Studiul de Fezabilitate Pentru Spitalul Clinic Republican

1

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an

top consult köln GmbHMax-Planck-Str. 2950858 Köln (Marsdorf)[email protected]

CONTRACT CO/07/IDA

Proiectul Fondul de Investiţii în SănătateProiect ID No. 095250

STUDIUL DE FEZABILITATE PENTRU SPITALUL CLINICREPUBLICAN

Client:Ministerul Sǎnǎtǎţii al Republicii Moldova, reprezentat prin Dna. LarisaCATRINICI Ministru, Str. Vasile Alecsandri, nr.2, MD 2009, Chisinau, Republica

Moldova, tel: + (373 22) 72 92 07, fax: + (373 22) 73 87 8Consultant: top consult köln GmbH

Max-Planck-Str. 2950858 Köln (Marsdorf)

Germania, tel: +49 2234 954 12-0Junie 2008

2

Spitalul Clinic Republican

Blocul nou de urgenţă &Blocul operator

Centrul Naţional deDiabet

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


3

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


4

Rezumat

Capitolul A Diverse Pagina 5Capitolul B Spitalul Clinic Republican Pagina 11

descrierea etapelor de realizare Pagina 14Descrierea l.ucrǎrilor şi electro-mecanice Pagina 18Etapele de realizare al sistemului de furnizarea energiei Pagina 44Raport referitor la echipamentul medical Pagina 48Tehnologia medicală pe secţii Pagina 51Tehnologia medicală pe fazele de construcţie Pagina 53Tehnologia medicală pe încăperi Pagina 54

Agenda Tactica şi metodologia Pagina 78Servicii medicale specializate: definiţie , structura etc. Pagina 82Situaţia serviciilor medicale actuale la SCR Pagina 86Integrarea SCR în structura spitalicească regională Pagina 107Evaluarea capacităţii tehnice Pagina 131Evaluarea suprafeţei existente Pagina 132Programul funcţional general Pagina 134Evaluarea investiţiilor Pagina 169Evaluarea capacităţii personalului Pagina 172Structura Managementului Pagina 179Concluzii şi etapele următoare Pagina 184

Capitolul C Necesitatea reorganizării SCR Pagina 185Capitolul D Dezvoltarea fizică a SCR Pagina 186Capitolul E Rezultatele aşteptate în urma reorganăzării SCR Pagina 187Capitolul F Tratarea deşeurilor spitaliceşti Pagina 190Concluzii Pagina 195Etapele următori Pagina 198Panorame Pagina 199 Sp

italu

l Clin

ic R

epub

lican


5

Capitolul A Diverse

Întroducere

Ca urmare a recomandărilor unui studiu anterior “Evaluarea inginerească şi arhitecturală a schimbărilor fizice necesarepentru restructurarea şi consolidarea spitalului”, contract No CO/ 47/PHRD, dezvoltat de către consultantul top consultköln GmbH în 2006, Guvernul Republicii Moldova implementează un proiect de asistenţă socială şi servicii de sănătate(NSSAP) pentru a fi finanţat de un credit al Băncii Mondiale.Cu scopul de modernizare ulterioară şi dezvoltarea calităţii sistemului de sănătate prin îmbunătăţirea calităţii serviciilorfurnizate şi creşterea eficacităţii acestora, prin eliminarea duplicării serviciilor, Republica Moldova ( RM) intenţionează săreanalizeze planul curent de dezvoltare a Spitalului Clinic Republican cu scopul de modernizare a acestuia. Acest proces artrebui să rezulte cu desfăşurarea planului de dezvoltare a Spitalului Clinic Republican şi reanaliza, în baza concluziilor făcute, aplanului curent de dezvoltare a spitalelor, precum şi estimarea impactului asupra sectorul spitalicesc în urma restructurăriiSpitalului Clinic Republican .Aceste două documente vor constitui partea principală a Studiului de Fezabilitate a Spitalului Clinic Republican, deasemenease vor stabili şi tipurile de servicii, felul cum vor fi acestea furnizate, personalul medical, spaţiul şi echipamentul medicalnecesar pentru furnizarea serviciilor respective.Scopurile conţinute în studiu au fost structurate in comun acord cu Ministerul Sănătăţii din Republica Moldova.Implementarea măsurilor prevǎzute a fost încetinită, abia cîteva schimbări structurale au fost în progres :

§ Din totalul de 19.856 de paturi existente în ţară în Chişinău sunt 8004 paturi în 18 spitale naţionale în care se acordăajutor medical terţiar şi 2365 de paturi în 5 spitale orăşăneşti:

§ Spitalul Clinic Municipal Nr.1 (cu aproximativ 7000 de naşteri /an)§ Spitalul Clinic Municipal Nr. 3 „Sf. Treime“§ Spitalul Clinic pentru copii Nr.3 „ Valentin Ignatenco”§ Spitalul Clinic Municipal Nr.2 „Sf. Arhanghel Mihail”§ Spitalul Clinic pentru Copii Nr.1 Sp

italu

l Clin

ic R

epub

lican


6

Următoarele decizii au fost luate :

§ Maternitatea orăşănească Nr. 2 v-a fi închisă;§ Spitalele „Spitalul Clinic de boli infecţioase pentru copii” şi „Spitalul Clinic de boli infecţioase Toma Ciorbă” vor fi

unite;§ Spitalele „Institutul Ftiziopneumologie Chiril Draganiuc“ şi „Dispensarul Municipal Pneumoftiziologic” vor fi

comasate;§ Spitalul „Spitalul Clinic Municipal Nr.4” v-a fi închis;§ Spitalul Clinic de traumatologie şi ortopedie, cu excepţia departamentului de Arsuri,v-a fi închis.

1. Retrospectiva

Moldova este o ţară săracă, sistemul serviciilor medicale a căreia are un număr mare de deficienţe în ceea ce priveşte structura,majoritatea acestor neajunsuri fiind caracteristice unei economii post-sovetice în tranziţie. Serviciul de medicina primară estesubestimat, reţeaua de spitale este mai mare decit este necesar şi spitalele bineficiază de cea mai mare parte din fondurilepublice. Personalul medical este remunerat insuficient şi un număr mare dintre acesta părăseşte ţara căutînd condiţii mai bunede lucru. Infrastructura reprezintă deasemenea o problemă, un numar mare de clinici şi spitale poartă stigmatul anilor cuinsuficienţă a resurselor financiare. Deoarece problemele enumerate mai sus nu au fost înca rezolvate, Guvernul şi-a asumatangajamentul de a spori furnizarea servicilor medicale tuturor grupelor sociale ale populaţiei.

În decursul mai multor ani spitalele au fost semnificativ subfinanţate în vederea asigurării unor cheltuieli de menţinere minime,reabilitarea serviciilor de inginerie, implementarea tehnologiilor noi şi standardelor de bază privind serviciile furnizarepacienţilor, iar personalului medical – condiţii potrivite de muncă şi de ambianţă, confidenţialitate şi demnitate. RepublicaMoldova a dezvoltat şi continuă să posede un sistem dublu de asistenţă spitalicească ( spitalele municipale şi spitalele raionaledirijate de către autorităţile publice locale şi sistemul spitalicesc la nivel naţional dirijat de către Ministerul Sănătăţii). Strategiaaprobată de către Guvern v-a lichida eventual această diferenţă care duce la suprapunerea şi dublicarea servicilor medicalefurnizate.

Majoritatea spitalelor republicane sunt localizate în capitala ţării, municipiul Chişinău, cu toate acestea ele furnizează asistenţămedicală secundară sau chiar terţiară populaţiei capitalei şi populaţiei a 36 de districte ( raioane). La moment, numărul depaturi spitaliceşti în Moldova se estimează a fi 20.489, dintre acestea 9.534 sunt în Chişinău. Numărul de paturi estimat în 2006raportat la o populaţie de 3.4 milioane ( dintre care 719.000 în Chişinău) au dat un raport de 6.1 paturi la 1000 persoane. Acestaa fost convertit la 5.2 paturi la 1000 persoane pentru cazurile urgente.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


7

În decursul ultimilor ani RM a realizat progrese în restructurizarea sistemului de sănătate ca rezultat al modernizăriisectorului de medicină primară şi urgentă, micşorarea numărului de spitale, etc.. Implementarea sistemului de asigurăriobligatorii de sănătate a dus la îmbunătăţirea atît a servicilor medicale acordate populaţiei cît şi a indicatorilor de sănătatepublică, aceştia fiind sub valoarea indicatorilor medii similari din ţările Europei de Est şi Uniunea Europeană.

Spitalul Clinic Republican furnizează servicii medicale specializate, inclusiv servicii medicale specializate terţiare şireprezintă o instituţie medico-sanitară publică naţională care acordă asistenţă terapeutică şi chirurgicală specializată. SCR are ocapacitate de 740 de paturi şi personal medical în număr de 1298 de persoane, inclusiv 206 medici, 515 personal cu studiimedicale medii. SCR este baza clinică a 13 departamente şi cursuri acordate de către Universitatea de Stat de Medicină şiFarmacie “ Nicolae Testimiţanu”, unul din obiectivele căreia este instruirea continuă a studenţilor, rezidenţilor, interniştilor.Doctoranzii scriu tezele de doctor în medicină sub auspiciul SCR la fel ca şi personalul medical cu studii superioare şi medii dintoată republica care beneficiază şi asistă la cursuri de instruire continuă în incinta SCR. Anual la SCR sunt spitalizaţi 25000pacienţi din întreaga republică, printre aceştia fiind pacienţi cu patologii foarte severe.

1. Obiectivele consultanţei :Dezvoltarea Studiului de Fezabilitate a SCR v-a furniza informaţia necesară şi v-a ghida programarea, planificarea, procesul

de modelare în timpul modernizării şi consolidării serviciilor sus-numite pentru o perioadă viitoare de 10 ani. Obiectivulstudiului este dezvoltarea unui studiu de optimizare pe baza unui spital din Chişinău, studiu dezvoltat în 2006 – PlanulGeneral de Dezvoltare a SCR şi a departamentului de chirurgie - un studiu de Fezabilitate efectuat într-un mod profesional şicost-eficient, studiu care v-a permite reconstruirea departamentului de chirurgie a SCR. Scopul final al procesului derestructurare a SCR este transformarea acestuia într-un Centru de Excelenţă modern, potrivit şi modern cu profil chirurgicaldistinct.

În studiu v-a fi arătat impactul proiectului asupra peisajului spitalicesc din Chişinău, la fel v-a fi analizată cooperarea şiîmpărţirea competenţelor şi responsabilităţilor între spitale, iar soluţia corectă pentru rezolvarea acestui angajament v-a fi dată.

2. MetodologiaMetoda de realizare a sarcinilor prezentate se bazează pe versiunea cea mai curentă a standardelor internaţionale privind

serviciul spitalicesc acceptată de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Activitatea medicală din spital v-a fi influienţată minimde către lucrările de reconstrucţie pe toată perioada de restaurare, activitatea v-a fi structurată pe etape într-o manieră mai puţinderanjantă pentru fluxul de pacienţi şi se v-a baza pe resursele disponibile. Consultantul v-a propune cîteva opţiuni care vor fidiscutate cu clientul şi soluţia finală v-a fi decisă prin comun acord.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


8

3. Descrierea activităţilor :Sistemul Naţional de asigurări în baza căruia se alochează resursele financiare în sectorul serviciilor medicale,Planul Naţional Spitalicesc Master pentru spitalele din Chişinău şi propunerile curente privind investiţiile înredezvoltarea spitalelor constituie punctul de plecare pentru desfăşurarea Studiului de Fezabilitate a SCR careinclude două părţi principale şi rezumatul cu concluzii.

§ Planul general de dezvoltare a SCR ;§ Studiul de Fezabilitate a SCR;§ Rezumatul cu concluzii şi recomandaţii.

Recomandaţiile vor fi furnizate, discutate şi revăzute de cel puţin următoarele părţi în cadrul Studiului deFezabilitate :a. Planul general de dezvoltare a SCR :

§ Evaluarea şi prognozarea cererii pentru serviciile medicale spitaliceşti în SCR, în contextul întregului sistemspitalicesc din Republica Moldova – evaluarea funcţională a contextului ;

§ Principiile de acordare a asistenţei medicale spitaliceşti terţiare;§ Dezvoltarea modelului de servicii medicale spitaliceşti terţiare ;§ Relaţiile funcţionale/ relaţiile de activitate între SCR şi serviciile externe ( neurologie, neurochirurgie,

cardiologie, cardiochirurgie şi oncologie), inclusiv evaluarea acestora ;§ Utilizarea şi fluxul serviciilor medicale;§ Activitatea presupusă şi necesitatea de paturi ( alocarea şi distribuţia paturilor);§ Necesitatea în resurse umane;§ Serviciile clinice existente şi prevăzute;§ Oportunitatea de implementare şi utilizare a tehnologiilor de ultimă oră;§ Serviciile de suport clinic;§ Aspectele legate de planificarea serviciului şi stadializarea acestuia;§ Planul de management al mediului care ar trebui să includă investiţii în infrastructură în cadrul Planului nou de

Dezvoltare a SCR, care v-a reduce sau chiar v-a elimina impactul negativ la nivel local asupra mediului alservicilor medicale menţionate.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


9

b. Studiul de Fezabilitate a SCR :

• Estimarea costurilor proiectului este bazată pe costurile de construcţie din Moldova. Înaintarea listei detaliate cu specificaţiiletehnice şi preţurile estimative a echipamentului medical şi mobilei. Evaluarea costului ar trebui divizată în următoarelecategorii :§ Clădirile, inclusiv echipamentul de inginerie şi echipamentul tehnic ;§ Echipamentul medical şi mobila spitalicească ;§ Serviciile de consultanţă;§ Momente/ evenimente neprevăzute ;

• Evaluarea costurilor curente de activitate şi menţinere a SCR, impactul acestora asupra sectorului spitalicesc al RepublicaMoldova ;

• Costurile totale de restaurare a spitalului, precum şi costul fiecărei etape separat;• Analiza la nivel naţional a serviciilor medicale terţiare furnizate de către SCR şi impactul acestora asupra serviciului

spitalicesc la diferite nivele ;• Dezvoltarea studiului de Fezabilitate a structurii organizaţionale a spitalului.

4. Spectrul serviciilor furnizate

Studiul de Fezabilitate v-a fi stadializat după cum urmează:

Etapa I : consultantul v-a revedea şi v-a moderniza rezultatele unui studiu anterior, v-a lua în consideraţie rezultatele obţinutede către alţi consultanţi care au contribuit la elaborarea studiului anterior (TAPPS UK Ltd. pentru tehnologiile medicale,Conseil Sante pentru resursele umane şi George Boulton pentru managementul spitalicesc). Modernizarea se v-a baza peultimile realizări, schimbările structurale şi evoluţia care a avut loc în sistemul spitalicesc al oraşului Chişinău între anii 2006şi 2008. Confirmările vor fi evaluate şi discutate cu clientul.

Etapa II : în baza rezultatelor obţinute în prima etapă, Consultantul v-a elabora schiţa Planului General de Dezvoltare a SCR,a Studiului de Fezabilitate pentru SCR şi v-a consulta Clientul pentru a se face cunoscut cu dorinţele acestuia.

Etapa III : Consultantul v-a elabora Planul General de Dezvoltare a SCR şi Studiul de Fezabilitate final al SCR pentru a fiînaintat Clientului.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


10

5. Productivitatea şi materialele furnizate

Următoarele documente vor fi elaborate şi înaintate :•Planul General de Dezvoltare a SCR;•Studiul de Fezabilitate a SCR;•Planul privind cheltuielile, inclusiv cheltuielile de construcţie, cheltuielile pentru echipamentul sanitar, medical şitehnic, mobilă pentru restaurarea completă, precum şi planul de cheltuieli pentru etapele presupuse;•Graficul de implementare a modernizărilor spitaliceşti ;

Toate aceste documente vor fi înaintate în variantă engleză şi în limba de Stat Clientului în formatwindows, pe hard, copii electronice şi CD. Materialele care vor fi furnizate vor corespunde normelor internaţionaleşi legislaţiei curente din Republica Moldova .

6. Cerinţele înaintate :

Consultantul este obligat :•să înainteze Clientului un raport iniţial scurt pentru discuţie şi coordonare în decurs de două săptămîni de ladebutul activităţilor ( în limba de Stat şi în limba engleză);•să înainteze Clientului versiunea preliminară a Planului General de Dezvoltare a SCR şi a Studiului de Fezabilitatepentru a fi analizate şi coordonate în decurs de o lună de la debutul lucrărilor ( în limba de stat şi limba engleză) ;•să înainteze versiunea finală a Planului General de Dezvoltarea a SCR şi a Studiului de Fezabilitate Clientului îndecurs de două luni de la debutul lucrărilor ( în limba de stat şi limba engleza).

7. Rezultatele studiului

•Documentele pregătite vor reprezenta principala bază de date pentru Client în vederea obţinerii suportului financiarpentru realizarea reorganizării şi modernizării SCR

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


11

Capitolul B Spitalul Clinic Republican1. Aspecte generaleSpitalul Clinic Republican reprezintă la ora actuală cea mai mare instituţie medicală din ţară. Are mai mult de 740 de

paturi şi un personal medical reprezentat de 1298 de persoane, incusiv 206 medici. Are 20 de săli de operaţie carefuncţionează în condiţii demodate şi învechite. Acest spital la moment deserveşte toată populaţia ţării.

Spitalul a fost construit în 1967-77 în baza unui proiect japonez, într-un stil compact. Structura funcţionalăcaracteristică pentru perioada cînd a fost construit nu mai poate face faţă cerinţelor moderne de diagnostic şi tratament.Din punctul de vedere al utilizării mai eficiente a spaţiului şi a echipamentului tehnic reorganizarea functională generalăeste inevitabilă.

La întrebarea dacă rentează reconstrucţia clădirii existente sau o construcţie nouă este mai eficientă, se poate răspundedin 2 puncte de vedere.

a)Din punct de vedere structural Clădirea a fost dată în exploatare în 1977. Chiar dacă ea a îndurat mai multe cutremure,structura ei este sănătoasă şi nu arată nici o deformaţie care ar periclita stabilitatela pe lungă durată a construcţiei. Desiguro expertiză ar putea risipi toate dubiile în această privinţă.

b) Din punct de vedere economic suntem convinşi că reutilizarea este varianta cea mai economică. Clădirea este înexploatare de numai 31 ani, perioda mult prea scurtă de a justifica abandonarea ei. Ea are o compartimentale interiora carene permite modernizarea în lumina cerinţelor contemporane în condiţii financiare mai modeste decăt ar cere o construcţienouă. Prin reconstrucţia pe care preconizăm de a face toate sistemele electrice, sanitare şi mecanice vor fi reînlocuite cusisteme contemporane care vor permite o funcţionare de lungă durată. Desigur costurile sunt înalte, fapt ce se poatejustifica cu lipsa de întreţinere a utilajelor timp de 3 decenii, ceeace a condus la destrămarea totală. Sistemele propuse denoi sunt moderne, reglabile şi foarte eficiente, şi chiar dacă consumul de energie va creşte (precum puteţi găsi în tabelelenostre), cheltuielile se vor compensa deoarece consumul ridicat este necesar printre altele pentru folosirea aparaturiimedicale cu care se examinează şi se tratează pacienţii.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Un alt motiv care susţine idea reutilizării clădirii esistente esteposibilitatea de a reconstrui în paşi adecvaţi posibilităţilorfinanciare. La o construcţie nouă trebuie create structuri spitaliceşticomplete cu scopul asigurării funcţionării acestora. Acesta conducela investiţii mai mari, cu faze de construcţii reduse şi perioadescurte de realizare. În cazul unei reconstrucţii structurile sunt date,chiar dacă ele nu funcţionează perfect, făcând posibil reconstrucţiapas cu pas cu investiţii mai reduse şi mai multe faze:

12

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an

top consult köln GmbHMax-Planck-Str. 2950858 Köln (Marsdorf)[email protected]În timpul reorganizării Consultantul a atras atenţie următoarelor aspecte:

§Separarea strictă a diferitor fluxuri ( pacienţi mobili, pacienţi imobili, personalul medical, vizitatorii, bunurile materiale) ;§Amplasarea departamentelor în corespundere cu procesele profesionale ;§Restructurizarea mărimii şi capacităţii departamentelor în conformitate cu normele uzuale pentru o ţară cu un sistem stabil de serviciimedicale ;§Amplasarea departamentelor şi serviciilor mai frecvent vizitate la etajele inferioare;§Amplasarea departamentelor de-a lungul celor mai optimale şi scurte căi de legătură ;§Aranjarea spaţiilor pentru diagnostic, tratament şi echipament medical, asigurarea dotării tehnice§(ventilarea, energia electrica centrală şi de rezervă, sistemul de alimentare cu apă caldă şi apă rece, apa tehnică pentru echipament,încălzirea, răcirea), dotarea tehnico-medicală, condiţiile igienice.

2. Descrierea soluţiilor funcţionaleÎn procesul de elaborare a soluţiilor proiectantului două puncte majore de vedere au fost urmărite :

§optimizarea numărului de paturi ;§sporirea eficacităţii.

Luînd în consideraţie, pe de o parte, dezvoltarea metodelor de investigaţie medicală, descreşterea continuă a perioadei de spitalizare apacienţilor şi creşterea exigenţelor acestora faţă de serviciile acordate, iar pe de altă parte, creşterea influienţei sistemului de asigurări medicaleasupra performanţelor realizate, consider absolut necesar de a reduce numarul de paturi, în acelaşi timp crescînd comfortul pacienţilor prininstalarea blocurilor sanitare (duş şi WC) în fiecare salon. La sfîrşitul reorganizării spitalul v-a avea 668 de paturi, după cum urmează:

13

668TOTAL:

8Observaţie de scurtă durată ( în departamentul de urgenţă)

24Terapie subintensivă (2 departamente, 12 paturi fiecare)

24Terapie intensivă - chirurgie generală (2 departamente, 12paturi fiecare)

12Terapie intensivă - neurochirurgie (1departament cu 12 paturi)

12Terapia intensivă – chirurgie cardiacă (1 departament cu 12paturi)

Terapia intensivă (6 departmente, 12 paturi fiecare) după cumurmează:

482 departamente de dializă (24 locuri fiecare)540

Nr. depaturi

18 departamente de servicii medicale generale , cîte 30 paturiîn fiecare department ( profilul departamentelor se v-a stabilila o etapa ulterioară conform necesităţilor)

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


14

Pentru a optimiza atît utilizarea spaţiului disponibil şi a spaţiului pentru echipamentul medical, cît şi optimizarea resurselorumane este necesar de a concentra activităţile similare în spaţii vecine şi de a reduce la minimum mişcarea inutilă. Se vorpropune următoarele soluţii:

Etapa I

Noua clădire ar trebui realizată ca un centru modern de urgenţă cu toate serviciile precum:§ Departamentul de spitalizare urgentă pentru cazurile grave, care cuprinde holul pentru ambulanţă, reanimarea şi

camera de deşocare, diferite alte încăperi pentru proceduri urgente, camera de ghipsare, roentgenografia de urgenţă şi CTurgent, laboratorul de urgenţă, salonul de restabilire, cabinete pentru personalul medical.

§ serviciul de ambulanţă 24 ore de servicii medicale, săli de examinare şi săli pentru intervenţii mici, departamente deobservaţie mici a cite 8 paturi, alte săli funcţionale, cabinete pentru personalul medical;

§ Sterilizarea centrală care acoperă cerinţele întregului spital, separată în zonele de spălare, de împachetare şi zonasterilă, dotată cu cea mai modernă tehnologie;

§ Menţinerea echipamentului medical departament conectat cu sălile de operaţie pentru a le asigura cu echipamentulmedical necesar.

§ Sălile de operaţie care acoperă un spectru larg de intervenţii chirurgicale pentru Centrele de chirurgie a capului, atoracelui şi a abdomenului în noul Centru de Excelenţă. Sălile de operaţie vor fi dotate în corespundere cu cerinţele faţăde diferite intervenţii chirurgicale ca chirurgia cardiacă, neurochirurgie, chirurgia generală/abdominală, chirurgia ORL,chirurgia ochiului, transplant renal, chirurgia urologică, etc. Blocul oparator v-a fi conectat direct cu sterilizarea centrală.

§ Salonul de restabilire prevăzut cu 8 paturi, conectat la blocul operator§ Laboratorul histologic şi departamentul de hemotransfuzie localizate la acelaşi etaj cu blocul operator.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


15

Suprafaţa calculată a noii clădiri este de 5.928.00 m2. Numărul sălilor de operaţie a fost redus de la 14 (în 2006) la 12 în bazacalculărilor efectuate de catre Consultant. În rezultat, suprafaţa totală a noii cladiri este de 5.928,00 m2. În studiul efectuat în2006 Consultantul a prevăzut 14 săli de operaţie ca fiind necesare. Există posibilitatea de a întroduce un departament suplimentarde terapie intensivă cu 12 paturi pentru a obţine suprafaţa calculată în 2006 de 7.055,00 m2.Pentru a rezolva situaţia dificilă a conexiunilor verticale, Consultantul propune construcţia a două noi ascensoare pe faţada sud-estică a clădiri înalte. La această etapă se vor construi şi minele (puţurile) pentru ascensoarele pentru paturi, dar se vor instaladoar două cabine. Transportarea pacienţilor imobilizaţi la pat poate fi rezolvată doar în acest fel. Numărul de 6 ascensoareexistente trebuie redus la 6. Aceste ascensoare vor transporta doar persoane. Puţurile libere se vor utiliza pentru cablurile deenergie electrică, ca canale pentru ventilare şi aer condiţionat, conducte pentru alimentarea cu apă şi conductele pentu încălzire.Necesarul şi cheltuielile de energie pentru această clădire vor fi soluţionate prin instalarea centrului propriu de climatizare aaerului, prin extinderea şi modernizarea sistemului central şi urgent (de rezervă) de alimentare cu energie electrică în combinaţiecu sistemul de furnizare întreruptă a energiei electrice, noul centru de gaze medicale, sistemul eficient şi econom de încalzire şide răcire, precum şi prin extinderea reţelei de alimentare cu apă şi cu apă demineralizată .În cadrul primei etape, după darea în exploatare a blocului nou de urgenţă şi blocului operator trebuie începută pregătirea etajului14 şi 15 pentru acomodarea saloanelor. Cupolele de sticlă existente trebuie dislocate iar deschizaturile în lespezile de betontrebuie închise.Deasemenea la această etapă trebuie de reconstruit suprafaţa adiacentă clădirii principale la parterul (primul etaj) clădirii de laîntrare. Această arie trebuie să încorporeze o parte din serviciile de examinare şi tratament. În timpul acestei etape terapiaintensivă renovată de la etajul 13 împreuna cu 8 paturi de observare trebuie să satisfacă cerinţele spitalului.Suprafaţa implicata are 1.500,00 m2

Etapa 2Reconstrucţia sistemului de alimentare cu energie electrică, care este într-o stare deplorabilă, trebuie începută la această etapăpentru a asigura o funcţionare eficientă şi de lungă durată. În timpul acestei intervenţii zonele tehnice de la subsol şi de la etajul16 trebuie demontate şi date la reciclare ca fier vechi. La această etapă trebuie începută implementarea staţiei centrale noi deîncalzire, a staţiei de apă şi de ventilare .Cele mai sofisticate măsuri de construcţie trebuie să fie începute deasemenea la această etapă, în special reorganizarea şiremobilarea cu echipament medical a departamentelor de diagnostic funcţional, roentghen şi RMN (rezonanţa magneticănucleară), laboratorului clinic, departamentului de fizioterapie/ergoterapie de la parterul şi primul etaj al clădirii înalte. Aceastaînseamnă că trebuie să fie luate în consideraţie cîteva relocări pentru a garanta funcţionalitatea acestor departamente. Blocul deoperaţii septice existent şi suprafeţele de tratament şi examinare anterior neocupate de la parter trebuie să fie utilizate ca spatii-buffer pentru relocări.În timpul acestei etape etajul 15 trebuie sa fie finisat. Etajul 14 se v-a utiliza temporar ca etaj tehnic care să asigure conexiuneaîntre reţeaua nouă şi cea veche.Suprafaţa implicată are 15.840,00 m2.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


16

Etapa 3Reconstrucţia etajului 2 şi 3 a clădirii înalte trebuie începută pentru includerea a 6 departamente noi de terapie intensivă,

fiecare a cîte 12 paturi. Aceste secţii vor avea profil specializat pentru chirurgie cardiacă, neurochirurgie şi chirurgie generală.Două dintre acestea vor fi secţii de terapie subintensivă.Două cabine suplimentare de ascensoare pentru paturi trebuie instalate în puţurile construite în prima etapă.Noua staţie de alimentare cu energie electrică trebuie finisată.Suprafaţa implicată are 5.280,00 m²

Etapa 4Trebuie începută reconstrucţia etajelor de la 11 pînă la 14. Etajul 11 se v-a folosi temporar ca etaj tehnic care v-a asigura

conexiunea între reţeaua veche şi nouă.Suprafaţa include următoarele servicii :1.Centrul de chirurgie a capului : Neurochirurgie - 30 paturi, Chirurgie maxilo-facială - 30 paturi, ORL - 30 paturi,Oftalmologie - 30 paturi ;2. Centrul de chirurgie a toracelui : Chirurgie toracică – 30 paturi, Chirurgie vasculară – 30 paturi, Chirurgie cardiacă – 60paturi.Suprafaţa implicată are 10.560,00 m2

Etapa 5Trebuie începută reconstrucţia etajelor de la 8 la 11. Etajul 8 se v-a folosi ca etaj tehnic temporar pentru a asigura conexiunea

între reţeaua veche şi cea nouă.Suprafaţa include următoarele departamente :1. Centrul de chirurgie toracică : Chirurgie cardiacă – 60 paturi ;2. Centrul de chirurgie abdominală : Chirurgie gastrică – 30 paturi, Gastroenterologie – 30 paturi, Chirurgia pancreasului – 30paturi, Hepatologie – 30 paturi, Urologie – 60 paturi.Suprafaţa implicată - 10.560,00 m2

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


17

Etapa 6Trebuie începută reconstrucţia etajelor de la 4 pînă la 8. Suprafaţa include următoarele departamente :1. Centrul de chirurgie abdominală : Urologie – 60 paturi, Chirurgie colonorectală – 30 paturi, Chirurgie generală/chirurgia viscerelor –30 paturi, Transplant renal – 30 paturi, Nefrologie – 30 paturi.2.Centrul de dializă : 48 de paturi.Suprafata implicată are 13.200,00 m2.Cu această etapă reconstrucţia clădirii înalte se v-a finisa. Etajul 4 se v-a utiliza conform cerinţelor actuale. Extinderea şi reconstrucţiaclădirii principale a spitalului ( blocul de la întrare şi clădirea înaltă) v-a dura 78 de luni = 6,5 ani.Suma de investiţie v-a constitui 78.104.300,00 euro ( inclusiv tehnologia medicală în valoare totală de 30.283.000,00 euro).\

Etapa 7Avînd în vedere că SCR este cel mai important spital de cercetare şi instruire din RM, remobilarea (dotarea) cu tehnologie modernă(multi-media, baza de date, platforme electronice ca PC, internet, servicii de telecomunucaţii, sistemul de prelucrare şi păstrare a datelor)este indispensabilă. Premizele pentru implementarea acestor sisteme trebui creată la etapele precoce, preferabil la etapa 2 sau 3.Suprafata ariei implicate este 7.650,00 m2

Etapa 8Bucătăria, spălătoria, blocul morfopatologic şi parcul de automobile trebuie modernizate.Bucataria trebuie să asigure cu hrană aproximativ 580 pacienţi şi 700 de angajaţi ai spitalului. Luînd în consideraţie desfăşurareaCentrului National Diabetic pe lîngă SCR ar trebui luate în calcul şi crearea capacităţilor suplimentare pentru bucătărie deoarece pacienţiidiabetici trebuie să fie asiguraţi cu hrană specială.Spălătoria trebuie să fie reconstruită din cauza înălţimii reduse a clădirii unde este amplasată. Înalţimea minimă ar trebui să fie de 6,50 mdin cauza tehnologiei cerute ( maşini de spălat, uscătoare, pregătirea apei, maşini de călcat, etc).Blocul morfopatologic nu corespunde cerinţelor nici ca calitate nici ca capacitate. Capacitatea refrigeratoarelor/ boxelor pentru pentrucadavre trebuie calculată reeşind din formula: N pacienţilor decedaţi/an = N de paturi. Aceasta însemnă în cazul SCR că aproximativ 600de pacienţi vor deceda pe an = 1,69 pacienţi pe zi. Pentru a calcula numărul necesar de cutii frigorifice trebuie de calculat numărul dezile a celei mai lungi perioade de ceremonie. De exemplu, în 4 zile festive consecutive numărul de cutii frigorifice este N cutii frigorifice=1,69 x 4=6,7=7 cutii frigorifice. 5 zile = 8,45 = 9 cutii frigorifice şi aşa mai departe.Parcul de automobile este scos din uz, şi fără îndoială, trebuie reconstruit şi echipat din temelie. Avînd în vedere profilul nou al SCR, înviitor se vor înregistra mai multe cazuri urgente decît la moment. Prin urmare, mai multe ambulanţe gata de intervenţie promptă trebuieparcate în aria spitalului. Aceste maşini trebuie să fie întreţinute, prin urmare este necesar echipament modern.Suprafaţa implicată are aproximativ 4.100,00 m2.Costul total, inclusiv echipamentul, este aproximativ 7.185.000,00 euro.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


18

Descrierea lucrului electric şi mecanicRaport despre sistemul electric

• Alimentarea centrală cu energie electricăAlimentarea centrală cu energie electrică reprezintă interfaţa între furnizorul de energie electrică (înterprinderea de servicii

publice) şi spital. Tensiunea de 10 sau 20 kV de la reţeaua publică principală v-a fi transformată în 400 V cu ajutorultransformatoarelor. Calitatea energiei furnizate se aşteaptă să facă faţă standardelor prevăzute.

Autorul nu este informat în privinţa situaţiei contractuale înte spital şi furnizorul de energie electrică, astfel informaţiesuplimentară relevanta poate ca trebuie de adăugat. Deşi localizate la parterul spitalului, transformatoarele SCR sunt operate decătre furnizorul de energie electrică. Transformatoarele sunt alimentate de un circuit electric închis, astfel asigurind o extrasiguranţă în caz de ieşire din funcţiune. Staţia de transfer v-a avea cel puţin două panele de alimentare şi control de întrare, unpanel de transfer şi de măsurare precum şi două panele cu comutatoare de ieşire. Trebuie de luat în calcul şi o capacitatecrescută necesară pentru implementarea tehnicii suplimentare. V-a trebui să fie construită o nouă clădire pentru alimentarea cuenergie electrică. Vor fi necesare cel puţin două celule de transformare (a treia ar trebui planificată ca back-up, de rezervă), ocameră pentru alimentarea cu energie electrică de voltaj mediu, o cameră pentru setul de generare stand-by (diesel) şi douăîncăperi pentru centrul de distribuţie de voltaj jos (alimentarea centrală cu energie electrică (NP) şi alimentarea de rezervă cuenergie electrică(CP)).

Clădirile individuale vor fi alimentate de la centrul de distribuţie de voltaj jos prin două cabluri separate de alimentaţie şi uncanal media. Întreaga reţea electrică de la parterul spitalului v-a rebui să fie modelată şi expusă ca system TN-S (sistem din 5conductoare). O staţie de compensare în cadrul centrului de distribuţie de tensiune joasă v-a fi necesară pentru a îmbunătăţifactorul de putere a energiei electrice so that the latter levels at cos phi 1, if possible.

• Aparataj electric de conectare de tensiune joasă /Alimentarea de rezervă cu energie electricăCentrul de distribuţie de voltaj jos pentru alimentarea cu energie electrică a clădirii noi v-a asigura cu energie electrică tot

complexul de clădiri de la temelia spitalului. Centrul de distribuţie de tensiune joasă v-a fi echipat cu un dispozitiv de comutarede la modul normal de operare (înterprinderea de servicii publice şi transformatorul) la modul urgent (de rezervă) de alimentarecu energie electrică ( generatorul, setul de generare diesel). Liniile (circuitele) de alimentare pentru sistemul central de furnizarea energiei electrice (NP) şi sistemul de rezervă (CP) vor trece prin cabluri separate.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


19

Un set stand-by de generare a energiei electrice diesel v-a fi utilizat pentru a asigura alimentarea de rezervă cu energie electrică.Schimbarea de la un regim de alimentare la altul se v-a petrece timp de 15 sec, fiind asigurată astfel posibilitatea de a opera timpde 24 ore.

Următoarele consumatoare se vor conecta la sistemul de alimentare cu energie electrică de rezervă:•dispozitivele de siguranţă;•iluminarea de rezervă;•camerele electro-medicale ale grupului 2;•asigurarea cu energie electrică a sistemului de alimentare cu gaze medicale;•sistemul de ventilare a sălilor de operaţie;•ascensoarele pentru paturi şi ascensoarele departamentului de pompieri;•dispozitivele antiincendiu;•sistemul de telecomunicaţii, alarma şi sistemul de avertizare.

• Alimentarea cu energie electrică de rezervă < 0.5 secUn sistem separat de alimentare cu energie electrică de 24V cu un timp de conectare sub 0.5 sec şi cu o capacitate de funcţionare

suficientă timp de 3 ore de operaţii este necesar pentru a alimenta cu energie electrică dispozitivele de iluminare din sălile deoperaţie. Sistemul se v-a instala într-o încăpere separată.

• Panelele principale de distribuţie pentru clădiriAlimentarea cu energie electică a clădirii principale şi a complexului nou construit se v-a instala întotdeauna în subsol. Centrele

de distribuţie în clădiri vor fi asigurate prin două linii separate de alimentare de la centrul de distribuţie de voltaj jos, care esteamplasat în două camere separate ( alimentarea centrală cu energie electrică (NP) şi alimentarea de rezervă cu energie electrică(CP) şi este dotat cu un dispozitiv automat de schimbare (comutare) a regimului de alimentare cu energie electrică. Panelele dedistribuţie a etajelor separate şi a echipamentului tehnic la fel ca şi a ascensoarele vor fi alimentate de aici printr-un mod deconexiune în stea (vezi diagrama încorporată).

Echipamentul existent nu mai corespunde standardelor moderne în ceea ce priveşte siguranţa şi v-a fi complet schimbat. Existăsuficient spaţiu la nivelul subsolului clădirii principale pentru a instala aici sistemul nou. Distribuitoarele principale pentru clădirivor fi echipate cu bare colectoare printr-un sistem din 5 conductoare. Liniile de alimentare vor fi în surplus şi astfel pot fi folositealternativ prin intermediul unui dispozitiv de comutare.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


20

• Sistemul de tensiune joasăLiniile de alimentare principale de la distribuitorul principal în clădiri vor fi instalate, ca standard, prin cabluri separate pentru

reţeaua NP şi CP respectiv, cabluri E 90 şi E 30 se vor folosi pentru sistemul de alimentare cu energie electrică de rezervă.Echipamentul electric la etajele individuale v-a fi asigurat de la panele de distribuţie şi control separate NP şi CP a etajului

respectiv, care vor fi instalate în compartimente de distribuţie separate. Instalarea ambelor panele de distribuţie în o singurăîncăpere este admisibilă, dacă distribuţia de aici rămîne în limitele aceluiaşi compartiment antiincendiu.

Panelele de control şi distribuţie a etajelor individuale întotdeauna se vor instala în partea superioară a fiecărui etaj, astfel catoate cablurile electrice (pentru sistemul NP şi CP, separate unele de altele) să fie amplasate într-un duct vertical. Oricum,orificiile din pod vor trebui închise iarăşi din motive de protecţie antiincendiară.

Odata capacitatea exactă stabilită, poate fi examinat dacă sistemul de bare colectoare încorporat poate fi folosit pentrualimentarea cu energie electrică între panelele principale de distribuţie din clădiri şi panelele de sub-distribuţie. Avantajul estereprezentat de faptul că barele colectoare principale necesită mai puţin spaţiu şi mai puţin cupru. Pe de altă parte, trebuie luate încalcul şi costurile pentru siguranţele de calitate înaltă.

Camerele din zonele care vor fi alimentate cu energie electrică ar trebui divizate ( de către client sau utilizator) în grupuri deaplicare. Grupele de aplicare diferite ar trebui alimentate cu energie electrică în conformitate cu directivele şi regulile locale.Camerele sau grupele de camere din Grupa 2( încăperi utilizate în scopuri medicale) vor fi alimentate printr-o reţea IT. Panelelede distribuţie pentru sistemul medical IT trebuie să fie alimentat prin două linii de alimentare (NP şi CP). Dacă apare un defect alliniei preferate se v-a activa schimbarea automată a regimurilor de alimentare cu energie electrică.

Cîte patru saloane de terapie intensivă vor fi întotdeauna unite împreună şi alimentate alternativ cu energie electrică(alimentare încrucişată) de la două transformatoare IT. Acelaşi principiu de alimentare încrucişată v-a fi aplicat şi în bloculoperator (cîte două sali de operaţie), separat şi pentru salonul de restabilire. Sistemul încrucişat de alimentare cu energie electricăv-a preveni un salon anumit să rămînă fără energie electrică. Cel puţin patru circuite electrice ar trebui planificate pentru fiecarepat din terapia intensivă, în timp ce maximum 2 prize trebuie să fie conectate la un singur circuit electric în sala de operaţie. Nuse vor instala alte grupuri de utilizare la panelele de distribuţie pentru încăperile utilizate în scop medical al grupului 2.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


21

Legăturile echipotenţiale suplimentare ( sistemul de împămîntare)Diferenţele de potenţial nu trebuie să depăşească 10 mV în încăperile în care se efectuează operaţii intracardiace. Dispozitiveleelectro-medicale mobile trebuie echipate cu bare de împămîntare.De fapt, numai cablurile tip NYM ar trebui instalate, în timp ce cablurile ecranate trebuie întotdeauna utilizate în încăperilepentru măsurarea voltajului corpului (potenţialul de acţiune). Circuitele de alimentare de la nivelul scărilor de incendiu vor fiseparate de ultimele din motive de protecţie antiincendiară.Dispozitivele de curent rezidual ar trebui preferate pentru protecţia personală. Toate dispozitivele de protecţie trebuie să asigureselectivitatea de supraîncărcare atît în regimul normal de operare cît şi în regimul de urgenţă de alimentare cu energie electrică.Materialele de mascare standarde se v-a folosi pentru toate accesoriile din sîrmă din saloanele pacienţilor, din camerele detratament, cabinete şi încăperile auxiliare. Echipamentul de camuflare se v-a instala deasemenea în camerele umede, camereletehnice şi în subsol. Circuite electrice separate se vor instala pentru iluminare şi pentru prize.Locurile de penetrare a cablurilor în compartimentul antiincendiu ar trebui reînchise, acestea fiind rezistente la foc şi la fum.Sistemul de instalare se v-a monta în toate saloanele pacienţilor, saloanele comune sau cele de terapie intensivă, ceea ce permiteinstalarea separată a echipamentului pentru comunicaţie şi pentru gaz, care funcţionează cu energie electrică. În plus, sistemulde alimentare cu energie electrică v-a include iluminarea generală indirectă şi iluminarea locală

• Sistemul de iluminareIluminarea v-a fi modelată şi instalată în conformitate cu standardele moderne. Conform EN 1246-1 au fost înaintateurmătoarele valori privind iluminarea în spitale (extras) :

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


22

1000 – 100000Sălile de operaţie

1000Examinările medicale şi tratamentul

500Cabinetele, camerele de pregătire şi restabilire

100Încăperile tehnice

50Coridoarele în timpul nopţii

300Coridoarele în blocul operator, lumina locală,examinările medicale simple, lumina generală

200Camere de aşteptare, coridoare ( în timpul zilei), holuride zi, camerele pentru personal, camerele de baie şi deodihnă

Iluminarea medieîncăperi & distribirea luminii

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


23

Lumina de rezervă (circuit electric alternant) se v-a instala în coridoare. Sălile de operaţie şi sălile properatorii vor fi echipate cu corpuride iluminare rezistente la praf şi murdărie, încăperile tehnice, băile şi camerele de odihnă vor fi echipate cu dispozitive de iluminatrezistente la umezeală (impermiabile). Dispozitivele de iluminare încorporate se vor instala în camerele cu poduri suspendate. Balasteleelectronice se vor instala (dacă este justificat din punct de vedere economic) cînd în calitate de dispozitive de iluminare se vor utiliza striplights

Camerele de odihnă vor fi părevăzute cu detectore de prezenţă din motive de economie energetică. Lămpile de rezervă se vor alimentade la reţeaua CP şi vor fi folosite ca lumină de rezervă în caz de necesitate.

• Instalaţia paratrăsnet şi sistemul de pămîntare, supratensiuneUn cablu de paratrăsnet cu mărimea maximală a buclei de 10mX10m ar trebui instalat în podul clădirii, instalaţia din metal (din pod)să

fie integrată în acest sistem.Conductoarele de jos ar trebui verificate iar rezistenţa necesară de pămîntare să fie observată. Nodurile de inspecţie care sunt uşor şi

sigur de inspectat ar trebui instalate pentru verificările regulate de testare şi măsurări.Pentru evitarea diferenţei de potenţial trebuie să fie instalată o nouă legătură de pămîntare principală, în acest scop toate sistemele de

instalare care conduc curentul electric şi toate părţile componente metalice ale sistemului electric şi sistemului de pămîntare vor ficonectate cu sistemul extern de protecţie contra trăsnetului şi sistemul de pămîntare prin intermediul unei benzi de pămîntare sau prin uneclator. Legăturile echipotenţiale de protecţie contra trăsnetului se vor instala în temelie şi suplimentar la fiecare 20 m prin cabluri deenergie elecrică şi cabluri de curent slab care se vor integra în acest system prin intermediul conductoare de supratensiune. Protecţiainternă contra trăsnetului ar trebui implementată prin intermediul protectoarelor de supratensiune potrivite ( protecţia fină, medie şi mare).

• Sistemul de telecomunicaţii / sistemul de prelucrare electronică a datelorUn nou sistem de telecomunicare v-a fi instalat într- un compartiment de distribuţie separat la nivelul subsolului clădirii principale, unde

un distribuitor de telecomunicaţii şi sistemul de prelucrare electronică a datelor (PED) v-a fi instalat, de la acesta se vor extinde toatecablurile structurale la etajele individuale.

Birourile medicilor, postul asistentelor medicale, sălile de operaţii se vor asigura cu conexiune de telecomunicaţie şi conexiune PEDdublă. Conexiunile suplimentare se pot adăuga la fiecare etaj prin reţeaua DECT (conexiune digitală fără fir). Cablurile pentrutransmiterea datelor şi a vocii la fiecare etaj se vor instala ca circuite din cupru de categoria 6 cu conector dublu 4 (cabluri de curentcontinuu -DA) şi includ un conector cu fişe dublu RJ45 de model modular.

Numărul conexiunilor principale de telecomunicaţii existente şi a celor necesare trebuie să fie verificat.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


24

• Sistemul de alarmă de incendiuSistemul de alarmă de incendiu existent nu mai corespunde exigenţelor moderne şi trebuie complet renovat luînd în

consideraţie noua strategie anti-incendiu a spitalului care nu i-a în consideraţie doar încăperile dar specifică şi extindereamonitorizării antiincendiu. V-a fi luată în consideraţie şi divizarea clădirii în compartimente anti-incendiu.Sunt necesare detectoare de fum, cel puţin în coridoare, la fel ca şi în camerele tehnice şi camerele de depozitare, pentruprotecţia personală, în timp ce camerele de maşini a ascensoarelor, puţurile de instalare şi cele tehnice, sistemele de climatizarea aerului şi cele de ventilare, la fel ca şi ariile intermediare ale podurilor vor fi incluse în monitorizarea antiincendiu. Alarme deincendiu neautomate vor fi instalate de-a lungul scărilor de incendiu de lîngă ieşiri unde se vor instala şi dispozitive pentru stînsfocul (extinctore).Grupele de alarme de incendiu vor fi conectate la centrul de alarmă de incendiu printr-un sistem de benzi colectoare. Serviciileşi echipamentul instalat şi depozitat aici, aşa ca panelul de control şi comandă a departamentului de pompieri, indicatorultraseelor în caz de incendiu, şi biroul-cheie vor trebui să fie concordate cu autorităţile relevante.Vor fi instalate cabluri funcţionale de rezistenţă pentru a selecta controlul incendiului.

• Sistemul vizual de alarmăSistemul de alarmă vizuală existent nu corespunde cerinţelor moderne. Fiecare post al asistentelor medicale v-a fi echipat cu

un nou sistem de alarmă vizuală cu tehnologie în bază de benzi de colectare care pot fi conectate toate saloanele pacienţilor,inclusiv camerele umede, holurile de zi şi de lucru la fel ca şi camerele de odihnă pentru pacienţi. Se intenţionează de a instalaconexiuni între saloane la fel ca şi monitoare pentru vizualizare. Cînd se v-a produce un sunet, acesta v-a fi indicat vizual încoridor, la fel v-a fi indicat vizual şi acustic şi în cabinete.Încăperile vor fi echipate cu dispozitive de transmitere a vocii, astfel că membrii personalului v-a putea să comunice între ei, întimp ce fiecare pat v-a fi dotat cu un dispozitiv manual fără transmiterea vocii, dar prevăzut cu buton pentru alarmă sonoră şipentru alarma vizuală la fel ca şi lămpile cu lumină atenuată.Integrarea acestui tip de echipament v-a avea impact asupra fluxului de lucru al asisentelor medicale şi prin urmare trebuiecoordonat cu managementul instituţiei.

•Sistemul alarmei de avarieCele mai importante alarme care avertizează defectele de la staţia centrală de alimentare cu energie electrică, de la sistemele

de condiţionare a aerului şi sistemele de ventilare, de la reţeaua tehnologiilor informaţionale, de la sistemul de alimentare cugaze medicale şi de la ascensoare vor fi indicate acustic şi vizual. Avaria şi mesajul de operare de la sistemul de serviciu alclădirii v-a fi transmis şi indicat prin control digital (DDC) al echipamentului. Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


25

• Ascensoarele şi echipamentul pentru ridicatClădirea existentă are 14 ascensoare de pasageri şi pentru lucruri care necesită să fie reabilitate complet şi reconstruite.

Cabinele existente vor continua să fie folosite. Cîte 3 ascensoare (pentru pacienţi şi vizitatori) vor fi instalate de fiecareparte a clădirii, mărimea cabinelor ascensoarelor este predeterminată de mărimea puţurilor existente.În plus, de fiecare parte se vor lăsa două puţuri pentru ascensoarele ce vor transporta lucruri ( alimente, echipament delucru, dispozitive). Puţurile pentru ascensor rămase vor fi fi utilizate pentru a ridica diferite lucruri.Pentru a mări viteza de mişcare verticală a paturilor spre, şi de la blocul operator vor fi construite două ascensoare noisuplimentare la nivelul celor două pasaje care uneşte clădirile. Alte două ascensoare pentru paturi, la fel ca şi douăascensoare pentru transportarea lucrurilor sterile, vor fi instalate în clădirea nouă între etajele cu săli de operaţie.Pentru a asigura calitatea şi comfortul mişcării ascensoarelor, se vor instala doar ascensoare puse în mişcare de cabluri şicu frecvenţă de conducere. Camerile de maşini din partea superioară a clădirii principale se vor conecta la alimentarea derezervă cu energie electrică. Ascensoarele din clădirea nouă nu necesită cameră de maşini şi deasemenea se vor conecta laalimentarea cu energie electrică de rezervă.În corespundere cu startegia protecţiei antiincendiare cîteva ascensoare ar trebui planificate şi construite ca ascensoarepotrivite pentru departamentul de pompieri (pentru care sunt aplicate anumite standarde speciale). Ascensoarele se vordivide pe grupe şi vor fi echipate cu un sistem inteligent de control pentru a evita timpul lung de aşteptare.

• Echipamentul adiţionalSistemul de ceasuri, sistemul TV, sistemul de alarmă pentru personal, sistemul de supraveghere vizual în circuit închis,

sistemul de acces la sistemul de control şi de alarmă sunt moderne şi ar putea fi implementate în spital, dar pentru amenţine costurile sub control nu vor fi instalate la moment.Acestea pot fi instalate mai tîrziu fără costuri mari, în orice moment, deoarece toate etajele vor fi disponibile prin puţurileverticale.Zona de internare generală a fost separată de cea urgentă, aceasta fiind localizată la primul etaj al clădirii noi care esteconstruită în partea de nord-vest a clădirii existente. Această reorganizare a fost necesară din mai multe motive:

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


26

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


27

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


28

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


29

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


30

Raport referitor la sistemul mecanic

1. Aspecte generaleTrei criterii sunt relevante în ceea ce priveşte igiena, încălzire, ventilaţia şi sistemul de condiţionare a aerului în limiteledemonstrate mai sus:

•fiziologia( confortul/starea de bine);•Igiena spitalicească specifică a aerului (prevenirea infecţiei, protecţie împotriva mirosurilor şi impactelor chimice);•cerinţele faţă de procesele tehnice sau produse( funcţionalitatea şi siguranţa).

Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului trebuie sa înţeleagă faptul că există cerinţe care trebuie să fie satisfăcute în bazaspecificaţiilor utilizatorului. Această tactică conceptuală trebuie să fie aplicată şi în cazul acestui spital.

2. Tehnologia sanitară

Aprovizionarea cu apă potabilă

Aprovizionarea cu apă potabilă este garantată de către oraş. Există două puncte de întrare pentru apa potabilă. Primul se află înaria din faţa întrării principale, al doile se găseşte lîngă clădire, în vecinătatea blocului alimentar. Ambele puncte de întrare audimensiuni de DN80. Aprovizionarea cu apă rece se face direct din conducta principală din subsol. De aici aceasta merge subo înclinare de 26 puncte prin perete apoi este distribuită spre alte clădiri. Nu există o distribuţie centrală principală. Presiuneaapei din oraş de 6 bar aprovizionează etajele de la subsol pînă la etajul 8. Aceasta reprezintă distribuţia de jos. Etajele de la 9pînă la 16 au o distribuţie înaltă. Există posibilitatea instalării manuale a unei pompe pentru a creşte presiunea . Reţeaua deaprovizionare cu apă potabilă v-a fi renovată în cursul lucrărilor de reconstrucţie.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


31

Este important ca zonele de aprovizionare să fie în corespundere cu planul de reconstrucţie. Mai mult decît atît, în clădirea nouăv-a fi instalată o staţie de prelucrare a apei. La fel vor fi incluse şi o instalaţie de dedurificare a apei, instalaţie de schimbare aosmozei care va cuprinde un rezervuar de penetrare, un sistem de filtre precum şi un sistem de creştere a presiunii apei. Apagenerată v-a avea o conductivitate de aproximativ 15 µS/cm şi v-a fi utilizată în primul rînd pentru blocul de sterilizare a clădiriinoi. Pentru a garanta o durată mare de exploatare a sistemului este recomandabil ca întreaga reţea de alimentare cu apă să fie dinconducte de oţel necorozive.

• Alimentarea cu apă caldăAprovizionarea cu apă caldă a spitalului v-a fi asigurată de către schimbătoarele de căldură prin condensare. Există 4 zone dedistribuţie a apei calde.

Zona I - subsolul pînă la etajul 8Zona II – de la etajul 9 pînă la etajul 16Zona III – administraţia şi clădirile învecinateZona IV – spălătoria/ ospătăriaSchimbătorul de căldură prin condensare este amplasat în subsolul clădirii principale. În total aici sunt 3 schimbătoare decăldură compacte care sunt prevăzute cu rezervuare. Zonele 1,2, 3 sunt asigurate cu apă caldă de la subsol. Aici se găseşte şicîte un rezervuar de apă caldă cu capacitatea de 600 l în spatele fiecărui schimbător de căldură. Tot aici se află şi un încălzitorde apă cu capacitatea de 400 l. Acest sistem a fost construit în vecinătatea directă a spălătoriei. Echipamentul central v-a fiutilizat în cursul proceselor de renovare. Conductele de apă vor fi reconstruite după finisarea etapelor de construcţie.Schimbătorul de căldură deasemenea posedă capacitatea de dezinfecţie termală a apei şi a reţelei de circulaţie cînd temperaturaapei depăşeşte 70 ºC. Prin urmare acest sistem asigură o securitate înaltă împotriva Legionellei.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


32

• Echipamentul sanitarStarea curentă a echipamentului sanitar demonstrează necesitatea schimbării acestuia.Pentru sălile de operaţie este prevăzut: trei servicii de spălare chirurgicală cu radiolocatore, dozatoare pentru săpun şi

dezinfectanţi, perii.Căzile, chiuvetele care vor fi instalate vor fi fabricate din ceramică albă, netedă, perfectă din punct de vedere igienic. Nu vor fi

dispozitive cu supraflux din motive de igienă. Accesoriile vor fi reprezentate de către robinetele montate în perete cu un singurmîner şi cu barieră pentru apa fierbinte. Chiuvetele pentru pacienţii handicapaţi vor fi prevăzute cu un robinet cu dispozitivoptoelectronic. Chiuvetele pentru medici vor fi prevăzute cu termostat şi deasemenea cu robinet cu un singur mîner.

Toate cabinele de duş vor fi prevăzute cu căzi superficiale cu dimensiunile 90x90 cm din oţel capitonate cu un strat antiderapanttransparent. Accesoriile vor fi reprezentate de către robinetele montate în perete cu termostat şi furtun cu pulverizator.

Toate toaletele vor fi prevăzute cu rezervoare încastrate. Din motive de igienă se vor instala toalete albe, netede cu flux adînc deapă, toaletele se vor agăţa de perete.

• Apa de ploaie şi apa rezidualăExistă conducte de canalizare în aria din faţa clădirii centrale care sunt conectate la reţeaua principală de canalizare a oraşului. În

timpul lucrărilor de renovaţie conductele de canalizare vor fi schimbate. Clădirea nouă se va conecta la reţeaua de canalizareorăşănească prin o reţea nouă de drenare. Pentru a asigura protecţia antiincendiu şi protecţie acustică se vor folosi conducte decanalizare din fontă.

• Asigurarea cu stingătoare de incendiuExistă un canal uscat de la subsol pînă la etajul 8 şi un canal umed de la etajul 9 pînă la etajul 16, ambele canale fiind conectate la

reţeaua de aprovizionare cu apă potabilă. Canalul uscat poate fi alimentat numai de către o maşină de pompieri. În caz de incendiuexistă două rezervuare subterane fiecare a cîte 5 m2. Un rezervor este localizat în faţa clădirii în apropierea întrării principale, aldoilea rezervor se găseşte în spatele clădirii în vecinătatea parcului de maşini. Starea sistemului antiincendiu este destul de precarădeoarece conductele prezintă semne sigure de corozie iar serviciul antiincendiu nu este echipat cu echipamentul potrivit (furtunuri şiextinctore). În timpul lucrărilor de renovaţie canalele de stingere a incendiului vor fi renovate şi adaptate standardelor actuale desecuritate.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


33

4. Sistemul de încălziresistemul central de încălzireSistemul central de încălzire este asigurat de către oraş prin intermediul conductanţei termice DN100, care întră în clădire prin

faţă şi este subterană. Spitalul este indirect aprovizionat de către 5 schimbătoare de căldură şi este divizat în zone separate dedistribuţie a căldurii:Zona 1 de la subsol pînă la etajul 8Zona 2 etajul 9 pînă la etajul 16Zona 3 ariile generale şi administrative

Există de asemenea şi 2 schimbătoare de căldură de rezervă care sunt capabile să înlocuiască sau să suplimenteze cele treischimbătoare principale de căldură. Dacă aprovizionarea cu căldură din oraş se întrerupe sau nu corespunde cerinţelorspitalului, poate fi asigurată încălzirea urgentă prin cazanul cu aburi propriu a spitalului. Fiecare zonă de încălzire este dotată cuun sistem dublu de pompare. Pentru a menţine presiunea la un nivel constant, zonele sunt dotate cu ducturi de extindere cucapacitatea de 1,500 l. Întregul sistem de încălzire are următorii parametri:

1. Controlul temperaturii - influienţată de către temperature mediului2. Zile încălzite pe an 1663. Temperatura medie anuală 9.4 ºC4. Temperatura medie iarna 0.6º C5. Temperatura externă minimă - 16 ºC6. Temperatura preliminară 70 – 130 ºC la intrare

60 – 95 ºC la întoarcereÎn timpul lucrărilor de renovare serviciile de încălzire centrale se vor păstra. Arii individuale de alimentare se vor construi din

nou în concordanţă cu segmentele noi construite respective. Din cauza renovării faţadei spitalului sistemul de încălzire poateavea temperatura mai joasă. Temperatura furnizată pentru ventilator v-a rămînea constantă la 70 °C. Clădirea nouă se v-aaproviziona cu căldură printr- un sistem separat de la încăzirea orăşănească.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


34

Radiatoarele şi conducteleRadiatoarele au fost recent schimbate şi sunt în condiţii bune. Dezavantajul: nu sunt igienice. Datorită planului de renovare afaţadei radiatoarele existente se vor înlocui cu radiatoare igienice. Conductele din plastic existente nu fac faţă cerinţelorstandardelor igienice aşa cum acestea au fost plasate greşit direct pe podea. În cursul proceselor de renovare se vor instala ţevinoi..Tehnologia cu aburiRecent au fost instalate 3 cazane cu aburi. Toate 3 au o capacitate de 1.1 MV. Fiecare cazan poate fi utilizat modular, acestaînsemnă că fiecare are capacitatea de la 300 kW la 1700kW. Aceste cazane cu aburi sunt utilizate în primul rînd pentrufarmacie şi pentru sterilizare. Cazanele sunt disponibile şi pentru utilizare în sistemul de încălzire în caz de urgenţă.Cazanele cu aburi existente vor fi păstrate în cursul proceselor de renovare. Ariile de distribuţie a aburilor se vor extinde. Înclădirea nouă se va construi un sistem de distribuţie nou cu aburi pentru sterilizarea centrală. Ca parte componentă a renovăriieste prevăzută şi construcţia unui sistem de distribuţie cu aburi adecvat pentru clădirea centrală. Din motive de economie ar fiînţeleaptă operarea echipamentului spălătoriei şi bucătăriei cuaburi.Sistemul de răcirePînă la momentul de faţă nu există sistem de răcire. Au fost instalate doar cîteva condiţionere mici. Pentru a asigurafuncţionarea adecvată a sistemului de ventilare este foarte important de a instala un sistem masiv de climatizare. Cea mai marenecesitate în sistemul de răcire v-a exista la nivelul echipamentului de ventilaţie în chirurgie şi departamentul de sterilizare.

Sistemul de răcire are capacitatea de 1.5 MW. Acest sistem este capabil a de a fi utilizat cu 20 % din capacitatea completă. Unsistem de compresore spiralate cu capacitatea de aproximativ 350kW v-a fi instalat pentru perioada caldă a anului la fel ca şipentru utilizare de-a lungul întregului an a sistemului de răcire. Acest sistem de răcire v-a fi unit la reţeaua paralelă de răcire asistemului principal de răcire. Sistemul de răcire v-a fi amplasat în subsolul clădirii noi. Prin urmare sistemul de răcire închirurgie v-a fi disponibil din prima etapă de construcţie.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


35

. Echipamentul de ventilaţieNu există sistem de ventilaţie. Toate sistemele existente au fost închise.Dotarea funcţională a încăperilor individuale, a spaţiilor din cadrul clădirii la fel ca şi condiţiile speciale de utilizare, sunt alocatesistemului central - RLT.Prin urmare configuraţia şi conceptul de modelare trebuie să i-a în calcul cele menţionate mai sus.Conceptul de modelare urmăreşte standardele de calitate a aerului pentru spitale.Pentru a calcula exact necesitatea de răcire pentru încăperile cu poluate termică înaltă a fost luat în consideraţie fiecare dispozitivmedical. Aceste date trebuie să fie revizuite dacă se vor face schimbări a echipamentului medical.Următorul instrumentariu trebuie luate în calcul:clădirea nouă:1.spitalizarea de urgenţă;2.strerilizarea centrală;3.laboratoarele;4. staţia de sînge;5.observarea medicală;6.salile de operaţie;

clădirea principală1.servicii publice ; 9. fizioterapia/ ergoterapia;2.diagnosticul radiologic; 10. dializa/transfuzia sîngelui;3.diagnosticul funcţional/endoscopic; 11. terapia intensivă,medicina nucleară;4.laboratoarele, 12. cercetarea şi instruirea;5.serviciile medicale, 13 biblioteca;6.MRI (rezonanţa magnetică nucleară) 14 evacuarea fumului7.salile de curs ;8.morfopatologia, bucătăria centrală şi spălătoria.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


36

SpălătoriaSpălătoria existentă are nevoie urgentă de renovare şi trebuie să fie complet reamplasată în cursul lucrărilor de renovare.Aceasta include:

•transport cu cǎrucioare;•colectarea rufelor şi sortarea în 4 grupe;• depozitarea detergenţilor şi altor produse de curăţat la fel ca şi a agenţilor de dezinfecţie;•Un perete despărţitor care permite deplasarea personalului dar separă aria curată a spălătoriei de cea murdară, şi careînclude şi containere pentru curăţat şi pentru dezinfecţie;•Centrifugele;•Uscătoarele;•Zona de călcare a albiturilor;•Zona de finisare prevăzută cu

° zona de finisare°form piece finisher°manechine° fiere de călcat°maşini de împăturire a albiturilor°cilindru pentru pantaloni°mese mari adiacente ariei de sortare°zona de eliberare a albiturilor curate°zona de cusut cu toate dispozitivele şi instrumentele necesare.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


37

Echipamentul de la bucătărieDispozitivele existente la moment în bucătărie sunt foarte reduse la număr, constînd din 3 fierbătoare electrice şi alte dispozitivecare sunt dubioase din punct de vedere igienic.Bucătăria trebuie să fie complet renovată.Au fost specificate următoarele aspecte:

• Asigurarea cu poliţe de depozitare, care nu se răcesc• Camere frigorifice cu poliţe;• Spaţii de preparare după cum urmează: spaţiul pentru pregătirea legumelor, spaţiu pentru prepararea bucatelor reci,

spaţiu pentru pregătirea cărnii, spaţiu pentru prepararea carnei de pasăre şi a peştelui;• Bucătăria centrală cu toate dispozitivele pentru preparare termică şi serviciul de contabilitate;• Distribuţia alimentelor cu ajutorul undei benzi rulante;• Distribuitorul de veselă de bucătărie;• Cărucioare pentru transportarea bucatelor;• Veselă de bucătărie adecvată;• Cărucioare pentru transportarea tavelor cu farfurii la saloane;• Dispozitive pentru pregătirea băuturilor fierbinţi;• Sistemul pentru primirea comenzilor de la pacienţi;• Spaţiul pentru spălarea cărucioarelor;• Spaţiu pentru spălarea castroanelor şi tigăilor;• Zona de spălare a vaselor cu bandă rulantă pentru întoarcerea vaselor murdare;• Banda rulantă pentru spalarea vaselor din porţelan şi altă veselă obişnuită;• Banda rulantă pentu spălarea articolelor de bucătărie ( cuţute, linguri, furculiţe) şi a tavelor;• Spaţiu pentru depozitarea resturilor alimentare;• Spaţiu pentru dispozitivele de curăţat şi detergentul de vase.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


38

Aprovizionarea cu gaze medicaleLa parter sunt două rezervuare cu 3.2 tone de oxigen. Lipsesc staţiile locale de producere a presiunii şi vacuumului.. Totuşi suntdouă pompe mobile pentru vacuum. Buteliile mobile cu gazele anestezice sunt în stand-by aşa cum lipseşte o staţie centralăpentru gazele medicale.Sistemul de presiuneSistemul presiunii de aer din 3 compresore este divizat în presiune tehnică şi presiune medicală.Compresorele, izolate acustic, vor fi instalate pentru a satisface ariile de furnizare.Sistemul de vacuumSistemul de vacuum se v-a construi pentru a satisface normele modificate EN 737-3 privind tripla securitate. Ar trebui folosite treipompe vacuum cu containere de presiune joasă, containere pentru secreţii, sistem de distribuţie şi de control.Sistemul de oxigenRezervoarele existente pentru oxigen vor fi păstrate. Este necesară construcţia echipamentului nou de comutare.Rezervoarele de oxigen şi distribuţia lor v-a trebui adaptată necesităţilor, dezvoltate şi renovate.

Sistemul bioxidului de carbonVor fi instalate rezervoare noi pentru bioxidul de carbon, fiecare prevăzut cu trei butelii, din trei surse de furnizare. Asigurarea cucomutatoare conform normelor prevăzute.Conducte din cupru de calitate superioară vor satisface cerinţele înalte faţă de sistemul de asigurare cu gaze medicale. Conductelevor fi prevăzute cu robinet la fiecare etaj ceea ce v-a permite blocarea fiecărei zone separat şi v-a permite emiterea semnalelor dealarmă sonore şi vizuale în caz de schimbări bruşte de presiune a aerului. Vor fi distribuite în ariile respective oxigen, bioxid decarbon, presiune tehnică şi presiune medicală, vacuum, vor fi evacuate aerul pentru motoare şi gazele anestezice. Numărul delocaţii eliminate a fost luat în consideraţie bazînduse pe necesităţile medicale şi vor fi în continuare discutate şi aprobate difinitiv cuoperatorul. Dispozitivele medicale vor fi conectate la sistemul de asigurare cu gaze medicale prin furtune.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


39

MSR/GLTTehnologia MSR v-a fi schimbată cu tehnologia GLT. Datele existente ale sistemului digital vor fi generate şi preparate

pentru schemele acestu sistem. În fiecare clădire se v-a instala cel puţin o staţie de lucru GLT. Parametrii de reglare asistemului tehnologic pot fi controlaţi de la fiecare staţie de lucru GLT. Mai mult decît atît, sistemul de reglare poate fi analizatde la fiecare staţie de lucru GLT. Astfel este posibil de îmbunătăţit sistemul tehnologic pentru a optimiza consumul de energieşi a minimaliza cantitatea de CO2 rezidual.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


40

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an

top consult köln GmbHMax-Planck-Str. 2950858 Köln (Marsdorf)[email protected] de energie

• consumul de apă:Ilustrarea consumului curent de apă şi prognoza după reconstrucţie

Consumul de apă

0,00

2.000,00

4.000,00

6.000,00

8.000,00

10.000,00

12.000,00

14.000,00

16.000,00

18.000,00anul 2007(m³)anul 2006(m³)presupus (m³)

41

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Consumul de vapori

0,00

50.000,00

100.000,00

150.000,00

200.000,00

250.000,00

300.000,00

350.000,00

400.000,00

anul 2006 kWh

anul 2007 (kWh)

presupus (kWh)

• consumul de vapori:Ilustrarea consumului curent de apă şi prognoza după reconstrucţie

42

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Consumul de căldură

0,00

200.000,00

400.000,00

600.000,00

800.000,00

1.000.000,00

1.200.000,00

1.400.000,00

1.600.000,00

1.800.000,00

2.000.000,00

anul 2006 (kWh)

anul 2007 (kWh)prevăzut

• consumul de cǎldurǎ:Ilustrarea consumului curent de apă şi prognoza după reconstrucţie

43

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


a. Rezumat Spitalul Clinic Republican

numărul Unitatea demăsură Anul 2006 Anul 2007 prognoza

paturi / 780 780 668

suprafaţa m² 61.600 61.600 67.600

Consumul de apă m³ 130.034 137.985 167.000

Consumul de vapori kWh 2.077.583 2.014.502 3.718.000

Consumul de căldură kWh 6.367.254 4.955.306 7.656.657

Consumul de energie electrică kWh 2.695.845 2.571.000 6.324.000

Consumul specific de apă m³ / pat 167 177 246

Consumul specific de vapori kWh / m² 34 33 55

Consumul specific de căldură kWh / m² 103 80 113

Consumul specific de energie electrică kWh /pat 3.456 3.296 9.300

b. Compararea volumelor consumului de energie a unui spital german:

numărul Unitatea demăsură Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007

paturi / 625 625 625

suprafaţa m² 75.000 75.000 75.000

Consumul de apă m³ 155.150 140.400 151.200

consumul de vapori kWh 4.150.200 3.200.000 4.120.000

Consumul de căldură kWh 12.900.000 11.830.000 13.550.000

Consumul de energie electrică kWh 5.850.000 5.850.000 5.760.000

Consumul specific de apă m³ / pat 248 225 242

Consumul specific de vapori kWh / m² 55 43 55

44

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


45

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


46

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


47

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


48

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


49

Raport referitor la echipamentul medicalI. Echipamentul medical şi cel de laboratorLa pregătirea listelor echipamentelor medical am procedat în felul următor:Specialiştii pentru înzestrarea unităţilor spitaliceşti cu echipament medical, au analizat pe baza programului funcţional, din punc de vedere funcţional fiecareîncăpere. În urma acestei analize a fost determinat tipul de utilaj medical necesar pentru încăperea respectivă.Valoarea calculată include echipamentul medical complet necesar pentru investigaţia respectivă. Costurile au fost calculate pe baza cercetărilor făcute despecialiştii noştri pe piaţa Europeană (nu sunt prevăzute produse de pe piaţa Asiatică). preţurile ne-au fost puse la dispoziţie de către liferanţi cu menţiunea“pentru Republica Moldova”, ceeace înseamnă că preţul este mai redus faţă de cel pentru consumatori din Europa Centrală sau Occidentală.Valorile obţinute le am adunat pe secţii şi etape de realizare pentru a documenta câţi bani sunt necesari pentru înzestrarea unei secţii şi de câţi bani aveţi nevoiepentru procurarea echipamentului medical în fiecare etapă aparte. In listele de echipament medical nu am indicat tipul echipamentului, deoarece acesta se vadefinitiva în momentul lansării licitaţiei de procurare al utilajului respectiv, indicând toţi parametrii technici al acestuia. Astfel putem asigura caDumneavoastră sa beneficiaţi de utilajul de ultimul tip în categoria respectivă, alegând din ofertele făcute de diferiţi producători la preţul cel mai favorabil.

Listele înclud toate serviciile medicale şi cele de laborator în cadrul spaţiilor funcţionale ale spitalului. Costurile sunt deci divizate în costuri pe:• secţii funcţionale,• compartimente funcţionale şi• încăperile.

Pentru echipamentul medical şi de laborator trebuie luate în calcul cheltuielile pentru următoarele grupe, toate sumate împreună pentru a determina costultehnologiei medicale:

370 dispozitive de fixare de construcţie (cu instalaţii stabile şi măsurile tehnice şi planificate necesare aşa ca pregătirea planurilor de activitate, calculelorstatice sau alte calcule, instalaţii de ataşare)

372 dispozitive speciale interne ( cu scop special aşa ca mesele pentru laborator, mesele de operaţie utilizate în spital).470 dispozitive specifice pentru utilizare (cu structură stabilă şi cu scop special, dar fără dispozitive de fixare arhitecturală ( grupul de cost 370) care are

subgrupele:472 echipament pentru spălătorie şi echipament de curăţat ( incluzînd şi serviciile de sterilizare şi dezinfecţie) şi473 sisteme media (departamentele de servicii medicale, inclusiv seturile de îndepărtare)474 servicii medicale (servicii medicale fixe)475 echipament de condiţionare de laborator (servicii de laborator fixe)

610 echipament, subgrupe:611 Comodităţile ( aici întră: mobila medicală aşa ca mobila pentru aşezat şi mobila de pus lucrurile, cabinetele, poliţele, etc.)612 Special ( echipament utilizat în scopuri speciale, aşa ca echipamentul medical, echipamentul folosit în scopuri ştiinţifice, echipamentul tehnic).

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


50

Conţinutul categoriilor de cheltuieliUrmătoarele dispozitive medicale mobile şi fixate ( legate de clădire) au fost incluse în cost:372 dispozitivele speciale interne,1.sistemul meselor de operaţie fixate;2.dispozitivele de iluminare chirurgicale sau cele pentru investigaţii, montate în pereţi sau în pod;3. Monitoarele fixate în pod sau în perete a echipamentului medical sau a sistemelor de informatizare medicală;4.Instalaţiile de laborator aşa ca toba de eşapament, Digestorium, şi mesele speciale de laborator.472 Echipamentul spălătoriei şi cel de curăţat1.Maşinile de spălat şi de dezinfectat pentru articolele medicale sterile;2.Bănci pentru lucru şi bănci pentru curăţatul şi dezinfecţia echipamentului şi articolelor medicale;3.Sterilizatoare aşa ca sterilizatoare cu aer fierbinte, sterilizatoare cu vapori şi cele cu temperatură joasă pentru sterilizareaproduselor medicale.473 Sistemele media ( sisteme medicale de informatizare)1.Dispozitivele echipamentului medical electric montate în pod;2. Circuite media pentru operarea dispozitivelor medicale montate în perete474 serviciile medicale1.Încăperi permanente pentu bunurile medicale încluzînd sistemul modular pentru asigurarea furnizării moderne şi monitorizareaconsumului asigurării tehnico-materiale;2.Echipamentul radiologic pentru diagnosticul medical inclusiv scaner pentru compiuter tomografie, pentru rezonanţa magneticănucleară, sistemele de angiografie şi cardioangiografie;3.Accelerator pentru terapia cu raze X şi radiaţie;4.Echipamentul pentru medicina nucleară.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


51

475 Echipamentul de laboratorEchipamentul tehnic de laborator staţionar aşa ca mesele de laborator precum şi cabinetele laboratorului.611 Echipament medical general1.Mese mobile pentru examinare şi pentru tratament;2.Mobila medicală pentru toate spaţiile folosite în scop medical;3.Canapelele, scaunele pentru tratament, cărucioarele care nu sunt operate electric;4.Articolele pentru serviciile medicale;5.Instrumente pentru tratamentul chirurgical.

612 Echipamentul medical special1.Dispozitivele medicale electrice pentru diagnostic şi tratament, în special instrumentele utilizate în electrochirurgie, echipamentulpentru ultrasonografie, dispozitivele de monitorizare, echipamentul pentru anestezie şi ventilaţie, aspiratoarele electrice, amplificator alimaginii chirurgicale,etc;2.Dispozitivele pentru conectare la sistemul de asigurare cu gaze medicale – debitmetre, nebulaizere medicale, aspiratoare pulmonare,sisteme de drenaj toracice sau drenaj pentru plăgi;3. Dispozitive mici pentru diagnostic.Privitor la echipamentul şi dispozitivele existenteEstimarea costului dispozitivelor medicale şi a celor de laborator i-a în calcul şi faptul că echipamentul existent poate fi transferat dindepozit. Costul de instalare include toate serviciile de demontare şi de asamblare precum şi costul serviciilor de convertire sauadăugare a unor părţi componente suplimentare la unele dispozitive.Echipamentul pentru încăperile noi la fel este luat în calcul, dacă este mai ample din punct de vedere geografic sau funcţional şi nupoate fi furnizate din depozit. Deasemenea se prevede procurarea echipamentului nou care nu poate fi transferat ( echipamentul montatîn construcţie).Sunt menţionate numai încăperile în care sunt prevăzute servicii medicale.În contextul unor etape umătoare de planificare a modernizării, este rezonabil de luat în calcul şi alt echipament care v-a fi cumpăratpentru completarea deplină a clădirii, aşa cum echipamentul existent la momentul dării în exploatare a clădirii este ieşit din uz.Deasemenea este luat în calcul faptul că diferite dispozitive nu sunt compatibile cu dispozitivele de standard vestic, prezintă interes maiales incompatibilitatea articolelor sofwere şi celor de interfaţă.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


52

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


53

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


54

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


55

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


56

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


57

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


58

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


59

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


60

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


61

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


62

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


63

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


64

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


65

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


66

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


67

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


68

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


69

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


70

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


71

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


72

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


73

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


74

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


75

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


76

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


77

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


78

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


1 Tactica şi Metodologia

2 Serviciile medicale specializate: definiţie, structura

3 Situaţia curentă a serviciilor medicale la SCR

4 Integrarea SCR în structura regională a serviciilor medicale

5 Evaluarea capacităţilor tehnice

7 Structura managementului

8 Concluzii şi etapele următoare

Agenda

6 Evaluarea capacităţilor personalului medical

79

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an

top consult köln GmbHMax-Planck-Str. 2950858 Köln (Marsdorf)[email protected] Tactica şi Metodologia







Agenda


1 Tactica şi metodologia

80

Tactica şi metodologia

Tactica noastră pentru furnizarea acestui proiect se bazează pe următoarele principii:

Înţelegerea contextului cultural în Moldova:Noi avem mulţi ani de experienţă în dezvoltarea proiectelor internaţionale şi consultanţă înservicii de sănătate. În baza acestei experienţe avem ferma convingere că înţelegereadiversităţii culturale a Moldovei reprezintă garanţia succesului acestui proiect.

1

Activitatea strînsă cu Ministerul Sănătăţii:Echipa noastră, pentru rezolvarea acestei sarcini v-a asigura interfaţa permanentă cuMinisterul Sănătăţii pentru a asigura colaborarea strînsă pe toată durata proiectului.

2

Proiect de management eficient şi efectiv:Acesta reprezintă un aspect critic pentru o sarcină cu timp de de desfăşurare limitat.Managementul bun al proiectului deasemenea v-a asigura un angajament sigur pe toatădurata procesului de studiu. Managmentul proiectului nostru a fost modelat să asiguretoate aceste scopuri.

3

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


81

Tactica şi metodologia

Startul

Săptămîna 1-2

analiza

§ analiza mediului

§ analiza pieţii

Săptămîna 3-4

§ specrul serviciilor medicale§ necesarul în capacităţi§ necesarul în personal

• Integrarea SCR însistemul instituţiilormedicale care furnizeazăservicii medicale înoraşului Chişinău

• Analiza cheltuielilor

săptămîna 5-6

Analiza, Inspectarea, Stabilirea criteriilorde control Concluzie

Planul general de dezvoltare Analiza potenţială

Săptămînile 1-2 deja furnizate. Săptămînile 3-4 şi 5-6sunt parte componentă a acestei furnizări

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


82

Note explicative

• Toată analiza este bazată pe datele disponibile la fel ca şidatele furnizate de către client în formă printată sau digitalăşi datează din 14 februarie, 3 martie, 10 martie, şi 17martie.

• Traducerea efectuată de către furnizor.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


83








Agenda


Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


84

Clasificarea generală a furnizorilor de serviciimedicale

Asistenţa medicalăprimară

• este definită ca primulpunct de contact alconsumatorului cusistemul serviciilormedicale, şi includeserviciile medicalegenerale pentrupatologiile şi leziunileobişnuite;

• este reprezentat decătre medicii generaliştinumiţi şi medici defamilie.

Asistenţa medicalăsecundară

Asistenţa medicalăterţiară

• este asigurată de cătrespitalele generale.

• asistenţa medicalăsecundară se referă laserviciile specializate deambulator şi serviciilespitaliceşti de bază.

• asistenţa medicalăterţiară se referă latratamentul specializat.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


85

Ce reprezintă serviciile medicale specializate ?

• Tratamentul tuturor maladiilor de diversă formă şidificultate prin metode terapeutice evaluate şistandardizate.

• Servicii timp de 24 de ore în departamentele de terapieintensivă la fel ca şi activitate medicală stand-by în toatedepartamentele terapeutice şi diagnostice cu semnificaţievitală.

• Sub-specializare a departamentelor medicale majore

• Prezenţa tuturor procedurilor diagnostice cu excepţiaprocedurilor care necesită dispozitive speciale mari(Tomografie computerizată şi EPT)

Atributele unui furnizor de servicii medicalespecializate

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


86

• Personal medical instruit excelent şi înalt motivat;

• Servicii medicale optimal echipate;

• Scanere pentru Rezonanţa Magnetică Nucleară

• Laboratorul medical etc.

• Sistem respirator de standarde înalte

• Tratamentul celor mai complexe cazuri utilizînd procedeele şitehnica medicală de ultimă oră;

• Servicii continuie timp de 24 ore în multe departamente.

Ce reprezintă serviciile medicale specializate?

Premizele pentru furnizarea serviciilor medicalespecializate:

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


87








Agenda


Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


88

Indicatorii-chee de performanţă în comparaţie cucei din Germania

• Capacitatea relativă a sistemuluimedical al Moldovei este îngeneral mai joasă decîtcapacitatea relativă a sistemuluidin Germania.à mai puţine spitale, mai puţinimedici şi inernări pentru unlocuitor;

• Indicatorul -chee pentru eficienţasistemului medical în Moldovaeste aproape la acelaşi nivelàperioada medie de spitalizare,utilizarea patului;

• Comparat cu un spital german deaceeaşi mărime, SCR are maipuţini pacienţi raportat lapersonalul medical şi mai puţinipacienţi pentru un pat

Sursa: www.destatis.de; www.wikipedia.de, furnizată de către client

Sursa: www.destatis.de; www.wikipedia.de, furnizată de către client

GermaniaRepublicaMoldova

Spitale la 100.000 locuitori 4,06 2,34Spitale urgente la100.000 locuitori 2,54 2,18

Paturi spitaliceşti la100.000 locuitori 826,3 626,77Paturi spitaliceşti urgente la 100.000 locuitori 617,49 506,25

Medici la 100.000 locuitori 343,86 311,08Internările în spital la 100 000 locuitori 22,57 16,68Internările urgente în spital la 100 locuitori 20,34 15,73

Perioada medie de spitalizare 10,1 10Perioada medie de spitalizare în spitalele urgente 8,5 8,2Rata în %, de utzilizare a patului în spitalele urgente 76,3 72,9

2006

SCR,Moldova

Comp.Spit.. GER

personalul 1.338 1.703paturile 740 792Cazuri de internare 16.600 30.981

serviciile medicale 18 18

paturi / personal 0,55 0,47pacienţi /personal 12,41 18,19

pacienţi /paturi 22,43 39,12 Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


89

Disciplinele medicale – Compararea cu serviciilemedicale specializate din Germania

Cîteva departamente medicale de obicei incluse încadrul asistenţei medicale înalt specializate lipsesc.

Departamentele medicale care de obicei sunt în sistemul serviciilormedicale Germane, dar lipsesc în SCR

paturiEndocrinologie 60Hepatologie 30Reumatologie 30

Chirurgie generală 65Urologie & Nefrologie 60

ORL 60Oftalmologie 60

Chirurgie toracică 30Chirurgia nou-născutului 30Chirurgie gastrică 65Gastrologie 30Proctologie 30Chirurgie vasculară 35Chirurgie septică 15Hepatologie 60Allergologie 30

Hemodializă 50

RCH, Moldova

BedsMedicină generală 42

Cardiologie 80Hematologie / Oncologie 53Gastroenterologie 40

Copii şi tineri 52Neonatologie 30Chirurgia nou-născutului 10

Chirurgie generală & Vicerală 82Ortopedie 48

Cardiochirurgie 55Urologie 49Obstetrică 65ORL 42Dermatologie 40Chirurgie oromaxilofacială 20

Psihoterapia la tineri 32

Comparable Hospital in Germany

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


90

Echipamentul medical – SCR astăzi

Bazat pe lista echipamentului medical disponibil la SCR – se observă că multe investiţii înechipamentul medical cu diferite orientări au fost făcute între anii 2007-2008. Aici sunt demonstratedepartamentele implicate, dar şi alte departamente au primit echipament nou.

Ţintele principale 2000 Laboratorul

2001 Endoscopia

2002 Hemodializa

2003 Resuscitarea

2004 blocul operator

2005 Stomatologia

2006 Laboratorul

2007 Resuscitarea

Nu este informaţie detaliată în privinţa instrumentelor chirurgicale nici în ceea ce priveştecantitatea/vîrsta/ starea funcţională a instrumentelor şi a echipamentului medical tehnic.

Scanerele MRI şi compiutertomografele nu sunt parte componentă a echipamentului SCR la moment.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


91

Cerinţa pentru serviciile medicale (1/3)

• Comparativ cu Germania, mai ales în ceea ce priveşteincidenţa bolilor infecţioase, patologiei sistemuluirespirator, maladiilor pielii, urechilor şi procesuluimastoid, toate sunt mai mari în Moldova;

• În total, numărul de cazuri tratate a descrescut din2005 pînă în 2006 în Chişinău, deşi Chişinău esteunica regiune care arată o creştere a numărului depopulaţie;

• Cea mai însemnată evoluţie negativă s-a înregistrat înpatologia oculară, cea auriculară şi a procesuluimastoid, a tractului digestiv, sistemului urogenital şisistemului circulator

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


92

Cerinţa pentru servicii medicale (2/3):Moldova vs. Germania

Incidenţa la 100.000 populaţie pentru infecţii & boli parazitare (A00-B99),maladiilor sîngelui şi a sistemului hematopoietic (D50-D90), maladiilor urechii şi aprocesului mastoid (H60-H95), maladiilor sistemului respirator (J00-J99), şimaladiilor pielii şi a ţesutului subcutanat (L00-L99) în Moldova demonstrează odiferenţă pozitivă evidentă comparativ cu Germania .

inhabitants***Description of Location ICD10 cases* per 100.000 cases** per 100.000

Infections & Parasitic Diseases A00-B99 105.084 2.359 451.116 547 4,31Neoplasms C00-D48 14.570 327 1.833.302 2.224 0,15Blood and Blood Building Organs D50-D90 23.785 534 117.695 143 3,74Endocrinic and Metabolic Diseases E00-E90 26.249 589 471.375 572 1,03Mental Disorders and Abnormal Behavior F00-F99 23.796 534 1.057.564 1.283 0,42Nervous System G00-G99 23.106 519 672.490 816 0,64Eye and Adnexa H00-H59 34.705 779 313.861 381 2,05Ear and the Mastoid Process H60-H95 27.814 624 144.855 176 3,55Circulation System I00-I99 130.099 2.920 2.567.816 3.115 0,94Respiratory System J00-J99 390.064 8.755 1.035.987 1.257 6,97Alimentary System K00-K93 73.789 1.656 1.718.742 2.085 0,79Skin and Subcutaneous Tissue L00-L99 84.976 1.907 233.276 283 6,74Musculosceletal System an Connective Tissue M00-M99 58.359 1.310 1.439.927 1.747 0,75Urogenital System N00-N99 75.086 1.685 908.656 1.102 1,53Pregnancy, Conception & Post Partum Period O00-O99 41.708 936 922.466 1.119 0,84Conditions due to Perinatal Influences P00-P96 5.881 132 167.686 203 0,65Congenital Diseases Q00-Q99 4.341 97 103.253 125 0,78Syptoms that can not be Classified Elsewhere R00-R99 2.123 48 652.688 792 0,06Traumas and Poisoning S00-T98 143.260 3.215 1.710.768 2.075 1,55

total 1.288.795 28.926 16.523.523 20.044 1,44

FactorMOL:GER

per 100.000

* Source: Scientific Centre of the Minstry of Health** Source: Gemeinsame Berichterstattung des Bundes*** Source: www.wikipedia.de

Moldova Germany4.455.421 82.438.000

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


93

Cerinţa pentru servicii medicale (3/3):regiunea Chişinău

Numărul de cazuri tratate a descrescut în Molodova,Mai ales printe specialităţile deservite la SCR

Descrierea localizării ICD10 2005 2006 chg.

infecţii &boli parazitare A00-B99 114.221 105.084 -8,00%Neoplazme C00-D48 15.038 14.570 -3,11%Sistemul hematopoietic şi sîngele D50-D90 25.926 23.785 -8,26%

Boli metabolice şi endocrine E00-E90 27.530 26.249 -4,65%Anomalii mintale şi dereglări de comportament F00-F99 24.274 23.796 -1,97%

Sistemul nervos G00-G99 25.504 23.106 -9,40%ochiul şi anexele lui H00-H59 41.129 34.705 -15,62%Urechea şi procesul mastoid H60-H95 33.131 27.814 -16,05%Sistemul circulator I00-I99 146.916 130.099 -11,45%Sistemul respirator J00-J99 421.700 390.064 -7,50%Sistemul digestiv K00-K93 84.977 73.789 -13,17%Pielea şi ţesutul subcutanat L00-L99 96.448 84.976 -11,89%

Sistemul musculoscheletal şi ţesutul conjuctiv M00-M99 59.249 58.359 -1,50%Sistemul urogenital N00-N99 85.609 75.086 -12,29%Graviditatea, conceperea & perioada postpartum O00-O99 48.814 41.708 -14,56%Patologiile datorate influienţelor perinatale P00-P96 6.348 5.881 -7,36%

Boli congenitale Q00-Q99 4.581 4.341 -5,24%Simptomele care nu pot fi clasificate în alte grupe R00-R99 2.411 2.123 -11,95%

Trauma şi otrăvirea S00-T98 150.999 143.260 -5,13%

Total 1.414.805 1.288.795 -8,91%

Sursa :centrul ştiinţific al Ministerului Sănătăţii, Moldova

cazurile

Toate cazurile din Chişinău

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


94

Cerinţa pentru servicii medicale (2/3):Moldova vs. Germania

Incidenţa la 100.000 populaţie pentru infecţii & boli parazitare (A00-B99),maladiilor sîngelui şi a sistemului hematopoietic (D50-D90), maladiilor urechii şia procesului mastoid (H60-H95), maladiilor sistemului respirator (J00-J99), şimaladiilor pielii şi a ţesutului subcutanat (L00-L99) în Moldova demonstrează odiferenţă pozitivă evidentă comparativ cu Germania .

inhabitants***Description of Location ICD10 cases* per 100.000 cases** per 100.000

Infections & Parasitic Diseases A00-B99 105.084 2.359 451.116 547 4,31Neoplasms C00-D48 14.570 327 1.833.302 2.224 0,15Blood and Blood Building Organs D50-D90 23.785 534 117.695 143 3,74Endocrinic and Metabolic Diseases E00-E90 26.249 589 471.375 572 1,03Mental Disorders and Abnormal Behavior F00-F99 23.796 534 1.057.564 1.283 0,42Nervous System G00-G99 23.106 519 672.490 816 0,64Eye and Adnexa H00-H59 34.705 779 313.861 381 2,05Ear and the Mastoid Process H60-H95 27.814 624 144.855 176 3,55Circulation System I00-I99 130.099 2.920 2.567.816 3.115 0,94Respiratory System J00-J99 390.064 8.755 1.035.987 1.257 6,97Alimentary System K00-K93 73.789 1.656 1.718.742 2.085 0,79Skin and Subcutaneous Tissue L00-L99 84.976 1.907 233.276 283 6,74Musculosceletal System an Connective Tissue M00-M99 58.359 1.310 1.439.927 1.747 0,75Urogenital System N00-N99 75.086 1.685 908.656 1.102 1,53Pregnancy, Conception & Post Partum Period O00-O99 41.708 936 922.466 1.119 0,84Conditions due to Perinatal Influences P00-P96 5.881 132 167.686 203 0,65Congenital Diseases Q00-Q99 4.341 97 103.253 125 0,78Syptoms that can not be Classified Elsewhere R00-R99 2.123 48 652.688 792 0,06Traumas and Poisoning S00-T98 143.260 3.215 1.710.768 2.075 1,55

total 1.288.795 28.926 16.523.523 20.044 1,44

FactorMOL:GER

per 100.000

* Source: Scientific Centre of the Minstry of Health** Source: Gemeinsame Berichterstattung des Bundes*** Source: www.wikipedia.de

Moldova Germany4.455.421 82.438.000

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


95

Cerinţa pentru servicii medicale (3/3):regiunea Chişinău

Numărul de cazuri tratate a descrescut în Molodova,Mai ales printe specialităţile deservite la SCR

Descrierea localizării ICD10 2005 2006 chg.

infecţii &boli parazitare A00-B99 114.221 105.084 -8,00%Neoplazme C00-D48 15.038 14.570 -3,11%Sistemul hematopoietic şi sîngele D50-D90 25.926 23.785 -8,26%

Boli metabolice şi endocrine E00-E90 27.530 26.249 -4,65%Anomalii mintale şi dereglări de comportament F00-F99 24.274 23.796 -1,97%

Sistemul nervos G00-G99 25.504 23.106 -9,40%ochiul şi anexele lui H00-H59 41.129 34.705 -15,62%Urechea şi procesul mastoid H60-H95 33.131 27.814 -16,05%Sistemul circulator I00-I99 146.916 130.099 -11,45%Sistemul respirator J00-J99 421.700 390.064 -7,50%Sistemul digestiv K00-K93 84.977 73.789 -13,17%Pielea şi ţesutul subcutanat L00-L99 96.448 84.976 -11,89%

Sistemul musculoscheletal şi ţesutul conjuctiv M00-M99 59.249 58.359 -1,50%Sistemul urogenital N00-N99 85.609 75.086 -12,29%Graviditatea, conceperea & perioada postpartum O00-O99 48.814 41.708 -14,56%Patologiile datorate influienţelor perinatale P00-P96 6.348 5.881 -7,36%

Boli congenitale Q00-Q99 4.581 4.341 -5,24%Simptomele care nu pot fi clasificate în alte grupe R00-R99 2.411 2.123 -11,95%

Trauma şi otrăvirea S00-T98 150.999 143.260 -5,13%

Total 1.414.805 1.288.795 -8,91%

Sursa :centrul ştiinţific al Ministerului Sănătăţii, Moldova

cazurile

Toate cazurile din Chişinău

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


96

Deservirea cu servicii medicale în SCR

• Numărul total de cazuri tratate este în creştere la SCR;

• Chirurgia viscerală reprezintă specialitatea majoră chirurgicală la SCR;

• Este în creştere mai ales chirurgia urologică, chirurgia colonorectală şi chirurgiaseptică;

• Un număr mare din toate paturile chirurgicale din Chişinău sunt la SCR;

• Majoritatea diagnozelor stabilite la SCR au fost din grupul ICD K00-K93 (sistemuldigestiv);

• Majoritatea intervenţiilor chirurgicale sunt pe sistemul digestiv şi pe regiuneaabdominală;

• SCR are o perioadă de spitalizare descrescîndă în mai toate sferele de activitate.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


97

Analiza statistică a serviciilor medicale furnizate decătre SCR

• Cazurile la SCR demonstrează o creştere• Chirurgia viscerală & chirurgia pancresului

sunt ţintele principale• Chirurgia urologică şi colorectală cu cea

mai mare creştere

• se remarcă o creştere generală spredeosebire de tendinţele regionale şi peţară

• Venele şi rinichii / vezica urinară cucreştere semnificativă

à Suma diferă din cauza bazelor de date diferite ( chirurgie vs tratament conservativ)

2006 2007 chg

Chirurgie generală 2.292 2.419 5,54%Chirurgie viscerală 2.721 1.556 4,08%Chirurgia pancreasului 1.276Chirurgia urologică 1.429 1.744 22,04%

Chirurgia toracelui 670 662 -1,19%Chirurgia septică 390 435 11,54%Chirurgia vasculară 1.209 1.308 8,19%Chirurgia colonorectală 1.122 1.325 18,09%

Chirurgia ochiului 2.501 2.660 6,36%Chirurgie ORL 2.645 2.719 2,80%Total 14.979 16.104 7,51%

Pacienţii trataţi în departamentele SCR

2006 2007 chg

ORL 2.108 2.165 2,70%Ochiul şi anexele lui 2.350 2.474 5,28%Sistemul respirator 434 434 0,00%Arterele 300 310 3,33%Venele 653 975 49,31%Sistemul digestiv 4.279 4.465 4,35%Rinichii, vezica urinară 369 480 30,08%Prostata 261 312 19,54%altele 3.010 3.218 6,91%

Total 13.764 14.833 7,77%

Pacienţii trataţi pe sisteme, SCR

Sursa: Anexa la raportul final, SCR Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


98

Aspectele medicale ale integrării SCR:Distribuţia paturilor

p

60

30 30

65 60 60 60

30 30

65

30 30 35

15

60

30

5055

0

60

424

232

110

110

50

30

0

55

30

0

40 30 30

9

0

50

100

150

200

250

300

350

400

450

Endoc

rinolo

gy

Hepato

logy

Rheum

atolog

y

Genera

l Surg

ery

Urolog

y & N

ephro

logy

ORL

Ophtha

lmolo

gy

Thorac

ic Surg

ery

Surgery

New

Born

Gastric

Surg

ery

Gastro

logy

Proctol

ogy

Vascu

lar Surg

ery

Septic

Surgery

Hepato

logy

Allergo

logy

Haemod

yalisi

s

RCH Beds Beds Rest Chisinau

Graficul demonstrează că doar SCR are servicii specializate de chirurgie gastrică. SCR are maimulte paturi de tratament conservativ în hepatologie şi hemodializă decît alte spitale din Chişinău

Source: Data provided by client

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


99

Diagnosis Development

228

885

27

2.26

9

11 49

2.27

4

581

1.94

5 2.47

5

7.46

8

468

1.12

8

2.42

0

16 1 158

60

493

20253

933

22

2.56

7

15 43

2.44

0

590

2.07

5 2.53

5

7.83

0

561

1.23

8

2.72

2

13 0 154

47

507

26

0

1.000

2.000

3.000

4.000

5.000

6.000

7.000

8.000

9.000

A00-B99

C00-D48

D50-D89

E00-E90

F00-F99

G00-G99

H00-H59

H60-H95I00-I99

J00-J99

K00-K93L00-L99

M00-M99

N00-N99

O00-O99

P00-P96

Q00-Q99

R00-R99

S00-T98

Z00-Z99

20062007

Aspectele medicale ale integrării SCR:evoluţia diagnozelor

• În cadrul SCR se observă o creştere acazurilor pentru majoritatea grupelor depatologii.

• Majoritatea cazurilor tratate sunt în cadrulgrupei ICD K00-K99 (maladii alesistemului digestiv)

• Bolile metabolice şi endocrine (E00-E99),bolile ochiului şi anexelor lui (H00-H59),patologiile sistemului circulator(I00-I99),sistemuli respirator(J00-J99), şi sistemuluiurogenital (N00-N99) sunt grupelesuplimentare de specialităţi medicale

Source: Data provided by client

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


100

Aspectele medicale ale integrării SCR:perioada medie de spitalizare pe diagnoze

• Perioada medie de spitalizare este mai lungă în SCRdecît în Germania pentru majoritatea diagnozelor, maiales pentru malformaţiile congenitale (Q00-Q99), şi alţifactori care influienţează starea de sănătate (Z00-Z99).

12,8

11,0

10,3

8,2

7,1 8,

3

7,3 7,

9

7,7

6,6

8,4

7,2 7,4

13,1

4,6

23,0

6,1

8,3

22,0

7,9 8,

8

7,9 9,

2

20,9

7,3

3,8

5,7

8,9

7,8

7,4

9,1 9,3

6,2

4,8

10,3

6,5

4,8

8,1

3,9

0,0

5,0

10,0

15,0

20,0

25,0

A00-B99

C00-D

49

D50-D

99

E00-E99

F00-F99

G00-G

99

H00-H

59

H60-H

99I00-I

99

J00-J

99

K00-K

99

L00-L99

M00-M

99

N00-N

99

O00-O

99

P00-P99

Q00-Q

99

R00-R

99

S00-T99

Z00-Z99

LOS RCH LOS GermanySursa: furnizată de către client

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


101

Aspectele medicale ale integrării SCR:evoluţia intervenţiiolor chirurgicale

• Majoritatea intervenţiilor chirurgicale sunt pe sistemul digestiv, intervenţiichirurgicale oftalmologice şi ORL

Developement of surgical intervention

104 27

8

2,35

0

2,10

8

434

1,14

0

4,28

0

369

261

120

6

366

400

1,61

5

97

258

2,47

4

2,16

5

434

1,28

5

4,46

5

480

312

143

6

283

1

439

1,99

2

0

500

1,000

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

4,500

5,000N

ervo

us s

yste

m

End

ocrin

olog

ical

syst

em

Abd

omin

al(v

isce

ral

syst

em)

Ear

, nos

e an

dth

roat

Thor

acic

syst

em

Vas

cula

rsy

stem

Dig

estiv

esy

stem

Gen

itour

inar

ysy

stem

Pro

stat

e

Fem

alge

nito

urin

ary

syst

em

Obs

tretic

oper

atio

ns

Mus

culo

scel

etal

syst

em a

.co

nnec

tive

Bre

ast

Ski

n an

dsu

bcut

aneo

ustis

sue

othe

r ope

ratio

n

20062007

Sursa: furnizată de către client

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


102

Rep

ublic

an C

linic

al H

ospi

tal


Capacitǎţi chirurgicale pe secţii

Sursa: calcule proprii bazate pe date furnizate de catre client si benchmarks interne

5,4

0,9

0,6

1,2

2,00,7

3,1

0,3

2,5

3,2

General & Visceral SurgeryProctologyThoracic SurgeryUrologyORLAngiosurgeryOphthalmologyEndourologyNeurosurgeryCardiosurgery

Date pentru 20071 schimb

103

Aspectele medicale ale integrării SCR:evoluţia diagnozelor

Comentariu(1)În departamentele chirurgicale în anul 2007 au fost înregistrateîn total 16.104 cazuri,arătînd o creştere cu 7,5%. Dintre acestecazuri aproximativ 12 % nu au fost supuse intervenţieichirurgicale. Necesarul documentat de 1,1 proceduri chirurgicalepentru fiecare pacient poate fi explicat prin starea iniţială apacientului, calitatea serviciilor medicale chirurgicale precum şicalitatea documentaţiei medicale. În serviciile medicaleconservative s-a înregistrat o creştere de 5 % în anii 2006/2007mai ales datorită creşterii de cazuri în departamentul deendocrinologie.

Competenţa principală a SCR ţine de maladiile sistemuluidigestiv, care deasemenea au demonstrat o creştere a cazurilorîn anii 2006/2007 ( cu aproximativ 4,1 %). Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


104

Aspecte medicale ale integrării SCR:evoluţia diagnozelor

Comentariu (2)Alte domenii sunt reprezentate de către maladiile sitemuluigenitourinar (creşterea cazurilor în anii 2006/2007 cu 22%) lafel ca şi bolile sistemului respirator( creşterea cazurilor în2006/2007 cu 6,3%).Competenţa este deasemenea demonstrată de către bolileoftalmologice (creşterea cu 6,4%) şi maladiile endocrine, bolilede nutriţie şi metabolice (creşterea cazurilor în 2006/2007 cu17,5%).Unele maladii expun un număr redus de cazuri. Aspectul de “încărcarea minimă cu cazuri” ar trebui luat în consideraţie aici.Durata medie de spitalizare descreşte în 2006/2007 cu excepţiamaladiilor endocrine, nutriţionale şi metabolice. Descreştereaprincipală a perioadei de spitalizare cu aproximativ 1 zi s-aînregistrat în cazul bolilor genitourinare.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


105

Aspecte medicale ale integrării SCR:evoluţia diagnozelor

Comentariu (3)De atenţie sporită în departamentul chirurgical, conformdiagnozelor, se bucură procedurile digestive, urmate deoftalmologie, intervenţiile ORL şi alte proceduri chirurgicale(proceduri chirurgicale nespecificate). Aceste trei departamentespecializate demonstrează o creştere a numărului de procedurichirurgicale, creştere care diferă pentru fiecare specialitate. Înplus se observă o creştere a cazurilor în chirurgia vasculară.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


106

Impresii suplimentare obţinute în urma inspecţiei

• Echipamentul medical tehnologic nu corespundestandardelor europene;

• Circumstanţele igienice nu corespund standardeloreuropene;

• SCR depune eforturi ca să asigure calitatea procesuluimedical, calitatea structurală, şi calitatea rezultatelormedicale;

• Potenţialul resurselor nu este utilizat eficient;

• RCH depune eforturi ca să menţină personalul;

• Competiţie puternică între furnizorii de servicii medicale înoraşul Chişinău Sp

italu

l Clin

ic R

epub

lican


107

Resultatele analizei SWOT pentru parametrii SCR

Aspecte pozitive Neajunsuri ( slăbiciuni)Analiza internă

Reputaţie excelentă în Moldova

Departamentul chirurgical este axat peserviciile cu cerere mare precum:

• maladii endocrine şi de nutriţie,

• maladii a ochiului,

• boli circulatorii,

• boli a sistemului respirator,

• maladii a sistemului digestiv (inclusivchirurgia pancreasului),

• maladii a sistemului genitourinar,

Structura organizaţională,

Structura igienică în cadrul bloculuioperator,

Echipamentul medical nu face faţăstandardelor europene actuale,

Calitatea procesului, structura şirezultatele,

Folosirea resurselor,

Cooperarea slabă cu alţi furnizori deservicii medicale,

Structura de vîrstă a personalului,

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


108

Resultatele analizei SWOT pentru parametriimedicali ai SCR

oportunităţi ameninţăriAnaliza externă

Îmbunătăţeşte asigurarea populaţieicu servicii medicale,

Integrarea Centrului de serviciimedicale specializate într-un sistemspitalicesc regional,

Poziţie unică pe piaţa chirurgieispecializate din RM,

Înbunătăţeşte mediul de muncă pentrumedicii moldoven,i

Furnizarea serviciilor medicale decalitate înaltă la preţuri joase la nivelinternaţional.

Compensarea serviciilor medicalenu este garantată,

Investiţiile necesare pentruimplementarea schimbărilor nusunt garantate,

Competiţie înaltă între furnizorii deservicii medicale din municipiulChişinău.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


109








Agenda


Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


110

Expertiza medicală şi tactica statistică pentruintegrarea SCR în cadrul structurii spitaliceşti amunicipiului Chişinău

Analiza statisticăa cererii pentruservicii medicale

Analiza structuriide asigurare

cu servicii medicaledin Chişinău

Analiza medicalăa SCR

ca furnizorde servicii medicale

specializate

1 2 3

Posibilităţile de restructurare şi integrare a SCR

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


111

Spitalul Clinic Republican:centru naţional de servicii medicale specializate

Serviciimedicale

specializate

Serv

icii

med

ical

eur

gent

e

Chirurgie generală

Servicii medicalegenerale spitaliceşti

Servicii medicalede ambulator Sp

itale

le m

unic

ipal

eSC

R

Deoarece SCR reprezintă furnizorul de servicii medicalespecializate în Chişinău aceasta provoacă schimbări pentru alţi

furnizori de servicii medicale în regiune

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


112

Spitalul Clinic Republican:centru naţional de chirurgie specializată

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Spitalul Clinic Republical, pe parcursul reorganizării şi reconstrucţiei va căpăta un nou profil şi anume cel chirurgical de înaltăperformanţă.

Intervenţiile chirurgical se vor efectua acoperind necesarul celor trei centre: Centrul Capului, Centrul Toracal şi CentrulAbdomenal. Calculaţiile şi prognozele pentru anul 2010 au fost făcute pe baza datelor furnizate de către Spitalul ClinicRepublican.

La ora actuală activitatea chirurgicală şi de tratament promovată în Spitalul Clinic Republican nu se diferă de procedurileefectuate în celelalte unităţi medico-sanitare din Municipiul Chişinău cu excepţia unor instituţii specializate, ca de exempluInstitutul Oncologic, Institutul de Cercetări Ştiinţifice în Domeniul Ocrotirii Sănătăţii Mamei şi Copilului. Acest fenomen trebuieschimbat pe parcursul anilor viitori. Rezultate în acest domeniu se pot atinge pe mai multe căi:

• Chiar în perioada de implementare a etapei 1 trebuie conştientizat faptul că în viitor Spitalul Clinic Republican va avea unrol deosebit în sistemul de ocrotire a sănătăţii. La încheierea acestei etape spitalul va dispune de condiţii excelente pentrutratarea unor cazuri chirurgicale complexe. Desigur după încheierea primei etape capacităţile disponibile nu se vor puteadesfăşura 100% deoarece capacităţile secţiilor existente de reanimare sunt limitate. La terminarea etapei a 3-a (realizareasecţiilor de reanimare) se vor crea condiţii favorabile activităţilor chirurgicale. Începând cu etapa a 4-a se vor reamenajasecţiile chirurgicale şi terapeutice. Acest lucru se va întâmpla în 4-5 ani în condiţiile de investiţii continue. Este greu de a sepronunţa la ora acuală privind prioritatea unei sau altei secţii. Desigur se poate porni pe idea ca în etajele superiore se vorcrea secţiile aparţinătoare centrului capului (neurochirurgia 30 paturi, chirurgia maxilo-facială 30 paturi, ORL 30 paturi şioftalmologia 30 paturi) precum centrului toracal (chirurgia toracală 30 paturi, chirurgia vasculară 30 paturi şi cardiochirurgiaadultă şi infantilă 60 paturi). Această contemplare înseamnă însă că centrul abdomenal se va realiza la sfârşit. Se poate creasecţiile şi pe baza unor prioritari bazate pe numărul de cazuri. Acest lucru ar însemna că în partea superiora a clădirii sevorplasa serviciile cu gradul cel mai mare de urgenţă. Ulterior se pot înlocui secţiile conform centrelor preconizate. Desigur înanii care vor trece sevor ivi şi alte gânduri, ca de exemplu crearea unei sentii de traumatologie sau de ortopedie ceeace arjustifica şi păstrarea secţiei de reumatologie. Experienţa noastră arată că o instituţie de complexitatea şi marimea SpitaluluiClinic Republican este ca un organism viu: trăieşte, se schimbă, este în schimbare continuă. Datoria nostra este să dirijămaceste schimbări, să le adaptăm la situatile, cernitele, dacă doriţi comenzii sociale.

113

Spitalul Clinic Republican:cooperare diversificată cu unităţile medicale din Municipiu

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


• Trimiterile din partea medicilor de familie sau de specialitate se vor face în mod nult mai disciplinat în sensul că numai cazuri specificeprofilului Spitalului Clinic Republican (traume, insuficienţe cardiace, cazuri complexe neurologice, înbolnăviri grave ale sistemuluirespiratoriu [exceptând tuberculoza] sau al sistemului digestiv (canceroase), transplanturi se vor primi în viitorul Centru dePerformanţă. Această trecere se va face treptat, învolvând celelalte instituţii, Casa de Asigurări şi Universitatea de Medicină şiFarmaceutică.

• La contractarea serviciilor Casa de Asigurări trebuie să ţină cont de schimbările preconizate şi la încheierea contractelor trebuie săprepondere cazuri specifice profilului SCR. Aceste servicii medicale se vor plăti ca atare, contribuind la majorarea veniturilorinstituţiei. Numai pe această cale va fi posibilă amortizarea investiţiilor efectuate pentru procurarea echipamentului medical, etc.

• La angajarea personalului specializat se va ţine cont în viitor ca numai chirurgi de înaltă performanţă, cu experienţă internaţională să fiecontractaţi. Desigur venitul lor va creşte proporţional cu performanţele îndeplinite. Acesta este un motiv mai mult ca contractele cuCasa de Asigurări să fie concepute în mod corect. Dacă un medic chirurg de înaltă calificare va rezolva cazuri de apendicită în şir,contraplata din partea Casei de Asigurări nu va acoperii cheltuielile (echipament medical, laborator, sterilizator, imagistică, etc.) şiremuneraţia personalului.Însăşi şederea tipului de pacient de genul acesta va fi prea scump pentru instituţie şi pentru Casa de Asigurări.

Pe baza contractelor încheiate cu Casa de Asigurări fiecare instituţie trebuie să se supună reglementărilor noi:

• Cazurile chirurgicale complexe se vor interna în SCR. Aici un rol important are atitudinea profesională al Institutul de Cardiologie,Institutul Oncologic, Institutul de Neurologie. Tratamentul postoperativ şi de reabilitare se va face în instituţiile respective. Din acestmotiv am propus staţionarea unor maşini de transport pentru pacienţi pe teritoriul SCR. In viitor pacienţii vor fi internaţi în SCR numaipe perioada investigaţiilor şi intervenţiilor chirurgicale.

• Pe când în cazul maladiilor cardiace şi neurologice cooperarea dintre instituţiile respective pare să fie simplă, în cazul înbolnăvirilorcanceroase situaţia este mai complexă. Având în vedere faptul că cancerul poate să afecteze toate organele, intervenţiile chirurgicalepot fi foarte multiple. Dacă o intervenţie chirurgicală este indicată şi posibilă în cazul îmbolnăvirilor sistemului digestiv sau respirativpacientul se poate interna pe perioada operaţiei la SCR. Tratamentul postoperativ se va îndeplini în Institutul Oncologic (chemoterapie,radioterapie, etc.). înbolnăvirile organelor genitale feminine se vor trata din punc de vedere chirurgical în Institutul Oncologic. În cazulunor metastaze specialiştii trebuie să decidă pentru fiecare caz aparte modul de procedură. În toate cazurile diagnostizarea corectă vaavea un rol primordial pe baza căreia specialişti în comun vor decide strategia de rezolvare al cazului. Contractele încheiate cu Casa deAsigurări vor avea un rol determinant în luarea deciziilor. Se poate constata de fapt că rolul Casei de Asigurări în general va creşte îndeterminarea cooperării dintre instituţii.

114

Spitalul Clinic Republican:cooperare diversificată cu unităţile medicale din Municipiu

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Seviciile de o zi în investigaţiile şi intervenţiile chirurgical au un rol crescător în sistemele medicale din Europa Occidentală. Acest fenomenare mai multe cauze:

• Creşterea cheltuielilor în sectorul staţionar;

• Îmbunătăţirea continuă a serviciilor medicale mai ales în domeniul chirurgical;

• Îmbunătăţirea condiţiilor sociale care permit întoarcerea la domiciliu al pacientului operat;

• Interesul crescător a Caselor de Asigurări de a încuraja intrevenţiile de chirurgie minim invasivă, intervenţie chirurgicală care presupunecea mai mica trauma posibilă pentru pacient, in special intervenţiile chirurgicale care utilizează un laparoscop sau un alt endoscop.Multe tipuri de intervenţii chirurgicale abdominale, cum ar fi colecistectomia, litotripsia cu ultrasunete extracoropreală (la nivelulsistemului urinar sau biliar) sunt realizate pe această cale. Aceste metode permit pacientului să-şi reia activitatea mult mai rapid decâtdupă chirurgia clasică. Din acest motiv costurile se diminuează considerabil. Există două modele de servicii de o zi: i) de 12 ore(practicat în Germania) şi ii) de 24 ore (practicat în Elveţia). Modelul Elveţian, chiar dacă este mai scump (pacientul înoptează odată înspital) are avantaje. Perioda de observare se extinde pe durata nopţii, când medicul are posibilitatea de a observa starea pacientului.Acest model ar fi preferabil şi pentru ţara Dumneavoastră. Posibilitatea de a se reantoarce la domiciliu al pacientului a doua zi este maiplauzibil şi din punct de vedere al transportului.

• Telemedicina este o metodă modernă de cooperare între diferite instituţii. Ea are sens în domeniul chirurgiei şi activităţilor investigativeimagistice. Noi propunem în cadrul Studiului Naţional pentru Sectorul Spitalicesc implementarea acestei metodologii între instituţiilerepubblicane din capitală, Bălţi şi Cahul. Telemedicina permite o colaborare efectivă între radiologul care activează de exemplu în Bălţişi specialistul care poate face o analiză a imaginii din Chişinău. Şi la intervenţii chirurgicale complexe este posibilă învolvarea a maimulţi specialişti din alte localităţi, chiar şi din alte ţări. Desigur la implementare unui sistem de genul acesta trebuie calculat cu costuriadiţionale.

115

Spitalul Clinic Republican:servicii non-profesionale

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Bucătăria şi spălătoria

La calculul capacităţilor pentru bucătărie şi spălătorie am pornit din necesarul SCR. Această variantă necesită investiţii mai mici, deoareceutilajele prevăzute pentru aceste secţii sunt mai ieftine. Desigur, dacă se doreşte o cooperare cu alte instituţii în acest domeniu se poate face uncalcul ca atare. Volumul de investiţii va creşte. Se pune problema depozitării materialului prim în cantităţi mari. Dacă instituţii ca Oncologia(ca. 1000 paturi) şi Cardiologia (300 paturi) vor procura hrana de la bucătăria SCR cantităţile de produse care trebuie depozitate se vor dubla.În acelaşi timp serviciile în unitatele respective trebuie închise. Avănd în vedere faptul că reconstrucţia serviciilor sus menţionate se vaîntâmpla la sfârşitul procesului de reconstrucţie (în circa 7-8 ani) considerăm că este destul timp de a lua o hotărâre corectă în luminadezvoltării generale ale ţării şi ale tendinţelor internaţionale. Din punctul de vedere al investiţiei reconstrucţia şi modernizarea acestor serviciieste acoperit.

116

Spitalul Clinic Republican:beneficiul economic, cost-eficienţă

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Beneficiul economic se va realiza în urma contractelor noi încheiate cu Casa de Asigurări. Perioda preconizată va fi desigur mai lungă decât 5-10 ani. În mod normal se ia în considerare o perioda de 10-15 ani, în funcţie de dezvoltarea generală a economiei. La ora actuală exista odivergenţă enormă între costurile pentru achiziţionarea echipamentelor medicale şi sumele care se achită de către Casa de Asigurări pentruinvestigaţiile făcute cu ecest echipament. Folosirea echipamentului medical (mese de operaţii, sterilizatoare, echipament de anestezie, CT, etc.)în mod intenziv (8-10 ore pe zi) pentru cazuri contractate la preţ echitabil cu Casa de Asigurări, va creşte beneficiul SCR şi perioda deamortizare se scurtează.

optim

izar

ea n

umăr

ului

patu

rilor

fortificarea seviciilor medicale

Promovarea sănătăţiiAmbulatorulSănătatea PublicăMedicina SocialăPrevenirea

Îngrijiri la domiciliuStaţionar de zi

HoteleAsistente medicale

la domiciliu

Am

bulatorul

Staţionarul de zi

Terapia intensivă

Paturilespitaliceşti

117

Structura spitalicească actuală în Chişinău

SCRAltespitale

24 de spitale, fiecare oferindservicii medicale diversificate

Utilizarea în multe spitale estefoarte joasă,

Competiţie mare între spitale

Efectedirecte

Aceasta ducede obicei la

Costuri înalte &calitate joasă,Ineficienţă economică

Spectrul serviciilor actuale

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


118

Restructurarea sistemului spitalicesc din Chişinău pentrua optimiza aprovizionarea cu servicii medicale

SCRAltespitale

Spectrul preconizat de servicii

Restructurareaaprovizionării cuservicii medicale

Cerinţele actuale ale populaţieipentru serviciile medicale,

specializarea furnizorilor de servicii medicale

În conformitatecu

V-a duce la

Utilizare mai înaltă, eficienţăşi calitate sporită,preţuri mai joase

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


119

În cadrul studiului am amintit două din posibilităţile nenumerate de cooperare între SCR şi unităţile spitaliceşti din Chisinău şi alte raioane.

SCR va fi competent în viitor numai pentru cazuri complexe şi grave de medicină. Acest proces trebuie să înceapă cât mai curent. Trimiteriletrebuie să fie mai exacte atât la cazuri plane căt şi la cele de urgenţă. Institutul de Cardiologie trebuie să coopereze foarte strâns nu numai latrimiterea pacienţilor prevăzuţi pentru intervenţie chirurgicală dar şi SCR trebuie să reântoarcă pacienţii operaţi la Institutul de Cadiologiepentru tratament postoperativ şi de reabilitare.

Cooperarea cu Institutul de Oncologie trebuie fortificată în sensul că SCR va avea capacităţi suficiente şi pentru operarea bolilor canceroase.Având însă în vedere faptul ca cancerul poate să afecteze toate organele, o selectare a trimiterilor din partea Institutului Ocologic spre SCR va fide dorit. De asemenea în domeniul investigaţiei bolilor cancerose cooperarea dintre cele două unităţi trebuie să fie intensificată.

În domeniul tratamentului postoperativ şi de reabilitare SCR trebuie să beneficieze de capacităţile instituţiilor din Municipiu cu scopul de aelibera paturile de pacienţi care nu mai necesită îngrijire medicală specială.

SCR trebuie să devină un centru naţional de dezvoltare profesională al tuturor chirurgilor din ţară şi de peste hotare.

Restructurarea sistemului spitalicesc din Chişinău pentrua optimiza aprovizionarea cu servicii medicale

SCR

model preconizat:diversificare,interacţiunetranfer de informaţii, etc

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


SPITAL

SPITAL

SPITAL

SPITALSPITAL

SPITAL

SPITAL

SPITAL

SCR

SPITAL

SPITAL

SPITAL

SPITAL SPITAL

SPITAL

SPITALSPITAL

trimiteritransfer de rezultaterehabilitareservicii specializateoutsourcing

model existent:- lipsă de cooperare- unităţi medicalesinestătătoare

120

optim

izar

ea p

roce

selo

r

dotarea cu sisteme technologice complexe

Optimizarea proceselor medicale şi technice

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


In studiul nostru am subliniat de repetate ori că Centrul de Excelenţă va funcţiona din punc de vedere profesional mult mai eficient, scăzândcosturile şi sporind veniturile. Acest lucru va fi posibil datorită optimizării activităţilor şi proceselor professionale şi tehnice. De exempluactivitatea Secţiei de sterilizare va fi coordonată pe cale computerizată pe baza programului din blocul de operaţii şi necesarul de zi al întreguluicomplex. Astfel se va evita ca pachete sterilizate vor steie mai multe zile neutilizate ocupând spaţiu de depozitare.

Datorit sistemelor moderne de are condiţionat, înzestrate cu filtre de înaltă calitate, care împiedică tecerea bacteriilor şi a virusurilor, sălile deoperaţie se vor utiliza mai frecvent şi mai eficient, crescând numărul intervenţiilor chirurgicale. Cu o organizare riguroasă şi datorită condiţiilortechnice excelente aceeaşi sală de operaţie se va putea utiliza la începutul zilei pentru intervenţii aseptice iar dupămasă pentru cele septice. Risculde infecţie va dispare şi cu el şi numărul de complicaţii va scade brusc. La ora actuală fiecare pacient va fi operat în SCR de 1,2 ori, ceaceînseamnă că la cea mai uşoară intervenţie apar complicaţii care impun intervenţii chirurgicale ulteriore. Cu acesta creşte în mod inutil şi şedereamedie al pacientului în spital. Timpul îndelungat necesar pentru sterilizarea aerului cu raze ultraviolette (cum este cazul în prezent) dispare. Listelede aşteptare se vor reduce sau vor dispare de tot.

In laborator datorit sistemelor complete nu va mai fi necesar ca personalul calificat să întroducă manual ore întregi rezultatele analizelor în registre.Laboratorul va fi capabil să dovedească mai multe analize pe cale mai eficientă în aceeaşi perioda de timp. O cooperare în acest domeniu va fiposibil cu alte unităţi medico-sanitare utilizănd capacităţile existente în mod mult mai raţional.

Considerând profilul nou înalt specializat al noului centru, întervenţii de rutină nu se vor efectua aici. Specialiştii îşi pot concentra experienţa lacazuri complexe. Trimiterile greşite din partea medicilor de familie sau de specialitate trebuie eliminate. Astfel investiţiile făcute se vor amortiza întimp util.

Exemplele care sunt menite să documenteze creşterea eficienţie şi a randamentului sunt nenumerate, mai sus am amintit numai cele mai elocvente.

121

Optimizarea proceselor medicale şi tehnice

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


122

Cum să integrăm optimal SCR?

Calitate şi eficienţă sporită prin concentrareapieţei serviciilor medicale

Spitalele generale Centru de Excelenţă

Sistemulspitalicesc din

Chişinău

• Spitalele raionale (1;9;26)*• Spitalele municipale (2)*• Centru de excelenţă &

spitalele raionale• Spitalele orăşăneşti (5)*

• Spitalele raionale pentru boliinfecţioase (10;20)*

• Spitalele raionale TBC (11;18)*• Centru de excelenţă pentru

oncologie (16)*• Centru de excelenţă pentru

maladiile cardiovasculare (17;30)*• Spitalul raional de psihiatrie (21)*• Spitalul raional de dermatologie

(13;22)*• Centru de excelenţă pentru

traumatologie & servicii medicale deurgenţă (25)*

• Centru de excelenţă pentrusănătatea femeii & copilului (27)

Fiecare dintre acestia furnizîndun spectru larg de servicii

medicale generale (terapeuticeşi chirurgicale)

* Numărul de spitale din sursa furnizată de către client

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


123

Restructurizarea SCR pentru a satisface structuraspitalicească propusă pentru municipiul Chişinău

Analizînd structura spitalicească propusă pentru oraşulChişinău, iniţial a lăsat 3 specialităţi medicale neacoperitedin totalul de 41 de specialităţi, pînă la integrarea SCR

Hematologia

Chirurgia gastrică

Chirurgia vasculară

Analiza medicalăşi statistică

a posibilităţilor SCRpentru integrare

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


124

Asumări generale privind structura nouă a SCRde furnizare a serviciilor medicale

Garanţiile date de către Client:

• În total sunt planificate 668 de paturi pentru SCR, 72 paturi pentrudepartamentele de terapie intensivă şi 540 paturi distribuite în 18de secţii, a cîte 30 paturi fiecare, 8 paturi de observare de scurtǎduratǎ şi 48 locuri de dializǎ.

• În cadrul SCR trebuie incluse şi neurochirurgia şi chirurgiacardiacă.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


125

Aprovizionarea cu servicii medicale utilizîndstructura de Centru Medical

Neurologia, psihiatria, narcologia

Maladiile toracelui, cardiologia, terapia intensivă coronariană, chirurgiacardiacă, chirurgia toracică, pulmonologia, chirurgia vasculară

Reumatologia, ortopedia şi traumatologia, ORL, Oftalmologia, arsurile&chirurgia plastică, chirurgia oromaxilofacială,neurochirurgia,departamentul de urgenţă, toxicologia

ginecologia, urologia, obstetrica, terapia intensivă pediatrică, pediatria,chirurgia neonatală

Majoritatea departamentelor medicale sunt capabile să funcţioneze mai efectivcînd sunt amplasate împreună cu alte departamente aşa cum este demonstratîn exemplu de mai jos. Medicina internă, chirurgia generală, dermatologia şihemodializa sunt capabile să funcţioneze împreună.

Endocrinologia, bolile infecţioase, chirurgia gastrică, gastrologia,proctologiaOncologia, hematologia Sp

italu

l Clin

ic R

epub

lican


126

Propuneri pentru noua structură integrativă deacordare a serviciilor medicale în SCR

Chirurgia generală Medicina internă

Traumatologia/urgenţa

Radiologia / medicina nucleară

AnesteziaFizioterapia

CapulORL

OftalmologiaChirurgia Maxillo-Facială

Neurochirurgia

ToraceleChirurgia toracicăchirurgia cardiacă

Chirurgia vascularăCardiologiaAngiologia

AbdomenChirurgia gastricăgastoenterologie

Chirurgia pancreasuluiTransplantul renal

ProctologiaUrologia / Nefrologia

Hepatologia

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


127

Efectele structurii noi integrative de furnizare aservicilor medicale în SCR

Utilizarea mai eficientă a resurselorprin distribuirea acestora

Fluxul pacienţilor poate fi organizatmai lin

Economiile sunt realizate printr-unsistem de servicii medicale din 3nivele (înferior, intermediar, superior)

Personal şi pacienţi mai satisfăcuţi caurmare a unei structuri mai eficiente

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


128

Sistemul de conexiuni a Centrului în scopulcoordonării acordării serviciilor medicale şinecesarul de comunicaţie

Centru pentru maladii a Capului:ORLOftalmologieChiirurgie oromaxilofacialăNeurochirurgie

Centru pentru maladiile Toracelui:Chirurgia toracicăChirurgia cardiacăChirurgia vascularăCardiologiaAngiologia

Centru pentru maladii aAbdomenului:Chirurgia gastricăGastroenterologieChirurgia pancreasuluiTransplantul renalProctologiaUrologia / NefrologiaHepatologia

Chirurgie generală

Medicina internă

Trauma / urgenţa

Servicii medicale suplimentare

Radiologia/ Medicina nucleară

Anestezia

Fizioterapie

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


129

Garanţiile pentru calcularea evoluţiei numărului decazuri şi paturi în SCR

Informaţia şi datele acordate de către client:

• Cazurile pe departamente pentru anii 2006 şi 2007;

• 668 paturi în total (incl. 72 paturi de terapie intensivă);

• Distribuţia actuală a paturilor pe departamente medicale;

• Neurochirurgia şi chirurgia cardiacă să fie incluse în noua structură;

• Fiecare departament v-a avea 30 paturi.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Aspecte suplimentare pentru calculare:

• Analiza dezvoltării demografice arată diferite tendinţe. Moldova v-a pierde locuitorii din cauzaemigrării. Pe de altă parte, tot mai mulţi oameni se vor deplasa din ariile rurale în cele urbane.Deasemenea se v-a înregistra un proces semnificativ de îmbătrînire a populaţiei. Prin urmare, nu esteuşor de făcut prognosticuri clare în ceea ce priveşte dezvoltarea cerinţelor faţă de serviciile spitaliceştidoar în baza schimbărilor demografice.

• Din experienţa noastră, un spital restructurizat, cu echipament tehnic modern este mult mai atractivpentru pacienţi dacît alte spitale.

• Din aceste considerente, noi am prognosticat dezvoltarea cazurilor pentru aniul 2010 în bazadezvoltării cazurilor din 2006 pînă în 2007. Deoarece acestea reprezintă unicele date incontestabile.Analiza acestor cifre nu prezintă incredibilitate şi aspectele care ar trebui să ducă la corecţie.

• Distribuţia paturilor este bazată pe calcularea cazurilor pentru anul 2010 la fel ca şi în baza experienţeişi standardelor noastre.

• Utilizarea paturilor: 85%

130

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


• Populaţia Mun. Chsinau se va reduce pânǎ în anul 2010 cu circa 1.9% de la630.000 la 618.000 locuitori. Aceastǎ tendinţǎ poate conduce la scǎdereacerinţei faţǎ de servicii spitaliceşi.

Ipoteze pentru calculul necesarului de personal

131

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


• Populaţia Republicii Moldova se va reduce pânǎ în anul 2010 cu circa 2.5% de la4,268 Mio. la 4.165 Mio. locuitori.

• Numǎrul populaţiei urbane va creşte cu circa 1.9%, de la 1.946 Mio. la 1.985 Mio.• Aceastǎ tendinţǎ poate conduce la creşterea necesitǎţii pentru servicii spitaliceşti.


132

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an



• Numǎrul populaţiei în vârstǎ va creşte în anii viitori. Aceastǎ tendinţǎ poateconduce la creşterea necesitǎţii pentru servicii spitaliceşti.

133

Evoluţia presupusă a cazurilor

FZ 2007 FZ 2010progn.

Gastrochirurgie 1.556 3.165chirurgia pancreasului 1.276transplant renal 0Proctologie 1.325 1.934Gastroenterologie 858 879Urologie 1.744 2.689Nephrologie 1.047 1.086Endocrinologie 2.149 3.109Hepatologie 2.113 2.065

Total 12.068 14.927

Centru pentru maladiiale abdomenuluiFZ 2007 FZ 2010

progn.ORL 2.719 2.941Oftalmologie 2.660 3.137chirurgie oromaxilofacial[ 0Neurochirurgie 1.500 1.814

Total 6.879 7.892

Centru pentru maladiiale capului


chirurgia toracica 662 638chirurgia cardiaca 1.100 1.330chirurgia vasculara 1.308 1.605Cardiologia 0Alergologia /Pulmonologia 627 738Angiologia 0

Total 3.697 4.311

Centru pentru maladiiletoracelui

• Un total de 31.902 cazuri suntprognosticate pentru anul 2010(26.873 în 2007);

• Creşterea cazurilor este prevăzutăpentru toate centrele de excelenţă;

• Centrul pentru patologiile abdominalev-a cuprinde 47% din toate cazurile înanul 2010;

Sursa:calculări proprii în baza datelor furnizate de către client


Chirurgie generala 2,419 2,800Medicina internaGeneral Internal Medicine717 780Reumatologie 1,093 1,192

Total 4,229 4,772

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


134

Calcularea necesarului de paturi în bazanumărului de cazuri în Centru de Excelenţă

pa turi de pa rta m enteP M S 2010calcu late 30 patur i f iec are ca lcu la t

ORL 45 1,5 6,5Ofta lm ologie 45 1,5 6,1chirurgie oro/m a x ilofa cia la 0 0Ne urochirurgie 40 1,3 9,3

Total 130 4,3

Ce ntrul pe ntru m a la dii a lecapului paturi saloane PMS 2010

calculate 30 paturi f iecare calculatchirurgie gastrica 100 3.3 8.3chirurgia pancreasului 0 0.0transplant renal 0 0.0Proctologie 0 0.0Gastroenterologie 30 1.0 14.5Urologie 45 1.5 7.1Nephrologie 30 1.0 11.7Endocrinologie 30 1.0 4.1Hepatologie 30 1.0 6.2

Total 265 8.8

Centrul pentru maladiiale abdomenului

paturi saloane PMS 2010calculate 30 paturi f iecare calculat

Chirurgie generala 50 1.7 7.6medicina interna 30 1.0 16.3Reumatologie 10 0.3 3.6

Total 90 3.0

• Un total de 540 paturi plus 72 paturi de terapieintensivă au fost neutilizate;

• În cadrul fiecărui centru distribuţia paturilor artrebui menţinută flexibilă;

• Centrul pentru maladiile abdomenului v-a deţine44% din toate paturile;

• Pentru a trata numărul de cazuri calculate,perioada medie de spitalizare (PMS) trebuie săatingă valorile expuse către anul 2010

Sursa: calcule proprii în baza datelor furnizate de către client

paturi saloane PMS 2010calculate 30 paturi fiecare calculata

chirurgie toracica 105 3,5 12,4chirurgie cardiaca 0 0,0Chirurgie vasculara 0 0,0Cardiologie 0 0,0Pulmonologie 10 0,3 5,7Angiologie 0 0,0

Total 115 3,8

Centrul de maladii aletoracelui

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


135

Calcularea necesarului de săli de operaţie în bazanumărului de intervenţii

Angajamente:• 250 zile lucrătoare• 5,5 ore de operaţii pe zi

• În baza sistemului ales de activitate pe schimburi (ture) un număr diferit desăli de oparaţie vor fi nevoite să facă faţă intervenţiilor acumulate în 2010.

• În baza regimului de lucru de 5,5 ore pe zi v-a fi posibil de instalat regimul delucru în două schimbri. Atunci toate procesele vor trebui acomodate nevoilorspeciale pentru regimul de lucru în două ture, dar nivelul investiţiilornecesare v-a fi doar în jumătate;

• Aspectele generale privind necesitatea unei consecutivităţi a intervenţiilorchirurgicale

( din motive igienice sau de sterilitate) nu au fost incluse în aceste calcule.

Sursa : calculările proprii în baza datelor furnizate de către client

2007 2010Totalul de interventii 13,629 16,510timpul mediu pu interventie 88 85timpul mediu de schimbare a turelor 33 32necesitatea in sala. op (1 ttura) 20 24necesitatea in s. op (1,5 tura) 14 16necesitatea in s. op (2 ture) 10 12

1 schimbà 24 Sali deoperaţie

1,5 schimbà 16 sălioperaţie

2 tureà 12 săli operaţie

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


136








Agenda


Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


137

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


138

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


139

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


La întocmirea programului funcţional ne-am orientat după modelul unui spital contemporan, socotând funcţiunile necesare pentru fiecaresecţie cu suprafaţa necesară pentru desfăşurarea activităţii în încăperea respectivă.Suprafeţele calculate sunt suprafeţe nete la care se mai adaugă suprafeţele de circulaţie, în regulă 20-25% (coridoare, trepte, etc.), suprafeţetechnice, 20-30% (centrale termice, pregătirea apei, aburi, gaze medicale, etc.) şi suprafeţe de construcţie, 25% ( pereţi, stâlpi).

Program Funcţionalpentru

Centrul de PerformanţăSpitalul Clinic Republican

140

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


141

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Consultare şi tratament

142

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


143

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


144

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


145

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


146

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


147

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


148

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


149

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


150

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


151

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


152

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


153

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


154

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


155

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


156

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


157

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


158

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


159

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


160

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


161

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


162

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


163

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


164

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


165

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


166

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


167

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


168

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


169

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


170

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


171

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


172

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


173

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


174

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


175

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


176

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


177








Agenda


Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


178

Criteriile pentru calcularea necesarului în personal

Angajamentele furnizate de către client:

• 6,5 ore de lucru pe zi sau 32,5 ore de lucru săptămînale pentru personal;

• 250 zile lucrătoare pe an;

• De la 15% pînă la 18% timp liber/ an total pentru personal

Criterii suplimentare pentru calcule:

• Necesarul în personal este calculat în baza cazurilor prognosticate pentru 2010;

• Calculările se bazează pe standardele privind sarcina de lucru pentru personal, timpul pentrutratament, personal pentru caz, timpul de la incizie pînă la suturare, şi timpul stabilit pentrufiecare specialitate diferenţiat;

• Un “acelaşi factor de timp” în dependenţă de procedură a fost recunoscut pentru intervenţiilechirurgicale.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


179

Privire de ansamblu asupra calculelor privindnecesarul de personal

• În baza presupunerilor noi amcalculat o necesitate în full-timepersonal de 1.109,9;

• „alţii” include tot personalulcare nu este inclus în nici o altăgrupă ( de exemplu personalulde la bucătărie, spălătorie,personalul tehnic etc.) factorulcalculat pentru “ alţii” a fost de0,5 în baza personaluluidemonstrat în tabelă;

• Cu 690 de paturi a fost calculatun raport de 1,6 personal full-time pentru fiecare pat pentruanul 2010.


2007 2010calculat estimat

medici 110.6 140.3personalul chirurgical 49.7 57.0Nursing-ul 266.6 332.1personal chir. functional 47.3 55.7Diagnostic Functional 20.6 26.9Sterilizare 9.8 10.5curatatul 72.7 72.7Administratia 37.6 44.6Altii 307.4 370.0

Total 922.2 1,109.9

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


180

Calcularea necesarului de medici în Centrul deexcelenţă

• În baza numărului de cazuri din 2007 şi2010 este necesar un număr total demedici de 117 şi 140 respectiv;

• În Centrul de maladii abdominale voractiva 46% din numărul total de medici;

• Medicii prevăzuţi exclusiv pentru sălile deoperaţie sunt luaţi în calcul separat;

calculat calculatORL 5.8 6.3Oftalmologie 6.7 7.8Chirurgie maxilo/facialaNeurochirurgie 8.3 10.1

Total 20.8 24.2

Centru de maladii alecapului

medici 2007 medici 2010


calculat calculatchirurgie generala 12.1 14.0medicina interna 2.9 3.1Reumatologia 4.4 4.8

Total 19.3 21.9

Sursa: calculări proprii în baza datelor furnizate de către client

calculat calculatchirurgia gastrica 7.8 15.8chirurgia pancreasuluitransplant renalProctologie 6.6 9.7Gastroenterologie 2.9 2.9Urologie 8.7 13.4Nefrologie 4.2 4.3Endocrinologie 8.6 12.4Hepatologie 8.5 8.3

Total 47.2 66.9

Centru de maladii aleabdomenului


calculat calculatChirurgia toracica 3.7 3.5Chirurgia cardiaca 6.1 7.4Chirurgia vasculara 11.4 14.0CardiologiePulmonologie 2.1 2.5Angiologie

Total 23.3 27.4

Centre for Diseases of theChest

medici 2010medici 2007

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


181

Calcularea necesarului de asistente medicalenecesar pentru Centru de Excelenţă

• În baza numărului de cazuri din 2007 şi2010 este necesar un număr de 279 şi332 de asistente medicale respectiv;

• În Centrul de maladii abdominale voractiva 50 % din toate asistentele medicale;

• Asistentele medicale prevăzute exclusivpentru blocul operator sunt luate în calculseparat

calculat calculatORL 13.6 14.7Oftalmologie 11.8 13.9chirurgie maxilo/facialaNeurochirurgie 21.4 25.9

Total 46.8 54.6

Centrul pentru maladii alecapului

asistente2007

asistente2010

calculat calculatchirurgie toracica 9.5 9.1chirurgie cardiaca 15.7 19.0chirurgie vasculara 18.7 22.9CardiologieAlergologie / Pulmonologie 5.7 6.7Angiologie

Total 49.6 57.8

Centru de maladii aletoracelui

asistente2010

asistente2007

asistente 2007asistente 2010calculat calculat

Chirurgie generala 24.2 28.0Medicina interna 9.0 9.8Reumatologie 13.7 14.9

Total 46.8 52.7

Sursa: calculările proprii în baza datelor furnizate de către client

calculat calculatgastrochirurgie 15.6 31.7chirurgia pancreasuluitransplant renalProctologie 13.3 19.3Gastroenterologie 10.7 11.0Urologie 17.4 26.9Nefrologie 13.1 13.6Endocrinologie 26.9 38.9Hepatologie 26.4 25.8

Total 123.3 167.1

Centrul de maladii aleabdomenului

asistente2007

asistente2010

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


182

Calcularea necesarului de personal în sălile deoperaţie

• Necesarul este calculat în bazanumărului de intervenţii şistandardelor privind timpul incizie-sutură, precum şi personalul necesarpentru o intervenţie.

• În baza datelor furnizate, personalul dinchirurgia generală ar trebui transferat înCentrul pentru maladii abdominale.

Interventii medicipersonalulfunctional

Chirurgie generala 3.642 12,5 10,9Proctologie 1.018 2,0 1,9Chirurgie toracica 464 1,4 1,5Urologie 953 2,7 2,4ORL 2.140 2,2 3,9Angiologie 584 1,6 1,3Oftalmologie 2.566 3,7 6,2Endourologie 277 0,3 0,5Neurochirurgie 1.050 5,5 5,0Cardiochirurgie 935 11,3 6,5

Total 43,2 40,1Total incl. slack time 49,7 47,3

2007

Interventii medicipersonalulfunctional

Chirurgie generala 4,152 14.2 12.4Proctologie 1,486 2.9 2.8Chirurgie toracica 445 1.4 1.5Urologie 0 0.0 0.0ORL 3,852 3.9 7.0Angiologie 718 2.0 1.6Oftalmologie 3,028 4.4 7.3Endourologie 427 0.5 0.8Neurochirurgie 1,271 6.6 6.0Cardiochirurgie 1,131 13.7 7.8

Total 49.5 47.2Total incl. slack time 57.0 55.7

2010

Sursa: calculările proprii conform datelor furnizate de către client Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


183

Necesarul de pesonal calculat în departamentulde Diagnostic Funcţional şi Administraţie

• Necesarul este calculat în bazanumărului de tratamente şi standardeleprivind timpul necesar pentrutratament;

• Datele furnizate nu permit calculareamai detaliată în ceea ce priveştenecesarul pentru diferite tipuri detratament;

• Cerinţele sunt calculate în bazanumărului de personal pentru unpacient în baza standardelor interne;

• Departamente suplimentareadministrative ar putea fi necesarepentru a administra şi conduce SCR.


2007 2010Administratia centrala 6.0 7.1Budgetul si Controlul 7.2 8.5Organizatia 2.8 3.4Auditul Intern 2.8 3.4Contabilitatea 5.4 6.4Tehnologii informationale 13.4 16.0

Total 37.6 44.6

necesarul calc. personal

2007 2010

Endoscopie 4,2 5,6Diagnostic funcţional 7,2 9,9

Medicina nucleară 2,2 4,0Radiologia 7,0 7,5

Total 20,6 26,9

Necesar calc. personalDiagnosticul funcţional

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


184








Agenda


Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


185

Expertiza medicală şi economică ca o provocarepentru Managementul Spitalelor

• Expertiza medicală este absolut crucială în cadrul oricărui nivelorganizaţional al unui spital modern;

• Experiza economică devine din ce în ce mai importantă pentrusistemul modern de servicii medicale astfel că un business planprofesional ar trebui implementat mai ales în cadrul spitalelor mari;

• Structuri de comunicaţie transparente;

• Separarea procesului de luare a deciziilor operaţionale şistrategice;

• Procedurile profesional -administrative asigură controlul economicşi permit expertiza medicală;

• Abilităţile de lider devin din ce în ce mai importante pentru poziţiilede conducere în sistemul organizatoric al spitalelor moderne.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


186

Posibilităţile structurilor organizaţionale

Modelul unui singur lider:Toată puterea este centralizată la unsingur lider. Aceasta permite luarearapidă de decizii dar şi o lipsă de control.De multe ori liderul nu poate faceexpertiza tuturor domeniilor pe care lecontrolează. Modelul unui singur lider deobicei funcţionează numai în spitalelemici.

Organizarea tip Matrice:Puterea este divizată conform tipului deservicii medicale şi domeniilor deexpertiză. Aceasta crează o flexibilitateexcelentă dar necesită o coordonarefoarte bună. O organizare de tip Matriceeste dificil de controlat dar de obiceicrează un mediu de activitate inovativ.

Serviciul 1 Serviciul 2 Serviciul 3

Expertiza 1

Expertiza 1Expertiza 1

Expertiza 1

Expertiza 1

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


187

Modelul de doi lideri pentru sistemul strategic şioperaţional al Centrului de Excelenţă

Hospital Chief Physician CEO

Finance andControlling

Logistics

PatientManagement &

MedicalControlling

HumanResources

Chief PhysicianDepartment A

Chief PhysicianDepartment B

Chief PhysicianDepartment C

IT &Communications

Chief NurseDepartment A

Chief NurseDepartment B

Chief NurseDepartment C

QualityManagement

BusinessStrategy

Legal

Modelul propus de doi lideri combină expertiza economică şi expertizamedicală în timp ce asigură o încărcătură birocratică minimă. Cooperarea bunăîntre medicul - şef al spitalului şi medicul – şef adjunct este crucială.

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


188

Avantajele şi dezavantajele structuriide conducere cu doi lideri

• Structură organizaţionalprofesională cu expertiză îndomeniile economice şimedicale care prezintăinteres;

• Reprezentarea tuturordomeniilor care prezintăinteres;

• Potenţial mai marede conflict;

• Cheltuieli pentrupersonaluladministrativ;

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


189

1 Tactica şi Metodologia S. 3

2 Serviciile medicale specializate: definiţie, structura S. 7

3 Situaţia curentă a serviciilor medicale la SCR S. 11

4 Integrarea SCR în structura regională a serviciilor medicaleS. 31

5 Evaluarea capacităţilor tehnice S. 46

7 Structura managementului S. 55

8 Concluzii şi etapele următoare S. 60

Agenda

6 Evaluarea capacităţilor personalului medical S. 48

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


190

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


191

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


192

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


193

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


194

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


195

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Capitolul F: Tratarea deşeurilor spitaliceşti

Managementul deşeurilor Spitaliceşti înseamnă tratarea deseurilor produse de către spital folosind technologii adecvate care ajută la stoparearăspândirii unori boli cauzate de aceştia.Managementul deşeurilor este o problemă majoră în multe ţări, în special celor spitaliceşti. El este o problemă în curs cu tendinţă de amplificare.În ultimii ani deşeurile spitaliceşti au provocat greutăţi mai multe datorită apariţiei materialelor de unică întrebuinţare, siringi şi alte productesimilare. Republica Moldova se confruntă de asemenea cu această problemă. Circa 255 tone deşeuri medicale se produc annual de către SpitalulClinic Republican.Acest tip de deşeu are o înfluenţă negativă asupra mediului înconjurător, contaminând pământul, aerul şi resursele de apă.Corespunzător raportului prezentat de către Spitalul Clinic Republican, următoarele cantităţi de deşeuri spitaliceşti se produc anual:

Siringe 730.900,00 1,50 dezinfectie si transfer la firme pentru prelucraresisteme pentru transfuzii si infuzii 137.600,00 1,40 dezinfectie la deseuripungi pentru donatori 14.614,00 0,30 autoclavaresisteme dupa dialize 15.600,00 9,40 dezinfectie la deseurideseuri biologice 10 coffins 0,50 contract cu serviciul de infuniraredeseuri sectie de röntgen-diagn.-solutie fixaj 800 l 0,80 contract cu SRL "Intuziast"lampi cu cuart 1.613,00 0,30 depozitateanvelope uzate 26,00 1,30 depozitatedeseuri menajere 600 q.m. 240,00TOTAL ANUAL 255,50

Rata de generare este de 0,95 kg/zii/pat.Deşeurile spitaliceşti sunt categorizate după greutatea, densitatea şi consistenţa lor. Organizaţia Mondială ai Sănătăţii (OMS) clasifică deşeurilemedicale în diferite categorii. Aceştia sunt:Infecţioase: materiale conţinând patogeni care în concentraţie sau cantitate suficientă pot provoca îmbolnăviri. Aceştia include deşeuri de lasălile de operaţii, autopsie provinând de la pacienţi cu boli infecţioase;Tăioase: materialelor de unică întrebuinţare, siringi, ferăstrău, lame, sticle sparte, acuri sau alte piese care pot provoacă tăieturi;Patologice: ţesuturi, organe, părţi ai corpului, carnetissues, organs, body parts, sânge şi licizi ale corpului uman;Farmaceutice: medicamente şi chemicalii provenind de la secţii scurse, expirate, contaminate sau care nu mai sunt solicitate;

196

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Radioactive: solide, lichide sau gazoase contaminate cu substanţe radioactive, substanţe utilizate în diagnostica nucleară şi tratamentul nuclearînbolnăviri de natura respectivă, şiAltele: deşeuri de la oficiuri, bucătărie, alte încăperi incluzând rufe de pat, instrumente, hârtie, etc.

Incineratorul este metoda de tratament ale deşeurilor spitaliceşti din 2 considerente. Primul, incineratorul a fost gândit întotdeauna ca metodacea mai buznă pentru eliminarea organismelor infecţioase prezente în deşeurile spitaliceşti. Al doilea, incineratorul este economicos pentruspitale pentru că el reduce substanţial volumul deşeurilor prevăzute pentru depozitare la bazele de deşeuri.Cheltuielile petru alăturarea deşeurilor au fost determinate istoriceşte de volumul deşeurilor. Ambii condiţii legate de incinerator nu suntcapabili de a susţine în mod obiectiv controlul. Deşeurile se ard la temperature foarte înalte, ceeace contribuie la emisia gazelor acide, metalegrele, organisme toxice şi dioxin. Deasemenea se produce cenuşă în cantităţi mari.

Incineratoarele pentru deşeuri medicale în trecut au fost legate de massive pericole publice şi poluare. Oposiţia intenzivă publică faţă deincineratoare pe de o parte şi întărirea restricţiilor privitoare la poluarea mediului înconjurător pe de altă parte a condos la închiderea a multorincineratoare în ţările industrializate.

Incineratoare cu technologie înbătrânită s-au dezvoltat rapid devenind mult mai sigure, economice făcând faţă cerinţelor şi prescripţiilor îndomeniul managementului deşeurilor spitaliceşti.

Ca rezultat, multe firme producătoare de incineratoare încearcă să vândă produsele de calitate inferioară în ţările unde populaţia nu a fostsensibilizată faţă de pericolele de sănătate şi poluare sau avantajele multiple ale alternativelor. Obiectivul multor companii pentru vânzareatechnologiilor toxice, poluante şi pricinuitoare de maladii sunt ţările din Asia, Africa sau America Latină. Cercetările au demonstrate cădioxinul, de asemenea şi mercurul şi alte substanţe toxice vor fi emise la arderea deşeurilor într-un incinerator. Dioxinul şi chlorinate organicecombinate cu el sunt extreme toxice şi deja doze foarte reduse pot produce ravagii şi afecta organismul uman şi lumea animală.

Mercurul este deasemenea bio-accumulativ şi toxic la rinichi şi sistemul nervos. Se poate transforma repede în forme organice în natură,interferând cu dezvoltarea normală a creierului.

O serie de technologii alternative pentru incineratoare există în multe ţări dezvoltate. Toate aceste technologii nu sunt deosebit de complicatesau scumpe. Ele nu se folosesc în momentul de faţă în Republica Moldova. Totuşi aceste technologii moderne merite să fie luate în seamă casoluţii proprii pentru valorificarea deşeurilor spitaliceşti.

197

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Autocavare prin intermediul aburilorAutoclavarea prin intermediul aburilor este alternative cea mai eficientă şi răspândită pentru tratarea deşeurilor spitaliceşti. Cele mai răspânditedintre ele tratează concomitant deşeurile periculoase biologice şi cele normale din cadrul spitalelor. Cu ottusi ele nu pot trata deşeuri patologice,chemoterapice şi cu nivel mic de radiaţie. Aceste deşeuri se tratează separat.Autoclavele lucrează de obicei cu un concasor şi un compactor (de a minima cantitatea de deşeu).Autoclavele prin influenţa temperaturii înalte provenite de la aburii saturaţi şi prin ridicarea presiunii decontaminează deşeurile medicale prindesactivarea şi distrugerea microorganismelor.Ele sunt de două tipuri: dislocare gravitaţională şi pre-vacum. Pentru tartarea deşeurilor medicale ultimul tipeste adecvat.

Tratament chimicPrin tratamentul chimic o substanţă anti-microbială ca soda, hipocloridul, clorine, dioxide sau acid peracetic decontaminează deşeurile medicale.Acest proces în momentul de faţă se întâmplă la temperatura mediului înconjurător.

Radiaţie cu microundeAceastă metodă constă în ridicarea temperaturii prin radiaţie cu microunde la nivelul de decontaminare ale deşeurilor medicale umezite cuajutorul aburilor sau apei în serie sua continuu.

Alte sisteme termiceCâteva sisteme folosesc în combinaţie radiaţie infraroşir şi convecţie forţată de aer fierbinte pentru tratarea deşeurilor medicale. După aceeadeşeurile se compactează şi se prepară pentru transortul la depozitul de deşeuri. Alte sisteme folosesc radiaţia gamma pentru încălzirea deşeuluipână la limita de decontaminare. O parte a deşeurilor astfel obţinute se reciclează restul se depozitează la depozitul de deşeuri. O serie desisteme termice în dezvoltare folosesc aburi, ulei, electricitate sau radiaţia ca sursă de căldură.

Valorificarea deşeurilor patologiceCum s-a menţionat mai sus, deseurile patologice ( părţile corpului, resturi de corpuri animale din urma experimentelor, etc) nu pot fi tratate prinautoclavare. Pentru tartarea deşeurilor de acest gen se folosesc crematorii (pentru arderea corpului) sau metode de înmormântare.

198

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


InstruirePersonalul spitalului trebuie instruit în aşa fel, încât să stăpânească metodele de tratare ale deşeurilor spitaliceşti.

PropunereIncinerator pentru deşeuri spitaliceşti

Bazând pe datele obţinute şi având în vedere strategia de reorganizare şi dezvoltare într-un Centru de Excelenţă al SCR se preconizează ocantitatede deşeuri spitaliceşti zilnică de 1200 kg. Având în vedere caracterul şi cantitatea deşeurilor considerăm că soluţia cea maiprofesională de prelucrare şi valorificare a acestori deşeuri este utilizarea unui cuptor (incinerator) cu pat fix. Cuptorul cu pat fix areurmătoarele trăsături:

- Este uşor de construit şi este robust datorit pieselor standard în componenţă;- Ardere completă, fără resturi în camera de foc producând cenuşă absolute sterilă;- Distrugerea completă a mirosurilor şi a materialelor organice se întâmplă în camera de după ardere;- Emisia de căldură este joasă datorit izolării cuptorului prin mai multe straturi;- Datorit modului compact de construcţie (ambele camere sunt încluse sub aceeaşi carcasă), terenul necesar pentru construcţie

este relative mic;- Controlul şi deservirea utilajului este uşor datorit sistemului automat de control asupra funcţionării. Sisteme de în- şi

descărcare se pot cupla la utilaj. Deschiderile de întroducere ale deşeurilor şi de golire ale cenuşei sunt uşor accesibile;- Intreţinerea este uşoară datorită accesibilităţii la părţile componente;- Durabilitate lungă;

Se atinge o capacitate termică de 550 - 700 kW datorită temperaturii înalte de ardere ale deşeurilor (approx. 600°C - 1.200°C) având învedere deşeurile comulate. Această capacitate termică se poate uşor transforma în aburi, apă fierbinte sau caldă, integrându-i în sistemulde aprovizionare cu energie. Arzătorul va funcţiona 6-8 ore pe zii.Datorită dimensiunilor restrânse (approx. 3 x 2 x 2,5m) plus filtrele, unitatea se poate construi în zona centralei autonome cuplându-l lasistemul de aprovizionare cu căldură.

199

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Arderea deşeurilor (incinerator) – folosirea energiei produse – combaterea poluaţiei

ExempluDomeniul de capacitate: 10 - 3000 kg/hTipul de deşeu

• Deşeu spitalicesc• Deşeu cu nivel jos de radiaţie(DNJR)• Deşeu orăşenesc solid (DOS)• Deşeu industrial• Deşeu de bord• Deşeu patologic• Sisteme de cremator• Alte tipuri de deşeuri

Schema unui incinerator de capacitate orăşenească

Cantitatea de căldură specifică al deşeului• 0 - 40 MJ/kg – în funcţie de tipul deşeului

Trăsături operaţionale ale incineratorului• continuu - 24 ore/zii• cu întrerupere, unu sau două schimburi

Temperatură de funcţionare• camera primară: 800 - 1100 °C• camera secundară: min. 850 °C, 1100 °C, 1200°C

sau temperatură diferită în funcţie de reglareTimp de retenţie: 2 secunde

200

Concluzii: Spitalul Clinic Republican la momentulde faţă

1 SCR se axează pe bolile regiunii abdominale a corpului uman;

2Perioada medie de spitalizare este mai lungă în comparaţie custandardele europene, astfel indicînd prezenţa unui potenţial decreştere a eficacităţii medicale;

3 Procesul de integrare a SCR în sistemul serviciilor medicaleregionale este lipsit de insistenţă,

4 SCR depune eforturi pentru a-şi păstra personalul medical instruit;

5 Standardele privind echipamentul medical al SCR sunt demodate;

6 SCR depune eforturi să facă faţă standardelor igienice moderne; Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


201

Concluzii: SCR – cum să fie ajustat

Centre de expertizămedicală

în cadrul SCRcare se axează pechirurgia capului,chirurgia toracelui

şichirurgia

Abdomenului;

Modernizareaechipamentuluimedical tehniccu predilecţieîn radiologie,

anestezieşi echipamentul

Chirurgical;

Structuraorganizaţională

şiexpertiza managerială

acceptabilă

Calitatea serviciilor medicale sporită,standarde pentru serviciile medicale

şi eficienţă economică.Fluctuaţia descrescîndă a angajaţilor.

Sistem de acordarea serviciilormedicale

din 4 nivele:superioare,

intermediare,normale

şi inferioare;

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


202

Concluzie: cooperarea regională necesită procesecoordonate

Fluxul spitalicesc încrucişat coordonat al pacienţilor pentru aasigura calitatea înaltă a serviciilor medicale şi eficacitate

economică

Pacientulobişnuit

Pacientulurgent

internarea Departamentul deAmbulator General

Servicii spitaliceştigenerale externarea

Inernarea deurgenţă

Departamentul deAmbulatorspecializat

Servicii spitaliceştispecializate externarea

Spitalul republican central

Spitalele municipale

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


203

Etapele următoare

Analizaîn

profunzime

Analizastabilităţii

AnalizaCost

-eficacitate

Business-Plan

Imple-mentarea

Analizadetaliată aSCR şi poziţialui pe piaţamedicală într-un contextmai integrat şimai amplu;

Analizacheltuielilor şisituaţieibugetare la felca şiplanificareafinanciară;

Stabilireaproceselormedicale şinemedicalestandardizate şiorganizarea;

Conducereaplanificării petermen mediuşi lung pentrua securizaprocesuloperaţional;

Controlulprofesional şiextern alprocesului deimplemenTare;

Dezvoltarea unei reţele internaţionale cu scopul de a spori expertiza şi capacitateamedicală la fel ca şi asigurarea succesului financiar. Sp

italu

l Clin

ic R

epub

lican


204

VEDERE SUD-WEST

VEDERE SUD-EST

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


205

Spitalul Clinic Republican

Urgenţa şi blocul operator nou

Centrul Naţional de Diabet

Rep

ublic

an C

linic

al H

ospi

tal

206

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Anexă:

Următoarele opţiuni aternative au fost propuse şi discutate cu clientul:

1. Consultantul a propus incorporarea Centrului Naţional de Diabet în cadrul proiectului SCR, caalternativă posibilă argumentată după cum urmează:

• Utilizarea comună a serviciilor de diagnostic şi laborator• Utilizarea comună a resurselor tehnice şi energetice

Această alternativă nu a fost acceptată din cauza perioadelor diferite de implementare şi dincauza resurselor financiare.

2. A fost propus ca, departamentul de ortopedie să fie inclus în profilul SCR. Acesta va satisfaceserviciile departamentului de reumatologie, care deja există în spital. Această propunere nu a fostacceptată din cauza că profilul respectiv este parte componentă a altui spital. Propunerea de aexclude departamentul de reumatologie din profilul SCR nu a fost acceptată din mai multemotive. Decizia finală încă nu a fost luată.

3. Consultantul a propus extinderea serviciilor chirurgicale prin serviciile traumatologice. Clientul adecis să plasese acest serviciu în altă clădire care este deja construită dar nu este utilizată.

4. Departamentele de neurochirurgie şi chirurgie cardiacă ar trebui să fie incluse în profilul SCR,după cum cere Consultantul.

5. Conform analizei noastre, în ceea ce priveşte impactul restructurizării sistemului de serviciimedicale terţiare, se va constata o creştere a calităţii şi a eficienţei economice ca rezultat alcentralizării.

207

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Anexă:

Argumente privind serviciile, capacitatea şi necesarul în cadre medicale ale SCR:1. De fapt, servicii chirurgicale identice vor fi oferite în cîteva spitale municipale şi spitalele de

servicii medicale terţiare. Idea principală de reconstrucţie a SCR este centralizarea şispecializarea serviciilor chirurgicale. Aceasta înseamnă că, în viitorul Centru de Excelenţă artrebui să se trateze doar pacienţii care necesită servicii medicale terţiare. La SCR ar trebui să fietrimise doar cazurile selectate. Aceste cazuri nu ar trebui să fie tratate în alte spitale localizate înmunicipiul Chişinău. Serviciile medicale pe care noi le propunem ca să fie incluse în profilul SCRsunt bazate pe forţă, competenţă şi infrastructură, pe care SCR le asigură şi astăzi. Combinaţiaacestor aspecte forte şi specializarea a stat la baza “conceptului de 3 Centre” din cadrulspitalului.

2. În conformitate cu experienţa noastră şi recomandaţiile Consiliului de Cercetări şi Ştiinţă dinGermania, un spital inclus în procesul de instruire medicală nu ar trebui să aibă mai puţin de 600-650 paturi, astfel putînd asigura o instruire eficientă şi de calitate superioară pentru studenţi.Calculul nostru, în ceea ce priveşte necesarul de paturi, a fost bazat pe estimarea numărului decazuri internate, perioada medie de spitalizare şi realizarea utilizării patului de 85%. Perioadamedie de spitalizare estimată a fost redusă în conformitate cu tendinţele actuale internaţionale.Serviciul de ambulator, chirurgia ambulatorie şi chirurgia de nivel mai inferior nu au fostprogramate, datorită faptului că SCR ar trebui să furnizeze doar servicii medicale terţiare înaltspecializate. Astfel că, pacienţii care ar putea fi trataţi în instituţiile medicale primare şi secundarenu ar trebui să fie trataţi în SCR.

3. Necesarul de cadre medicale a fost calculat în baza estimării numărului de cazuri. Din acestmotiv au fost analizate şi luate în consideraţie dezvoltarea numărului de cazuri în ultimii doi ani.Calculul respectiv îşi asumă structura organizatorică optimală şi managmentul spitalicescprofesional ( vezi pag. 176-180).

208

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Anexă

Impactul restructurizării serviciilor medicale terţiare:

1. Cu autorităţiile competente ale Sistemului Ocrotirii Sănătăţii a fost discutat şianalizat faptul că integrarea departamentului de Neurochirurgie în cadrul SCR artrebui să se desfăşoare paralel cu închiderea departamentului de neurochirurgie aSpitalului de Neurologie şi Neurochirurgie. Personalul medical specializat se vatransfera de la Spitalul de Neurologie şi Neurochirurgie la SCR.

2. După analiza situaţiei actuale, consultantul a căzut de acord cu AutorităţileSistemului de Ocrotire a Sănătăţii de a închide Institutul de Cardiochirurgie dupăintegrarea acestuia în cadrul departamentului de cardiochirurgie a SCR.

209

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Anexă:

Cost -Eficienţa după reconstrucţieCalculul se bazează pe următoarele asumaţii:

Numărul personalului medical: Calculele sunt date la pagina 177Cheltuieli anuale pentru salarii şi alte cheltuieli pentru personal: Informaţie de la client.Costuri anuale curente pentru un pacient: alimentarea, produsele farmaceutice, spălătorie, curăţătorie,administraţie precum şi alte materiale şi consumabile în dependenţă de caz: Informaţie de la client.Numărul de cazuri: Calculele sunt date la pagina 133Costul pentru energie:Costurile de întreţinere:

210

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Anexă:

Cost-eficienţădupă

Restructurizare€

personalMedici 789 200Asistente medicale 907 452altele 1 343 232

3 039 884Materiale şi alte consumabileAlimentarea 306 578Produse farmaceutice şi alte materiale medicale 1 872 647Spălătoria 56 467Curăţătoria 4 785Asigurarea administarţiei ( tehnologiile informaţionale şi altele) 19 141Energia, din aceasta: 880 902 -apă 224 858 -vapori 74 712 -încălzirea 138 720 -electricitatea 442 612Întreţinerea, de aici:: 3 085 000echipament medical 1 885 000 clădirea+echipament tehnic (investiţii 12,00 Mio.) 1 200 000alte materiale şi rezerve 249 793

6 475 313Cheltuieli totale 9 515 197

Pentru a deservi 31.902 pacienţi, compensaţia medie pentru un pacientar trebui să fie 298

211

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Anexă:

Utilizarea standardelor internaţionale:

1. Consultantul a analizat mediul socio-economic al Republicii Moldova (vezi paginile 79-80 şimaterialul ataşat).

2. După analiza structurii economice a Republicii Moldova, Consultantul a decis în favoarea“Proiectului German”, deoarece acesta reprezintă de fapt scopul, şi anume de a asigura Moldovacu un sistem spitalicesc, care permite fiecărui locuitor să aibă acces la cele mai bune şiperformante servicii medicale, în acelaşi timp, ţinînd costurile cît de jos posibil.

3. Legat de experienţa noastră, au fost analizate cîteva sisteme şi a fost luată decizia finală:• SUA: acest sistem nu este recomandabil deoarece persoanele fără asigurare medicală

plătită de către angajator sau cele cu asigurare medicală privată, deseori nu au acces laserviciile medicale.

• Marea Britanie: acest sistem nu este recomandabil deoarece persoanele trebuie să aştepteo perioadă lungă de timp pentru a beneficia de tratament medical.

• Elveţia: preţul pentru serviciile medicale în această ţară deseori sunt mai mari ca înGermania.

• Ţările Scandinave: costul serviciilor medicale suportate de către stat sunt mai înaltecomparativ cu alte ţări europene.

• Ţările Baltice: Aceste ţări aparţin Uniunii Europene şi au beneficiat de suport financiarsubstanţial din partea acesteia. Moldova nu primeşte astfel de suport financiar.

• Alte ţări europene sud-estice: Aceste sisteme deseori nu sunt recomandate datorităproblemelor legate de guvernare şi de realizare care nu sunt încă rezolvate.

212

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Anexă:

Utilizarea standardelor internaţionale:

4. Motivele pentru care a fost ales Modelul German:

• Acces complet pentru oricine la serviciile medicale fără liste de aşteptare.• Calitatea înaltă a serviciilor medicale.• Cost relativ jos pentu tratament în spital comparativ cu nivelul serviciilor oferite.• Structură organizatorică eficientă.• Structură profesională de management.• Structuri eficiente de control.• Sistem de finanţare bazat pe principiul de solidaritate.

213

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Anexă:

Analiza schimbărilor demografice:(vezi paginile 126 pînă la 129)

Prognoza a fost făcută pentru următorii 3 ani, pînă în 2010.Noi recomandăm ca să modernizaţi şi să evaluaţi această prognoză cu regularitate.

Tendinţele cu termen lung în sistemul serviciilor şi procedurilor medicale

Calcularea numărului necesar de paturi spitaliceşti a fost făcută în baza estimării numărului de pacienţi:• Durata medie de spitalizare a fost modificată şi redusă în concordanţă cu tendinţele presupuse şi

posibilităţile proceselor optimizatoare.• Au fost analizate scenariile cu îndepărtarea serviciilor spitaliceşti de către serviciile de ambulator.

Modelul de cadre şi structura salonelor spitaliceşti:

• Calcularea necesarului de cadre la un salon s-a bazat pe asigurarea unei mari eficienţe aproceselor şi metodele moderne de structură organizatorică a saloanelor (ex. servicii medicaleinterdisciplinare, servicii medicale în 4 nivele, vezi pagina 175-180). Ca urmare a acestormomente, s-a discutat cum să se sporească rata de utilizare a patului. Modelul de centre vapermite SCR să utilizeze saloanele la un nivel mult mai interdisciplinar şi să menţină utilizareaacestora la nivelul de 85%. Din cauza profesoratului, este necesară alocarea unui anumit numărde paturi pentru fiecare profil.

214

Spita

lul C

linic

Rep

ublic

an


Anexă:

Strategii pentru păstrarea personalului medical:

• Centrele Medicale de Expertiză în cadrul SCR care se vor axa pe capacităţile chirurgicale aleCapului, Toracelui şi Abdomenului.

• Sistem de asigurare cu servicii medicale structurat în 4 nivele: Superior, Intermediar, Normal şiInferior.

• Modernizarea echipamentului medical tehnic cu predilenţă cel pentru Radiologie, Anesteziei şi aechipamentului chirurgical.

• Structuri organizatorice acceptate şi expertiză managerială.

întroducerea acestor schimbări face posibil de a avea un personal mai satisfăcut de munca pe care odepune în spital, astfel evitînd emigraţia.

215

Rep

ublic

an C

linic

al H

ospi

tal


Date post:	08-Feb-2016
Category:	Documents
Upload:	ana-placinta
View:	56 times
Download:	3 times

Studiul de Fezabilitate Pentru Spitalul Clinic Republican

Documents