Studiu STATIUNE CLIMATICA Moinesti 25 iulie luni FINAL trimis · de factori de risc natural sunt...

Studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti ca staŃiune climatică

INSTITUTUL NAłIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE ÎN TURISM – INCDT BUCUREŞTI

1

Studiu de fundamentare pentru atestarea

unui areal al municipiului Moineşti ca STAłIUNE CLIMATICĂ

Bucureşti iulie, 2016



2

COORDONATOR STUDIU

Georgeta MAIORESCU

COLECTIV DE ELABORARE

Georgeta MAIORESCU cercetător ştiinŃific gr. II

Doru TUDORACHE cercetător ştiinŃific gr. III

Alina NICULESCU cercetător ştiinŃific gr. III

Adrian RĂDULESCU cercetător ştiinŃific

Colaborator extern:

INSTITUTUL NAłIONAL DE RECUPERARE, MEDICINĂ FIZICĂ ŞI BALNEOCLIMATOLOGIE

(Capitolul II.1)

Manager: dr. HORIA LĂZĂRESCU

DIRECTOR GENERAL,

dr. arh. Victor TIMOTIN



3

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………………………………..…………………….. 4

CAPITOLUL I CONSIDERAłII GENERALE …………………………………………..………….…….. 6 I.1. PoziŃie geografică, accesibilitate ….………………………………………….…..…. 6 I.2. Infrastructură generală …………………………………….…………..………….…. 8 I.3. Cadrul natural …………… …………….…………………….………………….……. 12 I.4. Date socio-economice …………………………….…….……………………...…..… 19 I.5. Probleme de mediu şi factori de risc natural ……..….…………………...….…..… 23

CAPITOLUL II ANALIZA FACTORILOR NATURALI TERAPEUTICI ..……….….….…….…..….… 27 II.1. Analiza elementelor climatice, topoclimatice, bioclimatice şi de fizica atmosferei 27 II.2. Apele minerale şi calităŃile lor terapeutice …...….…..……………………………… 46 II.3. Perimetrul de protecŃie a staŃiunii şi a apelor minerale …………..…………….…. 51 II.4. Starea factorilor naturali terapeutici ……………..……….………………….…….… 52

CAPITOLUL III MODALITĂłI DE VALORIFICARE A FACTORILOR NATURALI TERAPEUTICI .. 53

CAPITOLUL IV ANALIZA RESURSELOR TURISTICE ………………………….….…………..….… 60 IV.1. Resurse turistice naturale …....…………...………………………….……. ….…. 60 IV.2. Resurse turistice antropice ………………………………………………….…..…. 64

CAPITOLUL V BAZA TEHNICO- MATERIALĂ A STAłIUNII CLIMATICE MOINEŞTI ….………... 70 V.1. Structuri de primire turistice …………………………..……………….…….…...….. 72 V.1.1. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare ………………..….….. 72 V.1.2. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie publică ……….... 76 V.1.3. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de tratament ……..………….…. 78 V.1.4. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de agrement ………..……….…. 79 V.2. Formele de turism practicabile ……………………………………………..….....…. 81 V.3. Date privind circulaŃia turistică ..…………………………………………………….. 82

CAPITOLUL VI PROPUNERI PRIVIND MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA FUNCłIEI CLIMATICE ŞI BALNEARE ÎN VIITOAREA STAłIUNE …………….….………. 86

VI.1. Premisele dezvoltării turismului de sănătate ………..……………….……..….... 87 VI.2. DirecŃii strategice de dezvoltare ……………. ……………………………….…… 88

FIŞA STAłIUNII CLIMATICE MOINEŞTI – prezentarea sintetică a criteriilor de atestare 91

BIBLIOGRAFIE 100

ANEXE 101 1. Harta de încadrare în regiune a localităŃii Moineşti 2. SituaŃia juridică a surselor de ape minerale şi indicaŃiile terapeutice 3. Buletine de analiză a apelor minerale (fizico-chimice, microbiologice, farmacodinamice) 4. Monitorul Oficial nr. 146 din 28.06.1934 – „Decizia de recunoaştere ca localitate balneo-

climatică a comunei urbane Moineşti”

5. Lista structurilor de primire turistice din localitate 6. Traseele de cicloturism din Moineşti şi împrejurimi

HĂRłI, PLANŞE DESENATE, PLIANTE 102

Planşa nr. 1 – Hartă PUG Moineşti - delimitarea staŃiunii climatice



4

INTRODUCERE

Studiul de fundamentare pentru atestarea unui areal din municipiul Moineşti ca

staŃiune climatică, s-a realizat în baza Contractului de servicii cu nr. 87/29.07.2015 şi Act

adiŃional nr. 1 / 24.02.2016, încheiat între Primăria Municipiului Moineşti, în calitate de beneficiar şi

Institutul NaŃional de Cercetare – Dezvoltare în Turism, în calitate de executant, având ca

subproiectant de specialitate, în domeniul climatologiei, Institutul NaŃional de Recuperare,

Medicină Fizică şi Balneoclimatologie.

Conform OrdonanŃei nr. 109/2000 (privind staŃiunile balneare, climatice şi balneoclimatice şi

asistenŃa medicală balneară şi de recuperare), prin staŃiune climatică se înŃelege „localitatea sau/şi

arealul situat în zone cu factori climatici benefici, care are condiŃii pentru asigurarea menŃinerii şi

ameliorării sănătăŃii şi/sau a capacităŃii de muncă, precum şi a odihnei şi reconfortării”. Aceste

condiŃii sunt întrunite într-un areal aferent municipiului Moineşti (zona Parc Băi), aşa cum va fi

demonstrat în continuare.

Prin prezentul studiu de fundamentare pentru atestarea unui areal al municipiului Moineşti,

ca staŃiune climatică cu caracter permanent, conform HG 1.154/2004 (privind aprobarea

normelor tehnice unitare pentru realizarea documentaŃiilor complexe de atestare a funcŃionării

staŃiunilor balneare, climatice şi balneoclimatice), sunt analizate modul de îndeplinire a criteriilor

unitare conform actului normativ, pentru desemnarea unui areal din municipiul Moineşti ca

staŃiune climatică. Este vorba, pe lângă analiza factorilor naturali cu caracter terapeutic şi de

accesibilitate, infrastructură generală şi utilităŃi tehnico-edilitare, analiza cadrului natural şi socio-

economic al localităŃii, aspecte legate de factorii de risc natural, a potenŃialului turistic, care au

rolul de a susŃine un cadru natural adecvat pentru reconfortarea şi întărirea sănătăŃii. În localitatea

Moineşti sunt cunoscute si au fost utilizate de peste o sută de ani ape minerale cu calităŃi

terapeutice. Baza de tratament, în care se utilizau apele minerale, în cură externă (băi cu apă

minerală încălzită, la cadă), a fost dezafectată după anul 1990, deoarece se afla în construcŃie un

complex balnear şi de wellness (hotel + baza de tratament şi de wellness), încă nefinalizat până în

prezent.

Studiul mai conŃine recomandări şi propuneri privind dezvoltarea şi modernizarea funcŃiei

climatice şi balneoclimatice în concordanŃă cu viitorul statut, diverse anexe care vin în sprijinul

fundamentării atestării şi Fişa staŃiunii climatice care prezintă sintetic modul în care sunt

îndeplinite criteriile de atestare. Statutul de staŃiune climatică trebuie să se coreleze cu

reglementările Planului Urbanistic General al localităŃii, iar delimitarea perimetrului de protecŃie a

staŃiunii pe planurile de urbanism a se va face conform HG 1.154/2004.



5

Datorită potenŃialului turistic natural şi antropic de care dispune, o parte a municipiului

Moineşti este în curs de atestare ca staŃiune turistică de interes local (staŃiunea turistică Moineşti –

Băi) în conformitate cu cerinŃele hotărârii de guvern HG 852/2008.

La baza realizării studiului au stat prelucrarea informaŃiilor preluate de pe teren, măsurători

ai parametrilor climatici, topoclimatici, bioclimatici şi de fizica atmosferei, în localitate şi

interpretarea acestora, date statistice preluate de la Institutul NaŃional de Meteorologie, Planul

Urbanistic General al localităŃii, baza de date statistice a Institutului NaŃional de Statistică,

informaŃii preluate de la Primăria Municipiului Moineşti, de la societăŃile de turism care îşi

desfăşoară activitatea în localitate, literatura de specialitate şi pagini INTERNET .



6

CAPITOLUL I

CONSIDERAłII GENERALE

I.1. PoziŃie geografică, accesibilitate

PoziŃie geografică

UAT Municipiul Moineşti este situat în partea vestică a judeŃului Bacău, de-a lungul unui

culoar depresionar care separă MunŃii Tarcău, spre NV de MunŃii BerzunŃi, spre SE, o zonă

submontană cu altitudini cuprinse între 400 – 1.100 m (altitudinea maximă este atinsă în partea de

NV a UAT). Intravilanul localităŃii se dezvoltă în cea mai mare parte de-a lungul arterei rutiere DN

2G (Bacău/E 85 – Moineşti – Comăneşti/DN 12A), la altitudini medii situate între 400 – 600 m.

Drumul naŃional DN 2G (Bacău – Moineşti – Comăneşti) face legătura între două artere rutiere

importante pentru circulaŃia turistică: drumul european E 85 (punct frontieră UA/RO - Siret -

Suceava - Bacău - Urziceni - Bucureşti - Giurgiu – punct frontieră RO/BG), care uneşte două

puncte de frontieră şi drumul naŃional transcarpatic DN 12A (E 574/Oneşti – Comăneşti –

Miercurea Ciuc/E 578), fiind un drum pitoresc. PoziŃia geografică, faŃă de importante drumuri de

circulaŃie rutieră, favorizează accesul facil al turiştilor sau a celor interesaŃi de o cură de ape

minerale şi climatoterapie, dinspre diverse localităŃi/zone (a se vedea Anexa nr. 1).

MOINEŞTI



7

Din punct de vedere geologic, teritoriul administrativ al municipiului Moineşti se desfăşoară

peste formaŃiuni de molasă argilo-nisipoasă cu conglomerate (partea de est) şi formaŃiuni de fliş

greso-marnos (partea de vest), formaŃiuni aferente structural CarpaŃilor Orientali. Structura

geologică a fundamentului a determinat prezenŃa unor substanŃe minerale utile, regiunea Moineşti

fiind cunoscută pentru acumulări importante de petrol; totodată, structura petrografică a zonei

influenŃează şi chimismul apelor subterane, în partea centrală a localităŃii fiind cunoscute mai

multe izvoare minerale, rezultate prin dizolvarea unor săruri în drumul lor ascendent către

suprafaŃă (ape bicarbonatate, sodice, sulfuroase, sulfatate, calcice-magneziene, dar şi sărate).

FaŃă de reşedinŃa de judeŃ, municipiul Bacău, localitatea Moineşti se află la 47 km (pe DN

2G), iar faŃă de principalele localităŃi din judeŃ se află la 8 km (pe DN 2G) de oraşul Comăneşti, la

31 km (pe DN 2G şi 12A) de municipiul Tg. Ocna şi la 44 km (pe DN 2G şi 12A) faŃă de municipiul

Oneşti.

Pentru îndeplinirea statutului de staŃiune climatică, conform actului normativ HG

1.154/2004, aşezarea localităŃii într-o zonă geografică benefică refacerii stării de sănătate şi lipsită

de factori de risc natural sunt condiŃii esenŃiale. Arealul geografic al localităŃii Moineşti, cunoscut

de peste un secol pentru apele sale minerale, curative, dar şi ca un loc de odihnă şi relaxare, cu

factori de mediu favorabili întăririi sănătăŃii organismului şi a capacităŃii de muncă, îndeplineşte

cerinŃele prevăzute de actul normativ; zona subcarpatică (şi implicit arealul depresiunilor

submontane), cu altitudini de sub 800 m, conform literaturii de specialitate1, este recunoscută

pentru climatul terapeutic şi bioclimatul sedativ de cruŃare.

Accesibilitate

Accesul în municipiul Moineşti şi implicit în staŃiunea turistică şi climatică se poate face

astfel (a se vedea Anexa nr. 1):

� rutier, dinspre centre urbane reprezentative, prin intermediul unor drumuri de

importanŃă naŃională sau judeŃeană:

� DN 2G (Bacău/E 85 – Moineşti – Comăneşti/DN 12A) – este drumul naŃional

traversează localitatea pe direcŃia NE – SV, fiind principala cale de acces rutier

în staŃiune dinspre reşedinŃa de judeŃ şi drumul european E 85, pe care se află

aceasta;

� DJ 117 (DN 11/ Livezi – BerzunŃi – Poduri – Moineşti), un drum judeŃean cu

traseu pitoresc, ramificat în comuna Livezi, din drumul european E 574 (Bacău

Livezi – Oneşti – Pasul Oituz – Tg. Secuiesc – Braşov – Piteşti – Craiova).

1 Sursa: Teodoreanu Elena, Dacos-Swoboda, Voiculescu Camelia, Enache L. – Bioclima staŃiunilor balneoclimatice din

România. Ed. Sport-Turism, 1984; pg. 110 -127



8

DistanŃa faŃă de reşedinŃa de judeŃ, municipiul Bacău, este de 47 km, iar faŃă de

Bucureşti, capitala Ńării, este de 264 km, pe E 85, DN 12A şi DN 2G. Operatori privaŃi

de transport auto asigură legături cu importante centre urbane: Bucureşti, Iaşi, Braşov,

Piatra NeamŃ, punând la dispoziŃia celor interesaŃi curse regulate, după un orar fix;

� feroviar, prin staŃia de cale ferată Comăneşti, situată la 8 km de municipiul Moineşti,

pe linia secundară Adjud – Comăneşti – Ciceu (501) care face legătura între magistralele 500

(Bucureşti – Focşani – Adjud – Bacău – Suceava – Siret/punct de frontieră RO/UA) şi 400 (Braşov

– Ciceu – Miercurea Ciuc – TopliŃa – Deda – Satu Mare), ambele fiind parte a magistralelor

internaŃionale A3 şi respectiv B, care duc spre importante capitale (Roma, Viena, Paris, Kiev,

Moscova) sau oraşe europene; din staŃia CFR Comăneşti se poate ajunge spre Moineşti cu

mijloace auto, 9 km pe DN 2G. Oraşul Moineşti dispune de staŃie de cale ferată (linia secundară

508), dar este funcŃională doar pentru CFR Marfă, transportul pentru călători fiind desfiinŃat din

anul 1997.

DistanŃa pe calea ferată faŃă de Bucureşti, până la staŃia Comăneşti este de 319 km (pe

magistrala 500 şi linia secundară 501);

� aerian: cel mai apropiat aeroport care poate deservi viitoarea staŃiune climatică

Moineşti-Băi este Aeroportul internaŃional „George Enescu” Bacău, situat la 47 km pe DN 2G, care

operează pe curse interne şi internaŃionale.

I.2. Infrastructură generală2

I.2.1. Infrastructură rutieră

ReŃeaua rutieră a localităŃii este reprezentată de drumuri naŃionale, judeŃene, comunale,

industriale/forestiere şi reŃeaua stradală. ReŃeaua de drumuri totalizează 63 km, din care reŃeaua

stradală reprezintă circa 20 km. SituaŃia infrastructurii rutiere din UAT municipiul Moineşti se

prezintă astfel:

� drumuri naŃionale: DN 2G (Bacău/E 85 – Moineşti – Comăneşti/DN 12A), traversează

localitatea aproximativ pe direcŃia NE – SV, pe circa 9 km lungime, urmând traseul străzilor M.

Eminescu, Atelierelor, Lunca, Livezilor; drumul se prezintă într-o stare tehnică bună. Este

principala cale de acces a fluxurilor de turişti către staŃiune, care face legătura cu drumul

european E 85;

� drumuri judeŃene:

2 Sursa datelor: HG 540 din 2000 - Anexa Drumuri judeŃene de pe teritoriul României

PUG Măneciu 2006, Strategia locală de dezvoltare durabilă a comunei Măneciu 2014 - 2020



9

- DJ 117 (Livezi /DN 11/E 547 - BerzunŃi - Poduri - Moineşti /Zemeş), în lungime

totală de 37,15 km, din care circa 5,5 km sunt pe teritoriul administrativ al

oraşului; pe teritoriul urban al localităŃii se suprapune peste mai multe străzi:

Căpitan Zăgănescu, Lucăceşti, Stadionului; partea de drum care traversează

UAT Moineşti a fost modernizată cu fonduri europene; până în anul 2012, drumul

judeŃean DJ 117 se continua până la limita cu jud. NeamŃ (DJ 117/Zemeş –

Bolătău / limita jud. NeamŃ), dar cei 23 km au fost declasaŃi de administraŃia

publică judeŃeană ca drum comunal – Dc 180A;

�� drumuri comunale:

- Dc 180 (Găzărie/DN 2G km 45+000 - Valea Arinilor - Moineşti/DJ 117), în

lungime totală de 4 km, din care doar 1,05 km se află pe teritoriul administrativ al

UAT Moineşti;

- Dc 180A (Moineşti - Zemeş - Bolătău/limita Jud. NeamŃ) – are o lungime de 23,23

km şi stare tehnică precară (drumul a fost asfaltat, dar îmbrăcămintea asfaltică s-

a deteriorat din cauza lipsei lucrărilor de întreŃinere); pe UAT Moineşti sunt incluşi

5 km, drum de curând modernizat;

- Dc 181 (Găzărie/DN 2G - Prăjeşti), în lungime totală de 3,50 km, din care doar o

mică parte se află pe teritoriul administrativ al UAT Moineşti (0,5 km), face

legătura cu satul Prăjeşti din comuna Mărgireşti; este un drum de importanŃă

locală, nemodernizat;

� reŃeaua stradală - însumează 81,838 km, în care sunt incluse şi drumurile naŃionale,

judeŃene şi comunale, clasate ca străzi în cadrul municipiului. Circa 35,6 km din

reŃeaua stradală a municipiului (44 %) sunt modernizaŃi, cu îmbrăcăminte asfaltică şi

beneficiază de utilităŃile aferente; 45,4 km sunt drumuri neasfaltate (55 %), iar 0,78 km

sunt drumuri de pământ; pe teritoriul propus al staŃiunii turistice şi climatice, întreaga

infrastructură rutieră este modernizată, dotată cu trotuare pietonale şi utilităŃile tehnico-

edilitare necesare;

� parcări auto – în zona centrală a municipiului şi implicit a viitoarei staŃiuni turistice şi

climatice există mai multe parcări amenajate, care totalizează circa 350 de locuri,

relativ insuficiente pentru o dezvoltare de perspectivă;

� drumuri forestiere / de exploatare – sunt amenajate pentru exploatările forestiere, în

principal de-a lungul unor pâraie; unele dintre acestea pot fi utilizate ca trasee turistice montane

(de ex., cele două trasee turistice montane incluse în „MunŃii Tarcău”, din colecŃia „MunŃii noştri”

ce pornesc din Moineşti pe valea pârâului Tazlăul Sărat).



10

I.2.2. Echipare tehnico – edilitară3

�� Alimentarea cu apă în sistem centralizat (captare, aducŃiune, tratare,

distribuŃie) se realizează astfel:

� alimentarea cu apă este asigurată din Sistemul principal de alimentare cu

apă al Companiei Regionale de Apă Bacău, sistem alimentat cu apă din Lacul

Poiana Uzului, trecută apoi prin StaŃia de tratare Dărmăneşti. Sistemul alimentează

toate oraşele din Valea Trotuşului şi municipiul Bacău. Municipiul Moineşti dispune

de mai multe rezervoare de înmagazinare a apei, cu o capacitate totală de 8.540 mc;

�� reŃeaua de distribuŃie:

- lungimea totală a reŃelei de distribuŃie: 44,5 km; raportat la lungimea

totală a străzilor din municipiu, de circa 70 km, gradul de acoperire este de

aproximativ 64%, populaŃia care beneficiază de acest serviciu este în

proporŃie de 84%; reŃeaua este din conducte din fontă de presiune, oŃel,

azbociment şi polietilenă (PEHD), de diferite dimensiuni.

Deoarece există zone periferice neacoperite de sistemul de alimentare, iar o parte

din reŃele prezintă o uzură tehnică avansată, este necesară reabilitarea şi extinderea

sistemului de alimentare şi distribuŃie cu apă potabilă. Arealul delimitat ca „staŃiune

climatică”, împreună cu toată zona centrală a municipiului, beneficiază în totalitate de

alimentare cu apă potabilă în sistem centralizat.

� Canalizarea – municipiul dispune de o reŃea în sistem divizor, cu colectarea

separată pentru apele uzate menajere şi cele pluviale; apele reziduale sunt preluate

de un colector principal şi de colectoare secundare stradale şi dirijate spre staŃia de

epurare. Apele pluviale colectate sunt dirijate către cel mai apropiat emisar, pârâul

Urmeniş, prin trei guri de vărsare. Tuburile colectoare sunt din beton, iar cele mai noi,

din PVC. Lungimea totală a conductelor de canalizare pentru ape menajere este de

33,38 km (circa 40,79 % din lungimea totală a reŃelei stradale) şi de 7,92 km pentru

ape pluviale (9,69 % din total lungime străzi). Conform datelor preluate de la

Primărie, 14.280 locuitori sunt racordaŃi la sistemul centralizat de canalizare.

Arealul viitoarei staŃiuni turistice este racordat la sistemul centralizat de canalizare.

Municipiul Moineşti beneficiază de două staŃii de epurare: una amplasată în partea

de nord a municipiului, Moineşti-Nord, reabilitată şi extinsă de curând, proiectată cu

două trepte de tratare a apelor menajere (mecanică şi biologică), are un debit

prognozat de epurare de 6.174 mc/zi şi poate deservi 26.000 locuitori; a doua staŃie,

3 Conform datelor preluate din PUG municipiul Moineşti, 2012, Profilul demografic, social şi economic şi Strategia locală de

dezvoltare durabilă a municipiului Moineşti şi de la Primăria Municipiului Moineşti



11

Moineşti-Sud, de curând amenajată (finalizată în luna iunie, 2016), are un debit de

epurare prognozat de 1.296 mc/zi; poate deservi 7.000 de locutori. Emisarul spre

care sunt dirijate apele epurate rezultate este pârâul Tazlăul Sărat.

�� Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a municipiului Moineşti este asigurată din

Sistemul Energetic NaŃional (SEN) şi reŃeaua electrică a SocietăŃii PETROM;

sistemul de alimentare este compus din reŃele de distribuŃie (de joasă, medie – 20 kV

şi înaltă tensiune – 110 kV), o centrală de transformare proprie, puncte de alimentare

şi posturi de transformare (în total 49, din care 23 sunt pentru iluminatul public).

Posturile de transformare ce alimentează consumatorii din oraş şi din localităŃile

componente sunt racordate la reŃeaua de medie tensiune, de 20 kV.

ReŃeaua de distribuŃie acoperă toată localitatea şi are o lungime de 120 km (112 km

aeriană - LEA şi 8 km linii subterane - LES); distribuŃia este asigurată de un operator

privat, compania E-ON Moldova DistribuŃie SA.

ReŃeaua de medie tensiune este realizată pe stâlpi de beton armat, cu

conductori din aluminiu, cupru şi oŃel; reŃeaua este amplasată atât pe marginea

drumurilor/străzilor din oraş, dar traversează şi terenuri agricole sau grădini,

dezvoltată în raport cu vechea infrastructură industrială a oraşului.

ReŃelele de distribuŃie de joasă tensiune sunt amplasate pe marginea

drumurilor/străzilor, pozate aerian sau îngropat. Sistemul alimentează integral atât

consumatorii casnici, cât şi societăŃile comerciale, obiectivele industriale sau

instituŃiile publice. Zona viitoarei staŃiuni climatice este acoperită de reŃeaua

sistemului public de alimentare cu energie electrică.

Iluminatul public stradal a fost reabilitat în zona centrală a municipiului şi este

asigurat de administraŃia publică locală, prin Biroul Iluminat Public al Primăriei

Moineşti. Se realizează printr-o reŃea de joasă tensiune, prin stâlpi metalici şi de

beton, conform Planului de AcŃiune pentru Energie Durabilă al Municipiului Moineşti.

Întregul areal al viitoarei staŃiuni climatice beneficiază de reŃea de alimentare cu

energie electrică şi iluminat public.

�� TelecomunicaŃii

Municipiul este racordat la infrastructura naŃională de telecomunicaŃii prin

magistrala de fibră optică (aeriană şi îngropată) care traversează localitatea.

Sistemul de telefonie fixă este asigurat de o centrală telefonică digitală, serviciile de

telefonie fiind asigurate de operatorii Telekom România, UPC, RCS&RDS.



12

Localitatea are acoperire 3G/4G de la principalii operatori de telefonie mobilă

care activează în România (Orange, Vodafone, Cosmote, RCS&RDS). Sunt

disponibile, de asemenea, servicii de televiziune şi internet prin cablu (operatori:

UPC, Telekom, RCS&RDS etc.). Municipiul dispune şi de unitate poştală.

�� ReŃele de gaze naturale

Municipiul Moineşti beneficiază de alimentare cu gaze naturale, fiind racordat la

Sistemul NaŃional de Transport. ReŃeaua de distribuŃie (de presiune redusă) este în

montaj îngropat sau în montaj aerian şi are o lungime cumulată de 74,9 km, ceea ce

arată un grad de acoperire de peste 95% din zona locuită, alimentând consumatori

casnici, agenŃi economici şi instituŃii. DistribuŃia de gaze naturale este asigurată de

compania privată E-ON GAZ România.

�� Alimentarea cu energie termică

În municipiul Moineşti, deşi este alimentat cu gaze naturale, doar circa 54% din

locuinŃe dispun de instalaŃii de încălzire centrală bazate pe gaze naturale, celelalte

dispun de sisteme individuale de încălzire, centrale proprii sau sobe, alimentate cu:

� combustibil solid – lemn de foc şi cărbune

� gaze naturale.

�� Gestionare deşeuri

Serviciul de colectare a deşeurilor menajere a fost atribuit prin licitaŃie publică

operatorului SC Compania ROMPREST SA. Deşeurile medicale sunt colectate

separat, în cadrul spitalului din oraş, care dispune de un incinerator propriu. În

localitatea Moineşti a fost amenajată o staŃie de transfer cu instalaŃii de sortare a

deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere („Sistem de colectare selectivă, centru

de valorificare şi optimizarea transportului deşeurilor în arealul municipiului

Moineşti şi a comunelor învecinate”), construită prin fonduri Phare CES 2004, dată

în funcŃiune în anul 2010, gestionată şi operată în prezent de DirecŃia UtilităŃi

Publice din cadrul Primăriei Moineşti, dar va fi transferată operatorului regional

ROMPREST. Prin acest proiect, municipalitatea a fost dotată cu trei autogunoiere

compactoare de colectare a deşeurilor, 450 de containere şi 2000 pubele ecologice

şi au fost amenajate 62 platforme betonate şi împrejmuite, la care se mai adaugă

31 de platforme amenajate de Primărie.



13

I.3. Cadrul natural al localităŃii

I.3.1. Relieful

Teritoriul administrativ al municipiului Moineşti, în suprafaŃă de 4.597 ha, se desfăşoară în

cea mai mare parte pe aria depresionară intramontană a Tazlăului (parte a Depresiunii Tazlău –

Caşin), dezvoltată de-a lungul pârâului Tazlăul Sărat, înconjurat de MunŃii Tarcăului spre nord şi

de MunŃii BerzunŃi, spre sud. Cele mai mari altitudini din cadrul UAT Moineşti se află pe limita de

NV şi de S a teritoriului administrativ, respectiv Muntele Taşbuga – 1.151,1 m, spre nord şi

Culmea Măgura – 700 m, spre sud. Din punct de vedere geologic, UAT Moineşti se află în zona

de contact a orogenului CarpaŃilor Orientali, reprezentat prin Flişul extern şi zona subcarpatică,

reprezentată prin zona de molasă, neogenă, peste care s-au aşezat sedimente de vârstă

Cuaternar. Structura geologică influenŃează în mod direct structura reliefului, dar şi prezenŃa şi

calitatea apelor minerale din municipiu.

MunŃii Tarcăului sunt încadraŃi în zona centrală a CarpaŃilor Orientali, având orientarea

generală a acestei grupe montane (N-NV – S-SE). Sunt parte a unităŃii tectono-structurale a flişului

extern (mai precis, Pânza de Tarcău), alcătuiŃi predominat din formaŃiuni greso-şistoase

bituminoase, structură geologică reflectată în aspectul geomorfologic al formelor de relief. Sunt

munŃi de altitudine medie, a căror înălŃime se situează predominant între 1.100 – 1.400 m,

depăşind 1.600 m doar în Vf. Grinduşu (1.664 m). Au creste rotunjite, cu pante domoale, mai rar

Sursa imaginii: www.moinesti.ro/

cu versanŃi abrupŃi; sunt munŃi bine împăduriŃi (circa 90% din suprafaŃă aparŃine domeniului

forestier), preponderent cu păduri de conifere (molid, brad), subordonat cu fag, ceea ce le

îmbogăŃeşte aspectul peisagistic în toate anotimpurile anului. Din punct de vedere morfologic sunt

alcătuiŃi din trei culmi principale (Grinduşu, Goşmanu, Muntele Lung), vălurite, lungi, orientate

paralel cu axul principal al Tarcăului, din care se desprind culmi secundare scurte, delimitate de

versanŃi abrupŃi. Pe teritoriul UAT Moineşti sunt incluse doar terminaŃiile sud-estice ale MunŃilor

Tarcău, unde înălŃimile se situează între 650 – 1.150 m, altitudinea maximă fiind atinsă în Vf.



14

Muntele Taşbuga, situat pe graniŃa cu comuna Asău, de 1.154,1 m. Dealul Osoiu, cu 659 m alt.,

ce străjuieşte municipiul Moineşti spre nord, este avanpostul MunŃilor Tarcău spre sud-est.

MunŃii BerzunŃi se situează pe extremitatea estică a Grupei Centrale a CarpaŃilor Orientali,

ocupă o suprafaŃă restrânsă şi au altitudini ce nu depăşesc 1.000 m. În literatura de specialitate

mai apar şi sub denumirea de „Culmea BerzunŃi”, reflectând astfel caracteristicile geomorfologice,

dar mai ales altitudinea mai redusă. Au aceeaşi orientare, N-NV – S-SE ca a MunŃilor Tarcău şi

sunt alcătuiŃi dintr-o culme principală, învălurată, pe care se individualizează principalele vârfuri,

de la nord la sud, cităm: Runcu (821,4 m), TarniŃa (891,6 m), Bulimandru (977,8 m), Măgura -

vârful cel mai înalt (984 m) şi Osoiu (781 m).

Pe teritoriul administrativ al municipiului Moineşti se întâlneşte doar o zonă restrânsă de

dealuri mărginaşe ale masivului, cu înălŃimi care abia depăşesc 700 m (715 m, Dealul Măgurii).

Culoarul depresionar Moineşti – Tazlăul Sărat este parte a Depresiunii Tazlău, o

depresiune subcarpatică formată în bazinul râului Tazlău, prin eroziune. Culoarul depresionar,

dezvoltat în bună parte de-a lungul Tazlăului Sărat, separă MunŃii Tarcău de BerzunŃi şi are

altitudini cuprinse între 380 m - 500 m. Are o orientare aproximativ V – E şi se întinde pe o

lungime de circa 15 km. Având o umplutură de roci sedimentare, uşor de modelat, se dezvoltă ca

o vale largă, cu versanŃi uşor înclinaŃi, oferind condiŃii prielnice pentru dezvoltarea aşezărilor

umane. În aria culoarului depresionar, în centrul oraşului, apar la zi izvoare minerale.



15

I.3.2. ReŃeaua hidrografică

Este reprezentată prin cursuri de apă şi izvoare de ape minerale.

ReŃeaua de ape curgătoare este reprezentată în principal de pârâul Tazlăul Sărat şi

afluenŃii săi; pârâul Tazlăul Sărat are o lungime de 42 km, izvorăşte din MunŃii Tarcău, de sub Vf.

Cracu Geamăna (1.442 m alt.) şi se varsă în râul Tazlău, pe teritoriul satului Tescani (comuna

Bereşti-Tazlău), la circa 15 km aval de Moineşti. Este principalul afluent al Tazlăului, cu un curs

dezvoltat predominant în aria montană, are un traseu montan pitoresc, însoŃit de drumul comunal

Dc 180A, ce constituie cale de acces pentru două trasee montane spre zonele înalte ale MunŃilor

Tarcău. Are un bazin asimetric, cu numeroşi afluenŃi primiŃi de pe versantul drept, dinspre Culmea

Goşmanu – Geamăna.

În partea centrală a oraşului, din vecinătatea staŃiei CFR Moineşti, izvorăşte pârâul Gâzu,

afluent al Tazlăul Sărat, ce se varsă în acesta spre extremitatea estică a municipiului. În versanŃii

pârâului Gâzu au fost puse în evidenŃă, de peste 150 ani, numeroase surse de ape minerale,

utilizate de circa tot atâŃia ani, în cura balneară.

Apele minerale4 au fost descoperite cu ocazia săpării unui puŃ pentru petrol, în apropierea

zonei de obârşie a pârâului Gâzu. Sunt ape sulfuroase, clorurate, bicarbonatate, sodice, calcice,

ale căror proprietăŃi terapeutice, ştiinŃific dovedite, au recomandat utilizarea lor în tratamentul

afecŃiunilor reumatismale, încă de la început de secol XX, în cadrul spitalului din localitate. Ulterior

a fost amenajată o bază de tratament rudimentară, cu instalaŃii specifice pentru băi, iar în anul

1934, printr-o decizie ministerială, oraşul Moineşti a primit statutul de „staŃiune balneo-climatică” (a

se vedea Anexa nr. 4).

Studiile geologice efectuate de-a lungul timpului au stabilit că zăcământul hidromineral

este localizat în depozitele aluvionare ale pârâului Gâzu, având o dublă alimentare: cea principală,

provenită din apele de suprafaŃă, prin drenarea orizontului nemineralizat, localizat în terasa medie

4 Sursa datelor: PotenŃialul balnear al R.S. România şi valorificarea superioară a acestuia în turismul intern şi internaŃional –

colectiv IECIT (actual INCDT), 1987 – 1988, arhiva INCDT



16

a râului Tazlăul Sărat, care se descarcă în depozitele deluvial-cuaternare din valea pârâului Gâzu

şi o a doua cale, din acumulările de ape subterane, arteziene, localizate în depozitele flişului

cretacic - paleogen. În zona de emergenŃă a izvoarelor a fost amenajat un parc balnear – Parcul

Băi, cu alei de acces spre izvoarele captate.

Studii complexe asupra apelor minerale au fost realizate la nivelul anului 1979; pe baza

analizelor întocmite de Institutul de Medicină Fizică, Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală

(în prezent Institutul NaŃional de Recuperare Medicină Fizică şi Balneoclimatologie - INRMFB), se

recomanda utilizarea apelor minerale din zăcământul Moineşti pentru cură internă şi cură externă.

Erau amenajate la acea dată trei izvoare şi patru puŃuri, care debitau în total 191 mc/zi. Rezervele

exploatabile de apă minerală erau evaluate, pentru data de 01.01.1980, la 94 m3, rezerve de bilanŃ.

Tabelul nr. 1.1

SituaŃia surselor de apă minerală din Moineşti, în anul 19804

Nr. crt.

Denumire sursă Localizare Tipul hidrochimic al apei Debit

m3/zi Tip de cură ObservaŃii

1 PuŃul nr. 1

în malul drept al pârâului Gâzu

Apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonatată, sodică,

calcică, mineralizare totală 3,07 g/l)

173 (cumulat puŃurile

nr. 1, 2, 3, 4) cură externă

2 PuŃul nr. 2 la 10 m aval de puŃul nr. 1 idem idem cură externă

3 PuŃul nr. 3 la 10 m aval de puŃul nr. 2 idem idem cură externă

4 PuŃul nr. 4 în malul stâng al p. Gâzu, la cca. 10 m

aval de P 3 idem idem cură externă

puŃurile 1, 2, 3 şi 4 sunt colectate într-un rezervor comun, betonat,

cu h=17 m, Ø=2,5 m

5

Izvorul 1 „23 August”

sau „de stomac”

în malul drept al p. Gâzu, aproape de

firul văii, în dreptul lui P 4

apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonatată, sodică,

calcică, mineralizare totală 2,23 g/l

5,1 cură internă captat în buvetă

6 Izvorul 2 („de ochi”)

în malul stâng al p. Gâzu, în aval de P 4 idem 0,8 cură externă captat în buvetă

7 Izvorul 3 (feruginos)

în malul drept al p. Gâzu, în dreptul

bazinului colector

Apă bicarbonatată, feruginoasă, sodică 12 cură internă

reuneşte două emergenŃe într-o singură captare,

în buvetă

TOTAL debite 191 m3

(173 m3 - cură ext. 18 m3 - cură int.)

I.3.3. Date climatice5

Zona UAT Moineşti are, datorită poziŃiei geografice, un climat tipic regiunilor deluroase, cu

nuanŃe submontane, cu veri răcoroase şi ierni blânde.

5Sursa: - Teodoreanu Elena, Dacos-Swoboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L. Bioclima staŃiunilor balneoclimatice

din România. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1984, PUG Oraşul Borsec, 2011 - Brânduş C., Grasu C. - MunŃii Tarcău, colecŃia MunŃii noştri, Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1987 - Atlasul RSR, Ed. Academiei



17

Temperatura medie multianuală este de +8,5 °C, iar radiaŃia solară globală este de 115 –

117,5 Kcal/cm2. În perioada cea mai rece, ianuarie - februarie, temperatura medie scade la −−−−3,5

°C, iar în perioada cea mai caldă, iulie - august, temperatura medie se situează în intervalul +18 –

+19°C. Primele zile cu temperaturi de îngheŃ apar de obicei începând cu a prima jumătate a lunii

octombrie, iar ultimele se înregistrează statistic în ultima decadă a lunii aprilie.

PrecipitaŃiile atmosferice au o medie multianuală anuală de 650 mm, numărul mediu anual

de zile cu precipitaŃii este de 125, iar cel de zile cu ninsoare de 30 - 40. Prima zi cu ninsoare poate

să apară în a treia decadă a lunii noiembrie, iar ultima, în prima decadă a lunii martie. Numărul

mediu anual de zile cu strat de zăpadă este în medie de 60 – 80. Perioada cu cea mai mare

cantitate de precipitaŃii este mai – iunie. Sezonul cald este prielnic practicării drumeŃiei montane,

mai ales în perioada august – septembrie, când cantitatea de precipitaŃii este redusă, vizibilitatea

este mare, iar nebulozitatea are valori mai mici.

Vânturile predominante sunt cele dinspre vest, urmate de nord-vest şi nord (pondere

cumulată de circa 50 %), mai rar dinspre nord-est (în anotimpul rece). Dat fiind aspectul

geomorfologic al zonei, de culoar depresionar, circulaŃia vânturilor se canalizează şi de-a lungul

acestuia, unde periodic acŃionează şi brizele de munte şi de vale.

Nebulozitatea medie multianuală are valoarea de 6,7 zecimi, numărul mediu anual de zile

cu cer senin este de 90, iar numărul mediu anual de zile cu cer acoperit este 150.

I.3.4. Flora şi fauna

Datorită geomorfologiei, altitudinii şi condiŃiilor climatice, flora şi fauna zonei este variată.

Există o etajare a vegetaŃiei pe trepte de altitudine, asociate cu fauna specifică.

VegetaŃia forestieră reprezintă, la nivel de UAT Moineşti, 1.056 ha dintr-un total de 4.597

ha, adică 22,97%, valoare situată sub media pe Ńară (26,7%). Pădurile sunt de foioase, stejar şi

fag în amestec cu carpen, tei, ulm, la altitudini situate sub 700 m, iar peste această înălŃime, pe

culmile MunŃilor Tarcău sau BerzunŃi, fagul apare în amestec cu coniferele – molid, pin, brad.

Conform datelor preluate de la Ocolul Silvic Moineşti, compoziŃia speciilor forestiere este 49% -

fag, 38% brad, molid, pin şi 13% - diverse specii. În partea de nord a zonei urbane, pe versantul

sudic al Dealului Osoiu, se află o pădure de pin, apărută ca urmare a împăduririlor făcute pentru

stabilizarea alunecărilor de teren ce afectau zona. Pe lângă funcŃia ecologică, pădurea de pin are

şi o importanŃă turistică, prin peisajele create şi prin rolul recreativ pe care îl poate dezvolta.

Poienile de la marginea pădurilor, acoperite cu fâneŃe şi păşuni naturale sunt de un

pitoresc aparte, prin speciile floristice care se înfloresc cu precădere primăvara şi vara.



18

Sursa imaginilor: http://imagini.moinesti.biz/

Pe teritoriul intravilanului se găsesc pâlcuri de păduri, plantate sau naturale, în suprafaŃă

totală de 15 ha, care îmbogăŃesc peisagistic zona urbană, în toate anotimpurile.

Păşunile şi fâneŃele ocupă, conform BilanŃului teritorial din PUG Municipiul Moineşti (2012),

o suprafaŃă de 1.589 ha, acestea fiind uneori afectate de eroziuni torenŃiale. Livezile de pomi

fructiferi se întâlnesc pe o suprafaŃă restrânsă, care cumulează doar 7 ha, regiunea nefiind una

pomicolă din cauza condiŃiilor de mediu.

În zona viitoarei staŃiuni turistice există spaŃii verzi extinse, unde pâlcurile de pădure sunt

bine reprezentate - de ex. Parcul balnear „Parc Băi”, o zonă predominant forestieră, ce oferă

turiştilor posibilităŃi de plimbare în aer liber, odihnă şi relaxare. SuprafaŃa spaŃiilor verzi, de

agrement şi protecŃie, conform PUG Municipiul Moineşti, acoperă 74 ha din total suprafaŃă

intravilan (954,6 ha).

Fauna cinegetică reprezintă una din bogăŃiile naturale ale zonei. Este necesar a se

extinde suprafaŃa pădurilor pe teritoriul UAT, spaŃiul forestier constituind mediul prielnic pentru

dezvoltarea unei faune variate şi bogate, importantă atât din punct de vedere cinegetic, cât şi al

biodiversităŃii. Zestrea faunistică a ariei montane împădurite, aferentă părŃii sud-estice a MunŃilor

Tarcău, este reprezentată de: cerb carpatin, căprior, mistreŃ, lup, jder, vulpe, iepure. BogăŃia şi

diversitatea faunei forestiere din regiune a determinat administratorul pădurii - ROMSILVA prin

DirecŃia Silvică Bacău, să organizeze opt fonduri de vânătoare, ce conŃin specii de vânat de mare

valoare cinegetică, de la dimensiuni mici (iepure) şi până la cerb carpatin şi urs brun. În zona de

interes a studiului este delimitat Fondul cinegetic Zemeş (nr. 8), în cadrul căruia se pot organiza

partide de vânătoare, conform cotelor aprobate pe fiecare sezon; compoziŃie faunistică este

diversă, reprezentată prin: cerb comun, căprior, mistreŃ, iepure, râs, lup, vulpe, jder, pisică

sălbatică, cocoş de munte, ieruncă. SuprafaŃa totală a Fondului cinegetic Zemeş este de 13.117

ha – din care 12.818 ha este suprafaŃă productiv cinegetică.



19

I.3.5. Natura protejată

Prin Legea nr. 5/2000, de aprobare a Planului de amenajare a teritoriului naŃional –

SecŃiunea a III-a zone protejate, pe teritoriul administrativ al municipiului Moineşti a fost declarată

ca arie naturală protejată de interes naŃional, Pădurea de pini.

„Pădurea de pini” - în suprafaŃă de 15 ha, este o arie naturală protejată localizată la

nord de zona urbană, pe versantul sud-estic al Dealului Osoiu (658,85 m alt.); corespunde

categoriei a IV-a IUCN - rezervaŃie naturală de tip mixt (o arie protejată pentru habitat şi

specii) şi cuprinde o plantaŃie făcută în anul 1930 de către Societatea petrolieră "Steaua

Română", în vederea stabilizării alunecărilor locale de teren de pe versant. În prezent, pe

lângă valoarea ecologică a speciei forestiere Pinul negru, a rolului în eliminarea riscului de

alunecare a terenului, pădurea reprezintă o zonă de agrement, un loc de atracŃie pentru

localnici şi turişti. Pe versanŃii sudic şi sud-vestic al dealului au fost făcute, după anul 1950,

plantaŃii mai tinere de pin negru. RezervaŃia naturală „Pădurea de Pini” a fost declarată ca

arie protejată prin Legea nr. 5/2000 (PATN – SecŃiunea a III-a Zone protejate).

ExistenŃa unei arii naturale cu regim de protecŃie în zonă impune obligativitatea respectării

regimului ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, în

conformitate cu O.U.G. nr. 236/2000, aprobată şi modificată de Legea 462/2001 - cu toate

modificările ulterioare (OM 1198/2005, Legea 345/2006 şi O.U.G. 57/2007). Pentru viitoarea

staŃiune turistică, prezenŃa unei rezervaŃii naturale este un punct forte, un loc de atracŃie, dar

constituie şi garanŃia respectării principiilor dezvoltării durabile, un lucru benefic pentru calitatea

turismului din zonă.

I.4. Date socio-economice

Datele furnizate de Institutul NaŃional de Statistică au evidenŃiat faptul că, la nivelul anului

2015, populaŃia municipiului Moineşti însumează 24.806 locuitori, din care 12.146 sunt de sex

masculin şi 12.660 de sex feminin.



20

EvoluŃia populaŃiei din municipiul Moineşti în perioada 2011 – 2015

25.448

25.24425.088

24.92724.806

22.400

22.900

23.400

23.900

24.400

24.900

25.400

25.900

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015

Sursa: baza de date TEMPO a Institutului NaŃional de Statistică

Graficul nr. 1

În ceea ce priveşte evoluŃia demografică a locuitorilor din Moineşti, din graficul de mai sus

se observă că s-a înregistrat un trend descendent începând cu anul 2011, tendinŃă care a

continuat de la un an la altul.

Scăderea sistematică a numărului de locuitori din municipiului Moineşti îşi are explicaŃia în

fenomenul migraŃiei.

De altfel, acest declin demografic, pentru aceeaşi perioadă analizată (2011-2015), se

aliniază cu cel înregistrat la nivelul întregului judeŃ Bacău.

Tabelul nr. 1.2

PopulaŃia municipiului Moineşti, pe sexe şi grupe de vârstă, între anii 2011- 2015

Anii Grupa de vârstă Sexul

2011 2012 2013 2014 2015 Total, din care: 25.448 25.244 25.088 24.927 24.806

masculin 12.464 12.357 12.262 12.196 12.146 Total

general feminin 12.984 12.887 12.826 12.731 12.660

Total, din care: 5.492 5.320 5.171 5.049 4.879 masculin 2.835 2.736 2.667 2.608 2.543 0 – 19 ani feminin 2.657 2.584 2.504 2.441 2.336

Total, din care: 16.806 16.762 16.736 16.657 16.606 masculin 8.287 8.293 8.271 8.252 8.235 20 – 64 ani feminin 8.519 8.469 8.465 8.405 8.371

Total, din care: 3.150 3.162 3.181 3.221 3.321 masculin 1.342 1.328 1.324 1.336 1.368

peste 64 ani

feminin 1.808 1.834 1.857 1.885 1.953

Sursa: baza de date TEMPO a Institutului NaŃional de Statistică



21

Pentru anul 2015, dacă ne referim la structurarea populaŃiei pe categorii de vârstă, se

remarcă faptul că 67% din total populaŃie este reprezentată de grupa 20-64 ani, secondată de

categoria de vârstă 0-19 ani, care a întrunit un procent de 19,7%. PopulaŃia vârstnică, de peste 64

de ani, se situează pe ultimul loc în această ierarhie (13,3%).

De asemenea, în perioada luată în analiză (2011-2015), ponderea persoanelor tinere a

scăzut uşor de la un an la altul, în timp ce numărul persoanelor în vârstă a crescut, ceea ce indică

o tendinŃă de îmbătrânire a populaŃiei, dar şi o creştere uşoară a speranŃei de viaŃă.

Din perspectiva distribuŃiei locuitorilor pe sexe, se remarcă predominarea persoanelor de

sex feminin, asupra celor de sex masculin.

Diviziunea etnică a populaŃiei din Moineşti, potrivit ultimului recensământ din anul 2011, a

arătat faptul că 94,3% dintre locuitori sunt români, urmaŃi în ordine descrescătoare de romi - 5,4%,

maghiari - 0,1%, iar 0,2% sunt de altă etnie.

La nivelul anului 2011, cu privire la apartenenŃa religioasă, 92,3% dintre locuitorii

municipiului s-au declarat ortodocşi, 1,6% penticostali, 5,2% romano-catolici, 0,3% creştini de rit

vechi, 0,6 % sunt atei sau de altă religie.

I.4.2. ForŃa de muncă

După cum s-a prezentat în analiza de mai sus, 67% din populaŃia municipiului Moineşti

este reprezentată de grupa de vârstă 20-64 ani, ceea ce evidenŃiază existenŃa unei resurse

semnificative de forŃă de muncă.

Tabelul nr. 1.3 EvoluŃia numărului de salariaŃi din municipiul Moineşti în perioada 2009 – 2014

Anii 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Nr. salariaŃi 4.862 4.270 4.344 4.360 4.137 3.736

Sursa: baza de date TEMPO a Institutului NaŃional de Statistică, iunie, 2016

Dacă analizăm datele publicate de Institutul NaŃional de Statistică pentru perioada 2009 –

2014 (pentru care există informaŃii statistice oficiale), observăm că numărul persoanelor salariate

a cunoscut o evoluŃie oscilantă, cu un maxim înregistrat la începutul perioadei, în anul 2009 (4.862

de salariaŃi), o uşoară creştere în perioada 2011 - 2012 şi un minim la sfârşitul perioadei analizate,

în anul 2014 (3.736 salariaŃi).

Conform datelor preluate de la Primăria Moineşti, la nivelul anului 2005, Societatea

Comercială Petrom, cel mai mare agent economic din zonă, avea circa 2.100 persoane angajate,

iar după privatizare (2005) numărul acestora a scăzut permanent, în prezent, mai fiind angajaŃi

doar aproximativ 1.400 de salariaŃi. Pe lângă restructurarea celui mai mare operator economic din

localitate (SC Petrom SA), alte explicaŃii privind reducerea numărului de salariaŃi ar fi diminuarea



22

numărului populaŃiei din municipiu şi migrarea unei părŃi a forŃei de muncă spre Ńări mai dezvoltate

din Uniunea Europeană, în căutarea unui loc de muncă, de cele mai multe ori mai bine plătit.

Referitor la numărul persoanelor fără loc de muncă din municipiul Moineşti, din informaŃiile

primite de la DirecŃia JudeŃeană de Statistică Bacău, se observă pentru ultimii cinci ani o reducere

aproape constantă a numărului de şomeri, cu o uşoară creştere în anii 2012 şi 2013.

Tabelul nr. 1.4 EvoluŃia numărului de şomeri din municipiul Moineşti în perioada 2010 – 2015

Anii 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Nr. persoane 910 705 754 775 611 582

Sursa: DJS Bacău, iunie, 2016

Pentru începutul anului 2015, se remarcă un număr mai ridicat de şomeri (peste 700 de

persoane) în lunile ianuarie şi februarie, pentru ca din martie până în luna mai a aceluiaşi an,

numărul lor să se reducă. În luna iunie, s-a înregistrat o nouă creştere, numărul şomerilor ajunge

la valoarea de 589, pentru ca în luna iulie, trendul descrescător să continue. Lunile următoare

(august şi septembrie) au adus valori mai ridicate ale numărului de şomeri, dar anul 2015 s-a

finalizat cu o scădere a acestora. Se mai observă că numărul şomerilor de sex masculin este mai

mare decât numărul de şomeri din rândul femeilor.

Tabelul nr. 1.5 EvoluŃia numărului şomerilor din municipiul Moineşti, în anul 2015

LUNA ŞOMERI

Ian. Febr. Martie Aprilie Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Nov. Dec.

Total, din care: 707 727 641 612 548 589 562 565 593 591 592

masculin 424 430 396 380 341 358 342 345 237 351 359 feminin 283 297 245 232 207 231 220 220 356 240 233

Sursa: baza de date TEMPO a Institutului NaŃional de Statistică, iunie, 2016

I.4.3. Economia

Principalele sectoare economice din municipiul Moineşti sunt: industria (extractivă,

prelucrătoare), producŃia şi furnizarea de energie electrică, energie termică, gaze naturale,

distribuŃia apei, salubritate, gestiunea deşeurilor, activităŃi de decontaminare, construcŃii, transport

şi depozitare, comerŃ, agricultura, silvicultura, hoteluri şi restaurante, IT şi comunicaŃii, diverse alte

servicii.

În prezent, pe teritoriul municipiului Moineşti funcŃionează 462 de firme.

În pofida reculului semnificativ înregistrat după anul 1990, industria de extracŃie a petrolului

rămâne principala activitate economică la nivelul municipiului Moineşti. De fapt, dezvoltarea



23

municipiului şi diversele sale etape de urbanizare sunt strâns legate de extracŃia şi prelucrarea

petrolului, acesta fiind supranumit pe la început de secol XX şi "oraşul petrolului".

Sectorul industriei prelucrătoare din localitate este slab dezvoltat, existând unităŃi mici de

producŃie a preparatelor din carne, a produselor de panificaŃie şi patiserie, a produselor lactate, a

mobilei şi produselor din lemn, a confecŃiilor metalice, echipamentelor petroliere, a încălŃămintei,

betoanelor, a confecŃiilor textile, a tâmplăriei pentru construcŃii, etc.

În sectorul construcŃiilor, deşi profilul firmelor existente este unul diversificat (construcŃii

rezidenŃiale, speciale, drumuri şi poduri, instalaŃii, reparaŃii etc.), majoritatea sunt micro-

întreprinderi, iar volumul lor de activitate este redus, în condiŃiile în care piaŃa imobiliară locală

este subdezvoltată, iar investiŃiile publice reduse.

Sectorul serviciilor (sectorul terŃiar) este relativ slab dezvoltat, în pofida unei dinamici

pozitive din ultimii ani. Acest sector asigură locuri de muncă, inclusiv în domeniile serviciilor

publice (administraŃie şi apărare publică, învăŃământ, sănătate, asistenŃă socială, cultură şi

activităŃi recreative etc.). Însă, cea mai dezvoltată ramură a serviciilor este cea a comerŃului şi

reparaŃiilor, în localitate funcŃionând numeroase unităŃi comerciale de mici dimensiuni, depozite de

materiale de construcŃii, farmacii, staŃii de carburanŃi, service-uri şi spălătorii auto etc., care

deservesc şi locuitorii din zona rurală adiacentă oraşului. Sectoarele cele mai dezvoltate ale

acestui domeniu sunt comerŃul şi transporturile.

În Moineşti îşi au sediul mai multe firme de dimensiuni mici din sectorul transportului rutier

de mărfuri şi de persoane.

Domeniul serviciilor de intermedieri financiare şi asigurări este foarte bine dezvoltat, dacă

se Ńine cont de numărului ridicat de unităŃi bancare existente în municipiu.

Restul activităŃilor economice (agricultura, alte servicii) au o pondere redusă în economia

locală, din perspectiva cifrei de afaceri şi a numărului de angajaŃi.

În ceea ce priveşte sectorul TURISM, potrivit bazei de date a AutorităŃii NaŃionale pentru

Turism, în municipiul Moineşti activează (luna iunie, 2016) zece operatori economici, care deŃin

structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare clasificate. Operatorii economici din turism sunt

organizaŃi sub forma societăŃilor cu răspundere limitată.

Tabelul nr. 1.6 Operatorii economici care deŃin unităŃi de cazare clasificate – iunie, 2016

Nr. crt. Operatorul economic Denumirea unităŃii de

cazare deŃinute Tip

operator Numărul de ordine în Registrul ComerŃului

1. S.C. CIBAR S.R.L. Bungalow Excelsior SRL J04/153/1991 2. S.C. BREBOCOM S.R.L. Pensiunea Davis SRL J4/1511/1991 3. S.C. BREBOCOM S.R.L. Pensiunea Davis 2 SRL J4/1511/1991 4. S.C. BESTTEA SERV S.R.L. Pensiunea Ghizela SRL J04/169/2004 5. S.C. PARCUL CU PINI S.R.L. Pensiunea Parcul cu pini SRL J04/1319/1993 6. S.C. PARCUL CU PINI S.R.L. Hostel Parcul cu pini SRL J04/1319/1993 7. S.C. SILTUR S.R.L. Pensiunea Royal SRL J4/317/2003



24

8. S.C. DECAROX S.R.L. Pensiunea Monden SRL J4/436/2009 9. S.C. PARC PINI MOINEŞTI S.R.L. Popas Turistic Parc Pini SRL J4/715/2013

10. S.C. COMPLEX PARC PINI MOINEŞTI S.R.L.

Camere de închiriat Cristina

SRL J4/715/2013

Sursa: baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism, iunie, 2016

I.5. Probleme de mediu şi factori de risc natural

Probleme de mediu. Conform datelor preluate din PUG Municipiul Moineşti, 2012 şi cele

furnizate de Primăria Municipiului Moineşti, rezultă că pe teritoriul administrativ al municipiului

funcŃionează obiective industriale şi un depozit de materiale explozibile care sunt susceptibile a

produce poluări accidentale în aer, sol sau apă (S.C. Petrom S.A. - Sucursala Moineşti şi S.C.

Conpet S.A. - Sucursala Moineşti). Dar, activitatea de exploatare a ŃiŃeiului a cunoscut o

restructurare şi retehnologizare continuă, începând din anul 2005, anul preluării de către

societatea austriacă OMV. Prin urmare, factorii de risc în ce priveşte poluare s-au diminuat odată

cu modernizarea procesului de extracŃie şi transport.

Industria de prelucrare a lemnului, o ramură tradiŃională în economia locală, prezintă riscuri

reduse de poluare accidentală, iar amplasarea societăŃilor de prelucrare departe de zona centrală

şi implicit de teritoriul viitoarei staŃiuni turistice, face nesemnificativ impactul asupra zonei de

interes climatic a municipiului. Deşeurile de la societăŃile de prelucrare a lemnului sunt

transformate în peleŃi şi utilizate în centralele termice din localitate.

Problema deşeurilor a fost rezolvată prin realizarea, pe fonduri europene, a unui sistem de

colectare selectivă a deşeurilor şi a unui centru de valorificare şi optimizare a transportului

acestora. Deşeurile selectate şi compactate sunt preluate din staŃia de transfer şi transportate la

depozitul conform de la Bacău.

Serviciile constituie o componentă de bază a economiei locale, dar profilul acestora este

încadrat în domenii de activitate nepoluante. ComerŃul şi turismul de sănătate sunt activităŃi cu

impact foarte redus asupra mediului. Turismul de sănătate, ca activitate de dezvoltare durabilă,

este garantul protejării şi conservării medului înconjurător, dacă dezvoltarea infrastructurii

specifice va fi realizată în conformitate cu normativele de mediu şi cu reglementările urbanistice

privind amenajarea teritoriului, aprobate prin acte normative.

Trebuie menŃionat faptul că pe teritoriul viitoarei staŃiuni climatice şi în vecinătatea acesteia

nu se desfăşoară activităŃi economice poluante, activitatea economică principală fiind turismul de

sănătate. Amenajările realizate pentru recaptarea izvoarelor minerale şi valorificarea acestora în

tratamentul de cură balneară au inclus şi lucrări de renaturare a zonei verzi de protecŃie, de

amenajare de spaŃii pentru odihnă şi relaxare, prin urmare un spaŃiu destinat exclusiv turismului

de sănătate.



25

În categoria riscurilor naturale se încadrează inundaŃiile, evenimente care se pot

înregistra în urma ploilor torenŃiale de vară şi primăvară, odată cu topirea bruscă a zăpezilor,

urmate de eroziune torenŃială şi posibile alunecări de teren. În cadrul teritoriului administrativ al

municipiului au fost inventariate, prin Studiul geotehnic şi hidrogeologic, trei zone cu risc potenŃial

de inundaŃii la viitură (situate la extremităŃile UAT) şi două zone de producere a alunecărilor de

teren (în cartierele Hangani şi Lucăceşti, legate de existenŃa în subteran a unei lentile de sare). În

baza HG nr. 417/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare şi

conŃinutul hărŃilor de risc natural la alunecările de teren şi inundaŃii, au fost elaborate hărŃile de risc

pentru UAT municipiul Moineşti şi a fost stabilit un program de măsuri pentru prevenirea şi

atenuarea efectelor acestora. Teritoriul viitoarei staŃiuni turistice este în afara zonelor de risc

pentru inundaŃii şi alunecări de teren identificate.

În ceea ce priveşte riscul seismic6, teritoriul administrativ al municipiului Moineşti se

încadrează în zona 71, apreciată ca o zonă cu riscuri moderate pentru construcŃii.

Din 2013 a intrat în vigoare Codul de proiectare P100-1/2013, prin care este evaluat

hazardul seismic pentru proiectare, şi anume: valoarea de vârf a acceleraŃiei terenului pentru

proiectare ag pentru cutremure, determinată pentru intervalul mediu de recurenŃă de referinŃa

(IMR) de 225 ani care, pentru municipiul Moineşti, are valoarea 0,30 g şi Perioada de colŃ, Tc, cu

valoarea 0,7s, valori care arată un areal cu risc mediu, respectiv redus, conform hărŃilor de risc

prezentate mai jos.

6 Conform SR 11100 – 1:93 Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României



26

Harta României - Valoarea de vârf a acceleraŃiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure

Harta României - Perioada de colŃ - Tc



27

CAPITOLUL II ANALIZA FACTORILOR NATURALI TERAPEUTICI

Din categoria factorilor naturali de cură aferenŃi municipiului Moineşti fac parte elementele

climatice, topoclimatice, bioclimatice şi apele minerale cu calităŃi terapeutice.

II.1. Elementele climatice, topoclimatice, bioclimatice şi de fizica atmosferei II.1.1. Analiza datelor climatice

Studiul climatic al unei regiuni include date referitoare atât la definirea regimul multianual al

stării timpului, cât şi la totalitatea proceselor şi fenomenelor atmosferice din regiunea considerată,

pe un interval de timp foarte mare (minimum 30 de ani). Astfel, datele respective asigură

caracterizarea şi încadrarea climatică corectă a regiunii analizate, precum şi nivelarea valorilor

accidentale/extreme meteorologice. În acest fel se scoate în evidenŃă ceea ce este caracteristic

zonei cercetate.

Chiar dacă în cuprinsul sau vecinătatea imediată a municipiului Moineşti nu există staŃii

meteorologice considerate reprezentative sub aspect climatic, al aşezării şi caracteristicilor

orografice, cu durată lungă de observaŃii, pentru încadrarea corectă a proprietăŃilor topoclimatice

şi bioclimatice, în prezentul material s-au folosit datele extrase din ”Atlasul climatologic al R.S.R.”

(Comitetul de Stat al Apelor, Institutul Meteorologic, Bucureşti, 1966), precum şi date în

conformitate cu cele existente pentru Târgu Ocna din Clima României, Editura Academiei

Române, Bucureşti, 2008. S-a recurs la această variantă pentru că, în lipsa unor informaŃii

climatice punctuale, specifice localităŃii analizate, să poată fi oferite date de ordin orientativ, cu un

anumit caracter de relativitate, sub forma unor intervale valorice, în cuprinsul sau în jurul cărora se

situează parametri climatici analizaŃi pentru municipiul Moineşti.

łinând seama de particularităŃile mediului geografic (latitudine, longitudine, altitudine,

forme de relief, ape, sol, vegetaŃie etc.), se constată că municipiul Moineşti se încadrează în zona

de climat temperat-continental, de depresiune intramontană, cu veri răcoroase şi ierni reci. De

menŃionat este şi faptul că, poziŃia localităŃii într-un areal depresionar, dezvoltat pe malurile râului

Tazlăului Sărat şi ale afluentului acestuia, pârâul Gâzu, înconjurat de unităŃi montane, poate

determina uneori acumularea aerului rece şi înregistrarea unor temperaturi mai scăzute decât în

alte regiuni învecinate.

Principalele caracteristici climatice sunt prezentate în continuare.



28

Temperatura medie anuală a aerului este de aproximativ 8,5 0C. Luna cea mai caldă este

iulie, cu o medie de circa 19,0 0C, iar luna cea mai rece este ianuarie, cu o medie multianuală de

ordinul a -3,5 0C.

Temperatura minimă absolută din zonă (localitatea Comăneşti) a fost de -26,4 0C şi a fost

înregistrată pe data de 20 februarie 1954.

Regimul termic se mai caracterizează şi prin prima zi de îngheŃ, care se poate înregistra în

intervalul 1. X – 11. X, precum şi prin ultima zi cu îngheŃ, înregistrabilă în intervalul 21.IV – 1.V.

Umiditatea relativă a aerului variază în decursul unui an, între o valoare medie lunară de

80,0 – 84,0 %, în ianuarie şi de 64,0 – 68,0 %, în aprilie şi 64,0 – 72,0 % în luna iulie. În celelalte

luni ale anului, valorile de umezeală relativă a aerului sunt intermediare.

Unul dintre factorii genetici importanŃi al climei - radiaŃia solară, determină caracteristicile

climatice locale specifice. Ea este influenŃată de alŃi parametri, precum gradul de nebulozitate,

durata de strălucire a Soarelui şi care, la rândul lor, determină alŃi parametri meteorologici /

climatici.

Nebulozitatea totală medie anuală variază între 6,5 - 7,0 zecimi în luna decembrie şi 4,5 –

5,0 zecimi în luna august, dar cu acelaşi interval şi în septembrie.

Numărul mediu lunar de zile senine (zile cu nebulozitate mai mică de 3,5 zecimi) oscilează

între 6 – 8 zile în anotimpul de iarnă şi 10 - 12 zile în lunile iulie şi august. Numărul mediu anual

de zile senine este de ordinul a 80 – 100 de zile.

Numărul mediu lunar de zile cu cer acoperit (nebulozitate mai mare de 7,5 zecimi) variază

între 18 – 20 zile în decembrie şi 8 – 10 zile în lunile iulie, august şi septembrie. Numărul mediu

anual de zile cu cer acoperit este situat în intervalul 140 – 160 de zile.

PrecipitaŃiile atmosferice însumează un total mediu anual situat în intervalul 600 – 700

mm, iar în cursul unui an, mediile lunare oscilează între 100 - 120 mm în iunie şi mai puŃin de 30

mm în decembrie. În celelalte luni de vară, dar şi în septembrie, cantitatea medie lunară de

precipitaŃii este cuprinsă între 80 – 100 mm.

Numărul mediu anual de zile cu ninsoare variază cu altitudinea şi se situează, în medie,

între 40 – 80 de zile, uneori şi mai mult, putând ajunge chiar şi la peste 100 de zile anual, în

zonele mai înalte ale regiunii.

Numărul mediu anual de zile cu cantităŃi de precipitaŃii mai mari sau egale cu 0,1 mm este

de circa 120 - 130 de zile, numărul mediu anual al zilelor cu ninsoare este cuprins între 30 şi 40,

iar numărul mediu de zile cu strat de zăpadă este de 60 – 80 de zile.

Regimul eolian este moderat, cu viteze în majoritate omogene şi relativ scăzute ale

curenŃilor de aer (o medie de aproximativ 2 m/s), aproape aceleaşi pentru toate direcŃiile, cu

excepŃia direcŃiei nordice, unde viteza vântului are o valoare medie anuală uşor crescută (circa 2,5

m/s).



29

FrecvenŃa predominantă a vântului este corespunzătoare direcŃiei vest (cu o valoare medie

anuală de ordinul a 33 %), în concordanŃă cu direcŃia generală predominantă a circulaŃiei

atmosferice din regiune.

Concluzii

Sub aspect climatic, zonei Moineşti îi corespunde un regim temperat-continental, de

depresiune intramontană, cu veri răcoroase şi ierni reci. Anotimpurile de tranziŃie, dar şi verile

prezintă un caracter climatic moderat, cu o bună însorire, nebulozitate moderată, fără încălziri

excesive, cu umidităŃi moderate ale aerului (cele mai mici în aprilie şi iulie) şi vânt slab,

predominant din direcŃie vestică.

Astfel, climatul este caracterizat prin temperaturi medii lunare ale aerului care variază între

18,0 – 20,0 0C în iulie şi –4,0 ÷ -3,0 0C în ianuarie.

Nebulozitatea totală medie anuală variază în intervalul 6,5 - 7,0 zecimi în luna decembrie

şi 4,5 – 5,0 zecimi în luna august, dar şi în septembrie. Numărul mediu anual de zile senine este

de ordinul a 80 – 100 de zile.

PrecipitaŃiile atmosferice însumează un total mediu anual de circa 600 – 700 mm.

Aceste caracteristici asigură condiŃii foarte bune pentru efectuarea de plimbări, practicarea

curei de teren în arealul analizat (parcul municipiului), dar şi în vecinătatea localităŃii sau a

drumeŃiilor în zonă, în funcŃie de sezon. ActivităŃile de acest gen sunt stimulate de valorile relativ

mici ale nebulozităŃii, nu numai pe timpul verii, ci şi în anotimpurile de tranziŃie (cu predilecŃie

toamna).

II.1.2. Determinări topoclimatice

ObservaŃiile topoclimatice din arealul analizat al municipiul Moineşti au avut în vedere o

suprafaŃă relativ mică, corespunzătoare unui spaŃiu situat în apropierea centrului (zona cunoscută

ca „Parc Băi”), şi au urmărit să descrie caracteristicile topoclimatice particulare ale acesteia prin

evaluarea parametrilor şi fizici şi climatici/meteorologici din stratul de aer delimitat dimensional în

funcŃie de proprietăŃile fizico-geografice ale suprafeŃei subiacente atmosferei din zona analizată

(vale îngustă).

Întrucât perimetrul destinat activităŃilor climatoterapeutice este relativ restrâns, pentru

arealul analizat din localitatea Moineşti, măsurătorile topoclimatice au fost organizate anotimpual,

în două puncte în centrul zona parcului (situat pe firul văii mai adânci a pârâului Gâzu, cu

orientare N –S), unul situat în vecinătatea pârâului, cu vegetaŃie arborescentă (punctul „Parc

izvoare”), şi altul, la una din intrările în Parc (punctul „Parc intrare”), într-o zonă deschisă,

amplasată în partea superioară a văii Gâzu (la o înălŃime mai mare faŃă de albia pârâului), la circa

100 m de zona locuită (blocuri cu patru etaje) şi la o distanŃă de circa 200 de metri, de primul

punct de măsurare.



30

łinând cont de amplasarea localităŃii, regimul parametrilor topoclimatici corespunzători

arealului şi municipiului Moineşti au fost în strânsă dependenŃă de condiŃiile meteorologice din

perioadele de deplasare episodice avute în vedere, parametri care au rezultat din circulaŃia

generală a aerului din regiune, în aceste intervale de timp.

Determinările de pe teren s-au făcut în conformitate cu metodologia în domeniu, în cursul

a trei deplasări, în principalele sezoane ale anului (iarnă, primăvară, vară). În acest scop s-a făcut

apel la aparatură electronică de specialitate destinate observaŃiilor meteorologice: psihrometre,

anemometre, barometre, toate dotate cu senzori specializaŃi (produse de firma Extech

Instruments).

Caracteristicile topoclimatice / topo-meteorologice, importante sub aspect turistic şi

bioclimatic, au fost analizate pentru fiecare din principalii parametri meteorologici, rezultatele

respective fiind prezentate în continuare.

Regimul termic al aerului. Temperatura aerului este unul din cei mai importanŃi factori

climatici, care contribuie la determinarea şi la încadrarea unui spaŃiu dat într-un anumit tablou

general climatic şi meteorologic. Totodată, temperatura aerului, sub aspect biologic, permite

nuanŃarea deciziilor pentru diversele persoane interesate în efectuarea activităŃilor turistice sau/şi

a celor climatoterapeutice.

ObservaŃiile topoclimatice efectuate în acest sens au arătat că, în sezoanele în care s-au

făcut măsurători de teren, temperatura aerului s-a înscris în limitele specifice anotimpurilor

respective, la toate intervalele orare avute în vedere.

De menŃionat este faptul că determinările topoclimatice corespunzătoare sezonului rece s-

au desfăşurat într-un interval atipic pentru acest sezon, întrucât regimul termic înregistrat a fost cu

mult peste valorile medii specifice acestui anotimp, nu numai în regiune, ci şi la nivelul întregii Ńări.

Astfel, în acest sezon, pe durata măsurătorilor, temperatura aerului s-a situat între 12,2 0C

(la ora 9) şi 17,9 0C la ora 15 – valoare maximă). EvoluŃia diurnă, pentru ambele puncte de

măsurare, a fost una normală, în conformitate cu regimul radiaŃiei solare, nebulozităŃii şi vântului.

În anotimpul de tranziŃie, regimul termic a depăşit pragurile caracteristice din luna analizată

- aprilie (din cauza contextului sinoptic general), pentru că temperatura aerului s-a situat între 11,4 0C (la ora 8) şi 24,5 0C (ora 14), valori situate peste cele normale din acest anotimp.

Între cele două puncte de măsurare, la fel ca şi pentru determinările din sezonul rece, s-au

observat mici diferenŃe termice, în sensul că temperatura aerului în partea de jos a parcului

(punctul „Parc izvoare”) este cu câteva zecimi de grad mai mică decât în punctul „Parc intrare”.

Aceste diferenŃe apar ca urmare a propagării şi stagnării aerului mai rece, mai dens, în zonele mai

joase ale arealului analizat, dar şi influenŃei exercitate de ansamblul de locuinŃe (blocuri) şi

pavajelor scuarului din apropierea intrării în parcul propriu-zis.



31

În sezonul cald, valorile termice medii ale aerului s-au situat în limitele de normalitate

corespunzătoare anotimpului. Ele au fost cuprinse, în medie, în intervalul 19,2 0C şi 25,2 0C pentru

ambele puncte de măsurare, valorile înregistrate în punctul „Parc izvoare” fiind doar cu câteva

zecimi de grad mai mici decât cele măsurate în punctul „Parc intrare”, aspect rezultat, din nou, din

acumularea unui aer ceva mai rece pe firul văii, acolo unde era amplasat punctul de măsurare.

Regimul umidităŃii aerului. Aceste măsurători au arătat că se situează în intervalele

specifice anotimpurilor analizate, în marea lor majoritate, valorile înregistrate aflându-se în

interiorul intervalului de normalitate, corespunzător confortului hidric pentru organism.

În perioada rece a determinărilor topoclimatice (perioadă apreciată drept atipică

sezonului), regimul hidric s-a situat între 38,8 % şi 60,9 %. Între cele două puncte de măsurare

deosebirile au fost nesemnificative în prima jumătate a zilei (de doar 1 – 2 %), ele crescând uşor

în a doua parte a zilei (cu circa 2 – 4 % mai mari în punctul „Parc izvoare”).

În anotimpul de tranziŃie, umiditatea relativă a variat între 30 % (punctul „Parc intrare”) şi

70 % (punctul „Parc izvoare”), valorile mai ridicate înregistrându-se la primele ore ale zilei. Nu s-

au putut evidenŃia deosebiri cantitative mai mari între cele două puncte, probabil din cauza

circulaŃiei mai active a aerului în acest sezon, care a contribuit la omogenizarea valorilor de

umiditate a aerului.

În sezonul cald, valorile medii ale umidităŃii aerului s-au situat între 55,5 % şi 74,6 % pentru

ambele puncte de măsurare. După cum era de aşteptat, datorită vegetaŃiei bogate şi existenŃa

surselor de apă, în punctul „Parc izvoare”, umiditatea relativă a aerului s-a distanŃat mai mult faŃă

de punctul „Parc intrare”. Aceste diferenŃe au variat între 1 % şi 8 %, în funcŃie de ora din zi (cea

mai mare deosebire înregistrându-se în orele după-amiezii).

În privinŃa temperaturii de rouă (τ) observaŃiile au arătat că, în condiŃiile meteorologice care

au existat în sezonul rece, aceste temperaturi au fost relativ mici faŃă de temperatura aerului, ceea

ce arată că, pentru producerea condensării vaporilor de apă din aer, ar fi fost necesară o scădere

însemnată a temperaturii aerului. Valorile temperaturii punctului de rouă s-au situat între 3,8 0C

(după amiaza) şi 5,3 0C (dimineaŃa).

În sezonul de tranziŃie, pentru ambele puncte măsurătoare, temperatura de rouă a fost

cuprinsă în intervalul 5,1 - 9,5 0C. Se menŃine aceeaşi constatare ca şi cea din sezonul rece, în

sensul că, acest interval termic este mai depărtat de cel al aerului, fără să genereze condiŃii pentru

apropierea de starea de saturaŃie a aerului.

În decursul determinărilor de vară temperatura de rouă a fost cuprinsă în intervalul 13,7 –

16,3 0C, deosebirile dintre cele două puncte de măsurare fiind doar de ordinul zecimilor de grad.

Odată cu creşterea temperaturii aerului se constată o creştere şi a temperaturii punctului

de rouă, ceea ce determină menŃinerea decalajului dintre cele două regimuri termice şi hidrice.



32

Determinările referitoare la temperatura termometrului umed (W.B.T.) din anotimpul rece,

pentru ambele puncte de măsurare, au arătat nivele (8,7 – 11,2 0C) şi o evoluŃie specifică

regimului termic din perioada analizată, în sensul că, ele au fost suficient de distanŃate de cele ale

temperaturii aerului (v. mai sus), ceea a explicat şi regimul umidităŃii aerului din intervalul analizat.

În sezonul de tranziŃie, această temperatură s-a situat între 8,3 0C şi 14,3 0C, valorile uşor

mai mari (câteva zecimi de grad) constatându-se la punctul „Parc intrare”.

În perioada măsurătorilor de vară temperatura termometrului umed s-a menŃinut într-un

interval relativ îngust, asemănătoare pentru ambele puncte de măsurare şi fără o evoluŃie diurnă

individualizată. Pentru acest anotimp temperatura termometrului umed s-a situat în intervalul 16,1

– 19,5 0C.

În aceeaşi notă de evoluŃie se înscriu şi valorile temperaturii globtermometrului umed

(W.B.G.T.), care completează aspectele legate doar de parametrul W.B.T. Pentru sezonul rece,

aceste temperaturi au fost cuprinse într-un interval relativ mic, între 10,0 0C şi 13,8 0C, pentru

ambele puncte de măsurare. În cursul zilei ele au crescut uşor, de dimineaŃă spre prânz, după

care scad într-un ritm asemănător.

Pentru anotimpul de primăvară, pentru ambele puncte de măsurare, temperatura

globtermometrului umed s-a situat în intervalul 8,3 – 20,3 0C.

Vara, acest parametru a oscilat între o valoare medie minimă de 17,9 0C (măsurată la ora

8, la ambele puncte de măsurare) şi o valoare maximă de 22,9 0C (măsurată la ora 15 în punctul

„Parc intrare”).

Aceşti ultimi trei parametri (τ, W.B.T. şi W.B.G.T.) au prezentat valori în concordanŃă şi de

evoluŃie în acelaşi sens cu determinările de temperatura aerului, contribuind la înŃelegerea şi

explicarea regimului umidităŃii aerului (gradul de încărcare cu vapori de apă al aerului), al

potenŃialelor evoluŃii ale acesteia în decursul zilei şi al eventualelor deosebiri determinare de

caracteristicile fizice locale.

De asemenea, temperatura punctului de rouă şi a globtermometrului umed, în corelaŃie cu

temperatura şi umiditatea aerului, contribuie la evaluarea stării de confort a organismului, aspect

observat îndeosebi la măsurătorile din sezoanele de primăvară şi vară. Ele permit şi descrierea

cadrul termic şi hidric general necesare elaborării recomandărilor privind efectuarea curei de teren

şi a vestimentaŃiei adecvate pentru fiecare sezon în parte.

Regimul baric. Determinările privind presiunea atmosferică au indicat faptul că aceasta a

prezentat un regim constant, în concordanŃă cu distribuŃia şi evoluŃia generală a presiunii

atmosferice din perioadele analizate, dar şi cu altitudinea în care este amplasată viitoarea staŃiune

climatică (470 - 480 m).



33

Între cele două puncte de măsurare, situate la înălŃimi diferite, diferenŃa de presiune

atmosferică nu a depăşit, la nici o măsurătoare, valoarea de 1 mmHg (valori uşor mai mari la

punctul „Parc izvoare” faŃă de punctul „Parc intrare”).

Pe durata observaŃiilor de iarnă presiunea atmosferică a variat foarte puŃin, situându-se în

intervalul 713 – 716 mmHg, pentru ambele puncte de măsurare.

În anotimpul de primăvară, presiunea atmosferică s-a menŃinut, din nou, constantă pe

durata măsurătorilor, ea oscilând puŃin în intervalul 713 – 717 mmHg, diferenŃele dintre cele două

puncte nefiind mai mari de 1 mmHg.

În sezonul cald, se regăsesc constatările de la determinările din celelalte sezoane, în

sensul că măsurătorile au reliefat o evoluŃie diurnă aproape constantă. Astfel, presiunea

atmosferică a variat între 720,2 mmHg şi 723,2 mmHg, punctul „Parc izvoare” prezentând valori

mai mari decât cele din „Parc intrare” cu doar circa 1mmHg.

Aceste deosebiri barice nu ridică nici un fel de probleme legate de adaptarea organismului

în raport cu acest parametru meteorologic.

Nebulozitatea. Valorile acestui element meteo, cu influenŃe sensibile asupra evoluŃiei altor

parametri meteorologici şi climatici, s-au diferenŃiat în funcŃie de anotimp, circulaŃia zonală a

aerului şi de ora din zi.

În toate perioadele consacrate determinărilor de teren, gradul de acoperire a cerului cu

nori s-a situat într-o plajă largă de valori, între senin (0,0 zecimi) şi un cer complet acoperit cu nori

(10,0 zecimi).

În perioada determinărilor specifice sezonului rece, nebulozitatea a prezentat valori ridicate

8,0 – 10,0 zecimi, ceea ce a determinat o atenuare a regimului celorlalŃi parametri meteorologici

măsuraŃi (îndeosebi a temperaturii aerului).

În sezonul de tranziŃie, nebulozitatea a oscilat într-un interval mai larg, ea situându-se între

4,0 zecimi şi 10,0 zecimi, norii preponderenŃi fiind cei de genul Cumulus (specifici unei vremi

frumoase) şi Stratocumulus.

În decursul măsurătorilor din anotimpul cald, nebulozitate a fost, din nou, relativ

accentuată, ea fiind cuprinsă între 10,0 zecimi (în orele dimineŃii) şi 3,0 zecimi (după amiaza).

Aceasta a făcut ca deosebirile dintre valorile unora dintre parametri meteorologici specifici celor

două puncte de măsurare să nu fie foarte distincte.

Norii prezenŃi pe bolta cerească în acest sezon au fost preponderenŃi de genul Cumulus,

Stratus şi Altostratus.

Regimul eolian. Determinările topoclimatice corespunzătoare direcŃiei şi intensităŃii vântului

din perioadele analizate au arătat că regimul eolian este unul moderat, cu unele deosebiri

cantitative între cele două puncte de măsurare.



34

O altă trăsătură a reprezentat-o variabilitatea diurnă, în sensul că vântul a prezentat

modificări ale vitezei, trecând de la momente de calm, la scurte intensificări ale curenŃilor de aer,

observate mai ales în sezonul rece. Astfel, în acest anotimp, viteza curenŃilor de aer s-a situat

între calm (0,0 m/s) şi 6,0 m/s (în condiŃii de rafală). Deosebirile dintre cele două puncte s-au

observat numai în privinŃa vitezei vântului: în punctul „Parc izvoare” viteza vântului nu a depăşit 3

m/s, în timp ce în punctul „Parc intrare” valorile vitezei curenŃilor de aer au depăşit, episodic, 5

m/s. În ceea ce priveşte direcŃia predominantă a vântului, aceasta a fost aproximativ aceeaşi (S –

SV), pentru ambele puncte de măsurare.

Această diferenŃiere a regimului eolian se explică prin faptul că punctul „Parc izvoare” este

unul mai adăpostit (aproape de firul văii), în timp ce punctul „Parc intrare” a fost situat într-o zonă

deschisă, la care s-a adăugat şi un efect de canalizare a curenŃilor de aer din cauza locuinŃelor

(blocurilor) din vecinătate.

În sezonul de tranziŃie, circulaŃia aerului în arealul analizat a fost asemănătoare cu cea

observată în sezonul rece, viteza vântului variind între situaŃii de calm (îndeosebi în vecinătatea

amiezii) care au alternat cu momente de vânt, atunci când viteza acestuia a ajuns la 3,4 m/s (în

condiŃii de rafală temporară). DirecŃia predominantă a vântului a fost SV – NE (de-a lungul firului

văii), pentru punctul „Parc izvor”, respectiv SV, pentru punctul „Parc intrare”.

În cursul determinărilor de vară, circulaŃia aerului în cele două puncte a fost mai modestă

decât în celelalte anotimpuri, pentru că viteza curenŃilor de aer nu a depăşit 1,0 m/s. În astfel de

condiŃii, curenŃii de aer au fost determinaŃi numai în punctul „Parc intrare” (întrerupte de

numeroase perioade de calm), din direcŃia N şi NV, întrucât, la adăpostul versanŃilor văii Gâzu, în

punctul „Parc izvoare”, pe durata acestor măsurători, s-a înregistrat doar calm atmosferic.

Concluzii

Aspectele topoclimatice specifice unui areal sunt determinate de condiŃiile fizico-geografice

ale acestuia, respectiv de altitudine, formele de relief înconjurătoare, dispunerea punctelor de

măsurătoare, învelişul vegetal şi a altor factori locali.

Pentru arealul analizat din cuprinsul localităŃii Moineşti, dat fiind extinderea relativ mică a

acestuia, deosebirile dintre punctele de măsurare au fost relativ mici, cu excepŃia intensităŃii

curenŃilor de aer (îndeosebi din sezonul rece). Punctul „Parc intrare” a fost apreciat ca mai vântos

decât punctul „Parc izvoare”, iar direcŃia de propagare a aerului a fost, de cele mai multe ori, cea

corespunzătoare văii Gâzu.

Parametri măsuraŃi au arătat strânsa dependenŃă a caracteristicilor topoclimatice ale

arealului staŃiunii de condiŃiile meteorologice din perioadele avute în vedere şi de circulaŃia

generală a aerului din regiune în aceste intervale de timp.

Dispunerea arealului analizat, restrâns în cadrul localităŃii, situată într-o zonă cu aspect

submontan, contribuie la influenŃarea şi asigurarea unei anumite omogenităŃi a valorilor



35

parametrilor topo-meteorologici/topoclimatici specifici pentru întregul areal. Acest aspect este

confirmat de observaŃiile efectuate în ambele puncte de măsurare.

Omogenitatea topoclimatică a arealului analizat (de exemplu, diferenŃe sub 1 mmHg la

presiunea atmosferică, deosebiri de ordinul zecimilor de grad pentru temperatura aerului şi mai

mult calm atmosferic pe firul văii Gâzu) este benefică pentru că asigură turiştilor şi pacienŃilor o

ambianŃă nestresantă şi fără deosebiri majore, nu numai în arealul analizat, ci şi pentru întreg

perimetrul localităŃii.

La aceasta se adaugă şi vegetaŃia arborescentă bogată din cuprinsul parcului şi văii

pârâului Gâzu, dar şi de pădurile dispuse pe dealurile şi masivele montane înconjurătoare,

precum şi amenajărilor din acest areal, ceea ce conferă acestuia o ambianŃă peisagistică

odihnitoare, plăcută şi prietenoasă.

II.1.3. ObservaŃii bioclimatice

Caracteristicile bioclimatice completează imaginea generală a unei localităŃi cu potenŃial

climato-terapeutic, prin aprecieri legate de influenŃa climatului şi bioclimatului local asupra

organismului şi eventualele reacŃii adverse.

Aprecierile bioclimatice se referă la câŃiva indici bioclimatici (prezentaŃi mai jos), prin

intermediul cărora se pot evalua calităŃile bioclimatice ale unui mediu ambiental. În acest scop, s-a

avut în vedere calcularea unora dintre ei (în funcŃie de sezon), Ńinând seama de valorile

înregistrate în decursul deplasărilor episodice anotimpuale.

În general, cu toate că la elaborarea acestor indici s-a dorit realizarea unui anumit caracter

universal, aplicarea lor la alte condiŃii decât cele originare nu a întrunit totdeauna, aşteptările

dorite (unul din motivele pentru care, în prezent, există foarte mulŃi astfel de indici bioclimatici).

Elaborarea indicilor bioclimatici s-a făcut în strâns legătură cu condiŃiile geografico-

climatice sau meteorologice specifice arealelor de provenienŃă sau de destinaŃie ale autorilor,

ceea ce a condus la situaŃia în care numai uneori concluziile aplicării indicilor la condiŃiile de

mediu, altele decât cele originare, să fie apreciate drept mulŃumitoare şi, în consecinŃă, între

valorile diverşilor indici să apară unele nepotriviri sau deosebiri. În alte situaŃii, aprecierile generale

rezultate din aceşti indici se suprapun sau coincid, ceea ce le asigură acestor parametri un anumit

grad de universalitate.

În continuare sunt prezentate câteva dintre valorile obŃinute pentru arealul topoclimatic

analizat, din cuprinsul teritoriului municipiului Moineşti.

Indicele Scharlau hibernal. Acest parametru bioclimatic/biometeorologic (exprimat în grade

Celsius) îşi propune să evalueze starea de stres termic din sezonul rece, potenŃial resimŃită de un

organism expus acŃiunii temperaturii şi umidităŃii aerului. Prin calcularea indicelui se pot face



36

estimări privind încadrarea valorilor respective în raport cu anumite praguri limită în raport cu care

organismul uman resimte o senzaŃie de disconfort prin răcire.

ObservaŃiile efectuate în arealul analizat din localitatea Moineşti, în perioada atipică de

iarnă, pentru cele două puncte de măsurare, au arătat că indicele Scharlau hibernal nu a putut fi

aplicat pentru că nu au fost îndeplinite condiŃiile meteorologice de aplicare (ceea ce ar fi condus la

valori eronate, nespecifice pentru analiza sării de disconfort bioclimatic din acest sezon).

Indicele Scharlau estival. Acest parametru bioclimatic/biometeorologic urmăreşte să

evalueze starea de stres termic, potenŃial resimŃită de un organism expus, în partea caldă a

anului, acŃiunii a doi parametri meteorologici reprezentaŃi de temperatura aerului, măsurată la

termometrul uscat (0C) şi umiditatea relativă a aerului (%). Pentru valori ale umidităŃii relative a

aerului şi în absenŃa vântului, există un prag limită al temperaturii aerului peste care organismul

uman resimte o senzaŃie de disconfort prin încălzire.

ObservaŃiile efectuate în arealul analizat din localitatea Moineşti au arătat că în anotimpul

de tranziŃie acest indice a fost a putut fi analizat numai după ora 11, atunci când au fost îndeplinite

condiŃiile de aplicare. Astfel, valorile indicelui au fost cuprinse, pentru ambele puncte de măsurare,

între 8,0 0C şi 13,5 0C.

Pentru acest interval (prânz – după-amiază) s-a constatat că, în arealul analizat,

temperatura locală nu a depăşit temperatura critică, ceea ce a indicat un mediu care nu produce

disconfort.

Pe durata determinărilor de vară acest indice a prezentat, de asemenea, valori

corespunzătoare unei stări de confort. Acestea au fost cuprinse între 0,6 0C şi 2,6 0C, pentru

ambele puncte de măsurare, temperaturi mai mici decât cele din perioada de primăvară, aspect

explicat prin valori mici ale umidităŃii măsurate în anotimpul de tranziŃie, în comparaŃie cu perioada

de vară.

Indicele de disconfort Thom. Acest parametru bioclimatic/biometeorologic (exprimat şi el în

grade Celsius) se referă la aprecierea temperaturii efectiv resimŃită de organismul uman într-un

context ambiental (determinat de temperatura şi umiditatea aerului, împreună cu mişcarea

curenŃilor de aer). Acest parametru este specific perioadei calde a anului, pentru care apreciază

starea de confort sau de disconfort a unei persoane.

În anotimpul de primăvară, întrucât regimul termic a fost unul nespecific sezonului (mai

aproape de cel de vară), valorile acestui parametru au indicat, pentru arealul analizat, o

caracteristică bioclimatică de confort. Valorice indicelui Thom, pentru ambele puncte de măsurare,

au fost cuprinse între o minimă de 12,8 0C şi una maximă de 19,9 0C, deci mai mici decât valoarea

pragului de 21 0C (pentru limita superioară de confort).

În anotimpul de vară, determinările au arătat că în prima jumătate a zilei (atunci când

temperatura aerului tinde să crească spre valoarea maximă, regimul bioclimatic evaluat prin acest



37

indice indică o stare de confort. În schimb, în orele după-amiezii, se constată că indicele

depăşeşte uşor valoarea de prag, indicând un bioclimat în care „mai mult de 50 % dintre

persoanele expuse resimt un disconfort lejer”.

Temperatura aparentă. Acest parametru bioclimatic (exprimat, de asemenea, în grade

Celsius) încearcă să descrie senzaŃia termică resimŃită de organismul expus unei ambianŃe calde;

este definit ca temperatura aerului dintr-un mediu calm, corespunzător unui nivel de referinŃă al

umidităŃii aerului, în care o persoană standard resimte acelaşi grad de disconfort şi care

realizează aceleaşi schimburi calorice ca şi în condiŃiile de temperatură, umiditate şi radiaŃie

solară ale mediului real.

În anotimpul de tranziŃie, pentru care s-a putut calcula acest indice, valorile au fost

cuprinse, pentru ambele puncte de măsurare, în intervalul 9,2 0C şi 22,7 0C, deci mult sub

valoarea prag de 27 0C, de la care îşi poate face apariŃia o stare de nelinişte sub aspect

bioclimatic. Pentru acest sezon valorile indicelui au corespuns unui bioclimat de confort.

Măsurătorile şi calculele efectuate au arătat că, în perioada de vară analizată, valorile

obŃinute au fost cuprinse în intervalul 20,5 – 25,9 0C, pentru ambele puncte, ceea a indicat un

bioclimat în care o persoană nu este afectată de disconfort prin încălzire.

Indicele de confort/disconfort Arakawa. Acest parametru bioclimatic (exprimat în unităŃi

specifice) se referă la disconfortul bioclimatic, manifestat prin senzaŃia de cald sau frig pentru

organismul uman, ca urmare a efectului combinat produs de temperatura şi umiditatea aerului,

pentru aprecierea senzaŃiilor resimŃite de un organism uman sub acŃiunea combinată a acestora.

Din datele corespunzătoare perioadei reci, dar atipică pentru acest sezon, pentru ambele

puncte de măsurare, valorile indicelui (situate în jurul a 72 – 73 de unităŃi specifice) au arătat, în

mod surprinzător, o perioadă de confort termic, mai puŃin specifică acestui anotimp. SituaŃia

înregistrată arată că, dacă există condiŃii meteorologice favorabile (mase de aer cald, valuri de

căldură), chiar şi în condiŃiile sezonului rece, se poate atinge o stare de confort bioclimatic pentru

organism.

În anotimpul de tranziŃie determinările s-au desfăşurat, de asemenea, în condiŃiile unui

regim meteorologic atipic sezonului, ceea ce a făcut ca, de data aceasta, valorile acestui indice

bioclimatic să se încadreze în două categorii diferite: în prima jumătate a zilei observaŃiile s-au

încadrat în categoria de confort (valori situate în jurul a 72 – 73 unităŃi), în timp ce observaŃiile de

după-amiază s-au situat în categoria de disconfort (valorile înregistrate au fost cuprinse între 75,1

şi 80,5 unităŃi).

În intervalul corespunzător măsurătorilor de vară, deoarece din valorile calculate a rezultat

o mărime mai mare de 80 de unităŃi (mai exact, intervalul 85,1 – 88,7 unităŃi), se poate trage

concluzia că, din punct de vedere al acestui indice, bioclimatul devine „dificil de suportat din cauza



38

căldurii”. Această concluzie este valabilă în zilele călduroase de vară, aproape pe tot parcursul

diurn, îndeosebi la orele amiezii şi după amiază.

Concluzii

Determinarea indicilor bioclimatici corespunzători sezoanelor analizate a evidenŃiat faptul

că în majoritatea anotimpurilor valorile acestora se încadrează în intervalele specifice de confort,

mediul ambiant oferind condiŃii bune pentru desfăşurarea unor activităŃi turistice şi bioclimatice,

pentru că asigură desfăşurarea normală a funcŃiilor fiziologice şi metabolice, fără influenŃe adverse

asupra stării de sănătate a organismului.

Date fiind condiŃiile concrete întâlnite în teren, deşi în sezonul rece, pe durata

măsurătorilor, nu s-au înregistrat situaŃii de disconfort prin răcire, astfel de situaŃii nu pot fi excluse

atunci când caracteristicile vremii devin excesiv de reci (val de aer rece), iar condiŃiile bioclimatice

ale arealului analizat pot trece în zona de disconfort. În asemenea situaŃii trebuie avute în vedere

măsuri şi recomandări de conduită corespunzătoare, în conformitate cu starea momentană a

vremii.

La limita cealaltă, pentru sezonul cald, în condiŃiile unor mase de aer cu regim termic

ridicat sau a unor valuri de căldură, se pot manifesta, din nou, depăşiri ale limitelor de confort

bioclimatic spre disconfort (dar prin încălzire), aşa cum arată şi valorile unor indici de stres.

Asemenea situaŃii s-au constatat în principal în orele de după-amiază din sezonul cald, în

conformitate cu valorile măsurate ale indicelui de disconfort Arakawa şi indicelui de disconfort

Thom.

În aceste situaŃii, trebuie avute în vedere elaborarea unor programe şi recomandări de

limitare şi de planificare a activităŃilor de climatoterapie, în funcŃie de starea de sănătate şi

sensibilitatea meteorologică a fiecărei persoane (mai ales a celor cu afecŃiuni stabilite medical).

De asemenea, trebuie luate măsuri şi elaborate recomandări de conduită corespunzătoare stării

momentane a timpului.

CondiŃiile de confort bioclimatic sunt favorabile omului (în anotimpurile de tranziŃie şi parŃial

în celelalte), pentru că ele contribuie la crearea unei senzaŃii de bine („wellness”) pentru organism

şi la normalizarea sau chiar creşterea rezistenŃei nespecifice a organismului. Totodată, ele asigură

şi condiŃii pentru efectuarea de excursii şi drumeŃii la obiectivele turistice, culturale, istorice sau

religioase din regiune.

Arealul analizat este adăpostit, aproape delimitat în raport cu zona urbană învecinată, cu o

ambianŃă peisagistică şi de vegetaŃie plăcute, ceea ce conferă acestui spaŃiu şi atributul de oază

de linişte, calm şi de aer curat, fără să afecteze mecanismele şi funcŃiile vitale ale organismului

sau să solicite adaptativ organismul.



39

La favorabilitatea bioclimatică mai contribuie şi efectul sedativ, odihnitor şi relaxant, pe

care îl prezintă zona înconjurătoare a municipiului Moineşti, în care este încadrat arealul analizat,

reprezentat de zona deluroasă, parŃial împădurită, cu peisaje montane odihnitoare, prietenoase,

departe de arterele majore de circulaŃie rutieră, favorabilă nu numai odihnei, ci şi plimbărilor şi

curei de teren.

În conformitate cu observaŃiile făcute mai sus se apreciază că bioclimatul arealului

topoclimatic din localitatea Moineşti este unul sedativ, reconfortant, cu unele nuanŃe de stimulare

a funcŃiilor organismului.

II.1.4. Determinări de fizica aerului

La cunoaşterea proprietăŃilor mediul ambiant contribuie o multitudine de parametri ce pot fi

analizaŃi din mai multe puncte de vedere. Sub aspect fizico-chimic, atmosfera liberă prezintă două

atribute importante, din punct de vedere al influenŃelor exercitate asupra organismului şi stării sale

de sănătate, şi anume: ionizarea naturală a aerului şi compoziŃia naturală a aerului (din care face

parte şi gazul carbonic).

Pentru ambii parametri s-au făcut observaŃii cu caracter de sondaj, în acest sens fiind

efectuate măsurători în aceleaşi sezoane şi în aceleaşi intervale de timp cu determinările

topoclimatice.

Ionizarea naturală a aerului. Acest parametru electric al aerului reprezintă existenŃa în

aerul ambiant a unor molecule gazoase purtătoare de sarcină electrică. ApariŃia aeroionizării este

rezultatul interacŃiunii unor surse de energie (substanŃe radioactive din sol, radiaŃii solare

corpusculare şi altele), cu moleculele neutre ale aerului.

În stare finală, în atmosfera înconjurătoare se manifestă un anumit regim al ionizării

aerului, relativ constant (şi considerat reprezentativ pentru arealul analizat), pentru că se

stabileşte un echilibru între acŃiunea agenŃilor ionizanŃi, pe de o parte şi procesele care conduc la

recombinarea naturală a ionilor de semne opuse şi astfel la dispariŃia ionilor, prin neutralizarea

moleculelor respective, pe de altă parte.

ObservaŃiile de ionizare naturală a aerului au urmărit determinarea concentraŃiei acestora

(ioni pozitivi şi ioni negativi) şi a proporŃiei reciproce în care se află (prin coeficientul de

unipolaritate - k), ambele mărimi fiind importante pentru că, în anumite condiŃii, pot îndeplini un rol

terapeutic sau se pot constitui într-un indicator al gradului de poluare dintr-o zonă dată.

Determinările de teren s-au efectuat cu ajutorul unui contor specializat pentru ionii aerieni

(produs de Alpha Lab. Inc., S.U.A.).

ObservaŃiile de aeroionizare din cursul sezonului rece au arătat că valoarea concentraŃiei

totale de ioni, pentru cele două puncte de măsurare, a fost cuprinsă între 940 ioni/cm3 şi 1.300

ioni/cm3. Valorile coeficientului de unipolaritate au fost preponderent pozitive (în anumite momente



40

valoarea fiind mai mare de k = 2,0), dar s-au întâlnit, episodic şi situaŃii în care ionizarea aerului a

fost uşor negativă (k = 0,8 – 0,9).

În sezonul de tranziŃie (primăvară), concentraŃia totală de aeroioni s-a situat, pentru

ambele puncte de măsurare, între 610 ioni/cm3 şi 1550 ioni/cm3, iar valoarea coeficientului de

unipolaritate a fost, în totalitate pozitivă, uneori s-a depăşit chiar valoarea k = 3,0.

Între cele două puncte s-a observat, constant, o mică diferenŃă, în sensul că ionizarea

aerului din punctul „Parc izvoare” a fost uşor mai crescută faŃă de punctul „Parc intrare” (cu până

la 150 ioni/cm3, pentru ionii negativi). Deosebirea cantitativă se poate explica prin faptul că, în

punctul „Parc intrare” turbulenŃa aerului a fost mai accentuată decât în celălalt punct de măsurare,

ceea ce a favorizat procesele de recombinare a ionilor din aer.

Această constatare este una favorabilă bioclimatic pentru că mediul aeroelectric mai

bogat, oferit de arealul parcului analizat, este unul mai bun pentru sănătate decât cel situat în

vecinătatea spaŃiului urban.

În decursul măsurătorilor de vară valorile medii minime ale concentraŃiilor de aeroioni

negativi au fost cuprinse între 200 ioni/cm3 şi 320 ioni/cm3 (ambele înregistrate în punctul „Parc

intrare”), iar valorile medii maxime pentru aceiaşi ioni au fost situate între 390 ioni/cm3 şi 590

ioni/cm3 (ambele înregistrate în punctul „Parc izvoare”).

Valorile medii minime ale concentraŃiilor de aeroioni pozitivi au fost cuprinse între 550

ioni/cm3 şi 670 ioni/cm3 (ambele înregistrate în punctul „Parc intrare”), iar valorile medii maxime

pentru aceiaşi ioni au fost situate între 610 ioni/cm3 şi 1110 ioni/cm3 (ambele înregistrate în

punctul „Parc izvoare”).

Per ansamblul măsurătorilor de vară ionizarea totală medie a aerului a variat între 750

ioni/cm3 pentru punctul „Parc intrare” şi 1.660 ioni/cm3 pentru punctul „Parc izvoare”. La rândul

său, coeficientul de unipolaritate a fost cuprins între o limită inferioară de 1,6 (determinată pentru

punctul „Parc izvoare”) şi o limită superioară de 2,7 - calculată pentru punctul „Parc intrare”.

După cum se poate observa din datele de mai sus, în punctul „Parc intrare” ionizarea

aerului prezintă valori mai mici şi cu o distribuŃie polară mai accentuată pentru ionii pozitivi, decât

pentru punctul „Parc izvoare”. Acest lucru se poate explica prin faptul că, deşi arealul analizat este

unul lipsit de factori poluanŃi majori (pentru că nivelul total al concentraŃiilor de ioni este destul de

ridicat), influenŃa zonei urbane se face resimŃită direct asupra acestui parametru, în comparaŃie cu

punctul „Parc izvoare”, care este mai adăpostit, beneficiază de mai mult calm atmosferic şi de o

vegetaŃie bogată, ceea ce favorizează un regim al ionizării aerului superior faŃă de punctul „Parc

intrare”.

Dioxidul de carbon atmosferic. Alături de azot şi oxigen (principalele componente), în

alcătuirea aerului atmosferic intră şi dioxidul de carbon, cu o concentraŃie volumică mică,

apreciată a fi doar de 0,03 %.



41

Acest gaz reprezintă nu numai un component al procesului de respiraŃie şi un indicator al

gradului de poluare dintr-o zonă dată, ci şi un element important pentru o multitudine de procese

biologice (de exemplu, fenomenul de fotosinteză) şi atmosferice (efect de seră, bilanŃ radiativ al

solului şi aerului). În particular, sub aspect balnear, dioxidul de carbon mai poate fi valorificat şi în

tratarea unor afecŃiuni cardiace, în cadrul mofetelor.

Determinările acestui component al aerului completează datele de fizica aerului specifice

locului analizat, pentru că ele ajută la evaluarea calităŃilor aerului ambiant în comparaŃie cu alte

regiuni.

Măsurătorile de teren din arealul municipiului Moineşti, desfăşurate în anotimpurile

menŃionate, au fost efectuate cu un detector de gaz carbonic specializat (Extech Instruments).

În decursul măsurătorilor din sezonul rece concentraŃiile de gaz carbonic au fost constante,

încadrându-se în intervalul valoric de 373 – 403 ppm, pentru ambele puncte de măsurare. Acest

nivel indică un mediu apreciat drept curat, nepoluat cu acest gaz (sub aspectul compoziŃiei

chimice a aerului), cu valori situate, la majoritatea orelor de observaŃie, sub cele ale mediei

mondiale de la nivelul suprafeŃei terestre (400 ppm).

În sezonul de tranziŃie (primăvara), concentraŃia de gaz carbonic a fost relativ mică, în cele

mai multe evaluări orare situându-se numai în intervalul 370 – 380 ppm. Limitele extreme

măsurate ale acestui parametru au fost de 366 ppm şi respectiv de 391 ppm.

În sezonul cald acest parametru a prezentat uşoare deosebiri între cele două puncte de

măsurare, în sensul că valorile medii cele mai mici s-au înregistrat în punctul „Parc intrare” (360

ppm), iar cele mai mari în punctul „Parc izvoare” (406 ppm). Chiar dacă diferenŃa dintre puncte nu

este una foarte mare, ea se constată şi în cazul mediei generale şi anume: 370 ppm pentru

punctul „Parc intrare”, respectiv 390 ppm pentru „Parc izvoare”. Aceste deosebiri pot să provină

din caracteristicile diferite ale celor două puncte de măsurare (în punctul „Parc izvoare” influenŃa

datorată solului liber, a descompunerii sedimentelor vegetale şi prezenŃei apei izvoarelor minerale

este mare decât în punctul „Parc intrare”).

Concluzii

Analiza celor doi parametri fizici ai aerului (ionizarea aerului este parametru foarte sensibil

la influenŃele antropice şi concentraŃia de gaz carbonic) au scos în evidenŃă faptul că mediul

ambiant al arealului analizat din cuprinsul staŃiunii climatice Moineşti Băi este unul care se

încadrează în standardele de calitate şi normalitate ale acestor parametri, corespunzători

atmosferei libere.

Astfel, aerul prezintă o ionizare totală naturală ridicată (pentru ambele puncte de măsurare

ea a variat în domeniul 750 – 1.660 ioni/cm3 pentru ambele polarităŃi), concentraŃii mult sporite

faŃă de cele dintr-o zonă urbană. InfluenŃa datorată oraşului se face totuşi simŃită, în sensul că în



42

punctul „Parc intrare” regimul ionizării aerului este uşor mai scăzut decât cel înregistrat în interiorul

parcului balnear.

În condiŃiile în care regimul ionizării aerului s-a dovedit a fi unul preponderent pozitiv

(aspect întâlnit în toate sezoanele, dar observabil, de altfel şi în alte localităŃi sau staŃiuni), totuşi,

prin valorile totale mai mari, el indică faptul că ambianŃa atmosferică este nepoluată, cu un

conŃinut bun de aeroioni pentru organism, favorabilă desfăşurării activităŃilor turistice şi

climatoterapeutice.

În ceea ce priveşte conŃinutul de gaz carbonic, acesta este mic (cu un interval valoric

general mediu cuprins între 370 – 390 ppm, pentru toate anotimpurile), ceea ce reconfirmă

statutul de aer nepoluat cu acest gaz atmosferic al arealului analizat. În sezonul rece şi în cel de

tranziŃie valorile concentraŃiilor au fost apropiate pentru cele două puncte, deosebiri uşor mai mari

fiind observate mai bine în sezonul rece.

Măsurarea acestor parametri fizici ai aerului, în principalele sezoane, a arătat că arealul

studiat din cuprinsul staŃiunii climatice Moineşti este unul al cărui mediu atmosferic este, de

asemenea, bun sub aspectul practicării activităŃilor turistice şi aplicării climatoterapiei.

Acest mediu ambiant este neinfluenŃat de factori fizici atmosferici perturbatori, negativi

pentru sănătate, el având calităŃile necesare pentru aplicarea curei de teren, plimbărilor, dar şi

odihnei, relaxării sau pentru desfăşurarea, în ambianŃa naturală înconjurătoare a localităŃii, a

turismului sau a unor activităŃi climatoterapeutice asociate, adaptate în conformitate cu

recomandările medicale de specialitate.

II.1.5. Concluzii generale

Determinările climatice, topoclimatice, bioclimatice şi de fizica atmosferei au oferit

posibilitatea obŃinerii unei imagini de ansamblu asupra caracteristicilor şi calităŃii mediului ambiant

al arealului topoclimatic din cadrul staŃiunii climatice Moineşti Băi, în vederea valorificării sale

turistice şi climatoterapeutice.

În conformitate cu datele de profil, localitatea Moineşti se încadrează într-un climat

continental temperat, cu veri răcoroase şi ierni reci, caracterizat printr-o temperatură medie anuală

de 8,0 – 9,0 0C. Temperaturile medii lunare ale aerului variază între 18,0 – 20,0 0C în lunile iulie şi

august şi –3,0 ÷ -4,0 0C în luna ianuarie.

Nebulozitatea totală medie anuală variază în intervalul 6,5 - 7,0 zecimi în decembrie şi 4,5

– 5,0 zecimi în lunile august şi septembrie. Numărul mediu anual de zile senine este situat în

intervalul 80 – 100.

PrecipitaŃiile atmosferice însumează un total mediu anual de circa 600 – 700 mm.



43

Vântul este moderat, cu viteze şi frecvenŃe mici (circa 2 m/s, cu excepŃia perioadelor

vântoase determinate de circulaŃia generală a aerului), pentru majoritatea direcŃiilor, la adăpostul

culmilor învecinate. FrecvenŃa predominantă este din direcŃia vest.

Dat fiind arealul restrâns analizat din cadrul localităŃii, face ca regimul topoclimatic general

şi cel al parametrilor individuali din cele două puncte de măsurare să nu se deosebească prea

mult. ParŃial, la aceasta a contribuit şi aspectul de vale îngustă, acoperită cu copaci şi vegetaŃie

ierboasă, ceea ce conferă acestui areal/parc o ambianŃă peisagistică odihnitoare şi plăcută.

ObservaŃiile au reflectat strânsa dependenŃă a caracteristicilor topoclimatice ale localităŃii

de condiŃiile meteorologice anotimpuale şi de circulaŃia generală a aerului din perioadele în care

au fost făcute măsurătorile de teren.

Deoarece arealul analizat este dispus într-o zonă cu aspect de vale îngustă (restul

municipiului fiind amplasat la o anumită înălŃime faŃă de firul văii), se justifică şi explică

omogenitatea valorilor parametrilor meteorologici investigaŃi, în aproape toate anotimpurile în care

au fost efectuate măsurătorile. Această omogenitate topoclimatică (cu excepŃia episoadelor cu

vânt, mai frecvente la intrarea în arealul analizat) asigură vizitatorilor şi pacienŃilor o ambianŃă

nestresantă pentru întreg perimetrul arealului, în comparaŃie cu restul localităŃii. Mici deosebiri

între cele două puncte de măsurare se referă la diferenŃe de sub 1 mmHg la presiunea

atmosferică, câteva zecimi de grad pentru temperatura aerului şi mai mult calm atmosferic (pe firul

văii Gâzu).

Datele legate de indicii bioclimatici analizaŃi au arătat că, în majoritatea anotimpurilor,

valorile acestora se încadrează în intervalele specifice de confort termic (cu îmbrăcăminte

adecvată sezoanelor); mediul ambiant oferă condiŃii bune pentru desfăşurarea diverselor activităŃi

(turistice şi bioclimatice), fără influenŃe adverse asupra stării de sănătate a organismului şi asigură

condiŃii pentru o stare de bine, dar şi pentru normalizarea sau chiar creşterea rezistenŃei

nespecifice a organismului.

La această situaŃie mai contribuie şi efectul sedativ, odihnitor şi relaxant, reprezentat de

existenŃa unei ambianŃe peisagistice agreabile în împrejurimi (dealuri înverzite, împădurite, cu

peisaje plăcute, prietenoase şi liniştitoare), favorabilă nu numai odihnei, ci şi plimbărilor şi curei de

teren, pe diferite trasee.

Totuşi, atunci când caracteristicile vremii devin excesive, condiŃiile bioclimatice pot trece în

zona de disconfort, atât în sezonul cald (în condiŃiile unor mase de aer cu regim termic ridicat sau

a unor valuri de căldură), cât şi în sezonul rece (pe un fond friguros şi cu umidităŃi crescute ale

aerului). Asemenea situaŃii s-au constatat, de exemplu, în conformitate cu indice de disconfort

Arakawa şi cu indicele de disconfort Thom, în orele de după-amiază din sezonul cald.

Pentru astfel de situaŃii (disconfort prin încălzire sau prin răcire) trebuie avute în vedere

elaborarea unor programe şi recomandări de limitare şi de gradare a activităŃilor turistice sau de



44

climatoterapie, în funcŃie de starea de sănătate şi sensibilitatea meteorologică a fiecărei persoane

(mai ales a celor cu afecŃiuni).

În conformitate cu observaŃiile făcute mai sus, se apreciază că, bioclimatul arealului

analizat şi al municipiului Moineşti este unul sedativ, indiferent, de cruŃare, cu unele nuanŃe de

stimulare a funcŃiilor organismului.

Caracteristicile climatice, topoclimatice şi bioclimatice analizate asigură condiŃii foarte bune

pentru odihnă, relaxare, dar şi pentru efectuarea de plimbări şi practicarea curei de teren, în

funcŃie de sezon.

Totodată, amplasarea geografică a localităŃii permite efectuarea de plimbări şi drumeŃii în

zonele montane înconjurătoare, vizite la obiectivele turistice naturale şi cultural-istorice din

apropiere sau din regiune (RezervaŃia Pădurea de pini - Moineşti, Dealul CetăŃuia, cu situl Cetatea

dacică – Moineşti, Muzeul George Enescu din satul Tescani, Salina Târgu Ocna, staŃiunea

balneoclimatică Slănic Moldova şi altele).

Măsurătorilor celor doi parametri fizici ai aerului (ionizarea aerului şi concentraŃia de gaz

carbonic) au evidenŃiat faptul că mediul natural al arealului analizat din cuprinsul localităŃii Moineşti

se încadrează în standardele de normalitate ale parametrilor analizaŃi pentru atmosfera liberă.

Sub aspect fizic, aerul prezintă o ionizare naturală destul de ridicată (în domeniul 750 -

1660 ioni/cm3 pentru ambele polarităŃi, per ansamblul tuturor măsurătorilor), concentraŃii mult

sporite în comparaŃie cu cele întâlnite într-o zonă urbană. În interiorul arealului/parcului analizat,

ionizarea aerului este uşor mai mare decât cea înregistrată la marginea sa.

Deşi regimul ionizării aerului este unul preponderent pozitiv, episodic se întâlnesc şi

momente din zi în care ionizarea aerului se apropie de unitate sau chiar devine uşor negativă,

ceea ce indică faptul că ambianŃa atmosferică nu este poluată, ci una favorabilă desfăşurării unor

activităŃi diverse în aer liber. În acest sens, se menŃionează faptul că ionizarea aerului din

interiorul parcului este destul de ridicată, ajungând uneori la peste 1.600 ioni/cm3, vara.

În privinŃa conŃinutul de gaz carbonic, acesta este mic (cu un interval valoric mediu

general, per ansamblu, de circa 370 – 390 ppm, pentru toate anotimpurile), ceea ce reconfirmă

aprecierea anterioară, ca şi observaŃii similare obŃinute din alte localităŃi, având concentraŃii de

acelaşi ordin de mărime.

Din punctul de vedere al celor doi parametri fizici ai aerului, măsuraŃi în toate sezoanele,

se constată că, aerul arealul topoclimatic analizat din municipiul Moineşti este unul nepoluat. Un

astfel de mediu atmosferic este bun pentru organism, fără să fie influenŃat de factori perturbatori

nocivi pentru sănătate, care să afecteze mecanismele şi funcŃiile vitale ale organismului, dar care,

într-o anumită măsură, poate să solicite adaptativ organismul în mod moderat.

Faptul că localitatea este situată într-o zonă înconjurată de dealuri în general împădurite,

cu peisaje plăcute, odihnitoare, departe de sursele de poluare, de arterele principale de circulaŃie



45

şi de alte zone urbane aglomerate, conferă staŃiunii un atribut de oază de linişte şi de calm, fără

să afecteze în mod deosebit mecanismele şi funcŃiile vitale ale organismului.

Toate atributele zonei analizate asigură calităŃile necesare pentru aplicarea, în toate

anotimpurile anului, a curei de teren, a plimbărilor, drumeŃiilor, dar şi pentru desfăşurarea, în

condiŃii corespunzătoare a activităŃilor turistice şi climatoterapeutice asociate, adaptate

recomandărilor medicale de specialitate.

łinând cont de toate aspectele menŃionate mai sus, se poate spune că arealul topoclimatic

analizat din cuprinsul municipiului Moineşti poate fi atestat drept zonă cu calităŃi

climatoterapeutice, favorabilă desfăşurării activităŃilor specifice, dar şi a celor turistice sau asociate

acestuia.

II.1.6. Recomandări

Analizarea caracteristicilor topoclimatice, bioclimatice şi a unor parametri fizici ai aerului

reflectă evaluări episodice ale unor situaŃii de etapă, specifice condiŃiilor ambientale şi de vreme

existente. Ele vor trebui studiate şi evaluate periodic, pe măsură ce condiŃiile şi caracteristicile

locale pot suferi schimbări şi îmbunătăŃiri.

În viitor, patrimoniul natural reprezentat de apele minerale ar trebui utilizat şi valorificat atât

în scopuri turistice cât şi balneoclimatice, pentru tratarea unor afecŃiuni patologice.

IntervenŃiile şi amenajările în infrastructura specifică (reamenajarea aleilor, refacerea

iluminatului public, amplasarea de bănci de lemn pentru odihnă, ecologizarea şi împădurirea

versanŃilor, refacerea pavilioanelor aferente izvoarelor de ape minerale etc.), făcute în vederea

valorificării resurselor naturale terapeutice, nu au determinat schimbări ale ambientului

topoclimatic, ci, dimpotrivă, contribuie la îmbunătăŃirea calitativă a aspectului general al zonei

arealului/parcului), în scopul obŃinerii unor ameliorări topoclimatice strict locale, atât de natură

peisagistică, cât şi pentru suplimentarea ofertelor de petrecere plăcută şi utilă a timpului liber.

În raport cu situaŃia existentă, pentru arealul topoclimatic din municipiul Moineşti se fac

câteva recomandări în ceea ce priveşte diversificarea activităŃilor de climatoterapie:

extinderea aleilor de promenadă, bine conturate, spre avalul pârâului Gâzu, eventual

şi pe malul celălalt (pentru diversificarea traseelor de promenadă);

asigurarea dezvoltării gazonului şi îmbogăŃirea peisajului arboricol şi mai ales floristic

peren al văii/parcului cu diverse alte specii, adaptate zonei;

amenajarea unor poteci pentru aeroterapie în zonele împădurite din apropierea

localităŃii, marcate corespunzător;

implementarea, într-un spaŃiu adecvat (de exemplu, pe terenul din partea superioară

a malului drept al văii), a unor aparate pentru gimnastică uşoară (de exterior);



46

găsirea unor soluŃii tehnice prin care să se împiedice deversarea apelor uzate în

pârâul văii, de la locuinŃele învecinate (pentru a nu creşte nivelul de poluare biologică şi cel

al gazului carbonic pe firul văii – rezultat din descompuneri organice şi pentru a nu

amplifica disconfortul olfactiv al parcului, parŃial existent deja din cauza izvoarelor

sulfuroase);

amenajarea unei cascade artificiale (orografia terenului o permite) sau a unor fântâni

arteziene în vederea îmbunătăŃirii, nu numai a aspectului estetic al arealului, ci mai ales

pentru creşterea conŃinutului de aeroioni (rezultaŃi prin pulverizarea apei dulci) cu valenŃe

terapeutice dovedite.

II.2. Apele minerale şi calităŃile lor terapeutice

Zăcământul hidromineral7

Apele minerale din Moineşti au fost descoperite în anul 1860, cu ocazia săpării unui puŃ de

petrol, la circa 300 m adâncime, în apropierea zonei de obârşie a pârâului Gâzu. Primele analize

fizico-chimice realizate în acea perioadă au stabilit caracterul sulfuros, iodurat şi feruginos, dar şi

calităŃile terapeutice ale acestora. Studiile hidrogeologice efectuate asupra acumulărilor de ape

minerale din localitate, au evidenŃiat că orizontului acvifer productiv este cantonat în depozitele

sedimentare ale zonei de molasă şi ale flişului carpatic.

Apele subterane ajung la suprafaŃă prin intermediul unui sistem de fracturi legate de liniile

pânzelor de şariaj dintre Molasă şi Flişul carpatic. Zăcământul hidromineral beneficiază de o dublă

alimentare: una principală, prin drenarea orizontului nemineralizat, localizat în terasa medie a

pârâului Tazlăul Sărat şi o a doua cale, din acumulările de ape ascensionale, localizate în

depozitele de fliş cretacic-paleogen, care acced pe linii de falii sau accidente tectonice până în

zona captărilor.

Lucrările geofizice realizate mai târziu în zonă au confirmat ipoteza genezei privind dubla

alimentare, şi anume, din amestecul apelor subterane freatice cu ape subterane de adâncime,

mineralizate, ce acced spre suprafaŃă pe traseul unor falii sau fracturi. Calitatea şi compoziŃia

chimică a apelor minerale este determinată aşadar de compoziŃia mineralogică a rocilor spălate

de către apele de infiltraŃie şi a apelor subterane de adâncime, ce urcă spre suprafaŃă, din

depozitele flişului carpatic. Acest amestec a condus la formarea tipului hidrochimic principal: ape

minerale sulfuroase, bicarbonatate, clorurate, sodice, calcice, hipotone, cu mineralizaŃie medie şi

calităŃi terapeutice dovedite.

7 Sursa: - IECIT - PotenŃialul balnear al R: S: România şi valorificarea superioară a acestuia în turismul intern şi internaŃional,

1987. Arhiva INCDT Bucureşti - Pricăjan A. – Apele minerale şi termale din România, 1972



47

Sursele hidrominerale

În urma lucrărilor de prospecŃiune şi explorare hidrogeologică realizate în perioada 1953 –

19638 au fost puse în evidenŃă mai multe emergenŃe, pentru care s-au executat lucrări de captare.

Apa minerală din patru puŃuri captate (P1 – P4), situate în malul drept al pârâului Gâzu, a fost

adusă, prin lucrări specifice, întru-un bazin colector betonat, cu o adâncime de 17 m şi diametrul

2,5. Apa din bazinul colector avea un debit cumulat de 173 m3/zi şi era sulfuroasă, clorurată,

bicarbonatată, sodică, calcică, cu o mineralizare totală de 3,069 g/l. Din acest bazin apa era

dirijată spre incinta Băilor comunale, unde era încălzită şi utilizată în cură externă.

În afară de aceste surse, pe pârâul Gâzu au mai fost puse în evidenŃă în aceeaşi perioadă

şi captate ulterior, încă trei izvoare:

� Izvorul nr. 1 („23 August”), în malul drept al pârâului Gâzu, aproape de firul văii,

având o apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonatată, sodică, calcică, cu o mineralizare totală

de 2,23 g/l şi un debit de 0,06 l/s, captată într-o buvetă şi utilizată la acea dată în cură

internă;

� Izvorul nr. 2 („De ochi”), amplasat în malul stâng al pârâului Gâzu, în aval de PuŃul

P4, cu o apă sulfuroasă, clorurată, bicarbonatată, sodică, calcică, cu o mineralizare totală

de 2,23 g/l şi un debit de 0,009 l/s, de asemenea captată într-o buvetă şi utilizată în cură

internă;

� Izvorul nr. 3 („feruginos”), amplasat în malul drept al pârâului Gâzu, în dreptul

bazinului colector; tipul de apă şi mineralizarea erau identice cu celelalte două izvoare,

debitul de 0,918 g/l, fiind recomandate şi utilizate în cură internă; sursa reunea două

emergenŃe într-o singură captare, cu două guri de scurgere.

Rezervele exploatabile de apă minerală, omologate, la data de 01.01.1980, de Comisia

Republicană de Rezerve Geologice erau de circa 94 m3/zi (rezerve de bilanŃ), din care 4 m3/zi

erau pentru cura internă, dar se estima un potenŃial de exploatare de circa două ori mai mare.

Gradul de solicitare a zăcământului era cuprins, în funcŃie de sezon, între 39 – 80%.

CalităŃile terapeutice ale apelor minerale

Pe seama analizelor complexe (fizico-chimice, microbiologice şi farmacodinamice),

întocmite în anul 1979, de către IMFBRM, au fost stabilite calităŃile terapeutice ale apele minerale

şi modul lor de utilizare pentru tratament balnear:

→ în cură internă – în afecŃiuni gastroduodenale, enterocolite, litiază biliară, colecistite,

afecŃiuni metabolice şi alergice

8 Sursa: IECIT - PotenŃialul balnear al R: S: România şi valorificarea superioară a acestuia în turismul intern şi internaŃional,

1987. Arhiva INCDT Bucureşti



48

→ în cură externă – în afecŃiuni reumatismale degenerative, ale sistemului nervos

periferic, dermatologice, oftalmologice.

Baia comunală, în care era amenajată baza de tratament (băi la cadă cu apă minerală

încălzită), a funcŃionat ca atare până în anul 1991, când a fost dezafectată deoarece era în

construcŃie noul Complex balnear (denumit oficial la data proiectării "Baza de tratament cu spatii

de cazare"), dar nefinalizat nici până în prezent, din cauza aşa-zisului „program de privatizare”.

În urma cercetărilor hidrogeologice au mai fost puse în evidenŃă încă trei izvoare minerale,

amplasate pe versantul nordic al Dealului Osoiu, în arealul cartierului Lucăceşti, captate în puŃuri

betonate, cu apă clorosodică, puternic mineralizată, cu debite de 0,1 l/s – 0,01 l/s, utilizate de

către localnici în mod empiric, pentru conservarea alimentelor. PrezenŃa apei sărate este legată

de existenŃa unor lentile sau intercalaŃii de sare gemă, în depozitele neogene (badeniene), spălate

de apele de circulaŃie.

În anul 2010, pentru verificarea chimismului şi păstrarea calităŃilor terapeutice ale apelor

minerale din zona Parc–Băi, la solicitarea Primăriei, au fost realizate analize complexe de către

Institutul NaŃional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, instituŃie abilitată în acest

sens. Rezultatul acestor analize sunt prezentate în tabelul următor (Tabelul nr. 2.1).

Tabelul nr. 2.1

SituaŃia surselor de apă minerală din Moineşti, în anul 20109

Nr. crt.

Denumire sursă

Mineralizare totală (mg/l) Tipul hidrochimic al apei Debit

l/s pH Tip de cură recomandat ObservaŃii

1 Izvorul 1 1.704,9

apă sulfuroasă, bicarbonatată, clorurată, sodică, calcică, hipotonă

0,07 7,4 prezintă interes

terapeutic pentru cură internă

prezintă miros de petrol

2 Izvorul 2 1.657,1 apă sulfuroasă,

bicarbonatată, clorurată, sodică, calcică, hipotonă

0,02 7,3 prezintă interes

terapeutic pentru cură internă

prezintă miros de petrol

3 Izvorul 3A 993,1 apă oligominerală, feruginoasă 0,018 7,2 nu prezintă

interes terapeutic -

4 Izvorul 3B 434,3 apă oligominerală 0,04 6,8 nu prezintă interes terapeutic -

Aşa cum se observă din tabel, analizele au reconfirmat tipul hidrochimic şi calităŃile

terapeutice ale apelor minerale din zona Parc Băi, dar s-a evidenŃiat totodată şi vulnerabilitatea

surselor la impactul cu activitatea extractivă a petrolului din zonă (prezenŃa mirosului de petrol) şi

deteriorarea în timp, a captărilor şi implicit a debitelor acestora. Pe baza acestor rezultate, se

impuneau lucrări de recaptare a surselor, de ecologizare a perimetrului de exploatare şi instituirea

perimetrelor de protecŃie, hidrogeologică şi sanitară, dar în primul rând, obŃinerea licenŃei de

explorare, în baza cărora să se poată executa aceste lucrări.

9 Sursa: Primăria Moineşti, Buletine de analiză, întocmite de INRMFB, 2010



49

SituaŃia actuală10. Primăria municipiului Moineşti a întreprins, începând cu anul 2012,

demersurile necesare pentru obŃinerea licenŃei de exploatare. Mai întâi s-a solicitat şi obŃinut

LicenŃa de dare în administrare pentru explorare, nr. 17.278/2014, eliberată de AgenŃia NaŃională

de Resurse Minerale (a se vedea Anexa nr. 2), în baza căreia s-au întocmit studiile hidrogeologice

aferente, analizele fizico-chimice, microbiologice şi farmacodinamice pentru reatestarea calităŃii

terapeutice a apelor minerale. În aceeaşi perioadă a fost implementat, în zona Parc–Băi, un

proiect cu finanŃare europeană de ecologizare a zonei şi de reabilitare a Parcului balnear, care a

constat în: amenajarea de alei de promenadă, reabilitarea pavilioanelor aferente izvoarelor,

ecologizarea, consolidarea şi reabilitarea malurilor pârâului Gâzu (perimetrul de exploatare a

zăcământului), a fost reabilitat şi modernizat iluminatul, a fost montat mobilier urban specific unui

parc şi amplasate coşuri de gunoi.

Perioada de monitorizare s-a încheiat în luna iunie, 2016, s-au întocmit studiile

hidrogeologice pentru delimitarea şi instituirea perimetrelor de protecŃie hidrogeologice şi sanitare,

documentaŃiile urmând a fi depuse la AgenŃia NaŃională de Resurse Minerale, în vederea avizării,

urmând a fi eliberată LicenŃa de exploatare.

Studiile hidrogeologice din zona Parcul Băi, realizate recent în vederea obŃinerii LicenŃei de

exploatare, au reconfirmat prezenŃa zăcământului de apă minerală, cantonat în depozite

sedimentare ale zonei de molasă şi flişului carpatic şi a fost evidenŃiat prin:

→ 2 captări subterane, de tip captare de versant, denumite Izvorul nr. 2 C2/DO (de ochi)

şi Izvorul C1/DS (de stomac), încadrate ca ape minerale cu calităŃi terapeutice;

→ 3 captări - izvoarele nr. 3, 4 şi 5, ale căror analize fizico-chimice şi farmacodinamice

au arătat că în prezent sunt ape minerale fără valenŃe terapeutice, deşi, conform

studiilor anterioare, au fost utilizate în cura balneară până în anul 1990, în vechea bază

de tratament; sunt recomandate aşadar lucrări hidrogeologice de recaptare a surselor

în vederea îmbunătăŃirii calităŃilor terapeutice şi pentru creşterea debitului.

Cele trei surse care nu au confirmat gradul de mineralizare necesar şi nici calităŃile

terapeutice, prezintă debite reduse, fiind diluate în urma interferenŃei cu apele de suprafaŃă. Prin

urmare, monitorizarea, în vederea urmăririi parametrilor calitativi şi cantitativi, a fost efectuată

numai pentru izvoarele 1 DS şi 2 DO, în conformitate cu legislaŃia în vigoare - HG nr. 1.020/2005

şi Ordinul nr. 87/2008 al preşedintelui ANRM.

Analizele de laborator realizate în anul 2015, pentru cele două surse captate (nr. 1 DO şi

nr. 2 DS), de către Institutul NaŃional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, au

reconfirmat tipul hidrochimic al izvoarelor, gradul de mineralizare determinate anterior, precum şi

calităŃile terapeutice ale acestora. Rezultatul analizelor efectuate pe cele două surse este

10 Sursa: Florea Fl., Gavril N., Florea M. – Raport geologic privind lucrările de explorare pentru apele minerale terapeutice

executate în perimetrul Parc Băi Moineşti, judeŃul Bacău (LicenŃa de explorare nr. 17.278/2014). Primăria Moineşti, 2015



50

prezentat sintetic în tabelul următor (a se vedea date complete în buletinele de analiză, prezentate

în Anexa nr. 3).

Tabelul nr. 2.1

Sursele de apă minerală din Municipiul Moineşti cercetate prin licenŃă de explorare11

Nr. crt. Sursa Tip apă Mineralizare

totală Temp. medie pH Debit

l/s – m3/zi

Mod de utilizare

recomandat

1 Izvorul C1 -DS

apă minerală sulfuroasă, bicarbonatată, clorurată, sodică, calcică, hipotonă

1,464 g/l 15° C 7,2 0,011 l/s (0,95 m3/zi) cură internă

2 Izvorul C2 -DO

apă minerală sulfuroasă, clorurată, bicarbonatată, sodică, calcică, hipotonă

1, 851 g/l 13° C 7,2 0,051 l/s (4,406 m3/zi) cură internă

IndicaŃiile terapeutice

Utilizarea apelor minerale în tratament balnear a fost dovedită prin studii şi analize,

realizate de către Institutul NaŃional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie (a se

vedea Anexa nr. 3), dar dovedite şi prin rezultatele concrete obŃinute de-a lungul timpului, în cură

balneară.

IndicaŃiile terapeutice prezentate în buletinele de analiză, pentru cele două surse de ape

minerale, sunt următoarele:

Izvorul nr. 1 DO – este recomandat a fi folosit în cură internă, pentru:

→ afecŃiuni ale tubului digestiv (gastro-duodenite cronice, enterocolite cronice

nespecifice)

→ afecŃiuni hepato-biliare, ce necesită cure de colereză (dischinezii biliare,

colecistite cronice, sechele postoperatorii pe căile biliare)

→ boli de nutriŃie şi metabolism.

Izvorul nr. 2 DS – este recomandat în cura internă, pentru:

→ afecŃiuni ale tubului digestiv (gastro-duodenite cronice, enterocolite cronice

nespecifice)

→ afecŃiuni hepato-biliare, ce necesită cure de colereză (dischinezii biliare,

colecistite cronice, sechele postoperatorii pe căile biliare)

→ boli de nutriŃie şi metabolism.

ObŃinerea LicenŃei de exploatare pentru sursele hidrominerale din arealul Parc Băi, de

către Primăria municipiului Moineşti, finalizarea Complexului balnear şi utilizarea apelor minerale

11 Sursa: Buletine de analiză, întocmite pe baza analizelor de către INRMFB, 2015



51

în balneoterapie, va diversifica oferta de factori naturali terapeutici a localităŃii şi o va promova în

rândul staŃiunilor balneoclimatice din România.

II.3. Perimetrul de protecŃie a staŃiunii şi a apelor minerale

Arealul Parc Băi şi o zonă adiacentă acestuia, din municipiul Moineşti, este în curs de

atestare ca staŃiune turistică de interes local (staŃiunea turistică „Moineşti – Băi”), de către

Autoritatea NaŃională pentru Turism, în conformitate cu HG 852/2008. Acelaşi areal este delimitat,

pe baza prezentului studiu, şi ca „staŃiune climatică”. OrdonanŃa Guvernului nr. 58/1998,

actualizată 2014, privind organizarea şi desfăşurarea activităŃii de turism în România,

menŃionează că „în scopul protejării şi valorificării resurselor turistice cuprinse în unele zone şi

staŃiuni turistice, acestea vor fi declarate zone protejate, conform legii” (art. 11 al OG 58/1998),

aşadar, teritoriul viitoare staŃiuni turistice „Moineşti – Băi”, delimitat pe planurile de urbanism ca

atare, va fi instituită ca zonă protejată.

Pe de altă parte, prin PUG municipiul Moineşti, în volumul „Reglementări”, au fost

reglementate activităŃile ce pot fi dezvoltate în arealul viitoarei staŃiuni turistice, conform actelor

normative în vigoare: regimul construcŃiilor, zonele de interdicŃie pentru construcŃii, măsuri pentru

conservarea şi protecŃia elementelor cadrului natural, a ariilor protejate şi a patrimoniului istoric şi

arhitectural, valorile minime şi maxime ale indicilor de control P.O.T. şi C.U.T., constituind o

garanŃie suplimentară protejarea şi dezvoltarea în mod durabil a arealului menŃionat. Pe harta

aferentă volumului „Reglementări” este delimitat arealul propus ca „staŃiune turistică” (a se vedea

Planşa nr. 1 - Harta PUG Moineşti - Reglementări).

De comun acord cu specialiştii INRMFB, parteneri în întocmirea prezentei documentaŃii şi

în conformitate cu criteriile tehnice unitare prevăzute în HG 1.154/2004, a fost delimitat acelaşi

areal şi pentru „staŃiunea climatică Moineşti - Băi”. În acest context, reglementările urbanistice

propuse prin PUG au în vedere şi protejarea teritoriului staŃiunii climatice în vederea conservării

cadrului natural, inclusiv elementele de climat, topoclimat şi bioclimat, importante în menŃinerea

„condiŃiilor pentru reconfortarea şi întărirea sănătăŃii şi a capacităŃii de muncă” (art. 97, HG

1.154/2004), a organismului sănătos sau bolnav (a se vedea Planşa nr. 1 – Harta PUG Moineşti -

Reglementări).

Conform HG 930/2005, pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea

zonelor de protecŃie sanitară şi hidrogeologică, în vederea protecŃiei surselor de apă minerală din

arealul Parc Băi s-au stabilit, prin studiile hidrogeologice, întocmite de Primărie în vederea

obŃinerii LicenŃei de exploatare, perimetrele de protecŃie hidrogeologică şi sanitară, ce urmează a

fi avizate de ANRM şi de Ministerul SănătăŃii. După avizare, perimetrele de protecŃie vor fi

instituite şi pe teren, în scopul prevenirii pericolului de alterare a calităŃii surselor de apă şi vor fi

montate panouri de avertizare.



52

II.4. Starea factorilor naturali terapeutici

În zona delimitată ca „staŃiune turistică” şi implicit ca „staŃiune climatică”, nu se desfăşoară

nicio activitate industrială ce ar putea afecta calitatea factorilor naturali terapeutici. Activitatea de

extracŃie a petrolului, activitate de bază până în anul 1989, a fost, pe de o parte restructurată în

urma procesului de privatizare, dar şi retehnologizată, prin înlocuirea utilajelor şi instalaŃiilor de

foraj vechi cu altele noi, mai performante şi cu risc, de producere a unor accidente de mediu, mult

diminuat. De asemenea, în apropierea zonei turistice şi climatice nu sunt amplasate instalaŃii de

extracŃie a petrolului.

Apele menajere, o potenŃială sursă de poluare, sunt evacuate din arealul staŃiunii prin

reŃeaua de canalizare, evitându-se astfel poluarea pânzei freatice, iar apele uzate sunt dirijate

spre două staŃii de epurare, de curând amenajate.

Pe teritoriul municipiului funcŃionează un sistem judeŃean de management al deşeurilor

(sistem de colectare selectivă), asigurat de un operator de salubritate, care colectează şi

transportă deşeurile spre o staŃie de transfer.

Parametrii şi indicii bioclimatici, determinaŃi prin măsurătorile de teren (indicele de confort

termic, indicele de stres cutanat, indicele de stres pulmonar, indicele bioclimatic total, indicele

W.B.G.T., indicele de disconfort Thom, indicele Scharlau estival şi temperatura aparentă), au

evidenŃiat că valorile acestora se încadrează în intervalele care asigură o stare bună de sănătate,

contribuind la creşterea şi normalizarea procesului de rezistenŃă generală nespecifică, cu valenŃe

fiziologice şi ale sistemelor şi funcŃiilor biologice importante pentru organism.

În concluzie, în viitoarea staŃiune climatică „Moineşti – Băi”, calitatea şi starea factorilor

naturali cu caracter terapeutic o recomandă pentru climatoterapie, odihnă, relaxare, pentru

refacerea stării de sănătate a organismului.



53

CAPITOLUL III

MODALITĂłI DE VALORIFICARE A FACTORILOR NATURALI TERAPEUTICI

Scurt istoric al staŃiunii

Aşa cum s-a arătat în capitolele anterioare, apele minerale din Moineşti au fost descoperite

în anul 1860, cu ocazia săpării unui puŃ de petrol. Utilizarea lor pentru tratament balnear a fost

făcută pentru prima dată în perioada 1885 – 1890, în mod rudimentar. În 1909, „Primăria comunei

Moineşti” a preluat prin contract, de la Societatea Română pentru Industrie şi ComerŃul cu Petrol,

terenul cu izvoare, l-a împrejmuit, a făcut plantări cu arbori, a amenajat Parcul Băi şi a construit 10

cabine pentru băi cu apă minerală. În anii care au urmat acestei amenajări, în perioada de sezon,

mai - septembrie aici au venit la tratament numeroase persoane. De exemplu, în anul 1934,

perioada iunie – septembrie, au fost înregistrate 311 persoane din afara localităŃii, dar nu erau

înregistraŃi localnicii şi cei din satele vecine, care erau majoritari, aşadar numărul curanŃilor era

mult mai mare. Marele pictor Ştefan Luchian, grav bolnav, a petrecut la Moineşti câteva

săptămâni, realizând aici opt dintre tablourile sale, inspirate din „splendoarea scânteietoare a

peisagiului din Moineşti”. Deşi fusese cunoscută sub numele de „cetatea petrolului”, localitatea

Moineşti s-a consacrat după anul 1934 şi ca o localitate de interes balneoclimatic, fiind atestată în

mod oficial, prin Decizia nr. 21192 din 05.06.1934 a Ministerului SănătăŃii şi Ocrotirii Sociale

(publicată în Monitorul Oficial cu nr. 146/1934), ca „localitate balneo-climatică” (Anexa nr. 4).

După anul 1950, vechile băi au fost abandonate, pentru ca după 1959 activitatea balneară

să fie reorganizată în Baia comunală (situată vis-à-vis de PiaŃa agroalimentară), o clădire în care

erau amenajate instalaŃii pentru încălzirea apei minerale, dotată cu cabine cu căzi, unde baza de

tratament a funcŃionat ca atare până în anul 1990. În perioada 1959 – 1989 apele minerale au fost

utilizate în cură externă, în cadrul Băii comunale, dar şi în cură internă, la buvetă, utilizându-se

apa direct de la sursă.

Activitatea de tratament balnear era sezonieră, se desfăşura doar în perioada mai –

septembrie, neexistând condiŃii de desfăşurare pe timpul sezonului rece, dar numărul celor care

veneau la tratament era din ce în ce mai mare (de ex., în anul 1981 au fost înregistrate 8.339

persoane). Aceste date evidenŃiază un aflux destul de mare de turişti, comparativ cu capacitatea

de tratament de care dispunea baza (numărul mediu de proceduri era de circa 70/zi), cât şi

capacitatea de cazare (în localitate funcŃiona doar un mic hotel, unde, în anul 1980 s-au cazat



54

8.750 persoane), insuficientă faŃă de solicitări, astfel că o parte din cei sosiŃi se cazau la case

particulare.

După anul 1990, Baia comunală a fost desfiinŃată, fiind în construcŃie un mare complex

balnear, alcătuit din bază de tratament, hotel şi restaurant care, din lipsa finanŃării nu s-a mai putut

finaliza, urmând procedura privatizării, un eşec, ca şi în alte multe cazuri. În prezent, complexul

balnear a trecut din nou în proprietatea Primăriei Municipiului Moineşti, care are în vedere un

program de finanŃare, într-un parteneriat public – privat sau accesarea de fonduri europene.

Valorificarea factorilor climatici în scopuri curative

Valorificarea elementelor climatice în scopuri curative este cunoscută în medicină sub

numele de climatoterapie. Este o metodă utilizată atât în tratarea, cât şi în profilaxia unor afecŃiuni.

Factorii climatici cu acŃiune terapeutică acŃionează complex asupra organismului expus

direct acŃiunii acestora, obŃinându-se un efect terapeutic maxim, în condiŃiile în care procedurile

climatoterapeutice sunt aplicate dozat, progresiv, în conformitate cu indicaŃiile medicilor de

specialitate. Elementele climatice cele mai importante în reacŃia de răspuns a organismului sunt

considerate temperatura, umezeala, circulaŃia atmosferică, radiaŃia solară. În acest context,

factorii climatici pot influenŃa în bine starea unui organism, printr-o senzaŃie de confort, destindere,

relaxare (factori stimulenŃi) sau pot fi indiferenŃi, când nu este influenŃată starea organismului.

Peste limita de toleranŃă, factorii climatici pot deveni stresanŃi, producând tulburarea sistemului de

reglare al echilibrului biologic.12

Climatoterapia, ca formă de tratament, nu prezintă reacŃii adverse şi are efecte terapeutice

prelungite. În zonele climatice submontane, cu altitudini cuprinse între 500 – 800 m (cum este şi

cazul municipiului Moineşti), climatoterapia se aplică în tot cursul anului. În metodologia de cură

climatică11 sunt incluse:

� cura de aer

� baia de aer propriu-zisă

� baia de soare.

Cura de aer (aeroterapia) acŃionează asupra reglării termice, ameliorează circulaŃia

sanguină la nivelul epidermei, acŃionează asupra nutriŃiei şi se face profilactic, curativ sau pentru

recuperare. În această metodă de tratament sunt incluse cura de teren, plimbările în aer liber,

parcurgerea unor trasee de diverse lungimi, grad de dificultate şi în funcŃie de clasele de vreme.

Conform recomandărilor, traseele pentru cura de teren trebuie să fie situate departe de

potenŃiale surse de poluare, în condiŃii de relief uşor de parcurs, cu pantă moderată; trebuie să fie

amplasate în zone cu arbori sau la liziera pădurii, ferite de curenŃi puternici şi în condiŃii

12 Teleki N., Munteanu L., Stoicescu C., Teodoreanu Elena, Grigore L. (1984) - Cura balneoclimatică în România, Ed. Sport

Turism, Bucureşti (pg. 112)



55

meteorologice suportabile, să beneficieze de cadru natural peisagistic reconfortant, care să

creeze bună dispoziŃie, să fie asfaltate sau să aibă suprafaŃa pavată cu pietre de râu, nisip,

pământ sau să fie înierbate etc.

În cazul staŃiunii Moineşti - Băi, parcul balnear amenajat pentru valorificarea factorilor

naturali terapeutici îndeplineşte condiŃiile necesare pentru cura climatică. Sunt amenajate: o reŃea

de alei de promenadă, care pot fi utilizate şi ca trasee de cură de teren; sunt amenajate locuri de

odihnă şi pentru aeroterapie prin amplasarea de bănci de lemn de-a lungul aleilor sau grupate sau

chioşcuri de lemn în zona izvoarelor; au fost reîmpăduriŃi ambii versanŃi ai parcului, fiind create

condiŃii pentru cura de aer. Panta aleilor este moderată, aleile sunt iluminate pe timp de noapte,

oferind posibilitatea plimbărilor în aer liber şi în timpul serilor lungi de vară.

Pe teritoriul municipiului Moineşti există şi alte dotări şi amenajări care susŃin practicarea

climatoterapiei, şi anume:

� în cadrul structurilor de cazare (de tip vilă, pensiune turistică, hostel, popas turistic),

clasificate de autoritatea competentă în turism (ANT), se oferă diverse posibilităŃi de agrement -

terenuri de sport, piscine, locuri de plimbare;

� parcuri amenajate de administraŃia publică locală în locuri pitoreşti, atractive - Parcul

Osoiu sau alte zone naturale care oferă posibilităŃi pentru plimbare şi relaxare în aer liber (trasee

de drumeŃie, în zona Măgura şi Parcul cu Pini);

� terenuri de sport multifuncŃionale;

� trasee turistice montane marcate, cu plecare din municipiu, spre crestele MunŃilor

BerzunŃi şi Tarcău, spre Dealul CetăŃuia ş.a.

PoziŃia localităŃii, într-un areal de depresiune submontană, înconjurată de culmi împădurite

(foioase, conifere), pe suprafeŃe extinse, creează premisele unui microclimat bogat în oxigen,

aeroioni şi aerosoli de pădure.



56

Cura de aer se poate face prin plimbări în aer liber, pe aleile de promenadă din zona

Parcului balnear şi din celelalte parcuri menŃionate, pe drumurile forestiere, pe traseele turistice

marcate, în conformitate cu recomandările medicilor specialişti în climatoterapie sau prin

practicarea de activităŃi sportive în aer liber (cicloturism, jocuri sportive, înot).

Baia de soare se poate face pe terenul din jurul piscinelor, amenajate cu şezlonguri pentru

plajă, în zonele însorite şi dotate cu bănci, din Parc Băi sau pe dealurile înierbate din jurul

municipiului – Dealul Osoiu (zona parcului) şi Dealul Măgura, care au pante domoale şi expunere

aproape permanentă la soare.

Aerul bogat în oxigen se întâlneşte în zonele împădurite, ca rezultat al procesului de

fotosinteză, aşa cum este Parcul balnear, Parcul Osoiu, pădurile din împrejurimi, mai ales în

perioada când frunzişul este matur şi în orele după-amiezii (între 14 – 19, perioadă în care sunt

recomandate plimbări, alergări sau exerciŃii în aer liber). Pădurile din jurul staŃiunii sunt alcătuite

predominant din foioase (fag, stejar, salcâm, tei) sau din foioase (pin, molid).

Aerosolii de pădure, conform literaturii de specialitate, au efecte binefăcătoare asupra

persoanelor care prezintă simptome de oboseală, surmenaj sau se stres. PrezenŃa vegetaŃiei

forestiere din zona parcului balnear, dar şi din împrejurimi oferă un mediul natural prielnic pentru

terapia prin inhalaŃii cu aerosoli de pădure.

ModalităŃi de valorificare a apelor minerale în cură balneară

Aşa cum a fost prezentat în capitolul anterior, primele instalaŃii pentru valorificarea apelor

minerale s-au realizat la sfârşitul secolului al XIX-lea, acestea fiind rudimentare şi funcŃionau doar

sezonier, în perioada de vară, din lipsa dotărilor necesare. Începând cu anul 1909 au fost

construite 10 cabine pentru băi la cadă, pentru valorificare în cură externă, iar în perioada 1959 –

1989 apele minerale au fost utilizate în cadrul Băii comunale, pentru cură externă, dar şi la buvetă,

direct de la sursă, pentru cură internă. După anul 1990, clădirea Băilor comunale şi-a schimbat

destinaŃia, băile fiind desfiinŃate, iar activitatea balneoclimatică a fost sistată.



57

După obŃinerea LicenŃei de exploatare (probabil către sfârşitul anului 2016), activitatea de

cură balneară se va putea relua (după o întrerupere de circa 25 de ani), mai întâi prin consumul

apei minerale, numai în cură internă, conform recomandărilor de tratament făcute de medicii

balneologi. În parcul balnear Parc Băi captările sunt amenajate în pavilioane de lemn, făcând

posibilă, şi în prezent, consumarea apei minerale direct la sursă. Sunt captate, amenajate cu

buvete şi vor putea fi utilizate, conform recomandărilor medicale, după obŃinerea LicenŃei de

exploatare, izvoarele 1 DO şi 2 DS, ale căror analize, realizate de INRMFB, au reconfirmat

calităŃile terapeutice. Parcul balnear oferă şi facilităŃi pentru promenadă, cură de teren, odihnă şi

relaxare, prezentate pe larg mai sus.

Complexul balnear este amplasat adiacent parcului balnear, cât mai aproape de sursele

de apă minerală, are o suprafaŃă construită de 8.000 m2, fiind realizat în proporŃie de circa 65%

(conform informaŃiilor primite de la Primărie) şi include:

- un hotel balnear, o clădire P+5, cu 40 camere (circa 80 locuri de cazare)

- baza de tratament, cu o suprafaŃă totală proiectată de 2.395 mp, cu spaŃii distribuite

la demisol, parter şi etajul I al clădirii, pentru diverse proceduri (hidroterapie,

electroterapie, kinetoterapie ş.a.) şi wellness.

Pentru finalizarea lucrărilor de amenajare a Bazei de tratament, Primăria municipiului

Moineşti a hotărât, pe baza unei consultări publice, identificarea cât mai urgentă a surselor de

finanŃare necesare.

Parcul balnear „Parc Băi”, este un important punct de atracŃie al localităŃii, un loc des

căutat de localnici pentru cura de apă, plimbare, relaxare, baie de aer şi de soare.



58

Valorificarea elementelor de bioclimat

Bioclimatul este un factor terapeutic natural dependent de condiŃiile locale de relief, de

altitudine, parametri climatici şi tipul de vegetaŃie, definit de suma particularităŃilor elementelor

climatice dintr-o zonă.

Aşa cum s-a prezentat şi mai sus, influenŃa climei asupra organismului se realizează în

principal de factori meteorologici13 - temperatură, umezeală/precipitaŃii şi durata lor, mişcările

aerului şi radiaŃia solară, presiunea atmosferică. Aceşti factori pot fi stimulenŃi într-o atmosferă de

confort, destindere, relaxare, echilibru climatic, pot fi stresanŃi când acŃiunea lor este puternică,

provocând o tulburare a sistemelor care reglează echilibrul biologic sau pot fi indiferenŃi, chiar

sedativi, când nu influenŃează starea unui organism. AcŃiunea climei se manifestă însă diferit, în

funcŃie de starea de sănătate a organismului, de vârsta persoanei, de tipul de activitate pe care o

desfăşoară în mod curent, de nivelul de antrenament şi alte aspecte particulare, prin urmare,

reacŃia organismului la modificările factorilor meteorologici produc reacŃii de apărare a

organismului, după care se produc tulburări ale funcŃiilor şi chiar îmbolnăviri.

Elementele de bioclimă care se analizează într-o staŃiune sunt în principal: indicii de

temperatură, indicii de presiune atmosferică şi indicele de confort termic, pe baza cărora se

stabilesc zonele de confort termic şi numărul mediu de zile cu confort termic, se stabilesc indicii

medii de stres bioclimatic (cutanat, pulmonar şi total) şi perioadele recomandate pentru

climatoterapie. Conform interpretării măsurătorilor de teren realizate de autori şi a literaturii de

specialitate13, UAT Moineşti, situată între 400 – 1.151 m alt., are un bioclimat sedativ, de cruŃare, cu

unele nuanŃe de stimulare a funcŃiilor organismului, benefic pentru climatoterapie.

Valorificarea elementelor de bioclimă din staŃiunea Moineşti - Băi se poate realiza prin

plimbări în natură, pe aleile de promenadă, prin parcurgerea de trasee de teren şi prin băi de

soare. VegetaŃia arboricolă, întinsă pe suprafeŃe mari în zona parcului balnear şi în jurul staŃiunii,

oferă un cadru natural peisagistic plăcut, liniştit, atractiv şi curat, cu aer bogat în aeroioni şi

13 Teodoreanu Elena, Dacos-Swoboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L. (1984) - Bioclima staŃiunilor balneoclimatice

din România. Ed. Sport – Turism, Bucureşti



59

aerosoli de pădure, condiŃii naturale pentru prevenirea expunerii îndelungate la soare (zone

umbroase, împădurite), pe alei sau pe traseele de promenadă. Aşa cum s-a prezentat mai sus, în

cadrul unor structuri de primire turistice sunt amenajate locuri pentru relaxare, băi de soare,

aerohelioterapie - terenuri de sport, piscine în aer liber.

În concluzie, viitoarea staŃiune oferă condiŃii naturale şi amenajări specifice pentru

climatoterapie, reprezentate prin: alei pentru promenadă, trasee turistice marcate, cu plecare din

staŃiune, drumuri forestiere prin pădure, terenuri de sport în aer liber, zone de relaxare (piscine)

amenajate în cadrul unor structuri de cazare.



60

CAPITOLUL IV

ANALIZA RESURSELOR TURISTICE DIN MUNICIPIUL MOINEŞTI

În afara resurselor naturale cu caracter terapeutic, în localitate există şi elemente de

potenŃial turistic care constituie puncte de ataracŃie pentru cei care sosesc în localitatea Moineşti,

pentru cura climatică. Indiferent de scopul călătoriei în staŃiune, vizitarea obiectivelor turistice

satisface nevoia de cunoaştere, de recreere în mod activ, în completarea celei de tratament sau

odihnă. Procedurile de climatoterapie se pot îmbina în mod plăcut cu practicarea unor forme de

turism, adaptate la reacomandările medicului terapeut, la condiŃia fizică a fiecărui pacient şi la

preferinŃele pentru un anume tip de recreere post-tratament.

Teritoriul administrativ al municipiului Moineşti aparŃine din punct de vedere geografic

arealului montan, submontan şi depresionar, care deŃine numeroase resurse cu valenŃe turistice.

Varietatea elementelor geomorfologice, a formelor de relief, asociate cu tipurile de

vegetaŃie şi reŃeaua hidrografică, creează peisaje naturale atractive, în toate perioadele anului.

IV.1. Resurse turistice naturale

Cadrul natural montan şi submontan

Elementele cadrului natural constituie elemente de atracŃie turistică pentru iubitorii de

drumeŃie montană, cicloturism, de odihnă şi relaxare sau pentru turismul ştiinŃific. VegetaŃia

arboricolă, ce îmbracă culmile montane prelungi ale MunŃilor Tarcău sau BerzunŃi, îmbogăŃesc

sub aspect turistic, peisajul. La poalele pădurilor, pantele domoale cu păşuni naturale abundă



61

primăvara şi în sezonul cald în specii floricole, multicolore. Deşi nu sunt încă omologate de către

autoritatea în domeniu, câteva trasee turistice, cu plecare din Moineşti spre MunŃii Tarcău şi

BerzunŃi, pun în valoare frumuseŃea peisajului montan şi diverse alte obiective turistice.

Principalele obiective turistice naturale, altele decât cele cu caracter terapeutic, sunt:

culmile montane, cu altitudini moderate şi spinări rotunjite, uşor accesibile, oferă

câteva puncte de belvedere asupra culoarului depresionar Moineşti – Tazlăul Sărat, de

ex.: Vf. Osoiu (659 m), Vf. CetăŃuii (719 m), Dealul Căliman (848 m), Muntele Taşbuga

(1.151 m) – în MunŃii Tarcău sau Dealul Măgura (697 m) şi Dealul Runcului (776 m), în

MunŃii BerzunŃi. Deşi nu sunt foarte înalte, prezintă interes turistic datorită valenŃelor

peisagistice şi a priveliştilor pe care le oferă asupra regiunilor înconjurătoare;

Sursa imaginilor: http://imagini.moinesti.biz/

fondul forestier – reprezintă circa 23% din total suprafaŃă UAT, fiind predominant în

extravilanul localităŃii; este alcătuit din păduri în amestec, foioase (fag, stejar, carpen, tei)

şi conifere (molid, pin, brad), dar la peste 800 m alt., predomină coniferele; pădurile

îmbogăŃesc valoarea peisagistică a localităŃii şi diversifică formele de turism practicabile;

Dealul Osoiu - este amplasamentul rezervaŃiei naturale „Pădurea cu pini” (15 ha),

un loc pitoresc pentru plimbare, pentru recreere şi picnic; deşi nu are decât 659 m alt.,

domină oraşul prin diferenŃa de altitudine, oferind o frumoasă panoramă asupra zonei;



62

este pus în valoare şi prin amenajarea unui parc, Parcul municipal Osoiu, amenajat în

vecinătatea rezervaŃiei naturale „Pădurea de pini”, accesibil auto, pietonal sau cu bicicleta;

beneficiază de o reŃea de alei dalate cu piatră naturală, bănci pentru odihnă, locuri de

joacă pentru copii şi este iluminat cu panouri fotovoltaice; au fost plantaŃi numeroşi puieŃi

de arbori, care vor spori aspectul peisagistic şi valoarea de agrement a parcului;

Parcul balnear „Parc Băi”, zona de obârşie a pârâului Gâzu, unde apar la zi izvoarele

minerale, este o zonă împădurită în mare parte în mod natural, fiind printre cele mai

importante puncte de atracŃie ale municipiului;

cursurile de apă, de-a lungul cărora sunt amenajate căi de acces forestiere, sau

poteci turistice, oferă peisaje pitoreşti, atractive; cel mai important curs de apă este pârâul

Tazlăul Sărat, având în sectorul montan o albie destul de îngustă (3 - 7 m)14, cu versanŃi

abrupŃi, împăduriŃi, cu praguri şi repezişuri, lărgindu-se în aval de Lucăceşti;

14 Rusei N. - Dinamica peisajelor în Bazinul hidrografic al Tazlăului Sărat în ultimul secol. Rezumatul tezei de doctorat.

Facultatea de Geografie, Bucureşti, 2012



63

elementele climatice sunt favorabile practicării turismului în toate anotimpurile

anului; ninsorile, destul de abundente din timpul iernii, creează peisaje pitoreşti, îmbrăcând cu

mantie albă culmile montane din jurul localităŃii; climatul local şi mai ales bioclimatul are o

influenŃă benefică asupra organismului uman, favorizând dezvoltarea formelor de turism balnear,

de odihnă, relaxare şi de repunere în formă a organismului după stres;

fondul cinegetic din zona montană este caracterizat de varietatea faunei sălbatice

şi valoarea speciilor (urs brun, cerb carpatin, căprioară, râs, lup, mistreŃ, jder, iepure, vulpe ş.a.).

Zona montană a teritoriului administrativ aparŃine „Fondului cinegetic Zemeş”, având o suprafaŃă

de 13.117 ha şi este gestionat de către A.J.V.P.S Bacău;

RezervaŃia naturală „Pădurea de pini” – este o arie naturală protejată instituită prin

Legea nr. 5/2000, ce corespunde categoriei a

IV-a IUCN (rezervaŃie naturală de tip mixt),

situată pe versantul sud-estic al Dealului Osoiu;

acoperă o suprafaŃă de 15 ha şi reprezintă nu

numai o zonă de conservare a Pinului negru

(Pinus nigra), dar are şi o importanŃă deosebită

pentru turism, prin valoarea peisagistică şi

posibilităŃile de agrement pe care le oferă.

PrezenŃa ariei naturale protejate favorizează

practicarea turismului ecologic, reprezentând cu precădere o destinaŃie pentru elevi, studenŃi şi

instituŃii de cercetare ştiinŃifică din domeniu.

Deşi nu se află pe teritoriul administrativ al municipiului Moineşti, Lacul natural

TarniŃa, denumit şi Lacul Fără Fund15, amplasat în MunŃii BerzunŃi, în comuna învecinată Poduri,

este uşor accesibil din municipiul Moineşti, pe un

traseu montan de numai 1½ ore de mers pe jos

(4,7 km); este situat pe partea nordică a MunŃilor

BerzunŃi, la circa 760 m alt., sub creasta

principală; s-a format pe o treaptă intermediară a

unei mari alunecări de teren, pe versantul vestic

al Muntelui TarniŃa; este atractiv prin frumuseŃea

deosebită a peisajului, fiind situat în mijlocul

pădurii de foioase.

15 Sursa: http://minunile.dcantemir.ro/obiective/lacul-tarnita/



64

IV.2. Resurse turistice antropice

IV.2.1. Obiective cultural-istorice

Alături de valorile naturale, staŃiunea se remarcă şi prin originalitatea potenŃialului cultural,

reprezentat prin câteva obiective cu valenŃe turistice deosebite.

Patrimoniul cultural al localităŃii include obiective înscrise pe Lista Monumentelor Istorice

(conform Ordinului 2.361/2010), vechi tradiŃii şi obiceiuri locale, elemente de etnografie şi folclor,

evenimente legate de istoria locului, ce completează valoarea turistică a municipiului Moineşti.

� Cele mai vechi mărturii, care atestă urme de locuire pe acest teritoriu, sunt vestigiile

descoperite în situl arheologic de pe Dealul CetăŃuia, datând din sec. I a. Chr. - I p. Chr. Localitatea

Moineşti aparŃine Zonei etnografice Bacău, subzona „Depresiunea Tazlăului”16, individualizată prin

arhitectura populară, costumul popular, tradiŃii populare, meşteşuguri locale. Pentru păstrarea

acestor „comori culturale”, a fost înfiinŃat „Muzeul Răzeşilor Găzari”17, în comuna vecină Măgireşti,

cu o expoziŃie documentară ce cuprinde exponate/mărturii ale istoriei din localităŃile Măgireşti,

Poduri, Zemeş, municipiul Moineşti (din perioada culturii Cucuteni, perioadele geto-dacică, daco-

romană, până în Evul mediu), prin care se reconstituie istoria şi cultura „răzeşilor găzari de pe Valea

Tazlăului Sărat”. „Istoria păcurii” nu poate lipsi din acest muzeu, deoarece aceasta a definit timp de

secole cultura, economia şi viaŃa socială a comunităŃilor de pe Valea Tazlăului Sărat, implicit a celor

de la Moineşti. Sunt reconstituite în acest muzeu o căruŃă a găzarului, un banc de dulgherie, precum

şi unelte care ilustrează povestea extracŃiei ŃiŃeiului. Istoria, tradiŃiile şi cultura acestor locuri trebuie

aşadar legate de evoluŃia socio-economică.

Localitatea Moineşti, menŃionată în anul 1467 ca „satul Moineşti” (Dimitrie Cantemir -

Descriptio Moldaviae), iar către sfârşitul secolului al XVIII-lea, ca „târguşorul Moineşti”, dezvoltat

în „şaua Moineşti”, s-a făcut cunoscută ca un „Ńinut unde curge, dintr-un izvor, păcură amestecată

cu apă, de care se servesc Ńăranii ca să îşi

ungă carele”. TradiŃia în exploatările de ŃiŃei

şi-a pus amprenta asupra locuitorilor, a

modului lor de viaŃă, a culturii şi nivelului de

trai. Amenajarea căii ferate, în 1899,

reprezintă o nouă etapă în dezvoltarea

localităŃii, aşa încât, după reorganizări

administrative succesive, devine „plasă”, apoi

„comună urbană” (1921). În timpul lucrărilor

de exploatare a petrolului, în anul 1860, au fost descoperite şi apele minerale, ale căror calităŃi

terapeutice au făcut ca acestea să fie utilizate, în mod empiric (băi cu apă încălzită, în căzi de 16 Stoica Georgeta. Petrescu P. – DicŃionar de artă populară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997 17 Sursa: http://www.bacauinfo.ro/toate-stirile/cultura/muzeul-razesilor-gazari-de-pe-valea-tazlaului-sarat.html



65

lemn de nuc), încă din anii 1890, în tratament balnear; în anul 1908 a fost amenajată aici prima

instalaŃie pentru băi. De atunci, exploatarea petrolului şi utilizarea apelor minerale (localitatea a

fost declarată în anul 1934, staŃiune balneoclimatică, prin Decizia nr. 21.192/05.05.1934) au

constituit baza dezvoltării economice, sociale, dar şi culturale a localităŃii. De moştenirea culturală

a vechiului târg, de vechile instalaŃii de extracŃie şi prelucrare a ŃiŃeiului sau de apele minerale şi

stabilimentul băilor din Moineşti, amintesc şi pozele vechi ale „Târgului Moineşti”, expuse în

expoziŃii, cu ocazia unor evenimente, sau unele tablouri pictate de Ştefan Luchian, ca mărturie a

trecerii acestuia prin „staŃiunea balneoclimaterică”, o moştenire culturală locală ce trebuie

valorificată prin turism.

Sursa imaginilor:www.moineşti.ro

Stefan Luchian - Târgul Moineşti, 1908

Sursa: http://galeriidearta.blogspot.ro/stefan-luchian.html

Stefan Luchian – „ După ploaie la Moineşti” Sursa: http://galeriidearta.blogspot.ro/stefan-luchian.html

� O parte din obiectivele care alcătuiesc zestrea cultural-istorică a localităŃii sunt incluse

pe Lista Monumentelor Istorice (Ordinul 2361/2010), datorită importanŃei istorice şi arhitecturale



66

deosebite, contribuind astfel şi la sporirea valorii patrimoniului naŃional cultural. Aceste obiective

constituie puncte de atracŃie, pentru cei care sosesc în localitate în călătorie de vacanŃă.

Reprezentative pentru valoarea turistică a localităŃii sunt:

CetăŃuia dacică „Dealul CetăŃuia”, amplasată în cartierul Lucăceşti, la 925 m alt. - un sit

arheologic ce atestă că pe acest teritoriu a existat o aşezare dacică fortificată, datată

sec. I a.Chr. - I p.Chr., perioada La Tène (a doua epocă a fierului); au fost descoperite

în sit: două locuinŃe de suprafaŃă în partea de nord şi de sud a secŃiunii, cu multe

obiecte/fragmente de ceramică dacică din categoria vaselor borcan, ceşti-opaiŃe, cupe,

fructiere, câteva fragmente pictate, precum şi fragmente de amfore; groapa turnului de

apărare, de formă dreptunghiulară, cu lungimea de 11 m x 6,5 m; locuinŃe cu fundaŃie

de piatră, obiecte din fier şi doi denari romani republicani18; este încadrat ca monument

de categoria A (codul: BC-I-s-A-00732), aparŃine culturii geto-dacice;

Biserica cu hramul „Cuvioasa Parascheva” – a fost zidită în anul 1702, are plan treflat

cu trei abside şi obiecte de valoare documentară, cum este Cazania din 1775, un

Octoih Mic din 1792 şi clopotele din 1767; este monument de categoria B (codul: BC-II-

m-B-00858);

Clădirea fostei „Şcoli primare de băieŃi”, azi este atelierul Şcolii „Ştefan Luchian” – o

clădire datată din anul 1894, monument

de categoria B (codul: BC-II-m-A-00859);

Monumentul eroilor din războiul pentru

independenŃă – amenajat în 1908,

monument comemorativ de categoria B

(codul: BC-IV-m-B-00937);

Monumentul comemorativ „DADA” – a fost

realizat în anul 1991, de către sculptorul

german de origine română, Ingo Glass, în

18 Sursa: http://cronica.cimec.ro/



67

cinstea personalităŃii culturale locale Tristan Tzara, poet şi eseist, reprezentantul

curentului dadaist din România;

cazemata de pe Dealul Măgura, o relicvă din timpul primului război mondial, bine

conservată, dar neamenajată pentru vizitare.

Primăria a realizat un studiu de fezabilitate pentru transformarea fostei „Şcoli de băieŃi”,

monument istoric, într-un muzeu de patrimoniu, care va avea patru săli de expoziŃie (etnografie şi

folclor, istorie culturală locală, Tristan Tzara, galerie de artă contemporană), ce va fi introdus în

circuitul turistic.

� Mai sunt încadrate ca elemente de atracŃie turistică şi manifestările / evenimentele cu

dată fixă, repetabile, un patrimoniu imaterial care atrage numeroşi turişti şi promovează potenŃialul

turistic din localitate. Astfel, municipiul Moineşti este gazda unor evenimente anuale, intrate în

conştiinŃa comunităŃilor locale, manifestări cultural-artistice şi sportive care atrag un număr crescut

de turişti şi oferă celor sosiŃi în staŃiune posibilităŃi diverse de agrement. Portul popular, folclorul,

tradiŃiile şi obiceiurile sunt elemente care dau culoare evenimentelor, distribuite pe întreg parcursul

unui an. Sunt deja consacrate, prin notorietate şi repetabilitate:

• Simpozion şi expoziŃie anuală „Tristan Tzara şi cultură Dada” – ediŃia a IV-a, luna

aprilie; eveniment dedicat poetului şi eseistului Tristan Tzara, născut în Moineşti, co-

fondator al mişcării culturale dadaiste;

• Festivalul de muzică uşoară românească pentru copii şi tineret „Vis de stea” – ediŃia a

V-a, luna iunie, de ziua copilului;

• Zilele Medicale ale Spitalului Municipal de UrgenŃă Moineşti – eveniment medical

internaŃional, aflat la ediŃia a IX-a, luna iunie;



68

• Tabăra anuală de pictură şi sculptură „Artiştii plastici în Moineşti” – participă artişti

plastici din zonă, din Ńară şi străinătate – ediŃia a IV-a, perioada de desfăşurare: lunile

august - septembrie;

• Zilele municipiului Moineşti – anual, luna septembrie, în jurul datei de 8 septembrie;

• Festivalului NaŃional de Muzică şi Dans Popular "Moineşteanca" - a IV-a ediŃie, luna

septembrie; participă şi invitaŃi din străinătate (Bulgaria, Republica Moldova, Serbia,

Muntenegru, Ucraina);

• „Aurul Negru - TradiŃie şi continuitate în Moineşti” - ediŃia a IV-a, o expoziŃie anuală cu

documente şi fotografii de arhivă ale istoriei extracŃiei petrolului în zonă;

• ExpoziŃia anuală de creaŃie populară „Mâini de Aur” - ediŃia a IV-a, luna octombrie;

cuprinde lucrări executate de artişti şi meşteri populari locali, păstrători ai artei populare

autentice (costume populare, olărit, obiecte din piele, lemn, instrumente); se

organizează şi spectacole de muzică şi dansuri populare;

• ExpoziŃia anuală de artă fotografică şi Film documentar „Ancestral şi actual pe plaiurile

Moineştiului” - ediŃia a IV-a; sunt prezentate imagini şi filme cu peisaje şi obiective din

zonă;

• CompetiŃia de Mountain Biking "I wheel for" Moineşti – Zemeş - a IV-a ediŃie, luna

septembrie; în anul 2015 au participat 244 de competitori (a se vedea Anexa nr. 6,

harta traseelor de cicloturism);

• Campania anuală „Mai mult verde” – în parteneriat cu OMV Petrom, ediŃia a V-a, luna

noiembrie; este o campanie de refacere a fondului forestier, prin plantare de puieŃi;

• Festivalul datinilor şi colindelor „Anii vechi şi anii noi“- ediŃia a V-a, organizat anual cu

ocazia sărbătorilor de Crăciun, în 27 decembrie; sunt prezentate cu această ocazie

datinile şi obiceiurile de Crăciun, cum ar fi Plugul, Irozii, MascaŃii, Jocul Ursului, Jocul

Caprei, spectacole cu măşti populare;



69

IV.2.2. Obiective tehnico-economice cu valenŃe turistice

� InstalaŃia de foraj de la Colegiul Tehnic Grigore Cobălcescu - constituie un obiectiv cu

potenŃial de valorificare prin turism; instalaŃia este în administrarea liceului de profil petrolier şi

poate fi vizitată de turişti. De asemenea, turiştii pot vizita, cu acordul SC Petrom, o instalaŃie de

sondă în funcŃiune şi pot primi explicaŃiile necesare legate de procesul de extracŃie al ŃiŃeiului.



70

CAPITOLUL V

BAZA TEHNICO-MATERIALĂ A STAłIUNII MOINEŞTI - BĂI

Turismul şi cura balneoclimatică sau climatică sunt activităŃi complementare. Într-o staŃiune

balneară, balneoclimatică sau climatică vin atât persoane cu probleme de sănătate, care fac

tratament balneoclimatic, dar şi persoane sănătoase, interesate fie de servicii de întreŃinere a

sănătăŃii şi profilaxie, fie de practicarea turismului, dar care pot face şi o cură de apă minerală, o

cură de nămol sau de aer.

Factorii naturali terapeutici se găsesc de cele mai multe ori în zone montane, submontane,

de dealuri sau de litoral, zone care deŃin şi un potenŃial turistic deosebit de valoros. StaŃiunile

turistice sunt de obicei şi staŃiuni balneare, balneoclimatice sau climatice, motiv pentru care în

astfel de localităŃi turiştii aflaŃi în vacanŃă vor beneficia şi de factorii naturali terapeutici, iar cei

veniŃi pentru cură balneară îşi vor putea petrece timpul liber bucurându-se de natură, peisaj, de

potenŃialul cultural material şi imaterial al localităŃii.

Pe plan european şi mondial se pune tot mai mult accentul pe „turismul de sănătate”,

pornind de la ideea de „prevenŃie”, de „repunere în formă a organismului după efort sau stres”,

ştiut fiind faptul că este mult mai eficient să se prevină o afecŃiune, decât să se trateze o boală

deja confirmată. Conceptul „turism de sănătate” face referire la toate facilităŃile oferite turiştilor în

scopul îmbunătăŃirii stării lor de sănătate sau obŃinerii de beneficii vizând starea fizică şi psihică

generală. Turismul de sănătate oferă totodată noi perspective de dezvoltare a infrastructurii turistice,

contribuie la relansarea economică şi socială a localităŃilor care deŃin factori naturali terapeutici.

Dar, indiferent care este scopul deplasării într-o staŃiune balneară, balneoclimatică sau

climatică, turiştii sau pacienŃii sosiŃi pentru tratament au nevoie de infrastructură specific turistică,

de facilităŃi pentru cazare, alimentaŃie publică, instalaŃii şi structuri pentru valorificarea factorilor

naturali terapeutici (baze de tratament), posibilităŃi şi structuri de agrement, elemente esenŃiale în

desfăşurarea activităŃilor de cură balneară/climatică sau a activităŃilor turistice.

O parte a municipiului Moineşti este în curs de atestare ca „StaŃiune turistică de interes

local”, fiind depus, la Autoritatea NaŃională pentru Turism, Studiul de fundamentare în vederea

atestării. Denumirea viitoarei staŃiuni turistice va fi „Moineşti – Băi”, stabilită de comun acord cu

reprezentanŃii Primăriei municipiului Moineşti şi Ńinând cont de tradiŃia în domeniul balnear a

localităŃii, mai exact, a arealului „Parc Băi”, situat în partea central-sudică a oraşului.

Conform legislaŃiei din domeniul turismului (OG 58/1998 actualizată, privind organizarea şi

desfăşurarea activităŃii de turism în România), termenul de structură de primire turistică defineşte



71

orice construcŃie şi amenajare destinată, prin proiectare şi execuŃie, cazării turiştilor, servirii mesei

pentru turişti, agrementului, transportului special destinat turiştilor, tratamentului balnear pentru

turişti, împreună cu serviciile aferente. Structurile de primire turistice, respectiv baza tehnico-

materială specific turistică, conform OG 58/1998 actualizată, includ:

- structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare: hoteluri, hoteluri-apartament,

moteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanŃă, campinguri, camere şi

apartamente de închiriat în locuinŃe familiale, nave fluviale şi maritime, pensiuni turistice şi

pensiuni agroturistice şi alte unităŃi cu funcŃiuni de cazare turistică;

- structuri de primire turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie publică: restaurante, baruri,

unităŃi fast-food, cofetării, patiserii;

- structuri de primire turistice cu funcŃiuni de agrement: cluburi, cazinouri, săli

polivalente, instalaŃii şi dotări specifice agrementului turistic;

- structuri de primire turistice cu funcŃiuni de transport: autocare, trenuleŃe, trenuri de

cremalieră, ambarcaŃiuni cu scop turistic, transport pe cablu: telecabine, teleschi etc;

- structuri de primire turistice cu funcŃiuni de tratament balnear: unităŃi de prestări de

servicii pentru tratament balnear, componente integrate sau arondate complexelor

balneare. Complexul de turism balnear reprezintă un ansamblu de construcŃii ce include în

acelaşi edificiu, ori în edificii legate fizic sau funcŃional, structuri de primire turistice (de

cazare, de alimentaŃie şi de tratament balnear, eventual de agrement).

Conform HG 1.154/2004 privind aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea

documentaŃiilor complexe de atestare a funcŃionării staŃiunilor balneare, climatice şi

balneoclimatice şi de organizare a întregii activităŃi de utilizare a factorilor naturali sunt definite ca

servicii de recuperare medicală, medicină fizică şi balneologie: cabinete de consultaŃii medicale de

specialitate, bazele de tratament, structuri ambulatorii de specialitate. Într-o staŃiune balneară,

balneoclimatică sau climatică, activitatea de cură balneară de desfăşoară în principal în Baza de

tratament. Conform HG 1.154/2004, prin bazele de tratament din staŃiunile balneare, climatice şi

balneoclimatice se înŃelege totalitatea spaŃiilor amenajate pentru desfăşurarea procesului calificat

de aplicare a metodelor de tratament specific cu factori fizico-chimici terapeutici naturali - ape

minerale, nămoluri, mofete, climatoterapie şi prin proceduri de medicină fizică (art. 17). Bazele de

tratament sunt unităŃi complexe în care sunt utilizaŃi în scopuri terapeutice diferiŃi factori naturali

terapeutici - ape minerale, nămoluri terapeutice, gaze terapeutice, asociaŃi cu diferite proceduri

care utilizează agenŃi fizici - kinetoterapie, terapia căilor respiratorii, aerosolarii, ştranduri

terapeutice. (Art. 82)



72

Structura organizatorică necesară desfăşurării activităŃilor în bazele de tratament poate

cuprinde, în funcŃie de profilul staŃiunii, spaŃii pentru aplicarea următoarelor tratamente şi proceduri

(art. 18):

a) balneaŃie cu ape minerale;

b) hidroterapie;

c) aplicarea nămolului terapeutic şi altele asemenea;

d) aplicarea gazelor terapeutice şi altele asemenea;

e) parcuri terapeutice;

f) kinetoterapie, terapie ocupaŃională şi masoterapie;

g) electroterapie;

h) terapie respiratorie.

În aceeaşi categorie de spaŃii pot fi încadrate locurile amenajate pentru relaxare şi

psihoterapie de grup, precum şi amenajările în aer liber cu scop terapeutic, amenajări care sunt

considerate baze de tratament balneofizioterapeutice şi climatice:

a) buvete;

b) ştranduri;

c) solarii;

d) lacuri terapeutice;

e) trasee marcate pentru cura de teren;

f) saline;

g) altele asemenea.

Pornind de la aceste concepte, definite conform unor acte normative, vom prezenta în

continuare baza tehnico-materială definită şi aprobată conform legislaŃiei din turism, dar care este

utilizată şi de persoanele care au ca scop al călătoriei, tratamentul climatic / balnear.

V.1. Structuri de primire turistice

V.1.1. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare

Turismul se poate dezvolta numai în ipoteza existenŃei posibilităŃilor de cazare şi odihnă a

turiştilor. Tocmai de aceea, dintre elementele bazei turistice, capacitatea de cazare condiŃionează

în cea mai mare măsură volumul fluxurilor turistice.

InvestiŃiile publice realizate în perioada 2011 – 2016, în infrastructura generală au avut

efecte asupra creşterii investiŃiilor private în structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare.

Aşa cum se poate observa din datele de mai jos, atât numărul de structuri, cât şi numărul

locurilor de cazare a scăzut accentuat în 2013, lucru datorat, pe de-o parte, dificultăŃilor

întâmpinate de unele unităŃi de cazare, urmare a crizei prin care a trecut economia românească



73

şi, pe de altă parte, expirării certificatului de clasificare la unele structuri de cazare. Totuşi,

investiŃiile realizate în ultimii ani, de către administraŃia publică locală, în infrastructura generală şi

turistică (în special reamenajarea Parcului balnear şi recaptarea izvoarelor), în dezvoltarea unui

brand turistic şi în promovarea ofertei turistice locale, au reprezentat un punct de cotitură, având

efect revigorant asupra sectorului turistic din localitate, prin creşterea investiŃiilor private în

structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare.

Tabelul nr. 5.1

EvoluŃia capacităŃii de cazare în municipiul Moineşti (2011- 2016)

2011 2012 2013 2014 2015 2016

UnităŃi 4 10 5 6 10 10

Hostel - 1 1 1 1 1 Bungalow 1 1 1 1 1 1 Pensiune turistică 2 6 3 4 6 6 Motel 1 1 - - - - Popas turistic - 1 - - 1 1 Camere de închiriat - - - - 1 1

Locuri existente 70 143 79 91 160 176 Hostel - 12 12 12 12 12 Bungalow 16 16 16 16 16 16 Pensiune turistică 32 63 51 63 104 106 Motel 22 22 - - - - Popas turistic - 30 - - 12 26 Camere de închiriat - - - - 16 16

Sursa: baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism (date extrase din anii 2011 - 2016)

4

10

56

10 10

0

2

4

6

8

10

12

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Figura nr. 1

EvoluŃia numărului de structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare în municipiul Moineşti (2011 - 2016)



74

70

143

7991

160176

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2011 2012 2013 2014 2015 2016

Figura nr. 2

EvoluŃia numărului de locuri în structurile de primire turistice cu funcŃiuni de cazare în municipiul Moineşti (2011-2016)

La nivelul anului 2016, în municipiul Moineşti sunt clasificate (exclusiv camping / căsuŃe tip

camping/popas turistic) un număr de 9 structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare, cu

un total de 150 locuri. În cazul în care sunt luate în considerare şi structurile tip „popas turistic”,

capacitatea de cazare a localităŃii este de 10 structuri şi 176 locuri (lista detaliată a acestora se

găseşte în Anexa nr. 5).

Tabel nr. 5.2

Structura unităŃilor de cazare din municipiul Moineşti, pe tipuri şi categorii de confort (exclusiv camping / căsuŃe tip camping/popas turistic)

Total 4* 3* 2* 1*

Structuri de cazare Pensiuni turistice 6 1 2 2 1 Hosteluri 1 - - - 1 Bungalow-uri 1 - 1 - - Camere de închiriat 1 - 1

TOTAL 9 1 4 2 2

Locuri de cazare Pensiuni turistice 106 12 39 46 9 Hosteluri 12 - - - 12 Bungalow-uri 16 - 16 - - Camere de închiriat 16 - 16 - -

TOTAL 150 12 71 46 21

Sursa: baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism (http://turism.gov.ro/informatii-publice/) – date prelucrate



75

Marea majoritate a unităŃilor de cazare ce funcŃionează în prezent în localitate sunt

structuri noi, iar din totalul locurilor de cazare clasificate la nivelul anului 2016, 47,3% sunt

încadrate la 3 stele, 30,7% la 2 stele, 14,0% la 1 stea şi 8,0% la 4 stele.

12; 8,0%21; 14,0%

71; 47,3%

46; 30,7%

4*

3*

2*

1*

Figura nr. 3 Structura locurilor de cazare existente în municipiul Moineşti, pe categorii de confort

Pe tipuri de structuri de primire turistică, locurile de cazare existente sunt grupate în

pensiuni turistice (70,7%), bungalouri şi camere de închiriat (câte 10,7%) şi hosteluri (8,0%).

12; 8,0%

16; 10,7%

16; 10,7%

106; 70,7%

Pensiuni turistice Hosteluri Bungalow-uri Camere de închiriat

Figura nr. 4 Structura locurilor de cazare existente în municipiul Moineşti, pe tipuri de structuri



76

În cazul în care sunt analizate toate unităŃile de cazare clasificate din localitate, structura

locurilor de cazare, pe tipuri de unităŃi arată în felul următor: 60,2% în pensiuni turistice, 14,8% în

popas turistic, câte 9,1% în camere de închiriat şi în bungalouri şi 6,8% în hostel.

106; 60,2%

12; 6,8%

16; 9,1%

16; 9,1%

26; 14,8%

Pensiune turistică Hostel Bungalow Camere de închiriat Popas turistic

Figura nr. 5

Structura locurilor de cazare existente în municipiul Moineşti, pe tipuri de structuri, inclusiv popas turistic

Un alt aspect ce merită menŃionat este faptul că marea majoritate a structurilor de primire

sunt unităŃi de mici dimensiuni, în general pensiuni, structuri dezvoltate de investitorii privaŃi din

localitate, astfel că, o mare parte din veniturile din activitatea de turism, rămân în cadrul

comunităŃii.

V.1.2. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie

O componentă importantă a bazei materiale a turismului o reprezintă structurile de primire

turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie. Acestea se adresează atât turiştilor cât şi localnicilor, de

aceea este dificil de făcut o analiză riguroasă a principalelor tendinŃe din evoluŃia celor destinate

turismului. Se acceptă faptul că există o parte a acestor structuri, amplasate în cadrul unităŃilor de

cazare, în zone de circulaŃie turistică şi care, prin condiŃiile de servire a mesei, sunt specifice

turismului.

În prezent, în baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism, în municipiul Moineşti

sunt consemnate 7 de unităŃi de alimentaŃie clasificate, cu un număr de 1.130 de locuri la

mese (a se vedea Anexa nr. 5).



77

Tabelul nr. 5.3.

Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie în municipiul Moineşti (2016)

unităŃi locuri total 3* 2* 1* total 3* 2* 1*

restaurant clasic 5 2 3 - 1.030 130 900 - restaurant pensiune 1 1 - 1 60 - - 60 café bar 1 1 - - 40 40 - -

TOTAL 7 3 3 1 1.130 170 900 60

Sursa: baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism (http://turism.gov.ro/informatii-publice/) – date prelucrate

1090; 96,5%

40; 3,5%

restaurant (clasic, pensiune) bar (café bar)

Figura nr. 6

Structura locurilor de alimentaŃie din municipiul Moineşti, pe tipuri de structuri

60; 5,3%

900; 79,6%

170; 15,0%

3*

2*

1*

Figura nr. 7 Structura locurilor de alimentaŃie din municipiul Moineşti, pe categorii de confort



78

În privinŃa structurilor de primire turistice cu funcŃiuni de alimentaŃie, clasificate, existente în

municipiul Moineşti, se pot face următoarele observaŃii:

cumulat, la categoria „restaurant” (restaurant clasic, restaurant-pensiune) sunt

încadrate 6 unităŃi (85,7%), cu un total de 1.090 locuri la mese (96,5%), iar la categoria

„bar” (café bar) există o singură unitate (14,3%), cu un total de 40 de locuri la mese

(3,5%);

42,9% din numărul de unităŃi şi 79,6% din numărul de locuri la mese sunt încadrate la

2 stele; 42,9% din numărul de unităŃi şi 15,0% din numărul de locuri sunt încadrate la 3

stele; 14,3% din numărul de unităŃi şi 5,3% din numărul de locuri la mese sunt încadrate la

1 stea.

Raportul dintre numărul locurilor la mase, clasificate şi numărul locurilor de cazare

clasificate este de 7,5 - dacă nu sunt considerate structurile tip „popas turistic” şi respectiv 6,4 -

dacă sunt luate în considerare şi structurile tip „popas turistic”. Valoarea raportului arată

acoperirea în bune condiŃii a cererii pentru acest tip de serviciu turistic.

V.1.3. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de tratament (conform OrdonanŃei nr.

58/1998 actualizată) sau Baze de tratament (conform HG 1154/2004)

În municipiul Moineşti nu există în prezent baze de tratament amenajate conform

HG 1154/2004 sau OG 58/1998, dar există însă amenajări specifice pentru valorificarea apelor

minerale în cură internă (buvete) şi condiŃii de mediu pentru reconfortarea şi întărirea sănătăŃii şi a

capacităŃii de muncă - numeroase alei şi trasee de promenadă care pot fi recomandate pentru cura

de teren şi locuri special amenajate pentru odihnă, relaxare, cură de aer şi băi de soare.

Aşa cum am arătat în capitolele anterioare, analizele fizico-chimice, microbiologice şi

farmacodinamice realizate de INRMFB, în anul 2016, pentru aceste surse (izvoarele nr. 1 DO şi 2

DS, recomandate pentru cură internă), au confirmat calităŃile terapeutice. După obŃinerea LicenŃei

de exploatare, instituirea şi avizarea perimetrelor de protecŃie, vor putea fi utilizate în mod oficial în

tratamentul de cură balneară.

Complexul balnear (cu structuri de

cazare, alimentaŃie şi baza de tratament),

realizat în proporŃie de circa 65%, este o

construcŃie amenajată în perioada 1988 –

1994 (finanŃată de Ministerul Minelor,

Petrolului şi Geologiei – 70% în parteneriat cu

ASIROM – 30%), dar nefinalizată din lipsă de

fonduri şi mai ales datorită schimbărilor ce au



79

urmat după anii '90. Baza de tratament, în suprafaŃă totală de 2.395 mp (709 mp la demisol, 1.246

mp la parter şi 440 mp la etajul I), a fost prevăzută cu cabinete medicale şi pentru tratament,

bazine şi sală pentru kinetoterapie; corpul de hotel are şase etaje, cu 40 camere de cazare, iar

salonul restaurantului, a fost proiectat pentru circa 250 locuri la mese. Mai sunt prevăzute spaŃii

pentru trei piscine, saloane pentru wellness şi săli de conferinŃe. Revitalizarea activităŃii turistice

din staŃiune este strâns legată de finalizarea acestui complex de tratament şi wellness, care va

extinde şi diversifica funcŃia balneară a staŃiunii, bazată pe utilizarea apei minerale. În prezent,

clădirea a revenit în proprietatea Primăriei municipiului Moineşti, care intenŃionează să acceseze

fonduri europene nerambursabile sau să realizeze un parteneriat public-privat care să îi asigure

sursele financiare necesare finalizării construcŃiei.

V.1.4. Structuri de primire turistice cu funcŃiuni de agrement

Structurile turistice cu funcŃiuni de agrement reprezintă o componentă importantă şi bine

definită în cadrul activităŃii de turism. Aceste echipamente au ca obiectiv crearea condiŃiilor optime

pentru distracŃie şi recreere, pentru petrecerea plăcută a timpului liber, fiind indispensabile pentru

realizarea unui turism modern.

Cele mai importante structuri de agrement, existente pe teritoriul municipiului Moineşti, sunt:

Parcul balnear „Parc Băi” - cu funcŃiuni de agrement, odihnă şi recreere. Parcul a fost

modernizat şi amenajat în cadrul unui proiect co-finanŃat pe programul POR 2007-2013,

prin care au fost refăcute aleile existente, au fost amenajate alei noi (pentru pietoni şi

biciclişti), s-au refăcut pavilioanele izvoarelor, s-au reamenajat captările de izvoare, s-a

amenajat terenul în vederea plantării de arbori, arbuşti şi jardiniere, au fost montate podeŃe

de trecere peste pârâul Gâzu, a fost igienizat locul de joacă pentru copii, au fost montate

bănci de odihnă la izvoare şi pe alei, au fost montate coşuri de gunoi şi toalete ecologice, a

fost realizat iluminatul public stradal etc.; suprafaŃa parcului: 3,8 ha;

alte parcuri importante: Parcul Municipal Osoiu, de curând amenajat, în zona Pădurii

cu Pini, pe Dealul Osoiu, cu o suprafaŃă de 1,27 ha, Parcul Central, de 0,45 ha,

modernizat, cu locuri de joacă pentru copii şi o fântână arteziană, Parcul Tei, de 0,44 ha,

cu locuri de joacă pentru copii, un ansamblu statuar şi cu un Monumentul dedicat eroilor

din Primul Război Mondial;

Pădurea de Pini – rezervaŃie naturală cu o suprafaŃă de circa 15 ha, beneficiază de

trasee de drumeŃie neamenajate, de spaŃii pentru alimentaŃie publică şi de cazare;

Stadionul Municipal;

Casa de Cultură Municipală – în curs de reabilitare, prin transformarea Clubului

„Lira”, cu 375 locuri;



80

Sala de conferinŃe a Primăriei Moineşti (250 locuri), utilizată pentru organizarea de

manifestări/evenimente culturale, conferinŃe, proiecŃii de film, spectacole de teatru;

Ştrandul Lucăceşti – este o zonă de agrement care a fost foarte populară înainte de

anii ′90, dar în prezent se află într-o stare avansată de degradare. Obiectivul se află în

proprietatea Primăriei municipiului Moineşti, care a depus un proiect pentru modernizarea

acestuia, în valoare de 40 mii lei şi se va numi „Centrul de agrement”;

posibilităŃi de agrement specifice unităŃilor de cazare: piscine pentru adulŃi şi pentru

copii (Pensiunea Davis), teren de tenis, tenis de masă, biliard, darts (Pensiunea Parcul cu

Pini), teren de sport (Hostel Parcul cu Pini), loc de joacă pentru copii (Hostel Parcul cu

Pini, Pensiunea Parcul cu Pini)

trasee de cicloturism – au fost marcate trei trasee pentru cicloturism (Anexa nr. 6), cu

ocazia organizării a evenimentului „I Wheel for Moineşti - Zemeş”, un eveniment la care

participă numeroşi iubitori de ciclism şi aventură (peste 240 de participanŃi în anul 2015);

caracteristicile acestor trasee sunt următoarele:

→ Traseul A, de 10 km lungime (dificultate medie), pentru copiii cu vârste cuprinse

între 10 şi 13 ani;

→ Traseul B, de 35 km lungime (dificultate medie), pentru următoarele categorii de

vârstă: 14-17 ani (masculin şi feminin), 18-29 ani (masculin şi feminin), 30-39

ani (masculin şi feminin), 40+ ani (masculin şi feminin);

→ Traseul C, de 70 km lungime (dificultate medie sporită) pentru următoarele

categorii: 18+ (feminin open), 18-29 ani (masculin), 30-39 ani (masculin), 40+

ani (masculin) şi Elite (masculin open şi feminin open).

În cadrul municipiului Moineşti au loc numeroase manifestări culturale, ce atrag turişti din

localităŃile învecinate şi din regiune. Cele mai reprezentative, prin numărul de participanŃi şi

anvergură, sunt:

• Festivalului NaŃional de Muzică şi Dans Popular "Moineşteanca" - a V-a ediŃie,

luna septembrie; participă şi invitaŃi din străinătate (Bulgaria, Republica Moldova,

Serbia, Muntenegru, Ucraina);

• Zilele municipiului Moineşti – are loc anual, luna septembrie, în jurul datei de 8

septembrie; evenimentul este organizat din anul 1999, aflându-se la ediŃia a XVI-a;

• Zilele Medicale ale Spitalului Municipal de UrgenŃă Moineşti – eveniment medical

internaŃional, aflat la ediŃia a IX-a, luna iunie;

• ExpoziŃia anuală de creaŃie populară „Mâini de Aur” - ediŃia a IV-a, luna

octombrie; sunt expuse lucrări executate de artişti şi meşteri populari locali, păstrători



81

ai artei populare autentice (costume populare, olărit, obiecte din piele, lemn); sunt

organizate spectacole de muzică şi dansuri populare;

• Festivalul datinilor şi colindelor „Anii vechi şi anii noi“- ediŃia a V-a, organizat

anual cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, în 27 decembrie; sunt prezentate cu această

ocazie datinile şi obiceiurile de Crăciun, cum ar fi Plugul, Irozii, MascaŃii, Jocul

Ursului, Jocul Caprei, spectacole cu măşti populare.

V.2. Forme de turism practicabile

Datorită potenŃialului turistic existent pe teritoriul administrativ al municipiului Moineşti, dar

şi în arealul înconjurător (cadrul natural, izvoare cu ape minerale, arii naturale cu regim protectiv,

monumente cultural-istorice etc.), se por practica şi dezvolta următoarele forme de turism:

� Turismul balnear - reprezintă forma de turism cu cel mai mare potenŃial de creştere.

Amenajarea Parcului Băi şi recaptarea izvoarelor sulfuroase de aici, la care se adaugă finalizarea

în viitor a Complexului balnear, aflat în construcŃie, sunt premise esenŃiale pentru dezvoltarea

acestei forme de turism;

� Turismul montan – se pot face excursii şi drumeŃii în MunŃii Tarcăului şi BerzunŃi, unde

există câteva trasee turistice marcate, dar neomologate. Traseul montan spre Lacul TarniŃa (sau

Lacul fără Fund), amplasat la circa 5 km de oraş, este destul de utilizat pentru drumeŃie, lacul

natural fiind un important punct de atracŃie al zonei, ce încântă vizitatorii prin frumuseŃea

peisajului.

� Turismul cultural – pe teritoriul administrativ al localităŃii sunt 4 obiective înscrise pe

Lista Monumentelor Istorice, dintre care un obiectiv este de categoria A – Cetatea dacică din

Dealul CetăŃuia. O contribuŃie importantă la dezvoltarea acestei forme de turism o pot avea şi

evenimentele anuale organizate aici, dar şi existenŃa unor personalităŃi culturale sau artistice

asociate cu această localitate (ex. poetul şi eseistul Tristan Tzara, pictorul Ştefan Luchian).

� Turismul de odihnă şi recreere – este susŃinut de cadrul natural, vegetaŃia forestieră,

de bioclimatul tonic, sedativ, de cruŃare, cu nuanŃe de stimulare şi multiplele posibilităŃi de

practicare a unor activităŃi recreative.

� Turismul ecologic şi ştiinŃific – se adresează celor interesaŃi de cercetarea naturii, a

biodiversităŃii, fiind favorizat şi de prezenŃa rezervaŃiei naturale „Pădurea cu Pini”.

� Turismul de vânătoare – în acest areal ea fost delimitat Fondul cinegetic 8 Zemeş,

gestionat de A.J.V.P.S. Bacău, cu specii cinegetice variate, în care se organizează partide de

vânătoare, după cotele stabilite anual de către Ocolul Silvic Bacău.

� Turismul de afaceri este practicabil datorită existenŃei de spaŃii corespunzătoare

amenajate pentru conferinŃe / evenimente, reuniuni de afaceri şi a dotărilor specifice, care asigură



82

buna desfăşurare a acestora (de ex., sala de conferinŃe a Primăriei Moineşti deŃine aproximativ

100 locuri).

� Cicloturismul – poate fi practicat datorită existenŃei a trei trasee cicloturistice pe care se

organizează anual concursuri cu participare naŃională şi chiar din străinătate, în cadrul

evenimentului “I Wheel for Moineşti – Zemeş”; se mai pot utiliza, pentru cicloturism, drumurile

forestiere din împrejurimile localităŃii, punându-se astfel în valoare frumuseŃile cadrului natural.

V.3. Date privind circulaŃia turistică

CirculaŃia turistică exprimă cererea reală sub diferite aspecte şi trebuie analizată prin

prisma a trei indicatori principali: sosiri turişti, înnoptări în structurile de cazare şi durata medie a

sejurului.

Tabelul nr. 5.4

EvoluŃia principalilor indicatori ai circulaŃiei turistice pentru municipiul Moineşti

Anii Număr turişti Număr înnoptări Durata sejurului

2011 248 263 1,1 2012 877 1.208 1,4 2013 1.563 1.935 1,2 2014 1.502 1.777 1,2 2015 3.539 5.113 1,4

Sursa: Institutul NaŃional de Statistică, Baza de date Tempo on line (https://statistici.insse.ro/shop/), 2016

Referitor la datele privind circulaŃia turistică înregistrată în structurile de primire din

Moineşti, se pot trage următoarele concluzii:

� indicatorul „număr de turişti” a înregistrat o creştere accelerată în perioada 2011-2015

(cu un ritm mediu anual de +94,4%);

� indicatorul „numărul de înnoptări” a înregistrat o evoluŃie asemănătoare în perioada

analizată, cu creşteri semnificative (o medie anuală de +110,0%);

� tendinŃa este una net pozitivă, atât în privinŃa numărului de turişti, cât şi a numărului de

înnoptări. După importante creşteri ale celor doi indicatori, în perioada 2011-2013, a urmat anul

2014, unul mai puŃin propice activităŃilor turistice, cu reduceri de 3,9% pentru numărul de turişti şi

8,2% pentru numărul de înnoptări. Cu toate acestea, în anul 2015, turismul din municipiul Moineşti

a reintrat pe un trend galopant de creştere (+135,6%, şi respectiv +187,7%), aşa cum rezultă şi

din graficele anexate.



83

3.539

248877

1.563 1.502

5.113

1.208

1.935 1.777

263

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2011 2012 2013 2014 2015

Număr turişti Număr înnoptări

Figura nr. 7 EvoluŃia indicatorilor “număr sosiri” şi “număr înnoptări” pentru municipiul Moineşti

� indicatorul „durata medie a sejurului” a înregistrat o valoare foarte redusă (doar 1,4 zile

în ultimul an analizat), sub valoarea aceluiaşi indicator la nivel naŃional şi judeŃean (2,4 zile,

respectiv 2,6 zile), ceea ce afectează rentabilitatea operatorilor turistici şi impactul acestei activităŃi

asupra economiei locale. Se apreciază că acest aspect se va regla odată cu darea în folosinŃă a

viitorului complex balnear, moment în care funcŃia turistică balneară a localităŃii va reveni în prim-

plan, iar durata medie a sejurului va creşte considerabil. De asemenea, la creşterea duratei

sejurului va contribui şi îmbunătăŃirea şi diversificarea ofertei turistice locale, creşterea calităŃii

serviciilor oferite turiştilor şi acŃiunile de promovare (activităŃi demarate şi care încep să îşi facă

simŃit efectul).



84

1,1

1,4

1,2 1,2

1,4

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1,4

1,6

2011 2012 2013 2014 2015

Figura nr. 8 EvoluŃia indicatorului “durata medie a sejurului”

În pofida faptului că principalii indicatori ai circulaŃiei turistice (“sosiri turişti” şi “înnoptări”)

au crescut simŃitor în ultimii ani, se constată că potenŃialul turistic al localităŃii nu este încă

valorificat la adevărata sa valoare, iar acest lucru se observă la indicatorul “indicele de utilizare

netă a capacităŃii de cazare”, care nu a depăşit valoarea de 8,7%, valoare maximă atinsă în

ultimul an analizat. În acest context, în anul 2015, indicele de utilizare netă a capacităŃii de cazare

din Moineşti a înregistrat o valoare cu mult sub media naŃională (28,7%) şi judeŃeană (24,3%).

4,9%

6,1%

7,3%

6,2%

8,7%

0,0%

1,0%

2,0%

3,0%

4,0%

5,0%

6,0%

7,0%

8,0%

9,0%

10,0%

2011 2012 2013 2014 2015

Figura nr. 9 EvoluŃia indicelui de utilizare netă a capacităŃii de cazare



85

****

ExistenŃa unor resurse turistice naturale şi culturale de mare varietate şi cu o valoare

turistică ridicată, la care se adaugă şi faptul că aici s-au realizat în ultimii ani importante investiŃii

publice în infrastructura generală şi turistică, investiŃii private în structuri de primire turistică, dar şi

o campanie de promovare susŃinută, constituie premise pentru afirmarea tot mai puternică a

funcŃiei turistice a localităŃii.

De altfel, turismul reprezintă pentru municipiul Moineşti o ramura economică cu

perspective tot mai mari, în condiŃiile în care alte activităŃile tradiŃionale de exploatare a petrolului

şi gazelor au înregistrat o recesiune accentuată, datorită epuizării rezervelor cunoscute. Acest

lucru transpare şi în strategia locală de dezvoltare durabilă a localităŃii, în viziunea de dezvoltare

pentru următorii 7 ani: “afirmarea Moineştiului ca un centru urban modern, durabil şi atractiv

pentru locuitori, investitori şi turişti, prin realizarea de investiŃii majore în domeniul infrastructurii

urbane, economice, sociale şi turistice”.19

19 Sursa: S.C. Avensa Consulting S.R.L, Profilul demografic, social şi economic şi Strategia locală de dezvoltare durabilă a

municipiului Moineşti pentru perioada 2014 - 2020, 2013



86

CAPITOLUL VI

PROPUNERI PRIVIND MODERNIZAREA ŞI DEZVOLTAREA FUNCłIEI CLIMATICE ŞI BALNEARE ÎN VIITOAREA STAłIUNE

VI.1. Premisele dezvoltării turismului de sănătate

Practicarea turismului „balneoclimatic” în municipiul Moineşti are o tradiŃie de peste un

secol şi mari perspective de dezvoltare. Diversitatea şi bogăŃia resurselor naturale cu valoare

terapeutică, benefice pentru tratament şi repunerea în formă a organismului, completat de

potenŃialul turistic, sunt argumente incontestabile în susŃinerea statutului de staŃiune climatică.

Dezvoltarea turismului de sănătate în mod organizat, reprezintă şi o oportunitate de relansare

socio-economică a localităŃii, prin creşterea numărului de persoane atrase în localitate.

Premisele dezvoltării turismului de sănătate sunt determinate de:

� prezenŃa factorilor naturali cu valoare terapeutică (bioclimat, ape minerale), atestaŃi

prin studii de specialitate, dovediŃi şi prin analiza elementelor climatice, topoclimatice, bioclimatice

şi de fizica atmosferei realizată pe baza măsurătorilor de teren;

� prezenŃa unui cadru natural montan atractiv, nepoluat, cu potenŃial turistic (în MunŃii

Tarcău şi BerzunŃi), un mediu favorabil practicării turismului de sănătate;

� condiŃiile climatice locale şi altitudinea sunt favorabile climatoterapiei, turismului de

odihnă, recreere, a turismului montan (drumeŃie montană) şi de agrement, posibil a fi practicate

atât în sezonul estival, cât şi în cel hivernal;

� existenŃa unor amenajări specifice de agrement şi pentru valorificarea elementelor

de bioclimă (parcuri, piscine, trasee turistice marcate, trasee de teren, terenuri de sport în aer liber

etc), care oferă condiŃii de petrecere activă a vacanŃelor într-un mediu curat, liniştit, departe de

aglomeraŃiile urbane;

� accesibilitatea rutieră facilă, pe drumul naŃional DN 2G (E 85/Bacău – Moineşti –

Comăneşti) şi apropierea de linia secundară de cale ferată Adjud – Comăneşti - Ciceu, ramificaŃie

a magistralei feroviare 500 (Bucureşti – Ploieşti – Focşani – Adjud – Suceava – Siret/punct de

frontieră RO-UA), constituie avantaje importante în alegerea destinaŃiei de călătorie;

� prezenŃa unor structuri de primire turistice cu funcŃiuni de cazare (176 locuri),

alimentaŃie publică (1.130 locuri la mese) şi de agrement introduse în circuitul turistic;

� existenŃa unei tradiŃii pentru turismul balneoclimatic, de peste un secol, în municipiul

Moineşti.



87

VI.2. DirecŃii strategice de dezvoltare a turismului de sănătate

Pentru dezvoltarea durabilă a turismului de sănătate în staŃiunea turistică Moineşti-Băi,

sunt necesare investiŃii în infrastructura generală şi cea specific turistică, în creşterea şi

diversificarea structurilor de primire turistice, cu precădere a celor de tratament şi agrement, astfel

încât viitoarea staŃiune să facă faŃă concurenŃei pe piaŃa turismul balneoclimatic. Principalele

direcŃii de dezvoltare care pot susŃine turismul balneoclimatic din localitate sunt următoarele:

a. în domeniul infrastructurii generale şi a dotărilor tehnico-edilitare

modernizarea drumurilor naŃionale de acces, DN 11A şi DN 12A, dinspre

municipiul Adjud (situat pe E 85) şi echiparea turistică a acestora, modernizarea

drumului judeŃean DJ 117, posibilă cale de acces, şi a celor comunale (Dc 180,

180A şi 181), ce fac legătura cu localităŃile învecinate;

finalizarea lucrărilor de modernizare a reŃelei stradale din întreg municipiu şi

dotarea corespunzătoare a acesteia;

amenajarea unor noi locuri de parcare, în apropiere de zona Parcului balnear,

dotate cu grupuri sanitare, coşuri de gunoi, care să deservească preponderent

viitoarea staŃiune;

introducerea unui „tren turistic” pe linia Moineşti – Comăneşti, în prezent

utilizată doar în scop industrial, care să facă legătura cu staŃia CFR din oraşul

Comăneşti, important centru petrolier (trenul turistic „Drumul petrolului”); traseul ar

putea fi prelungit chiar până la Ghimeş, pe Valea Asău, în scopul diversificării

agrementului;

extinderea iluminatului public stradal în municipiu, acolo unde acesta lipseşte;

reabilitarea şi modernizarea reŃelelor edilitare (apă, canal), în cartierele

mărginaşe, pentru a se asigura un mediu natural curat pe toată suprafaŃa teritoriului

administrativ al municipiului;

b. în domeniul infrastructurii specific turismului de sănătate

finalizarea Complexului balnear, pentru dezvoltarea funcŃiei balneare şi

diversificarea ofertei de tratament a staŃiunii;

extinderea Parcului balnear în aval, de-a lungul traseul pârâului Gâzu, până la

podul de peste pârâu;

realizarea de studii hidrogeologice care să pună în valoare noi surse de ape

minerale cu caracter terapeutic (ex., apele sărate de la Lucăceşti şi de la Schela

Moineşti), pentru a diversifica şi creşte capacitatea de cură balneară;



88

amenajarea de noi structuri de cazare, de tip hotel, cu o categorie de confort

sporit; este necesară amenajarea de hoteluri cu grad ridicat de confort (4 stele), care

să dispună şi de dotările necesare pentru organizarea de evenimente, simpozioane,

conferinŃe şi reuniuni, mai ales în perioada de extrasezon, contribuind astfel la

diminuarea sezonalităŃii şi la diversificarea funcŃiei balneoturistice a localităŃii;

diversificarea şi dezvoltarea ofertei de agrement;

amenajarea şi marcarea unui traseu pietonal de promenadă spre Dealul Osoiu,

cu plecare din staŃiune şi a unui punct de belvedere cu perspectivă spre municipiu, din

punctul cu altitudinea cea mai mare;

pentru Parcul municipal Osoiu, sunt necesare: amenajarea unei parcări asfaltate /

betonate / dalate (pentru circa 5 - 7 autoturisme) cu grup sanitar< amenajarea unei

platforme de belvedere într-un foişor de lemn, dotat cu bănci pentru odihnă, ce va

putea fi utilizat şi ca adăpost în caz de precipitaŃii; amenajarea şi marcarea unei poteci

pietonale de acces spre parc, din centrul oraşului, pentru a încuraja mersul pe jos şi

reducerea poluării prin limitarea accesului auto în zona parcului municipal;

pentru Dealul Măgura (MunŃii BerzunŃi): amenajarea unui traseu de cicloturism pe

traseul drumului existent; marcarea corespunzătoare a traseului de drumeŃie montană

spre creasta MunŃilor BerzunŃi şi amplasarea unui panou indicator în punctul de plecare;

amenajarea pentru vizitare a cazematei din Primul Război Mondial, situată adiacent

drumului spre Dealul Măgura; amenajarea, pe partea din amonte a drumului şi a

cazematei, a unui punct de belvedere şi a unei platforme de campare (împrejmuită, cu

grup sanitar şi un oficiu pentru prepararea hranei) în scopul atragerii de turişti din afara

localităŃii, amatori de drumeŃie montană şi punerii în valoare a potenŃialului turistic al

locului - un loc pitoresc, cu perspectivă deosebit de atractivă asupra oraşului şi MunŃilor

Tarcău şi punct de plecare pe traseele din MunŃii BerzunŃi;



89

reabilitarea şi modernizarea Ştrandului Lucăceşti, ca zonă de agrement, foarte

populară până în anii 2000, dar aflată într-o stare avansată de degradare;

reabilitarea şi modernizarea Parcului Lucăceşti şi dotarea acestuia cu mobilier

urban nou, refacerea reŃelei de iluminat public urban;

reactivarea meşteşugurilor tradiŃionale şi valorificarea acestor produse cu ocazia

evenimentelor anuale care au loc în municipiul Moineşti, sau în cadrul unor spaŃii

comerciale de artizanat şi suveniruri;

refacerea marcajului pentru traseele de drumeŃie montană din MunŃii Tarcău şi

BerzunŃi şi omologarea acestora în conformitate cu cerinŃele HG 77/2003;

amplasarea de marcaje turistice pe traseul auto existent spre Vf. Taşbuga, cel

mai înalt vârf din UAT Moineşti, important punct turistic al localităŃii;

implementarea investiŃiei de reabilitare a fostei „Şcoli de băieŃi” şi transformarea

clădirii într-un muzeu de patrimoniu, cu patru secŃii (etnografie + folclor, istorie locală,

Tristan Tzara şi cultura Dada, artă contemporană), pentru care există deja întocmit un

studiu de fezabilitate;

c. în domeniul îmbunătăŃirii calităŃii mediului şi aspectului peisagistic

sistematizarea întregului curs al pârâului Gâzu şi a malurilor acestuia, în aval de

Parcul balnear, pentru a putea fi extinsă zona de promenadă a parcului;

ecologizarea terenului (proprietate a Primăriei) situat între gara CFR şi Parcul

balnear, împrejmuirea şi amenajarea acestuia în scop de agrement;

desfiinŃarea garajelor existente şi a anexelor gospodăreşti amplasate de-a lungul

malului stâng al pârâului Gâzu (în zona de obârşie spre în aval, în zona

construcŃiei Complexului balnear, acestea constituind potenŃiale surse de poluare;

continuarea lucrărilor de reîmpădurire a celor doi versanŃi ai pârâului Gâzu, acolo

unde densitatea copacilor este redusă (în scop peisagistic, dar şi pentru fixarea

solului pe pantă) şi refacerea zonei ierboase a versanŃilor prin curăŃirea vegetaŃiei

sălbatice existente în unele zone (buruieni, arbuşti) şi plantarea de gazon;

captarea tuturor izvoarelor, fără calităŃi terapeutice, de obicei feruginoase, de pe

versantul drept al pârâului Gâzu şi canalizarea acestora spre firul văii, deoarece

erodează permanent malul, afectându-i stabilitatea;

ecologizarea zonelor afectate din jurul sondelor de petrol cu activitate sistată,

dezafectarea acestora, refacerea covorului vegetal prin înierbare şi plantarea de

arbori;

sistematizarea cursului pârâului Tazlăul Sărat, pe toată lungimea, din amonte de

cartierul Lucăceşti, până în aval de municipiu;



90

d. în domeniul informării şi promovării turismului de sănătate

îmbunătăŃirea site-ului oficial al oraşului (www.moinesti.ro/), prin crearea unui

domeniu exclusiv pentru turismul de sănătate, care să includă informaŃii complete

despre potenŃialul balneoclimatic al localităŃii, posibilităŃile de utilizare a factorilor

bioclimatici, topoclimatici şi a apelor minerale, despre structurile de cazare,

alimentaŃie şi agrement şi să ofere on line harta turistică a zonei;

montarea unor panouri indicatoare cu harta turistică zonei, în zona parcului

balnear, dar şi la cele două intrări în localitate, pe DN 2G;

realizarea unei hărŃi turistice cu traseele montane din MunŃii Tarcău şi BerzunŃi, cu

posibilitatea vânzării la chioşcurile de ziare din localitate sau afişării acesteia în

principalele intersecŃii din oraş, în cadrul structurilor de cazare, pe pagina web a

Primăriei Moineşti.



91

FIŞA STAłIUNII CLIMATICE MOINEŞTI - BĂI

Prezentarea sintetică a criteriilor tehnice unitare de atestare prezentate în HG nr. 1.154 / 2004

Accesibilitatea în staŃiune

Municipiul Moineşti, viitoare staŃiune turistică şi climatică, dispune de accesibilitate auto

facilă, fiind aşezată pe drumul naŃional DN 2G (Bacău/E 85 – Moineşti – Comăneşti/DN 12A), de

accesibilitate pe calea ferată, cea mai apropiată staŃie CFR, oraşul Comăneşti, de pe linia

secundară Adjud – Oneşti - Comăneşti - Ciceu, este situat la 7 km, pe DN 2G (detalii la pag.7–8).

ExistenŃa unui bioclimat cu efecte favorabile, diferenŃiate, asupra organismului uman, sănătos sau bolnav, care este bine definit în sensul cunoaşterii tuturor factorilor care îl compun - temperaturi, regim pluviometric, mişcare a aerului, ionizare a aerului, încărcare cu aerosoli naturali a aerului şi altele asemenea ca şi a factorilor conecşi - altitudinea, structura solului, configuraŃia reliefului, oglinzile de apă, cadrul peisagistic general, spaŃiul verde arboricol şi floricol şi altele asemenea Determinările climatice, topoclimatice, bioclimatice şi de fizica atmosferei au oferit

posibilitatea obŃinerii unei imagini de ansamblu asupra caracteristicilor şi calităŃii mediului ambiant

al arealului topoclimatic din cadrul staŃiunii climatice Moineşti Băi, în vederea valorificării sale


Prin poziŃia sa geografică, municipiul Moineşti se află în zona de climat temperat-

continental, tipic regiunilor deluroase, cu nuanŃe submontane, cu veri răcoroase şi ierni blânde.

Anotimpurile de tranziŃie, dar şi verile prezintă un caracter climatic moderat, cu o bună însorire,

nebulozitate moderată, fără încălziri excesive, cu umidităŃi moderate ale aerului (cele mai mici în

aprilie şi iulie) şi vânt slab, predominant din direcŃie vestică. Nebulozitatea totală medie anuală

variază în intervalul 6,5 - 7,0 zecimi în luna decembrie şi 4,5 – 5,0 zecimi în luna august, dar şi în

septembrie. Numărul mediu anual de zile senine este de ordinul a 80 – 100 de zile.

Aceste caracteristici asigură condiŃii foarte bune pentru efectuarea de plimbări, practicarea

curei de teren în arealul analizat (parcul municipiului), dar şi în vecinătatea localităŃii sau a

drumeŃiilor în zonă, în funcŃie de sezon. ActivităŃile de acest gen sunt stimulate de valorile relativ

mici ale nebulozităŃii, nu numai pe timpul verii, ci şi în anotimpurile de tranziŃie (cu predilecŃie

toamna).



92

Omogenitatea topoclimatică a arealului analizat (cu diferenŃe sub 1 mmHg la presiunea

atmosferică, deosebiri de ordinul zecimilor de grad pentru temperatura aerului şi mai mult calm

atmosferic pe firul văii Gâzu) este benefică pentru că asigură turiştilor şi pacienŃilor o ambianŃă

nestresantă şi fără deosebiri majore, nu numai în arealul analizat, ci şi pentru întreg perimetrul

localităŃii.

La aceste aspecte topoclimatice contribuie şi vegetaŃia arborescentă bogată din cuprinsul

parcului şi văii pârâului Gâzu, dar şi suprafeŃele de păduri extinse de pe dealurile şi masivele

montane înconjurătoare, ceea ce conferă arealului o ambianŃă peisagistică odihnitoare, plăcută şi

prietenoasă. VegetaŃia este favorabilă odihnei, relaxării, plimbărilor şi curei de teren, în condiŃiile

de calm, linişte şi de aer curat, dar şi drumeŃiilor şi excursiilor pe diferite trasee şi către diverse

destinaŃii turistice din regiune.

Determinarea indicilor bioclimatici a evidenŃiat faptul că în majoritatea anotimpurilor

valorile acestora se încadrează în intervalele specifice de confort, mediul ambiant oferind condiŃii

bune pentru desfăşurarea unor activităŃi turistice şi bioclimatice, pentru că asigură desfăşurarea

normală a funcŃiilor fiziologice şi metabolice, fără influenŃe adverse asupra stării de sănătate a

organismului.

CondiŃiile de confort bioclimatic sunt favorabile organismului uman (în anotimpurile de

tranziŃie şi parŃial în celelalte), deoarece contribuie la crearea unei senzaŃii de bine („wellness”)

pentru organism şi la normalizarea sau chiar la creşterea rezistenŃei nespecifice a organismului.

Totodată, ele asigură şi condiŃii pentru efectuarea de excursii şi drumeŃii la obiectivele turistice,

culturale, istorice sau religioase din regiune.

Prin geomorfologia locului, arealul analizat are un caracter „de adăpost”, aproape delimitat

în raport cu zona urbană învecinată, cu o ambianŃă peisagistică şi de vegetaŃie plăcute, ceea ce îi

conferă şi atributul de oază de linişte, calm şi de aer curat, fără să afecteze mecanismele şi

funcŃiile vitale ale organismului sau să solicite organismul la un efort de adaptare.

La favorabilitatea bioclimatică mai contribuie şi efectul sedativ, odihnitor şi relaxant,

determinat de zona înconjurătoare a municipiului Moineşti, o zonă deluroasă, în bună parte

împădurită, cu peisaje montane odihnitoare, prietenoase, departe de arterele majore de circulaŃie

rutieră, favorabilă nu numai odihnei, ci şi plimbărilor şi curei de teren.

În conformitate cu observaŃiile făcute mai sus se apreciază că bioclimatul arealului

topoclimatic din localitatea Moineşti este unul sedativ, reconfortant, cu unele nuanŃe de stimulare

a funcŃiilor organismului.

ObservaŃiile privind ionizarea aerului au scos în evidenŃă faptul că mediul ambiant al

arealului analizat, din cuprinsul staŃiunii climatice Moineşti Băi, se încadrează în standardele de

calitate şi normalitate ale acestor parametri, corespunzători atmosferei libere.



93

Astfel, aerul prezintă o ionizare totală naturală ridicată (pentru ambele puncte de măsurare

ea a variat în domeniul 750 – 1.660 ioni/cm3 pentru ambele polarităŃi), concentraŃii mult sporite

faŃă de cele dintr-o zonă urbană. InfluenŃa datorată oraşului se face totuşi simŃită, în sensul că în

punctul „Parc intrare” regimul ionizării aerului este uşor mai scăzut decât cel înregistrat în interiorul

parcului balnear.

În condiŃiile în care regimul ionizării aerului s-a dovedit a fi preponderent pozitiv (aspect

întâlnit în toate sezoanele), totuşi, prin valorile totale ridicate indică faptul că ambianŃa atmosferică

este nepoluată, cu un conŃinut bun de aeroioni pentru organism, favorabilă desfăşurării activităŃilor


În ceea ce priveşte conŃinutul de gaz carbonic, acesta este mic (cu un interval valoric

general mediu cuprins între 370 – 390 ppm, pentru toate anotimpurile), ceea ce reconfirmă

statutul de aer nepoluat în arealul analizat. În sezonul rece şi în cel de tranziŃie valorile

concentraŃiilor au fost apropiate pentru cele două puncte, deosebiri uşor mai mari fiind observate

mai bine în sezonul rece.

Parametri fizici măsuraŃi au arătat că arealul studiat din cuprinsul staŃiunii climatice

Moineşti Băi beneficiază de un mediu atmosferic bun sub, aspectul practicării activităŃilor turistice

şi aplicării climatoterapiei. Acest mediu ambiant nu este influenŃat de factori fizici atmosferici

perturbatori, negativi pentru sănătate, el având calităŃile necesare pentru aplicarea curei de teren,

plimbărilor, dar şi odihnei, relaxării sau pentru desfăşurarea, în ambianŃa naturală înconjurătoare a

localităŃii, a turismului sau a unor activităŃi climatoterapeutice asociate, adaptate în conformitate cu

recomandările medicale de specialitate.

łinând cont de toate aspectele menŃionate mai sus, se poate spune că arealul topoclimatic

analizat din cuprinsul municipiului Moineşti poate fi atestat drept zonă cu calităŃi

climatoterapeutice, favorabilă desfăşurării activităŃilor specifice, dar şi a celor turistice sau asociate

acestuia (detalii suplimentare se găsesc în subcapitolul II.1).

ExistenŃa condiŃiilor pentru reconfortarea şi întărirea sănătăŃii şi a capacităŃii de muncă, prin instalaŃii şi amenajări care să asigure utilizarea corectă a factorilor bioclimatici ai staŃiunii: plaje, solarii, ştranduri, terenuri de sport şi agrement în aer liber, trasee marcate pentru cură de teren, terase, umbrare, parcuri pentru aeroterapie, bazine de înot, piscine, săli de gimnastică şi altele asemenea; Cadrul natural aferent municipiului Moineşti oferă condiŃii pentru climatoterapie, datorită

bioclimatului, a aerului curat, lipsit de noxe, a aerului bogat în ioni şi a aerului cu aerosoli de

pădure, datorat prezenŃei suprafeŃelor forestiere întinse, cu păduri de foioase şi de conifere.

Pe teritoriul municipiului Moineşti există dotări şi amenajări care susŃin practicarea

climatoterapiei (detalii în cap. III), şi anume:



94

� locuri de cazare (în structuri de tipul vile, pensiuni turistice, hostel, bungalow-uri),

clasificate de autoritatea competentă în domeniu, care oferă condiŃii de servire a mesei şi

diverse posibilităŃi de agrement în aer liber (terenuri de sport, piscine);

� parcuri amenajate sau areale naturale protejate (rezervaŃii naturale) care oferă multiple

facilităŃi pentru: aeroterapie, parcurgerea de trasee pentru cură de teren, locuri pentru

odihnă şi relaxare, alei amenajate şi iluminate pe timp de noapte pentru plimbare, trasee

turistice montane, cu plecare din municipiu ş.a.;

ExistenŃa unui topoclimat şi bioclimat favorabil pentru reconfortarea organismului,

îmbunătăŃirea stării de sănătate şi refacerea capacităŃii de muncă, asigură condiŃiile necesare

practicării climatoterapiei, cu rezultate bune.

Cura de aer (aeroterapia) se poate practica prin plimbări în aer liber, pe aleile de

promenadă din zona Parcului balnear şi a celorlalte parcuri, pe traseele turistice marcate, în

conformitate cu recomandările medicilor specialişti în climatoterapie sau prin practicarea de

activităŃi sportive în aer liber.

Aerul bogat în oxigen şi aeroioni este specific zonelor nepoluate şi împădurite, ca rezultat

al procesului de fotosinteză şi a eliberării substanŃelor aromate volatile, mai ales în orele după-

amiezii (între 14 – 19), perioadă în care sunt recomandate plimbări, alergări sau exerciŃii în aer

liber. Pădurile din jurul staŃiunii sunt alcătuite predominant din fag, stejar, salcâm, tei, pin şi molid.

Aerosolii de pădure, conform literaturii de specialitate, au efecte binefăcătoare asupra

persoanelor care prezintă simptome de oboseală, surmenaj sau stres. PrezenŃa pădurilor în zona

parcului balnear, dar şi din împrejurimi, oferă un mediul natural prielnic pentru terapia cu aerosoli

de pădure (aromoterapie specifică).

Realizarea condiŃiilor unei urbanistici moderne: reŃea de apă potabilă şi de canalizare, iluminat electric, căi de acces şi drumuri asfaltate sau pavate, construcŃii salubre, neaglomerate şi cu arhitectură corespunzătoare, predominanŃa spaŃiilor verzi

Infrastructură rutieră

ReŃeaua de drumuri publice clasificate (naŃionale, judeŃene şi comunale) totalizează 63 km,

din care circa 20 km aparŃin şi reŃelei stradale. Pe teritoriul UAT municipiul Moineşti situaŃia

infrastructurii rutiere se prezintă astfel:

� drumuri naŃionale: DN 2G (Bacău/E 85 – Moineşti – Comăneşti/DN 12A), traversează

localitatea aproximativ pe direcŃia NE – SV, pe circa 9 km lungime, drumul prezentând o stare

tehnică bună, fiind reabilitat de curând. Este principala cale de acces a fluxurilor de turişti către

staŃiune, care face legătura cu drumul european E 85;

� drumuri judeŃene:



95

- DJ 117 (Livezi /DN 11/E 547 - BerzunŃi - Poduri - Moineşti /Zemeş), în lungime

totală de 37,15 km, din care circa 5,5 km sunt pe teritoriul administrativ al

oraşului; partea de drum care traversează UAT Moineşti a fost modernizată cu

fonduri europene;

�� drumuri comunale:

- Dc 180 (Găzărie/DN 2G km 45+000 - Valea Arinilor - Moineşti/DJ 117), în

lungime totală de 4 km, din care doar 1,05 km se află pe teritoriul UAT Moineşti;

- Dc 180A (Moineşti - Zemeş - Bolătău/limita Jud. NeamŃ) – are o lungime de 23,23

km şi stare tehnică bună doar până la ieşirea de pe teritoriul UAT, fiind de curând

modernizat;

- Dc 181 (Găzărie/DN 2G - Prăjeşti), în lungime totală de 3,50 km, din care doar o

mică parte se află pe teritoriul administrativ al UAT Moineşti (0,5 km), face

legătura cu satul Prăjeşti din comuna Măgireşti; este un drum nemodernizat;

� reŃeaua stradală - însumează 81,838 km, în care sunt incluse, pe lângă străzi şi o parte

din drumurile naŃionale, judeŃene şi comunale, clasate ca străzi în cadrul municipiului.

Circa 35,6 km din reŃeaua stradală a municipiului (44 %) sunt modernizaŃi, cu

îmbrăcăminte asfaltică şi beneficiază de utilităŃile aferente; 45,4 km sunt drumuri

neasfaltate (55 %), iar 0,78 km sunt drumuri de pământ; pe teritoriul propus al staŃiunii

turistice, întreaga infrastructură rutieră este modernizată, dotată cu trotuare pietonale şi

utilităŃile tehnico-edilitare necesare;

� parcări auto – în zona centrală a municipiului şi implicit a viitoarei staŃiuni turistice

există mai multe parcări care totalizează circa 350 de locuri, relativ insuficiente pentru

o dezvoltare de perspectivă a turismului de sănătate;

� drumuri forestiere / de exploatare – sunt amenajate în principal de-a lungul unor pâraie,

iar unele dintre acestea pot fi utilizate ca trasee turistice montane (de ex., cele două trasee

turistice montane incluse în „MunŃii Tarcău” (din colecŃia „MunŃii noştri”) pornesc din Moineşti pe

valea pârâului Tazlăul Sărat).

Apă curentă

UAT Moineşti este alimentat cu apă în sistem centralizat din Sistemul principal de

alimentare cu apă al Companiei Regionale de Apă Bacău, sistem alimentat cu apă din Lacul

Poiana Uzului, trecută apoi prin StaŃia de tratare Dărmăneşti. Sistemul alimentează toate oraşele

din Valea Trotuşului şi municipiul Bacău. Municipiul Moineşti dispune de mai multe rezervoare de

înmagazinare a apei, cu o capacitate totală de 8.540 mc. Lungimea totală a reŃelei de distribuŃie

este de 44,5 km, gradul de acoperire al UAT Moineşti fiind de aproximativ 64%, iar procentul

populaŃiei care beneficiază de acest serviciu este de 84%. Cantitatea de apă potabilă asigură



96

necesarul actual şi pe cel de perspectivă al viitoarei staŃiunii. ReŃeaua de distribuŃie acoperă 100%

reŃeaua stradală aferentă staŃiunii turistice şi implicit celei climatice.

Canalizare centralizată

Municipiul Moineşti dispune de o reŃea de canalizare în sistem divizor, cu colectarea

separată pentru apele uzate menajere şi cele pluviale; apele reziduale sunt preluate de un

colector principal şi de colectoare secundare stradale, apoi sunt dirijate spre staŃia de epurare.

Lungimea totală a conductelor de canalizare pentru ape menajere este de 33,38 km (circa 40,79

% din lungimea totală a reŃelei stradale) şi de 7,92 km pentru ape pluviale (9,69 % din total

lungime străzi). Conform datelor preluate de la Primărie, 14.280 locuitori sunt racordaŃi la sistemul

centralizat de canalizare.

Municipiul Moineşti beneficiază de două staŃii de epurare: una amplasată în partea de nord

a municipiului, Moineşti-Nord, proiectată cu două trepte de tratare a apelor menajere (mecanică şi

biologică), are un debit prognozat de epurare de 6.174 mc/zi şi poate deservi 26.000 locuitori; a

doua staŃie, Moineşti-Sud, a fost finalizată în luna iunie, 2016 şi are un debit de epurare prognozat

de 1.296 mc/zi; poate deservi 7.000 de locutori.

Arealul viitoarei staŃiuni este racordat în totalitate la sistemul centralizat de canalizare.

Energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a municipiului Moineşti este asigurată din Sistemul

Energetic NaŃional (SEN) şi de la reŃeaua electrică a SocietăŃii PETROM; sistemul este compus

din reŃele de distribuŃie (de joasă, medie – 20 kV şi înaltă tensiune – 110 kV), o centrală de

transformare proprie, puncte de alimentare şi posturi de transformare (49). ReŃeaua de distribuŃie

acoperă toată localitatea şi are o lungime de 120 km (112 km aeriană - LEA şi 8 km linii subterane

- LES); distribuŃia este asigurată de un operator privat, compania E-ON Moldova DistribuŃie SA.

Iluminatul public stradal a fost reabilitat în zona centrală a municipiului şi este asigurat de

administraŃia publică locală, prin Biroul Iluminat Public al Primăriei Moineşti.

Întregul areal al viitoarei staŃiuni turistice beneficiază de reŃea de alimentare cu energie

electrică şi iluminat public.

Gestionare deşeuri

Serviciul de colectare a deşeurilor menajere a fost atribuit prin licitaŃie publică operatorului

SC Compania ROMPREST SA. În municipiu a fost amenajată, cu fonduri europene, o staŃie de

transfer cu instalaŃii de sortare a deşeurilor reciclabile din deşeurile menajere („Sistem de

colectare selectivă, centru de valorificare şi optimizarea transportului deşeurilor în arealul

municipiului Moineşti şi a comunelor învecinate”), dată în funcŃiune în anul 2010, gestionată şi

operată în prezent de DirecŃia UtilităŃi Publice din cadrul Primăriei Moineşti. Municipalitatea a fost



97

dotată cu trei autogunoiere compactoare de colectare a deşeurilor, 450 de containere şi 2000

pubele ecologice şi au fost amenajate 62 platforme betonate şi împrejmuite, la care se mai

adaugă 31 de platforme amenajate de Primărie.

ReŃele de gaze naturale

Municipiul Moineşti beneficiază de alimentare cu gaze naturale, fiind racordat la Sistemul

NaŃional de Transport. ReŃeaua de are o lungime cumulată de 74,9 km, ceea ce evidenŃiază un

grad de acoperire de peste 95% din zona locuită. DistribuŃia de gaze naturale este asigurată de

compania privată E-ON GAZ România

Valori arhitecturale din staŃiune

Municipiul Moineşti a fost modernizat aproape în totalitate începând cu anii 1960,

punându-e bazele unei arhitecturi moderne, în concordanŃă cu cerinŃele urbanistice specifice

perioadei în care s-a realizat. De moştenirea culturală a vechiului târg, de primele clădiri specifice

sfârşitului de secol XIX, de instalaŃiile de extracŃie şi prelucrare a ŃiŃeiului sau de modul de utilizare

a apelor minerale şi de stabilimentul băilor mai amintesc doar pozele vechi ale „Târgului Moineşti”,

expuse în studii, monografii, expoziŃii sau unele tablouri pictate de Ştefan Luchian, care a petrecut

un timp în micul târg al Moineştiului (vara anului 1909), venit pentru cură balneară. În tablouri

precum „Casă de Ńară”, „Priveliştea Moineştilor”, „Fântâna de pe strada Clucerului”, sunt

reproduse clădiri sau ansambluri arhitecturale specifice zonei şi epocii începutului de secol XX.

„Casă de Ńară” „Şcoala primară de băieŃi”

Obiectivele care s-au mai păstrat şi sunt înscrise pe Lista monumentelor istorice (Ordinul

2.361/2010), semnificative pentru istoria, cultura si civilizaŃia locului, sunt: situl arheologic CetăŃuia

dacică „Dealul CetăŃuia”, Biserica cu hramul „Cuvioasa Parascheva”, Clădirea fostei „Şcoli primare

de băieŃi”, azi atelierul Şcolii „Ştefan Luchian” şi Monumentul eroilor din războiul pentru

independenŃă.

Zonă forestieră, spaŃii verzi



98

Pe teritoriul UAT Moineşti, pădurile ocupă 1.056 ha dintr-un total de 4.597 ha, adică

22,97%; conform datelor preluate de la Ocolul Silvic Moineşti, compoziŃia speciilor forestiere este

49% - fag, 38% brad, molid, pin, 13% - diverse specii. La acestea se mai adaugă pajiştile +

fâneŃele naturale (conform PUG: 1.589 ha) şi spaŃiile verzi din intravilan, pe care au fost plantate

diverse specii de arbori şi arbuşti ornamentali. În arealul intravilanului se găsesc pâlcuri de păduri,

în suprafaŃă totală de 15 ha, care îmbogăŃesc peisagistic teritoriul municipiului, în toate

anotimpurile. În zona staŃiunii climatice, pădurea este predominantă ca suprafaŃă, fiind asigurate,

aşadar, condiŃii optime pentru climatoterapie.

Asigurarea asistenŃei medicale

În municipiul Moineşti funcŃionează un modern Spital Municipal de UrgenŃă, care asigură

asistenŃa medicală pentru locuitorii municipiului şi pentru zona de N-V a judeŃului Bacău, cu şapte

secŃii şi 17 compartimente cu paturi, un laborator de analize medicale, un laborator anatomie

patologică, un centru de imagistică-radiologie, compartiment de primiri urgenŃe, ambulatoriu de

specialitate cu 27 cabinete medicale de diferite specialităŃi, o farmacie cu circuit închis, blocul

operator, o unitate de transfuzie sanguină, sterilizare, compartimente tehnice, economice şi

administrative. Unitatea medicală asigură îngrijiri medicale complete, atât curative cât şi preventive.

stabilirea şi respectarea perimetrului de protecŃie sanitară a staŃiunii în scopul evitării poluării

Prin PUG Municipiul Moineşti, este delimitat arealul staŃiunii climatice (conform HG

1.154/2004) şi turistice (conform HG 852/2008), în interiorul căruia sunt reglementate activităŃile

ce pot fi dezvoltate, regimul construcŃiilor, măsuri specifice pentru evitarea poluării, pentru



99

conservarea şi protecŃia elementelor cadrului natural, a ariilor protejate şi a patrimoniului istoric şi

arhitectural.

Prin Regulamentul de urbanism al PUG Municipiul Moineşti, întocmit potrivit legii, sunt

prevăzute norme şi reglementări privind protecŃia staŃiunii în vederea conservării cadrului natural

important în menŃinerea „condiŃiilor pentru reconfortarea şi întărirea sănătăŃii şi a capacităŃii de

muncă” (art. 97, HG 1.154/2004) a organismului.

ExistenŃa unor mijloace variate de relaxare şi agrement

Pe teritoriul municipiului Moineşti au fost dezvoltate, fie de administraŃia publică locală, fie

de proprietarii structurilor de primire turistică cu funcŃiuni de cazare, diverse amenajări şi structuri

specifice pentru relaxare şi agrement, şi anume:

�� Parcul balnear „Parc Băi”, cu alei pentru promenadă, odihnă şi relaxare

�� Parcul Osoiu, amenajat într-un loc deosebit de pitoresc

�� terenuri de sport multifuncŃionale

�� piscine exterioare

�� alte parcuri pentru relaxare – Parcul Central, Parcul Lucăceşti, Parcul Tei,

prevăzute cu alei de promenadă, mobilier urban pentru odihnă şi relaxare

�� sală de sport şi Stadionul municipal

�� trasee turistice montane, în curs de omologare

�� trasee pentru biciclete

�� locuri de joacă pentru copii.



100

BIBLIOGRAFIE

1 Brânduş C., Grasu c. MunŃii Tarcău - Ghid turistic. ColecŃia MunŃii noştri. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1987

2 Minciu Rodica Economia turismului, Editura Uranus. Bucureşti, 2000 3 Pricăjan A. Apele minerale din România. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972

4

Teodoreanu Elena, Dacos-Swoboda Mariana, Voiculescu Camelia, Enache L.

Bioclima staŃiunilor balneoclimatice din România. Ed. Sport – Turism, Bucureşti, 1984

5 IECIT (MT), colectiv PotenŃialul balnear al RS România şi valorificarea superioară a acestuia în turismul intern şi internaŃional. Vol. 1, 1987. Arhiva INCDT

6 SC AVENSA Consulting SRL

Profilul demografic, social şi economic şi Strategia locală de dezvoltare durabilă a municipiului Moineşti pentru perioada 2014 – 2020. Arhiva Primăria Moineşti, 2013

7 S.C. VANEL EXIM S.R.L Bacău

Planul Urbanistic General municipiul Moineşti. Memoriu General, Regulament local de urbanism, 2012

8 ∗∗∗∗∗∗ Baza de date a AutorităŃii NaŃionale pentru Turism (//turism.gov.ro) 9 ∗∗∗∗∗∗ Baza de date a INCDT 10 ∗∗∗∗∗∗ Date primite de la Primăria Municipiului Moineşti 11 ∗∗∗∗∗∗ Baza de date Tempo on line a Institutului NaŃional de Statistică 12 ∗∗∗∗∗∗ Date statistice primite de la AdministraŃia NaŃională de Meteorologie

13 ∗∗∗∗∗∗ //commons.wikimedia.org/wiki/File:Stefan_Luchian-Moara_de_la_poduri.jpg

14 ∗∗∗∗∗∗ //www.facebook.com/media/set/ 15 ∗∗∗∗∗∗ //ro-ro.facebook.com/moinesti/ 16 ∗∗∗∗∗∗ www.facebook.com/Sala-Elite-Fitness/ 17 ∗∗∗∗∗∗ www.infopensiuni.ro/cazare-moinesti/ 18 ∗∗∗∗∗∗ www.mfinante.ro 19 ∗∗∗∗∗∗ www.moinesteanul.ro/ 20 ∗∗∗∗∗∗ www.moineşti.ro 21 ∗∗∗∗∗∗ //moinestipozitiv.blogspot.ro/ 22 ∗∗∗∗∗∗ //muntiiberzunti.wordpress.com/ 23 ∗∗∗∗∗∗ //minunile.dcantemir.ro/obiective/lacul-tarnita/ 24 ∗∗∗∗∗∗ www.parculcupini.ro/parcul-cu-pini/ 25 ∗∗∗∗∗∗ www.pensiuneadavis.ro 26 ∗∗∗∗∗∗ www.pensiunea-royal.ro/ 27 ∗∗∗∗∗∗ www.unibuc.ro/studies/ 28 ∗∗∗∗∗∗ www.travelworld.ro



101

A N E X E

1. Harta de încadrare a staŃiunii în regiune 2. SituaŃia juridică actuală a surselor de ape minerale şi

indicaŃiile terapeutice 3. Buletine de analiză a apelor minerale, cu recomandările

medicale 4. MO nr. 146/28.06.1934 - Decizia nr. 21192 / 05.06.1934 a

Ministerului SănătăŃii şi Ocrotirii Sociale – „Decizia de recunoaştere ca localitate balneoclimatică a comunei urbane Moineşti”

5. Lista structurilor de primire turistice cu funcŃiuni de

cazare din municipiul Moineşti 6. Traseele rutelor de cicloturism



102

HĂRłI, PLANŞE DESENATE

1. Planşa nr. 1 - PUG Municipiul Moineşti - delimitarea

staŃiunii climatice

Date post:	13-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	22 times
Download:	1 times

Studiu STATIUNE CLIMATICA Moinesti 25 iulie luni FINAL trimis · de factori de risc natural sunt...

Documents