Studiul „Oportunităţi de afaceri pentru întreprinderile ...rural.md/doc/Study Report...

Studiu

“Oportunităţi de afaceri pentru întreprinderile mici şi

mijlocii din Republica Moldova”

Noiembrie 2011

ProRuralInvest

Colţul Verde – Salvează un copac astăzi!

ProRuralInvest AO şi-a asumat responsabilitatea pentru

integrarea principiilor de durabilitate în practicile şi

cultura de lucru ale companiei. În calitate de Asociaţie

Obştească, implementatoare a multor proiecte ce ţin de

dezvoltare durabilă, conservarea biodiversităţii,

agricultură ecologică, întotdeauna tindem spre

îmbunătăţirea performanţei şi reducerea impactului

asupra mediului ambiant. În acest context, mulţi din

angajaţii companiei aplică principiile de durabilitate în

viaţa lor casnică – fiind o companie în proprietatea

angajaţilor, ProRuralInvest AO împărtăşeşte grijile lor.

Ne asumăm obligativitatea etică de a reduce emisiile

produse şi resursele utilizate şi de a diminua volumul de

carbon per capita cu minimum 5% pe an.

Noi imprimăm rapoartele noastre şi ale clienţilor noştri pe hârtie reciclată, folosind ambele feţe ale paginii.

În comparaţie cu imprimarea pe o singură faţă a unei pagini format A4, imprimarea pe ambele feţe ale

paginilor de hârtie reciclate economiseşte echivalentul a doi copaci, peste o tonă de CO2 şi un metru cub

de spaţiu pentru depozite de deşeuri pentru fiecare 100 volume. Optând pentru Colţul Verde, am reuşit să

înregistrăm rezultate benefice atât pentru companie, cât şi pentru clienţi.

Am dori să împărtăşim unele din principiile Iniţiativei noastre „Go Green”:

• La posibilitate, optăm pentru scanarea documentelor şi nu imprimarea lor şi suntem foarte

selectivi în ceea ce ţine de necesităţile de documente printate;

• Aplicăm transmiterea informaţiei prin fax electronic, dacă e practicabil

• Lucrăm în format electronic

• Utilizăm hârtie reciclată, când e posibil, şi imprimăm pe ambele feţe ale paginii

• Reducerea volumului de hârtie în oficiu creează un mediu de lucru mai bun pentru personalul

nostru şi clienţii noştri

Sperăm că, Dumneavoastră, fiind unul din mult-stimaţii noştri clienţi, să împărtăşiţi preocupările

noastre vis-a-vis conservarea resurselor în beneficiul planetei şi al locuitorilor ei.

Studiul „Oportunităţi de afaceri pentru întreprinderile mici şi mijlocii

din Republica Moldova” 2011

AO ProRuralInvest 3

Prezentul Ghid este elaborat cu asistenţa Uniunii Europene. Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin proiectului „Sprijin în utilizarea remitenţelor pentru crearea noilor afaceri şi a locurilor de muncă‖, finanţat de către Comisia Europeană şi co-finanţat de Agenţia Cehă pentru Dezvoltare, şi

implementat de către Fundaţia Cehă Caritas Czech Republic, în parteneriat cu Asociaţia Obştească „ProRuralInvest‖, şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene.



AO ProRuralInvest 4

CUPRINS:

Sumar

6

I. Introducere

9

II. Metodologia de cercetare

2.1. Etapele desfăşurării studiului

2.2. Sursele de informare consultate în timpul realizării studiului

2.3. Etapele de identificare a ideilor de afaceri

11

11

11

12

III. Informaţii generale despre întreprinderile mici şi mijlocii din RM

3.1. Definiţii

3.2. Amplasarea teritorială a ÎMM

3.3. Analiza ÎMM pe genuri de activitate

3.4. Analiza ÎMM după forma de proprietate

3.5. Analiza ÎMM după numărul de angajaţi

3.6. Analiza ÎMM după cifra de afaceri

13

13

13

14

14

15

17

IV. Analiza exporturilor şi importurilor de mărfuri

4.1. Analiza exportului de mărfuri

4.2. Analiza importului de mărfuri

4.3. Balanţa comercială

19

19

21

25

V. Descrierea regiunilor: Nord, Centru şi Sud

5.1. Descrierea Regiunii Nord

5.1.1. Descrierea generală a Regiunii Nord

5.1.2. Populaţia şi forţa de muncă în Regiunea Nord

5.1.3. Infrastructura Regiunii Nord

5.1.4. Structura economică sectorială în Regiunea Nord

Sectorul industrial

Sectorul agrar

Sectorul turismului

Sectorul serviciilor

5.1.5. Sectorul ÎMM în Regiunea Nord a ţării

5.2. Descrierea Regiunii Centru

5.2.1. Descrierea generală a Regiunii Centru

5.2.2. Populaţia şi forţa de muncă în Regiunea Centru

5.2.3. Infrastructura Regiunii Centru

5.2.4. Structura economică sectorială în Regiunea Centru

Sectorul industrial

Sectorul agrar

Sectorul turismului


5.2.5. Sectorul ÎMM în Regiunea Centru a ţării

5.3. Descrierea Regiunii Sud

5.3.1. Descrierea generală a Regiunii Sud

5.3.2. Populaţia şi forţa de muncă în Regiunea Sud

5.3.3. Infrastructura Regiunii Sud

5.3.4. Structura economică sectorială în Regiunea Sud

Sectorul industrial

28

28

28

29

30

31

31

33

34

35

36

38

38

39

40

42

42

43

45

45

46

48

48

49

50

51

51



AO ProRuralInvest 5

Sectorul agrar

Sectorul turismului


5.3.5. Sectorul ÎMM în Regiunea Sud a ţării

51

55

55

56

VI. IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA IDEILOR DE AFACERI

6.1. Identificarea şi descrierea ideilor de afaceri pentru Regiunea

Nord

6.1.1 Analiza socio-economică a mediului de afaceri al Regiunii Nord

6.1.2 Potenţialul de dezvoltare a Regiunii Nord

6.1.3 Sectoarele cele mai atractive pentru investiţii în Regiunea Nord

6.1.4 Idei de afaceri pentru Regiunea Nord


Centru

6.2.1 Analiza socio-economică a mediului de afaceri al Regiunii Centru

6.2.2 Potenţialul de dezvoltare a Regiunii Centru

6.2.3 Sectoarele cele mai atractive pentru investiţii în Regiunea Centru

6.2.4 Idei de afaceri pentru Regiunea Centru


Sud

6.3.1 Analiza socio-economică a mediului de afaceri al Regiunii Sud

6.3.2 Potenţialul de dezvoltare a Regiunii Sud

6.3.3 Sectoarele cele mai atractive pentru investiţii în Regiunea Sud

6.3.4 Idei de afaceri pentru Regiunea Sud

58

58

58

59

61

63

66

66

67

68

71

74

74

75

76

78

VII. Surse de finanţare

7.1 Ofertele de finanțare din partea băncilor comerciale

7.2 Ofertele de finanțare din partea sectorului de microfinanțare

7.3 Alte surse de finanțare pentru IMM-urile din Republica Moldova

7.4 Parteneri potenţiali în dezvoltarea ÎMM – urilor din Republica Moldova

82

82

82

83

89

VIII. Concluzii şi recomandări

94

Bibliografie

95



AO ProRuralInvest 6

SUMAR

Studiul asupra oportunităţilor de afaceri a fost realizat la solicitarea proiectului „Sprijin în

utilizarea remitenţelor pentru crearea noilor afaceri şi a locurilor de muncă‖, finanţat de

către Comisia Europeană şi co-finanţat de Agenţia Cehă pentru Dezvoltare, şi implementat

de către Fundaţia Cehă Caritas Czech Republic, în parteneriat cu Asociaţia Obştească

„ProRuralInvest‖.

Principala metodologie de cercetare aplicată la efectuarea acestui studiu a fost cercetarea

de birou şi a cuprins analiza documentară a:

datelor statistice actuale disponibile, rapoartele de activitate ale diferitor instituţii

implicate direct sau indirect în dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii; baze de

date disponibile;

cercetări de piaţă în domeniu realizate anterior;

presa, rapoarte ale organismelor specializate atât naţionale cât şi internaţionale.

Prezenta lucrare este un instrument intern, de lucru, constatările căruia vor sta la baza

întocmirii unui Ghid al oportunităţilor de afaceri, care va fi distribuit la mii de migranţi sau

familiilor acestora.

Fiind conceput, de asemenea, ca un instrument ce urmează a fi utilizat de specialiştii

proiectului atât în procesul de elaborare a materialelor didactice pentru seminarele de

instruire organizate pentru beneficiarii direcţi ai proiectului şi de facilitatorii seminarelor

respective cât şi pe parcursul perioadei de implementare a proiectului, prezentul raport

conţine şi informaţie generală referitoare la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii,

date statistice referitoare la ÎMM şi mediul de afaceri actual în cele trei regiuni ale ţării.

Raportul este structurat în 8 capitole principale. Primul capitol cuprinde partea introductivă

care prezintă informaţie generală despre proiectul „Sprijin în utilizarea remitenţelor pentru

crearea noilor afaceri şi a locurilor de muncă‖, scopul şi obiectivele proiectului precum şi

informaţie despre scopul şi obiectivele studiului respectiv.

Următorul capitol al raportului descrie în mod detaliat metodologia aplicată la realizarea

studiului, etapele de realizare, dificultăţile cu care s-au ciocnit consultanţii în timpul

cercetării, sursele de informare şi date despre documentele consultate pe parcursul

studiului. De asemenea, în acest capitol sunt descrise etapele identificării oportunităţilor

de afaceri, axate pe analiza necesităţilor pieţei şi pe investigarea factorilor ce afectează

piaţă.

Al treilea capitol al raportului este axat pe descrierea mediului de afaceri al Republicii

Moldova, şi în special oferă descrierea generală a întreprinderilor mici şi mijlocii de pe

întreg teritoriul RM. Aici aflăm că în anul 2010 în Republica Moldova au activat 45.631

întreprinderi micro, mici şi mijlocii sau 97,7% din numărul total al întreprinderilor din

Republica Moldova. Ponderea cea mai mare în numărul total al IMM o înregistrează

întreprinderile micro (76,5%), fiind urmate de întreprinderile mici (20%) şi cele mijlocii

(3,5%). Din numărul total de ÎMM, 15% sunt încadrați în sfera comerțului, cca. 17% în

industria prelucrătoare și 12,6% în agricultură.

Tot aici găsim detalii despre cifra de afaceri înregistrată de diferite categorii de IMM.

În urma analizei cifrei de afaceri după genuri principale de activitate obținută în anul 2010

de IMM, constatăm că jumătate revine IMM cu genul principal de activitate comerț cu

ridicata și amănuntul. Poziția a doua este ocupată de IMM din sfera industriei prelucrătoare

(13,75%), iar locul trei îl dețin IMM ce se ocupă cu transport, depozitare și comunicații (9,11%). Celorlalte genuri de activitate le revin un sfert din totalul cifrei de afaceri

realizată de IMM.



AO ProRuralInvest 7

Aceasta analiză a IMM a permis identificarea exactă a oportunităţilor de afaceri la etapa

actuală ca ulterior acesta informație sa fie transmisa potențialilor beneficiari pentru analiza

si luarea deciziei cu privire la demararea viitoarei activităţi şi de asemenea, a dat

posibilitatea de a identifica unele probleme cu care s-ar putea confrunta afacerile nou

create.

În continuare, capitolul IV, prezintă descrierea succintă a exporturilor, importurilor de

mărfuri şi a balanţei comerciale, bazată pe cele mai recente date disponibile. Scopul

acestei analize a fost de a identifica idei de afaceri axate pe producerea autohtonă a unor

bunuri, importate la moment.

Capitolul V al raportului, include descrierea detaliată a celor trei regiuni ale ţării: Nord,

Centru şi Sud. Aici găsim informaţia referitoare la resursele naturale principale ale fiecărei

regiuni, reţeaua hidrologică şi sistemul de alimentare cu apă; apoi urmează informaţia

despre forţa de muncă, rata şomajului, infrastructură.

Capitolul V, de asemenea, ne relatează despre situaţia economică sectorială a regiunilor,

care include industria, agricultura, turismul, serviciile etc.

Unul din cele mai importante capitole ale raportului este Capitolul VI, în care este descrisă

analiza socio-economică a fiecărei regiuni, descrisă printr-o analiză SWOT ș i structurată

în: punctele tari, punctele slabe, oportunităţile şi potenţialul economic al regiunilor

respective. Tot aici, sunt prezentate cele mai atractive sectoare pentru investiţii,

informaţia fiind structurată pe fiecare raion în parte. Aceasta informaţie va uşura luarea de

decizie referitor la domeniul de iniţiere a afacerii.

În baza informaţiei vaste şi complexe studiate şi prezentate în prezentul raport, Capitolul

VI, fiind unul de o importanţă deosebita, este de fapt rezultatul unui efort aparte, aici fiind

descrise ideile de afaceri propuse pentru fiecare regiune în parte. În cazul fiecărei idei

prezentate este descris mediul favorabil în regiune pentru iniţierea şi dezvoltarea ideei

înafacere, avantajele ș i atractivitatea pentru înfiinţarea ei în localitatea sau regiunea

respectivă. Oricum analiza efectuată a afacerii nu limitează potenţialii beneficiari de a

identifica ș i în mod independent oportunităţi de afacere specifice ce nu au fost reflectate

în acest studiu.

Autorii au încercat să prezinte diferite idei de afaceri specifice fiecărei regiuni şi să nu

propună aceleaşi idei pentru toate cele trei regiuni, dar asta nu înseamnă că ideile propuse

pentru o regiune nu pot fi replicate în celelalte două regiuni.

Este important faptul că la elaborarea ideilor de afaceri pentru o regiune sau alta, a fost

luat în consideraţie un spectru larg de indicatorii economici, sociali şi demografici specifici

zonelor respective. Apoi au fost analizate sectoarele serviciilor şi turismului, infrastructura,

principalele domenii agricole care prezintă potenţialul de dezvoltare etc. Astfel, în baza

informaţiei disponibile, a fost efectuată analiza socio-economică a mediului de afaceri

pentru fiecare regiune, fiind prezentate punctele tari, punctele slabe şi oportunităţile.

Rezultatul unui efort aparte îl prezintă prezentarea potenţialului de dezvoltare a regiunii şi

enumerarea sectoarelor cele mai atractive pentru investiţii în cele trei regiuni.

Capitolul VII prezintă o generalizare a surselor de finanţare ale ÎMM, astfel informaţia fiind

structurată în 3 părţi

- Ofertele de finanțare din partea băncilor comerciale

Conform datelor Ministerului Economiei al Republicii Moldova, în anul 2009 ÎMM-urile din

Republica Moldova au beneficiat de credite în valoare de 7540,9 mil. lei, sau 31,45% din

totalul creditelor pe economie, cu 1267 mil. lei sau 3,65 p. p. mai puțin decât în anul

2008.

- Ofertele de finanțare din partea sectorului de microfinanțare

În raport cu sistemul bancar, microfinanțarea rămâne a fi sursa alternativă de creditare,

apărută în Republica Moldova pe la sfârșitul anilor ’90, pentru a suplini deficitul de



AO ProRuralInvest 8

finanțare lăsat de bănci în privința microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, în special

a celor din zonele rurale.

- Alte surse de finanțare pentru IMM-urile din Republica Moldova

După creditele bancare și împrumuturile de la instituțiile de microfinanțare, alte surse de

finanțare pentru IMM-urile din RM include serviciile de leasing, precum și diferite programe

pentru susținerea sectorului, implementate de stat sau/și de donatorii internaționali,

programele și proiectele de finanțare/creditare ale instituțiilor financiare internaționale și agențiilor internaționale de dezvoltare.

Tot în acest capitol găsim şi informaţie utilă, structurată în formă de tabel, referitoare la

suportul tehnic, consultativ și investițional de care pot beneficia ÎMM din partea

potențialilor parteneri reprezentaţi prin instituțiile de stat, organizațiile și proiectele de

asistență naționale și internaționale ce activează în Republica Moldova.

Ultimul capitol al lucrării cuprinde concluziile autorilor vis-a-vis de studiul efectuat şi

recomandări pentru echipa implementatoare a proiectului în elaborarea Ghidului

oportunităţilor de afaceri şi a materialelor pentru seminarele de instruire a beneficiarilor

proiectului.



AO ProRuralInvest 9

I. INTRODUCERE

Prezentul raport cuprinde constatările sesizate în urma studiului de piaţă a oportunităţilor

de afaceri efectuat în cadrul proiectului „Sprijin în utilizarea remitenţelor pentru crearea

noilor afaceri şi a locurilor de muncă‖, finanţat de către Comisia Europeană şi co-finanţat

de Agenţia Cehă pentru Dezvoltare, şi implementat de către Fundaţia Cehă Caritas Czech

Republic, în parteneriat cu Asociaţia Obştească „ProRuralInvest‖.

Obiectivul principal al proiectului „Sprijin în utilizarea remitenţelor pentru crearea noilor

afaceri şi a locurilor de muncă‖ este de a contribui la promovarea utilizării durabile a

remitenţelor pentru activităţi generatoare de venituri în Moldova. Proiectul îşi propune, de

asemenea, să contribuie la cultivarea spiritului antreprenorial al emigranților şi

beneficiarilor de remitenţe din Moldova, precum şi determinarea lor de a-şi utiliza

remitenţele pentru crearea afacerilor private. În acelaşi timp, proiectul va contribui la

îmbunătăţirea capacităţilor autorităţilor locale precum şi a motivaţiei acestora de a sprijini

dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii în localităţile rurale. Prin urmare, proiectul va

avea un impact pozitiv nu doar asupra beneficiarilor proiectului ci şi asupra dezvoltării

economice a regiunii pe termen mediu şi lung.

Studiul de piaţă este unul dintre modurile cele mai adecvate de a identifica oportunităţi de

afaceri, precum şi aspecte privind lansarea afacerilor. Termenii de referinţă pentru studiul

de piaţă respectiv au fost elaboraţi de ProRuralInvest în colaborare cu Caritas Republica

Cehă, iar pentru realizarea acestuia au fost contractaţi doi specialişti în domeniul

dezvoltării afacerilor mici şi mijlocii şi cu o vastă experienţă în efectuarea studiilor de

piaţa.

Scopul studiului a fost de a efectua un studiu de piaţă în regiunile de Nord, Centru şi Sud a

ţării în vederea identificării oportunităţilor de afaceri pentru migranţi şi familiile acestora,

Studiul de piaţă va oferi o viziune clară despre situaţia de afaceri prezente în zonele

rurale, precum şi va facilita experţii Proiectului şi grupul-ţintă în selectarea şi planificarea

oportunităţilor de afaceri pe viitor

Studiul a fost efectuat în baza cercetării de birou.

Punctul de pornire al procesului de elaborare a studiului cu privire la identificarea

oportunităților de afaceri îl constituie inventarierea datelor statistice existente. În

colectarea datelor au existat anumite probleme, care sunt specifice regiunilor din Moldova:

Imposibilitatea colectării datelor la nivel regional din cauza sistemului centralizat de

gestionare a datelor;

Lipsa informației sectoriale şi statistici actualizate și procesate;

Lipsa surselor sigure de date.

Principala metodologia de cercetare aplicată la efectuarea acestui studiu a fost cercetarea

de birou şi a cuprins analiza documentară a:

datelor statistice actuale disponibile, rapoartele de activitate ale diferitor instituţii

implicate direct sau indirect în dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii; baze de

date disponibile;

cercetări de piaţă în domeniu realizate anterior;

presa, rapoarte ale organismelor şi proiectelor specializate atât naţionale cât şi

internaţionale.

Fiind conceput ca un instrument ce urmează a fi utilizat de specialiştii proiectului atât în

procesul de elaborare a materialelor didactice pentru seminarele de instruire organizate

pentru beneficiarii direcţi ai proiectului şi de facilitatorii seminarelor respective cât pe

parcursul perioadei de implementare a proiectului, prezentul raport conţine şi informaţie

generală referitoare la dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, date statistice

referitoare la ÎMM şi sursele de informaţii utile ÎMM



AO ProRuralInvest 10

Prin urmare prezentul raport este axat pe sistematizarea şi analiza datelor statistice şi a

informaţiei disponibile referitoare la mediul de afaceri şi anume întreprinderile mici şi

mijlocii de pe întreg teritoriul Republicii Moldova, urmând o descriere detaliată şi specifică

fiecărei regiuni a ţării de Nord, Centru şi Sud.




II. METODOLOGIA DE CERCETARE

2.1 Etapele desfăşurării studiului

Studiul asupra oportunităţilor de afaceri a fost desfăşurat prin parcurgerea următoarelor

etape:

stabilirea metodologiei de cercetare a oportunităților de afaceri: elaborarea

instrumentelor de analiza, chestionare, fise de lucru);

stabilirea responsabililor şi a termenelor de culegere a datelor;

culegerea datelor: cercetare de teren (chestionare) şi/sau birou (cercetare rapoarte

raționale, regionale, statistici, etc.);

analiza datelor;

obţinerea rezultatelor şi elaborarea interpretărilor.

2.2 Metodologia

Metodologia de efectuare a studiului s-a axat pe analiza fenomenului economic, care are

un conţinut complex multifactorial. Astfel în procesul de analiză au fost consideraţi:

- factorii de spaţiali, care a determinat de efectuarea studiului pe zone geografice şi

anume Zona Nord, Zona Centru şi Zona Sud a Republicii Moldova;

- factorii temporali, şi anume analiza fenomenului economic pe perioade de timp;

- factorii istorici şi sociali şi anume interesele şi aspiraţiile variate ale populaţiei din

fiecare zonă geografică acoperită de studiu;

Pentru determinarea şi măsurarea fenomenului economic care a stat la baza intensificării

oportunităţilor de afacere au fost utilizate metode statistico-matematice.

Un rol important a fost acordat procesului de documentare şi anume:

- identificarea surselor de informare cu conţinutul relevant de informaţie

- culegerea surselor ce implică obţinerea informaţiei stocarea şi examinarea sumară

a conţinutului informaţiei,

- studierea surselor prin analiza utilităţii ideilor din aceste surse şi relevanţa lor

pentru studiul dat;

- utilizarea informaţiei la elaborarea studiului.

În final studiul vine cu explicarea fenomenului economic şi rezultatele studiului care au

oferite prin lista şi descrierea oportunităţilor de afaceri identificate.

Metodologia de cercetare a oportunităților de afaceri care a fost folosită în acest studiu

cuprinde analiza documentară a:

rapoartelor statistice şi de activitate, bazelor de date;

cercetări de piața realizate anterior;

presa, rapoarte ale organismelor şi proiectelor specializate pe anumite sectoare ale

economiei Republicii Moldova.

Analiza de piață a oportunităților de afaceri nu reprezintă doar o analiză a indicatorilor

statistici, ci conțin și o evaluare a condițiilor structurale, politice și economice. În acest

sens, aspectul cantitativ/empiric este strâns legat de aspectele calitative.

După analiza pieței a fost inițiată analiza potențialului regional. Metodologia prin care a

fost desfășurată această activitate a constat în analiza SWOT. În practică, Grupul de lucru

a identificat punctele forte regionale și oportunitățile de dezvoltare a afacerilor. Punctele

forte, punctele slabe, oportunităţile şi riscurile identificate reprezintă o viziune clară a

situaţiei curente, problemelor şi potenţialelor de dezvoltare ale regiunilor.

2.2 Sursele de informare consultate în timpul realizării studiului




Punctul de pornire al procesului de elaborare a studiului cu privire la identificarea

oportunităților de afaceri îl constituie inventarierea datelor statistice. În colectarea datelor

au existat anumite probleme, care sunt specifice regiunilor din Moldova:

Imposibilitatea colectării datelor la nivel regional din cauza sistemului centralizat de

gestionare a datelor.

Lipsa informației sectoriale actualizate și procesate prelucrate profesional.

Lipsa surselor sigure de date.

Sursele de informare:

Biroul Național de Statistică

- Ghidul de informaţii statistice oficiale, care oferă informaţii despre economie,

demografie, construcţii, industrie, agricultură.

Camera de Licențiere

- Lista companiilor ce au activitate licențiată, precum și domeniile de activități licențiate.

Ministerului Economiei

- Evoluția întreprinderilor (numărul, domeniile de activitate).

Serviciul Vamal

- Statistici anuale şi lunare de comerţ cu privire la informația despre tarife, poziția

tarifară a produselor, nomenclatorul de mărfuri;

- Identificarea importatorilor, poziției tarifare a bunurilor etc.;

- Direcționarea exporturilor și proveniența importurilor.

Agenţiile pentru dezvoltare regională şi centrele de afaceri

- În general acestea sunt organizațiile non-guvernamentale, care activează pentru

dezvoltarea regională, îmbunătățirea mediului economic, stabilirea mecanismului

local pentru dezvoltarea și susținerea sectorului businessului mic și mijlociu:

o Baza de date a SRISP;

o Sistemul informațional de Marketing (SIMA - ACSA);

Camera de Comerț și Industrie

- Informația financiară despre companii, care a fost folosită pentru a determina

mărimea cifrei de afaceri a unor anumite companii.

Camera Înregistrării de Stat

Presa, reviste, rapoarte, web site-urile

- Aceste surse au fost folosite pentru a obține informații despre concurenți, furnizori

și clienți.

2.3 Etapele de identificare a ideilor de afaceri

Procesul de cercetare şi de identificare a ideilor de afaceri a fost format din 3 etape:

Etapa 1. Descrierea ideilor de afaceri

- Colectarea informaţiei pentru idei de afaceri din surse informaţionale, publicaţii

specializate şi interviuri cu oameni de afaceri;

- Specificarea detaliată a ideilor de afaceri si oportunități; - Cercetarea ideilor de afaceri alternative în funcţie de resursele disponibile;

- Specificarea produselor și serviciilor ce corespund ideilor de afaceri;

- Identificarea și luarea în considerație a capacităţilor financiare, aptitudinilor de

afaceri şi tehnice disponibile a beneficiarilor.

Etapa 2. Identificarea necesităților de piață

- Colectarea informației cu privire la dimensiunea și potențialul pieței;

- Investigarea tendințelor de piață de producere a bunurilor şi prestării de servicii;

- Investigarea tendinţelor pieţei şi evoluţia acesteia cu scopul de a identifica

necesitățile pieţei în raport cu ideile de afaceri;

- Colectarea informației cu privire la piață din surse primare și secundare pentru a

identifica necesitățile posibile de piață în raport cu ideile de afaceri;




- Identificarea pieţelor noi și emergente şi documentarea caracteristicilor acestora;

- Identificarea şi procesarea informaţiei cu privire la creşterea și declinul pieţei şi a

factorilor de risc asociaţi.

Etapa 3. Investigarea factorilor ce afectează piața

- Evaluarea situaţiei demografice şi şi a evoluţiei gradului de ocupare a populaţiei,

activitatea economică şi forţa de muncă care pot afecta ideile de afaceri;

- Identificarea fluctuaţiei prețurilor și previziunea disponibilităţii şi accesibilităţii

resurselor;

- Revizuirea tendinţelor evoluţiilor și identificarea impactului potenţial al factorilor de

macro şi micro mediu de afaceri asupra ideilor de afaceri.




III. INFORMAŢIE GENERALĂ DESPRE ÎNTREPRINDERILE MICI ŞI MIJLOCII

DIN REPUBLICA MOLDOVA

3.1. Definiţii

Întreprindere mijlocie - întreprindere cu numărul mediu scriptic anual de salariaţi de până

la 250 persoane, suma anuală a veniturilor din vânzări este până la 50 milioane lei şi

valoarea totală anuală de bilanţ a activelor este până la 50 milioane lei.

Întreprindere mică - întreprindere cu numărul mediu scriptic anual de salariaţi de până la

50 persoane, suma anuală a veniturilor din vânzări este până la 25 milioane lei şi

valoarea totală anuală de bilanţ a activelor este până la 25 milioane lei.

Întreprindere micro - întreprindere cu numărul mediu scriptic anual de salariaţi de până la

10 persoane, suma anuală a veniturilor din vânzări este până la 3 milioane lei şi valoarea

totală anuală de bilanţ a activelor este până la 3 milioane lei.

În anul 2010 în Republica Moldova au activat 45.631 întreprinderi micro, mici şi mijlocii

sau 97,7% din numărul total al întreprinderilor din Republica Moldova. Ponderea cea mai

mare în numărul total al IMM o înregistrează întreprinderile micro (76,5%), fiind urmate

de întreprinderile mici (20%) şi cele mijlocii (3,5%). Întreprinderile micro care au activat

în anul trecut au fost în număr de 34.912 unități, acestea reprezentând puțin peste de 2/3

din numărul total de întreprinderi active la nivel național sau 74,8%. Poziția a doua a fost

deținută de întreprinderile mici cu 9.132 mii unități și o cotă de 19,6% din total republică,

fiind urmată de întreprinderile mijlocii cu 1.587 mii unități și o cotă de 3,4% din total

republică.

Figura 1:Numărul IMM din Republica Moldova (2010)

*Sursa: Biroul Naţional de Statistică

3.2. Amplasarea teritorială a ÎMM în RM

Din totalul de IMM active pe țară, 66% activează în mun. Chișinău, fiind urmat de

Regiunea Centru, care deține o cotă de 14,1%, Regiunea Nord (12,1%), Regiunea Sud

(5,1%), iar pe ultima poziție se situează UTA Găgăuzia cu o cotă de numai 2,7%.

1,587 3,5%

9,132 20%

34,912 76,5%

întreprinderi mijlocii

întreprinderi mici

întreprinderi micro




Figura 2:Numărul IMM pe Regiunile de Dezvoltare din Republica Moldova (2010)


3.3. Analiza ÎMM pe genuri de activitate

În urma analizei numărului IMM pe principalele genuri de activitate, constatăm că 41% din

întreprinderi se ocupă cu comerțul, și anume cu ridicata și amănuntul, urmate de tranzacții imobiliare cu 16% și industria prelucrătoare cu 10,9% din total.

Figura 3: Numărul ÎMM pe genuri principale de activitate ale întreprinderilor

(2010)


3.4. Analiza ÎMM după forma de proprietate

Analiza IMM după formele de proprietate, denotă că 90,22% din total este cota ce revine

proprietății private, fiind urmată de proprietatea întreprinderilor mixte (cu participarea

30,115

5,538

6,413

2,332 1,233 Municipiul Chișinău (66%)

Regiunea Nord (12,1%)

Regiunea Centru(14,1%)

Regiunea Sud (5,1%)

UTA Gagauzia (2,7%)

2321

4951

185

2546

18718

1412

3114

7301

5083

Agricultura, economiavînatului şi silvicultura (5,1%)

Industria prelucrătoare(10,9%)

Energia electrică, gaze şiapă (0,4%)

Construcţii (5,6%)

Comerţ cu ridicata şiamănuntul (41%)

Hoteluri şi restaurante(3,1%)

Transport, depozitare şicomunicaţii (6,8%)

Tranzacţii imobiliare (16%)

Alte activităţi (11,1%)




capitalului străin (4,06%), proprietatea străină (3,78%), proprietatea publică (1,51%) și proprietatea mixtă (publică și privată) cu 0,43%.

Figura 4: Structura IMM după forma de proprietate în Republica Moldova (2010)


3.5. Analiza ÎMM după numărul de angajaţi

În cadrul IMM sunt înregistrați 309.434 salariați, ceea ce reprezintă 58,8% din totalul de

salariați angajaţi la întreprinderile din Republica Moldova. Cel mai mare număr de angajați este înregistrat la întreprinderile mici (39,1%), fiind urmat de cele mijlocii (35,2%) și micro (25,7%). În mediu pe sectorul IMM, la fiecare întreprindere îi revin câte 6,8

persoane angajate, fiind repartizate după cum urmează:

Întreprinderi mijlocii: 68,5 persoane,

Întreprinderi mici: 13,2 persoane,

Întreprinderi micro: 2,3 persoane.

Figura 5: Numărul de salariaţi repartizați pe tipuri de IMM (2010)

0%

20%

40%

60%

80%

100%

publică privată mixtă (publică şiprivată)

fără participareastrăină

străină mixtă (cuparticip. capit.

străin)

172 1143

57 105 110

291

7885

87

456 413

226

32140

50

1165 1331

întreprinderimicro

întreprinderimici

întreprinderimijlocii

108,771 35%

120,969 39%

79,694 26%


întreprinderi mici





În cadrul IMM, mai mult de jumătate din angajați activează în 3 sectoare ale economiei

naţionale: un sfert din totalul de angajați sunt încadrați în sfera comerțului, cca. 17% în

industria prelucrătoare și 12,6% în agricultură.

Figura 6: Numărul de salariaţi repartizați pe genuri de activitate IMM (2010)


În urma analizei angajării în câmpul muncii după formele de proprietate a IMM, observăm

că 4/5 din angajați revin IMM cu forma de proprietate privată, fiind urmată de proprietatea

publică cu 8,9%, proprietatea străină și proprietatea mixtă (cu participarea capitalului

străin) câte 4,3% fiecare. Ultima poziție este ocupată de IMM cu proprietate mixtă (publică

și privată) fără participarea străină cu 1,9%.

Figura 7: Numărul de salariaţi ai IMM pe forme de proprietate (2010)

48,140

51,878

2,986

22,782

77,864

10,098

23,988

36,414

35,284

Agricultura, economiavînatului şi silvicultura(12,6%)Industria prelucrătoare(16,8%)

Energia electrică, gaze şiapă (1%)

Construcţii (7,4%)

Comerţ cu ridicata şiamănuntul (25,2%)



Tranzacţii imobiliare (11,8%)


27,503

249,498

5,749 13,405 13,279

publică (8,9%)

privată (80,6%)

mixtă (publică şi privată)fără participarea străină(1,9%)

străină (4,3%)

mixtă (cu particip. capit.străin) (4,3%)





3.6. Analiza ÎMM după cifra de afaceri

În anul 2010 cifra de afaceri obținută din activitatea IMM a constituit suma de 65.263,2

mil. lei sau 36,77% din totalul cifrei de afacere a întreprinderilor pe ţară. Mai mult de

jumătate din cifra de afaceri obținută la IMM în 2010 revine întreprinderilor mici (52,1%).

Întreprinderile mijlocii și micro dețin 34,9% și respectiv 13% din totalul cifrei de afaceri pe

IMM.

Figura 8: Cifra de afaceri pe tipuri de IMM (2010) (mil. lei)

La nivel teritorial, cea mai mare cifră de afaceri o înregistrează IMM din mun. Chișinău

(65,1% din indicatorul național), urmat de Regiunea Nord (14,36%), Regiunea Centru

(12,59%) și Regiunea Sud (5%). Cea mai mică cifră de afaceri este obţinută de către IMM

din U.T.A. Găgăuzia cu 2,96%.

Figura 9: Cifra de afaceri pe IMM pe Regiuni de Dezvoltare în Republica Moldova

(2010) (mil. lei)


22799 35%

33993 52%

8471 13%


întreprinderi mici


42485

9369

8214

3265 1931

Municipiul Chișinău (65,1%)

Regiunea Nord (14,36%)

Regiunea Centru (12,6%)

Regiunea Sud (5%)

UTA Gagauzia (2,96%)




Analiza cifrei de afaceri după formele de proprietate a IMM, denotă că 85,46% din total

revine IMM cu forma de proprietate privată, fiind urmată de proprietatea străină cu

5,33%, proprietatea mixtă (cu participarea capitalului străin) cu 5,18% şi proprietatea

publică (3%). Ultima poziție este ocupată de IMM cu proprietate mixtă (publică și privată)

fără participarea străină cu 1,03%.

Figura 10: Cifra de afaceri IMM pe forme de proprietate (2010) (mil. lei)


Analiza cifrei de afaceri după genuri principale de activitate obținută în anul 2010 de IMM,

relevă că jumătatea cifrei de afaceri ii revine IMM cu genul principal de activitate comerț cu ridicata și amănuntul. Poziția a doua este ocupată de IMM din sfera industriei

prelucrătoare (13,75%), iar locul trei îl dețin IMM ce se ocupă cu transport, depozitare și comunicații (9,11%). Celorlalte genuri de activitate le revin un sfert din totalul cifrei de

afaceri realizat de IMM.

Figura 11:Cifra de afaceri IMM pe genuri principale de activitate (2010) (mil. lei)


1957,7

55774,1

673,2 3479,5

3378,8

publică (3%)

privată (85,46%)

mixtă (publică şi privată)fără participarea străină(1,03%)

străină (5,33%)

mixtă (cu particip. capit.străin) (5,18%)

4588,9

8975,4

246,4

5038,3

32723,7

874,8

5946,5

4197,4 2671,7

Agricultura, economiavînatului şi silvicultura (7,03%)

Industria prelucrătoare(13,75%)

Energia electrică, gaze şiapă (0,38%)

Construcţii (7,72%)

Comerţ cu ridicata şiamănuntul (50,14)



Tranzacţii imobiliare (6,43%)





IV. ANALIZA EXPORTURILOR ŞI IMPORTURILOR DE MĂRFURI

4.1. Analiza exportului de mărfuri

Structura exporturilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional,

indică o continuă creştere a activităţilor tradiţionale pentru economia ţării noastre.

Exporturile de produse alimentare şi animale vii s-au situat pe primul loc, cu o pondere de

26,3% în totalul valoric al exporturilor. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi

importante au avut exporturile de legume şi fructe (54,9% din total secţiune şi 14,5% din

total exporturi), cereale şi preparate pe bază de cereale (25,9% din total secţiune şi 6,8%

din total exporturi), zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere (7,3% din total secţiune şi 1,9% din total exporturi).

Exporturile de articole manufacturate diverse s-au clasat pe locul doi, reprezentând 22,7%

din total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut

exporturile de îmbrăcăminte şi accesorii (64,9% din total secţiune şi 14,7% din total

exporturi), mobilă şi părţile ei (10,8% din total secţiune şi 2,4% din total exporturi) şi încălţăminte (8,5% din total secţiune şi 1,9% din total exporturi).

Exporturile de mărfuri manufacturate au avut o pondere de 7,4% în totalul valoric al

exporturilor. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi importante au avut exporturile

de fire, ţesături şi articole textile (32,4% din total secţiune şi 2,4% din total exporturi),

articole din minerale nemetalice (30,1% din total secţiune şi 2,2% din total exporturi), articole prelucrate din metal (17,6% din total secţiune şi 1,3% din total exporturi).

Exporturile de produse chimice şi produse au deţinut o cotă de 5,0% în total exporturi. În

cadrul acestei secţiuni de mărfuri produsele medicinale şi farmaceutice reprezintă 76,3%

din total secţiune şi 3,8% din total exporturi. Cea mai mare parte din produsele medicinale şi farmaceutice exportate au constituit reexporturile (80,2%).

În continuare urmează secţiunea „Uleiuri, grăsimi şi ceruri de origine animală sau vegetală‖, cu o pondere de 3,0% în total exporturi.

Pe grupe de mărfuri creşteri substanţiale s-au marcat la exporturile de produse alimentare

şi animale vii (+31,5%), materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili (+78,0%),

maşini şi echipamente pentru transport (+25,0%), băuturi şi tutun (+17,8%), articole

manufacturate diverse (+7,0%), mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia

primă (+18,6%), produse chimice şi produse derivate (+25,2%), contribuind astfel la creşterea pe total exporturi cu 23,1%.

Totodată, s-au redus exporturile de piele, altă piele şi blană prelucrate (-75,0%), produse

chimice organice (-31,6%), materiale plastice sub forme primare (-14,9%), zahăr şi

preparate pe bază de zahăr (-13,7%), construcţii prefabricate; alte instalaţii şi accesorii

pentru instalaţii sanitare, de încălzire şi de iluminat (-9,4%), grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate (-6,2%).

Exporturile de mărfuri structurate, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional,

se prezintă astfel:

2010 Structura, %

Gradul de influenţă a grupelor de mărfuri la

creşterea (+), scăderea (-) exporturilor, %




mil. dolari SUA

în % faţă de 2009

2009 2010 2009 2010

EXPORT - total 1582,1 122,9 100,0 100,0 -19,1 22,9

din care: Produse alimentare şi animale

vii 416,8 131,5 24,6 26,3 4,4 7,7

Animale vii 11,2 de 4,9 ori 0,2 0,7 0,1 0,7

Carne şi preparate din carne 11,0 de 5,2 ori 0,2 0,7 0,0 0,7

Produse lactate şi ouă de păsări 7,2 115,2 0,5 0,4 -0,2 0,1

Cereale şi preparate pe bază de cereale 107,9 138,1 6,1 6,8 1,4 2,3

Legume şi fructe 228,9 127,4 13,9 14,5 2,5 3,8

Zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere 30,6 86,3 2,7 1,9 1,2 -0,4

Cafea, ceai, cacao, condimente şi înlocuitori ai acestora 3,2 112,5 0,2 0,2 0,0 0,0

Hrană destinată animalelor (exclusiv cereale nemăcinate) 15,2 173,7 0,7 1,0 -0,6 0,5

Produse şi preparate alimentare diverse 1,6 120,1 0,1 0,1 0,0 0,0

Băuturi şi tutun 205,1 117,8 13,5 13,0 -2,5 2,4

Băuturi 178,0 112,3 12,3 11,3 -2,3 1,5

Tutun brut şi prelucrat 27,1 173,5 1,2 1,7 -0,2 0,9

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili 156,0 178,0 6,8 9,9 -4,2 5,3

Piei crude, piei tăbăcite şi blănuri brute 4,6 de 2,5 ori 0,1 0,3 -0,1 0,2

Seminţe şi fructe oleaginoase 100,0 153,7 5,1 6,3 -0,2 2,7

Cauciuc brut (inclusiv cauciuc sintetic şi regenerat) 2,0 de 2,0 ori 0,1 0,1 0,0 0,1

Lemn şi plută 1,2 108,7 0,1 0,1 -0,1 0,0

Pastă de hârtie şi deşeuri de hârtie 1,6 179,7 0,1 0,1 0,0 0,1

Îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (exclusiv cărbune, petrol

şi pietre preţioase) 9,4 105,4 0,7 0,6 -3,2 0,0

Minereuri metalifere şi deşeuri de metale 33,5 de 4,8 ori 0,5 2,1 -0,6 2,1

Alte materii brute de origine animală sau vegetală 3,1 185,0 0,1 0,2 0,0 0,1

Combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate 7,7 141,4 0,4 0,5 0,1 0,2

Petrol, produse petroliere şi produse înrudite 5,9 124,8 0,3 0,4 0,1 0,1

Gaz şi produse industriale obţinute din gaz 1,7 de 2,3 ori 0,1 0,1 - 0,1

Uleiuri, grăsimi şi ceruri de origine animală sau vegetală 47,7 93,8 4,0 3,0 -0,8 -0,2

Grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate 47,6 93,8 3,9 3,0 -0,8 -0,2

Produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte 79,3 125,2 4,9 5,0 1,4 1,3

Produse chimice organice 1,3 68,4 0,1 0,1 0,1 0,0

Produse tanante sau colorante 1,1 147,4 0,1 0,1 0,0 0,0

Produse medicinale şi farmaceutice 60,5 133,5 3,5 3,8 1,8 1,2

Uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare 9,6 110,9 0,7 0,6 -0,3 0,1

Materiale plastice sub forme primare 1,7 85,1 0,1 0,1 -0,1 0,0

Materiale plastice prelucrate 3,7 109,1 0,3 0,2 -0,1 0,0

Alte materiale şi produse chimice 1,2 111,9 0,1 0,1 0,0 0,0

Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia prima 117,4 118,6 7,7 7,4 -8,6 1,4

Piele, altă piele şi blană prelucrate 1,4 25,0 0,4 0,1 -0,1 -0,3




2010 Structura, %


creşterea (+), scăderea (-) exporturilor, %

mil. dolari SUA


2009 2010 2009 2010

Cauciuc prelucrat 6,3 106,3 0,5 0,4 -0,4 0,0

Articole din lemn (exclusiv mobilă) 4,5 161,3 0,2 0,3 0,0 0,1

Hârtie, carton şi articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton 7,3 de 2,1 ori 0,3 0,5 -0,5 0,3

Fire, ţesături, articole textile necuprinse în altă parte şi produse conexe 38,0 115,3 2,6 2,4 -1,0 0,4

Articole din minerale nemetalice 35,3 137,1 2,0 2,2 -1,7 0,7

Fier şi oţel 3,7 145,8 0,2 0,2 -3,4 0,1

Articole prelucrate din metal 20,7 106,9 1,5 1,3 -1,4 0,1

Maşini şi echipamente pentru transport 192,7 125,0 12,0 12,2 -1,8 3,0

Maşini generatoare de putere şi echipamentele lor 6,1 169,6 0,3 0,4 -0,1 0,2

Maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice 22,0 de 2,5 ori 0,7 1,4 -0,4 1,0

Maşini şi aparate pentru prelucrarea metalelor 3,2 141,8 0,2 0,2 -0,1 0,1

Maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale; părţi şi piese detaşate ale acestor maşini 30,2 166,4 1,4 1,9 -0,4 0,9

Maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a

datelor 0,8 69,1 0,1 0,1 0,0 0,0

Aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii 6,1 de 2,6 ori 0,2 0,4 0,0 0,3

Maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora (inclusiv echivalente neelectrice ale maşinilor şi aparatelor de uz casnic) 103,6 99,7 8,1 6,5 -0,7 0,0

Vehicule rutiere (inclusiv vehicule cu pernă de aer) 13,2 117,8 0,8 0,8 -0,1 0,2

Alte echipamente de transport 7,5 de 2,6 ori 0,2 0,5 0,0 0,3

Articole manufacturate diverse 359,0 107,0 26,1 22,7 -7,0 1,8

Construcţii prefabricate; alte instalaţii şi accesorii pentru instalaţii sanitare, de încălzire şi de iluminat 2,6 90,6 0,2 0,2 -0,2 0,0

Mobilă şi părţile ei 38,7 149,9 2,0 2,4 -1,2 1,0

Articole de voiaj; sacoşe şi similare 15,1 105,4 1,1 1,0 -0,4 0,1

Îmbrăcăminte şi accesorii 232,9 102,6 17,7 14,7 -2,5 0,5

Încălţăminte 30,4 116,5 2,0 1,9 -1,4 0,3

Instrumente şi aparate profesionale, ştiinţifice şi de control 12,0 116,6 0,8 0,8 -1,1 0,1

Aparate fotografice, echipamente şi furnituri de optică; ceasuri şi orologii 0,7 132,2 0,1 0,0 0,0 0,0

Alte articole diverse 26,6 93,0 2,2 1,7 -0,2 -0,2

4.2. Analiza importului de mărfuri

Structura importurilor de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional,

indică dominarea în continuare a produselor necesare pentru funcţionarea economiei, precum şi celor destinate consumului populaţiei.




Importurile de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au deţinut o

pondere de 19,1% în total importuri, preponderente fiind firele, ţesăturile şi articolele

textile (27,4% din total secţiune şi 5,2% din total importuri), articolele prelucrate din

metal (15,2% din total secţiune şi 2,9% din total importuri), articolele din minerale

nemetalice (13,6% din total secţiune şi 2,6% din total importuri), fierul şi oţelul (13,3%

din total secţiune şi 2,5% din total importuri), hârtia, cartonul şi articolele din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton (11,0% din total secţiune şi 2,1% din total importuri).

Importurile de produse chimice şi produse derivate au reprezentat 13,5% din total

importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri ponderi însemnate au deţinut produsele

medicinale şi farmaceutice (34,8% din total secţiune şi 4,7% din total importuri), uleiurile

esenţiale, rezinoidele şi substanţele parfumate, preparatele pentru toaletă, produsele

pentru înfrumuseţare (17,0% din total secţiune şi 2,3% din total importuri), materiale plastice prelucrate (14,4% din total secţiune şi 2,0% din total importuri).

Importurile de produse alimentare şi animale vii au înregistrat o pondere de 10,6% în total

importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri legumele şi fructele reprezintă 27,1% din

total secţiune şi 2,9% din total importuri, cerealele şi preparatele pe bază de cereale -

14,1% din total secţiune şi 1,5% din total importuri, cafeaua, ceaiul, cacao şi

condimentele - 11,2% din total secţiune şi 1,2% din total importuri, peştele, crustaceele şi moluştele - 10,1% din total secţiune şi 1,1% din total importuri.

În anul 2010 importurile au totalizat 3855,3 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în anul 2009 cu 17,6%.

Importurile de mărfuri structurate, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, se prezintă astfel:

2010 Structura, %


creşterea (+), scăderea (-) importurilor, %

mil. dolari SUA

în % faţă

de 2009 2009 2010 2009 2010

IMPORT - total 3855,3 117,6 100,0 100,0 -33,1 17,6

din care: Produse alimentare şi

animale vii 410,1 118,5 10,6 10,6 -1,7 2,0

Animale vii 6,9 69,1 0,3 0,2 0,1 -0,1




2010 Structura, %



mil. dolari SUA


2009 2010 2009 2010

Carne şi preparate din carne 29,4 de 2,1 ori 0,4 0,7 -0,5 0,5

Produse lactate şi ouă de păsări 26,8 117,2 0,7 0,7 0,0 0,1

Peşte, crustacee, moluşte 41,3 107,9 1,2 1,1 -0,2 0,1

Cereale şi preparate pe bază de cereale 57,8 106,6 1,7 1,5 -0,7 0,1

Legume şi fructe 111,1 130,7 2,6 2,9 -0,1 0,8

Zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere 12,6 87,8 0,4 0,3 0,0 -0,1

Cafea, ceai, cacao, condimente şi înlocuitori ai acestora 46,0 124,8 1,1 1,2 -0,1 0,3

Hrană destinată animalelor (exclusiv cereale nemăcinate) 18,1 109,8 0,5 0,5 -0,1 0,1

Produse şi preparate alimentare diverse 60,1 111,6 1,7 1,5 -0,1 0,2

Băuturi şi tutun 136,3 100,4 4,1 3,5 -0,4 0,0

Băuturi 44,9 94,1 1,4 1,1 -0,6 -0,1

Tutun brut şi prelucrat 91,4 103,8 2,7 2,4 0,2 0,1

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili 86,5 131,8 2,0 2,2 -0,6 0,6

Seminţe şi fructe oleaginoase 19,6 182,3 0,3 0,5 0,0 0,3

Cauciuc brut (inclusiv cauciuc sintetic şi regenerat) 2,4 141,8 0,1 0,1 0,0 0,0

Lemn şi plută 23,3 102,3 0,7 0,6 -0,2 0,0

Fibre textile (cu excepţia lânii în

fuior şi a lânii pieptănate) şi deşeurile lor (neprelucrate în fire sau ţesături) 9,8 113,2 0,3 0,3 0,0 0,0

Îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (exclusiv cărbune, petrol şi pietre preţioase) 9,2 126,7 0,2 0,2 -0,2 0,0

Minereuri metalifere şi deşeuri de metale 6,0 de 8,5 ori 0,0 0,1 0,0 0,2

Alte materii brute de origine animală sau vegetală 16,0 118,1 0,4 0,4 -0,2 0,1

Combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate 791,1 112,6 21,4 20,5 -8,2 2,7

Cărbune, cocs şi brichete 21,0 180,2 0,4 0,5 -0,4 0,3

Petrol, produse petroliere şi produse înrudite 427,6 117,3 11,1 11,1 -4,8 1,9

Gaz şi produse industriale obţinute din gaz 340,4 104,4 9,9 8,8 -0,2 0,4

Energie electrică 2,1 de 5,8 ori 0,0 0,1 -2,8 0,1

Uleiuri, grăsimi şi ceruri de origine animală sau vegetală 8,8 127,5 0,2 0,2 -0,1 0,1

Uleiuri şi grăsimi de origine

animală 1,5 de 3,1 ori 0,0 0,0 0,0 0,1

Grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate 5,0 102,1 0,1 0,1 0,0 0,0

Alte uleiuri şi grăsimi animale sau vegetale prelucrate; ceară de origine animală sau vegetală, amestecuri sau preparate necomestibile din uleiuri animale sau vegetale 2,3 149,0 0,1 0,1 -0,1 0,0

Produse chimice şi produse

derivate nespecificate în altă parte 520,7 112,8 14,1 13,5 -2,1 1,8

Produse chimice organice 10,2 115,7 0,3 0,3 0,0 0,0




2010 Structura, %



mil. dolari SUA


2009 2010 2009 2010

Produse chimice anorganice 12,2 101,8 0,3 0,3 -0,1 0,0

Produse tanante şi colorante 24,8 111,6 0,7 0,6 -0,2 0,1

Produse medicinale şi

farmaceutice 181,3 104,8 5,3 4,7 0,4 0,2

Uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare 88,4 107,6 2,5 2,3 -0,3 0,2

Îngrăşăminte minerale sau chimice 20,4 158,7 0,4 0,5 -0,3 0,2

Materiale plastice sub forme primare 46,8 121,6 1,2 1,2 -0,5 0,3

Materiale plastice prelucrate 75,0 120,9 1,9 2,0 -0,6 0,4

Alte materiale şi produse chimice 61,6 123,0 1,5 1,6 -0,5 0,4

Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă 738,0 123,2 18,3 19,1 -6,8 4,2

Piele, altă piele şi blană prelucrate 22,1 110,3 0,6 0,6 -0,1 0,0

Cauciuc prelucrat 52,4 133,3 1,2 1,4 -0,4 0,4

Articole din lemn (exclusiv mobilă) 49,6 118,2 1,3 1,3 -0,4 0,2

Hârtie, carton şi articole din pastă de celuloză, din hârtie sau

din carton 81,5 124,9 2,0 2,1 -0,5 0,5

Fire, ţesături, articole textile necuprinse în altă parte şi produse conexe 202,5 123,4 5,0 5,2 -0,7 1,2

Articole din minerale nemetalice 100,7 110,6 2,8 2,6 -1,0 0,3

Fier şi oţel 98,3 134,6 2,2 2,5 -2,2 0,8

Metale neferoase 18,5 108,5 0,5 0,5 -0,1 0,0

Articole prelucrate din metal 112,4 129,2 2,7 2,9 -1,4 0,8

Maşini şi echipamente pentru transport 805,3 128,9 19,1 20,9 -10,6 5,5

Maşini generatoare de putere şi

echipamentele lor 12,9 132,7 0,3 0,4 -0,2 0,1

Maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice 98,7 150,7 2,0 2,6 -1,9 1,0

Maşini şi aparate pentru prelucrarea metalelor 4,4 79,1 0,2 0,1 -0,1 0,0

Maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale; părţi şi piese detaşate ale acestor maşini 110,9 143,5 2,4 2,9 -2,0 1,0

Maşini şi aparate de birou sau

pentru prelucrarea automată a datelor 31,5 142,3 0,7 0,8 -0,4 0,3

Aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii 112,5 112,7 3,0 2,9 -0,2 0,4

Maşini şi aparate electrice şi

părţi ale acestora (inclusiv echivalente neelectrice ale maşinilor şi aparatelor de uz casnic) 213,2 108,4 6,0 5,5 -1,3 0,5

Vehicule rutiere (inclusiv vehicule cu pernă de aer) 178,2 125,1 4,3 4,6 -4,4 1,1

Alte echipamente de transport 43,0 de 8,1 ori 0,2 1,1 -0,1 1,1

Articole manufacturate diverse 358,5 106,6 10,3 9,3 -2,5 0,7




2010 Structura, %



mil. dolari SUA


2009 2010 2009 2010

Construcţii prefabricate; alte instalaţii şi accesorii pentru instalaţii sanitare, de încălzire şi de iluminat 35,3 132,4 0,8 0,9 -0,5 0,3

Mobilă şi părţile ei 53,3 114,4 1,4 1,4 -0,6 0,2

Articole de voiaj; sacoşe şi similare 3,4 96,0 0,1 0,1 0,0 0,0

Îmbrăcăminte şi accesorii 75,4 98,1 2,4 2,0 -0,1 -0,1

Încălţăminte 20,5 100,8 0,6 0,5 -0,2 0,0

Instrumente şi aparate, profesionale, ştiinţifice şi de control 39,1 108,1 1,1 1,0 -0,4 0,1

Aparate fotografice, echipamente şi furnituri de optică; ceasuri şi orologii 7,3 96,0 0,3 0,2 -0,1 0,0

Alte articole diverse 124,2 104,9 3,6 3,2 -0,6 0,2

4.3. Balanţa comercială

Balanţa comercială pe principalele grupe de mărfuri, conform Clasificării Standard de Comerţ Internaţional, se prezintă astfel:

2009 2010

2010

în % faţă de

2009

BALANŢA COMERCIALĂ – total, mil. dolari SUA -1990,8 -2273,2 114,2

din care: Produse alimentare şi animale vii -29,1 6,7 x

Animale vii -7,7 4,3 x

Carne şi preparate din carne -12,1 -18,4 152,6

Produse lactate şi ouă de păsări -16,6 -19,6 118,0

Peşte, crustacee, moluşte -38,1 -41,3 108,3

Cereale şi preparate pe bază de cereale 24,0 50,1 de 2,1 ori

Legume şi fructe 94,7 117,8 124,4

Zahăr, preparate pe bază de zahăr; miere 21,1 18,0 85,3

Cafea, ceai, cacao, condimente şi înlocuitori ai acestora -34,0 -42,8 125,8

Hrană destinată animalelor (exclusiv cereale nemăcinate) -7,8 -2,9 37,6

Produse şi preparate alimentare diverse -52,6 -58,5 111,4

Băuturi şi tutun 38,4 68,8 179,3

Băuturi 110,9 133,1 120,1

Tutun brut şi prelucrat -72,5 -64,3 88,7

Materiale brute necomestibile, exclusiv combustibili 22,0 69,5 de 3,2 ori

Piei crude, piei tăbăcite şi blănuri brute 1,7 4,5 de 2,6 ori

Seminţe şi fructe oleaginoase 54,3 80,4 148,0

Cauciuc brut (inclusiv cauciuc sintetic şi regenerat) -0,7 -0,4 55,2

Lemn şi plută -21,7 -22,1 102,0

Pastă de hârtie şi deşeuri de hârtie 0,8 1,5 185,3

Fibre textile (cu excepţia lânii în fuior şi a lânii pieptănate) şi deşeurile lor (neprelucrate în fire sau ţesături) -8,4 -9,2 108,5

Îngrăşăminte naturale şi minerale naturale (exclusiv cărbune, petrol şi pietre preţioase) 1,7 0,2 13,9

Minereuri metalifere şi deşeuri de metale 6,2 27,5 de 4,4 ori

Alte materii brute de origine animală sau vegetală -11,9 -12,9 108,9

Combustibili minerali, lubrifianți şi materiale -697,0 -783,4 112,4




2009 2010

2010

în % faţă de

2009

derivate

Cărbune, cocs şi brichete -11,7 -20,9 179,0

Petrol, produse petroliere şi produse înrudite -359,8 -421,7 117,2

Gaz şi produse industriale obţinute din gaz -325,2 -338,7 104,1

Energie electrică -0,3 -2,1 de 5,9 ori

Uleiuri, grăsimi şi ceruri de origine animală sau vegetală 44,0 38,9 88,5

Uleiuri şi grăsimi de origine animală -0,5 -1,6 de 3,1 ori

Grăsimi şi uleiuri vegetale fixate, brute, rafinate sau fracţionate 45,8 42,6 93,0

Alte uleiuri şi grăsimi animale sau vegetale prelucrate; ceară de origine animală sau vegetală, amestecuri sau preparate necomestibile din uleiuri animale sau vegetale -1,3 -2,1 159,0

Produse chimice şi produse derivate nespecificate în altă parte -398,3 -441,4 110,8

Produse chimice organice -6,9 -8,9 128,7

Produse chimice anorganice -11,8 -12,1 101,8

Produse tanante şi colorante -21,5 -23,7 110,3

Produse medicinale şi farmaceutice -127,7 -120,8 94,6

Uleiuri esenţiale, rezinoide şi substanţe parfumate, preparate pentru toaletă, produse pentru înfrumuseţare -73,5 -78,8 107,2

Îngrăşăminte minerale sau chimice -12,8 -20,3 159,5

Materiale plastice sub forme primare -36,4 -45,1 123,6

Materiale plastice prelucrate -58,7 -71,3 121,6

Alte materiale şi produse chimice -49,0 -60,4 123,2

Mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă -499,8 -620,6 124,2

Piele, altă piele şi blană prelucrate -14,4 -20,7 144,2

Cauciuc prelucrat -33,4 -46,1 138,0

Articole din lemn (exclusiv mobilă) -39,1 -45,1 115,1

Hârtie, carton şi articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton -61,8 -74,2 120,0

Fire, ţesături, articole textile necuprinse în altă parte şi produse conexe -131,2 -164,5 125,4

Articole din minerale nemetalice -65,3 -65,4 100,1

Fier şi oţel -70,5 -94,6 134,2

Metale neferoase -16,5 -18,3 110,9

Articole prelucrate din metal -67,6 -91,7 135,6

Maşini şi echipamente pentru transport -470,4 -612,6 130,2

Maşini generatoare de putere şi echipamentele lor -6,1 -6,8 111,2

Maşini şi aparate specializate pentru industriile specifice -56,8 -76,7 134,9

Maşini şi aparate pentru prelucrarea metalelor -3,3 -1,2 36,5

Maşini şi aparate industriale cu aplicaţii generale; părţi şi piese detaşate ale acestor maşini -59,1 -80,7 136,5

Maşini şi aparate de birou sau pentru prelucrarea automată a datelor -21,0 -30,7 146,5

Aparate şi echipamente de telecomunicaţii şi pentru înregistrarea şi reproducerea sunetului şi imaginii -97,5 -106,4 109,1

Maşini şi aparate electrice şi părţi ale acestora (inclusiv echivalente neelectrice ale maşinilor şi aparatelor de uz casnic) -92,8 -109,6 118,1

Vehicule rutiere (inclusiv vehicule cu pernă de aer) -131,3 -165,0 125,7

Alte echipamente de transport -2,5 -35,5 de 14,4 ori

Articole manufacturate diverse -0,7 0,5 x

Construcţii prefabricate; alte instalaţii şi accesorii pentru instalaţii sanitare, de încălzire şi de iluminat -23,8 -32,7 137,4

Mobilă şi părţile ei -20,8 -14,6 70,4

Articole de voiaj; sacoşe şi similare 10,8 11,7 108,4

Îmbrăcăminte şi accesorii 150,1 157,5 104,9

Încălţăminte 5,7 9,9 172,2

Instrumente şi aparate, profesionale, ştiinţifice şi de control -25,9 -27,1 104,7




2009 2010

2010

în % faţă de

2009

Aparate fotografice, echipamente şi furnituri de optică; ceasuri şi orologii -7,0 -6,6 93,1

Alte articole diverse -89,8 -97,6 108,7

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2010 a fost de 41,0% faţă de

39,3% în anul 2009.




V. DESCRIEREA REGIUNILOR: NORD, CENTRU şi SUD

5.1 Descrierea Regiunii Nord

5.1.1 Descrierea generală a Regiunii Nord

În conformitate cu prevederile Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova

(nr. 438-XVI din 28.12.2006), publicată în Monitorul Oficial nr. 21-24/68 din 16.02.2007,

în Republica Moldova au fost înfiinţate 6 regiuni fără personalitate juridică, care au

obiectivul de a asigura o dezvoltare durabilă şi de a stimula atragerea de fonduri şi

investiţii în fiecare regiune.

Prin urmare, în corespundere cu prevederile Legii nominalizate, Regiunea Nord a fost

împărţită în 11 raioane (Briceni, Donduşeni, Drochia, Edineţ, Făleşti, Floreşti, Glodeni,

Ocniţa, Rîşcani, Sîngerei, Soroca) şi 1 municipiu (Bălţi).

În totalitate, Regiunea Nord cuprinde 572 localităţi, dintre care 20 oraşe şi 552 sate

(comune) şi localităţi din componenţa acestora. Suprafaţa totală a regiunii este de 10.014

kilometri pătraţi (echivalentul a cca 1 milion hectare), care constituie 32,9% din suprafaţa

totală a Republicii Moldova.

Regiunea Nord a Republicii Moldova este situată în partea de sud-est a Europei,

învecinându-se cu România la vest, cu Ucraina la nord şi est şi, totodată, fiind învecinată

cu Regiunea Centru (raioanele Ungheni, Teleneşti şi Şoldăneşti) la sud.

Relieful Regiunii Nord în mare parte este reprezintă de Câmpia Moldovei de Nord, Platoul

Moldovei de Nord, Podişul Ciuluc-Soloneţ şi Podişul Nistrului. Altitudinile maxime sunt la

Lipnic (259 metri), Vâsoca (348 metri) şi Băxani (349 metri) în partea de nord-est.

Resursa naturală principală a Regiunii Nord o constituie solurile, având o bonitate medie

de 72 puncte. Prin urmare, datorită solurilor fertile din regiune (cernoziom), 792 mii

hectare din suprafaţa regiunii o constituie terenuri agricole, ceea ce constituie 79% din

suprafaţa totală a Regiunii Nord.

Reţeaua hidrologică a regiunii cuprinde râul Nistru (cel mai mare debit de apă din

regiune), care o învecinează cu Ucraina la est, şi râul Prut, care o învecinează cu România

la vest, celelalte râuri neavând o însemnătate economică.

Fondul silvic al regiunii constituie aproximativ 27% din suprafaţa totală a fondului silvic al

Republicii Moldova.

Regiunea Nord are 11 puncte de conexiune internaţională cu ţările vecine – Romania şi

Ucraina. Cele mai multe puncte de conexiune sunt cu Ucraina – 4 puncte de trecere

feroviară, 6 puncte de trecere rutieră, 2 puncte de trecere fluvială şi 4 puncte de trecere

rutieră în regim simplificat.

Un aspect important al regiunii este participarea activă a unor raioane regionale în

procesul de colaborare transfrontalieră dintre administraţiile publice locale, agenţii

economici, organizaţiile neguvernamentale şi persoanelor fizice în domeniile economic,

învăţământ, ştiinţă, cultură şi sport, dezvoltarea noilor mecanisme de colaborare

subregională, precum şi asigurarea dezvoltării durabile. În acest scop, pe lângă alţi

parteneri externi, unele raioane au devenit membre ale 2 euroregiuni, şi anume:

- Euroregiunea „Prutul de Sus‖ cuprinde raioanele: Briceni, Edineţ, Făleşti, Glodeni,

Ocniţa şi Rîşcani.

- Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru‖ cuprinde raioanele: Soroca şi Floreşti.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa

http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ucraina

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=C%C3%A2mpia_Moldovei_de_Nord&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Platoul_Moldovei_de_Nord&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Platoul_Moldovei_de_Nord&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Ciuluc-Solone%C8%9B

http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Nistrului

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=V%C3%A2soca&action=edit&redlink=1

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealul_B%C4%83xani&action=edit&redlink=1




5.1.2 Populaţia şi forţa de muncă în Regiunea Nord

În conformitate cu informaţia publicată de Biroul Naţional de Statistică, populaţia Regiunii

Nord în anul 2010 a constituit 1.010.317 persoane, ceea ce constituie 28,35% din

populaţia totală a Republicii Moldova. Totodată, luând în consideraţie dinamica negativă a

numărului populaţiei înregistrată pe întreg teritoriul republicii pe parcursul anilor 2008-

2010, se observă o menţinere a descreşterii numărului populaţiei inclusiv şi în Regiunea

Nord, care în anul 2010 a înregistrat o scădere de 0,4% comparativ cu anul 2009 şi 0,8%

comparativ cu anul 2008.

Populaţia rurală în Regiunea Nord a constituit 655.741 persoane în anul 2010 (64,9% din

populaţia regiunii), în timp ce populaţia urbană este reprezentată doar de 354.576

persoane (35,1% din populaţia regiunii). Evoluţia populaţiei din regiune reflectă o

diminuare a numărului populaţiei rurale pe parcursul anilor 2008-2010, pe când numărul

populaţiei urbane sa menţinut la acelaşi nivel.

Tabel nr. 1: Populaţia şi forţa de muncă

2008 2009 2010

Populaţia – total Republica Moldova, dintre

care:

3.572.703 3.567.512 3.563.695

urbană 1476110 1476.099 1.476.681

rurală 2096593 2091.413 2.087.014

Populaţia Regiunii Nord, dintre care: 1.017.946 1.013.717 1.010.317

urbană 355.485 354.505 354.576

rurală 662.461 659.212 655.741

Populaţia activă – total Republica Moldova 1.302.800 1.265.300 1.235.400

Populaţia activă – Regiunea Nord 372.800 340.900 334.800

Populaţia ocupată – total Republica Moldova 1.251.000 1.184.400 1.143.400

Populaţia ocupată – Regiunea Nord 361.100 322.900 315.600

Şomeri – total Republica Moldova 51.700 81.000 92.000

Şomeri – Regiunea Nord 11.700 18.000 19.200

* Sursa: Biroul Naţional de Statistică

În anul 2010 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii

Moldova a constituit 1235,4 mii persoane, fiind în scădere faţă de anul 2009 cu 2,4% şi

faţă de anul 2008 cu 5,2%. Această descreştere se datorează diminuării numărului

persoanelor ocupate la nivel de ţară. O situaţie similară este înregistrată şi în Regiunea

Nord, unde populaţia economic activă în anul 2010 (334.800 persoane) s-a diminuat cu

1,8% faţă de anul 2009 şi cu 10,1% faţă de anul 2008.

Populaţia economic activă a regiunii în anul 2010 a constituit 33,1% din populaţia regiunii,

în timp ce populaţia ocupată a constituit 31,2% din populaţia regiunii, sau 94,2% din

populaţia economic activă a regiunii. Prin urmare, se observă că, cu toate că în ultimii ani

Republica Moldova înregistrează o creştere economică la nivel naţional, nivelul ocupării

forţei de muncă este în permanentă descreştere.

Rata şomajului la nivel de ţară în anul 2010 a înregistrat valoarea de 7,4%, fiind în

creştere cu 1,0% faţă de anul 2009. S-au înregistrat disparităţi semnificative între rata

şomajului în mediul urban – 9,6% faţă de mediul rural - 5,4%. Concomitent, numărul

şomerilor înregistraţi în anul 2010 în Regiunea Nord a constituit 19.200 persoane (20,8%

din totalul şomerilor în Republica Moldova), tendinţa fiind în continuă creştere. La nivel de




ţară rata şomajului în anul 2010 a constituit 7,4%, respectiv în Regiunea Nord acest indice

a înregistrat cota de 5,7%.

Similar tuturor regiunilor Republicii Moldova, Regiunea Nord se confruntă cu fenomenul

migraţiei forţei de muncă, preponderent în afara Republicii Moldova. Principalele destinaţii

ale migranţilor din regiune sunt ţările din Uniunea Europeană, Rusia şi Ucraina.

Tabel nr. 2: Migraţia forţei de muncă (mii persoane)

2008 2009 2010

RM RN RM RN RM RN

Toate ţările 309.7 93.7 294.9 86.4 311 89.7

Rusia 191.1 78.3 177.2 71.1 191.9 73.1

Italia 55.4 6.2 54.8 6.4 58.6 8.6

Ucraina 10.9 3.2 8.6 2.1 6.5 1.5

Israel 8 0.8 8.4 1 8.2 0.8

Portugalia 5.6 0.5 6.4 0.3 5.1 0.7

Romania 2.1 0.3 2.4 0.4 2.3 0.4

Grecia 2.5 0.2 3 0.5 2.5 0.3

Turcia 7.9 0.1 8.4 0.2 9 0.2

Alte ţări 26.3 4 25.6 4.4 26.9 4.1

* RM – Republica Moldova; RN – Regiunea Nord.


5.1.3 Infrastructura Regiunii Nord

Elementele de infrastructură a Regiunii Nord sunt caracterizate de ansamblul de reţele de

transport şi telecomunicaţii (drumuri, căi ferate, reţele telefonice etc.), sisteme energetice,

aprovizionare cu apă şi canalizare, sisteme de gazificare a regiunii.

Complexul de transport al Regiunii Nord este format din sistemele de transport rutier,

feroviar şi aerian, care asigură cele mai importante legături economice ale regiunii cu

localităţile Republicii Moldova, precum şi cu ţările străine. Fiecare din aceste tipuri de

transport are rolul său important în asigurarea complexului economic al regiunii.

Principalul mijloc de transport de mărfuri şi de pasageri în Regiunea Nord este asigurată

de sistemul de transport rutier, şi anume transport auto şi transport feroviar. Teritoriul

regiunii este traversat de drumurile auto internaţionale Brest – Chişinău – Odessa,

Chişinău – Soroca – Ucraina, drumuri naţionale şi locale. Principalele conexiuni feroviare

ale Regiunii Nord se află în or. Bălţi şi or. Ocniţa, prin care se asigură legătura feroviară cu

Rusia (Moscova şi Sankt-Petersburg), Belarus (Minsk), Ucraina (Kiev, Cernăuţi, Ivano-

Frankovsk, etc.).

Transportul auto fiind cel mai dezvoltat realizează cea mai mare pondere a transportului

de mărfuri şi de pasageri din regiune. Prin intermediul transportului auto în anul 2010 în

Regiunea Nord au fost transportate 1.194,9 mii tone de mărfuri (în creştere cu 29,7% faţă

de anul 2009), cu un parcurs de 333.613 mii tone-km şi transportaţi cca. 15.610 mii

pasageri (în descreştere cu 7,4% faţă de anul 2009), cu un parcurs de 370.366 mii

pasageri-km.

Cu toate că sistemul de transport auto este cel mai dezvoltat sistem de transportare a

mărfurilor şi pasagerilor, starea drumurilor este deplorabilă, care necesită a fi reparate

practic în integritate. Acest fapt rezultă şi din evaluarea calităţii drumurilor din Republica




Moldova, care a demonstrat că republica se clasează pe ultimul loc dintre ţările din Europa

şi Comunitatea Statelor Independente, având cea mai proastă infrastructură a drumurilor.

Prin urmare, în acest scop urmează a fi dezvoltată şi creată o infrastructură rutieră

modernă şi comunicaţii la standardele europene, fapt care va atrage investiţii şi

performanţe economice în Republica Moldova, inclusiv în Regiunea Nord.

Lungimea drumurilor publice, în profil teritorial, al Regiunii Nord constituie 3.382,7 km sau

36,2% din lungimea drumurilor publice la nivel de republică. Lungimea drumurilor

naţionale ale Regiunii Nord cuprinde o reţea de 1.060,6 km (31,8% din totalul drumurilor

naţionale pe ţară) şi 2.322,1 km de drumuri locale (38,6% din totalul drumurilor locale pe

ţară).

Infrastructura transportului aerian din Regiunea Nord este format din 2 aeroporturi, dintre

care unul este civil – Aeroportul Bălţi, celălalt fiind mixt (militar şi civil) – Aeroportul

Mărculeşti, situat în raionul Floreşti, ambele aeroporturi având statut de aeroporturi

internaţionale. Aeroportul din Bălţi este deschis pentru transporturile de mărfuri şi

pasageri, dar în prezent este utilizat doar pentru zboruri neregulate unice. Aeroportul din

Mărculeşti a devenit de curând cel mai mare aeroport de transport de mărfuri din regiune.

Reţeaua de telefonie în Regiunea Nord este caracterizată prin existenţa a două tipuri de

telefonie: fixă şi mobilă. Serviciile de telefonie fixă în regiune sunt prestate de către S.A.

‖Moldtelecom‖, cel mai mare operator de telefonie fixă din Republica Moldova, deţinând

98% din piaţa telefoniei fixe. În anul 2010 în total pe republică au fost în funcţiune

1.123,6 mii posturi de telefonie fixă, dintre care 1.013,3 mii – la domiciliu (respectiv cu

1,2% şi 1,1% mai mult comparativ cu anul 2009). Totodată, două treimi (reprezentând

72%) din populaţia Regiunii Nord dispune atât de telefonie fixă, cât şi de telefonie mobilă

(asigurată în regiune de către companiile Orange şi Moldcell).

Pe lângă reţelele de telefonie existente, Regiunea Nord se caracterizează prin asigurarea

cu alte sisteme de telecomunicaţii, şi anume: de aparate radio dispun – 79% din populaţia

regiunii, calculatoare – 27% din populaţia regiunii, acces la Internet la domiciliu – 20% din

populaţia regiunii.

În anul 2010 în Regiunea Nord au fost amplasate 127 sisteme de alimentare cu apă, dintre

care funcţionale 109 sisteme (85,8%). Numărul sistemelor de alimentare cu apă în

regiune a crescut comparativ cu anul 2009 ca urmare a punerii în funcţiune a 4 sisteme

amplasate în raionul Sîngerei. Lungimea totală a apeductelor şi reţelelor de alimentare cu

apă în regiune în anul 2010 a constituit 1.816,9 km, în medie la un locuitor fiind furnizate

5,6 m2de apă/zi.

Furnizarea energiei electrice a localităţilor din Regiunea Nord este efectuată de către S.A.

„RED Nord‖, cu centrul în mun. Bălţi, şi S.A. „RED Nord-Vest‖.

Aprovizionarea cu gaz a localităţilor din Regiunea Nord este efectuată prin intermediul

conductelor de gaze – magistrale cu presiune înaltă. Reţele de gazificare existente

asigurând conectarea a cca. 37% din localităţile regiunii.

5.1.4 Structura economică sectorială în Regiunea Nord

Sectorul industrial

Comparativ cu Regiunea Centru şi Regiunea Sud ale Republicii Moldova, Regiunea Nord se

caracterizează cu nivelul cel mai înalt de dotare şi dezvoltare a sectorului industrial. Acest

fapt se datorează în special activităţii unui număr mai mare de întreprinderi industriale,

amplasate în mun. Bălţi şi raioanele Drochia, Edineţ, Soroca, Făleşti, Floreşti etc.,

comparativ cu celelalte regiuni.




În anul 2010 Regiunea Nord a înregistrat o valoare a producţiei industriale în mărime de

5.351,5 mil. lei, sau 20% din valoarea producţiei industriale la nivel de republică.

Regiunea a obţinut cel mai înalt ritm de creştere a producţiei industriale – 8,3%

comparativ cu anul 2009, faţă de Regiunea Centru – 7,2% şi Regiunea Sud – 5,8%.

Figura 12: Valoarea producţiei industriale pe raioane în Regiunea Nord (mil. lei)

(2010)


** Informația pe Regiunea Nord nu include mun. Bălți

Mun. Bălţi este zona cel mai dezvoltată industrial, înregistrând peste 50% din valoarea

producţiei industriale din regiune, fiind urmată de raioanele Floreşti (10,1%), Făleşti

(8,2%), Drochia (7,7%) şi Soroca (7,6%).

Cel mai slab dezvoltat industrial este raionul Briceni, valoarea producţiei industriale a

căruia în anul 2010 a constituit doar 24,9 mil. lei (0,4% din indicatorul regional), care a

avut cea mai dramatică scădere pe regiune (reprezentând doar 68,8% faţă de anul 2009).

Având un potenţial industrial mai dezvoltat, Regiunea Nord înregistrează o productivitate

înaltă în special în sectorul procesării laptelui (caşcaval, brânzeturi, lapte prins, iaurt,

chefir, unt), conservelor de legume, producerii nutreţurilor pentru hrana animalelor, făinii

şi crupelor, fermentării tutunului, etc.

Totodată, Regiunea Nord este caracterizată printr-o industrializare slabă în sectorul

procesării producţiei viticole şi producerii băuturilor alcoolice (vin, divin, votca), datorită

climei nefavorabile de creştere a strugurilor, şi ca rezultat a ineficienţei amplasării

fabricilor vinicole în regiune.

0

100

200

300

400

500

600




Figura 13: Principalele produse industriale în Regiunea Nord (tone) (2010)


Regiunea Nord este exclusiv specializată în fabricarea zahărului (ramură strategică a

economiei Republicii Moldova), în această regiune fiind amplasate toate fabricile de zahăr

din Republica Moldova, fapt care stimulează cultivarea sfeclei de zahăr în regiune. La

momentul actual, sfecla de zahăr este prelucrată de către trei companii, care asigură piaţa

internă cu zahăr, iar surplusul se exportă peste hotarele ţării. Acestea sunt: Î.M.

„Sudzucker-Moldova‖ S.A., având în componenţa sa fabricile de zahăr din Drochia, Făleşti

și Alexăndreni şi, „MAGD Vest‖ S.R.L. - fabricile de zahăr din Glodeni şi Dondușeni și Krajowa Spolka Cukrowa SA cu fabrica de zahăr din Cupcini. În sezonul anului 2008,

volumul producerii de materie primă – sfeclă de zahăr a fost de 950,6 mii tone, inclusiv

procesate - 921 mii tone şi produse – 132,6 mii tone zahăr. Potenţialul anual de export al

ţării fiind de circa 50-60 mii tone.

Dispunând de un potenţial industrial relativ dezvoltat, în Regiunea Nord activează

întreprinderi industriale din domeniul producţiei laptelui și produselor lactate (S.A.

―Incomlac‖, S.A. ‖JLC‖), materialelor de construcţie (S.A. ―CMC-KNAUF‖), producerea

mezelurilor (S.A. ―Basarabia Nord‖, S.A. ―SoroMeteor‖), fabricarea sticlei, fabricarea

articolelor de îmbrăcăminte (S.A. ―Mioara‖), fabricarea încălţămintei, prelucrarea lemnului,

producţia de articole de cauciuc şi plastic, extracţia uleiului (S.A. ―Floarea Soarelui‖).

Sectorul agrar

Sectorul agrar al Regiunii Nord, la fel ca şi sectorul industrial, are o importanţă semnificată

la dezvoltarea economică a regiunii. Aceasta se datorează în principal solurilor fertile de

cernoziom, care au o bonitate medie de 72 puncte. Suprafaţa terenurilor agricole

reprezintă cca 79% din suprafaţa totală a regiunii (cca 1 mil. hectare).

Agricultura Regiunii Nord este specializată atât în sectorul fitotehnic, prin cultivarea

plantelor, cât şi zootehnic prin reproducerea şi creşterea animalelor, contribuind cu

aproximativ 40% la producţia agricolă globală a Republicii Moldova. În structura producţiei

agricole pe regiune ponderea cea mai înaltă de 70% o realiyeayă producţie de origine

vegetală, şi 30% cea de origine animalieră.

Figura 14: Principalele culturi agricole cultivate în Regiunea Nord (tone) (2010)

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

Lapte siproduselactate

Carne simezeluri

Sucuri delegume si

fructe

Conservede

legume

Faina Crupe Tutunfermentat

Nutreturipentru

animale

Republica Moldova Regiunea Nord





Sectorul agricol al Regiunii de Nord este specializat în cultivarea culturilor cerealiere şi

tehnice: sfeclă de zahăr, cereale şi leguminoase pentru boabe, floarea soarelui, porumb şi

tutun. Producţia globală a acestor culturi în anul 2010 a constituit 63,3% din producţia

globală a acestora la nivel naţional (2.040 mii tone), şi anume: sfeclă de zahăr (93,3%),

cereale şi leguminoase pentru boabe (45,7%), floarea soarelui (50,8%), porumb (39,7%)

şi tutun (19,9%). Producţii semnificative a culturilor nominalizate sunt obţinute în

raioanele Drochia, Floreşti, Făleşti şi Donduşeni.

Totodată, Regiunea Nord are avantaje competitive semnificative în creşterea fructelor şi

legumelor, datorită solurilor fertile şi climei favorabile din regiune. Producţia globală de

fructe şi legume în regiune în anul 2010 a constituit 129,4 mii tone sau 65% din producţia

globală a acestor culturi la nivel de republică. Cca. 65 la sută din plantaţiile multianuale

din această regiune o reprezintă cele de măr, fapt care generează o cotă parte de cca. 70-

75% din exportul acestei culturi pe tară.

În anul 2010, producţia globală de fructe şi pomuşoare a constituit 67% din producţia

globală de fructe şi pomuşoare a Republicii Moldova (140 mii tone), principala producţie

fiind obţinută în raioanele Soroca, Briceni, Ocniţa şi Donduşeni.

Producţia de legume în câmp constituie 60,2% din producţia globală de legume de câmp a

ţării (59 mii tone), producţia de bază fiind obţinută în raioanele Briceni, Soroca, Edineţ şi

Rîşcani.

Sectorul zootehnic în Regiunea Nord are o pondere semnificativă în totalul efectivului de

animale la nivel naţional. Principalul efectiv de animale din regiune în anul 2010 a cuprins:

bovine – 100,7 mii capete (46,1% din totalul efectivului de bovine la nivel de ţară),

inclusiv vaci – 76 mii capete (47,7%); porcine – 152,3 mii capete (31,7%); ovine şi

caprine – 226,4 mii capete (25,5%).

Ponderea principalelor produse de origine animalieră în Regiunea Nord este înregistrată în

sfera producţiei laptelui de vacă – 7,7 mii tone sau 53,4% din producţia globală a laptelui

de vacă; şi producţiei ouălor –140,3 mil. bucăţi sau 50,8% din producţia globală de ouă la

nivel naţional.

Sectorul turismului

Regiunea Nord dispune de un potenţial turistic important, care cuprinde atracţii naturale

unice, arii protejate, muzee, edificii ecleziastice de importanţă naţională, mănăstiri,

peşteri, parcuri şi rezervaţii naturale etc.

0100000200000300000400000500000600000700000800000

Republica Moldova Regiunea Nord




Industria hotelieră a Regiunii Nord este compusă din hoteluri şi unităţi de cazare cu o

capacitate totală de peste 2,5 mii locuri, majoritatea cărora fiind amplasate în mun. Bălţi.

Patrimoniul turistic al regiunii cuprinde 178 edificii ecleziastice de importanţă naţională,

102 arii protejate, având o suprafaţa de 16 mii ha, 2 plaje de importanţă naţională

(Costeşti şi Soroca), 5 mănăstiri, 46 monumente ale naturii, 20 muzee.

Principalele atracţii naturale unice ale regiunii includ:

- Rezervaţia ştiinţifică ―Pădurea Domnească‖, r. Glodeni.

- Cetatea Sorocii, întemeiată de Ştefan cel Mare.

- Rezervaţia peisagistică ―Suta de movile‖, r. Glodeni şi Rîşcani.

- Toltrele Prutului, r. Glodeni şi Edineţ.

- Arcul geodezic Struve, inclus în lista patrimoniului mondial UNESCO.

- Monumentul natural ―Peştera Emil Racoviţă‖, r. Briceni.

- Parcul Ţaul, cu o suprafaţă totală de 46 ha, r. Donduşeni.

- Parcul din Mândâc, cu o suprafaţă totală de 16,4 ha, r. Drochia.

- Parcul din Rediul Mare, cu o suprafaţă de 10 ha, r. Donduşeni.

- Mănăstirea Rudi, r. Soroca.

Includerea resurselor turistice ale Regiunii Nord în circuitul economic prin dezvoltarea unei

reţele naţionale de zone turistice, localizarea în zonele turistice a activităţilor de deservire

corespunzătoare a turiştilor, încurajarea antreprenoriatului în turismul rural, reprezintă

unele aspecte ale oportunităţilor de dezvoltare a sectorului turismului din regiune.


Sectorul serviciilor în Regiunea Nord este reprezentat în principal de companii din comerţ

cu amănuntul şi servicii cu plată prestate populaţiei din regiune.

Comerţul cu amănuntul în regiune este efectuat în principal în baza unităţilor comerciale

existente (magazine şi gherete), numărul cărora este în permanentă creştere. La data de

01.01.2010 în regiune activau 3,000 magazine şi 460 gherete. În regiune este amplasat

cel mai mare număr de magazine comparativ cu toate regiunile de dezvoltare,

reprezentând 33,7% din numărul total de magazine din Republica Moldova. Totodată, în

regiune activează cel mai mare număr de gherete comparativ cu Regiunea Centru şi

Regiunea Sud, reprezentând 21% din numărul total de gherete din ţară, fapt care

demonstrează că Regiunea Nord este cea mai dezvoltată regiune în domeniul comerţului

cu amănuntul. Numărul cel mai mare de unităţi comerciale se situează în mun. Bălţi

(21,2% din totalul pe regiune), urmat de raionul Floreşti (12,3% din totalul pe regiune), la

finele clasamentului fiind raionul Donduşeni (3,9% din totalul pe regiune).

În anul 2010 cifra de afaceri a comerțului cu amănuntul a constituit 25,1 miliarde lei,

dintre care Regiunea Nord a contribuit cu 5 miliarde lei sau 20% din totalul cifrei de

afacere pe ţară. Cota cea mai mare a pieţei de servicii este deţinută de către companiile

private locale – 72%, fiind urmate de companiile mixte străine – 25%.

Figura 15: Cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul pe tipuri de companii, în

profil teritorial (2010)






Comparativ cu numărul unităţilor comerciale existente, la capitolul cifra de afaceri

întâietatea o deţine mun. Bălţi, urmat de raionul Edineţ şi Drochia. Clasamentul este

încheiat de raioanele Ocniţa şi Donduşeni, care au cel mai mic număr de unităţi

comerciale.

Serviciile cu plată prestate populaţiei din regiune au înregistrat în anul 2010 o cifră de

afaceri de 2 miliarde lei sau 14,2% din cifra de afaceri pe republică. La acest capitol, cea

mai mare cota a pieţei o deţin companiile publice cu 60% din totalul pe regiune, fiind

urmate de companiile private de cca. 36%. Companiile mixte (publice şi private) şi

companiile mixte (străine) deţin doar 4% din cifra de afaceri pe regiune.

Mun. Bălţi deţine cea mai semnificativă cota de piaţă de cca. 37% din totalul pe regiune,

fiind urmată de raioanele Soroca (7,3%), Briceni, Drochia şi Edineţ a câte (7,1%).

Specific pentru Regiunea de Nord sunt prestările de servicii în domeniile serviciilor de

reparaţii auto, reparaţii electrocasnice, frizerii, telecomunicaţii, servicii de transport,

servicii de construcţii, tâmplării, staţii tehnologice de deservire a companiilor agricole.

5.1.5 Sectorul IMM în regiunea de Nord a ţării

Întreprinderile micului business reprezintă un segment important al dezvoltării economice

la nivelul întregii regiuni, participând activ în procesul de relansare a economiei Republicii

Moldova, inclusiv prin crearea de noi locuri de muncă.

În anul 2009, în Regiunea Nord au activat 5.361 întreprinderi micro, mici şi mijlocii sau

12,3% din numărul total al IMM din Republica Moldova. Numărul IMM din regiune a

înregistrat o creştere de doar 2% comparativ cu anul 2008. Ponderea cea mai mare în

numărul total al IMM o înregistrează întreprinderile micro, fiind urmate de întreprinderile

mici şi cele mijlocii.

Cu toate că numărul întreprinderilor mijlocii este cel mai mic din regiune, acestea

înregistrează cel mai mare număr de salariaţi – 27.254 persoane (45,6% din total pe

regiune) sau în mediu 89 persoane la o întreprindere. Întreprinderile micro angajează cel

mai mic număr de salariaţi, aici activând în mediu 3 persoane la o întreprindere.

Figura 16: Numărul IMM (stânga) şi numărul mediu de salariaţi (dreapta) din

Regiunea Nord (2009)

0

100

200

300

400

500

Public Privat Mixt (public si privat) Mixt (strain)





Numărul cel mai mare a IMM este înregistrat în mun. Bălţi, care deţine 36,5% din numărul

total al IMM pe regiune. Acesta este urmat de raioanele Soroca – 10,1%, Drochia şi

Rîşcani câte – 7,2% şi Briceni şi Sîngerei câte – 6,0%. Totodată, raionul Floreşti are cel

mai mic număr de IMM – doar 2,4%.

Figura 17: Numărul IMM pe raioane în Regiunea Nord (2009)



La nivel teritorial, cel mai mare număr de salariaţi sunt angajaţi în mun. Bălţi (25% din

regiune), raioanele Soroca (10%), Sîngerei, Făleşti şi Rîşcani (8% respectiv), cel mai mic

număr de salariaţi angajaţi este în raionul Donduşeni (3,6%).

Salariul mediu lunar al angajaţilor din toate sectoarele economiei a Regiunii de Nord în

anul 2009 a constituit 2.257 lei, fiind sub valoarea salariului mediu lunar la nivel naţional

(2.748 lei). Totodată, angajaţii din regiune înregistrează cel mai mare nivel salarial

comparativ cu Regiunea Centru (2.110 lei) şi Regiunea Sud (1.943 lei).

Cel mai mare salariu lunar din regiune este obţinut de către angajaţii din mun. Bălţi

(2.905 lei, mai mare decât nivelul regional), raioanele Drochia (2.294 lei), Donduşeni

(2.277 lei) şi Floreşti (2.145 lei), cel mai slab salarizaţi sunt angajaţii din raioanele Făleşti

(1.822 lei) şi Sîngerei (1.772 lei).

3828

1228

305

Intreprinderi micro (71%)

Intreprinderi mici (23%)

Intreprinderi mijlocii (6%)

11116

21412

27254




0

50

100

150

200

250

300

350

400

Intreprinderi mijlocii Intreprinderi mici Intreprinderi micro




Majoritatea populaţiei ocupate în activităţi economice din Regiunea Nord activează în

domeniile agricultură, piscicultură şi silvicultură, industrie, comerţ cu amănuntul, transport

şi comunicaţii, construcţii etc.

Figura 18: Cifra de afaceri pe IMM pe raioane în Regiunea Nord (2009) (mil. lei)



În anul 2009, cifra de afaceri a IMM din Regiunea Nord a constituit 7.616 mil. lei sau 13%

din totalul cifrei de afacere a IMM pe ţară. Regiunea Nord înregistrează cea mai mare cifră

de afacere a IMM comparativ cu Regiunea Centru (12%) şi Regiunea Sud (5%), dar cu

mult mai puţin comparativ mun. Chişinău (67%).

La nivel teritorial, cea mai mare cifră de afacere o înregistrează IMM din mun. Bălţi (35%

din indicatorul regional), raioanele Soroca (9%), Edineţ (8%) şi Drochia, Făleşti, Floreşti şi

Briceni (6-7% respectiv). Cea mai mică cifră de afaceri este obţinută de către IMM din

raioanele Glodeni (4%) şi Donduşeni (3%).

5.2 Descrierea Regiunii Centru

5.2.1 Descrierea generală a Regiunii Centru

Conform prevederilor Legii privind dezvoltarea regional în Republica Moldova, Regiunea

Centru a fost împărțită în 13 raioane: Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hînceşti,

Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti, Ungheni.

Regiunea Centru cuprinde 354 localități, dintre care 14 oraşe şi 340 sate (comune) și localități din component acestora. Suprafaţă totală a regiunii este de 10.636 kilometri

pătraţi (echivalentul a 1.063.600 hectare), care constituie 34,9% din suprafața totală a

Republicii Moldova.

Regiunea Centru a Republicii Moldova este situate în partea de sud-est a Europei,

învecinându-se cu România la vest şi cu Regiunea Transnistria la est şi, totodată, fiind

învecinată cu Regiunea Nord (raioanele Fălești, Sîngerei și Florești) la nord, și cu Regiunea

Sud (Leova, Cimișlia, Căușeni) la sud. De asemenea, se învecinează cu mun. Chişinău cu

care are legături directe în ceea ce priveşte dezvoltarea transportului, atragerea forţei de

muncă şi accesul la multiple servicii.

0

100

200

300

400

500

600

700


http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia




Relieful Regiunii Centru este reprezentat de podișul Moldovei centrale, o mare parte fiind

acoperită de Codrii Moldovei. Este regiunea cea mai ridicată, cu altitudinea maximă de

429,5 m (dealul Bălăneşti, raionul Nisporeni) şi puternic fragmentată de văi şi vâlcele. În

comparaţie cu alte regiuni, Regiunea Centru este atractivă prin fondul forestier bogat, care

poate fi utilizat ca resursă în dezvoltare a turismului şi meşteşugurilor.

Reţeaua hidrologică a regiunii cuprinde râul Nistru (cel mai mare debit de apă din

regiune), care o învecinează cu Regiunea Transnistria la est, şi râul Prut, care o

învecinează cu România la vest, râul Răut și râul Bîc, și alte mici râuri.

Clima este mai favorabilă pentru dezvoltare, deoarece se pot creşte culturi, specifice

zonelor de nord şi sud. Terenurile agricole ocupă 548.818 ha sau 51,6% din suprafaţa

totală a regiunii, terenuri arabile constituind 70% țin totalul terenurilor destinate

agriculturii. Suprafeţele mari de teren agricol şi bonitatea solului reprezintă puncte forte

pentru dezvoltarea agriculturii în această regiune.

Regiunea Centru participă activă în procesul de colaborare transfrontalieră dintre

administraţiile publice locale, agenţii economici, organizaţiile neguvernamentale şi

persoanele fizice în domeniile economic, învăţământ, ştiinţă, cultură şi sport, dezvoltarea

noilor mecanisme de colaborare subregională, precum şi asigurarea dezvoltării durabile. În

acest scop, Regiunea Centru a devenit membră a euroregiunii ―Siret-Prut-Nistru‖.

5.2.2 Populația și forța de muncă Regiunea Centru


Centru în anul 2010 a constituit 1.064.800 persoane, ceea ce constituie 29,88% din

populaţia totală a Republicii Moldova. Totodată, luând în consideraţie dinamica negativă a

numărului populaţiei înregistrată pe întreg teritoriul republicii pe parcursul anilor 2008-

2010, se observă o menţinere a descreşterii numărului populaţiei inclusiv şi în Regiunea

Centru, care în anul 2010 a înregistrat o scădere de 0,04% comparativ cu anul 2009 şi

0,15% comparativ cu anul 2008.

Populaţia rurală în Regiunea Centru a constituit 850.100 persoane în anul 2010 (79,84%

din populaţia regiunii), în timp ce populaţia urbană este reprezentată de 214.700 persoane

(20,16% din populaţia regiunii). Evoluţia populaţiei din regiune reflectă o diminuare a

numărului populaţiei rurale pe parcursul anilor 2008-2010, pe când numărul populaţiei

urbane crește.

Tabel nr.3: Populaţia şi forţa de muncă

2008 2009 2010

Populaţia – total Republica Moldova, dintre

care:

3.572.703 3.567.512 3.563.695

urbană 1476110 1476.099 1.476.681

rurală 2096593 2091.413 2.087.014

Populaţia Regiunii Centru, dintre care: 1.066.400 1.065.200 1.064.800

urbană 214.000 214.400 214.700

rurală 852.400 850.800 850.100

Populaţia activă – total Republica Moldova 1.302.800 1.265.300 1.235.400

Populaţia activă – Regiunea Centru 353.800 341.200 334.500

Populaţia ocupată – total Republica Moldova 1.251.000 1.184.400 1.143.400

Populaţia ocupată – Regiunea Centru 342.400 320.400 311.700





Şomeri – Regiunea Centru 11.400 20.800 22.800

* Sursa: Biroul Naţional de Statistică

În anul 2010 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii

Moldova a constituit 1235,4 mii persoane, fiind în scădere faţă de anul 2009 cu 2,4% şi

faţă de anul 2008 cu 5,2%. Această descreştere se datorează diminuării numărului

persoanelor ocupate la nivel de ţară. Aceiaşi situaţie este înregistrată şi în Regiunea

Centru, unde populaţia economic activă în anul 2010 (334.500 persoane) s-a diminuat cu

1,96% faţă de anul 2009 şi cu 5,46% faţă de anul 2008.

Populaţia economic activă a regiunii în anul 2010 a constituit 27,1% din populaţia regiunii,

în timp ce populaţia ocupată a constituit 27,3% din populaţia regiunii, sau 93,2% din

populaţia economic activă a regiunii. Prin urmare, se observă că cu toate că în ultimii ani

Republica Moldova înregistrează o creştere economică la nivel naţional, nivelul ocupării

forţei de muncă este în permanentă descreştere.

Numărul şomerilor înregistraţi în anul 2010 în Regiunea Centru a constituit 22.800

persoane (24,8% din totalul şomerilor în Republica Moldova), tendinţa fiind în continuă

creştere. Cu toate că la nivel de ţară Rata şomajului la nivel de ţară în anul 2010 a

constituit 7,4%, în Regiunea Centru acest indice a constituit cca. 6,8%.

Similar tuturor regiunilor Republicii Moldova, Regiunea Centru se confruntă cu fenomenul




2008 2009 2010

RM RC RM RC RM RC

Toate ţările 309.7 102,9 294.9 102,1 311 110

Rusia 191.1 56,6 177.2 58,4 191.9 66,8

Italia 55.4 26,3 54.8 24,2 58.6 25,6

Ucraina 10.9 1,4 8.6 1,1 6.5 0,9

Israel 8 3,4 8.4 3,6 8.2 3,5

Portugalia 5.6 2,5 6.4 3,6 5.1 2

Romania 2.1 0,8 2.4 0,6 2.3 0,5

Grecia 2.5 1,2 3 1,5 2.5 1

Turcia 7.9 0,3 8.4 0,6 9 0,5

Alte ţări 26.3 10,5 25.6 8,6 26.9 9,1

* RM – Republica Moldova; RC – Regiunea Centru.


5.2.3 Infrastructura Regiunii Centru

Infrastructura Regiunii Centru este reprezentată de reţele de transport şi telecomunicaţii

(drumuri, căi ferate, reţele telefonice etc.), sisteme energetice, aprovizionare cu apă şi

canalizare, sisteme de gazificare.

Regiunea Centru dispune de o reţea relativ dezvoltată de drumuri (3351,7 km), care

reprezintă 35,9% din întreaga rețea de drumuri la nivel național, însă calitatea acestora

este nesatisfăcătoare, 85% din infrastructura drumurilor necesită reparaţii. Raportul dintre




drumurile naționale (1213,6 km) și drumurile locale (2138,1 km) este de 1 la 2, media de

drum asfaltat constituind 32 km/100km pe regiune. Calitatea drumurilor care leagă satele

este foarte proastă, astfel că în timpul sezonul ploios se ajunge greu în unele localităţi,

acestea rămânând izolate de restul lumii.

Regiunea Centru are conexiune directă cu România, Regiunea Municipiul Chişinău,

Regiunea Nord şi Regiunea Sud, conexiunea cu Ucraina fiind posibilă prin Regiunea

Transnistria. Legătura dintre Regiunea Centru cu celelalte regiuni se realizează prin

intermediul auto-magistralelor de importanţă naţională şi internaţională. Principalele

mijloace de transport de transportare a pasagerilor sunt autobuzele şi microbuzele.

Principalele destinaţii pentru transportul de mărfuri sunt: mun. Chişinău şi principalele

centre urbane din regiune şi din ţară.

În anul 2010 în Regiunea Centru au fost transportate prin intermediul transportului rutier

cca. 769,1 mii tone de mărfuri (sau 17,5% din total pe țară), raionul Strășeni ocupând

prima poziție prin transportarea pe cale rutieră cu cca. 1/3 din totalul mărfurilor din

regiune, fiind urmat de Anenii Noi (217,1 mii tone) și Ialoveni (105,7 mii tone). Aceste trei

raioane dețin o cotă de 77% din volumul total de mărfuri transportate rutier la nivel de

regiune.

În anul 2010 în Regiunea Centru au fost transportați prin intermediul transportului rutier

15031,9 mii pasageri sau 14,2% din total pe țară. Raionul Ungheni (2060,5 mii pasageri)

a ocupat prima poziție deținând cota de 13,7% din totalul de pasageri transportați în

regiunea Centru, pe locul doi se află raionul Ialoveni (1942,6 mii pasageri), iar pe locul trei

raionul Strășeni (1593,6 mii pasageri). Pe ultima poziție se situează raionul Dubăsari cu

218,1 mii pasageri sau 1,5% din totalul pe regiune.

Unele raioane din regiune (Ungheni, Călăraşi, Anenii Noi, Străşeni) au acces şi la calea

ferată, care le asigură legătura cu mun. Chişinău. Teritoriul Regiunii Centru include

traseele naţionale de cale ferată: Bender-Chişinău-Ungheni, Revaca-Căinari, Ungheni-Bălţi

şi un segment neînsemnat de cale ferată a sectorului Slobodca-Bălţi. Staţia de cale ferată

Ungheni este punct internaţional de trecere pe aici se efectuează transport de mărfuri şi

de pasageri, reprezentând cel mai mare nod de cale ferată al Regiunii centru. Staţia de

cale ferată Şoldăneşti asigură transportul de mărfuri şi pasageri, mai ales marfă de natură

economică, produsă în republică. Din motive tehnice, timpul de deplasare cu trenul este

de două ori mai mare decât timpul de deplasare cu autobuzul sau cu alte mijloace de

transport. În acest, sens este necesară reutilarea căii ferate, în vederea alinierii la

condiţiile de tip european.

În prezent doar 55% dintre localităţile Republicii Moldova dispun de sisteme centrale de

aprovizionare cu apă, care deseori nu sunt funcţionale. Aprovizionarea cu apă

potabilă în Regiunea Centru se efectuează predominant din sursele de ape subterane –

mai mult de 95% din toată apa potabilă. Regiunea Centru fiind cea mai puţin dotată cu

reţele de apeduct, de 2 ori mai puţin decât în comparaţie cu Regiunea Sud şi de 3 ori

mai puţin decât în comparaţie cu Regiunea Nord. Raionul Orhei dispune de cea mai

dezvoltată reţea de aprovizionare cu apă 27km/100km²) urmat de raioanele Anenii Noi

(26km/100km²) şi Ialoveni (25 km/100 km²). Asigurarea cu reţele centrale de canalizare

a Regiunii Centru este destul de modestă fiind depășită de 3 ori în comparaţie cu Regiunea

Nord. Consumul de apă pe cap de locuitor în Regiunea Centru variază de la un max.

8 m3/zi în raionul Anenii Noi la 0,5 m3/zi în raionul Şoldăneşti, în timp ce media

consumului de apă pe cap de locuitor în Regiunea Centru nu depăşeşte 3,5 m3/zi.

Cca. 34% din localităţile situate în Regiunea Centru sunt conectate la reţeaua de

aprovizionarea cu gaze naturale, în temei prin intermediul conductelor de gaze –

magistrale cu presiune înaltă. Raionul Dubăsari are cel mai înalt nivel de conectare a

localităţilor la reţeaua de gazificare – 87%, fiind urmat de Anenii Noi cu 82%. Cel mai mic




nivel de conectare la reţeaua de gazificare se înregistrează în raioanele Hînceşti,

Nisporeni, Teleneşti şi Ungheni.

Reţeaua de telefonie în Regiunea Centru este caracterizată de existenţa a două tipuri de

telefonie: fixă şi mobilă. Serviciile de telefonie fixă în regiune sunt prestate de către S.A.

‖Moldtelecom‖, cel mai mare operator de telefonie fixă din Republica Moldova, deţinând

98% din piaţa telefoniei fixe. Două treimi din populaţia Regiunii Centru dispune atât de

telefonie fixă, cât şi de telefonie mobilă, asigurată în regiune de către companiile Orange,

Moldcell şi Unite, care în prezent cuprind toate cele 13 centre raționale, cu o acoperire de

90% din numărul total de localităţi.

Furnizarea energiei electrice a localităţilor din Regiunea Centru este efectuată în mare

parte de RED Union Fenosa.

Infrastructura subdezvoltată per ansamblu în Republica Moldova, precum şi în Regiunea

Centru, induce unele dificultăţi şi riscuri aparente care necesită de a fi luate în

consideraţie de potenţialii oameni de afaceri în efectuarea investiţiilor şi deschiderea de

afaceri noi. Investiţiile în unele sectoare de producere specifice Regiunii Centru pot crea

premize şi de investiţii indirecte în dezvoltarea infrastructurii, care implicit va influenţa

dezvoltarea economică a regiunii.

5.2.4 Structura economică sectorială în Regiunea Centru

Sectorul industrial

Regiune Centru este caracterizată printr-un nivel scăzut al dezvoltării industriei. Această

situaţie este determinată de gradul scăzut al urbanizării în regiune. Municipiul Chişinău nu

are influenţe directe în dezvoltarea industriei Regiunii Centru, deoarece întreprinderile de

procesare concentrate în municipiu au fost privatizate şi o bună parte din ele şi-a schimbat

profilul de activitate sau au falimentat din cauza creşterii continuii a cheltuielilor de

transport şi a preţului de cost înalt al materiei prime.

În anul 2010 Regiunea Centru a înregistrat o valoare a producţiei industriale în mărime de

2.764,7 mil. lei, sau 22,4% din valoarea producţiei industriale la nivel de ţară. Regiunea

Centru obţinând un ritm de creştere negativ a producţiei industriale de –7,35%

comparativ cu anul 2009, faţă de Regiunea Nord, care a avut o creștere de 8,7% şi

Regiunea Sud care de asemenea a avut un indice negative –31,37%.

Figura 19: Valoarea producţiei industriale pe raioane în Regiunea Centru (mil.

lei) (2010)

0

250

500

750





Raioanele cu cel mai dezvoltat sector industrial al Regiunii Centru sunt Ungheni (19%) și Rezina (18,9%), ele indicând un volum al producției industriale aproape identic, pe locul

trei aflându-se raionul Orhei (14,7%), aceste raioane deținând mai mult de jumătate

(52,7%) din volumul producției industriale din Regiunea Centru. Cel mai slab dezvoltat

este raionul Șoldănești care deține o cotă de 0,3%.

Tabelul nr. 5 Principalele produse industriale în Regiunea Centru (2010)

Denumirea U.M.

Republica

Moldova

Regiunea

Centru

Cota din

total pe

țară

(%)

Pietre construcție și cioplit mii m3 287,4 90,4 31,5

Nisip mii m3 514,7 319,4 62,1

Pietriș, prundiș mii m3 1078,5 351,4 32,6

Carnea tone 13734,8 6860,2 49,9

Sucuri de legume și fructe tone 29252,6 19030,6 65,1

Conserve de legume tone 26446,6 7433,2 28,1

Fructe prelucrate și conservate tone 4182,7 2929,1 70,0

Pâine și produse de panificație tone 97714,7 12541,7 12,8

Divin tone 445 91,6 20,6

Tutun fermentat tone 3859,4 855 22,2

Vinuri naturale din struguri mii dal. 9375,7 1920 20,5

Vinuri tari (min. 15% Alc.) mii dal. 980,7 403,7 41,2

În tabelul de mai sus au fost incluse date despre produsele industriale, cota cărora

depășește 10% din total pe țară. Regiunea Centru se evidențiază cel mai tare la nivel de

industrie națională prin industria de prelucrare a fructelor şi legumelor, care este axată pe

fabricarea conservelor de fructe (70%), sucurilor de legume și fructe (65%), conservelor

de legume (28,1%). Cele mai importante întreprinderi din domeniu sunt „Orhei Vit‖,

fabrica de conserve din s. Coşniţa, fabrica de conserve din or. Anenii Noi, fabrica de

conserve din or. Călăraşi, Natur Bravo SA din Ungheni, Fincon Plus SA din Bălăbănești și Faconis SA din Nisporeni.

Industria de producere și fermentare a tutunului își are tradiții de dezvoltarea în zona de

Centru, grației existenței infrastructurii de recoltare – uscare și a fabricilor de fermentare,

din care putem menționa: fabrica de fermentare a tutunului din Şoldăneşti, fabrica de

fermentare a tutunului din Orhei, Parşe-Tutun din Orhei, Magdas-Tutun din Criuleni,

„Moldabela‖ şi „Covoare Ungheni.

Regiunea Centru ocupă o cotă considerabilă din producția vinicolă, cea mai mare fiind

deținută de producția de vinuri tari (40,2%), urmată de divin (20,6%) și vinuri naturale de

consum curent și de marcă (20,5%). Printre cele mai mari întreprinderi vinicole din

Regiunea Centru fac parte: „Vitis-Hînceşti‖, „Vinuri-Ialoveni‖, „Vinăria Mileştii Mici‖,

„Vinăria Bardar‖, „Ungheni-Vin‖, „Romăneşti‖, „Orhei-Vin‖, „Nis Struguraş‖, „Dionysos-

Mereni‖, „Călăraşi-Divin‖ și „Cojuşna‖.

O importanţă deosebită pentru Regiunea Centru revine industriei extractive și anume

extragerii nisipului (62,1%), pietrei (31,5%) şi pietrişului (32,6%). Existenţa carierelor cu

un spectru bogat de resurse naturale (piatră, nisip, pietriş, argilă, prundiş, calcar) servesc

ca fundament pentru producerea materialelor de construcţie. Dintre cele mai mari

întreprinderi în domeniu fac parte carierele Cobusca, Micăuţi, Vatra, Cruglic, etc.




Sectorul agrar

Agricultura deţine un rol important în economia regiunii: cca. 80% din populaţia trăiește în

mediul rural. Terenurile agricole ocupă 548.818 ha sau 51,6% din suprafaţa totală a

regiunii, terenuri arabile constituind 70% din totalul terenurilor destinate agriculturii. O

suprafaţă semnificativă este ocupată de viţă-de-vie, care în regiune este dublă faţă de

suprafaţa medie similară pe ţară. Se constată un nivel de plantare a viţei-de-vie mult mai

înalt decât în cazul plantaţiilor pomicole. Prezența infrastructurii de producție – procesare

și bonitatea solului reprezintă puncte forte pentru dezvoltarea agriculturii în această

regiune. Sectorul privat deţine cea mai mare pondere a terenului agricol şi asigură

totodată cea mai mare parte a producţiei agricole.

Tabelul nr. 6 Principalele culturi agricole în Regiunea Centru (2010)

Denumirea U.M.

Republica

Moldova

Regiunea

Centru

cota din

producția

națională

%

cereale şi leguminoase pentru

boabe tone 749334 152384 20,3

grâu tone 573529 120574 21,0

orz tone 148551 27662 18,6

porumb pentru boabe tone 234858 49116 20,9

sfecla de zahar tone 755741 50654 6,7

floarea-soarelui tone 293260 62547 21,3

tutun mii tone 6356 2357 37,1

legume de câmp mii tone 59140 16145 27,3

struguri mii tone 71816 17993 25,1

fructe și pomușoare mii tone 140006 22714 16,2

Prin urmare, se observă că sectorul agrar în Regiunea Centru este specializat în cultivarea

în special a tutunului (37,1% din producția națională), legumelor de câmp (27,3%),

strugurilor (25,1%), floarea-soarelui (21,3%), porumbului (20,9%). Cea mai puțin

cultivată cultură este sfecla de zahăr cu o cotă de 6,7% din producția global pe țară,

aceasta fiind crescută aproape în întregime în Regiunea Nord (93,3%).

Regiunea Centru are un înalt potenţial agricol, însă capacitatea de prelucrare a produselor

agricole prin procesare industrială este scăzută, datorită tehnologiilor învechite,

cheltuielilor înalte energetice şi fragmentării suprafeţelor arabile în parcele mici. Lipsa

asocierii producătorilor agricoli în cultivarea și producerea de loturi importante de legume,

fructe, struguri tehnici, etc. nu garantează funcționalitatea măcar la jumătate din

capacitățile de prelucrare a fabricilor de procesare. Pe de altă parte fabricile de procesare,

după embargourile pe piață din Rusia, nu riscă în procesarea de cantități importante de

produse agricole. Din aceste considerente loturile mici de produse procesate (îndeosebi

conserve și sucuri din legume și fructe) cu costuri înalte de producere sunt la limita

competitivității sau și mai jos cu produsele similare din Ucraina sau chiar și de pe piața

tradițională de export din Rusia.

Sectorul zootehnic în Regiunea Centru are o pondere semnificativă în totalul efectivului de

animale la nivel naţional. Principalul efectiv de animale din regiune în anul 2010 cuprinde:

bovine – 74,1 mii capete (33,9% din totalul efectivului de bovine la nivel de ţară), porcine

– 209,9 mii capete (43,7%); ovine şi caprine – 230,5 mii capete (26%).

Tabelul nr. 7 Principalele produse din sectorul agricol în Regiunea Centru (2010)

Denumirea U.M.

Republica

Moldova

Regiunea

Centru

cota din

producția




națională

%

creșterea vitelor și păsărilor pentru

carne tone 40734 28336 69,6

producția laptelui de vacă tone 14418 1900 13,2

producția ouălor mii buc 276245 65471 23,7

bovine mii capete 218,4 74,1 33,9

porcine mii capete 480,6 209,9 43,7

ovine și caprine mii capete 887,2 230,5 26,0

Ponderea principalelor produse de origine animalieră în Regiunea Centru este înregistrată

în sfera de creștere a vitelor și păsărilor pentru carne – 28,3 mii tone sau 69,6 % din

producţia globală la nivel național, şi producţiei ouălor –276,2 mil. bucăţi sau 23,7% din

producţia globală de ouă la nivel naţional. Dezvoltarea sectorului zootehnic în această

regiune la fel este condiționată și de prezența infrastructurii de asigurare cu furaje

(Combinatul de produse cerealier și elebatorul din Chișinău), de procesare a cărnii Carmez

SA, Valul Traian SRL, Pegas SRL, Harvit PRO SRL, Mezelini SRL, Yorc Delicatese SRL și laptelui JLC SA, LapMol SRL, Unprodlact SA din Ungheni și Fabrica de lapte din Hîncești (proprietate a grupului internațional Lactalis).

Sectorul turismului

Regiunea Centru prezintă un înalt potenţial turistic, asigurat de existenţa unor resurse

naturale specifice: fondul forestier, resursele acvatice, rezervaţiile peisagistice şi

numeroase monumente cu destinaţie turistică. Astfel Zona centru este împărțită în mai

multe zone turistice:

Zona turistică Codrii

Zona turistică Criuleni-Holercani

Zona turistică Hârjauca

Zona turistică Hînceşti-Lăpuşna-Leuşeni

Zona turistică Orhei

Zona turistică Plaiul Fagului

Zona turistică Saharna-Ţipova

Zona turistică Vadul lui Vodă

Prin această zonă îşi are traseul principal „Drumul vinului‖ care include cele mai

importante centre de vinificaţie (vinăriile Mileştii Mici, Cricova, Vismos, Ialoveni,

Cojuşna, Brăneşti, Dionisos Mereni).

Punctele cu cel mai înalt grad de atracţie a turiştilor autohtoni şi străini sunt:

Complexul muzeal „Orheiul Vechi‖,

Muzeul Meşteşugurilor Populare din s. Ivancea,

Baştina lui A. Donici,

Satele Saharna, Japca, Ţâpova.

Tot în Regiunea Centru sunt amplasate cele mai mari mănăstiri ale R. Moldovei (Căpriana,

Hâncu, Dobruşa, Hârjauca, Curchi, Răciula, Ţiganca, Vărzăreşti, etc.).


Sectorul serviciilor în Regiunea Centru este reprezentat în principal de companii din comerţ

cu amănuntul şi servicii cuplată prestate populaţiei din regiune.

Comerţul cu amănuntul în regiune este efectuat în principal în baza unităţilor comerciale

existente (magazine şi gherete), numărul cărora este în continuă creştere. La data de

01.01.2010 în regiune activau 2462 magazine şi 273 gherete. Numărul cel mai mare de

magazine se află în raionul Orhei (15,8% din total pe regiune), iar de gherete și chioșcuri

în raionul Nisporeni (13,2% din total pe regiune). Cel mai mic număr de unităţi comerciale

sunt amplasate în raionul Dubăsari: 65 de magazine și 10 gherete și chioșcuri.




În anul 2010 cifra de afaceri în sectorul serviciilor a constituit 25,1 miliarde, dintre care

Regiunea Nord a contribuit cu 3,2 miliarde lei sau 12,7% din totalul cifrei de afacere pe

ţară. Cota cea mai mare a pieţei de servicii este deţinută de către companiile private locale

– 72,1%, fiind urmate de companiile mixte străine – 22,2%.

Figura 20: Cifra de afaceri din comerț pe tipuri de companii, în profil teritorial,

Regiunea Centru (2010)

*mii lei


La capitolul cifra de afaceri, întâietatea o deține raionul Orhei cu 476.293 mii lei, ceea ce

reprezintă cca. 15% din valoarea cifrei de afaceri a Regiunii Centru, iar cea mai mica

valoare este indicate de raionul Dubăsari cu 23.644 mii lei sau 0,7%.

Serviciile cu plată prestate populaţiei din regiune au înregistrat în anul 2010 o cifră de

afaceri de 1,56 miliarde lei sau 11% din cifra de afaceri pe republică. La acest capitol, cea

mai mare cota a pieţei o deţin companiile private, care deţin 40% din totalul pe regiune,

fiind urmate de companiile private – 34,3%. Companiile mixte (publice şi private) şi

companiile mixte (străine) deţin doar 25,7% din cifra de afaceri pe regiune. Și la acest

capitol prima poziție este ocupata de raionul Orhei cu 206,889 mii lei sau 13,2% din cifra

de regiune pe regiune.

Din structura serviciilor prestate populaţiei, circa 90% revin serviciilor comunale (energie

electrică, gaz, apă, poştă şi telecomunicaţii), transportul persoanelor, alimentaţie publică,

învăţământ, sănătate şi asistenţă socială. În comparaţie cu nivelul de dezvoltare al

serviciilor la nivel naţional, Regiunea Centru nu înregistrează rezultate deosebite la acest

capitol.

5.2.5. Sectorul IMM în regiunea Centru a ţării

În anul 2009, în Regiunea Centru au activat 6.029 întreprinderi micro, mici şi mijlocii sau

13,8% din numărul total al IMM din Republica Moldova. Numărul IMM din regiune a

înregistrat o creştere de 6,6% comparativ cu anul 2008. Ponderea cea mai mare în

numărul total al IMM o înregistrează întreprinderile micro (76%), fiind urmate de

întreprinderile mici (20%) şi cele mijlocii (6%).

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

Mixt (străin)

mixt (public și privat)

privat

public




Cu toate că numărul întreprinderilor mijlocii este cel mai mic din regiune, acestea

înregistrează cel mai mare număr de salariaţi – 20.185 persoane (28,9% din total pe

regiune) sau în mediu 82 persoane la o întreprindere. Întreprinderile micro angajează cel

mai mic număr de salariaţi, aici activând în mediu 3 persoane la o întreprindere.

Figura 21: Numărul IMM (stânga) şi numărul mediu de salariaţi (dreapta) din

Regiunea Centru (2009)

Numărul cel mai mare a IMM este înregistrat în raionul Orhei (921), care deţine 15,3% din

numărul total al IMM pe regiune, acesta este urmat de raioanele Ialoveni (813) – 13,5%,

Ungheni (802) – 13,3%. Totodată, raionul Telenești are cel mai mic număr de IMM, doar

172 sau 2,8% din numărul total al IMM pe regiune.

Figura 22: Numărul IMM pe raioane în Regiunea Centru (2009)

În Regiunea Centru cel mai mare număr de salariaţi sunt prezenţi în raionul Orhei (13,6%

din regiune), Ialoveni (11,4%) şi Ungheni (11%), pe când cel mai mic număr de salariaţi

este în raionul Șoldănești (3,2%).

0

100

200

300

400

500

600

700

800

Întreprinderi mijlocii Îîntreprinderi mici Întreprinderi micro




Salariul mediu lunar al angajaţilor din toate sferele economiei în anul 2010 din Regiunea

Centru a constituit 2.299,1 lei, fiind sub valoarea salariului mediu lunar la nivel naţional

(2.971,7 lei).

Cel mai mare salariu lunar din regiune este obţinut de către angajaţii din raionul Rezina

(2.850,5 lei), raioanele Ialoveni (2.507,6 lei), Ungheni (2.499 lei) şi Orhei (2.382 lei), pe

când cel mai slab salarizaţi sunt angajaţii din raioanele Șoldănești (1.951 lei) şi Telenești (1.928,6 lei).

Majoritatea populaţiei ocupate în activităţi economice din Regiunea Nord activează în

domeniile agriculturii, silviculturii, industriei, comerţului cu amănuntul, transportului şi

comunicaţiilor, construcţii, etc.

Figura 23: Cifra de afaceri pe IMM pe raioane în Regiunea Centru (2009) (mil.

lei)


În anul 2009 cifra de afaceri a IMM din Regiunea Centru a constituit 6.954,7 mil. lei sau

12,1% din totalul cifrei de afacere a IMM pe ţară. La nivel teritorial, cea mai mare cifră de

afacere o înregistrează IMM din raionul Ialoveni (14,7% din indicatorul regional), Orhei

(12%) și Strășeni (11,9%). Cea mai mică cifră de afaceri este obţinută de către IMM din

raioanele Șoldănești (2,6%) şi Dubăsari (2%).

5.3 Descrierea Regiunii Sud

5.3.1 Descrierea generală a Regiunii Sud

În conformitate cu prevederile Legii privind dezvoltarea regională în Republica Moldova

(nr. 438-XVI din 28.12.2006), publicată în Monitorul Oficial nr. 21-24/68 din 16.02.2007,

Regiunea Sud a fost împărţită în 8 raioane: Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni,

Cimişlia, Leova, Ştefan-Vodă, Taraclia, ocupând 24 % din teritoriul Republicii Moldova (*

fără Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia).

Populaţia regiunii constituie 15 % din populaţia totală a ţării. Infrastructura localităţilor

este compusă din 10 oraşe fără statut de municipiu (dintre care 8 centre raionale) şi 278

localităţi rurale organizate în 177 comune. Oraşele regiunii sunt: Basarabeasca, Cahul,

0

200

400

600

800

1000

1200

Întreprinderi micro Îîntreprinderi mici Întreprinderi mijlocii




Cantemir, Căuşeni, Căinări, Cimişlia, Leova, Iargara, Ştefan-Vodă şi Taraclia. Cel mai

mare oraş al regiunii este oraşul Cahul.

În comparaţie cu alte regiuni şi mediile pe ţară Regiunea Sud are cel mai mic grad de

industrializare. Pământul este una din principalele resurse naturale, suprafaţa terenurilor

agricole constituind 74 % din suprafaţa totală a terenurilor.

La hotarul de sud-vest Regiunea Sud se învecinează cu România şi la hotarul de sud-est –

cu Ucraina. Regiunea este cea mai caldă şi aridă regiune din ţară, temperaturile zilnice

fiind cu 2–3 grade mai ridicate decât în celelalte regiuni. Clima se caracterizează printr-un

număr mare de zile însorite – circa 190 zile anual şi 2350 ore de lumină pe an. Cantitatea

de precipitaţii de-a lungul anului este neuniformă, deseori survin perioade cu secete.

Aceste condiţii climaterice influenţează dezvoltarea şi specializarea zonală a agriculturii.

5.3.2 Populaţia şi forţa de muncă în Regiunea Sud


Sud în anul 2010 a constituit 542.228 persoane, ceea ce constituie 15% din populaţia

totală a Republicii Moldova.

Densitatea populaţiei în regiune este în medie de 75 pers/km2, fiind cea mai mică

densitate comparativ cu celelalte regiuni ale țării.

Sub aspect etnic populaţia regiunii este relativ omogenă, moldovenii constituind

majoritatea absolută – peste 76%. Cele mai reprezentative minorităţi etnice sunt: bulgarii

– 11,62%, ucrainenii – 4,3%, ruşii 4,3% şi găgăuzii – 2,8%. Unica excepţie o constituie –

raionul Taraclia, unde minoritatea bulgară constituie 66%.

Populaţia rurală în Regiunea Sud a constituit 406182 persoane în anul 2010 Astfel, se

poate afirma că, populaţia din Regiunea Sud este caracterizată de un grad avansat de

ruralizare, conform căruia populația de la sate deține o cotă generală de 75%, în timp ce

populaţia urbană este reprezentată doar de 136.046 persoane (25% din populaţia

regiunii).

Pe lângă faptul că Cahul este cel mai mare şi mai dezvoltat centru urban din regiune,

oraşul îndeplineşte funcţiile de centru universitar regional. Existenţa aeroportului

internaţional regional, a căii ferate, a unui număr de autostrăzi active în 5 direcţii, a vămii,

a staţiunii balneare ş.a., fortifică rolul or. Cahul în profil regional.

Tabel nr. 8: Populaţia şi forţa de muncă

2008 2009 2010

Populaţia – total Republica Moldova,

dintre care:

3.572.703 3.567.512 3.563.695

urbană 1476110 1476.099 1.476.681

rurală 2096593 2091.413 2.087.014

Populaţia Regiunii Sud, dintre care: 1.017.946 1.013.717 542.228

urbană 135.635 136.001 136.046

rurală 407.889 407.100 406.182

Populaţia activă – total Republica

Moldova

1.302.800 1.265.300 1.235.400

Populaţia activă – Regiunea Sud 220.000 221.900 210.900

Populaţia ocupată – total Republica

Moldova

1.251.000 1.184.400 1.143.400

Populaţia ocupată – Regiunea Sud 212.300 210.900 197.800





Şomeri – Regiunea Sud 7.700 11.000 13.100

* Sursa: Biroul Naţional de Statistică * Fără UTA Găgăuzia

În anul 2010 populaţia economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Regiunii Sud a

constituit 210,9 mii persoane, adică aproximativ 39% din numărul total al populaţiei, fiind

în scădere faţă de anul 2009 cu 5% şi faţă de anul 2008 cu 4,14%. Această descreştere se

datorează diminuării numărului persoanelor ocupate la nivel de ţară.

Numărul şomerilor înregistraţi în anul 2010 în Regiunea Sud a constituit 13.100 persoane

(14,23% din totalul şomerilor în Republica Moldova), tendinţa fiind în continuă creştere.

Cu toate că la nivel de ţară rata şomajului în anul 2010 a constituit 7,4%, în Regiunea Sud

rata şomajului a înregistrat doar 6,2%.

Similar tuturor regiunilor Republicii Moldova, Regiunea Sud se confruntă cu fenomenul




2008 2009 2010

RM RS RM RS RM RS

Toate ţările 309.7 79 294.9 77.6 311 83.3

Rusia 191.1 43.8 177.2 38 191.9 41.7

Italia 55.4 11.7 54.8 16 58.6 16.2

Ucraina 10.9 5.5 8.6 4.4 6.5 3.6

Israel 8 2.7 8.4 2.8 8.2 3.2

Portugalia 5.6 0.8 6.4 1.1 5.1 1.5

Romania 2.1 0.4 2.4 0.2 2.3 0.4

Grecia 2.5 0.5 3 0.6 2.5 0.7

Turcia 7.9 7.2 8.4 7.4 9 8.2

Alte ţări 26.3 6.3 25.6 7.2 26.9 7.8

* RM – Republica Moldova; RS – Regiunea Sud.

*Sursa: Biroul Naţional de Statistică *Fără UTA Găgăuzia

5.3.3 Infrastructura

Regiunea Sud dispune de o reţea dezvoltată, extinsă şi diversificată de drumuri şi căi de

acces intra- şi interregionale. Reţeaua regională de drumuri este deteriorată, necesitând

reparaţii în proporţie de peste 80% din infrastructura totală. Această situaţie creează

impedimente în dezvoltarea economică a regiunii.

În general, oraşele dispun de infrastructura utilităţilor publice într-o măsură mai mare

comparativ cu localităţile rurale, și anume la nivel de asigurare cu apă, canalizare,

drumuri, gaze naturale etc. Atât localităţile rurale, cât şi oraşele mici precum Cantemir,

Căinari, Iargara se confruntă cu o multitudine de probleme, care determină stagnarea

dezvoltării acestor localităţi, deoarece bugetele locale nu pot asigura necesarul de

cheltuieli, iar investiţiile din bugetul republican sunt insuficiente şi acoperă doar unele

segmente de infrastructură.




Una din problemele prioritare este gestionarea deşeurilor. Regiunea nu dispune de un

sistem integrat de colectare, separare, procesare şi reutilizare a deşeurilor. Această

situaţie continuă să influenţeze calitatea mediului natural, aspectul estetic al comunităţilor

şi atractivitatea regiunii.

Pentru Republica Moldova, transportul are un rol determinant. Fiind o ţară bazată pe

agricultură şi industrie agricolă, economia ţării este dependentă de buna funcţionare a

transporturilor şi reţelelor de drumuri pentru accesul la pieţele de desfacere. Sistemul de

transport generează 9% din PIB şi acest coeficient este în creştere. Ponderea cea mai

mare în transportarea încărcăturilor revine r-lor Cimişlia şi Ştefan Vodă, pe parcursul

ambilor ani din r-nul Leova şi Basarabeasca nu au fost transportate cu transportul auto

încărcături, procent mic de mărfuri a fost transportat din raionul Cantemir (100 mii tone în

2 ani). În aceste localităţi funcţionează transportul feroviar şi aceste încărcături sunt

transportate prin intermediul căii ferate.

Lungimea totală a drumurilor publice în Regiunea Sud constituie 22,3% din lungimea

totală pe ţară. Regiunea dispune de mai multe automagistrale. Cea mai importantă arteră

rutieră, care străbate longitudinal Regiunea este artera Cahul-Chişinău, care conectează

pe parcurs centrele urbane: Cantemir, Leova, Hînceşti.

Regiunea are 7 puncte de control şi de trecere a frontierei: vame rutiere – Giurgiuleşti,

Cahul, Cantemir, Basarabeasca, Săiţi (Căuşeni), Palanca (Ştefan Vodă) şi Tudora (Ştefan

Vodă).

Volumul încărcăturilor transportate în Regiunea de sud cu transportul auto al

întreprinderilor specializate pentru anul 2010 a constituit 218,6 mii tone, ceea ce

reprezintă o creștere cu 70,6% mai mult față de anul 2009. Transportarea pasagerilor cu

autobuze şi microbuze în anul 2010 a înregistrat o descreștere de 2,6% (7731,5 mii

persoane) față de anul 2009.

Se planifică construcţia unui autoban care va porni din punctul extrem sudic al ţării

(Giurgiuleşti) şi până la Criva (punctul extrem de vest) cu o lungime de 360 km., care

trebuie să facă legătura între R. Moldova şi ţările scandinave. În interiorul regiunii doar în

or. Cahul este dezvoltat transportul urban de călători cu autobuze şi microbuze.

Căile ferate ale RM conţin 2214 km de reţele, fiind utilizate doar 1163 km. Pe teritoriul

regiunii Sud reţeaua de cale ferată cuprinde aproximativ 1/3 din reţeaua naţională. Unul

din cele mai mari noduri feroviare din sudul Republicii Moldova se găseşte la

Basarabeasca. Acest nod face legătură între Basarabeasca şi oraşul Reni (Ucraina),

Basarabeasca şi Belgorog-Dnestrovsc (Ucraina), Basarabeasca-Tighina şi Basarabeasca-

Iargara-st. Prut. Prezenţa căii ferate pe teritoriul regiunii constituie un mare avantaj, care

trebuie valorificat pe deplin. Prin intermediul căilor ferate regionale se asigură legătura

regiunii cu Ucraina şi România. Gradul de uzură al sistemului de căi ferate sporeşte

continuu. Lucrările de menţinere şi extindere ale sistemului se realizează în funcţie de

bugetul disponibil al ÎS „Calea Ferată din Moldova‖.

Conform datelor recente privind exploatarea căilor ferate ale Moldovei în aspect naţional şi

regional se constată descreşterea numărului de pasageri transportaţi şi a volumului de

mărfuri. În acelaşi timp, liniile existente nu sunt modernizate, fiind utilizate aceleaşi tipuri

de vagoane, locomotive şi sisteme uzate moral şi fizic.

În Regiunea Sud încă nu există trafic aerian, deoarece Aeroportul internaţional Cahul este

în perioada de licenţiere, alte aeroporturi în regiune nu funcţionează.

În prezent, circuitul de mărfuri prin portul maritim Terminalul de la Giurgiuleşti este relativ

mic, dar în perspectivă vor fi deschise secţiuni de mărfuri şi pasageri, acţiuni care ar putea

să eficientizeze activitatea economică şi să amplifice semnificaţia acestor dotări pentru

economia naţională. Acest port are un regim fiscal şi vamal preferenţial, de aceea se

aşteaptă ca preţul produselor petroliere să fie mai mic. Astăzi, prin intermediul portului se




realizează accesul spre Turcia. Acest port poate oferi acces spre Marea Neagră – Marea

Mediterană – Canalul Suez-Marea Roşie-Oceanul Indian. De asemenea, este posibil

accesul şi pe piaţa rusească, fără a tranzita Ucraina. În cadrul portului Giurgiulești la

moment activează terminalul petrolier, un terminal pentru cerealiere și cheiul de pasageri

în temei pentru curse de croazieră de 2-3 zile în Turcia.

5.3.4 Structura economică sectorială în Regiunea Sud

Sectorul industrial

Potențialul industrial nu este valorificat pe deplin din cauza stagnării și rentabilității scăzute

a întreprinderilor industriale. Studiile comparative de dezvoltare a ţării şi regiunii atestă o

situaţie de descreştere continuă a procentului populaţiei implicat în industrie. În contextul

dezvoltării industriale Regiunea Sud se confruntă cu următoarele probleme:

- stagnarea și falimentarea întreprinderilor mari industriale;

- lipsa investițiilor;

- producție necompetitivă și ca rezultat piețele instabile de comercializare a

produselor.

Tabel. 10: Producția industrială, fabricată de către întreprinderile cu genul

principal de activitate de industrie, pe Regiunea Sud a evoluat în felul următor:

2009 2010

în prețuri

curente,

mil. lei

în % față

de

2008

ponderea

în total

industrie,

%

în prețuri

curente,

mil. lei

în % față

de

2009

ponderea

în total

industrie,

%

Industrie

– total

17751,2 77,8 100,0 21644,5 107,0 100,0

Sud 645,1 84,1 3,6 660,7 105,8 3,1


Figura 24: Valoarea producţiei industriale pe Regiunea Sud (mil. lei) (2010)


Datele pe regiunea Sud atestă faptul concentrării activităților industriale în proporție de

3,6%, deținând cea mai mică pondere în totalul producției pe țară: 3,1%, iar nivelul

producției industriale actuale pe Regiunea Sud a depășit nivelul anului 2009.

Figura 25: Principalele produse industriale în Regiunea Sud (tone/sau mii dal

pentru vinuri) (2010)

0

50

100

150

200

250

300





Principalele domenii de activitate a întreprinderilor regiunii sunt: (i) conservarea legumelor

şi fructelor, (ii) producerea vinurilor, (iii) fabricarea produselor de morărit, (iv) producerea

şi prelucrarea tutunului, (v) industria textilă, (vi) prelucrarea şi conservarea produselor

lactate şi a (vii) cărnii, (viii) producerea materialelor de construcţie. Numărul total al

întreprinderilor mari ale regiunii constituie 12 % din numărul întreprinderilor mari ale

Republicii Moldova. Totodată, pe teritoriul regiunii sunt localizate peste 50 fabrici de vinuri,

din care cele mai importante sunt IM BASARABIA–LWIN–INVEST SRL, COMBINATUL DE

VINURI DIN TARACLIA SA, IM GRAPE VALLEY SRL din satul Borceag, IMPERIAL VIN SA din

Pleșeni, IM KAZAYAK–VIN SA, IM LION–GRI SRL, IM SĂLCUTA SRL, TOMAI–VINEX SA,

TRIFEŞTI SA din satul Bucuria, VINAR–GLIA SA din satul Fetiţa, IM VINĂRIA PURCARI SRL,

IM VINIA TRAIAN SA din Gavanoasa, VINURI DE COMRAT SA , ZOLOTOI AIST ICS FVC

SRL din Taraclia

Industria uşoară, sectorul fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (articole tricotate şi

confecţii) este reprezentat de întreprinderile „Tricon‖ SA – Cahul – specializată in

producerea articolelor tricotate, confecţiilor şi articolelor de ciorăpărie. 90% din producţia

acestei întreprinderi este exportată. O altă întreprindere de confecţii funcţionează în or.

Ştefan Vodă – SC VS Textil.

Per ansamblu, raionul Cahul este unul din cele mai industrializate din ţară, luând în

consideraţie volumul producţiei industriale per capita care în 2008 a depășit cu 61,8%

media regională (2610,2 lei faţă de 1614,1 lei). Totodată, raionul ocupă locul 3 în ţară

după numărul companiilor industriale (164 unităţi), fiind depășit doar de municipiile Bălţi și Chișinău. În mare parte acestea fac parte din industria prelucrătoare care deţine o

pondere de circa 90% din volumul total al producţiei industriale. Ramura industrială

principală a raionului Cahul este fabricarea vinului care reprezintă practic jumătate din

volumului producţiei din industria prelucrătoare a raionului. Totodată, o pondere

importantă o deţin ramurile industriale de fabricare a produselor textile și a articolelor de

îmbrăcăminte.

Industria raionului Căușeni este reprezentată de industria prelucrătoare în proporţie de

93,5%, care se axează preponderent pe vinificaţie, fabricarea conservelor, industria

laptelui, produselor de făină. La fel ca sectorul agricol, cel industrial este foarte

fragmentat, fiind reprezentat de un număr relativ mare de întreprinderi de dimensiuni

mici. Astfel, deşi numărul companiilor industriale este superior mediei pe regiune (108 faţă

de 94 unităţi), volumul producţiei industriale care revine acestor companii este relativ mic

(volumul producţiei industriale per companie este de 0,7 mil. lei, faţă de media regională

de 1,05 mil. lei). Cele mai importante întreprinderi din acest raion le reprezintă Fabrica de

conserve din Căuşeni (filiala Orhei Vit SA), EcoProRosMol SRL, Fabind Lapte SA, Uzina de

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

Conserve de fructe și legume

Făină Pîine, produse de panificație

Produse decofetărie

Vinurinaturale din

struguri

Republica Moldova

Regiunea Sud




calibrarea a semințelor de porumb și Elevatorul Kelley Grains SRL (elevator cu o capacitate

de 135 mii tone, cel mai mare din țară).

Industria joacă un rol relativ important în economia raionului Ștefan Vodă, astfel încât

volumul producţiei industrial per capita este cu 8,9% superior mediei regionale (1757,2 lei

faţă de 1614,1 lei). Nivelul respectiv al industrializării raionului este determinat în mare

parte de tradiţiile în viticultură (la moment activează 7 fabrici de vin) şi pomicultură

(activează 2 întreprinderi de uscare a legumelor şi fructelor).

Sectorul agrar

Numărul total al gospodăriilor țărănești în anul 2008 constituia 22 % din totalul

gospodăriilor de fermieri din republică, fiind într-o continuă ascensiune. Regiunea de

dezvoltare sud este o zonă preponderent agrară, numărul populaţiei ocupate in agricultură

fiind mai mare decât media pe ţară.

Figura 26: Principalele culturi agricole în Regiunea Sud (tone) (2010)


Analiza recoltei medii la un hectar a principalelor culturi agricole în întreprinderile agricole

și gospodăriile țărănești (de fermier) indică pentru anul 2010, că cea mai înaltă producţie

medie la un hectar de legume de câmp (cu 22,7%) a fost înregistrată în regiunea Sud, de

struguri (cu 16,7%) și de cartofi (cu 18,3%).

Volumul global al produselor agricole în prețuri curente s-a redus în perioada 2005 – 2008

cu 55%. Cel mai mult au fost afectate recoltele de floarea soarelui și fructe. În aceste

condiții, se observă tendința clară de abandonare a activităților agricole de către micii

fermieri. O problemă majoră pentru raionul Basarabeasca este lipsa sistemelor de irigare,

dat fiind faptul că teritoriul raionului nu este traversat de râuri cu debit mare, iar lacurile

de acumulare practic lipsesc (cu excepția unor mici iazuri).

În Cahul suprafaţa plantaţiilor multianuale constituie circa 28% din total suprafeţelor

agricole, din care 83,4% sunt reprezentate de plantaţii viticole. Creșterea suprafeţelor cu

asemenea plantaţii creează o necesitatea acută privind suplinirea numărului de spaţii

frigorifice pentru depozitarea strugurilor de soiuri de masă pentru a fi realizaţi în

extrasezon. Sectorul agricol este puternic fragmentat, fiind reprezentat de multe companii

de talie mică.

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

Republica Moldova

Regiunea Sud




Agricultura în raionul Cimişlia este un sector important atât în formarea bugetului local,

cât şi din punct de vedere a ocupaţiei populaţiei economic active sau ca domeniu de

activitatea a agenţilor economici. Din suprafaţă totală a pământurilor agricole disponibile

la nivel de raion de 71804.67 ha, suprafaţa terenurilor erodate este la nivelul de 47% sau

33 mii ha din total. Nota de bonitate a solului este de 62 puncte, peste media pe regiune.

Aproximativ 30% din venitul complexului agroindustrial al raionului Cimişlia este asigurat

de sectorul vitivinicol, ramură considerată de autorităţile locale drept strategică pentru

economia locală. Suprafaţa terenurilor agricole ocupate de plantaţilor viticole este de 6106

ha sau aproximativ 11% din total, inclusiv 2189 ha de viţă de vie plantate în perioada

anilor 2006-2008. După volumul producţiei agricole pe toate categoriile de gospodării

prevalează culturile cerealiere şi leguminoase produse în anul 2008 în cantitate de 35216

tone, urmate de struguri în cantitate de 7634 tone şi fructe şi pomuşoare cu un volum de

3164 tone.

Sectorul turismului

Potenţialul turistic al regiunii Sud nu este încă dezvoltat, dar există potenţiale resurse

pentru aceasta.

Infrastructura turistică se prezintă astfel:

- 20 hotele funcţionale, dintre care cele mai mari sunt: hotelul „Azalia‖ şi „Codreanu‖

din Cahul, Albasadorf din Albota de Sus (Taraclia), filială a hotelului „Codru din

Chişinău", hotelul de 4 stele de pe lângă vinăria „Purcari‖ din Ştefan Vodă, popasul

situat pe traseul naţional Chişinău-Cahul nu departe de s. Sărata Nouă, r-l Leova.

- Peste 15 muzee arheologice şi de istorie a ţinutului natal, 2 Staţii ale tinerilor

naturalişti, Giurgiuleşti (Cahul) şi Leova, 1 „muzeu verde‖ unic în R Moldova (r-l

Ştefan Vodă).

- 6 mănăstiri – Mănăstirea din Codrii Tigheciului, mănăstirea din Capaclia (Cantemir),

2 mănăstiri în Cahul, mănăstirea de la Zloţi (Cimişlia), mănăstirea de femei din

Căuşeni. Însă nu toate mănăstirile sunt amplasate în lăcaşuri cu localizare şi

arhitectură specifică, ca să prezinte interes turistic.

Alte puncte de atracție în regiune:

Unele din cele mai vestite vinării de pe teritoriul țării – Vinăriile „Purcari‖ și „Taraclia‖ incluse în „Drumul vinului‖.

Stațiune balneoclimaterică vestită în Moldova și peste hotarele țării – „Nufărul Alb‖

cu izvoare minerale termale, Cahul.

„Valul lui Traian― a fost înălțat de romani prin sec. III pe o lungime de circa 126 km

de la Prut din sat. Valul lui Isac, Cahul – până la Căușeni și în continuare până la

lacul Sasac (lângă Tatarbunar, Ucraina).

Monumentul istoric de arhitectură din secolele XVI-XVIII, biserica „Adormirea Maicii

Domnului‖ din Căușeni, care însă necesită o restaurare totală.

2 muzee „Alexei Mateevici‖ din s. Zaim, Căușeni și or. Căinari.

Pădurea Turcească (s. Talmaza) și Nistrul cel Chior din r-l Ștefan Vodă.

Dezvoltarea turismului şi în special a turismului rural este un domeniu de perspectivă,

deoarece prin valorificarea resurselor locale existente, va fi ridicat gradul de dezvoltare

economică al regiunii.


Serviciile cu plată prestate populaţiei constituie în profil regional 768 lei pe cap de locuitor,

înregistrând în anii ulteriori valori majorate. Aceasta este o consecinţă a diversificării sferei

prestatorilor de servicii şi creşterii puterii de cumpărare a populaţiei.

Din perspectiva serviciilor prestate la nivel local pot fi menţionate: instituţiile

guvernamentale şi non-guvernamentale, structurile şi agenţiile comerciale, structurile

sistemului bancar, structurile regionale de dezvoltare locală.

În raionul Cahul sectorul serviciilor prestate populaţiei este reprezentat de un număr mai

mare de companii de construcţii, companii care prestează servicii de reparaţii auto şi

electrocasnice, tâmplării şi frizerii. Adiţional, sectorul serviciilor prestate companiilor este

mai dezvoltat faţă de media altor raioane, şi este reprezentat de un număr relativ mare de




bănci comerciale (12), organizaţii de microfinanţare (5), asociaţii de economii şi împrumut

(27) şi centre de consultanţă şi instruire (15).

După valoarea serviciilor cu plată prestate populației, raionul Basarabeasca se situează pe

ultimul loc din Regiunea de Sud cu valoare totală de 42,3 milioane lei în anul 2009,

înregistrând o diminuare a ponderii acestui sector începând cu anul 2008.

În raionul Taraclia sunt relativ diversificate serviciile de agrement şi cele de deservire a

întreprinderilor şi producătorilor agricoli. Serviciile de comerţ cu amănuntul deţin cea mai

mare pondere din totalul serviciilor prestate populaţiei înregistrând în anul 2009 o valoare

de 127 milioane lei. De asemenea, o pondere importantă din totalul serviciilor o deţin

serviciile de transport de mărfuri. După indicatorul mii tone-km, raionul Taraclia deţine

primul loc în Regiunea Sud.

5.3.5 Sectorul IMM în regiunea de sud a ţării

Numărul agenţilor economici în regiune la finele anului 2009 era de 2302, înregistrând la

nivel general o creștere lentă faţă de 2008 cu circa 170 unităţi.

Figura 27: Numărul IMM (stânga) şi numărul mediu de salariaţi (dreapta)din

Regiunea Sud (2009)


Numărul cel mai mare a IMM este înregistrat în raionul Cahul, care deţine 30,1% din

numărul total al IMM pe regiune. Acesta este urmat de raioanele Căușeni – 17,26%, Ștefan

Vodă, Taraclia și Leova câte – 11% şi Cantemir și Basarabeasca câte – 5,0%.

Figura 28: Numărul IMM pe raioane în Regiunea Sud (2009)

134

545

1623




11190

9424

5144








La nivel teritorial, cel mai mare număr de salariaţi sunt prezenţi în raionul Cahul (25% din

regiune), raioanele Căușeni și Cimișlia (14%) și Ștefan Vodă și Taraclia (13% respectiv), pe

când cel mai mic număr de salariaţi este în raionul Leova și Basarabeasca (8%, respectiv

5%).

Figura 29: Cifra de afaceri pe IMM pe raioane în Regiunea Sud (2009) (mil. lei)


În anul 2009, cifra de afaceri a IMM din Regiunea Sud a constituit 5% din totalul cifrei de

afacere a IMM pe ţară.

La nivel teritorial, cea mai mare cifră de afacere o înregistrează IMM din raionul Cahul

(32% din indicatorul regional), raioanele Căușeni (15%), Taraclia și Cimișlia (12%),

Basarabeasca, Leova și Cantemir (7-8% respectiv).

În volumul total al structurilor IMM ponderea cea mai mare o deţin gospodăriile ţărăneşti,

urmate de întreprinderile individuale. Nu există studii privind structura regională a IMM,

dar în mare parte sunt caracteristice tendinţele naţionale: predominarea activităţilor

comerciale în proporţie de 45%, urmată de industria de prelucrare a materiei prime

agricole şi extractivă – 13%, tranzacţiile imobiliare – 11,8 %, transport şi telecomunicaţii

0

100

200

300

400

500


050

100150200250300350400450500





– 6,5 % şi construcţii – 5,7 % ( Sursa: Direcţia Principală Dezvoltarea Businessului Mic şi

Mijlociu a Ministerului Economiei şi Comerţului).




VI IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA IDEILOR DE AFACERI

6.1. Identificarea şi descrierea ideilor de afaceri pentru Regiunea Nord

Există o mulțime de factori care pot să influențeze deciziile persoanelor de a investi într-o

localitate sau alta. Și chiar daca Moldova este o țară mică, diferite

raioane/municipii/regiuni se deosebesc între ele ca și dotare economică, calitate a

guvernării la nivel local, forța de muncă, deschidere economică, infrastructură. Mai mult

decât atât, o concluzie a studiului nostru este că nu doar raioanele se deosebesc între ele

din perspectiva factorilor menționați, dar chiar și localitățile din cadrul aceluiași raion se pot

deosebi în mod esențial. Ca urmare a studiul efectuat, au fost colectate date necesare

pentru elaborarea profilurilor economice și identificarea ideilor de afaceri la nivel local. Tot

odată, prin rezultatele, datele și cunoștințele acumulate, acest studiu servește ca o bază

bună pentru continuarea eforturilor de promovare a investițiilor la nivel local și, implicit, a

dezvoltării economice locale.

În continuare, este realizată o analiză a potențialului de dezvoltare a fiecărei regiuni a

Moldovei, avantajele și oportunitățile cu identificarea celor mai atractive sectoare pentru

investiții.

6.1.1 Analiza socio-economică a mediului de afaceri al Regiunii Nord

Puncte tari

Situarea regiunii la extremitatea nordică a Republicii Moldova, la intersecţia unor

drumuri de importanţă naţională şi internaţională, fapt care facilitează fluxul de

investiţii şi promovarea exportului.

Colaborare transfrontalieră în cadrul euroregiunilor.

Resursa naturală principală a Regiunii Nord o constituie solurile și condițiile

climaterice prielnice pentru cultivarea tuturor culturilor agricole, cu excepția viței de

vie.

Suprafeţe întinse cu condiţii favorabile practicării agriculturii, care permit totodată

şi diversificarea culturilor.

Plantaţii intensive și super-intensive de pomi fructiferi.

Principala regiune a creşterii sfeclei de zahăr şi fabricării zahărului.

Sector industrial dezvoltat, în special în sfera industriei alimentare.

Potenţial industrial diversificat.

Diversitatea domeniilor de activitate a întreprinderilor.

Existenta unui număr mare de întreprinderi mici.

Dinamica pieţei forţei de muncă determinată de dinamica economiei regionale.

Piaţa de consum mare, peste 1 milion de locuitori.

Disponibilitatea unei pieţe mari, în dezvoltare, care ar putea fi exploatată.

Existenta reţelelor de comercializare și distribuție.

Dezvoltarea puternică a sectorului privat în comerţ şi servicii.

Existenţa unei game de materii prime necesare sectorului construcţiilor.

Regiunea este bogată în monumente istorice şi un vast patrimoniu arhitectural.

Arii protejate cu suprafeţe întinse (rezervaţii naturale, parcuri, monumente

naturale).

Condiţii favorabile pentru dezvoltarea turismului, în special turism rural şi

agroturism.

Infrastructura de transport diversificată şi ramificată (reţea densă de drumuri, căi

ferate, aeroporturi).

Puncte slabe

Migraţia forţei de muncă, în special datorită incapacităţii reţinerii în regiune a forţei

de muncă calificată, aceasta preferând să plece peste hotare.

Migrarea, în ultimii ani, a tinerilor în oraşe mari și centre raionale din ţară, dar care

le oferă mai multe oportunităţi.




Starea deplorabilă a drumurilor, care necesită a fi reparate practic în integritate,

care, totodată, diminuează performanţele economice ale regiunii.

Lipsa informaţiilor și statisticii de piaţă și de dezvoltare – activitate a subsectoarelor

economiei regiunii.

Lipsa unei culturi manageriale în sectorul privat, în special la nivelul afacerilor mici.

Mijloace financiare scumpe în procesul lansării şi dezvoltării afacerilor, în special

mici.

Număr redus de IMM în zonele defavorizate şi în mediul rural.

Lipsa de competitivitate a majorităţii întreprinderilor pe plan internaţional.

Structurile şi mecanismele administraţiei publice au o preocupaţie insuficientă în

vederea dezvoltării regiunii.

Productivitate scăzută în agricultură cauzată de parcelarea terenurilor agricole,

irigare necorespunzătoare, unităţi de producţie mici şi învechite, tehnică agricolă

veche, mijloace de producție și surse energetice relativ scumpe.

Investiţii mici în regiune, în special în domeniul antreprenoriatului şi turismului.

Dotare tehnică scăzută şi de calitate joasă, în special în întreprinderile mai mici.

Existenţa spaţiilor de producţie şi capacităţi de producţie nefolosite.

Lipsa unui sistem informaţional adecvat susţinerii activităţilor din toate ramurile

economiei, în vederea diversificării gamei serviciilor şi activităţilor productive.

Lipsa de fonduri necesare pentru restaurarea arhitecturii turistice.

Lipsa unui sistem unitar de administrare a ariilor protejate, care să permită

practicarea turismului în regiune.

Lipsa publicităţii și promovării imaginii turistice regionale.

Disparităţi între mediul rural şi urban.

Oportunităţi

Dezvoltarea cooperării transfrontaliere în scopul dezvoltării antreprenoriatului,

inclusiv rural și agricol.

Repararea şi modernizarea drumurilor naţionale şi internaţionale.

Dezvoltarea infrastructurii şi îmbunătăţirea performanţelor economice.

Crearea de facilităţi pentru investitori şi atragerea de investiţii străine în regiune.

Încurajarea exportului de produse cu valoare adăugată înaltă.

Participarea la diferite programe şi proiecte implementate de către instituţiile şi

organizaţiile internaţionale.

Dezvoltarea antreprenoriatului şi a capacităţilor manageriale.

Dezvoltarea pieţelor agroalimentare şi promovarea produselor agroalimentare.

Dezvoltarea sistemelor de irigare în baza râurilor Nistru, Prut şi lacurilor de

acumulare cu apă pretabilă după calitate la irigare.

Valorificarea potenţialului turistic regional, prin agro, eco și turism rural.

Dezvoltarea patrimoniului natural și a produselor aferente turismului rural

(meșteșugărit, artizanat, arte populare, etc.).

Implementarea standardelor europene de calitate (produse, servicii etc.).

6.1.2 Potenţialul de dezvoltare a Regiunii Nord

Republica Moldova a intrat în procesul de tranziţie la economia de piaţă cu dezechilibre

regionale semnificative, cauzate de structura existentă de producere, caracterizată prin

predominarea sectorului agricol şi agroindustrial şi dependenţa dezvoltării social-

economice a oraşelor de un număr limitat de întreprinderi industriale mari, situaţie

caracteristică inclusiv Regiunii Nord.

Totodată, potențialul Regiunii Nord este variat, dispunând atât de resurse naturale cât şi

de resurse umane, sociale şi economice. Astfel, de la oraşele regiunii şi până la cele mai

izolate zone, pot fi identificate resurse locale pe baza cărora să se poată realiza

dezvoltarea durabilă a acestora. Dacă în marile centre urbane există o multitudine de

resurse şi oportunităţi de dezvoltare, în zonele izolate şi cu infrastructură subdezvoltată,

pe lângă efectele negative presupuse de acest statut, există şi un aspect pozitiv,




reprezentat de conservarea culturii populare şi a tradiţiilor, care poate fi valorificat, în

special în domeniul turistic.

Modernizarea structurală a economiei, dezvoltarea performanţelor şi a capacităţii de

competitivitate nu pot fi implementate fără o majorare considerabilă a nivelului de

calificare a populaţiei şi dezvoltarea abilităților antreprenoriale și a abilităţii de adaptare la

economia de piaţă.

Ca şi în celelalte regiuni ale Republicii Moldova, în Regiunea Nord calitatea şi infrastructura

drumurilor locale, naţionale şi internaţionale este deplorabilă, aceasta constituind o barieră

esenţială care împiedică investiţiile în sectoarele de activitate economică. Totodată,

prioritate trebuie să fie acordată drumurilor care asigură interconexiunea oraşelor regiunii,

precum şi celor care conectează regiunea la ţările vecine.

Potențialul de dezvoltare al infrastructurii de afaceri este considerabil în Regiunea Nord şi

se datorează existenţei locaţiilor industriale nevalorificate, rezultate în urma restructurării

industriale. Potențialul natural a Regiunii Nord a creat posibilitatea diversificării activităților

economice, creând premise şi condiţii favorabile dezvoltării industriale.

Domeniul economic tradiţional al regiunii, industria de prelucrare a zahărului a cunoscut o

creştere semnificativă, nu numai în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă, dar mai

ales privind cifra de afaceri. Creşterea ponderii industriei de fabricare a conservelor din

fructe şi legume, produselor lactate, cărnii şi mezelurilor, nutreţurilor pentru animale în

totalul cifrei de afaceri evidenţiază orientarea spre o valorificare superioară a potenţialului

industrial al regiunii.

De asemenea, regiunea dispune de un potenţial industrial relativ dezvoltat în domeniul

producţiei materialelor de construcţie, fabricarea sticlei, fabricarea articolelor de

îmbrăcăminte, fabricarea încălţămintei, prelucrarea lemnului, producţia de articole de

cauciuc şi plastic, fabricarea uleiului, etc.

Agricultura se află la începutul unui lung şi dificil proces de modernizare şi restructurare,

menit să conducă la eficientizarea şi la valorificarea mai bună a importantului potențial

agricol al regiunii. Condițiile de climă, relief şi sol sunt destul de bune şi influenţează într-o

măsură importantă dezvoltarea agriculturii.

Principalele domenii agricole care prezintă potențial de dezvoltare şi reprezintă o sursă de

locuri de muncă şi venituri pentru zona rurală a Regiunii Nord sunt creşterea în special a

următoarelor culturi: sfeclă de zahăr, cereale şi leguminoase pentru boabe, floarea

soarelui, porumb şi tutun.

Totodată, Regiunea Nord are avantaje competitive semnificative în creşterea fructelor şi

legumelor, datorită solurilor fertile şi climei favorabile din regiune, fapt care a contribuit şi

la dezvoltarea industriei de procesare şi conservare a acestora.

Sectorul zootehnic în Regiunea Nord are o pondere semnificativă în totalul efectivului de

animale la nivel naţional. Principalul efectiv de animale din regiune în anul 2010 cuprinde:

bovine, inclusiv vaci mulgătoare, porcine, ovine, caprine şi păsări. Ponderea principalelor

produse de origine animalieră în Regiunea Nord este înregistrată în sfera producţiei

laptelui de vacă şi producţiei ouălor.

Ca şi în toată Republica Moldova, Regiunea Nord se caracterizează prin existenţa unei

ponderi ridicate a populației ocupate în domeniul agriculturii şi industriei de procesare.

Sectorul serviciilor are o contribuţie importantă în procesul dezvoltării economice a

regiunii, având o dezvoltare semnificativa în ultimii ani. Domeniile care au înregistrat cele

mai mari creşteri sunt comerţul cu amănuntul, transportul, telecomunicațiile, reparaţii

auto, servicii de construcţii, etc.




Datorită condiţiilor favorabile de care dispune, a frumuseţii locurilor, precum şi a

patrimoniului cultural, Regiunea Nord deţine un potenţial turistic impunător, care poate fi

comparat cu alte zone turistice din ţară şi din străinătate. Potențialul turistic al regiunii

este variat, atât datorită reliefului cât şi varietăţii istorice şi culturale. Alături de pitorescul

regiunii, tradiţiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneşti, tradiţionalele

degustări de vinuri reprezintă premisele pentru atragerea turiştilor. Principalele tipuri de

turism care pot fi practicate sunt: turismul cultural (muzeic, etnografic, artistic), de

agrement, agroturism, turism rural, eco turism, etc.

Totodată, Regiunea Nord dispune de potenţial nevalorificat şi ofertă joasă a serviciilor

turistice şi de agrement, chiar şi pe piaţa locală.

În ansamblu, Regiunea Nord are un potenţial de dezvoltare considerabil, totodată fiind

poziţionată ca şi performanţă investiţională semnificativă. Prin urmare, Regiunea Nord se

caracterizează prin existenţa multor oportunităţi de dezvoltare economică, activitatea

antreprenorială reprezentând baza dezvoltării potenţialului economic al regiunii.

6.1.3 Sectoarele cele mai atractive pentru investiţii în Regiunea Nord

Raioanele

Regiunii

Nord

Sectoarele cele mai atractive pentru investiţii

Briceni

Cultivarea legumelor.

Cultivarea cartofilor de soiuri performante.

Cultivarea fructelor şi pomuşoarelor.

Creşterea și întreținerea animalelor.

Fabricarea materialelor de construcţie şi/sau prestarea serviciilor de

construcţie.

Comerţ.

Procesarea primară și industrială a legumelor și fructelor;

Procesarea cărnii şi fabricarea mezelurilor.

Prestarea serviciilor de transport de mărfuri.

Prestarea serviciilor de reparaţie auto.

Prestarea serviciilor mecanizate.

Turism rural.

Donduşeni


Cultivarea culturilor cerealiere şi tehnice.

Linii tehnologice de uscare, congelare, ambalare şi păstrare a

fructelor, fabricarea conservelor.

Cultivarea legumelor pe terenuri protejate (sere).


Fabricarea uleiurilor eterice.

Industria uşoară (textile).

Turism rural.

Drochia

Producerea mezelurilor.




Cultivarea, procesarea şi fermentarea tutunului.


Fabricarea produselor lactate.

Prelucrarea lemnului.


Producerea mobilei.

Comerţ.

Prestarea serviciilor de transport de mărfuri şi pasageri.





Edineţ





Cultivarea culturilor tehnice.




construcţie.

Comerţ.

Turism rural.

Făleşti

Procesarea fructelor şi legumelor.


Creşterea ovinelor şi caprinelor.


Creşterea păsărilor, incubator.

Fabricarea uleiurilor eterice.


Floreşti

Comerţ.



Producerea şi prelucrarea laptelui.



Procesarea cărnii şi fabricarea preparatelor din carne.


construcţie.



Glodeni









construcţie.

Producerea uleiurilor eterice.

Turism rural.

Ocniţa






construcţie.



Rîşcani

Turism rural.


Industria prelucrătoare de materii prime textile.




Producerea şi prelucrarea laptelui.



Sîngerei Producerea şi prelucrarea laptelui.







Comerţ.

Producerea uleiurilor eterice.


Cultivarea, procesarea şi fermentarea tutunului.

Soroca


Turism rural.

Prestarea serviciilor de transport de mărfuri şi pasageri.



Păstrarea și valorificarea merelor în extrasezon;






construcţie.


6.1.4. Idei de afaceri pentru Regiunea Nord

Luând în consideraţie analiza potenţialului de dezvoltare şi celor mai atractive sectoare de

investiţii în Regiunea Nord, reiese faptul că domeniile în care se pot dezvolta afaceri de

succes sunt:

Cultivarea legumelor în sere.

Cultivarea şi valorificarea produselor agricole (legume) în extrasezon reprezintă o afacere

a cărei cerere este în permanentă creştere. Odată cu lansarea unei afaceri în domeniul

creşterii legumelor în sere este necesară verificarea pretabilității lotului de pământ pentru

amplasarea construcției, existența surselor durabile de apă la irigare și surse energetice

pentru încălzire, construcţia nemijlocită a serei și instalarea acesteia (în cazul în care aţi

procurat sera), precum şi dotarea acesteia cu mijloacele necesare pentru cultivarea

legumelor. În procesul de luare a deciziilor privind legumele care vor fi cultivate în seră,

urmează a fi determinată productivitatea culturilor în parte pentru fiecare, fiind selectate

cele mai productive și solicitate de consumatori pe piață.

Iniţierea unei afaceri în domeniul creşterii legumelor în sere are următoarele avantaje:

Afacerea poate fi administrată şi implementată de o singură persoană.

Perioada de recuperare a investiţiei este mică (2-4 ani).

Complexitate redusă a afacerii.

Existența pieții de desfacere și prețuri relativ înalte în extrasezon.


Practicarea activităţilor agricole este în multe cazuri dificilă, în special datorită parcelării

excesive a terenurilor agricole. Micii proprietari sunt practic lipsiţi de echipamente agricole

pentru executarea la timp şi calitativ a lucrărilor agrotehnice. Afacerea de prestarea a

serviciilor mecanizate constă în procurarea unui tractor şi a echipamentelor agricole,

utilizate în procesul de prestare a serviciilor de arat, semănat, cultivat, transportare, etc.

Iniţierea unei afaceri în domeniul prestării serviciilor mecanizate are următoarele

avantaje:

Cererea pentru astfel de servicii este permanentă, agricultura fiind cea mai

practicată activitate economică.

Afacerea poate fi administrată şi implementată de o singură persoană.

Asigurarea fermierilor cu întreaga gamă de servicii mecanizate.

Capacități de recuperare a investițiilor în 3-5 ani.

Staţie de reparație auto.




Această afacere prevede înfiinţarea unei staţii de reparaţie a autoturismelor. Staţia de

reparaţie nu va fi specializată în reparaţia anumitor tipuri de autoturisme, dar va deservi

tehnic toate modelele, fapt care va permite lărgirea segmentului de piaţă. Pentru

satisfacerea cerinţelor proprietarilor de autoturisme este necesar de a dispune de angajaţi

experimentaţi, existenţă, echipament și instrumentar necesar, prestarea calitativă a

serviciilor, precum şi, în dependenţă de posibilitate, existenţa pieselor auto pentru

înlocuire.

Iniţierea unei afaceri în domeniul prestării serviciilor de reparaţie auto are următoarele

avantaje:

Cererea pentru astfel de servicii este permanentă.

Există oportunitatea de comercializare a pieselor de schimb și uleiului, care va

majora veniturile obţinute.

Plantații multianuale horticole.

Plantațiile multianuale horticole se dezvoltă bine în toate zonele pomicole ale Republicii

Moldova, deoarece sunt condiţii pedo-climaterice favorabile pentru cultivarea majorității speciilor admise în cultură. Pentru zona de Nord preferabile pentru cultivare sunt specii

sămânțoase (măr, păr, gutui), sâmburoase (prun, cireș, vișin, relativ piersic și cais) și cultura nucului. Importanţa culturilor horticole este determinată de valoarea alimentară şi

gustativă, însuşirilor tehnologice specifice, precum şi valoarea economică mare de

producţie.

Iniţierea unei afaceri în domeniul cultivării culturilor horticole are următoarele avantaje:

Plantaţiile horticole pot fi exploatate 20-25 de ani, iar investiţia se recuperează în

4-8 ani după întrarea pe rod.

Cererea crescândă pe piaţa locală şi externă.

Creşterea pe piaţa internaţională a cererii pentru suc.

Prezenţa în ţară a întreprinderilor de prelucrare, depozitare şi exportul a culturilor

horticole.

Creşterea vacilor pentru lapte.

Creşterea vacilor mulgătoare este una din ramurile de bază ale sectorului zootehnic în

condiţiile Republicii Moldova. Asupra nivelului eficienţei ramurii influenţează următorii

factori: rasa, alimentaţia şi întreţinerea animalelor. Pentru iniţierea unei afaceri în acest

sector este necesară dispunerea de o încăpere, procurarea vacilor şi existenţa nutreţurilor

grosiere, suculente și combifurajelor.

Iniţierea unei afaceri în domeniul creșterii vacilor pentru lapte are următoarele avantaje:

Creşterea vacilor permite de a obţine: lapte, carne, viţei, piei şi bălegarul –

îngrăşământ organic pentru sporirea fertilităţii solului.

Afacerea poate fi lansată în proporţii mici şi extinsă pe măsura posibilităţilor.

Afacerea poate fi administrată de membrii familiei.

Cererea sporită în lapte, produse lactate.

Existenţa întreprinderilor de prelucrare a laptelui şi fabricarea produselor lactate.

Magazin alimentar (sau mixt).

Luând în consideraţie potenţialul dezvoltat al comerţului cu amănuntul în Republica

Moldova, deschiderea unei afaceri – magazin alimentar este considerată ca fiind una

eficientă. Totodată, această afacere este una de succes datorită necesităţii alimentaţiei

permanente a populaţiei. Pentru a iniţia o afacere – magazin alimentar este necesar să

dispuneţi de o încăpere unde va fi amplasat magazinul (proprietate privată sau arendată),

echipament şi rafturi, producţia destinată comercializării.

Iniţierea unei afaceri în domeniul – magazin alimentar are următoarele avantaje:

Obţinerea veniturilor imediate.

Cerere permanentă a producţiei comercializate.

Posibilitatea diversificării sortimentului de vânzare.

Gestionarea afacerii de către membrii unei familii.

Transport de mărfuri.




În Republica Moldova, transporturile joacă un rol extrem de important în economie. Într-o

afacere de o asemenea natură, costurile pe care le presupune demararea activităţii sunt

relativ mari, în special datorită costurilor ridicate ale mijloacelor de transport care se

preconizează să fie procurate. Totodată, în cadrul unei astfel de afaceri poate fi practicat

atât transport intern de mărfuri, cât şi transport internaţional de mărfuri. Vom remarcă

însă ca acest tip de activitate economică necesită licențiere.

Iniţierea unei afaceri în domeniul transportului de mărfuri are următoarele avantaje:

Cererea înaltă de servicii de transportare a mărfurilor.

Afacerea poate fi administrată de membrii familiei.

Posibilitatea transportării producţiei proprii, şi prestarea serviciilor de transportare

auxiliare.

Producerea nutreţurilor combinate.

Nutriţia raţională, cu folosirea eficientă a substanţelor nutritive din compoziţia nutreţului,

influențează direct asupra creşterii, dezvoltării, sănătăţii şi productivităţii animalelor şi

păsărilor. Alimentaţia eficientă depinde de echilibrul furajelor în substanţe nutritive, care

trebuie să satisfacă pe deplin necesităţile animalelor şi păsărilor în proteine, vitamine etc.

Alimentaţia animalelor şi păsărilor cu nutreţuri combinate echilibrate în substanţe nutritive

aduce nemijlocit la cheltuieli mici de hrană, ceea ce reduce costul producţiei finite. Pentru

demararea afacerii este necesar un spaţiu de producţie, un cântar şi instalaţie de măcinare

a materiei prime, iar pentru combifuraje concasator sau extruder.

Iniţierea unei afaceri în domeniul producerii nutreţurilor combinate are următoarele

avantaje:

Simplitatea tehnologiei de producţie.

Costuri mici de producţie.

Existenţa unei pieţe considerabile de realizare a producţiei.

Posibilitatea combinării cultivării de culturi cerealiere, leguminoase pentru boabe și oleaginoase cu producerea de nutrețuri combinate.

Sisteme de irigare – combinate cu cultivarea culturilor cu valoare adăugată

înaltă.

Cu toate că fertilitatea solurilor este înaltă, Republica Moldova este caracterizată ca fiind o

ţară cu grad ridicat al riscului în agricultură, cauzat de instabilitatea condiţiilor climaterice.

Precipitaţiile insuficiente și secetele de aer și sol, în ultimii ani, au generat consecinţe

nefaste asupra agriculturii şi economiei republicii, în general. La nivel individual,

dezvoltarea unei afaceri în domeniul irigării include procurarea unui sistem de irigare şi

instalarea acestuia pe lotul de teren agricol destinat irigării, cu cultivarea ulterioară a

culturilor cu valoare adăugată înaltă (legume, fructe, pomușoare, struguri de masă).

Iniţierea unei afaceri în domeniul irigării are următoarele avantaje:

Obţinerea unei productivităţi înalte a culturilor de pe terenurile irigate.

Posibilitatea prestării serviciilor de irigare pe loturile de teren agricol din vecinătate,

astfel obţinând venituri suplimentare.

Garantarea de recolte înalte, stabile și de calitate de culturi cu valoare adăugată.

Producerea mezelurilor.

Luând în consideraţie existenţa în Republica Moldova a unui potenţial dezvoltat al

sectorului zootehnic, iniţierea unei afaceri în domeniul producerii mezelurilor este una

eficientă. Pentru a iniţia o afacere în acest domeniu este necesar de a dispune de un

spaţiu de producţie specific producerii de mezeluri (inclusiv depozit, frigider),

echipamentul necesar pentru prelucrarea materiei prime. Materia primă poate fi obținută

prin contractarea partidelor necesare de carcase de la abatoarele specializate. Vom

specifica însă ca acest gen de activitate necesită licențiere, introducerea și respectarea

normelor sanitar – epidemiologice și de calitate conform legislației în vigoare aplicabilă

acestui gen de activitate economică.

Iniţierea unei afaceri în domeniul producerii mezelurilor are următoarele avantaje:

Cerere semnificativă a mezelurilor.

Oportunități în producerea unui sortiment apreciabil de mezeluri.




Posibilitatea achiziţionării materiei prime ieftine direct de la producătorii locali sau

de la abatoarele specializate.

Dezvoltarea specimenelor locale de mezeluri ca produse de origine controlata.

Moară.

Cultivarea grâului este pe larg practicată şi reprezintă o cultură strategică pentru

Republica Moldova. În localităţile rurale serviciile de morărit se bucură de o cerere sporită.

În prezent, morile care permit obţinerea făinii de calitate superioară şi funcţionând la un

randament înalt, activează cu succes pe piaţa serviciilor de morărit.

Iniţierea unei afaceri în domeniul morăritului are următoarele avantaje:

Stabilitatea suprafeţelor cultivate cu culturi cerealiere, asigurând o bază de materie

primă sigură.

Activitatea morii poate fi asigurată prin două modalităţi: prestarea serviciilor de

prelucrare, şi achiziționarea şi prelucrarea materiei prime proprii.

Cererea sporită la făină, îndeosebi de calitate pentru panificație.

Turism rural.

În prezent, în Europa turismul rural se dezvoltă cu ritmuri accelerate, în unele ţări aceasta

servind o bună parte a fluxului de turişti. Turismul rural reprezintă venituri suplimentare la

activitatea de bază desfăşurată de fermieri, totodată devenind o sursă de bază a

veniturilor populaţiei din localităţile rurale. Importanţa acestui tip de deservire este

determinată de creşterea numărului de oameni care doresc să se odihnească la ţară, în

condiţii de confort, dar cu specific rural și mâncare de casă.

Iniţierea unei afaceri în domeniu turismului rural are următoarele avantaje:

Posibilitatea recreării şi odihnii populaţiei urbane în condiţii de ţară.

Cererea în continuă creştere a practicării turismului rural.

Obţinerea de venituri suplimentare.

Producerea materialelor de construcţie (fortan, pavaj).

În afacerea dată se propune înfiinţarea unui atelier de confecţionare a materialelor de

construcţie, în special a fortanului şi pavajului. Producţia acestor obiecte este relativ

simplă şi are o piaţă de desfacere sigură. În procesul de producţie se va pune accentul pe

calitatea obiectelor produse. Pentru a iniţia o afacere în domeniul producţiei fortanului

şi/sau pavajului este necesar de a dispune de teren de producţie, utilajul prevăzut şi

materie primă.

Iniţierea unei afaceri în domeniul producerii materialelor de construcţie are următoarele

avantaje:

Există cerere permanentă la producţia de fortan şi pavaj.

Posibilitatea de lărgire a sortimentului de produse.

Existenţa materiei prime.

Un preț de realizare mai jos și competitiv cu materiale similare de construcție.

Oloiniţă.

Cultivarea florii soarelui este pe larg practicată în Republica Moldova. Analizând în

dinamică evoluţia sectorului de producţie a florii soarelui, se constată o creştere a

suprafeţelor însămânţate, precum şi obţinerii unei productivităţi înalte. În localităţile rurale

serviciile prestate în cadrul oloiniţei se bucură de o cerere sporită atât din partea

producătorilor agricoli mici şi mijlocii, cât şi din partea gospodăriilor casnice. In ultimul

timp unii fermieri cultivă pentru producerea de ulei și semințe de bostan, uleiul cărui are

calități bune alimentare și curative pentru sănătate.

Iniţierea unei afaceri în domeniul prestării serviciilor în cadrul oloiniţei are următoarele

avantaje:

Tendinţe de extindere a suprafeţelor cultivate cu floarea soarelui şi a producţiei

globale.

Activitatea morii poate fi asigurată prin două modalităţi: prestarea serviciilor de

prelucrare, şi achiziționarea şi prelucrarea materiei prime proprii.

Afacerea poate fi organizată de membrii unei familii.

Existenţa materiei prime.




Posibilitatea comercializării în vrac în partide mici și mijlocii și ambalate în sticle PET

sub marcă de producător.

Incubator pentru păsări.

Păsările întreţinute în gospodăriile individuale reprezintă o sursă importantă de existenţă.

Astfel, în localităţile rurale există o cerere stabilă pentru puii de păsări de diferite rase şi

specii. În prezent, populaţia din multe localităţi rurale nu este asigurată cu pui de păsări

de rasă. Pentru procurarea puilor, localnicii sunt nevoiţi să se deplaseze în alte localităţi.

Afacerea nominalizată este una de succes, deoarece puietul poate fi vândut în localitatea

de creştere şi inclusiv în localităţile din vecinătate.

Pentru lansarea unei afaceri de incubare este necesară amenajarea unei secţii de

producţie a puilor de păsări, achiziţionarea ouălor calitative (eclozionabile) de la

producători specializaţi.

Iniţierea unei afaceri în domeniul incubării are următoarele avantaje:

Simplitatea tehnologiei de producţie.

Posibilitatea de lărgire a sortimentului de produse.

Afacerea poate fi organizată de membrii unei familii, chiar în proprietatea acestora.

Creşterea animalelor pentru carne.

Creşterea animalelor pentru carne este o îndeletnicire tradiţională pentru Republica

Moldova. În afacerea propusă pot fi crescute bovine și/sau porcine. Organizarea creșterii

bovinelor și porcinelor ca afacere necesită a fi concepută prin producerea furajelor și nutrețurilor proprii, astfel prețul de cost al animalului comercializat la masă vie sau

abatorizat și comercializat la carcasă va fi mai competitiv pe piață.

Iniţierea unei afaceri în domeniul creşterii animalelor pentru carne are următoarele

avantaje:

Există cerere permanentă la carne.

Afacerea poate fi lansată în proporţii mici şi extinsă pe măsura posibilităţilor.

Afacerea poate fi organizată de membrii unei familii.

6.2 Identificarea și descrierea oportunităților de afaceri Regiunea Centru

6.2.1 Analiza socio-economică a mediului de afaceri din Regiunea Centru

Puncte forte

• Poziționare geografică favorabilă (centrul Rep. Moldova, proximitate faţă de mun.

Chişinău)

• Condiţii agro-climaterice relativ favorabile (soluri, zile solare, suma temperatirilor

active, etc.);

• Resurse forestiere și landșaft combinat cu podișul Codrilor;

• Monumente istorico-culturale de valoare naţională;

• Colaborare transfrontalieră în cadrul euroregiunilor ( „Siret – Prut – Nistru‖);

• Tradiţii meşteşugăreşti străvechi şi diverse;

• Tradiţii vini-viticole, branduri vinicole şi infrastructură extinsă a vinăriilor;

• Existenţa resurselor acvatice pentru recreere şi irigare;

• Prezenţa și disponiblitatea resurselor naturale (nisip, argilă, piatră);

• Prezenţa resurselor baleneo-sanatoriale;

• Reţea extinsă de drumuri (drumuri naţionale, internaţionale, căi ferate);

• Prezenţa zonei economice libere (ZEL Ungheni, Expo - Business - Chișinău).

Puncte slabe

• Productivitate scăzută în agricultură;

• Riscul afectării de hazarde naturale specifice zonei de Centru (secete, grindină,

inundații, etc.)

• Deficitul locurilor de muncă;

• Starea proastă a drumurilor;

• Migrarea intensive a tinerilor;




• Deficit de forţă de muncă calificată;

• Industria slab dezvoltată;

• Servicii slab dezvoltate în agricultură;

• Nivel scăzut al educaţiei şi culturii populaţiei;

• Tehnologii şi utilaj industrial învechit;

• Mediul de afaceri slab dezvoltat;

• Nivelul înalt al corupţiei;

• Diversificare redusă a pieţei de desfacere;

• Capacităţi reduse pentru dezvoltarea turismului.

Oportunităţi

• Crearea condiţiilor favorabile pentru susţinerea activităţilor industriale (zone

economice, parcuri industriale, incubatoare de afaceri)

• Dezvoltarea turismului (rural, cultural, balnear-recreativ, piscicol);

• Repararea şi modernizarea drumurilor naţionale şi internaţionale.

• Atragerea investiţiilor străine şi valorificarea posibilităţilor de participare la programele

de Bună Vecinătate;

• Dezvoltarea antreprenorialului şi a capacităţilor manageriale.

• Crearea condiţiilor pentru întoarcerea cetăţenilor temporar emigraţi;

• Dezvoltarea şi promovarea produselor ecologice;

• Modernizarea tehnologiilor industriale şi agricole;

• Includerea Regiunii Centru în circuitele turistice internaționale;

• Utilizarea resurselor energetice regenerabile;

• Utilizarea tehnologiilor de irigare pentru dezvoltarea agriculturii;

• Redirecționarea remitenţelor în investiţii productive;

• Dezvoltarea comunicaţiilor feroviare de tip European.

6.2.2 Potenţialul de dezvoltare a Regiunii Centru

Analiza socio-economică a Regiunii Centru evidenţiază rolul mun. Chişinău în

dezvoltarea regiunii. Proximitatea regiunii faţă de Chişinău are avantaje în ceea ce

priveşte dezvoltarea utilităţilor şi serviciilor în raioanele învecinate, oferirea locurilor de

muncă pentru populaţia regiunii, accesul către instituţiile educaţionale şi de sănătate.

Astfel Regiunea Centru va deveni un nod de trecere dintre celelalte regiuni, fapt ce va

favoriza dezvoltarea unor servicii precum: servicii hoteliere, transport şi comunicaţii,

puncte de transbordare etc. şi va aproviziona cu produse agricole populaţia capitalei.

Sectorul agriculturii se caracterizează printr-o capacitate redusă de cultivare şi prelucrare

a produselor agricole din cauza potenţialului economic scăzut al întreprinderilor agricole şi

gospodăriilor ţărăneşti și managementului ineficient al exploatării agricole. Totodată,

este de menționat că Regiunea Centru se bucură de condiţii agro-climaterice favorabile,

resurse acvatice (posibilitate de utilizare pentru irigare), suprafeţe mari de teren agricol şi

bonitate înaltă a solului, acestea fiind punctele forte ce servesc în procesul de dezvoltare a

agriculturii. Întrucât populaţia rurală a regiunii are o pondere de 80%, modernizarea şi

dezvoltarea serviciilor în agricultură va asigura o productivitate înaltă a producţiei agricole,

care va putea fi comercializată pe pieţele externe sau va servi ca materie primă pentru

fabricile de prelucrare din regiune. În această direcţie este posibilă dezvoltarea mediului

de afaceri în zonele rurale prin crearea serviciilor industriale.

Regiunea se caracterizează printr-un nivel scăzut de dezvoltare al industriei.

Întreprinderile industriale nu sunt dezvoltate deoarece nu există o infrastructură

industrială funcţională (cu excepția mun. Chișinău), un mecanism de promovare a

producţiei autohtone pe pieţe terțe, dar Regiunea Centru dispune de cantități considerabile de resurse naturale (argilă, nisip, piatră), care vor servi drept materie primă

pentru dezvoltarea industriei de producere a materialelor de construcţie. Această ramură a

industriei este dezvoltată în regiune, însă capacităţile de producţie nu satisfac




necesităţile pieţei, de aceea extinderea și diversificarea lor va deveni o orientare

strategică a dezvoltării Regiunii Centru.

Regiunea Centru are un potenţial turistic unic comparativ cu celelalte regiuni, dar, din

păcate, calităţile serviciilor, capacităţile organizaţionale și infrastructura sunt departe de

standardele europene, acest fapt stagnează dezvoltarea turismului în zonă. Regiunea

dispune de cel mai bogat fond forestier, diversele arii protejate şi rezervaţii ştiinţifice,

monumente istorico-culturale de valoare naţională (Orheiul Vechi, Saharna, Ţâpova,

Japca, Donici etc.), care pot fi folosite ca resurse în dezvoltarea turismului. Mănăstirile

naţionale, tradiţiile meşteşugăreşti şi vini-viticole reprezintă un alt atu atât în atragerea

turiştilor naţionali, cât şi a celor internaţionali.

Deoarece Regiunea Centru nu dispune de resurse energetice proprii, există dependenţa

externă de aceste resurse. Pentru a preveni situaţiile de criză energetică externă, la nivel

de regiune pot fi iniţiate şi susţinute programele de dezvoltare a surselor alternative de

energie regenerabilă.

Analiza socio-economică a Regiunii Centru evidenţiază principalele direcţii de dezvoltare

ale regiunii:

Intermedierea fluxurilor economice de transport de pasageri şi comerciale între

regiunile țării şi cele internaționale;

Dezvoltarea rurală, care presupune modernizarea agriculturii, dezvoltarea

businessului rural, diversificarea serviciilor în agricultură etc.;

Dezvoltarea industriei şi a IMM-urilor prin crearea condiţiilor de deschidere a IMM-

lor, dezvoltarea industriei în baza materiei prime a regiunii, modernizarea

tehnologiilor industriale, utilizarea eficientă a infrastructurii existente.

Crearea şi diversificarea serviciilor pentru turism şi odihnă. Potenţialul turistic

valoros al Regiunii Centru poate fi valorificat ca sursă importantă pentru

dezvoltarea turismului rural, cultural, piscicol şi de recreere.

Valorificarea resurselor umane, Regiunea Centru dispunând de cel mai mare

procent de populaţie aptă de muncă. Instruirea şi recalificarea resurselor umane

constituie o direcţie de dezvoltare a regiunii.

6.2.3 Sectoarele cele mai atractive pentru investiţii în Regiunea Centru

Raioanele

Regiunii

Centru


Anenii-Noi

Fabricarea cărămizii, teracotei, ţiglei şi altor materiale de

construcţie pe baza resurselor de nisip de care dispune raionul.

Procesarea şi conservarea legumelor.

Construirea spaţiilor frigorifice pentru depozitarea strugurilor,

legumelor şi fructelor.

Producerea legumelor şi fructelor pe terenuri protejate (sere) și câmp deschis.

Sortarea şi reciclarea deşeurilor menajere.

Călărași

Viticultura și vinificația cu producerea vinurilor de origine.

Producerea legumelor şi fructelor pe terenuri protejate (sere).

Industria textilă.



Investiţii în mini-ferme pentru creşterea porcinelor, nutriilor şi

iepurilor.

Artizanatul și meșteșugăritul (olăritul, dogăritul, etc.)

Turismul rural (tururi viti-vinicole, pensiuni turistice).

Criuleni Investiţii în agricultura de scară mare, inclusiv în creşterea

cerealelor, florii-soarelui şi porumbului, de soiuri rezistente la




clima tot mai secetoasă.

Colectarea şi depozitarea materiilor prime agricole în instalaţii

frigorifice cu atmosferă controlată pentru livrarea pe piaţa locală

sau externă.

Cultivarea, inclusiv în sere, a răsadului, legumelor şi a cartofilor.

Investiţii în sectorul serviciilor prestate populaţiei.

Extragerea şi îmbutelierea apelor minerale.

Extragerea nisipului pentru construcţii şi confecţionarea

cărămizilor şi ţiglei de nisip.

Creşterea peştelui în eleștee.

Sortarea și reciclarea deşeurilor menajere.

Turism rural, balnear-recreativ și piscicol.

Dubăsari

Industria agroalimentară.


Piscicultura și turismul piscicol..

Agro și ecoturismul.

Hîncești

Industria alimentară, inclusiv în cadrul unor mini-fabrici

pentru prelucrarea cărnii şi procesarea legumelor şi fructelor.

Uscarea și deshidratarea fructelor.




Turismul de nişă.

Ialoveni

Servicii de reparaţii casnice.

Producerea materialelor de construcţii.

Prelucrarea materiei prime agricole (industria alimentară, uleiuri

tehnice şi Bio-combustibili).

Prelucrarea deşeurilor.

Servicii prestate populaţiei (inclusiv în localităţile rurale).

Sectorul vitivinicol.

Turismul rural și agrement.

Nisporeni

Industria prelucrătoare a materiilor prime agricole, inclusiv

industria alimentară (mini-fabrici de produse lactate, linii de

uscare a fructelor).

Uscarea și deshidratarea fructelor.

Fabrici de prelucrare a materiei prime textile.

Colectarea şi depozitarea materiilor prime agricole pentru livrarea

pe piaţa locală sau externă.

Producerea materialelor de construcţii.


Practicarea zootehniei, pomiculturii şi legumiculturii.

Meșteșugăritul și artizanatul.

Turismul rural şi de nişă.

Orhei

Legumicultura, pomicultura.

Pepinieritul horticol și viticol.


Extragerea pietrei și a materialelor de construcții. Prelucrarea fructelor, legumelor.

Prelucrarea produselor lactate.

Textile şi confecţii.

Încălţăminte.

Construcţia de maşini.

Echipament electric.

Dezvoltarea mini-fabricilor de prelucrare a produselor lactate

pe baza materiei prime locale.

Turismul rural (tururi viti-vinicole, pensiuni turistice).

Rezina Producerea și procesarea cerealelor.

Industria materialelor de construcţie.




Agricultură ecologică.

Pomicultură şi legumicultură.

Producerea şi promovarea surselor regenerabile de energie.

Dezvoltarea industriei de extracţie, prelucrare şi îmbuteliere a

apei potabile.

Turism şi agrement, inclusiv fluvial.

Strășeni

Industria prelucrătoare a materiilor prime (textile, agricole).

Asamblarea părţilor componente pentru industria constructoare

de maşini.

Textile şi producerea încălţămintei.

Servicii de depozitare a materiei prime sau a produselor fabricate

şi semifabricate, graţie disponibilităţii spaţiilor frigorifice cu

destinaţii industriale în raion.

Extragerea şi prelucrarea zăcămintelor de materiale de

construcţii.

Zootehnia şi prelucrarea produselor animaliere.

Plantarea livezilor şi a viţei-de-vie.

Sectorul de transport – depozitare - logistică.

Turismul rural şi de nişă.

Șoldănești

Pomicultura și legumicultura.

Fabricile de prelucrare a laptelui şi a produselor lactate.

Fabrici de confecţii.

Creșterea peștelui în eleștee.

Extragerea şi îmbutelierea apei minerale.

Mini-fabrici de prelucrare a fructelor şi legumelor.

Turismul, în comun cu alte raioane de pe cursul răului Nistru sau

din regiune.

Telenești

Plantaţiile de livezi, legume şi viţă-de-vie din perspectiva

valorificării zonei de Codru şi a celei de stepă în care este localizat

raionul.

Prelucrarea fructelor, legumelor, viţei-de-vie pentru exportul

produsului atât în vrac, cât şi în stare prelucrată.

Zootehnia şi prelucrarea produselor animaliere.

Fabricarea produselor ecologice.

Producerea energiei alternative pe baza râului Răut.

Carierele de calcar, resursele de nisip şi piatră prezintă potenţial

pentru fabricarea materialelor de construcţii.

Ungheni

Industria prelucrătoare a materiilor prime (textile, agricole) şi

asamblare a părţilor componente.

Colectarea şi depozitarea materiilor prime agricole pentru livrarea


Producerea materialelor de construcţii pe baza zăcămintelor

naturale existente.


Industria alimentară în baza materiei prime locale (mini-fabrici de

produse lactate).

Industria constructoare de maşini (asamblare).

Meșteșugăritul și artizanatul popular.

Turismul rural.

6.2.4 Idei de afaceri pentru Regiunea Centru

Atelier de confecţionare a mobilei

Prelucrarea lemnului este una din cele mai vechi preocupări ale omului, care deseori şi-a

construit casa folosind elemente din lemn, a produs unelte de uz casnic (găleţi, greble, plug

etc.) şi mobilierul de care avea nevoie. Mobila face parte din categoria obiectelor de primă

necesitate pentru viaţa şi activitatea omului. Mobila a fost întotdeauna concepută şi realizată




pentru îndeplinirea necesităţilor funcţionale pe care le poartă. Esteticul mobilei este direct

influenţat de uneltele şi lemnul folosite la fabricaţie, de profesionalismul meşterului etc.

În afacerea dată se propune înfiinţarea unui atelier de confecţionare a mobilei. Atelierul se

va amplasa în ograda proprietarului afacerii.

Printre avantajele afacerii menţionăm:

cererea stabilă a mobilierului pe piaţă;

afacerea poate fi lansată la un volum de producere mic şi extinsă pe măsura

dezvoltării pieţei;

organizarea şi dezvoltarea afacerii de către membrii unei familii;

satisfacerea necesităţilor proprii în mobilier;

riscul mic al afacerii prin neafectarea calităţii mobilierului aflat în stoc;

necesită spaţii şi încăperi mici, existente în cadrul gospodăriilor individuale.

Atelier de producere a măturilor

În afacerea dată, în afară de activitatea de producere a măturilor, proprietarul se va ocupa

de cultivarea sorgului, ce fa favoriza crearea unei baze eficiente şi stabile cu materie primă

ieftină şi calitativă.

La producerea măturilor se va folosi sorgul pentru mături (lat. Sorghum vulgare tehnicum)

de soi MKC-8203989 şi Венста. Materialul semincer poate fi procurat la Institutul de

Cercetări şi Producere ―Porumbeni‖ (tel.:022/245-571/74) şi în străinătate (Rusia,

Ucraina).

În afacerea dată se propune înfiinţarea unei plantaţii de sorg, cu suprafaţa terenului de 1

ha aflat în patrimoniul proprietarului afacerii cu producerea ulterioară a măturilor. Volumul

anual de producere va fi de 3 mii mături.

Cabinet cosmetologic

Cabinetul de cosmetologie este o afacere ce presupune prestarea serviciilor cosmetice şi

anume: îngrijirea profesională a pielii feţei, gâtului, decolteului, folosind preparate

cosmetice, loţiuni, creme, aparate şi tehnologii speciale; înlăturarea părului excesiv de pe

corp (faţă, mâni, picioare, etc.) cu ajutorul cerii depilatoare; aplicarea machiajului. Un

serviciu suplimentar al cabinetului ar putea fi comercializarea produselor de cosmetologie

profesionale, de calitate, pentru îngrijirea pielii la domiciliu.

Iniţierea unui cabinet de cosmetologie este o afacere profitabilă şi are următoarele

avantaje:

Este o afacere mică, care nu necesită investiţii mari

Afacerea poate fi administrată şi executată de o singură persoană

Cererea şi preţul la asemenea servicii sunt în creştere

Aproximativ 15% din toate femeile au un grafic permanent de a frecventa un salon de

acest gen. În condiţiile în care, în prezent, femeile, indiferent de venitul lor lunar, îşi

permit să meargă cel puţin o dată pe lună la un salon de frumuseţe sau să-şi procure cele

mai simple produse cosmetice, industria "frumuseţii" asigură un nivel bun al profitabilităţii.

Cabinet veterinar

Este cunoscut faptul că numai animalele sănătoase pot să genereze producţie finită

calitativă, la costuri minimale. La îmbolnăvirea animalelor se reduce brusc productivitatea

acestora, se înrăutăţeşte calitatea producţiei obţinute, sporesc cheltuielile pentru

tratament şi creşte mortalitatea.

În ultimii ani se observă un grad înalt de îmbolnăvire şi mortalitate a animalelor şi

păsărilor cu reducerea numărului de capete. Acest lucru este cauzat de următoarele:

lipsa la producători a informaţiei privind tehnologiile de creştere a animalelor şi

păsărilor;

calitatea joasă a furajelor;

ne respectarea regulilor sanitaro – igienice;

lipsa vaccinurilor, medicamentelor moderne (recent apărute pe piaţă), a

preparatelor pentru dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare;

lipsa personalului medico – veterinar calificat;

poluarea mediului ambiant etc.




Cabinetul veterinar poate să efectueze calificat întregul complex de acţiuni şi măsuri de

tratament şi profilaxie a maladiilor întâlnite la animale şi păsări. De calitatea şi

complexitatea realizării acestor acţiuni depinde gradul de reducere a pierderilor efectivului

de animale şi păsări în urma maladiilor şi mortalităţii. Cabinetul veterinar efectuează

servicii de consultanţă, tratament, vaccinări profilactice, operaţii chirurgicale şi

ginecologice, însămânţarea artificială a animalelor, elaborarea reţetelor de nutriţie,

vânzarea medicamentelor şi a mijloace de îngrijire – alimentare a animalelor şi păsărilor,

lucrări de dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare. Succesul acestei afaceri va depinde

profesionalismul şi experienţa de lucru a angajaţilor.

Creşterea albinelor

În ultimii ani în condiţiile R. Moldova creşterii albinelor se acordă o atenţie sporită odată cu

solicitarea produselor agricole (în primul rând a mierii) pe piaţa externă. Creşterea şi

exploatarea albinelor este un domeniu profitabil pentru Republica Moldova îndeosebi dacă

acest proces este organizat prin intermediul Asociaţiei Apicultorilor. Produsele obţinute de

la albine sunt foarte diferite din punct de vedere al originii, compoziţiei, proprietăţilor şi al

importanţei pentru om. Mierea, ceara, polenul, propolisul, veninul de albine sunt produse

naturale cu un conţinut bogat de elemente biologice. Toate aceste produse pot fi folosite

ca mijloace de tratare a diferitor boli. Din alt punct de vedere, albinele au fost, sunt şi vor

fi veriga ecologică între floră şi faună, îndeosebi pentru republica noastră, care este o ţară

agrară. Încă un aspect important al aportului albinelor îl constituie polenizarea unui şir de

culturi agricole, sporind recolta cu 30-60% la floarea soarelui şi livezi iar la legume – chiar

până la 200-300%. Conform unor calcule aportul albinelor în această direcţie exprimată

financiar este de 100 de ori mai mare faţă de produsele obţinute de la albine.

Avantajele primite de la creşterea albinelor:

Primirea unor produse ecologice pure;

Cerere mare pe piaţa internă şi externă;

Posibilităţi de a exporta produsele apicole;

Funcţii auxiliare de polenizare a florei;

Afacerea data poate fi organizată şi dezvoltată de către membrii unei familii;

Creşterea producţiei agroalimentare ecologice

Practicarea agriculturii ecologice poate fi văzută ca un prim pas spre un sistem modern de

agricultură care nu numai că, contribuie la obţinerea de produse sănătoase, libere de boli

şi dăunători, lipsite de reziduuri nocive, cu un conţinut echilibrat în substanţe bioactive şi

minerale, dar totodată, contribuie şi la conservarea biodiversităţii.

Programul naţional privind producţia agroalimetară ecologică care are două scopuri:

1. Cantitativ - creşterea suprafeţelor cultivate după modul de producţie agroalimentară

ecologică;

2. Calitativ - plasarea producţiei agroalimentare ecologice în central agriculturii

moldoveneşti, ca motiv al dezvoltării durabile a acesteia.

Pentru realizarea acestor scopuri statul anual acordă sprijin de la bugetul de stat pentru

susţinerea dezvoltării agriculturii ecologice. Pentru anul 2011 suma alocată a constituit 7

mil lei, fiind diferenţiată în felul următor:

- 800 lei /ha teren agricol supus procesului de conversiune în I an (dar nu mai mult

de 200 ha)

400 lei /ha în al II și al III an(dar nu mai mult de 200 ha).

Cultivarea cepei

Ceapa se cultivă pentru bulbi care pot fi recoltate după atingerea maturităţii. Ceapa are un

rol important în alimentaţie şi industria alimentară. În Moldova ceapa se cultivă în toate

raioanele ţării. Suprafaţa cultivată cu ceapă în republică constituie 6,3 mii ha anual.

Cultivarea cepei este o afacere profitabilă care are următoarele avantaje:

ceapa se întrebuinţează pe larg în alimentaţia populaţiei şi industria producerii

conservelor;

ceapa are un conţinut bogat în substanţe nutritive;




se usucă în uscătorii pentru comercializarea în străinătate;

este o cultură ce permite de a obţine profituri mari;

ceapa se cultivă prin seminţe şi arpagic;

cerere sporită pe piaţă locală şi pe pieţele străine a producţiei de ceapă.

Plantaţii de căpşuni

Căpşunul, specie pomicolă cu talia cea mai redusă, este foarte apreciat atât pentru rodul

său bogat, cât şi pentru calitatea fructelor sale, conţinutului ridicat de vitamina C şi de alte

substanţe utile în alimentaţie. Alături de cireşe, căpşunele sunt primele fructe care apar pe

piaţă, datorită maturităţii sale timpurii. Fructele de căpşun se consumă în stare proaspătă,

dar şi prelucrată sub formă de dulceţuri, gemuri, jeleuri, siropuri, sucuri, etc. Se utilizează,

de asemenea, la aromatizarea produselor lactate, la pregătirea salatelor din fructe.

Frunze împreună cu fructele se utilizează în medicină şi în industria cosmetică, intrând în

componenţă diferitor creme. Având o talie redusă (15-40 cm), căpşunul se poate cultiva în

spaţii foarte mici din grădina casei, dar şi în câmp, în sere sau solarii. În prezent, dintre

toate speciile pomicole, cultura căpşunului este una din cele mai rentabile şi mai eficiente

culturi în condiţiile unei cultivări corespunzătoare. Majoritatea soiurilor cultivate în

republica noastră au un potenţial biologic de peste 15 -20 t/ha.

Plantaţie de viţă de vie cu soiuri de struguri de masă

Cu toate că necesită multe mijloace financiare, producerea strugurilor de masă este o

afacere profitabilă, profitul brut constituind cca. 104 mii lei la hectar anual. Este rentabil

de plantat viţă de vie şi din următoarele considerente:

Foarte multe terenuri agricole din ţară pot fi eficient exploatate numai cultivându-le

cu viţă de vie

Cererea pe piaţă a strugurilor de masă este în creştere

La îngrijirea bună a plantaţiei viticole aceasta poate fi exploatată pe parcursul a 25-

30 ani

Plantaţia viticolă poate preîntâmpina alunecările de teren şi eroziunea solului

Producerea de brichete din rumeguş de lemn şi deşeuri agricole

Brichetul este substituit larg de produsele ordinare (lemn, cărbune, etc.), însă permanent

există o tendință de creștere a cererii față de brichete, datorită proprietăţilor ecologice și randamentului înalt. Bricheta reprezintă o tehnologie de interes enorm deoarece într-un

volum redus de așa produs se concentrează rezervă energetica (puterea calorica) sporită

în comparație cu alți combustibili solizi. Densitatea brichetelor este mult mai mare decât

cea regăsită în lemnul de foc. Porozitatea e foarte scăzută și ca urmare flacăra produsă în

timpul arderii e mai densă decât cea produsă de arderea lemnului. Cu alte cuvinte

brichetele sunt considerate un combustibil mult mai bun față de lemn, de neegalat, încât

brichetele au o capacitate termica excepțională, prin urmare rețin căldura pe o perioada de

timp mult mai mare si mențin temperatura ridicată în interiorul focarului din cazan,

permițând o ardere ușoară a brichetelor noi introduse.

Brichetul, în comparație cu combustibilii solizi ordinari (lemn, cărbune) are mai multe

avantaje:

- Îmbunătățirea caracteristicilor fizice (densitate, omogenitate);

- Micșorarea volumului de stocare 12:1;

- Puterea calorică de ardere este cu 38-60% mai mare comparativ cu lemnul;

- Creșterea volumului densității de energie în raport cu consumul de material;

- Îmbunătățesc și protejează performanțele cazanului (centralei);

- Resturi foarte puține după ardere (cenușa 0,05 – 0,1%);

- Ușurință în mânuire (manipulare);

- Produs 100% ecologic (nu conțin aditivi sau lianți chimici).

Ideea afacerii constă în lansarea unui atelier de confecţionare a brichetelor din

rumeguș de lemn și deșeuri agricole pentru satisfacerea necesităţilor clienţilor şi

acumularea profitului.




Plantaţii de nuc

Însemnătatea economică a nucului rezultă atât din produsele alimentare de mare valoare,

pe care acest arbore le oferă, cât şi sub raportul utilizării lemnului, scoarţei, frunzelor, cojii

verzi şi uscate a nucilor etc.

Plantaţia de nuc este o investiţie pe termen lung, care poate fi exploatată 30 - 60 de ani.

Durata exploatării eficiente depinde de corectitudinea înfiinţării plantaţiei şi îngrijirea

acesteia în primii 7-8 ani după plantare. înfiinţarea unui hectar de nuc şi îngrijirea acestuia

până la intrarea în rod (primii 7 ani) necesită cca. 35 mii lei pentru 1 ha: I an de vegetaţie

cca. 16,2 mii lei pentru 1 ha; anul II - VII de vegetaţie cca. 3,1 mii lei anual pentru 1 ha.

• plantaţia de nuc poate fi exploatată cca. 30 - 50 de ani iar perioada de recuperare a

investiţiei este de 12-14 ani;

• cererea semnificativă a consumului de miez de nucă pe piaţă autohtonă și externă la

prețuri înalte de 45-80 lei/kg;

• nucul este un arbore pentru fixarea alunecărilor de teren pe pante, este larg folosit în

lucrările de amelioraţii agrosilvice şi de-a lungul drumurilor pentru combaterea vânturilor

puternice.

Agricultura ecologica

Studiile arata ca cel puțin 49,5% dintre fructele, legumele si cerealele produse prin

agricultura intensivă și convențională conțin pesticide. Prin urmare, jumătate dintre

legumele și fructele pe care le consumam zilnic conțin substanțe toxice extrem de

periculoase. Problemele hormonale grave, sterilitatea, cancerul sau malformațiile la copii

sunt doar câteva dintre cele mai grave afecțiuni provocate de pesticide.

De aceea cultivarea legumelor în sistem ecologic este o afacere extrem de profitabila și puternic sprijinita la nivelul UE precum și în Republica Moldova. Anual sunt alocate de

către stat fonduri de subvenționarea a producerii și livrării produselor ecologice.

Beneficiile implementării sistemului de agricultură ecologică constau și în faptul că se

aplică aceleași operațiuni tehnologice și manuale, doar cu excluderea substanțelor chimice

de sinteză și supraexploatării solului. Astfel se protejează calitatea solului și se obțin

produse cu calități gustative inedite.

6.3 Identificarea și descrierea oportunităților de afaceri Regiunea Sud

6.3.1 Analiza socio-economică a mediului de afaceri a Regiunii Sud

Puncte forte

Poziţie geo-politică favorabilă: (i) cooperare transfrontalieră trilaterală; (ii)

vecinătatea UE; (iii) puncte de control vamal (7 auto şi 2 feroviare); (iv) acces

maritim (prin fluviul Dunărea).

Condiţii agro-climaterice relativ favorabile (soluri, zile solare, suma de temperaturi

active).

Reţea de transport ramificată şi diversificată (auto, feroviar, 1 aeroport

internaţional).

Terminalul petrolier, cerealier și de pasageri funcțional de la Giurgiuleşti.

Patrimoniu istoric şi cultural (Valul lui Traian, Codrii Thigeciului, mănăstiri și schituri).

Potenţial balneo-turistic (ape minerale, nămol, resurse acvatice, arii protejate).

Existența unui număr apreciabil de ONG funcţionale.

Resurse acvatice pentru irigare în ariile râurilor Prut și Nistru.

Tradiţii vini-viticole şi infrastructură extinsă a vinăriilor.

Condiții favorabile pentru cultivarea culturilor cerealiere cu calități înalte

panificabile, strugurilor tehnici și de masă și speciilor sâmburoase horticole.

Producerea culturilor timpurii și în extrasezon de legume din teren protejat.

Puncte slabe

Productivitate scăzută în agricultură.

Tehnologii industriale învechite.

Ponderea înaltă a populaţiei antrenate în agricultură (60%).




Locuri de muncă insuficiente şi necompetitive pentru prevenirea migraţiei.

Grad scăzut de asigurare cu utilităţi.

Mediu de afaceri defavorizat.

Calitatea scăzută a infrastructurii transporturilor.

Degradarea oraşelor mici.

Parcelarea excesivă a terenurilor agricole.

Capacităţi reduse pentru dezvoltarea turismului.

Lipsa unui centru urban clar reliefat de polarizare regională.

Degradarea ecosistemelor.

Servicii slab dezvoltate în agricultură.

Condiţii climaterice aride.

Industrie prelucrătoare slab dezvoltată.

Diversificare redusă a pieţelor de desfacere.

Capacităţi reduse de absorbţie a fondurilor europene.

Oportunităţi

Dezvoltarea turismului (balnear-recreativ, piscicol, viti-vinicol şi rural).

Atragerea investiţiilor străine şi valorificarea posibilităţilor de participare la

programele de Bună Vecinătate.

Formarea capacităţilor umane pentru dezvoltarea turismului.

Cooperare transfrontalieră.

Modernizarea agriculturii şi dezvoltarea producţiei agricole organice ecologic pure.

Dezvoltarea infrastructurii pentru susţinerea activităţilor economice (zone

industriale, incubatoare de afaceri, zone economice libere).

Crearea parteneriatelor între oraşele mici, inclusiv cu cele din țările limitrofe.

Dezvoltarea centrelor inovaţionale pe lângă centrele universitare.

Modernizarea întreprinderilor de prelucrare prin transfer tehnologic şi know-how şi

industrializarea produselor agricole locale.

Dezvoltarea sistemelor de irigare în baza râurilor şi lacurilor de acumulare.

Utilizarea râurilor Nistru şi Prut în circuite turistice internaţionale.

Dezvoltarea businessului mic în zonele rurale.

Consolidarea terenurilor agricole.

Dezvoltarea resurselor energetice alternative (energie solară, bio-diesel, vânt).

6.3.2 Potențialul de dezvoltare a Regiunii Sud

Analiza economică şi analiza SWOT a regiunii Sud au condus la elaborarea unui set de

concluzii privind potenţialul regiunii, locul şi rolul ei în context naţional, avantajele

comparative şi competitive ale regiunii.

Regiunea Sud are o poziţie geografică favorabilă la confluenţa cu România şi Ucraina,

existând posibilităţi de cooperare transfrontalieră. În acelaşi timp, Regiunea Sud constituie

un coridor de acces către Portul Internaţional Liber Giurgiuleşti (fluviul Dunărea) şi către

Terminalul Giurgiuleşti, ambele de importanţă naţională. Chiar dacă accesibilitatea fizică a

zonei este diversificată şi în continuă dezvoltare (transportul aerian şi cel naval) calitatea

infrastructurii fizice este nesatisfăcătoare.

Condiţiile agro-climaterice sunt favorabile, resursele acvatice pot fi folosite pentru irigare

în exclusivitate doar din râurile Nistru și Prut, bonitatea solului este înaltă, toate acestea

permit dezvoltarea unei agriculturi competitive. Regiunea Sud are o infrastructură extinsă

a podgoriilor, vinăriilor şi tradiţii bogate viti-vinicole. Regiunea Sud dispune de potenţial

turistico-recreativ, care poate fi atractiv la nivel naţional, transfrontalier şi internaţional.

În acelaşi timp, Regiunea Sud se confruntă cu o totalitate de impedimente majore. În

regiune predomină sectorul agricol în care sunt implicaţi circa 60% din locuitorii regiunii.

Datorită faptului că 60% din populaţia activă sunt angajaţi în agricultură şi că agricultura

nu este performantă, cele 60 procente din populaţie au venituri reduse. Acest fapt

condiţionează foarte mult migrarea populaţiei. Predominarea agriculturii şi implicarea




masivă a populaţiei în acest domeniu ar trebui să facă din agricultură un motor al

economiei rurale. Totuşi productivitatea în agricultură este scăzută, terenurile sunt

parcelate şi predomină agricultura de subzistenţă (consum). Surplusul agricol nu este

colectat şi procesat, nu este dezvoltat marketingul produselor agricole locale, plantaţiile

agricole nu sunt diversificate pentru a constitui un avantaj pentru pieţele urbane şi pentru

a întări industria alimentară regională. Aceste procese sunt cauzate în mare parte de:

1. identificarea incorectă a produselor cultivate – peste 30% din produsele cerealiere

a republicii, dar preponderent cu cultivarea porumbului și orzuluicare sunt relativ

ieftine în comparației cu grâul panifiabil (un moment relevant – sectorul zootehnic

este subdezvoltat, iar producţia animalieră constituie doar 16,5 % din volumul

produselor agricole a regiunii);

2. material semincer de calitate mediocră: nu sunt folosite soiuri și hibrizi care asigură

productivitate înaltă la hectar;

3. nu este organizată piaţa și logistica de desfacere a produselor agricole;

4. tehnologiile și mașinile agricole folosite sunt învechite;

5. productivitatea în agricultură este influențată şi de clima aridă;

6. deficitul tradiţiilor antreprenoriale (comparativ cu populaţia regiunii Nord),

creativitate scăzută a populaţiei în iniţierea afacerilor proprii şi grad scăzut al

culturii de afaceri.

Subdezvoltarea agriculturii, pieţe de desfacere nediversificate, industrie prelucrătoare slab

dezvoltată, grad scăzut de asigurare cu utilităţi, infrastructură de transport deteriorat –

conduc la degradarea rurală și stagnarea dezvoltării economice a regiunii.

Degradarea oraşelor mici, care astăzi în mare parte nu sunt puncte de atracţie nici la nivel

local, şi nici la nivel regional, lipsa unui oraş clar reliefat ca pol de dezvoltare regională au

dus la un proces de dezvoltare spontan, haotic şi dezechilibrat.

Punctele slabe analizate pot fi transformate în oportunităţi prin dezvoltarea serviciilor în

agricultură, promovarea tehnologiilor noi şi organizarea pieţelor de desfacere, formarea

unui climat antreprenorial favorabil asigurat de funcţionarea eficientă a centrelor de

susţinere şi suport local pentru dezvoltarea ÎMM.

Analiza oportunităţilor permite identificarea avantajelor comparative şi competitive ale

Regiunii Sud:

1. Poziţie geo-politică favorabilă (căi de comunicaţie şi acces internaţional: 7 puncte

de trecere vamală auto şi 2 feroviare, funcţionarea a 2 Euroregiuni, vecinătatea cu

România ca stat-membru UE şi Ucraina).

2. Potenţial pentru dezvoltare industrială şi a ÎMM (Terminalul Giurgiulești, 3 Zone

economice libere Tvardița, Vulcănești și Taraclia, terenuri libere pentru dezvoltarea

ariilor industriale, reţele internaţionale de transportare a energiei electrice).

3. Dezvoltarea rurală (turism, vii, tradiţii vini-viticole şi infrastructură extinsă, condiţii

agro-climaterice favorabile, resurse acvatice pentru irigare).

4. Potenţial turistico-recreativ (patrimoniu istorico-cultural, potenţial balneo-turistic, 1

aeroport internaţional, tradiţii vini-viticole şi infrastructură extinsă).

6.3.3 Sectoarele cele mai atractive pentru investiţii în Regiunea Sud

Raioanele

Regiunii Sud


Basarabeasca - Industria alimentară, în special mini-fabrici pentru conservarea

fructelor şi legumelor.

- Prelucrarea deşeurilor de la fabricile vinicole (extragerea uleiului

din seminţe de struguri, producerea hranei pentru animale).

- Legumicultura, inclusiv în sere, şi creşterea leguminoaselor pentru

boabe.

- Viticultura, inclusiv soiuri de masă.

- Apicultura.




- Servicii de depozitare a producţiei agricole în instalaţii frigorifice.

- Servicii de protecţie în agricultură (irigaţie prin picurare, soluţii

anti-grindină, anti-îngheţ, etc.).

- Turismul religios şi de pelerinaj (Mănăstirea Sf. Nicolae), ca parte a

unui circuit naţional mai extins.

Cahul - Industria prelucrătoare a materiilor prime agricole.

- Legumicultura, inclusiv în teren protejat.

- Viticultura și vinificația.

- Turismul.

- Colectarea şi depozitarea materiilor prime agricole pentru livrarea


- Producerea materialelor de construcţii (cărămida).

- Producerea pe terenuri protejate (sere).

- Prelucrarea deşeurilor agricole, inclusiv în scopuri energetice.

- Explorarea zăcămintelor de petrol şi gaz prin noile tehnologii de

forare orizontală.

Cantemir - Cultivarea, depozitarea în condiţii controlate şi comercializarea în

perioada inter-sezon a legumelor şi fructelor de câmp şi de seră.

- Prelucrarea fructelor pentru concentrate de sucuri şi exportarea

produsului final.

- Industria conservelor de legume.

- Viticultura și vinificațiea.

- Zootehnia (în special creşterea porcilor şi păsărilor).

- Producerea pe terenuri protejate (sere).

- Prelucrarea deşeurilor agricole în scopuri energetice.

Căușeni - Industria prelucrătoare a materiilor prime agricole.

- Pomicultura și pepinieritul horticol.

- Cultivarea viței de vie tehnice și de masă.



- Producerea materialelor de construcţii.

- Comerţul en-gros şi retail.

Cimișlia - Industria alimentară, în special mini-fabrici pentru conservarea

fructelor şi legumelor.



- Legumicultura, inclusiv în sere, şi creşterea boboaselor.

- Viticultura, inclusiv soiuri de masă.

- Apicultura.

- Servicii de depozitare a producţiei agricole în instalaţii frigorifice.

- Servicii de protecţie în agricultură (irigaţie prin picurare, soluţii

anti-grindină, anti-îngheţ, etc.).

Leova - Producerea materialelor de construcţii (în special producerea

cărămizii).

- Practicarea pomiculturii şi legumiculturii (inclusiv în sere).

- Industria alimentară în baza materiei prime locale (mini-fabrici de

brânzeturi, uleiuri eterice).

- Zootehnia de scară medie şi mare (creşterea porcinelor, bovinelor,

păsărilor).

- Industria prelucrătoare a materiilor prime (textile, agricole).



- Cultivarea plantelor etero-oleaginoase.

Ștefan Vodă - Exploatarea resurselor de apă minerală.

- Exploatarea atracţiilor turistice locale.

- Viticultura.

- Pomicultura.

- Legumicultura intensivă în lunca Nistrului.




- Îmbutelierea şi comercializarea apei minerale.

- Prelucrarea produselor agricole.

- Prelucrarea materiei prime.

Taraclia - Producţia vinului de marcă și de consum curent.

- Producţia materialelor de construcţie (plăci ceramice, cărămidă).

- Procesarea lânii.



- Cultivarea grâului panifiabil.

6.3.4 Idei de afaceri pentru Regiunea Sud

Atelier de Modă (coaserea și reparația hainelor)

În reuşita unei afaceri de acest gen, pentru buna ei funcţionare, este importantă locaţia.

Atelierul trebuie amplasat într-o zonă animată şi cu accesibilitate sporită. Afacerea poate

să fie desfășurată în bază de patent. Cu minim 4-5 maşini de cusut universale, un atelier

mic, de cartier, ar putea funcţiona în regim normal.

În afară de maşini universale, atelierul are nevoie utilaje speciale cum ar fi pentru

coaserea tricotei si a pielei. Mesele de croit, cele de suport a maşinilor de cusut, tablele de

călcat — trebuie să aibă picioarele din metal pentru siguranţă şi exploatare mai

îndelungată. Furnitura — panglici centimetrice, cretă, rigle, nasturi, fermoare, aţe,

panglici, dublură, 3-4 perechi de foarfece pentru diferite lucrări ş.a.

Atelierul nu poate fi lipsit de un fier industrial de călcat.

Asumați-vă din start cheltuieli lunare de chirie. În afară de aceasta, lunar atelierul suportă

cheltuieli de energie electrică de cca 600 — 800 de Kw.

În această afacere succesul este garantat de calitatea serviciilor prestate! Un client servit

cu atenţie şi calitate este mulţumit, cu siguranţa, va veni şi mâine. Coaserea și dezvoltarea unei game exclusive de haine va poate agrea o parte impunătoare din

populație cu venit din localitate, iar reparațiile curente a hainelor vă poate asigura un flux

continuu de clienți cu venituri mai modeste, dar mai mare după număr.

Atelierul pentru confecționarea sculpturilor în lemn, bijuteriilor, obiecte

croșetate.

Sculpturi în lemn, bijuterii din pietre naturale, obiecte dinceramică, obiecte croşetare

și goblenuri, suveniruri de perete, de masă, business-suveniruri, rame neobişnuite pentru

poze, picturi și portrete la comandă, s.a.- toate uimesc și provoacă prin originalitate

și extravaganța nu doar turişti străini dar și pe cei locali.

Asemenea idei de afaceri pot fi realizate numai dacă ai talent, instruire respectivă, timp

și imaginaţie dezvoltată în măsură egală. Altceva ar fi câteva rafturi pentru instrumente

și lucrările finisate. 90% din produsele de pe piaţa de artizanat sunt confecţionate în mici

ateliere improvizate la balcoanele apartamentelor, în garaje, debarale. Pentru obţinerea

performantelor în businessul de artizanat, nu este suficient să cunoşti structura

materialului prelucrat, dar și cu ce alte materiale se combină, trebuie să dispui de unelte

de prelucrare și producere în lemn.

Este un business ambiţios și extravagant în acelaşi timp, cu excepţia producerii în serie

a obiectelor precum uşile, ferestrele, mobila din lemn natural, acest segment de piaţa

n Moldova continua să se dezvolte prin executarea comenzilor mici. La informarea

potenţialilor clienţi se folosesc anunţurile în ziare, internet, târgurile și expoziţiile

naţionale, recomandările altor clienţi.

Recomandări pentru potenţialii antreprenori:

- exploraţi cererea reală de produse sculptate;

- selectaţi gama de produse și design de artă solicitate pe piaţă;

- studiaţi potenţialul întreprinderilor regionale de prelucrare a lemnului şi industria

mobilei;

- stabiliţi căile de publicitate şi de comercializare a propriului serviciu;

Capacitaţi de producere:

http://mybusiness.md/tag/sculpturi/lang/ro/

http://mybusiness.md/tag/lemn/lang/ro/

http://mybusiness.md/tag/bijuterii/lang/ro/

http://mybusiness.md/tag/sculpturi/lang/ro/


http://mybusiness.md/tag/bijuterii/lang/ro/

http://mybusiness.md/tag/pietre/lang/ro/

http://mybusiness.md/tag/obiecte/lang/ro/

http://mybusiness.md/tag/obiecte/lang/ro/






• elemente decorative de interior şi mobilier;

• business-suveniruri;

• rame pentru oglinzi, tablouri;

• garnituri de perete;

• faţade de mobilier din lemn;

• panouri de uşi, plinte;

Salon de înfrumuseţare (Frizerie)

Există servicii care se bucură de cerere permanent, indiferent de situaţie

şi circumstanţe. Deschiderea unei frizerii este anume acea afacere care întotdeauna

va avea cerere pe piaţă şi se va bucura de clienţi.

Potrivit estimărilor specialiştilor, cea mai reuşită şi profitabilă variantă este deschiderea

unei mici frizerii într-un cartier de locuit al oraşului. Deschiderea unui salon scump în cele

mai dese cazuri este nerentabilă, deoarece clienţii bogaţi mai întâi trebuie de găsit, iar

apoi de convins să apeleze anume la serviciile dumneavoastră. Serviciile la un preţ

accesibil vor fi la mare căutare, chiar dacă în blocul de alături deja funcţionează o altă

frizerie. Mulţi proprietari de frizerie înţeleg profitabilitatea unei asemenea afaceri

şi cu timpul deschid noi saloane, devenind stăpânii unei reţele întregi de frizerii.

Moara de cereale

Morarii fac parte din categoria optimiștilor, care susțin ca orice afacere este profitabilă

daca investești și nu lenevești. Actualitatea acestei afaceri este determinată de producerea

cerealelor panifiabile (grâul) și a făinii și crupelor de porumb. Prezenta afacere poate fi

combinată și cu producerea cerealelor proprii, astfel fiind garantat de aprovizionarea cu

materie primă și obținerea de produce finale la un preț de cost competitiv.

Cheltuielile investite în afacerea respectivă se rambursează în 3 — 5 ani.

Prin exemplul unei mori tipice, cum există în majoritatea satelor din țară, vă sugerăm

o idee de afaceri profitabile după părerea noastră.

Din studiul efectuat pe acest segment de piață, se constată ca antreprenorii sunt încurajați de independența de unele obligații, precum ar fi aplicarea tehnologiilor cheie de conducere

(de personal, stocuri, decontări reciproce cu furnizorii şi clienţii, reparare a utilajului,

controlul de achiziţii, de vânzări, de profituri și venituri financiare/cheltuieli).

Clienții potențiali a acestei afaceri nu sunt doar persoanele particulare și gospodăriile de

fermier dar și agenți economici: brutării, covrigării, cofetării, etc.

Olăritul

În perioada sovietică în Moldova existau patru centre de olărit: în Iurceni, Ţiganca,

Cineşeuţi şi Hodjineşti. În fiecare centru locuiau şi munceau dinastii întregi, care

transmiteau secretele meşteşugului din tată în fiu.

După cum s-a adeverit, copii erau instruiţi la cel mai înalt nivel, de aceea atunci când

mezinul dinastiei de olari din satul Hodjineşti raionul Călăraşi, Vasile Goncear, a ajuns în

Italia, abilităţile lui au fost apreciate pe măsură. În cei 12 ani de muncă în Italia meşterul

din Moldova a devenit cunoscut la nivel mondial.

Pentru început, în anul 2005, Vasile Goncear a înregistrat în Moldova SC «Euroceramica»

SRL, după care locuia ba în Italia, unde câştiga bani, ba în Moldova, unde îi investea.

În acest timp, Vasile a achiziţionat 3 ha din teritoriul fostei brigăzi de tractoare, aflată în

păragină. În locul clădirii semidistruse meşterul a ridicat un edificiu cu două nivele, iar la

primul etaj a amenajat un muzeu al satului şi un magazin de articole confecţionate cu

mâinile proprii. De asemenea, Vasile a reparat secţia şi a procurat utilaj, cu rezervă,

deoarece preconizează ca în viitor aici să muncească 20 de olari şi 30 lucrători din cadrul

personalului de deservire (magazineri, paznici, şoferi etc.).

Economia contemporană olăritul este în strânsă legătură cu turismul. Vasile Goncear a

decis nu doar să readucă satului Hodjineşti faima de odinioară, dar şi să transforme

olăritul în scopul vieţii pentru toţi consătenii. În acest scop, Vasile a organizat şi

desfăşurat, la finele lunii iulie, primul Concurs Republican al Olarilor, la care au participat

15 meşteri din raioanele vecine şi Chişinău. La concurs au fost şi spectatori, şi

reprezentanţi ai presei, au evoluat colective folclorice. De asemenea, în cadrul concursului


http://mybusiness.md/tag/servicii/lang/ro/

http://mybusiness.md/tag/afacere/lang/ro/




au fost comercializate oale din ceramică şi alte articole, iar cei mai buni meşteri au fost

premiaţi cu diplome.

Parc de distracții Chişinăul are mare nevoie de parcuri de distracţii amenajate, atât și în alte oraşe ale ţării

situaţia la acest capitol nu este mai bună.

Vara trecută în Chişinău s-a atestat o «invazie» adevărată de plase elastice gonflabile.

Pentru acest business este suficient de arendat de la Primărie sau alt proprietar

un teritoriu nu prea mare într-un loc aglomerat şi de conectat la sursa de energie

electrică. De exemplu, plasele de producţie ucraineană costă de la 95 până la 200 mii

de hrivne. Potrivit specialiştilor, o asemenea afacere se răscumpără în cel mult un sezon.

Suma necesară de 10-20 de mii de euro

Producerea produselor de patiserie

Nici o sărbătoare nu e sărbătoare, dacă la desert pe masă lipseşte tortul. În prezent,

tehnologiile moderne şi imaginaţia patiseriilor oferă torturi pentru cele mai diferite

sărbători, evenimente sau date memorabile.

Una din cele mai cunoscute întreprinderi de produse de patiserie nu doar din Chişinău, ci şi

din Moldova, este firma «Dulcinella». Deja de şase ani de zile compania delectează

chișinăuienii şi oaspeţii capitalei cu torturi, prăjituri, plăcinte, colaci, biscuiţi şi foietaj.

Torturile la comandă sunt unul din cele mai de succes produse ale companiei «Dulcinella».

Torturile sunt de diferite forme, tipuri, cu o gamă variată de umpluturi. «Dulcinella»

prepară torturi la comandă pentru diverse ocazii — nunţi, jubileuri, zile de naştere.

Sunt o mulţime de factori, pentru ca firma să aibă succes. Aici ne putem referi la

specialişti, calitatea materiei prime, publicitate eficientă, director dedicat în totalitate

afacerii. Însă cel mai important lucru este voinţa şi dorinţa puternică de a face ceva, de a

munci şi a crea.

Comerţ tradiţional de mici dimensiuni

Afaceri de supermarketuri și hypermarketuri care se dezvoltă pe zi ce trece își construiesc

punctele unice pe piață în jurul a două strategii, și anume: preț și locație. Prețul trebuie să

fie cât mai mic, iar locația cât mai mare și accesibilă (parcare, proximitate, drumuri de

acces). În aceste condiții comerțul modern este o afacere care presupune investiții foarte

mari, care au devenit inaccesibile micilor antreprenori. Aceștia ar trebui să abordeze nișele

de piață. și din fericire, aceste nișe există în Moldova, deseori sunt neocupate, iar

experiența din Occident ne încurajează să avem încredere că pot deveni afaceri de succes.

O nișă de piață, care poate fi abordată în comerț, este a produselor tradiționale și proaspete (lapte, pâine, prăjituri, fructe sau carne), iar afacerile sunt magazine cu

produse ale brutăriilor, cofetării etc. Frecvența de cumpărare a acestor produse este

ridicată, aproape zilnică, în timp ce vizitele la supermarketuri sunt preponderent

săptămânale. Acest lucru înseamnă că este importantă prezența în apropiere de casă a

magazinelor specializate și tradiționale.

Punte tari

- Prin apropierea faţă de clienţi comerciantul îşi poate fideliza clientul.

- Este o afacere care poate fi uşor gestionată, cu costuri minime. Spaţiile pot fi

închiriate, stocurile pot fi susţinute printr-o politică de achiziţii prin creditare de la

furnizor.

Oportunități - Nevoia de produse alimentare de bază, de calitate, va creşte odată cu creşterea

nivelului de trai. Oamenii nu mai sunt dispuşi să mănânce orice, doar din cauză că

este ieftin. Acest lucru creează pe piaţă loc pentru produse de calitate, tradiţionale.

- Posibilitatea de a crea o gamă vastă de produse în baza identificării necesităților de

consum a populației din aria de deservire.

- Afacerea se poate extinde prin începerea comercializării producţiei de casă.

- Orientarea la nivel mondial spre produse bio.




- Investiţie realizată cu bun gust, cu elemente tradiţionale poate crea o imagine

unică pe piaţă. În acest moment comercianţii din cartiere sunt generalişti şi nu se

ocupă de imagine.

Grădiniţa privată

Creșterea eficienței personalului din Moldova înseamnă timp investit de către angajatul

moldovean în pregătire, în a deveni mai competent. Acest lucru înseamnă în prezent mai

puțin timp investit în familie. Oamenii sunt din ce în ce mai ocupați. În același timp fiecare

dorește să ofere maximum familiei. Au crescut exigențele referitoare la pregătirea copiilor

odată cu accesul la informații. Oamenii sunt din ce în ce mai dispuși să plătească pentru un serviciu de educație de

calitate, în care copilului să i se urmărească evoluția, să fie testat și să fie tratat individual.

Acestea sunt premisele din plan social care creează în plan economic premisele dezvoltării

sectorului de grădinițe private.

Serviciile de bază oferite prin intermediul unei grădinițe private sunt educația, servirea

mesei, pauza de somn și transportul copiilor la și de la domiciliu. Fiind vorba de copii,

părinții sunt preocupați în primul rând de condițiile de igienă și calitatea produselor

alimentare servite copiilor. De aceea o mare

parte din investiția pentru o grădiniță privată trebuie concentrată în amenajarea grădiniței

și în utilarea acesteia.

Nu este suficient însă să existe condițiile, dacă nu există educatori bine pregătiți care să

aplice o metodologie modernă. O parte din investiții trebuie să fie orientate spre achiziția

de jocuri, cărți, etc. De asemenea colaborarea cu un psiholog care să-i testeze pe copii

este o investiție care trebuie luată în calcul.

Puncte tari

- Se adresează unei nevoi foarte mari a populaţiei tinere, mai bine remunerată,

deschisă spre nou şi dispusă să plătească.

- Fiind o afacere în domeniul serviciilor, nivelul cheltuielilor fixe este scăzut.

- Investiţia cea mai mare capitalul uman este inimitabilă, ceea ce înseamnă că, cu

oameni bine pregătiţi, se poate face faţă unei concurenţe mai bine ―dotate‖

financiar.

Oportunităţi

- Programele de pregătire a formatorilor devin accesibile. Se schimbă mentalitatea

oamenilor. Aceştia devin conştienţi că educaţia este foarte importantă, şi mai

interesaţi să investească într-o educaţie de calitate pentru proprii copii.

Firmă de curăţenie

O firmă de curățenie se adresează la două mari categorii de clienți: persoane fizice și persoane juridice. Activitatea unei astfel de firme este de obicei compusă din: activități de

curățenie de întreținere și activități de curățenie generală. De cele mai multe ori astfel de

firme lucrează cu echipe de curățenie alocate pe clienți. Trebuie acordată o atenție

deosebită selecției angajaților dar și contractului de muncă al acestora, pentru că nu de

puține ori ei vor avea acces la valori financiare sau informaționale. Este nevoie să fie

făcute investiții în utilaje speciale de curățenie dacă se dorește lucrul cu clienți mari

(fabrici, magazine de mari dimensiuni).

Poate fi vorba de curățenia birourilor sau a caselor, dar și de intervenții ceva mai dificile

cum ar fi curățarea exterioară a clădirilor (unde se apelează de obicei la alpinism utilitar)

sau curățenia în secțiile unor fabrici unde este posibil să fie nevoie de proiecte speciale de

igienizare.

În ceea ce privește piața de curățenie pentru persoane fizice aceasta are două perioade de

suprasolicitare: în perioada sărbătorilor de iarnă și în perioada sărbătorilor de Paști. Puncte tari

- Afacerea nu necesită investiţii mari pentru început.

- Afacerea poate încheia contracte de tip abonament ceea ce îi poate aduce venituri

sigure şi constante odată ce contractele au fost semnate.

Oportunităţi

- Piaţa de curăţenie este în creştere atât în segmental persoanelor fizice cât şi în cel

al persoanelor juridice.




- Servicii de acest gen sunt bine dezvoltate în orașele mai dar nu și în centrele

raionale și localitățile mari, astfel este o piață în expansiune după numărul potențial

de clienți.




VII SURSELE DE FINANŢARE

7.1 Ofertele de finanțare din partea băncilor comerciale

Conform datelor Ministerului Economiei al Republicii Moldova, în anul 2009 ÎMM-urile din

Republica Moldova au beneficiat de credite în valoare de 7540,9 mil. lei, sau 31,45% din

totalul creditelor pe economie, cu 1267 mil. lei sau 3,65 p. p. mai puțin decât în anul

2008. Dacă e să generalizăm ofertele băncilor în materie de creditare, putem trage

următoarele concluzii:

Băncile creditează de obicei întreprinderile active pe piață, ofertele pentru start-

upuri lipsesc complet sau sunt limitate;

Băncile oferă un spectru relativ larg de produse de creditare tradiționale: credite la

termen, linii de creditare, garanții, acreditive, etc. Sunt puține produse adaptate

necesităților întreprinderilor micro, mici și mijloci, companiilor agricole. Termenele

de creditare nu depășesc, însă, de cele mai multe ori 2-3 ani. Ofertele de creditare

pe termen mai lung sunt limitate și se rezumă/sunt limitate, de obicei, la resursele

liniilor de creditare externe ale băncilor;

Din cauza deficitului de resurse pe termen lung, termenele de rambursare ale

creditelor deseori nu corespund cu termenele de realizare a proiectelor finanțate și cu capacitatea de rambursare a companiilor debitoare;

Analiza creditară e efectuată cel mai des în baza rapoartelor financiare, a

prognozelor financiare și a disponibilității clienților de a oferi gaj. Scenariile de

probabilitate, analiza comparativă, analiză a sensibilității sunt puțin utilizate;

Ratele dobânzilor la credite sunt în toate cazurile fluctuante și pot fi modificate des,

când situația pe piața monetară este instabilă. Transparența formării prețurilor la

credite este extrem de redusă.

7.2 Ofertele de finanțare din partea sectorului de microfinanțare

În raport cu sistemul bancar, microfinanțarea rămâne a fi sursa alternativă de creditare,

apărută în Republica Moldova pe la sfârșitul anilor ’90, pentru a suplini deficitul de

finanțare lăsat de bănci în privința microîntreprinderilor și a întreprinderilor mici, în special

a celor din zonele rurale. Din cauza ofertei reduse de facilități de finanțare pentru

microîntreprinderi și întreprinderile mici, aproximativ 85 la sută din investițiile în

întreprinderile mici în Republica Moldova trebuie să fie finanțate din resursele proprii ale

întreprinzătorilor și din resursele interne ale companiilor respective.

În Republica Moldova microfinanțarea constituie o bună oportunitate pentru OMF-urile care

procură sau dispun de resurse financiare mai ieftine comparativ cu cele ale instituţiilor

bancare, iar reglementările liberale atrag noi operatori pe acest segment, în special cu

capital străin. Astfel, în timp ce la data de 21.12.2009 existau 29 de OMF-uri, către

30.09.2010 numărul acestora s-a majorat până la 35. Cele mai mari OMF-uri după cota de

piață deținută la 31.12.2009 erau: Prime Capital – 21,75%, Microinvest – 17,5%,

ProCredit – 16,7% .

Importanța acestui sector în creditarea sectorului IMM este încă destul de limitată, în

condițiile în care creditele totale acordate de OMF constituiau în 2009 doar 5,7% din

creditele totale acordate de sectorul bancar, iar o mare parte din creditele OMF sunt

credite de consum și pentru procurarea imobilelor de către persoanele fizice.

O categorie aparte a OMF este reprezentată de către Asociațiile de Economii și Împrumut

(AEÎ). Acestea au ca grupuri țintă locuitorii din zonele rurale, agricultorii și micile afaceri

rurale. La sfârșitul trimestrul 3, 2010 existau 398 de AEÎ, care întruneau 134868 membri.

Totuși, segmentul AEÎ al pieței de microfinanțare, comparativ cu cel al organizațiilor de

microfinanțare, înregistrează ritmuri mai mici de creștere. AEÎ oferă în cea mai mare parte

credite pe termen scurt (sezoniere) cu termene de rambursare de până la un an, pentru

achiziționarea de mijloace circulante pentru activitățile generatoare de profit. De

asemenea, acestea pot acorda și credite pe termen mediu, cu perioade de rambursare de




până la trei ani (majoritatea sunt pe termen de până la 18 luni, însă), pentru efectuarea

de investiții. Marea majoritate a creditelor, însă, sunt pe termen scurt ș i cu sume cuprinse

între 200 lei și 50000 lei. Aproximativ 90% din aceste credite sunt destinate activităților

din agricultură, dar în scopuri de diversificare a riscurilor, AEÎ acordă de asemenea

împrumuturi procesatorilor și celor cu activități afiliate agriculturii.

Cu toate prioritățile existente față de sectorul bancar, rolul sectorului microfinanțării ca

sursă de alternativă de împrumuturi pentru IMM rămâne, deocamdată, destul de limitat,

acesta deținând o pondere de doar 2,79% în raport cu PIB la sfârșitul anului 2009.

7.3 Alte surse de finanțare pentru IMM-urile din Republica Moldova

După creditele bancare și împrumuturile de la instituțiile de microfinanțare, alte surse de

finanțare pentru IMM-urile din RM include serviciile de leasing, precum și diferite programe

pentru susținerea sectorului, implementate de stat sau/și de donatorii internaționali,

programele și proiectele de finanțare/creditare ale instituțiilor financiare internaționale și agențiilor internaționale de dezvoltare.

1) Leasing-ul: Conform datelor BNS, în anul 2009 portofoliul de leasing a constituit 412,5

mil. lei, sau cu 67% mai puțin decât în anul 2008. În structura pe destinații predomină

leasing-ul mijloacelor de transport – 370,8 mil. lei sau 89,9% din total. Mașinilor și utilajelor, clădirilor și construcțiilor, precum și altor mijloace fixe care se folosesc, de

regulă, în activitatea de producție sau comercială le revin doar 41,7 mil. lei, sau 10,1% din

total.

2) Proiectele de finanțare ale instituțiilor financiare internaționale (IFI) sau agențiilor

internaționale de dezvoltare (AID): Deficitul de finanțare al business-ului în Moldova a

atras atenția pe parcursul anilor agențiilor de dezvoltare și a instituțiilor financiare

internaționale, care au canalizat fonduri în proiecte sau programe de creditare/ finanțare,

majoritatea absolută a acestora adresându-se sectorului IMM. În general, acestea folosesc

3 scheme de finanțare: finanțarea directă a instituțiilor financiare locale, care la rândul lor

acordă credite sectorului IMM la condițiile generale ale băncii; finanțarea „apex‖, după

principiul FCFS (First Come - FirstServed), în cadrul căreia fondurile sunt puse la dispoziția

instituțiilor financiare pentru anumite scopuri strict delimitate, iar aprobarea creditelor se

face inclusive de IFI sau AID donatoare;

3) Programele de suport a sectorului, finanțate de stat și/sau de donatorilor internaționali

includ: Programul JNPGA de Susținere și Dezvoltare a Sectorului IMM, Proiectul

Ameliorarea competitivității (PAC), Programul Național de Abilitare Economică Tinerilor

(PNAET), Fondul de garantare a creditelor (FGC) al ODIMM, Societatea Interbancară de

Garantare a Creditelor Garant Invest, Investiții în Sectorul Privat (PSI), Proiectul Abilitarea

Socio-Economică a Tinerilor (PASET), Dezvoltarea IMM în Localitățile Rurale (SMERDA),

Progamul pilot de atragere a remitențelor în economie (PARE 1+1).

Tabel 11: Ofertele de finanțare ale diferitor programe de stat și organizații donatoare internaționale:

Programul/

Proiectul

Destinaţia Suma maximă a

finanţării

Termenul

max. al

finanţării

Nr./Suma

finanţărilor

acordate

FGC al ODIMM Acordarea de

garanţii IMM-

urilor active

700 mii lei, max.

50% din credit

5 ani 26 garanţii active

în sumă de 4,8

mil. lei, credite în

sumă de 14,1

mil. lei garantate Acordarea de

garanţii IMM-

urilor start-up

300 mii lei, max.

70% din credit

3 ani

GARANTINVEST Garanţii de

rambursare a

creditelor

1,1 mil. lei, max.

50% din credit

96 garanţii în

sumă de 18 mil.

lei, credite de 45




mil. lei garantate

PNAET Tineri

antreprenori,

18-30 ani

300 mii lei, grant

40%

5 ani 413 credite în

sumă de 129,8

mil. lei, incl.

grant 51,6 mil. lei

JNPGA Echipament în

leasing p-u IMM

500 mii-2,5 mil.

lei, 40% grant

1 an 127 contracte în

sumă de 12,57

mil. $

PAC IMM

exportatoare,

implementarea

Sistem.

de

Management al

Calităţii

50% din

cheltuieli, nu mai

mult de 10 mii $

grant Suma totală a

finanţărilor va

constitui 22,5

mil. $

Dezvoltarea

IMM

împrumuturi

IFAD

PARE 1+1 Susţinea

investiţiilor din

remitenţe

200 mii lei grant 100 mil. lei

preconizaţi

SMERDA IMM agricole din

Drochia,

Râşcani,Făleşti,

Sângerei,

Glodeni, Cahul,

UTA Gagauzia

5 mii €, grant

50%

PSI IMM moldo-

olandeze

50% din

investiţie, dar nu

mai mult de 750

mii €

Avantajele programelor de susținerea IMM-urilor sunt evidente: multe din ele oferă

granturi sau granturi care acoperă parţial suma investiţiei, condițiile de finanțare sunt mai

favorabile decât cele ale împrumuturilor sau creditelor comerciale.




7.4 Parteneri potenţiali în dezvoltarea IMM-urilor din Republica Moldova

Întreprinderile mici și mijlocii, care doresc să dezvolte diverse afaceri în sectorul agricol

pot accesa suportul tehnic, consultativ și investițional al potențialilor parteneri reprezentaţi

prin instituțiile de stat, organizațiile și proiectele de asistență naționale și internaționale ce

activează în Republica Moldova. In continuare, este prezentată o listă orientativă a acestor

parteneri care dezvoltă proiecte de investiții și asistență în dezvoltarea agricolă și rurală,

sau conexă acestor sectoare ale economiei naționale.

Tabel 12. Lista potenţialilor parteneri ai ÎMM în dezvoltarea afacerilor în

Republica Moldova

Nr Denumirea Proiectului Implementatorul și

finanțatorul

Sectorul de activitate Contacte

1. Programul de Stat de Subvenţionarea a Producătorilor Agricoli

Agenția de Intervenții și Plăți pentru

Agricultură (AIPA) /

Ministerul Agriculturii și

Industriei Alimentare

(MAIA)

1.Stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale și organizaţiile de

microfinanţare; 2. Stimularea asigurării riscurilor de producţie

în agricultură; 3. Stimularea investiţiilor la înfiinţarea plantaţiilor multianuale; 4. Stimularea investiţiilor pentru producerea legumelor pe teren protejat (sere de iarnă, solarii, tuneluri) 5. Stimularea investiţiilor pentru procurarea tehnicii şi utilajului agricol, echipamente și sisteme

de irigare 6. Susţinerea promovării şi dezvoltării agriculturii ecologice 7. Stimularea investiţiilor în utilarea şi renovarea tehnologică a fermelor zootehnice 8. Stimularea procurării animalelor de prăsilă 9.Stimularea investiţiilor pentru dezvoltarea infrastructurii postrecoltare şi procesare 10.Stimularea producătorilor agricoli prin compensarea cheltuielilor energetice la irigare şi desecare 11. Subvenţionarea utilizatorilor de produse de uz fitosanitar (pesticide) şi de fertilizanţi (îngrăşăminte minerale)

MD-2004, mun. Chisinau, bd. Stefan cel Mare 162, et. 15, Tel: (+373 22) 210 194, Fax: (+373 22) 223 880, E-mail: [email protected], Web:www.aipa.md

2. Proiectul de Investiții și

Servicii Rurale (RISP II)

UCIMPA / Banca

Mondială

Asigurarea accesului la servicii de extensiune rurală și investiţii în activitatea economică

(producere, prelucrare, ambalare, depozitare, marketing, servicii şi alte activităţi comerciale)

din spaţiu rural pe tot teritoriul Republicii Moldova

MD-2005, mun. Chisinau, str. Cosmonautilor, 9, bir. 544 Tel: (+373 22) 22 24 65; 22 24 67; Fax: (+373 22) 24 44 69 e-mail: [email protected]; web: www.capmu.md

2.1. I Component: RURAL ADVISORY SERVICES

ACSA /

UCIMPA, Banca

Mondială, MAIA

Asigurarea accesului la informare, consultanţă şi instruire pentru producători agricoli și

dezvoltarea durabilă a comunităţilor rurale prin consolidarea și extinderea Serviciului de

Extensiune Rurală

MD-2004, mun. Chisinau,

str. 31 August 1989, nr.98, of. 544 Tel: (+373 22) 23 53 54; Fax: (+373 22) 23 53 28 e-mail: [email protected]; web: www.acsa.md

2.2. II Component: RURAL BUSINESS DEVELOPMENT

ACA, CCA, CDR și MEGA

Dezvoltarea capacităților de afaceri rurale și acordarea asistenței întreprinderilor noi prin

ACA NGO, Tel: (+373 22)

mailto:[email protected]







ONG / UCIMPA, Banca

Mondială,

MAIA

accesul la sursele financiare: creditare și leasing

209988, CCA NGO, Tel: (+373 22) 210089, CDR NGO, Tel: (+373 22) 595430 MEGA NGO, Tel: (+373 22) 22 09 58

2.3. III Component: RURAL FINANCE

Corporația de

Finanțare

Rurală / UCIMPA, Banca

Mondială,

MAIA

Acordarea serviciilor financiare și creditelor

Asociațiilor de Economii și Împrumut al

Cetățenilor, fermierilor si antreprenorilor din

zona rurală a țării

MD-2069, mun. Chisinau, str. Ion Creanga 10/5 Tel: (+373 22) 59 55 59 Fax: (+373 22) 59 56 59 e-mail: [email protected]; web:

www.microfinance.md

3. ODIMM - Organizația

pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și

Mijlocii

Organizația

pentr Dezvoltarea

Întreprinderilor Mici și

Mijlocii (ODIMM) / Ministerul

Economiei și Comerțului

(MEC)

Susținerea și dezvoltarea sectorului

Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Republica

Moldova

MD-2004, mun. Chisinau, str. Serghei Lazo 48, of. 310, Tel: (+373 22) 22 58 06; 22 57 99 Fax: (+373 22) 29 57 97 e-mail: [email protected], web: www.odimm.md, www.businessportal.md

3.1. Programul de atragere a remitenţelor în economie - PARE 1+1

Mobilizarea resurselor umane şi financiare ale lucrătorilor emigranţi moldoveni prin stimularea înfiinţării şi dezvoltării ÎMM

3.2. Programul National de

Abilitare Economica a Tinerilor

Dezvoltarea aptitudinilor antreprenoriale şi

facilitarea accesului tinerilor antreprenori la resurse financiare necesare iniţierii şi dezvoltării unei afaceri proprii

3.3. Fondul Special de Garantare a Creditelor

Facilitarea accesului întreprinderilor micro şi mici la resursele financiare.

3.4. SES: Acordarea

Consultanţei de către Experţii din Germania

Facilitarea accesului IMM-urilor la cunoştinţe inovative internaţionale prin acordarea consultaţiilor gratuite de către experţi internaţionali cu experienţă vastă în diferite domenii.

3.5. PROGRAMUL „GESTIUNEA EFICIENTĂ A AFACERII”, finanţat din Bugetul de Stat

Sporirea calificării în domeniul antreprenorial pentru asigurarea gestionării eficiente a afacerii proprii pentru diverse entități juridice care

activează în economia RM.

4. Camera de Comerț și

Industrie din Republica Moldova (CCI a RM)

Crearea unui mediu şi a unei comunităţi de afaceri în societate şi reprezentarea interesele membrilor săi în sistemul relaţiilor economice externe ale Republicii Moldova

MD-2004, mun. Chisinau, bd. Stefan cel Mare 151, et. 1, Tel: (+373 22) 24 51 48; 22 33 10 Fax: (+373 22) 23 44 25 e-mail: [email protected], web: www. chamber.md,

4.1. Programul de activitate al Camerei de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova pentru anii 2007-2012

CCI / Ministerul

Economii și Comerțului

Promovarea comerţului şi industriei pe plan intern şi extern şi sprijinirea agenţilor economici din Republica Moldova în relaţiile lor cu autorităţile administraţiei publice din ţară şi cu organizaţiile specializate din străinătate

Proiectul „Ameliorarea Competitivităţii”

CCI / Banca Mondială

Consolidarea competitivităţii companiilor din Moldova prin intermediul îmbunătăţirii calităţii

produselor şi serviciilor acestora

4.2. Programul Moldo-German de Sporire a Calificării Managerilor

CCI / GTZ Programul destinat formării noii generaţii de manageri contemporani, capabili să-şi desfăşoare afacerea cu succes atât în ţara

proprie, cât şi pe piaţa mondială

4.3. Proiectul "East Invest" CCI / Comisia Europeană

Proiect regional de facilitare a investiţiilor şi comerţului pentru dezvoltarea economică a

regiunii din vecinătatea estică a UE, lansat în cadrul Parteneriatului Estic European.

4.4. Programul European

Energy Manager – EUREM

CCI / GTZ și

Ost-Ausschuss der Deutschen

Instruirea specialiştilor din domeniul eficienţei energetice, surselor de energie alternativă şi regenerabilă conform standardelor europene la

http://www.odimm.md/








Wirtschaft domeniu

4.5. Proiectul "Acquis Communautaire"

CCI / Programului

de Cooperare pentru Europa Centrală şi de

Est

Instruirea managerilor întreprinderilor în domeniul Acquis Communautaire şi transferul experienţei şi celor mai bune practici flamande pentru inovare, dezvoltare durabilă şi alte aspecte de internaţionalizare întreprinderilor din Moldova

5. Organizaţia de Atragere a Investiţiilor şi Promovare a Exporturilor din

Republica Moldova (MIEPO)

MIEPO este responsabilă de atragerea investiţiilor şi promovarea exportului, prin oferirea serviciilor de asistenţă investitorilor străini şi promovarea dezvoltării comerţului exterior al Republicii Moldova

MD-2004 Chisinau, str. Alexei Mateevici 64 Tel: (+373 22) 23 27 03 Fax: (+373 22) 23 32 39 E-mail: [email protected], Web: www.miepo.md

5.1. SEPIA: Suport pentru

Promovarea Exportului şi Atragerea Investiţiilor în RM

MIEPO / UE-

TACIS

Suport întreprinderilor din Republica Moldova în

accesarea finanţărilor pentru dezvoltare exporturilor. Promovarea exporturilor și

investiţiilor.

5.2. Program de asistenţă pentru dezvoltarea

cooperării comercial economice cu ţările în curs de dezvoltare

MIEPO / Finnpartnershi

p

Promovarea parteneriatelor moldo-finlandeze şi furnizarea serviciilor de consultanţă în afaceri întreprinderilor din Republica Moldova

6. Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea

Întreprinderilor (ACED)

DAI / USAID-CPM

Asistență tehnică și instruire pentru

antreprenorii sectorului agricol cu valoare înaltă

adăugată (legume, fructe, struguri de masă, procesare, etc.)

MD-2004, mun. Chisinau, bd. Stefan cel Mare 202, et. 3, GSM: +373 683 60388, Web: www.dai.com

7. Programul de Revitalizare a Agriculturii și

Programul de Servicii Financiare Rurale şi

Marketing

IFAD Realizarea planurilor de dezvoltare strategica a localităților prin dezvoltarea sectorului agricol și

asigurarea accesului sporit la servicii financiare pentru exploatațiile agricole, antreprenorii rurali

şi întreprinderile de prelucrare neagricolă.

MD-2004 Chisinau, bd. Stefan cel Mare 162, of. 1303 Tel: (+373 22) 21 05 42 Fax: (+373 22) 22 52 57 E-mail: [email protected], Web:www.ifad.md

8. 2KR: Proiectul Creşterii

Producţiei Alimentare

Dezvoltarea agriculturii şi creşterea producţiei alimentare prin asistența antreprenorilor la

procurarea tehnicii agricole în rate

MD-2023, Chisinau, str. Calea Basarabiei 18, Tel: (+373 22) 27 84 63 Fax: (+373 22)

54 98 81 E-mail: [email protected], Web: www.2kr.moldnet.md

9. Programul de susţinere şi dezvoltare a sectorului IMM -

Unitatea de Implementare a Grantului Acordat de Guvernul Japoniei

(JNPGA)

JNPGA / JICA Promovarea eforturilor privind ajustările economice structurale prin facilitarea procurării de către IMM a unui vast sortiment de echipament de producere in leasing

MD-2004 Chisinau, bd. Stefan cel Mare 180, of. 812 Tel: (+373 22) 29 67 18 Fax: (+373 22) 29 67 19 E-mail: [email protected], Web: www.jnpga.md

http://www.miepo.md/

http://www.dai.com/





http://www.2kr.moldnet.md/

http://www.2kr.moldnet.md/



http://www.jnpga.md/




10. TAM - BAS Business Advisory Services Programe Moldova MD-2004 Chisinau, str.Bănulescu-Bodoni 57/1, of. 414, Tel: (+373 22) 21 16 14 Fax: (+373 22) 23 52 24 E-mail: [email protected], Web: www.bas.md

10.1.

TAM/BAS: Business Advisory Service

BAS / BERD Susţine dezvoltării şi creşterea competitivităţii ÎMM prin acoperire financiară parţială a costurilor pentru servicii de consultanţă la elaborarea și

lansarea brandului, elaborarea documentaţiei tehnice, implementarea Sistemului Internaţional de Calitate, recomandări, etc.

10.2.

Programul de Co-finanţare a Proiectelor de Eficienţă

Energetică - Programul Business Advisory Services BAS-BERD

BAS / SIDA Susţinerea financiară a IMM încadrate în activităţile de eficienţa energetică și Co-

finanţarea proiectelor de eficienţa energetică.

11. Proiectul: Modernizarea

Sectorului Agrar în Republica Moldova

GTZ Moldova / GTZ Dezvoltarea sectorului agricol şi a industriei alimentare în raioanele Ungheni şi Călăraşi prin acordarea serviciilor consultative, granturilor de procurare și promovarea

afacerilor în mediul rural

MD-2004 Chisinau, str. Bulgară 31a, Tel: (+373 22) 22 72 92 Fax: (+373 22) 22 83 19 E-

mail: [email protected], Web: www.gtz.de

12. Proiectul de Ameliorare a Competitivităţii

Unitatea de Implementare a

Proiectului și

Directoratul Liniei de Credit / Banca

Mondială

Finanţarea activităţilor antreprenorilor privaţi prin acordarea împrumuturilor comerciale în toate sectoarele economiei naţionale, orientate spre exportul de produse și

servicii. Creditarea se implementează prin Băncile Comerciale Moldova-Agroindbank‖ SA, Mobiasbancă SA, Energbank SA și

Victoriabank SA.

MD-2004 Chisinau, str.Bănulescu-Bodoni 57/1, Tel: (+373 22) 23 82 46 Fax: (+373 22) 23 82 48 E-mail: [email protected],

13. Academia de Științe din RM

(AȘM) și Agenția de Inovații și

Transfer Tehnologic

AȘM - AITT Asigurarea transferului științific și al inovațiilor în diferite

sectoare ale economiei naționale

a Republicii Moldova

MD-2001 Chisinau, bd. Ştefan cel Mare 1, of. 334 Tel: (+373 22) 27 22 54 Fax: (+373 22) 57 77 07 E-

mail: [email protected], Web: www.asm.md

13.1.

Programul Cadrul 7 AȘM / MRDA Oferirea suportului financiar pentru creşterea capacităţilor de inovare şi competitivitate a IMM-urilor, prin implicarea nemijlocită în procesul de cercetare sau externalizare a necesităţilor de cercetare – dezvoltare ale acestora

13.2.

Concursurile anuale al proiectelor de transfer tehnologic

AITT / Bugetul de Stat și Investiții private

Direcţii strategice: Valorificarea resurselor umane, naturale şi informaţionale; Biomedicina, farmaceutica, menţinerea şi fortificarea sănătăţii; Biotehnologii agricole, fertilitatea solului şi securitatea alimentară; Nanotehnologii, inginerie industrială, produse şi materiale noi; Eficientizarea complexului energetic şi folosirea resurselor renovabile.

14. CEED: Ridicarea Competitivităţii şi

Consolidarea Întreprinderilor

CEED / USAID Sporirea competitivităţii companiilor moldoveneşti pe piaţa mondială în următoarele domenii: 1) produsele textile şi maşini; 2) tehnologii informaţionale şi de calcul; şi 3) producerea vinului

MD-2004 Chisinau, str. Tighina 49/4 Tel/Fax: (+373 22) 50 52 32 Fax: (+373 22) 22 83 19



http://www.bas.md/








E-mail: [email protected]

15. MoSEFF - Moldovan Sustainable Energy Financing Facility

MoSEFF / BERD Implementarea tehnologiilor și

elaboarea proiectelor pentru eficientizarea sistemelor energetice şi aplicarea lor întreprinderile din Republica

Moldova, inclusiv din sectorul agricol și întreprinderile de

procesare.

MD-2004 Chisinau, str. Vlaicu Pîrcălab 29/1, Tel/Fax: (+373 22) 22 34 99 Fax: (+373 22) 22 83 19 E-

mail: [email protected]






VIII CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Prezenta studiu reprezintă o sistematizare şi actualizare a informaţiei disponibile în

domeniul utilizării remitenţelor în Republica Moldova, care dezvoltă și definește premize

pentru identificarea oportunităţilor de afaceri în care migranţii sau familiile acestora ar

putea investi resursele financiare câștigate sau primite de peste hotare. Ideile de afaceri

respective constituie o alternativă pentru investire a remitenţelor faţă de tendinţa din

prezent de a fi investite în consumul curent individual şi al familiei.

Autorii au reuşit să realizeze scopul propus pentru studiul respectiv, prezentând o analiză

amplă socio-economică a principalelor regiuni din țară, a punctelor forte și oportunităților

cu prezentarea celor mai variate idei de afaceri, unele chiar destul de îndrăzneţe, specifice

întreprinderilor mici şi mijlocii, infrastructurii și locației geografice.

Prezenta lucrare este un instrument intern, de lucru, constatările căruia vor sta la baza

întocmirii unui Ghid al oportunităţilor de afaceri, care va fi distribuit la mii de migranţi sau

familiilor acestora. Prin urmare, autorii au prezentat oportunităţi specifice atât pentru

mediul rural cât şi mediului urban, pentru a facilita migranţi la identificarea oportunităților

și de dezvoltare a noilor afaceri. Astfel, ideile propuse pentru mediul rural, care sunt cele

mai numeroase au inclus: dezvoltarea sectorului de prestare a serviciilor, implementarea

sistemelor performante de irigare, organizarea întreprinderilor de morărit și oloinițe,

incubatoare, creşterea vitelor, plantaţii legumicole și plantații multianuale horticole și

viticole etc.; pe când cele pe care le considerăm destinate mediului urban includ: firme de

curăţenie, parcuri de distracţii, grădiniţe private şi altele.

Dar indiferent de mediul în care urmează a fi deschisă o afacere, aceasta va fi cu adevărat

bună dacă va răspunde nevoilor şi dorinţelor consumatorilor, adică dacă va fi identificat

grupul ţintă de consumatori și preferințele lor în termeni de servicii și produse. Acesta ar fi

unul din principalele aspecte ce trebuie să fie luate în consideraţie la deschiderea unei

afaceri, alături de altele, cum ar fi: evaluarea costurilor, amplasarea, disponibilitatea

resurselor necesare, etc.

Prin urmare, am recomanda ca la elaborarea, în baza prezentei lucrări, a Ghidului

oportunităţilor de afaceri, dar şi a celorlalte documente şi materiale didactice să fie

considerate toate aspectele vitale pentru succesul unei afaceri.




BIBLIOGRAFIE

1. Valeriu Prohnitchi, Alex Oprunenco, Ana Popa Adriana Lupușor,, Chișinău 2010,

‖Atractivitatea investițională a regiunilor din Republica Moldova‖, Proiectul

Ameliorarea activității investiționale a Republicii Moldova: o abordare regională,

Expert-Grup

2. Valeriu Prohniţchi, Chisinau 2010, ‖Probleme şi soluţii investiţionale în regiunea de

dezvoltare Nord‖ Proiectul „Ameliorarea atractivităţii investiţionale a Republicii

Moldova: o abordare regională” Expert-Grup


dezvoltare Centru‖ Proiectul „Ameliorarea atractivităţii investiţionale a Republicii



dezvoltare Sud‖ Proiectul „Ameliorarea atractivităţii investiţionale a Republicii


5. Strategia de dezvoltare regională, 2007, ‖Regiunea de Dezvoltare Nord‖, Proiect

”Suport pentru Organele de Implementare a Dezvoltării Regionale”

6. Strategia de dezvoltare regională, 2007, ‖Regiunea de Dezvoltare Centru‖, Proiect


7. Strategia de dezvoltare regională, 2007, ‖Regiunea de Dezvoltare Sud‖, Proiect


8. Business Inteligent Services, 2008, ‖Analiza procesului investițional din Republica

Moldova‖

9. Ministerul Economiei al Republicii Moldova, 2011, ‖Analiza dezvoltării industriei

Republicii Moldova în anul 2010‖

10. Centrul de Analiză și Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice, Agenția

Internațională pentru Informație din Țara de Origine, 2010, ‖Consolidarea legăturii

dintre migrație și dezvoltare în Republica Moldova‖

11. Ion Tornea, 2011, ‖Finanțarea IMM-urilor în Republica Moldova‖, Politici Publice,

IDIS ”Viitorul”

12. Ghid informativ, 2005 ‖Oportunități de finanțare a antreprenoriatului în Republica

Moldova‖, Ministerul Economiei al Republicii Moldova, Direcția principal Dezvoltarea

Businessului Mic și Mijlociu

13. Biroul National de Statistica, 2008-2010, ―MigratiaFortei de Munca,‖ Statistica

Moldovei

14. Biroul National de Statistica, 2009-2010, ―Activitatea întreprinderilor mici și mijlocii,‖ Statistica Moldovei

15. Biroul National de Statistica, 2009, ―Cifra de afaceri și numărul de IMM‖ Statistica

Moldovei

16. Biroul National de Statistica, 2010, ―Populația‖ Statistica Moldovei

17. Biroul National de Statistica, 2010, ―Indicatori socio-economici ai RM‖ Statistica

Moldovei

18. Biroul National de Statistica, 2010, ―Anuarul Statistic al Republicii Moldova‖,

Statistica Moldovei

19. European Bank for ReconstructionandDevelopment, 2007,‖Moldova National Public

OpinionSurvey on Remittances‖, Bendixen&Associates

20. Al. Stratan, M. Chistruga, 2011, ‖Remittances in the Republic of Moldova:

Lostopportunities‖

21. Rîndașu, R. Mitocariu ‖Mici idei de afaceri‖, Agenția Națională pentru Întreprinderi

Mici și Mijlocii și Cooperație-ANIMMC

Pagini WEB consultate:

http://mybusiness.md/atele-ideya-dlya-biznesa-vo-vremya-krizisa/lang/ro/

http://mybusiness.md/avtoservis-vygodno-li-eto/lang/ro/

http://mybusiness.md/atele-ideya-dlya-biznesa-vo-vremya-krizisa/lang/ro/

http://mybusiness.md/avtoservis-vygodno-li-eto/lang/ro/




http://mybusiness.md/biznes-na-balkone/lang/ro/

http://www.statistica.md/

http://cis.gov.md/ro

http://www.licentiere.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=20

http://businessportal.md/

http://www.mec.gov.md/

http://www.mdrc.gov.md/

http://www.viitorul.org/

http://www.cbs-axa.org/

http://mybusiness.md/biznes-na-balkone/lang/ro/

http://www.statistica.md/

http://cis.gov.md/ro

http://www.licentiere.gov.md/pageview.php?l=ro&idc=20

http://businessportal.md/

http://www.mec.gov.md/

http://www.mdrc.gov.md/

http://www.viitorul.org/

http://www.cbs-axa.org/

Date post:	08-Feb-2018
Category:	Documents
Upload:	dotruc
View:	251 times
Download:	6 times

Studiul „Oportunităţi de afaceri pentru întreprinderile ...rural.md/doc/Study Report...

Documents