CUPRINS INTRODUCERE.................................................. 1 I . CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND TREZORERIA...............3 1.1 CONCEPTUL DE TREZORERIE ŞI STRUCTURA TREZORERIEI........3 1.1.1 Conceptul de trezorerie – consideraţii istorice.....3 1.1.2 Conceptul de trezorerie – consideratii generale.....3 1.1.3 Structura trezoreriei...............................4 1.2 FLUXURILE DE TREZORERIE.................................5 1.2.1 Clasificarea fluxurilor de trezorerie...............5 1.2.2 Metode de prezentare a fluxurilor de trzorerie......7 1.2.3 Estimarea fluxurilor de trezorerie – element de decizie la nivelul managementului........................10 1.3 DOCUMENTELE ŞI SITEMUL CONTABIL UTILIZAT IN EVIDENŢAOPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE........................11 1.3.1 Documentele utilizate in cadrul operatiunilor de trezorerie...............................................11 1.3.2 Contabilitatea opeartiunilor de trezorerrie........16 1.4 RAPORTAREA ELEMENTELOR DE TREZORERIE IN SITUATIILE FINANCIARE.................................................27 1.4.1 Raportarea elementelor de trezorerie in bilanţ....28 1.4.2 Raportarea elementelor de trezorerie in Tabloul fluxurilor de numerar....................................28 1.4.3 Raportarea altor elemente de trezorerie............32 1.5 GESTIUNEA TREZORERIEI ÎNTREPRINDERII...................33 1.5.1 Indicatori de echilibru............................35 1.5.2 Gestiunea creantelor si a datoriilor...............37 1.5.3 Solvabilitatea intreprinderii......................42 1.6 POSIBILITATI DE PLASARE EXCEDENT SI ACOPERIRE DEFICIT DE TREZORERIE..............................................44 1.6.1 Metode de calcul excedent/deficit de numerar.......45 1.6.2 Posibilitati de plasare a excedentului de numerar. .46 1.6.2 Posibilitati de acoperire a deficitului de numerar. 47 II STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI LA S.C. LASTING SYSTEM S.R.L TIMISOARA..............................48 2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE........48 0
1.2 FLUXURILE DE TREZORERIE...................................................................................5
1.2.1 Clasificarea fluxurilor de trezorerie..........................................................................5
1.2.2 Metode de prezentare a fluxurilor de trzorerie.........................................................7
1.2.3 Estimarea fluxurilor de trezorerie – element de decizie la nivelul managementului........................................................................................................................................10
1.3 DOCUMENTELE ŞI SITEMUL CONTABIL UTILIZAT IN EVIDENŢAOPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE.........................................................11
1.3.1 Documentele utilizate in cadrul operatiunilor de trezorerie....................................11
1.3.2 Contabilitatea opeartiunilor de trezorerrie..............................................................16
1.4 RAPORTAREA ELEMENTELOR DE TREZORERIE IN SITUATIILE FINANCIARE....................................................................................................................27
1.4.1 Raportarea elementelor de trezorerie in bilanţ.......................................................28
1.4.2 Raportarea elementelor de trezorerie in Tabloul fluxurilor de numerar.................28
1.4.3 Raportarea altor elemente de trezorerie..................................................................32
1.6 POSIBILITATI DE PLASARE EXCEDENT SI ACOPERIRE DEFICIT DE TREZORERIE....................................................................................................................44
1.6.1 Metode de calcul excedent/deficit de numerar.......................................................45
1.6.2 Posibilitati de plasare a excedentului de numerar...................................................46
1.6.2 Posibilitati de acoperire a deficitului de numerar...................................................47
II STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI LA S.C. LASTING SYSTEM S.R.L TIMISOARA...............................................................................................48
2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALE............................48
LASTING SYSTEM S.R.L. TIMISOARA.........................................................................48
2.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE....................................................................................50
2.3. MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND CONTURILE DE TREZORERIE............52
LA S.C. LASTING SYSTEM S.R.L. TIMISOARA...........................................................52
2.2.1 Contabilitatea titlurilor de plasament.....................................................................52
Diferentierea intre management si proprietari in economia de piata moderna, impune necesitatea unei metode de comunicare eficenta intre management si stakeholderii intreprinderii. Raportarea prin intermediul situatiilor financiare este cea mai eficienta si raspandita metoda de comunicare a rezultatelor operationale si a pozitiei financiare, care reprezinta un interes pentru management.Stabilitatea si succesul a oricarei intreprinderi depinde in mare parte de abilitatea acesteia de a genera numerar. Dar cele trei situatii financiare principale (balanta, bilantul si contul de profit si pierderi), ofera informatii sub forma fragmentara cu privire la fluxurile de trezorerie ale unei intreprinderi (incasari de numerar si plati de numerar).De exemplu balanta de verificare arata modificarea patrimoniului, a conturilor de imobilizari aparute pe parcursul exercitiului financiar. Dar nu arata cum au fost finantate cresterile , daca acestea exista, sau cum au fost platite.Contul de profit si pierderi arata profitul obtinut dar nu arata cantitatea de numerar generata de activitatea de exploatare.De asemenea se pot verifica dividendele declarate dar nu arata cum au fost platite/incasate acestea.Contul de profit si pierderi ofera o imagine clara asupra „sanatatii” financiare a unei intrepinderi si asupra performantelor acesteria.Insa nici una dintre aceste situatii financiare nu arata un sumar al fluxurilor de numerar din diferite activitati pe perioada execitiului, exploatare, investitii sau finantare.Intrarile si iesirile de numerar sunt elementele cheie, din cadrul ciclului operational al unei intreprinderi si reprezinta elementele fundamentale pe care se bazeaza masuratorile contabilitate si pe baza carora vor fii luate deciziile de catre investitori si creditori. Situatia fluxurilor de trezorerie raporteaza incasarile si platile de numerar, si fluxurile nete de trezorerie rezultate din activitatea de exploatare, investitie si de finantare, dintr-o anumita perioada. Situatia fluxurilor de trezorerie ajuta investitorii, creditorii sa inteleaga ce se intampla cu numerarul dintr-o întreprindere.Aceasta situatie ofera raspunsurile la cateva simple, dar importante intrebari despre o întreprindere:
Cum s-a obtinut numerarul intr-o anumita perioada? La ce a fost folosit numerarul pe parcursul exercitiului? Ce schimbari au survenit in echilibrul numerarului pe parcursul exercitiului?
Potrivit IAS 1”Prezentarea situatiilor financiare”, un set complet de situatii financiare include:
un bilant; un cont de profit si pierdere; o situatie a modificarilor in capitalurile proprii care sa cuprinda fie toate
modificarile capitalurilor proprii, fie modificarile capitalurilor proprii altele decat cele provenind din tranzactii cu detinatorii de capitaluri proprii care actioneaza in calitatea lor de detinatori de capitaluri proprii;
o situatie a fluxurilor de trezorerie; note cuprinzand un rezumat al politicilor contabile semnificative si alte note
explicative; si o declaratie a pozitiei financiare a entitatii la inceputul celei mai apropiate
perioade comparative cand o entitate aplica un principiu contabil retrospectiv
2
sau face o retratare retrospectiva a unor elemente din situatiile sale financiare, sau cand reclasifica elemente din situatiile sale financiare.
I . CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND TREZORERIA
1.1 CONCEPTUL DE TREZORERIE ŞI STRUCTURA TREZORERIEI
1.1.1 Conceptul de trezorerie – consideraţii istorice
În trecut măsurarea profitului şi contabilitatea fluxurilor de trezorerie era considerată relativ neimportantă, contabiliatea profitului şi a pierderii fiind utilă doar la inchiderea situatiilor financiare la finalul exercitiului.Însă, odată cu dezvoltarea conceptului şi practicilor de continuitate a activitaţii, a aparut nevoia de a creşte frecvenţa măsurării rezultatelor şi a depunerii declaraţiilor asupra poziţiei financiare. Aşadar bazele tranzacţiilor cu numerar vor fundamenta sistemul contabil de azi in care se practică recunoaşterea operaţiilor în cadrul exerciţiului în care s-au desfăşurat. Deşi s-a manifestat un oarecare interes pentru studiul fluxurilor de fonduri, abia dupa anul 1960 contabilii au inceput sa acorde interes acestui subiect.Pe atunci era un interes foarte scăzut in ceea ce priveşte utilizarea si ţinerea evidenţei fluxurilor de trezorerie. Inainte de aceasta perioada se utilizau intr-adevăr rapoarte interne catre management cu privire la acest aspect.
Pe plan internaţional, dezvoltarea standardelor de contabilitate, evaluarea, prezentarea si comunicarea informatiilor privind situaţiile financiare intră în sarcina Comitetului Internaţional de Standarde de Contabilitate (I.A.S.C.) care a luat fiinţă în anul 1973. dezvoltarea si publicarea standardelor internaţionale de contabilitate are o influenţă directă asupra structurilor informaţionale prezentate în bilanţul contabil, contul de profit si pierdere, situaţia fluxurilor de trezorerie, situaţia modificării capitalurilor si notele explicative.În anul 1989, I.A.S.C. a adoptat Cadrul de pregătire si prezentare a situaţiilor financiare care se referă la obiectivele, caracteristicile calitative ale elementelor din componenŃa situaŃiilor financiare, sistemele de măsurare si conceptul de capital.
Documentele de sinteză trebuie să asigure informaţiile ce caracterizează performanţele si evaluarea situaţiei financiare a întreprinderii, informaţii care sunt necesare elaborării deciziilor manageriale. În anul 1995, I.A.S.C. a emis normele privind „prezentarea situaţiilor financiare” si anume: bilanţul contabil, contul de profit si pierdere, tabloul fluxurilor de trezorerie si notele explicative.
1.1.2 Conceptul de trezorerie – consideratii generale
Trezoreria la nivelul unei intreprinderi, este imaginea disponibilităţilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor, respectiv din plasarea excedentului monetar.
3
Încasările şi plăţile efectuate reflectă, operaţiunile pe care le realizeaza intreprinderea, operaţiuni de intrare de trezorerie şi operaţiuni de ieşire de trezorerie.Din punct de vedere financiar, trezoreria reprezinta diferenţa între disponibilităţile (sau lichidităţile) si exigibilităţile (datoriile) imediate. În acest sens, se poate vorbi despre o trezorerie pozitiva (sau un excedent de lichidităţi fata de exigibilitatile imediate), sau o trezorie negativă (situaţia inversă).
Acest echilibru intre lichidităţile si exigibilităţile imediate, care degajă mărimea şi sensul (+/-) trezoreriei firmei, depinde de:
suma lichidităţilor la inceputul perioadei de referintă; fluxul de încasări si plăţi aferent perioadei; alte variabile cum sunt structura si dimensiunile activităţii intreprinderii etc.
Gestiunea trezoreriei regrupează ansamblul deciziilor, regulilor şi procedurilor care asigură, la costul cel mai redus, menţinerea echilibrului financiar instantaneu al întreprinderii. În fond, gestiunea trezoreriei presupune stabilirea unui optim între costurile mijloacelor de finanţare şi veniturile obţinute din plasamentele de trezorerie. În plus, o gestiune eficienta a trezoreriei presupune ca întreprinderea sa dispună la momentul voit de disponibilităţi suficiente pentru a face faţa exigibilităţilor imediate. Pentru aceasta, trebuie prevazute mărimea şi data exigibilităţilor şi a disponibilităţilor instantanee, rezultand din funcţionarea intreprinderii. Este deci nevoie de o gestiune previzională a trezoreriei firmei. Rolul previziunilor de trezorerie este de a contribui la securitatea financiară şi la rentabilitatea întreprinderii, printr-o reducere a cheltuielilor de natură financiară.
1.1.3 Structura trezoreriei
Structura trezoreriei este reprezentata de totalitatea mijloacelor financiare de care dispune o intreprindere pentru a face fata platilor:
disponibilitati in conturile bancare sau in numerar; echivalente monetare sau echivalente de lichiditati, care sunt plasamente
respective investitii pe termen scurt, foarte lichide, convertibile cu usurinta intr-o marime determinate de lichiditati si a caror valoare nu risca sa se schimbe in mod semnificativ.
Plasamentele apar atunci cand surplusul de disponibilitati banesti este fructificat prin astfel de decizii. Scadenta acestora este de regula pe o perioada mai mica de 90 zile, si pot face fata angajamentelor pe termen scurt.Chiar daca sunt pastrate mai mult de 90 zile dar nu mai mult de 12 luni, ele sunt considerate echivalente de lichiditati.Plasamentele care vor fii detinute mai mult de 12 luni vor fii considerate investitii pe termen lung, si vor aparea in bilant la partea de imobilizari financiare.
Conform IAS 7 “Situatia Fluxurilor de Trezorerie” echivalentele financiare trebuie sa indeplineasca urmatoarele criteria pentru a putea fii considerate echivalente de lichiditati (trezorerie):
scadenta sa fie pe termen scurt si sa fie foarte lichide; sa fie usor convertibile in sume de numerar; pierderea de valoare in cazul in care se transforma in numerar inainte de
scadenta trebuie sa fie cunoscuta si minima.
4
Decizia de a plasa surplusul de lichiditati in actiuni sau obligatiuni cotate, bonuri de trezorerie se juistifica prin dorinta obtinerii unor venituri potentiale mai mari decat dobanda la un depozit la vedere.
In categoria acestor instrumente se cuprind: actiunile detinute la entitatile afiliate ale investitii pe termen scurt
a) obligatiuni emise si rascumparateb) obligatiuni emise de alte societati achizitionatec) alte valori mobiliare achizitionate in vederea realizarii unui profit pe
termen scurt efectele comerciale scontate sau cele ajunse la scadenta de incasat creditele bancare pe termen scurt.
1.2 FLUXURILE DE TREZORERIE
Potrivit IAS 7, fluxurile de trezorerie sunt intrarile sau iesirile de numerar si echivalente de numerar. Numerarul cuprinde disponibilitatile banesti si depozitele la vedere. Echivalentele de numerar sunt investitiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt usor convertibile in sume cunoscute de numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.Introducerea Situatiei fluxurilor de numerar, ca o componenta a situatiilor financiare anuale, este obligatorie in cazul intreprinderilor mari ( OMFP nr.1752/2005 ) si optionala in cazul intreprinderilor mici si mijlocii.
Informatiile referitoare la fluxurile de trezorerie ale unei entitati sunt utile utilizatorilor de situatii financiare, punandu-le la dispozitie o baza pentru evaluarea capacitatii entitatii de a genera numerar si echivalent de numerar, si a nevoilor sale de a utiliza acele fluxuri de trezorerie. Deciziile economice luate de catre utilizatori impun o evaluare a capacitatii unei entitati de a genera numerar si echivalente de numerar, precum si a momentului si a sigurantei concretizarii acestora.
De asemenea cunoasterea fluxurilor de trezorerie ajuta la intelegerea pozitie financiare si lichiditatii unei intreprinderi. Rolul lor se extinde si asupra determinarii necesarului de lichiditati in perioada urmatoare, constituind astfel un punct de plecare pentru evaluarea viitoarelor fluxuri de trezorerie.
Situatia fluxurilor de trezorerie va prezenta fluxurile de trezorerie din cursul perioadei, clasificate in activitati de exploatare, investitie si finantare.
1.2.1 Clasificarea fluxurilor de trezorerie
A) Fluxurile de trezorerie provenite din activitati de exploatare
Activitatile de exploatare sunt principalele activitati producatoare de venit ale entitatilor, precum si alte activitati care nu sunt activitati de investitie sau finantare. Fluxurile de trezorerie provenite din activitati de exploatare sunt derivate in primul rand din principalele activitati producatoare de venit ale entitatii. De aceea ele rezulta
5
in general din tranzactiile si alte evenimente care intra in determinarea profitului sau pierderii.
Fluxurile de numerar din activitatea de exploatare se refera in principal la incasarile in numerar rezultate din vanzarea bunurilor, prestarea de servicii sau din comisioane , redevente, onorarii si alte venituri si la platile de numerar catre diversi furnizori.
De asemnea, utilizate odată cu alte informatii, valorile fluxurilor istorice de numerar legate de exploatare pot fi utile pentru previziunea fluxurilor viitoare de trezorerie aferente exploatării.IAS 7 exemplifică câteva din fluxurile de numerar generate de activitatea de exploatare:
încasările în numerar ce provin din vânzarea de bunuri si prestarea de servicii; încasările în numerar ce provin din redevenţe, onorarii, comisioane si alte
venituri; plăţi în numerar efectuate către furnizori de bunuri si prestatori de servicii; plăţi în numerar efectuate către si în numele angajaţilor; încasările si plăţile în numerar legate de prime de asigurare, anuităţi, daune, si
alte beneficii generate de poliţele de asigurare – în cazul instituŃiilor de asigurări;
plăţi sau restituiri ale impozitului pe profit, cu condiţia ca ele să nu poată fi associate activităţilor de finanţare si de investiţii; în cazul în care nu se reuseste separarea acestora pe tipuri de activităţi care le-au generat, ele sunt raportae integral la activitatea de exploatare;
plăţile si încasările în numerar generate de achiziţia/vânzarea de titluri de valoare achiziŃionate în scop speculativ (plasament sau tranzacţionare), dat fiind că sunt asimilate stocurilor.
Unele tranzacţii, ca de exemplu, vânzarea unui activ imobilizat poate genera un câstig sau o pierderecare este inclusă în profitul sau pierderea netă. Totusi, astfel de fluxuri de numerar sunt aferente activităţilor de investiţii si, prin urmare, trebuie realocate în situaţia fluxurilor de numerar.
B) Fluxurile de trezorerie provenite din activitati de investitie
Activitatile de investitie sunt achizitionarea si cedarea de active imobilizate si de alte investitii care nu sunt incluse in echivalentele de numerar. Prezentarea separata a fluxurilor de trezorerie provenite din activitati de investitie este importanta deoarece fluxurile de trezorerie reprezinta masura in care cheltuielile au servit obtinerii de resurse menite a genera viitoare venituri si fluxuri de trezorerie.
Fluxurile de trezorerie globale provenite din achizitiile si din cedarile de filiale si alte unitati de afaceri vor fi prezentate separat si clasificate drept activitati de investitie.
Norma IAS 7 inlude în categoria acestor fluxuri:
plăţile în numerar pentru achiziţionarea de terenuri si alte active corporale si necorporale, inclusiv costurile de dezvoltare capitalizate sau costurile generate de realizarea în regie proprie de active imobilizate;
încasările de numerar din vânzarea de terenuri si alte active corporale si necorporale, precum si a altor active pe termen lung;
plăţile si încasările în numerar pentru achiziţia/din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi si interese în asocierile
6
în participaţiune (altele decât cele aferente instrumentelor considerate a fi echivalente de numerar1 sau acelea păstrate în scopuri de plasament si de tranzacţionare).
avansurile în numerar si împrumuturile efectuate către terţi, altele decât avansurile si împrumuturile acordate de o instituţie financiară.
încasările în numerar din rambursarea avansurilor si împrumuturilor efectuate către terţi, altele decât avansurile si împrumuturile acordate de o instituţie financiară.
plăţile si încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, de opţiuni si swap, cu excepţia cazului în care sunt deţinute cu scopul de a efectua plasamente sau a le tranzacţiona sau când acestea sunt considerate ca fiind activităţi de finaţare. În cazul în care un contract reprezintă un instrument de acoperire a unei poziţii de risc identificabile, fluxurile de numerar aferente contractului respectiv sunt clasificate în aceeasi manieră ca si fluxurile de numerar aferente poziţiei astfel acoperite.
C) Fluxurile de trezorerie provenite din activitati de finantare
Activitatile de finantare sunt activitati care au ca efect modificari ale dimensiunii si compozitiei capitalurilor proprii si datoriilor entitatii. Prezentarea separata a fluxurilor de trezorerie provenite din actitati de finantare este importanta deoarece este utila in previzionarea fluxurilor de trezorerie viitoare asteptate de catre finantatorii entitatii.
Tranzactiile de natura investitionala si de finantare care nu necesita intrebuintarea numerarului sau a echivalentelor de numerar vor fi excluse din situatia fluxului de trezorerie. Astfel de tranzactii vor fi prezentate in alta parte a situatiilor financiare intr-un mod care sa furnizeze toate informatiile relevante cu privire la aceste activitati de investitie si finantare.
Miscările de numerar generate de activitatea de finanţare cuprind: încasări si plăţi în numerar din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de
capital. plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau
răscumpăra acţiunile entităţii. Încasările si plăţile în numerar rezultate din emisiunea titlurilor de creanţă, a
împrumuturilor,datoriilor neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor si altor împrumuturi pe termen scurt si lung.
plăţile în numerar pentru diminuarea obligaţiilor aferente operaţiunilor de leasing financiar
D) Fluxuri de trezorerie in valuta
Fluxurile de trezorerie provenite din tranzactiile efectuate in valuta vor fi inregistrate in moneda functionala a unei entitati prin aplicarea cursului de schimb dintre moneda functionala si valuta, asupra valorii in valuta, la data fluxului de trezorerie.
Fluxurile de trezorerie ale unei sucursale din strainatate vor fi convertite la cursul de schimb dintre moneda functionala si valuta, la data fluxului de trezorerie.
Profitul si pierderile nerealizate ce provin din variatia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de trezorerie. Totusi, efectul variatiei cursului de schimb valutar asupra numerarului si echivalentelor de numerar detinute sau datorate in valuta este raportat
7
in situatie fluxurilor de trezorerie pentru a reconcilia numerarul si echivalentele de numerar la inceputul si la sfarsitul perioadei.
1.2.2 Metode de prezentare a fluxurilor de trzorerie
Prezentarea situatiei fluxurilor de numerar se alcatuieste analizand cifrele din bilant, conform IAS 7, cu ajutorul uneia dintre cele doua metode disponibile:
metoda directa – care prezinta principalele clase de incasari si plati brute in numerar;
metoda indirecta – care vizeaza ajustarea pierderii sau profitului brut , inainte de impozitare, cu efectele tranzactiilor care nu au natura de numerar, cu angajamentele de incasari si plati din exploatare trecute sau viitoare si elemente de venituri si cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investitii sau finantari.
Întreprinderile sunt încurajate să raporteze fluxurile de numerar obţinute din activităţi de exploatare folosind metoda directă, întrucât aceasta furnizează informaţii utile în prognozarea fluxurilor de numerar viitoare si care nu sunt disponibile prin metoda indirectă. În cazul metodei directe, inormaţiile referitoare la principalele clase de plăţi si încasări brute în numerar se pot obţine în două moduri:
în cazul aplicării unei contabilităţi de trezoreie, fluxurile din exploatare se obţin din înregistrările contabile ale întreprinderii, prin compararea încasarilo cu plăţile aferente exploatării;
în cazul aplicării unei contabilităţi de angajamente, fluxurile de exploatare se obţin din Contul de profit si pierdere prin ajustarea veniturilor si cheltuielilor de exploatare cu modificările pe parcursul perioadei al stocurilor, creanţelor si datoriilor din exploatare (variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare) si eventual creantele si datoriile aferente activitătii de investiti sau finantare (variatia nevoii de fond de rulment în afara exploatării).
Nevoia de fond de rulment de exploatare împreună cu cea în afara exploatării formează nevoia de fond de rulment globală.Nevoia de fond de rulment se determină ca diferenţă între nevoile si sursele de exploatare si reprezintă nevoia netă de surse ce provine din decalajul de încasări si plăţ i al perioadei, fiind un indicator foarte utilizat în cadrul analizelor pe bază de bilanţ. În componenţa nevoii de fond de rulment intră stocurile si creanţele, ca imobilizări temporare si resurse ce se vor materializa în încasări, si datoriile faţă defurnizori si alte datorii nefinanciare.Formula de calcul a luxurilor de numerar din activitatea de exploatre determinate prin metoda direct în cazul aplicării unei contabilităţi de angajamente este:
FNE = VEI – CEP – _NFREUnde: FNE = fluxuri de numerar din exploatare;VEI = venituri din exploatare de încasat;CEP = cheltuieli de exploatare de plată;NFRE = variaţia nevoii de fond de rulment de exploatare.NFRE = (Sold final – Sold iniţial)elementre componente ale NFRE
8
Cu toate ca IAS 7 recomandă utilizarea metodei directe, mai ales pentru satisfacerea necesităţilor informaţionale ale investitorilor care pot realiza astfel o mai buna prognoză a fluxuriilor de numerar viitoare, majoritatea întreprinderilor preferă folosirea metodei indirecte, datorită metodei de calcul mai apropiate de formatul raportărilor contabile si a caracterului mai „discret” în situaţiile când publicarea situaţiei fluxurilor de trezorerie cerute de aplicarea metodei directe nu ar fi în avantajul imaginii entităţii în cauză.
Conform metodei directe, fluxurilor de numerar din activitatea curenta reprezinta un indicator important al generarii de numerar pentru alte activitati: rambursarea imprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionere a intreprinderii, plata dividendelor, investitii fara finantare externa.Fluxurile de trezorerie din investitii reflecta masura in care cheltuielile efectuate au generat resurse ce vor produce venituri in viitor.Fluxurile de trezorerie din activitati de finantare, permit estimarea cererii viitoare de fluxuri de numerar din partea finantatorilor intreprinderii.
Ambele metode conduc la acelasi rezultat, diferenta constand in faptul ca metoda directa prezinta ansamblul miscarilor de trezorerie , fiind utila in estimarea viitoarelor fluxuri de numerar, care nu pot fii obtinute prin metoda indirecta.In Romania sistemul contabil este bazat pe o contabilitate de angajamente si nu pe una de trezorerie, de aceea in majoritatea cazurilor se utilizeaza metoda indirecta pentru determinarea fluxului net de trezorerie.
Prezentarea informatiilor de trezorerie prin metoda indirecta se alcatuieste dupa cum urmeaza:
Fluxuri de trezorerie ale activitatii de exploatare+/- Rezultat brut+ Cheltuieli cu amortizarea si provizioanele-Venituri din amortizari si provizioane+/- Rezultat din vanzarea imobilizarilor+ Cheltuieli privind dobanzile-Venituri din plasamente+/- Variatia stocurilor+/- Variatia debitorilor+/- Variatia creditorilor=+/- Flux net de trezorerie privind activitatea de exploatare
Fluxuri de trezorerie din activitati de investitii+Incasari din vanzarea de imobilizari-Plati pentru achizitia de imobilizari+Incasari din vanzarea de plasamente-Plati pentru achizitia de titluri de plasament+Dobanzi, dividende incasate (primite)-Dobanzi dividende platite=+/-Flux net de trezorerie privind activitatea de investitii
9
Fluxuri de trezorerie ale activitatii de finantare+/- Cresteri /rambursari de capital (in numerar)+/-Contractare/rambursare de imprumuturi-Dobanzi si dividende platite din activitatea de finantare
=+/- Flux net de trezorerie privind activitatea de finantare
Fluxurile nete de numerar generate de activitatea de exploatare sunt indicatorul prinicipal de apreciere a activitatii intreprinderii, daca aceasta a generat suficient flux de numerar pentru ramburasarea imprumuturilor, mentinerea capacitatii de functionare a intreprinderii, pentru a plati dividende si a face noi investitii, doar cu surse interne de finantare.
Fluxurile de trezorerie generate de activitatea de investitii arata modul in care intreprinderea isi asigura continuitatea si evolutia.Valoarea fluxului net de trezorerie din activitatea de investitii va fii de cele mai multe ori negativa, fiind cauzata de investitiile din perioada de gestiune analizata.
Fluxurile de trezorerie din activitatea de finantare, arata platile si incasarile catre sau de la finantatorii externi ai intreprinderii.Valoare fluxului net va fii pozitiva in cazul in care intreprinderea atrage surse de finantare din exterior si negativa in cazul in care se fac rambursari.
1.2.3 Estimarea fluxurilor de trezorerie – element de decizie la nivelul managementului
Managementul are intotdeauna nevoie de informatii cate mai complete si corecte pentru a putea lua hotarari cu privire la capitalul unitatii si la cantitatea de numerar disponibila.Un management slab la acest nivel poate duce la prabusirea unei companii.
Cu ajutorul proiectiei fluxului monetar si cu ajutorul analizei ,putem spune ca managerul va fii in orice moment informat atat asupra situatiei prezente a firmei cat si asupra posibilitatiilor viitoare.
In cadrul activitatii de estimare a fluxului de numerar, trebuie sa se tina cont de cateva aspecte:
Delimitarea incasarilor si platilor Delimitarea pe activitati generatoare de numerar(investitii,
finantare,exploatare) Corelarea elementelor de flux de numerar cu alte situatii: bilant, Contul de
profit si pierderi Echilibrarea trezoreriei prin activitati de plasare a excedentului sau acoperire a
deficitului de numerar.Estimarea fluxurilor monetare viitoare ajuta la stabilirea unui buget , care sa reflecte sumele lichide de bani necesare pe o anumita perioada de timp.In general lichiditatile sunt determinate de vanzari, insa nu intotdeauna vanzarile reprezinta lichiditati; datorita creditului comercial care este uneori solicitat de clienti.
10
Cu toate acestea este necesar a se cunoaste cand si in ce conditii se va returna acest credit.Elaborarea proiectiei fluxurilor difera de eleboarea bugetului prin faptul ca aceasta se refera numai la tranzactii ce implica numerar, sau echivalente de numerar.Proiectia fluxurilor de numerar poate fii clasificata in functie de perioada de timp la care se refera:
proiecţia pe termen scurt (pana la 3 ani) – determina pozitia lichiditatii pe termen scurt (saptamanal,lunar) si planifica sumele de lichiditati ce pot fi folosite pentru investitii pe termen scurt sau estimeaza capitalul de lucru necesar;
proiecţia pe termen lung – anual - arata necesarul de lichiditaţi pentru derularea afacerii in anul urmator, este recomandat sa fie pregatita concomitent cu bugetul anual;
proiecţia pe termen strategic (3-5 ani)– ofera informatii impreuna cu planul de afaceri cu privire la necesitatile de capital ale intreprinderii.
În practică pot exista cateva situatii in care estimarea fluxurilor de trezorerie sa fie la fel de importanta ca si premiza de a continua activitatea de exploatare, si anume:
pentru o afacere care se afla la inceput sau pentru o afacere in dezvoltare , care nu a atins „maturitatea”
pentru o afacere dinamica, estimarea fluxurilor de trezorerie face diferenta intre stangnare si dezvoltare
pentru o afacere profitabila este diferenta intre a avea profit si a dispune de lichiditati – se poate supravietui fara profit dar fara lichiditati, necesare si pentru plata datoriilor care de multe ori pot determina falimentul .
1.3 DOCUMENTELE ŞI SISTEMUL CONTABIL UTILIZAT IN EVIDENŢAOPERAŢIUNILOR DE TREZORERIE
1.3.1 Documentele utilizate in cadrul operatiunilor de trezorerie
Obligaţiile băneşti între societăţile comerciale sau între societăţile comerciale şi alte persoane fizice sau juridice se pot efectua, după caz, în numerar şi fără numerar. Plata/încasarea în numerar se face imediat, fără intermediere, prin mişcarea directă a sumelor băneşti. Documentele de încasări - plăţi în numerar care sunt folosite pentru înregistrarea operaţiilor de casă sunt: Chitanta:
Chitanta se elibereaza de catre contribuabilii care desfasoara urmatoarele categorii de activitati:
organizare de spectacole (culturale, sportive, distractive etc.); activitati al caror scop este facilitarea incheierii de tranzactii comerciale
printr-un intermediar (contract de comision, contract de agent, consignatie sau mandat comercial);
activitati de editare, imprimerie, multiplicare, indiferent de tehnica folosita, si altele asemenea;
transport de bunuri si de persoane; alte activitati cuprinse in Codul comercial, precum si pentru veniturile
din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala In functie de natura activitatii, de frecventa incasarii sau de felul serviciilor prestate,
11
Functii pe care le indeplineste chitanta: document justificativ pentru depunerea unei sume in numerar la casierie; document justificativ de inregistrare in Registrul-jurnal de incasari si plati si in
contabilitate.Împuternicirea este documentul justificativ prin care se autorizează o persoană membră a familiei sau încadrată în muncă la aceeaşi unitate pentru a încasa drepturi băneşti de la casieria întreprinderii când titularul nu se poate prezenta pentru aceasta. Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document justificativ, împreună cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete cu şi fără limită de sumă. Registrul de casă, în lei sau în valută, serveşte ca document centralizator de înregistrare operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar efectuate de casieria întreprinderii pe baza actelor justificative. Pe baza lui se stabileşte soldul de casă la finele fiecărei zile. Factura şi factura fiscală- document pe baza căruia se întocmesc instrumentele de plată a produselor şi mărfurilor livrate, lucrărilor exectuate sau a serviciilor prestate. Se poate folosi şi ca document de însoţire pe timpul transportului şi de recepţie - încasare în gestiune a primitorului. Dispozitia de incasare-plataDispozitia de incasare-plata catre casierie este un document justificativ de inregistrare in registrul de casa şi incontabilitate, in cazul platilor si incasarilor in numerar efectuate fara alt document justificativ, fiind utilizat astfel: Pentru achitarea in numerar a unor sume necesare pentru:
plata avansurilor aprobate pentru cheltuieli de deplasare si a diferentelor de incasat de catre titularul de avans care justifica cheltuirea unor sume mai mari decat avansul primitinitial, la plecarea in delegatie;
plata avansurilor necesare pentru procurarea de materiale; plata numerarului depus anterior de catre asociatul firmei; plata persoanelor fizice furnizoare de marfuri (de exemplu, achizitii de
produse agricole de pe piata taraneasca); Pentru incasarea in numerar a urmatoarelor sume care nu reprezinta venituri din activitatea de exploatare:
recuperarea de daune de la salariati (imputatii, avize de plata, somatii de plata);
numerar asociat pentru acoperirea unor cheltuieli curente; restituirea avansurilor spre decontare neconsumate; restituirea sumelor primite ca avansuri pentru cheltuieli de deplasare pentru
care nu s-au prezentat documente justificative.
Operaţiile de încasări/plăţi fără numerar constau în lichidarea drepturilor băneşti prin utilizarea unor instrumente şi mijloace de plată, fără mişcare efectivă a sumelor băneşti. Din categoria acestor instrumente de plată adoptate de sistemul de plăţi din România fac parte: cecul , cambia, biletul la ordin şi ordinul de plată. Efect comercial, inscris dat in baza unui depozit de bani sau a unui credit deschis, sub forma de ordin de plata; cu ajutorul lui, o persoana (tragator) poate sa retraga anumite sume de bani de la o societate bancara numita tras, in folosul sau sau al unei alte persoane numite beneficiar.
CeculInstrumentul de plata folosit este carnetul de cecuri.
12
Cecul se poate emite valabil numai daca in momentul emisiunii sale exista disponibil, o provizie (un depozit de bani sau credit deschis la banca).
Spre deosebire de cambie, cecul serveste mai mult ca instrument de plata si de compensatie, nu de credit.Cecul poate fi emis:
nominativ, care indica explicit numele beneficiarului si se transmite prin gir sau andosare;
la purtator, care nu cuprinde nici un nume si se transmite prin simpla inaintare.
Clauza "la ordin" si girul produc aceleasi efecte ca si la cambie. Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi. Circuitul său se derulează între trei persoane, trăgător - tras - beneficiar. Instrumentul este creat de trăgăror care, în baza disponibilului constituit în prealabil la o societate bancară, dă ordin acesteia, în calitatea sa de tras, să plătească la prezentare, o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului, aflat în poziţie de beneficiar.O persoana care nu a mai semnat pe cec poate da avalul (el garanteaza plata unui cec); cand nu se arata pentru cine garanteaza, se considera ca a fost dat pentru tragator, cecul se plateste la vedere (scadenta la vedere), respectiv la prezentare, intr-un anumit numar de zile (spre exemplu, in opt zile de la data emiterii, cand este platibil in localitatea unde a fost emis, sau in 15 zile cand locul emisiunii este in alta localitate din tara, sau peste acest numar de zile cand este emis intr-o alta tara).Exista mai multe tipuri de cecuri:- cecul barat,- cecul de calatorie, - cecul de decontare, - cecul de dispozitie, - cecul documentar, - cecul fara acoperire, - cecul in alb, - cecul prin corespondenta, etc.Transmiterea cecului se poate realiza prin:
simpla remitere (traditiune) - este cazul cecului la purtator care, in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta mentiunea "la purtator";
cesiunea de creanta ordinara - atunci cand cecul este emis pe numele unei anumite persoane si contine mentiunea "nu la ordin"; in acest caz numai persoana nomializata poate sa-l incaseze;
girarea.
CambiaUn efect comercial, un inscris prin care creditorul, numit tragator, da ordin unei alte persoane, numita tras, sa plateasca o suma determinata la vedere sau la o anumita data, unei terte persoane,numitebeneficiar. Cambia este simultan un instrument de plată şi un titlu de credit prin care trăgătorul, creator de titlu, plăteşte o datorie faţă de o anumită persoană (beneficiar) prin intermediul altei persoane (tras) care era datoare trăgătorului
13
O instructiune scrisa adresata unui cumparator (importator), prin care acesta este solicitat sa plateasca unui vanzator (exportator) o suma de bani inainte de o data anterior stabilita. Asadar, spre deosebire de biletul la ordin, care este creat la initiativa debitorului cambia este creata la initiativa creditorului.Cambia este un titlu la ordin transmisibil prin gir (andosare) sau prin cesiune de creanta ordinara (daca tragatorul a inscris in cambie mentiunea "nu la ordin". Este negociabila pe piata.
Cambia indeplineste, din punct de vedere contabil, trei functii: de instrument de incasare; de instrument de credit; de instrument de plata.
O cambie emisa de tragator (furnizor) este trimisa spre acceptare trasului (clientului). Acceptarea este angajamentul luat de catre tras, fata de orice posesor legitim de a plati cambia la scadenta. Trasul nu este obligat prin lege sa accepte, dar, daca accepta, el devine debitorul (obligatul) cambiei. Acceptarea este inscrisa intr-o rubrica speciala pe cambie. ea se exprima prin cuvantul "acceptat" sau oricare alta expresie echivalenta si este semnata de tras. Simpla semnatura a trasului, pusa pe fata cambiei, este socotita acceptare. Trasul poate restrange acceptarea la o suma mai mica decat aceea prevazuta in cambie.Biletul la ordin:Efect comercial, inscris prin care o persoana numita emitent sau subscriitor (debitorul) isi asuma obligatia personala si neconditionata sa plateasca pentru biletul de ordin unei alte persoane numite beneficiar (creditor) o anumita suma de bani, la o data fixa numita scadenta si intr-un loc bine determinat.
Mentiunile esentiale pe care trebuie sa le cuprinda un bilet la ordin sunt: - denumirea de bilet la ordin; - data emisiunii; - scadenta; - mentionarea obligatie personale si neconditionate de a plati suma de bani; - numele beneficiarului; - semnatura subscriitorului sau a emitentului; - locul de plata.
Spre deosebire de cambie, in biletul de ordin nu figureaza numele trasului, deoarece tragatorul si trasul se identifica cu persoana emitentului. Tot spre deosebire de cambie, care este creata la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la initiativa debitorului. Obligatiile rezultand dintr-un bilet la ordin se supun acelorasi reguli generale ca si cele rezultand dintr-o cambie, insa acceptarea biletului la ordin nu se admite, deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si cel care accepta o cambie. In calitate de instrument de plata a datoriilor comerciale biletul la ordin este utilizat mai ales de marile intreprinderi. Deoarece biletul la ordin este uneori transmis cu intarziere in vederea mobilizarii creditelor, beneficiarii lor prefera sa se deconteze cu clientii prin intermediul cambiilor.Warantul este o variantă a biletului la ordin, cu titlu de proprietate asupra mărfurilor. La vânzarea mărfurilor, cumpărătorul achită contravaloarea lor dobândeşte warantul.
14
Posesia legală a warantului echivalează cu titlul de proprietate asupra mărfurilor respective.
Bonul de tezaur:Obligatie emisa de stat pentru sumele imprumutate pe termen scurt (de la cetateni sau banci) si pentru care statul plateste dobanda.Denumire generica data titlurilor de stat, adica instrumentelor financiare emise de autoritatea fiscala, pentru finantarea temporara a deficitului bugetar. In Romania, cele mai utilizate titluri de stat sunt certificatul de trezorerie (cu scadenta la trei luni) si certificatul de depozit (cu scadenta mai mare, de regula un an).
Ordinul de plată Este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acesteia unei societăţi bancare receptoare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată. Pentru a face plata trebuie să existe lichidităţi suficiente în contul de la bancă. Discutat în raport cu timpul trecut, ordinul de plată este asemănător cu dispoziţia de plată folosită până în prezent, cu caracteristici adaptate condiţiilor economice, financiare şi legislative actuale.
Mandatul este o împuternicire scrisă dată de un mandant, unei alte persoane numită mandatar pentru a o reprezenta în anumite operaţii sau să lucreze în interesul sau potrivit indicaţiilor date. O formă folosită în acest sens este mandatul poştal care serveşte la expedierea de sume de bani.
Acreditivul: Un aranjament incheiat cu o banca, prin care unui client de peste hotare i se pune la dispozitie o suma de bani. Contul acestuia este debitat cu suma ceruta, iar banca respectiva solicita bancii-corespondent sa remita banii acolo unde doreste clientul. Pentru mai multa siguranta, banca va trimite corespondentei sale un specimen al semnaturii clientului.Este o forma de decontare fara numerar, prin care unitatile asigura cu anticipatie din propriile disponibilitati sumele necesare efectuarii anumitor plati. Acreditivul este utilizat mai ales de catre firmele care intarzie in mod repetat platile catre furnizori; in asemenea situatii, furnizorii sunt in drept sa pretinda beneficiarilor de a le rezerva, inainte de efectuarea unor noi livrari de produse, sumele corespunzatoare platilor.Deschiderea acreditivului (rezervarea sumei necesare platii) se face de catre banca la cererea platitorului, fiecare acreditiv fiind in favoarea unui furnizor. Platile din acreditiv se efectueaza de banca pe masura executarii obligatiilor contractuale, si a prezentarii de catre furnizor a documentelor stabilite prin conditiile de deschidere a acreditivului (factura, dovada de livrare sau de predare a marfurilor, etc).
Titlurile de plasament:Titlurile de plasament reprezinta actiunile proprii rascumparate, actiunile achizitionate, obligatiunile emise si rascumparate, obligatiunile achizitionate si alte titluri de plasament achizitionate in vederea realizarii unui profit intr-un termen scurt.
Din punct de vedere contabil, in structura titurilor de plasament sunt cuprinse: actiuni (cotate sau necotate); obligatiuni (cotate sau necotate);
15
bonuri de tezaur si bonuri de casa pe termen scurt; actiuni si obligatiuni emise si rascumparate de intreprindere; titlurile de creanta negociabile.
Spre deosebire de titlurile de participare, titlurile de plasament reprezinta cel mult 10% din capitalul societatii emitente, atunci cand imbraca forma actiunilor.
Chiar daca, in bilantul contabil, ele sunt reprezentate de un singur post, contabilitatea curenta trebuie sa faca distinctie intre plasamentele care confera un drept de proprietate (actiunile) si cele care confera pur si simplu un drept de creanta 8spre exemplu, obligatiunile).
Titlurile de plasament trebuie distinse de efectele comerciale. Desi, ca si efectele comerciale, ele sunt titluri negociabile, totusi, emisiunea lor se face pe categorii de titluri, care confera titularilor drepturi identice; in plus, ele au, de obicei, o scadenta mai lunga.
Intreprinderea cumparatoare de titluri de plasament cauta:- fie utilizarea temporara a unei parti din disponibilităţile sale, in vederea conservării valorii trezoreriei;- fie rentabilizarea plasamentelor sale, prin cresterea veniturilor percepute (dividende, dobanzi) si/sau prin realizarea unui plus de valoare, cu ocazia revanzarii.
Plasamentele nu au ca obiect asigurarea unei influente particulare asupra societatii emitente. Ele pot fi tranzitorii sau permenante, pot avea sau nu un caracter speculativ.
La intrarea in unitate, titlurile de plasament se evalueaza la costul de achizitie, prin care se intelege pretul de cumparare, sau la valoarea stabilita potrivit contractelor.
1.3.2 Contabilitatea opeartiunilor de trezorerrie
A)Evaluarea investitiilor pe termen scurt si a devizelor
A1) Evaluarea investiţiilor financiare pe termen scurt (titlurilor de plasament) are în vedere cele patru momente sau reguli generale stabilite în acest sens, respectiv: la itrarea în patrimoniu; cu ocazia inventarierii; cu prilejul întocmirii bilanţului contabil; la ieşirea din patrimoniu.
La intrare în patrimoniu conform OMFP nr.1752/2005, evaluarea titlurilor de plasament provenite prin achiziţionarea cu titlu oneros se realizează la costul de achiziţie, prin care se înţelege preţul de cumpărare sau valoarea stabilită în baza unui contract de achiziţie.Spre deosebire de alte categorii de elemente patrimoniale similare, cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor în cauză, cum sunt comisioanele şi alte cheltuieli aferente, nu se includ în costul de achiziţie, ci se înregistrează, direct în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului.
Evaluarea titlurilor de plasament cu ocazia inventarierii se realizează la valoarea actuală, estimată în funcţie de preţul pieţiei şi de utilitatea lor pentru unitatea patrimonială. Cu ocazia inventarierii anuale, evaluarea acestora la
16
inchiderea exerciţiului se face la valoarea de inventar stabilită pe baza valorii actuale. Conform OMFP nr.1752/2005 pct.58, valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată se evaluează la valoarea de cotaţie din ultima zi de tranzacţionare , iar cele netranzacţionate la valoarea posibilă de vânzare. Valoarea de utilitate este o valoare probabilă de negociat care are în vedere costul mediu al ultimei luni, în cazul titlurilor cotate, sau valoarea posibilă de negociere, pentru titlurile necotate.
Evaluarea cu prilejul întocmirii bilanţului contabil, se efectuează pe categorii de titluri de aceeaşi natură, prin compararea valorii de inventar cu cea de intrare, aplicând principiul prudenţei. In cazul diferenţelor în minus (când valoarea de inventar este mai mică), ce se stabilesc în urma acestei operaţii se constituie provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament.
Evaluarea titlurilor de plasament la ieşirea din patrimoniu se face la valoarea lor de intrare sau valoarea contabilă. Se are în vedere şi preţul de vânzare (cesiune) care este înscris în actul de vânzare - cumpărare şi care nu este influenţat, în sensul diminuării, de cheltuielile de vânzare, care se includ în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. În situaţia în care vânzarea se efectuează numai pentru o parte din totalul titlurilor de plasament este necesar să se facă evaluarea în funcţie de preţul mediu ponderat de cumpărare, respectiv de intrare, sau prin folosirea metodelor FIFO,LIFO,CMP, după caz.
A2) Evaluarea disponibilităţilor şi a operaţiilor în devize, implică următoarele aspecte: creanţele şi datoriile unităţii patrimoniale, inclusiv cele în devize, se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală; operaţiile comerciale de decontare în devize, precum şi cele de încasări şi plăţi în devize necesită evaluarea la cursul de schimb în vigoare din ziua când se face operaţiunea; diferenţele de curs valutar, între data înregistrăni creanţelor şi datoriilor în devize şi data încasării, respectiv a plăţii lor, inf1uenţează veniturile sau cheltuielile financiare, după cum sunt favorabile sau nefavorabile; la închiderea exerciţiului, creanţele şi datoriile în devize se evaluează la cursul în vigoare din ultima zi a anului, iar diferenţele de curs valutar, faţă de data înregistrării în contabilitate, se reflectă potrivit tratamentului de bază în conturile de cheltuieli şi venituri. la închiderea exerciţiului financiar, disponibilităţile în devize se evaluează la cursul de schimb în vigoare la acea dată, iar diferenţele de curs rezultate sunt recunoscute ca venituri sau cheltuieli, după caz.
B)Contabilitatea investiţiilor pe termen scurt şi a ajustarilor pentru pierderea de valoare a acestora
Contabilitatea investiţiilor financiare pe termen scurt se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 50 ” Investiţii financiare pe termen scurt “.Grupa se detaliază pe următoarele conturi :501 ” Acţiuni deţinute la entităţi afiliate ”505 ” Obligaţiuni emise şi răscumpărate”506 “Obligaţiuni ”508 ” Alte investiţii pe termen scurt si creanţe asimilate ”5081 ” Alte titluri de plasament ”5088 ” Dobânzi la obligaţiuni si titluri de plasament ”
17
509 ” Vărsăminte de efectuat pentru investiţii pe termen scurt ”5091 “Vărsăminte de efectuat pentru acţiunile deţinute la entităţile afiliate ”5092 ” Vărsăminte de efectuat pentru alte investiţii pe termen scurt ”
Exemple de inregistrări contabile:Cazul 1 – Achiziţie actiuni de la o parte afiliataAchiziţie acţiuni501 = 5091” Actiuni detinute la entitati afiliate ”
“Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile affiliate ”
Achitare actiuni5091 = 5121“Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile affiliate ”
“Conturi la bãnci în lei”
Vanzare actiuni (cu castig)5311 = %„Casa in lei” 501
” Actiuni detinute la entitati afiliate ”7642“Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate”
Vanzare actiuni ( cu pierdere)% = 5016642 ” Actiuni detinute la
entitati afiliate ”“Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate”5311„Casa in lei”
Cazul 2 – Imprumut din emisiune de obligatiuni
Subscriere imprumut461 = 161„Debitori diversi” “Împrumuturi din emisiuni
de obligaţiuni”
Vanzare obligatiuni emise5311 = 461„Casa in lei” „Debitori diversi”
18
Rascumparare obligatiuni505 = 5311” Obligatiuni emise si rascumparate”
„Casa in lei”
Anulare obligatiuni rascumparate161 = 505“Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”
” Obligatiuni emise si rascumparate”
Cazul 3 – Achizitie obligatiuni de la o alta entitate partial platite pe loc, partial ulterior ( la care se va inregsitra dobanda)
Achiziţie obligatiuni506 = %“Obligatiuni ” 5311
„Casa in lei”5092” Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt ”
Inregistrarea dobanzii cuvenite5088 = 762” Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament ”
“Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”
Incasare dobanda5311 = 5088„Casa in lei” ” Dobanzi la obligatiuni si
titluri de plasament ”
Contabilitatea ajustărilor pentru pierdere de valoare a investiţiilor pe termen scurt se ţine cu ajutorul conturilor din grupa 59 „Ajustări pentru pierderile de valoare a conturilor de trezorerie”, care cuprinde următoarele conturi:591 „Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţi afiliate”595 „Ajustări pentru pierderea de valoarea a obligaţiunilor emise si răscumpărate”596 „Ajustări pentru pierderea de valoare a obligaţiunilor”598 „Ajustări pentru pierderea de valoarea a altor investiţii pe termen scurt si creanţe asimilate”Conturile din această grupă sunt conturi de pasiv.
Exemplu de înregistrare contabilă:
Cazul 1- Înregistrarea pierderii de valoarea a acţiunilor deţinute la o entitate afiliată686 = 591
19
„Cheltuieli financiare privind amortizările si ajustările pentru pierderi de valoare”
„Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţi afiliate”
Cazul 2 - Înregistrarea anulării ajustării anterior inregistrate591 = 786„Ajustări pentru pierderea de valoare a acţiunilor deţinute la entităţi afiliate”
„Venituri financiare din ajustări pentru pierderi de valoare”
Contabilitatea acţiunilor deţinute la entitaţi afiliate - ct. 501
Acţiunile deţinute la entităţi afiliate , cumpărate in vederea obţinerii de venituri financiare pe termen scurt se evidenţiază în contabilitate prin intermediul acestui cont.
Exemple de înregistrări contabile:
Se va înregistra achiziţionarea unor acţiuni emise de o societate de la o societate afiliata, plata efectuându-se ulterior. Vom exemplifica vânzări de acţiuni, cu înregistrarea câştigului respectiv pierderii rezultate.
Achiziţionare acţiuni
501 = %” Actiuni detinute la entitati afiliate ”
5091
“Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile afiliate ”
Plata ulterioară acţiuni
5091 = 5121“Varsaminte de efectuat pentru actiunile detinute la entitatile afiliate ”
“Conturi la bãnci în lei”
Vânzare acţiuni (cu castig)
5311 = %„Casa in lei” 501
” Actiuni detinute la
20
entitati afiliate ”7642“Câştiguri din investiţii pe termen scurt cedate”
Vanzare actiuni ( cu pierdere)% = 5016642 ” Actiuni detinute la
entitati afiliate ”“Pierderi din investiţiile pe termen scurt cedate”5311„Casa in lei”
Contabilitatea obligaţiunilor emise si răscumpărate – ct. 505
Evidenţiază obligaţiunile proprii emise şi răscumpărate la scadenţa sau inainte de scadenţă.In urma răscumpărarii înainte de scadenţă şi anularii împrumuturilor din obligaţiuni pot rezulta:
Venituri cand valoarea de rambursare este mai mare decât costul de achiziţie, înregistrate in contul 768 sau in contul 7642.
Cheltuieli cand valoarea de rambursare este mai mica decat costul de achiziţie, inregistrate in contul 668 sau contul 6642.
Răscumpararea la scadenta se face la valoarea de rambursare, anularea imprumutului din obligatiuni neavand efecte asupra rezultatelor.
Exemple de înregistrări contabile:
Vom considera o societate comerciala care răscumpără la termen obligaţiuni, la valoarea de rambursare cu plata concomitenta a dobânzii prin casierie.Vom considera si cazurile in care se răscumpără înainte de termen o parte din obligaţiuni la un cost mai mic decât valoarea de rambursare respectiv in care se răscumpără obligaţiuni la cost mai mare decât valoarea de rambursare.
Rascumparare obligatiuni (cu plata dobanzii)
% = 5311505 „Casa in lei”” Obligatiuni emise si rascumparate”1681“Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiuni de obligaţiuni”
Anulare imprumut
21
161 = 505“Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”
” Obligatiuni emise si rascumparate”
Rascumparare obligatiuni505 = 5311” Obligatiuni emise si rascumparate”
„Casa in lei”
Anulare imprumut (cu inregistrare venit)
161 = %“Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”
505
” Obligatiuni emise si rascumparate”768“Alte venituri financiare”
Anulare imprumut ( cu inregistrare cheltuiala)
% = 505161 ” Obligatiuni emise si
rascumparate”“Împrumuturi din emisiuni de obligaţiuni”668“Alte cheltuieli financiare”
Contabilitatea obligatiunilor – ct.506
Acest cont ţine evidenţa obligatiunilor emise de catre alte societati, cumparate cu scopul de a obtine un castig intr-un interval relativ scurt de timp.Odata cu vanzarea acestor oblşigatiuni se pot inregistra venituri la 7642 sau cheltuieli la 6642, in functie de diferenta pozitiva sau negativa intrecostul de achizitie si pretul de vanzare.
Daca se deţin pe o perioadă scurtă obligaţiunile pot aduce venituri din dobanzi care se vor inregistra in contul 762 „Venituri din investitii financiare pe termen scurt”, conform cu IAS 18”Veniturile activitatilor curente”.
Exemple de inregistrari contabile:
Vom exemplifica doar operatia de achizitie si inregistrare dobanda ; inregistrarile privind trecerea pe venit sau pe cheltuiala a diferentei dintre costul de achizitie si pretul de vanzare inregidtrndu-se similar ca la rambursarea obligatiunilor.
22
Achiziţie obligatiuni
506 = %“Obligatiuni ” 5311
„Casa in lei”5092” Varsaminte de efectuat pentru alte investitii pe termen scurt ”
Inregistrarea dobanzii cuvenite
5088 = 762” Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament ”
“Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”
Contabilitatea altor investitii si a creantelor asimilate – ct. 508
Contabilitatea actiunilor emise de alte societati cotate/necotate la bursa cu intentia obtinerii de castig in urma revanzarii si a titlutilor de creante se tine cu ajutorul contului 508.Exemple de titluri de creante: bonuri de tezaur pe termen scurt, certificate de depozit, etc.Se vor avea in vedere prevederile IAS 18 „Veniturile activitatilor curente”, pentru inregistrarea veniturilor asociate detinerii de titluri de valoare sau a veniturilor/cheltuielile ocazionate de o eventuala cesiune.
C)Contabilitatea titlurilor de plasament
Evidenţa valorilor mobiliare de plasament se realizează prin conturile din grupa 50 “Investiţii financiare pe termen scurt”. Toate conturile, cu excepţia lui 509 “Vărsăminte de efectuat pentru investiţii financiare pe termen scurt” au funcţie contabilă de activ. Se debitează cu titlurile de valoare acţiuni, obligaţiuni şi alte opţiuni - cumpărate sau răscumpărate din propriile emisiuni, se creditează cu valoarea contabilă a titlurilor vândute sau anulate, după caz. Au sold final debitor care reprezintă valorile mobiliare de plasament aflate în portofoliul întreprinderii. Valoarea contabilă de înregistrare a titlurilor în cadrul conturilor este egală cu preţul de cumpărare sau cu valoarea stabilită potrivit contractelor de achiziţie. Cheltuielile necesare de cumpărare a titlurilor de valoare, cum sunt comisioanele intermediarilor, onorariile, spezele bancare şi alte cheltuieli asimilate, se înregistrează direct în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. Din cedarea acestor acţiuni pot rezulta:
Venituri, atunci când preţul preţul de vânzare este mai mare decât costul de achiziţie, diferenţa reprezentând un câştig , evidenţiat prin contul 7642.
Cheltuieli, atunci cand preţul de vânzare este mai mic decât preţul de achiziţie, diferenţa reprezentând o pierdere , evidenţiata in contabilitate prin contul 6642.
Din deţinerea acţiunilor, pe perioada respectivă vor rezulta dividende care se evidenţiaza in contabilitate prin contul 762 „“Venituri din investiţii financiare pe termen scurt”.
23
D) Contabilitatea decontarilor efectuate prin conturile la banci
Prin intermediul conturilor de la bănci sunt delimitate şi înregistrate valorile de încasat, cum sunt cecurile şi efectele comerciale depuse la bancă, disponibilităţile în lei şi în devize, creditele bancare pe termen scurt, precum şi dobânzile aferente disponibilităţilor şi creditelor bancare. Toate conturile de la bănci care concentrează disponibilităţile băneşti au funcţie contabilă de activ. Se debitează, după caz, cu valorile de încasat sau cu încasările de lichidităţi, se creditează cu diminuarea valorilor de încasat pe măsura lichidării lor şi cu plăţile de lichidităţi. Au sold final debitor care reprezintă valorile de încasat sau disponibilităţile băneşti existente în conturile de la bănci, după caz. Funcţia contabilă a contului 512 “Conturi curente la bănci”, prin cele două sintetice de gradul II, 5121 “Conturi la bănci în lei “ şi 5124 “Conturi la bănci în devize”, trebuie nuanţată în sensul că prin intermediul său sunt evidenţiate şi creditele de trezorerie acordate de bancă. În toate cazurile când soldul contului este creditor, el reprezintă creditele de trezorerie primite de întreprindere, pentru acoperirea decalajului între totalul stocurilor şi cheltuielilor, pe de o parte, şi totalul resurselor şi încasărilor, pe de altă parte. Evidenţa analitică a conturilor de la bănci se dezvoltă pe fiecare bancă în parte. Particularităţi prezintă şi conturile de dobânzi 518 “Dobânzi” cu cele două sintetice de gradul II, 5186 “Dobânzi de plătit” şi 5187 “Dobânzi de primit”. Primul se creditează cu dobânzile de plătit aferente soldului creditor al contului 512 “Conturi curente la bănci”. Dobânzile de încasat, aferente disponibilităţilor aflate în conturile de la bănci, se înregistrează în contul 5187 “Dobânzi de primit”. Dobânzile de plătit aferente creditelor bancare primite prin contul 519 “Credite bancare pe termen scurt” se înregistrează prin sinteticul de gradul II, 5198 “Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”. Contabilitatea operaţiilor de încasări şi plăţi, efectuate prin conturile curente de la bănci, se realizează prin următoarele tipuri de înregistrări: a) depunerea la bancă, pe bază de borderou, a valorilor de încasat (cecul, cambia şi biletul la ordin):Contabilitatea decontarilor realizate de societate cu ajutorul conturilor bancare curpinde:
Operatiuni cu valori de incasat Operatiuni efectuate prin conturile curente la banci Creditele bancare pe termen scurt
Contabiliatea valorilor de incasatContabiliatatea valorilor de încasat se ţine cu ajutorul contului 511”Valori de incasat”, dezvoltat pe conturi sintetice de gradul II:
5112 „Cecuri de incasat” 5113 „Efecte de incasat” 5114 „Efecte remise spre scontare”
Exemple de inregistrari contabile:
Vom exemplifica operatiuni pentru situatia in care o societate primeste doua cecuri de la doi clienti diferiti in contul prestarilor de servicii efectuate , primul se va incasa al doilea va ramane neplatit.
Remitere spre incasare cecuri( operatii identice pentru ambii clienti)
5112 = 411
24
„Cecuri de incasat” „Clienti”
Incasare cec de la primul client
512 = 5112„Conturi curente la banci”
„Cecuri de incasat”
Inregistrare cec neplatit
411 = 5112„Clienti” „Cecuri de incasat”
Observaţie: Scontul este o suma de bani sub forma de dobanda la care se va adauga un comision bancar, si se va acorda pentru plata inainte de scadenta a efectului comercial.
Contabiliatea operatiilor efectuate prin conturile curente la banciFuncţia contabilă a contului 512 “Conturi curente la bănci”, se dezvolta prin cele două sintetice de gradul II:
5121 “Conturi la bănci în lei “ 5124 “Conturi la bănci în devize”
Exemple de îregistrari contabile:
Vom exemplifica doua operatiuni de rutina, si anume plata unui furnizor din contul curent si inregistrarea platii unui comision bancar.
Plata furnizor din contul curent
401 = 512„Furnizori” „Conturi curente la banci”
Plata comision
627 = 512 “Cheltuieli cu serviciile bancare şI asimilate”
„Conturi curente la banci”
E)Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
Creditele de trezorerie primite prin contul curent se reflectă ca sold creditor al conturilor 512 “Conturi curente la bănci”, în situaţia în care încasările sunt mai mici decât plăţile şi se rambursează în cazul în care încasările devin mai mari decât plăţile. Creditele pentru nevoi temporare se obţin prin conturi separate de împrumut, iar înregistrarea este de forma:
25
512 = 5191„Conturi curente la banci”
„Credite bancare pe termen scurt”
La rambursarea creditelor către banca finanţatoare înregistrarea este de sens invers.
F) Contabilitatea acreditivelor si avansurilor de trezorerie
Acreditivele şi avansurile de trezorerie reprezintă sumele rezervate la bănci sau puse la dispoziţia terţilor, în vederea efectuării unor plăţi datorate de întreprindere. Dacă disponibilităţile sunt imobilizate sub forma de acreditive se înregistrează în debitul contului 541“Acreditive”. Pe măsura efectuării plăţilor către terţi sau încetării valabilităţii acreditivului, contul se creditează. Soldul debitor reprezintă acreditivele existente deschise la bănci. Sumele încredinţate de întreprindere administratorilor sau altor persoane împuternicite, inclusiv avansurile spre decontare, pentru efectuarea unor plăţi în favoarea acesteia se înregistrează la contul 542 “Avansuri de trezorerie”.
Tipurile de înregistrări proprii contului sunt: sumele virate în cont la bănci sau acordate în numerar administratorilor sau
contabililor autorizaţi să facă plăţi:542 = 581„Avansuri de trezorerie” „Viramente interne”
concomitent,581 = 512„Viramente interne” „Conturi curente la banci”
plăţile efectuate de către administratori sau contabili autorizaţi: 451 = 542„Decontări în cadrul grupului”
„Avansuri de trezorerie”
G) Contabilitatea viramentelor interne
Operaţiile de transferuri de disponibilităţi băneşti între conturile de la bănci, precum şi între conturile de la bănci şi casieria întreprinderii se înregistrează prin contul 581 “Viramente interne”. În debitul contului se înregistrează sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie; în creditul contului se înregistrează sumele intrate într-un cont de trezorerie dintr-un alt cont de trezorerie. De regulă, contul nu prezintă sold. Folosirea contului se explică prin aceea că între momentul depunerii pe bază de borderou la bancă a ordinului de plată şi documentelor justificative privind transferul efectiv de sume între conturile de trezorerie şi consemnarea lor în extrasul de cont poate interveni un anumit interval de timp. În acest interval de timp, operaţiile se înregistrează prin contul 581 “Viramente interne”.
Exemple de inregistrari contabile
26
La depunerea din casierie pe bază de “chitanţă - vărsământ” a unei sume de bani în contul curent de la bancă se fac înregistrările: La depunerea efectivă a sumei de bani:
581 = 531„Viramente interne” „Casa”
La consemnarea operaţiei în extrasul de cont:512 = 581„Conturi curente la banci”
„Viramente interne”
Un al doilea motiv este cel al delimitărilor acelor operaţii care fac obiectul înregistrării în mai multe registre distincte conduse pentru fiecare cont de trezorerie, precum şi evitarea contabilizării fără risc a dublei folosiri a viramentelor de disponibilităţi dintr-un cont de trezorerie la alt cont de trezorerie.
H) Contabilitatea operaţiilor de incăsari si plăti in numerar
Toate încasările în numerar se înregistrează în debitul contului 531 “Casa” şi în creditul conturilor care arată sursa încasărilor. Plăţile se oglindesc în creditul contului în corespondenţă cu debitul conturilor care evidenţiază destinaţia plăţilor. Documentul de înregistrare zilnică în contabilitate a operaţiilor de casă este “Registrul de casă” la care se anexează documentele justificative de încasări şi plăţi în numerar.
Tipurile de înregistrări contabile mai importante sunt: operaţii de încasări în numerar:
531 = 41„Casa” „ Clienţi şi conturi
asimilate”
operaţii de plăţi în numerar: 40 = 531„Furnizori şi conturi asimilate”
„ Casa”
1.4 RAPORTAREA ELEMENTELOR DE TREZORERIE IN SITUATIILE FINANCIARE
Situaţia fluxurilor de numerar este integrată in cadrul situaţiilor financiare, pentru fiecare perioada pentru care sunt prezentate situaţiile financiare. Datorita nevoii entităţilor de a beneficia de numerar pentru a-şi desfăşura activităţile, a-şi plăti obligaţiile şi a asigura rentabilitatea investitorilor, se impune prezentarea situaţiei fluxurilor de numerar. Fiind parte integrantă a situaţiilor financiare, situaţia fluxurilor de numerar ofera informaţii care permit utilizatorilor evaluarea modificărilor in activele nete ale entităţii, structura sa financiară, inclusiv informaţii referitoare la
27
lichiditatea şi solvabilitatea sa, precum şi capacitatea entităţii de a influenţa valoarea şi momentul apariţiei fluxurilor de numerar.
Pentru exemplificarea raportarii elementelor de trezorerie, vom utiliza metoda indirecta, cunoscut fiind faptul ca aceasta este cea mai intalnita in practica, in Romania. Pe baza acestei metode, profitul sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de numerar din investiţii sau finanţări.
1.4.1 Raportarea elementelor de trezorerie in bilanţ
Drepturile de creanta sau drepturi asupra tertilor reprezinta forma de manifestare a angajamentelor convenite cu partenerii de afaceri (clientii), ale caror termene de plata, functie de natura prestatiilor, sunt ulterioare efectuarii acestora, precum si debitorii intreprinderii in calitatea lor de beneficiari ai unor imprumuturi, a caror rambursare este ulterioara si care antreneaza inevitabil un cost suplimentar ce imbraca forma dobânzii aferenta creditului contractat.Angajamentele patrimoniale sunt reflectate in pasivul bilantului si imbraca forma obligatiilor sau datoriilor (financiare, comerciale, fiscale, sociale) pe care intreprinderea trebuie sa le ordoneze la o anumita data. Datoriile exprima valoarea resurselor straine folosite de intreprindere pe o perioada mai mare sau mai mica de timp rezultate din relatiile acesteia cu furnizorii, bancile, statul, asociatii, propriul personal.Abordarea functionala - aceasta modalitate de abordare are in vedere finalitatea bilantului de a raspunde exigentelor unei analize dinamice, deoarece se bazeaza pe ipoteza continuitatii activitatii. Aceasta permite investigarea activitatii pe cicluri de operatiuni, luând in considerare rolul fiecaruia in functionarea intreprinderii. Modelul de bilant promovat de sistemul contabil românesc, dupa 1 ianuarie 1994, prevede structurarea elementelor de activ dupa destinatia lor, iar a celor de pasiv dupa originea lor. Abordarea de tip functional presupune tratarea bilantului contabil prezentat de intreprindere, prin regruparea functiilor acesteia. Elementele de activ si de pasiv ale bilantului functional trebuie reclasificate dupa criteriul duratei (cu durata peste un an si, respectiv, cu durata sub un an), fapt ce permite trecerea de la bilantul functional la cel financiar. Sub aspect financiar, orice bilant se descompune in trei mari mase: fondul de rulment (FR), necesarul de fond de rulment (NFR) si trezoreria neta (TN). Relatia care degaja informatia privind echilibrul financiar al intreprinderii este urmatoarea: TN = FR - NFR
1.4.2 Raportarea elementelor de trezorerie in Tabloul fluxurilor de numerar
Se poate afirma că menirea de bază a tabloului fluxurilor de trezorerie este să furnizeze informaţii relevante privind încasările şi plăţile unei întreprinderi, în cursul unui exerciţiu, pentru a ajuta utilizatorii de situaţii financiare, în special investitorii, în evaluarea solvabilităţii acesteia.
28
Un tablou al fluxurilor de trezorerie permite utilizatorilor situaţiilor financiare să evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităţi, să determine necesităţile de lichidităţi, să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare şi să compare rezultatele întreprinderii, prin eliminarea efectelor utilizării diferitelor metode contabile pentru aceleaşi operaţii şi evenimente.
A) Raportarea fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare
Folosirea metodei indirecte implică ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele:
Modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri,creanţe şi datoriile din exploatare.
Elementelor nemonetare, cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, pierderile şi câştigurile în valută nerealizate, profiturile nerepartizate ale entităţilor asociate şi interesele minoritare.
Celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de numerar din investiţii şi finanţare.
B) Raportarea fluxurilor de numerar din activitatile de investitii si finantare
Fluxurile de numerar din activităţile de investiţii şi de finanţare trebuie prezentate în cadrul claselor majore de plăţi şi încasări brute în numerar apărute, cu excepţia anumitor fluxuri care sunt prezentate pe o bază netă.
Exemplele includ Plăţile şi încasările în numerar efectuate în numele clienţilor, deoarece
fluxurile nu reflectă activitatea entităţii, respectiv Acceptarea şi rambursarea depozitelor la vedere ale unei bănci Fondurile deţinute pentru clienţi de către o societate de investiţii Chiriile încasate în numele proprietarilor de proprietăţi imobiliare şi plătite
acestora Plăţile şi încasările în numerar pentru elementele pentru care rulajul este rapid,
sumele sunt mari, iar termenul de scadenţă este scurt, adică avansurile făcute pentru şi rambursarea
Valorilor principalului aferent clienţilor care folosesc cărţi de credit Achiziţiei şi cedării de investiţii Altor împrumuturi pe termen scurt, care au scadenţă de trei luni sau mai puţin Fluxurile provenite din activitatea instituţiilor financiare încasările şi plăţile de numerar pentru acceptarea şi rambursarea depozitelor cu
o dată fixă de scadenţă plasarea depozitelor la şi retragerea acestora de la alte instituţii financiare avansurile în numerar şi împrumuturile făcute clienţilor, precum şi
rambursarea acestor avansuri şi împrumuturi
29
Vom exemplifica situatia finanicara a unei întreprinderi prin Bilanţul consolidat şi Contul de profit si pierderi la finele anului 2008; pe baza carora vom calcula fluxurile de trezorerie din activitatea de investitii.
Tabelul 1: Bilantul consolidat la sfarsitul perioadei 20082008 2007
ACTIVE
Numerar şi echivalente de numerar 4.100 1.600
Creanţe 19.000 12.000
Stocuri 10.000 19.500
Investiţii de portofoliu 25.000 25.000
Imobilizări corporale la cost 37.300 19.100
Amortizarea cumulată (14.500) (10.600)
Imobilizări corporale la valoare netă 22.800 8.500
TOTAL ACTIVE 80900 66.600
DATORII
Furnizori 2500 18900
Dobânzi de plătit 2300 1000
Impozit pe profit de plătit 4000 10000
Datorii pe termen lung 23000 10400
TOTAL DATORII 31800 40300
CAPITALURI PROPRII
Capital social 15.000 12500
Rezultat reportat 34100 13800
TOTAL CAPITALURI PROPRII 49100 26300
TOTAL DATORII ŞI CAPITALURI PROPRII 80900 66.600
(Sursa: Elaborat de autor ,2009)
Tabelul 2: Contul de profit şi pierdere consolidat pentru perioada încheiată in 2008
Vânzări 306.500
Costul vânzărilor (260.000)
Profit brut 46.500
30
Amortizare 4.500
Cheltuieli administrative şi de desfacere (9.100)
Cheltuieli cu dobânzi (4.000)
Venit din investiţii financiare 5.000
Pierderi din diferenţe de curs valutar (400)
Profit net înaintea impozitării şi elemente extraordinare
33.500
Elemente extraordinare – încasări din asigurarea împotriva cutremurelor
1.800
Profit net după elementele extraordinare 35.300
Impozit pe profit (3.000)
Profit net 32.300
(Sursa:, Elaborat de autor ,2009)
Tabelul 3 : Situaţia fluxurilor de numerar prin metoda indirectă
Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare
Profit net înainte de impozitare şi elemente extraordinare 33500
Ajustări pentru:
Amortizare 4500
Pierderi din diferenţe de curs 400
Venituri din investiţii (5000)
Cheltuieli cu dobânzi 4000
Profit din exploatare înainte de modificările capitalului circulant 37400
Creşteri ale creanţelor comerciale şi de altă natură (5000)
Scăderea stocurilor 10500
Scăderea datoriilor către furnizori (17400)
Numerar generat din exploatare 25500
Dobânzi plătite (2700)
Impozit pe profit plătit (9000)
Fluxuri de numerar înaintea elementelor extraordinare 13800
Încasări din asigurarea împotriva cutremurelor 1800
Numerar net din activităţi de exploatare 15600
Fluxuri de numerar din activităţi de investiţie
31
Achiziţia filialei X, fără numerarul dobândit (nota A) (5500)
Achiziţia de imobilizări corporale ( nota B) (3500)
Încasări din vânzarea de echipament 200
Dobânzi încasate 2000
Dividende încasate 2000
Numerarul net folosit în activităţi de investiţie (4800)
Numerarul net folosit în activităţi de finanţare (7900)
Creşterea netă de numerar şi echivalente de numerar 2900
Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei (nota C)
1200
Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei (nota C) 4100
(Sursa: Elaborat de autor ,2009)
1.4.3 Raportarea altor elemente de trezorerie
Fluxurile de numerar în valută se înregistrează în moneda de raportare prin aplicarea cursului de schimb de la data fluxului de numerar asupra valorii în valută. Profitul şi pierderile nerealizate care provin din variaţia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de numerar, totuşi efectul variaţiei este raportat pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei.
Fluxurile de numerar din dobânzi şi dividende încasate sau plătite pot fi clasificate drept fluxuri din exploatare, deoarece sunt incluse în determinarea profitului net sau a pierderii nete, dar pot fi clasificate si drept fluxuri din finanţare si, respectiv, fin investiţie, deoarece ele reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau a eficienţei investiţiilor. Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri din finanţare, deoarece reprezintă costuri ale atragerii resurselor de finanţare, dar pot fi clasificate şi drept o componentă a fluxurilor din exploatare pentru a ajuta utilizatorii să determine capacitatea unei entităţi de a plăti dividende din fluxurile de numerar de exploatare.
Impozitul pe profit este prezentat separat şi clasificat drept flux de numerar din activităţile de exploatare, cu excepţia situaţiei în care poate fi alocat în mod specific activităţilor de finanţare si investiţie. In timp ce cheltuielile cu impozitul pot fi alocate fără echivoc activităţilor de investiţie şi finanţare,
32
fluxurile de numerar aferente acestor impozite sunt greu de alocat şi pot apărea într-o perioadă diferită de cea a fluxurilor de numerar aferente tranzacţiei de bază. Prin urmare, impozitele plătite sunt clasificate, de obicei, drept fluxuri de numerar din activităţi de exploatare. Totuşi, atunci când este posibilă identificarea fluxului de numerar din impozite şi alocarea lui unei tranzacţii individuale care dă naştere unor fluxuri de numerar clasificate drept activităţi de investiţie sau finanţare, fluxul de numerar din impozite va fi clasificat în mod corespunzător ca activitate de investiţie sau finanţare. Atunci când fluxurile de numerar din impozite sunt aferente mai multor clase de activităţi, este prezentată valoarea totală a impozitelor plătite.
Investiţiile în filiale, întreprinderi asociate şi asocieri în participaţiune sunt prezentate in funcţie de modul în care au fost incluse în situaţiile financiare. Atunci când se prezintă o investiţie într-o entitate asociată sau filială pe baza metodei punerii în echivalenţă sau a costului, investitorul limitează informaţiile raportate în situaţia fluxurilor de numerar la acele fluxuri de numerar generate între el şi entitatea în care s-a investit, de exemplu, la dividende şi avansuri. O entitate care prezintă interesul său într-o entitate controlată în comun folosind consolidarea proporţională, va include în situaţia consolidată a fluxurilor de numerar ponderea aferentă ei din fluxurile de numerar ale entităţii controlate în comun, iar daca foloseşte metoda punerii în echivalenţă va include în situaţia fluxurilor de numerar fluxurile de numerar generate de investiţia sa în entitatea controlată în comun, precum şi repartizările şi alte vărsăminte sau încasări apărute între aceasta şi entitatea controlată în comun.
Fluxurile de numerar ce provin din achiziţionarea şi cedarea filialelor şi a altor unităţi de afaceri sunt prezentate separat, drept activităţi de investiţie. Entităţile trebuie să prezinte, cumulativ, în cursul perioadei fiecare dintre următoarele aspecte, atât în ceea ce priveşte achiziţiile, cât şi înstrăinările filialelor sau ale altor unităţi de afaceri:
(a) contraprestaţia totală aferentă achiziţiei sau cedării;(b) ponderea din contraprestaţia aferentă achiziţiei sau cedării, primită sub
forma numerarului şi a echivalentelor de numerar;(c) valoarea numerarului sau a echivalentelor de numerar din filiala sau
unitatea achiziţionată sau cedată; şi(d) valoarea, rezumată pe fiecare categorie principală, a activelor şi
datoriilor din filiala sau unitatea de afaceri care a fost achiziţionată sau cedată, altele decât numerarul şi echivalentele de numerar.
Tranzacţiile de natură investiţională şi de finanţare care nu necesită întrebuinţarea numerarului sau a echivalentelor de numerar trebuie excluse din situaţia fluxului de numerar, fiind prezentate în altă parte a situaţiilor financiare astfel încât să furnizeze toate informaţiile relevante cu privire la aceste activităţi de investiţie şi finanţare. Acest tip de tranzacţii se referă la
achiziţia de active fie prin asumarea directă a obligaţiilor aferente, fie prin intermediul unui leasing financiar;
achiziţionarea unei întreprinderi prin intermediul emiterii de acţiuni;
convertirea datoriilor în capital.
33
1.5 GESTIUNEA TREZORERIEI ÎNTREPRINDERII
O gestiune eficientă a trezoreriei întotdeauna este aceea prin care organizaţia are asiguratăcapacitatea de plată. Se impune astfel, o previzionare a încasărilor şi plăţilor de mijloace băneşti ce are menireade a îmbunătăţi securitatea financiară şi rentabilitatea organizaţiei, reducând cheltuielile financiare. Pe de altă parte, într-o economie în continuă ascensiune şi în condiţiile unei cereri de informaţii tot mai variate, informaţiile istorice sunt insuficiente, iar previziunea reprezintă modalitatea prin care organizaţiile îşi asigură supravieţuirea.Pentru depăşirea acestei situaţii, teoria şi practica de specialitate, au conceput mai multeinstrumente de previziune a trezoreriei: bugetul de trezorerie, situaţia zilnică a trezoreriei, planul de finanţare.Bugetul de trezorerie este instrumentul pe bază căruia, managerii pot lua deciziilecorespunzătoare pentru a preveni eventualele dezechilibre ce pot afecta lichiditatea si solvabilitatea organizaţiei şi în acelaşi timp, să prevadă mijloacele de finanţare, în condiţiile existenţei unei nevoide finanţare. Obiectivul acestuia este de a asigura echilibrul dintre încasările şi plăţile unei organizaţii, încât capacitatea de plată să fie în permanenţă asigurată. Eşuarea acestui obiectiv generează modificări în ansamblul bugetelor (vânzări, producţie, aprovizionare, investiţii, cheltuieli generale), deoarece bugetul de trezorerie cuprinde informaţii din mai multe bugete şi reuneşte toate intrările de încasări şi plăţi.De fapt, bugetul de trezorerie previzionează performanţa financiară a organizaţiei prinprisma capacităţii ei de a genera lichidităţi. Punctul de plecare în elaborarea bugetului de trezorerie îl reprezintă stabilirea încasărilor previzionate şi a plăţilor previzionate. Informaţiile referitoare la încasările previzionate provin din bugetul vânzărilor, bugetul de trezorerie al perioadelor anterioare, contul de rezultate previzionat, evidenţele şi evoluţiile încasărilor. Situaţia zilnică a trezoreriei cuprinde încasări şi plăţi, clasificate după natura instrumentelor de plată utilizate, iar sursele de informaţii sunt atât de natură contabilă cât şi extracontabilă.Aşa cum menţionam anterior, nici soldul negativ sau cel pozitiv al trezoreriei nu estepreferat pentru organizaţie, ci trezoreria zero, o soluţie ideală, dar dificil de realizat în practică. În practica de specialitate însă, s-a demonstrat că o trezorerie uşor negativă generează pentru întreprindere un cost financiar minimal; în această situaţie , un trezorier prudent trebuie să analizeze rata dobânzii, suma descoperită, durata, urmând apoi să ia decizia de a menţine situaţia descoperită sau de căuta surse de acoperire a ei.Pentru îmbunătăţirea gestiunii unei trezorerii este necesară compararea periodică apreviziunilor şi realizărilor, analiza diferenţelor constatate, astfel încât să fie identificate şi eliminate punctele slabe ale previziunii. Gestiunea trezoreriei câştigă un loc tot mai important, dacă avem în vedere că oricediferenţă reprezintă o greşeală care costă bani: excedentul generează un cost de fructificare, iar deficitul un cost explicit. Aşadar, o trezorerie bună este efectul unei previziuni bune.Planul de finanţare se elaborează pe o perioadă de 3 – 5 ani şi reflectă echilibrul global alîntreprinderii, evidenţiind principalele intrări şi ieşiri de fonduri, fără însă a detalia fluxurile de trezorerie.
34
Previziunea financiară are menirea de a călăuzi organizaţia spre rentabilitate, lichiditate şidiminuarea riscurilor. Şi totuşi, trebuie să avem în vedere faptul că, previziunea financiară se poate transforma într-un obstacol, în încercarea de adaptare la noile condiţii, diminuând astfel, flexibilitatea organizaţiei. Pentru a preveni astfel de situaţii, bugetele trebuie să traseze limitele generale ale evoluţiei financiare a organizaţiei.Succesul de care se bucură trezoreria, este rezultatul acţiunii mai multor factori, dintre care menţionăm: creşterea volatilităţii pieţelor financiare, a importanţei rezultatului financiar în cadrul rezultatului global datorită inflaţiei şi internaţionalizării pieţelor financiare, aspiraţiile organizaţiilor de a-şi reduce costurile printr-o gestionare mai eficientă a încasărilor şi a surselor de finanţare. În acest context, rezultatul de trezorerie şi gestiunea sa reprezintă target-ul managerilor multor organizaţii.
1.5.1 Indicatori de echilibru
Echilibrul financiar, desemnează egalitatea dintre sursele financiare si mijloacele economice necesare desfăsurării activităţii de comercializare si investiţii, pe termen lung si scurt.Echilibrul financiar se bazeaza pe trei reguli principale:a). Regula echilibrului financiar minim – presupune ca resursele utilizate pentrufinanţarea activelor să rămână la dispoziţia companiei pe o perioadă care trebuie să corespundă minim, aceleia de imobilizare.b). Regula îndatorării maxime – presupune existenţa a două limite: suma datoriilor la termen nu trebuie să depăsească suma capitalurilor proprii; suma datoriilor pe termen mediu si lung nu trebuie să depăsească autofinanţarea medie aferentă unei perioade de 3 ani. c). Regula finanţării maxime are la bază principiul potrivit căruia pentru orice operaţie de investiţie, angajată de întreprindere, recurgerea la îndatorare nu trebuie să depăsească un procent (în practică cuprins între 50 si 75%) din valoarea investiţiei prevăzute.Echilibrul financiar este apreciat cu ajutorul indicatorilor:
fondul de rulment; nevoia de fond de rulment; trezoreria netă.
A.Fondul de rulment – este un indicator de echilibru financiar pe termen lung carecompară sursele permanente de finanţare cu nevoile permanente reprezentând nivelulsurselor stabile utilizate pentru finanţarea activelor ciclice.Se determină în două modalităţi:− ca diferenţă între capitalul permanent si activele imobilizate nete, utilizând relaţia:
FR = Cperm - Ainete (1)
− ca diferenţă între activele circulante (stocuri +creanţe + disponibilităţi) si datorii pe termen scurt (obligaţii din exploatare si datorii financiare pe termen scurt):
FR = AC – Dts (2)
Din analiza în dinamică, pot rezulta următoarele situaţii:
35
a. Fondul de rulment creste – această situaţie este apreciată ca fiind favorabilădeoarece o parte tot mai însemnată din fondul de rulment va finanţa activele circulante.Dacă această crestere este determinată de cresterea gradului de îndatorare alcompaniei prin contractarea de împrumuturi bancare pe termen mediu si lung atunci va avea loc concomitent si o crestere a cheltuielilor financiare care va determina o diminuare a rezultatului exerciţiului si implicit o diminuare a capitalului propriu.Nu este apreciat favorabil un fond de rulment care acoperă în totalitate nevoia definanţare pentru activele circulante, deoarece locul resurselor permanente mult maicostisitoare ar putea fi luat de resursele temporare.b. Fondul de rulment scade – de cele mai multe ori situaţia este apreciată ca fiindnefavorabilă, deoarece activele circulante sunt acoperite într-o mai mică măsură dinresurse permanente.Există două cauze care pot determina scăderea fondului de rulment:
o crestere a nivelului activelor imobilizate, ceea ce pe termen lung, va determina o îmbunătăţire a situaţiei financiare a companiei datorită rezultatelor financiare pozitive degajate de investiţie;
o scădere a nivelului capitalurilor proprii determinată de reducerea capitalului social, situaţie în care starea financiară a companiei este extrem de nefavorabilă.
În practică reducerea fondului de rulment mai poate avea loc si pe seamarambursării datoriilor pe termen mediu si lung situaţie în care este influenţată direct detrezoreria companiei.c. Fondul de rulment rămâne neschimbat – este rezultatul stagnării volumului deinvestiţii si a volumului de activitate, situaţie întâlnită pe perioade scurte, operaţiunile financiar – contabile determinând modificarea permanentă a fondului de rulment în sensul cresterii sau scăderii lui.În legătură cu mărimea fondului de rulment, în practică, sunt reţinute două niveluri:−mărimea minimă a fondului de rulment – la nivelul mediu al fluctuaţiilor nevoii defond de rulment;−mărimea optimă a fondului de rulment– asigură menţinerea echilibrului financiarla cel mai scăzut cost al promovării capitalurilor.B. Nevoia de fond de rulment ca si indicator de echilibru financiar pe termen scurtnevoia de fond de rulment reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile, respectiv activele cu termen de lichiditate sub un an care urmează să fie finanţate din surse cu exigibilitate peste un an.Utilizarea de surse permanente pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt poatedeveni nerentabilă din cauza costurilor pe care îl au în special creditele bancare pe termen lung.Relaţia de calcul a necesarului de fond de rulment este:
NFR = Active ciclice – Pasive ciclice (3)sau
NFR=Acirculante – Disponibilităţi – Datoriipe termen scurt – Credite de trezorerie(4)
În practică se pot întâlni următoarele situaţii:a) NFR >0 este situaţia în care există un deficit de surse temporare ca urmare aunor nevoi temporare peste sursele ciclice posibil de mobilizat.b) NFR<0, este situaţia în care se înregistrează un excedent de surse temporare
36
care va finanţa fie fondul de rulment, fie trezoreria, fiind rezultatul contractării unor datorii cu termen de plată mai relaxate sau a cresterii duratei de rotaţie a stocurilor si creanţelor.c) NFR = 0 asa cum s-a arătat, este situaţia în care volumul activităţii comerciale side producţie stagnează ca rezultat al întreruperii activităţii companiei.C. Trezoreria netă ca si indicator al echilibrului financiar curent reflectă imagineadisponibilităţilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor si plăţilor sau a plasării excedentului monetar.
Se poate determina pe baza a două relaţii: ca diferenţă între fondul de rulment (FR) si nevoia de fond de rulment (NFR):
TN = FR – NFR (5)
ca diferenţă între disponibilităţile bănesti (Db) si creditele bancare pe termen scurt inclusiv soldul creditor al băncii (Cbts):
TN = Db – Cbts (6)
Din analiza trezoreriei nete si a factorilor de influenţă asupra acesteia se potdistinge următoarele situaţii:a) O crestere a trezoreriei nete este determinată de cresterea disponibilităţilor si aplasamentelor pe termen scurt ale companiei ca rezultat al unei autonomii financiare pe termen scurt si al echilibrului financiar pe de o parte dar si al diminuării pe termen scurt a împrumuturilor bancare pe de altă parte.b) O diminuare a trezoreriei nete este rezultatul cresterii volumului împrumutuluipe termen scurt si al diminuării disponibilităŃilor inclusiv a plasamentelor realizate.Creditele bancare pe termen scurt ţinând cont de costul acestora sunt utilizatepentru finanţarea nevoii de active circulante respectând regula de finanţare potrivit căreia la nevoi cu termene de lichiditate sub un an se alocă surse de finanţare cu termene de exigibilitate sub un an.c) O stagnare a trezoreriei nete, ceea ce coincide cu o întrerupere a activităţii decomercializare si producţie desfăsurate de întreprindere.
1.5.2 Gestiunea creantelor si a datoriilor
A)Gestiunea Creanţelor
Creanţele – reprezintă drepturi juridice ale întreprinderii ca creditor de a primi la scadenţa stabilită de contractele întocmite, cambiile primite sau de alte documente o sumă de bani, bunuri materiale ori alte valori de la persoane juridice sau fizice numite debitori.Creanţele întreprinderii se înregistrează în contabilitate la valoarea nominală. Creanţele în valută străină se reflectă în rapoartele financiare în valuta naţonală, prin aplicarea cursului de schimb valutar la data întocmirii documentelor justificative, la finele perioadei de gestiune (data întocmirii Bilanţului contabil) şi la data achitării acestora.În funcţie de provenienţa sau conţinutul economic deosebim:
37
Creanţele comerciale reprezintă acea parte a creanţelor care apare în cazul cînd momentul transmiterii către cumpărător a drepturilor de proprietate asupra produselor, mărfurilor şi alte active livrate, precum şi cel al prestării de servicii nu coincide cu momentul achitării acestora. Evidenţa analitică a creanţelor pe termen scurt aferente facturilor comerciale se ţine pe fiecare debitor, pe termene de formare şi de achitare ale acestora.
Creanţele bugetului faţă de întreprindere apar ca urmare a diferenţelor dintre sumele calculate şi achitate la buget ale impozitelor şi taxelor. Situaţiile de apariţie a creanţelor sunt în dependenţă de specificul operaţiunilor economice şi tipul impozitului.
Creanţele personalului reprezintă datorii ale angajaţilor faţă de întreprindere şi apar în urma:
Acordării avansurilor spre decontare (titularilor de avans); Procurarea de către angajaţi a mărfurilor cu achitare în rate; Recuperării de către gestionari a daunei materiale cauzate; Altor datorii (privind pensiile alimentare şi alte titluri executorii);
Titulari de avans sunt angajaţii întreprinderi , cărora li se eliberează mijloace băneşti spre decontare. Avansul eliberat este destinat acoperirii cheltuielilor care urmează a fi suportate de către angajatul respectiv, cum sunt cheltuielile de deplasare şi cele gospodăreşti.Întreprinderile pot să presteze angajaţilor săi servicii de intermediere (în calitate de garant) în vederea achitării mărfurilor procurate de către aceştia în rate. Achitarea în astfel de cazuri poate fi efectuată:
pe seama creditelor bancare acordate angajaţilor întreprinderii; prin reţinerea din salariile calculate angajaţilor a sumelor spre achitare.
Creanţele privind recuperarea daunei materiele apar în cazurile în care întreprinderii i-au fost cauzate prejudicii, cum ar fi lipsurile de bunuri materiale din vina gestionarilor constatate cu ocazia inventarierii, rebuturile în producţie etc.
Creanţele privind veniturile calculate reprezintă sume datorate întreprinderii aferente veniturilor care sunt determinate în baza contractelor încheiate sau legislaţiei în vigoare. Veniturile calculate ale întreprinderii cuprind:
1. venituri privind arenda;2. venituri privind dobînzile şi redevenţele calculate;3. veniturile privind dividendele calculate;4. alte venituri.
În afară de creanţele comerciale, creanţele personalului, părţilor legate, bugetului, în procesul activităţii economice a întreprinderii apar alte creanţe:
privind recuperarea pierderilor – suma despăgubirilor calculate de la companiile de asigurări ca urmare a apariţiei cazului de risc asigurat de întreprindere sau suma recompenselor calculate de la organele de stat sau alţi agenţi economici.
ale organelor de asigurări sociale – apar în urma depăşirii sumelor virate CNAS asupra sumelor calculate, precum şi în cazul plăţilor excedentare a sumelor cuvenite din bugetul asigurărilor sociale, efectuate de întreprindere salariaţilor proprii;
38
privind reclamaţiile înaintate şi recunoscute – unde se include suma daunei materiale provocate, precum şi suma veniturilor ratate şi amenzilor. Reclamaţiile se prezintă împreună cu documentele care justificăîncălcarea condiţiilor contractuale şi mărimea daunei produse;
ale băncilor comerciale – pot apărea în cazul virării greşite a mijloacelor băneşti din conturile curente ale întreprinder, ca urmare a unei erori bancare;
privind alte operaţiuni.
Politica de gestiune a creanţelor (politica de credit) are sarcina de a stabili comportamentul întreprinderii privind acordarea creditului comercial clienţilor. Aceasta politica poate varia de la una foarte relaxata (acordarea acestui credit tuturor clienţilor) pina la una restrictiva (acordarea creditului comercial nimănui). Avantajele politicii relaxate va fi creşterea vinazărilor companiei, insa apare pericolul imposibilitatii colectarii unor datorii de la unii clienţi. Avantajele politicii restrictive constau in colectarea banilor in momentul vinzarii insa vinzarile companiei vor fi mult mai mici decit cele posibile.Pentru o gestiune eficienta a creantelor se iau in considerare urmatoarele rate :
Rata creantelor in Active circulante
Formula: X 100
Rata creantelor in Total Active
Formula: X 100
Rata creantelor difera de la o întreprindere la alta in functie de domeniul de activitate, de termenele de plata acordate clientilor, si de natura relatiilor comerciale.Evolutia nivelului creantelor de la o perioada la alta este determinata in principal de:modificarea cifrei de afaceri, modificarea duratei medii de incasare , etc.
Rotatia creantelor raportata la Cifra de Afaceri
Formula:
De aici pot rezulta trei situatii comparative intre nivelul cifrei de afaceri si modificarea creantelor:
ICA>ICr – reprezinta reducerea duratei medii de incasare, avand efecte benefice pentru intreprindere;
ICA=ICr – cei doi indicatori se modifica in aceeasi proportie, rezultand ca durata medie de incasare nu a suferit nici o modificare fata de perioada anterioara;
ICA<ICr – reprezinta cresterea duratei medii de incasare, cu efecte negative asupra situatiei financiare a intreprinderii.
39
Durata de recuperare a creantelor
Formula:
Reprezinta durata teoretica de recuperare a creantelor din cifra de afaceri. Teoretica, deoarece in sold pot ramane facturi mai vechi decat perioada analizata. Nu trebuie sa depaseasca durata de plata a datoriilor curente, o depasire ar insemna reducerea numerarului incasat si nevoia de creduite urgente de trezorerie (descoperire de cont). De regula, o factura trebuie sa se incaseza pe loc sau dupa 25-35 zile de la emitere.
B)Gestiunea datoriilor
Întreprinderile au la dispoziţie o mulţime de instrumente de finanţare pe termen scurt, acestea incluzând creditul comercial, împrumuturile de la instituţiile financiare, creditele constituite din obligaţiile lunare ale agentului economic faţă de salariaţi şi buget, efectele comerciale de primit, acceptele bancare etc. Disponibilitatea fiecărei surse depinde de mărimea şi de gradul de risc, de profitabilitatea companiei. Costurile finanţării pe termen scurt sunt diferite de la companie la companie.
În conformitate cu Standardele naţionale de contabilitate datoriile (pasivele) pe termen scurt ale întreprinderii se clasifică în trei grupe:
1. Datorii financiare pe termen scurt2. Datorii comerciale pe termen scurt3. Datorii pe termen scurt calculate
Ponderea principală în cadrul surselor de finanţare pe termen scurt o deţin datoriile comerciale pe termen scurt. Această situaţie poate fi considerată normală ţinând cont de faptul că datoriile comerciale, de obicei, sunt gratuite, pe când datoriile financiare necesită plata unor dobânzi, iar datoriile amânate (calculate) deseori fac obiectul unor penalizări din partea organelor publice (impozite, taxe).
Iar alegerea modalităţii de finanţare pe termen scurt este în funcţie scopurile finale ale întreprinderii, de risc şi profitabilitate. Întreprinderile au următoarele alternative de finanţare:
Datoriile comerciale (circa 72% din totalul datoriilor pe termen scurt).În desfăşurarea activităţii lor firmele achiziţionează materii prime şi materiale în credit de la alte firme şi înregistrează obligaţiile de plată în bilanţul contabil la poziţia datorii comerciale. De fapt creditul comercial este cea mai importantă categorie de credit pe termen scurt. Pentru firmele mici acest tip de credit este şi mai mult utilizat, deoarece capacitatea mică de autofinanţare nu le permite utilizarea altor tipuri de credite. Creditul comercial este o sursă spontană de finanţare. Acest credit în cele mai dese cazuri are un cost, fapt ce impune evaluarea posibilităţii de utilizare a lui pentru necesităţile de finanţare.
Costurile care apar atunci când se renunţă la reducerile datorate perioadei de credit sunt substanţiale şi de aceia este important să se facă o analiză a profiturilor suplimentare care decurg din utilizarea acestor reduceri.
40
Datoriile pe termen scurt calculate (Salariile şi impozitele de plătit - circa 18% din totalul datoriilor pe termen scurt)Firmele îşi pot plăti angajaţii zilnic, săptămânal, de două ori pe lună, lunar în funcţie de particularităţile fiecărei firme şi chiar de specificul fiecărei ţări. Aceste datorii faţă de salariaţi şi faţă de buget intră în categoria surselor atrase şi ele cresc doar pe măsura creşterii firmei. Se consideră că aceste surse sunt gratuite deoarece nu există o rată explicită a dobânzii la acest tip de credit. Însă o firmă nu poate utiliza aceste surse pe un termen foarte mare, deoarece scadenţa lor este foarte explicit determinată prin intermediul contractelor de muncă (pentru salariaţi) sau prin codul fiscal (pentru impozitele de plătit). Astfel aceste surse sunt utilizate de firme doar pentru durate strict determinate, însă firma nu poate exercita nici un control asupra lor.
Creditarea bancară pe termen scurt (circa 5% din totalul datoriilor pe termen scurt)Creditele bancare care apar în bilanţul contabil al firmelor ca “credite bancare pe termen scurt” sunt o altă formă de finanţare pe termen scurt şi a doua formă în ordinea importanţei după creditul comercial. Băncile ocupă o poziţie centrală pe pieţele monetare care oferă împrumuturi pe termen scurt şi mediu. Un credit bancar este un împrumut al cărui lichidare se produce imediat şi se utilizează pentru finanţarea sezonieră a creşterii stocurilor, finanţarea fondului de rulment etc. şi trebuie rambursat din profituri. Rata dobânzii se stabileşte ca rată de referinţă, adică rata dobânzii pe care o oferă banca celor mai buni clienţi ai săi, la care se adaugă un procent care reflectă gradul de risc al respectivei companii.
Finanţarea prin intermediul cambiilor. Această metodă este destul de răspândită în ţările cu economie dezvoltată şi este utilizată în principal de companiile de vânzări şi împrumuturi către consumatori . Efectele de comerţ sunt tranzacţionate pe pieţele monetare de diferiţi dealeri, care le achiziţionează la preţ redus şi apoi le vând sau le ţin în stoc. În mod obişnuit perioadele de scadenţă a cambiilor variază de la o zi la un an, dar de regulă majoritatea cambiilor se emit pentru un termen de până la 90 zile. Una din limitele pieţei efectelor de comerţ este aceea că fondurile disponibile pentru tranzacţionare se limitează la surplusurile de lichidităţi pe care corporaţiile le au la un moment dat. Un alt dezavantaj este că companiile ce au unele dificultăţi financiare temporare nu pot utiliza aceste instrumente de finanţare. Băncile însă pot acorda împrumuturi şi unor agenţi economici cu dificultăţi financiare temporare. Finanţarea prin intermediul creanţelor comerciale. Finanţarea prin creanţe comerciale implică fie gajarea lor fie vânzarea lor. Gajarea creanţelor comerciale se caracterizează prin faptul ofertantul de credit nu are dreptul asupra acestor creanţe dar dispune de drept de recurs la persoana ce a luat împrumutul. Riscul de neplată a creanţelor comerciale de către debitori nu îl suportă banca, dar persoana ce a pus în gaj aceste creanţe. Finanţarea prin creanţe comerciale începe prin semnarea unui contract care stabileşte în detaliu procedurile ce trebuiesc urmate şi obligaţiile fiecărei părţi. Apoi debitorul este obligat să transmită facturile pentru primirea banilor băncii care i-a acordat împrumutul. Banca va selecta care facturi să fie acceptate pentru rambursarea împrumutului în funcţie de reputaţia şi imaginea plătitorului. Pentru a se proteja banca poate accepta drept garanţie facturi pentru plată ce depăşesc suma împrumutului.
Vânzarea creanţelor comerciale sau procedeul de factoring implică achiziţionarea acestor creanţe comerciale de primit de către creditor fără ca acesta să aibă drept de recurs asupra celui care se împrumută. Cumpărătorul bunului este informat asupra transferului şi el va efectua plata direct la creditor. Deoarece firma de factoring îşi
41
asumă riscul de neplată ea are dreptul să efectueze un control asupra termenilor şi standardelor de credit acordat şi asupra încasărilor de la cei ce întârzie plata. Finanţarea directă are loc atunci când o firmă obţine capital direct de la o instituţie financiară, cum ar fi o bancă, o companie de asigurări, in fond de pensii etc. Împrumuturile la termen se negociază direct între firma care solicită împrumutul şi o instituţie financiară. Şi au în general un termen de scadenţă cuprins între 1 şi 15 ani. Finanţarea directă oferă firmelor trei avantaje principale faţă de titlurile emise la public: viteza, flexibilitatea şi costuri mici de emisiune.
Deoarece se negociază direct dintre debitori şi creditori procedurile formale sunt minime. Clauzele împrumutului pot fi puse la punct mai repede şi nu necesită trecerea prin procesul de înregistrare la comisiile de reglementare a pieţei hârtiilor de valoare.
Un alt avantaj este flexibilitatea ulterioară . Deoarece deţinătorii de obligaţiuni emise la public sunt o mulţime este greu de negociat unele modificări ale condiţiilor împrumutului.
Emisia creditelor bancare este mai putin costisitoare ca emisia obligaţiunilor, de exemplu.
Costul împrumuturilor pe termen lung este determinat de rata dobânzii. Rata dobânzii pentru împrumuturile pe termen lung poate fi fixă sau variabilă. De obicei ratele dobânzii pentru împrumuturile bancare sunt mai mari decât ratele dobânzii în cazul finanţării prin obligaţiuni, deoarece instituţia financiară trebuie să achite către furnizorul de fonduri o dobândă cel puţin comparabilă cu dobânda pe care o poate obţine acest investitor pe piaţa titlurilor financiare.Contractele de creditare pe termen lung pot avea unele prevederi ce diminuiază autonomia financiară a întreprinderii. De exemplu aceste prevederi se pot referi la următoarele:
Lichiditatea , se reglementează mărimea minimă a contului de decontare, fondului de rulment, creanţe ,etc.
Emisia de acţiuni şi plata dividendelor; Reducerea bugetelor de investitii; Reglementarea mărimii datoriilor.
Pentru studiul gestiunii datoriilor se pot calcula urmatoarele rate:
Rata îndatorării globale (Rîg) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei:
Formula: X 100
Valoarea maxim admisibilă este de 66% deşi se consideră că o valoare de 50% este mai sigură.Rata îndatorării la termen (Rît) reflectă măsura în care datoriile pe termen mediu şi lung participă la formarea resurselor permanente:
Formula: X 100
Valoarea maxim admisă este de 50%. Peste acest nivel firma se află în pericol de insolvabilitate.
42
Gradul în care firma face faţă datoriilor totale este dat şi de indicatorul de solvabilitate (Is), calculat ca raport între activ total şi datorii totale, astfel:
Formula:
Valoarea normală 2.
1.5.3 Solvabilitatea intreprinderii
Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta din angajamentele anterioare contractate , fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii.In sistemul analizei financiar-patrimoniale, analiza aptitudinii intreprinderii de a fi solvabila si de a invinge riscul de faliment ocupa un loc central. Orice dereglare privind achitarea obligatiilor genereaza prejudicii si necesita o corectura urgenta. Totodata, echilibrul financiar este un imperativ absolut, adica nu poate fi omis sub nici o motivatie. In practica economica, se poate concepe ca o intreprindere care cunoaste o perioada mai dificila sa renunte provizoriu la unele obiective de crestere, obiective economice sau sociale. In schimb, ea nu poate renunta la asigurarea obiectivului de solvabilitate, care constituie conditia financiara de supravietuire.
Aprecierea capacitatii intreprinderii de a-si regla in termen obligatiile se apreciaza nuantat in functie de conditiile concrete economico-financiare in care-si desfasoara activitatea. Astfel, o intreprindere poate avea dificultati temporare sau ocazionale determinate, de exemplu, de neacoperirea in termen a unei creante importante sau a accelerarii platilor intr-o perioada de crestere rapida a activitatii. In acest caz, dificultatile de plata apar ca o expresie a unei neconcordante de moment care nu afecteaza imaginea firmei. Solutii simple pot permite trecerea peste aceste dificultati si reinstaurarea continuitatii platilor: obtinerea de termene suplimentare din partea furnizorilor, amanarea datoriilor financiare, obtinerea de imprumuturi pe termen scurt. Ratele de solvabilitate realizează o raportare a activelor la datoriile pe termen scurt. Cel mai frecvent sunt utilizate următoarele rate:
rata solvabilităţii generale (Rsg), care compară ansamblul lichidităţilor potenţiale asociate activelor circulante cu ansamblul obligaţiilor scadente sub 1 an, astfel:
Formula:
rata solvabilităţii parţiale (Rsp), care exclude stocurile din activele circulante, acestea constituind elementul cel mai incert din punct de vedere al valorii şi lichidităţii sale:
Formula:
43
Rezultatul optim al acestei rate este cuprins între 0,8 şi 1.
D)Indicatori de lichiditate
Lichiditatea o reprezinta capacitatea unei organizatii de a face fata datoriilor pe termen scurt (inclusiv dobanda pentru imprumuturile acordate de creditori) prin valorificarea activelor curente. In general, datoriile pe termen scurt reprezinta o parte importanta din totalul datoriilor unei companii, si depasesc intotdeauna resursele de numerar. De aceea, primul test al situatiei financiare a unei companii este daca va avea suficient numerar pentru a-si acoperi datoriile pe termen scurt. Daca raspunsul la aceasta intrebare este negativ, compania este in pragul unei crize financiare.Supravietuirea reprezinta cel mai important obiectiv al firmei. Inainte ca societatea sa-si concentreze atentia asupra altor planuri si obiective trebuie sa faca fata obligatiilor
sale financiare.
In aceasta grupa de indicatori intra:1) Rata lichiditatii generale (RLG)2) Rata lichiditatii intermediare (RLI)3) Rata lichiditatii imediate (RLIm)
Rata lichiditatii generale (Current Ratio)Indicatorul cel mai des folosit pentru aprecierea gradului de lichiditate este RLG. RLG arata marja conferita firmei de activele sale curente in respectarea obligatiilor curente.
Formula:
Se apreciaza ca valoarea minima admisa poate varia intre 1 – 2. Marimea companiei si natura afacerii sunt elemente de care depinde apreciarea acestei rate ca buna sau rea. In general o valoare peste 2 este considerata destul de buna (aratand faptul ca datoriile curente ar fi acoperite chiar daca valoarea activelor curente ar scadea cu 50%). Rata lichiditatii intermediare (rapide) arata posibilitatea de acoperire imediata a obligatiilor pe termen scurt, si se calculeaza dupa relatia:
Formula:
In unele lucrari numaratorul formulei este reprezentat de “ Disponibil + Creante ”, indiferent daca aceste creante sunt certe sau mai putin certe. Totusi optam pentru excluderea creantelor incerte, avind in vedere ca acestea fie se vor incasa dupa o perioada mare de timp, fie nu se vor incasa de loc – deci nu se pot “mobiliza ” pentru a a face fata rapid necesarului de lichiditati.Ca si la ceilalti indicatori, ceea ce inseamna bine sau rau variaza de la afacere la afacere. Literatura de specialitate apreciza ca buna o RLI mai mare sau egala cu 1.Stocurile si creantele indoielnice se scad deoarece ele presupun trecerea unui anumit interval de timp pana la
44
transformarea acestora in numerar.
Rata lichiditatii imediate (Cash ratio) este cea mai buna masura a capacitatii companiei de a plati datoriile imediat exigibile. Diferenta intre lichiditatea imediata si cea intermediara consta in excluderea creantelor din numaratorul fractiei, astfel ca :
Formula:
Nu exista o parere unanima referitoare la ce anume ar insemna o RLIm buna. Astfel, unii autori considera ca RLIm recomandat se situeaza intre 0,2 – 0,6, in timp ce altii afirma ca o valoare a RLIm cat mai apropiata de 1 este dezirabila, facand dovada unui bun grad de lichiditate al companiei.
1.6 POSIBILITATI DE PLASARE EXCEDENT SI ACOPERIRE DEFICIT DE TREZORERIE
Trezoreria unei intreprinderi este reprezentata de fluxurile de incasari si plati, care evidentiaza la randul lor rezultatul intregii activitati, si modul de respectare a cerintelor echilibrului financiar. Mentinerea echilibrului fluxurilor de trezorerie este o conditie necesara pentru pastrarea viabilitatii unei intreprinderi.O întreprindere este considerata viabila numai daca activitatea sa va degaja in mod permanent trezorerie.Un bun trezorier va fii preocupat de plasarea eficienta a excedentului global de trezorerie pe termen scurt , inainte ca acesta sa fie angajat de întreprindere in deciziile strategice pe teremen lung.Excedentul global de trezorerie, se stabileste ca diferenta intre incasarile si platile generate de intreaga activitate a intreprinderii intr-un exercitiu. Astfel excedentul global va rezulta in urma umatoarelor tipuri de operatii:
operatii de gestiune ( compuse in general din operatii de exploatare ), acest tip de operatiuni generand excedentul de trezorerie al operatiilor de gestiune-ETOG si excedentul de trezoreirie privind operatiile de exploatare – ETE
operatii de investitii si finantare , care genereaza excedentul de trezorerie al operaţiilor de investiţii şi finanţare – ETOIF.
1.6.1 Metode de calcul excedent/deficit de numerar
A) Excedentul/deficitul de trezorerie al exploatarii
Operatiile de exploatare ofera , in cursul exercitiului un excedent (sau deficit ) de trezorerie , operatiile de exploatare fiind partea cea mare a operatiilor de gestiunde din cadrul intreprinderii.
ETE = Incasari din exploatare – Plati pentru exploatare
Unde , incasarile din exploatare reprezinta Cifra de Afaceri diminuata cu cresterea creditelor pentru clienti, iar platile pentru exploatare sunt diminuate cu datoriile catre furnizori si cu cresterea altor datorii de exploatare.
45
Daca excedentul de trezorerie al exploatarii este negativ, putem concluziona ca activitatea de exploatare consuma trezorerie, in loc sa „produca”,cu alte cuvinte incasarile sunt inferioare platilor. In acest caz, intreprinderea are capacitatea de a face fata nevoielor de autofinanatare a investitiilor, de asigurare a dezvoltarii sale, sau de pata a dobanzilor sau rambursare a datoriilor financiare. O astfel de situatie este considerata nefavorabila, poate fii consecinta unei rentabilitati economice scazute sau a cresterii nejustificate a nevoilor de finantare.
In astfel de situatii intreprinderea poate supravietui daca reuseste sa isi gaseasaca in alte operatiuni surse de completare a trezoreriei necesare pentru a face fata platilor scadente.
B) Excedentul/deficitul de trezorerie al operatiunilor de gestiune
Ansamblul operatiunilor de gestiune care genereaza un excedent de trezorerie se pot regrupa in : operatiuni de exploatare si alte operatiuni de gestiune ( financiare, excepionale).Pentru determinarea excedentului de trezorerie dejajat de operatiunile de gestiune se poate folosi relatia:
ETOG = CAF- ∆NFR – Productia mobilizata
Unde:ETOG – excedentul degajat de operatiunile de gestiuneCAF – Capacitatea de autofinantare∆NFR – Variatia necesarului de fond de rulment
C) Excedentul/deficitul de trezorerie din activitati de investitii/finantare
Excedentul de trezorerieal operatiunilor de investitii si finantare se determina pe baza documentului numit „Tabloul de finantare”.Pentru determinarea acestuia se poate utiliza urmatoarea relatie:
ETOIF = ∆FR – CAF
Unde:ETOIF - Excedentul de trezorerie al operatiunilor de investitii si finantare∆FR – Variatia necesarului de fond de rulmentCAF – Capacitatea de autofinantare
1.6.2 Posibilitati de plasare a excedentului de numerar
Politicile de plasare ale excedentului de numerar depind in primul rand de obiectul de activitate si dimenisunea intreprinderii. Daca luăm in considerare o întreprindere de mici dimensiuni,cu un anume excedent de numerar vom putea constata, ca acest
46
excedent este unul de mici dimensiuni, iar politica de plasare se va axa in principal pe acoperirea unor riscuri sau achizitia de active imobilizate. Bineinteles acest scenariu este unul generalizat, existand si posibilitatea ca intreprinderea sa doreasca sa acceseze titluri de plasament sau achizitia de obligatiuni de la alte intreprinderi.
Pe de alta parte la companiile mari si corporatii este uzual sa intalnim o politica de investitii mai „agresiva”, cum ar fii cotarea la bursa, sau jonglarea in devize pe baza fluctuatiilor de curs valutar.Aceste politici mai agresive sunt sustinute de stabilitatea intreprinderii si indirect de debitorii acesteia.
Concluzionand putem exemplifica cateva metode de plasare a excedentului de numerar:
achizitia de titluri de plasament in vederea obtinerii unui profit pe termen scurt;
depunerea sumelor in conturi la banca, castigul fiind reprezentat de dobanzi, achizitionarea unor utilaje tehnologice mai perfomante; sporirea numarului de actiuni sau sporirea capitalului social etc.
Finantarea interna sau autofinantarea constituie pentru întreprindere un mijloc constant de resurse, prin aceasta se asigura: crestera potentialului productiv sau cresterea economica a patrimoniului.
1.6.2 Posibilitati de acoperire a deficitului de numerar
Acoperirea deficitului de numerar este un subiect sensibil pentru intreprinderi in zilele noastre.Pentru a putea adopta cea mai buna strategie , managementul trebuie sa cunoasca cum a aparut acest deficit, care dintre cele trei activitati l-a generat si ce strategie de imbunatatire sa urmeze.
Deficitul sau exisenta numerarului face uneori diferenta intre o afacere profitabila si una care este pe punctul de a-si inchide activitatea.Astfel pentru acoperirea deficitului de numerar se pot lua una dintre masurile de mai jos, in functie de strategia adorptata de fiecare întreprindere in parte, de dimensiunea ei, etc. :
contractarea de noi credite emiterea de obligatiuni apelarea la metode de finantare de pe piata internationala accesarea unor fonduri nerambursabile pe baza de proiect apelarea la tehica de factoring pentru recuperarea creantelor solicitarea de avansuri restituibile de la actionari sau alte persoane fizice emisiunea de bilete de trezorerie pe piata monetara, etc.
47
Oricare dintre solutiile prezentate mai sus , se pot accesa , cu diferenta ca unele sunt acccesibile doar intreprinderilor de mici dimensiuni, iar alte numai corporatiilor.
II STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA TREZORERIEI LA S.C. LASTING SYSTEM S.R.L TIMISOARA
2.1. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII COMERCIALELASTING SYSTEM S.R.L. TIMISOARA
Denumirea: S.C. LASTING SYSTEM S.R.L.Sucursala Timişoara
Membră a grupului LASTING GROUP S.A.
Sediul social: Timişoara, str. Miron Costin nr. 2, cod
48
Telefon/ Fax: 0256/201279Capital social: 10.000 RonNumăr înregistrare ORC: J35/975/2002Cod fiscal: 14720249Durata de funcţionare: nelimitatăForma juridică: Societate pe acţiuniCapital integral privat (100% capital romanesc)
Scurt istoric
LASTING System si-a inceput activitatea, in noiembrie 1995, cu distributia de memorii la nivel national, devenind lider pe piata romaneasca pentru acest sector de produse.
Evolutia rapida a dus la formarea distributiei ca departament distinct, in anul 1997 si, ca urmare, la cresterea numarului de produse, ajungandu-se azi la o gama foarte variata de brand-uri de renume.
Portofoliul de produse distribuite este extrem de vast, incepand cu modulele de memorie Dataram, Infineon, MemorySolution si TakeMS, sistemele, notebook-urile si serverele de la Fujitsu Siemens Computers si continuand cu componentele si perifericele de la AOpen, Mitsumi sau Mustek sau echipentele wireless de la D-Link. Ceea ce ofera LASTING System, prin departamentul de distributie nu reprezinta doar brand-uri, ci produse cu valoare adaugata. Mare parte din acestea sunt promovate si in piata de retail, pe care compania intentioneaza sa o exploateze la maxima sa capacitate.
Datorita dezvoltarii continue a departamentului, care asigura distributia pe intreg teritoriul national – atat ca gama de produse si cifra de afaceri, cat si ca numar de angajati – s-a decis deschiderea, in 2000, unui birou de distributie si in Bucuresti, pentru acoperirea cererilor de pe piata sud-estica si din capitala.
Din decembrie 2005, din lista brand-urilor promovate mai face parte si gama de produse Dell, iar de la inceputul lunii martie 2006, NEC este cuprins in oferta departamentului de distributie.
Realizari ale LASTING System in decursul ultimului deceniu:
Marci 2006 - LASTING System, un distributior cunoscut la nivel national in
România, îsi anunta colaborarea cu NEC Computers, filiala cu drepturi depline a NEC Corporation.
2007 - Parteneriat Qimonda – Macronix; solutii pentru memorii nevolatileProdusele Quimonda sunt vandute in exclusivitate pe piata romaneasca de catre LASTING System. odusele Quimonda sunt vandute
2007 - Polycom ofera sisteme video integrate cu Microsoft Office Communications Server
Aprilie 2007- LASTING System devine Microsoft Gold Certified Partner
49
04 iunie 2008 – D-Link România, reprezentanta locală a liderului mondial de soluţii complete pentru reţele de computere destinate consumatorilor individuali şi companiilor, a anunţat astăzi donarea către Facultatea de Automatică şi Calculatoare a Universităţii “Politehnica” din Timişoara a unor echipamente în valoare de peste 12.000 euro prin intermediul canalului de distributie LASTING
24.03.2009, Timisoara: LASTING System si Dell Romania, anunta organizarea conferintei pe tema Dell Storage & Virtualization. Evenimentul va avea loc incepand cu ora 10, in Sala Nera a Centrului Regional de Afaceri Timisoara, si face parte dintr-o serie nationala de conferinte pe aceasta tema, desfasurate in orasele Cluj, Timisoara, Sibiu si Brasov.
2009 - Compania Rimage, furnizor si producator de sisteme digitale CD/DVD/Blu-ray, isi extinde reteaua de parteneri din Europa prin colaborarea cu Lasting System, ca nou distribuitor pe piata romaneasca. Rimage ofera sisteme digitale integrate pentru productia de discuri optice, atat in serie, cat si la cerere. Compania dispune de o multitudine de platforme si aplicatii, astfel incat sistemele sale sa se potriveasca cerintelor specifice ale diverselor arii de activitate, cum ar fi IT, financiar, productie.
Resurse umane
Cel mai bun angajator în 2008 din sectorul IT&C cu un punctaj de 3,86 din 4
2.2 OBIECTUL DE ACTIVITATE
S.C. LASTING System are ca obiect de activitate Comert cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice si software-ului – Cod CAEN 5184.Avand in vedere ca produsele distribuite de LASTING System nu sunt omogene, vom prezenta o situatie statistica medie a vanzarilor de produse pe luna, in functie de grupele de produse deja stabilite pentru raportarile interne.
Tabelul 4 : Situaţia vanzarilor pe grupe de produse
Grupa de produse Cantitatea de produse vanduta/luna
Procent din total cifra de afaceri/luna
Servere 25 bucati 15%Statii de lucru 70 bucati 20%
Active de retea 400 bucati 8%Memorii 800 bucati 5%
Altele 100 bucati 5%(Sursa: Adaugat de autor; 2009)
Societatea este condusă de Adunarea Generală a Asociatilor ca organ suprem de conducere, iar între adunările generale de către un Consiliu de Administraţie format din patru membrii, care împuterniceşte un consiliu director format din Director General, Director Economic şi Director Marketing, Director Vanzari,
50
Director Logistica si Director Tehnic. Aceştia conduc activitatea curentă a întreprinderii.
Toate acestea pot fi observate în organigrama societăţii, reprezentată în figura nr. 1.
51
52
Din punct de vedere al personalului, societatea dispune de un număr de 111 de salariaţi, din care 110 salariaţi cu normă întreagă şi 1 cu jumătate de normă. În funcţie de nivelul studiilor, situaţia este următoarea:
- cu studii superioare: 44- cu studii medii: 40- cu studii de specialitate:35- necalificaţi: 2
Din analiza principalilor indicatori economico – financiari realizaţi în ultima perioadă se remarcă faptul că societatea a avut an de an rezultate economice pozitive, reuşind să se menţină pe profit în condiţiile în care inflaţia, neprotejarea producţiei interne, neacordarea de subvenţii producătorilor agricoli, fiscalitatea excesivă, instabilitatea cadrului legislativ au fost şi rămân în continuare obstacole greu de depăşit.În pofida concurenţei destul de mari în domeniul specific de activitate, societatea a reuşit să se menţină pe piaţă şi sa-şi câştige noi pieţe de desfacere.
LASTING System este conform statisticilor unul dintre primii trei cei mai mari distribuitori de produse de IT, dinanfara capitalei, cu o cifra de afaceri in continua expansiune de la inceputul existentei pana azi.
2.3. MONOGRAFIE CONTABILĂ PRIVIND CONTURILE DE TREZORERIELA S.C. LASTING SYSTEM S.R.L. TIMISOARA
2.2.1 Contabilitatea titlurilor de plasament
Societatea a efectuat puţine operaţii cu titlurile de plasament în cursul exerciţiului curent. In luna martie anul 2008, societatea a achiziţionat 350 de acţiuni emise de Asseco S.A. cu intenţia de a le revinde şi a realiza un câştig. Preţul unitar de achiziţie a fost de 40 lei/acţiune. Decontarea acţiunilor s-a făcut în ulterior din contul de disponibil în lei, comisionul datorat pentru intermediere fiind de 1%. In luna aprilie societatea a vândut 200 de acţiuni la un curs de 41.5 lei/acţiune, iar in luna mai a vândut restul acţiunilor la 38 lei/acţiune.Comisioanele bancare pentru încasările şi plăţile efectuate au fost de 75 lei.Înregistrările în contabilitate sunt următoarele:La data de 12 martie:
- achiziţionarea acţiunilor, pe baza borderoului acestora şi a extrasului de cont:
503 = 509 14000 leiAcţiuni” „Vărsăminte de
efectuat pentru titluri de plasament”
53
- înregistrarea comisionului datorat şi înscris în factura societăţii de valori mobiliare intermediare:
622.2 = 401.2 140 lei“Cheltuieli privind comisioanele si onorariile”
“Furnizori”Analitic:AssecoAnalitic personae juridice
- achitarea din contul de disponibil a acţiunilor achiziţionate:
509 = 5121.01 14000 lei„Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”
“Conturi la banci in lei”Analitic: ING
La data de 10aprilie:
- vânzarea a 300 de acţiuni, pe baza borderoului şi a extrasului de cont:
5121.01 = % 12450 leiConturi la banci in lei”Analitic: ING
503 12000 lei
“Actiuni”764 450 lei“Venituri din titluri de plasament”
La data de 21 mai
- vânzarea a 50 de acţiuni sub preţul de cumpărare:
% = 503 2000 lei5121.01 “Actiuni” 1900 lei“Conturi la banci in lei”Analitic: ING664 100 lei“Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate”
54
- comisioanele percepute de bancă şi înscrise în extrasul de cont:627 = 5121.01 75 lei“Cheltuieli cu serviciile bancare si assimilate”
“Conturi la banci in lei”Analitic: ING
Se observă că societatea nu dezvoltă contul 503 „Acţiuni” în conturi analitice, deoarece nu a efectuat operaţii decât cu un singur fel de acţiuni.
La sfârşitul lunii contul se soldează, deoarece toate acţiunile achiziţionate au fost vândute.
2.2.2 Contabilitatea efectelor comerciale
Din categoria efectelor comerciale, S.C.LASTING System S.R.L. nu utilizează decât cecurile şi biletele la ordin. Vor fi prezentate în continuare operaţiile efectuate în cursul lunii cu aceste înscrisuri.
Societatea a primit la 9 mai anul curent un cec pentru suma de 1245,08 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate S.C. High Services S.R.L. cu factura nr. 114124/8.05.2008.
La data de 10 mai cecul a fost remis la bancă spre încasare, iar la 12 mai a fost confirmată încasarea sumei, prin extrasul de cont.
La data de 9 mai
- primirea cecului de la clientul S.C. High Services S.R.L. pentru mărfurile livrate:
5112 = 411.22 1245,08 lei„Cecuri de incasat”
„Clienti”Analitic: S.C. High Services S.R.L.
- remiterea cecului la bancă spre încasare: nu se contabilizează:La data de 12 mai
- încasarea cecului remis spre încasare:5121.01 = 5112 1245,08 lei“Conturi la banci in lei”Analitic: ING
„Cecuri de incasat”
5121.01 = 5112 12.351.000 lei
„Conturi la bănci în lei” „Cecuri de încasat”
analitic: BCR
55
La data de 20 mai S.C.LASTING System S.R.L. a primit un bilet la ordin, având ca emitent S.C.Red Point S.R.L. pentru a achita contravaloarea mărfurilor livrate acesteia, în sumă de 16.000 lei. Decontarea se realizează prin intermediul Băncii Române pentru Dezvoltare.
- primirea biletului la ordin de la client:413 = 411.32 16000 lei„Efecte de primit” „Clienti”
Analitic:S.C. Red Point S.R.L.
- depunerea la bancă a efectului pentru încasare la scadenţă:-
5113 = 413 16000 lei„Efecte de incasat”
„Efecte de primit”
- încasarea biletului la ordin în contul de disponibil de la bancă:-
5121.02 = 5113 16000 lei“Conturi la banci in lei”Analitic: BRD
„Efecte de incasat”
- plata comisionului către bancă:627 = 5121.02 1600 lei„Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”
“Conturi la banci in lei”Analitic: BRD
2.2.3 Contabilitatea conturilor curente la banci
La fel ca în toate societăţile comerciale, cea mai mare parte a operaţiilor băneşti efectuate de întreprinderea analizată se desfăşoară prin conturile curente deschise la bănci. În prezent, legislaţia română în vigoare permite deschiderea unui număr nelimitat de conturi, la oricâte bănci doreşte societatea.
a) Contabilitatea conturilor la bănci în lei
S.C.LASTING System S.R.L. are conturi deschise la patru bănci comerciale, după cum urmează:
- ING BANK Romania- Banca Română pentru Dezvoltare- Banca Comercială Română- Banca Română Ion Ţiriac
56
Dezvoltarea în analitic a contului 5121 „Conturi la bănci în lei” se face astfel:
5121.01 „Conturi la bănci în lei” analitic: ING 5121.02 „Conturi la bănci în lei” analitic: BRD 5121.03 „Conturi la bănci în lei” analitic: Bancpost 5121.04 „Conturi la bănci în lei” analitic: BRIT
În continuare vor fi prezentate câteva operaţiuni efectuate prin contul curent al societăţii în cursul lunii mai.
Se înregistrează încasarea prin contul de disponibil a unei facturi în sumă de 24.505,2 lei, reprezentând contravaloarea mărfurilor livrate clientului NoumaxS.R.L.
5121.01 = 411.57 24.505,2 lei
„Conturi la banci in lei!
Analitic:ING
„Clienti”
Analitic: Noumax S.R.L.
Se înregistrează depunerea la bancă a numerarului rezultat din vânzarea mărfurilor în sumă de 42.000 lei.
- ieşirea disponibilului de casierie, pe baza Registrului de casă:
581 = 5311 42.000 lei„Viramente interne”
„Casa in lei”
- intrarea disponibilului în contul bancar, pe baza foii de vărsământ şi a chitanţei:
5121.01 = 581 42.000 lei„Conturi la banci in lei”
„Viramente interne”
Se înregistrează plata din contul bancar de la BCR a datoriilor faţă de asigurările sociale şi faţă de bugetul statului:
% = 5121.01 18.600,5 lei
431 „Conturi la banci in lei”
Analitic:ING
„Asigurari sociale”
3869,2 lei
437 925,8 lei
„Ajutor de somaj”
444 2239,1 lei
„Impozit pe
57
salarii”
447 11259,5 lei
„Impozit pe profit”
Se înregistrează achitarea datoriei faţă de furnizorul S.C. DELL Computers Romania S.A. în sumă de 15.857.000 lei, reprezentând contravaloarea produselor achizitionate.Achitarea se face din contul curent, pe baza ordinului de plată şi a extrasului de cont.
401.04 = 5121.01 15.857.000 lei
„Furnizori”
Analitic: DELL Computers Romania S.A.
„Conturi la banci in lei”
Analitic:ING
b) Contabilitatea conturilor la bănci în devize
Contul 5124 „Conturi la bănci în devize” nu are dezvoltare analitică, deoarece societatea nu are deschis cont în devize decât la ING.
În cursul lunii mai, societatea a încasat prin contul curent în devize suma de 5.000 Euro, reprezentând contravaloarea unui server achiziţionat de societatea franceza S.C Beau IT de la S.C.LASTING System S.R.L. Cursul de schimb la data încheierii contractului cu partea sârbă a fost de 3,945 lei/euro, iar în momentul încasării sumei cursul era de 4,115 lei /Euro.
5124 = % 20.575 lei
„Conturi la banci in devize”
461 19.725 lei
„Debitori diversi”
765 850 lei
„Venituri din diferente de curs valutar”
c) Contabilitatea sumelor în curs de decontare
La sfârşitul exerciţiului precedent (la 31 decembrie 2008) cu ocazia inventarierii creanţelor faţă de clienţi, s-a constatat că suma de 33.490 lei confirmată de clientul S.C. Dante International S.R.L. ca plată la data de 28 decembrie nu apăruse încă în extrasul de cont bancar, la data închiderii contului şi, ca atare, a fost evidenţiată la sume în curs de decontare.
58
La data de 3 ianuarie 2009, în extrasul de cont bancar al întreprinderii a apărut încasarea sumei de 33.490 lei. Înregistrarea acestor operaţiuni s-a făcut astfel:
La 31 decembrie 2008
5125 = 411.08 33.490 lei
„Sume in curs de decontare”
„Clienti”
Analitic:Dante International S.R.L.
La 3 ianuarie 20095121.01 = 5125 33.490 lei„Conturi la banci in lei”Analitic:ING
„Sume in curs de decontare”
2.2.4 Contabilitatea creditelor bancare pe termen scurt
S.C.LASTING System S.R.L. a contractat la data de 2 aprilie 2009 un credit pe termen scurt cu ING BANK Romania în sumă totală de 72.000 lei. Creditul este pentru exploatare, pe termen de 6 luni, dobândă 25% pe an. Plata dobânzii se face lunar, iar rambursarea creditului se face la 30 septembrie. Înregistrările în contabilitate sunt următoarele:La 2 aprilie
- primirea creditului pe termen scurt, pe baza contractului de împrumut şi a extrasului de cont
5121.01 = 5191 72.000 lei„Conturi la banci in lei”
„Credite bancare pe termen scurt”
La 30 aprilie
- înregistrarea dobânzii aferente lunii aprilie:
666 = 5198 1500 lei„Cheltuieli privind dobanzile”
„Dobanzi aferente creditelor pe termen scurt”
- plata dobânzii aferente lunii aprilie:
5198 = 5121.01 1500 lei„Dobanzi aferente creditelor pe termen scurt”
„Conturi la banci in lei”
59
2.2.5 Contabilitatea dobanzilor de incasat
Societatea nu are credite în descoperire de cont, având contractat un împrumut pe termen scurt. De aceea nu utilizează contul 5186 „Dobânzi de plătit”.
În schimb, pentru disponibilul avut în contul 5121 „Conturi la bănci în lei” întreprinderea beneficiază de dobândă. Înregistrările în conturi se efectuează astfel:
- la 31 mai se înregistrează dobânda cuvenită pentru disponibilul din contul de la ING:
5187 = 766 213 lei„Dobanzi de incasat”
„Venituri din dobanzi”
- încasarea dobânzii cuvenite în contul de disponibil:5121.01 = 5187 213 lei„Conturi la banci in lei”
„Dobanzi de incasat”
2.2.6 Contabilitatea operatiunilor efectuate cu numerar si alte valori de trezorerie
Toate operaţiunile efectuate cu numerar de către societate sunt înscrise în Registrul de casă. În el sunt înregistrate operaţiile de încasări şi plăţi în numerar.Cea mai mare parte a încasărilor în numerar provin din comercializarea produselor se efectueaza prin banca, dar exista si incasari prin casierie. O foarte mica parte din plati se efectueaza in numerar, in special la firmele de transport cu care intreprinderea are contract .Întreprinderea nu efectuează operaţii cu numerar în devize şi neutilizând astfel contul 5314 „Casa în devize”.În cursul lunii mai se înregistrează încasări prin casieria unităţii, reprezentând contravaloarea mărfurilor cu amănuntul comercializate prin casieria proprie. Zilnic, se încasează în medie, 15.000 lei.
5311 = % 25.000 lei„Casa in lei” 707 20.250 lei
„Venituri din vanzarea marfurilor”4427 4750 lei
Se înregistrează ridicarea de la bancă a sumei de 29.000 lei şi acordarea avansurilor din salarii către personalul angajat.
60
- ridicarea numerarului din contul bancar, înregistrat pe baza cecului de numerar şi a extrasului de cont:
581 = 5121.01 29000 lei
„Viramente interne”
„Conturi la banci in lei”
Analitic: ING
- intrarea numerarului în casierie, înregistrat pe baza Registrului de casă:-
5311 = 581 29000 lei„Casa in lei” „Viramente
interne”
- plata avansurilor din salarii, conform listei de avans chenzinal pe luna mai:425 = 5311 28980 lei„Avansuri acordate personalului”
„Casa in lei”
Se înregistrează achiziţia de timbre poştale în valoare de 257 lei la data de 3 mai, plata fiind în numerar.
Pe 7 mai s-au eliberat timbre poştale în valoare de 81 lei pentru trimiterea corespondenţei comerciale.
- achiziţia timbrelor, cu plata în numerar:
5321 = 5311 257 lei
„Timbre fiscale si postale”
„Casa in lei”
5321 = 5311 157.000 lei
„Timbre fiscale şi poştale” „Casa în lei”
- eliberarea timbrelor pentru corespondenţă:626 = 5321 81 lei„Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii”
„Timbre fiscale si postale”
61
2.2.7 Contabilitatea avansurilor de trezorerie
Salariatului societăţii Rica Marius i s-a acordat din casierie un avans în scopul efectuării unei deplasări în sumă de 900 lei pentruintalnirea in interes de serviciu , de promovare a produselor marca NEC. La întoarcerea din deplasare angajatul a decontat avansul primit. Decontul cuprindea cheltuielile de deplasare şi diurna în sumă de 650 lei, diferenţa depunându-se în casierie.
- acordarea avansului pe baza ordinului de deplasare şi a dispoziţiei de plată către casierie:
542 = 5311 900 lei„Avansuri de trezorerie”
„Casa in lei”
- decontarea avansului acordat pe baza decontului de avans % = 542 900 lei
625 600 lei„Cheltuieli cu deplasari si transferari”5311 300 lei„Casa in lei”
2.2.8 Contabilitatea viramentelor interne
Prin intermediul viramentelor se fac transferurile între diferitele conturi ale întreprinderii deschise în cadrul aceleiaşi bănci sau la bănci diferite, precum şi între casierie şi contul bancar.
Se înregistrează transferarea sumei de 2500 lei din contul de disponibil deschis pe numele societăţii la ING BANK Romania în contul societăţii deschis la Banca Română pentru Dezvoltare.
- ieşirea disponibilului din contul de la ING:-
5121.01 = 581 2500 lei„Conturi la banci in lei”Analitic: ING
„Viramente interne”
- intrarea disponibilului în contul de la BRD:
581 = 5121.02 2500 lei
62
„Viramente interne”
„Conturi la banci in lei!Analitic: BRD
Se înregistrează depunerea la bancă a sumei de 1200 lei din disponibilul din casierie.
- ieşirea disponibilului de casierie, pe baza Registrului de casă:
581 = 5311 1200 lei„Viramente interne”
„Casa in lei”
- intrarea disponibilului în contul bancar, pe baza foii de vărsământ şi a chitanţei:
5121.01 = 581 1200 lei„Conturi la banci in lei”Analitic: ING
„Viramente interne”
2.2.9 Tabloul fluxurilor de trezorerie
Tabelul 5 : TABLOUL FLUXURILOR DE TREZORERIE LA 31 DECEMBRIE 2008
ELEMENTE AJUSTARII.Profitul brut 2553174Ajustari-cheltuieli cu amortizarea -venituri din dobanzi si asimilate-cheltuieli cu dobanzi si asimilate
369901(5300)79361
Profit din expoatare inaintea modificarii capitalului circulant
Impozit pe profit platit (1707094)FLUX NET DIN ACTIVITATEA DE EXPLOATARE
978499
II.-Achizitie terenuri si mijloace fixe 32280 -Dobanda si dividende incasate 5300FLUX DE NUMERAR DIN ACTIVITATEA DE INVESTITIE
37580
III.-Incasari/Plati din emisiune de actiuni 0 -Incasari/Plati din credite 665962 -Dobanzi platite (624474)FLUX DE NUMERAR DIN 23488
63
ACTIVITATEA DE FINANTAREFLUX DE NUMERAR PE INTREPRINDERE
1039567
(Sursa: Elaborat de autor ,2009
2.4 INDICATORI DE ANALIZA A TREZORERIEI
2.4.1 Indicatori de echilibru
Fondul de rulment – este un indicator de echilibru financiar pe termen lungcarecompară sursele permanente de finanţare cu nevoile permanente reprezentând nivelul surselor stabile utilizate pentru finanţarea activelor ciclice.
FR = Cperm - Ainete (1)Unde Cperm = Capitaluri proprii + Datorii pe termen mediu si lung
Pe cazul studiat vom folosi cea de a doua formula de calcul:
FR = AC – Dts (2)
FR2008 = (23157033 – 17112670) = 6044363
FR2007= (24952502 – 19389095)=5563407
Fondul de rulment creste – această situaţie este apreciată ca fiind favorabilădeoarece o parte tot mai însemnată din fondul de rulment va finanţa activele circulante.Dacă această crestere este determinată de cresterea gradului de îndatorare alcompaniei prin contractarea de împrumuturi bancare pe termen mediu si lung atunci va avea loc concomitent si o crestere a cheltuielilor financiare care va determina o diminuare a rezultatului exerciţiului si implicit o diminuare a capitalului propriu.
Nevoia de fond de rulment ca si indicator de echilibru financiar pe termen scurt nevoia de fond de rulment reprezintă partea din activele ciclice ce trebuie finanţate din surse stabile, respectiv activele cu termen de lichiditate sub un an care urmează să fie finanţate din surse cu exigibilitate peste un an.Utilizarea de surse permanente pentru finanţarea nevoilor pe termen scurt poatedeveni nerentabilă din cauza costurilor pe care îl au în special creditele bancare pe termen lung.Relaţia de calcul a necesarului de fond de rulment este:
NFR = Active ciclice – Pasive ciclice (3)Vom utiliza insa o varianta mai simpla de calcul:
NFR >0 este situaţia în care există un deficit de surse temporare ca urmare aunor nevoi temporare peste sursele ciclice posibil de mobilizat.
Trezoreria netă ca si indicator al echilibrului financiar curent reflectă Imaginea disponibilităţilor monetare si a plasamentelor pe termen scurt, apărute din evoluţia curentă a încasărilor si plăţilor sau a plasării excedentului monetar.Vom utiliza formula care foloseste valorile celor 2 indicatori calculati precedent.
TN = FR – NFR (5)
TN2008 = 6044363 – 12180765 = - 6136402
TN2007 = 5563407 – 11617400 = - 6053993
O diminuare a trezoreriei nete este rezultatul cresterii volumului împrumutuluipe termen scurt si al diminuării disponibilităţilor inclusiv a plasamentelor realizate .Creditele bancare pe termen scurt ţinând cont de costul acestora sunt utilizatepentru finanţarea nevoii de active circulante respectând regula de finanţare potrivit căreia la nevoi cu termene de lichiditate sub un an se alocă surse de finanţare cu termene de exigibilitate sub un an.
2.4.2 Solvabilitatea
Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor scadente care rezulta din angajamentele anterioare contractate , fie din operatii curente a caror realizare conditioneaza continuarea activitatii, fie din prelevari obligatorii.Ratele de solvabilitate realizează o raportare a activelor la datoriile pe termen scurt. Cel mai frecvent sunt utilizate următoarele rate:
rata solvabilităţii generale (Rsg), care compară ansamblul lichidităţilor potenţiale asociate activelor circulante cu ansamblul obligaţiilor scadente sub 1 an, astfel:
Formula: X100
Care aplicata la intreprinderea noastra va avea valoarea:
65
Rsg2007 = 24952502 /19389095 X100 = 128,6% Rsg 2008 = 23157033 /17112670 X100 = 135,32%Rezultatul optim este considerat a vea o valoare peste 133%, sub aceasta valoare existand riscul insolvabilitatii.
Rata lichiditatii generale (Current Ratio)
Formula:
RLG2008 = 23157033/17112670 = 1,35
Se apreciaza ca valoarea minima admisa poate varia intre 1 – 2. Marimea companiei si natura afacerii sunt elemente de care depinde apreciarea acestei rate ca buna sau rea. Rata lichiditatii intermediare (rapide) arata posibilitatea de acoperire imediata a obligatiilor pe termen scurt, si se calculeaza dupa relatia:
Formula:
RLR2008 = 744693 + 1246189/17112670 = 0,12
Ca si la ceilalti indicatori, ceea ce inseamna bine sau rau variaza de la afacere la afacere. Nivelul DE referinta al indicatorului este situat intre 0,6 si 1, sub pragul minim se poate deduce o pondere prea ridicata a stocurilor.
Rata lichiditatii imediate (Cash ratio) este cea mai buna masura a capacitatii companiei de a plati datoriile imediat exigibile.
Formula:
RLI = 744693 /17112670 = 0,43
Intervalul de referinta al indicatorului este cuprins intre 0,2 si 0,6, un nivel scazut putand sugera o gestiune necorespunzatoare a creantelor.
2.5 CONCLUZII SI PROPUNERI
2.5.1 Concluzii
Operaţiile băneşti de încasări şi de plăţi, operaţiile financiar – bancare, formează zona în care se intersectează cu mare intensitate finanţele şi contabilitatea unităţilor
66
patrimoniale. În această zonă sunt dirijate şi se controlează fluxurile băneşti între partenerii de afaceri, sunt derulate şi finalizate relaţiile financiare – bancare, se realizează practic circulaţia capitalului financiar. Toate aceste activităţi şi operaţii au o mare influenţă asupra rezultatelor de ansamblu ale întreprinderii.Operaţiile de trezorerie circumscriu ansamblului operaţiilor financiare şi monetare pe care o unitate patrimonială le face pentru procurarea mijloacelor băneşti necesare şi cheltuirea acestor mijloace. Astfel spus, trezoreria cuprinde toate mijloacele de care întreprinderea dispune pentru a face faţă plăţilor: disponibilităţile, valorile mobiliare de plasament, plafoane de credite curente, efecte comerciale.Importanţa mijloacelor băneşti rezultă din funcţiile pe care le îndeplinesc banii, astfel: sunt măsură a valorii bunurilor, lucrărilor şi serviciilor, funcţie care se evaluează prin etalonul preţurilor; sunt mijloc de circulaţie a bunurilor permiţând evaluarea şi astfel schimbul mărfurilor între vânzători şi cumpărători; sunt mijloc de plată şi de decontare a datoriilor şi drepturilor între partenerii de afaceri; sunt mijloc de tezaurizare, atât de către unităţile patrimoniale în scopul cumpărării unor bunuri de folosinţă îndelungată, cât şi pentru efectuarea unor plasamente aducătoare de venituri suplimentare; banii universali folosind la evaluarea operaţiilor de comerţ exterior şi a altor relaţii externe, precum şi la compararea diverşilor indicatori din cadrul economiei naţionale.Având în vedere importanţa mijloacelor băneşti, organizarea raţională a evidenţei lor constituie un obiectiv primordial al contabilităţii în acest domeniu. Acest obiectiv constă în asigurarea echilibrului financiar permanent şi a unei eficienţe raţionale a întregii activităţi, care se realizează printr-un complex de activităţi şi instrumente, aşa cum sunt programele de activitate şi bugete de venituri şi cheltuieli, exprimate în bani, în toate secţiunile lor, dar mai ales printr-o urmărire permanentă şi sistematică a activităţilor economico – financiare. Legat de acest obiectiv primordial este şi calcularea unor indicatori sintetici de mare importanţă cum sunt: lichiditatea patrimonială, solvabilitatea patrimonială, profitul net, rata profitului şi alţii.Din acest obiectiv primordial derivă alte obiective ale contabilităţii mijloacelor băneşti, cum sunt: asigurarea unor informaţii corecte şi în timp util, gestionarea raţională a valorilor materiale şi băneşti, utilizarea pe destinaţiile stabilita a mijloacelor băneşti şi a fondurilor constituite, decontarea la timp şi integral a drepturilor şi datoriilor unităţilor patrimoniale, determinarea corectă a rezultatelor financiare.Un obiectiv foarte important pentru activitatea de trezorerie îl constituie păstrarea echilibrului financiare al firmei. Trezoreria realizează echilibrul financiar pe termen scurt între fondul de rulment relativ constant şi necesităţile de fond de rulment fluctuante în timp.Operaţiile de exploatare antrenează formarea nevoii de finanţare care conduce la constituirea nevoii de mijloace de finanţare. Confruntarea globală a acestor nevoi şi a acestor mijloace de finanţare face să se degaje nevoia de finanţare inclusă în ciclul de exploatare sau nevoia de fond de rulment. Nevoile de finanţare determinate de ciclul de exploatare, sau utilizările ciclice, corespund avansărilor de fonduri pe care întreprinderea este constrânsă să le efectueze pentru constituirea stocurilor sale (materii prime şi materiale, producţie în curs de fabricaţie, produse finite în depozit şi altele) şi pentru a acorda termene de plată partenerilor săi comerciala (clienţilor), cărora le-a livrat produse finite, le-a executat lucrări sau le-a prestat servicii.De asemenea, dacă acordă termene de plată diferiţilor săi parteneri comerciali (clienţilor), întreprinderea acumulează creanţe.
67
Acestea constituie un venit viitor cert, dar momentan reprezintă o îngheţare de fonduri care vor reveni în casieria unităţii doar peste mai multe săptămâni sau luni. Această acumulare de creanţe suscită, de asemenea, lichidităţi şi deci o nevoie de finanţre pentru întreprindere.
În schimb, activitatea întreprinderii produce mijloace de finanţare legate de ciclul de exploatare, numite resurse ciclice, de fiecare dată când întreprinderea obţine de la furnizorii săi termene de plată. Aceste termene constituie angajamente pentru întreprindere. Dar ele permit întreprinderii să beneficieze de aportul partenerilor săi pentru a face plăţi imediate şi apar ca surse de fonduri sau ca mijloace de finanţare, sunt de asemenea resurse ciclice datoriile faţă de stat, faţă de salariaţi şi faţă de acţionari.Creditul acordat de furnizori apare ca o formă reprezentativă a resurselor ciclice.Se poate spune că nevoia de finanţare, indusă de ciclul de exploatare este egală cu diferenţa dintre utilizările ciclice şi resursele ciclice.Această nevoie de finanţare este determinată de luarea în calcul a elementelor pe termen scurt ale activului şi pasivului. Deşi fiecare dintre aceste elemente rămâne în întreprindere o perioadă de timp scurtă, ele se reînnoiesc permanent. Astfel, un lot de mărfuri care intră în stocul de mărfuri al unei întreprinderi de distribuţie, poate fi considerat ca o utilizare pe termen scurt. Dar stocul, în ansamblul său, face obiectul unei reînnoire permanente. În consecinţă, reînnoirea utilizărilor şi a resurselor ciclice conferă necesarului de fond de rulment caracterul unei nevoi de finanţare permanentă, durabilă, chiar dacă fiecare din componentele sale apare la prima vedere ca un element pe termen scurt al bilanţului.Având în vedere elementele sale de definire, trezoreria exprimă poziţia globală pe care întreprinderea o are asupra operaţiilor sale financiare pe termen scurt.O trezorerie pozitivă semnifică faptul că întreprinderea constituie plasamente financiare faţă de partenerii financiari pentru o sumă care o depăşeşte pe cea a resurselor pe termen scurt obţinute de la partenerii financiari. În acest caz, situaţia exprimă o trezorerie îndestulătoare, pentru că întreprinderea dispune de lichidităţi abundente care să-i permită rambursarea datoriilor financiare pe termen scurt. Se poate vorbi de o reală autonomie financiară pe termen scurt.
O trezorerie negativă semnifică faptul că întreprinderea este dependentă de sursele financiare pe termen scurt. Această situaţie de dependenţă sau de tensiune asupra trezoreriei evidenţiază faptul că lichidităţile sau cvasilichidităţile sunt insuficiente pentru a permite rambursarea datoriilor pe termen scurt. Menţinerea resurselor de trezorerie apare ca o constrângere impusă întreprinderii şi limitează autonomia sa financiară pe termen scurt. Dar, dacă o situaţie de trezorerie negativă exprimă o certă dependenţă financiară, ea nu trebuie să fie interpretată imediat ca un simptom de insolvabilitate. Numeroase întreprinderi supravieţuiesc şi chiar prosperă cu o asemenea situaţie.Capacitatea de plată a unui agent economic constituie o importantă premisă a succesului. O preocupare specială trebuie acordată obligaţiilor faţă de bugetul statului, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale, unde neplata în termen generează majorări substanţiale ce trebuie evitate.Instrumente importante în urmărirea echilibrului financiar îl pot constitui previziunile de trezorerie, fie că ele au un orizont mai restrâns sau mai larg.Într-o astfel de situaţie, trezoreria devine informaţie – cheie, deoarece, prin ea, întreprinderea îşi finanţează activitatea şi îşi asigură perenitatea. Prin ea, se determină
68
indicatorii necesari gestiunii şi analizei financiare, atât pe termen scurt, pentru măsurarea solvabilităţii, cât şi pe termen lung, pentru măsurarea nevoii de finanţare.În plus, răspunzându-se cerinţelor unei contabilităţi conceptualizate, informaţiile circumscrise conceptului de trezorerie se adaptează previziunilor şi unei abordări de tip bugetar.
.În ceea ce priveşte înregistrarea contabilă a operaţiilor desfăşurate cu mijloace băneşti, aceasta se realizează prin intermediul unui program de calcul fiind supravegheată şi controlată de contabilul şef. Dezvoltarea pe analitice a conturilor respectă reglementărilor în vigoare. De asemenea, înregistrările în contabilitate se realizează sistematic şi cronologic, conform legii.
2.5.2 Propunere acoperire deficit de numerar
Având in vedere dimensiunile indicatorilor de echilibru, in special acela al trezorerie nete ( TN), care are o valoare negativa , intreprinderea trebuie sa ia in considerare acoperirea deficitului de numerar.Acoperirea deficitului de numerar se poate efectua prin doua modalitati : finantare externa sau prin finantare interna.Finantarea interna reprezinta o sursa generata de activitatea de exploatare curenta a societatii comerciale.Sub aspect structural, finantarea interna se poate face pe seama amortizarii si a profiturilor nedistribuite.Refacerea capitalului investit utilizeaza amortizarea ca resursa de autofinantare , iar cresterea capitalului investit utilizeaza profiturile nedistribuite ca sursa de autofinantare.Astfel se impune a se avea in vederea una dintre urmatoarele masuri, atunci cand se urmareste mentinerea nivelului patrimoniului:
reevaluarea activelor corporale si necorporale supuse amortizarii; restabilirea duratelor normale de utilizare recalcularea ctelor de amortizare scutirile prevazute de lege,etc.
In ceea ce priveste finantarea prin capitaluri imprumutate se poate apela la una dintre urmatoarele solutii de finantare externa:
contractarea de noi credite emiterea de obligatiuni apelarea la metode de finantare de pe piata internationala accesarea unor fonduri nerambursabile pe baza de proiect apelarea la tehica de factoring pentru recuperarea creantelor solicitarea de avansuri restituibile de la actionari sau alte persoane fizice emisiunea de bilete de trezorerie pe piata monetara, etc.
69
BibliografieCarmen, C., & Aurora, M. (2007). Gestiunea financiară a întreprinderii. Timisoara: Editura Universităţii de Vest.
Dumitru, C., Ovidiu, M., & Ion, P. (2007). Raportările financiare ale entităţilor ecenomice. Timisoara: Mirton.
Dumitru, C., Ovidiu, M., Andrei, P., & Ion, P. (2005). Situaţiile financiare - Între informaţie şi decizie. Timisoara: Orizonturi Universitare.
Felicia, I. (2008). Contabilitate financiara. Timisoara: Mirton.
Lorant, E. -S., & Ioan, M. P. (1999). Analiza situţiei financiare. Timişoara: Marineasa.
Silvia, P. (2008). Analiza şi diagnostic financiar -contabil - GHID TEORETIC APLICATIV,Ediţia a II-a, Revizuită şi adaugită. Bucureşti: CECCAR.
Silvia, P., & Adrian N., I. (2008, Ianuarie 23). Certificatele de trezorerie caştigă pe masură ce cotaţiile bursiere scad. Business Standard disponibil online la http://standard.money.ro/articol_26667/certificatele_de_trezorerie_castiga_pe_masura_ce_cotatiile_bursiere_scad.html
