32
1 Chișinău, 2018 STUDIU SOCIOLOGIC
1
Chișinău, 2018
STUDIU SOCIOLOGIC
2
CZU: 378(478):303.42 C 23 Coordonatorul studiului: Olga Gagauz, dr. hab. în sociologie, conf. cercetător Autorii raportului: Elena Carcea Elena Hrușciov Echipa de realizare a cercetărilor în teren: Elena Carcea Elena Hrușciov Liliana Cușnir
Recenzenți: Mariana Buciuceanu-Vrabie, dr. în sociologie, conf. cercetător Angela Timuș, dr. în economie, conf. cercetător
DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII
Carcea, Elena. Alegerea profesiei şi aspiraţiile tinerilor privind învăţământul superior din Republica Moldova:
Studiu sociologic / Elena Carcea, Elena Hruşciov ; coord.: Olga Gagauz ; Inst. Naţ. de Cercet. Econ., Observatorul de Competenţe axat pe Tineri, Centrul Cercet. Demografice. – Chişinău : INCE, 2018. – 32 p. : fig. color.
Aut. sunt indicaţi pe vs. f. de tit. – Referinţe bibliogr. în subsol. – 100 ex. ISBN 978-9975-3202-4-5.
378(478):303.42 C 23
Copyright© 2018, INCE
3
CUPRINS
INTRODUCERE........................................................................................................................................................ 4
1. METODOLOGIA CERCETĂRII ..................................................................................................................... 5
1.1. Contextul și obiectivele studiului .................................................................................................... 5
1.2. Caracteristicile eșantionului ............................................................................................................ 5
2. PERCEPȚIILE ȘI ATITUDINILE STUDENȚILOR CU PRIVIRE LA STUDII SUPERIOARE ............ 8
3. CRITERIILE DE ALEGERE A INSTITUȚIEI SUPERIOARE DE ÎNVĂȚĂMÂNT .............................. 15
4. AUTOAPRECIERILE STUDENȚILOR CU PRIVIRE LA COMPETENȚELE DEȚINUTE ................. 21
5. PERCEPȚIILE STUDENȚILOR CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA CARIEREI PROFESIONALE....25
6. ORIENTĂRILE STUDENȚILOR CU PRIVIRE LA IMPLICAREA ÎN CÂMPUL MUNCII ÎN
PERIOADA STUDIILOR ...................................................................................................................................... 29
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ......................................................................................................................... 32
4
INTRODUCERE
Sistemul educațional din Republica Moldova a trecut în ultimii ani prin mai multe reforme, care au
avut drept scop modernizarea și democratizarea învățământului, crearea condițiilor pentru valorificarea
potențialului fiecărui tânăr. Principalele domenii de intervenție ale reformei au fost doctrina sistemului
educațional, structura sistemului de învățământ, curricula scrisă, curricula predată şi curricula învățată,
conceptele şi metodele de evaluare, administrarea şi finanțarea învățământului.
În același timp, a crescut accesibilitatea studiilor superioare, în special în bază de contract.
Înmatricularea doar în baza actelor de absolvire a liceului/colegiului la majoritatea specialităților a
făcut studiile superioare un fenomen de masă. Se observă majorarea semnificativă a cererii pentru
studii superioare din partea populației chiar și pentru specialități care sunt puțin solicitate pe piața
forței de muncă. În paralel, se constată și sporirea cererii pentru absolvenții cu studii superioare pe
piața muncii, deseori, indiferent de profilul specialității și cunoștințele obținute, în pofida faptului că
tot mai des se vorbește despre discordanța profesională a forței de muncă și solicitările angajatorilor.
Există o cerință pentru lucrătorii cu un nivel de cultură și competențe asociate cu studii superioare, în
special în sfera diferitelor servicii care se dezvoltă foarte rapid în cadrul economiei naționale, astfel
contribuind la transformarea studiilor superioare în studii de masă, care au devenit o etapă importantă
în educația generală a individului, o treaptă ulterioară ce urmează după studiile liceale/colegiale, iar
din perspectiva de consum chiar și un atribut al statutului social.
Cu toate acestea, pe piața muncii există cererea pentru specialiști cu studii superioare în anumite
domenii, care posedă cunoștințe speciale în corespundere cu cerințele postului de muncă, competențe
personale și profesionale înalte. Astfel, a apărut o întrebare la care tinerii trebuie să răspundă atunci
când aleg o profesie și o instituție de învățământ. Ce este mai important: accesibilitatea studiilor
superioare sau oportunitatea de a obține o profesie solicitată pe piața forței de muncă?
Alegerea unei profesii este determinată de mai mulți factori – înclinațiile personale,
accesibilitatea educației, conjunctura pieței muncii, mediul cultural al educației. Activitatea
profesională ar trebui să aducă nu numai salarii decente, ci și satisfacție morală, doar în acest caz
putem vorbi despre încredere în viitor.
Evident că la prima etapă de alegere a profesiei abilitățile și aspirațiile personale joacă un rol
determinant. Cineva își dorește să devină un medic, cineva un specialist în IT, altul vrea să devină un
inginer în construcții de mașini etc. Este important ca inclinațiile personale să fie aplicate în
domeniile care sunt solicitate pe piața forței de muncă, ca tinerii să fie siguri în perspectivele
profesiei, să fie orientați spre studii continue în lumea care să schimbă foarte rapid și necesită
adaptare a individului în diferite condiții.
Cum își aleg profesia și instituția de învățământ superior tinerii din Republica Moldova? Care sunt
așteptările și aspirațiile acestora față de studiile superioare? Care sunt aspirațiile tinerilor cu privire
la dezvoltarea carierei profesionale? Acestea și alte întrebări au constituit cadrul principal al
studiului sociologic ”Alegerea profesiei și aspirațiile tinerilor privind învățământul superior din
Republica Moldova”.
5
1. METODOLOGIA CERCETĂRII
1.1. Contextul și obiectivele studiului
Studiul sociologic "Alegerea profesiei și aspirațiile tinerilor privind învățământul superior din
Republica Moldova" a avut drept scop evidențierea motivațiilor și percepțiilor studenților cu privire la
alegerea profesiei și studii superioare, precum și elaborarea unor recomandări practice ce țin de
perfecționarea procesului de orientare profesională și pregătirea cadrelor în instituțiile de învățământ
superior.
Obiectivele studiului
determinarea percepțiilor studenților despre studiile superioare;
evidențierea motivelor de alegere a profesiei și de selectare a instituției de învățământ de
către studenți;
măsurarea autoaprecierilor studenților cu privire la cunoștințele/abilitățile personale;
evidențierea așteptărilor și obstacolelor/dificultăților în procesul de studiere a profesiei/
specialității alese;
elaborarea recomandărilor practice ce țin de orientarea profesională și pregătirea cadrelor în
instituții superioare.
Metodologia de cercetare
Pentru colectarea informațiilor a fost aplicată o anchetă pe bază de chestionar pe o populație
de 1515 de tineri, care studiază la instituțiile de învățământ superior din Republica Moldova.
Grupul-țintă l-a constituit studenții anului întâi (licență) din cadrul instituțiilor de învățământ
superior din mun. Chișinău. Colectarea datelor s-a realizat în perioada decembrie 2017 –
februarie 2018.
1.2. Caracteristicile eșantionului
Populația investigată a fost reprezentată în 60,1% – femei și 39,9% de către bărbați (Fig. 1.1).
Repartizarea după mediul de proveniență al respondenților: studenții din mediul urban au
constituit 59,9%, cei din mediul rural – 40,1% (Fig. 1.2).
6
Fig.1.1. Repartizarea respondenților după sex, %
Fig.1.2. Repartizarea respondenților după mediul de reședință, %
După studiile absolvite, menționăm că 81,3% dintre respondenți au absolvit liceul și 18,3%
– colegiul (Fig. 1.3). După profilului studiilor absolvite cca 54,3% dintre respondenți dețin studii cu
profil umanist, 45,7% – cu profil real (Fig. 1.4).
Fig.1.3. Repartizarea respondenților după studiile absolvite, %
Fig. 1.4. Repartizarea respondenților după profilul studiilor absolvite, %
Din perspectiva repartizării în cadrul eșantionului pe universități, circa 35% dintre studenții
chestionați studiază la Universitatea de Stat din Moldova, 29,7% la Universitatea Tehnică a Moldovei,
27,5% la Academia de Studii Economice a Moldovei și 3,2% alte universități (Fig. 1.5).
60,139,9
Femei Bărbați
59,940,1
Urban Rural
81,3
18,7
Liceu Colegiu
54,345,7
Umanist Real
7
Fig. 1.5. Repartizarea respondenților pe universități, %
Repartizarea pe sexe a studenților cuprinși în eșantion în funcție de instituția de învățământ este:
72,2% femei și 27,8% bărbați pentru Universitatea de Stat din Moldova; circa 61% bărbați și 39%
femei pentru Universitatea Tehnică a Moldovei; 65,7% femei și 34,3% bărbați pentru Academia de
Studii Economice a Moldovei; 65,8% femei și 34,2% bărbați pentru celelalte universități incluse în
studiu cu un număr de respondenți mai mic (Fig. 1.6). Distribuția respondenților din cadrul
universităților, după mediul de reședință nu prezintă diferențe semnificative constituind circa 61% din
mediul urban și 39% din mediul rural, reprezentativ pentru toate instituțiile de învățământ superior.
Fig. 1.6. Repartizarea respondenților pe universități și pe sexe, %
Eșantionul este reprezentativ pe următoarele criterii: sex, mediul de proveniență al studenților
și instituția superioară de învățământ: Universitatea de Stat din Moldova (USM), Universitatea Tehnică
a Moldovei (UTM) și Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM).
34,9
29,7
27,5
3,2
USM
UTM
ASEM
Altele
72,2
39,3
65,7 65,8
27,8
60,7
34,3 34,2
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
USM UTM ASEM Altele
Femei Bărbați
8
2. PERCEPȚIILE ȘI ATITUDINILE STUDENȚILOR CU PRIVIRE LA STUDII SUPERIOARE
Învățământul superior din Republica Moldova este organizat în universități, academii și institute,
atât instituții de stat cât și private. Rețeaua de instituții de învățământ superior este formată de
29 unități, inclusiv 19 instituții de stat și 10 private.
La începutul anului de studii 2017/2018, numărul de studenți a fost de 65,5 mii persoane (exclusiv
străini), înregistrând o diminuare cu 9,2 mii (12,3%) comparativ cu anul de studii precedent. Numărul
de studenți în instituțiile de stat a fost de 55,3 mii persoane, reprezentând 84,4% din totalul studenților.
Comparativ cu anul de studii 2016/17 numărul de studenți s-a diminuat atât în instituțiile de stat (cu 6,8
mii persoane sau 10,9%), cât şi în cele private (cu 2,4 mii persoane sau 19,1%). Analiza distribuției pe
sexe, indică o pondere mai mare a femeilor (58,1%) printre studenți, comparativ cu cea a bărbaților
(41,9%)1.
Studiile superioare au devenit un trebuie (must have) în societatea contemporană, nu doar
din cauza obţinerii unei diplome care ar demonstra competențele/abilitățile unui candidat la un post
de muncă, dar și din motivul că doar studiile superioare îți asigură un drum mai ușor în găsirea unui
loc de muncă bine plătit2.
Dintre studenții intervievați, fiecare al doilea (48,7%) consideră a fi foarte important să ai studii
superioare, 44,5% cred că este important și doar 3,1% sunt de părerea că studiile superioare sunt
neimportante/deloc importante (Fig. 2.1).
Fig. 2.1. Repartizarea respondenților după importanța acordată studiilor superioare
la momentul cercetării, %
1 Biroul Național de Statistică, Activitatea instituțiilor de învățământ superior în anul de studii 2017/2018, http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=5849 2 Tinerii pe piața muncii din Republica Moldova: competențe și aspirații. INCE, UNDP, Chişinău, 2017.
48,744,5
2,6 3,7
Foarte important Important
Neimportant Deloc important
Îmi vine greu să răspund Nu știu/Nu răspund
9
Fetele, în proporție de 54,7%, dau prioritate majoră studiilor superioare considerându-le foarte
importante, pe când în cazul băieților de această părere sunt 39,7% (Fig. 2.2).
Fig. 2.2. Importanța oferită studiilor superioare de către respondenți,
repartizare pe sexe și medii de reședință, %
Valoarea pe care o atribuie studenții studiilor superioare depinde de faptul în ce măsură înțeleg
ei importanța acestora. Astfel, meditând asupra unor afirmații cu privire la importanța studiilor
superioare, studenții sunt total de acord, în proporție de 63,7%, că studiile superioare îți oferă
posibilități sporite de autorealizare și integrare profesională. Circa 56% dintre tinerii respondenți
sunt de acord că dacă ai studii superioare te angajezi mai ușor în câmpul muncii; peste 55% au indicat
că sunt de acord parțial că având studii superioare te poți adapta ușor pe parcursul întregii vieți,
iar circa 33% dintre respondenți au fost total de acord cu această afirmație. În același timp, 51%
susțin că – studiile superioare îți formează abilitatea de a studia continuu; 43,1% – studiile superioare
îți oferă un statut social înalt și 39,5% – persoanele cu studii superioare au posturi de muncă mai
bine plătite (Fig. 2.3).
54,7
39,7
40,2
51,0
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Feminin Masculin
Foarte important Important
Neimportant Delor important
Îmi vine greu să răspund
10
Fig. 2.3. Acordul total/parțial al tinerilor respondenți cu unele afirmații
despre studiile superioare, %
Percepția studenților asupra facilităților oferite în cazul că ai studii superioare este diferită în funcție
de sexe. Circa 69% dintre studentele participante la studiu susțin cu promptitudine că studiile superioare
îți oferă posibilități sporite de autorealizare și integrare profesională, în timp ce printre bărbații – 56%
sunt de acord total cu aceasta. De asemenea, fetele accentuează mai mult decât băieții că studiile
superioare îți formează abilitatea de a învăța continuu (53,6% versus 46,7%) și faptul că studiile
superioare îți oferă un statut social înalt (47,3% versus 36,8%). Evidențiem că spre deosebire de
respondenții de sex feminin, băieții, în proporție mai mare sunt de acord cu faptul că dacă ai studii
superioare te angajezi mai ușor în câmpul muncii (58,3% comparativ cu 54,3% în cazul fetelor). Opinii
apropiate, atât băieții cât și fetele, prezintă în raport cu afirmațiile: persoanele cu studii superioare au
posturi de muncă mai bine plătite, circa 40% dintre studenți fiind de acord cu aceasta, iar 1/3 susțin
că având studii superioare te poți adapta ușor pe parcursul întregii vieți (Fig. 2.4). În funcție de mediul
de reședință a studenților nu s-au constatat diferențieri semnificative.
63,7
55,9
50,8
43,1
39,5
33,1
33,7
37,4
40,7
47,5
47,1
55,3
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Studiile superioare îţi oferă posibilități sporite de autorealizare și integrare socioprofesională
Dacă ai studii superioare te angajezi mai uşor încâmpul muncii
Studiile superioare îţi formează abilitatea de a studiacontinuu
Studiile superioare îţi oferă un statut social înalt
Persoanele cu studii superioare au posturi de muncămai plătite
Cu studii superioare te poți adapta ușor pe parcursul întregii vieți
Acord Acord parțial
11
Fig. 2.4. Acordul total/parțial al tinerilor respondenți cu unele afirmații
despre studiile superioare, repartizare pe sexe, %
Alegerea carierei profesionale este o etapă foarte importantă în viața tinerilor, totodată,
pentru a o face corect, tinerii trebuie orientați profesional mult înaintea alegerii propriu zise,
inclusiv în raport cu preferințele, interesele și abilitățile personale. Din rezultatele cercetării se
observă că studenții plasează în topul celor mai bune, actuale și atractive profesii cele ce țin de
domeniul IT – programator (circa 73%); de domeniul economic – economist/contabil/finanțist și
medicină, indicate, practic în egală măsură, de fiecare al doilea respondent (Fig. 2.5). Ocupațiile
legate de antreprenoriat și business, precum și cele din domeniul ingineriei sunt apreciate ca cele
mai bune profesii de circa 47%, iar pentru profesiile juridice (avocat, judecător, notar) optează
o proporție de circa 43% dintre studenții respondenți.
68,8
47,3
54,3
33,7
39,1
53,6
29,2
45,2
39,7
55,3
46,4
38,7
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Studiile superioare îţi oferă posibilități sporite de autorealizare și integrare socioprofesională
Studiile superioare îţi oferă un statut social înalt
Dacă ai studii superioare te angajezi mai uşor încâmpul muncii
Cu studii superioare te poți adapta ușor pe parcursul întregii vieți
Persoanele cu studii superioare au posturi de muncămai plătite
Studiile superioare îţi formează abilitatea de a studiacontinuu
Acord Acord parțial
FEMEI
56,0
36,8
58,3
32,3
40,1
46,7
40,4
51,0
33,8
55,3
48,2
43,5
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Studiile superioare îţi oferă posibilități sporite de autorealizare și integrare socioprofesională
Studiile superioare îţi oferă un statut social înalt
Dacă ai studii superioare te angajezi mai uşor încâmpul muncii
Cu studii superioare te poți adapta ușor pe parcursul întregii vieți
Persoanele cu studii superioare au posturi de muncămai plătite
Studiile superioare îţi formează abilitatea de a studiacontinuu
Acord Acord parțial
BĂRBAȚI
12
Fig. 2.5. Topul celor mai bune profesii în opinia studenților, %
Se remarcă o pondere mică a studenților care consideră profesiile de manager/administrator
(35,6%), dar și cele ce țin de activitatea de polițist, lucrător al MAI și organele de securitate (22,9%),
ca ”cele mai bune”. Menționăm, însă, cerere de forță de muncă pentru astfel de ocupații, ori potrivit
ANOFM, la data de 28 februarie 2018, erau 356 de locuri vacante pentru aceste profesii3.
Poziții inferioare în ierarhia celor mai bune profesii preia profesia de pedagog, fiind apreciată
doar de 11,7% dintre respondenți, și ocupațiile din domeniul agriculturii (agronom, veterinar) pentru
care au optat doar 10% dintre studenți. În ciuda faptului că Republica Moldova este o țară agrară,
investițiile mici în echipamentul agricol performant și eficient pentru muncile agricole și dezvoltarea
precară a întregului sistem agrar, diminuează interesul studenților față de aceste profesii.
Percepțiile privind ”cele mai bune profesii” sunt diferite pentru băieți și pentru fete, cu excepția
profesiei de programator, plasată în top, indiferent de caracteristicile sociodemografice ale
respondenților. Băieții pun accent, în special, pe profesia de inginer (circa 56%) și de antreprenor/
businessman (48,8%), pe când preferințele fetelor se asociază cu profesia de economist/contabil/finanțist
(56,3%), cea de medic (circa 54%) și de jurist (aproximativ 48%) (Fig. 2.6). Putem presupune
Respondenții au avut posibilitatea să indice până la 5 profesii. 3Agenția Națională Pentru Ocuparea Forței de Muncă, Piața Muncii: locuri vacante, situația din 26 februarie 2018
4,4
2,4
5,9
8,9
9,8
11,7
13,9
22,9
35,6
42,9
46,7
47,0
47,7
49,4
73,0
Altceva
Secretar/referent
Asistentă medicală
Lucrător din sfera de deservire (chelner, frizer,vânzător etc)
Specialist în domeniul agriculturii (agronom, veterinar)
Pedagog
Specialist în construcție
Polițist, lucrător al MAI și organelor de securitate
Manager/administrator
Jurist (avocat, judecător, notar)
Inginer
Antreprenor/ businessman
Medic
Economist/contabil/finanțist
Programator
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
13
că aprecierile făcute de băieți sunt influențate de stereotipurile privind profesiile bărbătești, dar și de
varietatea mai mare de ocupații (cariere) în cazul absolvenților de inginerie și, probabil, prin șansele mai
mari de angajare și a unui salariu decent.
Fig. 2.6. Topul celor mai bune profesii în opinia studenților, repartizare pe sexe, în %
6,7
8,0
9,1
13,0
11,5
22,8
36,8
47,6
40,8
45,8
53,7
56,3
71,6
4,6
10,3
10,8
9,9
17,5
23,0
33,9
35,8
55,6
48,8
38,6
38,9
75,2
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80
Altceva
Secretar/referent
Asistentă medicală
Lucrător din sfera de deservire (chelner, frizer,vânzător etc)
Specialist în domeniul agriculturii (agronom,veterinar)
Pedagog
Specialist în construcție
Polițist, lucrător al MAI și organelor de securitate
Manager/administrator
Jurist (avocat, judecător, notar)
Inginer
Antreprenor/ businessman
Medic
Economist/contabil/finanțist
Programator
Bărbați Femei
14
Nu se atestă decalaje semnificative în preferințele studenților din mediul urban și a celor din
mediul rural cu privire la ”cele mai bune” profesii, pentru majoritatea din ele (Fig. 2.7). Excepție
face profesia de medic clasată în topul ”celor mai bune” de circa 52% dintre studenții de la sat,
comparativ cu 44,8% în cazul respondenților de la oraș.
Fig. 2.7. Topul celor mai bune profesii în opinia studenților,
repartizare pe medii de reședință, în %
6,5
8,9
10,6
10,9
13,5
23,2
35,6
42,5
44,8
46,9
47,1
49,7
73,9
4,9
8,9
13,5
8,1
14,5
22,4
35,7
43,5
51,9
46,5
46,8
48,9
71,7
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80
Altceva
Secretar/referent
Asistentă medicală
Lucrător din sfera de deservire (chelner, frizer,vânzător etc)
Pedagog
Specialist în domeniul agriculturii (agronom,veterinar)
Specialist în construcție
Polițist, lucrător al MAI și organelor de securitate
Manager/administrator
Jurist (avocat, judecător, notar)
Medic
Inginer
Antreprenor/ businessman
Economist/contabil/finanțist
Programator
Rural Urban
15
3. CRITERIILE DE ALEGERE A INSTITUȚIEI SUPERIOARE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
Rezultatele cercetării arată că motivele cele mai frecvente pe care studenții le-au utilizat în
vederea alegerii instituției de învățământ superior sunt calitatea înaltă a studiilor (57,7%) şi
prestigiul instituției (49%). Alți trei factori care au o influență asupra alegerii instituției de
învățământ superior și au fost menționați de către studenți sunt: doar aici este specialitatea solicitată
de ei (25,7%), este o instituție de Stat (23,6%) și dotarea cu tehnologii moderne a universității
(17,6%). Restul motivelor enunțate, precum taxe avantajoase, aici studiază prietenii, vechimea
instituției sau prezența catedrei militare au o influență nesemnificativă în alegerea instituției
de învățământ superior, oscilând de la 4% la 10% (Fig. 3.1).
Fig. 3.1. Motivele alegerii instituției de învățământ superior, %
Motivele de alegere a instituției de învățământ diferă semnificativ în funcție de variabila sex.
În selectarea universității, femeile tinere, într-o măsură mai mare decât bărbații, pun accent pe calitatea
înaltă a studiilor (circa 64%, comparativ cu 48,7%) și faptul că este instituție de Stat (circa 28%
comparativ cu 16,4%). Bărbații însă, într-o pondere mai mare se bazează în alegere, pe faptul dacă
instituția propune specialitatea solicitată (34,3%, comparativ cu 20% în cazul femeilor). Un motiv mai
important dar nu și decisiv pentru bărbați mai este și existența catedrei militare (11,6%, comparativ cu
3,2%), lucru explicat probabil prin faptul că serviciul militar este obligatoriu pentru toți bărbații, cetățeni
ai Republicii Moldova4 (Fig. 3.2). În rest, deosebiri importante, în privința factorilor de alegere
Respondenții au avut posibilitatea să indice până la 3 variante de răspuns. 4 LEGEA Nr. 1245 din 18.07.2002, cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei
0,4
7,1
4,4
4,8
6,5
6,9
8,0
9,8
17,6
23,6
25,7
49,0
57,7
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70
Altceva
Nu știu/Nu răspund
Aici au studiat şi părinţii mei
Căminele studențești
Există Catedră Militară
Vechimea instituției
Aici studiază prietenii mei
Taxele avantajoase
Dotarea cu tehnologii moderne
Instituție de Stat
Doar aici este specialitatea solicitată de mine
Prestigiul instituției
Calitatea înaltă a studiilor
16
a universității, nu se evidențiază, atât băieții cât și fetele apreciază relativ la fel taxele avantajoase,
prezența prietenilor care studiază acolo, vechimea instituției, cât şi prezența căminelor studențești.
În funcție de variabila mediul de reședință, diferențe semnificative în ceea ce privește motivul
de alegere a instituției de învățământ superior nu se înregistrează.
Fig. 3.2. Motivele alegerii a instituției de învățământ superior, repartizare pe sexe, %
Diferențe semnificative privind motivul de alegere a instituției de învățământ superior există între
principalele universități participante la studiu. Respondenții care studiază la Universitatea Tehnică
a Moldovei au motivat alegerea prin aceea că doar aici există specialitatea solicitată de ei (51,1%),
deoarece această instituție este cu profil tehnic-ingineresc unică în felul său, cu specialități specifice
domeniului. Calitatea înaltă a studiilor reprezintă a doua cauză importantă de alegere a instituției
(48,9%), urmată de prestigiul instituției (45,1%), dotarea cu tehnologii moderne (15,6%) precum
și că este o instituție de Stat (12,7%).
Pentru studenții care învață la Universitatea de Stat, cel mai important motiv a fost calitatea
înaltă a studiilor (64,8%), pe locul doi s-a plasat prestigiul pe care o are instituția (55,5%), urmat de
faptul că este o instituție de Stat (42,8%) și doar acolo este specialitatea pe care au dorit-o (14,4%).
Specific studenților respondenți de la Academia de Studii Economice a Moldovei, calitatea studiilor
(58,5%) și prestigiul instituției (49,9%) au fost cei mai importanți factori de alegere a instituției
de învățământ. De asemenea, alte motive importante ce au facilitat alegerea au fost: dotarea cu tehnologii
moderne (31,9%) și prezența specialității solicitate (16,8%) (Fig. 3.3).
Respondenții au avut posibilitatea să indice până la 3 variante de răspuns.
6,3
0,7
3,5
5,4
3,2
6,9
7,2
10,5
17,2
28,4
20,0
49,5
63,7
8,4
5,6
3,8
11,6
6,8
9,1
8,6
18,0
16,4
34,3
48,2
48,7
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70
Nu știu/Nu răspund
Altceva
Aici au studiat şi părinţii mei
Căminele studențești
Există Catedră Militară
Vechimea instituției
Aici studiază prietenii mei
Taxele avantajoase
Dotarea cu tehnologii moderne
Instituție de Stat
Doar aici este specialitatea solicitată de mine
Prestigiul instituției
Calitatea înaltă a studiilor
Bărbați Femei
17
Fig. 3.3. Motivele de alegere a instituției de învățământ superior, repartizare pe universități, %
Alegerea profesiei este un pas important în viața fiecărui om și depinde de mai mulți factori. Unii
își aleg specialitatea conform tradiției familiale, devenind medici, pedagogi, ingineri etc ca și părinții
sau bunicii lor, alții dau prioritate prestigiului profesiei, dorințelor personale sau se orientează
pe partea materială (salariul) care poate fi obținut în domeniul respectiv. În condițiile economiei
de piață este important de știut ce profesii sunt cele mai solicitate și în ce zonă adiacentă va fi posibil
de reorientat dacă se schimbă cerințele pieței.
Rezultatele cercetării demonstrează că alegerea specialității la care respondenții își desfășoară
studiile a fost determinată în mare parte de propria dorință, fapt enunțat de 69% din respondenți.
Alte motive în alegerea unei anumite direcții profesionale a constituit faptul că aceasta să fie o
specialitate de viitor (circa 34%), cât și una care ar putea aduce și un profit economic (circa 30%).
În același timp, 27,2% dintre respondenți au ales profesia pe care o studiază pentru a avea
posibilitate de a face o carieră, iar fiecare al patrulea au făcut această alegere deoarece consideră că
au capacități/vocație în domeniu. Aproximativ 20% dintre studenții intervievați studiază o anumită
specialitate, fie deoarece prin aceasta vor obține o profesie de prestigiu, fie că este nevoie de așa
specialiști în țară, fie că este o profesie solicitată peste hotare. Unul din zece respondenți, au ales
specialitatea la îndemnul părinților (Fig. 3.4). În funcție de variabilele sex și mediul de reședință
9,4
2,9
4,3
4,6
7,9
8,4
10,1
10,6
16,8
31,9
49,9
58,5
6,4
3,8
4,0
9,5
7,6
5,3
42,8
8,5
14,4
7,8
55,5
64,8
5,1
3,6
4,4
5,3
6,0
6,7
12,7
5,1
51,1
15,6
45,1
48,9
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70
Nu știu/Nu răspund
Altceva
Căminele studențești
Aici au studiat și părinții mei
Vechimea instituției
Aici studiază prietenii mei
Există Catedră Militară
Instituție de Stat
Taxele avantajoase
Doar aici este specialitateasolicitată de mine
Dotarea cu tehnologii moderne
Prestigiul instituției
Calitatea înaltă a studiilor
UTM
USM
ASEM
18
nu au fost depistate diferențe semnificative privind motivul alegerii specialității la care studiază
studenții la moment.
Fig. 3.4. Motivele de alegere a specialității la care studiază tinerii respondenți, %
Repartizarea motivelor în alegerea specialității în funcție de profilul/domeniul profesional în care
studiază studenții, prezintă diferențe semnificative. Astfel, printre cei care învață la specialitățile cu
profil umanist – 3/4 din ei o fac ca urmare a alegerii proprii, aceasta depășind proporția în cazul
studenților de la specialitățile economice și alte specialități (circa 70%) și a celor cu specialități
inginerești (aproximativ 65%).
În cazul respondenților care studiază la specialitățile economice, inginerești și alte specialități –
perspectivele salariale au fost un factor important (în cca 30% de cazuri) în alegerea profesiei.
Respondenții care au ales specialitățile inginerești (37,6%) și alte specialități (37,9%)
au menționat că domeniul ales de ei reprezintă profesii de viitor, comparativ cu celelalte două
specialități care au cu 10 puncte procentuale mai puțin.
Peste 1/3 dintre studenții de la specialitățile cu profil uman au menționat că au ales această sferă
deoarece au capacități/vocație în domeniu, pe când în cazul celorlalte categorii doar 1/5 dintre
respondenți s-au condus de această motivație (Fig. 3.5).
1,0
1,7
6,5
9,6
19,8
19,9
20,8
24,2
27,2
29,9
33,9
69,1
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75
Nu știu/Nu răspund
Altceva
La recomandarea prietenilor
La îndemnul părinţilor
Este o profesie solicitată peste hotare
E nevoie de astfel de specialişti în țară
Prestigiul profesiei
Am capacități/vocaţie în domeniu
Posibilitatea de a face carieră
Este o profesie bine plătită
Este o specialitate de viitor
Este dorinţa mea
19
Fig. 3.5. Motivele de alegere a specialității la care studiază respondenții, după profilul studiilor, %
Rezultatele cercetării permit delimitarea surselor de informare pe care respondenții le-au
utilizat în alegerea specialității. Astfel, se atestă că în medie, 1/3 dintre respondenți au utilizat ca
sursă de informare, privind specialitatea aleasă, una din următoarele: site-urile universităților;
de la prieteni, colegi, cunoștințe; internetul. Părinții, mass-media sau profesorii prezintă doar
pentru aproximativ 15% dintre studenți o sursă de informare privind alegerea/studierea unui
anumit domeniu.
În funcție de sexe, diferențe semnificative se remarcă doar în cazul surselor de informare
precum site-urile universităților, menționate de circa 40% dintre femei şi 31,5% dintre bărbați și
internetul – la care recurg în acest scop mai mult bărbații (circa 35%) decât femeile (circa 30%).
După variabila mediul de reședință, se constată că pentru studenții din mediul rural o sursă
importantă de informare au fost colegii, prietenii și cunoștințele (circa 38%, comparativ cu 34,5% în cazul
respondenților din mediul urban). Pentru alte surse, diferențele sunt nesemnificative (Fig. 3.6).
0,9
1,8
6,3
5,8
17,4
19,6
21,9
19,6
33,0
37,9
31,7
69,6
4,6
9,2
19,1
21,7
36,8
20,7
23,4
29,9
14,1
75,0
5,8
9,4
18,0
18,7
22,3
22,5
29,5
30,9
33,6
69,5
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75 80
Nu știu/Nu răspund
Altceva
La recomandarea prietenilor
La îndemnul părinților
Este o profesie solicitată peste hotare
E nevoie de astfel de specialiști în țară
Am capacități/vocație în domeniu
Prestigiul profesiei
Posibilitatea de a face carieră
Este o specialitate de viitor
Este o profesie bine plătită
Este dorința mea
Specialități economice
Specialități inginerești
Specialități cu profil umanist
Alte specialități
20
Fig. 3.6. Sursele de informare utilizate de către respondenți în alegerea specialității,
repartizare pe sexe și medii de reședință, %
Sursele de consiliere profesională sau ghidare în carieră contează foarte mult pentru absolvenții,
tineri care sunt în căutarea unui loc de studiu. Peste 59% dintre respondenții au menționat că au
accesat site-internetul privind căutarea unor informații asupra alegerii corecte a profesiei sau
specialității. Pentru 54,1% din studenți, familia a fost sursa importantă de consiliere și ghidare de
unde au primit o informație corespunzătoare la alegerea domeniului ulterior de activitate
profesională. Doar 26,3% dintre studenții intervievați au menționat că au primit consiliere
profesională sau ghidare în carieră în școală. Menționăm că, centrele care sunt specializate în
domeniul consilierii profesionale au fost cel mai puțin consultate, doar 15% dintre tineri beneficiind
de serviciile lor (Fig. 3.7).
Fig. 3.7. Sursele de informare/suport în alegerea specialității, %
35
,9
35
,7
31
,6
16
,7
15
,8
12
,8
38
,9
36
,8
29
,5
16
,3
16
,8
12
,4
31
,5 34
,1
34
,6
17
,4
14
,2
13
,4
35
,9
34
,5
31
,0
18
,5
16
,2
13
,7
35
,9 37
,6
32
,5
14
,0
15
,2
11
,5
0
5
10
15
20
25
30
35
40
45
De pe site-urileuniversităţilor
De la prieteni,colegi,
cunoştinţe
Din internet De la părinţi Din massmedia
De la profesori Nu știu/Nu răspund
Total Femei Bărbați Urban Rural
59,3 54,1
26,315,0
0
20
40
60
80
100
Site - internet Familia Școala Centre specializateîn domeniu
21
4. AUTOAPRECIERILE STUDENȚILOR CU PRIVIRE LA COMPETENȚELE DEȚINUTE
Admiterea la universitate are loc potrivit unui Regulament-cadru5 de organizare a admiterii la
studiile superioare de licență pentru anul universitar, aprobat de către Ministerul Educației, Culturii
și Cercetării. Conform acestui Regulament-cadru, la concursul de admitere se pot înscrie tinerii care
dețin diplome de bacalaureat, diplome de studii medii de specialitate sau actele de studii echivalente
ale studiilor efectuate în străinătate. Totodată, candidații la studiile superioare de licență pentru anul
universitar 2017-2018 au avut posibilitatea să se înscrie la concursul de admitere la mai multe
specialități din diverse domenii, la una sau mai multe instituții de învățământ superior, însă
înmatriculați puteau fi doar la o specialitate în cadrul unei singure instituții.
Rezultatele cercetării arată că peste 2/3 dintre intervievați, studenți ai instituțiilor superioare,
aveau la admitere o medie ce se încadra în intervalul notelor 7-9 și doar pentru unul din zece în
intervalul notelor 9-10. Se observă o pondere relativ înaltă (13,3%) a studenților care au avut
o medie de admitere cuprinsă în intervalul notelor 5-7 (Fig. 4.1).
Fig. 4.1. Repartizarea respondenților în funcție de intervalele mediei de admitere la universitate, %
Din autoevaluările studenților privind competențele sale se atestă că 62,3%, dețin competențe de
comunicare și de lucru în echipă, acestea fiind specifice cu o pondere mai mare printre fete (65,3%),
precum și printre studenții din mediul urban (64,3%) (Fig. 4.2 și 4.3). Fetele, totodată, atestă în proporție
mai mare decât băieții, cunoașterea la perfecție a limbii engleze (31,2%), precum și altor limbi de circulație
internațională (franceza, germana) (18,6%). În cazul băieților, conform autoaprecierilor, aceștia au
competențe mai dezvoltate în gândire critică, analiză și interpretare a informațiilor (57,9% comparativ
cu 50,2% în cazul fetelor), capacitatea de autoorganizare și auto direcționare (40,4% comparativ cu
38,3%) și abilitățile de cercetare și de formulare a problemelor (33,1% comparativ cu 29,4%) (Fig. 4.2).
5 Regulament-cadru privind organizarea admiterii în ciclul I-studii superioare de licență pentru anul universitar 2017-2018, MECC, http://mecc.gov.md/sites/default/files/regulament-cadru_admiterea_la_licenta_2017.pdf
13,3
36,530,8
9,89,6
5-7 7-8 8-9 9-10 Nu răspund
22
Diferența pe sexe nu se atestă, însă, la autoaprecierea abilităților de cunoaștere a programelor Microsoft
Office, unde cca 60%, atât fete cât și băieți, susțin că dețin aceste competențe, precum și abilitățile
de rezolvare a problemelor/situațiilor de conflict (circa 39% pentru ambele sexe).
Abordați prin prisma nivelului de educație avut la momentul intervievării, se atestă diferențe
semnificative între respondenți în autoaprecierea unor competențe. Astfel, tinerii care au absolvit
colegiul într-o proporție mai mare dețin abilități în cunoașterea programelor Microsoft Office (67,1%),
comparativ cu absolvenții de liceu (57,6%). În schimb, tinerii cu studii liceale excelează la cunoașterea
limbii engleze (31,9%), în comparație cu cei din colegiu (25,1%).
Fig. 4.2. Repartizarea respondenților după autoaprecierea competențelor/abilităților deținute, pe sexe, %
Mediul de reședință a tinerilor își pune amprenta asupra gradului de dezvoltare a competențelor
generale preluate în etapele educației formale. Rezultatele empirice arată că studenții care provin din
mediul urban excelează după pondere la toate competențele/abilitățile enumerate. Diferențele
18,6
29,4
31,2
38,3
38,6
45,7
50,2
59,2
65,3
14,1
33,1
29,8
40,4
39,4
44,5
57,9
59,8
57,8
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70
Nu știu /Nu răspund
Altceva
Cunosc la perfecție alte limbi de circulație internațională (franceza, germana)
Abilități de cercetare și de formulare a problemelor
Cunosc la perfecție limba engleză (scriu și comunic liber)
Capacități de autoorganizare și autodirecționare
Abilități de rezolvare a problemelor/situațiilor de conflict
Abilități de organizare
Gândire critică, analiza și interpretarea informațiilor
Abilități în Microsoft Office (redactarea documentelor, crearea tabelelor și figurilor, PowerPoint, Excel)
Abilități de comunicare și de lucru în echipă
Bărbați Femei
23
oscilează de la 2p.p la 15p.p în defavoarea studenților din mediul rural, iar cea mai accentuată
discrepanță este pentru abilitatea de cunoaștere la perfecție a limbii engleze (circa 37% printre
studenții de la oraș, comparativ cu 21,3% pentru cei de la sat) (Fig. 4.3). O explicație, aici, ar fi că
predarea limbii engleze (ca prima limbă străină) nu este specifică pentru o bună parte din școlile rurale,
unde se studiază mai cu seamă limba franceză. Aceasta, pe de o parte, a rămas ca o experiență din anii
anteriori independenței țării, iar pe de altă parte – din insuficiența profesorilor de limbă engleză,
doritori de a lucra în sat.
În general, potrivit rezultatelor, putem constata că abilitățile practice precum cunoașterea la
perfecție a unei limbi străine (inclusiv comunicare și scris) nu sunt larg răspândite în rândul
studenților, doar 1/3 din respondenți consemnând că știu să scrie și să comunice liber în limba engleză,
iar într-o altă limbă de circulație internațională – și mai puțini (circa 16%). Totodată, lipsa acestor
abilități practice face trimitere la faptul că nivelul de cunoștințe a studenților în primul an de studii este
inferior așteptărilor instituțiilor superioare de învățământ, care presupun un bagaj de cunoștințe
generale bine determinat, inclusiv deținerea competențelor personale dobândite pe parcursul studiilor
în etapa anterioară.
Trebuie să menționăm, cunoașterea limbilor străine este una dintre competențele la care
angajatorii pun accent din ce în ce mai mult, iar șansele de angajare cresc dacă persoana cunoaște mai
mult de o limbă străină. În același timp, în contextul perspectivei de integrare în UE, cunoașterea
limbilor străine devine și o necesitate. Perspectiva statelor europene care au adoptat în anul 2008, un
Comunicat6 prin care statele membre sunt îndemnate de a face mai mult pentru atingerea obiectivului
de la Barcelona, "...nivelul de stăpânire a aptitudinilor de bază, în special prin predarea a cel puțin două
limbi străine de la o vârstă foarte timpurie", pentru a promova dialogul intercultural în Europa, de a
îmbunătăți angajarea în câmpul muncii și de a ușura circulația liberă a muncitorilor prin UE. Ca urmare
a acțiunilor întreprinse, proporția elevilor cu studii medii generale/liceale (ISCED-3) care învață două
sau mai multe limbi străine în UE constituia 59% în 2015, majorându-se cu 9 p.p. față de anul 20107.
6Communication from the Commission to the European Parliament, the Council, the European Economic and Social
Committee and the Committee of the Regions - Multilingualism: an asset for Europe and a shared commitment, http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52008DC0566&from=EN 7 Foreign language learning statistics. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Foreign_language_learning_statistics
24
Fig. 4.3. Repartizarea respondenților după autoaprecierea competențelor/abilităților deținute,
pe medii de reședință, %
Cunoașterea limbilor de comunicare internațională facilitează accesul studenților la diferite
programe ce țin de mobilitatea de studii. În plus, astfel de programe au un impact major în formarea
studenților prin perfecționarea comunicării într-o limbă străină, implicarea civică și socială,
dezvoltarea competențelor antreprenoriale și a înțelegerii interculturale, cât și a abilităților de
rezolvare a problemelor.
18,6
29,4
31,2
38,3
38,6
45,7
50,2
59,2
65,3
14,1
33,1
29,8
40,4
39,4
44,5
57,9
59,8
57,8
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70
NS/NR
Altceva
Cunosc la perfecție alte limbi de circulație internațională (franceza, germana)
Abilități de cercetare și de formulare a problemelor
Cunosc la perfecție limba engleză (scriu și comunic liber)
Capacități de autoorganizare și auto-direcționare
Abilități de rezolvare a problemelor/situațiilor de conflict
Abilități de organizare
Gândire critică, analiza și interpretarea informațiilor
Abilități în Microsoft Office (redactarea documentelor, crearea tabelelor și figurilor, PowerPoint, Excel)
Abilități de comunicare și de lucru în echipă
Masculin Feminin
25
5. PERCEPȚIILE STUDENȚILOR CU PRIVIRE LA DEZVOLTAREA CARIEREI PROFESIONALE
Carieră profesională, în sens restrâns, este percepută ca o promovare oficială în funcție, ce oferă
oportunități de auto-afirmare profesională și socială a angajatului în conformitate cu nivelul de calificare.
Astfel, cariera, în acest sens, se asociază cu obținerea unui anumit statut social, ocuparea unei anumite
poziții. În sens larg, carieră profesională prezintă o promovare prin stăpânirea profesiei, dobândirea
gradului înalt de calificare, trecerea de la un nivel al profesionalismului la altul, creativitate și
independentă în realizarea obligațiunilor profesionale. Pentru cercetarea în cauză interesul prezintă
carieră în sens larg.
Atunci când un tânăr este angajat la un loc de muncă, personalul de recrutare analizează gradul de
compatibilitate al competențelor pe care candidatul le prezintă cu abilitățile și competențele
necesare locului de muncă vizat.
Din reflecțiile studenților, participanți la studiu, privind competențele/abilitățile necesare
pentru a deveni un profesionist/specialist bun se atestă că pentru cea mai mare parte din ei cel mai
important este să deții competența – încredere în sine, curaj, muncă și efort. La fel mulți dintre
studenții intervievați, consideră că pentru a deveni un profesionist/specialist bun este necesar de a
deține următoarele grupuri de competențe: gândire critică, spirit inovativ, gândire logică, spirit de
observație; cunoștințe în domeniul studiat. Alte abilități foarte importante care au fost menționate de
către o parte dintre respondenți este cunoașterea limbilor străine; abilități de comunicare, și cunoștințe
în domeniul IT.
Se atestă, însă, o percepție slabă, din partea studenților, cu privire la unele competențe practice
foarte importante în devenirea unui specialist/profesionist bun. Au fost menționate într-o manieră
mai redusă acele soft skills precum: adaptabilitatea, flexibilitatea și lucrul în echipă; abilități de
organizare. Totodată, doar unii studenți intervievați consideră importante pentru a deveni un
profesionist bun – experiență de muncă, cursurile suplimentare, stagiile de practică, abilitățile de
gestionare a timpului, de cercetare și de formulare a problemelor, precum și abilitățile de rezolvare a
situațiilor de conflict. Foarte puțini studenți optează pentru deținerea abilităților de conducător,
antreprenoriat, manager.
Studenții participanți la studiu au fost rugați să se pronunțe asupra competențelor pe care ei
consideră că le vor dobândi pe parcursul anilor de studii. Peste jumătate dintre studenții intervievați
(54,2%) consideră că profesia aleasă de către ei într-o mare măsură va contribui la dezvoltarea
abilităților de analiză și utilizare a diferitor informații. De asemenea, fiecare al doilea este de părerea că
profesia aleasă îi va ajuta să-și dezvolte abilități de rezolvare a problemelor și capacități de lucru în
echipă. În același timp, circa 45% dintre respondenți consideră că domeniul ales îi va ajuta să-și
dezvolte o gândire creativă și vor putea comunica într-o limbă de circulație internațională. Studenții
chestionați au fost mai puțin încrezători că studiile pe care le fac vor contribui la dezvoltarea abilităților
26
în profesii adiacente. Practic fiecare al doilea, într-o măsură medie, va dezvolta abilități în profesii
adiacente (50,6%), la fel abilități de antreprenoriat (46,9%), dar și abilități de a studia constant (46,5%)
(Fig. 5.1). Nu s-au observat diferențe semnificative în percepțiile respondenților, după mediul de
reședință și pe sexe.
Fig. 5.1. Repartizarea opiniilor respondenților cu privire la oportunități de dobândire
a unor competențe pe parcursul studiilor superioare, %
Pentru a deveni un specialist/profesionist bun și a dezvolta o carieră profesională tinerii trebuie
să depună eforturi considerabile.
Este remarcabil, că cea mai mare parte a studenții intervievați conștientizează că trebuie să aibă
o atitudine responsabilă în formarea lor profesională (58,6%), în același timp ar trebui și să mai facă
diferite stagii de practică (57,7%), la fel ar trebui și să învețe bine (56%). Aproximativ jumătate din ei
consideră că pentru a deveni un profesionist în domeniu trebuie să participe la diferite training-uri și
seminare suplimentare. O treime dintre respondenți consideră că trebui să urmărească și alte
informații suplimentare de sine stătător în domeniu, pentru a avea capacitățile în domeniul studiat.
Implicarea în activitățile de voluntariat este consideră că fiind importantă doar pentru 29,3% dintre
studenți pentru a fi un specialist bun (Fig. 5.2). Diferențe semnificative după sex și mediul
de reședință nu sunt, privind activitățile necesare pentru a deveni un specialist bun.
54,2
52,6
50,2
46,8
45,5
39,5
38,9
33,1
26,5
38,7
35,3
38,0
37,1
38,0
46,5
42,6
46,9
50,6
4,2
9,2
8,7
12,9
13,5
9,6
15,1
15,1
15,9
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
Analiza și utilizarea diferitelor informații
Abilități de rezolvare a problemelor
Capacitatea de a lucra în echipă
Gândire creativă
Comunicare într-o limbă de circulație internațională
Abilități de a studia constant
Abilități în tehnologii informaționale
Abilități de antreprenoriat
Abilități din profesii adiacente
În mare măsură În măsură medie În mică măsură Nu știu/ Nu răspund
27
Fig. 5.2. Repartizarea opiniilor respondenților cu privire la acțiuni/activități necesare
pentru a deveni un specialist bun, %
Pentru fiecare tânăr în parte, proiectarea carierei profesionale pornește, de la un set de premise.
Astfel, este important ca tânărul să se cunoască pe sine, să se autodetermine din punct de vedere
profesional, să știe a corela între posibilitățile, aspirațiile și cerințele socioprofesionale. Din
multitudinea profesiilor/specialităților existente, alegerea viitoarei profesii/specialități nu este un
lucru ușor pentru tinerii de azi. De aceea, odată ce și-au ales specialitatea, tinerii își formează niște
așteptări pe parcursul anilor de studii, ca ulterior să le realizeze atât la finalul studiilor cât și pe
parcursul activării în câmpul muncii. Printre așteptările tinerilor pe care le au față de procesul de
studiere a profesiei au fost menționate comunicarea într-o limbă străină, schimb de experiență peste
hotare, facilitarea procesului de angajare în câmpul muncii, de asemenea cât mai multă practică
și experiență.
Alegerea corectă a profesiei, cerințele căreia coincid cu calitățile tânărului, poate contribui la o
mai bună, eficientă și rapidă asimilare/însușire a profesiei alese, precum și la o adaptare mai ușoară
la condițiile de muncă. În procesul de studiere a unei profesii apar deseori obstacole și dificultăți ce
ar tergiversa desfășurarea procesului de studiu în mod normal. Astfel, întrebați care ar putea fi
obstacolele și dificultățile în studierea profesiei alese, cea mai mare parte dintre studenții intervievați
susțin că nu sunt obstacole și dificultăți. Totuși, au fost studenți care cred că există un volum exagerat
de informații și au un program de studii încărcat, la fel ei cred că nu au timp suficient pentru studierea
profesiei alese.
Din rezultatele cercetării privind aspirațiile la o carieră profesională în domeniul specialității
alese, s-a constatat că 2/3 din studenții intervievați au o dorință de a avea pe viitor o carieră
0,5
29,3
32,5
51,4
56,0
57,7
58,6
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65
Nu știu/Nu răspund
Să mă implic în activități de voluntariat
Să urmăresc informația suplimentară pe profesie
Să particip la trening-uri, seminarii
Să învăț bine
Să fac diferite stagii de practică
Să am o atitudine responsabilă în formarea meaprofesională
28
profesională în domeniul specialității pe care o studiază. Un sfert dintre studenți își doresc
într-o oarecare măsură să continue drumul domeniului ales, iar pentru 7% din respondenți
le-a fost greu să răspundă (Fig. 5.3).
Fig. 5.3. Intensitatea dorinței de a avea o carieră profesională în domeniul specialității
la care studiază, %
Mai ferme în dorința de a-și dezvolta o carieră profesională în domeniul specialității
alese sunt fetele (circa 70%), comparativ cu băieții care își manifestă această dorință în proporție
de 60% (Fig. 5.4).
Fig. 5.4. Intensitatea dorinței de a avea o carieră profesională în domeniul specialității
la care studiază, repartizare pe sexe, %
65,3
24,9
2,86,9
Mare Medie Mică Îmi vine greu să răspund Nu răspund
69,259,4
22,5
28,5
0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
Femei Bărbați
Mare Medie Mică Îmi vine greu să răspund Nu răspund
29
6. ORIENTĂRILE STUDENȚILOR CU PRIVIRE LA IMPLICAREA ÎN CÂMPUL MUNCII
ÎN PERIOADA STUDIILOR
Din cauza situației economice din țară sau din alte motive, de multe ori studenții sunt nevoiți, sau
cel puțin au intenția, pe perioada studiilor să muncească. Cercetarea a scos în evidență o pondere foarte
înaltă a studenților care au intenția/ar dori să muncească în perioada studiilor − circa 82% (Fig. 6.1).
Fig. 6.1. Intenția studenților de a lucra în perioada studiilor, %
Este relevant faptul, că cea mai mare parte a studenților intenționează să lucreze pe perioada
studiilor pentru a-și forma competențe și de a acumula experiență (pentru aproximativ 43% din
respondenți), nevoia de bani pentru a-și acoperi studiile și de cheltuială (circa 34%). Aproape un sfert
dintre cei intervievați susțin că vor să lucreze pe perioada studiilor pentru a fi independenți de părinți.
Mai mult de 10% dintre respondenți intenționează să muncească deoarece sunt siguri că doar așa își
vor găsi de lucru mai ușor după finalizarea studiilor, dar și pentru a avea posibilitatea de a comunica cu
oamenii (Fig. 6.2).
Fig. 6.2. Repartizarea cauzelor intenției studenților de a se angaja la un loc de muncă
în perioada studiilor, %
81,1
18,8
Da Nu Nu știu/Nu răspund
0,7
1,8
11,4
17,6
23,8
34,1
42,8
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Nu știu/Nu răspund
Altceva
Pentru a învăța să comunic cu oamenii
Pentru a-mi găsi de lucru mai ușor după finalizarea studiilor
Să fiu independent de părinți
Pentru bani de studii şi cheltuială
Pentru a-mi forma competențe și acumula experiență
30
Aproximativ jumătate din fetele participante la studiu intenționează să lucreze în perioada studiilor
pentru a-și forma competențe și a acumula experiență. În cazul băieților doar 35,9% își propun aceasta.
În schimb reprezentativ pentru respondenții de sex masculin este că, circa 41,2 dintre ei vor să lucreze
în timpul studiilor pentru a avea bani de studii și de cheltuială, comparativ cu numai 29,4% (femei).
Aceiași situație se observă și în cazul bărbaților când este vorba despre independența față de părinți,
motiv de angajare în câmpul muncii pe parcursul studiilor în aproximativ 28,8% dintre cazuri,
în comparație cu 20,5% în cazul femeilor (Fig. 6.3).
Fig. 6.3. Cauzele intenției de a se angaja la un loc de muncă a studenților în perioada studiilor,
pe sexe, %
Diferențe semnificative nu se observă după mediul de reședință. Din studiu reiese că circa 45%
dintre studenții din mediul urban sunt motivați de intenția de a lucra în perioada studiilor prin faptul că
doresc să-și formeze competențe și să acumuleze experiență, iar studenții din mediul rural care își doresc
acest lucru în proporție de 40% (Fig. 6.4). Restul cauzelor de intenție de a se angaja în câmpul muncii pe
perioada de studii, într-o proporție mai mare dar nu și semnificativă, este specifică mai mult pentru
studenții care provin din mediul rural.
11,7
18,6
20,5
29,4
47,3
10,8
16,1
28,8
41,2
35,9
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Nu știu/Nu răspund
Altceva
Pentru a învăța să comunic cu oamenii
Pentru a-mi găsi de lucru mai ușor după finalizarea studiilor
Să fiu independent de părinți
Pentru bani de studii şi cheltuială
Pentru a-mi forma competențe și acumula experiență
Bărbați Femei
31
Fig. 6.4. Cauzele intenției de a se angaja la un loc de muncă a studenților în perioada studiilor,
după mediul de reședință, %
Alegerea studenților între a munci sau nu pe perioada studiilor poate fi privită prin prisma a
două laturi. Pe de o parte, cei care aleg să muncească pe perioada studiilor câștigă din punct de vedere
financiar, mulți dintre ei nu dispun de posibilități materiale însemnate, astfel vor putea să se întrețină
singuri și vor putea continua studiile, iar experiența acumulată ar putea contribui la lansarea unei
cariere profesionale de succes.
Un alt argument care ar fi pro pentru munca în timpul studiilor, ar fi faptul că astfel studenții au
posibilitatea de a lucra în domeniul pe care îl studiază, acumulând astfel cunoștințe practice pe lângă
cele teoretice. Comunicarea cu alte persoane ar permite tânărului să își dezvolte personalitatea, prin
cultivarea responsabilității față de profesia pe care o studiază.
Pe de o altă parte, suprasolicitarea studenților prin frecventarea cursurilor și îndeplinirea
atribuțiilor de angajat va provoca o stare de oboseală care poate avea efecte negative asupra studiilor.
Studenții astfel riscă să treacă studiile pe planul doi, iar în cel mai rău caz să renunțe la facultate.
10,4
17,6
24,8
32,8
44,4
12,9
17,5
22,4
36,1
40,4
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
Nu știu/Nu răspund
Altceva
Pentru a învăța să comunic cu oamenii
Pentru a-mi găsi de lucru mai ușor după finalizarea studiilor
Să fiu independent de părinți
Pentru bani de studii şi cheltuială
Pentru a-mi forma competențe și acumula experiență
Rural Urban
32
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Rezultatele cercetării demonstrează că respondenții – studenții din cadrul instituțiilor superioare au
percepții pozitive cu privire la rolul și perspectivele care oferă studii superioare, ceea ce prezintă un
fundament important în procesul de pregătire a cadrelor.
În majoritatea cazurilor alegerea specialității se face în baza abilităților și dorințelor personale,
gradul de solicitare a profesiei pe piața forței de muncă fiind mai puțin luat în considerare. Calitatea
studiilor, statutul de instituție de stat și echiparea cu tehnologii moderne prezintă factorii primordiali în
alegerea instituției de învățământ de către tineri.
În prezent, rolul școlii și a centrelor de ghidare în carieră încă nu a obținut o influență necesară în
orientarea tinerilor în procesul de alegere a specialității, majoritatea acestora obținând informații de sine
stătător, prin internet.
Sistemul actual de admitere la studii superioare, precum și carențe existente în cadrul
învățământului școlar/liceal, determină faptul că o proporție relativ înaltă a studenților nu posedă unele
competențe importante pentru studii superioare, cum ar fi cunoașterea la perfecție (comunicarea
liberă) a limbilor de circulație internațională și IT, tinerii din mediul rural fiind mai defavorizați în acest
aspect.
Gradul înalt de orientare a studenților de a se angaja în câmpul muncii pe perioada studiilor prezintă
o provocare importantă pentru instituțiile superioare atât din punctul de vedere al însușitei studenților,
cât și al probabilității înalte de retragere de la studii.
Reieșind din rezultatele cercetării se constată necesitatea întreprinderii unor măsuri ce țin de orientare
profesională a tinerilor și învățământul superior profesional:
Furnizarea de orientare în carieră de înaltă calitate și servicii de consiliere, implicarea tinerilor în
activități/programe de orientare școlară și profesională (teste de aptitudini, participarea la târguri
de promovare a ofertei educaționale, implicarea în activități organizate de diverse fundații și
organizații pentru tineret) pentru a informa tinerii despre opțiunile de studiu pe care le au la
finalul etapei liceale, cât și asupra calificărilor oferite de învățământul profesional superior.
Corelarea sistemului educațional cu ofertele de pe piața forței de muncă, informarea părinților și
tinerilor cu privire la cele mai solicitate profesii pe piața forței de muncă și perspectivele acestora.
Consolidarea pregătirii practice în sistemul de învățământ superior, implicarea practicienilor în
procesul didactic, dezvoltarea parteneriatelor cu angajatori întru sporirea pregătirii practice a
studenților.
Preluarea practicilor europene privind învățarea calitativă a limbilor de circulație internațională
de la o vârstă timpurie, sporirea abilităților de comunicare a studenților în limbi străine prin
mobilitate academică, atragerea specialiștilor de peste hotare în procesul didactic (cursuri de
scurtă durată, trening-uri, master-clase).
Consolidarea bazei tehnico-informaționale a instituțiilor de învățământ, în special în mediul rural,
creșterea gradului de pregătire a tinerilor în domeniul IT; extinderea conținutului
cursurilor/disciplinelor prin utilizarea soft-urilor speciale, consolidarea capacităților
absolvenților instituțiilor superioare în domeniul IT (specializate).
