1
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN ILFOV
CENTRUL JUDEŢEAN DE RESURSE ŞI DE ASISTENŢĂ EDUCAŢIONALĂ ILFOV
STR. SUBL. PETRE IONEL NR. 2, BRĂNEŞTI, ILFOV
TEL/FAX:0213501403
E-mail [email protected]/[email protected]
web:www.cjrae-ilfov.ro
STUDIU PRIVIND CONSILIEREA, INFORMAREA
ȘI ORIENTAREA ȘCOLARĂ
A ELEVILOR DIN CLASA A XII -A
2
INSPECTORATUL SCOLAR JUDETEAN ILFOV
CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI DE ASISTENTA EDUCATIONALA ILFOV
CALEA 13 SEPTEMBRIE NR. 209 SECTOR 5 BUCURESTI
TEL/FAX:0213173659
E-mail [email protected]/[email protected]
web:www.cjrae-ilfov.ro
STUDIU PRIVIND CONSILIEREA, INFORMAREA
ȘI ORIENTAREA ȘCOLARĂ
A ELEVILOR DIN CLASA A XII-A
Echipa de lucru:
Prof. Psiholog Enache Adriana, CJAP Ilfov
Profesor psiholog Vasile Simona, coordonator CJAP
Prof. psihopedagog Anghel Maria, director CJRAE
Prof. psihologi/psihopedagogi din CSAP Ilfov
3
1. Argument
Strategiile educaţionale şi sociale ale României plasează şcoala ca factor de dezvoltare
a capitalului social în relaţia sa cu comunitatea pe care o deserveşte.
Una dintre problemele permanente înscrisă printre priorităţile şcolii şi societăţii noastre o
constituie şi orientarea şcolară şi profesională. Actualitatea şi importanţa ei este dată de
contribuţia esenţială pe care şcoala o poate aduce la soluţionarea şi îmbunătăţirea acesteia.
Contribuţia ei nu se reduce numai la pregătirea tinerilor pentru a şti cum să ia o decizie
conştientă, liberă, dar fermă cu privire la devenirea lor şcolară şi profesională, ci şi la
pregătirea şi asigurarea unei forţe de muncă în stare să acopere cu succes toate sectoarele
activităţii sociale. Această pregătire trebuie să înceapă de timpuriu deoarece structura
învăţământului permite elevilor să opteze pentru clase speciale pentru elevii cu aptitudini şi
performanţe deosebite. Este nevoie de depistarea aptitudinilor, de cunoaşterea elevilor, de
autocunoaştere, de îmbogăţirea strategiilor de lucru. Coordonatele ştiinţifice ale orientării
şcolare şi profesionale trebuie să aibă în vedere următorii factori: copilul, cerinţele social-
economice - inclusiv profesiunile şi şcoala.
Studiile liceale și profesionale constituie etapa de şcolarizare în care interesele
profesionale trebuie să dobândească cristalizarea necesară opţiunii pe care o vor face elevii şi
părinţii la sfârşitul ei. Performanţele obţinute de elev în general şi mai ales la disciplinele de
concurs, precum şi alte rezultate ale activităţii şcolare şi extraşcolare vor deveni argumente
pentru una din direcţiile de urmat.
La acest nivel apar două posibilităţi din punct de vedere al orientării şcolare şi profesionale,
cum ar fi:
pregătirea elevilor pentru o activitate profesională şi
pregătirea pentru continuarea specializării într-o facultate de profil.
4
2. Scopul studiului
Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică Ilfov a demarat studiul cu privire
la opţiunile şcolare şi profesionale ale elevilor din clasele terminale, din dorinţa de a oferi,
prin intermediul consilierului şcolar, servicii de calitate în domeniul consilierii şcolare şi
profesionale şi în concordanţă cu interesele, aspiraţiile şi nevoile elevilor din judeţul Ilfov.
Obiectivul principal al studiului a fost identificarea opţiunilor şcolare ale elevilor din clasa a
XII-a. Instrumentul utilizat a fost un chestionar administrat în licee - elevilor din clasa a XII-a.
Rezultatele acestui studiu sunt, sperăm, un sprijin în analiza alternativelor de care
elevul dispune în scopul continuării traseului său educațional.
3. Concepte-cheie
Consilierea și orientarea școlară privind cariera - un proces continuu care asistă elevul
în identificarea aptitudinilor, competențelor și intereselor sale pentru a putea lua decizii
corecte din punct de vedere educațional și profesional, pentru a-și coordona un plan de
dezvoltare personală și de carieră. Consilierea și orientarea acoperă o serie de activități
individuale sau de grup legate de informare, asistență, evaluarea competențelor, sprijin, luare
a deciziilor, dezvoltare a aptitudinilor de managementul carierei. (EU Council, 2008).
Orientarea - totalitatea activităţilor pedagogice, psihologice, sociale (şi medicale), care îl
ajută pe tânăr să îşi dezvolte liber propria personalitate. În orientarea elevilor trebuie ales,
întotdeauna, cel mai bun traseu şcolar şi profesional, în funcţie de aptitudinile şi motivaţiile
acestora.
În orientarea şcolară există o activitate prealabilă, prin care se urmăreşte cunoaşterea
personalităţii fiecărui elev, pentru a putea fi corect îndrumat spre tipul de şcoală adecvat
aptitudinilor sale intelectuale.
Orientarea şcolară se întrepătrunde cu orientarea profesională, prin care tinerilor li se oferă
şansa unui traseu profesional, ţinându-se cont de aptitudinile lor fizice, intelectuale şi
psihomotorii.
5
4. Variabile de studiu
Variabilele dependente de elevi: nevoile, dorinţele, aspiraţiile, concepţiile,
prejudecăţile, reprezentările, interesul pentru şcoală, motivaţia; diverse influenţe: consecinţe
ale frecvenţei/absenteismului şcolar, efectele educaţiei asupra unor aspecte ale vieţii sociale:
comunitate locală, factori economici, culturali, politici, management educaţional etc
Variabile dependente de valorile structurale, funcţionale şi de proces ale sistemului de
învăţământ: accesul la educaţie: număr, procent, categorii de elevi, frecvența cu care
beneficiază de servicii specializate de consiliere și orientare școlară și profesională, pe diferite
niveluri de învăţământ, evaluabile în termenii raportului managerial intrare-ieşire, servicii de
specialitate existente sau disponibile; relevanţa, importanţa, necesitatea dimensiunii
structurale a procesului de învăţământ (calitatea şi cantitatea resurselor umane - consilieri
școlari, diriginți - existente, informaţionale, raporturi stabilite de şcoală cu comunitatea
educativă locală şi teritorială); calitatea climatului educativ și a serviciilor de specialitate la
care sunt supuşi elevii; timpul alocat consilierii și orientării școlare și profesionale (timp
şcolar – extraşcolar).
5. Ipoteze de studiu
În ce măsură elevii absolvenți de liceu optează pentru continuarea studiilor;
În ce măsură există o varietate de factori determinanți ai alegerii profilului și
specializării;
În ce măsură opțiunile pentru urmarea studiilor postliceale/universitare se regăsesc la
majoritatea absolvenților de liceu, indiferent de mediul de proveniență: urban sau rural.
6
6. Obiectivele studiului
Identificarea măsurii în care se regăsește intenţia de continuare a studiilor după
finalizarea ciclului de învățământ liceal;
Investigarea opiniei elevilor privind perspectivele de integrare profesională;
Cunoașterea distribuţiei opţiunilor şcolare pe filiere şi profiluri;
Identificarea factorilor motivaționali determinanți ai opţiunilor şcolare exprimate;
Nivelul de cristalizare a opțiunilor școlare ale elevilor din clasa a XII-a și concordanța
cu profesia dorită;
Stabilirea principalilor factori de influență în alegerea viitoarei profesii;
Evaluarea importanţei pe care o acordă liceenii continuării studiilor în vederea
integării pe piaţa muncii şi a modalităţilor de informare utilizate în alegerea facultăţii,
respectiv a specializării în cadrul acesteia.
7. Descrierea grupului țintă și a eșantionului
Populația investigată: elevi ai claselor a XII-a din unitățile de învățământ liceal din Județul
Ilfov
Volumul eșantionului: Eşantionul a cuprins un număr de 501 subiecţi.
Pentru a determina mărimea eşantionului în cazul eşantionării stratificate, am avut în vedere
atât nivelul de precizie al estimării (eroare admisă) cât şi intervalul de încredere. Astfel, am
considerat o eroare admisă de ± 5%, la nivelul de încredere de 95%, care conform tabelului
distribuţiei z are valoarea de 1,96.
În cercetarea de faţă, unitatea de observare este reprezentată de persoana de la care se culeg
datele primare, deci orice elev din clasa a-XII-a din unitățile de învățământ liceal din
Județul Ilfov. Unitatea de eşantionare în cazul acestei cercetări este reprezentată de orice elev
din clasa a-XII-a din Județul Ilfov. Unitatea de analiză sau de cercetare o reprezintă persoana
respondentului, cu alte cuvinte orice elev din clasa a-XII-a din județ.
7
8. Instrumente de cercetare
Chestionarul utilizat a cuprins 16 itemi.
9. Analiza chestionarelor aplicate
Item 1: Consideri că eşti capabil/ă să promovezi examenul de bacalaureat ?
Opțiuni exprimate: 477 de elevi.
Variante de răspuns Numărul elevilor Procent
a)Da, cu siguranta 130 27%
b)Da, cu mari sanse 59 12%
c)Da, cu sanse minime 166 35%
d)Nu 32 7%
e)Nu stiu. 90 19%
8
Asadar, 130 de elevi sunt siguri că vor promova examenul de bacalaureat, adică 27%,
166 de elevi cred ca au sanse minime de promovare, respectiv 35%, 32 de elevi consideră că
nu sunt capabili, în timp ce 90 de respondenti, un procent de 19%, nu stiu daca vor promova.
Item 2: Câte ore acorzi pe zi pregătirii pentru examenul de bacalaureat ?
Variante Nr.
elevi
Procent
a) Deloc 48 10%
b)Între 0- 1 oră 136 28%
c)Între 1-2 ore 197 41%
d)Între 2-3 ore 60 12%
e)Mai mult de 3 ore 40 8%
9
Recomandam elevilor mai mult studiu individual si munca independenta deoarece cei
mai multi acorda pregatirii doar o ora pe zi - 28% sau maxim doua ore - 41%. Putini elevi
studiaza pentru examenul de bacalaureat 2-3 ore pe zi - 12% - sau mai mult de trei ore cel mai
mic procent - 8%. Sunt si elevi care nu studiaza deloc - 10% dintre cei chestionati.
Item 3: Apreciază în ce măsură următoarele modalităţi de învăţare ţi se potrivesc ţie:
VARIANTE DE RĂSPUNS Întotdeauna De cele mai
multe ori
Uneori Rareori Niciodată
1.Pentru a învăţa sunt atent şi
urmăresc ce predă profesorul, în clasă 159 189 122 21 4
2.Când studiez asociez noile cunoştinţe
cu cele deja cunoscute 124 151 152 51 10
3.Pentru a învăţa mai bine încerc să
reţin logic informaţiile predate sub
forma schemelor, tabelelor, formulelor 115 164 119 61 22
4.Când învăţ încerc să găsesc utilitatea
informaţiilor în viaţa de zi cu zi 95 139 143 77 30
5.Obişnuiesc să învăţ pe de rost 83 109 122 99 58
De cele mai multe ori elevii sunt atenti şi urmăresc ce predă profesorul, în clasă - in
proportie de 38%, urmeaza apoi un procent de 32% care invata din clasa intotdeauna, 25%
sunt atenti uneori, rareori 4% si niciodata 1%.
10
Din raspunsurile elevilor reiese ca 31% asociaza de cele mai multe ori noile
cunoştinţe cu cele deja cunoscute, uneori in procent egal 31% si intotdeauna 25%. Rareori
fac aceste asociatii cand studiaza 11% dintre elevi si niciodata 2%.
11
De cele mai multe ori, pentru a învăţa mai bine elevii încearcă să reţină logic
informaţiile predate sub forma schemelor, tabelelor, formulelor- au raspuns 34% dintre cei
chestionati, uneori 25% si intotdeauna 24%. Rareori încearcă să reţină logic 13% dintre
elevi si niciodata 4%.
Elevii au raspuns in proportie de 29% că, de cele mai multe ori, încearcă să găsească
utilitatea informaţiilor învăţate în viaţa de zi cu zi, uneori 29% si intotdeauna un procent de
20%. Rareori găsesc utilitatea informaţiilor învăţate 16% dintre elevi si niciodată 6%.
12
Dintre elevii chestionaţi 26% obişnuiesc uneori să înveţe pe de rost, 23% de cele mai
multe ori si intotdeauna - 18% dintre liceenii intervievaţi. Rareori învaţa pe de rost un
procent de 21% si niciodata 12%.
Item 4: Crezi că există şi alte modalităţi de a reuşi în viaţă în afară de pregătirea/ învăţarea
în şcoală?
Variante de răspuns Nr. elevi Procent
1. Da 232 52%
1. Nu 254 48%
13
Din răspunsurile elevilor observăm că 48% dintre cei chestionaţi - cred că învăţarea
în şcoală este o modalitate sigură de a reuşi în viaţă, însă 52% cred că există alte
modalităti de afirmare: relatiile, banii, norocul, ajutorul părintilor, pozitia socială mostenită,
aspectul fizic plăcut, identificarea cu modele de viaţă, plecarea in străinătate, dezvoltarea unei
afaceri proprii, experienta profesională dobandită la locul de muncă.
Item 5: Motivele pentru care înveţi:
Variante de răspuns Nr. de
răspunsuri
Procent
a) Pentru a avea o cariera de succes 371 30%
b) Pentru a-i mulţumi pe părinţi 231 19%
c) Pentru a lua note bune 168 14%
d)Materiile învăţate imi vor fi utile mai târziu 283 23%
e)Materia este interesantă şi atractivă 85 7%
f)Profesorul inspiră respect, este un model 88 7%
g) Altele 2 0%
14
Elevii învaţă pentru a avea o carieră de succes în proporţie de 30%, un procent de 23%
dintre cei chestionaţi consideră că materiile învăţate pot fi utile mai târziu, pentru a-i mulţumi
pe părinţi - 19%, pentru a lua note bune - 14%, pentru că profesorul inspiră respect, este un
model - 7% - iar materia este interesantă pentru 7% dintre liceenii întrebaţi.
Item 6: Cunoşti reţeaua de şcoli postliceale şi facultăţi din care poţi alege profilul studiilor
pe care doreşti să le urmezi?
Nr.
crt
Variante de
raspuns
Numar
elevi
Procent
1. Da 304 63%
2. Nu 180 37%
Prin urmare, 63%, respectiv 304 elevi cunosc reţeaua de şcoli postliceale şi facultăţi,
în timp ce 37% nu cunosc această reţea.
15
Item 7: Eşti multumit de profilul şi specializarea liceului pe care îl termini?
La acest item şi-au exprimat opinia 477 de elevi.
Nr. Variante de răspuns Număr elevi Procent
1. a) da 401 84 %
2. b) nu 76 16 %
Observăm că 84% dintre elevi sunt mulţumiţi de profilul şi specializarea liceului pe
care îl termină în timp ce un procent de 14% au răspuns că sunt nemulţumiţi.
Item 8: Consideri că, meseria/calificarea obţinută la terminarea liceului, îţi asigură
încadrarea pe piaţa muncii?
Variante de
răspuns
Număr elevi Procent
a) da 262 54%
b) nu 221 46%
16
Din opiniile exprimate 54% consideră că meseria/calificarea obţinută la terminarea
liceului le asigură încadrarea în câmpul muncii. Totusi, un procent îngrijorător de mare -
46%- cred că terminarea liceului nu le asigură încadrarea pe piaţa muncii.
Item 9: Ce şcoală ţi-ar fi plăcut să urmezi şi ce profil în cadrul acesteia?
Raspunsurile elevilor au fost foarte diversificate dar, majoritatea a optat pentru Bucuresti.
Denumirea scolii Localitatea Profil
Grigore Moisil Bucuresti informatica
E Lovinescu Bucuresti stiintele
naturii
Kretulescu Bucuresti contabilitate
Colegiul Tudor Vianu Bucuresti veterinara
Lic.Mihai Viteazu Bucuresti Muzica
Lic.Dimitrie Bolintineanu Bucuresti Filologie
Petru Rares Bucuresti Filologie
I. Neculce Bucuresti Mate-Info
17
RATB Bucuresti Stiintele
Naturii
A. Vlaicu Bucuresti Desen
Sf. Sava Bucuresti mate-info
I. Petrus Otopeni veterinara
D. Dumitrescu Buftea mecanica
N. Tonitza Bucuresti filologie
D. Cantemir Breaza Militar
"Doamna Chiajna" Rosu-Chiajna Sprotiv
Colegiul E.Cuza Bucuresti mate-info
Vintila Bratianu Dragomiresti Vale veterinara
18
Profilul filologie a fost dorit de 25% dintre respondenti, matematica-informatica de
20%, urmat de stiintele naturii - 15%. Profilul veterinar, care se gaseste in judetul Ilfov, a fost
dorit de un procent de 10% dintre elevi, la fel si profilul sportiv - 5%. Elevii isi doresc cariera
militara in proportie de 5% sau profilul mecanic - tot 5%. Talentati la muzica sunt 5% si la
desen un procent de 5% dintre elevi.
Item 10 : Doreşti să-ţi continui studiile după terminarea clasei a XII-a?
Nr.
crt
Variante de
raspuns
Numar
elevi
Procent
1. Da 393 82%
2. Nu 84 18%
Intr-o proportie foarte mare - 82% - elevii au declarat ca vor sa-si continue studiile,
lucru benefic pentru dezvoltarea lor personala si profesionala. Un procent mic 18%, adica 84
dintre elevi, nu vor sa mearga mai departe cu studiile.
19
Item 11 : Ce formă de învăţămant doreşti să urmezi după absolvirea clasei a XII-a?
a) Şcoală postliceală
b) Învăţământ superior - zi
c) Învăţământ superior – frecvenţă redusă
d) Niciuna din cele de mai sus
Variante de răspuns Număr elevi Procent
a) Şcoală postliceală 69 15%
b) Învăţământ superior -
zi 222 48%
c) Învăţământ superior –
frecvenţă redusă 140 31%
d) Niciuna din cele de
mai sus 26 6%
20
Asadar, aproape jumatate dintre elevi - 48% - îşi doresc să urmeze cursurile la zi ale
unei instituţii de învăţământ superior, 31% dintre elevi doresc să urmeze o instituţie de
învătământ superior cu frecvenţă redusă, 15% o scoala postliceala iar 6% nu preferă niciuna
din opțiunile de mai sus.
21
Item 12: Doreşti să urmezi cursurile unei şcoli postliceale/facultăţi?
La această întrebare au răspuns 477 de elevi.
Variante de răspuns Număr elevi Procent
a) de stat 312 65 %
b) particulare 165 35%
Dintre aceștia, 65 % vor opta pentru facultăţile de stat, în timp ce 35% , adică 165 de
elevi îşi doresc să urmeze cursurile unei facultăţi particulare.
Item 13: Cine s-a implicat în informarea şi îndrumarea ta în domeniul orientării şcolare şi
informării privind cariera?
Variante de răspuns Numărul elevilor Procent
a. Singur/autoinformare 214 31%
b. Dirigintele 83 12%
c. Profesorul
psiholog/psihopedagog 127 18%
d. Consilierul educativ 10 1%
e. Profesorii 45 6%
f. Părinţii 215 31%
g) Alte persoane 0 0%
22
Item 14: Cine/ce a influentat/ determinat alegerea ta?
Variante de răspuns Numărul elevilor Procent
a) Ai optat liber 288 45%
b) Familia 171 27%
c) Cadrele didactice 31 5%
d) Consilierul şcolar 90 14%
e) Grupul de prieteni 28 4%
f) Perspectiva
financiară 24 4%
g) Alte persoane 9 1%
23
Din datele obţinute, propria opţiune - 45% dintre elevi au optat liber - şi familia, in
proporţie de 27%, influenţează cel mai mult opţiunile elevilor. Urmeaza influenţa
consilierului scolar, cu un procent de 14%, cadrele didactice 5%, grupul de prieteni 4%,
perspectiva financiara 4% si alte persoane 1%.
Item 15: Care sunt motivele pentru care optezi pentru o anumită facultate/ şcoală
postliceală?
Varianta de răspuns Nr. elevi Procent
a. Dorinţa şi aptitudinile personale 261 37%
b. Apropierea de casă 49 7%
c. Prestigiul facultăţii 38 5%
d. Am prieteni care frecventează cursurile facultăţii 48 7%
e. Părinţii mei doresc să urmez cursurile acestei facultăţi 66 9%
24
f. Anul trecut s-a intrat cu medie mică 27 4%
g. Am auzit ca sunt profesori buni 15 2%
h. Facultatea are cele mai bune dotări (laboratoare, bibliotecă
vastă, săli de lectura, etc) 40 6%
i. Perspectivă financiară 70 10%
j. Cunoasterea dinamicii pieţei muncii 26 4%
k. Valorificarea potenţialului intelectual, aptitudinal 58 8%
25
Din datele furnizate, motivul cel mai întâlnit pentru care elevii optează pentru o anumită
facultate sau şcoală postliceală este reprezentat de dorinţa şi aptitudinile personale (37%).
Urmează apoi, dorinţa părinţilor (10%), perspectiva financiară (10%), valorificarea
potentialului intelectual, aptitudinal (8%), prietenii (7%), apropierea de casa (7%), prestigiul
facultăţii (5%), cunoaşterea dinamicii pietei muncii (4%), facultatea are cele mai bune dotari
(4%), media mica de intrare (4%) şi profesori buni (2%).
Item 16: Cum vei proceda daca nu vei fi admis acolo unde doreşti?
Variante de răspuns Nr. elevilor Procent
a) Mă voi înscrie şi voi susţine examen doar la facultatea
dorită 87 16%
b) Mă voi inscrie şi voi susţine examene la mai multe
facultăţi, pentru a-mi spori şansele 211 38%
c) Voi incerca şi anul viitor 108 19%
d) Mă voi orienta catre o facultate particulară 74 13%
e) Mă voi orienta catre o şcoală postliceală 42 7%
f) Voi renunţa la studii 39 7%
g) Alte situaţii 1 0%
26
În concluzie, 38% , adică 211 de elevi se vor înscrie şi vor susţine examene la mai
multe facultăţi, pentru a-şi spori şansele, 19% dintre elevi vor încerca şi anul urmator, un
procent de 16% se vor înscrie doar la facultatea dorită iar 13 % se vor înscrie la o facultate
particulară. Dintre respondenți, 7% se vor orienta catre o şcoală postliceală iar 7% vor renunta
la studii. Marea majoritate a elevilor consideră că școala le formează competențele necesare
integrării pe piața muncii. După absolvirea liceului cea mai mare realizare este: admiterea la
facultatea dorită, găsirea unui loc de muncă în țară și inițierea unei afaceri proprii.
CONCLUZII
Din datele obţinute:
27% dintre elevi sunt siguri că vor promova examenul de bacalaureat;
cei mai multi elevi acorda pregatirii doar o ora pe zi - 28% sau maxim doua ore - 41%;
84% sunt mulţumiţi de profilul şi specializarea liceului pe care îl termină;
31% doresc să urmeze o instituţie de învătământ superior cu frecvenţă redusă iar 48%
isi doresc sa urmeze cursurile unei instituții de învățământ superior –zi;
54% dintre elevi consideră că meseria/calificarea obţinută la terminarea liceului le
asigură încadrarea în câmpul muncii;
65% adică 312 dintre elevii din judeţul Ilfov vor opta pentru facultăţile de stat;
63 %, respectiv 304 elevi cunosc reţeaua de şcoli postliceale şi facultăţi;
38% , adică 211 de elevi se vor înscrie şi vor susţine examene la mai multe facultăţi;
motivul cel mai întâlnit pentru care elevii optează pentru o anumită facultate sau
şcoală postliceală este reprezentat de dorinţa şi aptitudinile personale (37%). Urmează apoi,
dorinţa părinţilor (10%), perspectiva financiară (10%), valorificarea potentialului intelectual,
aptitudinal (8%), prietenii (7%), apropierea de casa (7%), prestigiul facultăţii (5%),
cunoaşterea dinamicii pietei muncii (4%), facultatea are cele mai bune dotari (4%), media
mica de intrare (4%) şi profesori buni (2%);
aptitudinile personale reprezintă punctul de reper în alegerea facultăţii sau a şcolii
postliceale.
27
Majoritatea elevilor intenţionează să urmeze cursurile unei instituţii de învăţământ
superior, foarte puţini îşi doresc să urmeze o şcoală postliceală. Primele trei motive care îi
determină să aleagă o anumită instituţie sunt: dorința și aptitudinile personale, perspectiva
financiară şi prestigiul facultăţii. Pentru a-şi spori şansele, cei mai mulţi elevi dintre cei care
au participat la studiu se vor înscrie la mai multe facultăţi.
Din punct de vedere contextual, acum, la început de mileniu trei, se vorbeşte tot mai
mult de globalizare, de necesitatea alinierii la circuitul mondial de valori, materiale sau
intelectuale, în afara căruia nicio naţiune nu poate să se dezvolte sau să progreseze. În această
lume globală, sistemele de învăţământ reprezintă componente esenţiale ale societăţii care
trebuie să asigure absolvenţi competitivi într-o economie bazată pe cunoaştere. Interesele
profesionale ale elevilor legate de continuarea studiilor la nivel universitar şi alegerea
specializării reprezintă un proces complex care necesită analize psihosociologice.
