44
P ub li c a ţ i a T e m a t i c ă N r . 1 3 , A N II Sub-programul pomicol Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
P
ubli
caţi
a Tem
atică Nr. 13, AN II
Sub-programul pomicol
Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale
Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.
Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro
USR: Departamentul Publicaţii, 2014
Fotografie coperta I: www.shutterstock.com
Credite foto: Facultatea de Horticultură - Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, www.shutterstock.com
© RNDR, 2014
Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.
CUPRINS
ABReVIeRI .........................................................................................................................................................................................2
INTRoDUCeRe .................................................................................................................................................................................. 3
SITUAțIA ACTUAlă A PoMICUlTURII îN RoMâNIA .................................................................................................................. 4
ANAlIzA SWoT A SeCToRUlUI PoMICol DIN RoMâNIA ......................................................................................................... 9
NeVoI ABoRDATe PRIN SUB-PRogRAMUl TeMATIC PeNTRU SeCToRUl PoMICol ....................................................... 13
BUgeTUl SUB-PRogRAMUlUI PoMICol .................................................................................................................................. 14
oBIeCTIVe geNeRAle șI SPeCIFICe Ale SUB-PRogRAMUlUI PoMICol .......................................................................... 15
MăSURIle IMPleMeNTATe PRIN SUB-PRogRAMUl PoMICol ............................................................................................ 16
INVeSTIţII îN exPloATAţII PoMICole .................................................................................................................................... 18
îNFIINţAReA gRUPURIloR De PRoDUCăToRI îN SeCToRUl PoMICol ........................................................................... 24
CooPeRARe îN SeCToRUl PoMICol ......................................................................................................................................... 27
CAlITATeA MATeRIAlUlUI SăDIToR PoMICol ...................................................................................................................... 34
SISTeMe De CUlTURă îN PoMICUlTURă .................................................................................................................................. 36
eFICIeNțA eCoNoMICă A SPeCIIloR PoMICole îN DIFeRITe SISTeMe De CUlTURă .................................................. 38
BIBlIogRAFIe ................................................................................................................................................................................ 40
2
AFIR
CAC
CCT DRAP
go
FeADR
PeI
PeI-AgRI
PNDR
RgA
RNDR
SAU
STAS
TFUe
Ue
VT
VF
Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale
Conformitas Agraria Communitatis
Comitetul Consultativ Tematic Dezvoltare Rurală, Agricultură și Pescuit
grupuri operaționale
Fondul european Agricol pentru Dezvoltare Rurală
Parteneriat european de Inovare
Parteneriatul european pentru Inovare privind Productivitatea și Durabilitatea Agriculturii
Programul Național de Dezvoltare Rurală
Recensământul general Agricol
Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală
Suprafața agricolă utilizată
Standard de Stat
Tratatul privind Funcționarea Uniunii europene
Uniunea europeană
Virus tested
Virus free
ABREVIERI
3
în ultimii 23 de ani, sectorul pomicol s-a aflat într-un declin constant, cu consecințe nefaste asupra dezvoltării economice a mediului rural și asupra calității vieții comunităților din zonele pomicole tradiționale. Așadar, contextul actual marcat de probleme structurale evidente ale sec-torului și gradul scăzut de adaptare la cerințele pieței, a făcut ca strategia acestui sub-program tematic din cadrul PNDR 2014-2020 să abor-deze într-o manieră integrată sectorul pomicol pornind de la producție și până la consumator.
Un prim obiectiv al sub-programului vizează re-structurarea și îmbunătățirea competitivității sec torului pomicol. în acest sens, au fost elabora-te măsuri care sprijină investițiile în active fizice și exploatații pomicole, respectiv, susțin crește-rea suprafețelor ocupate de plantațiile pomicole și pepiniere, și modernizarea parcului tehnologic.
Plecând de la aceste investiții și mergând în zona de procesare și marketing al fructelor și produ-selor derivate, se asigură o altă componentă de sprijin în cadrul sub-programului tematic. în-ființarea ori extinderea și dotarea unităților de procesare, a rețelelor locale de colectare, recep-ție, depozitare, condiționare, sortare și ambalare creează premizele formării lanțurilor scurte și ale valorificării superioare a produselor cu va-loare adăugată.
Un alt set de măsuri completează acțiunile pre-cedente și oferă sprijin pentru înființarea gru-
purilor de producători și cooperarea în sectorul pomicol. Astfel, se oferă cadrul pentru îmbună-tățirea performanțelor generale ale exploatațiilor pomicole, asigurarea unei mai bune integrări pe piață a produselor primare și creșterea venituri-lor prin comercializarea în comun a producției și o mai bună aprovizionare cu input-uri.
Totodată, prin înființarea grupurilor operațio-nale, se promovează inovarea și este facilitată cooperarea actorilor din sector în scopul comer-cializării produselor în cadrul lanțurilor scurte.
Aportul domeniului de cercetare-dezvoltare prin soluții inovative conectate la realitățile sectoru-lui și aplicarea unor tehnologii de top, conduc către creșterea gradului de adaptare a exploata-țiilor la schimbările climatice și cerințele pieței și la promovarea tehnicilor de producție priete-noase cu mediul.
Sub-programul pomicol reprezintă în esență o șansă uriașă de relansare economică și o poartă către realizarea unor afaceri de succes.
Introducere
4
în contextul nevoii de dezvoltare durabilă a sectorului pomicol, este necesar să pornim de la realitățile actuale ale domeniului, ra-diografiind elementele definitorii ale acestui segment de activitate.
Teritoriu şi populaţie
Arealele pomicole în România ocupă o supra-față de 100 957 km2, din care peste 84,7% se află în spațiul rural. Populația de aproximativ 9 407 milioane locuitori din cadrul acestor areale cunoaște un declin demografic, fiind în continuă scădere și în curs de îmbătrânire.
Analiza sectorului pomicol
Teritoriul care face obiectul sub-programu-lui tematic pentru sectorul pomicol acoperă 1 341 de localități ce dețin o suprafață pomi-colă totală de 158 632,57 de hectare, repre-zentând aproximativ 1,2% din SAU (suprafa-ța agricolă utilizată). în perioada 1990-2013 suprafața ocupată cu plantații pomicole a scăzut cu aproximativ 50% (de la 313,4 mii de hectare în 1990 la 158,6 mii de hectare în anul 2013).
Se menține tendința de diminuare a su-prafețelor ocupate cu plantații pomicole, în ultimii cinci ani ritmul defrişărilor fiind mai accelerat decât cel al înființărilor (în perioada 2008-2012 au fost defrișate 5 722 de hectare și înființate doar 3 007 hectare).
Situația actuală a pomiculturii în România
Fig. 1. Suprafețele ocupate de speciile pomicole (2013)*Alte specii: cătină, aronia, trandafir de dulceață,
soc, lonicera, măceș, corn
Sursa: Date administrative MADR
5
Structura pe vârste, sisteme de cultură și clase de productivitate
Majoritatea plantaţiilor pomicole sunt îmbă-trânite, cu vârste mai mari de 25 de ani, cu potenţial productiv redus, în declin sau aban-donate (fig. 2). Doar pe 7% din totalul supra-faței sunt plantații tinere. Cele pe rod ocupă 67 110 hectare și reprezintă 42% din totalul suprafaței (fig. 3). în funcție de sistemul de cultură, se constată un procent foarte mare (68%) deținut de plantațiile clasice, 30% plantații intensive și numai 2% plantații su-perintensive. în ceea ce privește suprafața exploatațiilor pomicole ecologice, aceasta a crescut, de la 211 hectare în 2006 la 6 083 hectare în 2012. Dintre acestea, aproximativ 86% sunt în conversie și doar 14% certificate.
Fig. 2. Suprafețele ocupate de plantațiile pomicole pe grupe de vârstă (2013)
Fig. 3. Situația suprafețelor ocupate de plantațiile pomicole în funcție de potențialul productiv (2013)
Dimensiunea fizică a exploataţiilor agricole ce deţin plantaţii pomicole
Fărâmițarea excesivă a terenurilor, cu precă-dere în zona colinară (favorabilă culturilor pomicole) reprezintă un factor determinant în declinul sectorului pomicol.
Sursa: Date adm
inistrative MA
DR
Fig. 4. Situația suprafețelor ocupate de plantațiile pomicole în funcție de sistemul de cultură (2013)
6
la nivelul anului 2010, suprafața medie a unei exploatații agricole pomicole era de 0,38 hectare, cu mult sub suprafața minimă nece-sară unei exploatații pomicole viabile (0,3 - 5,0 ha). Conform datelor din Recensământul general Agricol (RgA), cele mai mari dimen-siuni medii în România le au plantațiile de piersic și nectarin (0,64 ha) și cele mai mici, plantațiile de păr (0,16 ha).
Forma juridică de organizare a exploa-tațiilor agricole ce deţin plantaţii po-micole
Majoritatea exploatațiilor pomicole sunt orga nizate sub formă de exploatații indivi-duale, PFA sau IF (98,92%) și gestionează peste 76% din suprafața pomicolă.
Accesul la resurse financiare
Volumul mic al investițiilor din sectorul po-micol are mai multe cauze dintre care amin-tim: costurile ridicate pentru înființarea de noi plantații, perioada lungă de timp până la intrarea pe rod a pomilor, veniturile scăzute la nivel de gospodărie în mediul rural, nu-mărul scăzut de locuri de muncă disponibile în mediul rural, accesul redus la resursele fi-nanciare și costurile mari ale produselor de creditare.
Forme asociative
Slaba asociere și cooperare în scopul produ-cerii, dar mai ales al valorificării în comun a producţiei de fructe, este un alt factor im-
7
portant ce a influențat negativ valorificarea producției și, implicit, veniturile pomicultori-lor. la nivelul anului 2013, existau numai 14 forme asociative: 3 organizaţii de producători și 11 grupuri de producători recunoscute pre-liminar. Doar 8 dintre acestea acoperă exclu-siv produse din sectorul pomicol.
Producţie și consum
Principala producție de fructe în România provine de la cele 2 specii majore: prunul și mărul. împreună asigură 77% din producția internă de fructe și ocupă aproximativ 83% din suprafața cultivată cu pomi (fig. 1). Pro-ducția medie de mere la unitatea de supra-față în România este de numai 85 kg/ha, sub jumătate din media producției înregistrate la nivelul Ue 27 (fără Italia și Irlanda, 2012). Consumul mediu de fructe pe cap de locuitor, la nivel național, este însă în creștere (66,9 kg în 2012), ceea ce indică o creștere a necesa-rului intern de fructe.
Industria de procesare
la nivelul exploataţiilor pomicole se regăsesc dotări uzate fizic şi moral, fără sisteme inte-grate de valorificare a producţiei (colectare, sortare, calibrare, condiţionare, depozitare, am balare, comercializare), aspect ce se re-flectă negativ în productivitatea, profitabili-tatea şi competitivitatea acestor exploataţii. Spațiile de depozitare nu acoperă nevoia
existentă în acest sens, capacitatea totală a depozitelor de fructe fiind doar de 132 735 de tone (2011).
Comerţul cu fructe și produse din fructe
în condițiile actuale, producția de fructe a României poate acoperi necesarul intern doar pentru trimestrele III și IV, în prime-le două trimestre aceasta fiind acoperită în
8
mare parte din import. Comerțul internațio-nal cu fructe este dezechilibrat. Spre exem-plu, în anul 2012, în cazul piersicilor și nec-tarinelor, importul a fost de peste trei ori mai mare decât producția internă, iar cantitatea exportată a fost de sub 4% din cantitatea im-portată. Chiar și la mere, în același an, impor-turile au depășit exporturile cu peste 31 000 de tone și au reprezentat peste 22% din pro-ducția internă.
Educație și formare profesională
Scăderea nivelului de instruire a manageri-lor exploataţiilor pomicole se datorează, atât scăderii numărului de absolvenți ai școlilor cu profil agricol (învățământ profesional,
liceal și postliceal) de la 16 937 în 2005 la 4 511 în 2012, cât și reducerii numărului liceelor cu profil agricol, de la 124 în 1997 la doar 44 în 2011.
Consultanţa
la nivelul anului 2012, numărul total de an-gajaţi din reţeaua de consultanţă publică era de 850 de persoane dintre care, 500 în cen-trele locale de consultanţă agricolă şi 350 în camerele agricole judeţene, acoperind doar 25% din unitățile administrative.
Cercetarea pomicolă
în ultimii 23 de ani numărul institutelor și stațiunilor de cercetare pomicolă (publice) a scăzut de la 26 de unități înainte de 1990 la doar 8 în 2013. Scăderea suprafețelor deți-nute de unitățile de cercetare pomicolă este o consecință, atât a declinului sectorului pomi-col, cât și a retrocedării terenurilor.
Calitatea vieţii în arealele pomicole
Peste 84,7% din suprafața arealelor pomicole se află în spațiul rural și, ca atare, acestea sunt afectate de lipsa infrastructurii sau de o infrastructură deficientă, cu impact negativ asupra dez voltării economice a spațiului ru-ral și, implicit, asupra dezvoltării sectorului pomicol. De asemenea, infrastructura educa-ţională, sanitară şi culturală nu are capacita-tea de a susţine un nivel de viaţă decent.
9
Analiza SWOT a sectorului pomicol din RomâniaPentru realizarea analizei SWoT s-au luat în considerare situația socio-economică, nivelul sectorial, mediul și clima, aceastea fiind re-flectate în toate cele patru coordonate anali-zate: punte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări.
Puncte tari• pondere ridicată a zonelor rurale în cadrul
arealelor pomicole;• suprafață semnificativă, caracterizată de
condiții pedoclimatice favorabile culti vă-rii unui număr mare de specii pomicole;
• tradiţie în domeniul pomiculturii în România şi existența unor bazine po-micole consacrate;
• tradiție în activitatea de cercetare-dezvol-tare în domeniul pomiculturii;
• număr însemnat de soiuri autohtone și portaltoi cu grad ridicat de adaptare la condiţiile pedoclimatice din România;
• existenţa unei structuri interprofesionale recunoscute care derulează diferite pro-grame şi proiecte în beneficiul membrilor săi;
• consum scăzut de input-uri chimice;• biodiversitate mare asociată plantațiilor
pomicole;• posibilități ridicate de stocare a carbo-
nului prin utilizarea unor specii pomicole cu o perioadă mare de exploatare.
Puncte slabe• trend demografic negativ și populație în
curs de îmbătrânire;• nivel scăzut al venitului pe gospodărie și
numărul redus de locuri de muncă;• infrastructură rurală de bază slab dezvol-
tată și servicii de bază neadaptate nevoilor populaţiei;
10
• nivel scăzut al educației și formării pro-fesionale în domeniul pomicol, deter-minat de scăderea numărului de unități școlare cu specific agricol (licee) și a nu mărului de absolvenți (învățământ profesional, liceal și postliceal);
• cost ridicat al investițiilor, acces redus la resurse financiare și costuri mari ale produselor de creditare;
• număr mare de exploatații pomicole de mici dimensiuni și al celor fără per so-nalitate juridică, grad mare de fărâ mițare a suprafeţelor pomicole;
• suprafață redusă ocupată de culturi în spații protejate;
• procent ridicat de plantații pomicole îm-bă trânite și rată scăzută de înlocuire a plantațiilor pomicole aflate în declin;
• dotări tehnice insuficiente și cu un grad ridicat de uzură fizică și morală în cadrul exploataţiilor pomicole;
• capacitate redusă a sistemelor de colec-tare şi depozitare raportat la nevoile sectorului;
• dificultăţi în valorificarea fructelor pe piaţă, din cauza cooperării și asocierii re-duse a producătorilor de fructe;
• producție orientată spre autoconsum și nu către comercializare;
• producție scăzută la unitatea de suprafață (ha);
• sistem public de consultanță în tranziție, capacități globale de consultanță ina dec-vate cerințelor pieței, structuri şi sisteme pentru transferul de cunoștințe și inovare slab dezvoltate;
• diversificare slabă a sortimentului, exis-tența a două specii pomicole principale (măr, prun), urmate la mare distanță de celelalte specii;
• susținere financiară slabă a instuțiilor de cercetare cu specific pomicol, scăderea numărului și a suprafețelor deținute de acestea;
• capacitate redusă a institutelor și sta-țiunilor de cercetare pomicolă de a pro-duce material de plantare de calitate, din categoria biologică „Certificat”;
• număr mic de sisteme integrate de valo-rificare a producţiei (colectare, sortare, calibrare, condiţionare, depozitare, am-balare, comercializare);
• nivel redus al exporturilor concomitent cu un nivel ridicat al importurilor;
11
• fluctuația producției de fructe, cauzată în special de efectele climatice extreme;
• incapacitatea producătorilor autohtoni de a asigura necesarul de ofertă în termeni cantitativi, calitativi și de continuitate;
• capacitate redusă a fermierilor de a achiziționa și utiliza tehnologii și tehnici inovative;
• insuficientă corelare a cercetării din domeniul pomicol cu practica agricolă;
• unități de procesare cu un grad ridicat de uzură fizică și morală;
• sisteme inadecvate de gestionare a ris-curilor prin care să se diminueze / prevină efectele produse de potențialele riscuri (plase antigrindină, sisteme de irigații, sisteme antiîngheț, sisteme de avertizare în timp real, folii antiploaie);
• utilizarea unor sisteme de irigații mari consumatoare de energie și apă;
• scăderea suprafețelor pomicole, cu im-pact direct asupra condițiilor de mediu și climă.
Oportunități• interes crescut pentru dezvoltarea infra-
structurii în zonele rurale;• creșterea accesului populației din zonele
rurale la programele de instruire şi formare;
• creșterea accesului antreprenorilor din arealele pomicole la instrumente finan-ciare;
• trendul ascendent al consumului de fructe per locuitor;
• continuarea programului de încurajare a consumului de fructe proaspete în şcoli;
• interes crescut pentru înființarea / extin-derea pepinierelor pomicole;
• reînnoirea generațiilor de fermieri;
12
• accesul fermierilor din arealele pomicole la instrumentele de gestionare a riscurilor în agricultură (fondul mutual);
• parteneriatele care promovează transferul de cunoștințe, inovarea și facilitează formarea lanțurilor scurte;
• biomasa rezultată din activitățile specifice sectorului pomicol;
• creşterea interesului consumatorilor față de produsele provenite din zone cu un grad scăzut de poluare și obținute prin practicarea sistemelor de cultură ecologice.
Amenințări• continuarea depopulării satelor și a îm-
bătrânirii populației;• dificultăți în formarea de parteneriate
locale puternice și reticenţa fermierilor de a constitui forme asociative;
• folosirea de material săditor neadaptat la condiţiile pedoclimatice specifice area le-lor pomicole;
• înființarea plantațiilor în zone cu potențial pomicol redus;
• scăderea suprafeţelor ocupate de plan-ta țiile pomicole și creşterea ponderii su-prafeţelor ocupate de livezile îmbătrânite, slab productive;
• creșterea consumului de fructe din import concomitent cu scăderea exportului;
• continuarea reducerii numărului insti-tu țiilor de cercetare cu profil pomicol și afectarea activității de cercetare-dez vol-tare-inovare specifică sectorului;
• menţinerea unui grad ridicat de fărâ mi-ţare a plantațiilor pomicole;
• abandonul plantațiilor pomicole;• intensificarea degradării solurilor, po-
luă rii apelor, afectarea biodiversității și creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră;
• intensificarea fenomenelor climatice ex-treme (secetă, arșiță, inundații, grindină, înghețuri târzii);
• reducerea cantității de apă dulce dis-ponibilă.
13
în urma analizei SWoT a sectorului pomi-col din România, au reieșit o serie de nevoi specifice:
• creșterea suprafețelor ocupate de plantații pomicole, pepiniere și diversificarea ga mei sortimentale;
• ferme pomicole competitive și sustenabile;• produse cu valoare adăugată mare și locuri
de muncă în arealele pomicole;• grupuri funcționale de producători și
cooperarea între fermieri și alți actori din sectorul pomicol;
• activităţi de cercetare-dezvoltare-inovare corelate cu nevoile sectorului și un sector pomicol adaptat la efectele schimbărilor climatice;
• acces facil la instrumente financiare adecvate pentru fermieri, microîn tre-prin deri și întreprinderi mici din arealele pomicole;
• reînnoirea generațiilor în exploatațiile pomicole;
• cunoștințe și formare profesională speci-fică sectorului pomicol;
• servicii de consiliere, asistență şi con sul-tanță, adaptate la cerinţele reale ale pieţei;
• restructurarea fermelor pomicole de mici dimensiuni, în ferme orientate către piaţă;
• gestionarea riscului în agricultură;• infrastructură de bază şi servicii adecvate
în bazinele pomicole.
Nevoi abordate prin sub-programul tematic pentru sectorul pomicol
14
Pentru următorii șapte ani, prin PNDR 2014-2020, România are alocată o sumă de 8,015 miliarde de euro din Fondul european Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FeADR).
Sub-programul dedicat sectorului pomicol beneficiază de o alocare estimativă de 320 de milioane de euro (circa 4% din FeADR), având în componență următoarele măsuri/sub-măsuri:
• modernizare ferme - 260 de milioane de euro;• prelucrarea și comercializarea produselor agricole - 40 de milioane de euro;• cooperare - 15 milioane de euro;• grupuri de producători - 5 milioane de euro.
Bugetul sub-programului pomicol
Alocarea estimativă a bugetului sub-programului pomicol pe măsuri/sub-măsuri
15
Obiective generale ale sub-programului pomicol
Problemele structurale majore cu care se confruntă sectorul pomicol românesc identi-ficate în urma analizei SWoT se doresc a fi rezolvate prin abordarea următoarelor obiec-tive generale și specifice ale sub-programului pomicol:
• restructurarea sectorului pomicol şi îm-bunătăţirea competitivităţii acestuia;
• asigurarea gestionării durabile a resur-se lor naturale și adaptarea la efectele schim bărilor climatice;
• obținerea unei dezvoltări teritoriale echi-librate a comunităților rurale din arealele pomicole.
Obiective specifice ale sub-programului pomicol
• intensificarea restructurării exploata-ţii lor pomicole, atât la nivelul planta-ţii lor prin reconversia speciilor şi înti-ne rirea livezilor, cât şi în privinţa mij loa celor tehnice, prin modernizarea echipamentelor şi utilajelor;
• creşterea contribuţiei sectorului pomicol la menţinerea, protejarea mediului în-con jurător şi la utilizarea sustenabilă a resurselor naturale;
• obținerea unei dezvoltări teritoriale echi-librate a economiilor și comunităților ru-rale din arealele pomicole, inclusiv prin crearea de locuri de muncă.
Obiective generale și specifice ale sub-programului pomicol
16
Măsurile implementate prin sub-programul pomicol
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse, în cadrul sub-programului pomicol se regăsesc următoarele măsuri de intervenție:
A. Investiții în active fizice în sectorul pomicol (4a)
Prin această măsură vor fi sprijinite: • refacerea suprafețelor pomicole prin re-
conversia plantațiilor existente și înfiin-țarea de plantații, inclusiv pepiniere po-micole;
• modernizarea exploataţiilor pomicole prin dotarea corespunzătoare a acestora cu echipamente și utilaje specifice, siste-me de irigații, plase antigrindină, folii antiploaie, sisteme de avertizare în timp real etc.;
• construcția, extinderea și modernizarea centrelor de colectare, depozitare și con-diționare pentru asigurarea conti nuității aprovizionării atât cu fructe proaspete, cât și cu materie primă necesară sectorului de procesare;
• construcția și modernizarea unităților de procesare a fructelor, atât în cadrul fermelor, cât și în afara acestora, în scopul
creşterii valorii adăugate a produselor provenite din sectorul pomicol;
• dezvoltarea lanțurilor scurte de aprovi-zionare prin amenajarea, construcția și dotarea spațiilor de desfacere din cadrul exploatației;
• achiziționarea de mijloace de transport specializate;
• investiții ce vizează creșterea eficienței e nergetice a clădirilor, utilizarea și pro du-
17
C. Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol (9a)
Acțiunile sprijinite prin această măsură ur-măresc:•creareaverigii lipsăa lanţuluiagroalimentarîn acest sector, esenţială pentru creştereavalorii adăugate, desfacerea producţiei şirelaţia directă cu comerţul organizat sauconsumatorulfinal;
• înființareașifuncționareaGrupurilordeProducători, cu rolul de a întări relația cu procesatoriișicomercianții,asigurareauneimaibuneaprovizionări cu inputuri,promovareainovăriișiapracticilorprietenoasecumediulîninteriorulgrupului.
cerea de energie din surse rege nerabile, la nivelul fermelor sau al unităților de procesare.
B. Cooperare În sectorul pomicol (16a)
Prin această măsură se va acorda sprijin pentru:
• înființarea și funcționarea grupurilor ope raționale cu scopul de a facilita coo-perarea dintre actorii sectorului pomicol, pentru dezvoltarea de proiecte pilot și noi produse, tehnici și practici care să crească gradul de inovare din sector și accesul pomicultorilor la soluții adaptate nevoilor specifice;
• cooperarea între toți membrii lanțului valoric, în scopul formării lanțurilor ali-mentare scurte, cu accent pe comer cia-lizarea produselor de calitate.
18
Sub-măsura 4a.1. Investiţii în exploataţii pomicole
Investițiile sprijinite în cadrul acestei sub-măsuri au ca scop creșterea competitivi-tății exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, modernizarea și/sau extinderea clădirilor, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente, creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole.
Sprijinul va fi acordat pentru investiții corpo-rale și necorporale, după cum urmează:
• investiții care vizează îmbunătățirea per formanțelor de producție în cadrul exploatațiilor pomicole;
• investiții care conduc la îmbunătățirea calității, la creşterea valorii adăugate a produselor și la asigurarea continuității aprovizionării cu fructe și produse din fructe;
• investiții care stimulează dezvoltarea lan-țurilor scurte de aprovizionare;
• investiții care vizează îmbunătățirea performanțelor de mediu ale exploata-țiilor pomicole.
Investițiile sprijinite prin această sub-măsură nu sunt eligibile pentru finanțare din sub-mă-sura 4.1. Investiţii în exploataţii agricole.
Beneficiari:• fermieri, cu excepția persoanelor fizice;• grupuri de producători și cooperative care
activează în sectorul pomicol, cu condiţia ca investiţiile realizate să deservească inte resele propriilor membri;
• institute și staţiuni de cercetare-dez vol-tare pentru pomicultură.
Cheltuieli eligibile:a) reconversia plantațiilor existente, inclu-
siv costurile pentru defrișare, materiale de plantare, sisteme de susținere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de pro-
Investiţii în exploataţii pomicole
19
tecție pentru grindină și ploaie și drumuri de exploatare;
b) înființarea de plantații pomicole, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, sisteme de protecție pentru grindină și ploaie și drumuri de exploatare;
c) înființarea de pepiniere, inclusiv costurile pentru materiale de plantare, sisteme de susţinere, pregătirea solului, lucrări de plantare, plase antigrindină;
d) înființarea, extinderea și/sau modernizarea sistemelor de depozitare, condiționare, sor tare și ambalare şi a unităţilor de pro-cesare la nivelul exploatației;
e) achiziţionarea, inclusiv prin leasing, de maşini/utilaje şi echipamente noi, în limi-ta valorii de piaţă a bunului respectiv;
f) achiziționarea, inclusiv prin leasing, de mij-loace de transport compacte, frigorifice, în
scopul comercializării produselor în cadrul lanțurilor scurte;
g) amenajarea, construcția și dotarea spații-lor de desfacere din cadrul exploatației.
h) investiții care vizează îmbunătățirea per-formanțelor de mediu ale exploatațiilor po micole (creșterea eficienței energetice a clădirilor, modernizarea și înființarea sis-temelor de irigaţii la nivelul exploatațiilor, achiziționarea de instalații de producere și utilizare a energiei regenerabile la nivelul exploatației).
i) achiziţionarea sau dezvoltarea de software şi achiziţionarea de brevete, licenţe, drep-turi de autor, mărci.
j) costurile generale legate de cheltuielile prevăzute la literele (a), (b), (c), (d), (e), (f), (g), (h), (i), precum onorariile pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea eco-nomică şi de mediu pe întreaga perioadă de implementare a proiectului, inclusiv docu-mentația tehnico-economică;
k) în cazul grupurilor de producători și al coo-perativelor, cheltuielile eligibile sunt doar cele de la punctele e), f) și i) și costurile gene rale legate de aceste cheltuieli.
f) fondul de rulment care este auxiliar și care beneficiază de sprijin printr-unul din ins-trumentele financiare aplicate în cadrul sub-măsurii, într-un procent de maximum 30% din valoarea totală a cheltuielilor eli-gibile aferente investiției.
20
Investițiile de la punctele (a), (b) și (c) se vor face în limita valorii de piață a bunului/servi-ciului respectiv.
Condiţii de eligibilitate privind spriji-nul nerambursabil:
• investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin sub-măsură;
• solicitantul trebuie să se încadreze în ca-tegoria beneficiarilor eligibili, să asigure co finanțarea investiției și să nu fie în di-ficultate, conform legislației în vigoare;
• investiția trebuie să își demonstreze via-bilitatea economică;
• investiția va respecta cerințele privind con formarea cu standardele impuse de le gis lația europeană, precum și pre ve de-
rile legislației europene privind efectele asupra mediului;
• investiția trebuie realizată doar în uni-tățile teritorial-administrative pre zentate în anexa II.
în cazul înființării și/sau reconversiei solici-tantul trebuie să utilizeze doar material de plantare „Certificat”. în situația pepinierelor, soli citantul se angajează că materialul rezultat va fi material fructifer din categoria biologică „Certificat”. Investiția trebuie să respecte di-mensiunile economice viabile (acestea vor fi detaliate în legislația națională).
Principii privind stabilirea criteriilor de selecţie
• principiul speciei pomicole prioritare conform analizei sectoriale;
• principiul sistemului de cultură prioritar;• principiul cooperării;• principiul lanțurilor scurte;• principiul asocierii;• principiul proprietății.
Aceste principii de selecție vor fi detaliate în legislația națională subsecventă și vor avea în vedere prevederile art. 49 al Regulamentu-lui (Ue) nr. 1305/2013, urmărind să asigure tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționa-rea acestora în conformitate cu prioritățile Ue în materie de dezvoltare rurală.
21
Sume și rate de sprijin aplicabile• sprijin public nerambursabil;• ponderea sprijinului nerambursabil va
fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:
◦ 750 000 de euro în cazul activității de producție;
◦ 1 000 000 de euro pentru inves-tițiile care conduc la un lanț scurt de apro vizionare.
Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora cu 20%, însă rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90%, în următoarele cazuri:
• investiţii realizate de tinerii fermieri, cu vârsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finanţare (așa cum sunt definiți la art. 2 din Regulamentul 1305/2013);
• investiții colective realizate de cooperative și grupuri de producători și proiecte integrate, lanț scurt;
• operațiuni sprijinite în cadrul Partene ria-tului european de Inovare (PeI);
• investiții legate de operațiunile prevăzute la art. 28 (Agromediu) și art. 29 (Agri cul-tura ecologică) din Regulamentul (Ue) nr. 1305/2013;
• investiții în zone defavorizate.
Sub-măsura 4a.2 Investiţii în procesarea/marketingul produselor din sectorul pomicol
Sprijinul acordat în cadrul acestei sub-măsuri este dedicat investițiilor corporale și necor-porale în cadrul întreprinderilor de prelucra-re și comercializare a fructelor și a produselor din fructe pentru:
• modernizarea și crearea de unități de procesare și comercializare;
• introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese tehnologice;
• creșterea valorii adăugate a produselor prin sprijinirea procesării fructelor;
• creşterea numărului de locuri de muncă permanente;
• aplicarea măsurilor de protecţie a me-diu lui, inclusiv măsuri de eficienţă ener-getică, promovarea investiţiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile.
22
Sprijinul în cadrul acestei sub-măsuri va fi acordat pentru investiții corporale și/sau ne-corporale după cum urmează:
• înființarea, extinderea și/sau moder ni-za rea și dotarea unităților ce procesează materie primă provenită din sectorul pomicol, menționate în Anexa I din Tra tatul privind funcționarea Uniunii europene (TFUe);
• investiții în marketing; • înființarea, extinderea și/sau moder-
ni zarea de rețele locale de colectare, recepție, depozitare, condiționare, sortare și ambalare;
• investiţii pentru îmbunătăţirea contro-lului intern al calităţii, respectarea stan-dar delor și conformarea cu standarde impuse de legislația europeană;
• investiții pentru producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile în unitatea proprie;
• introducerea de tehnologii noi și eficiente de reducere a poluării;
Investițiile sprijinite prin această sub-mă-sură nu sunt eligibile pentru finanțare din sub-măsura 4.2. Investiţii în procesarea /marketingul produselor agricole.
Beneficiari:• întreprinderile;• grupurile de producători și cooperativele.
Cheltuieli eligibile:a) construcţia, extinderea, modernizarea și
dotarea unităților ce condiționează şi/pro cesează materie primă provenită din sectorul pomicol, menționate în Anexa I a TFUe;
b) achiziţionarea, inclusiv în leasing, de noi utilaje, instalaţii și echipamente, mijloace de transport specializate în scopul comer-cializării produselor din fructe în cadrul lanțurilor scurte;
c) costurile generale legate de cheltuielile prevăzute la literele (a), (b), precum ono rariile pentru arhitecţi, ingineri şi consultanţi, onorariile pentru consiliere privind durabilitatea economică şi de mediu pe întreaga perioadă de implementare a proiectului, inclusiv documentația tehnico-economică;
d) achiziţionarea sau dezvoltarea de software și achiziţionarea de brevete, patente, li-cenţe, drepturi de autor, mărci;
e) cheltuieli generate de respectarea standar-delor și conformarea cu noile standarde impuse de legislația europeană;
f) cheltuieli cu activități de marketing; g) investiții în energie regenerabilă, eficiență
energetică și sisteme de economisire a apei și în tehnologii de eliminare a deșeurilor;
h) fondul de rulment care este auxiliar și care beneficiază de sprijin printr-unul din ins-trumentele financiare aplicate în cadrul submăsurii, într-un procent de maximum
23
30 % din valoarea totală a cheltuielilor eli-gibile aferente investiției.
Condiţii de eligibilitate privind spriji-nul nerambursabil:
• investiția trebuie să se încadreze în cel puțin unul din tipurile de sprijin prevăzute prin sub-măsură;
• solicitantul trebuie să se încadreze în ca-tegoria beneficiarilor eligibili, să asigure cofinanțarea investiției și să nu fie în di-ficultate, conform legislației în vigoare;
• investiția trebuie să își demonstreze via-bilitatea economică;
• investiția trebuie făcută doar în unitățile teritorial-administrative prezente în anexa II;
• investiția va respecta prevederile legis la-ției europene privind efectele asupra me-diului și normele de siguranță alimentară.
Principii privind stabilirea criteriilor de selecţie:
• principiul produselor cu valoare adăugată mare;
• principiul lanțurilor scurte;• principiul cooperării;• principiul creării de locuri de muncă
permanente;• principiul asocierii.
Sume și rate de sprijin aplicabile:• sprijin public nerambursabil;• ponderea sprijinului nerambursabil va fi
de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, fără a depăși:
◦ 1 000 000 de euro; ◦ 1 500 000 de euro pentru investi-țiile care conduc la un lanț scurt de apro vizionare local (colectare, sortare, de po zitare, ambalare, procesare).
Intensitatea sprijinului nerambursabil se va putea majora, cu 20%, însă rata maximă a sprijinului combinat nu poate depăși 90%, în urmatoarele cazuri:
• investiții colective realizate de cooperative și grupuri de producători;
• operațiuni sprijinite în cadrul PeI.
24
în contextul problemelor structurale ale sectorului pomicol (dimensiunea mică și fă-râmițarea exploatațiilor, numărul mare de exploatații de mici dimensiuni etc.), dar și al efectelor schimbărilor climatice şi al gradu-lui redus de adaptare la cerințele pieței, aso-cierea și cooperarea dintre producatori sunt esențiale în ceea ce privește consolidarea puterii de negociere, procurarea utilajelor și tehnologiilor agricole, creșterea gradului de acces la credite, introducerea inovațiilor și a ideilor noi de management.
Fermierii trebuie să coopereze în structuri or-ganizate, menite să asigure legătura acestora cu piața de desfacere, în scopul îmbunătățirii şi adaptării producției atât la cerințele pieței (incluzând aspectele legate de caracterul can-titativ, calitativ și continuu al aprovizionării, și de siguranța alimentară), cât și la preferin-țele consumatorilor.
obiectivul principal al structurilor de acest tip este valorificarea produselor membrilor, astfel degrevând producătorul de sarcina vânzării producției, ceea ce contribuie di-rect la o mai bună integrare a producătorilor
agroalimentari pe piaţă şi la nivelul lanţurilor scurte de aprovizionare. Sprijinirea creării lanțurilor alimentare scurte este necesară din perspectiva deschiderii oportunităților de piață pentru fermieri prin promovarea și vânzarea produselor aproape de sursa de producție, fie individual, fie în comun.
Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol
25
Sprijinul acordat prin măsură va contribui la:• îmbunătăţirea performanţelor generale
ale exploataţiilor pomicole;• o mai bună integrare pe piață a produ-
cătorilor primari;• creşterea veniturilor producătorilor prin
comercializarea în comun a producției;• crearea și promovarea lanțurilor scurte;• respectarea standardelor comunitare de
mediu și climă, siguranță alimentară etc.
Sprijinul prin această sub-măsură se va adre-sa nevoilor specifice stabilite în mod direct de grupurile de producători prin:
• adaptarea la cerințele pieței a producției de fructe a membrilor grupului de pro-ducători;
• dezvoltarea abilităților de marketing și organizare și facilitarea inovării.
Sprijinul se plătește sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o perioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost recunoscut.
Beneficiarigrupurile de producători din sectorul pomi-col care se încadrează în definiția IMM-uri-lor și care au fost recunoscute oficial de către autoritatea competentă, înainte de solicitarea sprijinului.
Cheltuieli eligibileCheltuielile eligibile sunt limitate la cele re-zultate din înființarea și funcționarea gru-purilor de producători din sectorul pomicol, prevăzute în planul de afaceri, iar detalierea costurilor eligibile se va realiza în cadrul le-gislativ național. Nu vor fi eligibile în cadrul acestei măsuri cheltuielile pentru fuzionarea grupurilor de producători existente.
Condiţii de eligibilitate• solicitantul trebuie să se încadreze în
categoria beneficiarilor eligibili;• solicitantul prezintă un Plan de Afaceri pe
care îl va implementa conform cerințelor Regulamentelor privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din FeADR;
• membrii grupurilor de producători au do miciliul/sediul social în unitățile ad-ministrativ-teritoriale prezentate în anexa II și activează în sectorul pomicol.
26
Sume și rate de sprijin aplicabileSprijinul acordat este 100% public şi nu poa-te să depășească anual 10% din valoarea pro -ducției comercializate în primii cinci ani şi 100 000 de euro/an.
Sprijinul se va acorda astfel: ◦ Anul I - 10% ◦ Anul II - 8% ◦ Anul III - 6% ◦ Anul IV - 5% ◦ Anul V - 4%
Sprijinul se plătește sub forma unui ajutor forfetar degresiv, în tranșe anuale, pe o pe-rioadă care nu poate depăși cinci ani de la data la care grupul de producători a fost re-cunoscut. Sprijinul se calculează pe baza pro-ducției comercializate anual prin intermediul grupului.
în primul an, se poate plăti grupului de pro-ducători un sprijin calculat pe baza valorii medii anuale a producției comercializate de membrii acestuia, în ultimii trei ani înainte de aderarea la grup, excluzând valorile maxi-mă și minimă.
Ultima rată se va plăti numai după ce s-a ve-rificat dacă planul de afaceri a fost implemen-tat corect. în cazul nerespectării planului de afaceri, se recuperează sprijinul, proporțio-nal cu obiectivele realizate.
Cerințele specifice minime cu privire la conți-nutul planului de afaceri, precum și la proce-durile administrative de autorizare și de ve-ri ficare vor fi detaliate în cadrul legislativ naţional.
Principii privind stabilirea criteriilor de selecţie:
• principiul cooperării;• principiul componenței grupurilor;• principiul calităţii produselor.
Criteriile de selecție vor fi detaliate în legis-lația națională subsecventă și vor avea în ve-dere prevederile art. 49 „Selecția operațiuni-lor” al Regulamentului (Ue) nr. 1305/2013, urmărind să asigure tratamentul egal al so-licitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționarea acestora în con-formitate cu prioritățile Uniunii europene în materie de dezvoltare rurală.
27
Submăsura 16a.1 „Sprijin pentru înfiinţarea și funcţionarea grupurilor operaţionale (GO), pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectorul pomi-col”
obiectivul specific al sub-măsurii este de a sprijini înființarea și funcționarea go cu scopul specific de a întreprinde în comun un proiect de cercetare aplicată prin care să se prezinte anumite probleme sau să se valori-fice oportunitățile existente în sectorul po-micol. Diseminarea obligatorie a rezultatelor obținute de către go se va realiza atât prin rețeaua PeI-AgRI de la nivel european, cât și la nivel național – prin RNDR și rețeaua publică de consultanță.
o caracteristică importantă a acestei sub-mă-suri este aceea că oferă sprijin pentru costu-rile directe ale proiectelor pilot/de dezvoltare, care nu sunt la momentul de față sprijinite prin alte măsuri de dezvoltare rurală din PNDR 2014-2020.
Durata de implementare a unui proiect pilot/de dezvoltare este de maximum cinci ani, cu posibilitatea de prelungire de încă un an, ba-zată pe o justificare clară.
Nu este permisă dubla finanțare a aceleiași activități/investiții din alte fonduri comuni-tare sau naționale.
Beneficiari:Beneficiarii unici ai acestei sub-măsuri sunt grupurile operaționale (go):
• go este un parteneriat;• go este constituit din minimum
doi parteneri, din care cel puțin un partener cu domeniul de activitate cercetare în sectorul pomicol (de ex.: producție/procesare/ambalare fructe), corespunzător temei proiectului; cel puțin un partener care are ca activitate producția/procesarea/comercializarea fructelor provenite din sectorul pomicol
Cooperare în sectorul pomicol
28
sau producția de ambalaje destinate sectorului, în concordanță cu tema proiec tului.
Condițiile cu privire la forma de organizare legală a beneficiarilor vor fi detaliate în ca-drul național.
Cheltuieli eligibile:Cheltuielile eligibile în cadrul acestei sub-mă-suri sunt limitate la:a) cheltuieli generate în mod specific de
înfiin țarea și funcționarea go și pot inclu-de, spre exemplu, următoarele tipuri de cheltuieli:
◦ realizare de studii și planuri, inclusiv planul proiectului;
◦ activități de animare; ◦ cheltuieli de funcționare ale go.
b) costurile directe determinate în mod spe-cific de activitățile incluse în planul de pro-iect depus de go. Costurile directe vizează, în principal, costurile cu investițiile, însă nu sunt limitate la acestea.
Detalierea costurilor eligibile se va realiza în cadrul național. Se va acorda atenție aplicării regulilor de ajutor de stat, dacă este cazul.
Condiţii de eligibilitate:• solicitantul se încadrează în categoria
beneficiarilor eligibili;• investiția trebuie să se încadreze în cel
puțin unul dintre tipurile de sprijin pre-văzute prin sub-măsură;
• solicitantul prezintă planul proiectului (care se încadrează în aria de cuprindere a PeI-AgRI), conform prevederilor Artico-lului 55 din Regulamentul nr. 1305/2013).
Conținutul planului proiectului va fi detaliat în cadrul legislativ național.
Principii privind stabilirea criteriilor de selecţie:în procesul de evaluare și de selecție a go și a proiectelor comune propuse de acestea pentru a fi finanțate, se vor lua în considerare următoarele:
• principiul componenței go (parte ne ria-tului);
• principiul produselor de calitate;
29
• principiul lanțului scurt;• principiul asocierii.
Principiile de selecție vor fi detaliate în legis-lația națională subsecventă și vor avea în ve-dere prevederile art. 49 al Regulamentului (Ue) nr. 1305/2013, urmărind să asigure tratamentul egal al solicitantilor, o mai bună uti lizare a resurselor financiare și direcționa-rea acestora în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.
Sume și rate de sprijin aplicabileîn cadrul acestei sub-măsuri, intensitatea spri jinului public nerambursabil va fi de 100% pentru costurile generate în mod specific de înființarea și funcționarea go și de activitățile aferente implementării proiectelor pilot sau
dezvoltarii de noi produse, practici, procese și tehnologii care nu pot fi acoperite printr-o altă măsură de dezvoltare rurală.
Cuantumul maxim al sprijinului este de 500 000 de euro.
Costurile de înființare și funcționare ale go nu vor depăși 20% din valoarea maximă a sprijinului acordat pe proiectul depus. Atunci când costurile directe pot fi acoperite printr-o altă măsură de dezvoltare rurală, implementată la acest moment prin PNDR, ele vor fi alocate în cadrul acelei măsuri, în condițiile respectării ratelor relevante ale ajutorului. în cazul Articolului 17, există pre-vederi care permit creșterea ratei ajutorului pentru investițiile solicitate de go pentru im-plementarea proiectelor aprobate.
în situația în care costurile directe pot fi aco perite printr-o altă măsură de dezvoltare rura lă, însă acea măsură nu este la acest moment implementată prin PNDR, atunci costurile vor fi alocate în cadrul acestei sub-măsuri, în conformitate cu rata maximă a ajutorului pentru respectiva măsură.
este posibil ca beneficiarul, pe parcursul im-plementării proiectului, să realizeze că ideea în curs de testare/dezvoltare nu generează rezultatele preconizate și că se impune sto-parea sau ajustarea proiectului.
30
în cazul în care rezultatele intermediare indică faptul că planul inițial al proiectului poate fi ajustat în conformitate cu obiective-le proiectului, atunci se poate conveni asupra ajustării planului proiectului și asupra conti-nuării finanțării, în limitele bugetului inițial al proiectului.
Dacă proiectul trebuie stopat din cauza nerespectarii planului proiectului, atunci toate costurile înregistrate până la acel moment vor fi rambursate. în situația în care go a respectat planul stabilit al proiectului, atunci nu vor exista consecințe financiare pentru beneficiar – cu excepția investițiilor în infrastructură / capacități de producție și procesare, care vor fi rambursate.
Submăsura 16a.4 „Sprijin pentru coo-perarea orizontală și verticală între ac-torii din lanţul de aprovizionare, în ve-derea stabilirii și dezvoltării de lanţuri scurte de aprovizionare în sectorul po-micol și de pieţe locale, precum și în vederea realizării de activităţi corelate de promovare în context local”
obiectivul acestei sub-măsuri este acela de a promova cooperarea între actorii locali, în scopul comercializării fructelor și produselor din fructe printr-un lanț scurt.
Prin această sub-măsură se va sprijini crearea lanțurilor alimentare scurte prin facilitarea cooperării în cadrul sectorului pomicol, dar
31
și cooperarea dintre producătorii, procesa-torii, comercianții de fructe și produse din fructe și restaurante, unități de cazare, insti-tuții de învățământ, autorități publice și alți consumatori.
Sprijinul se acordă pentru investiţii tangibile şi/sau intangibile pentru promovarea unor proiecte comune care implică cel puţin două entităţi care cooperează pentru:
• crearea/dezvoltarea unui lanţ scurt de aprovizionare (cu produse rezultate din sectorul pomicol);
• activităţi de promovare referitoare la crearea/dezvoltarea unui lanţ (sau lanţuri) scurt(e) de aprovizionare (cu pro duse rezultate din sectorul pomicol) şi la piața locală deservită de acest lanț/aceste lanțuri;
• scheme de calitate ale produselor pro-venite din sectorul pomicol.
în cazul dezvoltării unor lanţuri scurte de apro vizionare, sprijinul se poate acorda nu-mai pentru acele iniţiative care implică cel mult un intermediar între fermier şi con-sumator - intermediarul fiind definit ca enti-tatea care cumpără produsul de la fermier cu scopul de a-l vinde mai departe.
BeneficiariSprijinul se va acorda pentru:
• fermieri, deținători de exploatații pomi-
cole, cu condiția organizării din punct de vedere legal;
• grupuri și organizații de producători care activează în sectorul pomicol;
• microîntreprinderi și întreprinderi mici care participă la crearea unui lanț scurt în sectorul pomicol;
• organizații neguvernamentale înregis tra-te conform legislației naționale;
• consilii locale.
Condițiile cu privire la forma de organizare legală a beneficiarilor vor fi detaliate în ca-drul național.
32
Costuri eligibileCheltuielile eligibile vor fi acordate conform prevederilor Art. 35 (5) și pot cuprinde:
• studii/planuri;• activități de animare;• costurile de funcţionare a cooperării;• costuri directe ale proiectelor specifice
corelate cu planul proiectului;• costurile de consultanță și certificare
a produselor în cadrul unei scheme de calitate conform regulamentelor ce re-glementează acest domeniu;
• costuri de de promovare.
Sprijinul se acordă pentru activitățile prevă-zute pentru îndeplinirea obiectivelor din ca-drul planului de proiect, iar detalierea costu-rilor eligibile se va realiza în cadrul national.
Condiţiile de eligibilitate:• solicitantul se încadrează în categoria
beneficiarilor eligibili;• solicitantul prezintă un acord de coo pe-
rare care face referire la o perioadă de funcționare cel puțin egală cu perioada pentru care se acordă finanțarea;
• solicitantul prezintă un studiu/plan, in-clusiv studii de fezabilitate tehnică/eco-nomică privitor la conceptul de proiect referitor la lanțul scurt de aprovizionare;
• solicitantul prezintă un concept de mar-keting adaptat la piața locală și un plan privind activitățile de promovare propuse;
• fermierii au domiciliul într-una din uni-tățile administrativ-teritoriale prezentate în anexa II;
• membrii grupurilor și organizațiilor de producători au domiciliul/sediul social în unitățile administrativ-teritoriale pre-zentate în anexa II și activează în sectorul pomicol;
• consiliile locale fac parte din lista pre-zentată în anexa II.
Principii privind stabilirea criteriilor de selecţieCriteriile de selecție a proiectelor vor urmări următoarele principii:
33
• Principiul componenței cooperării, res-pectiv numărul de parteneri implicați;
• Principiul teritoriului și al structurii par-teneriatului;
• Principiul valorii adăugate.
Principiile de selecție vor fi detaliate în le-gislația națională subsecventă și vor avea în vedere prevederile art. 49 al Regulamentu-lui (Ue) nr. 1305/2013, urmărind să asigure
tratamentul egal al solicitanților, o mai bună utilizare a resurselor financiare și direcționa-rea acestora în conformitate cu prioritățile Uniunii în materie de dezvoltare rurală.
Sume şi rate de sprijin aplicabile• ponderea sprijinului nerambursabil va fi
de 100% din totalul cheltuielilor eligibile;• cuantumul maxim al sprijinului este de
până la 100 000 de euro.
34
Uniunea europeană are cerințe ridicate în privința calității materialului săditor pomicol, incluzând și aspectele care țin de starea fito-sanitară a acestuia. România, ca țară mem-bră, se supune directivelor europene privind producerea, comercializarea și circulația pe teritoriul Ue a materialului săditor pomicol.
Prin Sub-programul Pomicol din cadrul PNDR 2014-2020, se impune ca materialul săditor folosit pentru înființarea de plantații pomicole sau pentru reconversie să fie din ca-tegoria biologică „Certificat”.
Materialului săditor certificat, produs în România, este însoțit obligatoriu de etiche-ta albastră, inscripționată VT (virus tested) sau VF (virus free), prezentă pe fiecare pom. Ma terialul este produs în pepiniere autoriza-te, supuse unor controale și teste riguroase din partea autorităților abilitate care certifi-că autenticitatea materialului biologic (soi/ portaltoi), calitatea acestuia și starea fitosa-nitară.
Culoarea etichetei poate să difere în cadrul țărilor membre Ue (alb, portocaliu etc.), însă pe etichetă se va regăsi inscripționat: orga-nismul de inspecție și control, țara, codul sau
numele producătorului, specia, soiul, portal-toiul, tipul de material săditor (ex. knip 7+), categoria biologică „Certificat” și starea fito-sanitară (VT sau VF).
Nu se vor admite pentru plantare pomi sau arbuști din categoria CAC (Conformitas Agraria Communitatis). De calitatea materi-alului săditor va depinde în mare măsură vi-itorul plantației pomicole, iar alegerea, achi-ziționarea și plantarea acestuia sunt factori esențiali în reușita investiției. Alegerea spe-ciei, a combinației soi/portaltoi trebuie co-relată cu condițiile locale de climă și sol, cu sistemele de plantare și formele de coroană, precum și cu tehnologia de producție avută în vedere.
Achiziționarea materialului săditor trebuie să se facă de la pepiniere autorizate care să garanteze calitatea materialului săditor și să o certifice cu documente specifice (eticheta individuală = pașaportul fitosanitar și certi-ficatul de calitate). în cazul cumpărării ma-terialului săditor din străinătate, se vor evita soiurile și portaltoii care nu au fost testați în condițiile din țara noastră. Neadaptarea la condițiile locale de climă și sol poate conduce la eșecul total al investiției.
Calitatea materialului săditor pomicoL
35
la recepționarea materialului săditor în fer-mă, trebuie analizate o serie de elemente importante cum ar fi: volumul și starea sis-
temului radicular, aspectul părții aeriene, prezența ramurilor anticipate, starea mugu-rilor etc. Rădăcinile pomilor trebuie să nu fie deshidratate, să nu prezinte urme de muce-gai, răni, degerături, iar în secțiune să aibă culoarea albă-sidefie. Punctul de altoire tre-buie să fie complet sudat, fără cioturi și zone uscate sau rănite. Tulpina trebuie să aibă scoarța intactă, netedă, fără urme de atac de boli sau dăunători, garnisită cu muguri sănă-toși. în cazul materialului săditor cu ramuri anticipate, acestea trebuie să fie intacte și să corespundă ca număr cu clasa de calitate pre-văzută în documentele însoțitoare, mai ales la măr, păr și cireș (knip număr ramuri +).
orice problemă sesizată la recepția cantitati-vă și calitativă a materialului săditor trebuie adusă imediat la cunoștința furnizorului și transportatorului pe baza unor procese-ver-bale de contestație.
Până la plantare, materialul săditor trebuie stratificat în șanțuri special amenajate, în ni-sip sau în spații de depozitare în care să se evite deshidratarea și degerarea rădăcinilor. înainte de plantare, pomii trebuie hidratați timp de cel puțin 24 de ore prin introducerea rădăcinilor în apă.
După efectuarea lucrărilor de pregătire a te-renului, la plantarea pomilor, se va avea grijă ca punctul de altoire să rămână la cel puțin 15-20 cm deasupra solului.
36
Sisteme de cultură în pomiculturăSistemele de cultură ale pomilor sunt deter-minate de o serie de elemente tehnologice cum ar fi: densitatea de plantare, forma de coroană, sistemul de susținere, sistemele de protecție antigrindină și antiploaie, insta-lațiile de fertirigare etc. Alegerea lor se face în funcție de specie, vigoarea combinației soi/portaltoi și depinde în mare măsură de dispo-nibilităţile financiare și de nivelul tehnologiei care se va aplica.
în prezent, în pomicultura din ţara noastră există trei sisteme comerciale de cultură: cla-sice (extensive), intensive şi superintensive.
Sistemul clasic este cel mai vechi, din ce în ce mai puţin întâl-nit şi în care se folosesc distanţe de plantare mari. Formele de coroană sunt cele „cu vo-lum mare“, ca vas ameliorat, piramidă etajată rărită, leader, piramidă mixtă etc.
Materialul săditor folosit este altoit pe portal-toi viguroși. în acest sistem de cultură pomii sunt plantaţi la 6-10 m între rânduri şi 4-8 m pe rând. Numărul pomilor la hectar variază între 150 și 500. Plantaţiile de acest tip sunt amplasate pe terenuri în pantă, neterasate, până la 8-10% sau pe pante de până la 25%, amenajate în prealabil prin terasare.
întreţinerea solului se face prin înierbare sau culturi intercalate între rânduri. Pomii intră pe rod după 4-6 ani, iar rodirea economică este la 8-12 ani. Sistemul clasic are multe de-zavantaje cum ar fi: numărul redus de pomi la unitatea de suprafaţă, intrare târzie pe rod, producţii modeste și de calitate redusă, pon-dere ridicată a lucrărilor manuale, grad de mecanizare scăzut etc.
Sistemul intensiv Cuprinde pomi cu coroană aplatizată - gar-duri pomicole (palmete, trident, V paralel)
37
sau cu o coroană globuloasă de volum redus (vas întârziat aplatizat, fus-tufă), altoiţi pe portaltoi de vigoare mijlocie, vegetativ sau franc, ceea ce permite plantarea unui număr de 600-1 250 de pomi la hectar. Aceste plan-taţii asigură obţinerea unor producţii între 20-30 de tone de fructe la hectar, oferind po-sibilităţi optime de mecanizare a principale-lor lucrări de întreţinere. în funcție de specie, de portaltoi și de forma de coroană folosită, în sistemul intensiv se impune uneori folosi-rea unor sisteme de susținere, precum și si-steme de protecție antigrindină. în prezent, nu se concepe înființarea unei plantații pomi-cole fără instalații de fertirigare. întreținerea solului se face de regulă prin înierbare pe in-tervalul dintre rânduri și prin ierbicidare sau lucrări mecanice pe rândul de pomi. în sistem intensiv se pot cultiva majoritatea speciilor pomicole sâmburoase altoite pe portaltoi de vigoare medie.
Sistemul superintensiv este reprezentat de plantaţii cu densitate foarte mare, între 1 250 - 5 000 de pomi la hectar sau chiar mai mult, formate din pomi de vigoare slabă sau mijlocie, obținuți prin altoirea pe portaltoi de vigoare redusă. Po-mii sunt conduşi în garduri fructifere sau în forme globuloase cu volum foarte redus ca ax vertical, Super Spindle, fus subţire, V para-lel etc. Se aplică în special la măr și păr, dar recent s-a extins și la cireșul altoit pe portal-
toi de vigoare redusă (gisela 5, PHlC), pier-sic, sau chiar prun și cais (altoiți pe Ishtara, Mirobolan dwarf). Pomii intră pe rod înce-pând din anul doi după plantare și ating pro-ducția maximă de 60-80 de tone la hectar (la măr și păr) în anul 4-5. Investiția se va amor-tiza în anul 6-7 de la înființarea plantației.
Durata de viață a unei plantații este de 14-15 ani, în funcție de specie, de multe ori fi-ind determinată de succesul soiului pe piață. Investițiile inițiale sunt foarte mari, sistemul presupunând existența unor sisteme de sus-ținere și protecție a pomilor împotriva grindi-nei și ploii, instalații de fertirigare, mecaniza-re avansată etc. Platformele autopropulsate pentru tăierea pomilor, rărirea fructelor, re-coltare și alte operații sunt indispensabile.
38
Eficiența economică a speciilor pomicole în diferite sisteme de cultură
Alegerea speciei pomicole, a sistemului de cultură și nivelul investiției ce urmează a fi realizată trebuie să aibă neapărat în vedere aspectele economice.
Printre cele mai solicitate informații de către cei ce doresc să-și înființeze o plantație sunt cele legate de valoarea investiției la hectar, profitabilitatea speciei, costurile de întreține-re și posibilitățile de desfacere.
în continuare prezentăm pentru principa-lele specii pomicole câțiva indicatori speci-fici, luați în calcul, comparativ pentru stabi-lirea eficienței economice a exploatațiilor pomicole.
Indicatorul Măr Păr gutui
Nr. pomi/ha 500 1250 3333 500 1250 2860 500 670
Distanța de plantare (m) 5x4 4x2 3x1 5x4 4x2 3.5x1 5x4 5x3
Durata de exploatare (ani) 20 19 16 19 16 12 15 14
Valoarea investiției* (lei) 46.647 125.524 188.848 46.510 125.524 174.910 46.510 50.993
Cheltuieli anuale totale (lei) 19.651 29.253 41.975 19.876 29.580 41.168 19.716 21.844
Producție (t) 20 30 45 18 30 40 18 22
Cost de producție (lei) 0,98 0,98 0,93 1,10 0,99 1,03 1,10 0,99
Preț de vânzare (lei/kg) 1.3 1,4 1,5 1,5 1,6 1,7 1,6 1,7
Profitul anual net (lei) 5.333 10.707 21.441 5.984 15.473 22.539 7.631 13.067
Termen de recuperare a investiției (ani) 8,7 11,7 8,8 7,8 8,1 7,8 6,1 3,9
Profit total pe durata de exploatare (lei) 106.669 203.436 343.057 113.700 247.571 270.466 114.436 182.941
Randamenteconomicalinvestiției(%) 229 162 182 244 197 155 246 359
*Valoareainvestițieicuprindecheltuieliledeînființareșipeceledeîntreținerepânălaintrareaperod
39
Indicatorul Prun Cais Piersic/Nectarin Cireș Vișin
Nr. pomi/ha 500 1250 400 833 500 1000 500 1250 500 1250
Distanța de plantare (m) 5x4 4x2 5x5 4x3 5x4 4x2.5 5x4 4x2 5x4 4x2
Durata de exploatare (ani) 20 16 10 11 14 12 20 11 20 16
Valoarea investiției* (lei) 41.047 122.810 53.726 63.932 57.012 70.888 42.026 143.379 40.031 72.869
Cheltuieli anuale totale (lei) 19.228 31.506 19.601 25.026 22.762 29.621 24.998 42.531 24.893 33.542
Producție (t) 18 30 12 18 15 22 10 18 14 20
Cost de producție (lei) 1.07 1.05 1.63 1.39 1.52 1.35 2.50 2.36 1.78 1.68
Preț de vânzare (lei/kg) 1.3 1.4 2.5 2.5 2.0 2.0 3.5 4.0 2.5 3.0
Profitul anual net (lei) 3.505 8.815 8.735 16.779 6.080 12.078 8.401 24.754 8.490 22.225
Termen de recuperare a investiției (ani) 11.7 13.9 6.2 3.8 9.4 5.9 5.0 5.8 4.7 3.3
Profit total pe durata de exploatare (lei) 70.094 141.040 87.351 184.564 84.123 144.940 168.029 272.295 169.805 355.597
Randament economic al investiției (%) 171 115 163 289 149 204 400 190 424 488
* Valoarea investiției cuprinde cheltuielile de înființare și pe cele de întreținere până la intrarea pe rod
Indicatorul Nuc Alun Căpșunul zmeur Mur Coacăz Cătină Afin
Nr. pomi/ha 140 240 670 37.000 40.000 6670 3333 3333 1670 4762
Distanța de plantare (m) 9x8 7x6 5x3 câmp solar 3x0.5 3x1 3x1 3x2 3x0,7
Durata de exploatare (ani) 27 24 19 3 3 6 8 7 15 27
Valoarea investiției* (lei) 48.727 54.685 45.927 33.290 51.203 98.307 84.177 60.256 34.332 103.712
Cheltuieli anuale totale (lei) 11.213 12.521 14.795 55.848 62.977 38.528 32.191 25.566 21.332 27.499
Producție (t) 1,8 2,2 1,5 18 20 8 8 8 10 7
Cost de producție (lei) 6,23 5,69 9,86 3.10 3,15 4,82 4,02 3,20 2,13 3,93
Preț de vânzare (lei/kg) 10,0 10,0 16,0 4,5 5,0 7,5 7,0 4,50 3,0 7,0
Profitul anual net (lei) 5.701 7.962 7.732 21.128 31.099 18.036 19.999 8.764 7.281 18.061
Termen de recuperare a investiției (ani) 8,5 6,9 5,9 1,6 1,6 5,5 4,2 6,9 4,7 5,7
Profit total pe durata de exploatare (lei) 153.920 191.091 146.917 63.383 93.297 108.217 159.995 61.351 109.213 487.649
Randament economic al investiției (%) 316 349 320 190 182 110 190 102 318 470
* Valoarea investiției cuprinde cheltuielile de înființare și pe cele de întreținere până la intrarea pe rod
40
BibliografieProgramul Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014 - 2020, Versiunea oficială 1 – 1 iulie 2014
Fișe măsuri PNDR 2014-2020
*** Cooperare în sectorul pomicol (draft, v. v.2_10.04.2014)
*** înființarea grupurilor de producători în sectorul pomicol (draft, v.2_10.04.2014)
*** Investiții în active fizice în sectorul pomicol (draft, v.2_10.04.2014)
*** Prezentare PNDR 2014-2020, disponibil online la http://www.pndr2020.ro/fisiere/gl-PR/prezentari/Prezentare-PNDR-2014-2020.pdf
*** Alocări financiare PNDR 2014-2020, disponibil online la http://www.pndr2020.ro/fisiere/PT-PR/pb/ Alocari-Financiare.pdf
*** Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) www.apdrp.ro
*** PNDR 2020 http://www.pndr2020.ro/
*** Conținutul PNDR 2014-2020 - Reuniunea Comitetului Consultativ Tematic DRAP, București, 27 iunie 2014, disponibil online la http://www.madr.ro/ro/programare-2014-2020-pndr/comitet-consultativ- tematic/reuniuni.html
*** Informare cu privire la subprogramul pomicol: investiții, cooperare, înființarea grupurilor de producători. Conferința tematică - Ferme mici și asociere - Craiova, 16-17 octombrie 2014, RNDR (www.rndr.ro)
Asănică A., Hoza D., 2013, Pomologie, editura Ceres, București
Baciu A., godeanu I., 2000. Producerea materialului săditor pomicol, editura Universitaria, Craiova
ghena N., Braniște N., Stănică F., 2004. Pomicultură generală, editura Matrix Rom, București
Stănică F., Braniște N., 2011. Ghid pentru pomicultori. editura Ceres
Stănică F., Peticilă A., 2011. Înființarea plantațiilor pomicole, editura Valahia University Press
Sumedrea D., Isac I., Iancu M., olteanu A., Coman M., Duțu I., 2014. Pomi, arbuști fructiferi, căpșun: ghid tehnic și economic, editura Invel Multimedia
41
Contact:
Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)
Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961
Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215
e-mail: [email protected]
Internet: www.rndr.ro
Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „înfiinţarea şi sprijinirea
Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FeADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.
2014
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii europene.
Se distribuie gratuit.
Departamentul Publicaţii USR
Ministerul Agriculturiiși Dezvoltării Rurale
