterobius vermicularis!"atogenia & , mecanisme)

$.Teoria canaliculară & calea ascendentă.%.Mecanism limfatic & de la col prin drena* limfatic parametral.'.Mecanism de contiguitate.=actorii ce contribuie la răspîndirea infecţiei: manevre instrumentale, intervenţii chirurgicale, manevre deîntrerupere a sarcinii, operaţia ce"ariană, modificări hormonale legate de ciclul menstrual, modul de viaţăincorect, promiscuitate seuală, micşorarea factorilor de protecţie celulară, folosirea incorectă a metodelor contraceptive.Tabloul clinic:$. Durere acută la mişcare, greutate în timpul actului seual.%. >eucoree vaginală.'. =ebră.. reaţă, vomă.9. îngerarea vaginală.Diagnostic.

L


10/29


$.0namne"a)acu"e)istoric.%.@emoleucograma, /@, eamenul urinei, e.bacterioscopic, bacteriologic.'.+,ecluderea sarcinii ectopice, culdocinte"a, ecografia, radiografia, laparoscopie.=orme clinice: 1 primară, secundară şi recurentă.1 acută, selenţioasă, atipică.Tratament: etiologic, patogenic.

6,.Maladiile sexual&transmisibile. +lasificare. "rincipii de diagnostic şi tratament. +lasificare)$.Maladii 'enerice clasice: a. ifilis b. onoree c. Jancroid d. >imfogranulom venerian e. ranulom inghinal%. Maladii sexual transmisibile cu localizare preponderent (n organele genitale)a. 5hlamidio"a b. Brihomonia"a c. 5andido"a vaginală d. Eicopla"ma e. @erpes genital f. nfectii cu papilomavirus'. M.S.T. cu afectarea predilectă a altor organe: a. D0 b. @epatite virale.-rupa neclasificată a. T8+ genitală b. ediculo"a pubiană, scabia c. 5itomegaloviro"a d. Booplasmo"a.5linic: EB cu semne:rimare- prin tabloul clinic al uretritelor, vaginitelor, simptome de imunodeficienţă.ecundare- peste un an de la contaminare ) acuti"ari de uretrite cronice, formarea tumorilor inflamatorii

tuboovariene, procese aderenţiale în ba"inul mic.Berţiare & după % ani şi mai mult de la contaminare - sarcină ectopică, sterilitate, avorturi habituale,imunodeficienţa pronunţata."rincipii de diagnostic)imptome clinice: caracterul leucoreei, pre"enţa hiperemiei, pruritului, arsuri micţionale, di"urie, dureri înregiunea perineului, vulvei, pre"enţa le"iunilor, fisurilor sîngerînde.nvestigaţii de laborator: e. bacteriologic, bacterioscopic."rincipii de tratament:- antibacterial, după antibioticogramă- desensibili"ante- detoicante

- vitaminoterapie- tratament local & instilaţii, băiţe, tampoane, supo"itorii.

60. A'ortul ca problemă medico&socialăA'ortul & terminarea sarcinii prin orice mi*loace, înainte ca fătul să fie suficient de"voltat pentru asupravieţui. AE- terNminarea sarcinii înainte de %% săpt.de gestaţie şi epul"ia unui făt ce are mai puţin de966g.unt următoareale legislaţii cu privire la avort chirurgical:- restricti'ă & nu se permit, doar pentru salvarea vieţii mamei & 0fganistan, 1ra"ilia, #gipt, Gigeria, rlanda- semirestricti'ă & motive p2u salva viaţa femeii, sănătate mentală, motive socio-economice & 0ustralia, ndia,Earea 1ritanie, Oaponia

- permisi'ă & 0frica de ud, 0lbania, Cusia, Eoldova, Alanda, +ngaria, Eoldova.4nainte de efectuarea avortului, este importantă consilierea cuplurilor pentru a fi siguri că aceştia dorescterminarea sarcinii.+lasificare: După cau"e:- 0vort spontan-sfîrşitul natural al sarcinii inainte de $%săpt ( precoce!, inainte de %6-%%săpt (tardive!- 0vort indus-întreruperea sarcinii, care poate fi: accidental( traumatism, cădere, şoc emotiv!, medical, criminal(efectuat în afara instituţiei medicale!5upă gradul de e'oluie clinică:- avort iminent, -incipient, -în evoluţie, -incomplet(se epul"ea"ă numai fragmente din produsul de concepţie!,-complet( epul"ia totală!, -retenţie de avort( produsul concepţiei rămîne în uter mai mult timp!.A'ort spontan+auze)$. materne: genitale (malformaţii uterine, endometrio"ă, tumori uterine, cervicite, inflamaţii uterine,tooplasmo"a, brucelo"a!; etragenitale ( boli acute infecţioase, intoicaţii grave, hipovitamino"e, alergii!

$6


11/29


%. legate de produsul de concepie: nidaţie anormală, agene"ii a fătului, malformaţii, anomalii ale cordonuluiombilical'. factori imunitari. factori de mediuBratament: sedative, spasmolitice, tocolitice-beta mimetice( alupent, partusisen!,sulfat de Eg %9M - $6ml, i2m;inhibitori ai ( aspirină 6,9, metindol 6,6%9 de 'ori pe "i!;vitaminoterapie; corecţia chirurgicală ainsuficienţei istmico-cervicale ( se face la $'-$ săpt.!

A'ort medical. Eetode:- chiureta*ul cavităţii uterine & pînă la $%-$ săpt. e efectuea"ă dilatarea, fiarea colului uterin, raclareacavităţii uterine. 5omplicaţii: perforaţie, hemoragie, le"iune cervicală, infecţii, sterilitate.- vacuum-aspiraţia - pînă la $% săpt. 5omplicaţii mai puţine.- dilatarea şi evacuarea & după $7 săpt. =ătul se etrage pe porţiuni cu pensa chult"e. Cisc mare de perforaţieuterină, pentru că pereţii sunt mai subţiri.- avort medicamentos & se utili"ea"ă: prostaglandine # şi =, antiprogestative( mifepriston-C+-7!, combinare

prostaglandine)antiprogestative (misoproston)mifepriston!.

6!. -onoreeaEaladie seual transmisibilă, cau"ată de Geisseria gonoree.

+linica) dureri şi usturime la micţie, secreţie purulentă galben-ver"uie, piurie, hematurie+lasificare)$.recoce: acută, subacută(% săpt.!, torpidă (fără manifestări clinice!%.5ronică: peste % luni5upă localizare)a.onoreea sectorului inferior & uretra, gl.parauretrale, vulva, vaginul, gl.1artoli, colul uterin

b.onoreea sectorului superior & endometrită, salpingita, pelvioperitonita.Tratament"ro'ocare fiziologică (în menstruaţie!, chimică, biologică, termică, alimentară- ben"il penicilină & do"a unei cure 'mln 66mii +0, în forme acute; mln & forme grave;- bicilina $,',9 & 766mii +0, peste %h sau $mln %66mii +0 peste h;

- ampicilină 6,9g de 7 ori pe h;- doiciclină $66mg de % ori pe "i;- gonovaccin & pentru imunoterapie specifică;- pirogenal & se începe cu 96-$66 do"e pirogenice minime, pînă ma.66 DE;/ocal &lava* uretral cu KEnA, furacilină+riteriile (nsănătoşirii: lipsa gonococilor în testele de control timp de ' cicluri menstruale.

64. +andidoza.Tri#omoniaza+andidoza. #tiologie & 5andida albicans.5linic: prurut local, eliminări albe, brîn"oase cu miros specific, eritem local.Diagnostic & bacterioscopic, bacteriologic

Bratament & flucona"ol, micosist, diflucan, clionDTri#omoniaza. #tiologie & Brihomonas vaginalis (proto"oar anaerob, mobil cu locali"are în vagin, uretrăorgane genitale eternă, col uterin!+linic: prurit, eliminări galben-surii, miros specific.+olpita tricomoniazică acută poate fi: maculoasă, granuloasă, ulceroasă, mită.5iagnostic & bacterioscopic, bacteriologic.Tratament & metronida"ol 6,%9 P %ori2"i & $6" sau 6,9 P ori2"i & 9" ; clionD (metronida"ol)micona"ol! timpde $6".

66. Abdomenul >acut? (n ginecologie. *orme clinice. 5iagnostic. Tratament. Goţiunea de abdomen acut include patologiile organelor cavităţii abdominale ce provoacă acumularea înabdomen de sînge, esudat, puroi, ducînd la ecitarea peritoneului evoluţia unui sdr.dureros.pronunţat.

$$


12/29


tările patologice, ce provoacă abdomenul acut în ginecologie, se divi"ea"ă:$.9emoragii acute interne : sarcină ectopică, apopleie ovariană, traume a org.genitale interne%.5ereglări acute de trofică: torsiunea pedunculului chistului ovarian, torsiunea pedunculului noduluimiomatos subseros, necro"a nodului miomatos'.-inecopatii inflamatorii acute: pelvioperitonita, parametrita, peritonita difu"ă.

Sarcina extrauterină.#ste sarcina ce se de"voltă în afara cavităţii uterine (trompe, ovare, cornul rudimentar al uterului, cervicală,

cavitatea abdominală!+lasificare:$.arcina tubară: bilaterală, concomitentă (în tompă şi uter!, gemelară, pe bont restant de trompă; după sediu:interstiţială, istmică, ampulară, pavilionară sau fimbrică; după evoluţie: în curs de evoluţie şi întreruptă (prinruperea peretelui trompei sau prin avort tubar!%.arcina ovariană: internă (intrafoliculară!, eternă (pe suprafaţa ovarului!'.arcina intralegamentară: primară (între foiţele lig. lat!, secundară (oul rupe peretele trompei şi nidea"ă înfoiţele lig. lat!.arcina abdominală: primară, secundară.9.arcina în cornul rudimentar al uterului & apare în re"ultatul migraţiei eterne a ovului fecundat sau aspermato"oidului.

Etiopatogenia.$.5au"e tubare: congenitale (malformaţii!, modificări biochimice locale, tulburări mecanice (aderenţe, plastiitubare!, tulburări neurovegetative (spasme tubare!%.5au"e ovulare: de"v. anormală a oului (cantitatea scă"ută de vitelină!, modificări cromo"omiale, factorispermato"oici,'.5au"e hormonale & acţionea"ă asupra mutilităţii şi biochimiei tubare.0lte cau"e: miom uterin, chist ovarian=actori de risc: intervenţii şi manipulaţii diagnostice intrauterine, sarcină etrauterină în antecedente, inducereasarcinii Qin vitroR, reconstituirea plastică a trompelor, contracepţie hormonală, dispo"itiv intrauterin.+linica.$.Sarcină tubară (n e'oluie & semnele aceleaşi ca şi la o sarcină uterină, poate progresa fără manifestări pînă

la -7 sapt. 0par dureri abdominale hipogastrice, disconfort, dureri colicative în una din fosele ileace, oîntîr"iere a menstruaţiei, ultima are caracter neobişnuit (cantitate mică, cul.întunecată!. emnul @egar negativsau slab po"itiv (nu are loc o ramolire completă a istmului cervical şi a uterului!. +terul are formă piriformă (însarcina uterină & formă de glob!. Dimensiunile uterine sunt mai mici. emnul isIaceI, enter &negativ. >a

palparea bimanuală & trompele mărite în volum sau se determină o formaţiune tumorală.%.Sarcina tubară (ntreruptă $ triada clasică:- întîr"ierea menstruaţiei;- dureri;- semne de hemoragie intra abdominală;+linica începe brusc, după o amenoree secundară, apare durerea cu caracter de acces, intense. >ocali"ată înabdomenul inferior, iradia"ă în rect, în regiunea lombară. lăbiciune generală, greaţă, vomă. 4ntre accese starea

se ameliorea"ă. oate apărea metroragie, după cîteva ore de la acces, sîngerările sunt mici, culoare brună.imptomele iritaţiei peritoniale po"itive. e determină strigătul 5ouglasului.5iagnostic diferenial$.@emoragie în trimestru & avort spontan, provocat, mola hidatiformă%.dr. algic & litia"a reno-uretrală, apendicita, chist ovarian torsionat'.@emoperitoneu & ruptură de splină sau ficat, apopleie ovariană.=ormaţiunea latero-uterină & salpingita acută, abces tuboovarian, endometrio"aTratament$.Medicamentos & metotreat, #%%.+#irurgical - prin laparoscopie (salpingectomie totală sau parţială, re"ecţie segmentară cu anastomo"ătermino-terminală! şi prin laparotomie & aceleaşi operaţii.

Apoplexie o'ariană.Cepre"intă hemoragia în ovar datorită le"ării integrităţii ţesutului ovarian în timpul ovulaţiei.#tiopatogenia

$%


13/29


# determinată de schimbările fi"iologice ale ciclului menstrual: ovulaţia, vasculari"area pronunţată a ţesutluicorpului galben. 5a factor predispo"ant & proces inflamator în antecedente, care duce la schimbări sclerotice înovare şi vase, la dilatare şi sta"ă venoasă.Sunt , forme:$.Anemică & predomină semnele hemoragiei interne. # confundată cu sarcina etrauterină.%.Algică & predomină sdr.algic, hemoragia e intrafoliculară sau intraluteală şi nu necesită tratament chirurgical'.Mixtă

5linicaDebut acut, dureri hipogastrice, semne de hemoragie internă, colaps, şoc hemoragic.4n valve & semnele sarcinii & negative.Buşeu vaginal & uterul-dimensiuni normale, consistenţa şi forma obişniutăDiagnostic: relevante sunt următoarele: menstruaţia nu se reţine, semnele subiective de sarcină & negative,uterul nu e modificat, testul cu gonadotropina corionică & negativ.nstrumental: puncţia forniului posterior, +, laparascopieBratament5onservator, în ca" de forma doloră (pungă cu gheţă pe abd.inferior, analge"ice, spasmolitice!5hirurgical, în forma anemică şi mită şi constă în efectuarea laparatomiei cu re"ecţia şi suturarea ovarului. Torsiunea pedunculului c#istului o'arian

#ste una din cele mai frecvente şi mai grave complicaţii a chistului ovarian.4n ca"ul torsiunii lente & semnele clinice neaccentuate. >a torsiune accelerată şi completă & semne clinice cucaracter acut. Apare starea de şoc: puls accelerat, greaţă, vomă, paliditate, semne de ecitare a peritoneului.Bactul vaginal & dimensiunile uterului normale, în regiunea aneelor, o formaţiune cu contur regulat, elastică,doloră.Tratament) laparotomie sau laparoscopie. e efectuea"ă puncţia chistului şi evacuarea conţinutului,diatermocoagularea şi cauteri"area ulterioară a chistului. 5apsula tumorii se eci"ea"ă. Traume a org.genitale interne $ perforaia uterină.+omplicaie ce poate apărea în urma: chiureta* diagnostic, avort medical, histeroscopie, instalareadispo"itivelor intrauterine contraceptive.+linic: sdr.dolor, sdr.hemoragic.

Tratament: stoparea hemoragiei (contractile, punga cu gheaţă!, restabilirea integrităţii organelor abdominale,drena*, antibioticoterapie.5iagnostic diferenial se va efectua cu: apendicita acută, pancreatita acută, ulcer gastric, colică renală, infarctmiocardic.

6@. "el'ioperitonita şi peritonita ginecologică. 5iagnostic. Tratament."el'ioperitonita & inflamaţia peritoneului pelvisului mic, de regulă, ca urmare a unui proces inflamator locali"at în anee."el'ioperitonita poate fi acută sau cronică. Bipul esudatului în spaţiul Douglas & purulent sau seros.+linica) febră înaltă, erostomie, puls frecvent, greaţă, vomă. Durerile locali"ate în abdomenul inferior.0bdomenul e balonat, participă la actul de respiraţie, spre deosebire de peritonită. emne de ecitare a

peritoneului sunt atenuate. #amenul bimanual e imposibil, forniurile sunt tensionate şi dureroase, deplasareacolului provoacă dureri considerabile.5înd are loc perforarea, răspîndirea abcesului limitat, se de"voltă peritonita difu"ă.+linica) durerile se intensifică, apare voma repetată, scade B0, creşte frecvenţa pulsului. Defans muscular

pronunţat, semnele de ecitare a peritoneului devin po"itive pe întreg abdomenul.Tratamentul conser'ator) $. antibacteriene: doaciclină $66mg de % ori pe "i per os ) cefotaim %,6 de ori pe "i per os; clindamicină,gentamicină, doaciclină, metronida"ol.%. de"intoicante: reopoliglucină, hemode", polide", trisol, albumină, plasmă.'. desensibili"ante: dimedrol, pipolfen, suprastin, taveghil.. imunomodulatori: levami"ol, timalin9. adaptogene şi fortifiante: eleuterococ, ginseng, vit 5, #, 1, .Tratament c#irurgical: are ca scop înlăturarea sursei de infecţie, esudatului din cavitatea abdominală,asigurarea drenării adecvate.

$'


14/29


6. Sindromul sau boala o'arelor polic#istice. +linica. 5iagnosticul. Tratamentul.e mai numeşte boala tein->evental.rincipalul criteriu macroscopic & marirea bilaterală a ovarelor de %-7 ori, cu pre"enţa multor foliculi chisto-atretici. uprafaţa ovarelor e netedă, albugineea îngroşată, sidefie( ovare de porţelan!."atogenia. 0cţiunea gonadotropă neadecvată creea"ă un deficit de =@ şi surplus de >@. =@ determinăformarea aromata"elor($L & hidroila"a şi '- betadehidrogena"a!, en"ime ce transformă androgenii în

estrogene. #strogenii sunt necesari < foliculului. e formea"ă un cerc vicios cu ? estrogenelor şi atrofiafoliculilor.>a femei cu ovare polichistice, estrogenii se sinteti"ea"ă în adipocite.Tabloul clinic) creşterea în volum a ovarelor, sterilitatea primară, oligomenoree, hirsutism, creşterea maseicorporale, seboree, acnee.5iagnostic)-pneumoginecografie- în normă raportul uter:ovar este ':$, în ovare polichistice - $:$-+, laparoscopie.-$3 5 în urină şi proba cu deameta"on ( 6.69 mg de ori pe "i, 9 "ile!. căderea $3 5 & sursa androgenilor în organism sunt suprarenalele. Dacă nu se modifică $3 5, sursa- sunt ovarele;Tratament) principiile sunt inhibarea secreţiei de gonadotropi şi micşorarea efectului biologic al androgenilor.

Terapia medicamentoasă:- estrogeni (prin feed-bacI & inhibă gonadotropii! e dă etinilestradiol '9-96 mg, mestranol 39-$66 mg.-antiandrogeni & ciproteron 9-96 mg pe "i;-inducerea ovulaţiei şi stimularea fertilităţii & clomifen citrat 96 mg pe "i, din a 9-a pînă în a L-a "i a cicluluimenstrual.Tratament c#irurgical: decorticarea parţială a ovarelor, re"ecţia cuneiformă ( înlăturarea a %2' din ovare!,electrocauteri"are, termocauteri"are.

@B. Sindroamele neuro&endocrine :premenstrual3 climacteric3 postcastraional;.Sindrom premenstrual & comple de simptome patologice ce apar in a %-a fa"ă a ciclului menstrual şi semanifestă prin dereglări neuro-psihice, vegetovasculare, endocrino-metabolice, care dispar odată cu apariţia

menstruaţiei.Etiologie) surmena* psihic, fi"ic, patologie a G5, 5/, , naşteri şi avorturi complicate, maladii infecţioasegrave, procese inflamatorii."atogenie: =.etiologici 8dereglarea funcţiei neuro-endocrine8dereglarea secreţiei tonice de liberine şistatine8hipersecreţie de =@, 05B@ şi hiposecreţie de >@8hipersecreţia estrogenilor în ovare cuhiperproliferare şi hiposecreţie progesteronică.@ipersecreţia de 05B@8activarea sist.renin-angioten"in-progesteron8dereglarea metabolismului hidro-salin.rogesteronul are efect sodiu-diuretic. nsuficienţa lui8reţinerea de sodiu cu de"v. edemului intracelular şi lanivelul creerului8simptome neuro-psihice.+n rol important îl au prostaglandinele, ce duc la apariţia simptomelor gastrointestinale, algice, neurologice,

psihice.

+linica)- dereglări psihice & hiperecitaţie, oboseală, letargie, agresivitate, insomnie- semne neurologice & cefalee, ameţeli, hipertensiune- fenomene dermatologice & acnee, prurit, pigmentarea feţei- dereglări din partea ap.locomotor & dureri în articulaţii, muşchi, oase- semne & bulimie, anoreie, dereglări de gust,graţă, vomă, balonarea abdomenului- semne renale & reţinerea lichidului, edeme.Există forma uşoară ( %-' simptoame! şi gra'ă ( mai mult de 9 simptoame!După predominarea sindromului, eistă forma neuro-psihică, edematică, cefalică.Tratament) psihoterapie, respectarea regimului alimentar, masa* general, balneoterapie, electrofore"ăendona"ală cu vit.1$% pentru a stabili"a G5, tratament simptomatic.4n hiperestrogenie relativă sau absolută & terapie cu gestagene (din a $7-a "i a ciclului & $6 "ile!, norcolut 9mg,

pregnin 6,6$ de ' ori pe "i; contraceptive orale (marvelon, ovulen!.Sindrom climacteric $ se divi"ea"ă în ' perioade: premenopau"ă, menopau"ă, postmenopau"ă.

$


15/29


Menopauza & este sistarea permanentă a menstruaţiei care re"ultă din dispariţia activităţii foliculare. oate fidefinită după $% luni de amenoree spontană. /îrsta medie F 9$ani. 4nainte de 6ani - precoce, după 9'ani -tardivă."remenopauza & perioada de micşorare a funcţiei ovarelor cu modificări endocrine, biologice şi clinice.Durata F ani."ostmenopauza & sau menopau"a confirmată, - după $% luni de oprire a menstruaţiei."atogenie: 4mbătrînirea ovarelor8 micşorarea numărului de foliculi8 diminuarea sensibilităţii tip feed-bacI a

aului @p-@8 < =@8 ovulaţie precoce şi scurtarea ciclului8 re"istenţa ovarelor la gonadotropine8ovulaţie retatdată (cicluri neregulate!, insuficienţă progesteronică (patologie uterină şi mamară!,hipoestrogenemie (simptome climacterice!.+linica)+onsecine pe termen scurt - manifestări vasomotorii-bufeuri de căldură, cri"e de transpiraţii; manifestări

psihice-tulb.de somn, depresie, iritabilitate.+onsecine pe termen mediu - uretrite, cistite, incontinenţă urinară, discomfort vaginal şi sen"aţii deuscăciune, dispareunie, atrofie vaginală, involuţia uterului, atrofia gl.mamare, ? libidoului.+onsecine pe termen termen lung & osteoporo"ă (estrogenii stimulea"ă secreţia calcitoninei, scădereasecreţiei de calcitonină8 deminerali"area oaselor!, ictus, infarct miocardic.Tratament: terapie hormonală de substituţie & preparate estrogen-gestagene ( climara-plasture, climen,

climonorm!Sindrom postcastraional $ comple de simptome vegeto-vasculare, neuro-endocrine şi metabolice, ce sede"voltă în urma ovariectomiei totale sau subtotale, atrofiei ţes.ovarian în urma radiaţiei, infecţii, preparatemedicamentoase."atogenie) ?concentraţiei de h.seuali8dereglarea stării funcţionale a sist.neurotransmiţător, ce corelea"ăreacţiile cardio-vasculare, respiratorii şi de to a corpului. 0stfel, în suprarenale are loc < sinte"ei deglucocorticoi"i şi testosteron, iar în ţes.adipos & de estrogene.+linica: semne vegeto-vasculare & bufeuri de căldură, hiperemia feţei, hipertensiune, tahicardie, hiperhidro"a,cefalee; endocrino&metabolice & obe"itate, hipercolesterolemie, aterosclero"ă, modificări atrofice alemucoaselor organelor genitale, ve"icii urinare.Tratament: ca şi în sindrom climacteric.

@1. Tulburări de statică ale organelor genitale. Etiopatogenia. +linica. 5iagnosticul. Tratamentulc#irurgical şi medicamentos.

Deosebim următoarele dereglări de statică:- deplasarea uterului şi a pereilor 'aginali pe linie 'erticală & elevaţie, descensiune, prolaps genital- (n plan orizontal & rotaţia uterului, retroversie, fleie ( hiperantefleii, laterofleii!& (n =urul axei longitudinale & torsiunea uterului (se răsuceşte numai corpul, colul rămîne fiat!.Antede'iaia uterină & înclinarea eagerată a uterului spre peretele abdominal anterior. #ste de % tipuri:$.hiperanteversie & se înclină intreg uterul în raport cu aa vaginului%.hiperantefleie & înclinarea se face la nivelul unghiului dintre col şi corp.Etiopatogenie: infantilism genital, tumorile peretelui anterior al uterului (moim, fibrom!, procese tumorale şi

inflamatorii ale aneelor, ascita, peritonita, tuberculo"a.+linica) Diferă în antedeviaţiile congenitale şi dobîndite.5ongenitale: dereglări endocrine ca dismenoree, sdr.premenstrual, care se manifestă prin dureri cu caracter decolică, tulburări neuro-vegetative, sen"aţie de greutate în abdomen, di"urie.Dobîndite: predomină simptomatologia patologiei de ba"ă.5iagnostic) prin tact vaginal.Bratament: - înlăturarea cau"ei.5onservator & preparate tonice generale, hormonoterapie adecvată, tratamentantiinflamator, masa*, hidroterapie, sport. 5hirurgical & în formele dobîndite şi constă în înlăturarea cau"ei(miom, fibrom, aderenţe!Retrode'iaie uterină - este de % tipuri:$.retro'ersie & corpul şi colul uterului are po"iţia în prelungirea aei vaginului%.retroflexie & corpul uterin se inclină posterior faţă de col.Etiopatogenie: & insuficienţa de"voltării uterului, ca urmare a tulburărilor hormonale; insuficienţa aparatuluide sisţinere uterin; naşterile frecvente, complicate cu traumatisme şi infecţii; tumorile.

$9


16/29


5a urmare a deviaţiei posterioare, apar modificări în vasculari"area uterului (dilataţii varicoase, sta"ăvenoasă!.Avarele şi trompele sunt prolabate în fundul de sac posterior, se produc dereglări de circulaţie, sereduc ovulaţiile, apare sterilitatea secundară.Tratament: înlăturarea cau"ei. 5hirurgical & în ca" de tumori, hidrosalpin.>aterodeviaţie uterină & deplasare laterală, se datoreşte proceselor tumorale şi inflamatorii, care duc la formareaaderenţelor retractile, ce deplasea"ă uterul.rolaps genital & repre"intă coborîrea uterului în direcţia aei vaginului şi în afara lui cu următoarele

modificări:-alunecarea pereţilor vaginului & colpocel anterior şi posterior;-antrenarea ve"icii, rectului & cistocel, rectocel;Etiologie:$.puerperalitate%.scăderea elasticităţii ţesuturilor căilor de naştere şi perineului, provocată de insuficienţa h.seuali'.poate fi congenitalrolaps vaginal - pereţii edemaţi, îngroşaţi, violacei, cu ulceraţii. ncontinenţa de urină, fenomene di"urice,rectită.5iagnostic: e. ginecologic, cistoscopie, cistografie.+olpocelul posterior şi rectocelul sunt cau"ate de distrugerea ţesutului con*unctiv dintre rect şi vagin

Tratament chirurgical & colpoperineografie posteroară şi levatoroplastie.Enterocel & hernie în spaţiu Douglas."rolaps uterin & coborîrea uterului din ba"inul mic prin hiatul urogenital.Sunt , grade: incipient, incomplet, complet.ncipient & corpul şi colul coboară în vagin, dar nu iese din fanta genitală. Acuze & greutate în ba"inul mic,dureri, leucoree, constipaţie.ncomplet & corpul uterin în vagin, colul uterin în introitul vaginal.+omplet & iese din fenta genitală. 0cu"e & leucoree sangvino-purulentă, sta"ă ve"icală, piurie, pielonefrităTratament:+ăi de acces: vaginal, abdominal, mit. e efectuea"ă: colporafie anterioară, colpoperineorafie posterioară,colporafie posterioară cu levatoroplastie, operaţie Eancester.

@%. Anomaliile de dez'oltare ale organelor genitale. Etiopatogenia. 5iagnosticul. Tratamentulc#irurgical.

#tiopatogenie: dereglări de embriogene"ăMalformaiile uterului$0geni"ie uterină% @emiutere: uter bicorn bicervical, uter bicorn unicervical, uter unicorn.' +tere septate +tere comunicante9 Ealformaţii minoreMalformaiile 'aginului

Deseori se asocia"ă cu anomaliile sist.urinar şi rectului5lasificare:$ 0bsenţa vaginului% /agin septat transversal sau longitudinal' @ipopla"ie vaginalăAnomaliile o'arelor$ 0bsenţa completă de ovare% Avare suplimentare în formă de QşiretRAnomaliile trompelor uterine$ 0bsenţa bilaterală a trompelor % 0bsenţa parţială a trompei uterine5iagnostic) -metode endosco pice: colposcopia, cervicoscopia, histeroscopia, laparoscopia, culdoscopia (e. organelor

ba"inului mic cu a*utorul sistemului optic introdus în forniul vaginal posterior!

$7


17/29


- metode radiologice: histerosalpingografia.- 7S-

@,. +uplul steril. +lasificare. Sterilitate de etiologie inflamatorie. 5iagnostic. Tratament+uplul steril & incapacitatea unui cuplu con*ugal de a se reproduce fără a utili"a metode de contracepţie timpde % ani.+lasificarea:

- 5upă apariie: $.rimară %.ecundară- 5upă partener: $.5au"ă numai feminină %.5au"ă numai masculină ,.+auză mixtă :imună;- 5upă cauze la femei: tubo-peritoniale; endocrine; cervicale; neclare;- 5upă cauze la bărbai: patospermie; patologia gl. accesorii; varicocele; neidentificate;/a femei sterilitatea inflamatorie este:Tubară $ dereglarea anatomo-funcţională a trompelor."eritonială & proces aderenţial în ba"inul mic."atologia trompelor este)- funcţională (are loc tulburarea contractilităţii trompelor & hipotonus, hipertonus, duc la spasm şi în re"ultatinflamaţie!- organică (pio-, hidrosalpin, tumoare tubo-ovariană, care duc la impermiabilitate!

+auze) 1B cu chlamidia, mcoplasma, gonococ, treponema, trichomonada./a bărbai sunt cau"ate de obstrucţia canalelor seminifere, inflamaţii a glandelor accesorii (prostatite,ve"iculite!, în urma 1B, boli infecţioase (parotidita epidemică, tuberculo"a, ru*eola!5iagnostic: histerosalpingografie, ecohidrotubaţia, laparoscopie, faloscopie.Tratament conser'ator & tratamentul maladiei inflamatoriiTratament c#irurgical)-fimbrioli"a & eliberarea fimbriilor din aderenţe;-salpingoli"a & lichidarea aderenţelor, fleurilor, curbărilor;-salpingostomia & formarea unui ostium în ca" de obliterare ampulară a trompelor;-salpingo-salpingoanostomo"a & re"ecţia părţii opturate.

@0. +uplul steril. +lasificare. Sterilitate de etiologie endocrină. 5iagnostic. Tratament+uplul steril & incapacitatea unui cuplu con*ugal de a se reproduce fără a utili"a metode de contracepţie timpde % ani.+lasificarea:& 5upă apariie: $.rimară %.ecundară- 5upă partener: $.5au"ă numai feminină %.5au"ă numai masculină '.+auză mixtă :imună;- 5upă cauze la femei: tubo-peritoniale; endocrine; cervicale; neclare;- 5upă cauze la bărbai: patospermie; patologia gl. accesorii; varicocele; neidentificate;+auzele sterilităii endocrine la femei sunt tulburările hormonale în glandele endocrine ce duc la dereglăriovulatorii: atre"ia sau persistenţa foliculilor, anovulaţia cronică, paraovulaţia, insuficienţa corpului galben.

Eai frecvent se întîlneşte anovulaţia cronică. E cauzată de patologii ce se caract. prin dereglări ale proceselor ciclice în sist. hipotalamus-hipofi"ă-ovare şi a altor glande endocrine.+linic - prin hemoragii disfuncţionale, oligomenoree, amenoree-galactoree, hirsutism şi sindrom viril. 0cestesimptome sunt pre"ente în boala ovarelor polichistice, sindromul viril, sindr. neuroendocrine postnatale, sindr.amenoree-galactoree, patologia endocrină a glandelor suprarenale şi tiroidei.Tratamentul include % etape)$. & normalizarea fondului #ormonal (tumoare hipofi"ară-tratament chirurgical, hiperprolactinemie-parlodelsau bromcriptin, în patologie cu nivel ? de estrogene şi gestagene-gonadotropine ca decapeptil,buserelin!%. & stimularea o'ulaiei cu clomifen3 gonadotropine0. +lomifenul este stimulator al gonadotropinelor. e începe cu do"e minime & 96mg de la a 9-a & L-a "i aciclului menstrual. 4n lipsa efectului, se măreşte do"a pînă la $96mg (cu prudenţă, se poate de"voltahiperstimularea ovarelor!1. "ergonal (menotropin! & conţine =@ şi >@ , în raport $:$. nduce maturi"area folicolului şi ovulaţia.5.+lomifen C "rofazi (gonadotropină corionică! 9-$6 mii +.

$3


18/29


+auzele sterilităii endocrine la bărbai sunt de % tipuri hipo- şi hipergonadotropă*orma #ipogonadotropă)Sindrom Daliman & ereditar, tip dominant recesiv. @ipotalamusul nu e capabil să producă nC@, tractulolfactiv nu e de"voltat şi clinic se manifestă prin reţinerea de"voltării seuale şi anosmie.Diagnostic: biopsia testiculară & nede"voltarea tubilor seminiferi. Bratament & [email protected] Rud & ereditar, tip autosom dominant.+linic & hipogonadism hipogonadotrop ) ihtio"ă, epilepsie, oligofrenie.

nsuficienţa hipofi"ară & clinica în dependenţă de vîrsta la care a apărut. Bratament substitutiv.=orma hipergonadotropă.Sindrom Dlinefelter & 3PPS & virilism, oligo-, a"oospermie, =@ & crescut.Sindrom FF & se caracteri"ea"ă prin nivel înalt de =@ şi >@, testosteron. 5linic & statură înaltă, erupţii

pustuloase, spermatogene"ă dereglată şi sterilitate incurabilă.5iagnosticul sterilităii endocrine /a femei & to ba"ală, glera cervicală, citologia vaginală, determinarea hormonilor =@, >@, prolactină, B', B,corti"ol, biopsia endometriului, teste hormonale cu gestagene, estrogene şi gestagene, deameta"on.>a bărbaţi & evaluare hormonală, genetică.5iagnosticul sterilităii mixte :imune;)Test postcoital & la %- ore după coitus, se colectea"ă secret din forni, endo- şi eocervi & se aprecia"ă

numărul şi starea spermato"oi"ilor (p2u determinarea compatibilităţii imunologice a cuplului!Test de penetraie & se determină capacitatea spermato"oi"ilor de ascensiune în glera cervicală.Test microaglutinant & de det.titrul 0c antispermatici aglutini"anţi în serul sangvin sau mucusul cervical.Test spermoimobilizant - de det.titrul 0c antispermatici imobili"anţi în serul sangvin sau mucusul cervical

@!. Sarcina extrauterină.#ste sarcina ce se de"voltă în afara cavităţii uterine (trompe, ovare, cornul rudimentar al uterului, cervicală,cavitatea abdominală!

+lasificare:$.arcina tubară: bilaterală, concomitentă (în tompă şi uter!, gemelară, pe bont restant de trompă; după sediu:interstiţială, istmică, ampulară, pavilionară sau fimbrică; după evoluţie: în curs de evoluţie şi întreruptă (prinruperea peretelui trompei sau prin avort tubar!%.arcina ovariană: internă (intrafoliculară!, eternă (pe suprafaţa ovarului!'.arcina intralegamentară: primară (între foiţele lig. lat!, secundară (oul rupe peretele trompei şi nidea"ă înfoiţele lig. lat!.arcina abdominală: primară, secundară.9.arcina în cornul rudimentar al uterului & apare în re"ultatul migraţiei eterne a ovului fecundat sau aspermato"oidului.Etiopatogenie)

$.5au"e tubare: congenitale (malformaţii!, modificări biochimice locale, tulburări mecanice (aderenţe, plastiitubare!, tulburări neurovegetative (spasme tubare!%.5au"e ovulare: de"v. anormală a oului (cantitatea scă"ută de vitelină!, modificări cromo"omiale, factorispermato"oici,'.5au"e hormonale & acţionea"ă asupra mutilităţii şi biochimiei tubare.0lte cau"e: miom uterin, chist ovarian*actori de risc: intervenţii şi manipulaţii diagnostice intrauterine, sarcină etrauterină în antecedente,inducerea sarcinii Qin vitroR, reconstituirea plastică a trompelor, contracepţie hormonală, dispo"itiv intrauterin.+linica:$.Sarcină tubară (n e'oluie & semnele aceleaşi ca şi la o sarcină uterină, poate progresa fără manifestări pînăla -7 sapt. 0par dureri abdominale hipogastrice, disconfort, dureri colicative în una din fosele ileace, oîntîr"iere a menstruaţiei, ultima are caracter neobişnuit (cantitate mică, cul.întunecată!. emnul @egar negativsau slab po"itiv (nu are loc o ramolire completă a istmului cervical şi a uterului!. +terul are formă piriformă (în

$


19/29


sarcina uterină & formă de glob!. Dimensiunile uterine sunt mai mici. Semnul "isGaceG , -enter &negativ. >a palparea bimanuală & trompele mărite în volum sau se determină o formaţiune tumorală.%.Sarcina tubară (ntreruptă $ triada clasică:- întîr"ierea menstruaţiei;- dureri;- semne de hemoragie intra abdominală;5linica începe brusc, după o amenoree secundară, apare durerea cu caracter de acces, intense. >ocali"ată în

abdomenul inferior, iradia"ă în rect, în regiunea lombară. lăbiciune generală, greaţă, vomă. 4ntre accese starease ameliorea"ă. oate apărea metroragie, după cîteva ore de la acces, sîngerările sunt mici, culoare brună.imptomele iritaţiei peritoniale po"itive. e determină strigătul Douglasului.5iagnostic diferenial)$.@emoragie în trimestru & avort spontan, provocat, mola hidatiformă%.dr. algic & litia"a reno-uretrală, apendicita, chist ovarian torsionat'.@emoperitoneu & ruptură de splină sau ficat, apopleie ovariană.=ormaţiunea latero-uterină & salpingita acută, abces tuboovarian, endometrio"aTratament)$.Eedicamentos & metotrial, #%%.5hirurgical - prin laparoscopie (salpingectomie totală sau parţială, re"ecţie segmentară cu anastomo"ă

termino-terminală! şi prin laparotomie & aceleaşi operaţii.

@4.Miom uterin.#ste tumoare benignă, me"enchimală, se de"voltă, de regulă, în miometru. unt ' tipuri:$.Eiom simplu %.Eiom proliferativ '.resarcomEtiologie:$.redispo"iţie ereditară%.nfantilism somatic şi genital la femei, asociat cu dereglarea funcţiei menstruale.'.Dereglarea funcţiei sistemului @[email protected] inflamatorii recidivante.9.5hiureta*e uterine

Hn patogenie & rol important hipofuncţia gonadotropă şi dereglarea aparatului receptor în uter.+lasificare:$.=orme tipice (în corpul uterin!- subseroase; - interstiţiale; - submucoase;%.=orme atipice (nu în corpul uterin!- retrocervical; - anterocervical; - paracervical; - retroperitonial; - subperitonial; - intraligamentar;+linica:- hemoragii uterine;- dureri în regiunea inferioară a abdomenului, în regiunea lombară,- uneori & semne di"urice, constipaţii, leucoree.De regulă, miomul creşte lent, uneori & rapid.

Dimensiunile miomului uterin varia"ă între 3- $7 săptămîni de graviditate.5iagnostic:Anamneza C acuzele.Ex. paraclinic & histerosalpingografia ( evidenţierea cavităţii uterine, permiabilitatea trompelor uterine,

polipo"a!, radiografia cu contrast (evidenţia"ă nodulii submucoşi!, histeroscopia, laparoscopia, culdoscopia,5iagnostic diferenial: se face cu tumoare uterină, tumoare ovariană, graviditate.Tratament c#irurgical:ndicaii)$.Dimensiuni mari ale tumorii T $' săpt.%.Eeno-,metroragii abundente ce duc la anemi"are.'.5reştere rapidă şi masivă..Goduli subseroşi pedunculaţi ce pot torsiona 8abdomen acut.9.>ocali"are submucoasă & hemoragii abundente.7.>ocali"are intraligamentară 8sindrom dolor pronunţat (compresia pleurilor nervoase!

$L


20/29


3.>ocali"are în colul uterin.re"enţa patologiilor concomitente & hiperpla"ia endometrului, tumori ovariene.L.Gecro"a nodului miomatosSunt % tipuri de inter'enii)- radicală & histerectomie subtotală cu2fără anee, histerectomie totală;- conser'atorie & miomectomie, enuclearea nodului miomatos, miometrectomie, defundarea uterului.Tratament conser'ator:.

ndicaii)$.Goduli interstiţiali şi subseroşi. %./olumul nu mai mare ca $% săpt. '.0bsenţa meno-, metroragiilor..tare inoperabilă./a bază)$."reparate cu efect gestagen: norcolut 9-$6 mg2"i, timp de 7 luni ( a $7-%9 "i a ciclului menstrual!,turinal.%.Hn miom mic & estrogeni & gestageni (eclud ovulaţia şi proliferarea nodulilor, prin inhibiţia sinte"ei şisecreţiei de h. gonadotropi!: non-ovlon, anovlar.'.Hn premenopauză & androgeni: metiltestosteron 9-$6mg (a $7-%9 "i a ciclului menstrual!.*izioterapie3 'itaminoterapia.

@6.Endometrioza genitală. +linica. 5iagnostic.Tratament

Ealadie hormonal dependentă ce se caract. prin creşterea ţesutului asemănător endometrului, cu locali"areanormală.Etiologie.$.teorie embrionară- se de"v. din rămăşiţele ducturilor Euller, Uolf.%.teorie endometrială & din endometriu.'.teorie metaplastică & în urma metapla"iei peritoneului embrionar..teorie dishormonală & cea mai veridică. 1oala se de"v. pe fondul hiperestrogenemiei absolute sau relative şihipofuncţia corpului galben şi suprarenalelor.+lasificarea:$.#tragenitală%.enitală de % tipuri: internă(uter şi porţiunea interstiţială a trompei!; şi eternă (ovare, trompe, vagin, col

uterin, vulvă!5upă structură & nodulară, infiltrativă, chistică.+linica:$.@iper-, polimenoree, algodismenoree.%.5reşterea volumului uterin pre- şi în timpul menstruaţiei.4n endometrio"a vaginului sau locali"are retrocervicală apar: dureri în abdomenul inferior, lombare, înainte şi întimpul menstruaţiei, dereglări de defecaţie. Eucoasa vaginului de culoare albăstrie. După menstre & secretmaroniu.Hn endometrioza o'arelor & chisturi de ciocolată.5iagnosticCadiografie, cervico-histerosalpingografie, +, endoscopie, e. citologic, B5

Tratament& in#ibiia endometriozei clinic acti'eI- (nlăturarea c#irurgicală a focarelor;

$.rogestine fără estrogeni Goretisteron-acetat, norcolut 9 mg2"i, timp de 7 luni ( a $7-%9 "i a ciclului menstrual!%.rogestin-estrogene

Gon-ovlon, ovulen, rigevidon, marvelon.'.4n insuficienţa fa"ei luteinice, anovulaţie- preparate antiestrogene & clostrilbegit.reparate antigonadotrope & dana"ol $66-66 mg2"i, '-$% luni (provoacă atrofia endometriului!9.munomodulatoriTratament c#irurgical. ndicaii)- endometrio"a cicatriciilor postoperatorii ombilicale;- chistadenomul ovarelor)endometrio"a;- lipsa efectului terapiei conservatorii timp de 7 luni;

%6


21/29


- progresarea steno"ării lumenului;- supurarea aneelor afectate de endometrio"ă;5acă e afectat colul uterin & etirparea uterului.Aperaţii cruţătoare: re"ecţie parţială a ovarelor, înlăturarea părţii posterioare a istmului uterin)suturarea colului,înlaturarea endometrio"ei vaginale, iradiere cu la"er în regim de coagulare.

@@. +lasificarea tumorilor o'ariene benigne. Tabloul clinic. 5iagnostic. Tratament.+lasificare #istologică)

T. seroase) benigne & c#istadenom3 papilom de suprafaă3 adenofibrom şi c#istadenofibrom

T.mucinoase) benigne & c#istadenom3 adenofibrom şi c#istadenofibrom

T.endometriale) benigne & adenom3 c#istadenom3 adenofibrom şi c#istadenofibrom

T.celulelor desc#ise benigneT.8renner.T. seroase & sunt de % tipuri: cilioepiteliale şi papilare+linic) la tact vaginal & formaţiune rotundă mobilă situată lateral sau retrouterin.+#istoamele cilioepiteliale & mai frecvent unilateral, unicamerale, pereţii nete"i, conţin lichid seros de culoaregălbuie cu cristale mici.+#istoamele papilare în unele ca"uri se pot maligni"a. 5aracteristic & situarea intraligementară sunt

pluricamerale, cu multe papile, cu lichid gălbui-cafeniu, afectare bilaterală procese aderenţiale în abdomen.5linic & dureri în regiunea inferioară a abdomenului, greutate, discomfort, fenomene di"urice, dereglări aledefecării.T. mucinoase & tumori ovariene epiteliale, pot fi bilaterale, situate intraligamentar. +neori se complică cuascita şi procese aderenţiale. unt cele mai mari tumori benigne ('6-96 cm în diametru!. 5onţin lichidgelatinos. #piteliul tumoral are capacitatea de producere a mucinii, care sub formă de granule se află îninteriorul celulelor.T. endometriale & fac parte din tumorile care histologic sunt similare cu tumorile endometrului.

T. celulelor desc#ise benigne sunt foarte rare. #le constau din celule deschise de glicogen.T.8renner & t. fibroepiteliale ce constau din stroma ovarului şi grupuri de celule poligonale sau epiteliale. #stedură, culoarea alb-surie, capsulă nu are, în tumoare cavităţi mici. ot fi focare de calcificare. #voluţia, deregulă, este asimptomatică.5iagnostic: radiografie abdominală, histerosalpingografie, flebo-, arterio-, limfografie, +, B5, CEG.Tratament) chirurgical & ovariectomie uni- sau bilaterală.

@. Stările de fon şi precanceroase ale organelor genitale feminine.Stări de fon ale organelor genitale externe)1.Condiloame acuminate

unt determinate de virusul @/. 5linic & veruci ce se suprapun (var"ă de mare!.Bratament & chirurgical,

criodistrugere cu a"ot lichid.2.evu! & nevii benigni, mai ales cei ce proemină, au risc mare de maligni"are. Bratament & chirurgical.".5istrofie #iperplastică: Irauro"is şi leucoplachia.Draurozis & stare involutiv sclerotică cronică a vulvei, ce se caracteri"ea"ă prin atrofia organelor genitaleeterne. Eucoasa şi pielea îşi pierd elasticitatea, apare dipigmentarea, subţierea şi atrofia./eucoplac#ia - este o pată albă-surie, cu suprafaţă netedă, creşte în dimensiuni, se discuamea"ă, formea"ăhiperIerato"ă. Bratament & sedative, hormonoterapie generală şi locală cu estrogene, androgeni, corticosteroi"i,desensibili"ante, anesti"ie locală.#.5isplazia 'ul'ei & atipia epiteliului pluristratificat cu dereglarea stratificării. Bratament & eci"ia în limiteleţesutului sănătos.Maladii precanceroase ale organelor genitale externe)

$. =ibrom & în regiunea labiei mari sau sub mucoasa vaginului. 5reşte în volum pe un peduncul subţire.%. >ipom & din ţes.lipidic în muntele /enus.'. @emangiom & tumoare benignă vasculară capilară sau cavirnoasă. #ste o pată albăstruie-purpurie. Bratament

& crioterapie, electrocoagulare.%$


22/29


. >imfangiom & din vasele limfatice, are formă de noduli mici din ţes.con*unctiv.Stări de fon de col uterin)$.seudoero"iunea%.#tropion ero"a & pseudoero"ie ) deformaţii cicatriciale de col uterin'.#ro"iunea verra.>eucopla"ia9.#ritropla"ia

7.olip & proliferarea ţes.pavimentos, are ba"ă con*unctivă3.#ndometrio"a & transplant al endometriului pe col uterin.#ndocervicita & inflamaţie în *urul canalului cervical"rocese precanceroase5isplazii & modificarea epiteliului pluristratificat pavimentos al colului uterin, ce se caracteri"ea"ă prinhiperpla"ia stratului ba"al, paraba"al, dar nu atinge stratul superficial al ep.pavimentos.5iagnostic & frotiu apanicolau, colposcopie ) proba 5hiller, acid acetic; biopsieStări de fon şi precanceroase al endometriului$.@iperpla"ia glandulară de % tipuri: glandular chistică şi polipoasă.olipo"ă & formaţiuni ovoide multiple, în grupuri, pedunculaţi.%.@iperpla"ia atipică & proliferare atipică a elementelor mucoasei uterului.

Diagnostic: biopsie prin aspiraţie, chiurete* diagnostic, +Bratament & înlăturare chirurgicală.

B. +ancerul colului uterin . Etiopatogenia. +lasificarea. 5iagnosticul. +linica. Terapia.*actorii de risc.$ Debutul vieţii seuale precoce% Gumărul mare de sarcini şi naşteri' Eultitudinea partenerilor seuali Givel socio-economic scă"ut9 @ominis papiloma virus (@/!9istopatologic & cancer epitelial. e clasifică:

a.epiteloame epidermale - ' forme: cheratini"ate, necheratini"ate cu celule mari, necheratini"ate cu celule mici. b.adenocarcinom*orme macroscopice & eofită, endofită, infiltrativ-eofită,ulcerativăExtinderea & prin continuitate, limfogenă, hematogenă+linica & la început asimptomatic, mai tîr"iu apere triada:-leucoree,limforee-sîngerări după contact seual-dureri5iagnostic) inspecţia vaginului şi colului în valve, tact vaginal, colposcopie, biopsie, citologie, histeroscopie.Test cito'aginal tumoral 8abeş&"apaicolau & pentru diagnostic oncologic. rincipiul se ba"ea"ă peevidenţierea celulelor tumorale din conţinutul vaginal .

5lasificarea frotiurilor & după 9 clase:-celule absolut normale- celule cu modificări minime, eclusiv benigne, cel mai des de tip inflamator.-celule anormale suspecte, al căror caracter benign sau malign nu poate fi certificat printr-un eamencitologic simplu/-cîteva celule cu caracter neopla"ic/- numeroase celule neopla"ice, i"olate sau în grupuriTratament) în stadiul şi & operaţia /erghein (histerectomie totală cu anee, ţes.celulo-adipos parametralşi paravaginal, ganglionii limfatici vecini, înlăt.treimii superioare a vaginului!4n cancer microinva"iv la femei tinere & coni"aţie sau histerectomie totală simplă.Te#nici noi: iradiere intraoperatorie, chimioterapie, oigenarea hiperbarică, hipertermie.

1. +ancerul corpului uterin. Etiopatogenia. +lasificarea. 5iagosticul. +linica. Terapia.

%%


23/29


Etiopatogenia: hiperestrogemia cronică duce la proliferarea endometriului. /ocalizare & mai frecvent înunghiurile şi corpul uterin."oate fi) difu", în focar, multicentrale. 5upă in'azie & eofit, endofit, mit5ancerul corpului uterin se de"voltă din ep.cilindric superficial al glandelor endometriului.5upă structură #istologică se deosebesc:$ adenom malign% adenocarcinom

' cancer solid cancer mucos & cu hiperproducţie de mucos9 adenocanceroid7 cancer pavimentos3 carcinosarcomCăspîndire & limfogenă, prin continuitate, rar hemoragică.+linica & hemoragii uterine, leucoree apoasă-mucoasă, dureri5iagnostic)-e.citologic, obţinut prin aspiraţie-biopsie cu e.histologic-histeroscopie

-limfografieTratament)$ @isterectomie totală% @isterectomie totală lărgită /engheim (histerectomie totală cu anee, ţes.celulo-adipos parametralşi paravaginal, ganglionii limfatici vecini, înlăt.treimii superioare a vaginului!' radiere & %6-%9 re olichimioterapie

%.Tumorile maligne ale o'arelor. Etiopatogenia. +lasificarea. 5iagnosticul. +linica. Metodele detratament combinat.

Etiopatogenie & factorii de risc :

$. paritatea & nuliparele%. contraceptive orale'. vîrsta crescută la prima naştere. ereditatea9. le"iunile precanceroase & chisturile funcţionale (foliculinice, luteinice, de corp galben!, tumorile benigne.7. alţi factori & hipertensuinea arterială, boli virale, radiaţiile.+lasificare : histologic$. cancer epitelial : chistadenocarcinom, mucinos, endometroid%. tumorile din stroma ovariană & sarcom'. tumori din celule >edig. tumori din celule germinative

9. chist dermoid malign & teratom+linic : fatigabilitate, slăbire progresivă, edeme, varice ale membrelor inferioare, tulburări dispeptice, dureri

pelviene, poalaIiurie, disurie, constipaţie, tulburări de ciclu menstrual, mărire în volum a abdomenului.5iagnostic :Tuşeu 'aginal & bilateral - tumoră fiă, densă, durerea lipseşte în lipsa torsiunii, deplasarea uteruluiExamen paraclinic : marIerii tumorali, do"ările hormonale (în tumori endocrine!, echografie vaginală,citologia lava*ului peritonial, B5, eamen rradiologic, histerosalpingografie, laparoscopie.Tratament :+#irurgical & în stadiul şi , histerectomie totală cu aneectomie bilaterală.+#imioterapie - ciclofosfamida, adriamicina, fluoruracil, metotreat, cisplatin.Radioterapie & ca tratament ad*uvant al chirurgiei. radiere eclu"ivă & în ca"uri inoperabile şi re"istente lachimioterapie.

%'


24/29


,. Maladiile dis#ormonale ale glandei mamare.+ancerul glandei mamare."rincipiile de diagnostic şitratament.

Mastopatii - grupa patologiilor de fond care preced uneori cancerul. unt de % tipuri: nodulară şi difu"ă=orma difu"ă (glandulară, fibroasă, chistoasă, mită!4n formă nodulară & la palpare - noduli, induraţii de diferite dimensiuni. # pre"ent sdr.dolor, pot fi măriţiganglionii limfatici.4n forma difu"ă & dureri ce se intensifică la menstruaţie.

Etiopatogenie : rol decisiv & stări progesteron-deficitare, dereglarea funcţiei ovariene5iagnostic)0namne"ă & avorturi provocate, spontane, hemoragii uterine disfuncţionale, sterilitatee efectuea"ă & palparea gl.mamare, mamografie, +, citologie, termografieTratament )$ estagene & progesteron $6 mg - $6 "ile de la "iua a $9-a a ciclului menstrual% #strogen-gestagene & tomoifen' 0ntiprolactinice & bromcriptin /itaminoterapie+ancerul mamar*actorii de risc & seul, vîrsta Tde 6ani, ereditatea, prima naştere '6ani, mastopatii, avorturi T'9 ani,

menarha pînă la $% ani, nulipare, menopau"ă T96 ani, stres.+lasificare)St. - V %cm, Go, EoSt. - V9 cm ) piele sau perete toracic, ganglioni limfatici supraclaviculari, EoSt. - T9 cm ) piele sau perete toracic, ganglioni limfatici supraclaviculari, EoSt. 2- sunt metasta"e5iagnostic )>a inspecie & asimetrie , modificarea mamelonului, areolei, hiperemie, ulceraţie, retracţie.anglionii limfatici ailari, intercostali modificaţi./a palpare- nodul, consistenţă dură, limite neclare, aderat la piele.5iagnostic instrumental : transiluminare, termografie, doctografie, +, biopsie cu e.citologic

Tratament ) în stadiul şi & chirurgical9olsted3 Mayer & se eci"ea"ă glanda mamară, muşchiul pectoral, ggl.limfatici adiacenţi."eiti & se eci"ea"ă glanda mamară, muşhiul pectoral mic, ggl.limfatici regionaliRadioterapie & pre-, postoperator, în ca" de metasta"e. Do"a sumară %9 re4n cancer avansat sau recidive & citostatice (ciclofosfamidă, metotreat!

0. 8oala trofoblastică $ mola #idatiformă3 corionepiteliom. Etio&pat.+linica.Terapia.

Mola #idatiformă & se caract.printr-o degenerescenţă chistică a vilo"ităţilor coriale. #ste transformareavilo"ităţilor coriale în forma de ciorchine, formate din ve"icule umplute cu lichid de culoare deschisă./e"iculele se unesc printr-un peduncul subţire.E@ poate fi completă, cînd ocupă toată placenta, şi parţială. Dacă e le"ată mai mult de $2' de placentă & fatulmoare.Etiologie

$. nfecţioase: viruşi, tooplasma.%. nsuficienţa primară hormonală (a estrogenilor!'. atologia genetică. munologică(reacţii imune mama-fat!.

+linica)Debutul sarcinii molare este la fel cu cel al sarcinii normale.Semne generale:greaţă, vomă, cefalee, insomnie.

%


25/29


Semne funcionale:după %-' luni de amenoree, apare metroragia fară cau"e aparente, indoloră, abundentă, persistentă şi duce la hipotensiune arterială, tahicardie, anemie. Durerile abdominale sunt însoţite de eliminareade ve"icule molare.Semne locale: volumul uterului e mai mare de aproimativ -9 ori în raport cu vîrsta gestaţională. +terul

pre"intă variaţii de volum de la o "i la alta (uter în acordion!, formă regulată şi consistenţă moale. 15= absente.4n '6-6M apar chisturi ovariene luteinice, bilaterale, care se de"voltă din cau"a supraproducţiei hormonuluicorial gonadotrop în vilo"ităţi. După epul"ia molei sau golirea uterului, aceste chisturi dispar. +neori

vilo"ităţile pătrund adînc în peretele uterului şi în venele ţesuturilor materne, cavitatea abdominală. #vadîndvasele mari 8hemoragii (mola #idatiforma distructi'ă;.5iagnostic ) în ba"a datelor anamnestice, e.clinic (neconcordanţa dintre mărimea uterului şi vîrsta sarcinii,chisturi ovariene, metroragii, epul"ia ve"iculelor!;e.de laborator (da"area gonadotropinelor urinare şi

plasmatice arată valori crescute!; e.histologic al materialului colectat din uter; +.Tratament)#vacuarea conţinutului uterin, prin chiureta*, vacuum aspiraţie.+neori dilatarea şi evacuarea digitală avilo"ităţilor. După evacuarea conţinutului uterin & punga cu gheaţă, uterotonice, 01, antianemice. entruecluderea maligni"ării, la a 3-a "i se face chiureta* cu e.histologic.4n ca" de hemoragii abundente & histerectomie.+orionepiteliom $ tumoare epitelială malignă, derivată din proliferarea celulelor trofoblastice.

Wesutul malign invadea"ă rapid miometrul şi vasele sangvine uterine şi metasta"ea"ă în plămîni, vagin, creier,rinichi, ficat, vulvă.oate fi locali"ată în uter sau trompe.Etiologie: - din elementele molei hidatiforme, - avort, - naştere prematurăerioada latentă & cîteva luni & pînă la $ an. Eanifestările clinice depind de locali"area metasta"elor.0par hemoragii lungi, repetate, abundente; anemie; infectarea tumorii.1oala progresea"ă activ şi rapid, peste cîteva luni & moatrea.Tratament) chirurgical-etirparea uterului, aneelor; chimioterapie-metotreat, dactinomicină, clorambucil.

!. ugol(proba chiller!Aspectul colului nepreparat : epiteliu scuamos (pluristratificat pavimentos! al eocolului-neted, ro" ; epiteliucilindric endocervical de culoare mai roşie; intre ele & "ona de tran"iţie.Aspectul la badi=onare cu acid acetic :- în normă & ep.eocervical-ro" strălucitor, transparent, se văd vase cu calibru uniform; ep.cilindric-ro", mai

pal; "ona de tran"iţie-li"ereu albicios.- anormal & ep.displa"ic e bogat în proteine, ele se coagulea"ă sub acţiunea acidului acetic şi formea"ă un

aspect alb-mat, opac.Aspectul la badi=onare cu soluie /ugol:- (n normă & coloraţie brună (test chiller po"itiv!& anormal & ep.cilindric rămîne de culoare roşie (este iod-negativ!, "ona de tran"iţie-li"ereu galben-pal,suprafaţa denudată în absenţa epiteliului-colorat galben, epiteliul displa"ic-"onă iod negativă cu contur net.n'estigaii citiologice)- Test cito'aginal #ormonal "apaicolau & permite aprecierea funcţiei ovariene pe ba"ă de frotiuri vaginale.rincipiul testului-epiteliul vaginal este un receptor hormonal ce suferă modificări histologice sub influenţah.seuali. #strogenii maturi"ea"ă complet epiteliul vaginal cu formarea straturilor ba"al, paraba"al, intermediar,superficial. rogesteronul & numai pînă la stratul intermediar. =rotiurile citovaginale pe parcursul ciclului

permit evidenţierea cîtorva fa"e: proliferativă, ovulatorie, secretorie, premenstruală.-Te!t citova$inal tumoral %abe&-'apaicolau & pentru diagnostic oncologic. rincipiul se ba"ea"ă peevidenţierea celulelor tumorale din conţinutul vaginal .+lasificarea frotiurilor $ după ! clase)

%9


26/29


-celule absolut normale- celule cu modificări minime, eclusiv benigne, cel mai des de tip inflamator.-celule anormale suspecte, al căror caracter benign sau malign nu poate fi certificat printr-un eamencitologic simplu/-cîteva celule cu caracter neopla"ic/- numeroase celule neopla"ice, i"olate sau în grupuri.

4. Sindromul 'iril (n ginecologie. *ormele clinice 3 diagnosticul şi tratamentul.Sindromul 'iril se manifestă prin apariţia semnelor seuale secundare masculine la femei.5upă origine se disting c(te'a forme de 'irilism :$. constituţional-ereditar & fără modificări în glandele endocrine%. suprarenal & determinat de hiperpla"ia corticosuprarenalelor, sau de tumoare suprarenală'. o'arian & determinat de ovare polichistice, tumori masculini"ante. #ipofizar & b. ţenco-5ushing, acromegalie cu pilo"itate tip masculin.. constuional) se manifestă prin hirsutism, ca urmare a creşterii sensibilităţii foliculului pilos la nivelulnormal de androgeni. suprarenal: sindromul viril suprarenal mai este numit sindrom adrenogenital. e caracteri"ea"ă prinhiperfunţia cortico-suprarenalelor, care poate fi provocată de hiperpla"ia sau tumoarea acestora.

atogenie. 4n suprarenale-deficit al en"imelor ce participă la transformarea $3alfa-hidroiprogesteron în hidrocorti"on şicorti"on. e formea"ă mult $3alfa-hidroiprogestiron, care se transformă în diferite forme de androgeni(androsteron, etioholanolon, dehidroepiandrosteron!.2irilismul suprarenal este de , tipuri: congenital (pseudohermafroditism feminin!; postnatal (maturi"areseuală precoce a fetiţei cu semne de virilism ca hirsutism, acnee, micşorarea uterului şi ovarelor!; în perioadareproductivă (apariţia semnelor seuale secundare masculine: hirsutism, oligomenoree, spaniomenoree,amenoree, atrofia glandelor mamare!.5iagnostic

Date post:	05-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	niku-balan
View:	274 times
Download:	0 times

Subiecte Examenul Ginecologie

Documents