Studiu Sistemul Termoenergetic Chisinau

8/3/2019 Studiu Sistemul Termoenergetic Chisinau

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-sistemul-termoenergetic-chisinau 1/32

Centrul pentru Eficienţă Energetică şi ResurseRenovabile

PRO-ENERGY

Sistemul termoenergetic dinChişinău: evoluţie, probleme şi

perspective Ruslan Surugiu Alexandru Melenciuc

Chişinău 2011



2

Orice utilizare a unor extrase sau opinii ale autorilor acestui Studiu trebuie să conţină referinţe la acest Studiu.

Copyright © 2011 Centrul pentru eficienţă energetică şi resurse renovabile.Toate drepturile rezervate.



3

RezumatComplexul termoenergetic amplasat în municipiul Chişinău – centralele electrice determoficare CET-1 şi CET-2 şi sistemul centralizat de alimentare cu energie termică SA„Termocom” – asigur ă oraşul cu energie termică şi joacă un rol cheie pentru securitateaenergetică a ţării, conţinînd principalele surse de generare a energiei electrice de pe maluldrept al Nistrului.

În perioada de tranziţie, sectorul s-a confruntat cu mai multe deficienţe: tehnice,manageriale şi financiare. În condiţiile creşterii masive a preţurilor la resursele energetice primare, scădere a puterii de cumpărare a consumatorilor, gestionării ineficiente a

întreprinderilor, creşterii pierderilor, politicilor tarifare deficiente, a incoerenţei şi lipseide realizare a politicilor de dezvoltare a sectorului, s-au acumulat datorii de peste 2,2miliarde lei, iar în modernizarea infrastructurii au fost investite foarte puţine resurse.

Sistemul centralizat de termoficare a pierdut numeroşi consumatori, ceea ce a dus lareducerea vînzărilor de energie termică din sistemul centralizat al oraşului practic de 2 orişi la scăderea performanţelor.

Politica tarifar ă vădit discriminatorie faţă de consumatorii comerciali/industriali şi publicidin anii 90’, calitatea proastă a serviciilor din acea perioadă, au provocat primele valuride deconectări. Au urmat multiple deconectări ale consumatorilor casnici, care doreau omai bună calitate şi flexibilitate a serviciilor la nivel de apartament, deşi la nivel desistem calitatea serviciilor începea să se amelioreze.

În condiţiile concurenţei din partea soluţiilor descentralizate, furnizorul a continuatcomportamentul de monopolist pe piaţă, deşi apăruse concurenţă tot mai mare din parteasoluţiilor alternative. În noile condiţii fiind necesare noi abordări faţă de consumatori,activităţi de promovare şi marketing pentru menţinerea şi atragerea consumatorilor,ajustarea la necesităţile acestora şi asigurarea nivelului de calitate şi flexibilitate cerut pe piaţă.

Acest lucru s-a datorat unor abordări învechite din partea furnizorului – practica furnizăriicătre consumatori a serviciilor de încălzire în perioade stabilite administrativ, deşi energiatermică în sistem este disponibilă practic pe întreg parcursul anului. Totuşi, principaleledeficienţe în acest sens sînt în domeniul consumatorului – sistemele ineficiente şi

inflexibile de consum al energiei termice din clădiri.Sistemele centralizate de termoficare funcţionează cu succes în ţări dezvoltate, asigurîndservicii calitative de încălzire şi alimentare cu apă caldă după necesităţile consumatorilor.Sistemele centralizate se asociază cu eficienţa la scar ă mare – datorită utilizării căldurii provenite din cogenerare, ceea ce permite producerea mai eficientă a energie electrice şitermice, reducerea consumului global de combustibili şi a emisiilor de CO2 în atmosfer ă,utilizarea resurselor renovabile şi a deşeurilor.

Este relevantă experienţa ţărilor din Europa centrală şi a ţărilor Baltice, care au înregistratrezultate foarte bune în modernizarea şi dezvoltarea sistemelor centralizate, pornind de lasisteme similare celor de la noi.



4

Importanţa dezvoltării sistemului centralizat de alimentare cu energie termică rezidă în:

• buna funcţionare şi dezvoltarea sistemului centralizat determină posibilitatea

producerii eficiente a energiei electrice în cogenerare şi, din aceste considerente,are un impact direct asupra securităţii energetice a ţării;

• modernizarea sistemului centralizat, avînd surse cu eficienţă sporită, bazate pecogenerare, şi ajustarea funcţionării acestuia la necesităţile diferitor categorii deconsumatori are o importanţă social-economică major ă pentru dezvoltareaoraşului.

• posibilitatea utilizării combustibililor/resurselor renovabile şi a deşeurilor.

Potenţialul de modernizare şi eficientizare a sistemului termoenergetic poate fi realizat prin:

• modernizarea CET-urilor şi trecerea la cogenerare a centralelor termice ale SATermocom, ceea ce va extinde capacităţile de producere a energiei electrice, şi vamări eficienţa producerii energiei electrice şi termice;

• modernizarea treptată a reţelelor termice şi eliminarea punctelor termice centralede cartier;

• instalarea în clădiri a PTI – a echipamentului modern de consum al energieitermice, care permite pornirea/oprirea căldurii şi ajustarea automată atemperaturii după necesităţile consumatorilor, producerea apei calde menajere,folosind energia termică din sistemul centralizat;

• modernizarea – eficientizareaşi flexibilizarea sistemelor din cl

ădiri.

Instalarea PTI moderne în clădiri va mări eficienţa şi va permite trecerea controluluiasupra consumului energiei termice la consumatori.

De asemenea trebuie analizate posibilităţi şi mecanisme de modernizare a sistemelor deîncălzire învechite din blocuri. Se poate spune că sistemele vechi de încălzire din blocuri – aflate în domeniul consumatorului – constituie cauză primar ă a nemulţumiriiconsumatorilor şi a debranşării apartamentelor de la sistemul centralizat. Acestea nu au posibilităţi de ajustare, sînt inflexibile, creează interdependenţe între apartamente.

Există mai multe soluţii în acest sens, inclusiv posibilitatea de conectare şi contorizaredirectă a fiecărui apartament.

Complexul de măsuri – instalarea PTI în clădiri, modernizarea sistemelor de încălzire şirealizarea măsurilor de conservare a energiei poate reduce consumul de energie termică în blocurile vechi cu 40-50% şi chiar mai mult, poate asigura confortul şi flexibilitateaconsumului.

Pentru realizarea acestor măsuri în blocuri locative, este necesar ă consolidareacapacităţilor de gestionare a acestora, sînt necesare mecanisme de finanţare. Estenecesar ă o abordare flexibilă faţă de instalarea PTI şi a sistemelor comune din blocuri pentru conectarea individuală a apartamentelor – posibilitatea instalării acestora de cătrefurnizor sau de către consumatori, direct sau prin anumite mecanisme de finanţare. Înacest sens ar fi necesar ă şi o flexibilizare a tarifului la energia termică în dependenţă de



5

nivelul de acces la sistem, ceea ce va stimula de asemenea atragerea unor noiconsumatori.

De fapt, chiar şi în prezent orice consumator conectat la sistemul centralizat determoficare prin PTI modern, avînd sistemele de încălzire şi apă caldă corespunzătoare, poate beneficia de flexibilitatea, calitatea şi confortul necesar, inclusiv acces la energiatermică pe întreg parcursul anului, eventual cu o pauză de cîteva să ptămîni vara. Această pauză va trebui minimizată şi să dispar ă cu timpul.

Este necesar ă îmbunătăţirea performanţelor întreprinderilor – îmbunătăţirea considerabilă a gestionării, reducerea pierderilor, adoptarea unor abordări orientate spre atragerea şimenţinerea consumatorilor.

Autorităţile trebuie să adopte politici, care să valorifice potenţialul de modernizare şidezvoltare a sistemului şi de eficientizare a consumului.

În afar ă de aceasta, este necesar ă rezolvarea problemei datoriilor istorice, care pun în pericol siguranţa întregului sector termoenergetic. În acest sens este necesar ă o analiză minuţioasă a soluţiilor posibile, pentru a asigura o dezvoltare cît mai bună a complexuluitermoenergetic.



6

CUPRINS

1 Introducere .................................................................................................................. 72 Sisteme centralizate de termoficare moderne – eficienţa la scar ă mare ..................... 8

2.1 Aspecte generale ................................................................................................. 82.2 Cogenerarea ........................................................................................................ 92.3 Resurse alternative .............................................................................................. 92.4 Avantaje ............................................................................................................ 102.5 Principii de funcţionare şi eficienţa .................................................................. 102.6 Politici de promovare ........................................................................................ 112.7 Conformarea la necesităţile pieţii ..................................................................... 112.8 Evoluţia ţărilor în tranziţie / post-tranziţie........................................................ 12

3 Sistemul de termoficare din Chişinău – situaţia existentă şi potenţialul demodernizare ...................................................................................................................... 13

3.1 Aspecte generale ............................................................................................... 133.2 Importanţa dezvoltării ....................................................................................... 133.3 Problema deconectărilor de la sistem ............................................................... 143.4 Unele particularităţi şi probleme de funcţionare a sistemului .......................... 15

3.4.1 Încălzire..................................................................................................... 153.4.2 Apă caldă menajer ă................................................................................... 163.4.3 Graficul de funcţionare ............................................................................. 163.4.4 Posibilităţi de depăşire a deficienţelor ...................................................... 16

3.5 Rigas Siltums vs. Termocom ............................................................................ 17

3.6 Potenţialul de modernizare – sursele ................................................................ 183.7 Potenţialul de modernizare – reţelele termice................................................... 183.8 Punctele termice individuale – interfaţa modernă între sistemul centralizat şiconsumatori................................................................................................................... 193.9 Sistemele din blocuri cu multe etaje ................................................................. 21

4 Problemele cu care se confruntă sistemul termoenergetic........................................ 234.1 Probleme istorice .............................................................................................. 23

4.1.1 Politica tarifar ă.......................................................................................... 234.1.2 Gestionarea companiilor de producere şi furnizare a energiei termice..... 244.1.3 Reducerea volumului de producere şi furnizare a energiei termice.......... 244.1.4 Pierderile de energie termică şi ineficienţa consumului ........................... 24

4.2 Probleme curente .............................................................................................. 244.3 Abordarea problemelor şi politici de modernizare ........................................... 254.3.1 Probleme de ordin financiar...................................................................... 254.3.2 Probleme de eficienţă a întreprinderilor ................................................... 264.3.3 Politica tarifar ă. Flexibilizarea tarifului la energia termică ...................... 284.3.4 Politici de promovare a sectorului ............................................................ 29

5 Concluzii şi recomandări .......................................................................................... 30



7

1 IntroducereRepublica Moldova, ca şi alte ţări ex-socialiste, a moştenit sisteme de încălzirecentralizată. În noile condiţii aceste sisteme s-au confruntat cu mai multe deficienţe:tehnice, manageriale şi financiare. Sistemul bazat pe principiul reglării consumului decătre furnizor nu r ăspunde cerinţelor pieţei, care înaintează cerinţe referitor ladisponibilitatea serviciilor, contorizarea consumului şi reglarea acestuia după necesităţileşi posibilităţile fiecărui consumator. Sectorul cu cele mai mari probleme şi cerinţe estesectorul locativ, unde locatarii din clădirile cu multe etaje caută opţiuni mai flexibile deîncălzire. Aceasta a şi cauzat multiple deconectări ale consumatorilor casnici de lasistemul centralizat în favoarea altor opţiuni, care se refer ă în special la sistemele

individuale de încălzire.În paralel cu schimbările politice din regiune, economia a adoptat principiile de piaţă care presupun noi relaţii, noi preţuri şi noi interese. Motivele politice şi economice au stopatreforma din sectorul comunal, cauza fiind caracterul social pronunţat a serviciilor comunale.

Aceasta a dus la crearea unor situaţii dificile atît pentru furnizori cît şi pentruconsumatorii de servicii comunale, asigurarea cu energie termică fiind unul din cele maiafectate sectoare. Asigurarea cu energie termică a populaţiei şi a obiectelor publicer ămîne a fi obligativitatea autorităţilor publice locale, şi găsirea soluţiilor pentru

rezolvarea problemelor din domeniul dat ţine de abilitatea şi dorinţa acestora.Autorităţile centrale au fost nevoite să întreprindă careva măsuri de reformare a sectoruluişi primele măsuri s-au referit la revederea politicii tarifare, restructurarea întreprinderilor de încălzire centralizată, transferarea proprietăţii acestor întreprinderi la consiliilemunicipale, elaborarea strategiilor şi programelor îndreptate spre restructurarea sectoruluide încălzire centralizată. În rezultatul acestor măsuri, sectorul termic din oraşelerepublicii s-a dezvoltat diferit, demonstrînd performanţa autorităţilor locale din fiecareoraş.

Restructurarea sistemelor centralizate de încălzire necesită politici şi strategii bine puse la punct, dar şi investiţii importante pentru întreprinderile de încălzire centralizată, caretrebuie să introducă noi tehnologii şi să modernizeze sistemele pentru a corespundecerinţelor noi înaintate de piaţă.

O componentă importantă a acestor politici şi strategii trebuie să se refere la sistemele deconsum al energiei termice. De fapt, lipsa de flexibilitate a sistemelor vechi din domeniulconsumatorului, în special în clădirile cu multe etaje, este una din principalele cauze aleconsumului exagerat, insatisfacţiei consumatorilor şi deconectării acestora de la sistem.În acest sens este necesar ă stabilirea unor mecanisme de finanţare pentru modernizareasistemelor la consumator, instalarea echipamentului modern pentru eficientizarea şiflexibilizarea consumului. Astfel de mecanisme pot valorifica potenţialul important de



8

reducere a consumului prin eficientizare, iar importante capacităţi financiare deja rezidă în cheltuielile exagerate ale consumatorilor, cauzate de ineficienţa consumului.

Sistemele centralizate de termoficare funcţionează cu succes în ţările dezvoltate,asigurînd servicii calitative de încălzire şi alimentare cu apă caldă după necesităţileconsumatorilor. Sistemele centralizate se asociază cu eficienţa la scar ă mare – datorită utilizării căldurii provenite din cogenerare, ceea ce permite producerea mai eficientă aenergie electrice, reducerea consumului global de combustibili şi a emisiilor de CO2 înatmosfer ă, utilizarea resurselor renovabile şi a deşeurilor.

Un interes sporit pentru Republica Moldova îl prezintă experienţa ţărilor din Europacentrală şi a ţărilor Baltice, care au înregistrat succese importante în modernizarea şidezvoltarea sistemelor centralizate, pornind de la sisteme similare celor de la noi.

Dezvoltarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică este strîns legată de posibilitatea producerii eficiente a energiei electrice în cogenerare şi, din acesteconsiderente, are un impact direct asupra securităţii energetice a ţării.

Prezentul studiu are ca scop analiza situaţiei şi a posibilităţilor de dezvoltare a sistemuluitermoenergetic din mun. Chişinău. Multe constatări şi propuneri sînt valabile şi pentrualte oraşe cu sisteme centralizate, în primul rînd mun. Bălţi. Intenţia este de a completavidul de informaţie şi comunicare în cadrul instituţiilor şi a societăţii în privinţa problemelor, dar în special a soluţiilor de dezvoltare. Studiul este unul rezumativ, diferitesubiecte descrise pot sta la baza unor cercetări desf ăşurate.

2 Sisteme centralizate de termoficare moderne –eficienţa la scar ă mare

2.1 Aspecte generale

Este greşită impresia că sistemele centralizate de termoficare ar fi doar o reminiscenţă atrecutului sovietic. Jumătate din sistemele centralizate de termoficare mari se află în afarafostelor ţări socialiste. Aşa oraşe ca Stocholm, Copenhaga, Helsinki, Vena, Berlin, NewYork şi multe altele au sisteme centralizate dezvoltate, care asigur ă servicii calitative de

încălzire şi alimentare cu apă caldă. În multe oraşe, în paralel, se extind sistemecentralizate de r ăcire. Frigul, adesea obţinut din căldura CET-urilor, este folosit pentruclimatizarea aerului în perioada caldă a anului.

Sistemele centralizate de termoficare moderne asigur ă disponibilitatea energiei termice laconsumatori pe întreg parcursul anului şi utilizarea acesteia pentru încălzire, alimentarecu apă caldă menajer ă, sau în scopuri tehnologice, după dorinţă consumatorilor – îndependenţă de necesităţile acestora.



9

În ţările dezvoltate sistemele centralizate de termoficare sînt asociate eficienţei energeticela scar ă mare. Cuvintele cheie în acest sens sînt cogenerarea şi utilizarea resurselor renovabile şi a deşeurilor pentru producerea energiei.

2.2 Cogenerarea

Cogenerarea – producerea energiei electrice şi termice utile la centrale electrice determoficare (CET-uri) – permite atingerea unei eficienţe de peste 90%, faţă de 30-50% lacentralele termoelectrice (CTE) care au ca produs doar energia electrică şi sînt nevoite să disipeze cantităţi mari de căldur ă reziduală în mediu.

Motivul este simplu. La orice centrală termoelectrică doar o parte a căldurii produse înurma arderii combustibilului poate fi transformată în energie electrică. Astfel, mai multde jumătate din energia produsă din combustibil constituie căldura care r ămîne după procesele tehnologice de producere a energie electrice. La centralele termoelectrice(CTE, dar şi la CAE) care au ca produs doar energia electrică, această căldur ă estedisipată în mediu – în atmosfer ă şi/sau în bazine de apă. Astfel, valorificarea căldurii însisteme de termoficare ofer ă avantaje importante.

Trigenerarea – cogenerarea plus producerea frigului. Frigul este produs din călduraCET-urilor în instalaţii cu absorbţie şi este furnizat consumatorilor prin sistemecentralizate de r ăcire, sau este produs la consumator din căldura livrată. Frigul este folositîn mare parte în sistemele de climatizare ale clădirilor, dar şi în scopuri tehnologice.Trigenerarea permite funcţionarea mai eficientă şi la putere mare a CET-urilor pe întreg parcursul anului.

Multe ţări depun eforturi pentru a extinde cota de energie produsă prin cogenerare înscopul reducerii consumului global de combustibili şi a emisiilor de CO2. Intenţia este dea reduce cota energiei produse la CTE şi, în unele ţări, la CAE. Acest lucru implică necesitatea extinderii pieţelor de energie termică pentru valorificarea căldurii obţinute prin cogenerare, înlocuind soluţiile de încălzire mai puţin eficiente.

2.3 Resurse alternative

În locul gazelor naturale şi altor combustibili fosili tot mai mult se folosesc deşeurile şi

resursele renovabile – biomasa, biogazul, energia solar ă şi cea geotermală.Spre exemplu, în Suedia, care practic nu are reţele de gaze naturale, principalele surse pentru sistemele centralizate sînt CET-urile, care folosesc biomasa reziduală sau cultivată în scopuri energetice, şi instalaţiile de prelucrare şi ardere a deşeurilor, bazate deasemenea pe cogenerare. Biomasa se consider ă un combustibil neutru din punct devedere al emisiilor CO2.

De asemenea se foloseşte căldura reziduală de la diferite întreprinderi industriale.



10

În unele sisteme putem găsi, în calitate de surse de energie termică, pompe termiceindustriale de capacitate mare, care utilizează căldura (de temperatur ă joasă) acumulată înapa mării sau în apele reziduale din oraşe. Vara pompele termice pot fi folosite pentru producerea frigului pentru sistemele centralizate de r ăcire.

2.4 Avantaje

Funcţionarea sistemelor centralizate de termoficare, producerea energiei electrice şitermice în cogenerare ofer ă avantaje economice şi ecologice importante – reducereaconsumului global de combustibili, reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă,îmbunătăţirea calităţii aerului în zonele urbane, permite utilizarea deşeurilor, a resurselor renovabile şi a căldurii reziduale de la diferite procese industriale.

Energia electrică şi termică produsă în cegenerare la CET-uri sînt mai ieftene decîtenergia electrică produsă separat la centrale termoelectrice şi căldura produsă separat lacentrale termice, care utilizează acelaşi combustibil.

În afar ă de numărul mare de consumatori de energie termică, sistemele centralizate potavea mai mulţi furnizori.

2.5 Principii de func ţ ionare şi eficienţ a

În sistemele centralizate moderne de alimentare cu energie termică se promovează un şir de tehnologii şi principii care să reducă pierderile şi să minimizeze costurile. Printre

acestea:• Minimizarea pierderilor şi optimizarea tehnologiilor de construcţie a reţelelor

termice. Pentru reţele noi / reconstrucţia reţelelor vechi se utilizează ţevi pre-izolate prefabricate (ţeava de oţel cu izolaţie din poliuretan şi înveliş exterior din polietilenă), care au pierderi mici, pot fi instalate în pămînt f ăr ă canale din beton,iar învelişul exterior al ţevilor şi a joncţiunilor nu permite pătrunderea umezeliidin exterior, care ar provoca coroziunea ţevii.

• Promovarea principiului de utilizare maximă la consumator a energiei transportatede agentul termic, ceea ce reduce pierderile în sistem, reduce cheltuielile pentru pompare în sistem şi permite funcţionarea mai eficientă a CET-urilor. Acest lucru

înseamnă utilizarea–r ăcirea agentului termic primar pînă la o temperatur ă cît maiapropiată (rezonabil) de mediul care este încălzit, iar reglarea se face prinajustarea debitului agentului termic primar. De asemenea, pentru reducerea şi maimult a temperaturii returului, se promovează sisteme de încălzire în clădiri cutemperaturi mai joase de funcţionare.

• Prezenţa în fiecare clădire–consumator a echipamentului de izolare hidraulică şiajustare automată a temperaturii în dependenţă de necesităţile clădirii, şi producere a apei calde menajere. Este vorba despre punctele termice individuale,PTI. Debitul prin partea primar ă a PTI se ajustează automat în dependenţă deconsumul de energie termică pentru încălzire şi, respectiv, producerea apei calde.



11

Atunci cînd consumul lipseşte, nu este debit de agent termic primar. Acest lucru permite reducerea/optimizarea cheltuielilor pentru pompare în sistem, iar PTI sînt proiectate pentru utilizarea maximă a energiei transportate de agentul termic. Seevită circulaţia parazitar ă de agent termic primar neutilizat (fierbinte) spre retur.

• Sistemele de încălzire în clădiri – cu două ţevi, robinet cu cap termostatic lafiecare radiator. Tendinţa este de reducere temperaturii de lucru a sistemelor deîncălzire (respectiv, mărirea suprafeţei radiatoarelor), ceea ce ofer ă un confortsporit, şi măreşte eficienţa sistemului centralizat prin reducerea temperaturiireturului.

• Disponibilitatea energiei termice la consumatori pe întreg parcursul anului, şiutilizarea acesteia pentru încălzire, alimentare cu apă caldă menajer ă, sau înscopuri tehnologice, după dorinţă şi necesităţile consumatorilor. PTI asigur ă flexibilitatea necesar ă.

• Izolarea hidraulică a sistemelor permite minimizarea pierderilor de agent termic şimenţinerea sistemelor mereu umplute, pentru a evita coroziunea ţevilor. Ţevilemereu umplute cu apă tratată pot funcţiona mai multe decenii f ăr ă probleme.

2.6 Politici de promovare

Promovarea cogener ării şi valorificării căldurii provenite din cogenerare în sistemecentralizate de termoficare, reducerea emisiilor de CO2, extinderea cotei de energierenovabilă – prevederi care se regăsesc în politica UE şi a multor ţări. În acest sens există o Directivă specială a UE.

Prevederi similare putem găsi în Programului Naţional pentru Eficienţă Energetică 2010-2020 al Republicii Moldova.

În Europa există organizaţia „Euroheat & Power” care întruneşte membri din peste 30 ţări – companii, asociaţii naţionale şi alte organizaţii şi întreprinderi în domeniul CET-urilor,sistemelor centralizate de termoficare şi r ăcire.

2.7 Conformarea la necesit ăţ ile pieţ ii

În ţările dezvoltate, în condiţii de piaţă, sursele de energie, sistemele centralizate dedistribuţie a căldurii şi echipamentul la consumator au evoluat continuu. Putem constata ocreştere constantă a eficienţei producerii şi transportării energiei, diversificare a surselor de energie pentru sistemele centralizate, şi creştere a ponderii resurselor renovabile faţă de combustibilii fosili. Serviciile prestate se bazează pe necesităţile consumatorilor, iar sistemele din clădiri şi echipamentul modern utilizat pentru conectarea consumatorilor lasistemele centralizate asigur ă flexibilitatea şi eficienta consumului. Concurenţa cu surseleindividuale impune furnizorii de energie termică să presteze servicii care să nu fie cu



12

nimic mai prejos decît soluţiile alternative – atît în privinţa preţului, cît şi a flexibilităţii şidisponibilităţii permanente a energiei termice.

În prezent există surse de căldur ă alternative care fac concurenţă sistemelor centralizatede termoficare. În special este vorba de centrale termice automatizate locale sauindividuale, care utilizează combustibil „comod” – gazele naturale. Companiile carefurnizează centralizat energia termică în multe ţări concurează cu succes cu acestealternative, oferind:

• preţ competitiv pentru energia termică (energia termică provenită din cogenerareeste mai ieftenă, se utilizează resurse alternative / renovabile);

• servicii calitative şi flexibile, disponibilitatea energiei termice la consumator peîntreg parcursul anului;

•

cheltuieli reduse pentru instalarea şi întreţinerea echipamentului de încălzire încomparaţie cu soluţiile individuale.

În afar ă de aceasta, intervin politicile de stat de promovare a utilizarea mai eficientă aenergiei şi a reducerii emisiei gazelor cu efect de ser ă în atmosfer ă, care stimulează utilizarea energiei electrice şi termice provenite din cogenerare şi din surse regenerabile.

2.8 Evoluţ ia ţărilor în tranzi ţ ie / post-tranzi ţ ie

În ţările în tranziţie sistemele centralizate s-au confruntat într-o măsur ă mai mare sau maimică cu un şir de dificultăţi. Pot fi identificaţi mai mulţi factori – criza economică asociată perioadei de tranziţie, capacitatea redusă de plată a consumatorilor, acumulareadatoriilor, lipsa investiţiilor în modernizare, creşterea masivă a preţurilor la resurseleenergetice, deficienţele şi lipsa de flexibilitate a sistemelor la consumator, consumulexagerat de energie la consumator din cauza pierderilor mai de căldur ă în clădiri, calitateainsuficientă a serviciilor, imixtiunea politicului în procesele de stabilire a tarifelor,deficienţe de reglementare, politici deficiente, insuficienţa capacităţilor administrative şide marketing la companii, pierderea consumatorilor şi creşterea pierderilor, etc. Unelecompanii de încălzire centralizată nu s-au adaptat la timp la noile condiţii de piaţă, nu auadoptat o nouă abordare faţă de consumatori, păstrînd comportamentul de unici furnizoride energie termică, şi astfel pierzînd o parte din piaţă la soluţiile individuale.

În acest sens companiile de termoficare din ţările baltice, din mai multe ţări din Europa

centrală şi de est, au depăşit în mare parte deficienţele perioadei de tranziţie şifuncţionează cu succes. Modernizarea sistemelor permite apropierea de / atingerea performanţelor sistemelor dezvoltate din Europa. Un aspect foarte important esteeficientizarea sistemelor la consumator şi instalarea echipamentului modern, ceea ce permite eficientizarea şi flexibilizarea considerabilă a consumului.

Pe parcursul studiului vor fi aduse mai multe exemple din oraşul Riga, care are o populaţie similar ă şi a pornit de la un sistem termoenergetic foarte asemănător celui dinChişinău. În urma unui program de modernizare bine pus la punct, sistemul centralizat determoficare din Riga a atins rezultate foarte bune.



13

3 Sistemul de termoficare din Chişinău – situaţiaexistentă şi potenţialul de modernizare

3.1 Aspecte generale

Complexul termoenergetic amplasat în municipiul Chişinău – centralele electrice determoficare CET-1 şi CET-2 şi sistemul centralizat de alimentare cu energie termică SA„Termocom” – asigur ă oraşul cu energie termică şi joacă un rol cheie pentru securitateaenergetică a ţării, conţinînd principalele surse de generare a energiei electrice de pe maluldrept al Nistrului.

Fiind construit în perioada sovietică în urma unor investiţii importante, complexultermoenergetic a trecut dureros prin perioada de tranziţie spre economia de piaţă şischimbările social-economice – în condiţii de lipsă a investiţiilor în modernizare,acumulare a unor datorii importante, creşterii masive a preţurilor la gazele naturale,neadaptare la noile condiţii de piaţă, insatisfacţie a consumatorilor şi a concurenţei din partea soluţiilor descentralizate. Sistemul centralizat de termoficare a pierdut numeroşiconsumatori, ceea ce a contribuit la reducerea performanţelor şi creşterea pierderilor însistem.

3.2 Importanţ a dezvolt ării

Pentru Chişinău existenţa sistemului centralizat de termoficare este un avantaj. Problemaeste că în multe aspecte infrastructura de producere şi transportare a energiei termice, dar şi unele principii de funcţionare şi gestionare au stagnat. De asemenea se poate vorbidespre inconsecvenţa politicilor şi acţiunilor în domeniu. Deficienţe importante sîntlegate de sistemele de consum, care se află în domeniul consumatorului.

Importanţa dezvoltării sistemului termoenergetic reiese din următoarele:

• Securitatea energetică a ţării. CET-1 şi CET-2 sînt principalele surse de generarea energiei electrice de pe malul drept al Nistrului. Producerea eficientă a energieelectrice la CET-uri depinde direct de consumul de energie termică de către

sistemul centralizat. În caz contrar, ar fi necesar ă disiparea căldurii în mediu, ceeace ar reduce considerabil eficienţa. Din aceste considerente, funcţionarea normală şi dezvoltarea CET-urilor, dar şi a sistemului centralizat de termoficare are unimpact direct asupra securităţii energetice a ţării.

• Avantajele economice şi ecologice ale cogener ării (vezi capitolul precedent).Posibilităţile de extindere a capacităţilor de cogenerare şi de utilizare a deşeurilor şi resurselor renovabile.

• Importanţa socială. O mare parte a sectorului locativ şi public beneficiază deserviciile de încălzire centralizată.



14

Sistemul existent constituie o bază bună, cu un important potenţial de modernizare. Sîntsuficiente exemple de succes de modernizare a sistemelor similare, în special în ţările baltice şi Europa centrală – cu rezultate foarte bune.

3.3 Problema deconect ărilor de la sistem

Una din problemele care afectează performanţele sistemului centralizat şi a CET-urilor este debranşarea de la reţea a unui număr considerabil de consumatori.

Consumul total de energie termică din sistem a scăzut de la 3,2 mln Gcal în anul 1997, pînă la 1,2 mln Gcal în 2000, după care a înregistrat o tendinţă pozitivă, actualmenteatingînd la nivelul de 1,5 mln Gcal/an.

Se pot distinge cîteva categorii de deconectări:

• Deconectarea întreprinderilor industriale care şi-au încetat activitatea – începînd cuanii 90.

• Deconectarea consumatorilor comerciali şi industriali, care şi-au instalat surseautonome. Cauze – politica tarifar ă discriminatorie din anii 90, calitatea proastă aserviciilor şi graficului de livrare a energie termice din anumite perioade.

• Deconectarea apartamentelor şi instalarea încălzirii autonome. Fenomenul a începutîn jurul anului 2000 şi a fost provocat în primul rînd de calitatea proastă a serviciilor de la sfîr şitul anilor 90, dar şi de graficul de livrare – începutul / sfîr şitul sezonului de

încălzire decis centralizat. În prezent, deşi capacităţile reţelelor de gaze se epuizează,sînt mulţi doritori de a trece la încălzirea autonomă, cauza principală – lipsa deflexibilitate a sistemelor din blocurile vechi şi dorinţa de a ajusta consumul îndependenţă de necesităţi şi posibilităţi, în condiţiile creşterii preţurilor la energie.

• Deconectarea unui şir de instituţii publice. Este o consecinţă a inconsecvenţei politicilor şi a acţiunilor statului în domeniul energetic. Deconectările unor instituţiiîn anii cînd calitatea serviciilor era proastă, poate fi înţeleasă şi justificată. Însă mareamajoritate a acestor deconectări a avut loc în perioada cînd sistemul centralizat dejanu mai era o problemă ca sursă de energie termică, problemele fiind mai mult însistemele de consum şi în abordările administrative. În aceste condiţii, instalareacentralelor termice autonome a implicat cheltuirea unor fonduri publice, f ăr ă a oferiavantaje faţă de conectarea la sistemul centralizat folosind echipament modern. Eramult mai rezonabilă stabilirea la nivel contractual a disponibilităţii energiei termice pentru consumatori pe întreg parcursul anului, f ăr ă a depinde de „sezonul deîncălzire” anunţat de autorităţi, şi instalarea echipamentului modern care să asigureeficienţa şi flexibilitatea consumului – PTI, care este mult mai ieften decît o centrală termică la care mai trebuie instalată şi o conductă de gaze.

• Renunţarea unor blocuri locative şi instituţii de la serviciile de alimentare cu apă caldă. Consumatorii utilizează încălzitoare electrice, deşi energia electrică este maiscumpă de aproape 2 ori faţă de energia termică din sistemul de termoficare.



15

Pînă în 1998 una din cauzele principale ale deconectării consumatorilor comerciali şiindustriali era politica tarifar ă, care presupunea subvenţionarea masivă a consumatorilor din sectorul locativ din contul consumatorilor comercial/industriali şi publici. Tariful pentru consumatorii comerciali/industriali era în mediu de 10-15 ori mai mare decît pentru consumatorii din sectorul locativ. O situaţie similar ă era şi în cazul consumatorilor publici. Această politică tarifar ă a afectat grav sectorul termoenergetic, dar şi agenţiieconomici din diverse sectoare. Abia din 1998 tariful la energia termică pentru toatecategoriile de consumatori a devenit unic.

Reducerea numărului de consumatori duce la creşterea pierderilor în reţelele termice şimicşorează posibilitatea CET-urilor de a produce energie electrică.

Marea majoritate a noilor construcţii utilizează soluţii individuale.

Pe parcursul anilor putem constata lipsa unor politici consecvente în acest domeniu, lipsainformării referitor la posibilităţile de modernizare, şi formarea unor stereotipuri însocietate, care uneori a afectat şi factorii de decizie.

Furnizorul a continuat comportamentul de simplu monopolist pe piaţă, deşi apăruseconcurenţă tot mai mare din partea soluţiilor alternative. În noile condiţii fiind necesarenoi abordări faţă de consumatori, şi activităţi de promovare şi marketing pentru atragereaconsumatorilor şi ajustarea la necesităţile acestora şi la nivelul de calitate cerut pe piaţă.

Abia în ultimii ani Termocom a reuşit să atragă noi consumatori, oferind noi condiţiicontractuale – cîteva blocuri locative noi şi consumatori comerciali, conectaţi la sistem

folosind noile tehnologii.

3.4 Unele particularit ăţ i şi probleme de func ţ ionare a sistemului

3.4.1 ÎncălzireSistemele de încălzite ale consumatorilor sînt conectate practic direct la re ţelele termiceale furnizorului, prin nod elevator, care nu ofer ă careva posibilităţi de ajustare. În unelecazuri în punctul termic central sînt schimbătoare de căldur ă pentru izolare hidraulică, dar la fel lipsesc posibilităţi de ajustare. Astfel, temperatura variază doar în dependenţă degraficul de livrare din sistemul centralizat, care, ca şi în orice sistem modern, nu poate să fie mai mică decît cea necesar ă pentru producerea apei calde.

Sistemele din clădiri – verticale cu o ţeavă, f ăr ă echipament de ajustare la radiatoare.Încercările de ajustare prin micşorarea debitului peste anumite limite „cu robinetul dinsubsol” duce la inechitate în repartizarea căldurii.

Pe timp de var ă în multe clădiri sistemele se golesc, ceea ce duce la coroziunea ţevilor şia radiatoarelor.



16

3.4.2 Apă caldă menajer ă Apa caldă menajer ă (ACM) este un produs secundar, care reprezintă apa rece încălzită în

schimbătoare de căldur ă, folosind energia termică din sistemul centralizat. În sistemelemoderne ACM se produce în echipamentul consumatorului – în PTI.

În sistemul existent ACM se produce în punctele termice centrale (PTC) de cartier, şi sedistribuie către blocuri prin ţevi de ACM, instalate în paralel cu ţevile pentru încălzire.

Între PTC şi clădiri pentru livrarea ACM se folosesc ţevi din oţel. Iar ACM este saturată cu oxigen şi provoacă coroziunea ţevilor pentru ACM, ceea ce duce la uzarea lor multmai rapidă.

În sistemul PTC–consumator lipseşte recirculaţia ACM, ceea ce duce la r ăcirea ACM

atunci cînd lipseşte consumul, ceea ce provoacă nemulţumirea consumatorilor. Pentru acompensa acest lucru furnizorul face o reducere de 20% la energia termică folosită pentru producerea ACM în PTC. Această reducere oricum este reflectată în tariful pentruenergia termică.

În PTC adesea lipseşte echipamentul de reglare a debitului agentului termic, folosit pentru producerea ACM, în dependenţă de consumul de ACM. Acest lucru înseamnă că,chiar şi atunci cînd lipseşte consumul de ACM, agentul termic neutilizat se întoarce înretur, provocînd pierderi suplimentare.

3.4.3 Graficul de funcţionare

Sistemul centralizat din Chişinău funcţionează pe întreg parcursul anului, cu o pauză decîteva să ptămîni vara pentru lucr ări de testare şi reparaţie a reţelelor. În perioada caldă energia termică se foloseşte pentru producerea ACM.

Însă pornirea / oprirea căldurii în clădiri continuă să fie efectuată la decizia autorităţilor locale. Par ţial acest lucru este cauzat de sistemele „colective” din clădiri, dar şi de faptulcă clădirile sînt conectate „direct” la sistem.

Problema este că, în lipsa echipamentului de ajustare la consumator, în perioada detoamnă şi primăvar ă, poate deveni prea cald şi consumatorii irosesc căldura prindeschiderea ferestrelor. Iar pînă la decizia de „începere” a sezonului toamna şi după

„încheierea” sezonului primăvara la consumatori poate fi prea frig.3.4.4 Posibilităţi de depăşire a deficienţelor Practic toate problemele descrise mai sus pot fi depăşite prin eliminarea din sistem a PTCvechi şi instalarea PTI moderne automatizate în clădiri. Acest lucru poate fi văzut dinexperienţa or. Riga.

De asemenea, va fi necesar de găsit posibilităţi de minimizare şi eliminare a pauzei devar ă.

În rest principiile de funcţionare a sistemului sînt similare cu cele ale sistemelor moderne.



17

De fapt, în prezent, orice consumator conectat la sistemul centralizat prin PTI

modern poate beneficia de flexibilitatea şi confortul necesar, inclusiv acces la

energia termică în afara „sezonului de încălzire” declarat. Unicul disconfort acum poate fi lipsa energiei termice timp de cîteva să ptămîni vara (în baza experienţei anilor precedenţi).

În acest sens există deja consumatori noi – cîteva blocuri locative şi consumatoricomerciali.

În Chişinău sînt cîteva cartiere cu blocuri existente, unde au fost eliminate PTC,reconstruite reţelele de cartier, folosind ţevi pre-izolate, şi instalate PTI moderne în loculnodurilor elevatoare. O mare parte a acestor PTI au fost procurate din grantul AgenţieiSuedeze pentru Dezvoltare Internaţională.

3.5 Rigas Siltums vs. Termocom

• Centralele termice principale proprii ale Rigas Siltums au fost reconstruite în CET-urimoderne. Reconstrucţia centralelor termice ale SA Termocom (în particular CT-Sudşi CT-Vest) în CET-uri ar permite eficientizarea producerii energiei termice în sistem,dar şi producerea energiei electrice în cogenerare.

• La Rigas Siltums pierderile de energie termică în reţele sînt de 13%, faţă de 20% în1997. Pentru comparaţie, SA Termocom declar ă pierderi de 20-22% (prin eforturileanilor precedenţi, pierderile au scăzut considerabil faţă de valoarea de la sfîr şitul

anilor 90).

• În Riga practic toţi consumatorii au PTI moderne (peste 8000 PTI). PTI sînt aleconsumatorilor. O parte – instalate prin program special de finanţare în credit. ÎnChişinău sînt peste 150 PTI noi (din ele – 85 PTI moderne procurate din grantulASDI). PTI sînt ale furnizorului. În afar ă de aceasta unii agenţi economici şi instituţii publice au instalat propriile PTI moderne pentru conectare la sistem. În Chişinăur ămîn 3250 noduri elevatoare în clădiri, în locul cărora ar trebui instalate PTImoderne.

• În perioada 2004-2009 în Riga au fost conectaţi la sistem noi consumatori cu osarcină termică totală de circa 250 MW.

• Vînzările de energie termică ale Rigas Siltums – peste 2,6 mln. Gcal/an. Vînzările SATermocom – circa 1,5 mln Gcal/an.

• Numărul de angajaţi este de circa 640 persoane, faţă de 1900 în anul 1997. SA„Termocom” are în prezent circa 1500 angajaţi. Astfel, este raportul de circa1pers./1000Gcal (Termocom) vs. 1pers./4062Gcal (Rigas Siltums). Reducereanumărului de personal la Rigas Siltums a fost posibilă datorită procesului demodernizare a sistemului şi eliminare a instalaţiilor învechite (PTC, unele CTdispersate vechi), dar şi contractarea unor lucr ări din exterior. Suplimentar, RigasSiltums are personal, care nu ţine de activitatea de bază a întreprinderii (salariile



18

cărora nu sînt incluse în tarif), care se ocupă de servicii suplimentare cu plată – înspecial deservirea sistemelor consumatorilor – a PTI şi a sistemelor de încălzire şiACM.

• În Riga energia termică se livrează consumatorilor pe întreg parcursul anului, f ăr ă pauză de var ă, lipseşte noţiunea de început / sfîr şit al sezonului de încălzire.Consumatorii se folosesc de servicii după necesităţi.

3.6 Potenţ ialul de modernizare – sursele

Republica Moldova sufer ă din cauza preţurilor mari la gazele naturale, care este uniculcombustibil utilizat în prezent pentru producerea energiei. Soluţii de reducere a preţuluienergiei termice la sursă sînt:

• Modernizarea CET-urilor. CET-2 şi CET-1 produc în prezent aproape 75%din energia termică din sistem. Printre alte măsuri, ar trebui examinată posibilitatea implementării ciclului combinat (instalarea suplimentar ă a unor turbine cu gaze înainte de cazanele cu abur), ceea ce ar permite mărireaeficienţei şi a capacităţii de producere a energiei electrice.

• Reconstrucţia în CET-uri moderne a centralelor termice ale SA Termocom. În perspectivă poate fi analizată posibilitatea trigener ării şi producereasuplimentar a frigului pentru consumatorii din regiune (în particular – pentruinstituţii medicale, centre comerciale, întreprinderi, etc.). CT ale SA„Termocom” produc în prezent peste 25% din energia termică din sistem.

• Diversificarea combustibililor utilizaţi – utilizarea resurselor renovabile şi, înspecial, a deşeurilor. Dezvoltarea ideii unei fabrici de incinerare a deşeurilor,care ar putea produce, în cogenerare, energie electrică şi termică pentrusistem.

Desigur, soluţiile concrete pot fi identificate în urma unui studiu de fezabilitatespecializat.

Modernizarea capacităţilor existente va eficientiza producerea de energie electrică şitermică.

Construcţia unor noi capacităţi trebuie să fie examinată în primul rînd din perspectivadisponibilităţii sarcinii termice, pentru a permite cogenerarea.

3.7 Potenţ ialul de modernizare – reţ elele termice

Un procent mare din reţelele termice sînt considerate uzate şi cauzează pierderisuplimentare. Reconstrucţia reţelelor nu poate fi efectuată într-o perioadă scurtă, şi se poate realiza pe etape, după priorităţi. Noile tehnologii – utilizarea ţevilor pre-izolate – permit reducerea pierderilor şi evitarea deterior ării ţevilor din cauza umezelii din exterior.



19

De fapt şi în sistemele din occident pot fi găsite păr ţi ale reţelelor, construite încă în anii60, sau chiar mai vechi. În Riga o bună parte a reţelelor magistrale continuă să funcţioneze f ăr ă reconstrucţie. Cu toate acestea, pierderile au fost micşorate de la 20% în1997, pînă la 13% în prezent prin optimizarea funcţionării sistemului – în primul rînd prin instalarea în clădiri a punctelor termice individuale (PTI) moderne şi eliminareacompletă a punctelor termice centrale (PTC) de cartier. Au fost reconstruite preponderentreţele de cartier de la magistrală pînă la blocuri, evitînd vechile PTC, şi poţiunile mai problematice ale reţelelor magistrale. Anual se reconstruiesc por ţiuni de reţele învechite.

În Chişinău deja au fost reconstruiţi mai mulţi kilometri de reţele folosind ţevi pre-izolate. De asemenea, în anii precedenţi au fost întreprinse măsuri, care au permisreducerea considerabilă a scurgerilor, inclusiv datorită sistemului de telemetrieimplementat.

3.8 Punctele termice individuale – interfaţ a modernă întresistemul centralizat şi consumatori

În Chişinău clădirile sînt conectate la sistemul de termoficare în mare parte direct, prinnodurile elevatoare f ăr ă posibilităţi de ajustare. Apa caldă menajer ă (ACM) este produsă în puncte termice centrale (PTC) şi distribuită către blocuri prin ţevi din oţel, f ăr ă recirculaţie, ceea ce duce la pierderi atît pentru furnizor, cît şi pentru consumatori. Există un număr mare de blocuri, care nu consumă ACM, ceea ce provoacă pierderisuplimentare în sistem, în special în perioada de var ă.

În sistemele dezvoltate, în calitate de interfaţă între sistemul de termoficare şi consumator se instalează echipament automatizat – puncte termice individuale, PTI.

• PTI asigur ă izolarea hidraulică şi ajustarea automată a temperaturii din sistemulde încălzire al clădirii de dependenţă de temperatura aerului exterior / necesităţileconsumatorilor.

• PTI asigur ă producerea apei calde menajere (ACM), folosind apa rece şi energiatermică din sistem. Creşte mult calitatea şi disponibilitatea ACM.

• PTI conţine panou de comandă, care permite ajustarea parametrilor, inclusiv ainterdependenţei între temperatura aerului exterior şi temperatura livrată în

sistemul de încălzire, temperatura apei calde, (pentru instituţii, întreprinderi) programarea regimurilor de reducere automată a temperaturii pe timp de noapte şiîn zilele de odihnă, etc.

• Se contorizează energia termică şi apa rece consumată.

Pentru izolarea hidraulică a sistemului de încălzire şi pentru producerea ACM în PTI sefolosesc schimbătoare de căldur ă moderne cu plăci din inox.

PTI permite îmbunătăţirea calităţii încălzirii şi ACM pentru consumatori şi reducereaconsumului de energie termică cu pînă la 20-25% şi chiar mai mult.



20

În afar ă de aceasta, trecerea la PTI optimizează funcţionarea sistemului centralizat dealimentare cu energie termică şi, prin aceasta, reduce pierderile din reţele. Se elimină deasemenea cheltuielile pentru PTC şi reţelele de ACM, dispar pierderile din reţelele deACM.

Aşa cum instalarea PTI asigur ă calitatea şi disponibilitatea mult mai bună a ACM laconsumatori, se poate mări considerabil numărul de consumatori de ACM. Acest lucru vamări eficienţa sistemului de termoficare, în special în perioada de var ă.

În total în Chişinău sînt 364 PTC şi circa 195 km reţele de ACM de cartier, care port fieliminate în urma modernizării sistemului prin trecerea la PTI.

Clădirile vechilor PTC pot fi valorificate pe piaţă, iar resursele obţinute pot fi folosite în

procesul de modernizare.

În Riga PTI sînt în proprietatea consumatorilor. În blocurile de locuit – în proprietateaasociaţiilor de locatari. O mare parte a PTI au fost instalate şi transmise în creditasociaţiilor de locatari printr-un program special. Facturile consumatorilor au scăzut, deşiincludeau ratele de rambursare a creditului pentru procurarea PTI, iar calitatea serviciilor a crescut. Restul PTI au fost instalate de către consumatori / asociaţii desinestătător.Astfel, cu participarea Rigas Siltums au fost instalate circa 5000 PTI, f ăr ă participareaRigas Siltums – circa 3000 PTI.

În Riga proprietatea consumatorilor asupra PTI a permis excluderea din tarif a tuturor

cheltuielilor legate de punctele termice. Furnizorul livrează energie termică pe întreg parcursul anului, care este utilizată după necesităţi de consumatori – pentru încălzire şi producerea apei calde. Noţiunea de început / sfîr şit al sezonului de încălzire a dispărut.

După cum s-a menţionat, în Chişinău sînt cîteva cartiere unde în clădiri au fost instalatePTI moderne, procurate din mijloace financiare oferite de guvernul Suediei (ASDI). Înaceste cartiere au fost reconstruite complet reţelele de cartier, folosind ţevi pre-izolate,de la magistrală pînă la clădiri, evitînd vechile PTC.

Este necesar ă o strategie de trecere la PTI, care ar fi una din principalele priorităţi îndezvoltarea sistemului de termoficare.

În occident s-a format deja o piaţă a PTI prefabricate modulare cu capacităţi diferite – dela case particulare sau apartamente pînă la blocuri mari cu multe etaje. Preţul lor este maimic decît a PTI cu proiect individual şi asamblate pe loc.

Este necesar ca PTI care se instalează să corespundă unor cerinţe de funcţionalitate,calitate a componentelor, să fie proiectate/selectate pentru a asigura calitatea serviciilor încondiţiile reale de funcţionare a sistemului, şi respectarea principiului de utilizaremaximă a energiei transportate de agentul termic pentru a mări eficienţa sistemului.



21

În prezent există deficienţe în ceea ce priveşte normele în vigoare în privinţa proiectăriiPTI. Normele se bazează în mare parte ce cele din perioada sovietică. PTI proiectateconform acestor norme vor fi mai costisitoare decît cele care se produc şi se instalează înoccident.

În acest sens este necesar ă actualizarea şi optimizarea normelor pentru proiectarea PTI,ţinînd cont de experienţa occidentală (de exemplu, experienţa Suediei – Regulamentultehnic de proiectare şi instalare a PTI).

3.9 Sistemele din blocuri cu multe etaje

Se poate spune că sistemele de încălzire din blocuri – aflate în domeniul consumatorului – constituie cauză primar ă a nemulţumirii consumatorilor şi a debranşării apartamentelor de la sistemul centralizat.

Sistemele de încălzire verticale cu o ţeavă, f ăr ă posibilităţi de ajustare sînt inflexibile şicreează interdependenţe între apartamente. Sînt multe cazuri cînd în unele apartamenteeste prea cald, iar la alţii este frig. Intervenţiile la sistem în apartamente afectează înanumită măsur ă pe ceilalţi consumatori.

Încercările de micşorare a consumului „cu robinetul din subsol” prin reducerea debitului peste anumite limite, duce la inechitate în repartizarea căldurii în bloc, provocîndconflicte. Aşa cum în sistemele cu o ţeavă radiatoarele sînt conectate în serie, căderea detemperatur ă pe fiecare radiator creşte odată cu reducerea debitului, şi dacă la primiiconsumatori temperatura poate fi suficientă, la ceilalţi poate deveni prea frig.

Din aceste considerente, deşi la intrarea în bloc – la hotarul între furnizor şi consumator – parametrii agentului termic sînt în regulă, în diferite apartamente poate fi prea cald sau prea frig, ceea ce creează insatisfacţie.

Lipsa dependenţei directe între consumul de căldur ă la nivel de apartament şi achitări nustimulează măsurile de eficientizare a consumului prin instalarea robinetelor termostaticela radiatoare şi conservarea căldurii – reducerea pierderilor prin ferestre şi pereţi. Carezultat, facturile plătite de fiecare apartament sînt mai mari.

O altă deficienţă este imposibilitatea pornirii căldurii la dorinţa unor apartamente aparte.

Pot fi identificate cîteva soluţii de modernizare a sistemelor de încălzire în blocuri.

Soluţie mai simplă – modernizarea sistemelor existente în blocuri prin instalarea laradiatoare a robinetelor termostatice (ceea ce este puţin mai dificil în sistemele cu oţeavă) şi, eventual, a repartitoarelor de costuri, care măsoar ă (foarte aproximativ) energiatermică cedată de fiecare radiator în parte.

Soluţie mai avansată, dar care poate concura direct cu încălzirea autonomă şi asigura oeficienţă, flexibilitate şi independenţă maximă a consumului:



22

• instalarea unor coloane verticale magistrale de distribuţie în spaţiul comun al blocului;

• instalarea de către locatari a sistemelor individuale de încălzire pe orizontală înapartamente, cu robinete termostatice la fiecare radiator, şi conectarea lor lacoloanele magistrale prin contor de energie termică pentru repartizarea costurilor.

Sistemul vechi poate funcţiona pînă la reconectarea tuturor locatarilor la sistemul nou. În paralel în spaţiul comun pot fi instalate de asemenea ţevile de apă caldă şi rece.

Eventual, o soluţie de amplasare a coloanelor magistrale în bloc poate fi spaţiul prin caretrece ţeava de gunoi (dacă se renunţă la sistemul de evacuare a gunoiului de la etaje), iar camera de gunoi de la primul etaj poate fi folosită, eventual, pentru amplasarea PTIconectat la sistemul centralizat de termoficare.

Instalarea PTI rezolvă în mare parte problema lipsei recirculaţiei ACM. Oricum, pentru

ca ACM fierbinte sa fie disponibilă imediat la robinet, este necesar de restabilit sistemulde recirculaţie a ACM din bloc, sau de instalat ţevi de recirculaţie noi (eventual – ţeavă comună de recirculaţie ACM în spaţiul comun al blocului). Pompă de recirculaţie a ACMse prevede în PTI.

Există şi soluţia instalării PTI de apartament, conectat la sistem, în loc de PTI la bloc,însă această soluţie ar fi mai costisitoare.

Complexul de măsuri – instalarea PTI în clădire, modernizarea sistemelor de încălzire şi realizarea măsurilor de conservare a energiei (instalarea ferestrelor

eficiente, termoizolarea pereţilor) poate reduce consumul de energie termică în

blocurile vechi cu 40-50% şi chiar mai mult.

Pentru realizarea potenţialului înalt de eficientizare a consumului prin instalarea PTI laconsumatori şi modernizarea sistemelor din blocuri este necesar de elaborat programe şimecanisme de finanţare. De fapt, un important potenţial de finanţare deja rezidă încheltuielile exagerate pentru servicii, care pot fi reduse prin investiţii în modernizare.Dificultatea este că cel puţin o parte din lucr ări ţine de spaţiul comun al blocului, iar capacitatea de a realizare a lucr ărilor în comun şi de finanţare a acestora în cadrulasociaţiilor nu este dezvoltată. În acest sens este necesar ă implicarea autorităţilor cu nişte programe bine puse la punct, şi informarea populaţiei referitor la soluţiile de modernizareşi avantajele acestora.

O soluţie particular ă de modernizare, valabilă pentru blocurile supuse mansardării ar fistimularea instalării în bloc a PTI pentru necesităţile de încălzire şi ACM ale mansardei,dar şi a întregului bloc – în procesul construcţiei mansardei. În afar ă de aceasta, coloanelenoi, instalate prin spaţiul comun al blocului pentru conectarea mansardei la PTI, pot ficalculate pentru a permite gradual conectarea individuală a apartamentelor de la etajeleexistente. Această soluţie ar permite modernizarea sistemelor din blocurile respective.Aceasta va elimina necesitatea instalării centralelor termice autonome în mansardă, cumse practică în prezent, iar calitatea şi flexibilitatea serviciilor va fi comparabilă.



23

4 Problemele cu care se confruntă sistemultermoenergetic

4.1 Probleme istorice

Cele mai mari probleme care periclitează funcţionarea sistemului termoenergetic, cît şiviitorul acestuia se refer ă la datoriile imense acumulate pe perioada 1998-2010 în sumă ce depăşeşte 2.2 mlrd MDL.

Cauze care au dus la crearea situaţiei date sînt mai multe, însă în studiu dat ne vom referila cele mai importante.

4.1.1 Politica tarifar ă

Punctul slab al sistemului termoenergetic pînă în 2007 reprezenta tariful la energiatermică, care pe o perioadă de 8 ani nu a fost ajustat la cheltuielile suportate de furnizor.Motivul de bază rezidă în riscul politic pe care nu vroia nici un Consiliu Municipal să şi-lasume pentru a majora tariful la energia termică pe tot parcursul acestei perioade. Abia în2007, CMC a abordat întrebarea referitor la tarife şi a acceptat o majorare a tarifului.

În acelaşi timp, tariful la energia termică produsă de CET-uri este pînă în prezent un tarif ce subvenţionează producerea de energie electrică, fiind o deviere substanţială de la practica europeană, unde energia termică este tratată ca un produs complementar.

Diagrama 1

În diagrama de mai sus sînt relatate realităţile care demonstrează o abordare diferenţiată de la an la an a raportului dintre costurile atribuite energiei electrice şi termice, ceea ce



24

demonstrează că a existat o inconsecvenţă vis-a-vis de corectitudinea aplicării principiilor economice şi tehnologice la determinarea acestor tarife.

4.1.2 Gestionarea companiilor de producere şi furnizare a energieitermice

Modul dezastruos de gestionare a SA Termocom, în special în perioada 1998-2001, faptconfirmat şi de raportul Cur ţii de Conturi din perioada respectivă, a dus la acumularea de pierderi financiare importante, ceea ce a dus şi la lansarea procedurii de insolvabilitate afurnizorului de energie termică din mun. Chişinău.

4.1.3 Reducerea volumului de producere şi furnizare a energieitermice

Aceasta, desigur, a dus la creşterea costurilor de producere per unitate, în cazul dat Gcal,

şi respectiv la pierderea poziţiei concurenţiale pe piaţă. Cauzele principale care au stat la baza reducerii acestui volum (în cazul SA Termocom de la 3,2 mln Gcal anual la 1,2 mlnGcal), au fost criza economică din anii 1991-2001, calitatea serviciului/produsului cît şi politica tarifar ă aplicată în cazul altor surse de energie, şi în primul rînd la gazul natural.Aceasta direct a dus la deconectări masive din partea consumatorilor, în special celor industriali.

4.1.4 Pierderile de energie termică şi ineficienţa consumuluiPierderile semnificative de energie termică, in special cele din sectorul locativ, duc lareducerea eficienţei sistemelor centralizate de aprovizionare cu energie termică, motivdin care ele nu rezista concurenţei (neloiale) cu sursele alternative.

4.2 Probleme curente

Toţi suntem martorii unor situaţii create din 2010 pînă în prezent privind riscul desuspendare a producerii şi furnizării de energie termică din motivele legate de datoriilecreditoare curente şi istorice acumulate de producătorii şi furnizorii de energie termică.Companiile care formează acest cerc vicios de datorii sunt Moldovagaz, CET2, CET1,Termocom SA.

Companiile date formează acel lanţ care stă la baza funcţionării sistemuluitermoenergetic din mun. Chişinău. Desigur că rolul de bază în această schemă revine pe

bună seamă SA Termocom care este responsabil pentru buna funcţionare a sistemului înîntregime deoarece fluxul financiar aferent producerii de energie termică de către CET-uri şi CT-uri este responsabilitatea solitar ă a SA Termocom.

După situaţia de blocare a conturilor SA Termocom în prima jumătate a 2010, a urmatsemnarea unui memorandum de către Moldova-Gaz, SA CET-2, SA CET-1, SATermocom, Ministerul Economiei şi Primăria Municipiului Chişinău, care stabileamecanismul de neadmitere a unei situaţii similare, condiţia de bază fiind achitarea lanivel de 100% a achiziţiilor curente de resurse energetice de către SA Termocom faţă deMoldova-Gaz, CET-2 şi CET-1.



25

Condiţiile acestui Memorandum au fost îndeplinite de păr ţi pînă în luna decembrie, 2010,cînd SA Termocom nu şi-a onorat obligaţiunile financiare faţă de furnizori – CET-2,Moldova-Gaz, CET-1. În situaţia dată, motivele care au dus la crearea unei asemeneasituaţii sînt:

• Gestionarea precar ă a întreprinderii SA Termocom

• Nivelul de plată a consumatorilor în contextul major ării tarifului şi a lipseimăsurilor de eficientizare a consumului.

Astfel, în a doua jumătate a anului 2010, s-a accentuat creşterea cheltuielilor SATermocom f ăr ă a avea un efect benefic asupra nivelului de operare sau de dezvoltare aîntreprinderii.

Confirmare a acestora pot servi cererile SA Termocom către ANRE privind majorarea

tarifului unde pentru anul 2010 se raportează pierderi financiare de 24 mln lei, şi asta încondiţiile cînd tariful pentru 2010 a fost adoptat la nivel de acoperire a tuturor cheltuielilor şi plus la aceasta un profit mai mare de 6 mln MDL. Pe lîngă acestea, lafinele lunii iunie 2010 bugetul întreprinderii indica un surplus de 8 mln MDL.

În afar ă de aceasta, pot fi enumerate mai multe iniţiative defectuoase privind gestiuneaîntreprinderii dintre acestea fiind:

• cererea de majorare a tarifului pentru 2011, unde SA Termocom cere mărireanivelului de pierderi în reţea cu 2% de la 20% la 22% ori în valoare bănească cumai mult de 18 mln lei;

• mărirea numărului de angajaţi a companiei cu mai mult de 40 persoane, ceea cereprezintă un efort financiar de aproximativ 3 mln MDL;

• achiziţionări de autoturisme sau reparaţii de oficii în sume mari, ce însumează aproximativ 1 mln MDL.

4.3 Abordarea problemelor şi politici de modernizare

4.3.1 Probleme de ordin financiar

Actualmente asistăm la procesul de negociere a semnării unui nou Memorandum, care larîndul său va face referinţă la anumite precondiţii care vor acorda un suport situaţiei dinsistemul termoenergetic şi cel mai important ca acest sistem să nu ajungă în situaţia deneplăţi curente sau de blocare a activităţii unei sau altei unităţi din sistemul dat.

În acelaşi timp, problema datoriilor istorice ramîne suspendată pînă la moment nefiindgăsită o soluţie pentru stingerea acestor datorii de peste 2.2 mld lei.

Din punctul nostru de vedere, soluţie la problema datoriilor istorice poate fi găsită doar cu concursul autorităţilor centrale, în cazul dat al Guvernului, în special ţinînd cont decaracterul strategic şi vital al sistemului termoenergetic din mun. Chişinău.



26

Pentru funcţionarea sigur ă a sistemului termoenergetic pe viitor se impun cîteva condiţii:

a) politica tarifar ă care să prevadă acoperirea costurilor, inclusiv o marjă de profit,

necesar ă pentru dezvoltarea companiilor şi să nu creeze condiţii artificiale pentrudezvoltarea altor soluţii de asigurare cu energie termică, în conformitate cuDirectivele Uniunii Europene;

b) separarea problemei datoriilor istorice de funcţionarea de zi a întreprinderilor dinsistemul respectiv;

c) găsirea soluţiei pentru rezolvarea problemei datoriilor istorice;

d) găsirea soluţiilor pentru eficientizarea oper ării acestor întreprinderi;

e) promovarea unor mecanisme de finanţare a eficientizării consumului.

Ţinînd cont de faptul că punctele a) şi b) sînt într-o măsur ă oarecare în atenţiaautorităţilor, ne vom axa pe problema soluţiei privind datoriile istorice şi eficientizareaoper ării acestor întreprinderi.

Astfel, noi întrevedem cîteva soluţii la problema datoriilor care pot fi folosite separat sauîn combinaţie şi anume:

• Aplicarea schemei similare celei care a precedat privatizarea RED-urilor, undedatoriile debitoare şi creditoare ale RED-urilor au fost transferate uneiîntreprinderi de stat aparte. Astfel întreprinderea se va putea dezvolta f ăr ă povaradatoriilor istorice.

• Lichidarea SA „Termocom” ca întreprindere prin reorganizarea acesteia, ceea ce presupune privatizarea, unde investitorul şi-ar asuma datoriile create faţă decreditori, sau lărgirea portofoliului de acţiuni, inclusiv prin atragerea capitalului privat, care înainte de aceasta necesită o capitalizare a activelor acesteiîntreprinderi;

• Transferul în contul datoriilor către Moldovagaz a reţelelor de gaze construite din bugetul municipal (soluţie par ţială).

Soluţia optimă poate fi stabilită doar în urma unui studiu minuţios, care să ia înconsideraţie toţi factorii relevanţi.

4.3.2 Probleme de eficienţă a întreprinderilor

În ceea ce priveşte îmbunătăţirii funcţionării întreprinderilor complexului termoenergetic,se impune luarea a mai multe măsuri pentru a mări eficienţa economică a acestor unităţi.

Dacă să analizăm performanţele întreprinderilor de producere a energiei CET-1 şi CET-2,nu au fost efectuate investiţii în modernizare, care să mărească simţitor eficienţa producerii energiei electrice (şi termice), consumatorii din Republica Moldova au fost şisînt nevoiţi să „subvenţioneze” aceşti producători.

Pentru o ilustrare a efectului activităţii acestor întreprinderi doar pe partea electrică în perioada 2005-2010, efectul financiar negativ cumulativ a fost de aproximativ 1.2 mld lei.



27

Diagrama 2

Este clar că, în afar ă de potenţialul de eficientizare a producerii energiei, mai este şifactorul gazelor naturale scumpe vs. energia mai ieftină din est. În Ucraina este mixul deenergie hidro, atomică şi gaze mai ieftene, la CTE MGRES – presupunem că este vorbade gaze ieftine (de fapt eficienţa totală a MGRES este mult mai mică decît cea a CET-

urilor din Chişinău, deoarece mai mult de jumătate din energia produsă de MGRES estecăldura reziduală care se aruncă în mediu).

Orice ţar ă are nevoie de producere locală de energie electrică, ca o cerinţă imperativă asecurităţii energetice.

În condiţiile în care gazele naturale sînt mai scumpe, este şi mai importantă valorificarea posibilităţilor de eficientizare, pentru a mări competitivitatea şi a dezvolta sursele locale.Lucrul dat trebuia şi trebuie să reprezinte un interes primordial pentru autorităţile centrale pentru a evita costuri suplimentare pe care trebuie să le suporte consumatorii dinRepublica Moldova.

Metodele ce se impun pentru soluţionarea acestei probleme se rezumă la cîteva acţiuni pecare Guvernul/Ministerul Economiei ar putea să le adopte:

• Atragerea investiţiilor, crearea de parteneriate publice-private.

• Atragerea capitalului privat / privatizarea întreprinderilor termoenergetice. Secunoaşte din experienţa mondială că capitalul privat depăşeşte în majoritateacazurilor eficienţa capitalului de stat. Astfel, prin implicarea companiilor private pot fi obţinute mai multe beneficii printre care: investiţii necesare în tehnologiinoi; metode noi de management; abordarea pieţei ca un instrument de motivaţie;etc.



28

• Crearea pieţei de producere a energiei electrice şi termice. Pe tot parcursul acestor ani, asistăm la o situaţie care motivează „parazitarea” întreprinderilor. Aceasta econdiţionat de faptul că indiferent de nivelul costurilor pentru producerea energieielectrice şi termice, întreprinderile date oricum vor obţine tarifele şi banii care leasigur ă funcţionalitatea. În cazul apariţiei concurenţei pe partea producerii,întreprinderile vor fi nevoite să găsească metode de eficientizare a costurilor şi să caute investiţii necesare pentru menţinerea lor pe piaţă.

În acelaşi timp, îmbunătăţirea managementului poate avea o influenţă pozitivă asupracosturilor resurselor energetice care, din experienţa altor ţări, pot fi pînă la 10% dincosturi.

4.3.3 Politica tarifar ă. Flexibilizarea tarifului la energia termică

Politica tarifar ă este unul din instrumentele cele mai importante în dezvoltarea sectoruluitermoenergetic şi din acest considerent, cerinţele faţă de elaborarea şi aplicarea politiciitarifare sînt foarte înalte.

Politica tarifar ă trebuie să abordeze următoarele momente de bază:• concurenţa loială între producătorii de diferite resurse energetice la nivel de tarife

cît şi a consumului de resurse de energie;• stimularea ridicării eficienţei oper ării întreprinderilor din sector;• atragerea de noi investiţii.

Flexibilizarea tarifului la energia termică.

Pentru a stimula modernizarea sistemelor la consumatori, inclusiv instalarea PTI, pentru adezvolta piaţa energiei termice şi a atrage noi consumatori este necesar ă apariţia unor tarife diferenţiate – în dependenţă de nivelul de acces la sistem.

Instalarea PTI, instalarea sistemelor din blocuri pentru conectarea individuală aapartamentelor poate fi efectuată de consumatori – de asociaţiile de locatari,desinestătător sau prin anumite mecanisme de finanţare, sau de către furnizor. În acestsens ar fi necesar ă diferenţierea tarifului la energia termică în dependenţă de nivelul deacces:

• Tarif pentru energia termică pînă la PTI. PTI instalat de consumator (inclusiv prinmecanisme de finanţare). Instalarea PTI – obligatorie. Tariful nu trebuie să

includă careva cheltuieli ale furnizorului legate de: instalarea sau exploatarea PTI,PTC, reţele de ACM, compensarea costurilor de producere a ACM în PTC f ăr ă recirculaţie. Tariful de bază şi cel mai mic. Aşa stau lucrurile în majoritateasistemelor din occident, sau, spre exemplu, în Riga.

• Tarif pentru energia termică după PTC/PTI al furnizorului. Furnizorul livrează însistemele interne ale consumatorului căldur ă şi ACM. Aşa stau lucrurile în prezent.

• Tarif pentru energia termică în cazul conectării individuale a apartamentului, încazul în care PTI şi coloanele magistrale din bloc sînt ale furnizorului.



29

În toate cazurile, costul ACM – calculat în dependenţă de consumul de apă rece şi energietermică (la tariful pentru energia termică la nivelul respectiv de acces), utilizată pentru pregătirea ACM.

Flexibilizarea/diferenţierea tarifului ar face serviciile de alimentare centralizată cuenergie termică mai competitive şi ar permite atragerea consumatorilor comerciali (careîşi vor instala propriile PTI), dar şi a caselor particulare. În acest sens, în unele ţări (spreexemplu Suedia) multe case particulare sînt conectate la sistem prin PTI prefabricate demici dimensiuni. Acest lucru de asemenea ar stimula modernizarea sistemelor din blocuri, inclusiv instalarea de PTI de către consumatori.

4.3.4 Politici de promovare a sectoruluiAnalizele arată că serviciile de încălzire centralizată sînt competitive şi în prezent – dacă vorbim despre conectarea la sistem folosind echipament şi sisteme de consum moderne,care să asigure flexibilitatea necesar ă şi eficienţa consumului. Însă consumatori noi sîntfoarte puţini, din mai multe cauze:

• lipsa de informaţie despre posibilităţile sistemului, a serviciilor şi a tehnologiilor moderne de conectare la sistem;

• stereotipurile şi incertitudinea formată în societate;

• imaginea proastă a SA Termocom, formată pe parcursul mai multor ani;

• lipsa unei abordări active de promovare şi atragere a consumatorilor.

Deşi SA „Termocom” este monopolist pe piaţa alimentării centralizate cu energie termică din mun. Chişinău, această întreprindere nu este monopolist în domeniul alimentării cuenergie termică în general, ţinînd cont de soluţiile autonome. Din aceste considerente SA„Termocom” trebuie aibă un comportament orientat spre atragerea şi menţinereaconsumatorilor, să dezvolte abordări şi soluţii specifice diferitor tipuri de consumatori.SA „Termocom” trebuie să aibă un marketing şi soluţii pentru consumatori, care să corespundă realităţilor pieţii concurenţiale. Orice consumator nou contribuie laîmbunătăţirea performanţelor sistemului.

Trebuie să dispar ă fenomenul începerii şi încheierii centralizate a sezonului de încălzire.PTI au flexibilitatea de a ajusta temperatura operativ după temperatura exterioar ă, ceea ce

permite o eficienţă înaltă a consumului toamna şi primăvara. Principiul funcţionării promovat de furnizor trebuie să fie – disponibilitatea agentului termic la consumator peîntreg parcursul anului, consumul – în dependenţă de necesităţile consumatorului.

Fenomenul începerii şi încheierii centralizate a sezonului de încălzire deja trebuia să dispar ă în cazul clădirilor conectate cu PTI. În cazul în care PTI este al furnizorului,trebuie să existe mecanisme, care să permită gestionarea şi ajustarea optimă a acestuiaconform necesităţilor consumatorului.



30

De fapt, sistemul de termoficare funcţionează şi în condiţiile actuale pe întreg parcursulanului, doar cu o pauză de cîteva să ptămîni vara. În perioada caldă a anului energiatermică (folosită pentru producerea ACM) pentru întregul oraş este livrată de CET-2.

Astfel, în prezent orice consumator conectat la sistemul centralizat prin PTI modern poate beneficia de flexibilitatea şi confortul necesar, inclusiv acces la energia termică pe întreg parcursul anului, eventual cu o pauză de cîteva să ptămîni vara.

Pauza de var ă va trebui să fie minimizată şi să dispar ă cu timpul. Acest lucru este necesar pentru a atrage categorii de consumatori, pentru care este importantă disponibilitatea permanentă a apei calde (hoteluri, etc.).

Autorităţile trebuie să adopte politici, care să valorifice potenţialul de modernizare asistemului şi de eficientizare a consumului.

În ultimul deceniu de la sistemul centralizat s-a deconectat un număr important deinstituţii publice, care au instalat centrale termice autonome. Acest fenomen poate ficalificat ca o inconsecvenţă a politicii statului, deoarece, cel puţin formal, guvernele prevedeau dezvoltarea sistemului termoenergetic. Iar aceste deconectări, care, în afarafaptului că au fost folosiţi bani publici pentru construcţia centralelor termice autonome, încondiţiile disponibilităţii suficiente a energiei termice din sistemul centralizat la intrareaîn instituţii, au subminat performanţele sistemului.

Astfel, în contextul unor politici, orientate spre modernizarea sistemului, care să respectedocumentele strategice adoptate şi bunele practici internaţionale, nu este normală

deconectarea şi trecerea la încălzire autonomă a instituţiilor publice. În schimb,investiţiile de modernizare disponibile la instituţii trebuie să fie orientate spremodernizarea sistemelor de consum (inclusiv instalarea PTI) şi măsuri de eficienţă energetică. De asemenea, politicile de dezvoltare în acest domeniu ar presupune şi un program de reconectare treptată a instituţiilor deconectate (centralele termice autonome pot r ămîne ca surse de rezervă sau pot fi transferate la instituţii din oraşele mici).

5 Concluzii şi recomandări

Sectorul termoenergetic în Republica Moldova se află într-o situaţie dificilă care a fostcauzată de mai mulţi factori printre care:

• prezenţa factorului politic în politica tarifar ă a oraşelor;• lipsa unei baze legislative coerente, inclusiv a legii privind sectorul

termoenergetic, care ar oferi condiţii pentru dezvoltarea sectorului, respectiv asistemelor centralizate de încălzire;

• lipsa unei politici în domeniul energetic care ar viza dezvoltarea optimă a tuturor ramurilor energetice;

• factori care nu pot fi evitaţi, cum sînt creşterea preţurilor la resursele energetice şinivelul redus de venituri ale consumatorilor.



31

Pentru o dezvoltare durabilă a sectorului dat, este nevoie de adoptarea următorilor paşi:

Mobilizare la nivel central cu scopul promovării dezvolt ării sectorului Este necesar ca Guvernul să accepte ideea dezvoltării sectorului ca una prioritar ă şi să aplice măsuri de reformare sectorului. Pînă în prezent, documentul de bază care ar reglementa relaţiile din sector cît şi dezvoltarea lui – legea privind energia termică – nu afost aprobat de Parlament.

Lipsa acestei legi are un impact negativ asupra dezvoltării sectorului termoenergetic şi, în primul rind, a sistemelor centralizate de încălzire, care presupun utilizarea CET-urilor şi acentralelor termice care au avantaje economice şi de altă natur ă vis-à-vis de opţiunileautonome de încălzire.

Necesitatea de a asigura suport şi în ţ elegere atît din partea furnizorului cît şi aconsumatorului Pentru a avea o dezvoltare durabilă a sectorului, este necesar de implementat măsuri şidin partea consumatorilor şi a furnizorilor, în special partea consumatorului fiindcaracterizată de sisteme interne care nu permit reglare şi evidenţă a consumului deenergie termică, ceea ce are influenţe asupra disciplinei de plată cît şi a posibilităţilor deconsum a serviciilor respective. Deficienţele privind implementarea măsurilor în cadrul păr ţii consumatorilor, sînt cauzate şi de lipsa structurilor instituţionale (gestionari aifondului locativ) capabile să implementeze proiecte care ar permite îmbunătăţireadistribuirii energiei termice între apartamente.

Îmbunăt ăţ irea calit ăţ ii manageriale a întreprinderilor din sector Calitatea gestionării din punct de vedere managerial reprezintă acele măsuri ce pot firealizate cu costuri minime sau f ăr ă costuri. Efectul acestora nu este unul neglijabil şiaceasta demonstrează experienţa altor ţări dar şi a unor întreprinderi din RM. Una dinsoluţiile posibile ar fi şi implicarea capitalului privat în gestionarea sau chiar în preluareaactivităţilor de producere a energiei termice şi electrice.

Promovarea aprobării planului de dezvoltare a sectorului termoenergetic la nivel deora ş Cu toate că se discută necesitatea elabor ării unui plan de dezvoltare a sectoruluitermoenergetic în mun. Chişinău, lucrul acesta nu s-a reuşit pînă la moment, ceea cetergiverseaz

ădezvoltarea sectorului

şi respectiv influen

ţeaz

ăasupra utiliz

ării mai

eficiente a surselor energetice (combustibilii fosili, sursele de energie renovabilă şideşeurile).Stabilirea ca prioritate – dezvoltarea sistemului centralizat de termoficare şi a cogener ării,ceea ce presupune avantaje economice, ecologice şi are importanţă pentru societate.

Promovarea implement ării măsurilor de îmbunăt ăţ ire a consumului de energie termică Se impune ca o măsur ă prioritar ă şi care dispune de cel mai mare potenţial de reducere acosturilor de încălzire, şi ar avea următoarele rezultate pozitive:

• ridicarea nivelului de plată pentru energia termică consumată;



32

• consumatorii ar avea posibilitatea de a regla consumul de energie termică îndependenţă de posibilităţile financiare ale acestora, ceea ce pentru păturile socialvulnerabile reprezintă o problemă vitală;

• vor dispărea disputele dintre locatarii blocurilor de locuit care vizează consumuldiferit de energie termică (la unii caloriferele sînt fierbinţi iar la alţii sînt reci), pecînd plata pentru servicii este calculată în bază de suprafaţă;

• vor dispărea disputele dintre locatarii blocurilor referitor la pornirea sau oprireacăldurii în bloc;

• vor exista motive pentru locatari de a implementa măsuri de conservare a energiei(izolarea pereţilor, acoperişului, ferestre eficiente, etc.);

• crearea de noi afaceri şi locuri de muncă.

Crearea şi dezvoltarea mecanismelor financiare

Orice măsur ă tehnică necesită acoperire financiar ă, atît de partea furnizorului cît şi de partea consumatorilor. Crearea fondurilor de tip “revolver”, implicarea fondurilor guvernamentale pentru asigurarea garanţiilor sau cu alte scopuri, ar da un imbold în ceeace priveşte implementarea proiectelor de eficienţă energetică, reutilare şi îmbunătăţire asistemelor de încălzire centralizată.Acest lucru poate fi realizat atît la nivel naţional (crearea Agenţiei pentru Eficienţă Energetică reprezintă un început) cît şi la nivel local, prin crearea structurii instituţionaleşi elaborarea mecanismelor financiare în colaborare inclusiv cu instituţiile financiareinternaţionale sau cu donatorii externi. De asemenea, există spaţiu pentru companii private care pot oferi servicii de îmbunătăţire a eficienţei consumului.

Date post:	06-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	lisionok
View:	226 times
Download:	0 times

Studiu Sistemul Termoenergetic Chisinau

Documents