STUDENT: E.C.T.S. – 3.1.

- 2008 -

Aşezare geografică

Municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin, Banat, România - reşedinţa judeţului Caraş-Severin,

este amplasat în sud-vestul României, în partea de nord-vest a judeţului, pe cursul mijlociu al râului

Bârzava, într-o zona geografica de un pitoresc deosebit şi cu obiective turistice atrăgătoare. Reşiţa este

cel mai vechi centru siderurgic al României şi una din cele mai importante cetăţi industriale din sud-

estul Europei.

Reşiţa a fost considerat mult timp ca fiind al doilea centru siderurgic al României. Industria

siderurgică în fontă, oţel, laminate, a construcţiilor de maşini (electrice şi diesel, utilaj petrolier,

siderurgic şi chimic, material rulant), chimică (chimizarea lemnului, cocs). Are o populaţie de 83,985

locuitori (la nivelul anului 2004). Este un important centru industrial în prelucrarea oţelului şi

construcţia de maşini. C.S.R. (Combinatul Siderurgic Reşiţa)-în prezent TMK-Reşiţa şi U.C.M.R.

(Uzina Constructoare de Maşini Reşiţa) sunt uzinele care au susţinut oraşul şi l-au ţinut în viaţă mai bine

de 300 de ani. Primele uzine au fost fondate în 1771, în timpul domniei împărătesei Maria Terezia. La 3

iulie 1771 au fost inaugurate primele furnale înalte de pe actuala vatra a furnalelor din cadrul SC TMK

Reşiţa SA. În trecut au fost cunoscute sub denumirea de Uzinele şi Domeniile Reşiţa sau UDR, aşa cum

se poate citi pe unele locomotive cu aburi fabricate aici, şi mai înainte se chemau S.E.G.

Obiective turistice:

Muzeul judeţean de istorie înfiinţat în 1959, astăzi purtând denumirea de MUZEUL BANATULUI

MONTAN

Muzeul permanent de locomotive cu abur care înfăţişează 16 modele de locomotive produse la

Reşiţa în decursul a peste 100 de ani (1872-1959), printre care şi prima locomotivă din România

datând din 1872 dar care a purtat de la data fabricaţiei şi până la data puneri ei pe soclu în muzeu,

numărul 2. Este amenajat în aer liber şi este singurul muzeu de acest gen din România. Este

monument istoric şi datează din anul 1972.

Colectia de carte religioasa si icoane de la Protopopiatul Ortodox a fost transferată, în anul 2007, la

Episcopia Ortodoxă Română din Caransebeş

Parcul Zoo

Atracţii botanice printre acestea se numără unele specii de arbori foarte rari în Europa.

o Mimosa (arbore de mătase)

o Tulipul (arbore de lalea)

o Gingko (arborele pagodelor, arborele memoriei)

o Chiparos (chiparosul de baltă)

o Sakura (cireş japonez)

Căi de acces Reşiţa:

Doua staţii CFR pentru transportul pe calea ferata, doua drumuri naţionale spre Caransebeş (şi în

continuare spre Bucuresti) si spre Timişoara şi doua drumuri judetene spre Oraviţa şi Vama Naidăş

şi respectiv spre Anina. Cel mai apropiat aeroport internaţional este la 123 km, în municipiul

Timişoara. Transportul naval este asigurat prin portul de la Dunăre Moldova Veche, aflat la 97 km

faţă de Reşiţa.

Împrejurimile Reşiţei

Secu - lacul de acumulare cel mai apropiat de Reşiţa, care alimentează Reşiţa cu apă potabilă. Văliug (Franzdorf) - aşezare creată după 1780 de oamenii care pregăteau cărbune de lemn pentru

uzinele din Reşiţa. În 1908 - 1909 a fost construit aici un lac de acumulare (Lacul Vechi) de circa 12

ha, pentru necesităţile uzinelor siderurgice; după înfiinţarea unor noi furnale şi oţelării s-a realizat un

al doilea lac (56 ha), lung de peste 3 km şi având un debit de 10 milioane mc apă.

Crivaia - de la Văliug încă 5 km, la extremitatea sudică a acestuia, într-o frumoasă poiană străbătută

de apa Bârzavei.

Semenic - 10 km de la Văliug, staţiune turistică cu pârtii de schi pentru începători.

Gărâna (Wolfsberg) - sat cu folclor interesant, deşi in momentul de faţă populaţia de origine germană

a emigrat aproape în totalitate, satul s-a transformat într-o zonă turistică şi începând cu 1993, anual,

aici are loc la mijlocul luni iulie Festivalul de Jazz Gărâna.

Trei Ape - Staţiune turistică cu lac de acumulare situat la sud le satul Brebu Nou. De la baza acestui

lac îzvorăşte râul Timiş. Adună apele pâraielor Brebu, Grădişte şi Semenic, iar apa de deversare din

lac împreună cu izvorul de la baza acestuia formează râul ce a fost amintit mai devreme.

Peştera Comarnic

Cheile Carşului

Bocşa - localitate importantă la numai 18 km de Reşiţa.

Peştera Popovăţ

Ocna de fier - aici poate fi vizitată "Colecţia de minerale şi flori de mină" aparţinând lui Constantin

Gruescu.

Dognecea - aşezare cu trecut bogat; mine de aur şi argint exploatate de romani. În nordul localităţii

există două lacuri de acumulare - Lacul Mic, numit şi Lacul nuferilor, declarat rezervaţie botanică, şi

Lacul Mare, numit şi La Zid, din cauza barajului construit pe pârâul Dognecea.

Ramna

Biniş - vechi şi vestit centru bănăţean de ceramică nesmălţuită unde se mai practică încă olăritul.

Berzovia - localitate menţionată în singurul fragment rămas din cronica războiului purtat de Traian

împotriva dacilor.

Ezeriş - important punct fosilifer, cu exemplare de faună terţiară (gasteropode, lamelibranchiate)

Brebu (Weidental)

Lindenfeld - sat de pemi izolat in care mai locuiesc doar 2 oameni

HOTELUL SEMENIC

Localizare

  Hotelul Semenic este situat în centrul oraşului Reşiţa, unde se afla toate centrele importante de afaceri

şi băncile, iar centrele de interes din Reşiţa sunt la o distanta de doar câteva minute de mers de hotel,

oferind turiştilor servicii de cazare.

Hotelul dispune de

- 222 de locuri, dispuse in 7 apartamente si 78 de camere, toate fiind dotate cu grup sanitar

propriu,televizor color cu cablu, telefon, pentru a va asigura confortul de care aveţi nevoie.

- Parcare proprie păzită nonstop

- Sala de conferinţe 100 locuri

- Sala de conferinţe 40 locuri

- Salonul "Galben" 120 locuri

- Salonul "Roşu" 80 locuri

- Salonul "Albastru" 20 locuri

Atracţii turistice în zonă

  Cheile Nerei, Cheile Caraşului, Muntele Semenic, Lacurile Secu, Văliug, Crivaia, Peştera Comarnic

(cea mai mare peştera turistică din banat, este situata la 19 km de Reşiţa şi are o lungime de peste 6200

m, fiind dispusa pe trei etaje)-

STUDIU DE CAZ

Studiu privind gradul de satisfacţie a turiştilor hotelului Semenic din municipiul Reşiţa

I. PREZENTAREA CHESTIONARULUI UTILIZAT ÎN EFECTUAREA STUDIULUI

CHESTIONAR

Bună ziua, efectuez o anchetă asupra gradului de satisfacţie a turiştilor hotelului Semenic din municipiul Reşiţa, şi vă rog să aveţi amabilitatea să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Sunteţi mulţumiţi de serviciile pe care le oferă hotelul Semenic?

a. Dab. Nu

2. Consideraţi că ar trebui investit mai mult în renovarea şi amenajarea unor spaţii de agrement adecvate?

a. Dab. Nuc. Nu ştiu

3. Cum consideraţi că este pregătirea profesională a personalului hotelului ?

a. Foarte bunăb. Bunăc. Satisfăcătoared. Nesatisfăcătoare (f. slabă)

4. De câte ori pe an obişnuiţi să apelaţi la serviciile oferite de un hotel?

a. Niciodatăb. 1-2 ori pe anc. Peste 3 ori pe an

5. Când plecaţi în vacanţă preferaţi să vă cazaţi la:

a. Hotelb. Pensiunec. Alte forme de găzduire

6. Atunci când alegeţi un hotel pentru a vă caza, criteriul de bază pe care îl luaţi în considerare este:

a. Calitatea serviciilor oferiteb. Preţulc. Posibilităţile de agrement

7. Sexul dumneavoastră:a. femininb. masculin

8. Ce vârsta aveţi?

a. Sub 20 anib. Între 20 – 30 anic. Între 30 – 40 anid. Între 40 – 50 anie. Peste 50 ani

9. care este ocupaţia dumneavoastră?

a. Elev/studentb. Intelectualc. Muncitord. Alte ocupaţiie. Pensionar

Vă mulţumim pentru amabilitatea completării acestui chestionar şi vă doresc o zi plăcută în continuare.

NOTĂ: ALEGEŢI O SINGURĂ VARIANTĂ DE RĂSPUNS, VĂ ROG!

III. STUDIUL CALITATIV (PREANCHETA EFECTUATĂ)

Studiul calitativ constă în colectarea şi analiza elementelor psihosociologice care permit

explicarea opiniilor, atitudinilor, motivaţiilor şi comportamentelor tuturor indivizilor implicaţi în studiul

respectiv. Studiul calitativ poate fi un scop în sine pentru a cunoaşte subconştientul consumatorului, sau,

mai simplu, ceea ce este el.

Subiecţii anchetaţi reprezintă populaţia municipiului Reşiţei comprimată într-un eşantion

reprezentativ.

Un studiu calitativ precede un studiu cantitativ în situaţiile următoare, şi anume:

a) Este dificil să se stabilească obiectivele cercetării de marketing

b) Informaţiile disponibile obţinute nu sunt suficiente pentru elaborarea ipotezelor

c) Este necesară familiarizarea cu vocabularul utilizat de către populaţia studiată.

Un studiu calitativ prezintă următoarele avantaje, şi anume:

Este rapid pentru că informaţiile sunt culese de la un eşantion restrâns (10-70

pers.), iar prelucrarea datelor nu este complicată;

Reprezentativitatea eşantionului nu este indispensabilă;

Este mai puţin costisitor decât studiul cantitativ;

Prin acesta se face posibilă inventarierea atitudinilor, motivaţiilor,

comportamentelor, procesului de decizie.

Inconveniente prezentate:

Informaţiile obţinute de la un eşantion reprezentativ nu pot fi extrapolate asupra

întregii populaţii, rezultatele nu sunt decât ipoteze ce vor fi validate prin studiul

cantitativ;

Calitatea datelor colectate depinde de competenţa anchetatorilor.

Avem în vedere anumite condiţii obiective ale desfăşurării cercetării, cum ar fi:

- Lipsa bugetului afectat cercetării;

- Lipsa de experienţă a anchetatorilor;

- Timpul limitat al anchetării;

- Eventualele dificultăţi întâmpinate, au condus la alegerea ca formă de cercetare a

unei anchete individuale, structurate, bazată pe un chestionar compus din 9

întrebări, atât închise dihotomice (Da, Nu), cât şi întrebări închise cu o singură

variantă de răspuns.

Rezultatele studiului calitativ depind şi de modul de respectare a unor reguli în organizare şi

derularea acestuia, şi anume:

a. Numărul de persoane interogate

b. Eşantionarea- în etape

c. Desfăşurarea efectivă a cercetării calitative

d. Prezentarea şi interpretarea datelor obţinute

Numărul de persoane interogate în studiul calitativ este de 60 de persoane.

El este influenţat de :

Bugetul afectat efectuării studiului (lipsă)

Costul unitar al unei anchete individuale

Numărul de criterii de structurare a eşantionului

Tehnica de analiză utilizată

Eşantionarea cuprinde mai multe etape, şi anume:

Se listează criteriile care pot explica diferenţierile serviciilor oferite de hotelul

Semenic, faţă de celelalte unităţi hoteliere

Literatura de specialitate a constatat că majoritatea hotelurilor oferă aceeaşi gamă de servicii

(cazare, masă, agrement), ceea ce însă face delimitarea şi clasificarea acestor servicii este calitatea pe

care clientul o resimte în urma consumului unui anumit serviciu oferit de unitatea hotelieră.

Astfel, pornind de la ideea că toate hotelurile oferă atât servicii de cazare cât şi de alimentaţie,

hotelul Semenic dispune de sală de conferinţă proprie, ceea ce oferă clienţilor preocupaţi de afaceri,

oferindu-le un plus de confort.

Clasarea criteriilor după gradul lor de explicativitate, şi anume:

Criteriul vârstei

Criteriul ocupaţiei

Criteriul sexului

Pentru fiecare din criteriile menţionate mai sus se listează nivelele posibile:

Criteriul de sex:

Masculin

2 nivele

Feminin

Criteriul vârstei:

Sub 20 ani

Între 20 – 30 ani

Între 30 – 40 ani 5 nivele

Între 40 – 50 ani

Peste 50 ani

Criteriul ocupaţiei:

Elev/student

Muncitori

Intelectuali 5 nivele

Alte ocupaţii

Pensionari

Criteriul venitului: Sub nivelul mediu naţional- 2 nivele Peste

Construirea unei arborescenţe . eşantionul în acest caz este 5x2x2x3 = 60 pers.

constituirea arborescenţei se poate face şi renunţând la unul sau mai multe criterii.

Verificarea posibilităţilor de recrutare a persoanelor determinate prin combinaţiile

realizate anterior. Pentru recrutarea persoanelor al căror profil corespunde

arborescenţei constituite s-a folosit contactul verbal la locul de desfăşurare al

activităţii profesionale, la domiciliu sau în locuri publice.

– PREZENTAREA GENERALĂ A POPULAŢIEI MUNICIPIULUI REŞIŢA

Criteriile de selectare a subiecţilor

Numărul efectiv De persoane

Ponderea persoanelor În total (%)

TOTAL REŞIŢA 96918 100,00a) criteriul de sexe

masculin feminin

4782049098 49,30

50,70b) criteriul de vârstă

sub 20 ani masculin feminin

301991564614553

31,2051,8048,20

20 – 29 ani Masculin Feminin

1554373969804

16,0053,3046,70

30 – 39 ani Masculin Feminin

1720073969804

17,70 43,00 57,00

40 – 49 ani Masculin Feminin

1284869885860

13,30 54,40 45,60

Peste 50 ani Masculin Feminin

21129950311625

21,80 45,00 55,00

c) criteriul de ocupaţie

Populaţia activă

masculin

Feminin

Populaţie inactivă

Masculin

Feminin

45317

24257

21004

51601

23547

28054

46,80

53,60

46,40

53,20

45,60

54,40

Din care:

Elevi/studenţi

Masculin

Feminin

Pensionari

Masculin

Feminin

Pers. casnice

Masculin

Feminin

17225

8928

8327

16287

8081

8206

6160

191

5969

63,40

52,00

48,00

31,60

49,60

50,40

11,90

3,10

96,90

Restul de 23,1 % din populaţia inactivă sunt persoane întreţinute de stat, întreţinute de alţii, persoane cu situaţii deosebite.

Prezentarea algoritmului de calcul a structurii eşantion pilot n= 60 pers.

CALCULAREA STRUCTURII EŞANTIONULUI PILOT (n=60 pers.)

1. STRUCTURA EŞANTIONULUI DUPĂ CRITERIUL DE SEXE

M: 60 49,30%=30 bărbaţi n = 60 persoane

F: 60 50,70%=30 femei

2. STRUCTURA EŞANTIONULUI DUPĂ CRITERIUL DE VÂRSTĂ

M:19 51,80%=10bărbaţiSub 20 ani: 60 31,20%=19 persoane F: 19 48,20%=9 femei

M: 9 53,30%=5 bărbaţi20-30 ani: 60 16%=9 persoane F: 9 46,70%=4 femei

M: 11 43,00%=5 bărbaţi30-40 ani: 60 17,70%=11 persoane F: 11 57,00%=6 femei

M: 8 54,40%=4 bărbaţi40-50 ani: 60 13,30%=8 persoane F: 8 45,60%=4 femei

M: 13 45,00%=6bărbaţiPeste 50 ani: 60 21,80%=13 persoane F: 13 55,00%=7emei

3. STRUCTURA PE OCUPAŢII A EŞANTIONULUI

POP. ACTIVĂ: 60 x 46,80% =28 pers. M = 15 bărbaţi; F = 13femei; POP. INACTIVĂ: 60 x 53,20% = 32 pers. M =15 bărbaţi; F = 17 femei;Din care:

Elevi/studenţi: 32 x 68,40% = 22 pers. M : 22 x 45,00% = 10 bărbaţi; F: 22x 55%= 12 femei;

Pensionari: 32 x 31,60% =10 pers. M : 10 x 49,60% = 5 bărbaţi; F: 10 x 50,40% = 5femei;

NOTĂ: din cauză că a fost exclusă din cercetare grupa de persoane aflate în îngrijirea statului, în îngrijirea altor persoane şi persoanelor cu situaţii deosebite, a fost modificată ponderea elevilor şi studenţilor (considerându-i consumatori potenţiali ai serviciilor hoteliere – mai reprezentativi).

Tabelul nr. 2

Prezentarea structurală a eşantionului pilot (n= 60 pers)

NOTĂ: a fost modificată ponderea elevilor şi studenţilor deoarece din cercetare au fost excluse persoanele aflate în îngrijirea statului, pers aflate în îngrijirea altora şi a celor cu situaţii deosebite.

CRITERIUL DESELECTARE

A SUBIECŢILOR

NUMĂRUL EFECTIV

DE PERSOANE

PONDEREA PERSOANELOR

ÎN TOTAL(%)

TOTAL EŞANTION 60 100,00

I. Criteriul de sexe M F

3030

49,3050,70

II. Criteriul de vârsta Sub 20 ani :

M F

19109

31,2051,8048,20

20 –30 ani : M F

954

16,0053,3046,70

30 – 40 ani: M F

1156

17,7043,0057,00

40 – 50 ani: M F

844

13,3054,4045,60

Peste 50 ani : M F

1367

21,8045,0055,00

III. criteriul de ocupaţie Pop.activă

M F

281513

46,8053,6046,40

Pop. inactivă M F

32157

53,2045,6054,40

Din care: Elevi/studenţi

M F

Pensionari M F

2210121055

68,4045,0055,0031,6049,6050,40

Tabelul nr. 3

Prezentarea tabelară a rezultatelor preanchetei după criteriul de sex (n= 60 pers)NUMĂRUL ÎNTREBĂRILOR

ŞI A VARIANTELOR DE RĂSPUS

TOTAL EŞANTION

Criteriul de sex

MASCULIN FEMININ

Întrebarea nr. 1: a. b.

100,00 84,50 15,50

100,00 78,30 21,70

100,00 64,80 35,20

Întrebarea nr. 2:a.

b. c.

100,00 43,17 17,23 39,60

100,00 47,32 15,20 37,48

100,00 35,80 23,75 40,45

Întrebarea nr. 3: a. b.

c. d.

100,00 5,23 18,15 40,75 35,87

100,00 5,87 42,15 38,70 13,28

100,00 10,50 21,90 43,20 24,40

Întrebarea nr. 4: a. b.

c.

100,00 30,15 48,70 21,15

100,00 6,50 47,00 46,50

100,00 14,20 32,80 53,00

Întrebarea nr. 5: a. b. c.

100,00 38,75 25,83 35,42

100,00 32,60 42,30 25,10

100,00 24,50 48,00 27,50

Întrebarea nr. 6: a. b. c.

100,00 40,13 36,82 23,05

100,00 33,50 21,40 45,10

100,00 43,00 51,20 5,80

Tabel nr. 4

Prezentarea tabelară a rezultatelor preanchetei după criteriul de vârsta (n= 60 pers)

NR. ÎNTREBĂRILOR ŞI A VARIANTELOR DE RĂSPUNS

TOTAL EŞANTION CRITERIUL DE VĂRSTĂ

Sub 20 ani 20 – 30 ani 30 – 40 ani 40 – 50 ani Peste 50 ani

Întrebarea nr. 1: a. b.

100,00 84,50 15,50

100,0091,20 8,80

100,0080,0020,00

100,0078,3021,70

100,0080,5019,50

100,0096,50 3,50

Întrebarea nr. 2: a. b. c.

100,00 43,17 17,23 39,60

100,0062,50 3,2034,30

100,0045,2012,8044,70

100,0035,2020,3044,50

100,0047,5021,3031,20

100,0028,5040,6030,90

Întrebarea nr. 3: a. b. c. d.

100,00 5,23 18,15 40,75 35,87

100,0048,7030,0021,30

-

100,0032,7345,2022,07

-

100,0021,5031,3525,8037,20

100,0010,3021,7030,8037,20

100,00 2,7014,2532,6050,45

Întrebarea nr. 4: a. b. c.

100,00 30,15 48,70 21,15

100,0068,0021,8010,20

100,0021,6053,8024,60

100,0015,6029,7054,60

100,0020,3062,8016,90

100,0052,1047,90

-

Întrebarea nr. 5: a. b. c.

100,00 38,75 25,83 35,42

100,0015,0048,3036,70

100,0022,3038,5039,20

100,0043,6028,6027,80

100,0034,9030,2034,90

100,005,1232,8062,08

Întrebarea nr. 6: a. b. c.

100,00 40,13 36,82 23,05

100,0015,3049,3035,40

100,0029,6043,8026,60

100,0038,6024,4037,00

100,0043,0041,6015,40

100,0052,3042,505,20

Tabel nr. 5

Prezentarea tabelară a preanchetei după criteriul de ocupaţie (n= 60 pers)

NR. ÎNTREBĂRILOR ŞI A VARIANTELOR

DE RÂSPUNS

TOTAL EŞANTION

Criteriul de ocupaţie

Populaţia activă Populaţia Elevi/studenţi

Populaţia inactivăpensionari

Întrebarea nr. 1: a. b.

100,00 84,50 15,50

100,0091,208,80

100,0089,5010,50

100,0096,503,50

Întrebarea nr. 2: a. b. c.

100,00 43,17 17,23 39,60

100,0062,503,2034,30

100,0042,6318,1339,24

100,0028,5040,6030,90

Întrebarea nr. 3: a. b. c. d.

100,00 5,23 18,15 40,75 35,87

100,0048,7030,0021,30

-

100,0021,5132,7526,2219,52

100,002,7014,2532,6050,45

Întrebarea nr. 4: a. b.

c.

100,00 30,15 48,70 21,15

100,0068,0021,8010,20

100,0019,1748,7732,06

100,0052,1047,90

-

Întrebarea nr. 5: a. b. c.

100,00 38,75 25,83 35,42

100,0015,0048,3036,70

100,0033,6032,4433,96

100,005,1232,8062,08

Întrebarea nr. 6: a. b. c.

100,00 40,13 36,82 23,05

100,0015,3049,3035,4

100,0037,0736,6026,33

100,0052,3042,505,20

IV. STUDIUL CANTITATIV

Validarea ipotezelor formulate cu ocazia studiului calitativ se realizează prin intermediul studiului cantitativ. Pentru acestea se pot utiliza două categorii de anchete:

1. Recensământul, adică interogarea tuturor indivizilor unei populaţii date2. Sondajul, care este o anchetă efectuată în vederea cunoaşterii caracteristicilor, opiniilor unei

populaţii date, interogând un număr limitat de persoane,adică un eşantion, cum este cazul cercetării realizate

Factorii care garantează validarea rezultatelor depinde de: Din punct de vedere statistic, validarea rezultatelor depinde de:

1. reprezentativitatea eşantionului, ce este determinată de metoda de eşantionare utilizată

2. mărimea eşantionului ce determină precizia rezultatelor Factorii materiali şi umani

1. calitatea redactării chestionarului2. profesionalismul anchetatorului3. calitatea prelucrării statistice4. competenţa şi obiectivitatea analiştilor

Ca etape principale ale realizării unei anchete prin sondaj se evidenţiază:I. construirea eşantionului

II. determinarea mărimii eşantionuluiIII. redactarea chestionaruluiIV. administrarea chestionaruluiV. preluarea şi analiza datelor obţinute

VI. redactarea raportului de sinteză

I. Construirea eşantionului – alegerea metodei de eşantionare

Se evidenţiază două categorii de metode de eşantionare, şi anume:a. Metode bazate pe teoria probabilităţilor, ce constau în tragerea la sorţi a eşantionului

din populaţia studiată, dând fiecărui element al acestuia o probabilitate nenulă de a fi selecţionat. Metodele de eşantionare sunt:

Sondajul aleatoriu simplu sau la întâmplare Sondajul în „ciorchine” Sondajul aleatoriu geografic Sondajul cu mai multe grade Sondajul stratificat

b. Metode empirice, ce se bazează pe o alegere raţională a indivizilor din „populaţia mamă”, respectând reguli care privesc fie caracteristicile indivizilor, fie locul şi momentul anchetei. Aceste metode sunt:

Metoda cotelor Metoda itinerariului

La alegerea unei metode de eşantionare se va ţine seama de următorii factori: Costul şi termenul eşantionării (metodele probabilistice sunt mai costisitoare

decât cele empirice) Existenţa şi posibilităţile procurării unei baze de sondaj, adică a unei liste a

tuturor persoanelor ce compun populaţia studiată Posibilitatea de identificare a unităţilor din baza de sondaj, adică a

persoanelor.Ţinându-se cont de aceste aspecte s-a considerat oportună ca metodă de eşantionare METODA

COTELOR. Principiile acestei metode constau în alcătuirea unei machete reduse a populaţiei studiate după caracteristicile cunoscute ale acesteia. Eşantionarea de acest tip implică necesitatea existenţei unor date statistice referitoare la populaţia studiată ( datele din Recensământul populaţiei din anul 2002).

Selecţia eşantionului necesită parcurgerea a două etape , şi anume:

Alegerea caracteristicilor ce vor servi la fixarea cotelor, în cazul de faţă este vorba de persoane fizice, criteriile sunt: sexul, vârstă şi ocupaţia.

Elaborarea planului sondajului – pentru aceasta sunt luate în calcul structura „populaţiei mamă”, mărimea eşantionului şi numărul anchetatorilor. Alegerea persoanelor interogate este lăsată la latitudinea anchetatorilor cu condiţia ca aceasta să respecte riguros cotele fixate.

Obs. Pentru a reduce riscul determinat de libertatea relativă lăsată anchetatorilor, eşantionarea prin cote se asociază cu alte metode, cum ar fi: sondajul aleatoriu sau geografic ( tragerea la sorţi a zonelor de anchetă) sau sondajul aleatoriu simplu. În acest caz, metoda cotelor a fost combinată cu sondajul aleator.

II. Determinarea mărimii eşantionului

Aceasta se face diferit, în funcţie de rata de sondaj R = n/N x100, adică:- Dacă rata de sondaj este mai mică de 14,3% (adică 1/7 din populaţia mamă) este situaţia

unui sondaj non-exhaustiv- Dacă rata de sondaj este mai mare de 14,3% este situaţia unui sondaj exhaustiv.

În acest caz, s-a determinat un sondaj non-exhaustiv, a cărui mărime minimă a eşantionului este dată de relaţia:

n = t2 x p (1-p) / 2

în care:n – mărimea minimă a eşantionuluit – coeficientul care corespunde probabilităţii cu care se garantează rezultatele (se preia din

tabelele statistice ale repartiţiei Student)p – proporţia componentelor din eşantion care posedă caracteristica cercetată ( în acest caz,

reprezintă ponderea persoanelor care au declarat că sunt pe deplin satisfăcuţi de serviciile oferite de hotelul Semenic, adică cei care au răspuns la întrebarea nr. 1 cu varianta de răspuns „a”)

- eroarea limită acceptată (în cazul nostru 0.05)

Eşantionul utilizat în studiul cantitativ este:

n = t2 x p (1-p) / 2 = 1.962 x 0.845( 1-0,845) / 0,052

3,8416 x 0.845 x 0,155 / 0,0025= 0,5031535 / 0,0025= 201 pers.

51 de persoane au ales varianta de răspuns „a” la întrebarea nr. 1 84,5%

Prezentarea algoritmului de calcul al eşantionului mare ( n= 201 pers)

Tabelul nr. 6

Prezentarea structurală a eşantionului (n= 201 pers.)

Prezentarea generală a eşantionului non-exhaustiv (n=201 pers)

CRITERIUL DESELECTARE

A SUBIECŢILOR

NUMĂRUL EFECTIV

DE PERSOANE

PONDEREA PERSOANELOR

ÎN TOTAL(%)

TOTAL EŞANTION 201 100,00

I. Criteriul de sexe M F

20199102

100,0049,3050,70

II. Criteriul de vârsta Sub 20 ani :

M F

633231

31,2051,8048,20

20 –30 ani : M F

321715

16,0053,3046,70

30 – 40 ani: M F

351520

17,7043,0057,00

40 – 50 ani: M F

271512

13,3054,4045,60

Peste 50 ani : M F

442024

21,8045,0055,00

III. criteriul de ocupaţie Pop.activă

M F

945044

46,8053,6046,40

Pop. inactivă M F

1074958

53,2045,6054,40

Din care: Elevi/studenţi

M F

Pensionari M F

1376275633132

68,4045,0055,0031,6049,6050,40

1. STRUCTURA EŞANTIONULUI DUPĂ CRITERIUL DE SEXE

M: 201 49,30%=99 bărbaţi n =201 persoane

F: 201 50,70%=101femei

2. STRUCTURA EŞANTIONULUI DUPĂ CRITERIUL DE VÂRSTĂ

M:63 51,80%=32bărbaţiSub 20 ani: 201 31,20%=63 persoane F: 63 48,20%=31 femei

M: 32 53,30%=17 bărbaţi20-30 ani: 201 16%=32 persoane F: 32 46,70%=15femei

M: 35 43,00%=15 bărbaţi30-40 ani: 201 17,70%=35 persoane F: 35 57,00%=20 femei

M: 27 54,40%=15 bărbaţi40-50 ani: 201 13,30%=27 persoane F: 27 45,60%=12femei

M: 44 45,00%=20 bărbaţiPeste 50 ani: 201 21,80%=44 persoane F: 44 55,00%=24emei

3. STRUCTURA PE OCUPAŢII A EŞANTIONULUI

POP. ACTIVĂ: 201 x 46,80% =94 pers. M = 50bărbaţi; F = 44femei; POP. INACTIVĂ: 201 x 53,20% = 107 pers. M = 49 bărbaţi; F = 58 femei;Din care:

Elevi/studenţi: 201 x 68,40% =137 pers. M : 137 x 45,00% = 62 bărbaţi; F: 137x 55%= 75 femei;

Pensionari: 201 x 31,60% =63 pers. M : 63 x 49,60% = 31 bărbaţi; F: 63 x 50,40% = 32 femei;

NOTĂ: din cauză că a fost exclusă din cercetare grupa de persoane aflate în îngrijirea statului, în îngrijirea altor persoane şi persoanelor cu situaţii deosebite, a fost modificată ponderea elevilor şi studenţilor (considerându-i consumatori potenţiali ai serviciilor hoteliere – mai reprezentativi).

Tabelul nr. 7

Prezentarea generală a rezultatelor cercetării eşantionului după criteriul sex (n=201 pers)

NUMĂRUL ÎNTREBĂRILORŞI A VARIANTELOR

DE RĂSPUS

TOTAL EŞANTION

Criteriul de sex

MASCULIN FEMININ

Întrebarea nr. 1: a. b.

100,00 81,50 18,50

100,00 65,86 34,14

100,00 59,65 40,35

Întrebarea nr. 2:b.

b. c.

100,00 39,07 45,00 15,93

100,00 22,87 45,88 31,25

100,00 67,98 23,75 8,27

Întrebarea nr. 3: a. b.

c. d.

100,00 25,23 39,12 16,67 18,98

100,00 9,34 51,00 36,65 3,01

100,00 10,50 18,40 43,20 27,90

Întrebarea nr. 4: a. b.

c.

100,00 25,67 48,70 25,63

100,00 17,37 36,39 46,24

100,00 27,00 20,00 53,00

Întrebarea nr. 5: a. b. c.

100,00 56,42 19,66 23,92

100,00 31,15 48,30 20,55

100,00 22,25 48,00 29,75

Întrebarea nr. 6: a. b. c.

100,00 36,77 40,18 23,05

100,00 25,35 51,00 23,65

100,00 39,00 42,15 18,85

Tabelul nr. 8

Prezentarea generală a rezultatelor cercetării eşantionului după criteriul de vârsta (n=201 pers.)

NR. ÎNTREBĂRILOR ŞI A VARIANTELOR DE RĂSPUNS

TOTAL EŞANTION CRITERIUL DE VÂRSTĂ

Sub 20 ani 20 – 30 ani 30 – 40 ani 40 – 50 ani Peste 50 ani

Întrebarea nr. 1: a. b.

100,00 81,50 18,50

100,0087,15 12,85

100,0075,1029,90

100,0069,2530,75

100,0069,0031,00

100,0058,6641,34

Întrebarea nr. 2: a. b. c.

100,00 39,07 45,00 15,93

100,0055,12 12,0032,88

100,0039,2518,8041,95

100,0029,1635,8235,02

100,0035,0022,7842,22

100,0035,2140,6024,19

Întrebarea nr. 3: a. b. c. d.

100,00 25,23 39,12 16,67 18,98

100,0039,6530,0030,35

-

100,0029,3715,1922,0733,37

100,0035,2215,6825,1024,00

100,0016,2230,5216,0637,20

100,00 16,2842,0032,609,12

Întrebarea nr. 4: a. b. c.

100,00 25,67 48,70 25,63

100,0075,2016,25 8,55

100,0026,0049,4024,60

100,0020,0540,1539,80

100,0035,6862,80 1,52

100,0063,0025,1613,36

Întrebarea nr. 5: a. b. c.

100,00 56,42 19,66 23,92

100,0019,0046,3034,70

100,0019,0041,8039,20

100,0025,0045,2829,72

100,0034,0029,6536,35

100,0016,0025,6458,36

Întrebarea nr. 6: a. b. c.

100,00 36,77 40,18 23,05

100,0012,0046,2641,74

100,0025,0058,1216,88

100,0038,6026,4035,00

100,0036,0050,0813,92

100,0046,2536,0017,75

Tabelul nr. 9

Prezentarea tabelară a rezultatelor cercetării eşantionului după criteriul ocupaţiei ( n=201 pers)

NR. ÎNTREBĂRILOR ŞI A VARIANTELOR DE RĂSPUNS

TOTAL EŞANTION

POPULAŢIA INACTIVĂ

POPULAŢIA ACTIVĂ

ELEVI PENSIONARI MUNCITORI INTELECTUALI ALTELE

Întrebarea nr. 1: a. b.

100,00 81,50 18,50

100,0087,15 12,85

100,0058,6641,34

100,00100,00

-

100,0054,7545,25

100,0075,0025,00

Întrebarea nr. 2: a. b. c.

100,00 39,07 45,00 15,93

100,0055,12 12,0032,88

100,0035,2140,6024,19

100,0058,2515,0026,75

100,0063,2212,2024,58

100,0056,6325,0018,37

Întrebarea nr. 3: a. b. c. d.

100,00 25,23 39,12 16,67 18,98

100,0039,6530,0030,35

-

100,00 16,2842,0032,609,12

100,0020,1556,8023,05

-

100,00-

35,0026,2238,78

100,0013,2225,4651,0710,25

Întrebarea nr. 4: a. b. c.

100,00 25,67 48,70 25,63

100,0075,2016,25 8,55

100,0063,0025,1613,36

100,0058,2041,80

-

100,000,0549,2550,70

100,0010,0073,0017,00

Întrebarea nr. 5: a. b. c.

100,00 56,42 19,66 23,92

100,0019,0046,3034,70

100,0016,0025,6458,36

100,0025,2643,2231,52

100,0069,2512,0018,75

100,0052,3540,007,65

Întrebarea nr. 6: a. b. c.

100,00 36,77 40,18 23,05

100,0012,0046,2641,74

100,0046,2536,0017,75

100,002,6062,1535,25

100,0079,0012,258,75

100,0036,2843,6620,06

III. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării

Se va face în funcţie de principalele probleme urmărite în cercetare, şi anume:

1. Gradul de satisfacţie a clienţilor în raport cu serviciile oferite de hotelul Semenic

Majoritatea covârşitoare a subiecţilor( 84,50%) relatează faptul că sunt mulţumiţi de serviciile oferite de hotelul Semenic (M: 78,30%;F: 64,80%). Numai 15,50% dintre subiecţi au declarat că sunt nemulţumiţi de serviciile hotelului (M: 21,70%; F: 35,20%).

După criteriul de vârsta, surprinzător este faptul că aproape toate persoanele sub 20 ani (91,20%), şi cei peste 50 ani (96,50%) declară că sunt pe deplin mulţumiţi de serviciile oferite de hotelul Semenic. Remarcăm faptul că ceilalţi subiecţi au declarat în proporţii destul de asemănătoare că sunt mulţumiţi de serviciile prestate de hotel( 20- 30 ani: 80%; 30- 40 ani: 78,30%; 40 -50 ani: 80,50%).

După criteriul de ocupaţii, cea mai mare pondere a gradului de satisfacţie oferit de serviciile hotelului Semenic o au pensionarii – populaţia inactivă (96,50%), urmaţi fiind îndeaproape de populaţia activă (91,20%) şi elevi/studenţi(89,50%).

Cei care nu sunt satisfăcuţi de serviciile oferite sunt foarte puţini (elevi/studenţi: 10,50% ; populaţia activă: 80,80%; pensionarii – populaţia inactivă: 3,50%).

2. Investiţia în renovarea şi amenajarea unor spaţii de agrement

După criteriul de sexe, bărbaţii (47,32%) sunt cei care cred că ar trebui investit mai mult în renovare şi amenajare, pe când femeile au răspuns afirmativ într-o măsură mai mică (35,80%), ele considerând în cea mai mare măsură că nu este necesară o astfel de investiţie( 23,75%).

Cei mai indecişi subiecţi rezultă a fi tot femeile( 40,45%), bărbaţii ( 37,48%).După criteriul de vârsta, persoanele sub 20 ani (62,50%) consideră că ar trebui să se investească în

renovare şi amenajare, urmaţi apoi de persoanele cu vârstă cuprinsă între 40 – 50 ani ( 47,50%), şi 20 – 30 ani( 45,20%).

40,60% dintre subiecţii peste 50 de ani nu cosideră necesară o astfel de investiţie, iar cei mai mulţi indecişi sunt cei între 20 – 30 ani (44,70%) şi 30 – 40 ani (44,50%)

După criteriul de ocupaţii, populaţia activă (62,50%) este cea care în cea mai mare măsură consideră necesară o investiţie pentru amenajare şi renovare. Cei care nu cred ca fiind necesară o astefel de investiţie, cu o pondere destul de mare, sunt elevii/studenţi (39,24%), urmaţi îndeaproape de populaţia inactivă – pensionari (30,90%).

3. Pregătirea profesională a personalului hotelier şi atitudinea acestora faţă de clienţi

Din păcate, peste 40% dintre subiecţi declară faptul că pregătirea personalului hotelier este doar satisfăcătoare( 40,75%), urmată fiind de cea nesatisfăcătoare (35,87%).

42,15% dintre bărbaţi consideră satisfăcătoare atitudinea personalului şi doar 5,87% dintre ei sunt foarte mulţumiţi de personalul hotelier. Femeile (10,50%) consideră consideră într-o măsură mai mare decât bărbaţii că personalul are pregătirea necesară, însă totuşi, cele mai multe opinii au fost pentru pregătirea satisfăcătoare (43,20%), sau chiar nesatisfăcătoare (24,40%) a personalului.

După criteriul de vârsta, la poli diametral opuşi, se află părerile celor din grupa de vârsta sub 20 ani (48,70%), 20 – 30 ani (32,73%), şi 30 – 40 ani (21,50%) cu cele ale subiecţilor din grupele de vârsta 40 – 50 ani (10,30%) şi peste 50 ani ( 12,70%), cu privire la gardul de pregătire profesională a personalului.

Cei mai nemulţumiţi de pregătirea profesională a personalului hotelier rezultă a fi cei cu vârstă peste 50 ani (50,45%).

După criteriul ocupaţiei, 48,70% din populaţia activă este mulţumită de pregătirea personalului, pe când cei mai nemulţumiţi rămânând cei peste 50 ani (50,45%).

4. De câte ori pe an apelăm la un hotel

Aproape jumătate dintre subiecţi (48,70%) aleg să se cazeze cel puţin o dată pe an la un hotel.Cei care nu merg niciodată la un hote reprezintă o pondere relativ mică, atât bărbaţii (6,50%), cât

şi femeile ( 14,20%). Cei mai mulţi bărbaţi (47,00%) apelează la serviciile unui hotel măcar o dată sau

de două ori pe an, iar femeile în proporţie de 32,80%. Cei care apelează la un hotel destul de des, au rezultat a fi femeile (53,00%).

După criteriul de vârsta, cei care nu apelează niciodată la un hotel sunt cei sub 20 ani (68,00%), urmaţi fiind de cei peste 50 ani (52,10%).

Cei care utilizează cel mai mult cazarea la un hotel sunt cei cu vârstă cuprinsă între 30 – 40 ani (54,60%).

După criteriul ocupaţiei, populaţia activă (68,00) reprezintă cea mai mare pondere a subiecţilor care nu apelează la serviciile unui hotel nici măcar o singură dată pe an, pe când elevii/studenţi (48,77%) apelează la un hotel de 1 – 2 ori pe an.

5. Alegerea unităţii de cazare pentru vacanţă

După criteriul de sexe, 32,60% bărbaţi preferă hotelul, iar 42,30% pensiunea, ceilalţi 25,10% alegând alte forme de cazare. Femeile preferă în mare măsură (48,00%) ca formă de cazare pensiunea.

După criteriul de vârstă, cea mai mare pondere a celor care preferă hotelul o au cei cu vârstă cuprinsă între 0 – 40 ani (43,60%), iar ponderea cea mai mică o deţin persoanele cu vârstă peste 50 ani ( 5,12%).

După criteriul de ocupaţie, elevi/studenţi au ales aproape în egală măsură atât hotelul(33,60%), cât şi pensiunea (32,44%), dar şi alte forme de cazare (33,96%). Populaţia activă alege ca formă de găzduire, în cea mai mare măsură, pensiunea (48,30%), iar populaţia inactivă – pensionarii preferă alte forme de cazare (62,08%).

6. Criteriul de alegere al unui hotel

43,00% dintre femei consideră importantă calitatea serviciilor oferite, pe când bărbaţii doar în proporţie de 33,50%.

Preţul este considerat de către mai bine de jumătate dintre femei ( 51,20%), foarte important atunci când aleg un hotel, pe când posibilităţile de agrement sunt considerate de bărbaţi ca fiind cele mai importante (45,10%).

După criteriul de vârsta, cei care consideră calitatea serviciilor oferite de un hotel ca reprezentând punctul cel mai important sunt cei cuprinşi cu vârsta între 40 – 50 ani (43,00%) şi cei peste 50 ani (52,30%).

Preţul e considerat important de cei cu vârstă sub 20 ani (49,30%), 20 – 30 ani (43,80%), 40 – 50 ani (41,60%). Posibilităţile de agrement îi încântă pe cei cu vârstă sub 20 ani (35,40%).

După criteriul de ocupaţie, populaţia inactivă – pensionarii consideră în proporţie de 52,30% calitatea serviciilor prestate de un hotel ca fiind foarte importantă. Preţul reprezintă pentru populaţia activă un factor foarte important pentru 49,30% dintre ei, iar posibilităţile de agrement sunt importante pentru populaţia activă(35,40%), dar neinteresante pentru populaţia inactivă – pensionarii (5,20%).

Figura nr. 1

PREZENTAREA GRAFICĂ A STRUCTURII PE SEXE A EŞANTIONULUI NON-EXHAUSTIV (n= 201 PERS.)

Figura nr. 2

PREZENTAREA GRAFICĂ A STRUCTURII PE GRUPE DE VÂRSTAA EŞANTIONULUI NON-EXHAUSTIV (n= 201 pers.)

Figura nr. 3

PREZENTAREA GRAFICĂ A STRUCTURII PE OCUPAŢII A EŞANTIONULUI NON-EXHAUSTIV (n= 201pers.)

Figura nr. 4

PREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR CERCETĂRIIPE BAZA EŞENTIONULUI NON-EXHAUSTIV (n= 201 pers.)

Întrebarea nr. 1

Sunteţi mulţumiţi de serviciile pe care le oferă hotelul Semenic?

a. Dab. Nu

Reprezentarea grafică

Figura nr. 5

Întrebarea nr.2:

Consideraţi că ar trebui investit mai mult în renovarea şi amenajarea unor spaţii de agrement adecvate?

a. Dab. Nuc. Nu ştiu

Reprezentarea grafică:

Figura nr. 6

Întrebarea nr. 3

Cum consideraţi că este pregătirea profesională a personalului hotelului ?

a. Foarte bunăb. Bunăc. Satisfăcătoared. Nesatisfăcătoare (f. slabă)

Reprezentarea grafică

Figura nr. 7

Întrebarea nr. 4

De câte ori pe an obişnuiţi să apelaţi la serviciile oferite de un hotel?

a. Niciodatăb. 1-2 ori pe anc. Peste 3 ori pe an

Reprezentare grafică

Figura nr. 8

Întrebarea nr. 5

Când plecaţi în vacanţă preferaţi să vă cazaţi la:

a. Hotelb. Pensiunec. Alte forme de găzduire

Reprezentare grafică

Figura nr. 9

Întrebarea nr. 6

Atunci când alegeţi un hotel pentru a vă caza, criteriul de bază pe care îl luaţi în considerare este:

a. Calitatea serviciilor oferiteb. Preţulc. Posibilităţile de agrement

Reprezentare grafică

Prezentarea şi interpretarea rezultatelor cercetării

Se va face în funcţie de principalele probleme urmărite în cercetare, şi anume:

1. GRADUL DE SATISFACŢIE A CLIENŢILOR ÎN RAPORT CU SERVICIILE OFERITE DE HOTELUL SEMENIC

Cea mai mare parte a subiecţilor (81,50%) se declară mulţumiţi de serviciile oferite de hotel. Bărbaţii (65,86%) într-o măsură mai mare decât femeile(59,65%).

După criteriul de vârsta, cei mai mulţumiţi,sunt cei sub 20 ani (75,10%), iar la polul opus, cei mai puţin mulţumiţi, cu o pondere destul de mare, sunt cei peste 50 ani (41,34%).

În funcţie de ocupaţia subiecţilor chestionaţi, cu un procent de 100% sunt muncitorii, aceştia fiind pe deplin mulţumiţi de serviciile oferite de hotelul Semenic, elevi/studenţi (87,15%)şi pensionarii (75,00%). Cea mai mare pondere a subiecţilor nemulţumiţi o au intelectuali (45,25%).

2. INVESTIŢIA ÎN RENOVAREA ŞI AMENAJAREA SPAŢIILOR DE AGREMENT

Aproape jumătate dintre subiecţii chestionaţi (45,00%) nu consideră necesară o astfel de investiţie. Femeile (67,98%) sunt de acord cu o astfel de investiţie, pe când bărbaţii (45,88%) nu consideră necesară o astfel de investiţie. Indecişii rămân tot bărbaţii (31,25%).

După vârstă subiecţilor, cei sub 20 ani (55,12%) consideră necesară o astfel de investiţie, cei peste 50 ani (40,60%) nu o consideră importantă, iar cei cu vârstă între 40- 50 ani (42,22%) şi 20-30 ani (41,95%) sunt indecişi.

În funcţie de ocupaţia subiecţilor, intelectualii (63,22%) consideră că ar trebui investit în renovarea şi amenajarea unor spaţii de agrement adecvate, pensionarii (40,60%) nu o consideră necesară, iar elevi/studenţi(32,88%) rămân indecişi.

3. PREGĂTIREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI HOTELIER ŞI ATITUDINEA FAŢĂ DE CLIENŢI

Cei mai mulţi subiecţi (39,12%) au declarat că atitudinea personalului faţă de clienţi e bună, bărbaţi (51,00%), femeile în proporţie de 43,20% consideră bună atitudinea personalului, pe când 31,25% din bărbaţi sunt nemulţumiţi de comportamentul şi atitudinea acestuia faţă de clienţi.

După criteriul de vârstă, cei care consideră pregătirea personalului ca fiind foarte bună (39,65%) sunt cei sub 20 ani. 42% dintre persoanele peste 50 ani consideră bună atitudinea personalului, iar 32,60% doar satisfăcătoare. Cei între 40-50 ani (37,20%) sunt nemulţumiţi de atitudinea personalului.

În funcţie de ocupaţie, elevi/studenţi (39,65%) consideră foarte bună pregătirea şi atitudinea personalului. 56,80% din muncitorii chestionaţi consideră bună pregătirea personalului, pensionarii (51,07%) apreciază ca fiind satisfăcătoare atitudinea personalului, iar 38,78% dintre intelectuali consideră ca nesatisfăcătoare atitudinea personalului hotelier.

4. DE CÂTE ORI PE AN APELEAZĂ LA HOTEL

Bărbaţii (51,00%) merg la un hotel cel puţin o dată pe an, pe când femeile doar în proporţie de 18,40%.

În funcţie de vârsta, cei care apelează la un hotel o singură dată pe an sunt cei între 40-50 ani (62,80%). Persoanele sub 20 ani (75,20%) nu merg niciodată la un hotel. Cei între 30 – 40 ani (39,80%) merg la un hotel de minim trei ori pe an la un hotel.

După criteriul de ocupaţie, elevii/studenţii (75,20%) şi pensionarii (63,00%) nu merg niciodată la hotel. 73% dintre persoanele încadrate la alte ocupaţii, merg de 1- 2 ori pe an la un hotel. Intelectualii, mai bine de jumătate dintre ei, (50,70%) merg de peste trei ori pe an la un hotel.

5. ALEGEREA UNEI UNITĂŢI DE CAZARE PENTRU CAZARE

Majoritatea subiecţilor aleg hotelul ca unitate de cazare pentru vacanţă (56,42%). Bărbaţii (48,30%) şi femeile (48,00%) preferă pensiunile.

După vârstă subiecţilor, cei între 40 – 50 ani (34,00%) aleg hotelul, cei sub 20 ani (46,30%) şi cei între 30-40 ani (45,28%) aleg pensiunea, rămânând cei peste 50 ani (58,36%) să opteze pentru alte forme de cazare.

În funcţie de ocupaţia subiecţilor, intelectualii(69,23%) optează pentru hotel, elevi/studenţi (46,30%) aleg pensiunea, iar pensionarii (58,36%) alte forme de găzduire.

6. CRITERIUL DE ALEGERE AL UNUI HOTEL

Preţul constituie pentru 40,18% dintre subiecţi cel mai important criteriu atunci când aleg un hotel.

Pentru cei peste 50 ani (46,25%) calitatea serviciilor primează atunci când aleg un hotel, cei între 20 – 30 ani (58,12%) consideră preţul elementul definitoriu în alegerea unui hotel.

Posibilităţile de agrement sunt pentru cei sub 20 ani (41,74%) cele mai importante.Pentru intelectuali, calitatea serviciilor este importantă în proporţie de 79,00%, pe când pentru

muncitori (62,50%)preţul este primul criteriu de selecţie al unui hotel.Elevii/studenţii (41,74%) pun accent pe posibilităţile de agrement oferite de hotel.