+ All Categories
Home > Documents > Studiul Bibliei Pas Cu Pas

Studiul Bibliei Pas Cu Pas

Date post: 20-Jul-2015
Category:
Upload: lightme1
View: 123 times
Download: 11 times
Share this document with a friend

of 8

Transcript
  • 5/17/2018 Studiul Bibliei Pas Cu Pas

    1/8

    L

    1.REVELATIA LUI DUMNEZEUDe memorizat: "Toata Scriptum cste insuflata de DU711l1CZeU ,~ide folos ca sa invete, sa mustrc, sa

    fndrepte. s.1idea intelepciune in neprihcmire, p e l J 1 J : ' 1 L c . a _ Q J J : l u l lu i Dumnezel!_sa fie d(j__avar:) 'iti . . ! ! ! t . . .f O l u ldestoinicpentru orice.lucmis lEma." 2 Tirnotei 3,16.17. . ----.Introducere: Biblia sau ; ill in .ta _S_cc ip tm :iLe st e r ev el at ia l ui Dumnez eu gallL_omuluLlladitos prin

    2Iooroci i a1 1o sto 1i, co nstitu in d sin gu ra reg ula 1 1 1 ce prive~te crediI11~~i felul de vietuire crestina,Termenul de "B iblie" nu se gaseste nicaieri scris in Scripturi. El deriva din grecescul "bibles",insem nan d ."carte" (la plural, b ib lia = carti). Initial, term enul insem na "papirus egiptean", m aterialu lde baza folosit la copierea suJurilor antice. Denum irea l~i are obarsia In numele portului fenicianByblos, de unde se obtinea, de obicei, papirusul.

    I. Caile prin care S-a descoperit Dumnezeu1. Arata un motiv pentru care Dumnezeu nu putea vorbi in mod nemijlocit ell omu! pacatos.

    Exodu! 33,20; Isaia 6,5.Nota:D lainte de caderea In Racat, Durnnezeu - in mod nem ijlocit - avea legatura ell omul. Dar

    dupa caderea acestuia In pacat, prezenla slavei lu i r:fL im nezeL lar f irisernnat p en tru p acato s p rezen tajudecatii divine, echivalenta cu pieirea lui. D e aceea, Dumnezeu a c au ta t cai accesibile si suportabilepentru orri.prin care sa com unice vointa 9i so-liile Sale, Tara a pune In prim ejdie existenta um ana.2. Care sunt cele trei cui prin care se descopera Dumnezeu pacatosului?a) Prin natura: Romani I , 19-20.b ) P rin S fa nta S crip tu ra: Tit 1,3; Apoc . 1,1.c) P rin Isus H ristos' J031l 1 ,1 4; ] 7 ,8 .N oB: "N atura ~i Revelatia rnarturisesc deopotriva despre drazostea lui D um nezeu ... Cuvantul luiDumnez eu ...@ . s.QQ .p .e ni ca ra ct er u! . S iiu ... F iu l lu i Durnnezeu a ven~ ceruri ca sa ne descopere pe

    T~E xpresia greaca "apocalypsis" C Apoc. 1 ,1), ca ~i cea latina "revelatio", tnseam na descoperirea unuilucru acoperit, dezvelirea unei statu i sau, intr-un sens general, revel area, descoperirea unui fenom enneobservat sau a unui adevar ascuns. Prin "revelatie" sau "descoperire". In sens teologic, intelegerncaile prill care D um nezeu a com ullicat planul, voia ,'I lu crarea S a.-Deoarece r e v e a i . na lJ "a '! ost insuficienta spre a-I conduce pe pacatos la cunoa~terea

    s in gu ru [u i DU IT IlJ e2 eu si im 12lid ip os ib ilita te a d id erii I I I id ola trie (c u[tu l s oa re lu i.l. p olite ism, p an te ismetc.), D um nezeu S-a ingrijit ca, prin Cuvantul Sau, prin Cuvantul scris ~i prin Cuvantul In trupat, sa ned es co pe re v oin ta ~icaracterul Sau, cu scopul cuprinderii noastre in Planul Sau divin de M antuire.

    II. Originea carlii1. Cum a descoperit Dumnezeu soliile Sale servitor Sai? Numeri 12,6-8.2. Cum au Iuat Iiinta Sfintele Scripturi? 2 Petru 1,20-21; 2Timotei 3,16-17.N ota:.B iblia este 0 carte inspirat!'i. Prin inspiratie in telegem acea lucrare speciaJa a D uhului Sfant

    prin care llidescopent iam a realitatii lui D um nezeu m artorilor priniari (l'Ioorocilor ~ i apostolilor) ~iI-a 'm zestrat eu caR acitatea d e a transm ite sem enilorJor d escQ perirea R rim ita."-Inform a, Scrip turile sunt opera autorilor ale caror IlU ll1e s unt specificate la Illceputul cartilor. Incontinut, elesun t o pera nem ijlo cita a Q llhllllJ! Sfant, De aceea obisnuirn sa spunem ea ele, ca~sunt de origine om eneasca, dar, ca suesa ~i continut, SLintde origine divina.

    6

  • 5/17/2018 Studiul Bibliei Pas Cu Pas

    2/8

    "A placut lui Durnnezeu sa eomuniee lumii adevarul Sau prin agenti om enesti $i EI Insusi, R ! i Q _ _Duhul Sau eel Sfant, a pregatit oameni $i i-a Iaeut III stare sa faca luerarea Sa. El a eali'iuzit m inteapen tr u e a sa a le aga c~uo ib_eas. .c a_c$ j__c .e .. .s a_ sc ri e. Comoara a fost incredintata u~ or vase pamantesti,dar, eu toate aeestea, nu este mai putin din C er. M arturia este transm isa prill expresia nedesaviir$ita alimbajului omenese . dar, cu toate acestea, este marturia lu i Dumnezeu; $ i c op ilu l ascultator $ieredincios al lui Durnnezeu vede 1 1 1 ea slava puterii durnnezeiesti, plina de har $i de adevar.t'Z )

    III. Dovezile originii divine a Scripturilor1. Ce recunosc autorii carti lo r B ib lie i? Exodu I1 7,1 4; lerernia 36,1-2; IT esa lo nic en i 2 ,1 3.Nota: Cea mai mare of ens a ce i se poate aduce unui scriitor este acuzatia de a nu f original.

    Autorii Bibliei, ei In$i$i recunosc acest lucru, considerandu-se a f num ai transm itatorii unor m esaje,a le c are r izvoare se gasesc II I afara v oin te i $ 1 i nte le etu lu i lo r.

    2. Ar fi putut dainui Biblia dad autorii ei ar fi prezentat pareri si conceptii diferite? Matei12,25.N ota: B iblia n-ar f putut rezista asaltului scep ticism ulu i, d ad ar f intrat 1 1 1 conflict c u ea insasi.S:=ei39 de autori au avut ocupatii diferitt,. vorbe~u lim bi diferite, ave au e xp erie nt e ~j g rade d e . uJ .tu ra

    diferite, situatii sociale d if er ite,~ra ia ll 1 1 1 tari si secole diferite. pe parcursul 3 I)00 de ani. fara a seCUn 03 $te ln tre e i si, totusi, opera lor este com una ~i unitara, avand 0 singura tel1~ Planul de M antuire.

    3. Implinirea profetiilor cuprinse in Biblie este 0 alta dovada a originii ei divine. Deut. 18,21-22; Matei 24,35.Nota: Infl.orirea, declinul ~i pieirea unor orase antice CLlrezonanta istorica, s:um au fos t Babilol lu l,N in iv e ~ i T iru l, sa Ll p ra bu $(re a impe riilo r b ab ilo nia n, medo-persan, grec ~ i r om an,grez isa de proQ rocij

    Vechiului Testament cu mult inainte de declinul lor, atesta c a p ro fe ti it e r espe ct iv e nu puteau avea 09l'igine omeneasca,_ci au f'O st~'i ale DLlJnnez;-ului adevarat, ~el care tine [11 main i de st il le lei st ar i e i

    4. Transfonnarea caracterului cititorilor celor ce studiaza si cred adevarurile Bibliei atestaoriginea acestei carti. Evrei4,12; 1Petru 1,23.Nota: "Intreaga Biblie este revelatia slavei lui Dumnezeu 'in Hristos. Prim ita, crezuta si ascultata,

    ea esteun m are mijloc 1 1 1 t rans fo rmare a c ar ac te ru lu i. "3 )IV. Autoritatea si suticiente Scripturilor1. In disputa Sa directa ClI Satana, cum a dovedit Isus Hristos ca Scriptura este singura

    autoritate dupa care trebuie sa De orientam in viata de credinta? Matei 4,4.7.10.Nota: R eforrnatiunea a redat Scripturii autoritatea ei neconditionata de care s-a bucurat in biserica

    crestina prim ara. Reform atorul elvetian Ulrich Zw ingli (1484-1531) a fost primul care forrnuleazaprincipiul "Sola Scriptura" (num ai Scriptura), recunoscand-o ca singura sursa infailibila si autoritara arevelatiei divine. (Cele 67 de teze, 1523). Adventi$ tii de Zilla a $aptea stall ferm pe aceasta p()ziti~$Llstiniind c a 1 a b az a fie ca re i lilv ata tu ri ~ipr~re tine trebuie sa stea un "A$a zice Domnul!"."In zilele noastre se vede 0 mare indepartare de la doctrinele si preceptele SenptunlO r i estenevoie de 0 intoarcere la marele principiu protestant, BIBLlA $i NUMAI BIBLIA, ca regula decredinta ~i dator ie."4)

    2. Este Scriptura suficienta pentru a-l indruma pe om sa traiasca 0 viata conforrna vointei luiDumnezeu? 2 Timotei 3,16.17_

    7

  • 5/17/2018 Studiul Bibliei Pas Cu Pas

    3/8

    Nota: Biblia nu are nevoie sa fie cnmpletats sail inrregita, deoarece ea este sufieienta pentru a neconduce, prin D uhul Srant, la m alJtuire.. "Nu exista puncte vitale ale adevarului practic, care sa ramana invaluite de m ister. Cand, inprovidenta lui Dumnezeu, va sosi timpul ea lumea sa fie incercata eu privire la adevarul pentru aceltimp, m intile vor fi m3nate de Dllhul SaLi sa eerceteze Scripturile. chiar eu post ~i ru gaeiu ne, p an acand inel dupa inel va fi descoperit ~iunit intr-un Ian! desavarsit. Fieeare adevar care se refera directla mantuire va fi facut atat de lamurit, 'inca! nimeni nu va trebui sa rataceasca saL! sa umble In

    Jntunerie."5)3. Suficienta Scripturilor este s.!!.!?liniata ~i de interzicerea de a adauga sau a omite ceva din

    totalitatea revelatiei lui Dumnezeu, Deut. 4,2; Provo 30,5-6; Apoc. 22,18-19.4. patoria fiecarui credincios ar trebui sa fie studiul Zilllic al Bibliei. loan 5,39; Fapte 17,11.5. Cauta sa formulezi din citatele urrnatoare regula de baza a interpretarii Bibliei. Isaia

    34,16; 28,10; 1 Cor. 2,13.14.Nota: i n formularea lui M artin L uther, aceasta regula. suna astfel: "Scriptum este eel mai buncomentariu al ei" (Scriptura est s ui i ps iu s in te rp re s) ."Noi ar trebui sa studiem zi de zi Biblia el l sarguinta, dintarind fieeare gand Si eom parand verset

    ell verset. Prin ajutor divin, trebuie sa ne form am propriile noastre opinii, deoarece vom raspunde noi'ln~lI1e inaintea lu i Dumnezeu."6)

    In interpretarea textelor legate de anurnite circum stante, prim eaza textul original (ebraic, grec),istoria perioadei ~i a tarii respective, seopul ~i im prejurarile In care s-a seris, obiceiurile celor carora s-a adresat solia si inforrnatiile etnografice si geografice, Legendele sau traditia extra-biblica IlU potconstitui dovezi valabile pentru sustinerea unor adevaruri biblice.

    1) E.G. Wh ite , C ale a catre Hristos, Bucuresti, 1980, p. 7-9.2) E.G. White, T.V., ln trod ucere, V I, VII.3) E.G. White, M. 8,319.4) E.G. White, T.V., p. 204-205.5) E.G. White, 2 M, 262.6) E.G. White, T.V., 598.7) E.G. W hite, M . 6,393.

    8

  • 5/17/2018 Studiul Bibliei Pas Cu Pas

    4/8

    2. DESPRE TRINITATE, DUMNEZEU - TATALDe memorizat: "Caci frei sun! care miirtur.ises'c in eel': Tatal Cuvontul ...'ii Duhul SJant., Sf aceSlL

    frei unq s u m : " I loan S,7.Introducere: Doctrina despre Trinitate sau Sfanta Treime se refera la Dumnezeirea revelata In

    Sfintele Scripturi In pe rso an a Tatalui, Fiului ~i Duhului Stant. D e la inceputurile crestinism ului,aceasta invatatura a fost considerate ca un aspect prim ar si distinctiv aJ conceptiei crestine despreDumnezeu, "taina" credintei crestine, radacina a celorlalte doctrine.

    In general, popoarele pagane sunt politeiste, adorand mai multi durnnezei. Evreii au adoptat 0credinta m onoteista, crezand intr-un singur Dumnezeu. Crestinismul este continuatorul acestuimonoteism, da r intr-un sens aparte. Crede intr-ull singur D um nezeu, m anifestat 1 1 1 tr e! p ers oa~:T alal; Fiul;;i D uhul Sm nt

    Expresia "~fanta Treime" sau "Trinitatea~' nu se gaseste 'in litera, ci in spiritul Scripturii. Yomvedea ca Biblia - in totalitatea ei- vorbeste despre existents, realitatea $1 activitatea acestor treip ers oa ne d iv in e.

    I. Bazele scripturistice ale doctrinei aesiu:1. Ce declara apostolul loan despre divinitate? loan 5,7.Nota: "In Scripturi este yorba de trei persoane diV ine, fiecare dintre ele este Durnnezeul Cel

    adevarat, ~otusi un singur D um nezell, nu rnai multi.t' l )2. Ce declara Scriptura despre singularitatea lui Dumnezeu? Deut. 6,4; Efeseni 4,5.Nota: DUlTInezeu este UNUL. Prin aceasta intelegem singularitatea esentei. Cand adm item

    e xisten ta a tre i pe rso an e intr-o singura esenta divina, intelegern form a sau ipostaza lor de m anifestare.(Hy po sta sis (g r.) = subzistenta, form a de rnanifestare, ipostaza). Prin doctrina Trinitatii nu s-a creat untriteism (trei divinitati), caci nu s-a renuntat la m onoteism In favoarea politeismului, ci a fost doarrecunoscuta revelatia Scripturii despre Dumnezeu, care ne rnvata ca "Durnnezeu.Iatal, ca FOllSDeitatis (izvorul durnnezeirii) S -a taclIt vizibilll1 D lIm nezell-Fiul ~i I i revarsa pL lterea Sa datatoare de_ y i a 1 i i prin Dumnezeu-Duhul.i'Z)

    3. Cum a fost prezenta Trinitatea cu ocazia botezului lui Isus Hristos? .Matei 3,16.17.Nota: "Trei Persoane vii aldHuiesc treimea cere Numele acestor trei Persoane aleDumnezeirii sunt ~, E l \ l ! ~I "_;llU ant. Ei L-au asigurat pe D om nul H ristos la botez prin glasulunei increderi vii; pe[S oaneT e D lIm neZ eL rll 1Il1esc e forturile lor eu eel ale redincio:;;ilor subordonali..cerului spre a tral 0 v ia ta n Olla In Hristos:'3)

    4. Cum este prezenta Trinitatea cu ocazia fiecarui botez?~5. Cauta s a gase~ti indicatii in Vechiul Testament referitoare la prezenta Trinitatii la

    creatiune si in istoria Israelului: Gen. 1,2.26; Isaia 63,7-10 (v. 7: Tatal; v. 8-9: Fiul; v. 10: DuhulScant).

    6. Care este raportul dintre Tatal, Fiul $ i Duhu l S fan t?a) sunt un a: loa n 10,30.b) Tatal "locuieste" CLl FiLII: lo an 1 4,1 0-1 1.c) Duhul adevarului purcede de la Tatal: loan 15,26.

    9

  • 5/17/2018 Studiul Bibliei Pas Cu Pas

    5/8

    d) Tnt ce are Tatal este ~i a J Fiului. C e este al Fiului este si al O uhului Sfant;_Ioan 16 13-15 .~ == .~ ,II. Natura lui Dumnezeu1. Poate fi inteleasa si cuprinsa In mod desavarsit natura adevarata a lui Dumnezeu? Iov

    11,7-8; Romani 11,33-36.Nota: In p riv in ta c un oa ste rii Durn ne ze ir ii exista 0 bariera, un punct pana unde poate patrundeinteligenta umaria $i aeest punet este delirnitat de revelatia lui Dum nezeu. Noi cunoa~tem despreE!atat cat a crezut de euviinta Ournnezeu sa ne descopere; ~i eeea ee ne-a deseoperit este suficient'pentru a intra in legam antuJ Sau $i a lnte lege Planul Sau d e Mfu1 tu ire . S a luarn aminte la sfatul inspiratcare 111s- a dat 1n urm atoru I cltal:

    "Descoperirea despre Sine , data de Dumnezeu 'i11 Cuvantul Sau, este pentru studiul nostru. _A tatavem dreptul de a dluta sa 'inje legem . D incolo [nSa de aceasta, l1U putem patrunde. Cea mai inaltainteligenta se poate zbate singura pana la epuizare , vrand sa ghiceasca natura lui Oum nezeu;.dare fortu l va fj z ad arn ie. P ro ble ma a ee asta nu n e-a fo st noua data sa 0 rezolvarn, Nici 0 rninte omeneascan u-L cup rin de pe Dumnezeu. Sa l1U Inceree om lll lim itat sa-I! expliee . Nimeni sa nu se lanseze inspeculatii privind natura Sa. A ici tacerea este e locventa. Caci Singurul A totstiutor este m ai presus dediscutie.t'a)

    III. Dumnezeu- TatiilLin afara de revelatia naturii si a Scripturii, cine a descoperit in mod desavarsit Persoana ~i

    caracterul Tatalui ceresc? loan 14,6-10; 1,18.2. in dialogul Sau Cll sarnariteanca, cum L-a prezentat Mantuitorul pc Tatal? loan 4,24.tyJH.3. Arata cateva din atributele Tatalui, revel ate In Sfintele Scripturi,a) E l e ste iuhire, 1 loan 4,8.b) E l este sta J1 1. 1 P etru 1,1 5-1 6.c) E l este I n . g . . .~.ffimr,m ilostiv, plin de bunatate si credinciosie. E xod 3 4,6 .d) E l e ste ~ lsaia 46,9-10 .e) E ! este atotputernie . Iov 22,25 -26 .f) E I e ste ornniprezent. P sa lm i 1 39 ,7 -1 0.g) E I e ste desavarsit, M a te i 5 ,48 .h) EI este neschirnbator. lacov 1,17.i) S ingurul nem uritor. 1 T im . 6 ,15 -16 .Nota: Caracterul lui Dumnezeu se reflec ta In actiunile Sale, mai ales prin cele doua atribute de

    ba za: s-fin ten ia ~ i d ra go stea S a.Sfintenia lui D um nezeu exprim a caracterul cu totul deosebit al divinitatii in com paratie CLi ornul,

    fiinla creata, ajungand, prin neascultare, intr-o stare pacatoasa. In ac easta p riv in ta, sfin ten ia luiDum nezeu exprim a departarea Sa, deosebirea Sa de tot ceea ce este pacatos si stricat, Dar ea exprim asi dorinta, cerinta lui D um nezeu la slava $i su pun ere a c re atiu nilo r S ale.

    D ragostea lui Dum nezeu exprirna surna si baza tuturor atribute lor divine , in relatia ~i lucrarea Sadeosebita eLI om ul pacatos. D ad s-fin1enia lui O um nezeu reflee ta departarea Lui de p,acat. dragosteaSa, din contra, exprim a apropierea lui Dum nezeu de r a turile aeatoase r a r a ca aceasta apropiere sa-lm odifice s interua ~l esavarsirea, atn ute 11 1 vesnicii ale caracterului Sau. O aca sfintenia Sa este 0b arie ra p en tru pacat, dragostea Sa, din contra, trece peste aceasta bariera. Daca sfintenia Sa pretindeslava ~isupunerea pacatosuIL li,~ ragostea S a, din contra, se daruieste pe S ine om lllui pacatos.

    10

  • 5/17/2018 Studiul Bibliei Pas Cu Pas

    6/8

    3. Isus HRISTOSDe memor izat: "Dataprimim marturisirea oamenilor, mdrturisirea lui Dumnezeu este mai mare;

    :;1mdrturisirea lui Dumnezeu este marturisirea pe care afacut-o El despre Fiul Sdu.Cine crede in Fiul lui Dumnezeu are mdrturisirea aceasta in el; cine nu crede in Dumnezeu Ilface

    mincinos fiindca nu crede mdrturisirea pe care a fdcut-o Dumnezeu despre Fiul Sau. Cine crede inFiul lui Dumnezeu are mdrturisirea aceasta. S f marturisirea este aceasta: Dwnnezeu ne~a dat viatave:jnica :; f aceasta via/a este in Fiul Sau. Cine are pe Flul are viato, cine n~ore pe Fiulltti Duml1ezeun~are viata." 1 loan 5,9~12. . .-

    Introducere: Domnul lsus Hristos, a dOLla persoana a Dumnezeirii. este eta de~a treia forma arevelatiei divine,' dar si eea mal cornpleta. Reform atorii numeau revelatie generala acea descoperire pecare Dumnezeu a dat-o omului in natura, prin opera creatiunii. Jar pentru descoperirea data lumii deDumnezeu, prin [sus H ristos, Fiullui D um nezeu, ei foloseau term enul de revelatie speciala.

    Scriptura rnarturiseste ca D um nezeu ~ i-a descoperit adevaru I si vo int a Sa In mod comp let $ idesavarsit in Isus Hris to s (lo an J 7,6-8). De aceea, tema c en tra l a a Bibl iei este saJvarea om enirii prinFiul lui Dumnezeu. Cea mai identica interpretare a Bibliei este cea hristologica, in care se cautasen su nle cele rnai ascunse care se refera la mantuirea no astra prin Isus Hristos,

    Ar trebui precizata ~i folosirea co r ecta a num eJui Mantuitorului: H ristos sau Christos? Deoarecenumele este de origine greaca, transcrierea corecta este "Christos". Totusi 110ivern folosi transcriereae-xistents in Biblie, versiunea pe care 0 folosirn in prezent In limba rornlna, deci: "Hristos".

    I. Preexistente Domnului Hristos1. Ce declara Evanghelia despre preexistenta Domnului Hristos (Cuvantul)? loan 1,1-3; 8,58.Nota: Cand vorbim despre preexistenta lui Hristos, Intelegem en viata Sa nLl a Tnceput in Betleem ,

    cand a ILlat fiinta ca om , CI ca cea de-a doua Personna divina, ge xis t'! d in v e~nic ii."Domnul Isus Hristos a fost din ve$nicie una cu Tatal; EI a fost "Chipu! lui Dumnezeu", chipulslavei ~imaiestalii Sale, "stralucirea maririi Lui". EI a venit pe pamantul acesta lntunecat din cauzapacatulu], ca sa descopere lumina [ubir!! lui Dumnezeu, pentru a fi "Dumnezeu ell noi". De aceea s-aproorocit despre E J ca "Ii vo r pune numele Emanue l" .!)2. Vorbind des pre nasterea Sa in Betleem, ce descopera profetul despre obarsia Domnului

    Hristos? Mica 5,2.Nota: Preexistenta lui Hristos este 0 dovada a DU llln eze irii S ale . Adventistii de Zilla a Sapteaconsidera ca nefiind intemeiata afirmatia ca Dornnul H risto s ex ista nurnai de la Bet!eem incoace,considerand-o astfe! pe M aria "nascatoare de Dumnezeu". Inca de la inceputurile lui, adventismul aafirmat ca aceasta lnva!atura nu este corecta, socotind-o "ill limbajul metaforic al Bibliei ca "vinulratacirii Babilonului", deoarece submineaza temelia tuturor invataturilor crestine, care suntfundam entate pe revelatia divina data p rin IS LIsH ristos, Fiul d in vs; .n icii al lui Dumoezeu."B abilonul nutre~te principii otravitoare, vinul ratacirii. V inul acesta al ratacirii 11 fo rm eaza aceledoctrine false, cum ar fi n el1 1u rire a n atu ralS . a s uf1 etu lu i, ch in uire a v e~ nicn a n eleg iu itilQ r, ta.g a.d uire apreexistentei lUI Hristos inainte de nasterea Sa in Betleern ... "2)

    II. Isus Hristos: Dumnezeu adeviirat1. Ce ne descopera Scriptura despre natura divina a lui Isus H ristos? 1 loan 5,20; Coloseni

    2,9; Filipeni 2,6.

    1 2

  • 5/17/2018 Studiul Bibliei Pas Cu Pas

    7/8

    Nota: "Cand a devenit 0111, Hristos n-a ineetat a fi Dumneze..!:.!_:Dqi Se umilise pani} la gradul deom, !2tu~i era sti"l],an pe _Dum~ezelr~NlImai Hristos putea sa-L [epr-ezinte pe Tatal intre oameni siaceasta reprezentare ucenicii au avut privilegiul s a 0 priveasca timp de peste trei ani."3)

    2. Nurneste 0 serie de martori care au recunoscut Dumnezeirea Domnului Hristos:a) Durnnezeu-Tatal $i Duhul Sfant: Luca 3,22 ..b) lnsusi lsus: Matei 26,63-64.c) Proorocii: lsaia 9,6.d) Apostolii: Romani 9,5; loan 20,31.e) Ingerii: Luca 2, I 0-11.I) Demonii: Luea 4,41.Nota: Numele de Hristos (gr. Christos) este corespondentul grec al termenului "Masiach" din

    limba ebraica. Substantivul apare In Daniel 9,25 II I cornpozitia "Masiach naghid". Verbul "rnasach"inseamna '.'a unge", din care deriva substantivul "masiach = uris". "Naghid" se traduce prin: sef,conducator, print, principe sau supraveghetor. In forma cornpusa a celor doua substantive se intelegeMesia, ea irnparat uns de Dumnezeu, exprirnand si sensul de preot $i eel de domnitor, intr-o singurape rso an a, in traducerea Septuaginta (greaca) s-a recurs la corespondentul de "Christos", nume care s-afolosit rnai tarziu In mod eonsecvent de catre scriitorii Noului Testament (vezi loan 1,41).

    III. Isus Hristos: om edeviiret1. Cum vorbeste Cuvantul lui Dumnezeu despre taina intruparii Domnului Hristos? loan1,14; 1 Tim. 3,16.Nota: Verbul "skenoo" intaln it 1 1 1 acest eitat inseamna: a face cort, a locui In cort. Vrea sa exprirne

    ca loeuirea lui Isus Hristos intre oarneni va f de scurta durata, numai pfllla la savarsirea supremeijertfe salvatoare.

    2. Cum descrie apostolul Pavel procesul tainic prin care "Hristos" a devenit "Isus"? Filipeni2,6-8.

    Nota: 111eitatul nostru I11talnil11verbul "kenGo", care are 0 larga gama de sensuri: a pierde un drept(sau cum In eitat actiunea fiind reflexiva, insearnna a renunta, a abdiea voluntar de la un dret sau 0putere), a goli, a anula, a priva, a deposeda, a rapi un rept sau 0 putere, a destitui, a degrada, adetrona, etc.Tntelesul este c:i Hristos S-a privat pe Sine de puterile ~i dre]2turile ce decurg din firea Sadumnezeiasca devenind 0111.

    In teologle se Obl$nUle~te a deosebi cele doua denumiri conform celor doua naturi: Isus reprezintanurnele persoanei istoriee a Mantu-itorului, iar Hristos exprirna persoana divina, sau - In terrneniteologiei - este numele kerygrnatic (din gr. kerygma =vestire, solie, predica) al Mantuitorului. Astfel[sus Hristos reprezinta acel persona] biblic, unic 1 1 1 istorie, care in acelasi timp este ~iOm siDurnnezeu.

    "Faptui c a fiul Mariei a putllt fi in acela~i timp ~i Fiul lui Dumnezeu este mai presus deposibllitatea In eleuerii noastre este de domeniul credintei. Sfintele Scripturi Ill! numai ca atesta.aptul nasterii Sale rniraculoase, dar subliniaza chiar necesitatea acestui act. Apostolul Pavel vorbestedespre intruparea Sa ea fiind '0taina a Dumnezeirii' ."4)

    "Intruparea (care implica preexistenta) este cheia 1l1tregii Bi.blii. Daca aceasta doctrine este negata,_.. - . ~.-respinsa, totul devine confuz ~icontradictoriu. Dad este admisa, recunOscllta ea atare, totul devine~ IUJTlinos,plin de armonie $1putere. QQ!l1nul I-Iristos este atat Dumnezeu, cat $i om, In dOLI naturidistincte ~itotl0i 0 singura ~i ve~nicii Persoana ... Durnnezeu rnanifesfai in trup este C:IOCtrinadistinctaa religiei SfinteJor Scripturi Tara cIe care ea, religia, ar f asemenea U J 1 u i cadavru rece, lipsit deviata."5)

    ] 3

  • 5/17/2018 Studiul Bibliei Pas Cu Pas

    8/8

    "In mod distinct, asa curn Scriptura prezinta pe Domnul Hristos, ca avand 0 na tu ra d iv in a 9 i 0natura um ana, fiecare dintre acestea nealterata 1 1 1 ese~ta ei ~i nedezbracata de a tr ib ut el e $1puterea eim ora l a , eu 0 egala distinctie el e reprezinta pe D om nu! I-Iristos ca 0 personalitate unica nedivizata, Inc ar e a ce ste doua naturi sunt In m od vital $ i inseparabil u nite , a stf el incat K ! II I mod natural ou este SIDumnezeu si om , c i este Dumnezeu-Om ."6) .- . _

    3. Care a fost scopul intruparii lui Hristos? Matei 11,27; Romani 8,3.Nota: "Scopul 'intruparii D om nului H ristos, cea de-a doua Persoana a Dum nezeirii a fost dub!u: a)

    Sa descop~e pe D um nezeu-Tatal.b) Sa rascum pere $ i sa rn an tu ia sc a p SJ)a dl1 QS din ; ; ; i c i s < s ub p ute re _pacatului cu toate urm arile lui."7) -

    - Teo[ogul noureform ator,K arl Barth, vede de asernenea doua motive pentru care Dumnezeu adevenit om . Prirnul motiv considerat de el ar fi acela ca prin "0111" sta In fata n oa str a s uma ru l eu!ui,fapt pentru care a fost un mediu potrivit pentru "camuflarea" sau "ascunderea" lui Durnnezeu, Isusdevenind astfel D eus incognito. Cel de-al doilea motiv 11vede B arth In imprejurarea ca omul nu po a tea ve a a de va ra ta "intalnire" decat numai cu omul, ca Dumnezeu II I divinitatea Sa numai ca "om " S-aputut adresa om ului, caci d ia lo g, cornuni ca ti e, cunoastere si intelegere poate f realizata J111ll1ai 1 1relatia om-orn.S)

    IV. Functiiie lui Isus Hristos1. Numeste cele sapte functii care Ii sunt atribuite de Scripturi Domnului Isus Hristos, Fiullui Dumnezeu:a) C reator: loan 1,1-3; E vrei J , 1-2.b) LegW "i"U ;'r;lacov4,12;lCorinteniJO ,1-4. ~.. _ n_l LeQ-e d ~ Cc) ~ loan 6,14; 7,40_ IPLtX\tMUe= t : eL1 qctOr .~ c;d) _Mantuitor: loan 4,42. . .~- -.". , Ji.. . C \A er j - ~e) M ijloeitor (M are P reot): 1 Tim_ 2,5; Evrei 4,14_ C \ L u ! ) L , U 0 1 I.FV ~(\1}(\)("tt:-eu .f) Ju de cato r: F ap te 10,42. 'I vg) ImparatApoc. 19,13-16. ~~(~-,tPMga.I\.._Q\~._"Nota: Pornind de la cuvantul "uns" (Mes ia , C hris to s) reformatorii I i a tr ib uia u DOIT1l1 11 1u ir is to s

    trei functii, care In Vechiul Testament necesitau ungerea: functia de prefer, preot 9 i im parat. Inluerarea Sa de profet, reform atori i inteleg lovalaturil e ~i vindecari Ie M antu itoru lui. i n activi tatea S ade M are Preot, se includ suferintele, m oartea, eleci lucrarea specials de ispasire. In cereul activitatii deImpa ra t in tr a in vie re a, inaltarea la eel', sederea la dreapta T atalui, dornnia ~ i j ud ee ata v iito ar e.

    Adventistii de Z iua a Saptea recunosc din S fin te le S crip tu ri cele sapte funct ii d is ti nc te ale lui ISlISH ristos enum erate m ai sus.

    1) E.G. White, H.LL., 15.2) E.O. W hite, M .P., 17.3) E.O. White, I--I.L.L., 491.4) D. Papa, Fiul lui Dum nezeu ~i Fiu! ornului, 31-32.5) D r. C harles H odge, citat de D . Popa, op. c., 36-37.6) Dr. A.H. S tro ng , c ita t c le D. Popa, op . C., 37.7) D . Popa, op. c., 63.8) K. Bar th , Do gma tik , 218.9) H . B ullinger, C onfesiunea H elvetica 11, 1 99-200.1 0) Id em , 201-202.

    1 4


Recommended