Sub-componenta 1.3. Dezvoltarea Asistentei Medicale...

Raport al etapei incipiente

_________________________________________________________________________ Centrul Strategii ș i Politici de Sănătate

Str. A. Cozmescu 3, Chiș inău, Moldova; tel.: +373 22 287154

MINISTERUL SĂNĂTĂŢII AL REPUBLICII MOLDOVA

PROIECTUL SERVICII DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Componenta 1: Modernizarea sectorului de sănătate

Sub-componenta 1.3. Dezvoltarea Asistentei Medicale Primare

ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA PROTOCOALELOR CLINICE STANDARDIZATE ALE LOCULUI DE LUCRU PENTRU MEDICII DE

FAMILIE

Ţara: Republica Moldova

Beneficiar Consultant

Titlu: Ministerul Sănătăţii Centrul Strategii şi

Politici de Sănătate

Adrese: 2, str. Vasile Alecsandri 3, str. A Cozmescu

2009 Chişinău 2009 Chişinău

Moldova Moldova

Telefon: +373 22 73 5487 +373 22 28 71 54

Fax: +373 22 73 8781 +373 22 72 30 00

Andrei Usatîi Mihai Ciocanu

- Ministru al Sănătăţii - - Director de Proiect -

Semnături: ___________________ ___________________

Data raportului: 31 martie 2012

Perioada de raportare: 30 ianuarie 2012 – 31 martie 2012

Autori: Dr. Mihai Ciocanu, Dr. Inga Pasecinic




Lista de anexe

Anexa 1 Cercetare calitativă - Analiza gradului de aplicabilitate a PCSPMF existente

şi impactul implementării acestora în practica medicală

Anexa 2 Cercetare calitativă - Analiza gradului de aplicabilitate a PCSPMF existente

şi impactul implementării acestora în practica medicală

Anexa 3 Dispoziţia MS nr. 40 - D din 03.02.2012 cu privire la instituirea Grupului de

lucru

Anexa 4. Ordinul MS nr. 248 din 19.03.2012 Cu privire la instituirea grupurilor de

autori pentru elaborarea PCSPMF

Anexa 5 Ordinul MS nr. 295 din 29.03.2012 privind modificarea PCSMF „Pneumonia

comunitară la adult”

Anexa 6 Ordinul MS nr. 296 din 29.03.2012 privind modificarea PCSMF „Infecţia

meningococică la copil”

Anexa 7 Ordinul MS nr. 297 din 29.03.2012 privind modificarea PCSMF „Gripa la

copil”

Anexa 8 Ordinul MS nr. 298 din 29.03.2012 privind modificarea „Infecţia adenovirală

la copil”

Anexa 9 Ordinul MS nr. 308 din 30.03.2012 privind modificarea PCSMF „Hepatita

virala acuta B la adult”

Anexa 10 Lista maladiilor prioritare pentru care se vor elabora Protocoale clinice

standardizate pentru medicii de familie (PCSMF) în baza Protocoalelor clinice

naţionale (PCN)

Anexa 11 Planul de elaborare a Protocoale clinice standardizate pentru medicii de

familie (PCSMF) în baza Protocoalelor clinice naţionale (PCN) şi a priorităţilor pentru

2013

Anexa 12 Dispoziţia MS nr. 105 - d din 26.03.2012 cu privire la organizarea

Seminarului instructiv „Sensibilizarea şi fortificarea capacităţilor în domeniul

elaborării şi implementării Protocoalelor clinice standardizate ale locului de lucru

pentru medicii de familie”

Anexa 13 PCSMF revizuit şi modificat ”Dislipidemiile”

Anexa 14 Materialele seminarului instructiv „Sensibilizarea şi fortificarea

capacităţilor în domeniul elaborării şi implementării Protocoalelor clinice

standardizate ale locului de lucru pentru medicii de familie”




Abrevieri

AMP Asistenţa medicală primară

AMS Asistenţa medicală secundară

BM Banca Mondială

CE Comisia Europeană

CI Centru de instruire

CMF Centrul medicilor de familie

CNAM Compania Naţională de Asigurări în Medicină

CNMS Centrul Naţional de Management în Sănătate

CS Centru de sănătate

CUAMP IPSM Clinica Universitară de Asistenţă Medicală Primară a Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”

DCE Delegaţia Comisiei Europene, Chişinău

EMC Educaţie Medicală Continuă

FIS Fondul de Investiţii în Sănătate

GA Grup de Autori

GL Grup de lucru

M&E Monitorizare şi evaluare

MDI Ministerul Dezvoltării Informaţionale

MF Medic de familie = medic generalist

MG Medic generalist = medic de familie

MS Ministerul Sănătăţii

OMF Oficiul medicului de familie

OMS Organizaţia Mondială a Sănătăţii

ONG Organizaţie neguvernamentală

PC&G Protocoale Clinice şi Ghiduri

PCN Protocoale Clinice Naţionale

PCSMF Protocoalelor clinice standardizate pentru medicii de familie

PNS Politica Naţională a Sănătăţii

PSSAS Proiectul Servicii de Sănătate şi Asistenţă Socială

RU Resurse umane

SI Sistemul Informaţional

SIS Sistemul Informaţional în Sănătate

SWOT Analiza SWOT(Puncte Forte, Puncte Slabe, Oportunităţi şi Pericole)

TACIS Asistenţă tehnică pentru Comunitatea Statelor Independente

TI Tehnologie informaţională

TR Termeni de referinţă

UE Uniunea Europeană

UNICEF Fondul Naţiunilor Unite pentru Copii

USAID Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională

USMF Universitatea de Stat de

Medicină şi Farmacie ”Nicolae

Testemiţanu”




LISTA DE ANEXE ...................................................................................................... 2

1 REZUMATUL PROIECTULUI ................................................................................. 5

SCOPUL GENERAL ..................................................................................................... 5

OBIECTIVELE SPECIFICE ............................................................................................. 5

REZULTATELE SCONTATE PENTRU ETAPA INCIPIENTĂ .................................................... 6

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI ÎN ETAPA INCIPIENTĂ ........................................................... 6

2 SUMARUL PROIECTULUI ÎN PERIOADA INCIPIENTĂ ........................................ 7

2.1. ANALIZA SITUAŢIEI PROIECTULUI – CADRUL ŞI CONJUNCTURĂ RELEVANTĂ A

PROIECTULUI ............................................................................................................. 7

2.2. CONTEXTUL PENTRU ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA PROTOCOALELOR CLINICE

STANDARDIZATE PENTRU MEDICII DE FAMILIE ................................................................ 9

2.3. PROBLEME FUNDAMENTALE LEGATE DE PROTOCOALELE CLINICE ŞI GHIDURILE

PENTRU AMP .......................................................................................................... 11

2.4. PARTENERII PRINCIPALI ŞI ACTORII IMPLICAŢI ÎN ELABORAREA PCSMF .................. 12

3 ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI ÎN PERIOADA DE RAPORTARE ....................... 14

3.1. ACTIVITATEA 1 - ANALIZA GRADULUI DE APLICABILITATE A PCSPMF EXISTENTE ŞI

IMPACTUL IMPLEMENTĂRII ACESTORA ÎN PRACTICA MEDICALĂ....................................... 14

3.1.1. Cercetarea calitativă ................................................................................ 14

3.1.2. Studiu cantitativ ....................................................................................... 16

3.2. ACTIVITATEA 2 – REVIZUIREA ŞI ACTUALIZAREA PCSMF ...................................... 17

3.2.1. Descriere detaliată a procesului de revizuire şi modificare PCSMF ........ 19

3.3. ACTIVITATEA 3 – IDENTIFICAREA SURSELOR DE INFORMARE, ACTORILOR IMPLICAŢI

PENTRU SETAREA PRIORITĂŢILOR ÎN VEDERE ELABORĂRII PCSPMF IDENTIFICATE ŞI

SELECTATE ............................................................................................................. 26

3.3.1. Identificarea şi selectarea partenerilor implicaţi în setarea priorităţilor

pentru elaborarea PCSMF ................................................................................. 27

3.3.2. Instituirea Grupului de Lucru şi Grupurilor de Autori în conformitate cu

priorităţile identificate pentru elaborarea PCSMF .............................................. 30

3.4. ACTIVITATEA 4 – STABILIREA DOMENIILOR PRIORITARE PENTRU ELABORAREA PCSMF

.............................................................................................................................. 33

3.4.1. Maladiile prioritare importante cel mai frecvent întâlnite în practica

medicului de familie ........................................................................................... 34

3.4.2. Disponibilitatea PCN selectate care reflectă maladiile prioritare cel mai

frecvent întâlnite de medicii de familie în practica clinică .................................. 40

3.5. ACTIVITATEA 5 - FORTIFICAREA CUNOŞTINŢELOR GRUPURILOR DE AUTORI ÎN

DOMENIUL ELABORĂRII ŞI IMPLEMENTĂRII PROTOCOALELOR CLINICE ............................. 44

4 ACŢIUNI SPECIFICE NECESARE DIN PARTEA BENEFICIARULUI ............. 47

5 CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI ...................................................................... 48

5.1. CONCLUZII ....................................................................................................... 48

5.2. RECOMANDĂRI ................................................................................................. 49




1. Rezumatul proiectului

Titlul proiectului: SERVICII DE SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ

Componenta 1: Modernizarea sectorului de sănătate

Sub-componenta 1.3. Dezvoltarea Asistentei Medicale Primare

ELABORAREA ŞI IMPLEMENTAREA PROTOCOALELOR CLINICE STANDARDIZATE

ALE LOCULUI DE LUCRU PENTRU MEDICII DE FAMILIE

Ţara: Republica Moldova

Scopul general

Scopul general al consultanţei este de a acorda asistenţă Ministerului Sănătăţii (în

continuare – Clientului) în elaborarea, multiplicarea, diseminarea şi implementarea a cel

puţin 60 Protocoalelor clinice standardizate pentru medicii de familie, precum şi

monitorizarea şi evaluarea implementării acestora.

Protocoalele elaborate vor fi focusate pe activităţile de prevenire şi depistare a celor mai des

întâlnite maladii non-transmisibile (cardiovasculare şi oncologice). Tot odată, medicii de

familie vor fi instruiţi în vederea implementării conforme a protocoalelor elaborate şi aprobate

în practică.

Obiectivele specifice

Implementarea obiectivelor specifice după cum urmează va contribui la o acoperire efectivă

pe întreg teritoriul Republicii Moldova cu servicii de asistenţă medicală primară de calitate,

care ar avea un impact în soluţionarea problemelor de sănătate majore, asigurarea unui

acces echitabil şi sporirea eficienţei şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate la nivelul

AMP.

Susţinerea MS în implementarea reformelor iniţiate în AMP din Moldova, în particular

implementarea instrumentelor de îmbunătăţire şi evaluare a performanţelor şi calităţii

serviciilor medicale prestate la nivel AMP prin intermediul elaborării şi implementării

Protocoalelor clinice standardizate pentru medicii de familie.

Sprijinirea instituţiilor în vederea elaborării, revizuirii, aprobării şi implementării

protocoalelor clinice, în special pentru cele mai importante probleme de sănătate din

sectorul AMP.

Coordonarea activităţilor şi cooperarea cu instituţiile de stat relevante din domeniul

sănătăţii, donatorii şi alte proiecte actual în derulare.




Rezultatele scontate pentru etapa incipientă

Evaluarea impactului calităţii asistenţei asigurate la nivelul asistenţei medicale

primare.

Actualizarea celor 47 PCSPMF elaborate anterior, în cazul în care este necesar.

Sursele de informare, actorii implicaţi pentru setarea priorităţilor în vedere elaborării

PCSPMF identificate şi selectate.

Seminar cu participarea experţilor în domeniu, în vederea fortificării cunoştinţelor

grupurilor de autori în domeniul elaborării protocoalelor clinice standardizate întru

îmbunătăţirii calităţii şi aplicabilităţii acestora în practică, organizat şi desfăşurat.

Lista maladiilor prioritare cel mai frecvent întâlnite în practica medicului de familie

elaborată şi aprobată, fiind focusată pe activităţile de prevenire şi depistare a celor

mai des întâlnite maladii. Grupurile de autori pentru elaborarea PCSPMF formate şi

aprobate.

Activităţile proiectului în etapa incipientă

Etapa incipientă a constat în analiza situaţiei în domeniu, identificarea şi selectarea surselor

de informare, actorilor implicaţi, precum şi setarea priorităţilor pe domenii în care urmează să

fie elaborate Protocoalele clinice standardizate pentru medicii de familie şi formarea

grupurilor de autori.

Analiza gradului de aplicabilitate a PCSPMF existente şi impactul implementării

acestora în practica medicală.

Identificarea şi selectarea surselor de informare, actorilor implicaţi pentru setarea

priorităţilor în vederea elaborării PCSPMF.

Fortificarea cunoştinţelor grupurilor de autori în domeniul elaborării protocoalelor

clinice prin organizarea şi desfăşurarea unui seminar cu participarea experţilor în

domeniu, în vederea îmbunătăţirii calităţii şi aplicabilităţii acestora în practică.

Organizarea şi desfăşurarea unui atelier de lucru cu implicarea tuturor partenerilor

relevanţi privitor la stabilirea priorităţilor şi domeniilor în care urmează să fie elaborate

PCSPMF.

Grupul ţintă: Ministerul Sănătăţii, partenerii principali, partenerii principali din cadrul AMP la

nivel naţional, raional şi local, Universitate de Stat de Medicină şi Farmacie”Nicolae

Testemiţanu”, centre de instruire, publicul general.

Data de lansare a proiectului: 30 ianuarie 2012

Durata proiectului: ianuarie 2012 – august 2013 (19 luni)




2 Sumarul proiectului în perioada incipientă

2.1. Analiza situaţiei proiectului – cadrul şi conjunctură relevantă a proiectului

Furnizorii de servicii medicale pot îmbunătăţi calitatea acestora prin intervenţii asupra

sistemelor care determină calitatea serviciilor, nu doar sporind-o, dar şi eliminând repetarea

şi refacerea unor activităţi şi reducând costurile. Anume la aceasta serveşte standardizarea

proceselor de acordare a serviciilor medicale.

În lume standardele sunt elaborate astfel, încât să fie vizibilă capacitatea instituţiei medicale

de a îmbunătăţi calitatea asistenţei medicale prin îmbunătăţirea eficacităţii tratamentului.

Aceste standarde trebuie să devină o parte componentă a evaluării calităţii activităţii fiecărei

subdiviziuni a instituţiei medicale – din momentul de primă adresare a pacientului, până la

însănătoşire. Acest proces include o mulţime de aspecte, aşa ca investigarea, tratamentul şi

supravegherea pacientului, atât respectarea drepturilor acestuia, cât şi managementul

instituţiei.

Multe din instrumentele utilizate pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite au ca scop

îndrumarea medicilor în adoptarea de către ei a unei anumite conduite. Cele mai importante

în acest aspect sunt ghidurile practice şi protocoalele clinice ca surse bazate pe dovezi

ştiinţifice.

Scopul protocolului clinic este de a standardiza procedeele actului medical pentru a ajuta

medicul în stabilirea unor decizii optime privind asistenţa medicală în situaţii clinice concrete.

Astfel se pot obţine cele mai bune practici bazate pe dovezi şi pe datele literaturii ştiinţifice,

practici acceptabile pe plan local, dar şi eficienţă din punct de vedere economic. Protocolul

clinic ne asigură că procesul de diagnosticare sau de tratament, sau de reabilitare etc. se va

aplica în aceeaşi măsură, după un model deja prestabilit în diferite instituţii pe întreg teritoriul

republicii, adică indiferent de este acesta un Centru al Medicilor de Familie urban sau un

Centru de Sănătate rural.

Totodată, un protocol clinic asigură identificarea şi aprobarea activităţii curente şi

succesiunea consecutivă a acţiunilor şi procedurilor legate de maladia dată şi identifică

situaţiile în care asistenţa medicală deviază de la modul prestabilit, fie întâmplător, fie

intenţionat. Un Protocol clinic standardizat pentru medicii de familie conţine în sine

următoarele:

procedurile de diagnostic, atât profilactice (screening), cât şi clinice;

procedurile de tratament;

supravegherea şi monitorizarea stării pacientului;

informaţii despre colaborarea cu ceilalţi actori din sistem (instituţii de diagnostic,

tratament, reabilitare sau specialişti) şi procedurile de referire aprobate la nivel de

sistem.

Medicii generalişti din Republica Moldova la fel ca şi cei din alte ţări, tot mai mult apelează la

utilizarea protocoalelor clinice şi a protocoalelor în vederea îmbunătăţirii asistenţei medicale




acordate pacientului şi rezultatelor/beneficiilor pentru sănătate. Protocoalele clinice şi

ghidurile sunt utile cadrelor medicale în a oferi servicii medicale de calitate optimă pentru

pacienţii săi recomandându-le tratament bazat pe dovezi ştiinţifice şi opinii clinice de

specialitate.

Protocoalele clinice au menirea să ofere consultanţă practică şi accesibilă (uşor de

respectat) medicilor de familie în vederea prestării unor servicii eficiente pentru pacienţi.

Ghidurile şi protocoalele clinice vor fi bazate pe dovezi ştiinţifice şi vor:

Încuraja răspunsul adecvat la situaţiile medicale comune

Recomanda acţiuni suficiente şi eficiente, ce nu sunt nici excesive nici deficiente

Permite excepţii, în circumstanţe justificate clinic

Ghidurile şi protocoalele clinice vor viza aplicarea acestora în condiţiile comune şi flexibilitate

în decizie pentru medic în situaţii neordinare. Acestea au ca scop îmbunătăţirea asistenţei

medicale pentru pacient prin elaborarea recomandărilor pentru practica clinică în instituţiile

de asistenţă medicală primară.

Obiectivul general al protocoalelor clinice este de a spori aplicarea profilaxiei bazate pe

dovezi în sectorul de asistenţă medicală primară prin implementarea şi evaluarea

protocoalelor clinice, fapt ce va contribui la susţinerea şi consolidarea asistenţei medicale

primare din Moldova.

Există o necesitate stringentă pentru elaborarea şi implementarea PCSMF axate pe

problemele prioritare cel mai frecvent întâlnite in practica de rutina medicul de familie. Acest

fapt va duce la îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale furnizate în cadrul AMP, prin

sprijinirea medicilor de familie de a se concentra asupra acţiunilor de prevenire, depistare,

diagnostic, tratament, supraveghere, reabilitare, strategii de educare a pacienţilor, etc.

bazate pe o abordare comprehensivă a tuturor aspectelor unei patologii particulare într-un

mod rapid, cert şi corect din punct de vedere clinic şi profesional.

PCSMF este prevăzut drept instrument de îmbunătăţire a calităţii şi odată elaborat şi

implementat poate fi considerat unul dintre mecanismele cele mai adecvate şi eficiente

pentru îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale acordate pacienţilor, permiţând astfel

aplicarea în practică a următoarelor remedii:

• de reglementare / legale/juridice

• recompense / sancţiuni

• strategii de sistem (de exemplu, mecanisme de trimitere)

• peer review, de audit, şi de feedback-ul

• formare / instruire.




Înainte de a începe procesul de elaborare a PCSMF au fost cercetate şi analizate obiectivele

pentru PCSMF. Astfel, un anume PCSMF urmează a fi elaborat şi implementat în cazul în

care acest PCSMF este într-adevăr cea mai bună abordare pentru a atinge obiectivele

setate. Pe parcursul procesului de elaborare şi implementare a PCSMF includerea dovezilor

clinice trebuie să fie luate în considerare. Este încurajată utilizare resurselor internaţionale

pentru sinteza dovezilor clinice. Este necesar ca elaborarea şi implementare PCSMF în

Republica Moldova sa fie bazată pe două condiţii obligatorii:

1. problemele de sănătate şi maladiile prioritare cu care se confruntă medicii de familie

cel mai frecvent în practica clinică

2. disponibilitatea Protocolul Clinic Naţional care descrie management şi tratament

acestei maladii sau probleme de sănătate, la toate nivelele sistemului de sănătate,

inclusiv AMP.

Ultima condiţie în special este prevăzută ca obligatorie, deoarece PCSMF sunt cai de a oferi

posibilităţi pentru cele mai eficiente, rapide intervenţii şi opţiuni utile în timp pe când

Protocoalele clinice naţionale sunt documente comprehensive extinse care oferă informaţii

complete despre managementul unei maladii sau probleme de sănătate la toate nivelurile

sistemului de sănătate.

Un medic de familie poate consulta un protocol clinic naţional, în caz de necesitate şi

disponibilitate a cestuia, pentru a obţine informaţii mai profunde şi cunoştinţe mai extinse

despre o maladie sau o problemă de sănătate specifică, inclusiv managementul acestea la

alte nivele ale sistemului de sănătate, aceasta fiind abordată pe scurt în PCSMF.

PCSMF trebuie să se bazeze pe dovezi ştiinţifice şi ar trebui să fie modificate pentru anumite

condiţii. PCSMF sunt destinate să ofere o înţelegere a problemei clinice, şi prezintă unul sau

mai multe abordări şi oportunităţi soluţionarea şi managementul acestei probleme.

Protocoalele clinice standardizate pentru medicii de familie au menirea de a crea medicului

de familie o viziune clară asupra problemei clinice şi de a evidenţia una sau mai multe

abordări pentru investigarea şi soluţionarea problemei şi nici într-un caz nu sunt destinate

pentru a substitui consultanţa sau raţionamentul profesional al lucrătorului medical, şi nici nu

reprezintă unica abordare pentru soluţionarea problemei clinice.

Procesul de elaborare a PCSMF trebuie să fie pe deplin transparentă, cu atenţie, şi

desfăşurat în cooperare strânsă cu toate părţile interesate. Procesul nu se încheie cu

aprobarea de protocol clinic, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a se asigura că

PCSMF este pus în aplicare şi obiectivele trasate sunt atinse.

2.2. Contextul pentru elaborarea şi implementarea Protocoalelor clinice standardizate pentru medicii de familie

Protocoale clinice standardizate sunt în general acceptate ca un instrument important pentru

îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate de către lucrătorii medicali, precum şi




pentru ghidarea şi orientarea în utilizarea de medicamente de calitate şi a tehnologiilor

medicale.

În scopul îmbunătăţirii continue a calităţii asistenţei medicale acordate populaţiei, necesitate

stipulată şi în Politica Naţională de Sănătate şi Strategia de dezvoltare a sistemului de

sănătate în perioada 2008-2017, asigurării respectării de către lucrătorii medicali la toate

nivelele de asistenţă medicală şi implementării tehnologiilor de profilaxie, diagnostic,

tratament şi reabilitare, axate pe datele medicinii bazate pe dovezi, standardizării serviciilor

medicale prestate, alegerii maximal de rapide, corecte şi eficiente a tacticii de diagnostic şi

tratament a pacienţilor şi în vederea protecţiei drepturilor pacientului s-a unificat şi centralizat

procesul de elaborare şi aprobare a protocoalelor clinice (ordinul MS nr.124 din 21 martie

2008 „Privitor la modalitatea de elaborare şi aprobare a Protocoalelor clinice naţionale” şi

ordinul MS nr.429 din 21 noiembrie 2008 „Cu privire la metodologia elaborării, aprobării şi

implementării Protocoalelor clinice instituţionale şi Protocoalelor clinice ale locului de lucru”).

Începând cu 2008 până in prezent Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Universitatea de Stat

de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu” şi Instituţiile Medico Sanitare Publice din

Republica Moldova, având ca scop principal îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale

prestate pacienţilor au coordonat, elaborat şi implementat Protocoale Clinice Naţionale,

Protocoale clinice instituţionale, protocoale clinice standardizate a locului de lucru pentru

medicii de familie..

Din 2008 până în prezent au fost elaborate şi aprobate 162 Protocoale clinice naţionale care

includ inclusiv şi nivelul AMP. Conform Regulamentului privind metodologia elaborării,

aprobării şi implementării Protocoalelor Clinice Instituţionale şi Protocoalelor Clinice ale

locului de lucru, PCI determină conţinutul şi cerinţele faţă de organizarea şi acordarea

asistenţei medicale pentru o maladie/sindrom sau situaţie clinică într-o instituţie medicală

concretă de către specialiştii respectivelor subdiviziuni. Acestea se elaborează în două

formate: a) Protocoale Clinice Instituţionale (cu text complet); b) Protocoale Clinice ale

locului de lucru.

Protocoale Clinice ale locului de lucru în asistenţa medicală primară sunt Protocoalele clinice

standardizate ale locului de lucru pentru medicii de familie (PCSPMF), care au fost

elaborate cu suportul Proiectului Comisiei Europene „Fortificarea Asistenţei Medicale

Primare” şi Programului Preliminar de Ţară „Provocărilor Mileniului” în perioada 2008-2010.

În baza listei maladiilor prioritare, 47 de PCSPMF au fost elaborate, testate şi aprobate la

toate etapele şi implementate la nivel de ţară. PCSPMF aprobate prin ordinele MS şi tipărite

au fost multiplicate şi repartizate în 2300 mape, ulterior fiind distribuite tuturor instituţiilor de

AMP pentru toţi medicii de familie din ţară.

Dat fiind faptul ca în Republica Moldova există o metodologie şi o abordare unică în

elaborarea protocoalelor, acest lucru a rezultat într-un format standardizat de protocol. În

2011, o evaluare comprehensivă a situaţiei a fost efectuată de Banca Mondială, Ministerul

Sănătăţii şi experţi naţionali şi internaţionali într-un efort de a sistematiza şi armoniza




principiile şi a continua procesul de elaborare şi implementare a PCSMF în Republica

Moldova.

E necesar de menţionat faptul că în procesul de elaborare a PCSMF în corespundere cu

metodologia existentă următoarele criterii vor fi în continuare considerate:

Stilul şi prezentarea adoptării protocoalelor clinice şi a protocoalelor

Claritatea definiţiilor

Limbajul şi formatul.

Prin urmare, protocoalele clinice vor fi elaborate într-un limbaj ce exclude ambiguitatea şi va

defini termenii în mod exact/clar. Formatul de prezentare a protocoalelor clinice şi

protocoalelor nu va varia deoarece grupul-ţintă constă din medici de familie şi acestea sunt

destinate pentru utilizare în unităţile AMP. Utilizatorii finali vor fi consultaţi privind metoda

optimă de prezentare a acestora.

Un protocol clinic asigură identificarea şi aprobarea activităţii curente şi succesiunea

consecutivă a acţiunilor şi procedurilor legate de maladia dată şi identifică situaţiile în care

asistenţa medicală deviază de la modul prestabilit, fie întâmplător, fie intenţionat.

Metodologia existenta de elaborare şi implementare a protocoalelor clinice sugerează că

protocoalele clinice sunt obligatoriu testate-pilot înainte de publicare. Se consideră că etapa

de testare la nivel pilot este mai adecvată la nivel local ca parte la procesului de

implementare locală, deoarece testarea fezabilităţii implementării într-un mediu poate să nu

fie aplicabil pentru altul.

Procesul de elaborare şi implementare a PCSMF este destinat pentru a împreună experienţa

acumulată până în prezent, precum şi metodele actuale acceptate pe plan internaţional

pentru elaborare şi implementarea protocoalelor clinice. Vor fi acoperite toate etapele

procesului ciclic legate de elaborarea protocoalelor clinice, începând cu evaluarea

necesităţilor de protocoale si terminând cu distribuirea, implementarea, şi revizuirea/

actualizarea de protocoale.

2.3. Probleme fundamentale legate de protocoalele clinice şi ghidurile pentru AMP

Insuficienţa protocoalelor clinice şi a protocoalelor bazate pe dovezi ştiinţifice care ar

asigura consultanţă practică şi accesibilă (uşor de respectat) pentru medicii de familie în

vederea prestării unei asistenţe medicale eficiente pacientului.

Protocoalele clinice existente în Moldova nu sunt adaptate la diferite nivele de instituţii

medicale, respectiv instituţii AMP separate.

Insuficienţa încurajării răspunsului/reacţiei adecvate la situaţiile medicale comune.

Permiterea excepţiilor în circumstanţe justificate clinic.




Insuficienţa protocoalelor clinice utile medicilor de familie în a oferi servicii medicale de

calitate optimă pentru pacienţii săi recomandându-le tratament bazat pe dovezi ştiinţifice

şi opinii clinice de specialitate.

Protocoalele clinice standardizate pentru medicii de familie reflectă un număr limitat de

patologii mai des întâlnite de medicii de familie în practică. Respectiv, medicii de familie,

in special cei din regiunile rurale, pentru adoptarea unor decizii clinice corecte şi rapide

sau în scopul consultării a unei opinii suplimentare duc lipsă de informaţie necesară

bazată pe dovezi.

Protocoalele clinice naţionale elaborate sunt destinate tuturor nivelelor sistemului de

asistenţă medicală şi sunt prea complexe şi dificil de aplicat de către medicii de familie în

practica cotidiană în instituţiile AMP.

Protocoalele clinice naţionale elaborate necesită revizuire şi ajustare conform inovaţiilor

actuale în diagnosticare, tratament şi prevenire apărute în ultimii ani.

Datorită variabilităţii mari şi diversităţii nozologiilor întâlnite în practica clinică a medicului de

familie, oportunităţilor existente pentru îmbunătăţirea practicii, calităţii serviciilor prestate şi

respectiv a rezultatelor, precum şi datorită interesului crescut al medicilor de familie faţă de

aplicarea protocoalelor clinice, în scopul acoperirii a mai multor patologii mai des întâlnite de

medicii de familie în practică, există o necesitate stridentă de a susţine elaborarea în

continuare a protocoalelor clinice.

Protocoalele Clinice Naţionale (PCN) şi Protocoalele clinice standardizate ale locului de

lucru pentru medicii de familie (PCSMF) elaborate şi implementate cu coordonarea şi

supravegherea Direcţiei management personal medical, performanţă şi calitate a serviciilor

de sănătate, Consiliului de Experţi al Ministerului Sănătăţii sunt disponibile on-line at:

http://www.ms.gov.md/public/debates/protocolss/ .

2.4. Partenerii principali şi actorii implicaţi în elaborarea PCSMF

Ministerul Sănătăţii are un rol decisiv în aprobarea protocoalelor clinice, astfel cum PCSMF

elaborate de proiecte sau de orice alte organisme. MS va fi omologul cheie a proiectului în

acest sens. S-a stabilit o colaborare strânsă cu Ministerul Sănătăţii, in particular cu Direcţia

management personal medical, performanţă şi calitate a serviciilor de sănătate, Catedra

Medicină de Familie a USMF "N. Testemitanu" şi toate catedrele relevante conform

domeniilor prioritare pentru elaborarea PCSMF, Clinica Universitară de Asistenţă Medicală

Primară a USMF "N. Testemitanu", precum şi cu toţi partenerii interesaţi.

A fost stabilită şi se menţine o strânsă colaborare în mediul proiectului. Partenerii principali

identificaţi sunt următorii: Ministerul Sănătăţii, Proiectul Servicii de Sănătate şi Asistenţă

Socială, Centrul Naţional de Management în Sănătate, Compania Naţională de Asigurări în

Medicină, Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie ”Nicolae Testemiţanu”, Clinica

Universitară de Asistenţă Medicală Primară a USMF "N. Testemitanu", Asociaţia Medicală

Teritorială „Centru”, Asociaţia Medicală Teritorială „Botanica”, IMSP AMP Cimişlia, IMSP

http://www.ms.gov.md/public/debates/protocolss/




AMP Hânceşti, IMSP AMP Ştefan Vodă, Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie,

Asociaţia Medicilor de Familie din Moldova,. Adiţional, echipa proiectului a ţinut şedinţe cu

medici-şefi în Chişinău şi în centre de sănătate într-un şir de raioane, medici de familie şi

asistenţi medicali, precum şi alţi donatori şi proiecte ce activează în domeniul reformei

sănătăţii din Moldova.

În scopul oferirii suportului în efectuarea analizei situaţiei din domeniu relevant, identificarea

şi selectarea surselor de informare, stabilirea priorităţilor pe domenii clinice, precum şi

instituirea şi aprobarea de către MS a grupurilor de autori (GA) responsabili pentru

elaborarea PCSMF a fost instituit Grupul de Lucru (GL). Toţi partenerii relevanţi sunt

reprezentanţi în GL (Anexa nr. 3 Dispoziţia MS nr. 40 - D din 03.02.2012).

Cu scopul elaborării şi implementării PCSMF, precum şi fortificării capacităţilor în acest sens

au fost instituite GA (Anexa nr.4 Ordinul MS nr. 248 din 19.03.2012). GA fiind formate din

reprezentanţi ai diferitor domenii clinice au fost stabilite în baza priorităţilor identificate şi

selectate considerate drept problemele cele mai frecvent întâlnite în practica clinică a

medicului de familie. În baza principiilor stabilite împreună cu Ministerul Sănătăţii ce ţin de

elaborarea şi implementarea protocoalelor clinice, PCSMF urmează sa fie elaborate de către

specialiştii din domeniile clinice prioritare identificate în colaborare strânsă cu reprezentanţii

din AMP, inclusiv grupuri relevante de medici şi prestatori de servicii medicale.




3 Activităţile proiectului în perioada de raportare

Etapa incipientă a constat în desfăşurarea analizei situaţiei în domeniu, identificarea şi

selectarea surselor de informare, actorilor implicaţi, revizuirea şi actualizarea PCSPMF

elaborate anterior, în cazul în care s-a considerat a fi necesar, instituirea grupului de lucru

(GL), precum şi setarea priorităţilor pe domenii în care urmează să fie elaborate Protocoalele

clinice standardizate pentru medicii de familie, şi formarea şi aprobarea grupurilor de autori

(GA) corespunzător acestor priorităţi.

3.1. Activitatea 1 - Analiza gradului de aplicabilitate a PCSPMF existente şi impactul implementării acestora în practica medicală.

PCSMF au fost elaborate, diseminate, şi puse în aplicare pentru a ajuta furnizorii de servicii

medicale să ia decizii clinice corecte şi rapide, pentru a reduce variaţiile nejustificate, şi

asigura şi a îmbunătăţi calitatea serviciilor medicale. Elaborarea şi implementarea

Protocoalelor clinice standardizate pentru medicii de familie a contribuit la continuarea

modernizării şi sporirii calităţii serviciilor de asistenţă medicală primară, în special permit

prestarea unui volum mai mare de servicii medicale în condiţii mai puţin costisitoare extra-

spitaliceşti astfel, reducând necesităţile în servicii şi condiţii costisitoare spitaliceşti,

asigurând funcţionarea corespunzătoare a instituţiilor medico-sanitare în cadrul sistemul de

sănătate modernizat, care plasează un accent mai mare pe asistenţa medicală primară.

PCSMF pot fi considerate drept mijloc de consolidare a AMP în Republica Moldova.

Atitudinea medicilor de familie şi abordările acestora faşă de protocoalele clinice elaborate şi

implementate este puţin studiată şi cunoscută în Republica Moldova. Cu scopul cercetării

acestor probleme puţin investigate precum şi evaluării implementării şi aplicării în practică a

PCSMF elaborate, aprobate şi implementate anterior, au fost efectuate o cercetare calitativă

şi un studiu - pilot cantitativ.

3.1.1. Cercetarea calitativă

În scopul analizării lacunei între PCSMF şi practicii actuale, precum şi evaluării implementării

şi aplicării în practică a PCSMF elaborate, aprobate şi implementate anterior a fost

desfăşurat un audit a registrelor medicale (Anexa 1 – Rezultatele cercetării calitative). Auditul

s-a efectuat în baza unui şir de PCSMF elaborate, aprobate şi implementate anterior.

Acestea sunt după cum urmează: “Hepatita virală cronică B la adult”, “Ciroza hepatică

compensată la adult”, “Ascita în ciroza hepatică la adult”, “Anemia feriprivă la adult”,

“Insuficienţa renală cronică la adult”, “Pielonefrita cronică la adult”, “Astmul bronhic la adult”,

“Infecţia adenovirală la copil”, “Astmul bronhic la copil”.

Aceste date ar putea fi utilizate pentru formularea strategiilor de intervenţie în vederea

diminuării barierelor şi facilitării implementării protocoalelor.

În scopul evaluării implementării în instituţiile medico - sanitare a sistemului de management

al maladiilor în baza Protocoalelor clinice standardizate pentru medicii de familie (PCSPMF)

aprobate, au fost evaluate activităţile respective ale IMSP din cadrul AMP după cum




urmează: IMSP CMF Bălţi, IMSP CMF Anenii Noi, IMSP CMF Orhei, IMSP CMF Hânceşti,

IMSP CMF Donduşeni, IMSP CMF Ocniţa, IMSP CMF Străşeni, IMSP CMF Cimişlia.

În IMSP s-a constatat că sunt prezente protocoalele nominalizate la toţi medicii de familie.

Personalul medical a fost instruit privind utilizarea PCSPMF şi au fost solicitate propuneri şi

comentarii ce se referă la protocoalele nominalizate mai sus.

S-a constatat că asigurarea instituţiilor cu medicamente conform SMDT şi PCSPMF este

satisfăcătoare.

În scopul executării ordinelor MS, prin care au fost aprobate PCSPMF nominalizate, Consiliul

Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate a inclus aceste protocoale în calitate de

criterii de calitate în standardele de bază şi sunt monitorizate de către experţi la evaluarea

IMSP în scop de acreditare.

Informarea pacienţilor privind maladiile cardiace şi renale se efectuează bine, pacienţii sunt

consiliaţi de către personalul medical, medicii de familie sunt bine instruiţi în privinţa lucrului

cu PCSPMF. S- a constatat că medicii de familie sunt bine instruiţi în privinţa lucrului cu

PCSPMF. Deasemenea s-a observat o atmosferă de conlucrare cu specialiştii din domeniile

clinice relevante şi o iniţiativă de a cunoaşte mai multe despre domeniul de activitate.

Privind evaluarea implementării PCSPMF nominalizate, s-a efectuat examinarea fişelor

medicale de ambulatoriu şi s-a constatat că procedura de profilaxie, diagnostic şi tratament

conform PCSPMF este respectată.

Referitor la implementarea sistemului de audit medical în IMSP evaluate, membrii comisiilor

au constatat, că majoritatea conducătorilor s-au familiarizat cu ordinul nr. 519 din 29.12.2008

„Cu privire la sistemul de audit medical intern”, toţi au implementat auditul medical intern şi

au instituit grupul de audit medical intern prin ordinul primului conducător al instituţiei. Au

elaborat regulamentul şi planul lui de activitate, cu includerea evaluării sistemice a

implementării PCSPMF.

S-a constatat că asigurarea instituţiilor cu medicamente conform SMDT şi PCSPMF este

satisfăcătoare.

În scopul executării ordinelor MS, prin care au fost aprobate PCSPMF nominalizate, Consiliul

Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate a inclus aceste protocoale în calitate de

criterii de calitate în standardele de bază şi sunt monitorizate de către experţi la evaluarea

IMSP în scop de acreditare.

Privind evaluarea, implementării PCSPMF nominalizate, s-a efectuat examinarea fişelor

medicale de ambulatoriu şi s-a constatat că procedura de profilaxie, diagnostic şi tratament

conform PCSPMF este respectată parţial, în dependenţă de înzestrarea instituţiei cu

echipament medical şi calificaţia medicilor. În baza examinării fişelor medicale de

ambulatoriu s-a constatat că procedura de profilaxie, diagnostic şi tratament conform

PCSPMF este respectată parţial la „Maladiile benigne ale glandei mamare”.

În concluzie se poate menţiona, că în instituţiile medico-sanitare publice evaluate, în mare

parte diagnosticul, tratamentul şi profilaxia afecţiunilor evaluate în baza PCSMF se

efectuează conform cerinţelor PCSPMF şi Standardelor medicale de diagnostic şi tratament,




se recomandă efectuarea auditului, privind managementul maladiilor în baza SMDT şi

PCSPMF.

3.1.2. Studiu cantitativ

A fost desfăşurat un studiu pilot în rândul medicilor de familie în baza unui chestionar

elaborat şi testat într-un şir de instituţii AMP din ţară (Cimişlia, Hânceşti, Orhei, Bălţi). În baza

rezultatelor studiului, majoritatea medicilor susţin implementarea în practică a protocoalelor

clinice, afirmând utilitatea, caracterul educaţional şi impactul acestora în îmbunătăţirea

calităţii asistenţei medicale. Totodată, această atitudine pozitivă nu transpune automat

schimbările în practica cotidiană.

Studiul pilot a fost efectuat, în baza unui chestionar elaborat şi testat, în rândul medicilor de

familie într-un şir de instituţii AMP in ţară. În baza acestuia a fost întocmit un raport privind

monitorizare şi evaluarea implementării protocoalelor clinice, precum şi a satisfacţiei

utilizatorilor finali (Anexa 2 – Rezultatele studiului cantitativ). Rezultatele au demonstrat că

majoritatea medicilor susţin utilizarea protocoalelor clinice, le consideră utile, educative şi ar

determina îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale prestate. Este necesar de menţionat, că

toate instituţiile AMP din ţară, inclusiv cele autonome şi private, au utilizat PCSMF, cel puţin

o dată.

A fost distribuit un chestionar privind protocoalele clinice la 200 de medici generalişti.

Chestionarul a constat din formulări de atitudine şi întrebări deschise privind protocoalele

clinice cât şi studierea caracteristicilor şi comportamentului respondenţilor.

Din 200 de medici generalişti 193 au completat chestionarele (94%). Mulţi respondenţi (78%)

au comunicat că au fost implicaţi în scrierea protocoalelor clinice instituţionale. Câţiva

respondenţi au raportat că au participat în cadrul auditului clinic. Respondenţii, în general,

erau în favoarea protocoalelor clinice, cu punctajele medii ale răspunsurilor indicând o

atitudine pozitivă faţă de protocoale clinice în 4 din 6 afirmaţii, o atitudine negativă în una şi

în una - echivoc. Majoritatea respondenţilor au considerat că protocoalele clinice erau

eficace în îmbunătăţirea îngrijirii pacienţilor (69%). O minoritate substanţială (peste un sfert)

din medicii generalişti erau îngrijoraţi că protocoalele clinice ar putea fi utilizate pentru

stabilirea plăţilor în funcţie de performanţă, sau că acestea ar putea duce la o libertate clinică

redusă sau stagnarea inovaţiei. De asemenea a existat o îngrijorare că protocoale clinice ar

trebui să fie valabile din punct de ştiinţific.

Acest studiu sugerează că atitudinea pozitivă a medicilor generalişti sprijină procesul de

dezvoltare, implementare şi evaluare a protocoalelor clinice în AMP. Întrebarea cu privire la

faptul dacă includerea protocoalelor clinice în auditul clinic reprezintă un mijloc eficace de a

disemina sistematic protocoalele clinice bazate pe cercetare justifică studierea ulterioară.

Mulţi medici generalişti din instituţiile AMP de pe tot teritoriul Republicii Moldova au participat

la producerea protocoalelor clinice instituţionale. Acest lucru este susţinut pe larg de

atitudinile pozitive referitor la eficacitatea şi beneficiile protocoalelor clinice.

În acelaşi timp, nici o metodă de implementare a PCSMF aplicată nu este eficientă în toate

instituţiile şi în toate circumstanţele. Totodată, rezultatele studiului confirmă faptul că

implicarea medicilor de AMP în procesul de elaborare a PCSMF determină intensificarea




utilizării acestora în practica de zi cu zi. În plus, formatul PCSMF influenţează foarte mult

atitudinea cadrelor profesionale faţă de acestea, prin urmare, s-a acordat atenţie deosebită

elaborării unui format lizibil şi atractiv. Având în vedere faptul că elaborarea protocoalelor

clinice este costisitoare, solicitantă din punct de vedere al timpului şi competenţelor, PCSMF

elaborate centralizat oferă o probabilitate de mare în a facilita concentrarea resurselor pentru

un rezultat final comprehensiv şi demn de încredere. În concluzie, studiu a demonstrat faptul

că odată implementate, PCSMF bazate pe dovezi prezintă un potenţial înalt în îmbunătăţirea

calităţii serviciilor medicale şi medicii de familie susţin PCSMF. Sunt necesare studii

ulterioare pentru identificarea strategiilor mai semnificative, relevante şi cu o probabilitate

mai mare în a determina un impact asupra implementării PCSMF în cadrul instituţiilor AMP

din Moldova.

3.2. Activitatea 2 – Revizuirea şi actualizarea PCSMF

Până în prezent din cele 162 PCN elaborate, aprobate şi implementate au fost revizuite 72

PCN. De menţionat faptul ca 21 de PCN din cele 72 PCN revizuite au suportat modificări.

Consecutiv, aceste 21 PCN au fost aprobate prin ordinele MS cu informarea ulterioară

despre acesta a tuturor instituţiilor medicale, a medicilor şi partenerilor relevanţi.

PCN revizuite care au suportat modificări sunt următoarele:

(Pe parcursul anului 2011)

1. “ Otita medie acută la copil” (Ordinul MS nr. 541 din 30.06.2011)

2. “Astmul bronşic la adult” (Ordinul MS nr. 542 din 30.06.2011)

3. “Tulburările mentale şi de comportament cauzate de consumul de consumul de

opioide” (Ordinul MS nr. 544 din 30.06.2011)

4. “Tulburările mentale şi de comportament cauzate de consumul de alcool” (Ordinul MS

nr. 544 din 30.06.2011)

5. “Tonzilita cronică la copil” (Ordinul MS nr. 545 din 30.06.2011)

6. “Bronhopneumopatia obstructivă cronică” (Ordinul MS nr. 546 din 30.06.2011)

7. “Ictusul ischemic” (Ordinul MS nr. 921 din 30.11.2011)

8. “Dislipidemiilele” (Ordinul MS nr. 923 din 30.11.2011)

9. “Infarctul miocardic acut” (Ordinul MS nr. 936 din 06.12.2011)

10. “Fibrilaţia atrială” (Ordinul MS nr. 971 din 15.12.2011)

11. “Angina pectorală stabilă” (Ordinul MS nr. 9 din .12.2011)




(Pe parcursul anului 2012)

12. „Insuficienţa cardiacă acută” (Ordinul MS nr. 71 din 30.01.2012)

13. „Insuficienţa cardiacă cronică” (Ordinul MS nr.72 din 30.01.2012, reaprobat)

14. „Miocardita infecţioasă la adult” (Ordinul MS nr.77 din 31.01.2012)

15. „Infecţia meningococică la copil” (Ordinul MS nr. 147 din 23.02.2012)

16. „Infecţia eneterovirală la copil” (Ordinul MS nr. 148 din 23.02.2012)

17. „Hepatita virală A la copil” (Ordinul MS nr. 149 din 23.02.2012)

18. „Pneumonia comunitară la adult” (Ordinul MS nr. 229 din 14.03.2012)

19. „Infecţiile virale respiratorii acute la copil (infecţia adenovirală, infecţia cu virusul

respirator sinciţial) (Ordinul MS nr. nr. 233 din 15.03.2012)

20. „Gripa la copil” (Ordinul MS nr. 234 din 15.03.2012)

21. „Hepatita virală B acuta la adult” (Ordinul MS nr. 235 din 15.03.2012)

Din cele 21 PCN revizuite cu modificări sunt 15 PCN reflectă priorităţi similare şi corespund

aceloraşi patologii pentru care au fost anterior elaborate PCSMF. Conform metodologiei

existente, aprobată de MS, aceste protocoale standardizate locul de muncă pentru medicii

de familie au fost elaborate în baza PCN existente. Prin urmare, PCSMF care reflectă

aceleaşi subiecte ca şi PCN revizuite care au suportat modificări au fost deasemenea

revizuite şi modificate corespunzător, la necesitate. Ordinele corespunzătoare ale MS privitor

la PCSMF modificate au emise şi remise pentru informarea ulterioară despre acesta a tuturor

instituţiilor medicale, a medicilor şi partenerilor relevanţi.

PCSMF revizuite cu modificările necesare sunt următoarele:

1. PCSMF “ Astmul bronşic la adult” – revizuit, fără modificări

2. PCSMF “ Bronhopneumopatia obstructivă cronică” – revizuit, fără modificări

3. PCSMF “Dislipidemiile” – revizuit şi modificat

4. PCSMF “Infarctul miocardic acut” – revizuit, fără modificări

5. PCSMF “Fibrilaţia atrială” – revizuit, fără modificări

6. PCSMF “Angina pectorală stabilă” - revizuit, fără modificări

7. PCSMF „Insuficienţa cardiacă cronică” – revizuit, fără modificări




8. PCSMF „Infecţia meningococică la copil” - revizuit şi modificat (Ordinul MS nr.

296 din 29.03.2012) (Anexa nr. 6)

9. PCSMF „Infecţia enterovirală la copil” – – revizuit, fără modificări

10. PCSMF „Hepatita virala A la copil” – – revizuit, fără modificări

11. PCSMF „Pneumonia comunitară la adult” - revizuit şi modificat (Ordinul MS nr.

295 din 29.03.2012) (Anexa nr. 5)

12. PCSMF „Infecţia adenovirală la copil” - revizuit şi modificat (Ordinul MS nr. 298

din 29.03. 2012) (Anexa nr. 8)

13. PCSMF “Paragripa şi Infecţia cu virusul respirator sinciţial la copil” - – revizuit,

fără modificări

14. PCSMF „Gripa la copil” - revizuit şi modificat (Ordinul MS nr. din 2012) (Ordinul MS

nr. 297 din 29.03.2012) (Anexa nr. 7)

15. PCSMF „Hepatita virala B acută la adult” - revizuit şi modificat (Ordinul MS nr.308

din 30.03.2012) (Anexa nr. 9)

3.2.1. Descriere detaliată a procesului de revizuire şi modificare PCSMF

1. PCSMF “Bronhopneumopatia obstructivă cronică”

Revizuire: În rezultatul modificării PCN “Bronhopneumopatia obstructivă cronică” au fost

introduse 2 Anexe suplimentare (Anexa nr. 11 “Test de evaluare a BPOC” şi Anexa nr.12

“Stratificarea testului de evaluare a BPOC”). Este necesar de menţionat ca aceste 2 anexe

sunt parte componentă a capitolului final al PCN ce ţine de ghidul pacientului. În rezultatul

consultărilor multiple cu autorii PCN şi PCSMF “Bronhopneumopatia obstructivă cronică” s-a

stabilit ca anexele introduse in PCN revizuit nu au tangenţa şi nu afectează PCSMF

“Bronhopneumopatia obstructivă cronică” elaborat şi implementat anterior.

Concluzie: revizuirea PCSMF “Bronhopneumopatia obstructivă cronică” indică faptul ca nu

sunt necesare a fi introduse modificări în PCSMF “Bronhopneumopatia obstructivă cronică”

elaborat şi implementat anterior.

2. PCSMF “Astmul bronşic la adult”

Revizuire: Ca urmare a revizuirii şi modificării PCN "Astmul bronşic la adult" a fost inclus un

capitol ("Astma test "). Pentru a fi menţionat aici că PCSMF conţine deja capitolul "Astma test

". De menţionat faptul ca PCSMF a fost elaborat ulterior PCN "Astmul bronşic la adult".

Astfel autorii au considerat oportun şi important să introducă capitolul menţionat mai sus deja

la etapa de elaborare a PCSMF "Astmul bronşic la adult".




Concluzie: revizuirea PCSMF "Astmul bronşic la adult" şi indică faptul ca nu sunt necesare

a fi introduse modificări în PCSMF "Astmul bronşic la adult" elaborat şi implementat anterior.

3. PCSMF “Dislipidemiile”

Revizuire: E necesar de menţionat faptul că PCN "Dislipidemiile" elaborat, aprobat şi

implementat în aplicare în 2009, a fost abrogată în 2011. Aceasta se datorează faptului că

noul Ghid european privind Dislipidemiile a fost emis în 2011. Acest document nou conţine

informaţii noi privind managementul Dislipidemiilor, inclusiv la nivel profilaxie, managementul

riscului, etc. Prin urmare, revizuirea efectuată în 2011 în baza Ghidului european referitor la

dislipidemii a PCN "Dislipidemiile" elaborat, aprobat şi implementat în 2009 a rezultat într-un

document complet schimbat, modificările constituind mai mult de 50%. Au survenit schimbări

semnificative în informaţiile prezentate ce ţine de managementul dislipidemiilor, inclusiv

nivelele şi normele considerate de lipide, clasificarea şi managementul riscurilor. Toate

aceste modificări afectează în esenţă managementul dislipidemiilor la nivel de AMP, în

special. După consultări cu mai multe autori şi experţii relevante din domeniul s-a decis

abrogarea PCN "Dislipidemiile", elaborat, aprobat şi implementat în 2009 şi aprobarea unui

nou PCN "Dislipidemiile" revizuit şi total modificat. Este necesar de a menţiona că revizuirea

şi modificarea PCN "Dislipidemiile" a afectat considerabil conţinutul PCSMF elaborat,

aprobat şi implementat în 2009. S-au produs schimbări semnificative în informaţia prezentată

ce ţine de managementul dislipidemiilor, normele şi nivelele de lipide, clasificarea şi

gestionarea riscurilor, factori care afectează în esenţă, managementul dislipidemiilor la nivel

de AMP în special. Având în vedere cele menţionate mai sus, Consultantul recomandă

abrogarea PCSMGF elaborat, aprobat şi implementat anterior din motive de inconsistenţă şi

discrepanţă în conţinut cu PCN "Dislipidemiile" aprobat recent în 2011. Consecutiv PCSMF

"Dislipidemiile" a fost revizuit şi modificat de grupul de autori în conformitate cu prevederile

PCN "Dislipidemiile". Este de menţionat faptul că PCSMF "Dislipidemiile" revizuit şi modificat

a rezultat într-un document complet schimbat, modificările constituind mai mult de 50%. În

acest context, consultantul recomandă aprobarea şi punerea în aplicare a PCSMF

"Dislipidemiile" modificat.

Concluzie: revizuirea şi modificarea PCSMF "Dislipidemiile" indică necesitatea de abrogare

a PCSMF "Dislipidemiile" elaborat, aprobat şi implementat anterior. PCSMF "Dislipidemiile" a

fost revizuit şi modificat de grupul de autori în conformitate cu prevederile PCN

"Dislipidemiile" recent aprobat. PCSMF "Dislipidemiile" modificat se anexează (Anexa nr.

13). Consultantul recomandă aprobarea şi implementarea PCSMF "Dislipidemiile" modificat.

Această acţiune va necesita costuri suplimentare, în special pentru implementare, care

include publicarea (2000 exemplare) şi de instruire a medicilor de familie. În cazul în care

este posibilă mobilizarea resurselor financiare suplimentare, Consultantul recomandă

implementarea PCSMF "Dislipidemiile" suplimentar celor cel puţin 60 PCSMF planificate a fi

elaborate şi implementate.




4. PCSMF “Infarctul miocardic acut”

Revizuire: Modificarea PCN "Infarctul miocardic acut" a constat în modificări şi ajustări de

conţinut care vizează alte niveluri de asistenţă medicală (asistenţa medicală urgentă ş

asistenţa medicală spitalicească) decât nivelul de AMP. Unele modificări nesemnificative au

avut loc în prezentarea din tabelului privind durere toracică acută - diagnostic diferenţial,

constând în schimbarea succesivităţii ordinii de enumerare şi prezentare a tipurilor de durere

toracică în piept decât în PCSMF elaborat, aprobat şi implementat anterior. E necesar a fi

menţionat aici că PCSMF "Infarctul miocardic acut" conţine toate informaţiile incluse în PCN

revizuit şi modificat "Infarctul miocardic acut". După un şir de consultări cu autorii PCN şi

PCSMF "Infarctul miocardic acut" şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia

unanimă că PCSMF "Infarctul miocardic acut" elaborat, aprobat şi implementat anterior

corespunde după conţinut cu PCN "Infarctul miocardic acut" revizuit şi ajustat şi nu există

cerinţe pentru modificare.

Concluzie: revizuirea PCSMF “Infarctul miocardic acut şi indică faptul ca nu sunt necesare a

fi introduse modificări în PCSMF “Infarctul miocardic acut” elaborat şi implementat anterior.

5. PCSMF “Fibrilaţia atrială”

Revizuire: Modificarea PCN “Fibrilaţia atrială” a constat în modificări şi ajustări de conţinut

care vizează alte niveluri de asistenţă medicală (asistenţa medicală urgentă ş asistenţa

medicală spitalicească) decât nivelul de AMP. Unele modificări nesemnificative au avut loc în

prezentarea clasificării riscului de tromboembolism şi în exemplele de diagnostic (informaţii

suplimentare a fost introduse) comparativ cu în PCSMF elaborat, aprobat şi implementat

anterior. E necesar a fi menţionat aici că PCSMF “Fibrilaţia atrială” conţine toate informaţiile

incluse în PCN revizuit şi modificat “Fibrilaţia atrială”. După un şir de consultări cu autorii

PCN şi PCSMF “Fibrilaţia atrială” şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia

unanimă că PCSMF “Fibrilaţia atrială” elaborat, aprobat şi implementat anterior corespunde

după conţinut cu PCN “Fibrilaţia atrială” revizuit şi ajustat şi nu există cerinţe pentru

modificare.

Concluzie: revizuirea PCSMF “Fibrilaţia atrială” şi indică faptul ca nu sunt necesare a fi

introduse modificări în PCSMF “Fibrilaţia atrială” elaborat şi implementat anterior.

6. PCSMF “Angina pectorală stabilă”

Revizuire: Modificarea PCN “Angina pectorală stabilă” a constat în modificări şi ajustări de

conţinut care vizează alte niveluri de asistenţă medicală (asistenţa medicală urgentă ş

asistenţa medicală spitalicească) decât nivelul de AMP. Unele modificări nesemnificative au

survenit în prezentarea tabelului privind tratamentul, constând în schimbarea succesivităţii

ordinii de enumerare a grupurilor de medicamente comparativ cu în PCSMF “Angina

pectorală stabilă” elaborat, aprobat şi implementat anterior, grupurile de medicamente,

medicamentele şi dozele medicamentelor rămânând neschimbate. E necesar a fi menţionat

aici că PCSMF “Angina pectorală stabilă” conţine toate informaţiile incluse în PCN revizuit şi

modificat “Angina pectorală stabilă”. După un şir de consultări cu autorii PCN şi PCSMF




“Angina pectorală stabilă” şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia unanimă că

PCSMF “Angina pectorală stabilă” elaborat, aprobat şi implementat anterior corespunde

după conţinut cu PCN “Angina pectorală stabilă” revizuit şi ajustat şi nu există cerinţe pentru

modificare.

Concluzie: revizuirea PCSMF ““Angina pectorală stabilă” indică faptul ca nu sunt necesare a

fi introduse modificări în PCSMF “Angina pectorală stabilă” elaborat şi implementat anterior.

7. PCSMF „Insuficienţa cardiacă cronică”

Revizuire: Modificarea PCN "Insuficienţa cardiacă cronică" a constat în modificări şi ajustări

de conţinut care vizează alte niveluri de asistenţă medicală (asistenţa medicală urgentă ş

asistenţa medicală spitalicească) decât nivelul de AMP. E necesar a fi menţionat aici că

PCSMF "Insuficienţa cardiacă cronică" conţine toate informaţiile incluse în PCN revizuit şi

modificat "Insuficienţa cardiacă cronică". După un şir de consultări cu autorii PCN şi PCSMF

"Insuficienţa cardiacă cronică" şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia

unanimă că PCSMF "Insuficienţa cardiacă cronică" elaborat, aprobat şi implementat anterior

corespunde după conţinut cu PCN "Insuficienţa cardiacă cronică" revizuit şi ajustat şi nu

există cerinţe pentru modificare.

Concluzie: revizuirea PCSMF "Insuficienţa cardiacă cronică" şi indică faptul ca nu există

indicaţii pentru modificarea PCSMF "Insuficienţa cardiacă cronică" elaborat şi implementat

anterior.

8. PCSMF „Infecţia meningococică la copil”

Revizuire: Modificarea PCN "Infecţia meningococică la copil" a constat în modificări şi

ajustări de conţinut care în mare măsura vizează alte niveluri de asistenţă medicală

(asistenţa medicală urgentă ş asistenţa medicală spitalicească) decât nivelul de AMP.

Singura modificare care vizează nivelul AMP ţine de compartimentul „Tratamentul meningitei

meningococice la etapa prespitaliceasca”, subpunctul „Antipiretice”, care se completează cu

o rubrica noua in următoarea redacţie: Acitaminofen (Paracetamol) 10-15 mg/kg per os sau

per rectum, sau Ibuprofen 5-10 mg/kg, la necesitate, 3-4 ori/zi; şi poziţia „Sol. Papaverina”

se completează şi se expune în redacţie nouă „Sol. Papaverina 2%-0,1ml/an viaţă, în cazul

dereglării microcirculaţiei sanguine (febra alba)”. E necesar a fi menţionat aici că PCSMF

"Infecţia meningococică la copil" conţine toate informaţiile incluse în PCN revizuit şi modificat

"Infecţia meningococică la copil". După un şir de consultări cu autorii PCN şi PCSMF

"Infecţia meningococică la copil" şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia

unanimă că PCSMF "Infecţia meningococică la copil" elaborat, aprobat şi implementat

anterior să fie modificat corespunzător. Modificările necesare ce ţin de compartimentul

„Tratamentul meningitei meningococice la etapa prespitaliceasca” au fost introduse.

Concluzie: ca rezultat al revizuirii PCSMF „Infecţia meningococică la copil” a apărut

necesitatea ajustării şi modificării PCSMF „Infecţia meningococica la copil” în corespundere

cu prevederile PCN actualizat. Modificările necesare ce ţin de compartimentul „Tratamentul

meningitei meningococice la etapa prespitaliceasca” au fost introduse. Ordinul MS privind




modificarea PCSMF „Infecţia meningococică la copil” a fost emis (Anexa 6 nr. Ordinul MS nr.

296 din 29.03.2012).

9. PCSMF „Infecţia eneterovirală la copil”

Revizuire: Modificarea PCN „Infecţia enterovirală la copil” a constat în modificări şi ajustări

de conţinut care vizează alte niveluri de asistenţă medicală (asistenţa medicală urgentă şi


PCSMF „Infecţia enterovirală la copil" conţine toate informaţiile incluse în PCN revizuit şi

modificat „Infecţia entrovirală la copil”. După un şir de consultări cu autorii PCN şi PCSMF

„Infecţia enterovirală la copil” şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia

unanimă că PCSMF „Infecţia enterovirală la copil” elaborat, aprobat şi implementat anterior

corespunde după conţinut cu PCN „Infecţia enterovirală la copil” revizuit şi ajustat şi nu

există cerinţe pentru modificare.

Concluzie: revizuirea PCSMF „Infecţia eneterovirală la copil” indică faptul ca nu există

indicaţii pentru modificarea PCSMF „Infecţia enterovirală la copil” elaborat şi implementat

anterior.

10. PCSMF „Hepatita virală A la copil”

Revizuire: Modificarea PCN „Hepatita virală A la copil” a constat în modificări şi ajustări de

conţinut care vizează alte niveluri de asistenţă medicală (asistenţa medicală urgentă şi


PCSMF „Hepatita virală A la copil” conţine toate informaţiile incluse în PCN revizuit şi

modificat „Hepatita virală A la copil”. După un şir de consultări cu autorii PCN şi PCSMF

„Hepatita virală A la copil” şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia unanimă că

PCSMF „Hepatita virală A la copil” elaborat, aprobat şi implementat anterior corespunde

după conţinut cu PCN „Hepatita virală A la copil” revizuit şi ajustat şi nu există cerinţe pentru

modificare.

Concluzie: revizuirea PCSMF „Hepatita virală A la copil” indică faptul ca nu există indicaţii

pentru modificarea PCSMF „Hepatita virală A la copil” elaborat şi implementat anterior.

11. PCSMF „Pneumonia comunitară la adult”

Revizuire: Ca rezultat al revizuirii PCN „Pneumonia comunitară la adult” au survenit un şir

de modificări ce ţin de nivelul asistenţei medicale primare astfel invocând necesitatea

revizuirii şi modificării PCSMF „Pneumonia comunitară la adult”. În rezultatul revizuirii

PCSMF „Pneumonia comunitară la adult” s-a identificat necesitatea ajustărilor, în particular

acestea vizează compartimentele „Antibioterapia PC uşoară” si „Antibioterapia de alternativă

la etapa de ambulatoriu”, subpunctul „Antibacteriene de alternativă”, sintagma

“Fluorchinolone respiratorii”, care se exclude. În urma consultărilor cu autorii PCN şi PCSMF

„Pneumonia comunitară la adult” şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia

unanimă că PCSMF „Pneumonia comunitară la adult” a fost necesar sa fie modificat

corespunzător. Ajustările şi modificările necesare ce ţin de tratamentul antibacterian al




pneumoniei comunitare au fost introduse. In particular, acestea au constat în excluderea din

tratamentul antibacterian de alternativă a pneumoniei comunitare la nivel de AMP a unui

grup de antibiotice de toxicitate înaltă.

Concluzie: Concluzie: ca rezultat al revizuirii PCSMF „Pneumonia comunitară la adult” a

apărut necesitatea ajustării şi modificării PCSMF „Pneumonia comunitară la adult” în

corespundere cu prevederile PCN actualizat. Modificările necesare ce ţin de tratamentul

antibacterian al pneumoniei comunitare la adult la nivel de AMP au fost introduse. Ordinul

MS privind modificarea PCSMF „Pneumonia comunitară la adult” a fost emis (Anexa nr. 5

Ordinul MS nr. 295 din 29.03.2012).

12. PCSMF „Infecţia adenovirală la copil”

Revizuire: Modificarea PCN „Infecţia adenovirală la copil” a constat în modificări şi ajustări

de conţinut care în mare măsura vizează alte niveluri de asistenţă medicală (asistenţa

medicală urgentă ş asistenţa medicală spitalicească) decât nivelul de AMP. Singura

modificare care vizează nivelul AMP ţine de compartimentul „Tratamentul şi supravegherea

la domiciliu a formelor uşoare şi medii de IAV”, subpunctul „Antipiretice”, poziţia „Sol.

Papaverina” se completează şi se expune în redacţie nouă „Sol. Papaverina 2%-0,1ml/an

viaţă, în cazul dereglării microcirculaţiei sanguine (febra alba)”. E necesar a fi menţionat aici

că PCSMF „Infecţia adenovirală la copil” conţine toate informaţiile incluse în PCN revizuit şi

modificat „Infecţia adenovirală la copil”. După un şir de consultări cu autorii PCN şi PCSMF

„Infecţia adenovirală la copil” şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia unanimă

că PCSMF „Infecţia adenovirală la copil” elaborat, aprobat şi implementat anterior să fie

modificat corespunzător. Modificările necesare ce ţin de compartimentul „Tratamentul şi

supravegherea la domiciliu a formelor uşoare şi medii de IAV” au fost introduse.

Concluzie: ca rezultat al revizuirii PCSMF „Infecţia adenovirală la copil” a apărut necesitatea

ajustării şi modificării PCSMF „Infecţia adenovirală la copil” în corespundere cu prevederile

PCN actualizat. Modificările necesare ce ţin de tratamentul şi supravegherea la domiciliu a

formelor uşoare şi medii de IAV la copil au fost introduse. Ordinul MS privind modificarea

PCSMF „Infecţia adenovirală la copil” a fost emis (Anexa nr. 8 Ordinul MS nr, 298 din

29.03.2012).

13. PCSMF “Paragripa şi Infecţia cu virusul respirator sinciţial la copil ”

Revizuire: Modificarea PCN “Paragripa şi Infecţia cu virusul respirator sinciţial la copil” a

constat în modificări şi ajustări de conţinut care vizează alte niveluri de asistenţă medicală

(asistenţa medicală urgentă şi asistenţa medicală spitalicească) decât nivelul de AMP. E

necesar a fi menţionat aici că PCSMF “Paragripa şi Infecţia cu virusul respirator sinciţial la

copil” conţine toate informaţiile incluse în PCN revizuit şi modificat “Paragripa şi Infecţia cu

virusul respirator sinciţial la copil”. După un şir de consultări cu autorii PCN şi PCSMF

“Paragripa şi Infecţia cu virusul respirator sinciţial la copil” şi experţii relevanţi din domeniul s-

a ajuns la concluzia unanimă că PCSMF “Paragripa şi Infecţia cu virusul respirator sinciţial la

copil” elaborat, aprobat şi implementat anterior corespunde după conţinut cu PCN “Paragripa

şi Infecţia cu virusul respirator sinciţial la copil” revizuit şi ajustat şi nu există cerinţe pentru

http://www.wordmagicsoft.com/dictionary/en-es/parainfluenza%20virus.php














modificare. Informaţia actualizată din PCN “Paragripa şi Infecţia cu virusul respirator sinciţial

la copil” este prezentă în PCSMF “Paragripa şi Infecţia cu virusul respirator sinciţial la copil”

elaborat şi implementat.

Concluzie: revizuirea PCSMF “Paragripa şi Infecţia cu virusul respirator sinciţial la copil”

indică faptul ca nu există indicaţii pentru modificarea PCSMF “Paragripa şi Infecţia cu virusul

respirator sinciţial la copil” elaborat şi implementat anterior.

14. PCSMF „Gripa la copil”

Partea 1

Revizuire: Modificarea PCN „Gripa la copil” a constat în modificări şi ajustări de conţinut

care în mare măsura vizează alte niveluri de asistenţă medicală (asistenţa medicală urgentă

ş asistenţa medicală spitalicească) decât nivelul de AMP. Singurele modificare care vizează

nivelul AMP ţine de compartimentul „Tratamentul şi supravegherea pacienţilor cu gripă,

forme uşoare şi medii”, subpunctul „Antipiretice”, poziţia „Sol. litică” trece după poziţia

„Ibuprofen” şi poziţia „Sol. Papaverina” se completează şi se expune în redacţie nouă „Sol.

Papaverina 2%-0,1ml/an viaţă, în cazul dereglării microcirculaţiei sanguine (febra alba)”. E

necesar a fi menţionat aici că PCSMF „Gripa la copil” conţine toate informaţiile incluse în

PCN revizuit şi modificat „Gripa la copil”. După un şir de consultări cu autorii PCN şi PCSMF

„Gripa la copil” şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia unanimă că PCSMF

„Gripa la copil” elaborat, aprobat şi implementat anterior să fie modificat corespunzător.

Modificările necesare ce ţin de compartimentul „Tratamentul şi supravegherea pacienţilor cu

gripă, forme uşoare şi medii” au fost introduse.

Concluzie: ca rezultat al revizuirii PCSMF „Gripa la copil” a apărut necesitatea ajustării şi

modificării PCSMF „Gripa la copil” în corespundere cu prevederile PCN actualizat.

Modificările necesare ce ţin de tratamentul şi supravegherea pacienţilor, forme uşoare şi

medii de gripă” au fost introduse. Ordinul MS privind modificarea PCSMF „Gripa la copil” a

fost emis. (Anexa nr. 7 Ordinul MS nr. 297 din 29.03.2012).

Partea 2

Revizuire: Modificarea PCN „Gripa la copil” a constat în modificări şi ajustări de conţinut

care în mare măsura vizează alte niveluri de asistenţă medicală (asistenţa medicală urgentă

ş asistenţa medicală spitalicească) decât nivelul de AMP. Singurele modificare care vizează

nivelul AMP ţine de compartimentul „Tratamentul copiilor cu gripă, forma gravă, la etapa

prespitalicească”, poziţia „Sol. Papaverina” se completează şi se expune în redacţie nouă

„Sol. Papaverina 2%-0,1ml/an viaţă, în cazul dereglării microcirculaţiei sanguine (febra

alba)”. E necesar a fi menţionat aici că PCSMF „Gripa la copil” conţine toate informaţiile

incluse în PCN revizuit şi modificat „Gripa la copil”. După un şir de consultări cu autorii PCN

şi PCSMF „Gripa la copil” şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia unanimă că

PCSMF „Gripa la copil” elaborat, aprobat şi implementat anterior să fie modificat

corespunzător. Modificările necesare ce ţin de compartimentul „Tratamentul copiilor cu gripă,

forma gravă, la etapa prespitalicească” au fost introduse.










Concluzie: ca rezultat al revizuirii PCSMF „Gripa la copil” a apărut necesitatea ajustării şi

modificării PCSMF „Gripa la copil” în corespundere cu prevederile PCN actualizat.

Modificările necesare ce ţin de tratamentul copiilor cu gripă, forma gravă, la etapa

prespitalicească au fost introduse. Ordinul MS privind modificarea PCSMF „Gripa la copil” a

fost emis. (Anexa nr. 7 Ordinul MS nr. 297 din 29.03.2012).

15. PCSMF „Hepatita virală B acută la adult”

Revizuire: Modificarea PCN „Hepatita virală B acută la adult” a constat în modificări şi

ajustări de conţinut care în mare măsura vizează alte niveluri de asistenţă medicală

(asistenţa medicală urgentă ş asistenţa medicală spitalicească) decât nivelul de AMP. Singur

modificare care vizează nivelul AMP ţine de compartimentul „Măsuri antiepidemice în focar”,

subpunctul “Imunizarea activă cu vaccine contra virusului hepatic B după schema: 0-1-2 luni

rapel la un an” se completează cu sintagma ” imunitatea în urma vaccinării nu este de lungă

durată şi necesită revaccinare”. După un şir de consultări cu autorii PCN şi PCSMF „Hepatita

virală B acută la adult” şi experţii relevanţi din domeniul s-a ajuns la concluzia unanimă că

PCSMF „Hepatita virală B acută la adult” elaborat, aprobat şi implementat anterior să fie

modificat corespunzător. Modificările necesare ce ţin de compartimentul „Măsuri

antiepidemice în focar” au fost introduse.

Concluzie: ca rezultat al revizuirii PCSMF „Hepatita virală B acută la adult” a apărut

necesitatea ajustării şi modificării PCSMF„Hepatita virală B acută la adult” în corespundere

cu prevederile PCN actualizat. Modificările necesare ce ţin de măsurile antiepidemice în

focar au fost introduse. Ordinul MS privind modificarea PCSMF „Hepatita virală B acută la

adult” a fost emis (Anexa nr. 9 Ordinul MS nr. 308 din 30.03.2012).

3.3. Activitatea 3 – Identificarea Surselor de informare, actorilor implicaţi pentru setarea priorităţilor în vedere elaborării PCSPMF identificate şi selectate

Elaborarea, implementarea şi revizuirea protocoalelor clinice nu trebuie percepută ca un

proces linear, ci ca un ciclu de activităţi interdependente. Acestea la rândul lor sunt parte a

unui şir de activităţi complementare de a transpune dovezile în practică, de a stabili şi

monitoriza standarde şi promova excelenţa clinică în unităţile AMP. Sub egida acestei

activităţi, una din consideraţiuni este de a antrena partenerii principali şi organizaţiile-

partenere într-o cooperare pentru elaborarea unor protocoale clinice orientate spre pacient

specifice pentru sectorul medicinii de familie.

Susţinerea instituţiilor naţionale relevante şi stabilirea unui mecanism durabil pentru

elaborarea, revizuirea, aprobarea şi implementarea protocoalelor clinice pentru cele mai

importante probleme de sănătate din sectorul AMP este o activitate specifică ce presupune

obligatoriu o strictă coordonare cu Ministerul Sănătăţii şi instituţiile de stat relevante din

domeniul sănătăţii, precum şi o strânsă colaborare cu BM, Organizaţia Mondială a Sănătăţii

şi alte proiecte actual în derulare.

Abordarea principală a elaborării protocoalelor clinice şi a protocoalelor include asigurarea

unui instrument de referinţă care ar putea fi utilizat de fiecare medic de familie în practica de




zi cu zi. Protocoalele clinice şi ghidurile sunt destinate pentru cadrele medicale care au o

agendă foarte încărcată şi cu un timp limitat pentru consultarea publicaţiilor precum

protocoalele clinice naţionale.

Reprezentanţii responsabili pentru elaborarea protocoalelor clinice sunt obligaţi tot mai mult

să ofere transparenţă în metodele utilizate pentru elaborarea documentelor sale. Un aspect

important în abordarea procesului de elaborare a protocoalelor clinice şi a protocoalelor

este de a permite utilizatorului de a vedea cum au fost elaborate documentele. Această

posibilitate va insufla încredere în faptul că potenţialele erori în elaborarea protocoalelor au

fost abordate corect, în faptul că recomandările sunt valide atât intern cât şi extern şi în

fezabilitatea acestora în practică.

Proiectul susţine instituţiile naţionale relevante din ţară în elaborarea şi implementarea

PCSMF pentru cele mai importante probleme de sănătate la nivelul AMP. În vederea

realizării acestor activităţi, au fost definite domeniile prioritare pentru elaborarea PCSMF

pentru medicul de familie. A fost definită lista de domeniilor prioritare şi a celor mai frecvente

maladii cu care se confruntă sectorul AMP, în baza cărora urmează a fi elaborate PCSMF. A

fost aprobată lista de domenii prioritare care reflectă cele mai frecvente maladii cu care se

confruntă AMP în baza cărora se vor elabora PCSMF.

Grupul de lucru şi 75 grupuri de autori au fost instituite în cadrul proiectului cu scopul

elaborării PCSPMF şi fortificarea capacităţilor în acest sens.

Medicii generalişti sunt de asemenea implicaţi în procesul de elaborare, testare,

implementarea şi monitorizare a protocoalelor clinice şi a protocoalelor . Lucrul întreprins la

elaborare şi monitorizare trebuie recunoscut ca Educaţie Medicală Continuă deoarece acest

aspect este bazat pe instruire şi îmbunătăţirea cunoştinţelor medicilor privind progresele

actuale în medicină. De asemenea, acest fapt va stimula cercetările în medicină în Moldova

pe viitor. Este de înţeles faptul că Asociaţia Profesională Medicală din Moldova ar trebui să-şi

asume responsabilitate pentru protocoalele din specialitatea proprie.

3.3.1. Identificarea şi selectarea partenerilor implicaţi în setarea priorităţilor pentru elaborarea PCSMF

Pentru efectuarea analizei situaţiei au fost efectuate o serie de întâlniri cu principalele părţi

interesate din domeniu pentru identificarea realizărilor atinse şi părţilor interesate de

implementare a activităţilor din domeniu. Această activitate este finalizată.

În activitatea cotidiană, echipa proiectului a ţinut şedinţe cu reprezentanţii MS şi partenerii

relevanţi:

Suplimentar la scurte şedinţe zilnice, au fost desfăşurate aproximativ 10 şedinţe cu

reprezentanţii MS, în special reprezentanţii Direcţiei management personal medical,

performanţă şi calitate a serviciilor de sănătate, reprezentanţii Universităţii de Stat de

Medicină şi Farmacie „N. Testemitanu”, catedrelor relevante, a Colegiului Naţional de

Medicină şi Farmacie, reprezentanţii Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină,




reprezentanţi ai IMSP din cadrul AMP, proiectului Servicii de Sănătate şi Asistenţă

Socială, etc

A fost instituit Grupurile de lucru şi organizate 2 şedinţe a grupurilor de lucru

Grupurile de autori au fost instituite şi a fost organizat şi desfăşurat seminarul de

informare

Au fost întocmite ordine şi dispoziţii ministeriale relevante aspectelor proiectului, şi anume:

Grup de lucru

Lista maladiilor prioritare

Grupuri de autori

PCSMF modificate

Seminar de sensibilizare şi informare

MS joacă rolul major în aprobarea protocoalelor clinice şi a protocoalelor elaborate de către

proiect sau de oricare alte unităţi (didactice). Este necesară o strânsă colaborare cu Catedra

Medicină de Familie a USMF „N. Testemitanu”, IMSP Clinica universitară de AMP a USMF

„N. Testemitanu”, şi alţi parteneri.

Actual, în Republica Moldova, protocoalele clinice sunt elaborate sub direcţionarea şi

supravegherea MS, în particular a Direcţiei Direcţia management personal medical,

performanţă şi calitate a serviciilor de sănătate în comun cu Consiliului de Experţi al MS.

Consiliul de Experţi compus din specialişti de vază din diferite domenii clinice, anterior

specialişti principali ai Ministerului Sănătăţii, a fost instituit în cadrul Ministerului Sănătăţii în

calitate de consiliu consultativ. Responsabilitatea pentru supravegherea procesului de

elaborare şi aprobare a protocoalelor clinice şi protocoalelor elaborate pentru serviciile de

sănătate este delegată prin Ordinul Ministerului Sănătăţii Nr. 06-p § 3 din 22.01.2008.

Majoritatea membrilor Consiliului de Experţi sunt renumiţi specialişti de nivel superior în

diferite domenii clinice, reprezentanţi ai cadrului academic şi clinicieni în practică. Pentru aşi

îndeplini responsabilităţile atribuite, Consiliul de Experţi reuneşte 37 experţi şi 20 de Comisii

ştiinţifico-metodice de profil.

Societăţile Profesionale Medicale aprobă proiectele de protocoale clinice şi ghiduri pentru

revizuire externă şi Consiliul de Experţi al Ministerului Sănătăţii aprobă versiunea finală a

protocoalelor clinice şi a protocoalelor ca acestea să fie ulterior prezentate MS pentru

aprobare şi adoptare în cadrul instituţiilor de sănătate din ţară. Consiliul de Experţi, în comun

cu Direcţia management personal medical, performanţă şi calitate a serviciilor de sănătate,

de asemenea, coordonează strategiile de implementare şi evaluare a protocoalelor clinice şi

a protocoalelor. Instituit în cadrul Ministerului Sănătăţii, Consiliul de Experţi reuneşte

eforturile asociaţiilor profesionale, ale specialiştilor principali din diferite domenii şi ale MS în

vederea contribuirii la un management eficient al serviciilor medicale.




În procesul de elaborare a protocoalelor clinice şi a protocoalelor pentru AMP a fost stabilit

un consens între proiect, beneficiar şi partenerii principali în domeniu şi acest fapt joacă un

rol important în echilibrarea procedurii şi realizarea rezultatelor optime. Acest fapt atribuie o

mai mare importanţă actualului proces de elaborare a protocoalelor clinice şi procesului de

implementare din perspectivă.

Pe parcursul şedinţelor şi discuţiilor cu reprezentanţii MS şi alţi parteneri relevanţi s-a stabilit

un acord privind acţiunile comune pentru asigurarea susţinerii instituţiilor naţionale relevante

şi elaborarea unui mecanism durabil pentru elaborarea, revizuirea, aprobarea şi

implementarea protocoalelor clinice pentru cele mai importante probleme de sănătate la nivel

de AMP.

Ministerul Sănătăţii promovează activ utilizarea protocoalelor naţionale, instituţionale şi a

locului de lucru şi un regim de monitorizare a acesteia. Grupurile pentru elaborarea

protocoalelor au fost instituite la nivel instituţional şi se preconizează supravegherea şi

reglementarea activităţii acestor grupuri pentru sporirea standardizării.

Toate activităţile proiectului pentru elaborarea protocoalelor clinice a locului de lucru sunt

desfăşurate cu implicarea activă a MS şi reprezentanţilor USMF “N.Testemitanu”. S-a decis

de comun acord că ‘deţinerea’ protocoalelor de către lucrători va constitui un aspect

important în Moldova la fel ca şi în alte ţări.

Principalii parteneri vor fi Ministerul Sănătăţii, Direcţia Resurse Umane a Ministerului

Sănătăţii şi Secţia de Asistenţă Medicală Primară şi de Urgenţă; USMF „N. Testemiţanu”,

Catedra Medicina de Familie responsabilă pentru instruirea medicilor generalişti, Şcoala de

Sănătate Publică şi Management ce oferă studii postuniversitare pentru managerii CMF;

IMSP Clinica universitară de AMP a USMF „N. Testemiţanu”, este unul din modelele de

centre AMP din Moldova care joacă un rol important în aplicarea în practică a standardelor

internaţionale de medicină de familie.

A fost stabilită şi se menţine o strânsă colaborare în mediul proiectului. Partenerii principali

identificaţi sunt următorii: Ministerul Sănătăţii, Centrul Naţional de Management în Sănătate,

Compania Naţională de Asigurări în Medicină, Universitatea de Stat de medicină şi Farmacie

”Nicolae Testemiţanu”, catedrele relevante, Clinica Universitară de Asistenţă Medicală

Primară a USMF "N. Testemitanu", Asociaţia Medicală Teritorială „Centru”, Asociaţia

Medicală Teritorială „Botanica”, Colegiul Naţional de Medicină şi Farmacie, Asociaţia

Medicilor de Familie din Moldova, Asociaţia de Nursing din Moldova, IMSP din cadrul AMP

din ţară (IMSP CMF Cimişlia, IMSP CMF Ştefan Vodă, IMSP CMF Hînceşti). Adiţional,

echipa proiectului a ţinut şedinţe cu medici-şefi în Chişinău şi în centre de sănătate într-un şir

de raioane, medici de familie şi asistenţi medicali, precum şi alţi donatori şi proiecte ce

activează în domeniul reformei sănătăţii din Moldova.

Medicii generalişti sunt de asemenea implicaţi în procesul de elaborare, testare,

implementarea şi monitorizare a protocoalelor clinice şi a protocoalelor . Lucrul întreprins la

elaborare şi monitorizare trebuie recunoscut ca Educaţie Medicală Continuă deoarece acest

aspect este bazat pe instruire şi îmbunătăţirea cunoştinţelor medicilor privind progresele

actuale în medicină. De asemenea, acest fapt va stimula cercetările în medicină în Moldova




pe viitor. Este de înţeles faptul că Asociaţia Profesională Medicală din Moldova ar trebui să-şi

asume responsabilitate pentru protocoalele din specialitatea proprie.

3.3.2. Instituirea Grupului de Lucru şi Grupurilor de Autori în conformitate cu priorităţile identificate pentru elaborarea PCSMF

Grupul de lucru (GL) a fost instituit cu scopul de a realiza coordonarea procesului de

elaborare a protocoalelor clinice standardizate în domeniile prioritare cel mai frecvent

întâlnite în practica medicului de familie. Activitatea grupului de lucru şi a Consultantului este

coordonată de către Direcţia management personal medical, performanţă şi calitate a

serviciilor de sănătate a Ministerului Sănătăţii – responsabilă de elaborarea instrumentelor

de îmbunătăţire şi evaluare a calităţii serviciilor medicale, inclusiv a protocoalelor clinice.

Acest grup de lucru are misiunea de a oferi suport continuu Consultantului pentru realizarea

misiunii, va asigura accesul la documentele de bază sub formă de politici, studii, rapoarte,

planuri, norme, ghiduri, regulamente, acte normative şi va facilita întâlnirile cu actorii

principali. Grupul de lucru va asigura suport consultativ-metodic grupurilor de autori în

elaborarea protocoalelor clinice.

Grupurile de autori (GA) au fost instituite cu scopul de a elabora şi implementa PCSMF în

domeniile prioritare pentru AMP şi a fortifica capacităţile în acest sens. Au fost instituite 75

GA în corespundere cu domeniile prioritare identificate în care urmează să fie elaborate

PCSMF (cardiologie, oncologie, etc).

Cele 75 GA au fost instituite în fiecare dintre domeniile selectate fiind prioritare pentru AMP,

cum ar fi bolile cardiovasculare, cancer, etc. Rolul fiecărui GA constă în elaborarea PCSMF

în conformitate cu subiecte selectate, sprijinind implementarea acestora şi colaborarea cu

toţi partenerii relevanţi întru promovarea utilizării şi aplicării în practică a PCSMF. În baza

principiilor stabilite împreună cu Ministerul Sănătăţii elaborarea şi implementarea PCSMF

este realizată de către de către specialiştii principali domeniile prioritare în colaborare cu

reprezentanţii AMP, inclusiv grupuri relevante de medici şi parteneri şi reprezentanţi ai

grupurilor interesate. Fiecare GA este format din membri, reprezentanţi ai domeniilor

profesionale de specialitate (de exemplu, cardiologie, oncologie, etc) şi Catedra Medicină de

familie a USMF "N. Testemiţanu "şi AMP, reprezentanţi ai IMSP AMP din ţară.

Grupurile de autori sunt formate din 3 - 4 membri selectaţi de MS, cel puţin unul din membri

fiind specialist de înaltă calificare de profil (de ex. cardiologie, neurologie, etc) şi 1 membru

cu calificare în asistenţa medicală primară fiind de asemenea membri ai Asociaţiilor

Profesionale Medicale, colaboratori ai Catedrei Medicina de Familie USMP „N.

Testemitanu”, plus reprezentanţi ai grupului de lucru în cadrul proiectului. Se desfăşoară deja

şedinţe cu o parte din şefii GA la care participă şi alţi membri ai GA, şi cu reprezentanţii MS

după un orar bine-stabilit în vederea iniţierii procesului de elaborare a protocoalelor şi urmări

progresul realizat. Studiile au demonstrat că echilibrarea disciplinelor clinice în cadrul GA

implicaţi în elaborare exercită o influenţă considerabilă asupra calităţii şi recomandărilor

protocolului clinic.




Stabilirea unui GA multidisciplinar de elaborare a protocoalelor a asigurat următoarele:

Toate grupurile relevante sunt reprezentate, profitând de cunoştinţele şi experienţa la

toate etapele procesului de acordare a asistenţei medicale pacientului

Toate dovezile ştiinţifice sunt localizate şi evaluate critic

Problemele practice în utilizarea protocoalelor sunt identificate şi abordate

Grupurile de parteneri percep protocoalele ca fiind credibile şi vor coopera în

implementarea lor.

Subgrupurile de specialitate examinează toate informaţia ştiinţifică şi abilităţile aplicate, le

prioritizează aplicând un instrument de monitorizare şi evaluare a conformităţii şi prezintă

lista de tematici prioritare pentru potenţialele protocoale clinice a locului de lucru pentru

medicii de familie echipei proiectului Fortificarea AMP. Reprezentanţii grupurilor de autori şi

expertul proiectului efectuează monitorizarea conformităţii şi identifică măsura în care

procesul de elaborare a PCSMF îndeplineşte criteriile stabilite, întreprinde o evaluare şirului

de dovezi pe care se bazează PCSMF şi examinează dacă beneficiile preconizate a fi

determinate de implementarea cu succes a recomandărilor protocoalelor depăşesc în

valoare/compensează eforturile depuse pentru elaborarea acestora.

Membrii grupurilor de autori împreună cu consultanţii Proiectului determină direcţia generală

a procesului de elaborare a protocoalelor clinice şi joacă un rol esenţial în formulare

procesului de elaborare a protocoalelor clinice. De asemenea, ei sunt implicaţi activ în

aspectele procesului de elaborare a ghidurilor - în calitate de membri ai grupurilor de autori,

sau în grupul editorial pentru protocoale specifice sau în calitate de preşedinţi sau membri ai

grupurilor de elaborare a unor protocoale – şi toţi contribuie la selectarea şi prestarea

informaţiei pentru elaborarea protocoalelor şi componenţa grupurilor pentru elaborarea

protocoalelor.

La formarea unui grup de autori, au fost luate în considerare factorii psihologici, inclusiv

problemele în depăşirea aspectelor de ierarhie profesională care poate afecta procesul de

lucru într-un grup mic. Durata de operare a fiecărui grup de autori corespunde duratei

procesului de elaborare a protocoalelor clinice a locului de lucru, cu întruniri în medie de o

dată la 1-2 săptămâni, totodată, unele grupuri creează subgrupuri care se întrunesc mai

frecvent. În pofida faptului că majoritatea sarcinilor ţin de procese continue, consecutivitatea

activităţilor poate varia.

Grupurile pentru elaborarea PCSMF examinează, în limitele domeniului clinic al ghidului,

toate situaţiile pentru care ar exista necesitatea unor recomandări. Chiar dacă tematica a fost

predefinită, la prima şedinţă grupul este întrebat să confirme acordul lor asupra atât a

conţinutului clinic al domeniilor PCSMF cât şi şirul de întrebări soluţionate în cadrul acestuia.

Acest fapt asigură o viziune împărtăşită asupra scopurilor grupului între grup şi echipa de

cercetare, şi împuterniceşte liderul de echipă să împiedice devierea de la sarcina

determinată. Din punct de vedere practic, revizuirea dovezilor a fost iniţiată înainte de prima

şedinţă. Totodată, grupul are opţiunea de a extinde, restricţiona sau perfecţiona şirul de

dovezi pentru elaborarea protocoalelor clinice.




Activităţile de elaborare a conţinutului şi formatului corespunzător sunt desfăşurate conform

perioadei planificate. Procesul de elaborare este organizat după cum urmează:

Şedinţe regulate cu membrii grupurilor de autori în cadrul unor departamente

specifice şi oficiul proiectului;

Revizuirea literaturii:

o Literatura este identificată conform unei strategii de căutare explicite

o Selectate conform unor criterii de includere şi excludere definite

o Evaluată conform standardelor metodologice consistente.

Depunerea primei versiuni a PCSMF pentru referinţă externă

Reconvocarea grupului de elaborare a ghidului dacă au fost identificate omiteri

semnificative sau sunt necesare ajustări

Totodată, elementele esenţiale de revizuire sistematică sunt urmate.

La elaborarea PCSMF pentru MG, membrii GA examinează tratamentele, medicamentele,

intervenţiile şi tehnologiile, care, de asemenea, sunt subiectul revizuirii individuale cu

autorităţile responsabile pentru aprobarea utilizării acestora în sistemul sănătăţii la nivel

AMP. În acest sens, grupurile de autori şi proiectul FAMP ţine cont de revizuirile efectuate de

partenerii principali relevanţi şi MS. Relaţiile strânse între MS şi alţi parteneri importanţi

facilitează aceste procese. Scopul primordial îl constituie standarde înalte pentru asistenţa

medicală prestată pacientului şi rezultate îmbunătăţite.

În procesul de elaborare a protocoalelor clinice şi a ghidurilor pentru AMP a fost stabilit un

consens între proiect, beneficiar şi partenerii principali în domeniu şi acest fapt joacă un rol

important în echilibrarea procedurii şi realizare a rezultatelor optime.

Pe parcursul şedinţelor şi discuţiilor cu reprezentanţii MS şi alţi parteneri s-a stabilit un acord

privind acţiunile comune pentru asigurarea susţinerii instituţiilor naţionale pentru elaborarea,

revizuirea, aprobarea şi implementarea protocoalelor clinice pentru cele mai importante

probleme de sănătate la nivel de AMP.

Ministerul Sănătăţii promovează activ utilizarea protocoalelor naţionale, instituţionale şi a

locului de lucru şi un regim de monitorizare a acesteia. Grupurile pentru elaborarea

protocoalelor au fost instituite la nivel instituţional şi se preconizează supravegherea şi

reglementarea activităţii acestor grupuri pentru sporirea standardizării.

Toate activităţile proiectului pentru elaborarea protocoalelor clinice a locului de lucru sunt

desfăşurate cu implicarea activă a MS şi reprezentanţilor USMF “N.Testemitanu”. s-a decis

de comun acord că ‘deţinerea’ protocoalelor de către lucrători va constitui un aspect

important în Moldova la fel ca şi în alte ţări. Medicii generalişti sunt de asemenea implicaţi în

procesul de elaborare, testare, implementarea şi monitorizare a protocoalelor clinice şi a

ghidurilor. Lucrul întreprins la elaborare şi monitorizare ar putea fi recunoscut ca Educaţie

Medicală Continuă deoarece acest aspect este bazat pe instruire şi îmbunătăţirea

cunoştinţelor medicilor privind progresele actuale în medicină. De asemenea, acest fapt va

stimula cercetările în medicină în Moldova pe viitor. Este de înţeles faptul că Asociaţia




Profesională Medicală din Moldova trebuie să-şi asume responsabilitate pentru protocoalele

din specialitatea proprie.

3.4. Activitatea 4 – Stabilirea domeniilor prioritare pentru elaborarea PCSMF

Este necesar ca procesul de prioritizare să fie precedat de revizuirea şi actualizarea

protocoalelor existente, cu scopul de a reînnoi toate protocoalele la necesitate, datorită

dezvoltărilor în medicină.

Metodologia fost stabilită pentru elaborarea PCSMF a unificat şi centralizat procesul de

elaborare şi aprobare a protocoalelor clinice (ordinul MS nr.124 din 21 martie 2008 „Privitor

la modalitatea de elaborare şi aprobare a Protocoalelor clinice naţionale” şi ordinul MS

nr.429 din 21 noiembrie 2008 „Cu privire la metodologia elaborării, aprobării şi implementării

Protocoalelor clinice instituţionale şi Protocoalelor clinice ale locului de lucru”).

Problemele de sănătate selectate ca fiind cel mai frecvent întâlnite în practica medicului de

familie reflectă starea sănătăţii populaţiei din Moldova. Analiza prioritizării maladiilor a fost

efectuată cu coordonarea Direcţiei management personal medical, performanţă şi calitate a

serviciilor de sănătate a MS şi participarea membrilor GL şi a tuturor partenerilor relevanţi.

Selectarea tematicilor pentru PCSMF 2 criterii: structura prevalenţei, incidenţei şi mortalităţii

populaţiei pentru 2011 şi reflectarea acestor indicatori în practica medicului de familie şi

disponibilitatea PCN care reflectă subiectele prioritare. Astfel, prioritizarea problemelor de

sănătate şi maladiilor cel mai des întâlnite în practica medicului de familie derivă din

indicatorii şi statisticile de sănătate pentru anul 2011 şi este bazată pe subiectele pentru care

au fost elaborate PCN şi prioritizarea maladiilor.

Pentru identificarea domeniilor prioritare pentru AMP s-au utilizat metode calitative. Actual nu

există un mecanism care să includă asemenea studii de dovezi. Unele progrese s-au obţinut

în desfăşurarea evaluărilor calitative şi includerea rezultatelor acestora drept dovezi. S-a

întreprins un exerciţiu de includere formală a dovezilor calitative în stabilirea priorităţilor

pentru elaborarea PCSMF. Utilizarea dovezilor calitative pentru identificarea aspectelor de

îngrijorare/preocupare pentru pacienţi şi pentru identificarea întrebărilor/aspectelor principale

ce necesită abordare în este considerat aspectul cheie a metodologiei de elaborare a unui

protocol. şi va forma baza viitoarelor elaborări în acest domeniu.

Având în vedere că MS a exprimat opinia că PCSMF să fie elaborate doar pe subiectele

pentru care au fot elaborate PCN, s-ar putea întâmpla ca unele condiţii pentru care sunt

elaborate PCN să nu reflecte condiţiile prioritare cel mai frecvent întâlnite la nivel de AMP. În

acest context, este necesar de a identifica la ce etapă se află elaborarea PCN pentru

condiţiile prioritare şi urmând a include aceste subiecte în lista de PCSMF preconizate pentru

elaborare în cadrul proiectului FAMP.

Este necesar ca elaborarea şi implementare PCSMF în Republica Moldova sa fie bazată pe

două condiţii obligatorii:




1. problemele de sănătate şi maladiile prioritare cu care se confruntă medicii de familie

cel mai frecvent în practica clinică

2. disponibilitatea Protocolul Clinic Naţional care descrie management şi tratament

acestei maladii sau probleme de sănătate, la toate nivelele sistemului de sănătate,

inclusiv AMP.

Ultima condiţie în special este prevăzută ca obligatorie, deoarece PCSMF sunt cai de a oferi

posibilităţi pentru cele mai eficiente, rapide intervenţii şi opţiuni utile în timp pe când

Protocoalele clinice naţionale sunt documente comprehensive extinse care oferă informaţii

complete despre managementul unei maladii sau probleme de sănătate la toate nivelurile

sistemului de sănătate.

Un medic de familie poate consulta un protocol clinic naţional, în caz de necesitate şi

disponibilitate a cestuia, pentru a obţine informaţii mai profunde şi cunoştinţe mai extinse

despre o maladie sau o problemă de sănătate specifică, inclusiv managementul acestea la

alte nivele ale sistemului de sănătate, aceasta fiind abordată pe scurt în PCSMF.

3.4.1. Maladiile prioritare importante cel mai frecvent întâlnite în practica medicului de familie

Este foarte important de iniţia procesul de prioritizare cu revizuirea şi actualizarea

protocoalelor existente, cu scopul de a reînnoi toate protocoalele la necesitate, datorită

dezvoltărilor în medicină şi a stabili dacă elaborarea şi implementarea unui protocol anume

prezintă cea mai bună cale pentru atingerea obiectivelor trasate.

Pe parcursul procesului de elaborare şi implementare a PCSMF includerea dovezilor clinice

trebuie să fie luate în considerare. Este încurajată utilizare resurselor internaţionale pentru

sinteza dovezilor clinice.

Selectarea tematicilor pentru protocoalele clinice şi ghiduri s-a efectuat în baza poverii

maladiei, existenţa variaţiei în practică şi potenţialul pentru îmbunătăţirea rezultatelor finale.

La selectarea şi prioritizarea tematicilor pentru elaborarea protocoalelor clinice şi

protocoalelor în AMP este necesar de luat în considerare următoarele:

1. Condiţiile în care un tratament eficient este demonstrat şi unde poate fi redusă

mortalitatea şi morbiditatea.

2. Condiţiile frecvent întâlnite în rândul populaţiei şi contribuie la sporirea poverii

maladiei în rândul populaţiei

3. Domeniile clinice prioritare pentru AMP în Moldova: actual acestea sunt

afecţiunile coronariene şi ictus, cancer, etc. Obiectivele strategice ale sistemului

sănătăţii din Moldova de asemenea vor fi luate în considerare. Acestea sunt

îmbunătăţirea stării sănătăţii şi identificarea inegalităţilor, în special referitoare la

copii şi tineri, dezvoltarea asistenţei medicale primare şi asistenţei comunitare,

precum şi restructurarea serviciilor spitaliceşti.

4. Domeniile clinice incerte demonstrate de diversitatea variaţiei acestora în practică

sau rezultate pe termen lung.




5. Necesitatea unui protocol, conform indicaţiilor reţelei de parteneri relevanţi.

6. Afecţiunile iatrogenice sau intervenţiile ce presupun riscuri semnificative.

În Republica Moldova situaţia epidemiologică prezintă o povară dublă cauzată de mortalitate

şi morbiditate crescută de boli transmisibile concomitent cu creşterea mortalităţii şi

morbidităţii prin boli netransmisibile, cum ar fi bolile cardiovasculare şi cancer, acestea, la

rândul său fiind cauza mortalităţii premature. Sărăcia, alcoolul şi tutunul sunt principalii factori

determinanţi de sănătate pentru majoritatea moldovenilor, astfel mortalităţii şi morbidităţii

cauzată de aceşti factori exercită o povară considerabilă asupra societăţii. Principalele cauze

de deces în Republica Moldova sunt boli ale sistemului circulator (57%), urmate de cancer

15%), boli ale sistemului digestiv şi traume şi intoxicaţii.

Conform datelor Centrului Naţional de Management în Sănătate , cea mai mare incidenta

este atribuită afecţiunilor respiratorii (35,8%), urmate de leziuni şi otrăvire (9,8%), boli ale

aparatului digestiv (7,4 %), boli transmisibile (7,3%), boli genito-urinare (6,2%), boli ale pielii

şi ţesutului subcutanat (5,7%), boli cardiovasculare (4,8%) (Tabelul 1). (Centrul Naţional de

Management în Sănătate, 2011).

Tabelul 1. Incidenţa maladiilor, 2011, Structura incidenţei după numărul total de cazuri

noi înregistrate în 2011

N absolut %

Total 1258229 100 %

Bolile aparatului respirator 450792 35,8

Leziuni traumatice, otrăviri 123033 9,8

Bolile aparatului digestiv 93125 7,4

Boli infectioase si parazitare 91970 7,3

Bolile aparatului genito-urinar 78107 6,2

Bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat 71212 5,7

Bolile aparatului circulator 60173 4,8

Bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv 54656 4,3

Sarcina, naşterea şi lăuzia 49456 3,9

Bolile ochiului şi anexelor sale 34497 2,7

Bolile sîngelui, ale organelor hematopoietice 27590 2,2

Bolile endocrine, de nutriţie şi metabolism 26319 2,1

Bolile urechii şi apofizei mastoide 25895 2,1

Bolile sistemului nervos 24127 1,9

Tulburări mentale şi de comportament 22239 1,8

Tumori 14688 1,2

Unele afecţiuni a căror origine se situează în perioada perinatală 5069 0,4

Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale 4268 0,3

Simptome, semne şi rezultate anormale ale investigaţiilor 1013 0,1




Figura 1. Incidenţa maladiilor, 2011, Structura incidenţei după numărul total de cazuri

noi înregistrate în 2011

Conform datelor Centrului Naţional de Management în Sănătate, prevalenţa cea mai mare

este atribuită maladiilor respiratorii (19,6%), urmate de bolile aparatului circulator (17,5%),

boli ale sistemului digestiv (12,8%), genito-urinare (6,7%), tulburări mentale şi de

comportament (6,1%), maladii endocrine şi metabolice (5,3%), boli infecţioase şi parazitare

(4,7%) (Tabelul 2). (Centrul Naţional de Management în Sănătate, 2011).

Tabelul 2. Prevalenţa maladiilor, 2011. Structura prevalenţei după numărul total de

maladii înregistrate în 2011.

N. absolut %

Total 2700290 100 %

Bolile aparatului respirator 529692 19,6

Bolile aparatului circulator 471552 17,5

Bolile aparatului digestiv 346434 12,8

Bolile aparatului genito-urinar 182147 6,7

Tulburări mentale şi de comportament 165090 6,1

Bolile endocrine, de nutriţie şi metabolism 142268 5,3

Boli infecţioase si parazitare 127132 4,7

Bolile sistemului osteo-articular, ale muşchilor şi ţesutului conjunctiv 125309 4,6

Leziuni traumatice, otrăviri 124148 4,6

Tumori 92289 3,4

Bolile ochiului şi anexelor sale 91229 3,4

Bolile pielii şi ţesutului celular subcutanat 80138 3,0

Bolile sistemului nervos 64534 2,4




Bolile sîngelui, ale organelor hematopoietice şi unele tulburări ale mecanismului imunitar 52944 2,0

Sarcina, naşterea şi lăuzia 49456 1,8

Bolile urechii şi apofizei mastoide 34778 1,3

Malformaţii congenitale, deformaţii şi anomalii cromozomiale 14176 0,5

Unele afecţiuni a căror origine se situează în perioada perinatală 5527 0,2

Simptome, semne şi rezultate anormale ale investigaţiilor clinice şi de laborator 1447 0,1

Figura 2. Prevalenţa maladiilor, 2011. Structura prevalenţei după numărul total de

maladii înregistrate în 2011.

O atenţie specială în prioritizarea condiţiilor cel mai des întâlnit în practica medicului de

familie a fost atribuită maladiilor oncologice, care prezintă a doua cauză a mortalităţii în

Republica Moldova. Rata ridicată a mortalităţii de cancer este determinată de detectarea

acestor maladii în stadii avansate, în mod general mai frecvent la alte niveluri ale sistemului

de sănătate decât nivelul AMP. Aceste maladii fiind depistate tardiv contribuie considerabil la

rata ridicată mortalităţii şi sporirea costurilor şi a poverii financiare pentru sistemul de

sănătate. Prin urmare, pentru selectarea condiţiilor de prioritate care sunt cel mai des

întâlnite de către medicii de familie în scopul elaborării şi implementării PCSMF în mod

special au fost analizate structura incidenţei şi prevalenţei maladiilor oncologice. E necesar a

fi menţionat că această prevedere este în conformitate cu disponibilitatea PCN în domeniul

oncologic, astfel din cele 162 PCN elaborate şi aprobate 18 PCN reflectă managementul

diferitelor forme de cancer.




Conform datelor Centrului Naţional de Management în Sănătate, cea mai mare incidenţa

este atribuită cancerului de sân (11,08%), fiind urmat de cancerul traheal, bronşic şi

pulmonar, (11,05%), tumorile maligne ale pielii (9,70%), după care urmează cancerul rectal,

joncţiunii rectosigmoide, anal (6,57%), urmat de hemoblastoze (6,04%), cancerul de colon

(5,99%), gastric (5,41%) şi a cancerul de col uterin (3,95%) (Tabelul 3). (Centrul Naţional de

Management în Sănătate, 2011).

Tabelul 3. Incidenţa prin tumori maligne, 2011

Incidenţa prin tumori maligne, 2011 %

altor localizări 11,98%

sânului 11,08%

traheii, bronhiilor, pulmonului 11,05%

alte tumori maligne ale pielii 9,70%

rectului, joncţiunii rectosigmoide, anusului 6,57%

hemoblastoze 6,04%

colonului 5,99%

stomacului 5,41%

colului uterin 3,95%

corpului uterin 3,85%

prostatei 3,56%

cavităţii bucale şi faringelui 3,55%

glandei tiroide 3,00%

ficatului şi căilor biliare intrahepatice 2,95%

vezicii urinare 2,90%

laringelui 2,09%

ovarelor 1,76%

melanomul pielii 1,30%

Incidenţa prin tumori maligne ale buzei 1,16%

ţesutului mesotelial şi ţesuturilor moi 1,05%

esofagului 0,67%

oaselor şi cartilagiilor articulare 0,40%

Figura 3. Incidenţa prin tumori maligne, 2011




Conform datelor Centrului Naţional de Management în Sănătate, prevalenţa cea mai mare

este atribuită de cancerului de sân (19,34%), urmate de cancerul pielii (11,49%), cancerul de

col uterin (9,07%), cancerul de alte localizări (7,18%), hemoblastoze (6,54%), cancerul

corpului uterin (5,32%), cancerul de colon (5,15%) (Tabelul 4). (Centrul Naţional de de

Management în Sănătate, 2011). Trebuie de menţionat faptul că PCN care reflectă

managementul patologiilor oncologice menţionate mai sus NCP de stabilire a condiţiilor de

sănătate menţionate mai sus au fost elaborate şi aprobate la toate etapele.

Tabelul 4. Prevalenţa tumorilor maligne, 2011

Prevalenţa prin tumori maligne, 2011 %

sînului 19,34%

tumori maligne ale pielii 11,49%

colului uterin 9,07%

altor localizări 7,18%

hemoblastoze 6,54%

corpului uterin 5,32%

colonului 5,15%

rectului, joncţiunei rectosigmoide, anusului 5,07%

glandei tiroide 5,00%

traheei, bronhiilor, pulmonului 4,19%

vezicii urinare 3,08%

stomacului 3,01%

tumori maligne ale buzei 2,89%

prostatei 2,58%

ovarelor 2,15%

cavităţii bucale şi faringelui 2,04%

melanomul pielii 1,68%

laringelui 1,56%

ţesutului mesotelial şi ţesuturilor moi 1,02%

oaselor şi cartilagiilor articulare 0,79%

ficatului şi căilor biliare intrahepatice 0,62%

esofagului 0,22%

Figura 4. Prevalenţa tumorilor maligne, 2011




Conform datelor existente se înregistrează o creştere a numărului de copii înregistraţi cu

patologii diverse patologii şi dezabilităţi, cea ce, de asemenea prezintă motive de îngrijorare,

mai ales ca serviciile de sănătate şi sociale pentru aceşti copii nu sunt bine dezvoltate

(Centrul Naţional de Management în Sănătate, 2011). De aceea, în procesul de prioritizare a

liste maladiilor pentru elaborarea PCSMF au fost luate în considerare o serie de condiţii de

sănătate prioritare la copii cel mai frecvent întâlnite de către medicii de familie. Printre

acestea sunt bolile ale tracului digestiv, bolile respiratorii şi bolile cardiovasculare.

3.4.2. Disponibilitatea PCN selectate care reflectă maladiile prioritare cel mai frecvent întâlnite de medicii de familie în practica clinică

Până în prezent, au fost elaborate şi aprobate 162 de Protocoale Clinice Naţionale, care

includ, de asemenea, nivelul AMP. În conformitate cu metodologia de elaborare, aprobare şi

implementare a Protocoalelor clinice instituţionale (PCI) şi Protocoalele clinice la locul de

muncă, PCN determină conţinutul şi cerinţele pentru organizarea si furnizarea de îngrijiri

medicale pentru o boala/sindrom sau situaţie clinică într-o instituţie specifică de către

specialişti ai subdiviziunilor respective. În baza listei maladiilor determinate de indicatorii

statistici şi PNC existente, au fost elaborate şi implementate la nivel de ţară 47 de CSWPFD

în perioada 2009-2010. Lista PCN în baza cărora nu au fost elaborate PCSMF a fost

revizuită şi analizată în conformitate şi contrapusă cu lista maladiilor prioritare rezultată în

baza analizei indicatorilor statistici (mortalitatea, prevalenţa şi incidenţă bolilor în 2011).

În prezent, există 115 PCN care reflectă subiecte pentru care PCSMF nu au fost încă

elaborate. După consultări multiple cu membrii GL, reprezentanţi ai catedrelor clinice

relevante ale USMF "N. Testemiatnu", reprezentanţi ai IMSP AMP, din cele 115 PNC

disponibile (elaborate şi aprobate ) au fost identificate 51 de teme care corespund condiţiilor

de sănătate prioritare cel mai des întâlnite de către medicii de familie în practica e rutină, ele

fiind, de asemenea, în conformitate cu condiţiile prioritare definite de mortalitate, prevalenţa

şi incidenţa bolilor în 2011.

Table 5. PCN disponibile selectate care reflectă maladiile prioritare cel mai frecvent

întâlnite de medicii de familie în practica clinică

Nr NCP Subiect

NCP - 7 Artrita juvenilă idiopatică

NCP - 8 Convulsii febrile la copil

NCP - 11 Otita medie la copil

NCP - 13 Accidentul vascular cerebral ischemic

NCP - 14 Tonsilita cronică la copii

NCP - 20 Tulburări mentale şi de comportament legate de consumul de alcool

NCP - 28 Refluxul vezico-ureteral la copil

http://www.ms.gov.md/public/info/Ghid/protocolls/pcn13/





NCP - 44 Boala hepatică alcoolică

NCP - 48 Paralizii cerebrale la copil

NCP - 53 Febra reumatismală acută la copil

NCP - 55 TBC la copil

NCP - 56 Encefalopatia hepatică la adult

NCP - 59 Pielonefrita acută la adult

NCP - 67 Boala diareică acută la copil

NCP - 70 Rujeola la copil

NCP - 71 Malformaţia luxantă a şoldului

NCP - 77 Adenomul de prostată

NCP 79 Dermatita atopică la copil

NCP - 80 Endocardita infecţioasă la adult

NCP - 83 Sindromul nefrotic la adult

NCP - 88 Urolitiaza la adult

NCP - 95 Icterul neonatal

NCP - 98 Bronşita acută obstructivă la copil

NCP - 100 Pneumonii comunitare la copil

NCP - 101 Bronşita cronică la copil

NCP - 102 Cancerul glandei mamare

NCP - 105 Rahitismul la copil

NCP - 106 Vasculita hemoragică la copil

NCP - 111 Anemia fierodeficitară la copil

NCP - 114 Glomerulonefrita acută la copil

NCP - 115 Pielonefrita acută la copil

NCP - 116 Tulburări afective (de dispoziţie) la adult

NCP - 118 Tumorile maligne ale plămînului

NCP - 123 Tuberculoza la adult

NCP - 124 Ulcer gastric şi duodenal la copil

NCP - 125 Gastrita şi duodenita la copil

NCP -128 Refluxul gastroesofagian la copil

NCP -130 Cancerul colonic























NCP -131 Cancerul anorectal

NCP -135 Îngrijiri paliative- durerea în cancer

NCP - 137 Varicela la copil

NCP - 138 Rinita alergică la copil

NCP - 139 Cancerul endometrial

NCP - 140 Cancerul ovarian

NCP - 141 Cancerul vulvar

NCP - 142 Cancerul cervical

NCP - 145 Miocardita acută virală la copil

NCP - 146 Malformaţiile congenitale de cord valvulare şi vasculare obstructive fără

şunt asociat la copil

NCP - 148 Tromboembolismul pulmonar

NCP - 158 Tusea convulsivă

NCP - 159 Cancerul prostatei

Tabelul 6. Priorităţile selectate pentru elaborarea PCN în 2013 care reflectă maladiile

prioritare cel mai frecvent întâlnite de medicii de familie în practica clinică

Nr Subiect

1. Hipertensiunea pulmonară la adult

2. Tratamentul cu anticoagulante orale

3. Cardiomiopatiile la adult

4. Reabilitarea cardiovasculară la adult

5. Hipertensiunea arterială indusă de sarcină

6. Hipertensiunea arterială esenţială la copil

7. Melanomul malign cutanat

8. Tumorile ţesuturilor moi

9. Cancerul pancreatic

10. Cancerul hepatic primar

11. Cancerul glandei tiroide

12. Cancerul renal

13. Cancerul vezicii urinare

14. Cancerul laringelui

15. Boala de reflux gastroesofagian la adult

16. Boala ulceroasă la adult

17. Steatoza hepatică la adult

18. Colita ulceroasă nespecifică la adult

19. Malnutriţia la copil

20. Pancreatita cronică la copil

21. Pneumonitele interstiţiale idiopatice la adult














22. Urticaria cronică la adult

23. Dermatita atopică la adult

24. Alergia alimentară

Proiectul listei maladiilor prioritare cel mai des întâlnite de către medicii de familie care

cuprinde atât subiectele reflectate de către PCN disponibile, în curs de elaborare şi cele care

urmează a fi elaborate, care vizează condiţiile prioritare de sănătate cât şi priorităţile definite

de indicatori statistici (mortalitate, prevalenta si incidenta bolilor în 2011) au fost remise

pentru dezbateri publice. Proiectul listei maladiilor prioritare care reflectă condiţiile de

sănătate cel mai des întâlnite de către medicii de familie în practica de rutină selectate şi

identificate pentru elaborarea PCSMF a fost prezentat şi transmis membrilor GL,

reprezentanţilor catedrelor clinice relevante ale USMF "N. Testemiatnu " şi tuturor IMSP

AMP în întreaga ţară.

E necesar de menţionat faptul că toţi membrii GL şi reprezentanţii catedrelor clinice relevante

ale USMF "N. Testemiatnu", în general, au acceptat proiectul listei propuse de priorităţi. Au

survenit mai multe propuneri pentru a exclude două subiecte fiind considerate a fi mai puţin

prioritare pentru AMP. Acestea sunt anterioare subiectele propuse anterior pentru elaborarea

PCSMF "Convulsii neonatale" şi "Managementul malformaţiilor cardiace congenitale la nou-

născuţi". A fost menţionat faptul că aceste patologii sunt tratate şi supravegheate de alte

nivele ale sistemului de sănătate decât la nivel de AMP, în particular la nivel de asistenţa

medicală spitalicească.

Dintre toate IMSP AMP din întreaga ţară care au primit proiectul listei maladiilor prioritare

pentru elaborarea PCSMF, 12 instituţii de AMP au răspuns la solicitare. Acestea sunt după

cum urmează: IMSP CMF Cantemir, IMSP CMF Anenii Noi, IMSP CMF Hânceşti, IMSP CMF

Căuşeni, Ştefan Vodă IMSP CMF, IMSP CMF Orhei, IMSP CMF Briceni, Râşcani IMSP

CMF, IMSP CMF Floreşti, IMSP CMF Bălţi, IMSP AMT Centru şi IMSP MTA Botanica. A fi

menţionat faptul că reprezentanţii instituţiilor AMP au convenit, în general, cu lista maladiilor

prioritare. Au fost prezentate propuneri pentru a include subiecte suplimentare care vizează

reabilitarea şi pe condiţiile de îngrijire pe termen lung, precum şi de 3 condiţii de urgenţă în

pediatrie, care de fapt urmează a fi acoperite de proiectul REPEMOL.

Au fost selectate şi aprobate 75 de subiecte pentru elaborarea PCSMF în loc de cel puţin 60

conform specificării din Termenii de Referinţă. Aceasta se datorează în primul rînd faptului

că PCSMF sunt elaborate în termeni diferiţi de către GA. Acest lucru este legat de factorul

uman şi de disponibilitatea resurselor, inclusiv umane. De precizat faptul că unii autori

elaboreaza PCSMF mai operativ în timp, în timp ce altţii mai lent. Deasemena, în

dependenţă de subiectul PCSMF timpul dedicat elaborării şi aprobării poate fi diferit. Astfel,

elaborarea unui PCSMF depinde de disponibilitatea autorilor particulari, rapiditatea si

disponibilitatea de implicare, disponibilitatea de informaţii şi date, necesitatea de a traduce

informaţiile utile din alte limbi străine în limba română, şi, în cele din urmă, dar foarte

important, de tematica PCSMF. De exemplu, atunci se elaborează un PCSMF ce ţine de

screening-ul cardiovasculare, comparativ cu CSWPFD dedicat managementului cirozei

hepatice la nivel de AMP, elaborarea primului PCSMFva necesita timp şi efort mai puţin




decât celui de al doilea. În plus, informaţia primarră ce ţine de primul PCSMF e mult mai

restînsă comparativ ci unformaţia primară din al doilea PCSMF. Având în vedere experienţa

anterioară, în unele situaţii a fost un volum imens de informaţie primară generat de către

autori pentru a fi inclus in un anume PCSMF în curs de ellaborare, care a trebuit să fie

"comprimat", în scopul de a fi plasat pe 2 pagini de format A4, cu păstrarea tutror

informaţiilor esenţiale.

Al doilea motiv întru selectarea a 75 de subiecte incluse în lista maladiilor prioritare este

legat de faptul că din aceste 75 de teme identificate 24 sunt legate de PCN care sunt în curs

de elaborare sau urmează a fi elaborate în 2013, în timp ce condiţia obligatorie pentru

elaborarea PCSMF este disponibilitatea PCN carerefectă tematica în cauză . În baza

aceasat a fost stabilit planul de elaborare a PCSMF (Anexa nr. 11). Deci, este foarte

important să se stabilească un proces continuu de dezvoltare ciclism CSWPFD, testare,

proiectare, editare, aprobarea şi punerea în aplicare, care va permite utilizarea mai eficientă

a resurselor umane şi financiare.

Ca urmare a examinării opiniilor şi sugestiilor menbrilor GL reprezentanţilor catedrelor clinice

relevante ale USMF "N. Testemiatnu", reprezentanţilor IMSP AMP în întreaga ţară, lista

maldiilor prioritare cel mai frecvent întâlnite de către medicii de familie pentru elaborarea şi

impelmentare PCSMF a fost aprobată de către Ministerul Sănătăţii prin Ordin (Anexa nr. 10).

3.5. Activitatea 5 - Fortificarea cunoştinţelor grupurilor de autori în domeniul elaborării şi implementării protocoalelor clinice

Pentru consolidarea cunoştinţelor de GA în elaborarea şi implementarea protocoalelor clinice

şi îmbunătăţirea calităţii şi aplicabilitatea în practică a protocoalelor menţionate a fost

organizat şi desfăşurat la Ministerul Sănătăţii seminarul "Protocoalelor clinice în Asistenţa

Medicală Primară. Conştientizarea şi consolidarea capacităţilor în elaborarea şi

implementarea PCSMF", cu implicarea tuturor experţilor din domeniile prioritare pentru

elaborarea şi implementarea PCSMF (Anexa nr. 12). Seminarul a avut ca scop diseminarea

metodologiei de elaborarea a PCSMF bazate pe dovezi şi adaptare evidenţei internaţionale

internaţionale pentru utilizarea la nivel naţional/local.

Seminarul a fost desfăşurat pe data de 28 martie 2012, sub egida Ministerului Sănătăţii şi a

reprezentanţilor proiectului, implicând toate părţile interesate în procesul de elaborare şi

implementare a PCSMF – reprezentanţi ai domeniilor clinice prioritare, inclusiv reprezentanţi

ai AMP, de pe teritoriul Republicii Moldova. Promovarea seminarului şi a rezultatelor

preliminare ce ţin de elaborarea PCSMF au fost direcţionate spre domeniile clinice şi

profesioniştii cu un interes sporit prospectiv în acest subiect.

Seminarul a servit drept instrument pentru sensibilizarea publicului privind experienţa

naţională şi internaţională – posibilităţi şi constrângeri – în domeniul implementării PCSMF şi

ca un stimul pentru procesul de elaborare şi implementare a protocoalelor clinice.

Seminarul a fost organizat şi desfăşurat în colaborare şi cu sprijinul MS al RM, implicând un

număr semnificativ de parteneri importanţi şi cadre profesionale medicale, precum şi alte




părţi interesate în procesul de elaborare a PCSMF şi rezultatele finale, inclusiv reprezentanţi

ai pacienţilor. Promovând seminarul şi rezultatele preliminare vizăm acele grupuri

profesionale şi de pacienţi reprezentative cu o probabilitate mai mare de a fi interesate de

subiect. S-au efectuat eforturi specifice pentru asigurarea reprezentării în mod egal a tuturor

grupurilor potenţial interesate.

Seminarul a fost organizat ca stimul pentru procesul de elaborare ş implementare a PCSMF .

În cadrul seminarului specialiştii din diferite domenii clinice prioritare au avut posibilitatea de

a discuta realizările, progresul şi paşii ulteriori în cadrul procesului de elaborare a PCSMF.

Acest eveniment a precedat procesul de elaborare a PCSMF cea ce va permite grupurilor de

autori şi partenerilor principali posibilitatea de a prezenta opiniile, realizările, concluziile şi

întocmi recomandări unui public mai larg.

Beneficiile acestui seminar sunt cu două faţete:

1. Grupurile de autori obţin feedback valoros şi sugestii pentru dovezi suplimentare pe

care grupurile de autori le-ar lua în considerare sau o interpretare alternativă a

dovezilor date

2. Participanţii vor avea posibilitatea de a contribui la şi influenţa forma protocolului final,

generând un sentiment de proprietate asupra protocoalelor indiferent de limitele

geografice sau disciplinare.

Seminarul a avut ca scop:

Suportul în stabilirea unui parteneriat şi a unei reţele de experţi în elaborarea

şi actualizarea protocoalelor clinice

Consolidarea capacităţilor naţionale în domeniul medicinii bazate pe dovezi şi

elaborării/revizuirii protocoalelor clinice

Facilitarea elaborării planurilor pentru revizuire/elaborare privind menţinerea

/actualizarea şi implementarea protocoalelor clinice

Planificarea implementării şi evaluării implementării PCSMF elaborate, aprobate şi

implementate.

Seminarul a vizat diseminarea metodologiei de elaborare a protocoalelor bazate pe dovezi şi

adaptarea protocoalelor internaţionale pentru utilizare la nivel naţional/local. Ministerul

Sănătăţii a nominalizat pentru participare la seminar experţi naţionali de specialitate şi cu un

grad de experienţă în elaborarea, actualizarea şi utilizarea protocoalelor clinice şi a

protocoalelor . Ca parte a implementării in cadrul componentei date, aceşti participanţi vor

forma grupul-cheie de cadre profesionale care va îndeplini sarcina de elaborare

/actualizare /utilizare a setului de bază a protocoalelor clinice la nivel naţional.

Activităţile seminarului au demarat cu discuţii privind rolul protocoalelor şi

protocoalelor în selectarea celor mai adecvate politici şi practici pentru sporirea calităţii




asistenţei medicale. Ghidurile clinice elaborate adecvat sporesc probabilitatea ca cadrele

profesionale şi factorii de decizie să aplice recomandările şi politicile bazate pe cele mai

bune dovezi disponibile şi să nu fie induşi în eroare de informaţie inexactă şi de cazuri

particulare. Diferenţele şi similitudinile celor două tipuri de instrumente – atât ghidurile cât şi

protocoalele au fost luate în considerare. Au fost subliniat faptul că recomandările incluse în

ghiduri şi protocoale nu intenţionează a dicta un curs exclusiv al managementului sau

tratamentului şi acestea trebuie evaluate în baza necesităţilor individuale ale

pacientului, resursele disponibile şi limitările specifice regiunii, instituţiei şi variaţiilor în

grupurile de populaţie la nivel local.

Au fost evidenţiate în detaliu beneficiile utilizării protocoalelor , precum sporirea calităţii

asistenţei medicale, sporirea volumului de informaţie privind asistenţa medicală optimă,

producând un sumar al rezultatelor cercetărilor, care va servi drept bază pentru

activitatea didactică, educaţie şi pentru cooperare. De asemenea, au fost evidenţiate şi

constrângerile protocoalelor : rezistenţa cadrelor profesionale, îngrijorările privind

consecinţele juridice şi pierderea autonomiei clinice, aşteptări irealizabile, etc.

Eficacitatea implementării protocoalelor \protocoalelor a fost, de asemenea, abordată:

există multe exemple unde ghidurile şi protocoalele MBD există, însă aceste

documente au exercită un impact redus asupra practicii şi politicilor actuale şi nu sunt apte

să sporească calitatea asistenţei. Problemele de implementare a protocoalelor a fost

considerată cea mai importantă de majoritatea participanţilor. În partea doua a

seminarului, fost discutată importanţa dovezilor de calitate înaltă pentru elaborarea

protocoalelor în practica medicală, abordarea evaluării calităţii dovezilor şi validitatea

recomandărilor rezultante.

Participanţii au avut posibilitatea de aşi consolida competenţele în:

Metode de elaborare sistematică a protocoalelor: inclusiv metodologia pentru

prioritizarea şi selectarea subiectelor protocolarelor, formularea întrebărilor pentru

întocmirea recomandărilor bazate pe dovezi, căutarea dovezilor şi sintetizarea

datelor din tabelele de dovezi, şi evaluarea recomandărilor

Evaluarea critică a protocoalelor

Metodele de adaptare a protocoalelor internaţionale/externe

Implementarea recomandărilor protocoalelor în practica clinică

Auditarea utilizării şi impactul protocoalelor în practică

Predarea termenilor de bază şi metodelor de elaborare a protocoalelor şi practicii

bazată pe dovezi pentru elaboratorii şi consumatorii protocoalelor

Aspecte organizaţionale şi financiare ale elaborării şi implementării protocoalelor




Este necesar de evidenţiat faptul că în rezultatul acţiunilor întreprinse de către proiect în

contextul elaborării şi implementării PC, se preconizează un şir de schimbări semnificative ce

ţin de practica clinicii medicale şi unele din ele, precum implementarea auditului clinic,

presupun implicaţii profunde pentru toate părţile, autori, factori de decizie, manageri în

sănătate şi utilizatorii finali.

Seminarul dat prin implicarea tuturor partenerilor relevanţi a servit drept punct de pornire şi

bază în iniţierea procesului de elaborare şi implementare a PCSMF.

4 Acţiuni specifice necesare din partea Beneficiarului

Toate activităţile proiectului pentru elaborarea PCSMF sunt desfăşurate cu implicarea activă

a MS, reprezentanţilor USMF “N.Testemitanu” şi IMSP AMP. A fost stabilit un consens între

proiect, beneficiar şi partenerii principali în domeniu şi acest fapt joacă un rol important în

echilibrarea procedurii şi realizarea rezultatelor optime. Acest fapt atribuie o mai mare

importanţă actualului proces de elaborare a protocoalelor clinice şi procesului de

implementare din perspectivă.

Pe parcursul etapei incipiente în cadrul analizei situaţiei au fost revelate câteva aspecte care

necesită implicarea şi acordul Beneficiarului. Primul aspect care necesită a fi abordat şi

elucidat ţine de PCSMF “Dislipidemile” elaborat, aprobat şi implementat anterior.

Consultantul recomandă abrogarea PCSMGF elaborat, aprobat şi implementat anterior din

motive de inconsistenţă şi discrepanţă în conţinut cu PCN "Dislipidemiile" aprobat recent în

2011. Consecutiv PCSMF "Dislipidemiile" a fost revizuit şi modificat de grupul de autori în

conformitate cu prevederile PCN "Dislipidemiile". Este de menţionat faptul că PCSMF

"Dislipidemiile" revizuit şi modificat a rezultat într-un document complet schimbat, modificările

constituind mai mult de 50%. În acest context, consultantul recomandă aprobarea şi punerea

în aplicare a PCSMF "Dislipidemiile" modificat.

Revizuirea şi modificarea PCSMF "Dislipidemiile" indică necesitatea de abrogare a PCSMF

"Dislipidemiile" elaborat, aprobat şi implementat anterior. PCSMF "Dislipidemiile" a fost

revizuit şi modificat de grupul de autori în conformitate cu prevederile PCN "Dislipidemiile"

recent aprobat. PCSMF "Dislipidemiile" modificat se anexează (Anexa nr. 13). Consultantul

recomandă aprobarea şi implementarea PCSMF "Dislipidemiile" modificat. Această acţiune

va necesita costuri suplimentare, în special pentru implementare, care include publicarea

(2000 exemplare) şi de instruire a medicilor de familie. În cazul în care este posibilă

mobilizarea resurselor financiare suplimentare, Consultantul recomandă implementarea

PCSMF "Dislipidemiile" suplimentar celor cel puţin 60 PCSMF planificate a fi elaborate şi

implementate.

Al doilea aspect care urmează a fi abordat ţine de unul din PCSMF care urmează să fie

elaborat ("Boala diareice acută la copii"). Problema este că informaţia primară colectată

necesară pentru a fi inclusă în PCSMF prezintă un volum de informaţie foarte mare, extrem

de util şi necesar pentru MF, dar, totodată imposibil de a fi plasat pe 2 pagini A4. Din

experienţa anterioară, există 2 protocoale elaborate, aprobate şi implementate constituite din

2 părţi - 4 pagini A4 ("Infecţia meningococică la copii" şi "Gripa la copii"). Prin urmare,

consultantul recomandă să se prevadă posibilitatea de a elabora PCSMF "Boala diareică




acută la copii" care să conţină 2 părţi (4 pagini A4). Această acţiune va necesita costuri

suplimentare, în special pentru implementare, care include publicarea (2000 de exemplare).

5 Concluzii şi recomandări

Sistemul de asistenţă medicală care furnizează serviciile, şi organele guvernamentale

precum şi CNAM care le finanţează, vor identifica faptul că implementarea protocoalelor

clinice ar putea determina eficienţa serviciilor (prin asistenţa standardizată) şi optimizarea

valorii financiare. Implementarea unor protocoale clinice ar putea reduce numărul internărilor

în spitale, cheltuielile de spitalizare, prescrierea medicamentelor, chirurgie şi alte proceduri.

Confirmarea respectării protocoalelor clinice poate de asemenea contribui la îmbunătăţirea

imaginii publice, lansând mesaje de angajament pentru excelenţă şi calitate. Asemenea

mesaje ar putea promova atitudine pozitivă, suport politic, şi profit sistemului de asistenţă

medicală. S-ar putea afirma că motivarea economică din spatele protocoalelor clinice este

factorul principal al popularităţii acestora.

Medicii de familie deseori eşuează în respectarea protocoalelor clinice în pofida faptului că

există dovezi conform cărora protocoalele clinice contribuie la îmbunătăţirea practicii clinice.

S-a afirmat faptul că este mai uşor de a elabora protocoale clinice decât de a le implementa,

şi acest fapt este determinat parţial de factorii schimbărilor de comportament, precum

atitudinea medicilor. Atitudinea şi comportamentul pot fi influenţate puternic de presiunile

colegilor şi obişnuinţă.

5.1. Concluzii

Având în vedere că elaborarea protocoalelor clinice este un proces extensiv, care

solicită timp şi competenţe, elaborate centralizat oferă o probabilitate mai mare în

facilitarea concentrării resurselor pentru un rezultat final comprehensiv şi de

încredere.

Dacă utilizatorii finali ai protocoalelor clinice sunt implicaţi, orice instituţie/departament

de nivel central instituit pentru adaptarea protocoalelor clinice şi a protocoalelor

internaţionale şi revizuirea celor naţionale are o probabilitate mai mare de a fi

credibilă şi eficientă. Sunt necesare studii ulterioare pentru identificarea strategiilor

cele mai semnificative, relevante şi cu un impact adecvat asupra politicii de elaborare

a protocoalelor clinice în Moldova.

Medicii de familie, într-adevăr, au nevoie de protocoale clinice în activitatea sa

cotidiană. Calitatea informaţiei care stă la baza protocoalelor clinice trebuie să fie

stipulată clar, şi acestea necesită actualizare regulată. Cel mai important,

protocoalele clinice trebuie să fie simple în utilizare având în vedere practica

încărcată a MF sau amplasarea în zonele rurale în care nu există o a doua opţiune.

Medicii care nu aderă la protocoalele clinice sunt cei care nu conştientizează, sau nu

sunt familiarizaţi cu acestea; acei care nu sunt siguri în aplicarea recomandărilor; cei

care nu vizează obţinerea unor rezultate bune în urma respectării protocoalelor




clinice; cei care doresc să-şi păstreze practica anterioară; şi cei care sunt constrânşi

de bariere externe, precum lipsa resurselor.

Atributele specifice ale protocoalelor clinice determină probabilitatea utilizării sale în

practică

Definiţii exacte privitor la performanţa recomandată sporesc utilizarea protocoalelor

clinice

Autorii protocoalelor clinice bazate pe dovezi trebuie să înţeleagă atributele

protocoalelor clinice eficace. Recomandările bazate pe dovezi sunt mai rapid aplicate

în practică decât recomandările ce nu sunt bazate pe dovezi ştiinţifice

Testarea fezabilităţii şi acceptarea protocoalelor clinice în rândul grupului ţintă este

importantă pentru o implementare eficace

Partenerii principali prezintă angajamentul de a colabora activ şi de a se implica în activităţi

ulterioare ale proiectului. Partenerii principali îşi exprimă opinia şi recomandă acţiuni eficiente

şi în volum adecvat, nici mare nici mic.

Stabilirea unui consens între partenerii relevanţi cu privire la protocoalele clinice este o

condiţie esenţială pentru elaborarea şi implementarea eficientă a PCSMF. Factori

organizaţionali (de ex. număr mare de membri ai GA, număr mare de întâlniri , şedinţe, lipsa

de timp, lipsa de săli sau echipament) pot determina un impact redus al GA. Aprobarea

PCSMF este o procedură lungă din trei etape şi poate determina aprobarea unui număr

limitat de PCSMF pentru AMP până la finalizarea proiectului. Procesul de implementare, fiind

cel mai important, poate fi cel mai dificil şi indicatorii prevăzuţi pentru evaluarea

implementării PCSMF şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor acordate pacienţilor pot sa se

îmbunătăţească sau schimbe în timp.

5.2. Recomandări

Partenerii din Moldova au demonstrat un angajament enorm în colaborarea cu echipa

proiectului. Se recomandă ca partenerii şi factorii de decizie de nivel superior să promoveze

cu claritate specialiştilor în sănătate, managerilor şi populaţiei că reforma sănătăţii este un

proces continuu – la fel ca şi în toate ţările. Specialiştii în sănătate, managerii şi administraţia

în sănătate trebuie să înveţe şi să înţeleagă că reforma sănătăţii este una din

responsabilităţile de bază ale MS şi partenerilor de nivel înalt.

A fost produs un număr considerabil de protocoale clinice a locului de lucru pentru AMP din

Moldova. Implementarea a avut loc în baza ordinelor ministeriale. Au fost desfăşurate sesiuni

de instruire introductive la nivel naţional. Protocoalele clinice a locului de lucru au fost

apreciate la toate nivelele. Îmbunătăţirea stării sănătăţii populaţiei depinde foarte mult de

aplicarea în practică a protocoalelor – de sensul de proprietate!

În vederea îndeplinirii sarcinilor şi realizării obiectivelor pentru elaborarea PCSMF vor fi

întreprinse acţiunile următoare:




Asigurarea suportului continuu membrilor grupurilor de autori implicaţi în procesul de

elaborare a PC

Monitorizarea progresului în elaborarea protocoalelor clinice

Asigurarea suportului pentru membrii grupurilor de autori în orice problemă cu care s-

ar putea confrunta la elaborarea unor protocoale specifice

Direcţionarea subgrupurilor de specialitate în cercetarea informaţiei pentru tematicile

nominalizate

Revizuirea versiunilor preliminare a PCSMF şi discutarea schimbărilor necesare

Discutarea feedback-ului privind PCSMF obţinut de la partenerii responsabili pentru

furnizarea certificării de conformitate (avizării).

Ajustarea conţinutului PCSMF şi conţinutului formatat conform recomandărilor

furnizate

Editarea conţinutului PCSMF formatate

Finalizarea versiunii preliminare a PCSMF şi prezentarea pentru certificarea

conformităţii şi aprobare

Reconvocarea grupului de elaborare a protocoalelor, dacă au fost sesizate omiteri

semnificative sau sunt necesare ajustări

Luând în considerare efortul depus, deciziile privind modificarea ariei de lucru ar trebui

centrată pe valoarea informaţiei ulterioare la stabilirea recomandărilor pentru elaborarea,

revizuirea şi ajustarea PCSMF.

Implementarea PCSMF de către clinicieni poate fi influenţată prin orice modalitate. Acestea

pot fi educaţia, stimulările financiare, managementul strategiilor (precum colectarea şi

feedback datelor comparative cu clinicieni), aşteptări şi referinţe la performanţă, şi

modificarea aspectelor structural a mediului clinic.

În vederea combaterii barierelor în consolidarea motivării clinicienilor pentru implementarea

PCSMF, pe lângă echilibrarea cerinţelor competitive şi tratarea pacienţilor cu condiţii

medicale complexe, şi toate acestea în timp limitat, MS, administraţia de vârf a sănătăţii,

împreună cu USMF “N. Testemitanu” precum şi Şcoala de Management în Sănătate Publică

necesită elaborarea unor programe de educaţie care ar susţine liderismul, reflecta dovezi

convingătoare, utiliza strategii multiple şi tehnici didactice, precum şi ar angaja medicii de

familie în consolidarea capacităţilor şi soluţionarea problemelor.

Implementarea protocoalelor clinice necesită p varietate de competenţe, inclusiv evaluarea,

descrierea/trasarea adecvată a tratamentului şi a planului de monitorizare, supravegherea

pacientului, şi consilierea pacientului, precum şi abilităţi de educare. Strategiile de educaţie




continuă vor reflecta conţinutul şi metodele de predare optime pentru obiectivele de instruire.

Presiunile practicilor actuale impun limitări de resurse, în special timpul clinicianului pentru

educaţie continuă. Resursele organizaţionale vor fi axate pe consolidarea sistemelor de

suport complementare necesare pentru îmbunătăţirea practicii clinicianului.

Date post:	12-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	4 times
Download:	0 times

Sub-componenta 1.3. Dezvoltarea Asistentei Medicale...

Documents