Dupa o perioada de retragere

part;ialii din viafa internafion-

alii, in 1941 SUA a intrat in cele

din urma in al doilea razboi

mondiaL Contribuind la victo-

ria Aliafilor, prestigiul SUA a

crescut treptat, ajungilnd sa

domine politica mondialii.

D upa dureroasa participare la priffiulrazboi ffiondial, SUA a raffiaS neutrapana In anli 1920. Guvemul a evitat

orice alianta intemationala ~i a refuzat sa sealature noli Ligi a Natiunilor (care a precedatactuala organizatie a Natiunilor Unite).

Feffieilor li s-a acordat dreptulla vot ~i, dinpacate, a fost introdusa "Prohibitia" -inter-zicerea tuturor bauturilor alcoolice. Aceasta adus la o adevarata fascinatie fata de consuffiulde alcool, astfel Incat cluburile ilegale fu carese COnsuffia alcool ~i gangsterii care le aprovi-zionau au devenit parte a legendei "freIrulta-tilor ani douazeci", o perioada de libertatepost-victoriana ~i de mare prosperitate. Insaaceasta prosperitate a disparut rapid dupa1929, cand preturile actiunilor de pe WallStreet- Bursa din New York -au scazut. "CrizaWall Street" a fost urmata de "Marea Criza",cand fabricile au dat faliffient, ffiilioane de

I~

O liderii Alia,ilor intruni,i la Yalta in 1945,pentru a discuta noua ordine mondiala de du-pa razboi. De la stanga la dreapta: Stalin(URSS); Roosevelt (USA); ~i Churchill (Marea

Britanie).O Un copil coreean in ruinele ora~uluiInchon intalne~te un soldat american. SUA afurnizat cea mai mare parte a for~elor armateamericane in timpul Razboiului din Coreea,care a durat intre 1950-53.

O Figura istovita a lui Richard Nixonanun~andu-~i demisia la televizor in 9 august1974, dupa scandalul "Watergate".

oameni pierzandu-~i locurile de munca.Pre~edintele republican Herbert Hoover pareaincapabil de a controla evenimentele, iar in1933 a fost inlocuit cu Franklin DelanoRoosevelt, care le-a promis americanilor o"Noua Intelegere" (New Deal) ~i, printre altele,a pus capat Prohibitiei. Roosevelt a introdusmulte proiecte finantate de stat -de exemplu,alocarea de fonduri bane~ti pentru construireade locuinte, pentru sprijinirea fermierilor ~ipentru asigurarea de 1ocuri de munca.

Razboiul creaza locuri demunca

~ Industria americana a revenit in cele din urma~ la normal, stimulata de reinarmare ~i razboi,~ care a furnizat locuri de munca pentru toti. In:f criza din anti 1930, Roosevelt s-a aratat ostil

287

SUA: O sUPERPUTERE

~

~£

O john F. Kennedy in timpul stralucitei salecampanii din cadrul alegerilor preziden~iale( 1960). Pe un steag din mul~ime este scris:..jFK se afla aici pentru a ram§ne'.. insa treiani mai t§rziu a fost asasinat in Dallas. Texas.

scopul: in 22 noiembt:ie 1963 a fast asasinat InDallas, Texas -aparent de catre Lee HarveyOswald, de~i controversele continua sa existeIn jurul circumstantelor asasinatului ~i a ade-varatei identitati a asasinului. Pentru un timp,In anti 1960, asasinarea oamenilor politici adevenit foarte rasp3-ndita: printre victime s-aaflat fratele lui John F. Kennedy, Robert, elInsu~i un candidat la pre~edintie.

Drepturi civileUrma~ul lui Kennedy a fast fostul vice-pre~e-dinte, Lyndon B. Johnson (democrat, 1963-69), care a sprijinit a serie de reforme, menitesa creeze "Marea Societate". Una dintre celemai acute probleme ale perioadei a fast sta-bilirea drepturilor civile ale negrilor. in ciudaabolirii sclaviei cu 100 de ani In urma, negriicontinuau sa fie foarte saraci, ~i lipsiti dediverse drepturi fundamentale, inclusiv drep-tul la vat. De asemenea, ei erau obligati saurmeze ~coli diferite de cele ale albilor, safoloseasca facilitati publice ~i autobuze sepa-rate, politica numita segregatie.

Progresul s-a facut simtit abia In 1954, c3-ndsegregatia In ~co1ile publice a fast declarataneconstitutionala. in 1957, a fast nevoie deinterventia trupelor militare pentru a eliminasegregatia la Little Rock, Arkansas, ~i, In ciudanoilor le~i federale, au existat numeroase con-fruntari. In 1963, actiunile In rnasa ale negrilor~i ale simpatizantilor albi au culminat intr-unrnar~ de proportti In Washington DC, condus

fata de agresiunile lui Hider, iar cand rnzboiula izbucnit in Europa, in 1939.. a acordat ajutordemocratiilor europene.. culminand cu ActulLease-Lend din 1941. Acesta .le permitea SUAs~ trimit:l ajutoare in Marea Britanie, gravafectat~ de r~zboi, de~i opinia public~ ameri-can~ se a~tepta ca SUA s~ nu fie implicate subnici o form~ in acest conflict. Tara a intrat inr~zboi abia dup~ atacul japonez asupra floteidin Pacific a Statelor Unite, la Pearl Harbor indecembrie 1941. SUA a devenit apoi "Arse-nalul democratiei", fabricand cantit~ti enormede materiale de r~zboi pentru ea ins~~i ~i pen-tru aliati. Fortele armate americane au jucatun rol important in infrangerea lui Hider, fiindprincipalii combatanti in rnzboiul din Pacificimpotriva ]aponiei.

In 1944, Roosevelt a fost ales pre~edinte apatra oarn, lucru f~rn precedent, dar a muritanul urm~tor. A fost urmat de vice-pre~edin-tele Harry S. Truman -o figur~ aparent ne-semnificativ~ care s-a dovedit ins~ un pre~e-dinte putemic. Truman a fost cel care a luatdecizia lans~rii primei bombe atomice, pentrua obliga ]aponia s~ se predea. Curand dup~aceea, pe m~surn ce relatiile cu UniuneaSovietic~ se inr~ut~teau, a formulat doctrinaTruman de ajutorare a t~rilor amenintate decomunism, urmat~ de planul Marshall pentrurevigorarea dup~ r~zboi a tarilor europene.

ARizboi impotriva comunismuluiIn timpul mandatului lui Truman a prins con-tur r~zboiul rece dintre Est (statele comuniste)~i Vest, iar SUA a devenit liderul unanim alaliantei vestice prin intermediul NATO(Tratatul Organizatiei Adanticului de Nord) ~ialtor grup~ri. In Coreea (1950-53), SUA a asi-gurat cea mai mare parte a fortelor armate din

Natiunile Unite, care au venit In ajutorulCoreei de Sud, lupt.1nd mai Int.1i Impotrivanord-coreenilor, iar apoi Impotriva chinezilor.

R~zboiul rece a creat un puternic curentanti-comunist In SUA. O serie de comuni~tiamericani au fost Inchi~i, vehicul.1ndu-setemeri privind existenta unor influente comu-niste ascunse. Aceste temeri au fost exploa-tate de senatorul Joseph McCarthy, caresustinea c~ existau multi simpatizanti comu-ni~ti In guvern. Frenezia provocat~ de"McCarthyism" -unul dintre cele mai contro-versate episoade din istoria american~ -a dusla o serie de episoade regretabile care auafectat viata unor cet~teni americani.

Criza rachetelor din CubaSUA a cunoscut o perioad~ de prosperitate Inanii 1950, c.1nd eroul de r~zboi Dwight D.Eisenhower a devenit pre~edinte (republican,1953-61), iar Inceputul unei ere ~i mai dina-mice a fost marcat de alegerea lui John F.Kennedy In v.1rst~ de 43 de ani (democrat,1961-63). Kennedy a fost primul romano-catolic devenit pre~edinte Intr-o tara: care fu-sese Intotdeauna condus~ de "WASP" (albi,

anglo-saxoni, protestanti).Cu toate acestea, r~zboiul r~ce continua s~

ameninte iar guvernul american era iritat deexistenta statului communist Cuba at.1t deaproape de granitele americane. in 1961,Kennedy a sprijinit o tentativ~ de invazie aexilatilor cubanezi, sf.1r~it printr-un fiasco InGolful Pigs. ins~ anul urm~tor, acesta a avutun mare succes politic Impiedic.1nd instalarearachetelor sovietice In Cuba.

Pre~edintele Kennedy s-a angajat la refor-me In tara: ~i sprijinirea lumii In curs de dez-voltare, dar nu a mai avut timp s~-~i realizeze

288

O Martin Luther King (in centru, in costumnegru) ~i so~ia sa conduc un mar~ pentrudrepturi civile in Alabama. Campaniile lui Kings-au extins de la comunitatea negrilor la to~iamericanii saraci. El a fost asasinat in 1968.

de Martin Luther King, un preot baptist deculoare, cu o personalitate putemic~. In 1964-65, metodele de privare a negrilor de drepturicivile au fost scoase In afara legti, Ins~ s~r~cialor a persistat, iar c3.tiva militanti negri ses~turaser~ de metodele non-violente ale luiKing. King a fost asasinat In 1968.

Vremea protestelorProtestele negrilor au continuat p3.n~ la sf3.r$i-tul anilor '60 ~i Inceputul anilor '70. Aceasta afost o perioad~ agita~, celebra pentru aparitiaunei culturi a tineretului, care a creat curentulnon-violent hippie "flower-power", $i variateforme de radicalism. Protestele de mas~ dinAmerica $i din alte zone erau Indreptate Inspecial asupra implic~rii americanilor InVietnam, unde sprijinul acordat Vietnamuluide Sud anti-comunist se transformase Intr-ointerventie militara de proportti. in luptaImpotriva Vietnamului de Nord ~i a gherilelorcomuniste din sud, SUA risipea mult~ va:rsarede s3.nge $i bani, pentru a distruge un inamicaparent nelnsemnat, dar periculos.

Multi americani tineri evitau serviciul mili-tar, desf~$ur3.ndu-se $i multe proteste de ma-s~; cel mai celebru, la Universitatea de Statdin Kent, Ohio, s-a soldat cu Impu$carea stu-dentilor de c~tre Garda National~. Violentadin tar~ $i e$ecul trupelor americane InVietnam au afectat moralul americanilor Inanti urma:tori. Un aspect pozitiv a avut faptulc~ SUA a Intrecut Uniunea Sovietic~ In "cursaspatial~" $i, In 1969, a trimis primti astronautipe lun~.

Majoritatea americanilor ct,l drept de vot aureactionat Impotriva protestelor $i culturii tine-retului, aleg3.ndu-l pe conservatorul RichardNixon (republican, 1969-74) la Casa Alb~. De$iinitial a extins razboiul In Asia de Sud-Est,autoriz3.nd bombardarea Cambodgiei, Nixon adecis In cele din urma: retragerea fortelor ame-ricane din Vietnam In 1973. De asemenea, ela stabilit contactul cu China comunis~ $i areu$it s~ elimine lntr-o anurni~ m~sura ten-siunea din relatiile americano-sovietice.

A Scandaluri la WashingtonIntre timp, un mare scandal politic national l-apus pe pre$edinte Intr-o situatie dificil~. In-vestigatiile privind spargerea din cl~direaWatergate din Washington, sugerau faptul c~Nixon Insu$i a autorizat aceast~ actiune, sauc~ a Incercat s~ o acopere. in cele din urm~,In 1974, scandalul "Watergate" l-a determinats~ dernisioneze -ftind primul pre$edinteamerican care a f~cut acest lucru.

Fostul vice-pre$edinte Gerald Ford a com-pletat restul mandatului lui Nixon (1974-77).Acesta a fost urmat de pre$edintele JimmyCarter (1977-81), av3.nd rezultate In politicaextem~ prin pacea israelito-egiptean~. Cutoate acestea, Carter a fost cople$it de regimul

O Trupe americane in Vietnam. Sub Lyndon:s. Johnson, congresul american a autorizatsprijinul nelimitat in favoarea Vietnamului de

.5 sud. in final 600.000 de solda'i americani auo~ ajuns implica,i in conflict.

289

SUA: O sUPERPUTERE

O Pre~edinteleRonald Reagan s-aconcentrat asupraafirmarii puterii SUAdinc010 de grani,e.Cand a izbucnitscandalul "Irangate",

popularitatea sa asuferit un ~OC teribil.

O in 1983, guver-nul insulei caraibieneGrenada a fostrasturnat de trupeleamericane. Reaganconsidera ca acestaeste "0 amenin,area securita,ii SUA".

~~

l

~

~EiiI

I

Fundamentalist Islamic militant din Iran, carei-a tinut ostatici pe merobrii arobasadei ameri-cane timp de 444 zile. incercarea de salvare aacestora a e~uat, iar acest fiasco a afectat con-siderabil popularitatea lui Carter printre ame-ricani. Din nefericire pentru el, criza nu s-arezolvat decat dup~ expirarea mandatului s~u.

Ce! mai im-portant ro! a! !ui

ReaganUrrmltorul pre~edinte american a fost RonaldReagan (republican, 1981-89), fost actor de ci-riema, conservator indarjit ~i du~man adev~ratal "imperiului raului" al comunismului -fostaURSS. Reagan s-a ocupat mai putin de agen-da favorit~ a organizatiilor civile militante ~i adat atentie proiectelor militare majore, fiindhot~rat s~ consolideze puterea american~ din-colo de granite.

Prin urmare, SUA au subventionat ~i inar-mat rebelii Contra iropotriva regirouluimarxist Sandinist din Nicaragua, iar in 1983trupele americane au invadat Grenada, inl~tu-rand dictatura de stanga. in 1987, avioanelemilitare americane au borobardat Libia,despre care se credea c~ ad~poste~te ~i spri-jin~ terori~ti internationali.

in general, politica extern~ a lui Reagan afost popular~, restaurand increderea national~a SUA. Totu~i, in 1983, Congresul a decisrestrangerea activitatii americane in AmericaCentral~. Aceasta a dus la un nou scandal,prin dezv~luirea faptului c~ armele americaneerau vandute Iranului -violind propriul em-bargo commercial al SUA -~i c~ profiturile eraufolosite pentru finantarea rebelilor Contra.

290 ~