Studiul KAP pentru evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și … · 2019-12-14 · uterin apare...

1

1

Studiul KAP pentru evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor privind prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova

Chișinău, 2018

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII,MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALEAL REPUBLICII MOLDOVA

STUDIUL PENTRU EVALUAREA CUNOȘTINȚELOR, ATITUDINILOR

ȘI PRACTICILOR PRIVIND PREVENIREACANCERULUI DE COL UTERIN

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

CHIȘINĂU, 2018

2

Studiul a fost realizat sub coordonarea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu suportul oferit de către UNFPA, Fondul ONU pentru Populație și Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare / Biroul de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, în cadrul proiectului „Prevenirea Cancerului Cervical în Republica Moldova”

Acest Raport a fost realizat cu sprijinul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și nu reprezintă neapărat punctul de vedere al UNFPA, SDC sau al oricărei alte organizații afiliate.

Cuvânt de mulțumire: Autorii exprimă profunda gratitudine membrilor Comitetului Coordonator al Studiului pentru evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor privind prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova, care au contribuit la publicația dată, oferind suport consultativ și date statistice relevante în acest domeniu. Fără contribuțiile, comentariile și sugestiile acestora, definitivarea raportului nu ar fi fost posibilă.

Implementator: S.C. MAGENTA CONSULTING S.R.L.

Autori: Andrei Ciobanu, Rodica Gramma, Alexandrina Buruian, Adriana Băban

3

3

Abrevieri

AMP – Asistența Medicală Primară

BNS – Biroul Național de Statistică

CCU – Cancerul de Col Uterin

CIN - Leziune Neoplazică Intraepitelială

CNAM – Compania Națională de Asigurări în Medicină

HPV – Human Papiloma Virus

ICCPA – International Cervical Cancer Prevention Association

KAP – Cunoștințe, Atitudini și Practici

LEEP – Procedura de Excizie prin Electrochirurgie

OMS – Organizația Mondială a Sănătății

PSO – Proceduri Standard de Operare

RM – Republica Moldova

SDC – Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare

UNFPA – Fondul Națiunilor Unite pentru Populație

N – Numărul de respondenți

4

4

Cuprins:

REZUMAT ............................................................................................................................................................. 5 INTRODUCERE ................................................................................................................................................... 10 CAPITOLUL I: CANCERUL DE COL UTERIN ÎN REPUBLICA MOLDOVA ......................................................... 12

1.1 Povara cancerului de col uterin ...................................................................................................................... 12 2.2 Prevalența screeningului cervical/rata de acoperire a femeilor cu vârsta eligibilă (25-61) ani cu servicii de screening cervical ............................................................................................................................................. 16 1.3 Cadrul național și instituțional pentru screeningul cervical ........................................................................ 20

CAPITOLUL II: OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII ...................................................................... 28 2.1 Obiectivele studiului ........................................................................................................................................ 28 2.2 Metodologia cercetării ..................................................................................................................................... 28 2.3 Metode de analiză a datelor ............................................................................................................................ 34 2.4 Acordul etic și confidențialitatea datelor ....................................................................................................... 34

CAPITOLUL III: REZULTATELE STUDIULUI ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI DE FEMEI........................................ 35 3.1 Rezultatele studiului pentru populația de femei ........................................................................................... 35 3.1.1 Date socio-demografice ale eșantionului de femei ..................................................................................... 35 3.2 Opinia femeilor despre starea proprie de sănătate ....................................................................................... 36 3.3 Accesul la serviciile medicale .......................................................................................................................... 36 3.4 Satisfacția privind serviciile medicale ............................................................................................................ 40 3.5 Cunoștințe despre prevenirea cancerului de col uterin ................................................................................ 43 3.6 Practica screeningului cervical în rândul populației feminine de 25-61 de ani .......................................... 50 3.7 Comunicarea rezultatelor testului Papanicolau și monitorizarea/ supravegherea femeilor care au avut rezultate anormale ................................................................................................................................................. 56 3.8 Bariere în efectuarea testului Papanicolau .................................................................................................... 59 3.9 Satisfacția femeilor care au efectuat testul Papanicolau privind serviciile medicale ................................ 62 3.10 Atitudinea față de testul Papanicolau .......................................................................................................... 66 3.11 Intenția de a efectua testul Papanicolau ...................................................................................................... 68 3.12 Necesități de informare privind testul Papanicolau și modalitatea preferată de invitare pentru efectuarea testului ................................................................................................................................................. 73 3.13 Predictorii intenției de a efectua testul Papanicolau și predictorii experienței precedente de screening ................................................................................................................................................................................. 79 3.14 Cunoștințe și atitudini față de vaccinul anti-HPV ........................................................................................ 81

CAPITOLUL IV: OPINIA SPECIALIȘTILOR ȘI A PERSONALULUI MEDICAL DESPRE PREVENIREA CANCERULUI DE COL UTERIN ÎN REPUBLICA MOLDOVA ............................................................................. 85

4.1 Incidența cancerului de col uterin și prioritatea acordată acestei probleme în Republica Moldova. ....... 85 4.2 Serviciile de adresare a problemei cancerului de col uterin în Moldova ..................................................... 86 4.3 Cadrul normativ privind screeningului cervical în Moldova ........................................................................ 88 4.4 Organizare serviciilor de screening cervical și specialiștii implicați în prestarea serviciilor de screening cervical .................................................................................................................................................................... 90 4.5 Funcționarea serviciilor de screening cervical ............................................................................................. 93 4.7 Asigurarea calității screeningului cervical ..................................................................................................... 94 4.8 Finanțarea screeningului cervical .................................................................................................................. 96 4.9 Opiniile specialiștilor și ale personalului medical despre accesibilitatea serviciilor de screening cervical .................................................................................................................................................................... 97 4.10 Opinia respondenților despre metodele de informare și educare a femeilor privind screeningul cervical .................................................................................................................................................................... 99 4.11 Opinia respondenților privind vaccinarea anti-HPV................................................................................. 101

CAPITOLUL V: DISCUTAREA REZULTATELOR ÎN CONTEXTUL REPUBLICII MOLDOVEI ȘI ÎN CONTEXT EUROPEAN ....................................................................................................................................................... 103

5.1 Disponibilitatea serviciilor de screening ..................................................................................................... 103 5.2 Accesibilitatea serviciilor de screening ........................................................................................................ 104 5.3 Acceptabilitatea serviciilor de screening ..................................................................................................... 110 5.4 Calitatea serviciilor ........................................................................................................................................ 111

CONCLUZII ....................................................................................................................................................... 114 RECOMANDĂRI ................................................................................................................................................ 117 ANEXE............................................................................................................................................................... 119

5

Rezumat

5

REZUMAT Cancerul de col uterin este una din cele mai frecvent diagnosticate forme de cancer în rândul femeilor și reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în Republica Moldova. În anul 2017 incidența cancerului de col uterin a constituit 17,4 cazuri la 100 000 populație, iar mortalitatea prin cancer cervical a constituit 9,1 cazuri la 100 000 populație (datele Institutului Oncologic și ale Agenției Naționale pentru Sănătatea Publică).

În scopul atingerii obiectivelor studiului au fost efectuate următoarele tipuri de cercetări: un sondaj reprezentativ național pe 1226 de femei reprezentante a segmentului țintă (cu vârsta de 25-61 ani), discuții în grup cu 51 de femei (dintre care jumătate au efectuat testul Papanicolau), 40 de interviuri aprofundare cu medici și asistenți medicali și 15 interviuri aprofundare cu experți în politici de sănătate publică.

Indicatori. Unele dintre obiectivele studiului au constat în măsurarea la patru indicatori în rândul segmentului țintă (femei cu vârsta de 25-61 ani).

Denumire indicator Populație Unitatea de măsură Indicator

a) Procentul femeilor care cunosc despre serviciul de screening cervical Total eșantion % 24

b) Acoperirea femeilor cu serviciile de screening cervical Total eșantion % 36 c) Acoperirea femeilor cu servicii follow-up după screeningul

cervical Femei care au făcut

testul, N=440 % 73

d) Indicator integrat: Satisfacția femeilor privind accesibilitatea și calitatea serviciilor de screening cervical

Femei care au făcut testul, N=440 % 73

Fiecare a doua femeie (50%) consideră că starea sa de sănătate este bună și foarte bună. În același timp, 31% dintre respondente afirmă că au fost diagnosticate cu o boală cronică.

Accesul la serviciile medicale

Cele mai multe dintre femeile de 25-61 de ani din Moldova sunt asigurate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală (69%) și că sunt înregistrate pe listele unui medic de familie (87%).

În caz de probleme de sănătate, 95% dintre femei se adresează unui lucrător medical. De cele mai dese ori, femeile merg la medicul de familie (70%).

În cazul adresării la un medic de familie, cele mai multe femei apelează la medicul de familie care deservește sectorul unde acestea locuiesc (90%).

57% dintre femei au făcut o examinare medicală în ultimele 12 luni, iar 61% afirmă că se adresează medicului ginecolog o dată pe an, sau mai des. Pentru examinări ginecologice, femeile, de obicei, se adresează ginecologului din centrele de sănătate raionale sau municipale (44%).

Interviurile indică asupra faptului că femeile sunt, în mare parte, mulțumite de serviciile ginecologice, însă spun că acestea ar putea fi îmbunătățite, dacă specialiștii ar oferi explicații detaliate despre diagnostic și modalitatea de aplicare a tratamentului. În localitățile din afara capitalei, s-a menționat că sunt situații când femeile trebuie să procure unele dintre consumabilele necesare pentru examinarea ginecologică din cauza dotării insuficiente cu echipament a cabinetelor.

Satisfacția privind serviciile medicale

Două treimi dintre femei afirmă că sunt mulțumite sau foarte mulțumite de serviciile medicale oferite de medicul de familie. În cadrul discuțiilor în grup, femeile au relatat că, motivele de nemulțumite de serviciile medicale sunt cauzate de: diagnosticări și tratamente contradictorii oferite de diferiți specialiști, consultațiile scurte care par a fi superficiale, sau atitudinea negativă din partea lucrătorilor medicali. De asemenea, femeile s-au arătat dezamăgite de perioadele lungi de așteptare pentru programarea pentru consultație la medici specialiști , dar și de faptul că programările nu asigură realizarea consultației la ora prestabilită.

Cunoștințe despre prevenirea cancerului de col uterin

Dintre femeile de 25-61 de ani din Moldova, 47% afirmă că au auzit despre testul Papanicolau. Totuși, unele categorii socio-demografice, precum femeile tinere și cele de vârstă medie, femeile căsătorite, cele

6

Rezumat

6

cu studii superioare, care sunt angajate în câmpul muncii și care au o situație financiară medie, sunt mai predispuse spre a declara că cunosc despre testul citologic.

Au fost evaluate cunoștințele femeilor despre scopul, procedura, frecvența testării și grupul țintă al screeningul cervical. Dintre aceste aspecte, cel mai bine cunoscut a fost scopul realizării testului citologic. Astfel, 82% femei au identificat corect că testul previne cancerul și depistează modificări ale celulelor colului uterin. Concomitent, 52% au indicat corect că testul reprezintă recoltarea unor celule din colul uterin, 42% au afirmat că testul este recomandat femeilor de 25-61 de ani și 34% au remarcat că testul trebuie efectuat o dată la trei ani. De asemenea, doar 47% dintre femei cunosc despre faptul că testul Papanicolau este gratuit, în cazul în care este realizat prin adresarea la medicul de familie. Studiul calitativ, la fel, demonstrează că sunt percepții greșite cu referire la testul citologic. Astfel, mai multe dintre femei nu conștientizau faptul că testul poate depista și stadii pre-canceroase, acestea menținând convingerea că testul depistează doar celule cancerigene. În această ordine de idei, unele femei au afirmat că testul este recomandat doar femeilor care au risc de apariție a cancerului, sau prezintă simptome de dezvoltare a acestei maladii.

O jumătate dintre femei consideră că pentru a efectua testul citologic este nevoie de adresare la cabinetul ginecologului din centrul de sănătate raional sau municipal, iar 19% știu despre faptul că se pot adresa medicului de familie.

Doar o pătrime dintre femei cunosc despre existența serviciului de screening cervical, iar 46% consideră că, pentru a beneficia de acesta, este necesară adresarea la medicul ginecolog din cadrul centrelor de sănătate raionale sau municipale. În caz că știu despre serviciul de screening cervical, este cel mai probabil că respondentele au auzit de acesta de la medicul de familie (43%) sau de la ginecolog (36%).

Cercetarea calitativă indică faptul că multe dintre femei își fac griji în privința cancerului de col uterin. De cele mai dese ori, femeile se îngrijorează din motiv că percep numărul de cazuri depistate cu cancer de col uterin ca fiind în creștere, dar și deoarece consideră că actualmente sunt mai multe riscuri pentru dezvoltarea cancerului, riscuri ce țin de poluarea mediului și calitatea scăzută a alimentației. Merită accentuat faptul că puține femei conștientizează că unul din principalii factori de risc pentru dezvoltarea cancerului de col uterin îl reprezintă virusul HPV. Femeile își fac griji, deoarece cred că cancerul de col uterin apare brusc și asimptomatic, dar și pentru că ele consideră sistemul medical drept insuficient de dezvoltat pentru a face față problemei cancerului de col uterin.

Practica screeningului cervical în rândul populației feminine de 25-61 ani

Dintre femeile de 25-61 de ani, 36% declară că au efectuat vreodată testul Papanicolau. Testele statistice indică faptul că femeile de vârstă medie, cele din mediul urban, aflate într-o relație de concubinaj sau căsătorite, cele cu studii superioare, care sunt angajate în câmpul muncii și au o stare financiară bună, sunt mai predispuse să declare că au făcut testul citologic.

Per general, 27% dintre femei își aduc aminte că medicul de familie le-a recomandat efectuarea testului citologic. Concomitent, 67% dintre femeile care au efectuat testul citologic au recunoscut că acesta le-a fost recomandat de medicul de familie.

De cele mai dese ori, femeile s-au adresat medicilor ginecologi pentru efectuarea testului citologic. În acest sens, 48% au apelat la ginecologul din centrul de sănătate raional sau municipal, 17% au mers la medicul ginecolog din cadrul unui spital public și 9% s-au adresat unui ginecolog din cadrul unei instituții private.

Din cele relatate de femei, acestea, de obicei, fac testul o dată la trei ani, sau mai des. Atunci când s-a efectuat testul citologic, 41% dintre femei, de fapt, apelaseră pentru un examen

ginecologic de rutină, iar 22% - pentru că aveau oarecare probleme ginecologice. În același timp, doar 15% s-au adresat nemijlocit pentru efectuarea testului citologic. De asemenea, accentuăm faptul că inițiativa efectuării testului vine, de obicei, de la ginecolog (36%), medicul de familie (25%) sau asistentul acestuia (15%). Doar 22% dintre femei au recunoscut că de sine stătător au cerut efectuarea testului.

70% dintre femeile care au făcut testul Papanicolau nu au achitat pentru acesta. 4% dintre femeile care au făcut testul au declarat că au avut rezultate pozitive la testul citologic (4%=19

femei). Dintre acestea, 15 femei au repetat testul, de cele mai dese ori adresându-se la ginecologul din cadrul centrului de sănătate raional sau municipal, sau la o instituție privată. De asemenea, 18 femei au fost direcționate pentru colposcopie, fie la Institutul Oncologic, fie la un medic ginecolog din cadrul unui spital public.

7

Rezumat

7

Satisfacția privind serviciile medicale și accesibilitatea acestora

87% dintre femei au spus că au fost mulțumite și foarte mulțumite de serviciile primite în contextul efectuării testului Papanicolau. Mai mult de 69% dintre femei care au efectuat testul citologic au afirmat că sunt mulțumite sau foarte mulțumite de accesibilitatea serviciilor medicale. Dintre aspectele care țin de accesibilitatea serviciilor de screening, femeile au fost cel mai mult satisfăcute de atitudinea familiei față de decizia de a face testul (83% mulțumite și foarte mulțumite), ușurința accesării serviciilor (80% mulțumite și foarte mulțumite) și timpul de așteptare pentru programare (74% mulțumite și foarte mulțumite). În privința calității serviciilor medicale, femeile care au efectuat testul citologic, au afirmat că cel mai înalt grad de satisfacție a fost determinat de atenția și respectul primit din partea personalului medical (84% mulțumite și foarte mulțumite) și modul în care a decurs examinarea (86% mulțumite și foarte mulțumite).

La întrebarea dacă ar face testul în următoarele trei luni, 70% dintre femei au răspuns că probabil, sau cu siguranță ar face testul. Cei mai buni predictori ai intenției de a urma screeningul cervical sunt: percepția de beneficii, atitudinea față de realizarea testului și cunoștințele despre scopul testului.

Necesitatea de informare privind testul Papanicolau

Cele mai multe dintre femei ar dori să fie invitate la screeningul cervical prin intermediul unui apel telefonic (51%) sau a unei invitații verbale în cadrul vizitei la medicul de familie (34%). Femeile au apreciat aceste modalități de invitare, pentru că sunt personalizate, dar și deoarece prin intermediul lor ar putea obține răspunsul la potențiale întrebări pe care le-ar putea avea.

Doar 36% dintre femei au manifestat interes față de obținerea mai multor informații despre testul citologic. Femeile ar avea cea mai mare încredere în informația despre testul citologic, dacă aceasta ar fi oferită/ explicată de către medicul ginecolog sau oncolog. În același timp, cea mai puțină încredere a fost expusă față de informația care ar parveni de la vedete, sau preoți.

Opinia despre vaccinarea anti-HPV

Dintre femeile de 25-61 de ani, 4% raportează că ele cunosc despre vaccinul anti-HPV, majoritatea auzind despre acesta la televizor, radio (52%) sau de la medicul de familie (33%).

În același timp, 23% dintre femeile care au fiice cu vârsta de aproximativ 10 ani au spus că le-au vaccinat împotriva virusului HPV și 45% - că sunt dispuse să le vaccineze.

Opinia specialiștilor

Deși în mare parte specialiștii evaluează că în Moldova sunt servicii adecvate pentru adresarea problemei cancerului de col uterin, totuși se indică unele neajunsuri ale serviciilor de screening cervical. Cele mai importante neajunsuri menționate au fost: utilizarea pe larg a metodei de procesare/ colorare a testelor după tehnica Romanovschi-Ghimze, neasigurarea prelevării calitative a frotiului citologic, durata lungă de obținere a rezultatelor testului și dotarea insuficientă a laboratoarelor.

Cadrul normativ curent ce reglementează prevenirea cancerului a fost evaluat ca fiind suficient. Toți specialiștii care au fost intervievați au menționat că documentele care reglementează screeningul cervical și imunizarea anti-HPV sunt bine elaborate și corespund normelor internaționale. S-a indicat că unele documente sunt în proces de revizuire pentru ajustarea și actualizarea acestora în funcție de necesitate. Totodată, s-a menționat întâmpinarea barierelor în implementarea acestor acte. Cele mai importante dificultăți țin de deficitul personalului medical, reticența populației de a apela la serviciile preventive, insuficiența resurselor financiare pentru asigurarea dotării cu echipament a laboratoarelor, dar și cu echipament/ consumabile necesare pentru prelevarea frotiurilor citologice la nivelul tuturor centrelor de sănătate care oferă servicii de screening cervical.

Cu privire la cadrul instituțional implicat în screeningul cervical s-a menționat că din punct de vedere al sistemului medical sunt implicate în proces toate instituțiile și specialiștii care ar trebui să fie implicați. Pentru sporirea gradului de acoperire cu servicii de screening cervical, majoritatea respondenților au afirmat că este necesară și implicarea unor instituții din afara serviciilor medicale, cum ar fi instituțiile de învățământ, autoritățile publice locale și instituțiile mas-media. La nivel de asistență medicală primară se solicită simplificarea lucrului birocratic efectuat de medicii de familie pentru ca aceștia să dispună de mai mult timp pentru comunicare și acordarea consultațiilor femeilor.

8

Rezumat

8

Nu au fost opinii consistente privind prezența condițiilor optime pentru realizarea screeningului cervical în instituțiile de APM. Astfel, deși unii respondenți au afirmat că dispun de condiții pentru efectuarea procedurii de prelevare a frotiului cervical, alți lucrători medicali au spus că ar fi necesară o îmbunătățire a condițiilor în unitățile în care activează. Cel mai des a fost menționată lipsa echipamentului/ consumabilelor pentru prelevarea probei citologice. În acest sens, specialiștii au adăugat că dotarea cu echipamentul necesar pentru prelevarea testului citologic încă nu a fost standardizată la nivel de țară.

Specialiștii consideră că numărul laboratoarelor citologice și histopatologice din țară este suficient. Cu atât mai mult s-a propus regionalizarea serviciilor de laborator și a serviciilor de colposcopie. Opinia este argumentată de faptul că laboratoarele regionale vor dispune de o capacitate de analiză mai mare, ce va permite un număr mai mare de investigații calitative. A fost menționat faptul că chiar și cele mai mari laboratoare, au o insuficiență de echipament performant și personal bine instruit.

Personalul medical percepe screeningul cervical ca fiind o procedură de rutină unde medicii de familie își asumă responsabilitatea pentru monitorizarea femeilor care au trecut screeningul cervical. Unii specialiști au afirmat că la moment monitorizarea femeilor nu este bine organizată, deoarece nu se asigură trasabilitatea pacientelor și nu există mecanisme clare de conlucrare dintre lucrătorii medicali implicați în procesul de screening cervical. În acest context, a fost propusă crearea unui sistem informațional, care ar asigura monitorizarea eficientă a femeilor și comunicarea dintre verigile sistemului medical implicate în procesul de screening cervical.

Cu privire la asigurarea calității, s-a menționat că cadrul normativ este bine elaborat, fiind disponibile protocoale, standarde și manuale pentru laboratoare. În acelașii timp, s-a menționat despre insuficiența monitorizării implementării prevederilor acestor acte. Pentru sporirea calității screeningului a fost sugerată reintroducere indicatorilor de performanță pentru serviciile de screening cervical.

Toți lucrătorii medicali și specialiștii din domeniul sănătății intervievați au apreciat pozitiv faptul că efectuarea testului Papanicolau este gratuită. Mai mulți specialiști au indicat că serviciile de tratament ambulatoriu ar trebui să fie gratuite, pentru a evita situațiile când femeile neasigurate nu au posibilitatea de a urma tratamentul indicat.

A fost menționat faptul că serviciul de screening cervical este accesibil, însă nu este asigurată atractivitatea și comoditatea acestuia pe motiv că instituțiile nu sunt dotate suficient de bine cu echipament.

S-a accentuat necesitatea organizării unei campanii de informare la nivel național cu susținerea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Companiei Naționale de Asigurări în Medicină. Totodată, s-a sugerat că o astfel de campanie de comunicare trebuie să fie continuă și să îmbine eforturile tuturor părților interesate.

Recomandări:

Recomandări pentru schimbarea de atitudini și comportament a populației țintă

1. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de motivare și responsabilizare a femeilor pentru trecerea regulată a screeningului, implicarea unor actori nonmedicali, inclusiv și a partenerilor de viață.

2. Dezvoltarea unor programe și campanii de informare ample, focusate pe anumite grupuri-țintă și reieșind din particularitățile culturale, sociale și de vârstă a femeilor.

3. Inițierea unor instruiri în domeniul Comunicării pentru schimbarea comportamentuluicu risc pentru sănătate și Drepturilor Pacientului dedicate lucrătorilor medicali implicați în procesul de screening.

4. Promovarea în rândurile lucrătorilor medicali a unor mesaje standardizate cu privire la screeningul de cancer col uterin și despre vaccinarea anti-HPV care trebuie transmise uniform în societate.

9

Rezumat

9

Recomandări pentru îmbunătățirea organizării, accesului și calității serviciilor de prevenire a cancerului de col uterin

5. Dezvoltarea unei proceduri pentru monitorizarea traseului pacientei în screening prin crearea unui sistem informațional cu o bază de date despre tot procesul de interacțiune a femeii cu sistemul medical.

6. Revizuirea indicatorilor de monitorizare și evaluare ai Programului Naţional de Control al Cancerului și Programului Național de Screening al Cancerului de Col Uterin cu adăugarea unor indicatori de progres noi, care ar evalua implicarea tuturor actorilor implicați în derularea procedurii de screening cervical.

7. Organizarea unor programe pentru creșterea accesului femeilor la serviciile de screening pentru localitățile unde se determină un deficit de personal medical calificat în prelevarea corectă a testelor.

8. Evaluarea capacităților existente a instituțiilor de AMP pentru realizarea screeningului de col uterin (dotarea cu echipament și abilitățile personalului medical) și dezvoltarea unuialgoritm pentru organizarea procesului de screening în localitățile unde nu sunt capacități instituționale adecvate.

9. Standardizarea procedurii de screening obligatorie pentru toate instituțiile medicale. 10. Elaborarea planului de acțiuni pentru fortificarea laboratoarelor citologice atât cu echipamentele

necesare cât și instruire de personal. 11. Evaluarea capacităților cabinetelor de colposcopie și a cabinetelor pentru proceduri de tratare a stărilor

pre-canceroase și elaboarea unui plan de măsuri pentru fortificarea capacităților acestora. Dezvoltarea unui algoritm pentru asigurarea accesului femeilor la servicii colposcopice.

12. Revzuirea modalității de finanțare a procedurii de screening la toate etape de realizare a acesteia, inclusiv și a etapei a doua a screeningului cervical.

10

Introducere

10

INTRODUCERE Cancerul de col uterin reprezintă o problemă majoră de sănătatea publică în Republica Moldova, fiind una din formele cel mai frecvent diagnosticate de cancer în rândul femeilor. Astfel, incidența prin cancer de col uterin a constituit în anul 2017 – 17,4 cazuri la 100 000 populație, iar mortalitatea prin cancer cervical a constituit în anul 2017 – 9,1 cazuri la 100 000 populație (datele Institutului Oncologic și ale Agenției Naționale pentru Sănătatea Publică). Dintre toate tipurile de tumori maligne, cancerul de col uterin se numără printre formele de cancer care cel mai ușor pot fi prevenite. Evidențele disponibile la nivel internațional denotă faptul că implementarea programelor de screening bine organizate, cu un interval de rechemare de 3-5 ani, cu un control de calitate și mecanisme adecvate de supraveghere și tratament ale tuturor femeilor depistate pozitiv la screening, pot determină reducerea atât a incidenței, cît și a mortalității prin cancer de col uterin cu până la 80%. Concomitent implementării unui programului eficace și bine organizat de screening cervical, introducerea vaccinării împotriva Virusului Papiloma Uman în perioada adolescenței contribuie la fel la reducerea ratei cancerului cervical. Fiind realizate în ansamblu, ambele servicii se complementează, asigurând extrem de eficient protecția împotriva cancerului de col uterin. O analiză a situației și a capacităților de prevenire a cancerului de col uterin în Republica Moldova a fost realizată la nivel național în anul 2014, cu asistența tehnică oferită de către UNFPA, în colaborare cu ICCPA, drept rezultat al evaluării fiind elaborate, aprobate și implementate planuri de acțiuni, pentru implementarea unui screening de col uterin bine organizat în Republica Moldova, în conformitate cu bunele practici si recomandări internaționale (Planul de acțiuni privind implementarea Screening-ului de col uterin în Republica Moldova 2014-2015; Planul de Acțiuni de creștere a capacităților în implementarea Screeningului de Col Uterin în Republica Moldova 2016-2018). Organizarea și implementarea programelor naționale de screening ale grupurilor țintă ale populației în vederea prevenirii și depistării precoce a bolilor netransmisibile (inclusiv a maladiilor oncologice) reprezintă una din prioritățile strategice pe termen mediu stipulate în cadrul Strategiei naționale de prevenire și control al bolilor netransmisibile 2012–2020, adoptată prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr.82 din 12.04.2012. Implementarea screeningului cervical drept metodă de prevenire a cancerului de col uterin reprezintă și una din prevederile Programului național de control al cancerului 2016-2025, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1291 din 02.12.2016 Printre realizările majore obținute la nivel național în perioada anilor 2015-2018, inclusiv cu suportul tehnic oferit de către UNFPA, SDC și alți parteneri pentru dezvoltare, pot fi remarcate: elaborarea Standardului Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul Cervical; includerea indicatorilor privind depistarea leziunilor precanceroase și a cancerului cervical în stadiile incipiente - ca și indicatori de performanță ai activității medicilor de familie; instruirea în baza modelului irlandez a peste 400 de specialiști din cadrul asistenței medicale primare privind screeningul cervical; instruirea în cadrul unui program regional a 18 medici ginecologi din Moldova în domeniul colposcopiei și prevenirea cancerului de col uterin; evaluarea la nivel național a capacității laboratoarelor de citologie și histopatologie; evaluarea performanței tehnice ale echipamentului din cadrul oficiilor de colposcopie; crearea în cadrul Institutului Mamei și Copilului a Centrului de Referință în Colposcopie, la fel și a Unității de Coordonare a Implementării Screeningului de Col Uterin etc Succesul intervențiilor implementate încurajează cooperarea în continuare pentru a sprijini eforturile Sistemului Sănătății în fortificarea serviciilor de prevenire a cancerului de col uterin în Republica Moldova. În acest context, în cadrul proiectului „Prevenirea Cancerului Cervical în Republica Moldova” – UNFPA, în colaborare cu SDC și alți parteneri susțin fortificarea serviciilor de screening cervical prestate de către instituțiile din cadrul asistenței medicale primare, serviciile de citologie și histopatologie ginecologică, serviciile de colposcopie; la fel și crearea Registrului de Screening Cervical în scopul îmbunătățirii sistemului de referire și a monitorizării și evaluării impactului screeningului cervical. În același timp, în cadrul proiectului este preconizată elaborarea și implementarea unei strategii de comunicare pentru schimbare de comportament (pentru a crește nivelul de informare a populației, și în particular a grupului țintă, privind importanta prevenirii cancerului de col uterin, la fel și pentru a crește adresabilitatea pentru accesarea serviciilor de screening cervical).

11

Introducere

11

Înțelegerea atitudinii și comportamentului populației și a factorilor care influențează decizia de a se adresa sau nu pentru accesarea serviciilor disponibile de screening cervical este extrem de importantă pentru implementarea cu succes a unei strategii de comunicare pentru schimbare de comportament. În acest context, drept punct de pornire a fost realizat primul studiu KAP pentru evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor relevante pentru prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova (preponderent focusat pe aspectele privind screeningul cervical; totodată chestionarul pentru colectarea datelor, la fel si ghidurile pentru realizarea interviurilor au inclus si întrebări privind vaccinarea anti-HPV, care au complementat datele privind vaccinarea anti-HPV obținute anterior la nivel național cu suportul OMS). Campania de comunicare pentru schimbare de comportament va fi supusă evaluării prin compararea datelor obținute în cadrul studiului KAP curent pentru determinarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor privind prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova - cu rezultatele unui studiu KAP similar care va fi repetat în anul 2020.

12

Capitolul I: Cancerul de col uterin în Republica Moldova

12

CAPITOLUL I: CANCERUL DE COL UTERIN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

1.1 Povara cancerului de col uterin

Cancerul de col uterin sau cancerul cervical (CCU) este o afecțiune oncologică caracterizată prin apariția unor celule care se înmulțesc haotic la nivelul cervixului. Este demonstrat că, cu cât CCU este diagnosticat mai devreme, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari. CCU este o tumora malignă la care poate fi preîntâmpinată apariția formelor invazive.

Incidența

Pe plan mondial, cancerul de col uterin ocupă locul doi în cadrul tumorilor maligne la femei. În fiecare an, sunt înregistrate circa 530 000 cazuri noi și circa 300 000 de decese.1 Din totalitatea deceselor, 80% sunt la populația feminină din țările în curs de dezvoltare, în care nu există programe de prevenire a acestei maladii². În Europa, anual, circa 60.000 de femei se îmbolnăvesc și circa 30.000 mor de acest tip de cancer2. Astfel, cancerul de col uterin ocupă locul 4 în rândul localizărilor neoplazice la sexul feminin în Europa şi locul 2 în rândul femeilor cu vârsta cuprinsă între 15 şi 44 de ani.

Figura 1.1.1: Număr estimativ de cazuri noi de cancer în anul 2018 la nivel mondial, populația feminină, toate vârstele (% și cifre absolute)3.

Cancerul de col uterin afectează femeile mai tinere, în comparație cu alte tipuri de cancer, majoritatea cazurilor fiind înregistrate la femei cu vârsta cuprinsă între 35-60 de ani4.

În Republica Moldova, practic zilnic, o femeie este diagnosticată cu cancer de col uterin, iar la fiecare trei zile una moare din această cauză. În ultimii cinci ani peste 1500 de femei au fost diagnosticate cu această maladie, iar peste 1000 și-au pierdut viața5. Cancerul de col uterin ocupă locul trei printre cancerele la femei în țara noastră și locul întâi printre cancerele femeilor cu vârsta de 15-44 de ani.

Numărul cazurilor noi de cancer cervical, depistate în Republica Moldova în ultimii ani, marchează o tendință spre o ușoară creștere, anual înregistrându-se între 287 și 337 de femei diagnosticate cu această maladie (Fig.1.1.2).

1https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/Cervical%20Cancer_Issue5_rom.pdf 2 https://moldova.unfpa.org/sites/default/files/pub-pdf/Evaluarea%20serviciilor%20citol.%20de%20col%20uterin%20%C3%AEn%20RM%20%C8%99i%20recom.%20pentru%20reorga...%20%281%29.pdf 3 GLOBOCAN 2018. Global Cancer Observatory. http://gco.iarc.fr 4http://onco.md/news/Sptmna-de-Prevenire-a-Cancerului-de-Col-Uterin- 5https://msmps.gov.md/ro/content/cancerul-de-col-uterin-va-fi-prevenit-republica-moldova-prin-programe-de-screening-cervical

24.2

9.5

8.46.64.45.1

4.1

37.7

Mamar 2 088 849

Colorectal 823 303

Plămâni 725 352

Col uterin 569 847

Corp de uter 382 069

Tiroidă 436 344

Stomac 349 947

Alte tipuri 3 246 828

13


13

Figura 1.1.2: Numărul cazurilor și Incidența prin cancer de col uterin în RM pentru perioada 2010-2017, (la 100 000 populație și în cifre absolute)6

Este important de menționat că, pe parcursul ultimilor 20 de ani incidența prin cancer cervical denotă o creștere în timp, și rămâne a fi înaltă, fără oricare îmbunătățire din perspectivă statistică. De exemplu, în 1996 rata incidenței per 100 000 populație era de 13, iar in 2001 de 14,4 cazuri. Totodată, trebuie de luat în considerare sistemul de raportare a cazurilor de îmbolnăvire din țară, care este încă ineficient și cu multe lacune. Doar din anul 2016 a început înregistrarea cazurilor în Registrul Național de Cancer în cadrul Institutului de Oncologie, fapt ce a permis o evidență și monitorizare mult mai corectă a indicatorilor în acest domeniu. Respectiv, se observă o creștere a acestui indicator pentru perioada ultimilor 2 ani.

Prin comparația ratei îmbolnăvirilor de cancer de col uterin din Republica Moldova cu tabloul general din regiune, se observă că, la nivel internațional, situația este mult mai gravă în Moldova, decât în țările UE și foarte aproape de media pe țările CSI (Fig. 1.1.3).

Figura 1.1.3: Incidența comparativă prin cancer de col uterin la 100 000 populație pentru perioada 2005-

20157

Calculând rata acestui tip de cancer la numărul de 100 000 femei se observă că situația în Republica Moldova este semnificativ mai gravă (tab.1.1.1):

6Date pentru anul 2017 oferite de Institutul de Oncologie și din Raportul CNMS Sănătatea publică în Moldova, 2016.7European health for all database (HFA-DB)WHO/Europe https://gateway.euro.who.int/en/indicators/hfa_377-2360-incidence-of-cervix-uteri-cancer-per-100-000/visualizations/#id=19308

15,5 17,3 16,9 16,4 16,5 15,7 18,3 18

287319 312 302 305 290

337 321

0

100

200

300

400

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

la 100 000 abs.

17,6 17,6 18

15,6 16,9 15,5217,26 16,89 16,35 16,53

15,7

12,4 12,4 12,3 12,5 12,5 11,95 11,76 11,74 11,72

15,3 15,8 16,3

16,4 16,9 17,02 17,25 17,61 17,7217,75 18,2

02468

101214161820

2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016Republica Moldova UE CSI

14


14

Tabelul 1.1.1. Situația comparativă prin cancer de col uterin, la 100 mii femei, a. 20128

Indicator în RM Europa de Est nivel mondial

Incidența la 100 mii femei 25,7 21,7 15,1 Rata incidenței standardizată după vârstă (age standardized incidence rate) 19,6 16,3 14,0

Rata mortalității la 100 mii femei 11.4 9.9 7.6 Rata mortalității standardizată după vârstă (age-standardized mortality rate) 7.9 6.2 6.8

Mortalitate

Este important de accentuat că la nivel mondial, ratele de mortalitate prin cancerul de col uterin sunt substanțial mai mici decât incidența, cu un raport al mortalității la incidență de 50,3%. Cancerul de col uterin este a 7-a cauză de mortalitate prin cancer la femeile de pe continentul european şi a 2-a în rândul tinerelor între 15 şi 44 de ani9.10

Figura 1.1.3: Incidența și mortalitatea în lume din cauza cancerului cervical pentru anul 201011

În Republica Moldova, mortalitatea din cauza cancerului de col uterin reprezintă a doua cauză de decese prin cancer la femei, după cancerul mamar. În ultimii 10 ani circa 1700 de femei au murit din cauza cancerului de col uterin12. Cele mai multe decese s-au înregistrat în raioanele din centrul Republicii Moldova. Din figura de mai jos se atestă, totuși o ușoară descreștere a ratei mortalității în ultimii zece ani13. Se observă o ”întinerire”

8 Bruni L, Barrionuevo-Rosas L, Albero G, Serrano B, Mena M, Gómez D, Muñoz J, Bosch FX, de Sanjosé S. ICO/IARC Information Centre on HPV and Cancer (HPV Information Centre). Human Papillomavirus and Related Diseases in Republic of Moldova. Summary Report 27 July 2017. [accesat la 29.09.2017] http://www.hpvcentre.net/statistics/reports/MDA.pdf 9 Ferlay J, Soerjomataram I, Ervik M, Dikshit R, Eser S, Mathers C, Rebelo M, Parkin DM, Forman D, Bray F. GLOBOCAN 2012 v1.2, Cancer Incidence and Mortality Worldwide: IARC CancerBase No. 11 [Internet]. Lyon, France: International Agency for Research on Cancer; 2013. Available from: http://globocan.iarc.fr. 10 ANALIZĂ DE SITUAŢIE. SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ DE PREVENIRE A CANCERULUI DE COL UTERIN. Accesibil la http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-SEPCCU-2017.pdf 11. Ferlay J, et al.GLOBOCAN 2008, Cancer Incidence and Mortality Worldwide. IARC CancerBase No.10; Lyon, France, 2010 Available from: http://globocan.iarc.fr. 12datele furnizate de Centrul Național de Management în Sănătate/ Agenția Națională pentru Sănătate Publică 13 Cancerul Cervical Protocol clinic national 5 PCN-142, Chişinău, 2015 https://www.cidsr.md/wp-content/uploads/2016/07/Protocol-Clinic-National.pdf

15


15

a CCU, tot mai frecvent fiind afectate de această maladie femeile mai tinere, în comparație cu alte tipuri de cancer. Vârsta medie a pacientelor diagnosticate cu cancer de col uterin constituie 50-51 ani14.

Figura 1.1.4: Mortalitatea prin cancer de col uterin în Republica Moldova, 2006-2015 (cifre absolute)

Republica Moldova este una dintre cele 5 țări din Regiunea Europeană a OMS cu cele mai înalte rate a mortalității prin cancer de col uterin15. Conform datelor recente publicate de OMS, mortalitatea prin cancer de col uterin în Republica Moldova, pentru anul 2017, este de 188 decese16.

Cauza majoră a mortalității înalte prin cancer în Republica Moldova este depistarea maladiei în stadii tardive, fapt care influențează negativ şi rata de supraviețuire a femeilor.

Rata depistării precoce și tardive (stadiul bolii în diagnosticarea primară)

În Republica Moldova, chiar dacă screening-ul cervical, prevenirea și profilaxia CCU sunt declarate ca prioritate pentru autoritățile în sănătate, cu un șir de măsuri întreprinse deja, totuși indicii mortalității și morbidității continue să fie alarmanți, cu o povară tragică pentru sistemul de sănătate publică și populația țării. Este alarmantă rata stadiilor avansate de cancer cervical, la depistarea acestei maladii, atunci când rata de succes a tratamentului scade semnificativ. Se ibservă că, pe parcursul ultimilor ani depistarea tardivă a cancerului de col uterin (în stadii avansate ale bolii) este un fenomen deja obișnuit. În figura 1.1.5 se poate observa cum rata cancerului diagnosticat primar în stadii avansate (III și IV) reprezintă mai mult de jumătate din cazurile noi depistate.

14 CNMS, 2015 15 http://www.euro.who.int/en/countries/republic-of-moldova/news/news/2017/02/human-papillomavirus-vaccine-introduction-in-the-republic-of-moldova 16https://www.worldlifeexpectancy.com/moldova-cervical-cancer

213

163166

160

196

150158

160170

165

0

50

100

150

200

250

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Mortalitatea, abs.

16


16

Figura 1.1.5: Proporția cancerului de col uterin depistat în diverse stadii,, 2010-2017 (%)17

2.2 Prevalența screeningului cervical/rata de acoperire a femeilor cu vârsta eligibilă (25-61) ani cu servicii de screening cervical

Screening-ul cancerului de col uterin este testarea pentru pre-cancer și cancer în rândul femeilor care nu au nici un simptom și se simt perfect sănătoase. Acest screening urmărește să determine prezența sau absența celulelor anormale aflate în stadii inițiale, atunci când ele pot fi îndepărtate ușor, înainte de a se transforma în celule canceroase (maligne). Screening-ul pentru cancerul cervical se realizează prin efectuarea testului Papanicolau (testul citologic Babeş-Papanicolau) sau test Pap. Directivele europene recomandă, în prezent, realizarea testului Papanicolau la fiecare 3-5 ani, cu începere de la vârsta de 25 de ani şi sistare la 65 de ani. Uneori se recomandă mai frecvent, în funcție de populația-țintă și indicațiile medicului ginecolog. Screening-ul poate detecta cancerul într-un stadiu incipient, când tratamentul oferă un mare potențial de vindecare. Un program de screening bine organizat, cu un interval de re-chemare periodică, cu un control de calitate și mecanisme adecvate de supraveghere și tratament al tuturor femeilor depistate pozitiv la screening poate reduce atât incidența (până la 80%), cât si mortalitatea prin cancer de col uterin.

În multe ţări occidentale, în care au fost stabilite programe de screening, ratele mortalității cancerului de col uterin au scăzut chiar cu 65% în ultimele patru decenii. Spre exemplu, în Norvegia, ratele de mortalitate au scăzut de la 6,3 la 100.000 de locuitori în anul 1970, la 1,5 în anul 2011. În SUA, rata mortalității prin cancerul cervical a scăzut cu aproximativ 74% în ultimii 50 de ani datorită implementării screening-ului populațional.Totodată, studiul ”The end of the decline in cervical cancer mortality in Spain: trends across the period 1981–2012” arată că programele actuale de prevenție, care se bazează pe screening-ul populațional, nu sunt capabile să reducă în continuare ratele, în absența unor adaptări impuse de disponibilitatea testării HPV şi de introducerea vaccinării anti-HPV în programul de vaccinare finanțat din fonduri publice.18

Screeningul cervical se consideră oportunist atunci când oamenii sunt examinați medical din propria inițiativă, sau în timp ce vizitează medicul pentru alte motive, dar nu există un sistem bine stabilit, care să recruteze oamenii, să le monitorizeze cazurile și procedurile de diagnostic și tratament ulterioare în caz de necesitate, precum și să asigure faptul că toate serviciile componente sunt de cea mai înaltă calitate.

Screeningul oportunist poate produce reduceri substanțiale a incidenței bolilor, dar aceste reduceri se înregistrează doar în țările în care există un nivel înalt al educației pentru sănătate în rândul populației, unde o mare parte a populației-țintă interacționează periodic cu sistemul de sănătate, acolo unde există mecanisme stabilite pentru referirea pacientului și măsuri de supraveghere, iar serviciile de sănătate sunt toate de înaltă calitate.

17 Date colectate din Raport statistic Nr 35, Registrul Național de Cancer, Institutul de Oncologie. 18 ANALIZĂ DE SITUAŢIE. SĂPTĂMÂNA EUROPEANĂ DE PREVENIRE A CANCERULUI DE COL UTERIN. Accesibil la http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-SEPCCU-2017.pdf

11 13 18 9 12 12 17 18

32 2835

33 31 2635 29

57 59 47 58 57 6248 53

0

20

40

60

80

100

2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

stadiu 1 stadiu 2 stadiile 3-4

17


17

În cadrul screeningului oportunist femeile cu o situație financiară bună sunt verificate prea des (de exemplu anual), deși acestea prezintă un risc mai mic de apariție a cancerului, în timp ce femeile din grupurile socio-economice defavorizate, care sunt expuse unui risc mai mare, sunt verificate prea rar. Acest lucru este important, deoarece fiecare test de screening are un interval optim de vârstă și o anumită frecvență care au fost setate pentru a maximaliza beneficiile și a minimiza daunele. Prin urmare, un screening efectuat prea des oferă puțină protecție suplimentară, dar sporește consecințele negative (cum ar fi, stresul și cheltuieli neargumentate). În timp ce sub-screeningul crește, în mod evident, rata depistării tardive a bolii. Ca rezultat, screeningul oportunist aduce reduceri sub-optime ale incidenței bolilor, perpetuează, sau crește inegalitățile în domeniul sănătății și risipește resursele sistemului de sănătate.

Spre deosebire de screeningul oportunist, programele de screening cervical organizat (numit și screening populațional) sunt proiectate special pentru a maximaliza beneficiile, reducând, totodată, la minim daunele pentru populația supusă screeningului. Elementul principal al unui program de screening cervical bine organizat este o administrație centrală cu un buget și autoritate în stare să asigure:

• Acoperirea extinsă și echitabilă a populației țintă. • Respectarea spectrului de vârstă și a intervalului recomandat pentru screening. • Calitate și coordonare optimă a tuturor serviciilor implicate în programul de screening, de la recrutare și până la supraveghere, precum și diagnosticul cancerului la persoanele cu rezultat pozitiv la un test de screening și tratamentul bolii diagnosticate.

Ca urmare, programele organizate (populaționale) de screening de cancer asigură un echilibru optim între beneficii și daune, asigură faptul că beneficiile sunt obținute în mod echitabil în toate straturile sociale și oferă scăderea incidenței bolilor în modul cel mai cost-eficace. Din aceste motive, Ghidul European pentru Asigurarea Calității în Screeningul de col uterin19 afirmă că screeningul de col uterin ar trebui să fie prestat doar prin intermediul programelor organizate. (populaționale)

În Republica Moldova numărul femeilor care prezintă risc pentru cancer cervical (>=15 ani) este de 1,8 mln. persoane20.

Tabel 1.2.1:Populația feminină în Republica Moldova (calcul estimativ oferite de ONU pentru anul 2017, inclusiv Transnistria)21

ANI Număr persoane 80+ 64,555

75−79 55,043 70−74 58,445 65−69 96,993 60−64 155,558 55−59 155,624 50−54 148,703 45−49 123,950 40−44 141,400 35−39 159,713 30−34 192,125 25−29 197,143 20−24 142,598 15−19 106,287 10−14 97,973

5−9 108,229 Sub5 103,426

19https://publications.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/f6d9b1fb-6404-49f2-a4ae-8763ee8b0c52 20 Bruni L, Barrionuevo-Rosas L, Albero G, Serrano B, Mena M, Gómez D, Muñoz J, Bosch FX, de Sanjosé S. ICO/IARC Information Centre on HPV and Cancer (HPV Information Centre). Human Papillomavirus and Related Diseases in Republic of Moldova. Summary Report 27 July 2017. [accesat la 29.09.2017] http://www.hpvcentre.net/statistics/reports/MDA.pdf 21 United Nations, Department of Economic and Social Affairs, Population Division (2015). World Population Prospects: The 2015 Revision, DVD Edition. Available at: https://esa.un.org/unpd/wpp/Download/Standard/Population/

18


18

Situația epidemiologică prin cancer este determinată, în mare parte, de accesul, calitatea şi costul serviciilor de control al cancerului.

Prevenția prin screening al cancerului de col uterin în Republica Moldova încă nu este pe deplin definitivată şi este prestaăt teritorial neuniform. Până în anul 2011 screening-ul cancerului de col uterin a avut un caracter oportunist.

Începând cu anul 2011, Moldova a introdus un program național de screening pentru femei peste 20 de ani, la fiecare 2 ani. În luna iunie 2011 a fost lansat screeningul cervical în câteva raioane ale țării, fiind prestat de instituțiile asistenței medicale primare.

Testele de screening cervical trebuie să fie oferite prin intermediul instituțiilor care sunt accesibile și bine cunoscute de către populația care prezintă obiectul screeningului, cu referirea ulterioară către asistența medicală secundară sau terțiară, în funcție de rezultatele testelor de screening.

În Republica Moldova acest lucru presupune oferirea screeningului prin intermediul instituțiilor de AMP, care constituie cea mai mare rețea de asistență medicală din țară.La etapa actuală, testul citologic Babeş-Papanicolau este indicat pentru toate femeile de vârsta cuprinsă de la 25 la 61 ani, fiind gratis atât pentru femeile asigurate, cât și cele neasigurate în cadrul sistemului asigurării de asistență medicală . Actual, testul este indicat la fiecare 3 ani.

În cazul depistării în cadrul testărilor a leziunilor precanceroase şi canceroase ale cervixului, pacientele sunt îndreptate de către medicul de familie la medicul ginecolog pentru colposcopie, sau oncologul raional, sau direct la Institutul Oncologic22. Trebuie de menționat că, la această etapă, femeile asigurate beneficiază de investigații ulterioare pentru diagnostic gratis, pe când cele neasigurate trebuie să plătească. Acest fapt reprezintă un risc că femeile neasigurate să nu continue investigațiile necesare din lipsă de resurse finaciare.

Totodată, serviciile de colposcopie în Republica Moldova sunt limitate sau absente în multe raioane ale ţării. Doar una din trei femei diagnosticate cu patologii cervicale este supusă colposcopiei şi tratamentului. Una dintre cauze este că dispozitivele medicale funcționale disponibile nu sunt utilizate, din lipsă de personal calificat în colposcopie.

Un studiu realizat în acest domeniu a demonstrat că caracteristica screeningului cervical, la etapa actuală, arată că femeile tinere, cu studii și venituri mari, din Chișinău (care au fost repartizate în grupul de risc pentru infecția cu HPV) sunt verificate la fiecare doi ani, dar femeile în vârstă, cu venituri reduse și mai puțin educate din mediul rural (care au fost repartizate în grupul de risc pentru dezvoltare de cancer) nu trec deloc acest test23.

Conform datelor oferite de Compania Națională de Asigurări în Medicină, acoperirea cu servicii de screening a populației feminine din grupul țintă nu este încă suficientă pentru asigurarea unei eficacități înalte a acestui serviciu.

Este important de menționat că în anul 2011 a fost inițiat screening-ul cervical la nivel populațional, cu introducerea indicatorilor de performanță în activitatea medicilor de familie, care au început să invite activ femeile din grupul-țintă pentru a efectua testul citologic.La etapă inițială, testul de screening cervical era recomandat de a fi efectuat cu o periodicitate de o dată la 2 ani, respectiv ținta anuală privind acoperirea femeilor de 25-61 ani cu servicii de screening era semnificativ mai mare în perioada anilor 2013 – 2014 în comparație cu perioada când screening-ul de col uterin a fost indicat de a fi realizat cu o periodicitate de o dată la 3 ani (începând cu anul 2015). Prin aceasta este explicat numărul mai mare de femei care au efectuat testul citologic în perioada 2013 – 2014 comparativ cu perioada următoare începând cu anul 2015.

22 Cancerul cervical. Protocolul Clinic Național – PCN-142. Chișinău 2015. Disponibil la: https://www.cidsr.md/wp-content/uploads/2016/07/Protocol-Clinic-National.pdf 23 Andrzej Jarynowski. HPV and cervical cancer in Moldova – epidemiological model with intervention’s cost – benefit/effectiveness analysis https://arxiv.org/ftp/arxiv/papers/1504/1504.05383.pdf

19


19

Figura 1.2.1: Numărul femeilor cu vârsta de 25-61 ani care au efectuat testul citologic, 2013-2017 (cifre absolute)24

Analizând proporția populației țintă acoperită cu servicii de screening cervical se determină o ușoară creștere în timp a a ratei de acoperire a populației țintă cu servicii de screening cervical, dar care încă rămâne mai joasă comparativ cu nivelul recomandat de cel puțin 75% pentru asigurarea unei eficacități înalte a programelor de screening de col uterin:

Tabel 1.2.2: Proporția populației-țintă acoperită cu serviciile de screening cervical de col uterin din RM, %

Anul Populație țintă (femei 25-61 ani)

Proporția din populația-

țintă

Număr populația

țintă

Numărul femeilor cu vârsta de 25-61 ani care au

efectuat testul citologic

Acoperire grup-țintă,

% Deficit

2013 1 006 332 1/2 503 166 257 591 51.2% 48.8% 2014 1 014 195 1/2 507 098 255 273 50.3% 49.7% 2015 1 018 972 1/3 339 657 184 402 54.3% 45.7% 2016 1 023 737 1/3 341 246 186 308 54.6% 45.4% 2017 1 025 101 1/3 341 700 194 226 56.8% 43.2%

În mai multe rapoarte a fost constatat faptul că, chiar dacă proporția populației investigate crește anual, ratele incidenței și mortalității prin cancerul de col uterin rămân constante pe parcursul ultimilor ani, și s-au menținut la nivel înalt. Astfel, apare întrebarea cu privire la distribuția și utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru serviciile de screening, precum și calitatea acestora25.

Totodată, literatura de specialitate și evidențele internaționale aduc și dovezi precum că încercările de a implementa screening-ul cervical în țările în curs de dezvoltare nu au dat rezultatul scontat (micșorarea incidenței CCU) din cauza controlului insuficient asupra calității frotiurilor, sistemului ineficient de transport a acestora la laborator, efectuarea necalitativă a microscopiei etc.

Efectuarea testului respectiv cere prelevarea corectă a materialului, cercetarea de laborator necesitând o calitate și cantitate adecvată de elemente celulare scuamoase din ectocervix, dar și de celule din zona de tranziție și canalul cervical (epiteliu cilindric). Prelevatele sunt transportate la laborator unde vor fi verificate și apreciate de un citolog special pregătit. Rezultatul examenului citologic trebuie transmis medicului pentru luarea unei decizii în privința tacticii ulterioare de supraveghere sau tratament26.

Studiul realizat asupra calității serviciilor citologice din Republica Moldova demonstrează că calitatea citologiei de col uterin constituie un motiv serios de îngrijorare, așa cum o demonstrează diferențele mari între rezultatele testelor Papanicolau efectuate în diferite laboratoare din țară, ceea ce înseamnă diferențele egal de mari ale calității serviciilor. A fost demonstrat faptul că un număr semnificativ de boli de col uterin pre-invazive de grad înalt nu au fost depistate în unele laboratoare, respectiv, acestea nu au fost tratate și, ulterior, multe dintre aceste femei vor dezvolta cancer de col uterin invaziv, chiar și trecând regulat screeningul27.

24 Date oferite de Compania Națională de Asigurări în Medicină 25Philip Davies, Cesare Gentili, Diana Valuta et al. Evaluarea serviciilor citologice de col uterin în Republica Moldova și recomandări pentru reorganizarea și alinierea acestora la standardele internaționale bazate pe dovezi. Chișinău, 2016 Disponibil la https://moldova.unfpa.org/ro/publications/evaluarea-serviciilor-citologice-de-col-uterin-%C3%AEn-republica-moldova . 26 GHIDUL NAŢIONAL DE PROFILAXIE A CANCERULUI DE COL UTERIN. Ministerul Sănătății. Disponibil la http://old.ms.gov.md/_files/6534-CCU_office2003%255B1%255D%255B1%255D.docx.pdf 27 Philip Davies, Cesare Gentili, Diana Valuta et al. Evaluarea serviciilor citologice de col uterin în Republica Moldova și recomandări pentru reorganizarea și alinierea acestora la standardele internaționale bazate pe dovezi. Chișinău, 2016. Disponibil la https://moldova.unfpa.org/ro/publications/evaluarea-serviciilor-citologice-de-col-uterin-%C3%AEn-republica-moldova

20


20

1.3 Cadrul național și instituțional pentru screeningul cervical

Structură

Screeningul de cancer cervical este un proces complex, în mai multe etape, care include28:

Identificarea și caracterizarea populației care urmează a fi supusă screeningului. Educarea și promovarea în rândul populației care urmează a fi supusă screeningului, pentru a crește

gradul de conștientizare a beneficiilor screeningului și pentru a spori participarea. Procesul de recrutare pentru screening. Consiliere personală, evaluarea riscului personal și efectuarea testului de screening. Prelucrarea testului de screening. Utilizarea rezultatului testului de screening, împreună cu anamneza femeii și profilul clinic, pentru a

identifica și planifica îngrijirea ulterioară: o Re-chemarea periodică la screening, o Monitorizarea activă, o Referirea pentru intervenții ulterioare (follow-up).

În cazul unei referiri pentru intervenții ulterioare (follow-up), se va efectua re-evaluarea riscului persoanei, pe baza rezultatelor de follow-up, împreună cu rezultatele testelor de screening, istoricul personal și profilul clinic pentru a planifica îngrijirea ulterioară: o Monitorizare activă, o Referire pentru tratament localizat, o Referire pentru tratamentul cancerului.

În implementarea programelor de screening al cancerului de col uterin, o eroare frecventă este focusarea excesivă pe testul de screening, neglijând între timp, celelalte elemente ale procesului de screening. Din acest motiv, este foarte importantă colaborarea și comunicare permanentă dintre actorii sistemului de sănătate implicați în procesul de screening cervical: medicii de familie, medicii ginecologi, citologi, histopatologi și specialiștii oncologi.

Servicii/Cadru legal și normativ

Serviciile oferite în cadrul screeningului cervical și tratamentului cancerului de col uterin reies din prevederile normative în vigoare și sunt descrise în Tabelul 1.31:

Tabel 1.3.1: Prevederile curente din legislație, ordinele și protocoalele clinice din RM cu referire la screeningul cervical și tratamentul cancerului de col uterin (date colectate de autori și preluate din rapoartele existente29).

Prevederi Legislație/regulamente/protocoale

Toate femeile cu vârste cuprinse între 25-61 ani trebuie să fie supuse screeningului cervical cu ajutorul citologiei ecto și endocervicală o dată la 3 ani.

• PROGRAMUL NAŢIONAL de control al cancerului pentru anii 2016-2025 Hotărârea Guvernului nr.1291 din 2 decembrie 2016.

• Cancerul cervical. Protocolul Clinic Național – PCN-142. Chișinău 2015.

• Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul cervical aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 533 din 25 iunie 2015

• Ordinul MS/CNAM nr.596/404-A din 21.07.2016 „Privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală”

28 Standardul Național al Procedurilor Operaționale prvind Screeningul cervical. Ministerul Sănătății Chișinău, 2015. Disponibil la http://old.ms.gov.md/public/info/Ghid/standarte/procedurioperation/ 29 Philip Davies, Diana Valuță. Evaluarea capacității și Recomandările pentru un Program Național de Screening al cancerului de col uterin în Republica Moldova. Chișinău, 2014. Disponibil la https://moldova.unfpa.org/ro/publications/evaluarea-capacit%C4%83%C8%9Bii-%C8%99i-recomand%C4%83rile-pentru-un-program-na%C8%9Bional-de-screening-al

21


21

Toate femeile de vârstă eligibilă pentru screening au dreptul la screeningul de col uterin gratuit, prin intermediul serviciilor de AMP, indiferent de faptul dacă sunt sau nu asigurate în cadrul asigurării obligatorii de asistentă medicală .

• Ordinul MS/CNAM nr.1087/721-A din 30.12.2016 „Despre aprobarea Regulamentului privind înregistrarea persoanei la medicul de familie din instituția medico-sanitară ce prestează asistența medicală primară în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală”


• Ordinul MSMPS/CNAM nr.515/130-A din 13.04.2018 „Cu privire la indicatorii de performanță în Asistența Medicală Primară”

Toate instituțiile medico-sanitare de AMP din RM trebuie să presteze servicii de screening de col uterin (testul Papanicolau).


• Ordinul MS/CNAM №247/125 A din 28.03.2017 cu privire la indicatorii de performanță in Asistența Medicală Primară

• Ordin comun MS/CNAM nr.596/404-A din 21.07.2016 „Privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală”


• Ordinul MS № 252 din 1 aprilie 2011 "Cu privire la intensificarea activităților profilactice în AMP."

• Ordinul MS № 695 din 13 octombrie 2010 "Cu privire la asistența medicală primară în Republica Moldova."

• Ordinul MS № 504 din 25 decembrie 2008 “Cu privire la examinarea medicală profilactică a populației.”

• Ordinul MS № 144/65A din 12 aprilie 2007 “Cu privire la dotarea instituțiilor”

Toți medicii de familie și asistenții medicali trebuie să știe cum să preleve frotiul cervical pentru screeningul de col uterin, inclusive să posede abilități de consiliere în screening.


• Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul cervical, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 533 din 25 iunie 2015

• Ordinul MS № 695 din 13 octombrie 2010 "Cu privire la asistența medicală primară în Republica Moldova."

Ghiduri clinice pentru prelevarea frotiului cervical pentru screeningul de col uterin.


• Ordinul MS № 722 din 16 iulie 2012 "Cu privire la ameliorarea activității serviciului anatomopatologic și citologic în RM."


Ghiduri pentru referirea și evidența femeilor cu un test anormal obținut în cadrul screeningului cervical.

• 2015 - Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul cervical aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 533 din 25 iunie 2015

• 2013 – Stările pre-canceroase ale colului uterin: aspecte de diagnostic și conduită. Chișinău 2013. T. Rotari, D. Osadcii, N. Ghidirim și L. Rotaru.

• 2012 - Metode de diagnostic instrumental în ginecologie. Chișinău, 2012. O. Cernețchi și M. Stemerg.

• 2009 – Ghidul național de profilaxie a cancerului de col uterin Toate femeile asigurate în cadrul asigurării obligatorii de asistentă medicală și înregistrate pe lista medicului de familie, care au citologie de col uterin anormală (grupul clinic 1A) au dreptul de a beneficia de servicii

• Ordinul MS/CNAM nr.596/404-A din 21.07.2016 „Privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală”.

• Ordinul MS № 627/163-A din 9 septembrie 2010 “despre aprobarea Regulamentului privind înregistrarea persoanei la

22


22

gratuite ulterioare de ambulatoriu, inclusiv servicii de colposcopie și biopsie efectuate în centre specializate de ambulatoriu. Femeile neasigurate trebuie să plătească pentru aceste servicii.

medicul de familie din instituția medico-sanitară ce prestează asistența medicală primară în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală”

Toate femeile asigurate în cadrul asigurării obligatorii de asistentă medicală și înregistrate pe lista medicului de familie, care au citologie de col uterin anormală (grupul clinic 1B) au dreptul legal de a beneficia de tratament gratuit în cadrul asistentei de ambulatoriu de specialitate, sau în cadrul serviciilor de staționar de la Institutul Oncologic. Femeile neasigurate trebuie să plătească pentru aceste servicii


• Ordinul MS № 627/163-A din 9 septembrie 2010 “despre aprobarea Regulamentului privind înregistrarea persoanei la medicul de familie din instituția medico-sanitară ce prestează asistența medicală primară în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală”

Toate femeile cu afecțiuni maligne ale colului uterin, histologic confirmate (grupul clinic 2), au dreptul legal de a beneficia de tratament staționar gratuit în cadrul Institutului Oncologic, indiferent dacă acestea sunt sau nu asigurate în cadrul asigurării obligatorii de asistentă medicală .


Toate femeile care beneficiază de serviciil in cadrul AOAMși aflate pe lista medicului de familie, care au fost tratate cu succes de o afecțiune malignă (grupul clinic 3) au dreptul legal de a fi supravegheate activ de către un medic oncolog / oncolog-ginecolog și de către un medic de familie în bază trimestrială, bianuală sau anuală. Femeile neasigurate trebuie să plătească pentru aceste servicii


Toate femeile asigurate în cadrul asigurării obligatorii de asistentă medicală și înregistrate pe lista medicului de familie, care trăiesc cu afecțiuni maligne (grupul clinic 4), au dreptul la îngrijirii paliative simptomatice și ameliorarea durerii, prin intermediul Institutului Oncologic și / sau medicina de familie, după caz. Femeile neasigurate trebuie să plătească pentru aceste servicii.


Institutul Oncologic este responsabil de prestarea și supravegherea serviciilor de citologie și patologie de col uterin.

• Ordinul MS № 722 din 16 iulie 2012, "Cu privire la ameliorarea activității serviciului anatomopatologic și citologic în RM."

Limitele de încărcare în citologie / citopatologie.


• Ordinul MS № 722 din 16 iulie 2012, "Cu privire la ameliorarea activității serviciului anatomopatologic și citologic în RM."

23


23

Serviciile de colposcopie


• Ordinul MS № 1239/253 din 19 decembrie 2012 “privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare în anul 2013 a Programului unic al asigurării obligatorii de asistență medicală.”

• Ordinul MS № 695 din 13 octombrie 2010 "Cu privire la asistența medical primară în Republica Moldova."

Indicatorii de performanță


• Ordinul MSMPS/CNAM nr.515/130-A din 13.04.2018 „Cu privire la indicatorii de performanță în Asistența Medicală Primară”

În urma unei analize a situației existente, efectuate cu suportul consultanților internaționali30, au fost depistate un șir de lacune în asigurarea cadrului normativ care reglementează acest domeniu și anume:

Republica Moldova nu dispune de recomandări privind practica de lucru în efectuarea screeningului citologic de col uterin. În trecut, Ordinul Ministerului Sănătății nr. 68 din 10 martie 2005 stabilește o limită de 67 de teste Papanicolau/citotehnician/zi. Însă, acest ordin a fost înlocuit mai târziu de Ordinul MS nr. 722 din 16 iulie 2012, care nu stabilește nicio limită.

Republica Moldova dispune de proceduri standarde de operare (PSO) pentru laboratoarele citologice, însă nu dispune de mecanisme pentru monitorizarea și evaluarea performanței laboratoarelor, sau pentru a încuraja personalul din laboratoare să implementeze PSO-urile, prevederile cărora marea majoritate a laboratoarelor nu le respectă.

Nu este implementat un program de asigurare a calității, cu indicatori și standarde de performanță pentru fiecare component al screeningului de col uterin. Drept urmare, nu există vreun mecanism de monitorizare și evaluare a calității serviciilor de screening cervical, sau, și mai important, de identificare a performanțelor suboptimale, astfel ca să poată fi îmbunătățite.

Instituțiile prestatoare de screening de col uterin

Ordinul MS № 695 din 13 octombrie 2010 stipulează:

Toate centrele de AMP sunt obligate să presteze servicii de screening de col uterin. Toți medicii de familie și asistenții medicali trebuie să fie în măsură să preleve frotiuri cervicale / teste

Papanicolau. Serviciile de colposcopie pentru investigarea ulterioară a femeilor care au obținut un rezultat anormal la

efectuarea testului Papanicolau , trebuie să fie disponibile în toate AMT, CMF și CS.

Responsabilitățile personalului din cadrul instituțiilor de AMP (manageri instituțiilor de AMP, medici de familie și asistente ale medicilor de familie) în procesul de derulare a activităților de screening cervical sunt descrise detaliat în Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul cervical31

Cu toate că rețeaua de instituții din cadrul AMP în Republica Moldova este vastă și ușor de accesat, datele din ultimii ani arată un deficit acut de personal în acest sector, în special în zonele rurale. Acest fapt, are un impact negativ în asigurarea accesibilității la servicii de screening cervical pentru populația feminină din mediul rural.

30 Philip Davies, Cesare Gentili, Diana Valuta et al. Evaluarea serviciilor citologice de col uterin în Republica Moldova și recomandări pentru reorganizarea și alinierea acestora la standardele internaționale bazate pe dovezi. Chișinău, 2016. Disponibil la https://moldova.unfpa.org/ro/publications/evaluarea-serviciilor-citologice-de-col-uterin-%C3%AEn-republica-moldova 31 Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul cervical aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății al Republicii Moldova nr. 533 din 25 iunie 2015. Disponibil la http://old.ms.gov.md/_files/15134-asa.pdf

24


24

Trebuie de menționat că, în Republica Moldova, marea majoritate a testelor citologice de col uterin sunt procesate/colorate, în prezent, prin aplicarea tehnicii Romanowski-Giemsa. În țările din fosta Uniune Sovietică utilizarea tehnicii Romanowski-Giemsa este, în mare măsură, limitată, iar restul țărilor lumii folosesc în mare parte doar tehnica Papanicolau. Aceste 2 tehnici utilizează procese absolut diferite de procesare/colorare, astfel că interpretarea rezultatelor citologice este, prin definiție, absolut diferită, iar laboratoarele specializate în utilizarea unei tehnici, nu pot să instruiască citotehnicienii din laboratoarele care folosesc cealaltă tehnică. Astfel, RM are nevoie să îmbunătățească de urgență calitatea serviciilor de citologie cervicală. Acest lucru poate fi realizat în mod eficient prin realizarea unui schimb de bune practici de instruire în citologia cervicală cu țările în care citologia de col uterin este de o calitate înaltă, însă toate aceste țări folosesc tehnica de procesare/colorare Papanicolau. Astfel, dacă RM va continua să folosească tehnica de procesare/colorare după Ramonowski-Giemsa, laboratoarele citologice nu vor putea să se alinieze unor standarde bazate pe dovezi recunoscute internațional.

Finanțare

În conformitate cu prevederile HG nr. 1291 din 02.12.2016 „Cu privire la Programul naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025”, finanțarea serviciilor prestate persoanelor cu cancer este asigurată din mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală, care reprezintă resurse proprii ale instituțiilor medicale, obținute în temeiul legislației în vigoare, conform contractelor încheiate cu Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM), în limita mijloacelor financiare disponibile.

În conformitate cu recomandările OMS, legislația RM prevede că screeningul de col uterin și tratamentul cancerului cervical sunt oferite gratuit pentru toate femeile, indiferent dacă acestea sunt sau nu asigurate în cadrul asigurării obligatorii de asistentă medicală. Acest lucru este deosebit de important, deoarece screeningul de col uterin vizează femeile care sunt sănătoase, astfel că acestea sunt motivate astfel de a participa la screening cervical, prevenind apariția cancerului de col uterin.

Totuși, monitorizarea (follow-up) testelor Papanicolau anormale în vederea confirmării diagnosticului de cancer este oferită gratuit doar pentru femeile care sunt asigurate în cadrul asigurării obligatorii de asistentă medicală și, prin urmare, această condiție creează o barieră financiară pentru femeile neasigurate. Prin urmare, impunerea acestei condiții tinde să restrângă participarea la screening cervical doar a celor femei care își pot permite acest lucru, din punct de vedere financiar.Totodată, această situație pare că contravine politicilor guvernamentale privind furnizarea echitabilă a serviciilor de sănătate în RM.

Astfel, unele femei care nu dețin poliță de asigurare medicală, ezită să facă investigațiile ulterioare, sau aleg să nu participe la screening, în genere, din cauza temerilor cu privire la costul acestor servicii.

Obiectivul principal al screeningului de col uterin este de a identifica leziuni pre-canceroase și, astfel, a preveni, dezvoltarea cancerului de col uterin. Însă, oferirea serviciilor de screening de col uterin devine inutilă dacă nu sunt asigurate serviciile ulterioare (de follow-up), diagnosticare și tratament al tuturor femeilor care au primit un rezultat pozitiv/anormal î.n urma realizării testului de screening cervical.

25


25

Resurse umane

La nivel de AMP

Un studiu realizat în acest domeniu a determinat lacune semnificative în posedarea competențelor personalului din cadrul instituțiilor de AMP în realizarea activităților de screening cervical . Pentru a îndeplini aceste bine aceste atribuții, personalul ce activează în cadrul instituțiilor de AMP trebuie să aibă o bună înțelegere asupra întregului proces de screening cervical și, de asemenea, să știe cum să consilieze femeile în mod eficient cu privire la importanța screeningului de col uterin, să asigure monitorizarea și managementul cazurilor în contextul diferitor rezultate ale testului Papanicolau, procedurile ulterioare și tratamentele ce urmează a fi realizate32

Datorită rolului important al personalului din cadrul AMP în funcționarea eficientă a unui program de screening de col uterin, multe țări cu programe organizate de screening cervical, solicită ca personalul AMP să fie certificat prin finalizarea unui program de formare aprobat, înainte de a putea fi implicat în realizarea screeningului cervical. Adoptarea acestei politici în RM ar asigura faptul că personalul din cadrul AMP înțelege funcționarea serviciilor de screening, criteriile și căile de referire a femeilor, precum și consilierea necesară a acestora, pentru a maximiza recrutarea și a asigura buna desfășurare a intervențiile ulterioare.

La nivel de laborator33

Realizarea screeningului citologic de col uterin și a serviciilor de citopatologie cervicală :

o Screeningul citologic de col uterin reprezintă procesul de examinare a testelor Papanicolau pentru depistarea oricăror celule atipice la nivelul colului uterin, care pot indica prezența cazurilor de pre-cancer sau cancer în stadii precoce, care încă pot fi tratate. În majoritatea țărilor din Europa de Vest, screeningul citologic de col uterin este efectuat de către laboranți instruiți (citotehnicienii), care semnează testele Papanicolau atunci când sunt depistate celulele atipice și trimit testele respective în care au fost identificate celulele atipice către citopatologi.

o Citopatologia de col uterin reprezintă procesul de examinare și clasificare a celulelor atipice care au fost depistate de către citotehnicieni, precum și procesul de propunere a unor proceduri corespunzătoare de monitorizare a femeilor. Cel din urmă proces va fi desfășurat de către doctori calificați, care au absolvit programul de rezidențiat în citopatologie.

La nivel de municipiu Chișinău, numărul total al laboranților, ar fi mai mult decât suficient pentru a satisface cerințele privind realizarea numărului necesar de teste de screening în cadrul unui program operațional de screening de col uterin deplin cu o rată de acoperire de 75 % din populația țintă; precum și pentru a folosi numărul limită de 67 de teste Pap/citotehnician/zi stabilit anterior prin Ordinul Ministerului Sănătății nr 68 din 10 martie 2005 (282.352 de teste Pap/an ÷ 67 de teste Pap/citotehnician/zi x 240 de zile lucrătoare/an = 18 citotehnicieni cu program de muncă deplin), în funcție de volumul de muncă solicitat de la aceste persoane întru oferirea altor servicii medicale.

În Republica Moldova nu sunt stipulate cerințe de instruire și certificare definite pentru specialiștii de laborator implicați în screeningul de col uterin. Recunoașterea unei astfel de specializări separate de laborator, ar asigura prestarea acestor servicii de către persoane instruite și calificate și, respectiv, un nivel corespunzător de servicii sigure și calitative.

Pentru formarea citopatologilor, în anul 1998 a fost înființat un program obligatoriu de rezidențiat de citopatologie, astfel încât persoanele care au optat ulterior pentru această profesie au absolvit acest program de rezidențiat, în timp ce persoanele care au optat pentru această profesie anterior, au urmat doar un program de stagiu. Pentru instruirea citotehnicienilor nu există vreun program sau plan de instruire, astfel specialiștii care oferă, în prezent, astfel de servicii au fost instruiți cu privire la tehnicile generale de laborator, cu formarea ulterioară în citologie la locul de muncă. Performanța citotehnicienilor este foarte dependentă de instruirea specializată, astfel lipsa unui program de instruire bazat pe dovezi, cu standarde înalte de instruire, compromite calitatea serviciilor de screening de col uterin.

32 Philip Davies, Diana Valuță. Evaluarea capacității și Recomandările pentru un Program Național de Screening al cancerului de col uterin în Republica Moldova. Chișinău, 2014. Disponibil la https://moldova.unfpa.org/ro/publications/evaluarea-capacit%C4%83%C8%9Bii-%C8%99i-recomand%C4%83rile-pentru-un-program-na%C8%9Bional-de-screening-al 33 Philip Davies, Cesare Gentili, Diana Valuta et al. Evaluarea serviciilor citologice de col uterin în Republica Moldova și recomandări pentru reorganizarea și alinierea acestora la standardele internaționale bazate pe dovezi. Chișinău, 2016. Disponibil la https://moldova.unfpa.org/ro/publications/evaluarea-serviciilor-citologice-de-col-uterin-%C3%AEn-republica-moldova

26


26

O analiză realizată de experți internaționali (din cadrul Royal College of Pathologists) stipulează/recomandă34 că pentru RM, la nivel național, ar fi necesar de încă 9 specialiști histopatologi și 10 laboranți specialiști în histologie. Se constată necesitatea procurării suplimentare a echipamentului specific de laborator .

Norme de prevenire și tratare a cancerului de col uterin (abordare internațională)

Este important ca screeningul de col uterin din Republica Moldova să treacă de la forma predominant oportunistă la cea bine organizată (populațională). Pentru ca un program de screening populațional de col uterin să fie implementat cu succes, este nevoie de asigurat următoarele elemente:

1. Un buget stabil și suficient pentru costurile curente ale tuturor serviciilor necesare pentru a implementa programul de screening cervical.

2. O administrație centrală responsabilă de politica de screening cervical și de coordonarea tuturor elementelor din procesul de screening de col uterin, inclusiv recrutare, rechemare, monitorizare și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor.

3. Acces la o bază de date actuală a populației-țintă pentru recrutare, monitorizare și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor.

4. Un registru central de screening, sau registre asociate pentru a înregistra citologia de col uterin, colposcopia și histologia, care pot fi utilizate pentru chemarea, rechemarea, localizarea persoanelor cu test-pozitiv/abnormal și îmbunătățirea continuă a calități serviciilor.

5. Acces la Registrul de Cancer pentru îmbunătățirea continuă a calității serviciilor și un program de audit. 6. Standarde de formare bazate pe dovezi, ghiduri clinice și indicatori de performanță. 7. Politică globală de îmbunătățire continuă a calității, care să acopere întregul proces de screening cervical,

de la recrutarea inițială până la supraveghere și gestionarea cazurilor în contextul diferitor rezultate ale testului cervical. .

8. Programe educaționale si informare pentru schimbare de comportament pentru publicul larg și pentru cadrele medicale.

9. Mecanisme pentru identificarea și recrutarea grupurilor vulnerabile în cadrul populației țintă.

Aceste elemente sunt esențiale pentru o funcționare eficientă a programelor de screening cervical. Prin urmare, performanța suboptimală a uneia sau mai multor dintre aceste elemente, vor reduce atât eficacitatea, cât și eficiența unui program de screening cervical, chiar până la punctul în care acesta nu va avea niciun efect măsurabil asupra incidenței cancerului de col uterin, dar care va consuma resurse substanțiale și va produce o serie de consecințe negative.

Organizația Mondială a Sănătății a emis un set de recomandări privind criteriile de vârstă și frecvența pentru screening-ul de col uterin35.

Femeile cu vârsta mai mică de 30 de ani nu trebuie supuse screeningului cervical, cu excepția femeilor despre care se știe că sunt infectate cu HIV sau cele care locuiesc într-o zonă cu prevalență ridicată a infecției HIV.

Screeningul cervical este recomandat a fi realizat pentru fiecare femeie din grupul-țintă de vârstă (30-49 de ani), cel puțin o dată în viață, când se poate obține cea mai mare parte a beneficiilor. Un program național ar trebui să acorde prioritate screeningului cervical cel puțin în rândul femeilor care au vârsta între 30 și 49 de ani.

Ar trebui să se acorde prioritate, maximizării gradului de acoperire a grupului de vârstă aflat în risc, și asigurării unei monitorizări complete (follow-up) a femeilor cu rezultate anormale ale testelor de screening cervical, comparativ cu maximizarea numărului de teste efectuate pe parcursul vieții femeii.

Testele de screening cervical recomandate în prezent sunt - testarea HPV, testul convențional Papanicolau și citologia în mediu lichid, la fel și examinarea vizuală cu acid acetic (VIA).

34 Michael Coutts, Charles van Heyningen. Moldova : Building capacity in gynaecological pathology. Report and capacity assessment following a visit from the Royal College of Pathologists, June 2016. 35 WHO guidance note: comprehensive cervical cancer prevention and control: a healthier future for girls and women. WHO 2013. Disponibil la http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/78128/9789241505147_eng.pdf;jsessionid=E688ADE7008D2909CC02775F42174587?sequence=3 ; Comprehensive cervical cancer control: a guide to essential practice – 2nd ed. WHO, 2014. Disponibil la: http://apps.who.int/iris/bitstream/handle/10665/144785/9789241548953_eng.pdf?sequence=1

27


27

Intervalul de screening (frecvența) recomandat nu trebuie să fie mai mic de 5 ani (și nu mai mic de 10 ani, dacă se utilizează un test HPV).

În țările cu prevalență ridicată a infecției HIV, femeilor care prezintă rezultate pozitive/abnormale în cadrul screeningului de col uterin trebuie să li se ofere posibilitatea testării HIV și consilierea respectivă.

Femeile cu testul VIA negativ sau citologie negativă, ar trebui să fie invitate pentru re-screening la intervalul de la trei până la cinci ani.

Femeile cu testul negativ la HPV, trebuie să efectueze re-screeningul la un interval minim de cinci ani. Pentru ca prevenirea cancerului de col uterin să fie eficientă, în cazul oricărui test pozitiv la screeningul

de col uterin femeile trebuie să primească un tratament adecvat/efectiv. Sunt recomandate 3 opțiuni privind serviciile de screening cervical și tratament al leziunilor pre-

canceroase: "screening-și-tratează"; „testare secvențială, urmată de tratament pentru cazurile re-confirmate de leziuni pre-canceroase” și “Screening cervical, urmat in caz de rezultate abnormale de colposcopie și biopsie și tratament în funcție de rezultatul biopsiei„

Alegerea abordărilor de screening cervical și tratament pentru fiecare țară în parte trebuie să se bazeze pe o varietate de factori, inclusiv beneficiile, prejudiciile și costurile, posibilitățile ca femeile să fie ”pierdute” în monitorizare, disponibilitatea echipamentul necesar și a resurselor umane instruite.

În abordarea screening-și-tratare, decizia de tratament se bazează pe o examinare de screening, tratamentul fiind furnizat în curând sau, în mod ideal, imediat după un test pozitiv de screening (adică fără utilizarea unui test pentru diagnosticare).

Abordarea screening-și-tratare reduce pierderile de monitorizare (follow-up) și poate reduce timpul de primire a tratamentului pentru femei.

Dacă se suspectează cancer de col uterin la femeile care participă la screening cervical, acestea trebui să fie îndreptate la un centru specializat în diagnosticul și tratamentul maladiilor oncologice.

Procedura de excizie prin electrochirurgie (LEEP) este metoda de predilecție de tratament recomandată pentru majoritatea femeilor cu teste pozitive de screening, pentru stări de pre-cancer. Crioterapia este o alta metoda de tratament recomandata, in cazul în care procedura de excizie prin electrochirurgie (LEEP) nu este disponibilă.

28

Capitolul II: Obiectivele și metodologia cercetării

28

CAPITOLUL II: OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1 Obiectivele studiului

1. Identificarea percepției, convingerilor și practicilor generale ale femeilor din grupul țintă privind prevenirea problemelor de sănătate

2. Evaluarea cunoștințelor, convingerilor și atitudinilor femeilor din grupul țintă privind prevenirea cancerului de col uterin prin screening cervical și existența serviciilor disponibile de screening cervical

3. Evaluarea cunoștințelor, convingerilor și atitudinilor femeilor din grupul țintă privind prevenirea cancerului de col uterin prin vaccinarea anti-HPV

4. Estimarea prevalenței screeningului cervical în rândul femeilor din grupul țintă în Moldova 5. Elucidarea posibilelor asocieri dintre factorii socio-demograficei și comportamentul de screening cervical 6. Identificarea nivelului de satisfacție a femeilor din grupul țintă privind accesul și calitatea serviciilor de

screening cervical 7. Determinarea barierelor în accesarea serviciilor de screening și a intenției femeilor din grupul țintă de a

apela la servicii de screening și a urma indicațiile/recomandările personalului medical 8. Identificarea preferințelor pentru formele de informare și invitare a femeilor din grupul țintă pentru

accesarea serviciilor de screening cervical 9. Aprofundarea și contextualizarea aspectelor relevante pentru screeningul cervical din perspectiva

femeilor din grupul țintă 10. Identificarea perspectivei prestatorilor de servicii de sănătate implicați în prevenirea cancerului de col

uterin, și în particular în prestarea serviciilor de screening cervical 11. Identificarea perspectivei experților în domeniul sănătății privind elaborarea, coordonarea și

monitorizarea implementării documentelor de politici ce includ prevederi privind prevenirea cancerului de col uterin (organizarea, finanțarea, asigurarea și îmbunătățirea continuă a calității serviciilor de screening cervical etc)

12. Formularea de recomandări bazate pe evidente pentru luarea deciziilor, în vederea îmbunătățirii accesului și calității serviciilor de prevenire a cancerului de col uterin în Republica Moldova

13. Formularea de recomandări bazate pe evidențe pentru elaborarea unei strategii de comunicare pentru schimbare de comportament a populației țintă în scopul determinării creșterii accesării serviciilor de prevenire a cancerului de col uterin în Republica Moldova.

2.2 Metodologia cercetării Principiul metodologiei utilizate a fost triangularea atât a participanților cât și a metodelor de colectare de date (cantitativ/calitativ). 2.2.1 Metode de colectare a datelor Au fost colectate date cantitative (sondaj/interviu structurat) și calitative (focus grupuri, interviuri semi-structurate). Interviul structurat cu femei (care a permis codarea cantitativă a datelor), a inclus diverse aspecte care permit conturarea unor răspunsuri la obiectivele enunțate mai sus:

Date demografice (vârstă, educație, profesie, status marital, etnicitate, religie, etc.) Istoric medical Istoric de screening cervical Cunoștințe despre screeningul cervical, riscul de cancer de col uterin, vaccinarea anti-HPV; surse de

informații Experiențe privind accesare serviciilor medicale pentru screeningul cervical Satisfacția privind accesul și calitatea serviciilor/bariere percepute în accesarea serviciilor de screening

cervical Convingeri privind sănătatea Intenția de a efectua screeningul cervical Întrebările la interviul structurat au fost citite de operatorul de teren în aceeași ordine pentru fiecare participantă.

29


29

Comprehensiunea chestionarul structurat a fost testată prin studiu pilot pe un număr de 30 de femei de 25-61 ani (20 chestionare în limba română și 10 în limba rusă), grup care a cuprins minim 1-2 femei pentru fiecare din aceste categorii educaționale: nici o Pregătire Școlară; Școală primară; Gimnaziu; Liceu; Școală Profesională; Colegiu; Studii universitare (iar diferența până la 30 a fost alcătuită din segmentul educațional preponderant în rândul femeilor din Moldova). Distribuția interviurilor pilot

Studii Urban Rural Nicio pregătire școlară 1 1 Școală primară 1 1 Gimnaziu 1 1 Liceu 1 1 Școală profesională 4 4 Colegiu 3 3 Studii universitare 4 4

Total 15 15

Focus-grupuri și interviuri semi-structurate cu femei: Ghidul de intervievare a permis explorarea percepțiilor femeilor privind sănătatea lor, despre risc, despre experiența lor cu accesarea sistemului medical, bariere în obținerea testului de screening cervical, cu procesul decizional, despre relația medic-pacient. Întrebările din ghidul semi-structurat nu au avut o ordine strictă, temele din ghid au fost orientative pentru a încuraja relatarea opiniilor și experiențelor personale. Interviul semi-structurat cu medicii prestatori de servicii de screening cervical și cu experții în politici de sănătate: Ghidul de intervievare a prestatorilor de servicii de screening cervicala fost structurat pe 12 teme majore pentru screeningul cervical și depistarea timpurie a riscului de cancer de col uterin. Ghidul a fost condus cu flexibilitate, astfel încât fiecare lucrător medical a putut să detalieze în răspunsurile sale partea de expertiză pe care o are. Ghidul pentru experți a conținut cu preponderență întrebări care vizează documentele de politici naționale relevante, proceduri de organizare, finanțare, asigurarea calității serviciilor de screening cervical etc; realități, aspirații și oportunități.

Toate interviurile semi-structurate au fost înregistrate și transcrise în totalitate. 2.2.2 Eșantionul cercetării

2.2.2.1 Interviuri structurate Populația țintă a studiului KAP pentru determinarea cunoștințelor, atitudinilor și practicilor privind prevenirea cancerului de col uterin în Republica Moldova a fost reprezentată de populația femeilor adulte cu vârsta între 25-61 ani din Republica Moldova (grupul țintă eligibil pentru screeningul cervical în Republica Moldova, conform prevederilor Standardului Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul Cervical). Potrivit datelor din 2016 al Biroului Național de Statistică (BNS) al Republicii Moldova, populația țintă include aproximativ 1.025.101 femei, fiind distribuită în proporție de 47.95% (mediul urban) și 52.05% (mediul rural). Populația de eșantionare nu a inclus populația din raioanele din stânga Nistrului și municipiul Bender. Potrivit datelor livrate de BNS volumul eșantionului de N=1226, a asigurat o marjă de eroare de ±3%. Designul eșantionării

Pentru a maximaliza șansa obținerii unui eșantion reprezentativ a fost utilizat un design de eșantionare stratificată, probabilistică multistadială. Stratificarea a fost efectuată în baza următoarelor criterii: regiune geografică (raioane) mediu rezidențial (urban și rural) și tipul localităților (municipiu, oraș, sate mari, sate medii și sate mici).

30


30

Numărul persoanelor incluse în studiu a fost stabilit pentru fiecare strat, utilizând ponderea straturilor în populație, ceea ce a asigurat reprezentativitatea tuturor regiunilor țării. În primul stadiu al selecției au fost selectate localitățile aparținând diferitelor raioane; în al doilea stadiu, gospodăriile; și în al treilea stadiu, respondenții. Numărul de localități, în care s-au aplicat chestionarele a fost de 80 de localități, inclusiv municipiile Chișinău și Bălți. Numărul punctelor de eșantionare a fost de 200 pe eșantion. Eșantion multistadial stratificat 1) Alegerea localității

Etapa 1: stratificare multistadială. Stratificare de nivelul 1 în 11 grupuri și stratificare de nivelul 2 în urban și rural (sate mari, medii și mici).

Pentru eșantioane reprezentative la nivel național, întreaga țară a fost divizată în 11 grupuri geografice ale regiunilor, fiecare cuprinzând în medie 3 raioane. Această procedură permite efectuarea interviurilor uniform, răspândite din punct de vedere geografic. Interviurile se efectuează în fiecare din cele 11 grupuri, și în fiecare grup interviurile se efectuează atât în mediul urban, cât și în rural.

Cele 11 grupe sunt bazate pe fostele județe:

Etapa 2: Stratificare. În fiecare strat au fost selectate orașe și sate.

Următoarea etapă a fost selectarea aleatorie a numărului necesar de localități în care au avut loc interviurile.

Sate: Pentru mediul rural există trei straturi – localități rurale mari, medii și mici. Numărul de localități ia în considerare faptul că numărul de interviuri a fost limitat, astfel, pentru un sat mai mare - la 13 interviuri, pentru un sat mijlociu - la 10 interviuri și 8 interviuri pentru un sat mic.

Orașe: localitățile urbane se împart în centre raionale și alte localități urbane. În republică sunt 34 centre raionale și 21 alte orașe (altele decât centrele raionale). Centre raionale au fost selectate aleatoriu din fiecare grup. Iar pentru a asigura faptul că și orașe mai mici au posibilitatea de a intra în eșantion, a fost făcută selecția aleatorie a unor orașe din zona nord, unor orașe din zona centru și unor orașe din zona sud. În acest mod, s-a asigurat că și astfel de localități urbane intră în eșantion (altfel, în cazul eșantioanelor sub 3000 de respondenți, aceste localități practic nu ar intra în eșantion, deoarece în majoritatea cazurilor sunt semnificativ mai mici decât centre raionale).

31


31

Distribuția interviurilor pe orașe (centre raionale și alte orașe decât centre raionale) și sate (mici, medii și mari)

Group Mediu Cote eșantion Rural

Urban Centru raional

Urban Alte

orase

Gr. 1, Briceni, Edineţ, Ocniţa şi Donduşeni Urban 17 - 17 - Rural 52 52 - -

Gr.2, Soroca, Drochia şi Floreşti Urban 39 - 27 12 Rural 57 57 - -

Gr.12, Mun. Bălți Urban 61 - 61 - Gr.3, Făleşti, Glodeni, Râşcani, Sângerei și Mun Bălți rural

Urban 20 - 20 - Rural 76 76 - -

Gr.5, Mun. Chişinău Urban 308 - 308 - Rural 26 26 - -

Gr.4, Orhei, Rezina, Şoldăneşti, Teleneşti și Dubăsari rural

Urban 24 - 24 - Rural 79 79 - -

Gr.6, Anenii Noi, Criuleni, Ialoveni şi Străşeni

Urban 32 - 24 8 Rural 91 91 - -

Gr.7, Ungheni, Călăraşi şi Nisporeni Urban 27 - 27 - Rural 56 56 - -

Gr.8, Basarabeasca, Hânceşti, Leova şi Cimişlia

Urban 21 - 21 - Rural 62 62 - -

Gr.9, Căuşeni, Ştefan Vodă Urban 13 - 9 4 Rural 39 39 - -

Gr.11, Taraclia, Cahul și Cantemir Urban 32 - 32 - Rural 48 48 - -

Gr.10, UTA Găgăuzia Urban 13 - - 13 Rural 33 33 - -

Total Urban 607 570 37 Rural 619 619

Total 1226 619 607 2) Alegerea gospodăriei

Pentru capitală, a fost utilizată o listă de străzi din care au fost selectate aleatoriu străzile, și punctele de pornire pentru fiecare stradă. Dacă punctul de pornire nu a fost o casă locativă sau nimeni nu locuia la adresa respectivă, operatorul a mers mai departe pe aceeași parte a străzii, până a ajuns la o casă locativă. Cu ajutorul tabelului de cifre aleatorii, în funcție de numărul de apartamente în această casă, a fost selectat apartamentul de pornire. După care, operatorul a intrat în fiecare al treilea apartament, trecând peste două.

Revenire: operatorul a revenit de încă două ori la apartamente care au fost indisponibile prima dată, cu un interval de minim 4 ore, sau a revenit în altă zi.

Pentru alte orașe: cu ajutorul hărții Google Maps orașul a fost divizat în 4 cadrane proporționale. Aleatoriu a fost selectat unul dintre cadrane în care s-au efectuat interviurile.

Mai departe a fost selectată aleatoriu strada, și casa exactă (punctul de pornire pentru fiecare operator a fost selectat separat). Apoi se urmărea regulă de +3 și se trecea peste 2 apartamente și se bătea în a treia ușă pentru a efectua următorul interviu. Sate: Mai jos este desrisă metodologia de selectare a gospodăriilor în localitățile rurale: 1. Împărțirea satului în cadrane (pentru un sat mic, de până la aproximativ 300 de locuitori - fără cadrane,

pentru sate până la aproximativ 1000 de locuitori - 2 cadrane, iar pentru sate de până la aproximativ 1500 de locuitori - 3 cadrane și pentru satele mai mari de 1500 de locuitori - 4 cadrane)

2. Selectarea aleatorie a cadranului pentru fiecare sat care a intrat în eșantion. 3. Alegerea punctului de pornire – a fost selectat punctul de pornire și operatorul în cazul în care punctul

de pornire nu era accesibil, mergea la următoarea casă. 4. Urmarea pasului de + 3 case.

32


32

3) Alegerea respondentului Dacă gospodăria a deschis ușa, operatorul invita la interviu persoana care corespunde criteriilor, iar în cazurile când într-o gospodărie sunt câteva persoane care corespund criteriilor, operatorul selecteaă persoana eligibilă care ultima și-a sărbătorit ziua de naștere. Dacă această persoană a fost plecată de mult timp (de exemplu, lucrează în străinătate), operatorul alegea persoana care a avut ziua de naștere înaintea primei persoane. Eligibile pentru participare la studiu au fost considerate doar persoanele cu reședința la adresa/gospodăria selectată; persoanele aflate în vizită nu au fost considerate ca fiind eligibile. În cazul în care persoana eligibilă nu a fost acasă, operatorul de teren revenea mai târziu (numărul maxim de vizite fiind 3, după a treia încercare nereușită de a contacta respondentul, operatorul nu a mai revenit la aceeași gospodărie). Fiecare contact a fost înregistrat în fișele de traseu ale operatorilor (unde, totodată a fost înregistrat rezultatul fiecărui contact). Colectarea datelor În cazul în care operatorul contacta persoana eligibilă, în urma prezentării scopului și obiectivelor studiului și a informațiilor vizate prin chestionar, a fost solicitată consimțământul informat al acesteia. Operatorii de teren au utilizat un set de instrucțiuni standard în comunicarea cu persoanele chestionate pe tot parcursul chestionării. În colectarea datelor a fost implicată o echipă formată din 30 operatori. Toți operatorii care au colectat date pentru această cercetare erau de sex feminin. Înainte de lucru în teren operatorii au fost instruiți. Pe parcursul instruirii, operatorilor de interviuri le este explicat scopul proiectului și le sunt explicate întrebările și răspunsurile pre-codificate. De asemenea, aceștia sunt instruiți despre procedurile de marcare a răspunsurilor și modalitatea de urmare a instrucțiunilor chestionarului. Controlul calității și eliminarea riscurilor potențiale Verificarea corectitudinii colectării datelor în studiul a fost realizată prin următoarele metode:

1. Verificarea calității și corectitudinii cercetării, verificarea în teren a 30% de rute și efectuarea vizitelor la

domiciliul subiecților pentru verificarea complexă a corectitudinii alegerii rutei și a selecției persoanei. Procesul de verificare s-a efectuat prin selecția aliatoare a rutelor din lista de localități incluse în eșantion (În procesul de verificare au fost alese aleatoriu rutele per fiecare operator în parte pentru a asigura verificarea lucrului fiecărui operator de interviuri);

2. Contactarea telefonicăa 50% din persoanele incluse în studiu selectate aleatoriu (în afara respondenților recontactați față în față). Modalitate respectivă a permis recontactarea a 611 de respondenți care au confirmat participarea la studiu. Conform procedurilor interne au fost verificate telefonic 50% dintre chestionarele efectuate de fiecare operator. În cazul în care erau identificate tendințe / cazuri suspecte la un operator, au fost telefonate 100% dintre chestionarele acestuia;

3. Examinarea tuturor fișelor, contactarea telefonică a fișelor „suspecte”

33


33

2.2.2.2 Focus grupuri și interviuri semi-structurate cu femei

Au fost realizate 8 discuții în grup și 7 interviuri aprofundate, la care au participat un număr de 51 de femei cu vârsta 25-61 ani. Femeile care au participat în studiul calitativ au avut caracteristicele demografice prezentate în tabelul de mai jos:

Distribuția participanților la discuțiile în grup

Tip Localitate Studii Vârstă Total Grand

Total 25-35 36-50 50+

Au participat la screening

Chișinău Medii / sau mai jos36 2 2 - 4

10 Profesionale sau mai sus37 2 2 2 6

Urban fără Chișinău

Medii / sau mai jos 1 2 2 5 10

Profesionale sau mai sus 2 2 1 5 Rural Medii / sau mai jos 1 3 2 6 6

Nu au participat la screening

Chișinău Medii / sau mai jos 2 1 1 4

10 Profesionale sau mai sus 2 3 1 6

Urban fără Chișinău

Medii / sau mai jos 2 2 3 7 10

Profesionale sau mai sus 1 2 - 3 Rural Medii / sau mai jos 2 1 2 5 5

2.2.2.3 Interviuri semi-structurate cu lucrători medicali

Au fost efectuate interviuri aprofundate cu 40 de medici și asistenți medicali (femei și bărbați) implicați în diverse etape ale programului de prevenire a cancerului de col uterin: medici de familie, asistenți medicali din echipa medicului de familie, ginecologi, oncologi, citologi, histopatologi. Medicii invitați să participe la studiu (medicii de familie și medicii specialiști) au provenit din diverse orașe: mari, mici; precum și din sate (medici de familie și asistenți medicali). Distribuția interviurilor în profunzime cu personalul medical

Specialist Mediu

Total Chișinău Alte orașe Rural

Medici de familie 5 5 5 15 Asistenți medicali 2 1 2 5 Ginecologi / ginecologi colposcopiști 5 5 - 10 Oncologi 2 3 - 5 Citologi 2 1 - 3 Histopatologi 1 1 - 2 2.2.2.3 Interviuri semi-structurate cu experți în politici de sănătate

Au fost realizate de asemenea și 15 interviuri individuale cu experți în politici de sănătate (femei și bărbați) implicați în mod particular în coordonarea implementării Strategiei naționale de prevenire și control a bolilor netransmisibile 2012-2020, Programului național de control al cancerului 2016-2025, Planului de acțiuni de creștere a capacităților în implementarea screeningului de col uterin 2016-2018: experți de la nivelul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenției Naționale de Sănătate Publică, a Institutului Mamei si Copilului/ Unității de Coordonare a Screeningului Cervical, Institutului Oncologic și altor instituții relevante, implicate în realizarea screeningului cervical. Fiecare participant la studiu a semnat formularul privind acordul informat înainte de a oferi informații, confirmând astfel acordul de a participa în cadrul studiului.

36Prin studii “medii sau mai jos” se presupune că respondentul nu are studii sau a finalizat o instituție de învățământ precum școala primară, gimnaziu, școală medie sau liceu. 37 Prin studii ”profesionale sau mai sus” se presupune că respondentul a finalizat o instituție de învățământ precum o școală profesională, colegiu, universitate sau are studii post-universitare.

34


34

2.3 Metode de analiză a datelor

La interviul structurat: analiză numerică/cantitativă; dincolo de analiza pe frecvențe și procente, datele permit identificarea unor diferențe semnificative între grupuri prin testul chi2, comparații între medii prin testul t, dar și identificarea unor posibili predictori pentru intenția și comportamentul de screening. Pentru analiză a fost folosit programul SPSS. La interviurile semi-structurate: analiză tematică de conținut de tip inductiv-deductiv, cu identificarea temelor majore și sub-temelor (ex. conștientizare și cunoștințe despre screeningul cervical; percepția serviciilor de screening cervical). Temele au fost interpretate în context național. Calcularea indicatorului integrat ”satisfacția femeilor privind accesibilitatea și calitatea serviciilor de screening cervical” a fost calculată luând în considerare răspunsurile respondenților la două întrebări. A fost calculat numărul femeilor care au indicat că sunt satisfăcute (au oferit note de 5 sau 4 pe o scală de la 1 la 5, unde 5 foarte satisfăcută și 4 – satisfăcută) atât de accesibilitatea, cât și de calitatea serviciilor de screening cervical. A fost realizată sumarizarea sintetică a rezultatelor, cu elaborarea concluziilor și a unui set de recomandări în baza rezultatelor. 2.4 Acordul etic și confidențialitatea datelor Pentru cercetare a fost obținut consimțământul informat al fiecărui respondent înainte de participarea la studiu. Fiecare participant a fost informat verbal și în scris prin formularul de acord / consimțământul informat despre obiectivele cercetării și condițiile de participare la studiu. Fiecare respondent a fost informat că participarea la studiu este voluntară și că respondentul se poate retrage din studiu în orice moment, că răspunsurile sale vor fi confidențiale și anonime, că participarea la studiu nu îl va expune la niciun fel de risc fizic, psihologic, sau social. În cazul acceptării participării, respondentul a semnat formularul de acord / consimțământul informat. În cazul refuzului de a participa la studiu, intervievatorul părăsea gospodăria și selecta un nou respondent conform procedurii descrise mai sus. Răspunsurile oferite de respondent sunt tratate ca strict confidențiale și anonime, iar numele respondenților nu este înregistrat. Detaliile de contact au fost utilizate doar pentru asigurarea calității colectării datelor.

35

Capitolul III: Rezultatele studiului în rândul populației de femei

35

3521

1925

4951

87435

13

2846

2350

1912

77

14

94

7278

1426

3916

596

310

479

152.3

25-3536-4546-5556-61UrbanRural

Moldoveană/ RomânăRusă

UcrainianăGăgăuză

Alte etniiPrimare sau mai putin

MediiProfesionale

SuperioareAngajată (salariat)

Neangajată, nu cautăPensionară

Angajată pe cont propriuȘomer înregistrat

StudentăAlta

Celibatară/NecăsătorităConcubinajCăsătorită

Divorţată/ SeparatăVăduvă

NiciunulUnul

DoiTrei

Mai mult de treiOrtodoxa

MinoritaraAteista

Foarte bogatăBogatăMedieSăracă

Foarte săracă

Vârs

tăM

ediu

Etni

aEd

ucaț

ieOc

upaț

iaSt

atut

mar

ital

Copi

iRe

ligie

Stat

u ec

onom

icCAPITOLUL III: REZULTATELE STUDIULUI ÎN RÂNDUL POPULAȚIEI DE FEMEI

3.1 Rezultatele studiului pentru populația de femei

3.1.1 Date socio-demografice ale eșantionului de femei

Figura 3.1.1: Caracteristici socio-demografice ale eșantionului, N=1226, %

În sondaj au participat 1226 femei, caracteristicile socio-demografice al respondenților sunt prezentate în Figura 3.1.1.

Grupul - țintă al studiului au fost femeile cu vârsta de 25-61 de ani, iar vârsta medie a eșantionului este de 43 de ani.

Majoritatea femeilor (87%) care a participat în studiu s-a identificat cu etnia Moldovenească/ Română, 5% au spus că sunt de etnie Găgăuză, iar 4% s-au declarat de etnie Rusă.

Cele mai multe dintre femei (46%) au studii profesionale38 sau medii 39(28%), iar 23% au declarat că au studii superioare.

Din total de eșantion 57% au afirmat că sunt angajate în câmpul muncii, pe când 26% au spus că sunt neangajate și 12% - că sunt pensionare.

Aproape trei pătrimi dintre femeile intervievate au spus că sunt căsătorite, iar 86% declară că au cel puțin un copil.

În același timp, 79% dintre femei au afirmat că gospodăria în care trăiesc are un nivel de prosperitate/venit mediu, iar 17% au descris gospodăria drept săracă sau foarte săracă.

38 Prin studii profesionale se subînțelege că respondentul a absolvit o școală profesională sau un colegiu. 39 Prin nivel de studii mediu se subînțelege că respondentul a finalizat o instituție de învățământ precum gimnaziul, școala medie sau liceul.

36


36

3.2 Opinia femeilor despre starea proprie de sănătate

Dintre femeile de 25-61 de ani, cele mai multe consideră că starea lor de sănătatea este bună și foarte bună (50%), sau nici bună nici rea (37%). În același timp, 13% dintre femei au declarat că își percep starea de sănătate drept rea sau foarte rea.

Figura 3.2.1: Opinia despre starea de sănătate, N=1226, %

31% dintre femeile care au participat la studiu au spus că au fost diagnosticate cu o boală cronică, iar 3% au declarat că au o dizabilitate fizică, sau mintală. Cele mai multe dintre femeile diagnosticate cu o boală cronică, au afirmat că suferă de tensiune arterială ridicată (24%), diabet zaharat (14%) și pancreatită (6%).

Figura 3.2.2: Diagnostic medical autoraportat, N=1226, %

Figura 3.2.3: Dizabilitatea autoraportată, N=1226, %

3.3 Accesul la serviciile medicale

Din totalul eșantionului de femei de 25-61 de ani, 69% au afirmat că sunt asigurate în cadrul sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală, iar 87% - că sunt înregistrate pe listele unui medic de familie. Dintre femeile asigurate, 95% au spus că sunt înregistrate pe lista unui medic de familie, iar dintre femeile neasigurate, 70% au specificat că, de asemenea, sunt înregistrate pe lista unui medic de familie.

Figura 3.3.1: Ponderea persoanelor asigurate și neasigurate, N=1226, %

Figura 3.3.2: Ponderea persoanelor înregistrate pe listele unui medic de familie, N=1226, %

9

41

37

11

2

Foarte bună

Bună

Nici bună nici rea

Rea

Foarte rea

31

69

DaNu

3

97

DaNu

69

30

1

DaNuNu știu

87

112

DaNuNu știu

37


37

În majoritatea vastă a cazurilor, femeile se adresează la medicul de familie care deservește sectorul unde locuiesc. Totuși, 7% declară că merg la un medic recomandat de către o cunoștință, iar 3% spun că aleg medicul la întâmplare.

Figura 2.3.3: Modul de alegere al medicului de familie de către persoanele aflate pe lista unui medic de familie, N=1063, %

Din cele relatate de către respondente, 81% din medicii de familie la care acestea se adresează sunt femei. În același timp, 27% dintre femei au remarcat că preferă ca medicul de familie să fie de sex feminin, iar 69% au spus că pentru ele nu contează sexul medicului generalist care le consultă.

Figura 3.3.4: Sexul medicului de familie, N=1063, %

Figura 3.3.5: Preferința în ceea ce privește sexul medicului de familie, N=1226, %

Cele mai multe dintre femei au solicitat o examinare medicală în ultimul an (57%), sau acum 1-2 ani (27%). Însă, 16% declară că au avut un examen medical mai demult decât 2 ani în urmă.

Figura 3.3.5: Ultima verificare medicală, N=1226, %

În caz de probleme de sănătate, 95% dintre femeile intervievate spun că se adresează unui medic. În mare parte (70%), femeile se adresează medicului de familie. Adițional, 12% au afirmat că se adresează direct unui medic specialist din cadrul centrului de sănătate raional sau municipal, 7% merg la medicii specialiști din cadrul instituțiilor private, iar 6% se adresează medicilor specialiști din spitalele publice.

90

7

3

0

1

Este medicul care deservește sectorul unde locuiesc

La recomandarea unuiprieten/unei rude

La întâmplare

Alta

Nu ştiu/nu îmi amintesc

57

27

11

5

în ultimul an

acum 1-2 ani

acum 2-5 ani

mai mult de 5 ani

17

81

2

BărbatFemeieNu știu/ Nu răspund

3

27

69

Prefer un bărbatPrefer o femeieNu contează

38


38

Figura 3.3.6: Adresabilitate în caz de probleme de sănătate, N=1226, %

Decizia privind unde să meargă/cărui lucrător medical să se adreseze pentru a obține o consultație medicală, în cazul a 36% dintre femei este determinată de posibilitatea de a se adresa la locul unde sunt înregistrate la medicul de familie, pentru a primi servicii oferite în cadrul asigurărilor obligatorii de asistență medicală. Concomitent, 32% spun că alegerea medicului, este determinată de încrederea că vor primi asistența necesară. Pentru 14% criteriul principal în alegerea locului de adresare la medic este proximitatea față de locul de trai, iar pentru 13% - satisfacția față de serviciul medical.

Figura 3.3.7: Motivele principale de a apela la un anumit serviciu / specialist atunci când există o problemă de sănătate, N=1226, %

Trei pătrimi din femeile de 25-61 de ani se adresează unui specialist ginecolog pentru o examinare, sau o consultație ginecologică. În același timp, un sfert se adresează medicului de familie pentru o astfel de consultație.

Cele mai multe dintre femei (44%) se adresează ginecologului din centrul de sănătate raional/municipal pentru examinare ginecologică. 19% dintre respondente se adresează ginecologului din cadrul unui spital public, iar 10% - ginecologului din instituțiile private.

7012

76

.221.5.4.21

La medicul de familieLa medicul specialist din centrul de sănătate/raional/municipalLa un medic specialist din cadrul unei institutii medicale private

La medicul specialist din cadrul unui spital publicLa medicul naturist/ homeopat

Nu mă adresez nimănui şi mă tratez (lecui) singurăLa prieteni / cunoscuți medici

Caut pe InternetLa rude / prieteni fără calificare medicală

Ignor problema (aștept să treacă de la sine)La altcineva, vă rugăm să precizaţi

95% se adresează la medic

36

32

14

13

3

2

1

Este locul unde sunt înregistrată la medicul de familie pentru a mi se acorda asistență medicală în cadrul asigurarilor

Am încredere că voi primi asistența (ajutorul) necesar

Este locul/ specialiștii unde pot ajunge cel mai uşor pentru a beneficia de servicii medicale

Sunt multumită de cum s-au purtat cu mine anterior

Alte locuri sunt prea aglomerate/ ar trebui să stau la coadă

Am relaţii/cunoştinţe acolo

Altele

39


39

Figura 3.3.8: Adresabilitatea pentru examinare ginecologică, N=1226, %

61% dintre femeile de 25-61 de ani au afirmat că fac examene ginecologice o dată pe an sau mai des. În același timp, 24% spun că ele consultă medicul ginecolog o dată la 2-5 ani, iar 8% fac examinări ginecologice mai rar decât o dată la 5 ani.

Figura 3.3.9: Frecvența examenelor ginecologice, N=1226, %

Din totalul eșantionului, 11% au precizat că au suferit o procedură de extirpare a uterului. Probabilitatea de a fi avut o asemenea intervenție crește odată cu vârsta, femeile cu vârsta între 56-61 de ani au spus în proporție de 22% că au avut o operație de extirpare a uterului.

Figura 3.3.10: Ponderea femeilor care au suferit o extirpare a uterului, N=1226, %

Opinii despre experiențele de accesare a serviciilor ginecologice

Femeile raportează diferite experiențe privind examinarea ginecologică. În mare parte, se observă că în zonele urbane femeile se adresează mai frecvent specialistul ginecolog decât în zonele rurale unde vizitarea acestui specialist este efectuată mai des în urma îndrumării/ referirii de către medicul de familie. Mai mult decât atât, femeile din zonele rurale, care nu au participat la screeningul cervical, au afirmat în mare parte că apelează mai rar la examinări ginecologice și că, în afara perioadei de sarcină, nu le-au fost efectuate teste ginecologice. În acest grup, se remarcă un nivel redus de conștientizare a necesității examenelor ginecologice preventive. Astfel, se observă că sunt femei care aleg să nu meargă la ginecolog, dacă nu sunt încurajate de medic. Aceste respondente au spus că simt frică și intimidare când merg la ginecolog și din acest motiv evită consultațiile acestui specialist, pe cât este posibil.

44

26

19

10

1

Ginecologului din centrul de sănătate raional/municipal

Medicului de familie

Ginecologului din cadrul unui spital public

Ginecologului din cadrul unei instituții medicale private

Altcuiva

11

89

DaNu

21

40

24

8

7

Mai des de o dată pe an

O dată pe an

O dată la 2-5 ani

Mai rar de o dată la 5 ani


40


40

Femeile din mediul urban se adresează ginecologului mai des. O jumătate dintre femeile din mediul urban care au participat la studiul calitativ se adresează medicului ginecolog minim o dată în an pentru examenul profilactic. Mai multe dintre femei au spus că practică să meargă la ginecologii care le-au fost recomandați mai devreme și la care se examinează de mai mult timp. Astfel, femeile din mediul urban au afirmat că, pentru ele, calitatea serviciilor ginecologice contează foarte mult și acestea preferă să meargă la medici în care au încredere, chiar dacă uneori trebuie să meargă la instituțiile private.

Potrivit unor femei, o dificultate legată de examinările ginecologice constă în necesitatea îndrumării/ referii din partea medicului de familie. Unele femei s-au arătat nemulțumite, deoarece trebuie să obțină atât programare la medicul de familie, cât și la medicul ginecolog.

Sumar: Accesul la serviciile medicale

Circa 69% dintre respondente afirmă că sunt asigurate în cadrul sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală, iar 87% - că sunt înregistrate pe listele unui medic de familie. Majoritatea persoanelor aflate pe lista unui medic de familie (90%) sunt înscrise la medicul care deservește sectorul unde respondenții sunt domiciliați. 43% dintre femeile intervievate susțin că ultima verificare medicală a avut loc mai demult decât un an în urmă. În același timp, 39% dintre femei spun că fac un examen ginecologic mai rar decât o dată pe an. În cazul unor probleme de sănătate 95% dintre respondenți se adresează la medic, dintre care cei mai mulți - la medicul de familie (70%). În cazul necesității unei verificări ginecologice, 26% dintre femei continuă să se adreseze la medicul de familie, iar 63% - la ginecologul din cadrul unei instituții de stat. Cota femeilor care afirmă că au suferit de o extirpare a uterului reprezintă 11%.

În cadrul cercetării calitative a fost constatat că femeile din mediul rural se adresează mai rar ginecologului, atât din cauza că ajung la acesta doar după referirea de către medicul de familie, cât și din cauza că se simt intimidate. În contrast, femeile din mediul urban conștientizează importanța vizitării unui medic ginecolog, acestea sunt nemulțumite de faptul că pentru a ajunge la un ginecolog trebuie să se programeze inițial la medicul de familie.

3.4 Satisfacția privind serviciile medicale

În mare parte, femeile care sunt înscrise pe lista unui medic de familie sunt mulțumite și foarte mulțumite (66%) de serviciile acestuia. Totuși, un sfert dintre femei evaluează nivelul satisfacției cu serviciile medicale ca fiind mediu, iar 7% sunt nemulțumite de acestea.

Figura 3.4.1: Satisfacția privind serviciile oferite de medicul de familie, în rândul femeilor înscrise pe lista unui medic de familie, N=1063, %

14

52

26

5

2

Foarte mulțumită

Mulțumită

Mediu

Nemulțumită

Total nemulțumită

41


41

Opinii privind barierele în interacțiunea cu sistemul medical

Indiferent de zona de reședință, femeile menționau că o problemă majoră este perioada lungă de așteptare pentru obținerea unei consultații medicale în baza unei programări. Mai multe persoane au criticat faptul că, deși au poliță de asigurare, nu se adresează și nu beneficiază de serviciile oferite în cadrul sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală, deoarece au nevoie de investigații sau consultații mai rapid decât acestea se oferă. O treime dintre femei au indicat că s-a întâmplat ca perioada de așteptare pentru o investigare să fi fost mai mare de câteva săptămâni, iar starea de sănătate nu le permitea să aștepte, acestea fiind nevoite să se adreseze la clinici private.

O femeie a spus că, la centrul de sănătate orășenesc la care merge, deși avea programare la 9 dimineața, putea fi consultată la 14.00. Ea explică faptul că, din câte observa, foarte multe persoane sunt consultate fără programare și fără a urma rândul. Persoanele din localitățile rurale au menționat că pot merge la medic fără programare pentru a accesa serviciul rapid. Femeile din Chișinău aleg să se adreseze în clinici private unde pot programa o consultație mai devreme.

Respondenții din unele raioane afirmă că motivul pentru care programările durează mult timp constă în numărul redus de personal medical. În privința ginecologilor, s-a menționat că numărul acestora este redus în unele orașe și aceștia cumulează funcții activând atât în spitale cât și policlinici. Din aceste motive programările la acești specialiști durează mai mult timp și consultațiile sunt efectuate în grabă. O altă problemă menționată de respondenți a fost birocrația pe care medicii pierd mult timp care ar putea fi acordat pacienților.

Ar fi de dorit să fie mai mult timp liber pentru medici și pacienți, permanent trebuie o grămada de-a documentație, de înregistrări... nu reușești practic să stai de vorbă sau să spui ceva.

Respondenții consideră că consultațiile efectuate în grabă au un impact asupra calității concluziilor medicale și asupra încrederii în diagnostic.

Mai aveam niște întrebări să adresez, dar mi-a spus ”mai repede că următorul trebuie să intre”. La clinica privată mi-a explicat de la și până la calm. De 10 ori eram să întreb de 10 ori îmi explica.

Femeile au menționat despre atitudinea brutală a unor lucrători medicali unde pacienții sunt tratați depersonalizat și, câteodată, înjositor. Din cauza experiențelor negative pe care le-au avut în interacțiunea cu sistemul medical public, mai multe femei au renunțat la serviciile acestuia, deși sunt asigurate în cadrul sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală.

Prefer totuși să achit un pic mai mult, dar să am o atitudine care merită banii dați.

Opinii despre satisfacția privind serviciile medicale

Pe parcursul unor discuții, a fost evidentă tema neîncrederii în nivelul de expertiză al medicilor. În mare parte, neîncrederea este provocată de experiențe în care tratamentele nu erau efective, sau de situații în care mai mulți specialiști ofereau opinii diferite față de diagnostic și tratament. Respondentele au relatat experiențe similare atât în legătură cu medicii de familie, cât și medicii ginecologi.

Te duci la un medic, îți spune într-un fel, te duci la alt medic, îți spune altfel. Nici nu știi pe cine, pe care și cum să-l crezi. Dacă am ceva serios, niciodată nu apelez doar la un medic.

În câteva discuții s-a reliefat tema neîncrederii în tratamentul prescris de medici, din motiv de suspiciune că medicii ar avea ”înțelegeri” cu companiile farmaceutice sau anumite farmacii pentru a prescrie medicamente mai scumpe.

42


42

În unele zone rurale, femeile au spus că nu se adresează la serviciile medicale raionale sau din orășelele mici deoarece nu le place atitudinea medicilor față de femeile din sate. Acestea susțin că medicii nu le iau în serios, le înjosesc și sunt aroganți. În acest caz, femeile au spus preferă personalul medical din orașele mai mari unde atitudinea este mai bună și unde pot primi explicații într-un limbaj simplu și pe înțeles.

Față de cum sunt ai noștri, acolo la Chișinău sunt mai buni, sunt mai atenți, sunt mai, nu știu, unde nu am fost, am fost primită peste tot, nu am fost respinsă, nu au vorbit brutal, mi-au explicat tot liniștit.

Există opinii precum că atitudinea proastă a lucrătorilor medicali este cauzată, pe de o parte, de faptul că puțini consumatori de servicii medicale își revendică dreptul la servicii de calitate și, pe de altă parte, de faptul că nu există un control suficient de bun al modului de prestare a serviciilor medicale.

Noi, consumatorii de servicii, mai toți suntem foarte tăcuți, puțini care merg să ceară condica de reclamații, propuneri, recomandări, servicii. La noi toată lumea tace, pentru că așa e mai simplu, mai repede, mai ieftin.

În același timp, unele femei au menționat că au avut experiențe pozitive cu medicii de familie. De cele mai dese ori, aceste femei spuneau că au identificat medicul în cauză prin recomandare.

Opinii privind satisfacția față de serviciile ginecologice

În mare parte, femeile sunt mulțumite de experiențele pe care le-au avut din interacțiunea cu ginecologii. Însă, unele femei au menționat că, pe parcursul examenului ginecologic, nu le-au fost prezentate suficiente informații precum diagnosticul sau tratamentul necesar.

Îți dă rețeta și du-te și cumpără și vezi singură cum trebuie să faci procedura.

Unele femei au evidențiat faptul că sunt investigații ginecologice care sunt prestate fără o bună comunicare și consiliere, medicul adresând foarte puține întrebări sau oferind puține explicații.

Dialoguri nu sunt, pur și simplu te-ai ridicat, a făcut ce a trebuit să facă, ți-a spus că cobori, minim de cuvinte.

Spre deosebire de femeile din Chișinău, femeile din localitățile rurale sau orașe mici au menționat despre lipsa de echipament / consumabile și necesitatea procurării acestora de către pacient.

Parcă este tot gratis, dar când te uiți - oglinda plătești, mănuși plătești. Nu înțeleg.

Femeile din afara capitalei au mai menționat că încăperile în care au loc examinările necesită reparație, sau sunt dotate cu echipament și mobilă veche. A fost menționat că biroul pentru examinare și consultații ginecologice nu are un spațiu de examinare intim care face femeile să nu se simtă confortabil.

Femeile din zonele rurale au exprimat reticențe puternice ca examinarea ginecologică să fie realizată de către un specialist bărbat. Unele femei au recunoscut că evită medicul de sector care este bărbat și merg la specialiști de sex feminin.

De dorit când te duci la medic ginecolog să fie o femeie, dar așa, medicul nostru este un bărbat și, să vă spun cinstit, nici nu te-ai duce la el, ți-i rușine, te simți incomod.

Opinii despre plățile informale pentru serviciile medicale

În aproape toate discuțiile de grup s-a remarcat discursul plăților informale. Pe de o parte, trebuie menționat faptul că plățile informale sunt tratate de către unii respondenți ca o ”tradiție” – o practică implicită, pe care aceștia o urmează fără să le fie cerută. Pe de altă parte, unii respondenți au afirmat că li s-au cerut direct sau indirect plăți informale. Unele respondente au afirmat că fără plăți, unii medici au o atitudine indiferentă sau negativă.

43


43

Dacă le dai bani, e gata, alt comportament.

Unele femei consideră că plățile informale sunt cerute sau oferite în cazurile când consultația este efectuată fără programare, sau este oferită de un alt medic decât medicul de sector.

S-a cerut că ne-a întrebat dacă suntem de pe sector și am spus că nu, dar am venit pentru că aveam nevoie urgent, și deja am dat, decât să umblu o lună acolo.

În unele locuri plata este scrisă conform, să spunem așa ”Regulamentului Intern al Medicului”, în care ulterior medicul scrie cu creionul suma, conform investigațiilor care le oferă iată așa sumă de bani și tu dai 100 de lei și el spune ”Stați un pic, conform acestui regulament, iată aici scrie” și acolo scrie 300 de lei cu creionul.

Sumar: Satisfacția privind serviciile medicale

Majoritatea femeilor în scrise pe lista unui medic de familie (66%) sunt mulțumite de prestația acestuia.

În studiul calitativ cea mai des menționată barieră de a interacționa cu serviciile medicale publice a fost perioada lungă de așteptare. Au fost menționate nemulțumiri vizavi de serviciile medicale precum: nerespectarea orarului programărilor, consultațiile scurte efectuate în grabă, atitudinea brutală a unor angajați, lipsa personalului suficient pentru a face față fluxului de pacienți.

Alte motive de nesatisfacție privind serviciile medicale au fost: neîncrederea în tratament cauzată fie de tratamente care nu au adus efect, fie de ”interesele” medicilor de a prescrie anumite preparate. Totodată, au fost menționate: contraziceri dintre diagnosticările făcute de diferiți medici, suspiciunile de ”înțelegeri” a medicilor cu companiile farmaceutice în scopul prescrierii unor preparate mai scumpe. Femeile din rural au menționat că se simt înjosite în instituțiile din orașele mici și preferă să meargă la centrele medicale din orașele mari sau Chișinău.

Nemulțumirile față de serviciile ginecologice au fost următoarele: lipsa comunicării suficiente (explicării tratamentului) dintre medic și pacient. Au fost menționate lipsa echipamentului / consumabilelor, încăperile care nu asigură spațiu de examinare intim și faptul că unii specialiști sunt de sex masculin – fapt care incomodează unele persoane.

Plățile informale sunt tratate de respondenți ca fiind o ”tradiție” pe care unele persoane le urmează fără ca medicul să o ceară. Totodată, unele persoane susțin că medicii au o atitudine indiferentă sau negativă dacă nu li se oferă plăți informale. Unele persoane susțin că plățile informale sunt oferite când consultația este efectuată fără programare sau la un alt medic decât medicul de pe sector.

3.5 Cunoștințe despre prevenirea cancerului de col uterin Dintre femeile care au participat la studiu, 47% au afirmat că au auzit de testul Papanicolau. În întrebarea adresată femeilor, pe lângă denumirea de test Papanicolau, au fost incluse denumirile de ”test citologic”, ”test la cancer”, ”frotiu la cancer” și ”test de screening cervical”.

Figura 3.5.1: Ponderea persoanelor care au auzit și care nu au auzit despre testul Papanicolau, N=1226, %

47

48

5

DaNuNu ştiu

44


44

Tabel 3.5.1: Caracteristici socio-demografice asociate cu cunoștințele despre testul Papanicolau, N=1226, % Cunosc despre

test Vârsta

25-35 36-45 46-55 56-61 Da 56 59 49 33 Nu 44 41 51 67

X2=48.9, df=3, p<.001

Cunosc despre test

Mediu Urban Rural

Da 55 44 Nu 45 56

X2=13.9, df=1, p<.000

Cunosc despre test

Statut marital Celibatară Concubinaj Căsătorită Divorțată Văduvă

Da 37 49 55 41 24 Nu 63 51 45 59 76

X2=43, df=4, p<.000

Cunosc despre test

Etnie Moldoveană/

Română Rusă Ucraineană Găgăuză Alte etnii

Da 51 50 34 28 46 Nu 49 50 66 72 54

X2=14.6, df=4, p<.005

Cunosc despre test

Nivel de educație Primare Medii Profesionale Superioare

Da 19 43 46 67 Nu 81 58 54 33

X2=53.1, df=3, p<.000

Cunosc despre test

Ocupație Neangajată Angajată Pensionară

Da 48 54 30 Nu 52 46 70

X2=28.1, df=2, p<.000

Cunosc despre test

Nivel de bunăstare Bogată Medie Săracă

Da 48 54 26 Nu 52 46 74

X2=54.7, df=2, p<.000 Analiza tabelelor de contingență (Tabel 2.5.1) indică faptul că femeile tinere și cele cu vârstă medie, femeile căsătorite, cu studii superioare, care sunt angajate și au cel puțin o stare financiară medie raportează în ponderi mai mari că au auzit despre testul Papanicolau. În comparație, femeile cu vârsta de peste 56 de ani, cele din mediul rural, care sunt de etnie Ucraineană, Găgăuză sau de alte minorități, femeile care sunt pensionare, precum și cele din gospodării cu venit redus, raportează mai frecvent că nu au auzit despre testul Papanicolau.

Răspunsurile persoanelor care au auzit despre testul Papanicolau – 47% (N=575)

82% dintre femeile care au auzit despre testul citologic, au depistat corect scopul acestui test. Totuși, o pondere de 18% nu cunosc scopul real al testului, 11% au spus că nu cunosc pentru ce se face testul, iar 7% au indicat că testul depistează infecții vaginale.

45


45

Figura 3.5.2: Ponderea persoanelor care au identificat corect scopul testului Papanicolau, N=575, %

Puțin peste jumătate dintre femei a indicat corect modalitatea de prelevare a probei pentru testul citologic – faptul că acesta presupune recoltarea unor celule din colul uterin. În același timp, 21% dintre femei consideră că testul presupune o analiză generală pentru depistarea infecțiilor vaginale, 5% - că testul implică tăierea unei mici părți a colului uterin și 5% - că acesta presupune doar examinarea vizuală a colului uterin.

Figura 2.5.3: Ponderea femeilor care au identificat corect modalitatea de prelevare a probei pentru testul Papanicolau, N=575,%

Dintre femeile care au auzit despre testul Papanicolau, cele mai multe (51%) cred că toate femeile, indiferent de vârstă, trebuie să participe în screening. Totodată, 42% dintre femeile care au auzit despre test, știu că acesta este indicat femeilor cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani.

Figura 2.5.4: Ponderea femeilor care au identificat corect grupul - țintă al screeningului cervical, N=575,%

Datele demonstrează că cele mai multe dintre femei identifică greșit frecvența cu care trebuie făcut testul Papanicolau (56%) sau declară cu nu o cunosc (10%). Astfel, o treime dintre femeile care cunosc despre test știu că acesta trebuie făcut o dată la trei ani.

Figura 2.5.5: Ponderea femeilor care cunosc frecvența cu care trebuie făcut testul Papanicolau, N=575,%

Dintre femeile care cunosc despre existența testului Papanicolau, 47% știu că testul este gratuit.

48

34

7

11

de a preveni cancerul de col uterin

de a detecta/depista modificări ale celulelorcolului uterin

de a detecta/depista infecţiile vaginale

nu ştiu

82%cunosc scopul testului

52

21

5

5

14

2

recoltarea unor celule din colul uterin

analiza / frotiu pentru depistarea infecțiilor vaginale

tăierea unei mici părţi a colului uterin

examinarea vizuală a colului uterin al femeii

nu ştiu

altele

51

42

2

1

0.2

5

toate femeile indiferent de vârstă

toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani

numai femeile cu vârsta peste 65 de ani

altele

toate fetele/femeile cu vârstă cuprinsă între 15 și 24 ani

nu ştiu

52

34

4

10

o dată la 1 an

odată la 3 ani

o dată în viaţă

nu ştiu

46


46

Figura 3.5.6: Ponderea femeilor care cunosc că testul Papanicolau este gratuit, N=575,%

Ponderea cea mai mare a femeilor care cunosc despre test consideră că, pentru a solicita screeningul cervical, este necesară adresarea la cabinetul ginecologului din centrul de sănătate raional. În același timp, doar 19% dintre femei cunosc că pentru a face testul se pot adresa medicului de familie.

Figura 3.5.7: Ponderea femeilor care cunosc unde trebuie să se adreseze pentru a face testul Papanicolau, N=575,%

58% dintre femeile care cunosc despre testul Papanicolau spun că cancerul de col uterin poate fi prevenit în toate cazurile sau în majoritatea cazurilor. Pe de altă parte, o pondere de 11% dintre femei cred că cancerul de col uterin poate fi prevenit în puține cazuri, sau nu poate fi prevenit și, adițional, 11% declară că nu cunosc dacă cancerul de col uterin poate fi prevenit.

Figura 3.5.8: Ponderea femeilor care cunosc despre eficacitatea testului Papanicolau, N=575,%

Total eșantion

În cadrul studiului, toate femeile au fost întrebate dacă au auzit de serviciul gratuit de screening cervical. Din tot eșantionul de studiu (N 1226), 24% au declarat că au auzit despre acest serviciu medical.

47

51

2

CunoscNu cunoscNu știu

50

19

17

9

0.3

20

La cabinetul ginecologului din centrul de sănătateraional/municipal

La cabinetul medicului de familie

În cabinetul specializat pentru prelevarea frotiului citologic și controlului profilactic din cadrul centrelor de sănătate

La cabinetul ginecologului din cadrul Spitalului Public

Altundeva

Nu știu

12

46

19

7

4

11

Poate fi prevenit în toate cazurile

Poate fi prevenit în majoritatea cazurilor

Poate fi prevenit în jumătate din cazuri

Poate fi prevenit în puține cazuri

Nu poate fi prevenit

Nu ştiu / nu răspund

47


47

Figura 3.5.9: Ponderea femeilor care cunosc despre serviciul de screening cervical, N=1226,%

Răspunsurile persoanelor care cunosc despre serviciul de screening cervical – 24% (N=293)

Din toate femeile intervievate, care cunosc despre existența serviciului de screening cervical, 46% afirmă că această examinare este posibilă a fi realizată la medicul ginecolog din cadrul centrelor de sănătate raionale, sau municipale. În același timp, 35% cred că este posibilă adresarea la medicul de familie în vederea realizării gratuite a screeningului cervical.

Figura 3.5.10: Cunoștințe despre serviciile medicale la care este posibilă efectuarea gratuită a screeningului cervical, N=293, %

Cele mai multe dintre femei au aflat despre existența serviciului de screening cervical de la medicul de familie (43%). Totodată, 36% dintre femeile care cunosc despre serviciul de screening de col uterin, au aflat despre acesta de la ginecolog, iar 18% au auzit despre serviciu respectiv prin intermediul media. Trebuie evidențiat că aproximativ un sfert dintre femei au auzit despre serviciul gratuit de screening de la unii membri ai familiei sau de la prieteni.

Figura 3.5.11: Sursa de informare despre serviciul gratuit de screening cervical, N=293, %

24

76

DaNu

46

35

13

3

2

Medicului ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătateraional/municipal


Medicului ginecolog în cadrul unui spital public

La Institutul Oncologic

Altundeva

43

36

18

16

10

2

2

2

3

De la medicul de familie/asistentă medicală

De la ginecolog

La radio, TV, ziar, revistă

De la o prietenă/un prieten

De la un membru al familiei

De la medicul oncolog

Nu am auzit de acest test până azi

Nu îmi aduc aminte

Alte surse

48


48

Opinii despre incidența cancerului de col uterin, riscul și cauzele apariției acestuia

Multe dintre femei și-au exprimat opinia că cancerul de col uterin este o maladie ce se dezvoltă asimptomatic și care deseori este descoperită în stadiu avansat.

Cancerul este așa o boală că până la ultimele stadii lumea nici nu-l simte.

Mai mult de jumătate dintre femei își fac griji în legătură cu cancerul de col uterin. În mare parte, femeile sunt îngrijorate, deoarece sunt de părerea că numărul de persoane diagnosticate cu cancer cervical crește.

Îmi fac griji, multă lume are cancer. Se aude și pe la televizor, și medicii spun că la multe femei acum se găsește.

Mai mult decât atât, au fost persoane care au afirmat că fiecare femeie este expusă riscului de apariție a cancerului de col uterin. Din cauza fricii, mai multe femei ar prefera să fie supuse examinării citologice mai frecvent.

Unele femei își fac griji în legătură cu cancerul din cauza lipsei încrederii în sistemul medical și eficacitatea tratamentelor prescrise. În mediul rural, frica de cancer este amplificată de faptul că femeile percep că doar persoanele cu un nivel de trai mai înalt își pot permite un tratament adecvat și au șanse de a trata cancerul. A fost observat faptul că unele femei evită să se gândească la cancer, acestea susțin că gândurile despre o anumită maladie, o pot provoca.

Dacă începi să te gândești la o boală anumită, atunci chiar într-adevăr poți să o ai. Trebuie să gândim mai pozitiv, că tot de aici vine, de la negativ toate bolile.

Este important de a menționa că femeile au și convingeri eronate cu privire la cauzele cancerului și riscul apariției acestuia. Una din cauzele apariției cancerului de col des menționate, este alimentația de proastă calitate. Mai multe respondente au indicat că produsele alimentare nu sunt sigure, conțin aditivi, sunt modificate genetic și sunt „poluate”.

Eu mai văd o cauză a cancerului, alimentația, că este tot poluat și organismul nostru nu poate să lupte. Și sunt multe produse modificate genetic, și astea la fel tare mult influențează.

Există totodată și idea că cancerul apare la persoanele care au un sistem imun mai slab sau persoanele care au boli cronice. În acest sens, câteva femei au spus că igiena personală și evitarea stresului sunt importante în prevenirea cancerului. Unele femei au spus că există celule canceroase în orice organism și acestea se dezvoltă odată ce corpul este slăbit de alte maladii sau infecții. Unele femei consideră că viața sexuală începută timpuriu, sau numărul mare de parteneri sexuali ar putea cauza apariția cancerului de col uterin. Unele femei consideră că nu au riscul dezvoltării cancerului de col uterin odată ce nimeni din rude nu a avut cancer. Există păreri precum că dereglările de la nivelul sânilor pot produce schimbări în colul uterin și pot duce la cancer în această zonă. Câteva femei au spus că au auzit că avorturile sau intervențiile cezariene realizate greșit pot determina apariția cancerului de col uterin. În același timp, unele femei au spus că se tem că dereglările hormonale ar putea fi un risc pentru apariția cancerului de col uterin.

Opinii despre posibilitatea tratării cancerului de col uterin

Majoritatea femeilor cred că, dacă cancerul de col uterin este depistat într-un stadiu incipient, există șanse de tratare a acestuia. Totuși, aproximativ o treime dintre femeile intervievate sunt de părere că cancerul cervical este o boală care nu poate fi tratată. Opinia acestora a fost formată în baza celor auzite despre cazurile de îmbolnăvire cu cancer și în baza neîncrederii în capacitatea sistemului medical de a trata această maladie.

Dacă este undeva acolo scris că trebuie să ai cancer, înseamnă că el va fi, nu este sigur că testul îl va preveni.

Opinii despre screeningul cervical ca formă de prevenire a cancerului de col uterin

Majoritatea respondentelor consideră că, pentru îmbunătățirea prevenirii cancerului de col uterin, este necesară îmbunătățirea educației în domeniul sănătății feminine și, în special, a adolescentelor. De asemenea, s-a menționat că, dacă s-ar organiza campanii de informare privind screeningul cervical sau vaccinarea anti-HPV, materialele utilizate în această campanie ar trebui să fie elaborate cu utilizarea statisticilor din Moldova,

49


49

și a istoriilor femeilor din Moldova. Respondentele afirmă personalului medical ar trebuie să încurajeze mai mult examinările preventive.

Atât femeile care nu au făcut testul citologic, cât și cele care l-au trecut, au unele percepții și convingeri greșite despre examinarea preventivă. Deseori, femeile care nu au făcut testul, nu cunosc care este scopul acestuia și presupun că acesta este un test pentru depistarea infecțiilor bacteriene și virotice. Pe de altă parte, în rândul persoanelor care au auzit despre test este adesea întâlnită percepția că screeningul cervical depistează doar celulele canceroase. Foarte des, femeile menționau că scopul testului este de a ”depista cancerul”. Pe parcursul discuțiilor în grup nu a fost menționat faptul că testul Papanicolau poate depista schimbări pre-canceroase.

De asemenea, femeile care nu au efectuat testul de screening cervical consideră că acesta este indicat doar dacă o femeie are simptomele bolii. Există părerea că acest test se face doar la Institutul Oncologic. Totodată, este răspândită percepția că testul este realizat contra plată, iar unele femei evită examinările preventive care sunt contra cost.

Când simți că ceva nu-i bine, atunci trebuie de făcut testul.

Sunt femei care consideră că testul Papanicolau este o procedură curativă, ce presupune o ”curățire” a pereților uterului, ceea ce previne cancerul de col uterin. Chiar printre femeile care au făcut testul Papanicolau, nu toate înțeleg modul în care este prelevată proba. În acest sens, unele femei consideră că pentru test este tăiată o parte din țesut. Altele, nu cunosc ce presupune testul Papanicolau și cred că pentru acesta este analizată o probă de sânge, iar testul depistează dacă în organism, în general, sunt celule cancerigene.

Există percepții greșite în privința vârstei la care femeile trebuie să fie expuse screeningului. O parte dintre femei consideră că în screeningul cervical trebuie implicate fetele care au început activitatea sexuală. În același timp, în zonele rurale, femeile cu vârsta de peste 55 de ani sunt de opinia că testele ginecologice sunt indicate doar persoanelor mai tinere, sau sexual active. Pe de altă parte, unele femei cu vârsta după 50 de ani cred că testul Papanicolau este indicat mai mult femeilor în perioada de menopauză.

Multe dintre femei nu cunosc frecvența cu care trebuie făcut testul Papanicolau. Cele mai multe femei au spus că testul trebuie făcut mai frecvent decât o dată la trei ani.

Cu cât mai des controlezi, cu atât mai bine.

Sunt femei care practică examinarea citologică în fiecare an - test pe care îl fac în clinicile private. Fiind întrebate de reacția medicului în cazul solicitării testului Papanicolau în fiecare an, mai multe femei au spus că medicul nu a avut o anumită reacție privind decizia menționată și a oferit îndreptare la examinare.

50


50

Sumar: Cunoștințe despre prevenirea cancerului de col uterin

Dintre femeile intervievate 47% au afirmat că au auzit despre testul Papanicolau. Dintre persoanele care au auzit despre test 82% - afirmă că cunosc scopul testului, 42% - au afirmat corect că grupul țintă a screeningului cervical sunt femeile cu vârsta de 25-61 ani, 34% - cunosc că testul trebuie făcut o dată la 3 ani și 47% - cunosc despre faptul că testul este gratuit.

Din total eșantion 24% dintre respondenți cunosc despre serviciul de screening cervical. 43% dintre acești respondenți au aflat despre serviciu de la medicul de familie, iar 36% - de la ginecolog. Dintre persoanele care cunosc despre serviciul de screening cervical 46% - cunosc că testul poate fi realizat la medicul ginecolog din cadrul centrelor de sănătate raionale sau municipale.

Cercetarea calitativă a evidenția că multe femei consideră cancerul de col uterin o maladie care se dezvoltă asimptomatic și care deseori este depistată în stadiul avansat. Majoritatea femeilor au spus că își fac griji în legătură cu această maladie deoarece au auzit despre multe cazuri de cancer. Din cauza fricii mai multe femei au spus că și-ar dori să fie supuse examinării citologice mai frecvent.

În cazul unor femei, frica de cancer este legată de neîncrederea în sistemul medical. Alte păreri susțin că doar femeile cu venituri mai mari își pot permite tratamente adecvate. Unele persoane preferă să nu se gândească la cancer considerând că gândurile despre cancer pot provoca această maladie.

Participantele la discuțiile în grup au menționat următoarele cauze ale apariției cancerului de col uterin: alimentația proastă, imunitatea slabă, viața sexuală începută timpuriu sau numărul mare de parteneri, predispunerea genetică a fiecărei femei, celulele canceroase existente în fiecare organism, avorturile și dereglările hormonale și cele la nivelul sânilor.

Majoritatea femeilor din discuții consideră că depistat într-un stadiu incipient, cancerul de col uterin are șanse de a fi tratat. Totuși, o treime dintre participantele la discuții consideră ca aceasta este o boală incurabilă.

Opinia despre screeningul cervical

Măsurile de prevenire a cancerului de col uterin indicate în cadrul discuțiilor în grup au fost: educația adolescentelor prin campanii de informare privind screeningul cervical, promovarea vaccinării anti-HPV și încurajarea examinării preventive de către personalul medical.

În discuțiile în grup nu au fost persoane care au menționat că testul poate depista schimbări pre-canceroase, iar testul de screening este considerat necesar pentru femeile care au simptome sau riscuri de a se îmbolnăvi. Cel mai des persoanele menționau că testul are scopul de a ”depistarea cancerul” sau infecțiile bacteriene și virotice. Chiar printre femeile care au făcut testul, nu toate înțeleg modul în care este prelevată proba. În urma discuțiilor în grup au fost evidențiate că persoanele nu cunosc vârsta la care trebuie efectuata testul și cât de des, în plus, există părerea că testul este contra cost.

3.6 Practica screeningului cervical în rândul populației feminine de 25-61 de ani

Dintre femeile de 25-61 de ani incluse în studiu, 35% au recunoscut că au făcut testul Papanicolau vreodată. În scopul asigurării că respondenții au înțeles ce presupune testul Papanicolau, a fost citită o definiție a procedurii acestuia și femeilor le-a fost comunicat scopul testului. În urma definiției, 36% dintre femei au spus că au făcut testul.

51


51

Figura 3.6.1: Ponderea femeilor care declară că au făcut testul Papanicolau, N=1226, %

Figura 3.6.2: Ponderea femeilor care declară că au făcut testul, după ce au auzit descrierea testului, N=1226, %

Indicii chi-pătrat pentru tabelele de contingență demonstrează că sunt asocieri între apartenența la anumite grupuri socio-demografice și efectuarea testului Papanicolau în trecut. Astfel, femeile de vârsta medie, cele din mediul urban, care sunt căsătorite sau sunt în concubinaj, cu studii superioare, care sunt angajate și au o stare financiară bună sau foarte bună, au o probabilitate mai mare să raporteze că au efectuat testul Papanicolau vreodată. Tabel 3.6.1: Caracteristicile socio-demografice asociate cu experiența de screening cervical, N=1226, %

Efectuare test Vârsta 25-35 36-45 46-55 56-61

Da 38 49 44 24 Nu 62 51 56 76

X2=40.1, df=3, p<.000

Efectuare test Mediu Urban Rural

Da 43 33 Nu 57 67

X2=10.7, df=1, p<.001

Efectuare test Statut marital Celibatară Concubinaj Căsătorită Divorțată Văduvă

Da 22 40 42 38 15 Nu 78 60 58 62 85

X2=36.6, df=4, p<.000

Efectuare test Etnie

Moldoveană/Română Rusă Ucraineană Găgăuză Alte etnii

Da 40 42 18 17 31 Nu 60 58 82 83 69

X2=17.02, df=4, p<.002

Efectuare test Studii Primare Medii Profesionale Superioare

Da 7 30 37 52 Nu 93 70 63 48

X2=46.3, df=3, p<.000

35

59

6

DaNuNu ştiu

36

59

5

DaNuNu ştiu

52


52

Efectuare test Ocupație Neangajată Angajată Pensionară

Da 33 45 17 Nu 67 55 83

X2=42.1, df=2, p<.000

Efectuare test Stare financiară Bogată Medie Săracă

Da 43 41 20 Nu 57 59 80

X2=31.04, df=2, p<.000

Tabelele de contingență demonstrează că există asocieri statistic semnificative între lipsa bolilor cronice, prezența poliței de asigurare în cadrul sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală, examinările medicale și ginecologice anuale și probabilitatea de a fi făcut testul Papanicolau. Astfel, femeile care nu au o boală cronică sau o dizabilitate, femeile care au asigurare medicală, precum și cele care au efectuat examinări medicale și ginecologice în ultimul an, declară în ponderi semnificativ mai mari că au făcut testul citologic.

Tabel 3.6.2: Asocierea dintre caracteristicile respondentelor privind sănătatea, statutul de asigurat, frecvența de examinare medicală și experiența de screening cervical

Efectuare test Boală cronică % Da Nu

Da 31 59 Nu 69 41

X2=8.6, df=1, p<.003

Efectuare test Dizabilitate fizică/mintală % Da Nu

Da 28 38 Nu 72 62

X2=1.3, df=1, p<.248

Efectuare test Prezența poliței de asigurare % Da Nu

Da 40 34 Nu 60 66

X2=4.02, df=1, p<.045

Efectuare test Ultimul examen medical % În ultimul an Acum 1-2 ani Acum 2-5 ani Mai mult de 5 ani

Da 43 35 27 20 Nu 57 65 73 80

X2=20.3, df=3, p<.000

Efectuare test Examinări ginecologice %

Mai des de o dată pe an O dată pe an O dată la 2-5 ani Mai rar decât o dată

la 5 ani Da 46 46 30 25 Nu 54 54 70 75

X2=60.2, df=4, p<.000

Datele sondajului evidențiază că 7 persoane din 1226 au spus că nu au beneficiat de serviciul de screening cervical atunci când l-au solicitat. Două dintre femei au spus că testul nu a fost efectuat din cauza lipsei de echipament/consumabile necesare, iar alte două - deoarece în localitatea în care domiciliază lipsește un medic sau asistent medical calificat să preleve proba pentru test.

53


53

Din eșantionul total de studiu, 27% din numărul total de femei care au participat în cadrul studiului au declarat că testul Papanicolau le-a fost recomandat de către medicul de familie. În rândul femeilor care au făcut testul, acest procent crește la 67%.

Figura 3.6.3: Recomandarea testului de către medicul de familie, eșantion general, N=1226, %

Figura 3.6.4: Recomandarea testului de către medicul de familie, femeile care au făcut testul, N=440, %

Răspunsurile persoanelor care afirmă că au făcut testul Papanicolau – 27% (N=440)

Datele demonstrează că dintre femeile care au făcut testul Papanicolau doar 25% s-au adresat către medicul de familie sau asistentul medicului de familie. Cele mai mult dintre femeile care au făcut testul s-au adresat la specialiști ginecologi din cadrul instituțiilor de stat (65%), iar 9% - la specialiști ginecologi din cadrul instituțiilor private.

Figura 3.6.5: Adresabilitatea privind testul Papanicolau, N=440, %

A fost evidențiat faptul că femeile au practici diferite legate de frecvența cu care efectuează testul de screening cervical. Astfel, 30% dintre femeile care au făcut testul Papanicolau spun că fac testul o dată la trei ani. În același timp, o pondere de 48% au afirmat că fac testul o dată la doi ani sau mai des, aceasta fiind mai des decât frecvența recomandată.

Figura 3.6.6: Frecvența efectuării testului Papanicolau, N=440, %

Potrivit celor relatate de femeile care au făcut testul citologic, 9% l-au efectuat mai mult decât 4-5 ani în urmă, ceea ce reprezintă o frecvență mai redusă decât acea recomandată.

48

25

17

9

1

0.2

Ginecologului din centrul de sănătate raional/municipal

Medicului de familie / asistentului medicului de familie

Ginecologului din cadrul Spitalului Public

Ginecologului din cadrul unei institutii medicale private

Altcuiva, vă rugăm să precizaţi

Nu ştiu

28

20

30

6

8

7

O dată pe an

O dată la doi ani

O dată la trei ani

La fiecare 4-5 ani

Mai rar decît o dată la 5 ani

Nu ştiu

27

67

7

Da

Nu

Nu îmi amintesc

67

29

4

Da

Nu

Nu îmi amintesc

54


54

Figura 3.6.7: Perioada efectuării testului Papanicolau ultima dată, N=440, %

Sondajul demonstrează că, deseori, femeile au efectuat testul Papanicolau atunc, când s-au adresat la medic cu un alt scop. Astfel, potrivit femeilor, în 41% din cazurile când s-a prelevat testul citologic, femeile erau în cadrul unei examinări ginecologice de rutină. Adițional, 22% au spus că au efectuat testul atunci când s-au adresat medicului cu unele probleme ginecologice. De asemenea, 9% afirmă că au făcut testul atunci când au apelat la serviciile de planificare familială, iar 8% - când erau însărcinate. Dintre toate femeile, doar 15% s-au adresat anume cu scopul efectuării testului de screening cervical.

Figura 3.6.7: Motivul adresării la medic atunci când s-a efectuat testul Papanicolau, N=440, %

De cele mai dese ori, inițiativa efectuării testului Papanicolau vine din partea lucrătorilor medicali. Potrivit celor spuse de femei, cel mai des testul de screening cervical este sugerat de către personalul din cadrul Asistenței Medicale Primare (40%). De asemenea, în aproximativ o treime din cazuri (36%), testul este efectuat ca urmare a sfatului medicului ginecolog. Uneori testul este efectuat la inițiativa femeilor (22%).

Figura 3.6.8: Inițiativa efectuării ultimului test Papanicolau, N=440, %

Majoritatea femeilor (70%) afirmă că au făcut testul Papanicolau fără a achita o plată pentru acesta. Totuși, o pătrime dintre femei au spus că au achitat pentru test. Datele indică că femeile cel mai des au achitat pentru testul de screening cervical în instituțiile medicale private (67% dintre femeile care au realizat testul într-o clinică privată au achitat). În cadrul cercetării calitative unele persoane au indicat că deși efectuarea testului Papanicolau se face gratuir, uneori, aceasta poate presupune unele cheltuieli precum cheltuieli de transport, procurare consumabile, plăți neformale sau programare la alt medic de familie decât medicul de pe sector.

2635

208

45

1

Cu 6 luni în urmăCu 1 an în urmă

Cu 2 ani în urmăCu 3 ani în urmă

4-5 ani în urmăPeste 5 ani în urmă


41

22

15

9

8

3

3

Pentru un examen ginecologic de rutină

Aveam unele probleme ginecologice

Special pentru a cere / face un test Papanicolau

Când am apelat la servicii de planificare familială

Eram însărcinată

Altele


36

25

22

15

1

2

Mi-a fost sugerat de ginecolog

Mi-a fost sugerat de către medicul de familie

Eu l-am cerut

Mi-a fost sugerat de către asistenta medicală a medicului de familie

Altcineva

Nu știu/nu îmi amintesc

55


55

Figura 3.6.9: Modul de obținere a testului, N=440, %

Tabel 2.6.9. Modul de obținere a testului în funcție de serviciul la care s-a adresat femeia, N=440, %

Serviciu medical Gratuit Contra plata

Nu îmi amintesc

Total, N=440 70 24 6 Medicului de familie / asistentului, N=108 71 25 4

Ginecologului din centrul de sănătate, N=213 79 16 5

Ginecologului din cadrul spitalului public, N=73 65 21 14

Ginecologului din cadrul unei instituții medicale private, N=42 29 67 5

Altcineva, N=3 66 34 0

Dintre femeile care au făcut testul Papanicolau, 88% afirmă că lucrătorul medical care a prelevat proba era femeie.

Figura 3.6.10: Sexul persoanei care a efectuat testul Papanicolau, N=440, %

Opinii privind decizia de a face testul Papanicolau

Majoritatea femeilor care au participat în studiu și au făcut testul au spus că au luat decizia de a face testul de sine stătător. Cele mai multe dintre acestea au aflat despre testul de screening cervical de la medicul de familie sau ginecolog,. Au fost mențiuni despre faptul că respondenții nu au luat această decizie, din motiv că urmează sugestiile medicului ca fiind obligatorii. Unele femei au spus că au fost impuse de către medicii de familie să facă testul și că au primit puține explicații despre test sau informații despre pregătirea de test.

Dacă a spus medicul, înseamnă că așa trebuie, înseamnă că o să plec și o să-l fac și gata.

În cazul unor respondente conștientizarea riscului de apariție a cancerului cervical le-a motivat să facă testul citologic.

O parte dintre femeile din zonele rurale nu au discutat cu membrii familiei decizia de a face testul Papanicolau din cauza rușinii. Deși femeile din orașe au afirmat că au discutat cu partenerii lor despre testul Papanicolau, aceste discuții nu au avut vreun impact asupra deciziei lor din simplu motiv că partenerii lor nu cunoșteau despre testul citologic.

Pe parcursul a câtorva discuții, a apărut discursul motivației de a face examinări preventive și de a trece screeningul cervical din cauza ”obligației” femeii de a fi sănătoasă. Astfel, unele femei au spus că, atunci când au luat decizia de a face testul de screening cervical, s-au gândit la faptul că în acest mod își îndeplinesc obligația de a fi sănătoase față de copiii săi.

Unele respondente au indicat că cunosc femei care evită efectuarea testului Papanicolau, deoarece consideră că nu au risc de îmbolnăvire prin cancer cervical. În experiența respondentelor, aceste femei sunt mai des din straturile sociale dezavantajate. De fapt, riscul apariției cancerului sau predispunerea genetică la apariția acestuia, au fost menționate drept criterii pe care femeile le-au luat în considerare atunci când s-au gândit la necesitatea realizării screeningului cervical.

9

88

3

BărbatFemeieNu știu

70

24

6

Gratuit

Contra plata

NA

56


56

Nu cred că este necesar, la noi în familie nu au fost persoane bolnave și care au decedat de cancer, la noi chestia asta este mai îndepărtată.

Printre femeile care nu au făcut testul niciodată, au fost respondente care au afirmat că nu ar face testul Papanicolau, deoarece consideră că lucrătorii medicali prescriu tratamente chiar și în cazurile când nu este necesar.

Până nu m-aș simți rău, nu aș face nici un test, fiindcă din nou când faci un test medicii văd în tine omul care are nevoie de tratament, indiferent cu ce boală, indiferent cum.

Drept urmare a efectuării testului Papanicolau, câteva femei din Chișinău au menționat impresia de superficialitate legată de procedură. Acestea consideră că lucrătorii medicali nu sunt interesați de sănătatea femeilor și organizează screeningul cervical, deoarece acesta este o cerință impusă de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, sau că invitațiile la screening cervical sunt motivate de indicatorii de performanță pentru serviciile respective.

Ei au un plan și trebuie să cheme oamenii să treacă analizele date pentru o statistică oarecare, poate pentru Ministerul Sănătății, și unii o fac așa, pentru bifă.

Merită menționat faptul că decizia de face testul citologic în clinicile private este motivată de convingerea că echipamentul de prelevare și laboratoarele în care se analizează probele sunt mai performante decât în instituțiile medicale publice.

Sumar: Practica screeningului cervical în rândul populației feminine de 25-61 ani

Procentul femeilor care declară că au făcut testul Papanicolau este de 36%. La nivel național 27% dintre femei afirmă că testul a fost recomandat de către medicul de familie.

Dintre persoanele care au făcut testul, 30% afirmă că obișnuiesc să efectueze testul o dată la trei ani, 48% - mai des decât este recomandat, iar 9% - au făcut testul citologic mai demult decât 4-5 ani în urmă. În cele mai multe cazuri testul a fost efectuat când respondenții s-au adresat la medic în scopul unui examen ginecologic de rutină (41%), iar inițiativa efectuării testului, de cele mai multe ori, a venit din partea lucrătorilor medicali. 70% dintre persoanele care au făcut testul afirmă că acesta a fost gratuit.

În studiul calitativ respondenții au menționat că decizia de a face testul a fost una de sine stătătoare sau că efectuarea testului a fost urmată ca fiind indicația medicului. Persoanele din localitățile rurale mai degrabă evitau să discute cu membrii de familie despre necesitatea de a face testul Papanicolau. În urban femeile mei des au spus că s-au consultat cu membrii familiei însă, discuțiile nu au avut vreun impact deoarece membrii familiei nu cunoșteau despre testul citologic. Principalele motivații de a face testul au constat în frica de cancer și conștientizarea importanței depistării timpurii a cancerul de col uterin. A fost menționată predispunerea genetică ca fiind un criteriu pe care femeile în iau în considerare când se gândesc la necesitatea realizării screeningului cervical.

3.7 Comunicarea rezultatelor testului Papanicolau și monitorizarea/ supravegherea femeilor care au avut rezultate anormale

73% dintre femeile care au făcut testul citologic, au spus că le-au fost comunicate rezultatele testului. În același timp, există practica prin care lucrătorii medicali nu anunță femeile despre rezultatele testului, dacă acestea sunt normale. Astfel, 15% dintre femei au spus că nu li s-a comunicat rezultatele testului, dar au fost informate că nu vor fi contactate în cazul unui rezultat normal, iar 7% - nu au fost contactate și că au presupus că rezultatele testului sunt normale.

57


57

Figura 3.7.1: Informarea femeilor despre rezultatului ultimului test Papanicolau, N=440, %

Răspunsurile persoanelor cărora li s-a comunicat rezultatul testului Papanicolau efectuat – 73% din numărul persoanelor care au făcut testul (N=322)

Dintre femeile cărora li s-a comunicat rezultatul testului Papanicolau, puțin peste jumătate au vizitat medicul personal pentru a întreba despre rezultatul testului. În celelalte cazuri, femeile au fost informate de lucrători medicali despre rezultat – 28% au spus că au fost contactate de către medicul de familie, sau asistentul medicului de familie, iar 19% au afirmat că au fost contactate de către ginecolog.

Figura 3.7.2: Modalitatea de obținere a rezultatelor testului Papanicolau în rândul persoanelor cărora li s-a comunicat rezultatele ultimului test Papanicolau efectuat, N=322, %

82% dintre femeile care au obținut rezultatul testului citologic, au comunicat despre acesta cu medicul, pe când 15% afirmă că nu au discutat despre rezultatul obținut cu vreun lucrător medical.

Figura 3.7.3: Ponderea persoanelor care au discutat cu medicul despre rezultatul testului Papanicolau, N=322, %

Răspunsurile persoanelor care afirmă că au făcut testul Papanicolau – 27% (N=440)

Din cele relatate de respondentele care au făcut testul, 4% afirmă că au avut rezultate anormale în contextul realizării testului Papanicolau.

53

28

19

1

M-am dus personal să întreb desprerezultatul testului

Am fost contactată de către medicul defamilie / asistenta medicului de familie

Am fost contactată de către ginecolog

Altă modalitate

82

153

DaNuNu ştiu

58


58

Figura 3.7.4: Ponderea persoanelor care au avut un rezultat anormal la testul Papanicolau, N=440, %

Răspunsurile persoanelor care afirmă că

au avut un rezultat anormal la testul Papanicolau – 4% din acei care au făcut testul, (N=19)

În caz de rezultat pozitiv la testul Papanicolau, femeile sunt îndreptate pentru efectuarea repetată a testului. Dintre cele 19 femei cu un rezultat pozitiv, 15 au spus că au repetat testul citologic.

Tabel 3.7.1: Ponderea persoanelor cu rezultat pozitiv la testul Papanicolau, care au repetat testul, N=19, %

Nr. respondenți Da 15 Nu 5 Nu ştiu 0

N 19

Potrivit celor spuse de femeile care au repetat testul de screening cervical, cele mai multe dintre acestea (5 femei din 15) au repetat investigația la un medic ginecolog din cadrul centrului de sănătate raional, sau municipal. În același timp, 4 persoane au afirmat că s-au adresat la un ginecolog dintr-o instituție privată, pe când 3 au mers la Institutul Oncologic.

Tabel 3.7.2: Adresabilitate în cazul testului repetat, N=15, % Nr. respondenți La un medic ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate/ raional/municipal 5 La un medic ginecolog în cadrul unei instituții medicale private 4 În cadrul Institutului Oncologic 3 La același medic de familie 1 La un medic ginecolog în cadrul unui spital public 1 În cabinetul specializat pentru prelevarea (colectarea) frotiului citologic și controlului profilactic din cadrul cent 0

În cadrul Centrului Republican de Diagnosticare Medicală 0 N 15

Dintre cele 19 femei care au avut un rezultat pozitiv la testul Papanicolau, aproape toate au fost direcționate/referite pentru realizarea colposcopiei, numai una dintre ele, au spus că nu a fost îndreptată pentru o astfel de procedură.

Tabel 3.7.3: Ponderea femeilor care au fost îndreptate pentru efectuarea colposcopiei, N=19, %

Nr. respondenți Da 17 Nu 1 Nu știu 1 N 19

4

93

3

DaNuNu ştiu

59


59

Potrivit relatărilor femeilor, acestea au fost îndreptate/referite să realizeze colposcopia fie la Institutul Oncologic (8 persoane), fie la un medic ginecolog din cadrul unui spital public (4 femei), fie la un medic ginecolog din cadrul unui centru de sănătate raional/municipal (3 respondente). Doar o femeie din 18 a fost direcționată pentru colposcopie unui medic ginecolog din cadrul unei instituții private.

Tabel 3.7.4: Serviciul medical care a realizat colposcopia, N=18, %

Nr. respondenți La Institutul Oncologic 8 La un medic ginecolog în spital public 4 La un medic ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate/raional/municipal 3 La un medic ginecolog în cadrul unei instituții medicale private 1 Nu știu/nu îmi amintesc 1

N 18

Dintre femeile care au fost direcționate pentru efectuarea colposcopiei, 17 au afirmat că au realizat procedura. În același timp, o persoană care a spus că nu au efectuat colposcopia, a motivat inacțiunea prin faptul că nu a avut timp deoarece a plecat peste hotare.

Sumar: Comunicarea rezultatelor testului Papanicolau

73% dintre persoanele care au făcut testul afirmă că le-au fost comunicate rezultatele ultimului test. Dintre persoanele cărora li s-au comunicat rezultatele testului, jumătate (53%) afirmă că au mers la medic personal pentru a întreba despre rezultat. Dintre persoanele care au efectuat testul 4% au spus că au avut rezultate anormale. 3 din 4 persoane cu rezultate anormale au spus că au repetat testul și aproape toți (din acei 4%) au fost îndreptați pentru a efectua colposcopia.

3.8. Bariere în efectuarea testului Papanicolau

Pentru un număr mai mare de femei care nu au făcut testul Papanicolau, o barieră importantă în efectuarea testului este faptul că acestea nu cunosc unde trebuie să meargă pentru a face testul sau testul nu a fost sugerat de către medicul de familie. Femeile care au făcut testul cel mai des au declarat lipsa de timp (40% - o problemă sau o problemă mare).

60


60

Figura 3.8.1: Bariere percepute față de efectuarea testului Papanicolau, %

Pentru a afla dacă femeile care nu au făcut testul Papanicolau, percep o influență mai puternică a barierelor față de efectuarea testului, a fost analizată diferența de medie pentru indicatorul ”bariere”. Acest indicator a fost calculat în baza mediei pentru itemii care au captat percepția femeilor despre diferite impedimente și are o valoare între 1 și 5, unde 1 reprezintă lipsa de bariere și 5 reprezintă percepția unor probleme majore. Analiza demonstrează, că există diferențe semnificative în percepția gradului de impedimente, raportat de femeile care au făcut testul și cele care nu l-au făcut. Femeile care nu au trecut testul, percep mai multe bariere care le-ar împiedica în realizarea testului (Tabel 2.11.1).

Tabel 3.8.1: Diferența de medie pentru barierele percepute față de efectuarea testului de către femeile care au efectuat testul Papanicolau și cele care nu l-au efectuat

Scor Experiența de screening

cervical (media, DS) N=440

Lipsa de screening cervical (media, DS)

N=722 t p

Bariere 1-5 2.4 (.70) 2.8 (.72) -9.5 .000

Opinii privind barierele participării la screeningul cervical

În mare parte, femeile care cunosc despre testul Papanicolau și l-au făcut, nu văd bariere semnificative, care le-ar putea preveni în efectuarea testului citologic. Respondentele au indicat că lipsa de timp ar putea amâna efectuarea testului cervical și că ar prefera prelevarea frotilului citologic în afara orelor de muncă sau în ziua de sâmbătă.

Femeile din zonele rurale, care nu au efectuat niciodată testul Papanicolau, menționează ca barierele principale pentru ele sunt lipsa de timp și faptul că examinarea ar putea impune anumite cheltuieli.

Opinia precum că testul Papanicolau presupune anumite cheltuieli este răspândită în rândul persoanelor care nu au efectuat testul de screening cervical. Unele femei nu au încredere în faptul că testul cervical se face gratuit, deoarece consideră că chiar și dacă serviciul este gratuit oricum au loc plăți informale. O altă barieră menționată a fost distanța până la punctul de prelevare și necesitatea vizitării centrului raional, ceea ce impune costuri.

61


61

S-a sugerat că efectuarea examinării ar fi mai comodă iarna. Spre exemplu, o respondentă de 50 de ani a relatat ”am mult de lucru acasă, acum trebuie să strâng poama, trebuie să strâng și alte culturi… este de lucru. Doar de iarna, iarna putem să-l trecem.”

Pe de altă parte, unele femei din zonele rurale care au făcut testul Papanicolau spun că, pentru ele examenele ginecologice și, respectiv și, testul citologic este ceva rușinos, din care motiv nu le este ușor să meargă pentru o examinare și se simt inconfortabil pe parcursul acesteia. Pentru unele femei din zonele rurale starea de disconfort este amplificată, dacă specialistul care prelevă proba este bărbat. Deși unele femei au spus că testul Papanicolau este o procedură rușinoasă, totuși, acest fapt nu prezintă pentru ele o barieră care le-ar determina să nu facă testul.

O dificultate legată de screeningul cervical efectuat în cadrul sistemului public, este perioada de așteptare lungă a rezultatelor. Mai multe femei au spus că își fac griji în timp ce așteaptă rezultatul examinării. În acest context, unele femei sunt nemulțumite când lucrătorii medicali nu le informează despre rezultat în cazul în care testul nu a depistat abnormalități.

Unele femei nu au încredere în calitatea rezultatelor investigărilor efectuate în cadrul sistemului de medicină publică din cauza echipamentului învechit.

Femeile care emigrează, au spus că pentru ele o barieră în accesarea screeningului cervical este însuși faptul că pleacă pentru perioade mai lungi de timp. Aceste femei spun că fac testul Papanicolau doar în cazul în care se adresează la medic în perioada în care sunt în țară.

Pentru unele femei care nu au făcut testul frica de afla dacă au sau nu au cancer le face să evite efectuarea testului.

Decât să stai și să aștepți, oare ce-i, este pozitiv sau negativ, toată vremea spui: mai bine să nu știu.

Mama a decedat din cauza asta și frica este așa de mare că eu de acuma câteodată stau și mă gândesc că nici nu ar trebui să știu adevărul, mie îmi pare că este mai bine să mergi fără adevăr.

Sumar: Barierele ce pot împiedica efectuarea testului Papanicolau

Cele mai des menționate bariere pentru efectuarea testului Papanicolau au fost: lipsa cunoștințelor despre unde poate fi făcut testul, faptul că medicul de familie nu sugerează efectuarea testului și lipsa de timp. Analiza diferențelor de medie a arătat că femeile care nu au făcut testul Papanicolau percep mai multe bariere.

În cadrul cercetării calitative s-au menționat bariere precum lipsa de timp, unele costuri (barieră menționată în mediul rural și, deseori, de persoanele care nu au făcut testul), distanța până la punctul de prelevare, senzația de disconfort și rușine mai ales în rândul persoanelor din zonele rurale mai ales în cazul în care testul este prelevat de un bărbat. A mai fost menționate: neîncrederea în calitatea rezultatelor investigărilor efectuate în cadrul sistemului de medicină publică, plecările peste hotare pe o perioadă mai îndelungată și frica de a afla rezultatele.

62


62

3.9 Satisfacția femeilor care au efectuat testul Papanicolau privind serviciile medicale

În majoritatea cazurilor (87%) femeile s-au declarat mulțumite și foarte mulțumite de serviciile medicale care au efectuat testul Papanicolau. În același timp, doar 3% au spus că au fost nemulțumite de serviciile medicale.

Figura 3.9.1: Gradul de satisfacție față de serviciile medicale care au efectuat testul Papanicolau, N=440, %

Satisfacția față de accesibilitatea serviciilor medicale care au efectuat testul Papanicolau a fost investigată prin intermediul a 7 itemi (prezentați în Figura 3.9.2). Scorul mediu a fost calculat și pentru fiecare aspect al satisfacției cu accesibilitatea serviciilor medicale. Acest indice, de asemenea, se situează pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă că femeia era foarte nemulțumită, iar 5 foarte mulțumită. Datele demonstrează că femeile sunt cel mai mulțumite de faptul că testul a fost efectuat de un lucrător de sex feminin, scorul mediu pentru acest aspect este de 4.3. De asemenea, femeile sunt mai degrabă mulțumite de atitudinea familiei față de decizia de a face testul de screening cervical (scor mediu – 4.2). Pe de altă parte, scorul cel mai mic a fost înregistrat de aspectul care măsura satisfacția față de distanța până la serviciile medicale (scor mediu – 3.7), aspectul care ține de costul pentru deplasare până la serviciile medicale (scor mediu – 3.8), și faptul că lucrătorul medical care a efectuat testul era bărbat (scor mediu – 3.8).

Procentul femeilor care se declară mulțumite și foarte mulțumite pentru fiecare aspect evaluat se situează între 83% (satisfacția față de suportul familiei pentru decizia de a face testul Papanicolau) și 69% (distanța dintre domiciliu și serviciu medical). 81% dintre femei se declară mulțumite și foarte mulțumite cu ușurința de accesare a serviciilor, 76% cu timpul de așteptare pentru a obține programarea și 73% cu costul deplasării până la serviciul medical.

Pentru a compara dacă există diferențe între nivelul de satisfacție față de accesibilitatea serviciilor între mediul urban și cel rural a fost calculat scorul mediu pentru toți itemii care captează satisfacția cu accesibilitatea și a fost efectuat un test Student-t. Rezultatele indică faptul că nu sunt diferențe semnificative între nivelul de satisfacție a femeilor din spațiul urban versus femeile din mediu rural privind accesibilitatea serviciilor de screening (diferența de medii=.23, p> .279).

24

63

10

3

0

Foarte mulțumită

Mulțumită

Nici mulțumită, nici nemulțumită

Nemulțumită

Foarte nemulțumită

63


63

Figura 3.9.2: Gradul de satisfacție a femeilor care au efectuat testul Papanicolau privind accesibilitatea serviciilor medicale, N=440, %

Tabel 3.9.2 Asocierile dintre satisfacția privind accesul (per general) a serviciului de screening cervical și caracteristicile socio-demografice

Acces Vârsta 25-35 36-45 46-55 56-61

Nemulțumită 4 6 12 9 Neutru 9 14 12 11

Mulțumită 87 81 77 80 X2=7.8, df=6, p<.250

Acces Mediu Urban Rural

Nemulțumită 6 8 Neutru 10 13

Mulțumită 84 80 X2=1.5, df=2, p<.470

Acces Statut marital Celibatară Concubinaj Căsătorită Divorțată Văduvă

Nemulțumită 4 6 7 10 0 Neutru 17 6 12 0 23

Mulțumită 78 88 81 90 77 X2=8.3, df=8, p<.412

Acces Etnie Română/Moldovenească Alta40


Mulțumită 82 80 X2=5.6, df=2, p<.060

40Din cauza numărului mic de respondenți, minoritățile au fost prezentate într-un singur grup „Alta”

64


64

Acces Studii Medii sau primare41 Profesionale Superioare

Nemulțumită 3 11 4 Neutru 12 12 9

Mulțumită 85 77 87 X2=9.2, df=4, p<.055

Acces Ocupație Neangajată Angajată Pensionară


Mulțumită 88 80 74 X2=5.1, df=4, p<.279

Acces Stare financiară Bogată Medie Săracă


Mulțumită 73 83 76 X2=2.9, df=4, p<.579

Figura 3.9.3: Gradul de satisfacție a femeilor care au efectuat testul Papanicolau, privind calitatea serviciilor medicale, N=440, %

Tabel 3.9.2 Asocierile dintre satisfacția privind calitatea serviciului de screening cervical (per general) și caracteristicile socio-demografice

Calitate Vârsta 25-35 36-45 46-55 56-61

Nemulțumită 3 4 3 6 Neutru 10 8 9 10

Mulțumită 84 87 88 82 X2=6.8, df=6, p<.648

Calitate Mediu Urban Rural


Mulțumită 87 84 X2=2.2, df=2, p<.533

41 Din cauza numărului mic de respondenți, persoanele cu studii primare și medii au fost prezentate într-un sigur grup.

65


65

Calitate Statut marital Celibatară Concubinaj Căsătorită Divorțată Văduvă

Nemulțumită 0 6 4 3 14 Neutru 9 18 8 16 0

Mulțumită 91 77 88 81 86 X2=10.3, df=8, p<.245

Calitate Etnie Română/Moldovenească Alta42


Mulțumită 88 77 X2=6.1, df=2, p<.046

Calitate Studii Medii sau primare43 Profesionale Superioare


Mulțumită 87 85 92 X2=6.9, df=4, p<.137

Calitate Ocupație Neangajată Angajată Pensionară


Mulțumită 89 88 74 X2=6.5, df=4, p<.144

Calitate Stare financiară Bogată Medie Săracă


Mulțumită 82 88 84 X2=1.8, df=4, p<.768

Gradul de satisfacție privind calitatea serviciilor medicale care au efectuat testul Papanicolau a fost măsurat prin intermediul a 7 itemi (Figura 2.8.3). Analiza scorurilor medii pentru aspectele investigate ale calității indică asupra faptului că femeile au evaluat cel mai înalt calitatea serviciului medical (scor mediu de 4.16), modul în care a decurs examinarea (scor mediu 4.15), precum și atenția și respectul primit din partea personalului medical (scor mediu 4.12).

Ponderea femeilor care au spus că au rămas foarte mulțumite și mulțumite de aspectele ce țin de calitatea serviciilor medicale care au efectuat testul citologic variază și se situează între 86% și 72%. Această pondere este cea mai înaltă pentru modul în care a decurs examinarea (86%), calitatea serviciului medical (85%) și atenția/respectul primit din partea personalului medical (84%).

În același timp, aspectele pentru care ponderea femeilor mulțumite este mai joasă și scorul mediu este mai mic sunt modul în care au fost explicate rezultatele testului (scor mediu – 3.9, ponderea femeilor mulțumite și foarte mulțumite 74%) precum și timpul petrecut în sala de așteptare (scor mediu – 3.8, ponderea femeilor mulțumite și foarte mulțumite 72%).

Ca și în cazul satisfacției față de accesibilitatea serviciilor de screening, s-a analizat prezența diferențelor de medie cu privire la nivelul de satisfacție a femeilor din spațiul urban versus femeile din mediu rural privind calitatea serviciilor de screening. Testul indică asupra faptului că nivelul de satisfacție privind calitatea serviciilor de screening cervical este aproximativ similar (diferența de medii=-.01, p>.851).

42Din cauza numărului mic de respondenți, minoritățile au fost prezentate într-un singur grup „Alta” 43Din cauza numărului mic de respondenți, persoanele cu studii primare și medii au fost prezentate într-un sigur grup.

66


66

Pentru a prezenta indicele agregat privind satisfacția față de calitatea și accesibilitatea serviciilor de screening cervical a fost calculat procentul femeilor satisfăcute atât de ambele aspecte (care au oferit note de 5 sau 4 pe o scală de la 1 la 5). Procentul femeilor safistăcute de accesibilitatea și calitatea serviciilor de screening este de 73%.

Sumar: Satisfacția privind serviciile medicale și accesibilitatea acestora

Dintre persoanele care au efectuat testul 87% s-au declarat mulțumite de serviciile medicale care au efectuat testul, 81% - satisfăcute de ușurința de accesare a serviciilor de screening per general, iar 85% - satisfăcute de calitatea serviciului medical de screening cervical.

3.10 Atitudinea față de testul Papanicolau

În mare parte, femeile consideră că efectuarea testului Papanicolau este o decizie importantă și înțeleaptă. Astfel, 69% dintre respondenți cred că decizia de a face testul este importantă, și doar 7% declară că o astfel de examinară ar fi mai degrabă neimportantă. În același timp, 70% dintre femei afirmă că decizia de a face testul este înțeleaptă și doar 6% consideră că examinarea ar fi inutilă.

Figura 3.10.1: Opinia despre importanța apelării la medic în vederea realizării testului Papanicolau în următoarele trei luni, N=1226, %

Figura 3.10.1: Opinia despre cât de înțeleaptă este decizia de a face testul Papanicolau, N=1226, %

Pentru a surprinde diferențele dintre atitudinile manifestate față de screeningul cervical de către femeile care au făcut testul și cele care nu l-au făcut, a fost calculată media pentru cei doi itemi care au măsurat atitudinile femeilor față de testul citologic. Scorul pentru acești itemi variază de la 1 la 5, unde 1 semnifică faptul că femeile consideră decizia de efectua testul în următoarele 3 luni drept total neimportantă și extrem de inutilă, iar 5 semnifică atitudinea că a face testul în următoarele 3 luni este extrem de important și înțelept. Apoi a fost efectuat un test Student-t pentru a determina prezența diferențelor semnificative dintre grupuri. În urma analizei, se observă că femeile care au făcut vreodată testul Papanicolau manifestă atitudini mai pozitive față de test, în comparație cu femeile care nu au făcut testul de screening cervical.

Tabel 3.10.1 Diferența de medie dintre femeile care au făcut testul Papanicolau și cele care nu au făcut testul pentru scorul privind atitudinea față de screeningul cervical

Scor Experiența de screening

cervical (media, DS) N=440

Lipsa de screening cervical (media, DS)

N=722 t p

Atitudine 1-5 4.3 (.74) 3.7 (.93) 9.1 .000

32

37

24

5

2

extrem de important

important

între/neutru

neimportant

total neimportant

34

36

24

4

2

extrem de înţelept

înțelept

între/neutru

inutil

extrem de inutil

67


67

Tabel 2.9.2 Asocierea dintre caracteristicile socio-demografice și opinia despre importanța apelării la medic în vederea realizării testuli Papanicolau în următoarele 3 luni

Atitudine Vârsta 25-35 36-45 46-55 56-61

Neimportant 71 65 71 56 Neutru 23 29 24 33

Important 6 7 5 11 X2=22.7, df=6, p<.001

Atitudine Mediu Urban Rural

Neimportant 67 64 Neutru 27 27

Important 6 8 X2=2.6, df=2, p<.267

Atitudine Statut marital Celibatară Concubinaj Căsătorită Divorțată Văduvă

Neimportant 57 69 70 63 41 Neutru 36 22 24 27 44

Important 7 9 6 10 15 X2=41.8, df=8, p<.000

Atitudine Etnie

Moldoveană/ Română Rusă Ucraineană Găgăuză Alte etnii

Neimportant 68 61 75 32 39 Neutru 27 28 16 35 46

Important 5 12 9 33 15 X2=84.8, df=8, p<.000

Atitudine Studii Primare Medii Profesionale Superioare

Neimportant 39 59 66 76 Neutru 52 32 28 18

Important 10 9 6 6 X2=31.9, df=6, p<.000

Atitudine Ocupație Neangajată Angajată Pensionară

Neimportant 65 69 55 Neutru 28 25 32

Important 8 6 13 X2=17.1, df=4, p<.002

Atitudine Stare financiară Bogată Medie Săracă

Neimportant 70 69 51 Neutru 23 25 36

Important 8 6 13 X2=27.3, df=4, p<.000

Atitudini față de practicile preventive

Unele femei interpretează examenele medicale preventive drept ceva inutil și sunt de părerea că organismul ar putea avea de suferit când i se aplică proceduri medicale preventive.

Eu trec controlul medical, așa, când e Doamne ferește, cum se spune când cădem, mă duc cam cu de-a sila

Uneori neadresarea la medic este privită cu mândrie.

Nu am nicio problema, nu mă adresez niciodată la nimeni. Nu am stat în spital niciodată și totul e bine.

68


68

De asemenea, se observă o neîncredere în eficiența testelor de screening, inclusiv a testului Papanicolau. Unele femei spun că, din câte aud, deși este efectuat screeningul cervical, oricum în multe cazuri cancerul de col uterin este depistat în stadiu avansat. În mare parte, această convingere nu reprezintă o barieră, care ar determina femeile să nu facă testul, însă, din cauza acestei păreri, unele femei nu sunt sigure că, deși iau parte în screening, pot preveni cu siguranță cancerul de col uterin.

Percepția obligativității screeningului

Mai multe respondente au fost de opinia că screeningul cervical trebuie să fie obligatoriu. Acestea susțin că nu trebuie acordată posibilitatea de a alege participarea în screeningul cervical, deoarece unele persoane nu conștientizează riscul de îmbolnăvire.

Să nu spună după ce i s-a depistat cancer: că, iată, mai bine făceam analiză și vedeam ce era cu mine.

Totuși, sunt respondenți care consideră că screeningul trebuie să fie opțional din motiv că fiecare individ este responsabil de sănătatea proprie.

Dacă omul nu vrea, nu poate să-l convingă nimeni, numai să vină medicul și să-i povestească care sunt simptomele, cauzele, totul să-l îndrume medicul.

Sumar: Atitudinea față de testul Papanicolau

69% dintre toți respondenții consideră că este importantă apelarea la medic în vederea realizării testului Papanicolau în următoarele 3 luni (pentru persoanele care nu au făcut deloc testul).

În cercetarea calitativă a fost evidențiat faptul că examenele medical preventive sunt considerate inutile. Unele femei preferă să se adreseze la medic doar în cazurile grave. A fost menționată ineficiența testelor de screening, părere argumentată prin cunoașterea cazurilor când cancerul de col utterin este depistat în stadiu avansat, deși screeningul cervical a fost efectuat.

Mai multe persoane consideră că screeningul cervical trebuie să fie obligatoriu.

3.11 Intenția de a efectua testul Papanicolau

În caz că ar primi o invitație de participare în screeningul cervical, 74% dintre femei au afirmat că mai degrabă ar efectua testul citologic. Totuși, o pondere de 14% dintre respondenți se simt indecise față de decizia de a face testul, iar 11% mai degrabă nu ar efectua examinarea citologică.

Figura 3.11.1: Gradul de certitudine cu care femeile ar efectua testul Papanicolau dacă li s-ar propune, N=1226, %

Ca urmare a întrebării despre intenția femeilor de a efectua testul citologic în următoarele 3 luni, 70% dintre femei au declarat că probabil ar face testul. În același timp, ponderea femeilor indecise este de 16%, iar cea a femeilor care mai degrabă nu ar face testul - 14%.

39

35

14

7

4

Cu siguranţă Da

Probabil Da

Indecisă

Probabil Nu

Cu siguranţă Nu

69


69

Figura 3.11.2: Intenția de a efectua testul în următoarele 3 luni, N=1226, %

Majoritatea femeilor (77%) consideră că medicul ginecolog ar trebui să preleve proba pentru testul Papanicolau. În contrast, doar 13% consideră că medicul de familie ar trebui să preleve proba citologică în cadrul screeningului cervical, și doar 5% cred că asistenții medicilor de familie ar fi indicați pentru prelevarea probei citologice. Câțiva respondenți au indicat că medicii oncologi, sau chiar medicii chirurgi ar trebui să efectueze testul Papanicolau.

Figura 3.11.3: Opinia despre lucrătorul medical care ar trebui să efectueze testul Papanicolau, N=1226, %

Opinii despre lucrătorii medicali care trebuie să preleve proba pentru testul Papanicolau

Toate femeile care au participat la studiul calitativ consideră că ginecologul, sau moașele trebuie să preleve proba pentru testul Papanicolau. Femeile cred că medicii de familie, sau asistenții acestora nu au instruire ginecologică specializată, motiv pentru care nu ar avea încredere în serviciile acordate de ei în domeniul ginecologic. S-a menționat faptul că medicii de familie sunt medici generaliști și nu ar avea experiența necesară pentru prelevarea unui test citologic. În acest sens, unele femei au mai accentuat faptul că testul Papanicolau este o procedură ”mai specială”, care, dacă nu este prelevată corect, nu își atinge scopul pentru că nu ar putea fi descoperite celulele atipice.

Rolul convingerilor în comportamentul de screening

Au mai fost analizate variabilele cognitive ce țin de percepția susceptibilității proprii pentru cancerul de col uterin, costul psihologic perceput față de testul Papanicolau, și percepția beneficiilor în urma efectuării screeningului.

Cât ține de susceptibilitatea la cancer de col uterin, media de 3.2 din 5 (unde 5 reprezintă acord total) indică faptul că femeile au tendința de a percepe o predispunere medie față de posibilitate apariției cancerului.

Media pentru variabila cost psihologic, de asemenea, demonstrează că femeile, în mare parte, sunt nici de acord, nici nu sunt de acord cu faptul că le este frică să facă testul din motiv că ar putea afla că au cancer cervical.

În același timp, media pentru percepția de beneficii este 3.8 din 5 ceea ce indică asupra faptului că femeile tind să fie mai mult de acord cu faptul că au de câștigat dacă fac testul citologic regulat.

4030

169

5

Cu siguranţă daProbabil da

IndecisăProbabil nu

Cu siguranţă nu

70% dintre femei ar face testul în următoarele 3 luni

77

13

5

.2

6

Medicul ginecolog

Medicul de familie

Asistenta medicală a medicului de familie

Altcineva

Nu ştiu

70


70

Figura 3.11.4: Indicii pentru susceptibilitatea percepută față de apariția cancerului, costul psihologic privind testul Papanicolau și percepția de beneficii în urma realizării testului Papanicolau, N=1226, %

Pentru a analiza dacă sunt diferențe semnificative dintre femeile care au făcut testul Papanicolau și cele care nu l-au făcut, a fost calculată media indicatorilor ”susceptibilitate”, ”cost psihologic” și ”percepția de beneficii”. Scorul pentru acești indicatori variază de la 1 la 5.

Testul de comparație a mediilor, indică faptul că femeile care au avut experiență de screening și cele care nu au avut o asemenea experiență, diferă în gradul manifestat de intensitate a costului psihologic și intensitatea percepției de beneficii legate de screening.

În acest sens, femeile care au efectuat testul citologic, percep mai puțin costul psihologic (frică legată de posibila depistare a cancerului în caz de efectuare a testului) față de realizarea screeningului cervical, decât femeile care nu au făcut testul.

De asemenea, femeile care au făcut testul de screening cervical în trecut, percep semnificativ mai multe beneficii legate de screening, decât femeile care nu au efectuat testul.

Tabel 3.11.1: Diferența dintre intensitatea indicatorilor între femeile care au efectuat testul citologic, și cele care nu au efectuat testul Papanicolau

Scor

Experiența de screening cervical

(media, DS) N=440

Lipsa de screening cervical

(media, DS) N=722

t p

Susceptibilitate 1-5 3.2 (1.08) 3.1 (1.01) .6 .527 Cost psihologic 1-5 2.6 (1.2) 3.0 (1.2) -5.7 .000 Beneficii 1-5 4.1 (.71) 3.7 (.86) 7.7 .000

37% dintre femei recunosc că nu le-ar fi deloc dificil să se prezinte pentru efectuarea testului de screening cervical în următoarele trei luni și 35% afirmă că nu le-ar fi foarte dificil să vină pentru realizarea testului.

13

14

10

25

24

27

29

28

46

46

33

29

22

21

21

17

18

22

6

7

11

10

18

2

2

Şansele mele de a face cancer de col uterin sunt reduse

Ţinând cont de istoricul familiei mele este puţin probabil săfac cancer de col uterin

Îmi e foarte frică să fac testul Papanicolau pentru a nu afla cămi-au fost depistate celule anormale sau chiar cancer cervical

Am mult de câştigat făcând testul Papanicolau în mod regulat

Dacă aș face testul Papanicolau în mod regulat, m-aș simţi liniştită în legătură cu prevenirea cancerului de col uterin

Susc

eptib

ilita

tere

dusă

Cost

psih

olog

icPe

rcep

ția d

e be

nefic

ii

5 – acord total4 – acord3 – Nici acord , nici dezacord2 – dezacord1 – dezacord total

3.2

3

MEDIA

3.8

71


71

Figura 3.11.5: (Sentiment de auto-eficacitate) Opinia despre dificultatea de a se prezenta pentru efectuarea testului în următoarele 3 luni, N=1226, %

În scop de analiză a faptului dacă femeile, care au făcut testul și cele care nu au făcut testul Papanicolau, diferă în gradul de auto-eficacitate manifestat față de posibilitatea realizării testului de screening cervical, a fost efectuat un test de comparație a mediilor obținute pentru această variabilă. Rezultatele testului indică faptul că femeile care au trecut screeningul cervical sunt mai predispuse să declare că pentru ele nu este dificil să facă testul, decât femeile care nu au făcut testul citologic.

Tabel 3.11.2 Diferența de intensitate a sentimentului de auto-eficacitate la femeile care au făcut testul Papanicolau și cele care nu au făcut testul

Scor


(media, DS) N=440


(media, DS) N=722

t p

Auto-eficacitate 1-5 1.8 (.85) 2.2 (1.11) -6.3 .000

Pentru a determina gradul de influență a normelor sociale asupra femeilor, respondentelor le-au fost puse trei întrebări care captează cât de mult opinia și practicile persoanelor importante din viața femeilor, le-ar putea influența comportamentul.

Astfel, la întrebarea dacă femeile importante pentru ele își fac testul, 47% dintre femei au spus că nu cunosc acest lucru. În același timp, 25% au afirmat că femeile importante pentru respondente, își fac testul, iar 28% au spus că știu despre faptul că aceste persoane nu își fac testul.

Figura 3.11.6: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă femeile importante pentru respondente își fac testul Papanicolau, N=1226, %

Următoarea întrebare care captează normele sociale este întrebarea despre faptul dacă persoanele importante pentru respondente, consideră că acestea ar trebui să își facă testul Papanicolau. Și la această întrebare ponderea de persoane care nu au putut oferi un răspuns reprezintă 44%. Totuși, o treime din respondente, au afirmat că persoanele importante pentru ele, consideră că respondentele ar trebui să își facă testul, pe când 23% au răspuns că persoanele importante pentru ele, nu cred necesară efectuarea testului Papanicolau.

37

35

18

7

3

Deloc dificil

Nu foarte dificil

Destul de dificil

Dificil

Foarte dificil

72% dintre femei afirmăcă nu le-ar fi dificil să se prezinte pentru realizarea testului

47

6

19

23

5

Nu știu

Cu siguranță da

Da

Nu

Cu siguranță nu

72


72

Figura 3.11.7: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă persoanele importante pentru respondente consideră că acestea trebuie să își facă testul Papanicolau, N=1226, %

În final, ultima întrebare pentru captarea influenței normelor sociale, ținea de opinia pe care partenerii respondentelor o au în privința efectuării testului citologic. La această întrebare, 38% dintre femei au spus că partenerii lor cred că ele ar trebui să își facă testul, 36% afirmă că nu cunosc opinia partenerilor, iar un sfert au spus că partenerii lor mai degrabă cred că acestea nu ar trebui să își facă testul.

Figura 3.11.8: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă partenerii respondentelor consideră că acestea trebuie să își facă testul Papanicolau, N=1226, %

Pentru a capta intensitatea convingerilor despre normele sociale privind efectuarea testului Papanicolau, a fost calculată media pentru cei trei itemi. Scorul maxim pentru intensitatea convingerilor despre normele sociale este de 5. Testul Student-t indică asupra faptului că femeile care au făcut cândva testul Papanicolau, percep un grad sporit de intensitate a normelor sociale, în comparație cu femeile care nu au făcut vreodată testul.

Tabel 3.11.3 Diferența dintre percepția normelor sociale de către femeile care făcut testul și cele care nu au făcut testul

Scor


(media, DS) N=440


(media, DS) N=722

t p

Norme sociale 1-5 3.5 (.78) 2.9 (.76) 14.5 .000 Pentru evaluarea impactului tipului de localizare a controlului privind sănătatea, asupra intenției de a participa în screeningul cervical, au fost folosite trei scale, fiecare a câte trei itemi. Analiza datelor indică faptul că, la femeile de 25-61 de ani din Moldova, cea mai puternică localizare privind sănătatea este localizarea de control intern. Media pentru această variabilă este de 3.9 din 5. De asemenea, și localizarea de control extern datorat influenței medicilor este mai înaltă cu o medie de 3.5 din 5.

44

9

24

19

4

Nu știu

Cu siguranță da

Da

Nu

Cu siguranță nu

36

13

25

19

6

Nu știu

Cu siguranță da

Da

Nu

Cu siguranță nu

73


73

Figura 3.11.9: Indicii pentru localizarea de control privind sănătatea, N=1226, %

Pentru a analiza dacă sunt diferențe dintre intensitatea manifestată ale diferitor dimensiuni de localizare a controlului privind sănătatea, au fost calculate valorile medii pentru fiecare dimensiune, și apoi a fost efectuat testul de comparație a mediilor. Rezultatele analizei demonstrează că, în comparație cu femeile care nu au participat în screeningul cervical, femeile care au făcut testul Papanicolau manifestă atât mai mult control intern, cât și mai mult control legat de influența medicilor (Tabel 2.10.4).

Tabel 3.11.4 Rezultatele testului Student-t pentru diferențele de medie dintre femeile care au făcut testul Papanicolau și cele care nu au făcut testul privind dimensiunile localizării de control

Scor


(media, DS) N=440


(media, DS) N=722

t p

Control intern 1-5 4.0 (.62) 3.8 (.72) 2.9 .003 Control extern (destin) 1-5 3.1 (.71) 3.1 (.68) .5 .603 Control extern (medici) 1-5 3.6 (.74) 3.4 (.74) 2.8 .005

Sumar: Intenția de a efectua testul Papanicolau

Dacă respondenților li s-ar propune efectuarea testului, 74% dintre femei au spus că mai degrabă ar face testul. 70% dintre respondenți au spus că probabil vor face testul în următoarele 3 luni. Majoritatea consideră că testul trebuie să fie efectuat de către medicul ginecolog.

3.12 Necesități de informare privind testul Papanicolau și modalitatea preferată de invitare pentru efectuarea testului

În cadrul sondajului, femeile au fost întrebate despre modalitatea în care ar prefera ca medicul de familie să le informeze despre testul Papanicolau. În această privință, 51% de femei au spus că ar prefera să fie informate prin intermediul unui apel telefonic, iar 34% ar dori să fie invitate verbal, în cadrul vizitelor la medicul de familie. Alte tipuri de invitație pentru realizarea testului citologic, au fost mai puțin populare, spre exemplu, doar 5% dintre femei au spus că ar dori să primească prin poștă o invitație.

21

36

28

8

9

13

16

9

21

49

44

51

42

26

40

44

30

46

19

14

15

26

22

21

25

34

25

7

5

4

18

27

18

12

19

6

4

1

2

6

15

7

3

8

2

Dacă mă îmbolnăvesc, am forţa de a mă pune din nou pepicioare

Starea mea de sănătate depinde mult și de cât de bine am grijă de mine

Pot să îmi menţin sănătatea în destul de mare măsură avândgrijă de mine

De multe ori simt că indiferent ce fac, dacă e să măîmbolnăvesc, tot mă voi îmbolnăvi

Dacă sunt sănătoasă, acest lucru se datorează doar norocului

A mă îmbolnăvi nu este un lucru legat de soartă

Dacă merg regulat la un medic bun, este puţin probabil să amprobleme de sănătate

Medicii mă menţin sănătoasă

Respectarea cu stricteţe a recomandărilor mediculuireprezintă cea mai bună modalitate de a-mi menţine sănătatea

Loca

lizar

ein

tern

ăLo

caliz

are

exte

rnă

(des

tin)

Loca

lizar

eaex

tern

ă (m

edic

i)

5 – acord total4 – acord3 – Nici acord, nici dezacord2 – dezacord1 –dezacord total

3.9

3.2

3.5

MEDIA

74


74

Figura 3.12.1: Modalitatea preferată de invitare pentru realizarea testului Papanicolau, N=1226, %

Tabel 3.12.1 Asocierea dintre criteriile socio-demografice și modalitatea preferată de invitare pentru realizarea testului Papanicolau, N=1226, %

Invitație Vârsta 25-35 36-45 46-55 56-61

Scrisoare 4 4 3 8 Apel telefonic 52 51 56 44

Altceva 44 45 41 48 X2=14.7, df=6, p<.023

Invitație Mediu Urban Rural

Scrisoare 7 3 Apel telefonic 53 49

Altceva 40 48 X2=12.4, df=2, p<.002

Invitație Statut marital Celibatară Concubinaj Căsătorită Divorțată Văduvă

Scrisoare 6 0 4 8 8 Apel telefonic 55 60 51 57 39

Altceva 39 40 45 35 53 X2=15.4, df=8, p<.051

Invitație Etnie Română/Moldovenească Alta44

Scrisoare 5 5 Apel telefonic 52 44

Altceva 43 51 X2=3.8, df=2, p<.150

Invitație Studii Medii sau mai puțin45 Profesionale Superioare

Scrisoare 5 5 4 Apel telefonic 49 50 54

Altceva 46 45 42 X2=3.04, df=4, p<.551

44Din cauza numărului mic de respondenți, minoritățile au fost prezentate într-un singur grup „Alta” 45Din cauza numărului mic de respondenți, persoanele cu studii primare și medii au fost prezentate într-un sigur grup.

51

34

5

4

4

2

Apel telefonic

Invitație verbală în cadrul vizitei la medicul de familie

Primirea prin poștă a unei scrisori de invitație

Invitație ocazională (întâmplătoare, neplanificată)

Mesaj de tip SMS

Invitație prin email (poștă electronică)

75


75

Invitație Ocupație Neangajată Angajată Pensionară


Altceva 42 43 56 X2=11.4, df=4, p<.023

Invitație Stare financiară Bogată Medie Săracă


Altceva 59 43 45 X2=13.3, df=4, p<.010

Opinii privind invitația la testul Papanicolau

Majoritatea femeilor intervievate au spus că, deseori sunt invitate telefonic de medicul de familie, sau asistentul acestuia pentru efectuarea testului Papanicolau. Din cele relatate de femei, se observă că, în majoritatea cazurilor, odată cu invitația pentru efectuarea testului citologic, acestea nu au fost informate privind pregătirile necesare înainte de realizarea testului citologic, sau nu au fost întrebate în ce perioadă a ciclului menstrual se află. De asemenea, pe parcursul a câtorva dintre focus grupuri, s-a discutat despre faptul că invitațiile pentru realizarea testelor preventive se fac foarte repede și deseori femeile nu știu ce teste au făcut.

Din cele relatate de femeile din zona rurală, care au făcut testul citologic, se observă că, deseori, acestea au fost anunțate despre screeningul cervical când au fost invitate la examenul profilactic general, sau atunci când vizitau medicul/asistentul medical, având o problemă de sănătate. În același timp, femeile erau anunțate, că trebuie să procure echipament / consumabile pentru realizarea testului citologic.

Mi-a spus că se ia oglinda, mănușile, șervețelul.. setul ginecologic și apoi mergi în cabinet la examinare.

A fost observat faptul că nu există o evidență eficientă a femeilor care au făcut testul citologic, în afara sistemului medical public și comunicarea acestor informații medicilor de familie. Astfel, o femeie din Chișinău care, de obicei, face testul Papanicolau la clinici private a fost contactată de mai multe ori de lucrătorii medicali din sistemul public cu invitația de a face examinarea.

În mare parte, femeilor nu le-a fost refuzată efectuarea testului citologic. Totuși, unele femei au spus că au avut situații când, la solicitarea realizării testului, medicii de familie le informau despre data când au făcut ultima dată testul, și le spuneau că trebuie să mai aștepte până la repetarea acestuia, pentru că ”nu este bine ca testul să se realizeze prea des”.

Opinii despre modul în care trebuie efectuată invitația pentru realizarea testului Papanicolau

În mare parte, femeile din orașe preferă atât invitația telefonică, cât și prin intermediul unei scrisori. Acestea spun că invitația prin apel telefonic este personalizată și ajută la stabilirea unei legături cu lucrătorul medical. De asemenea, în cazul invitației telefonice, femeile ar avea posibilitatea să pună întrebări despre procedura și pregătirea necesară pentru test. A fost sugerată necesitatea apelării în afara orelor de muncă.

Femeile cu educație mai înaltă, au menționat invitațiile în scris sau scrisori (fizice sau electronice), deoarece acestea se memorizează mai ușor și permit efectuarea unei ulterioare referințe. Femeile cu un nivel de educație mai jos, au accentuat că mesajul prezentat în scrisoare trebuie formulat în termeni simpli, astfel încât informația să fie pe înțeles.

Au fost și femei care au spus că invitația la screeningul cervical trebuie adresată nu doar femeilor, dar și partenerilor acestora, pentru că, prin intermediul partenerilor, ar putea fi motivate mai multe femei să facă testul citologic.

76


76

O parte dintre respondente au spus că, ar dori ca odată cu invitația la screeningul cervical să obțină mai multe informații despre procedură. S-a menționat că ar fi binevenite informațiile mai detaliate despre semnificația testului citologic, modul de prelevare și eficiența testului. Informarea despre testul Papanicolau

Dintre femeile de 25-61 de ani, doar 36% au spus că ar dori să afle mai multă informație despre testul Papanicolau, 46% au afirmat că nu doresc să afle mai multă informație despre test, iar 18% s-au abținut de la un răspuns în acest sens.

Figura 3.12.2: Ponderea persoanelor care ar dori să afle mai mult despre testul Papanicolau, N=1226, %

Surse de informare privind testul Papanicolau

Femeilor le-au fost numite mai multe potențiale surse de informare, din care ar putea primi informații despre testul Papanicolau, iar respondentele trebuiau să menționeze câtă încredere ar avea în informația prezentată de aceste surse despre testul citologic. Rezultatele demonstrează că femeile au cea mai mare încredere în lucrătorii medicali. Dintre aceștea, se observă că femeile ar avea cea mai mare încredere în medicii ginecologi (96%), medicii de familie (92% au încredere sau totală încredere în medicii de familie) și medicii oncologi (90% ar avea încredere în acești specialiști). Dintre alte surse de informare menționate, femeile ar avea cea mai mare încredere în discuții publice la care s-ar prezenta informații privind testul citologic (73% au manifestat un oarecare grad de încredere în aceste forme de informare). De asemenea, 65% ar avea încredere în informațiile difuzate la televizor. Se observă un grad de neîncredere mai pronunțat manifestat față de posibilitatea de a fi informate despre testul citologic de către vedete publice (49% ar simți neîncredere) și preoți (56% au spus că nu ar avea încredere).

Figura 3.12.3: Surse de informare despre testul Papanicolau în care femeile ar avea încredere, N=445, %

5953

49312928

2217

1312910

3737

4342

3237

3422

142226

11

14

515

1823

2230

193232

9

11

28

179

1118

301920

14

3

321

56

1977

42

231111

76686

14

Medicul ginecologMedicul oncolog

Medicul de familieDiscuții publice

Familie/Prieteni/CunoștințeTV

InternetRadio

Vedete publicePresa onlinePresa scrisă

Preot5 –totală încredere4 – încredere3 – Nici îcredere, nici neîncredere2 – neîncredere1 –totală neîncredereNș/ Nr

36

46

18

DaNuNu știu

77


77

Sursele de informare privind sănătatea reproductivă

Femeile care nu au făcut niciodată testul citologic, nu cunoșteau ce prezintă testul de screening cervical, nici instituțiile în care este posibilă prelevarea testului citologic și nici care specialiști prelevă proba. Majoritatea femeilor care nu au făcut vreodată testul și au fost intervievate, au spus că până la participarea în studiu nu au auzit de testul citologic.

Femeile au menționat că în general practică căutarea informațiilor despre sănătatea reproductivă pe Internet, dar, de cele mai dese ori, dacă au o problemă sau consideră că pot avea o problemă legată de sănătatea reproductivă, preferă să se adreseze unui lucrător medical. Aceste persoane nu utilizează un site anumit pe care îl vizitează, ci, mai degrabă, caută informații prin intermediul motoarelor de căutare. În același timp, era omniprezentă neîncrederea pentru informațiile postate pe Internet, în special, pe rețelele de socializare.

În zonele rurale, majoritatea femeilor nu au timp să caute informații privind sănătatea reproductivă. Femeile au explicat că, preferă să se adreseze direct asistentului medical din localitate, deoarece acesta le oferă explicații simple, fără a utiliza termeni medicali.

Unii respondenți au aflat despre testul Papanicolau la locul de muncă, fiind îndemnate să facă testul din motiv că la colegele de muncă le-a fost depistat cancer de col uterin. Sunt situații când femeile au aflat despre screeningul cervical prin intermediul emisiunilor difuzate la televizor sau radio, emisiuni la care era discutată problema cancerului de col uterin și prevenirea acestuia.

Opinii privind informații solicitate despre cancerul de col uterin

Mai multe femei au exprimat interes față de procedura de analiză a frotiului citologic, și de motivul pentru care aceasta durează o perioadă îndelungată. Totodată, unele femei doresc să cunoască argumentele care stau la baza recomandării de a face testul o dată la trei ani. A fost manifestat interes asupra cauzelor, simptomelor și metodelor de prevenire a apariției cancerului col uterin.

Pentru a afla despre eficacitatea și eficiența screeningului cervical, unele femei manifestă interes față de datele statistice privind prevalența cancerului de col uterin înainte de introducerea programului de screening cervical. De asemenea, unele femei au spus că ar dori să afle numărul de cazuri fals negative și aspectele care pot influența veridicitatea testului.

A fost menționat faptul că, în instituțiile medicale, ar fi binevenită distribuirea broșurilor cu informații despre prevenirea cancerului de col uterin.

Femei de diferite vârste au remarcat că, ar fi interesate să asiste la discuții în grup cu lucrători medicali, sesiuni pe durata cărora, femeile ar putea auzi mai multe informații despre sănătate, și ar putea adresa întrebări. Câteva femei din Chișinău au afirmat că le-ar fi comod dacă ar fi organizate discuții cu lucrători medicali la locul de muncă.

Poate nu toți au posibilitatea să-și cumpere o revistă sau un ziar, sau să meargă la medic, ar trebui un medic să vină să informeze la locul de muncă, să facă o întrunire.

Persistă o rezistență față de posibilitatea de a auzi informații privind prevenirea cancerului de col uterin de la vedete sau persoane publice, care nu sunt de specialitate medici. Toate femeile care au participat la studiu, au spus că nu ar avea încredere în astfel de informații, și le-ar asculta doar în caz că persoana care le relatează a suferit de cancer, sau este un medic.

Cunoștințe privind denumirile testului Papanicolau

Datele indică asupra faptului că cea mai cunoscută denumire a testului Papanicolau este denumirea de ”test citologic” – 40% dintre femei au spus că le este mai cunoscută anume această denumire. 20% dintre femei au spus că le era mai cunoscută denumirea de ”test Papanicolau” și 10% - ”screening cervical”. În același timp, 43% dintre femei, au recunoscut că niciuna din denumirile prezentate nu le era cunoscută.

78


78

Analiza demonstrează că majoritatea femeilor ar prefera ca în continuare screeningul cervical să fie denumit drept ”test citologic” – 42% s-au pronunțat pentru această denumire. Doar 17% au fost pentru denumirea de ”test Papanicolau”

Figura 3.12.4: Cele mai cunoscute denumiri de test, N=1226, %

Figura 3.12.5: Opinia despre denumirea care ar trebui utilizată pentru testul citologic, N=1226, %

Opinii despre denumirea care trebuie utilizată pentru screeningul cervical Majoritatea femeilor care au participat la studiu, au spus că denumirile propuse nu le sunt cunoscute. Pentru femei, cea mai cunoscută denumire a screeningului cervical pare a fi ”citologia”, din acest motiv, dintre denumirile propuse a fost selectată cel mai des, denumirea de ”test citologic”. Multe femei au explicat că, denumirea de ”citologie” sună mai simplu și este mai ușor de reținut. De asemenea, majoritatea femeilor au spus că lucrătorii medicali cu care au discutat, denumeau testul drept ”citologie” și, deoarece aceasta a fost prima denumire pe care au auzit-o, le este mai ușor să opereze cu ea. În același timp, unele femei au evidențiat faptul că, denumirea testului trebuie să le facă clar scopul investigației și, din acest motiv, preferă ca acest test să fie denumit drept ”testul la cancer”.

Sumar: Necesități de informare privind testul Papanicolau

Fiecare a doua femeie care a participat la sondaj preferă să fie invitată telefonic pentru realizarea testului Papanicolau, iar alte 34% ar prefera o invitație verbală în cadrul vizitei la medicul de familie.

În cadrul focus grupurilor s-au menționat despre cazuri când femeile au fost chemate la ”unele teste” fără a li se explica în ce vor consta acestea. O dată cu invitația la test, unor femei li s-a cerut să procure echipament/ consumabile. O femeie care a făcut testul la o clinică privată a menționat că nu există un mecanism de comunicare dintre instituții deoarece deși a făcut testul a fost invitată pentru a face testul de medicul de familie. Respondenții au spus că ar prefera apelurile telefonice, personale și scrisorile în scris ca metodă de invitație la test. S-a menționat că invitațiile pot fi făcute atât partenerilor care ar putea motiva femeile să facă testul citologic.

Din total participanți la sondaj 36% au spus că ar dori să afle mai multe despre testul Papanicolau. În cadrul studiului calitativ multe femei și-au exprimat interesul față de procedura de analiză a frotiului citologic. Persoanele care nu au făcut niciodată testul citologic nu cunosc informațiile despre instituțiile unde este posibilă prelevarea testului, nici despre persoanele care prelevă proba și nici despre ce prezintă screeningul cervical.

Sondajul arată că cea mai de încredere sursă de informare sunt medicii ginecologi, oncologi și medicii de familie (încrederea în acești specialiști o au peste 80% dintre femei). Nivelul de încredere este mult mai jos în sursele precum Internet, radio, vedete sau presă online.

Cei mai mulți (43%) respondenți nu cunosc nicio denumire a screeningului cervical, iar 40% cunosc denumirea de ”test citologic”, aceasta fiind, în același timp, denumirea care în opinia mai multor respondenți trebuie utilizată pentru testul citologic.

40

20

10

2

43

Testul citologic

Testul Papanicolau

Screening cervical

Alta

Niciuna

42

17

6

4

15

17

Testul citologic

Testul Papanicolau

Screening cervical

Alta specificați

Niciuna

Nu știu

79


79

3.13 Predictorii intenției de a efectua testul Papanicolau și predictorii experienței precedente de screening

Pentru a identifica predictorii intenției de a face testul Papanicolau în următoarele trei luni, datele au fost analizate în cadrul unei regresii lineare secvențiale. Variabilele independente au fost grupate în patru blocuri în baza modelului teoretic (variabilele introduse în analiză sunt prezentate în tabelul 2.13.1). Blocurile de variabile au fost introduse în analiza pe rând.

Tabel 3.13.1 Variabilele introduse în analiza de regresie secvențială pentru identificare predictorilor intenției de a face testul Papanicolau Bloc Variabile Bloc 1: Variabile demografice Vârstă

Mediu de reședință Statut marital Prezența copiilor Etnia Educația Religia Statut socio-economic Ocupație

Bloc 2: Variabile ce țin de sănătate și istoric medical

Percepția stării de sănătate Diagnostic medical Prezența dizabilității Frecvența vizitelor la medic Frecvența vizitelor la ginecolog

Bloc 3: Variabile ce țin de accesibilitatea serviciului medical și satisfacția cu serviciului medical

Statutul de asigurat Înregistrarea pe lista medicului de familie Modul de alegere al medicului de familie Satisfacția cu serviciul medical

Bloc 4: Variabile cognitive Susceptibilitate Percepția costului psihologic Percepția de beneficii Sentiment de auto-eficacitate Norme sociale Atitudinea față de importanța realizării testului Localizarea de control internă Localizarea de control externă/destin Localizarea de control externă legată de medici

Rezultatele analizei de regresie sunt prezentate în tabelul 2.13.2. Datele indică asupra faptului că modelul 2 și 3 nu produc schimbări semnificative, pe când după introducerea variabilelor cognitive, modelul 4 prezice până la 30% din varianță. Ca urmare, vor fi examinate variabilele incluse în modelul 4 care sunt predictori semnificativi.

Tabel 3.13.2 Rezultatele modelelor de predicție a intenția de a face testul Papanicolau

Model R pătrat R pătrat ajustat

Statisticile de schimbare Schimbarea F Sig. Schimbării F

1 .108 .065 2.509 .000 2 .123 .071 1.605 .157 3 .133 .072 1.134 .341 4 .359 .294 11.894 .000

În tabelul 3.13.3 sunt prezentate componentele ecuației de regresie pentru modelul 4, fiind propuse doar variabilele pentru care valoarea p este semnificativă. Analiza coeficienților arată că cel mai important predictor al intenției de a participa în screeningul cervical este atitudinea față de acest test. Odată ce crește percepția faptului că realizarea testului este o decizie înțeleaptă, iar efectuarea acestuia este importantă pentru femei, crește și dorința femeilor de a realiza testul.

80


80

De asemenea, conștientizarea faptului că testul Papanicolau poate avea beneficii personale, este o variabilă cu o putere de predicție mai mare. Merită menționat faptul că și localizarea internă a controlului asupra sănătății, precum și recunoașterea scopului testului pot influența pozitiv intenția de a face testul.

Tabel 3.13.3 Componentele ecuației de regresie pentru modelul 4

Coeficienți

nestandardizați Coeficienți

standardizați t Sig. B Eroare std. Beta

Apartenența la etniile minoritare -1.113 .440 -.098 -2.530 .012 Apartenența la religiile minoritare -.488 .240 -.078 -2.029 .043 Nivel de educație primară sau mai puțin -1.644 .565 -.141 -2.912 .004 Susceptibilitate redusă -.119 .041 -.123 -2.881 .004 Percepția de beneficii .336 .064 .238 5.273 .000 Auto-eficacitate redusă -.225 .050 -.187 -4.537 .000 Atitudinea față de test .345 .062 .253 5.567 .000 Control intern .147 .077 .088 1.917 .056 Cunoștințe despre scopul testului .236 .114 .089 2.065 .040

În contrast, sentimentul de auto-eficacitate redus, care presupune că femeia percepe că realizarea testului ar fi dificilă în următoarele luni, prezice intenții scăzute față de realizarea testului. Similar, și percepția faptului că femeia are șanse reduse de apariție a cancerului, este corelată negativ cu intenția de a face testul.

Mai mult decât atât, apartenența la etniile minoritare (minoritățile Bulgare și Rome), apartenența la religiile minoritare (Baptism, Martorii lui Iehova, Islam) și nivelul jos de educație, prezic și ele șanse mai mici de realizare a testului Papanicolau.

Pentru a evalua care sunt predictorii experienței precedente de screening a fost folosită regresia logistică ierarhică. Potențialii predictori au fost introduși în modelul de regresie secvențial. Primul bloc a fost alcătuit din variabile demografice, în al doilea au fost introduse variabile ce țin de evaluarea stării de sănătate, în al treilea bloc au intrat variabile ce țin de accesul la serviciile medicale, și în al patrulea bloc au fost introduse variabilele cognitive. În tabelul de mai jos au fost prezentate variabilele care au avut un impact semnificativ asupra variabilei dependente.

Tabel 3.13.4: Predictorii experienței precedente de screening și valoarea R2 Nagelkerke pentru cele patru modele Model 1 Model 2 Model 3 Model 4 Vârsta 1.02 [1.00-1.05] 1.03 [1.01-1.06] 1.03 [1.01-1.06] 1.02 [1.00-1.05] Stare de sănătate 1.3 [1.00-1.71] 1.3 [1.01-1.71] Vizite ginecolog .76 [.60-.95] .76 [.60-.97] Înregistrare la medicul de familie .4 [.2-.8]

Norme sociale 2.18 [1.64-2.9] Cunoștințe despre scopul testului 2.37 [1.44-3.9]

Constant .36 .98 .26 .08 R2 Nagelkerke .08 .10 .12 .26

Coeficientul Nagelkerke R2 indică asupra faptului că modelul 4 are cea mai mare putere explicativă și prezice până la 26% din variație. Cei mai înalți coeficienți ai rapoartelor de șanse sunt înregistrați pentru nivelul de cunoștințe despre scopul testului și normele sociale. Astfel, femeile care recunosc scopul testului Papanicolau sunt de 2.4 ori mai predispuse să fi efectuat testul.

Merită menționat și faptul că odată ce se mărește cu un grad, recunoașterea impactului opiniei persoanelor influente din jur despre testul Papanicolau, crește de 2.2 ori probabilitatea ca femeia să fi făcut testul citologic. În același timp, se atestă faptul că mărirea cu un an a vârstei, prezice o creștere a probabilității să fi efectuat testul citologic de 1.02 ori

81


81

Sumar: Predictorii intenției de a efectua testul Papanicolau

Rezultatele analizei de regresie indică asupra faptului că variabilele cognitive sunt predicatori semnificativi de a efectua testul cervical. Femeile care cunosc scopul testului Papanicolau sunt de 2.4 ori mai predispuse să efectueze testul. În același timp, recunoașterea impactului opiniei persoanelor influente despre testul Papanicolau mărește de 2.2 ori probabilitatea ca femeia să fi făcut testul citologic.

3.14 Cunoștințe și atitudini față de vaccinul anti-HPV

O pondere de 40% dintre femeile de 25-61 de ani au auzit despre vaccinul anti-HPV. Cele mai multe dintre acestea (52%) au auzit despre vaccin prin intermediul televiziunii sau radioului. O treime dintre femei a fost informată despre vaccin de către medicul de familie, iar fiecare a cincea femeie a auzit despre vaccin de la prieteni sau cunoștințe.

Figura 3.14.1: Ponderea persoanelor care cunosc despre vaccinul anti-HPV, N=1226, %

Figura 3.14.2: Sursele de informare despre vaccinul anti-HPV, N=491, %

Analiza tabelelor de contingență indică asupra faptului că, există asociere între apartenența la anumite grupuri socio-demografice și posibilitatea să fi auzit despre vaccinul anti-HPV. Astfel, femeile din mediul urban, care sunt căsătorite, au studii superioare și un nivel socio-economic mai înalt, sunt mai predispuse de a cunoaște despre vaccinul anti-HPV. În comparație, femeile cu vârsta după 56 de ani, cele din mediul rural, care sunt de etnie Găgăuză, au studii primare sau medii, sunt pensionare și provin din gospodării sărace, sunt mai predispuse de a declara că nu au auzit despre vaccinul anti-HPV.

Tabel 3.14.1: Asocierea dintre caracteristicile socio-demografice și cunoștințele despre vaccinul anti-HPV, N=1226

Cunoștințe vaccin Vârsta 25-35 36-45 46-55 56-61

Da 47 47 44 30 Nu 53 53 56 70

X2=25.3, df=3, p<.000

Cunoștințe vaccin Mediu Urban Rural

Da 46 39 Nu 54 61

X2=6.6, df=1, p<.010

Cunoștințe vaccin Statut marital Celibatară Concubinaj Căsătorită Divorțată Văduvă

Da 32 36 46 39 20 Nu 68 64 54 61 80

X2=29.8, df=4, p<.000

40

55

5

DaNuNu știu

5233

2116

147

1

TV/ RadioMedic de familie

Prieteni/CunoștințeMedic ginecolog

InternetPresa scrisă

Alta

82


82

Cunoștințe vaccin Etnie

Moldoveană/ Română Rusă Ucraineană Găgăuză Alte etnii

Da 43 46 41 13 38 Nu 57 54 59 87 62

X2=18.4, df=4, p<.001

Cunoștințe vaccin Studii Primare Medii Profesionale Superioare

Da 24 33 39 63 Nu 76 67 61 37

X2=67.03, df=3, p<.000

Cunoștințe vaccin Ocupație Neangajată Angajată Pensionară

Da 42 47 23 Nu 58 53 77

X2=28.8, df=2, p<.000

Cunoștințe vaccin Stare financiară Bogată Medie Săracă

Da 51 47 18 Nu 49 53 82

X2=55.9, df=2, p<.000

Ca urmare a întrebării despre siguranța vaccinului anti-HPV, 70% dintre respondente au afirmat că nu cunosc despre siguranța vaccinului. Totuși, un sfert dintre femei consideră vaccinul ca fiind o metodă sigură de prevenire a cancerului cervical.

Figura 3.14.3: Opinia despre siguranța vaccinului anti-HPV, N=1226, %

Din totalul eșantionului de femei de 25-61 de ani, 26% au afirmat că ar dori să cunoască mai multe despre vaccinul anti-HPV, 31% au spus că au suficiente informații despre vaccin, iar 43% au recunoscut că nu sunt interesate să cunoască despre acest vaccin.

Figura 3.14.4: Dorința de a cunoaște mai multe despre vaccinul anti-HPV, N=1226, %

7

18

70

3

1

Foarte sigur

Sigur

Nu știu

Poate avea efecte secundare

Poate avea efecte secundare foarte grave

26

31

43 DaCred că am suficiente informațiiNu mă interesează

83


83

Dintre femeile care au fetițe de 10 ani, 45% au afirmat că și-ar vaccina fiicele cu vaccinul anti-HPV, o treime nu ar dori să le vaccineze, iar, 23% deja au reușit să vaccineze fiicele împotriva virusului HPV.

Figura 3.14.5: Ponderea femeilor care au fiice de 10 ani care ar dori să le vaccineze, N=123, %

Figura 3.14.6: Ponderea femeilor care au fiice de aproximativ 10 ani și care au reușit să vaccineze fetițele, N=123, %

Femeile care au fiice de aproximativ 10 ani declară, în proporție de 60%, că medicii de familie sunt deschiși spre a oferi informații despre vaccinul anti-HPV.

Figura 3.14.7: Opinia despre disponibilitatea medicilor de familie de a discuta despre vaccinul anti-HPV, N=123, %

În final, femeile care au fiice de 10 ani, au fost întrebate dacă ar urma sfatul medicului de a vaccina fiica împotriva virusului HPV. 47% dintre respondenți au declarat intenția de vaccinare a fiicei sale, 32% - nu ar fi sigure că ar urma sfatul medicului, iar 21% au declarat ferm că nu și-ar vaccina fiica.

Figura 3.14.8: Intenția de a urmări sfatul medicului privind vaccinarea fiicei cu vaccinul anti-HPV, N=123, %

Percepția privind cunoștințele despre vaccinul anti-HPV și atitudinea față de acesta

Femeile care nu au efectuat testul citologic, nu știu despre vaccinul anti-HPV și nici despre faptul că cancerul de col uterin poate fi provocat de virusul HPV.

Femeile care cunosc despre vaccinul anti-HPV, știu că acesta este indicat fetițelor adolescente, însă nu au putut explica din ce motiv vaccinul trebuie făcut la vârstă timpurie. Unele femei considerând că vaccinul poate fi făcut până la vârsta de 25 de ani.

Unele femei au manifestat lipsă de cunoștințe privind scopul vaccinării anti-HPV fiind de părerea că vaccinul este o formă de tratament care trebuie administrat odată ce organismul este infectat.

45

33

22

DaNuNu știu

23

1

76

Am încercat și am reușitAm încercat și nu am reușitNu am încercat

60

11

12

17

Da, cu siguranță

Nu sunt sigură, având în vedere cât este de ocupat

Nu

Nu știu

4725

721

Da, cu siguranțăNu sunt sigură

Aș mai avea nevoie de încă o opinie de la un alt medicNu, nu aș accepta recomandarea

84


84

Mai multe dintre femei au auzit despre vaccinul anti-HPV, prin intermediul media: la știri și la emisiuni de la radio. Trei femei au spus că s-au informat despre vaccinul anti-HPV pe rețelele de socializare, citind că acest vaccin poate produce infertilitate - informații, care le-au provocat îngrijorări.

Atât în mediul urban, cât și în mediul rural, au fost femei care au manifestat rezerve față de siguranța vaccinului, din motiv că pot apărea efecte adverse, pe care nu le-au putut numi. Mai mult decât atât, au fost femei din Chișinău care au spus că campaniile de vaccinare care au loc în Moldova sunt ”experimente” , și că nu au deloc încredere în calitatea sau efectele acestui vaccin.

În zonele rurale, femeile, în mare parte, au spus că au încredere în eficiența vaccinului anti-HPV și ar vaccina fiicele sau nepoatele. Totodată, unele femei au afirmat că și-ar vaccina fiicele doar la clinici private, unde sunt disponibile vaccinuri de o calitate superioară și cu risc redus de apariție a efectelor adverse.

Un număr mic de respondente, consideră vaccinul insuficient, fiind de părerea că acesta ar putea provoca cancerul.

Dacă i-a fost predestinat, atunci așa va fi, așa că fugi, nu fugi, tot de ce ne temem așa va fi.

Sumar:

Un procent de 40% dintre femei au auzit despre vaccinul anti-HPV. Dintre acestea, circa o jumătate s-a informat prin intermediul televiziunii și radioului și o treime a fost informată de către medicul de familie. O treime dintre respondente este sigură de vaccinul anti-HPV, iar 70% nu cunosc despre siguranța acestuia.

Circa 45% dintre femeile care au fetițe de 10 ani și-ar vaccina fiicele cu vaccinul anti-HPV, iar 23% dintre ele deja au reușit să vaccineze fiicele împotriva virusului HPV. O rată de 60% dintre femei sunt sigure că medicii de familie sunt disponibili pentru a discuta despre vaccinul anti-HPV, iar 47% ar urma sfatul medicului privind vaccinarea anti-HPV.

Femeile intervievate au demonstrat cunoștințe vagi despre vaccinarea anti-HPV. S-a observat că respondentele, care au făcut testul Papanicolau cunosc și despre vaccinul anti-HPV, dar multe persoane nu au putut explica importanța vaccinării la o vârstă timpurie. Mai multe femei au fost manifestat rezerve față de siguranța vaccinului, evidențiind efectele adverse care pot apărea și neîncrederea în calitatea vaccinului.

85

Capitolul IV: Opinia specialiștilor și a personalului medical despre prevenirea CCU în Republica Moldova

85

CAPITOLUL IV: OPINIA SPECIALIȘTILOR ȘI A PERSONALULUI MEDICAL DESPRE PREVENIREA CANCERULUI DE COL UTERIN ÎN REPUBLICA MOLDOVA

4.1 Incidența cancerului de col uterin și prioritatea acordată acestei probleme în Republica Moldova.

Specialiștii intervievați consideră cancerul de col uterin o problemă majoră atât la nivel internațional, cât și la cel național, evidențiind că Republica Moldova se află printre primele state cu o incidență sporită a acestui tip de cancer. Respondenții au declarat că, după incidență și prevalență, cancerul de col uterin se poziționează pe primele locuri în structura maladiilor oncologice și este cauza numărul doi a deceselor în rândul femeilor, după cancerul mamar:

”Anual, decedează 180-210 de femei din cauza cancerului de col uterin. Majoritatea acestor femei sunt apte de muncă, au copii, nepoți, familii și există o problemă - pentru țara noastră atât de mică, să decedeze 200 de femei în floarea vieții, este mult.”

Evaluând magnitudinea acestei probleme pentru Republica Moldova, specialiștii au remarcat că numărul de cazuri depistate la stadiile III și IV, depășește numărul cazurilor descoperite în fazele primare ale bolii. Iar în condițiile de scădere a numărului populației, sunt de părerea că indicatorii privind cancerul de col uterin sunt în creștere.

În rândul medicilor intervievați, părerile cu privire la incidența cancerului de col uterin au fost divizate. Majoritatea a declarat, că acest tip de cancer este o problemă pentru Republica Moldova din cauza creșterii numărului de cazuri depistate. Alte persoane au evidențiat că numărul persoanelor diagnosticate cu cancer de col uterin este în descreștere datorită lucrului care se efectuiază cu grupurile de risc – femeile social-vulnerabile.

Specialiștii și cadrele medicale au enumerat următoarele cauze ale incidenței cancerului de col uterin în Republica Moldova:

cultura joasă a populației privind examenele profilactice. S-a afirmat că femeile din Republica Moldova nu conștientizează importanța verificării periodice a stării de sănătate și nu se informează despre cauzele de cancer uterin. „La noi, la conștiința populației, încă n-a ajuns necesitatea de a veni la medic. Trebuie să-l chemi, trebuie să-l rogi, trebuie să-l impui câte o dată să-și facă analiza” (medic de familie, mediul urban).

Atât specialiștii, cât și medicii consideră că femeile sunt responsabile de prevenirea cancerului de col uterin, prin eforturi permanente de informare privind starea de sănătate, și realizarea controalelor medicale cu regularitate.

diagnosticarea tardivă a cancerului de col uterin, din motivul adresării întârziate la medic: ”La noi mortalitatea este înaltă din cauza că femeile se adresează după asistența medicală foarte târziu. De regulă, majoritatea tipurilor de cancer sunt diagnosticate în stadiile III sau IV.”

screening ineficient. S-a menționat că testele nu sunt suficient de informative, și modul în care sunt interpretate rezultatele nu permit, în toate cazurile, depistarea unor stări pre-canceroase;

existența altor tipuri de patologii, care generează dezvoltarea cancerului de col uterin; insuficiența eforturilor organizate de informare despre posibilitatea realizării testului Papanicolau și

lipsa informațiilor despre cancerul de col uterin în instituțiile medico-sanitare și în mass-media;

Respondenții consideră că factorii care împiedică adresarea la medic sunt: starea socio-economică a unor femei; migrația; rușinea de a efectua examinări ginecologice; lipsa timpului; necunoașterea faptului că cancerul de col uterin este asimptomatic; ”sunt și așa femei, care nu se atârnă serios față de sănătate. Cât ele sunt de tinere, ele consideră că veșnic o să fie așa, și cum am mai spus că ele pleacă peste hotare, acolo au stres, nu au posibilitatea să investigheze și vin aici la noi și fac investigații, și cu părere de rău fac mai târziu.” (medic de familie) atitudinea neprietenoasă a sistemului: ”e greu să mergi la policlinică, sunt înscrieri, rânduri”.

86


86

Sumar:

În opinia specialiștilor și a personalului medical, cancerul de col uterin reprezintă o problemă prioritară pentru Republica Moldova, din cauza numărului mare de a decesurilor și a cazurilor depistate. Prevalența cancerului de col uterin este argumentată prin cultura sănătății joase, depistarea tardivă, insuficiența eforturilor de informare a femeilor și ineficiența screeningului pentru depistarea stărilor pre-canceroase.

4.2 Serviciile de adresare a problemei cancerului de col uterin în Moldova

Unii specialiști consideră că spectrul actual de servicii pentru reducerea incidenței de cancer de col uterin și tratamentul administrat în cazul depistării stărilor pre-canceroase sunt ample, suficiente și corespund recomandărilor internaționale din domeniu. Personalul medical, de asemenea, consideră că, în Republica Moldova, există servicii adecvate pentru combaterea cancerului de col uterin.

Mai mulți medicii intervievați au doar păreri pozitive față de screeningului cervical. Aceștia sunt de părerea că prin intermediul screeningului cervical a fost depistat un număr mai mare de cazuri de cancer cervical în stadii incipiente decât în lipsa serviciilor de screening cervical.

Specialiștii au numit mai multe părți bune ale realizării testului Papanicolau/ screeningului cervical:

gratuitatea prelevării testului citologic; accesibilitate bună a serviciilor de screening, deoarece a fost implicată asistența medicală primară, care

este poziționată alături de populație: ”avem o asistență medicală primară care acoperă toate teritoriile administrative, avem personal medical”;

conștientizarea problemei de către stat și decizia de a stabili realizarea screeningului cervical pentru femeile de 25-61 de ani cu frecvența de o dată la trei ani;

”… la noi în țară se pune accent foarte mare pe screeningul de col uterin și este foarte bine...chiar și specialiștii internaționali se miră că noi fiind o țară destul de săracă și cu o finanțare foarte modestă, politicile naționale încadrează cuprinderea totală a populației conform standardelor internaționale, adică nu toate țările își pot permite chestia aceasta.”

odată cu depistarea precoce a cancerului cervical, atât femeia, cât și statul au de câștigat, deoarece sunt utilizate mai puține resurse pentru tratament și femeile pot fi rapid încadrate în societate și în muncă;

”Darce are de câștigat femeia? În primul rând, are de câștigat viața, are de câștigat traiul în familie, alături de copii, de rude...”

Totodată, s-au enumerat următoarele neajunsuri ale implementării serviciilor de adresare a problemei cancerului de col uterin:

Insuficiența instrumentelor de monitorizare a programului de screening cervical. Lipsa unui mecanism de responsabilizare a femeilor și a personalului medical în vederea implicării a

circa 75% dintre femei în screeningul cervical, pentru ca acest serviciu să fie util și cost-eficient. În momentul prelevării testului citologic și la etapa de examinare a probelor, se pune accent pe cantitate

și nu pe calitatea serviciului oferit: ”noi vorbim despre accesul veridic și accesul la servicii calitative de screening… Dacă să spui că da, din o sută de specimene, 30-40% sunt necalitative sau necitibile, care-i sensul?”

Testul citologic utilizat în prezent după tehnica Romanovski-Gimze nu este suficient de informativ și poate avea erori, există necesitatea investigațiilor adiționale, cum ar fi: examenul colposcopic, care nu este disponibil în toate centrele medicale raionale. Un specialist a menționat despre discrepanța mare dintre rezultatele diagnosticului citologic și cel histopatologic, de circa 50-60%, comparativ cu Marea Britanie, unde cazurile de greșeală sunt de 2-3%.

Insuficiența instruirilor specialiștilor implicați în prelevarea testului citologic. A fost menționată realizarea procedurii într-o fază nepotrivită a ciclului menstrual al femeilor, fapt care generează rezultate greșite a testelor citologice efectuate: ”dacă de calculat câte de-acestea dubluri de screeninguri s-au făcut? Aceștia-s bani irosiți, și cu banii aceștia… vă zic, eficientizarea screenării și organizarea lui, ar salva resurse și ar ajuta la posibilitatea țării să se facă sistemul acesta extins de screening”.

87


87

Efectuarea testului în baza metodei Romanovschi, deși în protocoale și standarde este menționat testul Papanicolau: ”… chiar acuma se lucrează, după cerințele internaționale, să fie doar testul Papanicolau. Metoda este mai scumpă și, deocamdată, încă în multe raioane și chiar și în Chișinău se lucrează cu Romanovschi, care este mai puțin calitativă, dovedit la nivel mondial și deja noi încercăm să trecem, și chiar acum au loc instruiri a personalului”

Insuficiența resurselor financiare pentru achitarea testelor citologice, în cazul sporirii numărului de adresări din partea populației;

Durata de timp extinsă pentru investigații: ”durează între două-trei luni de zile. Este incorect față de femei, dar și veridicitatea rezultatului devine suspectă”;

Insuficiența echipamentului și a instruirii adecvate a medicilor laboranți; Subdezvoltarea serviciului de colposcopie la nivel național: ”nu se asigură suficient acces femeilor la

serviciul de colposcopie”. Numărul insuficient al cabinetelor de colposcopie din regiuni și incapacitatea de a oferi un rezultat calitativ determină trimiterea pacientelor la Institutul Oncologic unde aceștia pot beneficia de acest serviciu: ”nu toate femeile pot să-și permită luxul acesta”.

Majoritatea respondenților consideră ca screeningul cervical trebuie să constituie o prioritate în adresarea problemei cancerului de col uterin, indiferent de numărul de cazuri depistate și pornind de la faptul că costurile pentru prevenire sunt mai mici, decât cheltuielile pentru tratament. Iar unii medici au declarat că, prin intermediul acestei proceduri, poate fi prevenit cancerului de col uterin în proporție de 70-80%:

”Este o metodă simplă, care, fără multe investiții financiare, permite identificarea, dacă este organizat bine, a tuturor cazurilor, sau a majorității cazurilor de leziuni pre-canceroase, ca să nu se ajungă la cancer.”

Potrivit specialiștilor, la nivel internațional, screeningul cervical este recunoscut drept una dintre cele mai reușite proceduri de prevenire a CCU, însă în Republica Moldova, acest serviciu nu este bine organizat pentru a fi considerat de succes. S-a menționat că din perspectiva numărului de prestatori și a serviciilor oferite, programul este extins la nivel de țară, iar din perspectiva acoperirii populației-țintă - mai puțin de 50% beneficiază de aceste servicii.

În raport cu campania de vaccinare anti-HPV, screeningul cervical este perceput drept măsură prioritară și eficientă în prevenirea cancerului de col uterin:

”Desigur că trebuie promovată vaccinarea, este efectivă, și trebuie de început și mai departe de extins, dar totuși prioritar și efectiv ar rămâne screeningul.”

Opiniile respondenților cu privire la vaccinarea anti-HPV au fost divizate. S-a relatat că vaccinarea anti-HPV lansată în anul 2017 este un succes al sistemului național de sănătate deoarece poate preveni cancerul de col uterin: ”este o decizie a țării - mereu este mai ușor de investit în măsurile de prevenire”. Majoritatea medicilor văd doar beneficii ale acestei măsuri de profilaxie, evidențiind că nu au întâlnit reacții adverse. În privința eficienței vaccinării specialiștii nu au fost atât de siguri, menționând că rezultatele vor fi vizibile după mai mulți ani:

”Vaccinarea eu cred că este un lucru bun, este un beneficiu pozitiv, dar pentru a vedea, trebuie un lot mai mare de vaccinat și de analizat studiile, ca să vedem, este vreun beneficiu sau nu.” (medic histopatolog, mediul urban)

„Este egal cu zero la noi în Republica Moldova...eu, spre exemplu, nu sunt sigură dacă aș permite vaccinarea fetiței mele dacă ar avea vârsta de 11-12 ani. Nu sunt sigură, deoarece sunt mai multe rădăcini HPV, dar vaccinurile care sunt... la două rădăcini și nu este exclus faptul că cancerul poate să crească și din celelalte rădăcini cu risc sporit” (medic citolog, mediul urban)

Potrivit unui medic oncolog, refuzul părinților de a-și vaccina copiii este cauzat de viziunea unor medici de familie, care conving pacineții că vaccinul nu este eficient.

Despre capacitatea sistemului medical de a face față unui program extins de screening cervical și de vaccinare anti-HPV părerile specialiștilor s-au divizat. Persoanele, care consideră că sistemul medical este pregătit, s-au referit la posibilitatea realizării testului citologic în instituțiile medicale publice din țară, la resursele financiare din bugetul de stat care acoperă necesitățile pentru aceste servicii și suportul organizațiilor internaționale în fortificarea capacităților naționale de prevenire a cancerului de col uterin. Respondenții care au fost nesiguri cu privire la capacitatea sistemului medical, au enumerat mai multe provocări, precum: insuficiența cadrelor medicale, incertitudinea calității serviciilor oferite și aplicarea necorespunzătoare a programului de screening cervical:

”Noi deja avem deficit de cadre în sistemul de AMP, circa 30 la sută. A doua, dacă vorbim de asistența medicală, trebuie să discutăm de asistenți medicali calificați și bine instruiți. Înțelegeți? Și nu s-o facă de formă, pe urmă să pună bifa că eu am făcut, dar rezultatul este necalitativ. S-o facă foarte calitativ, iată despre ce eu vorbesc.”

88


88

În timp ce mai mulți respondenți nu cunosc cum ar putea fi extins screeningul cervical, alții au propus următoarele soluții:

deplasarea medicilor și a echipamentului din capitală în regiunile unde acesta lipsește: ”Cu regret, la noi în Centrul de Sănătate chiar nu-l avem. Și, într-adevăr, foarte multe doamne ar dori să facă...Și lumea-i mai receptivă când aude informație că a venit de la un centru din Chișinău, cu aparatajul cela anume, fiindcă eu nu cred că doamnele noastre vor refuza.”

informarea permanentă a femeilor din regiuni și responsabilizarea populației, prin dezvoltarea culturii sănătății;

dotarea centrelor medicale cu toate ustensilele necesare pentru prelevarea frotiului citologic; sporirea colaborării dintre specialiștii din instituțiile implicate în screening.

Sumar:

Specialiștii și personalul medical susțin în totalitate aplicarea screeningului cervical drept serviciu de adresare a problemei cancerului de col uterin. Iar față de vaccinarea anti-HPV s-au înregistrat păreri rezervate, cauzate de necunoașterea provenienței și efectelor vaccinului. Respondenții consideră că implementarea screeningului cervical ar putea fi eficientizată prin consolidarea capacităților instituționale, umane, financiare și operaționale.

4.3. Cadrul normativ privind screeningului cervical în Moldova

S-a evidențiat că, la momentul actual, sunt suficiente documente de politici și prevederi privind screeningul cervical. Cele mai importante în acest sens sunt Programul Naţional de Control al Cancerului și Planul de Acțiuni de creștere a capacităților în implementarea Screeningului Col Uterin în Republica Moldova.

În același timp, a fost pusă la dubii eficiența monitorizării și evaluării politicilor naționale care reglementează procesul de screening cervical:

”Dacă vorbim despre screening, atunci, probabil că, ar trebui să existe un program de screening adevărat, fiindcă la noi există o problemă, care se referă nu numai la cancer, dar și la toate celelalte: noi nu avem o bună monitorizare, și aproape că nu avem evaluare.”

Adițional, specialiștii au indicat că adresarea problemei cancerului de col uterin este menționată și în alte documente de politici și acte legislative precum: Politica Națională de Sănătate, Legea ocrotirii sănătății, Programul Național privind Sănătatea și Drepturile Sexuale și Reproductive etc. În același timp, s-a menționat că prevederile privind vaccinul anti-HPV sunt stipulate în Programul National de Imunizări și Programul Național de Control al Cancerului.

Cadrul normativ este considerat suficient deoarece se referă la: ”activități, la toate etapele de prestare a serviciilor; asistență medicală primară cu măsuri de prevenire, promovare și screening, depistare precoce; specializarea de ambulatoriu cu alte măsuri care poate face specialistul de profil și asistența spitalicească.”

În același timp, s-a relatat despre Standardul Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul Cervical ca un document complex, destinat tuturor specialiștilor implicați în screeningul cervical: medici de familie, medici citologi, histopatologi, medici ginecologi/colposcopisti. Specialiștii consideră că standardele sunt clare și oferă o bună ghidare, însă necesită ajustate la realitățile sistemului medical din Moldova:

”Ca orice document elaborat prima dată, el poate nu a inclus toate componentele de care noi avem nevoie acum. Odată fiind acumulate mai multe cunoștințe și mai multe experiențe, am înțeles că mai trebuie de ajustat, mai trebuie de adăugat, dar oricum, medicii erau foarte interesați să-l aibă și să-l urmeze. Era un instrument de ajutor în activitatea de organizare a screeningului și secția medicală primară, colposcopia, laboratoarele încercau să-l folosească.”

Fiind întrebați despre documentele de politici privind screeningul cervical, unii specialiști au făcut referire la Protocolul Clinic Național privind Cancerul de Col Uterin și la Protocolul Clinic Standardizat privind Cancerul de Col Uterin, care a fost elaborat pentru medicii de familie și în care este explicată procedura de organizare a screeningului cervical. De asemenea, s-a menționat că sunt elaborate Protocoale Clinice Instituționale, în care sunt specificate rolurile, responsabilitățile și funcțiile personalului.

89


89

Toți specialiștii intervievați consideră că normele naționale de aplicare a screeningului cervical și a vaccinării anti-HPV corespund cu normele și recomandările internaționale. Mai mult ca atât, s-a evidențiat că elaborarea cadrului legislativ s-a bazat pe standardele internaționale și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și ale Uniunii Europene:

”o dată la 3 ani se face studiul, se evaluează ghidurile și recomandările internaționale, și ceea ce avem la noi și în 3-5 ani se elaborează politici noi. Deci, asta e standardul internațional, nu că eu vreau sau nu, sau Ministerul nostru vrea sau nu vrea, trebuie de făcut pur și simplu.”

A fost menționat faptul că s-au făcut încercări de adaptare a cadrului normativ la realitățile naționale:

”la noi mortalitatea de cancer e mai mare și noi am hotărât că, de exemplu, nu facem screeningul o dată la 5 ani, așa cum se recomandă internațional, dar o dată la 3 ani. Sunt țări, unde screeningul de cancer de col uterin se face de 3 ori în viață, dar acolo e 100% vaccinarea. Noi am luat din punct de vedere financiar și pentru beneficiul nemijlocit al femeilor – o dată la 3 ani. Și micșorăm costurile și nu scăpăm maladia.”

Potrivit specialiștilor, armonizarea politicilor și legislației naționale cu prevederile/standardele internaționale a fost posibilă datorită suportului și implicării UNFPA, Fondul ONU pentru Populație, Organizației Mondiale a Sănătății, experților internaționali și parteneriatelor cu alte state.

Unul dintre specialiști a menționat că urmează evaluarea Programului Național de Control al Cancerului 2016-2025, planul de acțiuni al acestuia fiind aprobat pentru o perioadă de cinci ani 2016-2020. În același timp, se declară că documentele care sunt în vigoare la moment nu sunt suficiente pentru un program extins de screening, deoarece implementarea acestora întâmpină bariere:

”În general, la noi în țară majoritatea documentelor sunt foarte bune și aceasta este apreciată de specialiștii internaționali, dar, din păcate, ele nu întotdeauna lucrează, deci noi pe hârtie avem foarte totul bine scris și foarte bine stipulat, dar, din păcate, când ajungem să implementăm, se începe că, deficit de personal, reticența populației, multe, multe alte chestii, probleme uneori financiare - de acoperire a serviciilor respective, adică au crescut prețul pentru examenul citologic, după modificarea catalogului de tarife.”

În evaluarea cadrul normativ un alt specialist a notat următoarele dificultăți ce țin de aplicarea acestuia:

Lipsa unor calcule/estimări cu privire la necesitățile de dotare pentru implementarea prevederilor legislative/ normative.

Prestarea unor servicii de screening cervical, insuficient de calitative, din motivul lipsei de cadre și pregătirii slabe a specialiștilor care le prestează

Lipsa unor mecanisme care ar încuraja femeile să apeleze la efectuarea testelor citologice.

Personalul medical a manifestat diferite niveluri de cunoaștere a cadrului legislativ/ normativ privind screeningul cervical. Preponderent, medicii din medicina specializată au relatat despre existența mai multor documente de politici de adresare a problemei cancerului de col uterin în timp ce majoritatea specialiștilor din asistența medicală primară care au fost intervievați nu cunosc despre existența acestora.

Personalul medical a demonstrat cunoștințe vagi privind existența Standardului Național al Procedurilor Operaționale privind Screeningul Cervical.

În general, s-a observat că asistenții medicali și unii medici nu sunt familiarizați cu documentele de politici și cadrul legislativ și normativ privind adresarea problemei cancerului de col uterin. Unii au făcut referire la pliante informative pentru femei, la registrele de evidență a persoanelor care au efectuat testul Papanicolau, iar asistenții medicali, preponderent, au presupus existența unor documente de politici la nivelul managementului instituțiilor medicale.

Sumar:

Specialiștii au manifestat o cunoaștere bună a cadrului normativ, evidențiind că acesta este ajustat normelor și recomandărilor internaționale, dar urmează să fie evaluat și adaptat realităților naționale. Personalul medical din medicina specializată au demonstrate cunoștințe mai bune despre cadrul legislativ, decât colaboratorii din medicina primară, care nu sunt familiarizați cu actele din domeniu.

90


90

4.4. Organizare serviciilor de screening cervical și specialiștii implicați în prestarea serviciilor de screening cervical

Personalul medical a oferit răspunsuri nesigure cu privire la instituțiile implicate în screeningul cervical. Cel mai frecvent au fost menționate următoarele resurse umane și instituționale: medicii de familiei, asistentele medicului de familie, moașele, medicii ginecologi, laboranții, medicii oncologi; Ministerul Sănătății, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Institutul Oncologic, Centrul Medicilor de Familie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Centrul Republican de Diagnosticare Medicală, Institutul Mamei și Copilului, laboratoarele citologice și histopatologice. De asemenea, s-au numit instituții adiționale, care au rol de informare privind prevenirea cancerului de col uterin: Centrele de Sănătate Prietenoase Tinerilor, instituțiile de învățământ și mass-media. Unele persoane au menționat despre necesitata implicării primăriilor.

„Cu siguranță ar trebui să fie implicate instituțiile de stat, nu doar formal, ar fi necesar să se implice mai mult mass-media, pentru că este o problemă acută în informarea cetățenilor din mediul rural, luând în considerare că circa 70 % din cetățenii noștri trăiesc în mediul rural și campaniile de informare se fac mai mult în Centrele de Sănătate din oraș, aici este o problemă destul de serioasă la care trebuie de lucrat pentru îmbunătățirea indicilor.” (medic ginecolog)

În opinia unui oncolog, centrele de plasament și penitenciarele unde sunt femei ar trebui implicate în screeningul cervical. Majoritatea respondenților consideră că în organizarea screeningului cervical sunt implicate suficiente instituții:

„Sunt de ajuns, dacă s-ar face această muncă planificat, după un plan bine pus la punct, ajustat condițiilor din țara noastră.” (medic ginecolog)

Personalul medical a declarat că în organizarea campaniilor de vaccinare anti-HPV sunt implicate următoarele instituții: Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Sănătate Publică, Centrele Medicilor de Familie, Spitalele, asistenții medicali din instituțiile de învățământ, Cabinetele de vaccinare. Aceștia completează că, pentru promovarea campaniei de vaccinare anti-HPV, ar trebui organizate evenimente de informate și intensificată implicarea instituțiilor de învățământ:

„Ar fi bine să fie citite lecții în licee, în școli, chiar în organizații unde sunt, sau lucrează femei. De răspuns ce este vaccina și cum noi putem preveni cancerul.” (asistent medical, Chișinău).

Unii respondenți din sistemul medical au relatat că actuala structură organizațională a serviciilor de screening, nu este foarte eficientă, deoarece, pe de o parte, medicii de familie nu reușesc să-și îndeplinească rolul, care ar trebui să fie - acțiunile de profilaxie, iar pe de altă parte, procesul este birocratic:

”Ministerul Sănătății a pus foarte mari obligațiuni pe umerii medicului de familie. Cândva, era separat: ginecologul - cu problemele ginecologice, pediatrul - cu astea...Nu-i rău, dar într-adevăr sunt foarte multe și pentru a propaga modul sănătos de viață la medicina de familie nu prea avem timp. Avem foarte multă birocrație de hârtie, niște cifre care n-avem când să le discutăm. Uneori, pacientul vine la medicul de familie chiar pentru o comunicare, dar feedbackul nu este din partea noastră, de aceea că noi întotdeauna suntem implicați în dări de seamă, în hârtii, în cifre.” (asistent medical urban)

În acest sens, un medic de familie a relatat că asistentele medicale sunt implicate, preponderent, în completarea formularelor și, din insuficiență de timp, nu oferă suportul necesar: ”mai bine ne-ar reduce hârtiile și vom avea posibilitate să facem ceea ce e în folosul omului, dar toată statistica aceasta, ea nu trebuie la nimeni”.Astfel, se consideră că introducerea fișei electronice, ar simplifica activitatea medicilor de familie, și ar facilita comunicarea cu pacienții.

Unul dintre specialiști consideră că, în prevenirea cancerului de col uterin, ar trebui să fie implicați mai activ specialiștii din cadrul Agenției Naționale pentru Sănătate Publică și societatea civilă, pentru a promova serviciile de screening:

”dacă să vorbim de instituții adiacente sistemului medical, despre care eu am spus același învățământ, aceleași întreprinderi și organizații unde activează femeile, aceleași structuri mass-media, de-ar putea fi responsabile suplimentar de informare a femeii, aici mai avem deficiențe.”

91


91

Opinia despre condițiile din instituțiile de AMP

Cea mai mare parte a personalului medical a declarat că, în instituția în care activează sunt create condiții optime pentru realizarea testului Papanicolau.

”Eu cred că da, sunt condiții optime. În sala unde se colectează este moașă, e cu ginecologul, se prelevează, tot este pentru a preleva corect. Chiar până a colecta, a face investigația dată, femeia vede că e tot steril, în fața ei se deschide absolut totul.” (asistent medical urban)

Totodată, a fost menționat faptul că nu toate instituțiile din asistența medicală primară sunt dotate cu echipamentul necesar pentru efectuarea screeningului cervical, sau acesta nu corespunde normelor. De cele mai multe ori a fost menționat faptul că pentru prelevare nu sunt utilizate periuțele de cea mai bună calitate sau sunt utilizate periuțe expirate. A fost spus că în unele instituții femeile sunt nevoite să-și procure ustensilele de la farmacie. A fost accentuat faptul că la nivel de țară nu sunt stabilite standarde privind echipamentul de prelevare:

”Instituțiile de asistență medicală primară nu aveau o clară viziune ce fel de periuțe cervicale trebuie să fie procurate; fiecare avea libertatea de a alege după interese, după accesibilitate, după preț, ceea ce nu permitea prelevarea unui frotiu citologic de calitate. Și decizia nu era din cauza insuficienței resurselor, dar din cauza lipsei de mecanisme clare de care periuțe trebuie să fie cumpărate…ale standardizării.”

În același timp, doi medici oncologi au afirmat că ar fi nevoie de mai mult echipament pentru procedurile de tratare a stărilor pre-canceroase, la fel și de echipament pentru efectuarea radioterapiei. Opinia despre asigurarea cu personal medical implicat în screening la nivel de AMP și asistența medicală specializată de ambulator

Mai mulți respondenți au evidențiat că, la nivel de AMP, o problemă este insuficiența personalului capabil de a preleva testul citologic și exodul de cadre medicale din motivul salarizării mici:

”… e deficit de personal medical mai ales în zonele rurale - nu avem medici, nu avem moașe, nu avem asistente medicale care urmează să efectueze prelevare respectivă, sunt probleme la nivelul examinări citologice, pentru că iarăși e deficit de citologi în țară.”

S-a menționat despre insuficiența cadrelor medicale specializate în cadrul laboratoarelor, ceea ce ar putea duce la scăderea calității analizelor de laborator:

”Citologi avem puțini în țară. Citologii privesc foarte multe lame, dar ochiul medicului obosește. Nu ai voie în general mai mult de 6 ore pe zi să privești în microscop, pentru că greșești. Dacă se presupune existența unei patologii, trebuie să vadă 2 specialiști. La noi nu prea există această posibilitate, noi screeneri nu prea avem, citologi tot nu prea avem.”

În viziunea specialiștilor, o altă provocare pentru implementarea programului de screening cervical este pregătirea insuficientă a unor cadre medicale implicate în prestarea serviciilor de screening. În acest sens, au fost exemplificate cazuri când asistenții medicali nu cunoșteau cum să lucreze cu echipamentul medical, sau când lucrătorii medicali nu mergeau la cursuri de instruire din cauza lipsei resurselor financiare:

”… oficial, din fiecare instituție medicală 2% din buget trebuie să meargă pentru instruirea medicului. Cursul de colposcopie e foarte scump – 8000 de lei.”

Respondenții susțin că datorită suportului financiar din partea organizațiilor internaționale sunt organizate instruiri pentru medicii citologi și au fost schimbate metodele de instruire ale personalului din laboratoarele medicale. Au fost menționate cursurile de citologie pentru medicii care activează în laboratoarele din Moldova la care au participat specialiști din Marea Britanie. Cursuri sunt considerate foarte eficiente. S-a menționat despre existența unui specialist certificat internațional și despre faptul că un alt specialist urmează să obțină certificare internațională în anul 2019.

92


92

Nivelul de asigurare cu laboratoare citologice, histopatologice și centre de colposcopie

Specialiștii consideră că numărul de laboratoare este corespunzător/suficient numărului de femei din țară, iar provocările principale constau în lipsa cadrelor, dotarea necorespunzătoare și instruirea insuficientă a personalului medical:

”Nicăieri în republică nu avem masă de orientare, așa ca să nu respire medicul aburi de formol, care sunt foarte toxici. Toate țesuturile trebuie puse obligatoriu în formol. La noi unii medici pot să le pună, de exemplu, în alcool. Gata, dacă l-a pus în alcool e cam până aici. În laboratoare de histopatologie este nevoie de histoprocesoare, este nevoie de sisteme de acoperire de lame, este nevoie de coloratoare automate, este nevoie de băi, este foarte mare nevoie de microtoame care taie țesutul la 2-3 microni și nu la 10 microni. Adică țesutul la 10 microni este de 3 ori mai gros. Noi ca să stabilim – e cancer sau nu – avem nevoie să vedem nucleul. De cât de gros e tăiat țesutul depinde, vedem noi sau nu.”

În cazul cabinetelor de colposcopie, un specialist a menționat despre inițiativa de regionalizare a acestui serviciu. Acest proces care va presupune monitorizarea, instruirea și evaluarea personalului de către Centrul de Referință în Colposcopie, din cadrul Centrului Mamei și Copilului. Paralel, se planifică instruirea și certificarea medicilor ginecologi care realizează colposcopia, în conformitate cu standardele existente.

S-a accentuat că, în cadrul Spitalului Clinic Republican și Institutul Oncologic, laboratoarele histopatologice sunt cele mai bine dotate, pe când în alte instituții, echipamentul tehnic este învechit. Potrivit specialiștilor, în aceste condiții, nu sunt respectați pașii pentru procedurile de examinare a probelor și astfel, este afectată calitatea serviciilor de laborator prestate. S-a menționat că trebuie redus numărul de laboratoare, iar acelea care vor activa trebuie echipate adecvat..

”… 5 laboratoare citologice pentru toată țara sunt mai mult decât suficient și cred că 2 pentru cele histopatologice tot ar fi suficient. Cu condiția că ele sunt absolut ajustate la cerințele internaționale: și ca instruire ale personalului, și ca echipament, și ca menținerea calității.”

Un specialist a menționat despre realizarea unor studii de evaluare a activității laboratoarelor citologice în urma cărora sunt planificate acțiuni de fortificare a capacităților acestor unități, atât prin dotarea cu echipament, cât și prin instruirea personalului implicat. S-a declarat că, în urma unui studiu de evaluare din anul 2016, s-au identificat 28 de laboratoare citologice – ceea ce se consideră mai mult decât suficient pentru necesitățile naționale:

”în citologie există un principiu că dezvoltarea capacității și calității acestui serviciu depinde foarte mult de numărul de procesări pe an. Conform recomandărilor internaționale, un laborator poate fi considerat calitativ dacă procesează anual între 25-35 de mii de citologii”.

Potrivit acestui specialist, în Republica Moldova, există laboratoare care procesează trei sute, opt sute de teste pe an, astfel ”calitatea lor devine foarte suspectă”.

În general, personalul medical care prestează servicii de screening cervical, nu cunoaște foarte bine situația laboratoarelor citologice, histopatologice și a cabinetelor de colposcopie. Respondenții au menționat că primesc rezultatele testelor citologice în perioade de la o lună până la șase luni. În aceste condiții, unii au avut dubii cu privire la calitatea și veridicitatea rezultatelor obținute de la laboratoare, iar un asistent medical a exemplificat cazuri când rezultatele probelor au fost pierdute:

”… consider că nu-i suficient, luând în considerație că noi primim rezultatele peste 3-6 luni, probabil că nu se reușește și acolo unde-i flux mare de informație nu știu cât de calitativ e făcută investigația, dar sperăm că totul este făcut corect, dar nu se reușește.” (medic de familie urban)

Unii medici cred că sunt suficiente laboratoare, precum și medici citologi și histopatologi, mai ales că probele pot fi trimise pentru examinare și în alte țări. Un medic ginecolog susține că durata de obținere a rezultatelor testelor s-a scurtat, deoarece au schimbat instituția la care sunt transmise probele citologice prelevate:

”… de când ne face analizele Centrul de Diagnostic, nu avem deloc probleme. Când le făceam la Institutul Oncologic, foarte greu veneau, care era tot un impediment că dacă eu îi spuneam pacientei că rezultatul vine în decurs de o lună cu rezervă și nu venea, apăreau probleme, adică ea, a doua oară, zicea: „nu mă mai duc să dau, pentru că nu-i la timp. Acum la noi problema a dispărut de când le facem la Centrul de Diagnostic.”

Deși specialiștii propun regionalizarea serviciilor de colposcopie, unii medici de familie consideră că sunt necesare colposcoape în centrele de sănătate raionale. Un medic de familie consideră necesară angajării unui medic care să realizeze examenul colposcopic în Centrul de Sănătate: ”chiar ne-am dori un colposcop, nu știu unde am putea trimite la colposcopie, nu știu dacă staționarul face colposcopie.”

93


93

Impactul reformei AMP asupra programului de screening cervical

Respondenții au declarat că, în urma reformei, fiecare medic de familie va avea un cabinet particular și, pe lângă atribuțiile de bază, va fi responsabil de gestionarea resurselor financiare: ”ei vor trebui să aibă cunoștințe elementare de economie și buget”. În același timp, a fost menționată îngrijorarea din cauza sporirii sarcinilor și responsabilităților medicilor de familie: ”dacă ei acum nu găsesc suficient timp să contacteze pacienții și să informeze populația, când vor trece la practica individuală, ei pur și simplu o să fie supraîncărcați de alte activități organizatorice”.

Sumar:

Respondenții cunosc instituțiile și resursele umane implicate în realizarea screeningului cervical și consideră că acestea sunt suficiente, dar s-ar dori o implicare mai activă în informarea femeilor, a organizațiilor adiacente sistemului medical. Insuficiența de personal, dotarea necorespunzătoare și instruirea precară a cadrelor medicale reprezintă principalele provocări pentru instituțiile medico-sanitare și laboratoarele implicate în serviciul de screening cervical.

4.5. Funcționarea serviciilor de screening cervical

Personalul medical susține că screeningul cervical reprezintă o procedură de rutină și că datele privind numărul de femei și anul în care a avut loc prelevarea testului citologic sunt introduse în registre.

S-a menționat că în legătură cu realizarea procedurii de screening cervical, cadrele medicale sunt solicitate să completeze formularele 025 și 027 pe hârtie. Totuși, în unele instituții odată cu implementarea sistemului informațional la nivel de asistență medicală primară, datele despre paciente sunt disponibile și în format electronic. De asemenea, s-a evidențiat că instituțiile medicale dispun de fișe individuale ale pacientelor, pe suport de hârtie sau în format electronic. Aceste fișe permit monitorizarea femeilor și conțin toată informația privind starea sănătății acestora. Adițional, există sistemul informațional de asistență medicală primară – ca modalitate de colectare a informației despre starea sănătății pacienților, însă, potrivit unor specialiști, acest sistem nu funcționează definitiv.

În procesul decizional cu privire la persoanele care ar trebui să beneficieze de testul Papanicolau, majoritatea respondenților a spus că se ghidează de vârsta pacienților și alte caracteristici precum risc și simptome:

”Totuși, la noi screeningul se face pe criteriul de vârstă: de la 25-61 de ani. Noi nu invităm la control profilactic fetițele din categoria de risc de 15-16 ani, iar când sunt simptome, nu există testul, deja este alt domeniu.”

În privința modului în care este comunicat rezultatul testului Papanicolau pacientei, personalul medical a numit mai multe practici:

- comunicarea rezultatelor în cadrul consultațiilor solicitate la inițiativa femeilor; - informarea femeilor prin apel telefonic; - invitarea femeilor la medicul de familie, pentru comunicarea rezultatelor; - comunicarea rezultatului testului citologic la domiciliul femeii

S-a menționat că, rezultatele vin timp după o perioadă îndelungată de timp, de aceea, se comunică rezultatele doar în rândul femeilor la care au fost depistate celule atipice. Potrivit respondenților, atunci când rezultatul testului este pozitiv, are loc prelevarea repetată și pacienta este îndreptată la medicul ginecolog care, în baza rezultatelor investigațiilor, realizează tratamentul leziunilor pre-canceroase sau direcționează pacienta la medicul oncolog.

Personalul medical a declarat că pacientele sunt monitorizate pe parcursul acestor etape de către medicul de familie, iar la finalul tratamentului sunt invitate să repete analizele. Mai mulți respondenți au menționat că, în procesul de monitorizare a pacientelor sunt implicați: medicul de familie, medicul ginecolog și medicul oncolog, în funcție de starea femeilor și etapa la care se află.

Unii specialiști consideră că monitorizarea femeilor nu este suficient de bine organizată, iar procesul de comunicare cu pacientele nu asigură că acestea sunt contactate în timp util:

”… nu există comunicare, nu există veriga asta de trasabilitate a pacientei. Ea a venit azi, a făcut citologie și nu știe diagnosticul citologic, nu i l-a spus nimeni, pentru că ea undeva a plecat și nu este informată”.

94


94

Un specialist a declarat că procedura de screening cervical este nearmonioasă, deoarece nu sunt stabilite mecanisme clare de conlucrare între părțile implicate, ceea ce conduce la pierderea sau neparticiparea femeilor la screeningul cervical.

”… nu există la moment încă mecanismele de referire clare unde trebuie să ajungă aceste femei, care sunt acele clinici care prestează serviciul de colposcopie și femeilor doar le este recomandat colposcopia, fără o claritate absolută în ceea ce ține unde ele trebuie să ajungă. Și nu se monitorizează – au ajuns, nu au ajuns – și care este într-un final diagnosticul - a fost ea tratată, nu a fost tratată, soarta lor. La moment, lipsesc statisticile oficiale despre câte femei au fost referite la colposcopie, câte din ele au ajuns la colposcopie, care au fost diagnozele, procedurile efectuate – toate acestea până când încă nu sunt stabilite.”

În acest sens, s-a declarat că atunci când există neclarități în contextul unui diagnostic stabilit, medicii nu au posibilitatea să ia legătura pentru a discuta despre diferențele de rezultate, deoarece pe fișa pacientei nu sunt indicate contactele medicului la care s-a adresat.

Printre alte neajunsuri au fost numite: lipsa unor rapoarte despre numărul de femei care au fost direcționate la etapa a doua – la medicul ginecolog, lipsa datelor privind numărul de paciente care au fost îndreptate la medicul oncolog și numărul de cazuri de cancer depistate în urma screeningului cervical. Astfel, s-a menționat că, cu excepția responsabilității personale a medicilor de familie, care, conform normelor, trebuie să ofere serviciul de screening cervical tuturor femeilor din grupul - țintă, alte mecanisme de monitorizare nu există.

S-a relatat că informația despre pacienți este introdusă în registrul de evidență și este raportată în formă statistică trimestrial și anual. Un medic oncolog a declarat că raportările se fac trimestrial și toată informația este păstrată la Biroul Național de Statistică, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și Institutul Oncologic.

Specialiștii consideră că crearea unui registru național electronic privind screeningul cervical, ar facilita activitatea medicilor de familie, și ar servi ca un sistem de raportări. De asemenea se afirmă că, crearea unui sistem informațional în care s-ar include datele fiecărui pacient la fiecare etapă de asistență medicală, ar facilita comunicarea dintre personalul medical implicat în realizarea screeningului cervical și ar contribui la oferirea unui serviciu calitativ și bine organizat:

”… să fie un soft care să permită să introduc, numărul de identitate al pacientului și să vezi în computer care investigații preliminare le-a avut, care rezultate au fost, ce medic le-a făcut, ca să știi la ce etapă ești.”

În acest context, s-a menționat că există instituții care au sisteme informaționale interne, dar acestea sunt ”prea primitive” față de sistemele utilizate de alte state:

”… trebuie de schimbat ceva în sistem, trebuie circuitul acesta să fie trasabil cumva, trebuie să vedem calea care o face pacienta de la început și până la sfârșit. Că altfel, dacă o pierdem undeva, ce fel de screening asta poate fi? Inclusiv și registrele de cancer trebuie să existe.”

Cadrele medicale consideră că femeile sunt slab informate și nu conștientizează importanța testului. Unii lucrători medicali au recunoscut că ajung la ”șantaj medical”, prin care refuză eliberarea unor documente dacă femeile nu efectuează testul Papanicolau:

”pe unele femei le obligăm să facă test, îi zicem că nu-i dăm foaie de boală” (medic de familie, mediul urban).

Sumar:

Specialiștii au relatat că informațiile despre screeningul cervical sunt indicate în registrele de evidență și se raportează trimestrial și anual, în formă statistică. Potrivit respondenților, principalele neajunsuri ale realizării screeningului cervical, sunt: lipsa unei verigi de trasabilitate a pacientelor, mecanisme neclare de conlucrare între specialiștii implicați și lipsa datelor despre numărul de femei care au ajuns la fiecare etapă a procedurii. Specialiștii cred că crearea unui sistem informațional ar servi drept soluție pentru provocările enunțate anterior.

4.6. Asigurarea calității screeningului cervical

Specialiștii intervievați au relatat că la baza asigurării calității efectuării testului Papanicolau sunt actele fundamentale din domeniu: Legea cu privire la ocrotirea sănătății, Programul Național de Control al Cancerului, în care este prevăzută ca prioritate – depistarea precoce a cancerului de col uterin.

95

Mai mulți specialiști consideră că documentele din domeniu, cum ar fi: Protocolul Clinic Național privind Cancerul Cervical, Protocolul Clinic Standardizat privind Cancerul Cervical pentru Medicii de Familie, Standardul Operațional al Procedurilor Operaționale privind Screeningul Cervical, manualele de calitate pentru serviciile de laborator și actele emise de Compania Națională de Asigurări în Medicină, împreună cu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, au rolul de a ghida specialiștii implicați în screening cervical în oferirea unor servicii medicale de calitate.

Totodată, s-a declarat că, pentru serviciile de laborator, sunt elaborate manuale de asigurare a calității, unde sunt indicate procedurile care necesită a fi respectate: ”… tot în acest manual este descrisă evaluarea internă, care se face în toată ziua, în toate segmentele de laborator, în dependență de complexitatea analizei și posibilitatea de erori, această evaluare poate fi făcută și în mijlocul zilei de lucru și la finalul și începutul zilei de lucru.”

Respondenții au spus că Compania Națională de Asigurări în Medicină care contractează instituțiile medicale și finanțează serviciile de screening cervical verifică anual veridicitatea informațiilor raportate de către instituțiile medicale privind serviciile realizate. Adițional, există sistemul de evaluare a cazurilor de cancer depistate, prin intermediul căruia se face o analiza a circumstanțelor în care a fost diagnosticat pacientul: ”a fost o adresare tardivă, a fost o diagnosticare incorectă, pacientul nu a fost inclus în grupa de risc”. S-a mai menționat că calitatea screeningului cervical este asigurată de Centrul Republican de Control Extern al Calității Investigațiilor de Laborator.

Unele instituții, care au laboratoare, au menționat că pentru a asigura calitatea examinărilor de laborator transmit probele peste hotare: ”anul acesta, când am făcut evaluarea citologiilor cu o neclaritate în descriere, am trimis fără nume, anonime, la colegii din Kiev, Ucraina, la colegii din Minsk, pentru a verifica abordarea noastră și abordarea lor, să comparăm.”

Vorbind de asigurarea calității screeningului cervical, specialiștii au menționat despre indicatorii de performanță utilizați anterior în evaluarea activității și remunerarea personalului din asistența medicală primară. Majoritatea respondenților s-au expus pentru utilizarea în continuare a indicatorilor de performanță, deoarece consideră că prin intermediul acestora, personalul medical este stimulat financiar și, totodată, se asigură depistarea cancerului de col uterin în stadii incipiente.

”… ca să atingă acest indicator de performanță, ei, oricum, trebuie să preleveze citologia cervicală și ar fi, cumva, justificat să preleveze la toate femeile citologia cervicală, pentru ca să depisteze acele cancere de stadiile 1 și 2, care este indicator de performanță...doar că era mai motivant pentru ei să fie cumva, ca indicator de peformanță, numărul de femei incluse în screening. Eu consider că trebuie de revenit la indicatorul anterior.”

S-a remarcat faptul că asigurarea calității este responsabilitatea fiecărui lucrător medical: ”toți suntem obligați să respectăm și cerințele sanitare și cerințele de prelevare”. De aceea, este importantă informarea și instruirea permanentă a cadrelor medicale, în conformitate cu prevederile cadrului normativ în vigoare. În privința acestui aspect, un specialist a relatat că, în ultima perioadă, apar mai multe cursuri de instruire a prestatorilor de servicii de screening cervical: ”pentru colaboratorii care realizează prelevarea probelor, pentru medici citologi și specialiștii care efectuează colposcopia”.

De asemenea, s-a afirmat că pentru asigurarea calității sunt utilizate informațiile din rapoartele trimestriale și anuale prezentate de către personalul medical, implicat în diferite etape ale screeningului cervical. Însă, pornind de la numărul mare de fișe medicale individuale, se consideră că utilizarea unui sistem informațional, ar facilita interacțiunea dintre personalul medical implicat în screeningul cervical și ar favoriza procesul de monitorizare. Adițional, unii respondenți au menționat nevoia implicării unei persoane sau organizații independente, care ar supraveghea și evalua calitatea serviciilor citologice realizate.

În privința asigurării calității serviciului de vaccinare anti-HPV, s-au menționat: Agenția Națională pentru Sănătate Publică și asistența medicală primară, care sunt responsabile de implementarea campaniei de vaccinare anti-HPV, în conformitate cu normele legislative din domeniu.

Sumar:

În opinia specialiștilor calitatea screeningul cervical este asigurată ca urmare a respectării cadrului normativ, prin sistemul de evaluare a cazurilor de cancer depistate și prin intermediul verificărilor realizate de Compania Națională de Asigurări în Medicină. Se consideră că asigurarea calității este responsabilitatea fiecărui lucrător medical, iar pentru motivarea acestora, s-a propus reintroducerea indicatorilor de performanță.

96

4.7. Finanțarea screeningului cervical

În ceea ce privește screeningul cervical, prelevarea și procesarea frotiului citologic, s-a afirmat că această procedură este oferită gratuit atât persoanelor asigurate, cât și celor neasigurate în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală. La etapa examenului colposcopic și tratamentul leziunilor pre-canceroase, pacientele neasigurate în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală achită din cont propriu pentru aceste servicii, iar persoanele asigurate beneficiază de serviciile menționate gratuit. Atunci când se depistează cancerul de col uterin și acest diagnostic este confirmat histologic, indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală, toate femeile au acces la servicii de tratament specializat gratuit în cadrul Institutului Oncologic, cheltuielile fiind acoperite din Bugetul de Stat.

La nivel de AMP, în a doua jumătate a fiecărui an, este prezentată structura pacienților înscriși pe lista medicului de familie, inclusiv și numărul de femei ce urmează să realizeze screeningului cervical. În baza acestor date, se planifică resursele financiare pentru activitatea instituției pentru anul viitor. Potrivit specialiștilor, pentru realizarea serviciilor de screening cervical nu se alocă resurse adiționale, aceste servicii fiind realizate din bugetul instituției de asistență medicală primară:

”… din suma totală care este destinată medicinii primare, după principiul per capita, se suportă și cheltuielile pentru prelevare, plata pentru investigațiile de laborator… adică tot volumul de servicii care este necesar pentru screeningul cervical.”

În contextul acestei modalități de finanțare a asistenței medicale primare, un specialist a declarat că nu este garantată prioritizarea screeningului cervical în raport cu alte boli sau patologii oncologice. Totodată, s-a remarcat practica unor instituții de asistență medicală primară din mediul urban, care cu scop de eficientizare a cheltuielilor instituției au angajat un medic citolog deoarece laboratoarele de citologie percep plată pentru fiecare test citologig transmis spre examinare:

”...aceste mecanisme nu țin de ziua de astăzi și nu țin de-o intenție rea, aceasta este realitatea Republicii Moldova, care, la moment, noi trebuie să încercăm să o depășim.”

De asemenea, a fost evidențiată importanța contribuției organizațiilor internaționale în fortificarea capacităților naționale de prevenire a cancerului de col uterin, prin intermediul asistenței nerambursabile oferite. Potrivit unui specialist, prin implementarea unui proiect de asistență oficială pentru dezvoltare planificat pentru o durată de trei ani, cu susținerea financiară a UNFPA, Fondul ONU pentru Populație și a Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare, la fel și altor parteneri pentru dezvoltare așa ca Agenția de Cooperare Internațională pentru Dezvoltare a Romaniei (RoAid), se realizează și instruirea personalului medical și, parțial, se fortifică capacitățile laboratoarelor, prin dotarea acestora cu echipament. Realizarea schimbului de bune practici și expertiza internațională în contextul fortificării serviciilor de screening cervical în Moldova, sunt susținute de Asociația Internațională pentru Prevenire a Cancerului de Col Uterin. Iar Centrul de Referință în Colposcopie din cadrul Institutului Mamei și Copilului, a fost dotat cu echipament necesar, datorită suportului Ambasadei Japoniei la Chișinău:

”… un suport extraordinar pentru noi, cu adevărat, noi altfel nu aveam să ajungem la niciun rezultat.”

În unele localități specialiștii utilizează resursele proprii pentru a transmite scrisori de invitație femeilor din grupul țintă, eligibile pentru screeningul cervical.

Unii medici consideră că resursele pentru screeningul cervical și vaccinarea anti-HPV sunt eficiente din punct de vedere a costului. Principale argumente au fost posibilitatea depistării precoce a bolii și utilitatea vaccinării anti-HPV pentru populația țintă. Specialiștii consideră că investiția în imunizare (vaccinarea anti-HPS) și profilaxie primară (screening cervical) sunt mai eficiente din punct de vedere al costului față de cheltuielile pentru tratament. ”pentru sistemul de sănătate, costul pentru un caz, care include prelevarea și examinarea probelor la nivel de laborator ajunge la 100 de lei moldovenești”. În acest context, s-a relatat că, în implementarea testului Papanicolau, costul examinărilor de laborator ajung la suma de 125 MDL, pentru fiecare caz, prețul unui examen colposcopic este de 43 MDL, iar consultația unui medic care a realizat colposcopia este de 90 MDL –

97


97

toate acestea unii specialiști consideră că sunt costuri acoperite în cadrul sistemului de asigurare obligatorie de asistență medicală . Astfel, s-a făcut comparație între costul de o mie de lei/MDL investiți în prevenire și prețul de cel puțin patruzeci de mii de lei/MDL utilizat pentru tratarea unui caz de cancer de col uterin.

Alți medici au declarat că investițiile în vaccinarea anti-HPV nu sunt relevante, din cauza ratei mare de refuz în rândul populației.

Unii respondenți au menționat că se simte necesitatea unei planificări financiare mai cost-eficiente, în cazul campaniei de vaccinare anti-HPV:

”Doar se știe astăzi… într-un an, doi, trei câte adolescente de 11 ani vor ajunge la anul viitor, la celălalt, la celălalt. Și lucrurile acestea trebuie planificate din timp, și de pe acum de văzut de unde se procură mai ieftin, pentru că este posibilitate.”

Sumar:

Specialiștii au declarat că serviciile de adresare a problemei cancerului de col uterin sunt finanțate din bugetul de stat și au evidențiat susținerea financiară a partenerilor externi, în consolidarea capacităților sistemului medical. Măsurile de profilaxie și imunizare sunt considerate metode eficiente de utilizare a resurselor. Respondenții au fost de părerea că toate etapele screeningului cervical trebuie să fie gratuite, atât pentru persoanele asigurate, cât și pentru cele neasigurate în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală.

4.8. Opiniile specialiștilor și ale personalului medical despre accesibilitatea serviciilor de screening cervical

Personalul medical a declarat că există mai multe căi prin care femeile ajung să facă testul Papanicolau: fiind invitate prin scrisori de invitație, în baza trimiterii/referirii pentru realizarea testului citologic, fiind convinse de personalul medical și prin adresarea femeilor din propria inițiativă:

”Și scrisorile de invitație, și impuse și de bunăvoie – avem de toate felurile. 5-10 persoane din 200 vin benevol. Impuse - sunt 20. Mai vin cu scrisori vreo 20. Dar, vă spun, doar e tot prin comunicare.” (asistent medical urban)

Specialiștii au declarat că nu există bariere pentru ca femeile să acceseze serviciile de screening cervical. S-a menționat că, deși în sistemul medical sunt aspecte care ar putea fi criticate: ”persoana care prestează serviciul, nu posedă arta vorbirii și convingerii; nu se respectă anumite cerințe de intimitate”, totuși, acestea ar deveni neimportante, dacă femeile ar conștientiza importanța screeningului cervical: ”ele, pur și simplu, vor dispărea”.

Potrivit unui specialist, screeningul cervical este accesibil, dar nu este suficient de atractiv și comod pentru femei:

”...elementar, condițiile cât sunt de confortabile, cum se ia în considerație unele particularități ale femeilor: dacă ele sunt poate cu dizabilități, că să fie acel fotoliu pe care este prelevat testul adaptat. Serviciul trebuie să devină atractiv din aspectul comodității, ca pacienta să accepte, să-i fie foarte clar când ea trebuie să se prezinte, la ce oră, nu să stea în rânduri lungi. În unele instituții medicale am văzut că asistenta medicală primară identifică pacienta, o înrolează în screening, dar testul este prelevat de medicul ginecolog, la care trebuia să fie înscrisă la vizită. Deci, aceasta face cale spre prelevare mai complicată.”

În privința echipamentului medical, adaptat persoanelor cu dizabilități, s-a relatat despre suportul oferit de unii parteneri pentru dezvoltare în acest sens, accentuând că este foarte importantă asigurarea accesibilității femeilor care au dizabilități la examene profilactice. De asemenea, un specialist a menționat că se fac eforturi maxime pentru a facilita accesul femeilor la screening cervical: ”femeile nu trebuie să se programeze sau să aștepte, ele intră fără înscriere pentru că le prelevează moașa...în raioane sunt cabinete speciale de prelevare...”

În scopul demonstrării accesibilității serviciilor de screening cervical, au fost aduse următoarele argumente:

- examenul ginecologic cu prelevarea frotiului pentru citologie este inclus în lista serviciilor asigurate din fondul asigurării obligatorii de asistență medicală; - se realizează în instituțiile de asistență medicală primară, care sunt cel mai aproape de populație; - există mai multe instituții care oferă acest serviciu: cabinete de examinare ginecologică la nivel local, raional, municipal și republican.

98


98

Mai mulți respondenți au declarat că, deși cadrele medicale depun efort în informarea, convingerea și invitarea femeilor de vârstă eligibilă pentru a efectua testul citologic, totuși, adresabilitatea femeilor invitate încă nu este foarte mare, procentul celor care vin din propria inițiativă fiind redus.

O provocare menționată de un medic, este faptul că, pacientele nu respectă recomandările atunci când sunt încurajate și referite pentru efectuarea testului Papanicolau:

”...dumneaei poate să iasă de la mine din cabinet și să nu ajungă la celălalt cabinet...ori poate să spună așa: “Eu am să vin mâine, astăzi nu sunt pregătită.”

Potrivit specialiștilor, examinările profilactice solicitate la locul de muncă sunt pârghiile prin care sunt determinate femeile, în special cele din sistemul de învățământ să realizeze testul de screening cervical.Iar înrolarea în screeningul cervical a persoanelor care nu lucrează, sau sunt plecate peste hotare, este mai dificilă.

Analizând barierele care împiedică accesul femeilor de vârstă eligibilă la serviciile de screening cervical, respondenții s-au referit la:

migrație – se pierde legătura/comunicarea cu pacientele. Majoritatea femeilor plecate peste hotare sunt în vârsta reproductivă și nu se cunoaște dacă au posibilitatea de realizare a testului citologic, în afara țării. De asemenea, această categorie de femei nu este examinată în cadrul controlului oncologic anual.

lipsa sau numărul insuficient de personal medical în unele localități rurale. Astfel, femeile cu venituri reduse nu-și pot permite să viziteze un centrul de sănătate, amplasat la distanță. Un medic oncolog consideră că majoritatea persoanelor depistate cu cancer de col uterin din mediul rural accesează serviciile medicale doar în perioada rece a anului când nu sunt ocupate cu lucrul în câmp.

necesitatea achitării costului/procurării de sine stătător a unor consumabile/ustensile în contextul realizării testului de screening cervical, cum ar fi setul ginecolog sau periuța pentru prelevarea testului citologic. Totodată, a fost menționată și necesitatea de achitare a serviciilor ulterioare de diagnostic si tratament a leziunilor pre-cancerioase de către femeile neasigurate în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală, care nu beneficiază de condiții egale în accesarea serviciilor la orice etapa a screeningului cervical.

timpul insuficient oferit pacienților de către personalul medical și organizarea ineficientă a serviciilor în cadrul sistemului medical:

”… femeile, câteodată, se gândesc că ar trebui să treacă un control medical profilactic, dar când își amintesc că trebuie să vină în rândurile respective, cred că nu-și mai doresc...”

În general, s-a remarcat că sistemul medical nu este foarte prietenos cu pacienții: ”la noi poți să mori înainte de a nimeri la medic” – situație generată de două aspecte:

posibilitatea de accesare a serviciilor medicale în cadrul sistemului de asigurări obligatorii de asistență medicală este posibilă doar prin adresarea la medicul de familie pe lista căruia persoanele sunt înregistrate;

procedura îndelungată de programare la un medic specialist, prin intermediul referirii de către medicul de familie și ineficiența sistemului de programare on-line pentru vizitarea medicului de familie:

”eu ar trebui să pot să mă înscriu online la medicul de familie, atunci când îmi este convenabil, să nu merg la ora 7, să stau lângă ușă, până la 8 se deschide, și apoi încă 2-3 ore să stau la coadă.”

Majoritatea specialiștilor medicali consideră că înrolarea femeilor în screeningul cervical trebuie să rămână în sarcina medicilor de familie. Pe de o parte, respondenții au spus că asistența medicală primară nu are mecanisme de convingere, sau impunere a femeilor să realizeze testul Papanicolau, iar, pe de altă parte, unii au evidențiat că, atunci când medicii de familie insistă, pacientele fac investigațiile necesare. Potrivit unui medic de familie, uneori aceștia sunt penalizați pentru că nu insistă asupra efectuării de către femeile de vârstă eligibilă a testului Papanicolau, mai ales când femeile respective sunt diagnosticate cu cancer de col uterin. Pentru evitarea acestor situații, medicii de familie solicită femeilor să semneze un act de confirmare a refuzului de a realiza testul citologic.

S-a evidențiat că, personalul medical nu poartă răspunderea pentru deciziile luate de către paciente, deoarece fiecare persoană este responsabilă de starea sa proprie de sănătate:

”… ajungem și la șantaj uneori, nu știu cum să le mai rugăm, să le explicăm că testul este inofensiv, oricum refuză, oricum nu vin. Dacă nu trece testul Papanicolau, nu are decât singură să își asume responsabilitatea.”

99


99

Au fost expuse păreri, precum că procedura de screening cervical ar trebui să fie obligatorie, prin responsabilizarea femeilor și a personalului medical. Respectiv, femeile ar trebui să conștientizeze importanța efectuării testului citologic și să se prezinte la instituția medicală pentru screening cervical, deoarece statul îi asigură acest serviciu în cadrul sistemului asigurării obligatorii de asistență medicală, iar sistemul de sănătate ar trebui să asigure accesul universal la servicii de sănătate, calitative și atractive pentru populație:

”După educația populației din Moldova – da, obligatoriu, că la noi altfel nu ajunge.”

Mai mulți specialiști au făcut referire la exemplele altor state, care aplică penalități în cazul părinților care au refuzat să vaccineze copiii, sau solicită în scris confirmarea refuzului femeilor care nu s-au prezentat la prelevarea testului citologic, ca potențiale metode de determinare a populației să participe în cadrul examinării profilactice:

”Peste hotare le trimit email-uri și ei trebuie să confirme că nu sunt de acord, femeia singură se semnează că ea nu vine, deci este responsabilitatea ei. În principiu, sănătatea omului este responsabilitatea lui personală.”

Un specialist a evidențiat că în legislația Republicii Moldova este prevăzut că, indiferent de starea de sănătate a pacientului, medicul trebuie să solicite acordul informat al pacientului pentru realizarea intervențiilor medicale, de aceea, nu este sigur în privința obligativității screeningului cervical.

Fiind întrebați despre grupurile cu risc crescut pentru cancerul de col uterin, respondenții au numit următoarele categorii de femei: - care au început viața sexuală la o vârstă timpurie: ”care au avut mai mulți parteneri sexuali, care au făcut mai multe avorturi, au utilizat contraceptive sau au avut nașteri cu patologii”; - persoanele cu diabet zaharat, boli cronice, cu ereditatea agravată sau cu patologii ginecologice; - femeile care nu au vizitat medicul ginecolog pentru o examinare medicală în ultimii doi-trei ani; - persoanele social-vulnerabile; - femeile cu un mod de viață nesănătos: care consumă băuturi alcoolice, droguri sau practică fumatul.

A fost evidențiat faptul că vaccinarea anti-HPV este o soluție în cazul adolescentelor din familii social-vulnerabile, sau cu antecedente familiale, și în cazul adolescentelor a căror mod de viață nu este cunoscut părinților și medicilor.

Personalul medical s-a expus asupra posibilităților de îmbunătățire a accesului la serviciile de screening cervical, menționând campaniile de mediatizare și planificare a unor zile dedicate informării populației privind screeningul cervical; organizarea unor deplasări periodice ale personalului medical în localitățile rurale, unde este redus accesul la serviciile de screening cervical. De asemenea, s-a declarat că, pentru asigurarea accesului la serviciile de screening cervical, prelevarea testului citologic trebuie să rămână în sarcina asistenței medicale primare, iar în cazul existenței fișelor medicale în format electronic, angajamentul pentru invitarea femeilor pentru înrolare în screeningul cervical, ar putea fi preluată de o parte terță.

Sumar:

În general, respondenții consideră că accesul la screening cervical este asigurat femeilor din grupul țintă, însă se întâmpină dificultăți la înrolarea femeilor din cauza următoarele bariere: adresabilitatea mică, migrația, insuficiența personalului medical în unele regiuni și organizarea ineficientă a serviciilor medicale. Unii specialiști cred că obligativitatea screeningului cervical și sporirea atractivității serviciilor de sănătate ar contribui la pentru creșterea numărului de femei beneficiare.

4.9. Opinia respondenților despre metodele de informare și educare a femeilor privind screeningul cervical

Majoritatea cadrelor medicale consideră că este responsabilitatea lor să informeze populația cu privire la screeningul cervical și au relatat despre practicile de informare din cadrul instituțiilor medicale: distribuirea pliantelor, utilizarea panourilor informative, spoturilor, lecțiilor informative și comunicarea interpersonală. În același timp, invitarea pentru realizarea testului citologic, se face prin intermediul telefonului, scrisorilor de invitație și convorbirilor față în față.

Unii medici au concluzionat că serviciile de screening cervical nu sunt bine promovate, iar medicii fiind suprasolicitați nu reușesc să acorde suficient timp comunicării cu pacienții.

S-a menționat că ar fi binevenită o listă de activități de comunicare și informare a populației despre prevenirea cancerului de col uterin, care ar fi planificată pe parcursul întregului an, deoarece, la moment,

100


100

acestea sunt realizate sporadic: ”nu există o strategie de informare a populației despre screening cervical pe durata întregului an”.

Personalul medical și specialiștii consideră că este necesară utilizarea tuturor surselor posibile pentru informarea femeilor despre screeningul cervical, și au propus următoarele modalități de informare:

organizarea unei campanii naționale de informare prin mass-media, inclusiv prin realizarea unor emisiuni la televizor, la radio și prin intermediul rețelelor de socializare;

implicarea instituțiilor care sunt responsabile de sănătate publică, în diseminarea informației; plasarea posterelor, pliantelor, broșurilor și spoturilor video tematice, dedicate prevenirii cancerului de

col uterin, în instituțiile medicale: ”am avea nevoie de niște pliante informative, că chiar nu le avem” (medic ginecolog urban);

informarea tinerelor de la vârsta de 15-16 ani, în instituțiile de învățământ și în centrele de sănătate prietenoase tinerilor despre disponibilitatea serviciilor de screening cervical și grupul țintă (de vârstă eligibilă) pentru realizarea testului citologic, inclusiv prin implicarea medicilor în oferirea informației: ”este foarte bine ca până la 25 de ani fetița să cunoască foarte bine că există așa test, ar fi bine ca aceasta să fie foarte mult accentuat din școală” (medic de familie urban);

organizarea lecțiilor publice: ”în satul meu de baștină, am fost invitată de către un ONG de tineri să petrec o lecție la tema profilaxia cancerului de col uterin și erau multe doamne, adresau întrebări, erau cointeresate, chiar le-a plăcut și după aceasta, au fost și au trecut testul” (medic de familie urban);

comunicarea directă cu femeile de vârstă eligibilă pentru screeningul cervical și convingerea lor: ”prin discuție, le explicăm la ce poate să ajungă, le dăm exemple” (asistent medical rural); ”cât mai mult să vorbim cu dânsele” (medic ginecolog urban);

organizarea zilelor dedicate comunicării și informării populației despre screeningul cervical, cu susținerea financiară a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (din fondul măsurilor de profilaxie al Companiei);

implicarea liderilor de opinie și a experților din alte țări în promovarea la nivel național a screeningului cervical;

relatarea istoriilor pacientelor care au trecut prin experiența de a fi diagnosticate cu leziuni pre-canceroase, urmând tratamentul necesar și încurajând alte femei să participe în screeningul cervical pentru a preveni dezvoltarea cancerului cervical.

invitații personalizate cu broșuri informative despre beneficiile screeningului cervical, pentru femeile care trebuie să se prezinte la medic pentru înrolare în screeningul cervical în anul respectiv;

elaborarea unor ghiduri de comunicare cu pacienții pentru personalul medical, pentru a se asigura că, indiferent de mediu și regiune, medicii transmit același mesaj;

plasarea informației privind screeningul cervical pe paginile web ale instituțiilor publice din sectorul sănătății, inclusiv a a instituțiilor medico-sanitare: ”eu mi-aș dori ca deschizând pagina web a Ministerului Sănătății sau a altei instituții responsabile subordonate, să găsesc informația despre acest tip de screening și unde trebuie să apelez pentru el”;

plasarea panourilor informative privind prevenirea cancerului de col uterin în transportul public; informarea femeilor la locurile de muncă despre beneficiile realizării testului de screening cervical și

încurajarea femeilor de a se adresa la medicul de familie pentru realizarea investigațiilor profilactice periodice.

Unii specialiști sunt de părerea că cadrele medicale au cea mai mare responsabilitate în informarea populației privind prevenirea cancerului de col uterin, deoarece doar ele pot oferi informații veridice în acest context. Mai mulți medici consideră că, în procesul de comunicare și educare a populației, este foarte importantă stabilirea unei relații de încredere reciprocă între medic și pacient:

”Dacă pacientul are încredere în medic, medicul poate sa-l convingă… și el merge mai departe la toate recomandările medicului și le face.”

S-a menționat că campania de informare și educare a femeilor privind screeningul cervical ar trebui să fie concepută sub forma unui document de politici de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și implementarea acestuia, la fel, să fie monitorizată de către această instituție:

”…trebuie să fim suficient de convingători, să venim cu informații relevante și bine gândite. Campania de promovare să fie veridică și credibilă, ca să căpătăm încrederea femeilor și atunci ele cu mare plăcere vor participa în acest program. Noi nu trebuie să impunem. Este o mare muncă pentru un sistem de sănătate să devină credibil în fața beneficiarului.”

Potrivit unui respondent, campania de informare ar trebui să se axeze pe toate vârstele și păturile sociale, astfel, încât o parte mai mare a populației să cunoască și să fie interesată să distribuie informația privind prevenirea cancerului de col uterin:

101


101

”Probabil, trebuie să fie mediatizarea la televizor. Sunt mulți care, mai ales persoanele care sunt mai în vârstă, sunt mai creduli față de ceea ce se zice. Dacă s-a zis la televizor, înseamnă că așa este. Trebuie să fie probabil ziarele, jurnalele medicale, să informeze, medicii de familie trebuie să ducă ceva educativ, la școală probabil fetițele trebuie să aibă ore.”

De asemenea, s-a completat că este necesară promovarea opiniei, că a merge la medic pentru o examinare în scop profilactic nu este o rușine, dar ”o mândrie și o apreciere a faptului că eu am trecut un control profilactic”.

În contextul acestui subiect, unele persoane au declarat că sunt necesare și metode inovative de informare a populației, prin intermediul telefoanelor mobile sau a poștei electronice, pentru că modalitățile tradiționale, cum sunt broșurile sau spoturile video, nu mai sunt eficiente.

Sumar:

Majoritatea personalului medical consideră că informarea femeilor despre screeningul cervical este una dintre responsabilitățile lor, însă au relatat că acest serviciu nu este bine promovat, din cauza insuficienței de timp. Respondenții cred că este necesară o campanie națională de informare și educare a femeilor pe durata întregului an, în care ar fi implicate mai multe instituții și s-ar utiliza diverse căi de comunicare.

4.10. Opinia respondenților privind vaccinarea anti-HPV

Cadrele medicale au declarat că au o părere pozitivă despre vaccinarea anti-HPV și consideră că acest vaccin are doar efecte benefice asupra sănătății adolescentelor. Niciun respondent nu a observat efecte adverse ale vaccinului anti-HPV, dar au evidențiat că rezultatele vor fi vizibile în timp, pentru că această campanie de profilaxie a început a fi implementată recent. Unii lucrători medicali au spus că copiii lor, de asemenea, au fost vaccinați cu vaccinul anti-HPV.

În privința procesului de organizare a vaccinării, un respondent a relatat că fiecărui centru de sănătate i se oferă un număr anumit de doze de vaccin anti-HPV și se imunizează adolescentele care sunt în grupul țintă cu vârstă de 10 ani, iar în cazul mai multor refuzuri sau a unor contraindicații, sunt selectate adolescentele în jurul vârstei de 10 ani. În cazul unei instituții, dozele de vaccin anti-HPV repartizate nu au fost suficiente, deoarece părinții care inițial au refuzat vaccinarea fetelor adolescente, ulterior s-au informat și și-au schimbat opinia. În această situație, a fost împrumutat un număr de vaccinuri anti-HPV de la alte instituții din cadrul AMP.

Totuși, în mare parte personalul medical a spus că, în rândul părinților există frica pentru careva reacții adverse și consecințele vaccinării, de aceea, mulți refuză să vaccineze copiii: ”se mai gândesc că pe viitor s-aducă fetițele la sterilitate. Aceasta-i în primul rând. Frica aceasta o au”.

Mai mulți respondenți au evidențiat că, deși experiență privind vaccinarea anti-HPV la nivel național este relativ recentă, inițiativa este binevenită și, analizând datele statistice din statele europene cu o practică mai vastă în domeniu, se consideră că campaniile de vaccinare anti-HPV sunt eficiente în prevenirea acestei maladii. În același timp, un medic de familie a declarat că această măsură de profilaxie este mai eficientă decât screeningul cervical.

Specialiștii consideră că vaccinul anti-HPV este de calitate foarte bună și, cu suportul organizațiilor internaționale, se asigură transportarea lui în conformitate cu condițiile necesare prevăzute.

Pe de o parte, s-a evidențiat că populația nu conștientizează importanța vaccinării anti-HPV pentru prevenirea cancerului de col uterin, iar, pe de altă parte, s-a presupus că, din cauza lipsei de timp pentru comunicare, există probabilitatea ca părinții să nu fie informați de către personalul medical despre posibilitatea de a-și vaccina fetele adolescente.

Specialiștii cred că unii părinții au fost dezinformați în privința vaccinării anti-HPV, inclusiv din cauza campaniei ”agresive” față de acest vaccin, promovată de unele mijloace mass-media, de unii părinți și informația plasată pe rețelele de socializare:

”… s-au speculat foarte multe sugestii incorecte și n-a fost persoana care să lămurească beneficiile. La etapa actuală, noi încercăm să schimbăm această gândire, dar este greu. Mămicile refuză să vaccineze fetițele.”

Un specialist a relatat că campaniile anti-vaccinare sunt foarte răspândite atât la nivel național, cât și internațional și generează o dezinformare totală a populației, difuzând mesaje fără dovezi. Potrivit unui alt

102


102

specialist, selectarea unui grup anumit de vârstă de fete adolescente pentru vaccinarea anti-HPV a provocat rezistență și suspiciuni în rândul populației: ”de ce anume un grup foarte mic de fete?! Înseamnă că este un experiment, înseamnă că vaccinul nu este bun”.

În această privință, mai mulți respondenți au accentuat că populația încă este puțin informată și au exemplificat cazul erupției de rujeolă, care, potrivit lor, a fost generată de dezinformare a populației și refuzul părinților de a vaccina copiii. Conform părerii unui specialist, personalul medical ar trebui să fie informat și pregătit mai mult despre campania de vaccinare, pentru a putea convinge părinții de necesitatea imunizării contra infecției HPV:

”… atunci când nu sunt cunoștințe suficiente la persoanele care propun această vaccinare, ei nu sunt siguri în oferirea informației populației și la noi sunt foarte susceptibili oamenii la nehotărârea lucrătorilor medicali și ei judecă în felul următor: dacă lucrătorul medical nu este sigur în ceea ce spune, înseamnă că el nici nu este sigur pe cât este de bine de a o recomanda această vaccină”

Personalul medical a relatat că părinții sunt informați despre vaccinarea anti-HPV prin următoarele metode:

- reprezentantul instituției medicale informează părinții la ședințele din cadrul instituțiilor de învățământ; - se comunică cu fiecare părinte individual, atunci când sunt invitați la centrele de sănătate pentru vaccinare.

Specialiștii cred că informarea privind vaccinarea anti-HPV ar trebui să fie orientată pe următoarele direcții:

- Educarea și informarea tinerelor privind importanța prevenirii cancerului de col uterin, prin implicarea asistentului medical din instituția de învățământ. - Informarea și comunicarea cu părinții privind prevenirea cancerului de col uterin: ”trebuie să fie sensibilizați părinții cu copii de vârsta 10-12 ani”. - Lansarea campaniei de comunicare a beneficiilor vaccinării anti-HPV.

S-a declarat că Programul Național de Imunizări 2016-2020 a fost elaborat ca urmare a consultării cu organismele internaționale și este ”un succes al țării”. Iar, extinderea programului de vaccinare anti-HPV va depinde de posibilitățile financiare ale țării, deoarece, în prezent, Republica Moldova beneficiază pentru introducerea vaccinului anti-HPV, de sprijinul Alianței Globale pentru Vaccinuri și Imunizări și Organizației Mondiale a Sănătății: ”primii doi ani vaccinurile sunt gratuite, dar următorii doi ani, trebuie să cofinanțăm noi, cu un preț mai avantajos”.

Specialiștii consideră că asistența medicală primară ar trebui să rămână responsabilă de planificarea, organizarea şi prestarea serviciilor de imunizare/vaccinare a populației , însă în informarea populației și promovarea vaccinării este necesară implicarea mai multor instituții, cum ar fi: Agenția Națională pentru Sănătatea Publică, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecția Socială, biserica, instituțiile de învățământ, Administrația Publică Locală, centrele de sănătate prietenoase tinerilor. În acest context, s-a menționat că, circa 3500 de medici de familie au fost instruiți cu privire la importanța vaccinării anti-HPV, despre mesajele cheie care urmează a fi comunicate populației în acest context, despre disponibilitatea vaccinurilor anti-HPV la nivel național și modalitatea de vaccinare a fetelor adolescente etc.

Totodată, s-a accentuat că, în prevenirea cancerului de col uterin, campaniile de informare privind importanța vaccinării anti-HPV și cea privind importanța screeningului cervical ar trebui să fie desfășurate în paralel, deoarece ambele servicii, se complimentează reciproc și în acest context persoanele care au fost vaccinate în adolescență, este important ulterior începând cu vârsta de 25 de ani să fie înrolate în screeningul cervical.

”Și această acțiune, vaccinarea fetițelor adolescente, ar putea să aibă, dacă ar fi corect explicată femeilor și făcută legătura și cu sănătatea mamelor lor, ar putea să fie și un pas important în ameliorarea cererii pentru screening din partea populației.”

Sumar:

Majoritatea respondenților susțin vaccinarea anti-HPV, deoarece o consideră eficientă în prevenirea cancerului de col uterin, analizând datele statistice din statele europene cu o practică mai vastă în domeniu. În opinia specialiștilor, reticența și refuzul unor părinți de a vaccina copiii sunt cauzate de dezinformarea din contextul campaniilor anti-vaccinare și insuficiența eforturilor de informare corectă din partea instituțiilor medico-sanitare.

103

Capitolul V: Discutarea rezultatelor în contextul Republicii Moldovei și în context european

103

CAPITOLUL V: DISCUTAREA REZULTATELOR ÎN CONTEXTUL REPUBLICII MOLDOVEI ȘI ÎN CONTEXT EUROPEAN Studiul realizat ne-a permis să facem câteva constatări esențiale cu privire la percepția propriei stări de sănătate și a nivelului de responsabilitate pentru sănătate caracteristic populației Republicii Moldova. Fiecare a treia femeie din studiu (31%) a confirmat că suferă de o maladie cronică, iar 11% dintre femeile incluse au declarat că își percep sănătatea ca fiind rea, totodată 11% femei au recunoscut că au suferit o procedură de extirpare a uterului. Având în vedere vârsta femeilor incluse în studiu (25-61 ani), considerată perioada aptă de muncă, aceste rezultate arată o stare alarmantă a stării sănătății femeilor din Republica Moldova.

Evaluând magnitudinea problemei cancerului de col uterin pentru Republica Moldova, specialiștii implicați în studiu au menționat că numărul de cazuri depistate la stadiile III și IV depășește numărul cazurilor descoperite în fazele primare ale bolii, fapt confirmat și de datele statistice oficiale expuse în primul capitol al acestei lucrări. În acest context, au fost expuse opinii precum că datele statistice existete, oricum, nu reflectă situația reală cu privire la această boală la nivel de țară, fiind încă o problemă monitorizarea cazurilor de morbiditate și mortalitate prin cancer de col uterin.

Sunt determinate următoarele cauze ale incidenței înalte a cancerului de col uterin în Republica Moldova:

Cultura joasă a populației privind examenele profilactice, adresările întârziate la medic, fapt ce duce la diagnosticarea tardivă a cancerului de col uterin.

Testele nu sunt suficient de informative și modul în care sunt interpretate rezultatele nu permit, în toate cazurile, depistarea unor stări pre-canceroase.

Insuficiența eforturilor organizate pentru informarea populației despre posibilitatea realizării gratis a testului Papanicolau.

Informare insuficientă a populației cu privirea la cancerul de col uterin și prevenirea acestuia. Situația socio-economică vulnerabilă a unor femei face dificilă accesul acestora la servicii medicale,

inclusiv și de control profilactic. Fenomenul migrației femeilor duce la perderea monitorizării și continuității procesului de screening. Programul actual de screening cervical nu este eficient, sunt multe lacune în organizarea procedurii de

screening din partea sistemului, ”atitudine neprietenoasă” din partea sistemului de sănătate.

Organizația Mondială a Sănătății, în multiple documente aprobate și promovate la nivel internațional, afirmă obligațiile statelor de a asigura dreptul la sănătate al cetățenilor prin organizarea servciilor disponibile și accesibile pentru toți, fără discriminare, care să fie acceptate de populație și să corespundă celor mai înalte standarde de calitate. Astfel, dreptul la sănătate, la orice nivel şi sub orice formă, este compus din următoarele elemente indisolubile:

Disponibilitate - orice stat trebuie să dispună de un număr suficient de instituţii, mărfuri, servicii şi programe în sistemul de sănătate.

Accesibilitate - bunurile şi serviciile în domeniul sănătăţii, de care dispune statul, trebuie să fie accesibile fiecărei persoane din patru aspecte: geografic, economic, echitabil şi prin o informare amplă.

Acceptabilitate - toate bunurile şi serviciile de sănătate trebuie să corespundă principiilor eticii medicale şi criteriilor culturale, astfel încât să se ţină cont de particularităţile tuturor categoriilor de persoane (specificul cultural al unor etnii, femei, copii, persoane din mediul rural etc.).

Calitate - bunurile şi serviciile de sănătate trebuie să fie acceptabile şi din punct de vedere ştiinţific şi medical şi să fie de înaltă calitate.

Astfel, ne-am prous să realizăm analiza rezultatelor acumulate în cadrul studiului efectuat prin prisma acestor patru componente, la nivel egal de importante, pentru respectarea dreptului la sănătate a tuturor membrilor unei comunități.

5.1. Disponibilitatea serviciilor de screening

În cadrul cercetării au fost identificate opinii diferite cu privire la capacitatea sistemului medical de a face față unui program extins de screening cervical și de vaccinare anti-HPV. Această încredere este argumentată prin: (i) deschiderea noilor posibilități de realizare a testului Papanicolau în mai multe centre medicale din țară,

104


104

(ii) existența resurselor financiare din bugetul de stat și a donațiile organizațiilor internaționale, care ar acoperi necesitățile pentru aceste servicii și (iii) reducerea numărului de femei din țară, ceea ce dă posibilitatea sistemului de a avea capacitatea necesară pentru a răspunde necesităților populației.

Specialiștii au numit mai multe părți bune ale realizării testului Papanicolau/ screeningului cervical la moment, și anume: (a) conștientizarea problemei de către stat și decizia de a stabili screeningul pentru femeile de 25-61 de ani cu frecvența de o dată la trei ani, (b) gratuitatea prelevării probelor și (c) accesibilitate bună, prin implicarea asistenței medicale primare, care este mult mai aproape de populație.

Totuși, specialiștii din studiu au menționat că, chiar dacă la nivel internațional screeningul cervical este recunoscut drept una dintre cele mai reușite proceduri de prevenire a CCU, în Republica Moldova acest serviciu nu este atât de bine organizat pentru a fi considerat de succes, iar procentul de acoperire a grupului-țintă rămâne încă mic - mai puțin de 50% dintre femei beneficiază de aceste servicii.

Chiar dacă sunt elaborate și aprobate multe documente importante în acest domeniu (Programul Naţional de Control al Cancerului, Programul Național de Screening al Cancerului de Col Uterin, Protocoale Clinice Instituționale, Standardele Naționale ale Procedurilor Operaționale), acestea nu sunt pe larg cunoscute de toți specialiștii implicați în screening și, în același timp, este organizată ineficient procedura de monitorizare și evaluare a indicatorilor procesului de screening cervical.

5.2. Accesibilitatea serviciilor de screening

În cadrul dsicuțiilor cu unii specialiști din sistemul de sănătate a fost remarcat faptul că spectrul actual de servicii de screening în Republica Moldova este amplu, suficient și corespunde cu recomandările internaționale din domeniu. Pentru demonstrarea accesibilității screeningului cervical, s-a operat cu următoarele argumente:

- examenul ginecologic cu prelevarea frotiului pentru citologie este inclus în lista serviciilor asigurate din fondul asigurării obligatorii de asistență medicală;

- screeningul se realizează în instituțiile de asistență medicală primară, care sunt mai aproape de populație;

- există mai multe instituții care oferă acest serviciu: cabinete de examinare ginecologică la nivel local, raional, municipal și republican.

Totodată, au fost expuse și opinii contradictorii prin care a fost manifestată o neîncredere cu privire la potențialul actual al sistemului medical pentru organizarea accesului populației la un screening cervical eficient, fiind enumărate mai multe provocări și bariere, precum: (i) insuficiența cadrelor medicale, (ii) incertitudinea calității serviciilor oferite și (iii) realizarea necorespunzătoare a programului de screening cervical, absența unei verigi de trasabilitate a pacientelor, insuficiența unor instrumente de monitorizare a programului de screening cervical, (iv) lipsa unor calcule/estimări clare cu privire la necesitățile reale (consumabile și dotare) pentru implementarea prevederilor programelor aprobate, (v) lipsa unor mecanisme de responsabilizare și motivare a femeilor precum și a personalului medical pentru implicarea amplă în screening.

Accesul geografic

Accesul la specialiști din asistența medicală primară

La toate etapele de realizare a studiului a fost evidențiat faptul că exodul sau lipsa lucrătorilor medicali este o problemă pentru realizarea adecvată a screeningului. În unele zone, în special cele rurale, se înregistrează o insuficiență a medicilor de familie și asistenților medicali. Astfel, fiecare a cincea (21%) dintre respondente au indicat că o barieră în trecerea testului este distanța prea mare până la medicul de familie, care se află în altă localitate.

Au fost remarcate cazuri concrete în care s-a constatat că din cauza lipsei specialistului cu abilitatea de a preleva proba citologică, în instituție nu se realizează screeningului cervical. Un sfert dintre femeile incluse în studiu au spus că testul nu le-a fost efectuat din cauza lipsei de echipament în instituția de AMP unde s-au adresat, iar alte 25% au spus că testul nu a fost realizat deoarece în localitate în care domiciliază lipsește un medic sau asistent medical calificat să preleveze proba pentru test.

105


105

Totodată, a fost menționată frecvent pregătirea insuficientă a unor cadre medicale din AMP implicate în procedura de screening, fiind exemplificate cazuri când asistenții medicali nu cunoșteau cum să lucreze cu echipamentul medical ceea ce ducea la prelevarea necalitativă. Chiar dacă sunt organizate cursuri de instruire a personalului medical, din lipsă de timp și resurse financiare, unele persoane din asistența primară evită să participe la cursurile de perfecționare.

În studiu a fost identificat și un grup de 7 femei care au afirmat că nu au beneficiat de screening cervical atunci când l-au solicitat. Jumătate dintre ele au fost refuzate de către medicul de familie sau asistentul acestuia din diferite motive precum: lipsa de echipament necesar și/sau lipsa specialistului calificat ca să preleveze proba pentru test.

Multe femei incluse în studiu afirmă că medicii de familie sau asistenții acestora nu au instruirea ginecologică specializată, motiv pentru care nu ar avea încredere în serviciile acordate de ei în domeniul ginecologic. S-a menționat faptul că medicii de familie sunt ”medici generaliști” și nu ar avea experiența necesară pentru prelevarea unui test ginecologic. În acest sens, unele femei au mai accentuat faptul că testul Papanicolau este o procedură ”mai specială”, care, dacă nu este prelevată corect, nu își atinge scopul pentru că nu ar putea fi descoperite celulele atipice.

Doar 19% dintre femeile din studiu cunoșteau că pentru a face testul se pot adresa la medicul de familie, majoritatea femeilor considerând că pentru a trece screeningul cervical este necesară adresarea la cabinetul ginecologului. Unele consideră chiar că acesta este o examinare care se face doar, în exclusivitate, la Institutul Oncologic.

În cazul când au nevoie de o examinare sau o consultație ginecologică, trei pătrimi dintre femei au confirmat că aleg medicul ginecolog și doar un sfert (26%) preferă să se adreseze la medicul de familie.Toate femeile care au participat la studiu consideră că doar ginecologul sau moașele ar trebui să preleveze proba pentru testul Papanicolau.

Totodată este important de menționat că accesul la asistența medicală primară poate fi asigurat doar prin existența unor mecanisme stricte de monitorizare a grupului-țintă. La moment, monitorizarea femeilor supuse procedurii de screening se realizează de către personalul medical prin completarea formularelor 025 și 027 pe hârtie, unele instituții au introdus și varianta electronică a acestor evidențe. Informația despre pacienți este introdusă în registrul de evidență și este raportată în formă statistică trimestrial și anual. Totuși, sistemul informațional de asistență medicală primară – ca modalitate de colectare a informației despre starea sănătății pacienților, nu lucrează definitiv, iar crearea unei baze de date, a unui sistem informațional în care s-ar include datele fiecărui pacient, la fiecare etapă, ar facilita comunicarea dintre specialiștii implicați în screeningul cervical și ar contribui la oferirea unui serviciu calitativ și bine organizat. De exemplu, din studiul cantitativ a fost depistat că dintre femeile care au fost referite pentru efectuarea colposcopiei, circa 6% au recunoscut că nu au efectuat colposcopia motivând prin lipsa de timp, sau plecarea peste hotare. Totodată, dintre cele 4% de femei din studiu, care au avut un rezultat pozitiv la testul Papanicolau, 5% au spus că nu au fost îndreptate la altă etapă de investigații. Astfel, există un număr mare de femei care ”se pierd” din procesul de screening și medicul de familie nu poate cunoaște la ce etapă ele sunt. În afară de indicatorul cantitativ al medicilor de familie, care trebuie să cuprindă numărul femeilor din grupul-țintă incluse în screening, nu există alte mecanisme de monitorizare. Ar fi necesare, de exemplu, rapoarte despre numărul de femei care au fost direcționate la etapa a doua – la medicul ginecolog sau numărul de paciente care au fost îndreptate la medicul oncolog, și numărul de cazuri de cancer depistate în urma screeningului cervical. Un astfel de sistem ar asigura un proces mult mai intensiv de comunicare a medicului de familie cu pacientele din listele sale.

Accesul la consultarea specialistului ginecolog

Studiul demonstrează accesul mai mare la serviciile ginecologice specializate pentru femeile din localitățile urbane. Circa o jumătate dintre ele au afirmat că se adresează la medicul ginecolog de sine stătător minim o dată în an, inclusiv și în clinici private. În același timp, respondentele din zonele rurale au raportat că merg la examinări ginecologice mai rar și, de obicei, conform recomandării medicului de familie.

106


106

Atât în spațiul urban, cât și în afara capitalei se observă că sunt femei care aleg să nu meargă la ginecolog, dacă nu sunt motivate de anumite acuze. Multe femei din zonele rurale, care nu au participat la screeningul cervical, au afirmat că, în afara perioadei de sarcină, nu au trecut careva investigații sau teste ginecologice. În acest grup, se remarcă un nivel jos de conștientizare a necesității examenelor ginecologice preventive.

Una din dificultățile legate de examinările ginecologice este considerat faptul că pentru a obține o consultație a medicului ginecolog este necesară îndreptarea din partea medicului de familie. Acest proces durează în timp, deoarece femeile trebuie să obțină atât programare la medicul de familie, cât și, ulterior, la medicul ginecolog. Numărul redus al ginecologilor în unele raioane face ca aceste funcții se fie cumulate, astfel, programările la ei durează mai mult timp și, uneori, consultațiile sunt în grabă, de durată prea scurtă, ce trezește nemulțămirea pacientelor.

O treime dintre femei au indicat că s-a întâmplat ca perioada de așteptare pentru o investigare să fi fost mai mare de câteva săptămâni, iar starea de sănătate nu le permitea să aștepte, acestea fiind nevoite să se adreseze la clinici private.

Totodată rândurile de așteptare pentru consultație sunt uneori foarte lungi, persoanele fiind obligate să aștepte ”ore în șir”. Circa 43% dintre femei au remarcat ca una din barierele pentru a trece testul este lipsa de timp. Iar 41% au indicat perioada lungă de așteptare la medic. În unele cazuri, persoanele sunt nevoite să plece în orașe mai mari pentru a primi consultații, ceea ce le consumă timp și resurse financiare.

O parte dintre femeile din Chișinău au renunțat la adresarea în instituțiile medicale publice, chiar dacă sunt asigurate. În mare parte, femeile care se adresează instituțiilor private o fac deoarece pot obține consultația necesară mai repede, sunt sigure că vor fi consultate la ora programată și spun că, în cadrul clinicilor private, medicii au o atitudine mai respectuoasă față de paciente.

În cadrul unor discuții au parvenit propuneri pentru a crește accesul femeilor la serviciile specializate ginecologie și, respectiv, de screening, cum ar fi: deplasarea periodică a medicilor și a echipamentului din capitală în regiunile unde acesta lipsește, organizarea servciilor de prelevare a frotiului citologic în afara orelor de muncă, de exemplu, seara sau în ziua de sâmbătă. Unele respondente au remarcat că viața în mediul rural presupune multă muncă, în special, în perioada caldă a anului. Astfel, le-ar fi mai comod să fie organizată pentru ele examinarea în perioada de iarna.

A fost remarcat accesul redus a femeilor la servicii de colposcopie care este subdezvoltat, la nivel național. Insuficiența cabinetelor de colposcopie și incapacitatea serviciului de colposcopie din regiuni, de a oferi un rezultat calitativ și definitiv, determină trimiterea pacientelor la Institutul Oncologic la Chișinău.

Totodată, studiul a evidențiat opinii contradictorii cu privire la organizarea servciului de colposcopie. Deși specialiștii propun regionalizarea acestui serviciu, unii medici de familie consideră că sunt necesare colposcoape în toate centrele de sănătate raionale.

În același timp, se consideră că regionalizarea acestui serviciu, va presupune monitorizarea, instruirea și evaluarea personalului de către Centrul Republican de Colposcopie, din cadrul Centrului Mamei și a Copilului. Totodată, au fost menționate acțiunile de instruire și certificare pentru medicii care realizează colposcopia, în conformitate cu standardele existente.

Accesul la servicii de laborator performante

În urma unui studiu de evaluare din anul 2016, au fost identificate 28 de laboratoare citologice – ceea ce se consideră mai mult decât suficient pentru necesitățile naționale. Mai mult ca atât, au fost exprimate opinii precum că este necesară reducerea numărului de laboratoare citologice, dar sporirea capacităților operaționale pentru asigurarea calității investigațiilor effectuate.

Pe de altă parte, unii specialiști din sistemul sănătății consideră că numărul de laboratoare este corespunzător numărului de femei din țară, iar provocările principale constau în lipsa cadrelor, dotarea slabă și instruirea insuficientă a personalului medical.

În general, personalul medical nu cunoaște foarte bine situația laboratoarelor citologice, histopatologice și a cabinetelor de colposcopie. Totuși, cei mai mulți au concluzionat că acestea nu sunt suficiente, deoarece se confruntă cu o perioada prea lungă pentru primirea rezultatelor testelor. Respondenții au menționat că

107


107

primesc rezultatele testelor în perioade de la o lună până la șase luni. În aceste condiții, unii au avut dubii cu privire la calitatea și veridicitatea rezultatelor obținute de la laboratoare, au fost exemplificate cazuri când rezultatele probelor au fost pierdute.

Accesul economic

Mai puțin de jumătate (47%) dintre femeile incluse în studiu cunoșteau faptul că testul Papanicolau este gratuit, fiind răspândită percepția precum că testul este realizat contra plată. Luând în considerare că aproape o treime (31%) dintre participantele la studiu nu erau asigurate, iar 13% dintre ele nu sunt la evidența medicului de familie, este evidentă probabilitatea precum că un număr mare de femei nu se adresează și nu sunt acoperite de serviciile de screening. Astfel, majoritatea femeilor care au spus că testul ar presupune achitarea unei anumite sume de bani erau din grupul celor neasigurate. Multe dintre femeile neasigurate, care nu au trecut screeningul cervical, au afirmat că evită examinările preventive din motiv că ”toate examinările sunt cu plată”.

Studiul ne arată că 70% dintre femeile incluse în cercetare care au făcut testul Papanicolau nu au plătit pentru acesta. Totuși, o pătrime dintre femei au spus că au achitat pentru test, dintre care 67% au obținut testul într-o clinică privată.

Ca barieră în realizarea accesului finaciar la servciile medicale este identificată și practica frecventă din multe instituții medicale de a solicita femeilor să procure consumabilele și echipamentul pentru exeminare (oglinda, mănuși, șervețele etc.).

Unele femei au recunoscut că, pentru prelevare, ar fi necesar să meargă la ginecologul din centrul raional, ceea ce impune atât cheltuieli financiare, cât și planificarea unei perioade de timp mai lungi pentru examinare, care ar presupune lipsa de la locul de muncă, cu urmările respective. Astfel, 11% dintre femeile din studiu au indicat nemulțumire în privința costurilor pentru deplasare care trebuie să le suporte pentru vizita la medic.

Totodată, menționăm că procesul de screening are o finanțare neuniformă. Acesta este oferit gratis la prima etapă, screeningul primar - prelevarea și procesarea frotiului citologic, atât femeilor asigurate, cât și celor neasigurate. Pentru etapa a doua, atunci când este depistat testul pozitiv, femeile sunt direcționate către medicul specialist, unde cele neasigurate trebuie să plătească. La etapa următoare, atunci când se depistează cancerul de col uterin, confirmat la nivel histologic, indiferent de statut, toate femeile au parte de tratament specializat gratuit în cadrul Institutului Oncologic, cheltuielile fiind acoperite din bugetul de stat pentru toate femeile asigurate și neasigurate.

Totuși, dintre femeile din studiu, depistate cu un rezultat pozitiv, doar trei pătrimi au recunoscut că au repetat testul. În cele mai frecente cazuri, femeile neasigurate nu dispun de resurse financiare pentru a acoperi costurile serviciilor, și ele renunță la continuarea investigațiilor. Este evidentă necesitatea asigurării serviciilor gratuite la fiecare etapă a acestui screening.

Starea economică precară a unor femei le induce o frică de a face controlul profilactic, din convingerea că nu și-ar putea permitedin punct de vedere finaciar, să își achite tratamentul scump și că doar persoanele cu un nivel de trai mai înalt își pot permite un tratament adecvat. Respectiv, femeile nu cunosc despre faptul că etapa de tratament a cancerului este achitată de stat.

Au fost descriese și experiențe precum că la solicitarea pentru investigații respondentelor li s-au cerut, direct sau indirect, plăți informale, iar fără aceste plăți unii medici au avut o atitudine indiferentă sau negativă față de ele.

Totodată, specialiștii din asistența primară au manifestat îngrijorare cu privire la insuficiența resurselor financiare pentru achitarea testelor citologice, în cazul sporirii numărului de adresări din partea populației. În asistența medicală primară pentru screeningul cervical nu se alocă resurse adiționale, această procedură fiind inclusă în bugetul pentru întregul volum de servicii din cadrul programului unic al asigurărilor obligatorii de asistență medicală. În contextul acestei modalități de finanțare nu este garantată prioritatea screeningului cervical în raport cu alte boli sau patologii oncologice.

108


108

Accesul la informații (informarea adecvată a populației)

Cunoștințe și atitudini față de screening

Pentru un număr mai mare de femei o barieră importantă pentru efectuarea testului Papanicolau este faptul că acestea nu cunosc unde trebuie să meargă pentru a face testul. În privința acestui aspect, 40% dintre femei au spus că lipsa informațiilor despre locul efectuării testului ar fi o problemă mare.

Se constată un nivel jos de cunoștințe în rândul femeilor cu privire la screening-ul de cancer de col uterin. Mai puțin de jumătate dintre participante (47%) au auzit cândva de testul Papanicolau, însă nu toate dintre ele au putut determina în ce constă această procedură, fiind expuse opinii precum că aceasta este pentru depistarea infecțiilor vaginale (21%), tăierea unei mici părți a colului uterin (5%), examinarea vizuală a colului uterin (5%) sau chiar o probă de sânge. Cele mai multe dintre femei (66%) identifică greșit sau nu cunosc frecvența cu care trebuie făcut acest test, 18% dintre ele nu cunosc scopul real al testului citologic. De asemenea, există confuzie și în determinarea vârstei femeilor care ar trebui incluse în screening. Totodată, analiza datelor ne-a arătat că femeile care cunosc scopul testului Papanicolau sunt de 2.4 ori mai predispuse să fi efectuat testul.

Despre serviciul de screening cervical a auzit doar fiecare a patra femeie inclusă în studiu, dintre care majoritatea au fost informate de către medicul de familie (43%), o parte de către ginecolog (36%). Totuși, este mare rata celor informate doar din surse nemedicale precum rude, prietene (26%) și este mică rata celor informate din sursele media (18%). Cu regret, au fost și femei care au recunoscut că până la participarea în studiu nu au auzit de testul citologic și nici nu știu în ce constă acesta.

Se identifică o confuzie în rândul femeilor cu privire la denumirea testului. Doar 20% dintre femei le era cunoscută denumirea de ”test Papanicolau” și doar 10% cunoșteau denumirea de ”screening cervical”. Cea mai cunoscută (40%) denumire a testului Papanicolau este denumirea de ”test citologic”. În același timp, 43% dintre femei au recunoscut că niciuna din denumirile prezentate nu le era cunoscută. Majoritatea femeilor au pledat pentru un titlu simplu și unic, mult mai ușor de reținut de populație, fiind propusă denumirea testului de ”citologie” sau chiar denumirea care ar face clar scopul investigației -”testul la cancer”.

Multe femei, din lipsa unei informări adecvate, consideră eronat că testul este indicat doar atunci când o femeie are riscul de a se îmbolnăvi de cancer sau dacă prezintă careva simptome ale bolii. Astfel, sunt femei care cred că, odată ce nu prezintă careva simptome ale cancerului, nu este necesară examinarea. Din cauza acestei convingeri, multe dintre femei nu fac testul – considerându-se sănătoase. Este alarmant faptul că o pătrime dintre respondente au declarat că se simt indecise sau mai degrabă nu ar efectua testul Papanicolau. Circa 6% dintre femei consideră că examinarea este inutilă, în genere.

Astfel, este evidentă situația precum că, pentru a lua decizia de a face testul, este necesară, mai întâi de toate înțelegerea riscurilor pentru apariția cancerului și că acestea se aplică fiecărei femei în parte.

Studiul a demonstrat că femeile nu înțeleg în detalii etapele screeningului și importanța respectării acestora. De exemplu, 6% dintre femeile direcționate la colposcopie nu au urmat această investigație, dând prioritatea altor activități, motivând cu lipsa timpului sau migrarea la muncă peste hotare.

Cercetarea confirmă constatările altor cercetări, expuse în primul capitol al lucrării, precum că în Republica Moldova predomină tipul oportunist de screening. Femeile efectuează testul Papanicolau atunci când se adresează la medic cu alt scop, cum ar fi examinări ginecologice de rutină (41%), acuze cu unele probleme ginecologice (22%), serviciile de planificare a familiei (9%), sarcina (8%). Doar 15% dintre femeile care au făcut testul s-au adresat anume cu acest scop la medic. În același timp medicii consideră că doar circa 20% dintre femei se adresează din propria inițiativă, în mare parte, deja având careva simptome.

În opinia lucrătorilor medicali, controalele profilactice de la locul de muncă sunt pârghiile cele mai eficiente la moment prin care sunt atrase femeile în programul de screening. Acest fapt a fost confirmat și prin rezultatele studiului cantitativ, care a arătat că circa 16% femei incluse în studiu au fost la un control medical mai mult de 2 ani în urmă, 24% au consultat medicul ginecolog odată la 2-5 ani, iar 8% au trecut examinări ginecologice mai rar decât o dată la 5 ani. Dintre femeile de 25-61 ani incluse în acest studiu, doar 36% au recunoscut că au făcut testul Papanicolau vreodată. Este alarmant că 14% dintre respondente au declarat că se simt indecise față de decizia de a face testul, iar 11% mai degrabă nu ar efectua examinarea.

109


109

În genere, participantele în studiu au recunoscut nivelul insuficient de cunoștințe în domeniul cancerului de col uterin, specific populației țării. Au fost determinate următoarele măsuri pentru îmbunătățirea prevenirii cancerului de col uterin:

Îmbunătățirea culturii sănătății femeilor și, în special, a adolescentelor, Mai multe măsuri de motivare și mai multă insistență din partea personalului medical pentru ca femeile

să facă examinările preventive, Informare mai amplă despre existența și eficiența testului, despre procedură și modul de prelevare,

scopul și importanța acesteia, Totodată, au fost propuse un șir de metode și căi care ar extinde informarea populației, cum sunt: Discuții în grup cu lucrători medicali, sesiuni, lecții publice pe durata cărora femeile ar putea auzi mai

multe informații și ar putea adresa întrebări, discuții cu lucrători medicali la locul de muncă.

Organizarea unei campanii naționale de informare prin mass-media, inclusiv prin realizarea unor emisiuni la televizor, la radio și pe rețelele de socializare.

Implicarea a cât mai multor instituții nemedicale, responsabile de sănătatea populației, în diseminarea informației, implicarea liderilor de opinie și a specialiștilor din alte țări în promovarea screeningului cervical.

Elaboarea și diseminarea cât mai multor materiale informative (postere, pliante, broșuri și spoturi video).

Informarea tinerelor de vârsta 15-16 ani, în instituțiile de învățământ și în centrele prietenoase tinerilor.

Organizarea zilelor dedicate screeningului cervical, care să fie activ mediatizate.

Mediatizarea istoriilor pacientelor care au trecut prin etapa de tratare a cancerului de col uterin.

Cunoștințe și atitudini față de vaccinul anti-HPV

Se determină o lipsă acută de cunoștințe privind virusul HPV, scopul și necesitatea vaccinării în rândurile femeilor incluse în studiu. 70% dintre respondente au afirmat că nu cunosc despre efectele vaccinului anti-HPV. Toate femeile care nu au făcut testul Papanicolau nu cunoșteau despre faptul că cancerul de col uterin poate fi provocat de virusul HPV și doar câteva cunosc acest fapt din grupul celor care au făcut cândva testul. Unele consideră că vaccinul este o formă de tratament care trebuie administrat doar atunci când organismul este infectat.

Căile de informare a femeilor despre vaccinul anti-HPV sunt foarte diverse și neomogene. Dintre respondentele care au auzit despre vaccin circa jumătate (52%) au fost informate prin intermediul televiziunii sau radioului, o treime dintre femei au fost informate de către medicul de familie, iar fiecare a cincea femeie a auzit despre vaccin de la prieteni sau cunoștințe. Femeile cu vârsta după 56 de ani, din mediul rural, inclusiv de etnie găgăuză, cu studii primare sau medii, pensionare și din gospodării sărace sunt mai predispuse de a declara că nu au auzit niciodată despre vaccinul anti-HPV.

Totodată, se observă un interes redus a femeilor de a-și schimba atitudinea față de posibilitatea de vaccinare anti-HPV. Doar circa o pătrime (26%) au afirmat că ar dori să cunoască mai mult despre vaccinul anti-HP, pe când 43% au recunoscut că nu sunt interesate de acest vaccin, iar alte 31% dintre respondente consideră că le sunt suficiente cunoștințele de care dispun. Mai mult de jumătate (55%) dintre femeile cu fetițe incluse în studiu au declarat că sunt indecise sau nu ar dori să-și vaccineze fiicele cu vaccinul anti-HPV. În același timp, 23% dintre aceste femei au adăugat că deja au reușit să vaccineze fiicele împotriva virusului HPV.

Studiul a identificat opinii contradictorii printre lucrătorii medicali participanți în cercetare. Dacă unii lucrători medicali susțin vaccinarea anti-HPV și consideră că această procedură ar trebui să devină obligatorie, alți respondenți sunt mult mai rezervați față de vaccinarea anti-HPV, argumentând că nu sunt siguri de eficacitatea vaccinului și de proveniența acestuia. Totodată, 23% dintre femeile incluse în studiu au relatat că medicul lor ar fi prea ocupat sau nu ar fi dispus de a oferi informații cu privire la vaccinul anti-HPV.

Este indiscutabil că neconsecvența mesajului înaintat de către lucrătorii în sănătate duce la reacții confuze în rândurile populației, neîncredere și chiar frica față de vaccinare. Este necesar de unificat mesajul către populație care ar trebui promovat uniform de către toți lucrătorii medicali.

110


110

Dintre acestea, se observă că femeile ar avea cea mai mare încredere în mesajul venit de la medicii ginecologi (96%), medicii de familie (92% ) și de la medicii oncologi (90%). Dintre alte surse de informare decât specialiștii medicali, femeile ar avea cea mai mare încredere în discuții publice la care s-ar prezenta informații legate de test (73%). De asemenea, 65% ar avea încredere în informațiile difuzate la televizor. Se observă un grad de neîncredere manifestat față de informarea despre test venită de la vedete publice (49%) și preoți (56%).

Lucrătorii medicali consideră că ar avea nevoie de mai mult suport din partea partenerilor sociali în promovarea cunoștințelor în populație. Orice organizație care interacționează cu femeile ar trebui să contribuie la informare: primăria, angajatori, mass-media, societatea civilă, guvernarea etc. Rolul acestora ar trebui să fie mai mult mare. Specialiștii consideră că, în informarea femeilor, ar trebui să existe mult mai multe campanii de comunicare finanțate de către Compania Națională de Asigurări în Medicină precum și activități de promovare și educare realizate de către specaliștii Agenției Naționale de Sănătate Publică la nivel local.

5.3. Acceptabilitatea serviciilor de screening

Studiul a confirmat faptul că în Moldova există o conștientizare redusă a importanței verificării periodice a sănătății și cultura joasă a populației privind examenele profilactice. Populația preferă, tradițional, să se adreseze la medic preponderent la apariția unor simptome, doar în caz de boală, ceea ce poate fi deja prea târziu pentru a evita complicațiile acesteia. Circa 16% dintre femei au avut un examen medical mai demult decât 2 ani în urmă, iar 8% din cele incluse în studiu fac examinări ginecologice mai rar decât o dată la 5 ani. Lipsa cunoștințelor veridice despre sensul și scopul verificărilor profilactice face ca în populație să fie întâlnite opinii eronate precum că, în urma examenelor medicale preventive, care includ proceduri invazive, corpul ar putea avea de suferit, ceea ce inițiază îngrijorări neîntemeiate privind posibilitatea apariției unor schimbări canceroase. Circa 22% dintre femei nu cred sau nu cunosc că cancerul de col uterin poate fi prevenit. S-au observant și atitudini fataliste față de cancer, precum că acesta apare doar dacă unei persoane îi este predestinat să se îmbolnăvească, iar testul Papanicolau nu ar contribui la prevenirea acestei boli.

Circa 4% dintre respondente au recunoscut că atunci când se îmbolnăvesc preferă să se autotrateze și apelează la alte surse de informare, decât lucrătorul medical, cum ar fi Internetul, prieteni, rude fără studii medicale etc.

Reticența față de screeningul cervical, se argumentează de multe ori prin faptul că acesta ar produce mai mult disconfort emoțional. Studiul evidențiază faptul că în rândul femeilor din Republica Moldova se remarcă frecvent sentimentul de frică, intimidare și o barieră emoțională de a trece examinări ginecologice, ceea ce le face să evite consultațiile acestui specialist pe cât este posibil și, respectiv, să facă testul citologic. A fost remarcat faptul că unele femei evită să se gândească la cancer, acestea exprimând opinia că gândurile despre o anumită maladie o pot provoca.

Acest sentiment se remarcă preponderent printre grupul de femei cu vârsta de peste 50 de ani, din zonele rurale, care consideră că la o astfel de vârstă nu mai sunt indicate examenele ginecologice și, mai mult decât atât, au convingerea că examenele ginecologice la o vârstă mai înaintată reprezintă ceva stânjinitor.

Mai mult decât atât, apartenența la etniile minoritare (minoritățile Bulgare și Rome), apartenența la religiile minoritare (Baptism, Martorii lui Iehova, Islam) și nivelul jos de educație prezic și ele șanse mai mici de realizare a testului Papanicolau.

Practic fiecare a patra femeie a remarcat că preferă ca medicul de familie să fie de sex feminin, iar 19% dintre respondente au recunoscut sexul masculin al ginecologului drept o barieră pentru a trece testul. Unele femei au recunoscut că evită medicul de sector care este bărbat și merg la specialiști de sex feminin. În special, s-a observat această reticență pronunțată în rândul femeilor din zonele rurale, unele dintre care au recunoscut sentimentul de rușine asociat examinărilor ginecologice. În orașe, însă, majoritatea femeilor intervievate au afirmat că pentru ele nu contează sexul medicului ginecolog atât timp cât știu că acesta este un specialist bun.

Observăm un nivel jos de acceptabilitate a testului din partea partenerilor femeilor. Multe femei recunosc că partenerii lor nu cunosc despre acest test și nu au manifestat un interes oarecare pentru procedură, neconștientizând ce reprezintă aceasta. Mai mult de o treime dintre femei (36%) afirmă că nu cunosc opinia

111


111

partenerilor, iar un sfert au spus că partenerii lor mai degrabă cred că acestea nu ar trebui să își facă testul. Totodată, este mare și rata respondentelor (44%) care nu au putut să confirme dacă femeile importante din viața lor ar fi făcut testul Papanicolau, fapt ce indică că screeningul cervical nu este perceput încă ca o necesitate și normalitate în viața femeilor din Republica Moldova.

Analiza rezultatelor ne-a demonstrate corelația directă dintre influența mediului social asupra ratei de acceptare a testului. Odată ce se mărește cu un grad recunoașterea impactului opiniei persoanelor influente din jur despre testul Papanicolau, crește de 2.2 ori probabilitatea ca femeia să fi făcut testul citologic.

Este important să menționăm că unele femei au propus ca invitația la screening să fie adresată nu doar femeilor, dar și partenerilor acestora, pentru că, prin intermediul partenerilor, ar putea fi influențate mai multe femei să facă testul. Luând în considerare caracteristica patriarhală care predomină în cultura populației autohtone, această propunere ar trebui de prevăzut în realizarea planului de acțiuni pentru implementarea screeningului cervical.

Cercetarea a identificat o frecvență înaltă a convingerilor greșite cu privire la cauzele cancerului și riscul apariției acestuia. Printre cauzele cancerului de col uterin au fost expuse următoarele:

- alimentația de proastă calitate, - produse modificate genetic, - celule cancerigene transmite prin carne, - nerespecatrea igienei personale, - stresul frecvent și slăbirea sistemului imun, - dereglările hormonale, avorturile sau intervențiile cezariene realizate greșit.

Doar câteva dintre femeile intervievate au menționat infecția cu virusul HPV drept o potențială cauză a cancerului de col uterin. Mai mult decât atât, necunoașterea informațiilor corecte și ample, duce la frica și tendința de negare a existenței unor riscuri. Unele femei au spus că preferă să nu se informeze mult cu privire la problemele de sănătate, pentru că, în acest mod, evită emoțiile negative, care ar putea apărea odată ce se recunoaște riscul de apariție a unei boli. Câteva femei care nu au făcut testul au spus că frică legată de posibila depistare a cancerului, în cadrul screeningului, le face să evite în continuare efectuarea testului.

Totodată, se observă o conștientizare slabă a riscului de a face cancer de col uterin printre femeile din Moldova. Ce ține de susceptibilitatea la cancer de col uterin, media de 3.2 din 5 (unde 5 reprezintă acord total că femeia are susceptibilitate redusă) indică faptul că femeile au tendința de a percepe o predispunere medie față de posibilitate apariției cancerului. Multe femei consideră că nu au riscul dezvoltării cancerului de col uterin odată ce nimeni din rude nu a avut cancer și nu prezintă simptome. Prin analiza corelațiilor se observă că percepția faptului că femeia ar avea șanse reduse de apariție a cancerului este corelată negativ cu intenția de a face testul. Aceasta face ca unele femei să fie mult mai relaxate și indiferente față de procedura de screening și verificări periodice ale stării de sănătate.

Nivelul insuficient de cunoștințe și neîncrederea în sistemul medical rezultă în opinia greșită a unor femei precum că activitățile de screening, realizate cu insistență de către lucrătorii medicali, sunt fără utilitate pentru propria sănătate, insă cu un interes financiar al lucrătorilor medicali, interesați de indicatorii lor de performanță sau impuși de Ministerul Sănătății. Aceste opinii indică un nivel jos de responsabilitate pentru propria sănătate al unor persoane, care nu înțeleg încă beneficiul activităților de screening.

5.4. Calitatea serviciilor

Unii specialiști din sistemul sănătății sunt convinși că, prin respectarea cadrului legislativ și a tuturor procedurilor specificate, se asigură calitatea screeningului cervical. Pentru serviciile de laborator, sunt elaborate manuale de asigurare a calității unde sunt indicate procedurile care necesită a fi respectate. Compania Națională de Asigurări, care contractează și finanțează screeningul cervical, verifică anual veridicitatea informațiilor raportate de către instituțiile medicale. Adițional, există sistemul de evaluare a cazurilor de cancer depistate, prin intermediul căruia se face o analiza a circumstanțelor în care a fost diagnosticat pacientul. Reieșind din numărul mare de fișe medicale individuale, se consideră că utilizarea unui sistem informațional ar facilita interacțiunea dintre personalul medical implicat în screeningul cervical

112


112

și ar favoriza procesul de monitorizare. Adițional, unii respondenți au menționat inițiativa implicării unei persoane sau organizații independente, care ar supraveghea și evalua calitatea serviciilor citologice.

Totodată, s-a declarat că, în prezent, sunt încă puține instrumente pentru monitorizarea implementării politicilor elaborate și a standardelor operaționale.

Satisafacția și încrederea pacientelor

Unele respondente au remarcat că au trait exepriențe neplăcute în comunicarea cu unii medici din centrele orășenești sau raionale, care au avut un comportament arogant și înjosesc persoanele din zonele rurale sau pe cele cu educație mai scăzută. A fost identificat și un grup de femei (7%) care au marcat că sunt nemulțumite sau total nemulțumite de serviciile medicale primite. Multe femei au remarcat că preferă să se adrese direct la specialiști din centrele mai mari (ex.: din capitală), care au o atitudine mai bună și oferă explicații în termeni simpli, pe înțelesul lor.

Este frecvent înregistrată nemulțămirea femeilor ce ține de durata consultației la medicul de familie și de examinările superficiale la ginecolog, de comunicarea slabă cu lucrătorii medicali, volumul insuficient de informații și puține explicații cu privire la teste, boală sau tratamentele aplicate. Se consideră că, de multe ori, pacienții sunt tratați ”depersonalizat”, consultațiile sunt de scurtă durată, medicii rezervă prea puțin timp pentru analiza investigațiilor, femeile sunt doar informate că sunt necesare ”unele teste”, rezultatele pot să nu le fie oferite sau la comunicarea acestora li se spune că, în general ”totul e bine”.Multe femei au remarcat căau făcut multiple examinări ginecologice, fără a cunoaște ce analize anume au fost efectuate și scopul acestora, deoarece medicul ginecolog nu le-a dat anumite explicații, iar ele s-au simțit incomod să pună întrebări. 28% dintre femei au indicat că exeperiențele anterioare neplăcute avute în interacțiunea cu lucrătorii medicali le face să evite repetarea adresării la medic, iar 26% consideră că comunicarea cu medicii a fost dificilă.

Este evident că personalul medical necesită instruiri suplimentare pentru a asigura comunicarea efectivă cu femeile în organizarea procesului de screening și respectarea drepturilui la informare a acestora.

În același timp, au fost expuse cazuri când femeile erau condiționate de către medic și obligate să facă testul Papanicolau. Astfel, medicul de familie refuza să le presteze serviciile medicale după care se adresau (de exemplu, eliberarea unui certificat) până când femeile nu făceau testul Papanicolau. Însă, această impunere nu s-a bazat pe o informare detaliată, doar pe justificarea ”pentru că trebuie”.Mai mult decât atât, multe femei, pe parcursul discuțiilor au rămas mirate de întrebarea intervievatorului cu privire la pregătirile pentru test, deoarece niciodată nu le-au fost oferite informații despre acestea și nu și-au pus întrebări în acest sens. Acest fapt ne relatează despre calitatea joasă a serviciilor de screening organizate în unele regiuni ale țării.

În discuțiile duse a fost evidentă tema neîncrederii pacientelor față de nivelul de expertiză al medicilor. Printre femeile care nu au făcut testul niciodată, au fost respondente care au afirmat că nu ar face testul Papanicolau, deoarece consideră că lucrătorii medicali prescriu tratamente cu orice ocazie posibilă, chiar și când nu le este necesar. În mare parte, neîncrederea este provocată de experiențe în care tratamentele nu erau efective sau de situații în care mai mulți specialiști ofereau opinii diferite față de diagnosticul și tratamentul unei afecțiuni.

Cele mai mari dezamăgiri au fost manifestate în urma constatării că aceeași medici oferă concluzii și tratamente diferite atunci când consultă în calitate de medic într-o instituție publică sau într-o instituție privată. Au fost expuse suspiciuni precum că medicii ar avea ”interese finaciare” de a indica anumite preparate, care nu întotdeauna sunt în beneficiul pacientului, precum și îngrijorări legate de interesul abuziv al industriei farmaceutice și eficiența tratamentelor prescrise. Unele femei au relatat că au încredere în informația spusă de medici, doar după ce compară opiniile mai multor specialiști. Din cauza unor experiențe personale sau cazuri triste auzite din societate despre evoluții nefaste ale cancerului de col uterin, unele femei și-au format o opinie solidă precum că această boală nu poate fi tratată și manifestă neîncredere față de capacitățile sistemul medical autohton cu referire la tratament și depistare precoce.

De multe ori s-a auzit opinia că în prezent în sistemul sănătății nu există un control suficient de bun al calității și modului de prestare a serviciilor medicale.

Astfel, unele femei care nu cunoșteau despre vaccinul anti-HPV, au relatat că și-ar face griji cu privire la posibilele efecte adverse ale acestuia, deoarece, în opinia lor, toate vaccinurile au efecte adverse. Aceste femei

113


113

nu au putut spune ce efecte adverse ar putea avea vaccinul anti-HPV și nici nu au discutat cu lucrătorii medicali despre aceste preocupări. De asemenea, sunt femei care afirmă că și-ar vaccina fiicele doar la clinici private, fiindcă, în opinia lor, în cadrul acestora sunt disponibile vaccinuri de o calitate superioară, cu risc redus de apariție a efectelor adverse.

Femeile din zonele rurale, în mare parte, au manifestat încredere în eficiența vaccinului și au confirmat că ar vaccina fiicele sau nepoatele.

Dotarea cabinetelor medicale și laboratoarelor

Majoritatea specialiștilor a relatat că laboratoarele și instituțiile medicale din medicina primară nu sunt echipate corespunzător pentru efectuarea screeningului, iar ustensilele procurate nu sunt de calitate foarte bună sau nu corespunde normelor. De cele mai dese ori se menționa faptul că pentru prelevare nu sunt utilizate periuțele de cea mai bună calitate, sau chiar sunt utilizate periuțe expirate. A fost accentuat faptul că la nivel de țară nu sunt stabilite standarde privind echipamentul de prelevare.

Din cauza lipsei de echipamente și ustensile necesare pentru efectuarea testului Papanicolau, medicii de familie redirecționează pacienții către medicul ginecolog. De asemenea, a fost determinat că în unele instituții femeile sunt nevoite să procure instrumentele necesare pentru investigare de la farmacie, însă unele persoane nu dispun de resurse financiare și pot renunța la examinare.

Femeile, de asemenea, au relatat că încăperile în care au loc examinările sunt uneori nereparate sau sunt dotate cu echipament și mobilă depășite. În unele cazuri, a fost menționat faptul că biroul de consultații ginecologice nu are un spațiu de examinare intim, iar femeile se incomodează, deoarece se simt expuse.

A fost constatată și o insuficiență de echipament în laboratoarele citologice și histopatologice, motiv ce afectează grav calitatea analizelor efectuate.

A fost frecvent exprimată neîncrederea femeilor față de calitatea rezultatelor investigărilor efectuate în cadrul sistemului de medicină publică, deoarece se consideră că, în instituțiile publice, echipamentul folosit este învechit. Din acest motiv au fost femei care au menționat că preferă să facă testul în clinicile private. Astfel, percepția că testul nu este efectuat calitativ poate fi o barieră semnificativă ce duce la ezitarea femeilor de a se prezinta în instituțiile publice pentru efectuarea testului. Specialiștii din sistemul sănătății incluși în studiu au remarcat că doar în cadrul Spitalului Republican și Institutului Oncologic centrele histopatologice sunt cele mai bine dotate, pe când în alte instituții echipamentul tehnic este învechit.

Calitatea testelor

Unii medici au declarat că testul citologic utilizat în prezent nu este suficient de informativ și poate avea erori, de aceea, sunt necesare investigații adiționale, cum ar fi: examenul colposcopic, care nu este disponibil în toate centrele medicale raionale. Totodată, s-a menționat că, specialiștii implicați în prelevare nu sunt suficient de informați, realizând procedura într-o fază nepotrivită, ceea ce generează rezultate greșite la testele efectuate. Mai mult ca atât, a remarcat faptul că, în prezent, la momentul prelevării și la etapa de examinare a probelor, se pune accent pe cantitate și nu pe calitatea serviciului oferit.

Atunci când nu sunt respectați pașii pentru procedurile de investigare a probelor, este afectată calitatea serviciilor medicale prestate.

În privința eficienței screeningului, unii specialiști consideră că metoda de diagnosticare utilizată cel mai pe larg – ”testul Romanovski-Ghimze”, nu este eficientă, deoarece nu permite depistarea tuturor cazurilor de stări pre-canceroase. În acest context, a fost relatată discrepanța dintre diagnosticul citologic și cel histopatologic, care este foarte mare în Republica Moldova – circa 50-60%, comparativ cu Marea Britanie, unde cazurile de greșeală sunt de 2-3%.

S-a remarcat faptul că, deși în toate protocoalele și standardele este menționat testul Papanicolau, de facto, această metodă, care presupune un anumit tip de colorație, este doar în proces de implementare.

Totodată, chiar dacă există un număr mare de laboratoare, atunci când unele dintre ele procesează un număr mic de teste pe an, calitatea acestora devine suspectă. Au fost expuse frecvent opiini precum că trebuie redus numărul de laboratoare, însă cele care ar activa trebuie echipate adecvat.

114

Concluzii

114

CONCLUZII

Concluzii ce țin de comportamentul și atitudinea populației feminine

1. Atât specialiștii din domeniul sănătății cât și femeile participante în studiu consideră că problema cancerului de col uterin este apreciată drept una gravă și de o importanță majoră pentru Republica Moldova,predomină depistarea bolii în stadiile avansate (III și IV) și este înaltă mortalitatea a femeilor în vârstă aptă de muncă.

2. Se constată o informare slabă a populației cu privire la cancerul colului uterin, vaccinarea anti-HPV și screeningul acestei maladii. Este redus accesul la informație a populației cu privire la riscurile cancerului de col uterin, vaccinul anti-HPV, scopul și frecvența testului Papanicolau și faptul că procedura este gratuită, indiferent dacă persoana este sau nu asigurată. Femeile doresc măsuri mai active din partea sistemului de sănătate pentru a promova cunoștințe în populație cu privire la acest domeniu, ajustate la specificul vârstei, contextul etno-cultural autohton și particularitățile de înțelegere a diferitor grupuri sociale.

3. Studiul a demonstrate că conștientizarea necesității efectuării screeningului de col uterin este în legătură directă cu locul de trai (rural/urban), nivelul de educație, vârsta, precum și specificul cultural autohton și partucularitățile unor etnii și confesii din țară. Campaniile dedicate secreeningului cancerului de col uterin și vaccinării anti-HPV ar trebui să cuprindă activități structurate, focusate separat pe anumite grupuri-țintă și particularități etno-culturale, efectuate periodic și planificat. A fost determinat rolul important pe care l-ar putea avea partenerul femeii în motivarea acesteia de a face screeningul.

4. Se determină un proces redus de informare în mase despre screeningul cervical și cu implicarea pasivă a partenerilor cu privire la informarea populației și promovarea și susținerea screeningului. (CNAM, mass-media, societatea civilă etc.).

5. Sistemul de sănătate din țară, la moment, încă nu dispune de unmecanism prin care ar asigura permanent participarea tuturor femeilor la screening cervical. Se constată motivare redusă din partea femeilor pentru a trece screeningul de cancer de col uterin. Cu toate că cadrele medicale depun efort în convingerea și invitarea femeilor pentru a efectua testul Papanicolau, prezența pacientelor nu este foarte mare, iar procentul celor care vin din propria inițiativă continuă să fie redus. Această situație este condiționată, în mare parte, de lipsa de responsabilitate pentru propria sănătate, lipsa de cunoștințe despre sănătate, contact redus cu personalul medical, neglijența personalului medical, lipsa de timp, migrația, rușinea, insuficiența resurselor financiare și organizarea nereușită a sistemului.

6. A fost determinată o neîncredere a populației în eficiența sistemului medical și tratamentelor prescrise. Acest fapt face ca femeile să considere serviciile prestate în sectorul privat mult mai calitative și veridice. Se determină o neîncredere în corectitudinea medicilor, privind diagnosticarea corectă și tratamentele prescrise. Mesajele contradictorii cu privire la vaccinarea anti-HPV afectează procesul de informare adecvată și încrederea în sistemul medical. Studiul a depistat că lucrătorii medicali împărtășesc opinii diverse – de la susținere totală a vaccinării și convingerea că aceasta ar trebui făcută obligatorie, până la opinii foarte rezervate și refuz de a vaccina propriul copil. Au fost determinate și opinii precum că unii medici de familie chiar nu recomandă populației acest vaccin, considerând că nu este eficient, sau chiar spun că acesta duce la infertilitate, ca efect advers.

115

Concluzii

115

Concluzii ce țin de organizarea, accesul și calitatea serviciilor de screening

7. Cadrul normativ ce ține de screeningul cancerului de col uterin este considerat suficient și bazat pe standardele internaționale și recomandările Organizației Mondiale a Sănătății și ale Uniunii Europene. Însă, chiar dacă la momentul actual sunt suficiente documente directive pentru derularea procedurii de screening cervical, în special, Programul Naţional de Control al Cancerului și Programul Național de Screening al Cancerului de Col Uterin, se consideră că sunt puține instrumente pentru monitorizarea implementării politicilor în domeniu și este ineficientă monitorizarea și evaluarea acestor programe. În afară de indicatorul cantitativ pentru medicii de familie, nu există alte mecanisme de monitorizare. Ar fi necesare, de exemplu, rapoarte despre numărul de femei care au fost direcționate la etapa a doua – la medicul ginecolog sau numărul de paciente care au fost îndreptate la medicul oncolog, numărul de cazuri de cancer depistate în urma screeningului.

8. Studiul a identificat o comunicare anevoioasă dintre verigele importante în organizarea procesului de screening de cancer de col uterin din țară, o comunicarea defectuoasă dintre specialiști și lipsa unui vector de trasabilitate a pacientelor. Nu sunt stabilite mecanisme clare de conlucrare între părțile implicate. De exemplu, unii medici de familie au recunoscut că nu cunosc unde ar putea direcționa femeile pentru colposcopie. Frecvent se constată o lipsă a monitorizării femeilor și ”pierderea” acestora din vizorul personalului medical, chiar dacă au trecut testul la prima etapă.Sistemul informațional de asistență medicală primară – ca modalitate de colectare a informației despre starea sănătății pacienților, nu lucrează definitiv, iar crearea unei baze de date în care s-ar include datele fiecărui pacient, la fiecare etapă, ar facilita comunicarea dintre specialiștii implicați în screeningul cervical și ar contribui la oferirea unui serviciu calitativ și bine organizat. Acesta ar face posibilă urmărirea pacientelor la fiecare etapă, prevăzută în standardul național al procedurilor operaționale.

9. Accesul la serviciile de screening este insuficient pentru unele grupuri de femei, în special din regiunile rurale. Se determină o lipsă sau insuficiență de specialiști necesari procesului de screening (medici de familie și ginecologi), precum și anumite carențe în organizarea sistemului. Acest fapt inițiază probleme serioase în relația cu pacientele, care rămân nemulțămite de consultații scurte și superficiale ale specialiștilor, comunicarea insuficientă, perioade lungi de așteptare. Multe femei au remarcat că amână trecerea testului din lipsă de timp și nedorința de a sta în cozile prea lungi de la ușa medicului. Au fost expuse propuneri de a organiza acest screening în perioade comode femeilor, cum ar fi după orele de muncă, seara, în zile de sâmbătă, prin organizarea echipelor mobile în sate, în perioada rece a anului, când nu sunt lucrări agricole etc.

10. Se constată carențe înrespectarea drepturilor pacientului la informare și dreptul de a-i fi respectată intimitatea de către personalul medical. Unele respondente din mediul rural au recunoscut că simt frică și intimidare când merg la ginecolog și din acest motiv evită consultațiile acestui specialist pe cât este posibil. A fost marcat frecvent faptul că unii medicii ginecologi oferă foarte puține explicații, cabinetul de consultații ginecologice nu are un spațiu de examinare intim, iar femeile se incomodează, deoarece se simt expuse. Unele respondente au menționat că au aflat că le-a fost prelevat testul doar când au fost informate despre rezultatele acestuia, fără a înțelege și a fi informate ce le-a fost recoltat la examenul ginecologic.

11. În prezent în accesul la servicii de screening se pune accent pe cantitatea testelor, dar nu pe calitate. Nu este asigurată calitatea pe tot parcursul procesului de screening la nivel național, fapt ce motivează neîncrederea femeilor față de eficiența actului medical prestat. Se constată o insuficiență în dotarea instituțiilor de asistență medicală primară (lipsesc fotoliile ginecologice și echipamentul necesar) și abilitățile specialiștilor pentru a preleva corect probele testului. Astfel, testele nu sunt suficient de informative și modul în care sunt interpretate rezultatele nu permit, în toate cazurile, depistarea unor stări pre-canceroase. Se determină o lipsă a standardizării procedurii de screening, în special în folosirea periuțelor, fapt ce influențează semnificativ calitatea frotiului.În laboratoare este insuficiență de echipament performant și de personal cu instruirea adecvată pentru interpretarea rezultatelor. Medicii

116

Concluzii

116

consideră că ar fi nevoie de mai mult echipament pentru procedurile de tratare a stărilor pre-canceroase și echipament pentru efectuarea radioterapiei.

12. Modalitatea de finanțare a procedurii de screening inițiază anumite lacune care afectează accesibilitatea populației la serviciile de screening. Modalitățile actuale de finanțare a asisteței medicale nu garantează prioritatea screeningului cervical în raport cu alte boli sau patologii oncologice. Unele instituții medicale intenționat diminuează numărul de investigații, ca urmare a majorării tarifelor la examenul citologic. Respectiv, aceste investigații rămân să fie acoperite de paciente. Totodată, din insuficieță de resurse, unele instituții de asistență primară impun femeile să procure de sine stătător instrumentele necesare pentru investigație de la farmacie (periuțe, oglinzi etc.). Lipsa poliței de asigurare limitează accesul femeilor neasigurate depistate cu testul pozitiv ca să continue investigația la următoarea etapă. Cele care nu dispun de resurse financiare renunță la investigare. Este evidentă necesitatea asigurării serviciilor gratuite la fiecare etapă a acestui screening. Totodată, o parte din femeile se confruntă cu problema financiară în deplasarea către instituțiile care oferă serviciul de screening.

13. Accesul la serviciile de screening este redus și prin faptul că nu sunt suficiente cabinete de colposcopie în teritoriile țării, astfel, femeile trebuie să meargă distanțe mari pentru acest serviciu. Totodată, unele unități de colposcopie nu corespund cerințelor tehnice necesare. Din cauze lipsei de resurse financiare, aceste cabinete nu sunt echipate adecvat cu utilajul necesar și nici nu au personal instruit în realizarea colposcopiei. Prețurile mari pentru cursul de colposcopie precum și salarizarea joasă a acestor specialiști sunt cauzele principale care duc la insuficiența de cadre în acest domeniu.

117

Recomandări

117

RECOMANDĂRI

Recomandări pentru schimbarea de comportament a populației țintă

1. Dezvoltarea unor mecanisme eficiente de motivare și responsabilizare a femeilor pentru trecerea regulată a screeningului, conform recomandărilor specialiștilor, în baza unor practici de succes implementate în alte țări. În dezvoltarea acestor mecanisme este important de a fi luate în considerare preferințele și necesitățile femeilor în dependență de locul de trai, specificul activităților de muncă, inclusiv munca sezonieră și în migrație, contextul etno-cultural și starea socio-economică a diferitor grupuri-țintă. Este important de promovat rolul partenerului femeii în motivarea acesteia de a face screeningul.

2. Dezvoltarea unor programe și campanii de informare ample, focusate pe anumite grupuri-țintă, cu activități structurate, efectuate într-un mod periodic și planificat, ajustate la capacitățile de înțelegere a diferitor grupuri sociale, specificul vârstei, contextul etno-cultural autohton și particularitățile confesiilor. Campaniile ar trebui să promoveze o abordare intersectorială, cu implicarea mai multor parteneri, inclusiv și celor din afara sistemului de sănătate (APL, instituții de învățământ și alte instituții publice, antreprenori și angajatori etc.)

3. Inițierea unor instruiri în domeniul Comunicării pentru schimbarea comportamentului cu risc pentru sănătate și Drepturilor Pacientului dedicate medicilor de familie și ginecologilor implicați în procesul de screening de cancer de col uterin. În cadrul acestor instruiri medicii ar putea fi antrenați în tehnici de comunicare și abordare corectă a pacientelor, cu respectarea principiilor drepturile fundamentale ale omului, cum ar fi dreptul la informare și la confidențialitate și intimitate.

4. Promovarea unor mesaje standardizate cu privire la screeningul de cancer col uterin precum și despre importanța și eficiența vaccinării anti-HPVîn rândurile lucrătorilor medicali pentru a uniformiza comunicarea cu populația și a crește nivelul de încredere.

Recomandări pentru îmbunătățirea organizării, accesului și calității serviciilor de prevenire a cancerului de col uterin în Republica Moldova

5. Dezvoltarea unei proceduri pentru monitorizarea traseului pacientei implicate în procesul de screening, de la momentul screeningului primar, până la implicarea în tratament cu deschiderea posibilității de conlucrare dintre toate instituțiile verigi în procesul de control al cancerului de col uterin din țară. Crearea unui sistem informațional cu o bază de date ample, unde ar putea fi incluse informațiile de la fiecare etapă a contactului femeii cu sistemul medical, ar facilita semnificativ monitorizarea femeilor și, respectiv, vizibilitatea și eficiența acțiunilor stipulate în Programul de screening.

6. Este necesar de revizuit indicatorii de monitorizare și evaluare ai Programului Naţional de Control al Cancerului și Programului Național de Screening al Cancerului de Col Uterin (care sunt în mare parte doar indicatori de rezultat) cu adăugarea unor indicatori de progres care ar evalua implicarea tuturor actorilor implicați în derularea procedurii de screening cervical, continuitatea și eficiența activităților realizate pentru controlul cancerului de col uterin, de la momentul depistării până la tratament. De exemplu, ar fi necesare rapoarte despre numărul de femei care au fost direcționate la etapa a doua – la medicul ginecolog sau numărul de paciente care au fost îndreptate la medicul oncolog, și numărul de cazuri de cancer depistate în urma screeningului cervical.

7. Organizarea unor programe pentru creșterea accesului femeilor la serviciile de screening pentru localitățile unde se identifică un deficit de personal medical calificat în prelevarea corectă a testelor. Trebuie de elaborat mecanismul și algoritmul de realizare a unor activități de screening efectuate de către specialiști din instituțiile spitalicești (ginecologi), care este necesar de monitorizat prin indicatori de rezultat. Totodată, este necesar de identificat mecanismul de finanțare a acestor activități. Astfel de

118

Recomandări

118

activități ar include, de exemplu, organizarea echipelor mobile în sate, în special în perioada rece a anului, când nu sunt lucrări agricole, servicii disponibile după orele de muncă, seara, în zile de sâmbătă etc.

8. Se identifică necesitatea de a iniția o evaluare a capacităților existente la moment a instituțiilor de AMP în realizarea screeningului de col uterin, de la dotare cu echipamentul necesar până la abilitățile personalului medical. În cazul când instituția de AMP nu are capacitățile adecvate pentru această procedură, trebuie de solicitat dezvoltarea unui algoritm instituțional clar cu privire la organizarea procesului de screening pentru populația respectivă. Acest fapt ar trebui inclus obligatoriu în indicatorii de monitorizare a programelor de screening din RM, indicatorii de performanță profesională individuală de muncă, realizați de către instituțiile medico-sanitare ce prestează AMP în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală, precum și în criteriile de acreditare a instituțiilor.

9. Este necesară promovarea în toate instituțiile medicale standardizarea procedurii de screening, în special în folosirea periuțelor, fapt ce influențează semnificativ calitatea frotiului și, respectiv, rezultatele testului.

10. Reieșind din situația neuniformă a capacităților laboratoarelor citologice este necesar de elaborat un Plan de Acțiuni, pentru o perioadă cât mai optimală, pentru fortificarea acestor instituții, atât cu echipamentele necesare cât și instruire de personal. Această intenție trebuie să implice contribuțiile mai multor parteneri identificați drept responsabili în realizarea programului de screening (MSMPS, CNAM, APL etc.)

11. Evaluarea capacităților cabinetelor de colposcopie existente cât și a cabinetelor pentru realizare a procedurilor de tratare a stărilor pre-canceroase și elaboarea unui plan de măsuri pentru fortificarea capacităților acestora, atât de dotare cât și de resurse umane instruite. Dezvolatrea unui algoritm pentru asigurareaaccesului femeilor la servicii colposcopice, la maximum posibil, pentru regiunile unde acesta este insuficient.

12. Revizuirea modalității de finanțare a procedurii de screening la toate etape de realizare a acesteia, începând cu revizuirea priorotățile activității asistenței medicale primare, unde screeningul de cancer uterin ar trebui să-și regăsească locul. Identificarea mecanismului de finațare acoperită de stat a etapei a doua a screeningului cervical, care la moment nu este oferită gratis pentru femeile neasigurate.

119

Anexe

119

ANEXE Anexa 3.2.1: Opinia despre starea de sănătate

% pe rând N Foarte bună Bună

Nici bună

nici rea Rea Foarte

rea

Total 1226 9 41 37 11 2

Vârstă

25-35 431 17 56 23 3 1 36-45 257 8 47 38 6 1 46-55 232 5 29 50 15 1 56-61 306 2 23 45 25 5

Mediu Urban 597 10 41 38 10 1 Rural 629 8 41 36 12 3

Regiune

Nord 320 10 44 34 11 1 Centru 364 8 40 37 12 3 Chișinău 277 11 41 40 8 0 Sud 265 8 38 36 15 3

Statut

Celibatară 107 22 39 33 5 2 Concubinaj 46 11 48 29 12 0 Căsătorită 884 8 45 36 9 1 Divorțată 89 8 34 41 11 6 Văduvă 99 4 12 43 36 4

Naționalitate

Moldoveană/ Română 1069 9 41 36 11 2 Rusă 51 6 45 35 15 0 Ucrainiană 32 19 27 41 13 0 Găgăuză 60 5 40 42 13 0

Studii

Primare sau mai puțin 31 7 19 36 26 13 Medii 336 8 35 41 14 2 Profesionale 562 9 37 39 13 2 Superioare 281 12 56 27 4 0

Ocupație Neangajată 375 12 41 32 12 3 Angajată 692 9 46 37 7 0 Pensionară 152 2 15 46 29 8

Situație financiară

Bogată 52 27 42 26 6 0 Medie 963 9 44 36 9 1 Săracă 211 6 25 41 23 5

120

Anexe

120

Anexa 3.2.2: Diagnostic medical

% pe rând N Da Nu Total 1226 31 69

Vârstă

25-35 431 12 88 36-45 257 21 79 46-55 232 37 63 56-61 306 60 40

Mediu Urban 597 31 69 Rural 629 31 69

Regiune

Nord 320 30 70 Centru 364 31 69 Chișinău 277 31 69 Sud 265 30 70

Statut

Celibatară 107 25 75 Concubinaj 46 27 73 Căsătorită 884 26 74 Divorțată 89 41 59 Văduvă 99 67 33

Naționalitate

Moldoveană/Română 1069 30 70 Rusă 51 36 64 Ucrainiană 32 37 63 Găgăuză 60 27 73

Studii

Primare sau mai puțin 31 51 49 Medii 336 29 71 Profesionale 562 34 66 Superioare 281 23 77

Ocupație Neangajată 375 21 79 Angajată 692 27 73 Pensionară 152 73 27

Situație financiară Bogată 52 28 72 Medie 963 28 72 Săracă 211 42 58

121

Anexe

121

Anexa 3.2.3: Diagnostic dizabilitate


Vârstă

25-35 431 0 100 36-45 257 3 97 46-55 232 4 96 56-61 306 4 96


Regiune


Statut


Naționalitate

Moldoveană/ Română 1069 3 97 Rusă 51 2 98 Ucrainiană 32 3 97 Găgăuză 60 0 100

Studii




Bogată 52 0 100 Medie 963 2 98 Săracă 211 7 93

122

Anexe

122

Anexa 3.3.1: Ponderea persoanelor asigurate și neasigurate


Vârstă

25-35 427 68 32 36-45 257 63 37 46-55 228 69 31 56-61 302 81 19


Regiune


Statut


Naționalitate

Moldoveană/Română 1059 71 29 Rusă 51 79 21 Ucrainiană 31 73 27 Găgăuză 59 58 42

Studii





123

Anexe

123

Anexa 3.3.2: Ponderea persoanelor înregistrate pe listele unui medic de familie

% pe rând N Da Nu Nu știu Total 1226 87 11 2

Vârstă

25-35 431 86 11 3 36-45 257 85 14 1 46-55 232 87 11 1 56-61 306 88 9 3

Mediu Urban 597 87 12 1 Rural 629 86 11 3

Regiune

Nord 320 87 11 2 Centru 364 92 5 4 Chișinău 277 90 9 1 Sud 265 76 23 2

Statut

Celibatară 107 87 11 2 Concubinaj 46 72 19 9 Căsătorită 884 88 11 2 Divorțată 89 85 9 6 Văduvă 99 85 13 2

Naționalitate

Moldoveană/ Română 1069 89 9 2 Rusă 51 90 10 0 Ucrainiană 32 91 6 3 Găgăuză 60 53 47 0

Studii

Primare sau mai puțin 31 80 13 7 Medii 336 85 11 4 Profesionale 562 89 10 1 Superioare 281 85 13 2

Ocupație Neangajată 375 87 11 2 Angajată 692 86 12 2 Pensionară 152 90 8 2


Bogată 52 78 20 2 Medie 963 88 11 2 Săracă 211 84 12 5

124

Anexe

124

Anexa 3.3.3: Modul de alegere al medicului de familie de către persoanele aflate pe lista unui medic de familie

% pe rând N

La recomandarea unui prieten/

unei rude

La întâmplare

Este medicul care deservește

sectorul unde locuiesc

Nu ştiu/ nu îmi

amintesc

Total 1226 7 3 90 1

Vârstă

25-35 431 10 3 86 1 36-45 257 7 1 92 0 46-55 232 3 3 93 1 56-61 306 5 4 91 1

Mediu Urban 597 9 3 87 0 Rural 629 4 2 93 1

Regiune

Nord 320 10 1 88 1 Centru 364 5 3 91 2 Chișinău 277 10 2 88 0 Sud 265 3 4 93 0

Statut

Celibatară 107 10 3 85 2 Concubinaj 46 12 0 88 0 Căsătorită 884 6 3 90 1 Divorțată 89 10 1 89 0 Văduvă 99 2 0 98 0

Naționalitate

Moldoveană/ Română 1069 7 3 89 1

Rusă 51 8 2 90 0 Ucrainiană 32 3 7 90 0 Găgăuză 60 0 0 100 0

Studii

Primare sau mai puțin 31 0 8 92 0

Medii 336 5 1 94 0 Profesionale 562 6 3 89 1 Superioare 281 11 3 86 0

Ocupație Neangajată 375 6 3 89 1 Angajată 692 8 2 88 1 Pensionară 152 1 2 96 0


Bogată 52 10 5 83 2 Medie 963 7 3 89 0 Săracă 211 3 2 93 2

125

Anexe

125

Anexa 3.3.4: Sexul medicului de familie

% pe rând N Bărbat Femeie Nu știu/ Nu răspund

Total 1063 17 81 2

Vârstă

25-35 371 14 84 2 36-45 219 18 79 3 46-55 202 18 77 5 56-61 270 18 82 0


Regiune


Statut


Naționalitate

Moldoveană/Română 947 18 80 2 Rusă 46 5 92 2 Ucrainiană 30 12 85 4 Găgăuză 32 9 88 3

Studii





126

Anexe

126

Anexa3.3.5: Preferința în ceea ce privește sexul medicului de familie

% pe rând N Prefer un bărbat

Prefer o femeie Nu contează

Total 1226 3 27 69

Vârstă

25-35 431 2 29 69 36-45 257 6 25 68 46-55 232 3 26 70 56-61 306 2 27 71


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii





127

Anexe

127

Anexa 3.3.6: Ultima verificare medicală

% pe rând N în ultimul an

acum 1-2 ani

acum 2-5 ani

mai mult de 5 ani

Total 1226 57 27 11 5

Vârstă

25-35 431 60 28 9 4 36-45 257 54 29 13 5 46-55 232 58 26 12 5 56-61 306 57 25 11 8


Regiune


Statut


Naționalitate

Moldoveană/Română 1069 59 25 11 6 Rusă 51 66 26 8 0 Ucrainiană 32 37 43 14 6 Găgăuză 60 37 48 13 2

Studii

Primare sau mai puțin 31 45 36 13 6 Medii 336 51 27 11 11 Profesionale 562 58 27 12 3 Superioare 281 66 25 7 3




128

Anexe

128

Anexa 3.3.7.1: Adresabilitate în caz de probleme de sănătate

% pe rând N La

medicul de familie

La medicul specialist

din centrul de sănătate

La un medic specialist din cadrul unei

institutii medicale private

La medicul specialist din cadrul unui spital

public

Nu mă adresez nimănui

mă tratez singură

Total 1226 70 12 7 6 2

Vârstă

25-35 431 68 11 9 5 2 36-45 257 66 12 9 10 1 46-55 232 67 14 6 6 3 56-61 306 77 11 3 3 3


Regiune


Statut


Naționalitate

Moldoveană/ Română 1069 70 12 7 5 2

Rusă 51 73 8 13 1 0 Ucrainiană 32 82 9 3 0 3 Găgăuză 60 53 17 3 20 3

Studii

Primare sau mai puțin 31 51 23 7 16 3

Medii 336 71 13 4 6 4 Profesionale 562 72 11 6 5 2 Superioare 281 66 13 12 6 1




129

Anexe

129

Anexa 3.3.7.2: Adresabilitate în caz de probleme de sănătate

% pe rând N

La prieteni/ cunoscuți

medici

Caut pe Internet

La rude/ prieteni fără

calificare medicală

Ignor problema

La medic

ul naturi

st

La alt cineva

Total 1226 1 0 0 0 0 1

Vârstă

25-35 431 1 1 1 0 0 1 36-45 257 2 0 0 0 0 0 46-55 232 2 0 0 0 0 1 56-61 306 1 0 0 0 0 1

Mediu Urban 597 1 0 0 0 0 1 Rural 629 1 0 1 0 0 1

Regiune

Nord 320 1 1 0 0 1 1 Centru 364 1 0 1 0 0 1 Chișinău 277 1 1 0 0 0 1 Sud 265 2 0 1 0 0 0

Statut

Celibatară 107 0 2 0 1 0 1 Concubinaj 46 0 2 0 0 2 0 Căsătorită 884 1 0 1 0 0 1 Divorțată 89 4 0 0 0 0 1 Văduvă 99 1 0 0 0 0 1

Naționalitate

Moldoveană/Română 1069 2 1 0 0 0 1

Rusă 51 4 0 2 0 0 0 Ucrainiană 32 0 0 0 0 3 0 Găgăuză 60 0 0 2 0 0 2

Studii

Primare sau mai puțin 31 0 0 0 0 0 0

Medii 336 0 0 0 0 0 1 Profesionale 562 2 0 1 0 0 1 Superioare 281 2 1 0 0 0 0

Ocupație Neangajată 375 1 1 0 0 0 1 Angajată 692 2 0 1 0 0 1 Pensionară 152 3 0 0 0 0 1


Bogată 52 4 0 0 0 0 2 Medie 963 2 1 0 0 0 1 Săracă 211 0 0 1 0 0 2

130

Anexe

130

Anexa 3.3.8.1: Motivele principale de a apela la un anumit serviciu/specialist atunci când există o problemă de sănătate

% pe rând N

Este locul unde sunt înregistrată la

medicul de familie pentru a mi se

acorda asistență medicală

Am încredere

că voi primi

ajutorul necesar

Este locul unde pot

ajunge cel mai ușor pentru a beneficia de

servicii medicale

Sunt multumită

de cum s-au purtat cu

mine anterior

Total 1226 36 32 14 13

Vârstă

25-35 431 36 32 14 13 36-45 257 28 36 19 11 46-55 232 38 33 12 12 56-61 306 39 29 10 15


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






131

Anexe

131

Anexa 3.3.8.2: Motivele principale de a apela la un anumit serviciu/specialist atunci când există o problemă de sănătate

% pe rând N Alte locuri sunt prea aglomerate

Am relații/ cunoștințe acolo Altele

Total 1226 3 2 1

Vârstă

25-35 431 3 1 1 36-45 257 4 3 0 46-55 232 3 1 1 56-61 306 3 1 2


Regiune


Statut


Naționalitate

Moldoveană/ Română 1069 3 2 1

Rusă 51 2 1 0 Ucrainiană 32 6 0 3 Găgăuză 60 7 0 2

Studii

Primare sau mai puțin 31 3 0 3

Medii 336 2 1 2 Profesionale 562 3 2 1 Superioare 281 3 1 1




132

Anexe

132

Anexa 3.3.9: Adresabilitatea pentru examinare ginecologică

% pe rând N Medicului de familie

Ginecologului din centrul de

sănătate

Ginecologului din cadrul

unui spital public

Ginecologului din cadrul

unei instituții medicale private

Altcuiva

Total 1226 26 44 19 10 1

Vârstă

25-35 431 19 46 19 16 0 36-45 257 24 45 19 11 0 46-55 232 27 39 27 5 1 56-61 306 37 45 11 5 2


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






133

Anexe

133

Anexa 3.3.10: Frecvența examenelor ginecologice

% pe rând N Mai des de o dată pe an

O dată pe an

O dată la 2-5 ani

Mai rar de o dată la 5 ani

Nu știu/ nu îmi

amintesc

Total 1226 21 40 24 8 7

Vârstă

25-35 431 29 44 19 3 4 36-45 257 20 41 29 7 3 46-55 232 19 36 26 11 7 56-61 306 12 34 25 15 14


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






134

Anexe

134

Anexa 3.3.11: Ponderea femeilor care au suferit o extirpare a uterului


Vârstă

25-35 431 3 97 36-45 257 8 92 46-55 232 12 88 56-61 306 22 78


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii





135

Anexe

135

Anexa 3.4.1: Satisfacția privind serviciile oferite de medicul de familie, în rândul femeilor înscrise pe lista unui medic de familie

% pe rând N Ginecologului din centrul de

sănătate


Ginecologului din cadrul unui spital

public

Ginecologului din cadrul unei

instituții medicale private

Altcuiva

Total 1226 44 26 19 10 1

Vârstă

25-35 431 46 19 19 16 0 36-45 257 45 24 19 11 0 46-55 232 39 27 27 5 1 56-61 306 45 37 11 5 2


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






136

Anexe

136

Anexa 3.5.1: Ponderea persoanelor care au auzit și care nu au auzit despre testul Papanicolau

% pe rând N Da Nu Nu ştiu Total 1226 47 48 5

Vârstă

25-35 431 53 42 5 36-45 257 55 39 6 46-55 232 46 48 5 56-61 306 31 65 4


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii





137

Anexe

137

Anexa 3.5.2: Ponderea persoanelor care au identificat corect scopul testului Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N De a preveni cancerul de col uterin

De a detecta modificări

ale celulelor colului uterin

De a detecta infecțiile vaginale

Nu știu

Total 575 48 34 7 11

Vârstă

25-35 229 51 30 10 10 36-45 143 42 45 4 9 46-55 107 53 31 7 10 56-61 96 46 30 6 18


Regiune


Statut

Celibatară 38 40 36 15 8 Concubinaj 21* 62 28 5 5 Căsătorită 460 48 35 6 10 Divorțată 33 60 18 10 12 Văduvă 23* 40 26 0 35

Naționalitate

Moldoveană/Română 516 49 33 7 11 Rusă 25* 40 40 8 12 Ucrainiană 11* 37 27 18 18 Găgăuză 17* 41 53 6 0

Studii

Primare sau mai puțin 6* 33 33 0 33 Medii 136 48 30 8 14 Profesionale 249 47 34 8 11 Superioare 177 51 36 6 7



Bogată 25* 76 12 8 4 Medie 499 48 35 7 9 Săracă 51 8 27 35 29

138

Anexe

138

Anexa 3.5.3: Ponderea femeilor care au identificat corect modalitatea de prelevare a probei pentru testul Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N

Reco

ltar

ea u

nor

celu

le

din

colu

l ute

rin

Anal

iza

pent

ru

depi

star

ea in

fecț

iilor

va

gina

le

Tăie

rea

unei

mic

i pă

rți a

col

ului

ute

rin

Exam

inar

ea v

izua

lă a

co

lulu

i ute

rin

al

fem

eii

Alte

le

Nu

știu

Total 575 52 21 5 5 2 14

Vârstă

25-35 229 46 28 6 6 2 13 36-45 143 61 17 5 4 3 10 46-55 107 59 16 6 5 2 13 56-61 96 47 20 3 4 0 26


Regiune


Statut

Celibatară 38 56 26 5 7 3 3 Concubinaj 21* 67 19 5 10 0 0 Căsătorită 460 53 21 5 4 2 15 Divorțată 33 39 33 7 6 0 15 Văduvă 23* 48 9 0 0 0 43

Naționalitate

Moldoveană/ Română 516 53 21 6 4 2 14

Rusă 25* 61 20 4 0 0 16 Ucrainiană 11* 46 9 0 9 0 36 Găgăuză 17* 35 53 0 12 0 0

Studii

Primare sau mai puțin 6* 16 34 0 17 0 32




Bogată 25* 64 20 0 4 4 8 Medie 499 54 21 5 5 2 14 Săracă 51 35 28 8 4 0 25

139

Anexe

139

Anexa 3.5.4: Ponderea femeilor care au identificat corect grupul-țintă al screeningului cervical ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N

Toate femeile

indiferent de vârstă

Toate femeile cu

vârsta cuprinsă

între 25 și 61 de ani

Numai femeile

cu vârsta peste 65

de ani

Toate fetele/ femeile cu

vârstă cuprinsă

între 15 și 24 de ani

Nu știu Altele

Total 575 51 42 2 0 5 1

Vârstă

25-35 229 49 44 3 0 3 1 36-45 143 47 47 1 0 4 0 46-55 107 59 35 0 0 4 2 56-61 96 51 36 3 0 10 0


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






140

Anexe

140

Anexa 3.5.5: Ponderea femeilor care cunosc frecvența cu care trebuie făcut testul Papanicolau( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N O dată la 1 an

O dată la 3 ani

O dată în viață Nu știu

Total 575 52 34 4 10

Vârstă

25-35 229 50 36 4 10 36-45 143 50 41 1 8 46-55 107 57 27 4 12 56-61 96 55 28 5 11


Regiune


Statut

Celibatară 38 59 31 8 3 Concubinaj 21* 47 38 5 10 Căsătorită 460 50 36 3 11 Divorțată 33 55 33 0 12 Văduvă 23* 74 13 4 9

Naționalitate

Moldoveană/Română 516 53 35 3 9 Rusă 25* 43 37 8 12 Ucrainiană 11* 65 9 0 27 Găgăuză 17* 18 47 17 18

Studii





141

Anexe

141

Anexa 3.5.6: Ponderea femeilor care cunosc că testul Papanicolau este gratuit ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Cunosc Nu cunosc Nu știu/ Nu răspund

Total 575 47 51 2

Vârstă

25-35 229 43 55 2 36-45 143 54 44 2 46-55 107 53 46 1 56-61 96 40 58 2


Regiune


Statut

Celibatară 38 45 45 11 Concubinaj 21* 62 38 0 Căsătorită 460 46 52 2 Divorțată 33 57 43 0 Văduvă 23* 35 65 0

Naționalitate

Moldoveană/ Română 516 48 50 2

Rusă 25* 49 51 0 Ucrainiană 11* 35 65 0 Găgăuză 17* 29 71 0

Studii

Primare sau mai puțin 6* 33 51 16

Medii 136 45 55 1 Profesionale 249 48 50 2 Superioare 177 50 49 2



Bogată 25* 68 28 4 Medie 499 46 52 2 Săracă 51 41 55 4

142

Anexe

142

Anexa 3.5.7: Ponderea femeilor care cunosc unde trebuie să se adreseze pentru a face testul Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N

La cabinetul

gineco logului din centrul de sănătate

La cabinetul medicului de familie

În cabinetul specializat

pentru prelevarea

frotiului citologic și controlului

profilactic din centrele de

sănătate

La cabinetul

gineco logului

din cadrul

Spitalului Public

Altun-deva

Nu știu

Total 575 50 19 17 9 0 20

Vârstă

25-35 229 55 15 17 7 0 21 36-45 143 56 25 10 8 0 15 46-55 107 39 22 23 15 1 20 56-61 96 43 19 18 6 1 23


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






143

Anexe

143

Anexa 3.5.8: Ponderea femeilor care cunosc despre eficacitatea testului Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N

Poat

e fi

prev

enit

în

toat

e ca

zuri

le

poat

e fi

prev

enit

în

maj

ori

tate

a ca

zuri

lor

poat

e fi

prev

enit

în

jum

ătat

e di

n ca

zuri

poat

e fi

prev

enit

în

puț

ine

cazu

ri

nu p

oate

fi

prev

enit

nu ș

tiu

Total 575 12 46 19 7 4 11

Vârstă

25-35 229 13 41 22 9 4 12 36-45 143 13 51 17 6 6 7 46-55 107 10 48 19 6 3 14 56-61 96 13 47 16 7 4 14


Regiune


Statut


Naționalitate

Moldoveană/ Română 516 13 47 17 7 4 12 Rusă 25* 4 52 20 8 4 12 Ucrainiană 11* 9 46 19 17 9 0 Găgăuză 17* 6 12 65 6 12 0

Studii

Primare sau mai puțin 6* 17 16 33 0 17 16 Medii 136 10 41 22 8 4 15 Profesionale 249 13 46 20 7 4 11 Superioare 177 12 51 16 8 5 8




144

Anexe

144

Anexa 3.5.9: Ponderea femeilor care cunosc despre serviciul de screening cervical


Vârstă

25-35 431 24 76 36-45 257 33 67 46-55 232 27 73 56-61 306 13 87


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii





145

Anexe

145

Anexa 3.5.10: Cunoștințe despre serviciile medicale la care este posibilă efectuarea gratuită a screeningului cervical( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Medi

cului de familie

Medicului ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate

Medicului ginecolog în cadrul unui spital public

La Institutul Oncologic

Altundeva

Total 293 35 46 13 3 2

Vârstă

25-35 105 33 52 8 3 4 36-45 85 37 46 14 2 1 46-55 62 32 44 16 5 3 56-61 40 40 38 17 5 0


Regiune


Statut

Celibatară 19* 49 41 0 5 5 Concubinaj 13* 30 62 0 0 8 Căsătorită 231 35 46 15 3 2 Divorțată 21* 23 42 16 14 5 Văduvă 8* 37 63 0 0 0

Naționalitate


Rusă 15* 20 46 27 6 0 Ucrainiană 7* 28 43 0 15 14 Găgăuză 2* 0 49 51 0 0

Studii

Primare sau mai puțin 1* 100 0 0 0 0


Ocupație Neangajată 79 38 44 15 2 0 Angajată 197 33 47 13 4 4 Pensionară 17* 47 53 0 0 0


Bogată 20* 40 50 0 5 5 Medie 254 33 46 14 4 2 Săracă 19* 53 42 5 0 0

146

Anexe

146

Anexa 3.5.11.1: Sursa de informare despre serviciul gratuit de screening cervical ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N

Nu am auzit de

acest test până azi

De la medicul de familie/

asistentă medicală

De la ginecolog

La radio,

TV, ziar, revistă

De la o prietenă/ un prieten

Total 293 2 43 36 18 16

Vârstă

25-35 105 2 36 35 19 13 36-45 85 1 48 37 12 21 46-55 62 2 44 39 21 13 56-61 40 7 50 35 23 15


Regiune


Statut

Celibatară 19* 5 31 33 20 10 Concubinaj 13* 0 46 24 0 23 Căsătorită 231 2 43 37 18 16 Divorțată 21* 9 42 37 24 21 Văduvă 8* 0 75 37 12 0

Naționalitate



Studii





Bogată 20* 5 45 40 15 15 Medie 254 2 42 37 19 16 Săracă 19* 0 58 27 11 10

147

Anexe

147

Anexa 3.5.11.2: Sursa de informare despre serviciul gratuit de screening cervical( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N De la un membru al familiei

De la medicul oncolog

Nu îmi aduc aminte

alte surse

Total 293 10 2 2 3

Vârstă

25-35 105 12 2 2 5 36-45 85 11 3 2 1 46-55 62 6 2 3 3 56-61 40 10 0 2 0


Regiune


Statut

Celibatară 19* 21 10 0 10 Concubinaj 13* 8 8 7 8 Căsătorită 231 10 1 3 2 Divorțată 21* 9 2 0 5 Văduvă 8* 0 0 0 0

Naționalitate


Rusă 15* 0 0 7 7 Ucrainiană 7* 0 0 14 0 Găgăuză 2* 51 0 0 0

Studii

Primare sau mai puțin 1* 0 0 0 0


Ocupație Neangajată 79 10 4 3 1 Angajată 197 11 2 2 4 Pensionară 17* 0 0 0 0


Bogată 20* 20 0 0 5 Medie 254 10 3 2 3 Săracă 19* 0 0 5 0

148

Anexe

148

Anexa 3.6.1: Ponderea femeilor care declară că au făcut testul Papanicolau


Vârstă

25-35 431 35 59 5 36-45 257 46 49 5 46-55 232 37 56 7 56-61 306 24 69 7


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii



Situație financiară Bogată 52 40 58 2 Medie 963 39 56 5 Săracă 211 18 72 10

149

Anexe

149

Anexa 3.6.2: Ponderea femeilor care declară că au făcut testul, după ce au auzit descrierea testului

% pe rând N Da Nu Nu ştiu

Total 1226 36 59 5

Vârstă

25-35 431 37 59 4 36-45 257 47 49 4 46-55 232 41 53 6 56-61 306 22 71 7


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii



Situație financiară Bogată 52 42 56 2 Medie 963 40 56 4 Săracă 211 18 71 11

150

Anexe

150

Anexa 3.6.3: Recomandarea testului de către medicul de familie, eșantion general

% pe rând N Da Nu Nu îmi amintesc

Total 1226 27 67 7

Vârstă

25-35 431 29 66 5 36-45 257 34 60 6 46-55 232 28 62 10 56-61 306 16 77 7


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii





151

Anexe

151

Anexa 3.6.4: Recomandarea testului de către medicul de familie, femeile care au făcut testul ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Da Nu Nu îmi amintesc

Total 440 67 29 4

Vârstă

25-35 158 68 29 4 36-45 120 68 29 3 46-55 95 66 30 4 56-61 67 67 27 6


Regiune


Statut

Celibatară 23* 64 36 0 Concubinaj 17* 70 23 6 Căsătorită 355 69 27 4 Divorțată 31 57 40 3 Văduvă 14* 57 36 7

Naționalitate

Moldoveană/Română 400 67 29 4 Rusă 21* 62 38 0 Ucrainiană 5* 79 21 0 Găgăuză 10* 80 20 0

Studii

Primare sau mai puțin 2* 51 0 49 Medii 93 66 29 5 Profesionale 193 67 29 4 Superioare 144 70 29 1

Ocupație Neangajată 117 68 27 4 Angajată 295 66 30 3 Pensionară 24* 71 21 8



152

Anexe

152

Anexa 3.6.5: Adresabilitatea privind testul Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Medi

cului de familie

Ginecolo gului din

centrul de sănătate

Ginecolo gului din

cadrul Spitalului

Public

Ginecolo gului din cadrul

unei institutii medicale private

Alt cuiva

Nu știu

Total 440 25 48 17 9 1 0

Vârstă

25-35 158 23 50 15 12 0 0 36-45 120 28 45 15 12 0 0 46-55 95 26 48 22 3 0 1 56-61 67 22 51 15 7 4 0


Regiune


Statut

Celibatară 23* 30 44 13 13 0 0 Concubinaj 17* 17 47 24 12 0 0 Căsătorită 355 25 47 18 9 1 0 Divorțată 31 23 57 8 12 0 0 Văduvă 14* 29 64 0 7 0 0

Naționalitate



Studii



Ocupație Neangajată 117 20 56 17 7 0 1 Angajată 295 27 46 15 11 0 0 Pensionară 24* 21 45 25 0 8 0



153

Anexe

153

Anexa 3.6.6: Frecvența efectuării testului Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N O dată pe an

O dată la doi ani

O dată la trei ani

La fiecare 4-5 ani

Mai rar decât o dată

la 5 ani

Nu știu

Total 440 28 20 30 6 8 7

Vârstă

25-35 158 35 17 27 5 7 9 36-45 120 25 28 31 6 6 3 46-55 95 27 16 32 8 12 5 56-61 67 22 21 31 9 9 7


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






154

Anexe

154

Anexa 3.6.7: Perioada efectuării testului Papanicolau ultima dată ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Cu 6

luni în urmă

Cu 1 an în urmă

Cu 2 ani în urmă

Cu 3 ani în urmă

4-5 ani în urmă

Peste 5 ani în urmă

Nu știu

Total 440 26 35 20 8 4 5 1

Vârstă

25-35 158 30 34 20 8 3 4 1 36-45 120 27 42 17 10 2 2 1 46-55 95 24 31 19 12 3 10 1 56-61 67 21 30 30 1 9 7 1

Mediu Urban 244 26 34 19 10 4 5 1 Rural 196 27 36 22 6 3 5 1

Regiune

Nord 109 25 29 22 13 4 6 1 Centru 132 32 37 18 7 2 2 2 Chișinău 128 29 36 16 6 4 8 1 Sud 72 13 38 30 7 6 6 1

Statut

Celibatară 23* 26 57 8 4 4 0 0 Concubinaj 17* 35 24 12 11 12 6 0 Căsătorită 355 26 35 21 8 3 5 1 Divorțată 31 22 26 19 17 0 13 3 Văduvă 14* 28 29 29 0 7 0 7

Naționalitate

Moldoveană/ Română 400 27 35 20 8 4 5 1

Rusă 21* 39 28 10 9 5 5 5 Ucrainiană 5* 0 81 19 0 0 0 0 Găgăuză 10* 0 10 60 20 10 0 0

Studii

Primare sau mai puțin 2* 51 0 49 0 0 0 0

Medii 93 26 34 16 8 7 9 1 Profesionale 193 26 36 20 10 3 4 1 Superioare 144 28 33 23 7 3 4 1

Ocupație Neangajată 117 22 37 23 13 3 3 0 Angajată 295 29 35 17 7 4 6 1 Pensionară 24* 17 25 42 4 4 9 0


Bogată 22* 23 36 32 4 5 0 0 Medie 381 27 34 20 9 4 5 1 Săracă 37 22 48 14 8 0 8 0

155

Anexe

155

Anexa 3.6.7: Motivul adresării la medic atunci când s-a efectuat testul Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N

Eram

însă

r ci

nată

Avea

m u

nele

pr

oble

me

gine

colo

gice

Pent

ru u

n ex

amen

gi

neco

logi

c de

rut

ină

Când

am

ape

lat l

a se

rvic

ii de

pl

anifi

care

fam

ilial

ă

Spec

ial p

entr

u a

cere

un

test

Pap

anic

olau

Alte

le

Nu

știu

Total 440 8 22 41 9 15 3 3

Vârstă

25-35 158 17 23 35 9 13 3 1 36-45 120 5 22 45 7 16 2 3 46-55 95 1 18 46 6 20 4 4 56-61 67 0 27 43 16 9 0 4


Regiune


Statut

Celibatară 23* 4 22 47 6 17 0 4 Concubinaj 17* 6 41 35 0 12 0 6 Căsătorită 355 9 21 43 8 14 3 2 Divorțată 31 3 28 32 14 19 0 3 Văduvă 14* 0 21 22 21 29 0 7

Naționalitate



Studii



Ocupație Neangajată 117 15 16 39 9 15 3 3 Angajată 295 5 24 42 8 15 3 2 Pensionară 24* 0 29 37 17 13 0 4



156

Anexe

156

Anexa 3.6.8: Inițiativa efectuării ultimului test Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N

Eu l-

am c

erut

Mi-a

fost

sug

erat

de

căt

re a

sist

enta

m

edic

ală

a m

edic

ului

de

fam

ilie

Mi-a

fost

sug

erat

de

căt

re m

edic

ul

de fa

mili

e

Mi-a

fost

sug

erat

de

gin

ecol

og

Nu

știu

/ nu

îmi a

min

tesc

Altc

uiva

Total 440 22 15 25 36 2 1

Vârstă

25-35 158 24 13 26 38 0 0 36-45 120 18 14 27 39 2 0 46-55 95 25 20 23 25 4 2 56-61 67 19 12 24 39 5 2


Regiune


Statut


Naționalitate

Moldoveană/Română 400 21 15 25 36 2 1 Rusă 21* 28 19 19 28 0 5 Ucrainiană 5* 59 20 21 0 0 0 Găgăuză 10* 10 10 60 20 0 0

Studii

Primare sau mai puțin 2* 0 51 0 49 0 0 Medii 93 18 11 25 43 3 0 Profesionale 193 20 16 30 33 1 1 Superioare 144 28 15 22 33 1 1




157

Anexe

157

Anexa 3.6.9: Modul de obținere a testului( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Nu am achitat

Am achitat

Nu îmi amintesc

Total 440 70 24 6

Vârstă

25-35 158 63 31 6 36-45 120 72 22 6 46-55 95 71 19 10 56-61 67 81 15 5


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii





158

Anexe

158

Anexa 3.6.10: Sexul persoanei care a efectuat testul Papanicolau ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Bărbat Femeie Nu știu/ nu răspund

Total 440 9 88 3

Vârstă

25-35 158 7 92 1 36-45 120 8 88 4 46-55 95 12 85 3 56-61 67 12 87 2


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii





159

Anexe

159

Anexa 3.7.1: Informarea femeilor despre rezultatului ultimului test Papanicolau( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Da

Nu, pentru că medicul mi-a spus

că nu mă va contacta dacă rezultatul este

normal

Nu, și am presupus că nu am fost

contactată pentru că testul este

normal

Nu știu/ nu îmi

amintesc

Total 440 73 15 7 5

Vârstă

25-35 158 77 13 6 4 36-45 120 71 17 8 4 46-55 95 72 15 6 6 56-61 67 70 18 6 6


Regiune


Statut

Celibatară 23* 74 9 17 0 Concubinaj 17* 71 12 6 12 Căsătorită 355 74 16 6 4 Divorțată 31 68 19 7 7 Văduvă 14* 64 14 7 14

Naționalitate



Studii






160

Anexe

160

Anexa 3.7.2: Modalitatea de obținere a rezultatelor testului Papanicolau în rândul persoanelor cărora li s-a comunicat rezultatele ultimului test Papanicolau efectuat, ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N

Am fost contactată de către medicul

de familie

Am fost contactată

de către ginecolog

M-am dus personal să

întreb despre rezultatul

testului

Altă modalitate

Total 322 28 19 53 1

Vârstă

25-35 122 27 23 49 1 36-45 85 25 12 64 0 46-55 68 37 16 47 0 56-61 47 24 23 51 2


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






161

Anexe

161

Anexa 3.7.3: Ponderea persoanelor care au discutat cu medicul despre rezultatul testului Papanicolau, ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Da Nu Nu știu

Total 322 82 15 3

Vârstă

25-35 122 77 20 2 36-45 85 85 12 4 46-55 68 88 12 0 56-61 47 83 10 6


Regiune


Statut

Celibatară 17* 71 29 0 Concubinaj 12* 84 16 0 Căsătorită 263 84 12 3 Divorțată 21* 63 37 0 Văduvă 9* 100 0 0

Naționalitate

Moldoveană/Română 302 83 14 3 Rusă 13 54 46 0 Ucrainiană 3* 68 32 0 Găgăuză 2* 100 0 0

Studii




Bogată 17* 88 12 0 Medie 285 82 15 3 Săracă 21* 86 14 0

162

Anexe

162

Anexa 3.7.4: Ponderea persoanelor care au avut un rezultat anormal la testul Papanicolau, ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Da Nu Nu știu/ Nu îmi

amintesc

Total 440 4 93 3

Vârstă

25-35 158 2 96 3 36-45 120 5 92 3 46-55 95 11 86 3 56-61 67 2 97 2


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii





163

Anexe

163

Anexa 3.8.1.1: Bariere percepute față de efectuarea testului Papanicolau

MEDIA N

Med

icul

meu

de

fam

ilie

nu

îmi s

uger

ează

nic

ioda

tă

test

ul P

apan

icol

au.

Lips

a de

tim

p

Nu

ştiu

und

e tr

ebui

e să

m

erg

pent

ru a

face

test

ul

Papa

nico

lau

Peri

oada

de

aşte

ptar

e la

m

edic

/coa

da e

pre

a lu

ngă

Fric

a de

a fi

dep

ista

tă

prez

ența

cel

ulel

or a

tipi

ce

sau

a ca

ncer

ului

Exam

enul

gin

eco

logi

c es

te n

eplă

cut

Nu

îmi p

lace

cu

m s

e po

artă

per

so

nalu

l med

ical

Total 1226 3,01 3,00 2,95 2,95 2,93 2,72 2,65

Vârstă

25-35 431 2,99 2,92 2,86 2,95 2,89 2,68 2,58 36-45 257 2,83 3,12 2,78 2,86 2,93 2,73 2,64 46-55 232 3,10 3,00 2,94 2,98 2,90 2,68 2,64 56-61 306 3,12 3,04 3,22 2,98 3,03 2,78 2,76

Mediu Urban 597 2,81 2,97 2,77 2,94 2,94 2,63 2,59 Rural 629 3,21 3,04 3,12 2,95 2,93 2,81 2,70

Regiune

Nord 320 2,98 2,98 2,98 2,92 2,94 2,64 2,79 Centru 364 3,20 2,97 3,23 3,02 2,90 2,61 2,66 Chișinău 277 2,60 2,95 2,57 2,92 2,90 2,59 2,42 Sud 265 3,22 3,12 2,91 2,90 3,01 3,10 2,70

Statut

Celibatară 107 3,10 2,99 3,13 2,97 3,16 2,88 2,66 Concubinaj 46 3,03 2,73 2,79 2,86 2,80 2,59 2,53 Căsătorită 884 2,95 2,98 2,86 2,88 2,85 2,67 2,61 Divorțată 89 3,12 3,26 3,19 3,37 3,30 3,09 2,73 Văduvă 99 3,38 3,13 3,41 3,18 3,16 2,71 2,96

Naționalitate

Moldoveană/Română 1069 3,01 2,99 2,98 2,95 2,93 2,68 2,65

Rusă 51 2,70 2,63 2,36 2,79 2,81 2,47 2,34 Ucrainiană 32 3,18 3,20 3,31 3,14 3,20 2,76 2,97 Găgăuză 60 3,22 3,44 2,75 2,89 3,08 3,32 2,67

Studii

Primare sau mai puțin 31 3,29 3,26 3,01 2,59 3,00 3,10 2,79

Medii 336 3,26 3,12 3,14 3,14 3,11 2,87 2,74 Profesionale 562 2,95 2,93 2,96 2,89 2,87 2,70 2,60 Superioare 281 2,78 2,94 2,66 2,84 2,81 2,48 2,56

Ocupație Neangajată 375 3,15 3,05 3,05 2,99 3,01 2,78 2,72 Angajată 692 2,89 3,00 2,79 2,93 2,86 2,67 2,60 Pensionară 152 3,18 2,89 3,39 2,94 3,08 2,75 2,67


Bogată 52 2,86 2,99 2,91 2,81 3,02 2,82 2,74 Medie 963 2,93 2,96 2,87 2,86 2,89 2,63 2,60 Săracă 211 3,45 3,20 3,33 3,37 3,13 3,12 2,82

164

Anexe

164

Anexa 3.8.1.2: Bariere percepute față de efectuarea testului Papanicolau

MEDIA N

Com

unic

area

cu

m

edic

ii e

dific

ilă

Dis

tanţ

a pâ

nă

la m

edic

al d

e fa

mili

e

e pr

ea m

are

Nu

cred

că

test

ul

Papa

nico

lau

este

ne

cesa

r

Sunt

pre

a ob

osit

ă ca

să

mă

mai

gân

desc

la

test

e pr

even

tive

Test

ul P

apan

icol

au

este

dur

eros

Med

icii

ar p

utea

sp

une

că m

ă pl

âng/

m

ă ad

rese

z fă

ră m

otiv

Mă

dera

njea

ză s

exul

m

edic

ului

Total 1226 2,60 2,55 2,54 2,53 2,51 2,46 2,31

Vârstă

25-35 431 2,50 2,43 2,34 2,39 2,45 2,37 2,27 36-45 257 2,53 2,47 2,58 2,46 2,59 2,48 2,38 46-55 232 2,67 2,56 2,55 2,62 2,52 2,48 2,33 56-61 306 2,76 2,80 2,77 2,73 2,53 2,58 2,30


Regiune


Statut


Naționalitate

Moldoveană/ Română 1069 2,61 2,54 2,50 2,54 2,51 2,47 2,27


Studii






165

Anexe

165

Anexa 3.9.1: Gradul de satisfacție față de serviciile medicale care au efectuat testul Papanicolau, ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Foarte mulțumită Mulțumită Nici mulțumită,

nici nemulțimită Nemul țumită

Foarte nemulțu

mită

Total 440 24 63 10 3 0

Vârstă

25-35 158 25 60 12 3 0 36-45 120 18 70 8 3 1 46-55 95 26 63 10 2 0 56-61 67 27 60 9 4 0


Regiune


Statut

Celibatară 23* 21 62 17 0 0 Concubinaj 17* 30 65 6 0 0 Căsătorită 355 24 64 9 3 0 Divorțată 31 23 55 19 3 0 Văduvă 14* 7 72 14 7 0

Naționalitate



Studii



Ocupație Neangajată 117 27 64 7 2 0 Angajată 295 23 63 10 3 0 Pensionară 24* 21 58 17 4 0


Bogată 22* 37 50 14 0 0 Medie 381 24 64 10 3 0 Săracă 37 14 70 11 3 3

166

Anexe

166

Anexa 3.9.2.1: Gradul de satisfacție a femeilor care au efectuat testul Papanicolau privind accesibilitatea serviciilor medicale( * - N<30, trebuie analizat cu atenție)

MEDIA N

Cât d

e uș

or p

uteț

i ac

cesa

ser

vici

ile

de s

cree

ning

Dis

tanț

a de

la

dom

icili

u m

eu p

ână

la

locu

l und

e se

ofe

ră

serv

iciu

l de

scre

enin

g ce

rvic

al

Cost

ul p

entr

u de

plas

area

mea

pîn

ă

la lo

cul u

nde

se o

feră

se

rvic

iul d

e sc

reen

ing

cerv

ical

Tim

pul d

e aș

tept

are

până

am

fost

pr

ogra

mat

ă pe

ntru

te

stul

Pap

anic

olau

Total 440 4,04 3,76 3,85 3,86

Vârstă

25-35 158 4,18 3,77 3,88 3,91 36-45 120 4,01 3,81 3,84 3,73 46-55 95 3,90 3,76 3,81 3,82 56-61 67 3,96 3,64 3,83 4,06

Mediu Urban 244 4,08 3,87 3,99 3,93 Rural 196 3,98 3,63 3,67 3,78

Regiune

Nord 109 4,03 3,76 3,82 3,92 Centru 132 4,06 3,62 3,63 3,88 Chișinău 128 4,05 3,86 4,05 3,92 Sud 72 3,99 3,84 3,93 3,64

Statut

Celibatară 23* 4,13 3,74 4,00 3,83 Concubinaj 17* 4,20 3,89 3,95 3,78 Căsătorită 355 4,02 3,76 3,84 3,88 Divorțată 31 4,21 3,75 3,97 3,66 Văduvă 14* 3,77 3,54 3,49 4,07

Naționalitate

Moldoveană/Română 400 4,05 3,74 3,85 3,86 Rusă 21* 4,38 3,95 4,09 4,15 Ucrainiană 5* 3,03 3,23 3,42 4,02 Găgăuză 10* 3,69 4,20 3,60 3,33

Studii

Primare sau mai puțin 2* 4,01 4,51 4,01 4,51 Medii 93 4,08 3,69 3,72 3,78 Profesionale 193 3,97 3,72 3,85 3,75 Superioare 144 4,12 3,84 3,92 4,04

Ocupație Neangajată 117 4,14 3,72 3,91 3,80 Angajată 295 4,02 3,79 3,83 3,89 Pensionară 24* 3,79 3,54 3,62 3,95


Bogată 22* 3,91 3,74 3,83 4,28 Medie 381 4,06 3,78 3,86 3,88 Săracă 37 3,92 3,62 3,72 3,49

167

Anexe

167

Anexa 3.9.2.2: Gradul de satisfacție a femeilor care au efectuat testul Papanicolau privind accesibilitatea serviciilor medicale, ( * - N<30, trebuie analizat cu atenție; ** - toți respondenții

din această categorie au răspuns cu „Nu știu” la această întrebare)

MEDIA N

Pers

oana

car

e a

efec

tuat

scr

eeni

ngul

ce

rvic

al a

fost

băr

bat

Pers

oana

car

e a

efec

tuat

scr

eeni

ngul

ce

rvic

al a

fost

fem

eie

Atit

udin

ea fa

mili

ei

față

de

deci

zia

de a

m

erge

la m

edic

pe

ntru

scr

eeni

ng

cerv

ical

Total 440 3,82 4,27 4,18

Vârstă

25-35 158 3,55 4,34 4,26 36-45 120 4,06 4,18 4,03 46-55 95 3,69 4,29 4,19 56-61 67 4,00 4,26 4,20

Mediu Urban 244 3,73 4,27 4,16 Rural 196 3,89 4,27 4,19

Regiune

Nord 109 3,72 4,29 4,15 Centru 132 3,65 4,38 4,30 Chișinău 128 4,20 4,24 4,14 Sud 72 3,88 4,12 4,07

Statut

Celibatară 23 4,00 4,36 4,23 Concubinaj 17 2,54 4,44 3,95 Căsătorită 355 3,77 4,30 4,20 Divorțată 31 4,67 4,04 4,09 Văduvă 14 4,00 3,44 3,94

Naționalitate

Moldoveană/ Română 400 3,86 4,30 4,16 Rusă 21 2,00 4,22 4,43 Ucrainiană** 5 . 3,43 3,78 Găgăuză** 10 . 3,81 4,43

Studii

Primare sau mai puțin 2 4,00 5,00 5,00 Medii 93 4,00 4,24 4,14 Profesionale 193 3,66 4,25 4,14 Superioare 144 3,95 4,34 4,25

Ocupație Neangajată 117 4,00 4,34 4,18 Angajată 295 3,77 4,28 4,19 Pensionară 24 4,00 3,96 3,96


Bogată 22 1,00 4,50 4,09 Medie 381 3,84 4,26 4,19 Săracă 37 4,25 4,24 4,07

168

Anexe

168

Anexa 3.9.3: Gradul de satisfacție a femeilor care au efectuat testul Papanicolau, privind calitatea serviciilor medicale

MEDIA N

Tim

pul p

etre

cut

în s

ala

de a

ștep

tare

Mod

ul în

car

e a

decu

rs

exam

inar

ea m

edic

ală

Mod

ul în

car

e m

i s-a

ex

plic

at p

roce

dura

Mod

ul în

car

e m

i s-a

ră

spun

s la

într

ebăr

i

Aten

ția

și r

espe

ctul

pr

imit

din

par

tea

pe

rson

alul

ui m

edic

al

Mod

ul în

car

e m

i s-a

ex

plic

at r

ezul

tatu

l te

stul

ui P

apan

icol

au

Calit

atea

ser

vici

ului

m

edic

al d

e sc

reen

ing

cerv

ical

Total 440 3,79 4,15 4,06 4,06 4,12 3,90 4,16

Vârstă

25-35 158 3,75 4,18 4,11 4,09 4,08 3,89 4,23 36-45 120 3,86 4,06 3,93 3,96 4,07 3,93 4,13 46-55 95 3,70 4,19 4,12 4,11 4,18 3,94 4,17 56-61 67 3,90 4,18 4,08 4,10 4,21 3,84 4,03


Regiune


Statut


Naționalitate

Moldoveană/ Română 400 3,79 4,15 4,06 4,04 4,11 3,91 4,17


Studii






169

Anexe

169

Anexa 3.10.1: Opinia despre importanța apelării la medic în vederea realizării testului Papanicolau în următoarele trei luni

% pe rând N extrem de important important între/

neutru Neim

portant total

neimportant

Total 1226 2 5 24 37 32

Vârstă

25-35 431 2 3 20 37 38 36-45 257 2 4 25 41 28 46-55 232 1 4 22 37 36 56-61 306 1 8 30 36 24


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






170

Anexe

170

Anexa 3.10.1: Opinia despre cât de înțeleaptă este decizia de a face testul Papanicolau

% pe rând N extrem de înțelept înțelept între/neutru inutil extreme

de inutil

Total 1226 2 4 24 36 34

Vârstă

25-35 431 2 3 21 35 38 36-45 257 2 4 25 38 32 46-55 232 1 2 24 33 40 56-61 306 2 8 28 37 26


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






171

Anexe

171

Anexa 3.11.1: Gradul de certitudine cu care femeile ar efectua testul Papanicolau dacă li s-ar propune

% pe rând N Cu siguranţă Da

Probabil Da Indecisă Probabil

Nu

Cu siguranţă

Nu Total 1226 39 35 14 7 4

Vârstă

25-35 431 47 33 12 5 3 36-45 257 38 38 14 9 1 46-55 232 40 38 15 4 3 56-61 306 28 31 18 12 11


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






172

Anexe

172

Anexa 3.11.2: Intenția de a efectua testul în următoarele 3 luni

% pe rând N Cu siguranță da

Probabil da Indecisă Probabil

nu Cu siguranță

nu

Total 1226 40 30 16 9 5

Vârstă

25-35 431 49 27 14 8 2 36-45 257 39 35 16 9 1 46-55 232 38 33 17 7 5 56-61 306 28 28 18 13 12


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






173

Anexe

173

Anexa 3.11.3: Opinia despre lucrătorul medical care ar trebui să efectueze testul Papanicolau

% pe rând N Medicul ginecolog

Medicul de familie

Asistenta medicală a medicului de familie Nu știu

Total 1226 77 13 5 6

Vârstă

25-35 431 83 8 5 3 36-45 257 77 14 6 4 46-55 232 76 14 5 5 56-61 306 67 18 4 11


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






174

Anexe

174

Anexa 3.11.4: Indicii pentru susceptibilitatea percepută față de apariția cancerului, costul psihologic privind testul Papanicolau și percepția de beneficii în urma realizării testului Papanicolau

MEDIA N

Am m

ult d

e câ

ştig

at fă

când

te

stul

Pap

anic

olau

în

mod

reg

ulat

Dac

ă aș

face

test

ul

Papa

nico

lau

în m

od r

egul

at,

m-a

ș si

mţi

lini

ştit

ă în

legă

tură

cu

pre

veni

rea

canc

erul

ui

de c

ol u

teri

n

Ţinâ

nd c

ont d

e is

tori

cul f

amili

ei

mel

e es

te p

uţin

pro

babi

l să

fac

canc

er d

e co

l ute

rin

Șans

ele

mel

e de

a fa

ce c

ance

r

de c

ol u

teri

n su

nt r

edus

e

Îmi e

foar

te fr

ică

să fa

c te

stul

Pa

pani

cola

u pe

ntru

a n

u af

la

că m

i-au

fost

dep

ista

te c

elul

e an

orm

ale

sau

chia

r ca

ncer

ce

rvic

al

Total 1226 3,84 3,82 3,19 3,14 2,90

Vârstă

25-35 431 3,99 3,96 3,22 3,14 2,79 36-45 257 3,85 3,84 3,15 3,06 3,00 46-55 232 3,94 3,87 3,13 3,05 2,77 56-61 306 3,56 3,58 3,24 3,28 3,06

Mediu Urban 597 3,83 3,76 3,18 3,21 2,86 Rural 629 3,85 3,89 3,20 3,08 2,94

Regiune

Nord 320 3,81 3,82 3,23 3,20 2,89 Centru 364 4,01 3,96 3,25 3,13 2,86 Chișinău 277 3,83 3,75 3,10 3,18 2,85 Sud 265 3,65 3,71 3,18 3,06 3,03

Statut

Celibatară 107 3,63 3,66 3,08 3,01 3,03 Concubinaj 46 3,94 3,68 3,21 3,29 2,60 Căsătorită 884 3,93 3,91 3,19 3,14 2,85 Divorțată 89 3,64 3,66 3,32 3,26 3,24 Văduvă 99 3,42 3,48 3,18 3,20 3,01

Naționalitate

Moldoveană/ Română 1069 3,90 3,87 3,22 3,16 2,90

Rusă 51 3,62 3,67 3,22 3,07 2,70 Ucrainiană 32 3,77 3,68 3,34 3,57 2,89 Găgăuză 60 3,22 3,28 2,75 2,72 3,05

Studii

Primare sau mai puțin 31 3,46 3,39 3,68 2,99 3,23

Medii 336 3,73 3,72 3,29 3,18 2,91 Profesionale 562 3,84 3,84 3,11 3,13 2,96 Superioare 281 4,04 3,96 3,16 3,12 2,70

Ocupație Neangajată 375 3,77 3,80 3,18 3,03 2,86 Angajată 692 3,95 3,89 3,16 3,16 2,88 Pensionară 152 3,54 3,59 3,32 3,33 3,05


Bogată 52 4,06 3,73 3,46 3,57 3,15 Medie 963 3,91 3,88 3,18 3,14 2,86 Săracă 211 3,47 3,61 3,18 3,05 3,03

175

Anexe

175

Anexa 3.11.5: (Sentiment de auto-eficacitate) Opinia despre dificultatea de a se prezenta pentru efectuarea testului în următoarele 3 luni

% pe rând N Deloc dificil

Nu foarte dificil

Destul de dificil Dificil Foarte

dificil

Total 1226 37 35 18 7 3

Vârstă

25-35 431 44 31 17 6 3 36-45 257 35 36 19 8 2 46-55 232 37 36 17 9 1 56-61 306 27 40 20 7 6


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






176

Anexe

176

Anexa 3.11.6: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă femeile importante pentru respondente își fac testul Papanicolau

% pe rând N Cu siguranță da Da Nu știu Nu Cu siguranță

nu

Total 1226 6 19 47 23 5

Vârstă

25-35 431 7 20 45 23 5 36-45 257 5 23 42 25 4 46-55 232 7 20 45 23 6 56-61 306 5 12 56 21 6


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






177

Anexe

177

Anexa 3.11.7: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă persoanele importante pentru respondente consideră că acestea trebuie să își facă testul Papanicolau


nu

Total 1226 9 24 44 19 4

Vârstă

25-35 431 10 25 43 18 3 36-45 257 8 30 41 19 2 46-55 232 10 24 47 13 5 56-61 306 7 16 45 24 7


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






178

Anexe

178

Anexa 3.11.8: (Norme sociale) Opinia despre faptul dacă partenerii respondentelor consideră că acestea trebuie să își facă testul Papanicolau


nu

Total 1226 13 25 36 19 6

Vârstă

25-35 431 16 27 37 16 4 36-45 257 13 30 34 18 5 46-55 232 13 26 39 17 6 56-61 306 10 17 35 27 11


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






179

Anexe

179

Anexa 3.11.9.1: Indicii pentru localizarea de control privind sănătatea

MEDIA N

Star

ea m

ea d

e să

năta

te

depi

nde

mul

t și d

e câ

t de

bine

am

gri

jă d

e m

ine

Pot s

ă îm

i men

ţin

sănă

tate

a

în d

estu

l de

mar

e m

ăsur

ă

avân

d gr

ijă d

e m

ine

Resp

ecta

rea

cu s

tric

teţe

a

reco

man

dări

lor

med

icul

ui

repr

ezin

tă c

ea m

ai b

ună

mod

alit

ate

de a

-mi m

enţi

ne

sănă

tate

a

Dac

ă m

ă îm

boln

ăves

c,

am fo

rţa

de a

mă

pune

di

n no

u pe

pic

ioar

e

Dac

ă m

erg

regu

lat l

a un

med

ic

bun,

est

e pu

ţin

prob

abil

să a

m

prob

lem

e de

săn

ătat

e

Total 1226 4,08 4,00 3,77 3,76 3,58

Vârstă

25-35 431 4,14 4,08 3,87 3,89 3,56 36-45 257 4,00 3,88 3,69 3,74 3,59 46-55 232 4,20 4,05 3,78 3,74 3,68 56-61 306 3,96 3,95 3,71 3,62 3,52

Mediu Urban 597 4,07 4,00 3,72 3,74 3,54 Rural 629 4,08 4,00 3,82 3,78 3,62

Regiune

Nord 320 4,03 3,98 3,81 3,85 3,62 Centru 364 4,26 4,15 3,85 3,84 3,73 Chișinău 277 4,17 4,10 3,79 3,78 3,48 Sud 265 3,79 3,73 3,60 3,54 3,41

Statut

Celibatară 107 3,91 3,67 3,53 3,75 3,39 Concubinaj 46 4,29 4,18 3,73 3,96 3,60 Căsătorită 884 4,12 4,06 3,85 3,80 3,66 Divorțată 89 4,00 3,98 3,61 3,73 3,36 Văduvă 99 3,88 3,83 3,49 3,40 3,27

Naționalitate

Moldoveană/ Română 1069 4,14 4,05 3,81 3,82 3,60

Rusă 51 3,87 3,79 3,69 3,71 3,54 Ucrainiană 32 3,98 4,01 3,70 3,75 3,63 Găgăuză 60 3,25 3,39 3,40 2,87 3,25

Studii

Primare sau mai puțin 31 3,52 3,49 3,51 3,46 3,42

Medii 336 4,09 4,04 3,68 3,74 3,52 Profesionale 562 4,10 4,00 3,83 3,74 3,63 Superioare 281 4,09 4,03 3,81 3,86 3,56

Ocupație Neangajată 375 4,08 4,04 3,73 3,81 3,52 Angajată 692 4,10 4,01 3,82 3,79 3,64 Pensionară 152 3,93 3,89 3,71 3,51 3,47


Bogată 52 4,07 4,02 3,87 3,90 3,55 Medie 963 4,10 4,03 3,80 3,83 3,62 Săracă 211 3,97 3,86 3,63 3,42 3,40

180

Anexe

180

Anexa 3.11.9.2: Indicii pentru localizarea de control privind sănătatea

MEDIA N

A mă îmbolnăvi nu este un lucru legat de soartă

De multe ori simt că indiferent ce

fac, dacă e să mă îmbolnăvesc, tot mă voi îmbolnăvi

Medicii mă menţin

sănătoasă

Dacă sunt sănătoasă, acest

lucru se datorează doar

norocului

Total 1226 3,34 3,28 3,12 2,88

Vârstă

25-35 431 3,40 3,16 3,10 2,71 36-45 257 3,37 3,30 3,17 2,88 46-55 232 3,46 3,23 3,08 2,98 56-61 306 3,14 3,49 3,15 3,03

Mediu Urban 597 3,36 3,20 3,03 2,82 Rural 629 3,32 3,36 3,21 2,93

Regiune

Nord 320 3,37 3,30 3,24 2,76 Centru 364 3,45 3,46 3,07 2,93 Chișinău 277 3,35 3,13 2,94 2,89 Sud 265 3,13 3,18 3,26 2,93

Statut

Celibatară 107 3,39 3,29 3,08 2,73 Concubinaj 46 3,47 3,04 3,08 2,74 Căsătorită 884 3,37 3,24 3,17 2,83 Divorțată 89 3,06 3,44 2,90 3,15 Văduvă 99 3,23 3,65 2,97 3,31

Naționalitate

Moldoveană/ Română 1069 3,37 3,30 3,12 2,87

Rusă 51 3,15 3,43 3,18 2,94 Ucrainiană 32 3,55 3,33 3,10 2,94 Găgăuză 60 2,90 2,89 3,00 3,02

Studii

Primare sau mai puțin 31 3,27 3,42 3,00 2,96

Medii 336 3,16 3,39 3,10 3,07 Profesionale 562 3,35 3,31 3,14 2,88 Superioare 281 3,52 3,10 3,13 2,65

Ocupație Neangajată 375 3,26 3,23 3,04 2,81 Angajată 692 3,46 3,24 3,19 2,85 Pensionară 152 2,92 3,62 3,04 3,17


Bogată 52 3,63 3,17 3,36 2,96 Medie 963 3,38 3,25 3,15 2,84 Săracă 211 3,06 3,48 2,95 3,03

181

Anexe

181

Anexa 3.12.1: Modalitatea preferată de invitare pentru realizarea testului Papanicolau

% pe rând N

Apel

tele

foni

c

Invi

tați

e ve

rbal

ă în

ca

drul

viz

itei

la

med

icul

de

fam

ilie

Prim

irea

pri

n po

ștă

a

unei

scr

isor

i de

invi

tați

e

Invi

tați

e oc

azi

onal

ă

Mes

aj d

e ti

p SM

S

Invi

tați

e pr

in e

mai

l

Total 1226 51 34 5 4 4 2

Vârstă

25-35 431 53 31 4 4 6 3 36-45 257 51 34 4 4 3 4 46-55 232 56 31 3 6 3 0 56-61 306 44 42 8 4 0 1


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






182

Anexe

182

Anexa 3.12.2: Ponderea persoanelor care ar dori să afle mai mult despre testul Papanicolau


Vârstă

25-35 431 44 37 18 36-45 257 35 50 15 46-55 232 37 45 18 56-61 306 25 54 21


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii





183

Anexe

183

Anexa 3.12.3.1: Surse de informare despre testul Papanicolau în care femeile ar avea încredere (* - N<30, trebuie analizat cu atenție)

MEDIA N Medicul ginecolog

Medicul oncolog

Medicul de familie

Discuții publice/

evenimente TV Internet

Total 445 4,58 4,44 4,39 3,93 3,85 3,76

Vârstă

25-35 190 4,63 4,44 4,38 3,97 3,75 3,80 36-45 90 4,57 4,39 4,33 3,94 3,92 3,81 46-55 87 4,54 4,58 4,40 3,98 4,02 3,70 56-61 77 4,53 4,35 4,46 3,75 3,83 3,65

Mediu Urban 208 4,54 4,38 4,31 3,98 3,69 3,73 Rural 237 4,62 4,49 4,46 3,88 3,99 3,78

Regiune

Nord 127 4,58 4,56 4,38 3,87 3,67 3,67 Centru 149 4,69 4,62 4,50 4,09 4,01 3,82 Chișinău 95 4,52 4,40 4,25 4,03 3,70 3,74 Sud 74 4,45 3,93 4,38 3,57 4,04 3,81

Statut

Celibatară 41 4,61 4,20 4,10 3,68 3,86 3,68 Concubinaj 18 4,78 4,61 4,39 4,17 4,00 3,83 Căsătorită 341 4,57 4,44 4,41 3,93 3,80 3,78 Divorțată 28* 4,61 4,64 4,57 4,21 4,11 3,61 Văduvă 18* 4,45 4,45 4,40 3,84 4,17 3,73

Naționalitate

Moldoveană/ Română 396 4,59 4,44 4,39 3,98 3,82 3,72

Rusă 15* 4,52 4,45 4,39 3,61 4,00 3,55 Ucrainiană 16* 4,43 4,55 4,38 3,74 3,92 3,94 Găgăuză 11* 4,73 4,37 4,46 3,17 4,46 4,81

Studii

Primare sau mai puțin 4* 4,00 4,49 3,24 3,75 3,50 2,99

Medii 131 4,53 4,36 4,42 3,92 3,88 3,77 Profesionale 202 4,63 4,48 4,41 3,94 3,93 3,74 Superioare 102 4,56 4,43 4,37 3,96 3,69 3,79

Ocupație Neangajată 151 4,53 4,52 4,39 3,89 3,73 3,73 Angajată 257 4,62 4,42 4,39 4,01 3,91 3,79 Pensionară 36* 4,53 4,30 4,39 3,59 3,92 3,63


Bogată 13* 4,69 4,22 4,38 3,92 3,70 4,23 Medie 374 4,57 4,45 4,38 3,88 3,80 3,68 Săracă 58 4,65 4,44 4,48 4,26 4,19 4,16

184

Anexe

184

Anexa 3.12.3.2: Surse de informare despre testul Papanicolau în care femeile ar avea încredere (* - N<30, trebuie analizat cu atenție)

MEDIA N Familie/ Prieteni/ Cunoștințe

Radio Presa online

Presa scrisă

Vedete publice Preot

Total 445 3,74 3,42 3,37 3,27 2,89 2,73

Vârstă

25-35 190 3,69 3,36 3,38 3,23 2,85 2,68 36-45 90 3,94 3,24 3,21 3,11 2,99 2,84 46-55 87 3,70 3,63 3,51 3,38 2,98 2,80 56-61 77 3,68 3,53 3,37 3,42 2,79 2,66

Mediu Urban 208 3,59 3,21 3,32 3,20 2,75 2,52 Rural 237 3,88 3,60 3,41 3,33 3,02 2,91

Regiune

Nord 127 3,76 3,42 3,31 3,36 3,01 2,96 Centru 149 3,99 3,79 3,60 3,46 3,12 3,30 Chișinău 95 3,48 3,29 3,33 3,28 2,69 2,24 Sud 74 3,56 2,82 3,05 2,71 2,51 1,82

Statut

Celibatară 41 3,88 3,22 3,44 3,12 2,77 2,43 Concubinaj 18* 4,18 3,62 3,78 4,01 2,67 3,35 Căsătorită 341 3,71 3,43 3,33 3,23 2,91 2,72 Divorțată 28* 3,75 3,11 3,25 3,40 2,90 2,87 Văduvă 18* 3,52 3,95 3,68 3,34 3,00 2,71

Naționalitate

Moldoveană/ Română 396 3,75 3,43 3,40 3,30 2,91 2,80

Rusă 15* 3,34 3,29 3,01 2,96 2,85 2,53 Ucrainiană 16* 3,24 3,93 3,49 3,25 3,00 2,81 Găgăuză 11* 4,64 2,65 2,82 2,73 2,83 1,09

Studii

Primare sau mai puțin 4* 3,71 3,74 3,48 3,98 3,00 2,73

Medii 131 3,65 3,51 3,43 3,35 2,90 2,78 Profesionale 202 3,92 3,31 3,30 3,23 2,94 2,81 Superioare 102 3,50 3,51 3,40 3,24 2,82 2,53

Ocupație Neangajată 151 3,63 3,31 3,18 3,12 2,72 2,55 Angajată 257 3,83 3,48 3,48 3,34 3,06 2,89 Pensionară 36 3,60 3,51 3,38 3,42 2,48 2,39


Bogată 13* 3,62 3,31 3,46 3,39 3,07 3,23 Medie 374 3,72 3,35 3,30 3,20 2,82 2,62 Săracă 58 3,94 3,88 3,77 3,70 3,30 3,32

185

Anexe

185

Anexa 3.12.4: Cele mai cunoscute denumiri de test

% pe rând N Testul Papanicolau

Testul citologic

Screening cervical Alta Niciuna

Total 1226 20 40 10 2 43

Vârstă

25-35 431 26 38 12 2 38 36-45 257 24 48 13 2 34 46-55 232 16 42 8 2 44 56-61 306 10 33 5 1 58


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






186

Anexe

186

Anexa 3.12.5: Opinia despre denumirea care ar trebui utilizată pentru testul citologic

% pe rând N Testul Papanicolau

Testul citologic

Screening cervical Alta Niciuna

Nu știu/ Nu

răspund Total 1226 17 42 6 4 15 17

Vârstă

25-35 431 21 39 8 4 12 16 36-45 257 17 48 9 2 13 10 46-55 232 15 48 3 4 12 18 56-61 306 10 38 4 4 23 22


Regiune


Statut


Naționalitate



Studii






187

Anexe

187

Figura 3.14.1: Ponderea persoanelor care cunosc despre vaccinul anti-HPV


Vârstă

25-35 431 44 50 5 36-45 257 45 50 5 46-55 232 42 54 5 56-61 306 28 67 5


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii





188

Anexe

188

Anexa 3.14.2: Sursele de informare despre vaccinul anti-HPV, (* - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N TV/ Radio

Medic de familie

Prieteni/ Cunoștințe

Medic ginecolog Internet Presa

scrisă Alta

Total 491 52 33 21 16 14 7 1

Vârstă

25-35 192 46 35 23 18 17 6 1 36-45 116 48 41 15 17 11 7 2 46-55 96 54 29 21 19 13 7 2 56-61 86 68 22 24 9 9 12 0


Regiune


Statut

Celibatară 31 54 20 33 3 29 6 3 Concubinaj 16 13 44 6 31 18 13 0 Căsătorită 394 51 34 20 17 12 7 1 Divorțată 32 69 38 22 19 19 9 0 Văduvă 19* 74 16 27 5 10 16 0

Naționalitate



Studii



Ocupație Neangajată 150 55 29 22 13 12 7 1 Angajată 306 48 37 20 19 15 8 2 Pensionară 33 79 12 18 6 6 6 0



189

Anexe

189

Anexa 3.14.3: Opinia despre siguranța vaccinului anti-HPV

% pe rând N Foarte sigur Sigur Nu

știu

Poate avea efecte

secundare

Poate avea efecte secundare

foarte grave

Total 1226 7 18 70 3 1

Vârstă

25-35 431 7 18 70 3 2 36-45 257 8 22 62 6 1 46-55 232 7 19 70 3 1 56-61 306 5 15 76 2 2


Regiune


Statut


Naționalitate

Moldoveană/ Română 1069 7 19 70 3 1 Rusă 51 6 12 75 8 0 Ucrainiană 32 12 9 67 6 6 Găgăuză 60 7 27 63 0 3

Studii

Primare sau mai puțin 31 3 22 71 3 0 Medii 336 6 14 75 3 2 Profesionale 562 6 18 71 3 2 Superioare 281 10 24 61 5 1




190

Anexe

190

Anexa 3.14.4: Dorința de a cunoaște mai multe despre vaccinul anti-HPV

% pe rând N Da Cred că am suficiente informații

Nu mă interesează

Total 1226 26 31 43

Vârstă

25-35 431 35 31 34 36-45 257 27 32 41 46-55 232 21 35 43 56-61 306 17 26 57


Regiune


Statut


Naționalitate


Studii





191

Anexe

191

Anexa 3.14.5: Ponderea femeilor care au fiice de 10 ani care ar dori să le vaccineze (* - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Da Nu Nu știu

Total 123 45 33 22

Vârstă

25-35 54 46 33 20 36-45 54 46 30 24 46-55 9* 33 34 33 56-61 5* 40 60 0


Regiune

Nord 32 47 28 25 Centru 37 50 22 28 Chișinău 28* 50 32 18 Sud 27* 31 54 15

Statut


Naționalitate

Moldoveană/ Română 110 48 28 24 Rusă 1* 100 0 0 Ucrainiană 5* 20 80 0 Găgăuză 5* 0 80 20

Studii





192

Anexe

192

Anexa 3.14.6: Ponderea femeilor care au fiice de aproximativ 10 ani și care au reușit să vaccineze fetițele, (* - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Am încercat și am reușit

Am încercat și nu am reușit

Nu am încercat

Total 123 23 1 76

Vârstă

25-35 54 22 0 78 36-45 54 24 2 74 46-55 9* 22 0 78 56-61 5* 20 0 80


Regiune

Nord 32 19 0 81 Centru 37 33 0 67 Chișinău 28* 21 4 75 Sud 27* 15 0 85

Statut


Naționalitate

Moldoveană/ Română 110 25 1 74 Rusă 1* 100 0 0 Ucrainiană 5* 0 0 100 Găgăuză 5* 0 0 100

Studii





193

Anexe

193

Anexa 3.14.7: Opinia despre disponibilitatea medicilor de familie de a discuta despre vaccinul anti-HPV, (* - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Da, cu siguranță

Nu sunt sigură, având în vedere

cât este de ocupat Nu Nu știu

Total 123 60 11 12 17

Vârstă

25-35 54 65 5 15 15 36-45 54 52 17 13 18 46-55 9* 78 0 0 22 56-61 5* 60 20 0 20


Regiune

Nord 32 56 12 16 16 Centru 37 72 5 3 19 Chișinău 28* 54 18 7 21 Sud 27* 53 8 27 12

Statut


Naționalitate

Moldoveană/ Română 110 61 11 11 17 Rusă 1* 100 0 0 0 Ucrainiană 5* 60 0 0 40 Găgăuză 5* 59 0 41 0

Studii





194

Anexe

194

Figura 3.14.8: Intenția de a urmări sfatul medicului privind vaccinarea fiicei cu vaccinul anti-HPV, (* - N<30, trebuie analizat cu atenție)

% pe rând N Da, cu siguranță

Nu sunt sigură

Aș mai avea nevoie de încă o opinie de la un

alt medic

Nu, nu aș accepta

recomandarea

Total 123 47 25 7 21

Vârstă

25-35 54 46 28 7 19 36-45 54 50 22 7 21 46-55 9* 33 33 11 22 56-61 5* 60 0 0 40


Regiune

Nord 32 60 34 0 6 Centru 37 53 25 8 14 Chișinău 28* 50 21 4 25 Sud 27* 23 16 19 43

Statut


Naționalitate



Studii






195

Anexe

195

Anexa: Chestionar în rândul populației feminine CHESTIONAR STRUCTURAT FEMEI

Ne interesează opiniile Dvs. privind sănătatea și experienţele pe care le-aţi avut atunci când aţi apelat la serviciile medicale, precum şi informaţiile pe care le aveţi în acest domeniu. Vă voi citi mai multe întrebări, rugăndu-vă să daţi răspunsul care descrie cel mai bine experienţa dumneavoastră legat de aceste situaţii. Toate informaţiile pe care ni le veţi oferi sunt strict confidenţiale. 1. Vârstă: ______________ ani

Secţiunea 1 2. În ansamblu, cum aţi descrie starea Dvs. de sănătate actuală. Aţi spune că este:

1. Foarte rea 2. Rea 3. Nici bună nici rea 4. Bună 5. Foarte bună

3. Aveți o boală cronică diagnosticată de un medic? (un răspuns posibil) NU DA

Dacă da, care este aceasta? (care sunt acestea?)_______________________________ 4. Aveți o dizabilitate fizică sau mintală?(un răspuns posibil)

NU DA Dacă da, care este aceasta?_______________________________________________

5. Aveți poliță de asigurare medicală obligatorie (activă)?(un răspuns posibil) 1. Da 2. Nu 3. Nu știu 6. Sunteti înscrisă / înregistrată pe lista unui medic de familie?(un răspuns posibil)

1. Da 2. Nu – TRECEȚI LA Q10 3. Nu știu – TRECEȚI LA Q10

7. Cum v-aţi ales / v-ați înregistrat în lista unui medic de familie? (un răspuns posibil)

1. La recomandarea unui prieten/unei rude 2. La întâmplare 3. Este medicul care deservește sectorul unde locuiesc 4. Alta, specificați _______________ 5. Nu ştiu/nu îmi amintesc

8. Cât de mulțumită sunteți de serviciile oferite de medicul Dvs. de familie? (un răspuns posibil) 1. Foarte mulțumită 2. Mulțumită 3. Mediu 4. Nemulțumită 5. Total nemulțumită

196

Anexe

196

9. Medicul dvs. de familie este bărbat sau femeie? (un răspuns posibil) 1. Bărbat 2. Femeie 3. (nu citiți) Nu știu/ Nu răspund

10. Aveţi vreo preferinţă în ceea ce priveşte sexul (genul) medicului dumneavoastră de familie? (un răspuns posibil)

1. Prefer un bărbat 2. Prefer o femeie 3. Nu contează

11. Când v-aţi făcut ultima dată un control medical de verificare a stării de sănătate? (un răspuns posibil)

1. în ultimul an 2. acum 1-2 ani 3. acum 2-5 ani 4. mai mult de 5 ani

12. La cine apelaţi, de obicei, atunci când aveţi o problemă de sănătate? (un răspuns posibil) ARĂTAȚI CARD Q12

1. La medicul de familie 2. La medicul specialist din centrul de sănătate/centrul medicilor de familie raional/municipal 3. La medicul specialist din cadrul unui spital public 4. La un medic specialist din cadrul unei institutii medicale private 5. La medicul naturist/ homeopat 6. La prieteni / cunoscuți medici 7. La rude / prieteni fără calificare medicală 8. Caut pe Internet 9. Nu mă adresez nimănui şi mă tratez (lecui) singură 10. Ignor problema (aștept să treacă de la sine) 11. La altcineva, vă rugăm să precizaţi_________________________

13. Care este motivul principal pentru care apelaţi la aceste servicii / specialiști când aveţi o problemă de sănătate? (un răspuns posibil) ARĂTAȚI CARD Q13

1. Am încredere că voi primi asistența (ajutorul) necesar 2. Sunt multumită de cum s-au purtat cu mine anterior 3. Este locul/ specialiștii unde pot ajunge cel mai uşor pentru a beneficia de servicii medicale 4. Alte locuri sunt prea aglomerate/ ar trebui să stau la coadă 5. Este locul unde sunt înregistrată la medicul de familie pentru a mi se acorda asistență medicală în cadrul

asigurărilor obligatorii de asistență medicală 6. Am relaţii/cunoştinţe acolo 7. Altele, vă rugăm să precizaţi_________________________

14. Cui vă adresaţi pentru examinare / verificare ginecologică? (un răspuns posibil) 1. Medicului de familie 2. Ginecologului din centrul de sănătate/centrul medicilor de familie raional/municipal 3. Ginecologului din cadrul unui spital public 4. Ginecologului din cadrul unei instituții medicale private 5. Altcuiva, vă rugăm să precizaţi_________________________

15. Cât de frecvent vă faceţi examen ginecologic?(un răspuns posibil)

1. Mai des de o dată pe an 2. O dată pe an 3. O dată la 2-5 ani 4. Mai rar de o dată la 5 ani 5. Nu ştiu/nu îmi amintesc

197

Anexe

197

16. Aţi avut o operaţie de extirpare a uterului?(un răspuns posibil) 1. Da 2. Nu

Secţiunea 2

Vă rog să fiţi atentă la următoarele întrebări şi variante de răspuns şi să o alegeţi pe cea pe care o consideraţi corectă. Alegeţi o singură variantă de răspuns. 17. Aţi auzit vreodată de testul numit Papanicolau, sau testul citologic, sau test la cancer/frotiu la cancer/ testul de screening cervical?(un răspuns posibil)

1. Da 2. Nu – TRECEȚI LA SECȚIUNEA 3 3. Nu ştiu – TRECEȚI LA SECȚIUNEA 3

18. Care dintre următoarele afirmaţii descrie scopul testului Papanicolau? (un răspuns posibil) de a detecta/depista infecţiile vaginale

de a detecta/depista modificări ale celulelor colului uterin de a preveni cancerul de col uterin nu ştiu altele, vă rugăm să precizaţi_______________________________

19. Ce presupune testul Papanicolau? (răspuns liber) (un răspuns posibil) OPERATOR: NU CITIȚI VARIANTELE DE RĂSPUNS (nu citiți) examinarea vizuală a colului uterin al femeii (nu citiți) tăierea unei mici părţi a colului uterin (nu citiți) recoltarea unor celule din colul uterin

(nu citiți) analiza / frotiu pentru depistarea infecțiilor vaginale (nu citiți) nu ştiu (nu citiți) altele, vă rugăm să precizaţi_______________________________

20. Cine ar trebui să îşi facă testul Papanicolau?(un răspuns posibil) toate fetele/femeile cu vârstă cuprinsă între 15 și 24 de ani

toate femeile cu vârsta cuprinsă între 25 și 61 de ani numai femeile cu vârsta peste 65 de ani toate femeile indiferent de vârstă nu ştiu altele, vă rugăm să precizaţi_______________________________

21. Cât de des ar trebui să îşi facă o femeie testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

o dată în viaţă odată la 3 ani o dată la 1 an nu ştiu

22. Cunoașteți despre faptul că testul Papanicolau este gratuit chiar dacă nu aveți poliță de asigurare medicală obligatorie (activă)?(un răspuns posibil)

1. Cunosc 2. Nu cunosc 3. (nu citiți) Nu știu / Nu răspund

198

Anexe

198

23. Unde se face gratuit testul Papanicolau chiar dacă nu aveți poliță de asigurare medicală obligatorie? (răspuns multiplu)

1. La cabinetul medicului de familie 2. La cabinetul ginecologului din centrul de sănătate/centrul medicilor de familie raional/municipal 3. În cabinetul specializat pentru prelevarea (colectarea) frotiului citologic și controlului profilactic din cadrul

centrelor de sănătate 4. La cabinetul ginecologului din cadrul Spitalului Public 5. Altundeva, vă rugăm să precizaţi_____________________ 6. Nu ştiu

24. Care sunt şansele de prevenire a cancerului de col uterin prin intermediul testului Papanicolau? (un răspuns posibil)

nu poate fi prevenit poate fi prevenit în puține cazuri poate fi prevenit în jumătate din cazuri poate fi prevenit în majoritatea cazurilor Poate fi prevenit în toate cazurile nu ştiu / nu răspund altele, vă rugăm să precizaţi_______________________________

Secţiunea 3

25. Vi s-a făcut vreodată un testPapanicolau/ testul citologic/ test la cancer/frotiu la cancer/testul de screening cervical? (un răspuns posibil)

1. Da 2. Nu 3. Nu ştiu/nu îmi amintesc

ARĂTAȚI CARD 25 Operatorul citeşte: testul Papanicolau, constă în recoltarea unui mic număr de celule din colul uterin. Testul este realizat cu ajutorul unei periuțe pentru recoltare cervicală, în cadrul unui examen ginecologic. Proba este trimisă la laborator şi examinată la microscop pentru a vedea dacă există modificări la nivelul celulelor colului uterin. În funcţie de gradul modificărilor observate, se identifică diverse stadii ale schimbărilor de la nivelul colului uterin, majoritatea dintre acestea putând fi tratate şi vindecate prevenind astfel dezvoltarea cancerului de col uterin.

Pe baza acestei descrieri, care este răspunsul dumneavoastră la următoarele întrebări? 26. V-aţi făcut vreodată testul Papanicolau?(un răspuns posibil)


27. Testul Papanicolaua fost recomandat de către medicul de familie? (un răspuns posibil)

1. Da 2. Nu 3. Nu îmi amintesc

Dacă consideraţi că nu vi s-a făcut niciodată testul Papanicolau atunci vom trece la alte întrebări (TRECEŢI LA ÎNTREBAREA 48).

199

Anexe

199

28. Unde vă adresați pentru a vă face testul Papanicolau?(un răspuns posibil) 1. Medicului de familie / asistentului medicului de familie 2. Ginecologului din centrul de sănătate/ centrul medicilor de familie raional/municipal 3. Ginecologului din cadrul Spitalului Public 4. Ginecologului din cadrul unei institutii medicale private 5. Altcuiva, vă rugăm să precizaţi_____________________ 6. Nu ştiu

29. Cât de des vă faceţi testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. O dată pe an 2. O dată la doi ani 3. O dată la trei ani 4. La fiecare 4-5 ani 5. Mai rar decît o dată la 5 ani 6. Nu ştiu

30. Când vi s-a făcut ultimul test Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. Cu 6 luni în urmă 2. Cu 1 an în urmă 3. Cu 2 ani în urmă 4. Cu 3 ani în urmă 5. 4-5 ani în urmă 6. Peste 5 ani în urmă 7. Nu ştiu/nu îmi amintesc

31. Atunci când v-aţi făcut ultima dată testul Papanicolau din ce motiv v-aţi adresat medicului? (un răspuns posibil)

1. Eram însărcinată 2. Aveam unele probleme ginecologice 3. Pentru un examen ginecologic de rutină 4. Când am apelat la servicii de planificare familială (pentru alegerea unei metode de contraceptie) 5. Special pentru a cere / face un test Papanicolau 6. Altele, vă rugăm să precizaţi ______________________ 7. Nu ştiu/nu îmi amintesc

32. Cui a aparţinut iniţiativa efectuării ultimului test Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. Eu l-am cerut 2. Mi-a fost sugerat de către asistenta medicală a medicului de familie 3. Mi-a fost sugerat de către medicul de familie 4. Mi-a fost sugerat de ginecolog 5. Nu știu/nu îmi amintesc 6. Altcuiva, vă rugăm să specificați:_____________________

33. Cum ați obținut ultima oară testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. Nu am achitat (gratuit) 2. Am achitat /plătit 3. Nu îmi amintesc

34. Vi s-a comunicat rezultatul ultimului test Papanicolau? (un răspuns posibil)

1. Da 2. Nu, pentru că medicul mi-a spus că nu mă va contacta dacă rezultatul este normal 3. Nu, şi am presupus că nu am fost contactată pentru că testul este normal 4. Nu ştiu/nu îmi amintesc

200

Anexe

200

Dacă răspunsul este “Nu” sau “Nu ştiu”, treceţi la întrebarea 37. 35. Dacă da – Cum v-a fost comunicat (informat) rezultatul testului Papanicolau? (un răspuns posibil)

1. Am fost contactată de către medicul de familie / asistenta medicului de familie 2. Am fost contactată de către ginecolog 3. M-am dus personal să întreb despre rezultatul testului 4. Altă modalitate, vă rugăm să precizaţi ____________________________

36. Aţi discutat cu medicul rezultatul testului Papanicolau efectuat? (un răspuns posibil)


37. Cât de mulțumită ați fost de serviciile medicale, când ați făcut testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. Foarte mulțumită 2. Mulțumită 3. Nici mulțumită, nici nemulțumită 4. Nemulțumită 5. Foarte nemulțumită

38. Aţi avut vreodată un rezultat anormal (rău) la testul Papanicolau?(un răspuns posibil)


Dacă “Nu” sau “Nu ştiu” – treceţi la întrebarea 45. 39. Dacă “da” - aţi repetat testul Papanicolau? (un răspuns posibil)

1. Da 2. Nu – TRECEȚI LA Q41 3. Nu ştiu/nu îmi amintesc – TRECEȚI LA Q41

40. Unde aţi repetat testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. La același medic de familie 2. La un medic ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate/ Centru al Medicilor de Familie de la nivel

raional/municipal 3. În cabinetul specializat pentru prelevarea (colectarea) frotiului citologic și controlului profilactic din cadrul

centrelor de sănătate 4. La un medic ginecolog în cadrul unui spital public 5. La un medic ginecolog în cadrul unei instituții medicale private 6. În cadrul Centrului Republican de Diagnosticare Medicală 7. În cadrul Institutului Oncologic 8. Altă modalitate, vă rugăm să precizaţi ____________________________

41. În cazul în care rezultatul la testul Papanicolau a fost anormal ați fost trimisă să efectuați colposcopia (examinare imagistică pentru a identifica eventuală patologie cervicală)?(un răspuns posibil)

1. Altă modalitate, vă rugăm 2. Da 3. Nu – TRECEȚI LA Q44 4. Nu știu/nu îmi amintesc – TRECEȚI LA Q44

201

Anexe

201

42. Unde ați fost trimisă de către medic să efectuați colposcopia?(un răspuns posibil) 1. La un medic ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate/ Centru al Medicilor de familie de la nivel

raional/municipal 2. La un medic ginecolog în spital public 3. La un medic ginecolog în cadrul unei instituții medicale private 4. La Institutul Oncologic 5. Nu știu/nu îmi amintesc 6. Altundeva, vă rugăm să specificați : ______________________

43. Ați efectuat colposcopia, atunci cînd ați fost trimisă/referită de către medicul de familie?(un răspuns posibil)

1. Da – TRECEȚI LA Q45 2. Nu 3. Nu știu/nu îmi amintesc

44. În cazul în care nu ați efectuat colposcopia, vă rugăm să precizați motivul (se pot alege mai multe răspunsuri) 1. Am plecat din țară 2. Din lipsă de timp 3. Nu am poliță de asigurare medicală obligatorie (activă) 4. De teama depistării unor celule atipice/anormale sau chiar a cancerului 5. Distanța mare de parcurs până la locul unde se face investigația medicală (colposcopia) 6. Din cauza costurilor financiare legate de transport pînă la locul unde se face investigația medicală

(colposcopia) 7. Altă cauză, vă rugăm să specificați__________________________

45. Persoana care a efectuat ultima dată testul Papanicolau a fost bărbat sau femeie? (un răspuns posibil)

1. Bărbat 2. Femeie 3. (nu citiți) Nu știu/ Nu răspund

46. Gândiţi-vă la ultimul test Papanicolau/screening cervical pe care l-aţi făcut și spuneți cât de satisfăcută sau nesatisfăcută sunteți de următoarele aspecte. Vă rog să răspundeți pe o scală de la 1 la 5 unde 1 – foarte nemulțumită, iar 5 – foarte mulțumită. (un răspuns posibil per rând) ARĂTAȚI CARD Q46 ROTIȚI ITEMII

1 – foarte nemulțumită

2 – nemulțumită

3 – nici mulțumită, nici

nemulțumită

4 – mulțumită

5 – foarte mulțumită

(nu citiți)

Nș/ Nr

(nu citiți) Nu se aplică

1. Cât de ușor puteți accesa serviciile de screening (în ansamblu )

1 2 3 4 5 99 97

2.Distanța de la domiciliu meu până la locul unde se oferă serviciul de screening cervical

1 2 3 4 5 99 97

3.Costul pentru deplasarea mea până la locul unde se oferă serviciul de screening cervical

1 2 3 4 5 99 97

4.Timpul de așteptare până am fost programată pentru testul Papanicolau

1 2 3 4 5 99 97

ITEM 5 – DOAR PENTRU RESPONDENȚII PENTRU CARE PERSOANA CARE A EFECTUAT SCREENINGUL A FOST BĂRBAT Q45=1 5. Aspectul că persoana care a efectuat screeningulcervical a fost bărbat

1 2 3 4 5 99 97

202

Anexe

202

ITEM 6 – DOAR PENTRU RESPONDENȚII PENTRU CARE PERSOANA CARE A EFECTUAT SCREENINGUL A FOST FEMEIE Q45=2 6. Aspectul că persoana care a efectuat screeningul cervical a fost femeie

1 2 3 4 5 99 97

7. Atitudinea familiei față de decizia de a merge la medic pentru screening cervical

1 2 3 4 5 99 97

47. Gândiţi-vă la ultimul test Papanicolau pe care l-aţi făcut şi spuneți cât de satisfăcută sunteți de următoarele aspecte. Vă rog să răspundeți pe o scală de la 1 la 5, unde 1 – foarte nemulțumită, iar 5 – foarte mulțumită.(un răspuns posibil per rând) ARĂTAȚI CARD Q47 ROTIȚI ITEMII

1 – foarte nemulțumită

2 – nemulțumită

3 – Nici mulțumită, nici

nemuțumită

4 – mulțumită

5 - foarte mulțumită

(nu citiți)

Nș/ Nr

(nu citiți) Nu se aplică

1.Timpul petrecut în sala de așteptare

1 2 3 4 5 99 97

2.Modul în care a decurs examinarea medicală

1 2 3 4 5 99 97

3.Modul în care mi s-a explicat procedura

1 2 3 4 5 99 97

4.Modul în care mi s-a răspuns la întrebări

1 2 3 4 5 99 97

5. Atenția și respectul primit din partea personalului medical

1 2 3 4 5 99 97

6. Modul în care mi s-a explicat rezultatul testului Papanicolau

1 2 3 4 5 99 97

7.Calitatea serviciului medical de screening cervical (în ansamblu)

1 2 3 4 5 99 97

PENTRU TOATE FEMEILE: 48. Dacă vi s-ar oferi posibilitatea efectuării testului Papanicolau ca metodă de prevenire a cancerului de col uterin, aţi accepta oferta? (un răspuns posibil)

Cu siguranţă Nu Probabil Nu Indecisă Probabil Da Cu siguranţă Da 1 2 3 4 5

49. Cine credeţi că ar trebui să efectueze testul Papanicolau?(un răspuns posibil)

1. Medicul de familie 2. Asistenta medicală a medicului de familie 3. Medicul ginecolog 4. Altcineva, vă rugăm să precizaţi _______ 5. Nu ştiu

203

Anexe

203

50. S-a întâmplat vreodată să solicitaţi testul Papanicolau şi să nu vi se facă?(un răspuns posibil)

1. Da 2. Nu – TRECEȚI LA Q52 3. Nu ştiu/nu îmi amintesc – TRECEȚI LA Q52

51. Dacă “Da” care a fost motivul pentru care nu vi s-a făcut testul Papanicolau? (un răspuns posibil)

1. Lipsa echipamentului ginecologic / consumabilelor necesare 2. Lipsa medicului de familie/asistentului medicului de familie în localitatea unde locuiesc 3. Medicul de familie / asistenta medicului de familie a refuzat să facă testul Papanicolau 4. Alte motive, vă rugăm să precizaţi ______________________

52. Ați auzit de existența serviciului medical de screening cervical - serviciu care efectuează gratuit testul Papanicolaututuror femeilor din Moldova, cu vârstă cuprinsă între 25 și 61 de ani?(un răspuns posibil)

1. Da 2. Nu – TRECEȚI LA Q55

53. Unde trebui să vă adresați pentru a obține gratuit testul Papanicolau? (un răspuns posibil) 1. Medicului de familie 2. Medicului ginecolog în cadrul unui Centru de Sănătate/ Centru al Medicilor de familie de la nivel

raional/municipal 3. Medicului ginecolog în cadrul unui spital public 4. La Institutul Oncologic 5. Altundeva, vă rugăm să specificați: ____________________________________

54. În ce context aţi auzit despre serviciul gratuit de screening cervical (testul Papanicolau)? (răspuns multiplu)

1. Nu am auzit de acest test până azi 2. De la un membru al familiei 3. De la o prietenă/un prieten 4. De la medicul de familie/asistentă medicală 5. De la ginecolog 6. De la medicul oncolog 7. La radio, TV, ziar, revistă 8. Nu îmi aduc aminte 9. Alte surse, vă rugăm să precizaţi_________________________

55. Care metodă preferați pentru a fi utilizată de către medicul de familie pentru invitarea Dvs la screening cervical (pentru realizarea testului Papanicolau)?(un răspuns posibil)

1. Primirea prin poștă a unei scrisori de invitație 2. Apel telefonic 3. Mesaj de tip SMS 4. Invitație prin email (poștă electronică) 5. Invitație verbală în cadrul vizitei la medicul de familie 6. Invitație ocazională (întâmplătoare, neplanificată) 56. Ați dori să aflați mai multe despre testul Papanicolau?(un răspuns posibil) 1. Da 2. Nu – TRECEȚI LA Q58

3. Nu știu – TRECEȚI LA Q58

204

Anexe

204

57. Dacă Da, care sunt sursele de informare pe care le considerați de încredere pentru informarea despre testul Papanicolau? Alegeți numărul potrivit opiniei Dvs pentru fiecare sursă, în care 1 înseamnă Totală neîncredere iar 5- Totală încredere (un răspuns posibil per rând) ARĂTAȚI CARD Q57 ROTIȚI ITEMII

1 –totală

neîncredere 2 –

neîncredere

3 – Nici îcredere, nici neîncredere

4 – încredere

5 –totală încred

ere

(nu citiți) Nș/ Nr

1. TV 1 2 3 4 5 2. Radio 1 2 3 4 5 3. Presa scrisă (ziare/reviste) 1 2 3 4 5 4. Presa online 1 2 3 4 5 5. Medicul de familie 1 2 3 4 5 6. Medicul ginecolog 1 2 3 4 5 7. Medicul oncolog 1 2 3 4 5 8. Familie/Prieteni/Cunoștințe 1 2 3 4 5

9. Vedete publice 1 2 3 4 5 10.Preot 1 2 3 4 5 11. Internet 1 2 3 4 5 12. Discuții publice / evenimente 1 2 3 4 5

cu prezentarea informației de către personalul medical 58. Care din următoarele denumiri vă este mai cunoscută: (răspuns multiplu)

1. Testul Papanicolau 2. Testul citologic 3. Screening cervical 4. Alta, specificați ___________ 5. Niciuna

59. Care din următoarele denumiri ar trebui utilizată pentru a fi pe înțelesul publicului?(un răspuns posibil) 1. Testul Papanicolau 2. Testul citologic 3. Screening cervical 4. Alta specificați ____________ 5. (nu citiți) Niciuna 6. (nu citiți) Nu știu/ Nu răspund

205

Anexe

205

60. Pentru femeile care au făcut testul: Care sunt câteva dintre problemele cu care sunteți sigură / așteptați că o să vă confruntaţi atunci când ar trebui să faceți din nou testul Papanicolau?

Pentru femeile care nu au făcut testul: Care sunt câteva dintre problemele cu care credeţi că v-aţi confrunta dacă aţi decide să vă faceţi testul Papanicolau?

Va rugăm să răspundeţi la fiecare dintre afirmaţiile de mai jos, unde 1 înseamnă „Nu reprezintă deloc o problemă”, iar 5 - „Este o problemă foarte mare” (un răspuns posibil per rând) ARĂTAȚI CARD Q60 ROTIȚI ITEMII 1 –

deloc nu e /

nu ar fi o

problemă

2 - nu e / nu ar

fi o proble

mă

3 - Nici, nici

4 – este/ar fi o problemă

5 – este /ar fi o

problemă mare

1. Lipsă de timp 1 2 3 4 5 2. Sunt prea obosită ca să mă 1 2 3 4 5 mai gândesc la teste preventive 3. Examenul ginecologic este neplăcut 1 2 3 4 5 4. Comunicarea cu medicii e dificilă 1 2 3 4 5 5. Nu îmi place cum se poartă personalul medical 1 2 3 4 5 6. Mă deranjează sexul medicului 1 2 3 4 5 7. Frica de a fi depistată prezența celulelor atipice sau a cancerului 1 2 3 4 5 8. Medicul meu de familie nu îmi sugerează niciodată testul Papanicolau. 1 2 3 4 5 9. Perioada de aşteptare la medic /coada e prea lungă 1 2 3 4 5 10. Nu ştiu unde trebuie să merg pentru a face testul Papanicolau 1 2 3 4 5 11. Distanţa până la medicul de familie e prea mare 1 2 3 4 5 12. Nu cred că testul Papanicolau este necesar 1 2 3 4 5 13. Medicii ar putea spune că mă plâng/ mă adresez fără motiv 1 2 3 4 5 14. Testul Papanicolau este dureros 1 2 3 4 5 15. Alte motive _______________________________

206

Anexe

206

Secţiunea 4

61. Vă rog să ascultați afirmaţiile de mai jos și să indicaţi în ce măsură considerați că ele sunt adevărate/ neadevărate pentru Dvs.; variantele de răspuns sunt pe o scală de la 1 la 5, în care: Acord total (5); acord (4); nesigură/nici acord, nici dezacord (3); dezacord (2); dezacord total (1). (un răspuns posibil per rând) ARĂTAȚI CARD Q61 ROTIȚI ITEMII

1 –dezac

ord total

2 – dezac

ord

3 – Nici acord ,

nici dezaco

rd

4 – acord

5 – acord total

[1] Şansele mele de a face cancer de col uterin sunt 1 2 3 4 5 reduse

[2] Îmi e foarte frică să fac testul Papanicolau pentru a nu afla că mi-au fost depistate celule anormale sau chiar cancer cervical 1 2 3 4 5 [3]Ţinând cont de istoricul familiei mele este puţin probabil să fac cancer de col uterin 1 2 3 4 5 [4]Am mult de câştigat făcând testul Papanicolau în mod regulat 1 2 3 4 5 [5]Dacă aș face testul Papanicolau în mod regulat, m-aș simţi liniştită în legătură cu prevenirea cancerului de col uterin 1 2 3 4 5

Secţiunea 5 Vă rog să ascultaţi următoarele afirmaţii şi să îmi spuneţi ce părere aveţi în legătură cu ele. 62. Dacă vi se oferă posibilitatea, intenţionaţi să vă faceţi testul Papanicolau în următoarele 3 luni? (un răspuns posibil) Cu siguranţă nu Probabil nu Indecisă Probabil da Cu siguranţă da

1 2 3 4 5 63. Cât de dificil v-ar fi să vă prezentaţi pentru realizarea testului Papanicolau în următoarele 3 luni, dacă vi s-ar oferi posibilitatea? (un răspuns posibil)

Deloc dificil Nu foarte dificil Destul de dificil Dificil Foarte dificil

1 2 3 4 5

207

Anexe

207

64. Majoritatea femeilor importante pentru mine (de ex: mama, fiica, sora, prietena) îşi fac testul Papanicolau. (un răspuns posibil)

Cu siguranță nu Nu Nu știu Da Cu siguranță da 1 2 3 4 5

65. Majoritatea persoanelor importante pentru mine consideră că ar trebui să îmi fac testul Papanicolau. (un răspuns posibil)

Cu siguranță nu

Nu

Nu știu Da

Cu siguranță da

1 2 3 4 5

66. Soțul/partenerul meu consideră că ar trebui să îmi fac testul testul Papanicolau (un răspuns posibil)

Cu siguranță nu

Nu

Nu știu Da

Cu siguranță da

1 2 3 4 5 67. A apelala medic în vederea realizării testului Papanicolau în următoarele 3 luni (pentru femeile care nu au făcut testul deloc, sau l-au făcut cu mai mult de 3 ani în urmă) îmi pare un lucru: (vă rugăm să răspundeţi la fiecare componentă):(un răspuns posibil) (1) extrem de important între/neutru neimportant total neimportant important (2) extrem de înțelept între/neutru inutil extreme de inutil înţelept

Secţiunea 6

68. Ați auzit de vaccinul anti-HPV (împotriva virusului papiloma uman, virusul care poate produce leziuni pe colul uterin, inclusiv cancer de col uterin dacă nu se intervine la timp)? (un răspuns posibil)

1. Da 2. Nu – TRECEȚI LA Q70 3. Nu știu – TRECEȚI LA Q70

69. Dacă Da, de unde ați obținut informații despre acest vaccin? (răspuns multiplu) 1. TV/ Radio 2. Presa scrisă (ziare/reviste) 3. Medic de familie 4. Medic ginecolog 5. Prieteni/Cunoștințe 6. Internet 7. Alta, specificați ____________________

208

Anexe

208

70. Cât de sigur considerați că este vaccinul anti-HPV în prevenirea cancerului de col uterin? (un răspuns posibil) 1. Foarte sigur

2. Sigur 3. Nu știu 4. Poate avea efecte secundare (dacă da, care sunt acestea)? __________________

5. Poate avea efecte secundare foarte grave (dacă da, care sunt acestea)? ________

71. Ați dori să primiți mai multe informații despre vaccinul anti-HPV? (un răspuns posibil) 1. Da (dacă DA care sunt sursele de încredere de unde doriți să obțineți informații: _________________________________________________

2. Cred că am suficiente informații 3. Nu mă interesează

72. Aveți fiică / fiice în jurul vârstei de 10 ani?(un răspuns posibil) Da Nu – TRECERE LA SECȚIUNEA 7

73. În cazul în care aveți fiică/fiice în jurul vârstei de 10 ani ați dori ca ea/ ele să fie vaccinate anti-HPV?(un răspuns posibil)

1. Da 2. Nu 3. Nu știu

74. În ultimele 12 luni, ați încercat să vă vaccinați fiica/fiicele cu vaccinul anti-HPV și nu ați reușit?(un răspuns posibil) 1. Am încercat și am reușit 2. Am încercat și nu am reușit (dacă Da, care au fost cauzele pentru care nu ați putut să le vaccinați): ________

75. Considerați că medicul de familie este deschis să stea de vorbă cu Dvs despre vaccinarea anti-HPV a fiicei/ ficelor Dvs și să vă răspundă la toate întrebările și preocupările pe care le aveți despre acest vaccin? (un răspuns posibil)

1. Da, cu siguranță 2. Nu sunt sigură, având în vedere cât este de ocupat 3. Nu 4. Nu știu

76. Dacă medicul de familie ar recomanda vaccinul anti-HPV pentru fiica/fiicele Dvs. i-ați urma recomandările?(un răspuns posibil)

1. Da, cu siguranță 2. Nu sunt sigură 3. Aș mai avea nevoie de încă o opinie de la un alt medic 4. Nu, nu aș accepta recomandarea

209

Anexe

209

Secţiunea 7

77. Voi citi unele afirmaţii şi vă rog să-mi spuneți dacă sunteți de acord sau nu cu fiecare afirmație. Vă rog să răspundeți pe o scală de la 1 la 5, unde 5 – acord total, iar 1 - dezacord total. (un răspuns posibil per rând) ARĂTAȚI CARD Q77 ROTIȚI ITEMII

1 –dezacord

total

2 – dezac

ord

3 – Nici acord,

nici dezaco

rd

4 – acor

d

5 – acor

d total

1. Dacă mă îmbolnăvesc, am forţa de a mă 1 2 3 4 5 pune din nou pe picioare. 2. De multe ori simt că indiferent ce fac, 1 2 3 4 5 dacă e să măîmbolnăvesc, tot mă voi îmbolnăvi. 3.Dacă merg regulat la un medic bun, 1 2 3 4 5 este puţin probabil să am probleme de sănătate 4.Starea mea de sănătate depinde mult 1 2 3 4 5 și de cât de bine am grijă de mine. 5. Dacă sunt sănătoasă, acest lucru se datorează 1 2 3 4 5 doar norocului. 6.Medicii mă menţin sănătoasă. 1 2 3 4 5 7.Pot să îmi menţin sănătatea în destul de mare măsură având grijă de mine 1 2 3 4 5 8.A mă îmbolnăvi nu este un lucru legat de soartă 1 2 3 4 5 9.Respectarea cu stricteţe a recomandărilor medicului reprezintă cea mai bună modalitate 1 2 3 4 5 de a-mi menţine sănătatea.

Secţiunea 8

DATE DEMOGRAFICE: 78. Statut marital:(un răspuns posibil)

1. Celibatară/Necăsătorită 2. Concubinaj 3. Căsătorită 4. Divorţată/ Separată 5. Văduvă

79. Câţi copii aveţi?(un răspuns posibil)

1. Niciunul 2. Unul 3. Doi 4. Trei 5. Mai mult de trei. Câţi?..................

210

Anexe

210

80. Care este naţionalitatea Dvs.? (un răspuns posibil) 1. Moldoveană/ Română 2. Rusă 3. Ucrainiană 4. Găgăuză 5. Bulgară 6. Romă 7. Alta, care......................?

81. De obicei în ce limbă dvs. vorbiți cel mai mult în familie? (un răspuns posibil )

NU CITIȚI RĂSPUNSURILE

Română / moldovenească 1 Rusă 2 Ucraineană 3 Bulgară 4 Găgăuză 5 Romani 6 Alta, specificați _____________ 7 Câteva limbi în măsură egală, indicați ___________ 8

(nu citiți) Nu știu 98 (nu citiți) Refuz 99

82. Care este apartenenţa Dvs. religioasă: (un răspuns posibil)

1. Ortodoxă 2. Romano Catolică 3. Greco Catolică 4. Protestantă, care ……………….? 5. Neo-Protestantă, care ………….? 6. Alta, va rugăm să specificați __________________ 7. Ateu / niciuna

83. Care este nivelul dumneavoastră de şcolarizare:(un răspuns posibil)

1. Nici o Pregătire Şcolară 2. Şcoală primară 3. Gimnaziu 4. Liceu 5. Şcoală Profesională 6. Colegiu 7. Studii universitare (licenţă, masterat) 8. Studii postuniversitare (doctorat) 9. (nu citiți ) Nu știu/nu răspund

84. Cum aţi descrie situaţia financiară a familiei dumneavoastră? (un răspuns posibil) 1. Foarte bogată 2. Bogată 3. Medie 4. Săracă 5. Foarte săracă.

211

Anexe

211

85. Care dintre următoarele afirmații se potrivesc gospodăriei dvs? (un răspuns posibil) ARĂTAȚI CARD 85

Banii nu ne ajung nici pentru produse alimentare 1 Bani ne ajung numai pentru produse alimentare, însă nu și pentru achitarea facturilor 2 Putem cumpăra produse alimentare și achitarea facturilor, dar nu putem cumpăra îmbrăcăminte

3

Putem cumpăra îmbrăcăminte, însă nu ne-am putea permite tehnică de uz casnic mare 4 Putem cumpăra tehnică de uz casnic (frigider/ mașină de spălat), însă nu o mașină 5 Putem cumpăra o mașină, casă de vară, călătorii peste hotare 6

(nu citiți) Nu știu 8 (nu citiți) Refuz 9

86. Indicați ocupația Dvs.? (un răspuns posibil)

Studentă 1 Elevă 2 Angajată (salariat) 4 Angajată pe cont proprie (ex: agricultură etc.) 5 Pensionară 6 Neangajată (persoană inactivă, nu caut activ un loc de muncă) 7 Șomer (înregistrat la agenția ocupării forței de muncă, caut un loc de muncă) 8 Alta, specificați____________________________________ 9

(nu citiți) nu știu / nu răspund 99 87. Regiunea

Nord 1 Centru 2 Chișinău 3 Sud 4

VĂ MULŢUMIM PENTRU PARTICIPARE!

Date post:	07-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	13 times
Download:	0 times

Studiul KAP pentru evaluarea cunoștințelor, atitudinilor și … · 2019-12-14 · uterin apare...

Documents