STUDIU PRIVIND MĂSURILE NETARIFARE APLICATE ÎN COMERŢ

DE CĂTRE REPUBLICA MOLDOVA

Chişinău 2011

CADRUL DE ANALIZĂ

1

INTRODUCERE

Studiul în cauză este elaborat în vederea realizării angajamentelor asumate în baza proiectului Memorandumului Fondului Monetar Internaţional şi Hotărârii Guvernului nr.1125 din 14.12.2010 “Cu privire la aprobarea Planului de acţiuni al Republicii Moldova privind implementarea Recomandărilor Comisiei  Europene pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană”.

Măsurile non-tarifare care prezintă bariere în calea comerţului vor fi evaluate din următoarele aspecte:

a. legislativ

Lista tuturor actelor legislative şi normative cu efect de barieră non-tarifară asupra comerţului, care în mod expres sau indirect sunt stipulate în textul acestora. Stipularea tuturor articolelor şi prevederilor cu efect asupra reglementării comerţului. Evidenţierea de neconcordanţe, duplicări, sau ambiguităţi în prevederile respective.

b. Instituţional

Descrierea mecanismelor de coordonare şi/sau aprobare a unor acte permisive cu impact asupra importului/exportului, distribuirii şi comercializării mărfurilor şi serviciilor. Evidenţierea de neconcordanţe, duplicări, sau ambiguităţi în mecanismele de funcţionare şi coordonare sau lipsa acesteia.

c. Procedural

Evidenţierea practicilor existente de implementare necoerentă a prevederilor legislative în urma ambiguităţilor şi/sau neclarităţilor din legislaţie sau a actelor normative.

Determinarea gradului de discreţie în acţiunile funcţionarilor publici responsabili de implementarea anumitor proceduri cu impact asupra comerţului de bunuri şi servicii.

OBIECTIVE

1. În plan extern Lărgirea accesului pe pieţele externe pentru întreprinderile din Republica Moldova,

pornind de la premiza că obiectivul urmărit de Guvernul Republicii Moldova în materie de politici comerciale este extinderea ariilor de comerţ liber pentru întreprinderile autohtone (inclusiv cele cu investiţii străine) din toate ramurile economiei naţionale ;

Asigurarea unor condiţii egale pentru agenţii economici din Republica Moldova de competiţie pe pieţele externe cu întreprinderile locale.

2. În plan intern Ameliorarea climatului de afaceri şi diminuării barierelor non-tarifare pe piaţa

internă în toate sferele de activitate economică (inclusiv comerţul cu servicii). Atragerea investiţiilor străine în tot spectrul de activităţi economice şi lipsa unor

restricţii pentru investitorii străini de a activa într-o ramură sau alta; Eliminarea reglementărilor non-tarifare care inhibă inovaţia şi implementarea

activităţilor economice noi, precum şi dezvoltarea accelerată a lor.

DEFINIŢII

Termenul de măsuri şi bariere non-tarifare este adesea utilizat în diverse contexte şi cu sensuri apropiate pentru a caracteriza unele impedimente în calea comerţului şi cu preponderenţă – obstacolele la export.

2

I. Barierele Non-Tarifare se referă la măsuri discriminatorii directe sau indirecte faţă de produsele şi/sau producătorii străini (adică importatori). Barierele netarifare sunt măsuri sau politici care restricţionează comerţul şi care au efect similar asupra tarifelor.

Criteriile de identificare a barierelor non-tarifare:

a) Aplicarea de măsuri discriminatorii faţă de produsele străine;b) Aplicarea unor măsuri mai stricte decât normele internaţionale;c) Acumularea de petiţii din partea agenţilor economici

1 Bariere netarifare tipice sunt:

1.1. Standarde Industriale Voluntare şi Regulamente GuvernamentaleStandarde şi regulamente tehnice, în special:

- standarde de produs;- specificaţii şi cerinţe tehnice;- cerinţe privind ţara de origine;- cerinţe privind siguranţa produselor.

Alte standarde şi regulamente precum cele privind:- sănătatea umană;- viaţa şi sănătatea animalelor şi plantelor;- siguranţa consumatorului;

Proceduri de evaluare a conformităţii:- cerinţe de etichetare, de exemplu cu privire la conţinut;- acreditarea laboratoarelor;- ambalare;

Cerinţe de certificare.

1.2. Protecţia insuficientă a Proprietăţii Intelectuale- brevete;- secrete comerciale şi de afaceri;- modele industriale/desene;- mărci comerciale;- drepturi de autor;- concurenţa neloială.

1.3. Măsuri privind protecţia consumatorilor- reglementarea răspunderii pentru produs;- cerinţele de etichetare şi marcare.

1.4. Reguli non-transparente- procedurile vamale şi de import;- licenţierea importului.

1.5. Restricţii privind serviciile de bază- cerinţele privind iniţierea unei afaceri;- normele privind acordarea vizei;- schimbul şi transferurile de bani;- restricţiile privind personalul străin.

1 Alan V. Deardorff: "Nontariff Barriers and Domestic Regulation", lecture at the World Bank on 06/04/99 at 13 and 27.

3

1.6. Politici protecţioniste- reglementări privind achiziţiile guvernamentale şi practici discriminatorii de achiziţii publice;- subvenţii pentru producţia internă;- limitările dreptului de proprietate al societăţii mixte;

- monopoluri sponsorizate de stat;- cote de import şi interdicţii la import;- restricţii voluntare de export (VER);- proceduri de evaluare în vamă;- subvenţii la export sau anumite industrii;

1.7. Măsuri care vizează o echilibrare a intereselor economice- taxe compensatorii;- măsurile anti-dumping;- boicoturi.

2. Regulile OMC aplicabile barierelor netarifare

2.1. GATTPrincipalele principii şi reguli conţinute în GATT sunt:

- principiul naţiunii celei mai favorizate, Art. I;- tratamentul naţional, Art. III;- regula ţării de origine, Art. IX;- principiul transparenţei, Art. X, privind:

legile – regulamentele – deciziile instanţelor de judecată – hotărârile administrative; asemenea măsuri necesită: a fi publicate operativ – a nu intra in vigoare înaintea publicării – a fi administrate într-un mod uniform, imparţial şi rezonabil;

- interzicerea generală a restricţiilor cantitative (cotelor), Art. XI;- la interzicerea generală pot fi făcute excepţii, după cum urmează:

- interziceri sau restricţii necesare pentru aplicarea standardelor de clasificare, gradare sau de marketing a bunurilor în cadrul comerţului internaţional;- restricţii de import la produsele agricole si piscicole;- restricţii in vederea protecţiei balanţei de plăţi (Art. XII si XVI);- restricţii la importul produselor dăunătoare vieţii şi sănătăţii oamenilor, animalelor si plantelor (Art. XX(b)).

2.2. GATSArticolul XVI prevede că în sectoarele în care sunt luate angajamente privind accesul pe piaţă, Ţările-membre OMC nu au dreptul să adopte sau să menţină limitări concrete sub forma unui test al necesităţilor economice (sau sub alte forme, ca de exemplu cote sau monopoluri) cu excepţia cazului când acest drept este specificat în programul acestora. Atare limitări pot fi impuse asupra:

- numărului furnizorilor de servicii;- valorii totale a tranzacţiilor cu servicii sau asupra activelor;- numărului total al operaţiunilor cu servicii sau asupra cantităţii totale a producţiei de servicii în termeni de unităţi numerice desemnate/indicate; sau asupra

4

- numărului total de persoane fizice care pot fi angajate într-un sector particular al serviciilor sau asupra faptului că un furnizor de servicii poate angaja în corespundere cu oferta unui serviciu specific.

2.3. TBT (Acordul privind barierele tehnice in calea comerţului)Acordul TBT conţine reguli privind:

- măsurile necesar a fi aplicate într-o maniera non-discriminatorie, Art. 2.1;- reglementările tehnice nu trebuie să creeze obstacole inutile în calea comerţului internaţional şi nu trebuie să restricţioneze comerţul mai mult decât e necesar, Art. 2.2;- reglementările tehnice trebuie să se bazeze pe standarde internaţionale, Art. 2.4;- principiul echivalentei privind standardele şi reglementările străine, Art. 2.7;- principiul transparenţei, Art. 2.11;- evaluarea certificării, Art. 5-9;- principiul tratamentului naţional, Art. 5.1.1;- obligaţia cu privire la procedura rapidă de evaluare a conformităţii, Art. 5.2.1;- publicarea perioadei de procedură standard, Art. 5.2.2;- limitarea cerinţelor de informaţie la ceea faţă de ce este necesar de evaluat conformitatea, Art. 5.2.3;- taxele pe bază echitabilă, Art. 5.2.5;- amplasarea instalaţiilor şi selectarea probelor pentru a nu provoca incomodităţi, Art. 5.2.6;- procedura de reclamaţii, Art. 5.2.8;

- ghidurile şi recomandările relevante elaborate de organisme de standardizare internaţionale vor fi folosite drept bază pentru procedurile de evaluare a conformităţii, Art. 5.4;- Ţările-membre vor participa la elaborarea de către organismele internaţionale de standardizare a ghidurilor şi recomandărilor privind procedurile de evaluare a conformităţii, Art. 5.5.;- obligaţia de comunicare privind ghidurile şi recomandările ce nu sunt bazate pe cele elaborate de organismele internaţionale de standardizare, Art. 5.8;- recunoaşterea evaluării conformităţii de către instituţiile guvernamentale centrale, Art. 6;

- principiul de bază: Ţările-Membre trebuie să se asigure că rezultatele proceselor de evaluare a conformităţii sunt acceptate în alte Ţări-Membre;- recunoaşterea competenţei tehnice adecvate a organismelor de evaluare a conformităţii în Ţara-Membră exportatoare: se va aplica procedura de acreditare dacă aceasta se bazează pe ghidurile şi recomandările elaborate de organismele internaţionale de standardizare, Art. 6.1.1;

- Procedura de evaluare a conformităţii de către instituţiile guvernamentale locale şi de către instituţiile neguvernamentale similar Art. 5 şi 6 în corespundere cu Art. 7 şi 8;

- informaţia referitoare la reglementările tehnice, la standarde şi la procedurile de evaluare a conformităţii, în particular, prin intermediul punctelor de ancheta/ investigare/ interogare, Art. 10;- regulile cu privire la litigii, Art. 13, 14.

2.4. SPS (Acordul privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare)Acordul SPS conţine norme privind:

- măsurile referitoare la siguranţa alimentară, la viaţa şi sănătatea plantelor şi animalelor; - măsurile trebuie să aibă o bază ştiinţifică.

5

Un sistem de standarde alimentare internaţionale este conţinut în Codex Alimentarius; lucrul continuă în cadrul Comitetului Codex pentru Certificarea Importului şi Exportului de Produse Alimentare şi Sistemele de Inspecţie (CCFICS).

2.6. TRIMS (Acordul privind măsurile investiţionale legate de comerţ)TRIMS reglementează cerinţele cu conţinut local, cerinţele de echilibrare a comerţului, cerinţele de echilibrare valutară şi cerinţele de performanţă a exportului.

2.7. TRIPs (Acordul privind aspectele comerciale ale drepturilor de proprietate intelectuală)TRIPS stabileşte cerinţele pentru protecţia de brevete, desene, mărci comerciale, drepturi de autor, secrete comerciale şi de afaceri.

II. Măsurile Non-Tarifare sunt definite mai larg.

O definire simplistă: totalitatea de reglementări care nu se referă la componenta cantitativă de taxe vamale.

O definiţie specifică: totalitatea măsurilor folosite la reglementarea comerţului, inclusiv distribuţiei şi comercializării mărfurilor şi serviciilor, cu referinţă la procedurile vamale, sanitare şi fitosanitare, sistemele de standardizare, certificare, licenţiere, autorizare, precum şi cele de anti-dumping, compensatorii şi de salvgardare şi alte măsuri cu impact asupra comerţului.

CLASIFICAREA MĂSURILOR NON-TARIFARE (MNT)

1. Măsuri non-tarifare menite să protejeze producătorii autohtoni2. Măsuri non-tarifare menite să protejeze consumatorii interni3. Măsuri non-tarifare derivate din imperfecţiunile funcţionării instituţiilor de piaţă

Lista orientativă de măsuri non-tarifare:I. În comerţul cu bunuri

a) Măsuri Sanitare şi Fitosanitareb) Măsurile de Control a Cantităţiic) Restricţii la distribuţied) Subvenţiie) Reguli de Originef) Bariere Tehnice în Calea Comerţuluig) Alte Măsuri Tehnice

II. În comerţul cu serviciia) Limitarea accesului pe piaţă (condiţii de licenţiere a activităţii)b) Restricţii la deservirea post-vânzarec) Condiţii de atestare şi recunoaşterea diplomelord) Condiţiile de intrare şi şedere în ţarăe) Condiţiile de eliberare a dreptului la muncă în R.Moldovaf) Criteriile de evaluare a calificării pentru eliberarea certificatelor de calificare şi de

atestare, permiselor de exercitare, etc.g) Alte documente permisive.

III. Comune pentru comerţul cu bunuri şi serviciia) Procedurile de licenţiereb) Măsurile de Control al Preţurilorc) Măsuri Para Tarifared) Măsuri Financiaree) Măsuri anti-competitive

6

f) Măsuri cu referinţă la exportg) Măsuri investiţionale legate de comerţh) Achiziţiile publicei) Drepturile de proprietate intelectualăj) Măsurile legate de investiţiik) Obstacole procedurale

MĂSURI ŞI POLITICI CE AFECTEAZĂ IMPORTURILE

I. Proceduri vamale

Angajamente OMC

1. Prin aderare la OMC, Republica Moldova s-a angajat să respecte prevederile Acordului General GATT 1994 şi Acordurile sale conexe, în special - Acordul privind evaluarea în vamă (în continuare Acordul VAL, titlul complet : Acordul privind implementarea Articolului VII al GATT 1994). Obiectivul Acordului VAL este de a proteja interesele comercianţilor, indiferent de originea lor, cerând organelor vamale naţionale să accepte pentru determinarea valorii în scopuri impozabile preţul real, plătit de importator într-o anume tranzacţie.

2. Prevederile Acordurilor OMC, inclusiv a protocolului de aderare a Moldovei vor fi aplicate uniform pe teritoriul său vamal sau alte teritorii de sub controlul acestuia, inclusiv în regiunile implicate în comerţ la frontieră sau traficul de la frontieră, zone economice speciale, precum şi alte arii cu regim special pentru tarife, şi regulamente.

3. Moldova va asigura conformitatea legilor sale, reglementarilor si procedurilor sale administrative cu prevederile Acordului VAL;

4. să publice prompt toate legile, hotărârile, ordinele şi deciziile administrative, puse în aplicare, care se referă la aspectele vamale (clasificarea sau evaluarea mărfurilor în vamă, cuantumul drepturilor vamale, taxelor şi altor impuneri, cerinţe, restricţii sau prohibiţii la import sau export sau la transferul de plaţi pentru acestea) sau afectează vânzarea, distribuirea, transportul, asigurarea, depozitarea, inspectarea, expunerea, prelucrarea, folosirea în amestec sau alte întrebuinţări a mărfurilor şi va da posibilitate guvernelor OMC şi comercianţilor săi să ia cunoştinţă de ele; Articolul 22.2, al Acordului VAL

5. să nu aplice penalizări severe pentru infracţiuni minore la reglementările sau procedurile vamale. În mod special, penalizările pentru omisiuni sau erori în documentele vamale, uşor rectificabile şi evident efectuate fără intenţii frauduloase sau neconstituind o neglijenţă gravă, să nu depăşească o sumă care se constituie doar un avertisment;

6. să micşoreze la maximum efectele şi complexitatea formalităţilor de import şi export şi să simplifice cerinţele de documentaţie la import şi export;

7. să nu aplice amenzi sau taxe speciale în cazul nerespectării regulilor privind marcarea înainte de import, cu condiţia ca rectificarea marcajului să nu fie întârziată nejustificat, sau aplicarea mărcilor să fie cu scop de a induce în eroare sau omise în mod intenţionat;

8. să publice toate textele Acordurilor privind politica de comerţ internaţional, în vigoare între guverne sau instituţii guvernamentale în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;

9. să aplice toate legile, hotărârile şi regulamentele vamale, în mod uniform, imparţial şi rezonabil;

10. să instituie, cât mai curând posibil, tribunale judecătoreşti, de arbitraj sau administrative sau proceduri pentru examinarea promptă şi corectarea acţiunilor administrative referitoare la problemele vamale. Asemenea tribunale sau proceduri trebuie să fie independente de agenţiile împuternicite cu aplicarea măsurilor administrative;

7

11. în caz de utilizare a serviciilor de inspecţie înainte de expediţie să asigure transparenţă şi să respecte principiul nediscriminatoriu la prestarea acestor servicii şi să aplice o asemenea inspecţie numai pe perioada de incapacitate a organelor vamale de a îndeplini funcţii similare;

Constatări

Urmare examinării reglementărilor în domeniul administrării vamale au fost identificate unele acte normative care creează dificultăţi în derularea tranzacţiilor de import:

1. Prin Ordinul comun al Serviciului Vamal şi Ministerului Sănătăţii nr. 420/392-o din 12.11.2008 „Cu privire la modificările modului de vămuire a produselor farmaceutice") sa dispus vămuirea medicamentelor şi altor produse farmaceutice (plasarea in libera circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv importate din zone libere sau livrate ca ajutor umanitar) printr-un singur „ghişeu unic specializat" creat în cadrul biroului vamal Chişinău, postul vamal Chişinău intern 7 (Stăuceni), de asemenea fiind definitivată şi procedura vămuirii produselor date în cadrul postului nominalizat. Prevederile documentului menţionat au condus la crearea unor dificultăţi artificiale în derularea tranzacţiilor de import, determinate de costuri suplimentare de vămuire, în particular de depozitare şi păstrare, cu repercusiuni negative asupra consumatorilor finali.

2. În Ordinul SV 350-O din 24.09.2010 „Cu privire la competenţa funcţională a unor posturi vamale”, , prin explicaţia că „stabilirea locului de vămuire, care nu reprezintă un act juridic cu caracter normativ”, Serviciul Vamal justifică ne-înregistrarea acestora la Ministerul Justiţiei şi/sau publicarea lor. În acelaşi timp, prin asemenea proceduri se încalcă Art.X al GATT94, care stabileste în p.1. că toate măsurile cu efect asupra comerţului, inclusiv transportul, distribuţia, etc. cad sub incidenţa de a fi date publicităţii (conform p.2), iar conform acordurilor de la Conferinţa Ministerială de la Doha, timpul rezonabil pentru ca noile reglementări să fie publicate şi notificate partenerilor comerciali (ţărilor-membre) şi intrarea lor în vigoare este de 6 luni. Periodicitatea introducerii modificărilor de către Serviciul Vamal, iarăşi pune la îndoială respectarea acestor prevederi, fără să ne referim la impactul asupra comerţului, inclusiv business-ului autohton.

3. Procedurile de aplicare de către Serviciul Vamal a Prevederilor HG nr.1290, p.8 al Regulamentului ca: „Toate operaţiunile vamale privind declararea mărfurilor şi mijloacelor de transport de către agenţii economici pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează prin intermediul specialistului în domeniul vămuirii.” Este necesară examinarea oportunităţii utilizării serviciilor brokerilor vamali de fiecare dată când mărfurile sunt supuse declarării – la frontieră, la in troducerea şi scoaterea mărfurilor lor în/din zonele economice libere, la tranzitarea pe teritoriul ţării, la plasarea lor în regimuri vamale suspensive şi la încheierea acestor regimuri.

4. SV defineste mărfuri de larg consum – enumerate în Anexa nr.1 la Ordinul nr. 350-O /24 septembrie 2010, marfurile de origine din Republica Populară Chineză, Republica Turcia, sau Emiratele Arabe Unite, indiferent de ţara din care se livrează.

5. Aspectele vamale ale formaliţilor de import şi export ale procedurilor administrative sunt stabilite într-o serie de acte normative: H.G. nr.1290 din 09.12.2005- Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la

activitatea brokerului vamal şi a specialistului în domeniul vămuirii. H.G. nr.108 din 30.01.2006 - Hotărîre pentru aprobarea Regulamentului cu privire la

activitatea echipelor mobile ale Serviciului Vamal.

8

SV defineste si stabileste prin Ordin, unele categorii de mărfuri2, si directionează vămuirea acestora la anumite posturi vamale. Deasemenea, interzice vămuirea mărfurilor de larg consum, tehnicii de uz casnic sau mijloacelor de transport în cadrul altor posturi vamale, decît cele menţionate în punctul 2 al acestui Ordin.SV permite plasarea în regim vamal de import a telefoanelor celulare de standard GSM (poziţia tarifară 8525 20 910), precum şi a pieselor de schimb şi accesoriilor la acestea si vamuirea marfurilor in mod exclusiv3 la biroul vamal municipal Chişinău (postul vamal central).

SV stabileste prin Ordin vamuirea si plasarea în libera circulaţie a marfurilor importate de către 28 agenţi economici de către Postul Vamal Chişinău intern 7 (Stăuceni) al Biroului Vamal Chişinău, fie în zona de control vamal de pe adresa mun.Chişinău, comStăuceni, str.Chişinăului, nr.3/1, fie în zona de control vamal situată pe adresa mun.Chişinău, str.Petricani, nr.21/3.

SV stabileste prin Ordin nr. 464-O din 31.12.2010 procedura de vămuire a mijloacelor de transport de tip „break”.

SV stabileste prin Ordin nr. 458-O din 24.12.2010 unele aspecte ale competenţei teritoriale ale birourilor vamale.

SV stabileste prin Ordin nr. 404-O din 05.11.2010 unele aspecte privind procedura aplicabilă trimiterilor poştale internaţionale.

SV stabileste prin Ordin nr. 353-O din 24.09.2010 modul de declarare periodică a mărfurilor plasate în destinaţia „duty-free”.

SV stabileste prin Ordin nr. 351-O din 24.09.2010 modul de vămuire a mărfurilor scoase din zonele libere.

SV stabileste prin Ordin nr. 350-O din 24.09.2010 competenţa funcţională a unor posturi vamale (cu modificari operate prin ordinul din 12 octombrie 2010).

SV stabileste prin Ordin nr. 268-O din 09.07.2010 aprobarea Regulamentului cu privire la statutul de agent economic de încredere.

SV stabileste prin Ordin nr. 185-O din 17.05.2010 modul de vămuire a unor categorii de mărfuri şi mijloace de transport.

SV stabileste prin Ordin nr. 183-O din 17.05.2010 aprobarea Regulamentului privind procedura de vămuire a mărfurilor transportate sub acoperirea Carnetului ATA.

SV stabileste prin Ordin nr.85-o din 12.03.2010 modul de vămuire a unor categorii de mărfuri şi mijloace de transport.

SV stabileste prin Ordin nr.35-o din 29.01.2010 modul de vămuire a unor categorii de mărfuri.

SV stabileste prin Ordin nr.352-O din 31.12.2009 completarea declaraţiei vamale în detaliu.

SV stabileste prin Ordin nr. 267-O din 02.10.2009 formularul, modul de completare şi utilizare a actului constatator.

SV stabileste prin Ordin nr.232-o din 28 iulie 2009 asigurarea executării prevederilor legislaţiei privind protecţiei mediului înconjurător.

SV stabileste prin Ordin nr.34-O din 31.01.2009 organizarea activităţii organelor vamale în materie de certificare şi control al originii mărfurilor.

SV stabileste prin Ordin nr.39/357 din 07.10.2008 calcularea şi perceperea plăţilor pentru importul mărfurilor, care în procesul utilizării cauzează poluarea mediului.

2 tehnica de uz casnic; b. mijloace de transport auto, părţile şi accesoriile ale acestora; c. medicamentele şi alte produse farmaceutice clasificate conform Nomenclatorului de Mărfuri la grupul 30, cele clasificate

la poziţiile 3304 99, 3305 10 şi 3305 90, sistemul cu cedare intrauterină „Merena”, clasificat la poziţia 9018 90 85, precum şi plantele medicinale clasificate la poziţia 1211;

d. transport în grupaj – transportarea a două sau mai multe tipuri de mărfuri într-o unitate de transport către destinatari diferiţi

3 Conform Ordinului Serviciului vamal Cu privire la importul telefoanelor celulare, precum şi a pieselor de schimb şi accesoriilor pentru ele, nr. 91-O din 17.03.2007

9

SV stabileste prin Ordin nr. 271-O din 11.07.2008 modul de executare a prevederilor art. 175 al Codului Vamal (locul declarării).

SV stabileste prin Ordin nr.50-O din 18.02.2008 aprobarea Regulamentului cu privire la completarea, autentificarea şi eliberarea certificatelor de origine a mărfurilor exportate din Republica Moldova în cadrul regimurilor de comerţ preferenţiale cu Uniunea Europeană (ATP) şi statele care acordă Republicii Moldova Sistemul Generalizat de Preferinţe (GSP).

SV stabileste prin Ordin nr.23-O din 30.01.2008 procedura de eliberare a atestatelor de calificare a specialiştilor în domeniul vămuirii.

SV stabileste prin Ordin nr.438-O din 19.11.2007 aprobarea Normelor tehnice privind imprimarea, utilizarea şi completarea declaraţiei vamale în detaliu.

SV stabileste prin Ordin nr.361-O din 25.09.2007 monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import.

SV stabileste prin Ordin nr.331-O din 07.09.2007 aprobarea Regulamentului cu privire la completarea, autentificarea şi eliberarea certificatelor de origine Forma CT-1 pentru mărfurile exportate din Republica Moldova în cadrul regimului de comerţ liber cu statele membre la Acordul de Creare a Zonei de Comerţ Liber în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI).

SV stabileste prin Ordin nr.244-O din 03.07.2007 aprobarea Regulamentului cu privire la completarea, autentificarea şi eliberarea certificatelor de transport EUR.1 pentru mărfurile exportate dn Republica Moldova în cadrul regimului de comerţ liber cu statele membre la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA) şi a modificărilor în Regulamentul cu privire la completarea, autentificarea şi eliberarea certificatelor de origine a mărfurilor exportate din Republica Moldova în cadrul regimurilor de comerţ preferenţiale cu Uniunea Europeană.

SV stabileste prin Ordin nr.240-O din 27.06.2006 aprobarea Metodologiei declarării periodice a mărfurilor produse în zonele economice libere la scoaterea lor pe cealaltă parte a republicii.

SV stabileste prin Ordin nr.288-O din 20.12.2005 aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea sistemului de tranzit pe teritoriul Republicii Moldova.

SV stabileste prin Ordin nr. 189 din 29.08.2005 calcularea şi perceperea taxei pentru proceduri vamale.

SV stabileste prin Ordin nr.92-O din 27.04.2005 aprobarea actului constatator întocmit de organul vamal.

SV stabileste prin Ordin nr.158-O din 04.08.2003 aprobarea şi punerea în aplicare a Regulamentului cu privire la zona de control vamal.

SV stabileste prin Ordin nr.276-O din 24.10.2002 perfectarea actelor vamale la vămuirea mărfurilor provenite din tranzacţiile economice externe.

Concluzii si recomandări

Ţinând cont de trendul negativ în evaluarea performanţei Republicii Moldova la capitolul reglementării comerţului transfrontalier (Indicatorii din tabel), se cer un şir de măsuri pentru redresarea situaţiei.

Indicatorii Republicii Moldova la capitolul comerţului transfrontalier şi proceduri vamale

Indicator Moldova Indicatori regionali Ţările OECD2008 2010 2008 2010 2008 2010

Documente pentru export (numărul) 6 6 7.1 6.4 4.5 4.4Timpul pentru export (days) 32 32 29.7 26.7 10.7 10.9Costul exportului (USD pe container) 1,775 1,765 1,649 1,652 1,069 1,059

Source: WB Doing Business 2008 and 2010

10

1. Stabilirea unor mecanisme clare şi transparente de adoptarea a noilor regulamente şi proceduri ce ţin de reglementarea trecerii mărfurilor prin vamă şi interacţiunea Serviciului Vamal cu agenţii economici cu respectarea angajamentelor R.Moldova în cadrul OMC şi acordurilor acesteea.

2. Să fie instruite persoanele-cheie din cadrul Serviciului Vamal privind prevederile şi aplicările acordurilor OMC şi transpunerea acestora în legislaţia şi cadrul normativ al Serviciului Vamal.

3. Să fie creat un grup de lucru pentru întărirea capacităţilor instituţionale ale Serviciului Vamal pentru optimizarea şi perfecţionarea reglementărilor vamale cu scopul promovării comerţului extern. Spre exemplu, o recomandare specifică în acest sens ar fi ca mărfurile să fie vămuite în orice birou vamal, indiferent de tip şi desigur indiferent de ţara în care se livrează, această acţiune pe moment implică mai multe cheltuieli.

II. Tarife

Angajamente OMC

1. Implementarea angajamentelor Republicii Moldova privind tarifele vamale constau în respectarea plafoanelor tarifare la import stabilite în angajamentele OMC privind comerţul cu bunuri stipulate în Lista CLI (WT/ACC/MOL/37/Add.1-Schedule CLI Moldova), anexată la Protocolul de aderare a Republicii Moldova la Acordul de la Marrakech privind constituirea OMC (Legea Nr.218 din 01.06.2001, art. 3).

2. Tarifele vamale aplicate anual nu trebuie să depăşească plafoanele negociate şi stabilite în angajamentele OMC privind comerţul cu bunuri (LRM 218/2001). Tarifele vamale ce nu se încadrează in plafoanele tarifare negociate sunt calificate ca nerespectare a angajamentelor faţă de OMC, RGL para.48

3. Taxele vamale fie se percep pe o bază ad-valorem (procent din valoarea mărfurilor), fie sunt specifice (în unităţi monetare pe unităţi de măsura a mărfii, de exemplu 10$/tona). De asemenea pot exista combinaţii de taxe vamale, astfel încât pentru o marfa să se aplice atât o taxa ad-valorem  cât şi o taxă specifică (10% din valoarea mărfii + 5 $/tona). Cu unele excepţii, ţările lumii percep taxe vamale ad-valorem, existând trei motive pentru care s-a preferat acest sistem:-    sunt mai uşor de determinat (un procent aplicat asupra valorii mărfii);-    sunt mai echitabile (mai mici când valoarea este mica şi mai mari când valoarea este mare);-    in cadrul negocierilor comerciale multilaterale vizând reducerea taxelor vamale este mai uşor de comparat nivelul concesiilor atunci când se folosește o baza ad-valorem.

Constatări

1. Taxa vamală se reglementează prin Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire tariful vamal.

Totodată, există legi cu privire la ZEL (generală şi individualizate pe tipuri de ZEL), alte acte legislative, precum şi tratate internaţionale care includ norme cu privire la aplicarea taxei vamale.

2. Tipurile de taxe vamale se stabilesc prin art.3 din Legea nr.1380-XIII din 20.11.1997 cu privire tariful vamal, şi anume: a) ad-valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii; b) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă; c) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale, îmbină cotele taxei vamale stabilite

ad-valorem şi în sumă absolută.

11

Mărimea cotelor taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc prin art.4 şi Anexa nr.1 la Legea cu privire tariful vamal. Cotele taxei vamale se modifică anual în funcţie de necessitate, cu respectarea cerinţelor OMC.

Concluzii si recomandări

Urmărirea respectării taxelor vamale aplicate anual în conformitate cu angajamentele Republicii Moldova privind comerţul cu bunuri.

III. Alte taxe şi plăţi/impozite ce afectează importurile

Angajamente OMC:

1. să aplice taxe directe sau indirecte (altele decât tariful vamal) în legătură cu importul sau exportul, care se limitează la costul aproximativ al serviciilor prestate şi nu reprezentă o măsura protecţionistă sau o impunere a importurilor sau exporturilor în scopuri fiscale;

2. să asigure ca toate legile şi regulamentele privind dreptul la comerţul cu bunuri şi toate taxele sau plăţile aplicate privind asemenea drepturi vor fi în deplină conformitate cu prevederile OMC, în particular Articolele VIII:I (a), XI:I şi III:2 şi 4 a GATT 1994 şi aceste legi şi regulamente, de asemenea, vor fi implementate în deplină conformitate cu aceste cerinţe, inclusiv aplicarea uniformă, echitabilă şi nediscriminatorie a acestor taxe şi plăţi.

3. Toate activităţile fiscale, financiare şi bugetare preluate de autorităţile locale vor fi în conformitate cu Art. III al Acordului GATT 1994 (tratamentul naţional privind impozitele şi reglementările interne). Aplicarea nediscriminatorie a taxelor şi a altor plăţi interne, produselor importate faţă de cele autohtone, asigurarea faptului că autorităţile locale nu vor impune alte taxe discriminatorii decât cele aplicate prin legile naţionale.

4. De a nu scuti în mod discriminatoriu de orice plăţi vamale anumite categorii de mărfuri;

5. de a nu aplica si nu reintroduce, din momentul aderarii, taxe ad valorem (%) pentru procedurile vamale, ci a introduce un regim de taxe fixe. De a aplica taxele pentru procedurile de import în conformitate cu cerinţele OMC, în particular Articolele VIII şi X a GATT 1994. ii.

6. De a aplica un nivel de taxe, ce nu vor depăşi costul aproximativ al prestării serviciilor vamale pentru procedurile de import.

7. S-a confirmat că “taxele consulare” care sunt aplicate de reprezentanţele şi ambasadele Republicii Moldova din străinătate pentru perfectarea acţiunilor consulare şi certificarea documentelor nu sunt cerute pentru autentificarea documentelor necesare pentru importul bunurilor în Moldova. RGL para 61

8. După aderare, toate taxele şi plăţile vamale aplicate la importuri, altele decât taxele şi plăţile vamale ordinare pentru serviciile prestate, vor fi în corespundere cu prevederile Acordurilor OMC, şi într-o manieră conformă cu cerinţele Memorandumul de Acord privind prevederile GATT referitor la taxe privind redresarea balanţei de plăţi, măsuri antidumping sau compensatorii în cazuri de subvenţionare sau de salvgardare. RGL para 65 si para 98

9. De a aplica mărfurilor taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi taxele de acciz după principiul destinaţiei, cu respectarea tratamentului naţional şi clauzei naţiunii celei mai favorizate, în strictă conformitate cu Articolul III a GATT 1994 şi într-o manieră nediscriminatorie pentru importuri, indiferent de ţara de origine. RGL para 66, 69 si 72 si 74

10. La elaborarea oricărui act normativ cu privire la măsuri antidumping, compensatorii sau de salvgardare, Moldova va asigura respectarea deplină a prevederilor OMC, inclusiv Articolul

12

VI şi XIX a GATT 1994 şi Acordul privind punerea în aplicare a Articolului VI, Acordul privind subvenţiile şi măsurile compensatorii şi Acordul privind salvgardarea.

11. nu va menţine nici un fel de subventii, inclusiv subvenţii la export, care corespund definiţiei subvenţiilor interzise în sensul Articolului 3 al Acordului privind subvenţiile şi măsurile compensatorii, şi nu va introduce astfel de subvenţii interzise din momentul aderării. RGL para 105

12. orice program de subvenţionare prevăzut de Guvern după aderare, va fi administrat în conformitate cu Acordul privind Subvenţiile şi Măsurile Compensatorii şi în conformitate cu Articolul 25 al acestui Acord, iar toată informaţia necesară referitor la programele relevante va fi transmisă Comitetului OMC privind subvenţiile şi măsurile compensatorii. RGL para 109

13. să nu aplice amenzi sau taxe speciale în cazul nerespectării regulilor privind marcarea înainte de import, cu condiţia ca rectificarea marcajului să nu fie întârziată nejustificat, sau aplicarea mărcilor să fie cu scop de a induce în eroare sau omise în mod intenţionat;

Constatări

1. Republica Moldova aplică începînd cu februarie, 2008, o taxă vamală excepţională specială pentru mărfurile de la poziţiile tarifare „1701 - Zahăr din trestie sau din sfeclă de zahăr şi zaharoză pură din punct de vedere chimic, în stare solidă”, şi alte produse de la poziţiile 1702 90 790; 1702 90 990; 2106 90 590, clasificate conform Nomenclatorului mărfurilor al Republicii Moldova. Taxa de salvgardare va fi aplicată în mărimea şi în următorul mod: - 39%, dar nu mai puţin de 115 euro pe tonă, de la 16 februarie pînă la 31 decembrie 2008; - 38%, dar nu mai puţin de 110 euro pe tonă, de la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie 2009; - 37%, dar nu mai puţin de 105 euro pe tonă, de la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie 2010; - 36%, dar nu mai puţin de 100 euro pe tonă, de la 1 ianuarie 2011 pînă la 15 februarie 2012, cu excepţia poziţiei tarifare 1701, pentru care termenul de aplicare a măsurii de salvgardare va expira pe 31 iulie 2011. Această taxă se aplică suplimentar faţă de taxa vamală în vigoare, indiferent de ţara de origine a mărfii, se calculează şi se percepe în baza valorii în vamă şi se include în valoarea impozabilă a mărfii (LEGE Nr.289 din 20.12.2007 „Privind aplicarea unei măsuri de salvgardare”)

2. Alte plăţi care se aplică la frontieră asupra mărfurilor importate: plata pentru poluarea mediului, stabilită prin articolele 7 şi 11 ale Legii Nr.1540/1998, Plata pentru poluarea mediului - este o plată pentru emisiile de poluanţi ale surselor mobile şi se calculează în mărime de 1% din costul vamal al benzinei etilate, al carburantului pentru motoare de avion şi al motorinei şi în mărime de 0,5% - din cel al benzinei ne-etilate; plata pentru importul mărfurilor care, în procesul utilizării, cauzează poluarea mediului (acestea variind intre 0,5% şi 5,0% din valoarea în vamă a mărfurilor, a căror listă este prezentată în Anexa 8 a Legii 1540/1998).

3. În Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire tariful vamal regăsim: (subp.5) Taxele pentru efectuarea procedurilor vamale se percep conform anexei nr.2, care face parte integrantă din prezenta lege. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mostrele şi exponatele aduse de către agenţii economici autohtoni pentru tîrgurile şi expoziţiile internaţionale, organizate în teritoriul zonelor economice libere. (subp.6) Taxa pentru efectuarea controlului electronic al mărfurilor (încărcăturilor) plasate în regim vamal de tranzit şi transportate cu mijloace de transport auto, cu excepţia celor transportate sub acoperirea Carnetului TIR, se stabileşte conform anexei nr.3, care face parte integrantă din prezenta lege.

4. Codul Vamal al Republicii Moldova nr.1149 din 20.07.2000 Capitolul III, Articolul 121 stabileşte taxa pentru proceduri vamale ca:

13

(1) Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu Legea cu privire la tariful vamal.

(2) Taxa pentru proceduri vamale ce se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel.

(3) Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat.

5. TVA se reglementează doar prin titlul III „Taxa pe valoarea adăugată” din Codul fiscal şi Legea pentru punerea în aplicare a titlui III din Codul fiscal.

Totodată, există legi cu privire la ZEL (generală şi individualizate pe tipuri de ZEL), alte acte legislative, precum şi tratate internaţionale care includ norme cu privire la aplicarea TVA.

Cotele TVA se aplică în formă ad-valorem din valoarea în vamă a mărfii importate sau valoarea livrării mărfii.

Cota standard a TVA de 20% este unică la importul mărfurilor şi la livrarea mărfurilor pe teritoriul republicii (art.96).

Cotele reduse ale TVA sunt de 8% şi 6% şi practic se extind faţă de unele mărfuri importate şi livrate pe teritoriul republicii, cu excepţia cazurilor de aplicare a acestora (de 8%) numai la livrarea pe teritoriul ţării (dar nu şi la importul) pîinii şi produselor de panificaţie, laptelui şi produselor lactate, cît şi la producţia agricolă primară, produse pe teritoriul ţării (art.96).

Mărfurile, serviciile scutite de TVA se extind atît la import, cît şi la livrare pe teritoriu (art.103).

Unele mărfuri, servicii beneficiază de un regim fiscal mai preferenţial decît scutire de TVA, prin aplicarea cotei zero a TVA (art.104).

Termenul, declararea şi achitarea TVA la serviciile de import sunt diferite cu cele stabilite la serviciile prestate pe teritoriul republicii.

TVA se aplică după principiul de destinaţie în comerţul exterior cu toate statele. Aplicarea principiului de destinatie la mărfurile exportate în ţările membre CSI (9) se

efectuează în baza acordurilor bilaterale şi multilaterale privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul şi importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor).

6. Accizele se reglementează prin titlul IV „Accizele” din Codul fiscal şi Legea pentru punerea în aplicare a titlui IV din Codul fiscal.

Totodată, există legi cu privire la ZEL (generală şi individualizate pe tipuri de ZEL), alte acte legislative, precum şi tratate internaţionale care includ norme cu privire la aplicarea accizelor.

Cotele accizelor se aplică în formă ad-valorem cît şi în cotă fixă mărfurile autohtone cît şi pentru cele de import.

Cotele accizelor sînt stabilite în aceleaşi mărimi, atât pentru mărfurile importate cît şi pentru cele produse pe teritoriul republicii.

Cotele accizelor se stabilesc: în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii; ad valorem în procente de la valoarea mărfurilor, fără a ţine cont de accize şi TVA; ad valorem în procente de la valoarea în vamă a mărfurilor importate, luînd în

considerare impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului, fără a ţine cont de accize şi TVA;

combinată, care îmbină cotele accizelor stabilite în sumă absolută şi ad valorem; ad valorem în procente de la preţul maxim de vînzare cu amănuntul a ţigaretelor cu

filtru.Accizele se aplică după principiul de destinaţie în comerţul exterior cu toate statele.

14

Aplicarea principiului de destinatie la mărfurile exportate în ţările membre CSI (9) se efectuează în baza acordurilor bilaterale şi multilaterale privind principiile perceperii impozitelor indirecte la exportul şi importul mărfurilor (lucrărilor, serviciilor).

7. Taxa rutieră pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova se reglementează prin Capitolul 3 la titlul IX „Taxele rutiere” al Codului fiscal, iar mărimile cotelor taxei date sunt stipulate în Anexa nr.2 la titlul titlul IX al Codului fiscal. Aceasta se aplică pentru autovehiculele care intră pe teritoriul Republicii Moldova sau care îl tranzitează.

Mărimea cotelor taxei rutiere pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova sunt diferite decît cele stabilite pentru taxa rutieră pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova.

8. Taxa rutieră pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise se reglementează prin capitolul Capitolul 4 la titlul IX al Codului fiscal, iar mărimile cotelor taxei date sunt stipulate în Anexele nr.3 şi 4 la titlul titlul IX al Codului fiscal.

Mărimile cotelor taxei date se aplică diferit pentru autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova faţă de cele înmatriculate în Republica Moldova.

9. Taxa locală pentru amenajarea localităţilor din zona de frontieră care au birouri (posturi) vamale de trecere a frontierei vamale se reglementează prin titlul VII al Codului fiscal, mărimile cotei maxime a taxei date sunt stipulate în Anexele la titlul VII „Taxele locale” al Codului fiscal.

Taxa dată de aplică pentru autobuzele, microbuzele, camioanele, tractoarele cu remorci care intră în şi/sau ies din Republica Moldova.

Concluzii si recomandări

1. Revizuirea regimului facilitar pentru unele mărfuri, servicii care beneficiază de scutirea de TVA vis-a-vis de cota zero a TVA.

2. Verificarea şi revizuirea listei mărfurilor supuse accizelor şi cotelor acestora pentru unele mărfuri (2208, 2402, 8525, 8703, etc) dacă corespund cerinţelor OMC.

3. Anularea graduală a taxelor pentru proceduri vamale ce nu sunt în conformitate cu prevederile OMC şi UE.

4. Revizuirea mărimilor taxelor rutiere şi taxei locale percepute la trecerea/tranzitarea/vămuirea mărfurilor peste frontiera Republicii Moldova.

IV. Evaluarea vamală, preţuri minime/orientative la import

Angajamente OMC

1. sa aplice pe deplin prevederile OMC cu privire la evaluarea în vamă, inclusiv. După aderare, Acordul privind punerea în aplicare a Articolului VII al GATT 1994, fiind un acord internaţional, va prevala asupra legislaţiei naţionale. RGL para 83

2. să aplice metode tradiţionale şi practici internaţionale fără derogări de la regulile OMC privind evaluarea mărfurilor în vamă;

3. să nu utilizeze la baza evaluării valorii în vamă preţuri orientative sau preţuri indicative/de referinţă, inclusiv diferite valori minime sau liste ale valorilor fixe;

15

Moldova a confirmat eliminarea utilizării preţurilor de referinţă pentru determinarea valorii în vamă a mărfurilor importate, şi din momentul aderării Moldova nu va utiliza valori minime, preţuri de referinţă, sau scheme fixe pentru evaluarea mărfurilor importate sau pentru aplicarea taxelor şi plăţilor.

Constatări:

1. Conform Hotărârii Guvernului Nr. 128 din 22.02.2010 cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior, se prevede utilizarea preţurilor de referinţă/minime a valorii în vamă. Listele “cu valori minime” sau “preţuri orientative” utilizate în Moldova sunt compilate din date statistice de la importurile precedente şi constau dintr-un preţ mediu. Ele sunt aranjate conform nomenclaturii Sistemului Armonizat.

2. Un alt angajament care nu se respectă este oferirea posibilităţii de justificare a preţului real plătit. Cu toate că astfel de prevederi sunt prezente în legislaţia naţională, în realitate deseori importatorilor nu li se oferă posibilitatea de a-şi justifica preţurile, se evită evaluarea mărfurilor în ordinea succesivă a celor 5 metode de evaluare, importatorii nu primesc imediat în scris motivele respingerii.

3. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii se determină, conform Capitolului IV din Legea cu privire la tariful vamal nr.1380 din 20.11.1997, şi anume:

a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;

b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică; c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară; d) în baza costului unitar al mărfii; e) în baza valorii calculate a mărfii; f) prin metoda de rezervă.

OMC în scopul protejării intereselor importatorilor şi pentru a exista siguranţă, valoarea în vamă este determinată doar în 5 metode, “metoda de rezervă” fiind exclusă din legislaţia comunitară (Codul Comunitar Vamal Modernizat).

Principala metodă este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se folosesc celelalte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele determinate în baza costului unitar al mărfii şi în baza valorii calculate a mărfii pot fi aplicate în orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.

De notat că, referitor la metoda de rezervă, art.17 al Legii cu privire la tariful vamal stipulează că această metodă se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea consecutivă a celorlalte metode sau autoritatea vamală consideră cu temei că aceste metode nu pot fi utilizate. Valoarea în vamă a mărfii prin metoda de rezervă se determină prin mijloace rezonabile compatibile cu prevederile legii, cu principiile generale ale acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi pe baza datelor disponibile. De asemenea, este prevăzut expres că la determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi luate preţurile de vînzare ale mărfii pe piaţa internă a Republicii Moldova. Prevederile nominalizate corespund art.7 din Acordul privind punerea în aplicare a Articolului VII al Acordului GATT 1994

Totodată, contrar prevederilor legale sus menţionate, Hotărârea Guvernului Nr. 128 din 22.02.2010 cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior prevede că preţurile de referinţă aprobate se bazează pe analiza preţurilor medii pe piaţa internă la produsele supuse monitorizării.

16

5. Prin Hotărârea Guvernului nr.600 din 14.05.2002 se determină cadrul legal şi anume documentele prezentate pentru determinarea valorii în vamă. Totodată, sunt solicitate de către SV ilegal actele:

a) Factură fiscală internă; b) Price-list pe piaţa internă; c) Price-list de la vînzător; d) Scrisoare de confirmare de la vînzător referitor la apartenenţa mărfurilor; e) Corespondenţa cu furnizorul (poşta, mesaje electronice).

Concluzii si Recomandări:

Metoda de rezervă, fiind o metodă de determinare a valorii în vamă a mărfii, conform Cap. IV din Legea cu privire la tariful vamal, este utilizată după preţuri indicative. Astfel este necesară revizuirea procedurilor aplicate în asemenea cazuri şi evaluarea conformităţii lor cu prevederile Acordurilor OMC. În acest sens este necesară revizuirea Hotărârea Guvernului Nr. 128 din 22.02.2010 cu privire la monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import şi a lanţului valoric în comerţul interior şi a Ordinului nr.361-O din 25.09.2007 al Serviciului Vamal privind monitorizarea tranzacţiilor comerciale de import.

V. Reguli de origine

Angajamente OMC- Din momentul aderării, regulile de origine preferenţiale şi nepreferenţiale vor fi aplicate integral în conformitate cu Acordul OMC privind la Regulile de Origine, şi - Cerinţele Articolului 2(h) şi ale paragrafului 3(d) al Anexei II la prezentul Acord, care solicită ca prevederile privind cererea unei evaluări a originii importului şi detalierea condiţiilor în baza cărora vor fi îndeplinite, să fie stabilite clar în legislaţia existentă. RGL para 94Angajamentele OMC în domeniul regulilor de origine constau în următoarele: Regulile de origine, inclusiv criteriile de transformare substanţială să fie clar definite şi nu

trebuie să fie utilizate ca instrumente de politică comercială. Regulile de origine nu trebuie să creeze efecte restrictive, de distorsiune sau perturbare a

comerţului internaţional şi nu trebuie să necesite îndeplinirea condiţiilor care nu au legătură cu fabricarea sau prelucrarea bunului în cauză.

Regulile de origine trebuie să fie administrate într-o manieră coerentă, uniformă, imparţială şi rezonabilă şi publicate prompt.

La cerere, evaluările privind originea trebuie să fie furnizate cât de curând posibil, dar nu mai târziu de 150 zile după formularea cererii.

Constatări

Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal prevede furnizarea informaţiei privind originea în termen de 150.

Codul vamal nu prevede furnizarea informaţiei obligatorii privind originea mărfii.

HG nr.1599 din 13.12.2002 cu privire la regulile de origine a mărfurilor conţine definiţii clare şi conforme cu legislaţia UE cu referinţăla originea mărfurilor, pe cînd Legea nr.1380 din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal e mai abstractă.

Concluzii si Recomandări.

Promovarea proiectului de modificare a Codului vamal prin introducerea prevederilor de emitere a informaţiei obligatorii privind originea.

Asigurarea uniformităţii şi echităţii aplicării regulilor de origine tuturor mărfurilor, atît importate din afara teritoriului vamal al RM, cît şi celor fabricate in zonele economice libere şi importate

17

pe restul teritoriului RM, prin promovarea proiectului de modificare a unor legi la subiectul originea mărfurilor în scopul ajustării la legislaţia europeană de specialitate.

VI. Prohibiţii la import si sancţiuni Angajamente OMC- Nu va introduce, reintroduce şi nu va aplica restricţii cantitative la import sau alte măsuri netarifare cum sunt licenţierea, cotarea, restricţii, permise, cerinţe de autorizaţie prioritare, cerinţe de licenţiere şi alte restricţii cu efect echivalent, care nu ar putea fi justificate de prevederile Acordurilor OMC. RGL para 78, 83 şi 101

- Orice autoritate controlată de Guvernul Republicii Moldova care este în drept de a suspenda temporar importurile sau cerinţele de licenţiere, va aplica, din momentul aderării, orice suspendare, interdicţie sau altă limitare cantitativă asupra comerţului, în conformitate cu prevederile OMC, în particular: Articolele XI, XIII, XIX, XX şi XXI ale GATT 1994, Acordurile OMC privind Agricultura, privind aplicarea măsurilor sanitare şi fitosanitare, privind procedurile în materie de licenţe de import, privind salvgardarea şi privind TBT. RGL para 83

Constatari

1. Legea reglementării de stat a activităţii comerciale externe Nr.1031-XIV din 08.06.2000 dispune că, în conformitate cu legile şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte, Guvernul, pornind de la interesele naţionale, poate stabili interdicţii şi restricţii la exportul şi/sau importul de mărfuri (produse), lucrări, servicii, precum şi de rezultate ale activităţii intelectuale (obiecte ale proprietăţii intelectuale), vizînd în special: a) respectarea ordinii publice şi a bunelor moravuri; b) ocrotirea vieţii şi sănătăţii oamenilor, a florei şi faunei, protecţia mediului înconjurător în ansamblu; c) păstrarea moştenirii culturale a etniilor din Republica Moldova; d) asigurarea securităţii statului; g) îndeplinirea angajamentelor internaţionale ale Republicii Moldova.

2. Legea 820/17.02.2000 privind măsurile antidumping, compensatorii şi de salvgardare stabileşte măsurile de protecţie aplicabile importurilor care fac obiectul unui dumping ori sînt subvenţionate de către ţara de origine sau exportatoare, precum şi importurilor care, prin cantitatea lor sau condiţiile de livrare, cauzează prejudicii producătorilor autohtoni de produse similare ori direct competitive sau prezintă pericol de astfel de prejudicii.

3. Poate fi supus unei taxe antidumping orice produs care constituie obiectul unui dumping în cazul în care se cauzează un prejudiciu producătorilor autohtoni, iar între dumping şi prejudiciul respectiv există o legătură de cauzalitate. Un produs constituie obiectul unui dumping numai în cazul în care preţul de export al acestuia, la introducerea lui în Republica Moldova, este inferior preţului practicat, în cadrul unor operaţiuni comerciale normale, pentru un produs similar destinat consumului pe piaţa internă a ţării exportatoare.

4. Autorităţile competente ale Republicii Moldova pot impune taxe compensatorii asupra produselor subvenţionate prin acordarea de către autorităţile publice ale ţării de origine sau exportatoare, direct sau indirect, a unor contribuţii financiare agenţilor economici pentru a rentabiliza activitatea de export.

5. Măsurile de salvgardare (de limitare a importurilor unui produs sau a unui grup restrîns de produse) se instituie numai după ce autoritatea de investigare a constatat pătrunderea acestor produse în Republica Moldova în cantităţi excesiv de mari, raportate, absolut sau relativ, la producţia şi consumul naţional şi/sau în condiţii care cauzează un prejudiciu grav ramurii industriei naţionale sau creează pericol de astfel de prejudiciu.

6. Prin Legea nr. 141-XVI  din  21.06.2007 a fost ratificată Convenţia asupra măsurilor ce urmează a fi luate pentru interzicerea şi împiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale, Paris, 14 noiembrie 1970.

18

VII. Cote si licenţierea importului

Angajamente OMC

Republica Moldova a dat asigurări că:

- Cerinţele de licenţiere a genurilor de activitate nu vor limita dreptul de a importa sau de a exporta. RGL para.54

- Asigurarea transparenţei informaţiei privind modul de eliberare a licenţelor la import şi la export şi ale plăţilor pentru eliberarea acestor licenţe RGL para.54

- cerinţele privind licenţierea activităţilor nu vor micşora sau constrânge dreptul la import sau export al mărfurilor. RGL para.54

Orice alte amendamente la regimul de licenţiere la import introduse după aderare, vor fi în deplină conformitate cu prevederile relevante ale OMC, inclusiv şi Acordul cu privire la procedurile de licenţiere la import. RGL para 78, 83 şi 101

În sensul Acordului OMC privind procedurile în materie de licenţe de import (PLI/LIC), procedurile naţionale în acest domeniu pot afecta în mod negativ fluxul importurilor, în special dacă aceste proceduri nu sunt transparente sau dacă acestea întârzie în mod nejustificat eliberarea licenţelor. Acordul împarte licenţele în 2 categorii: automate şi neautomate.

Licenţele automate ar trebui să se elibereze într-un termen maxim de 10 zile lucrătoare de la primirea cererilor (Legea Republica Moldova 451/2001, Art.11). Decizia privind eliberarea licenţei sau privind respingerea cererii de eliberare a licenţei prevede un termen de 15 zile lucrătoare pentru examinarea cererii şi luarea deciziei, cu toate acestea sondajele COB demonstrează că nici acest termen nu se respectă, antreprenorii obţinând o licenţă în circa 20 zile).

Licenţele neautomate, utilizate, în general, pentru a administra restricţiile cantitative, trebuie acordate într-un termen maxim de 30 zile de la primirea cererilor, când se eliberează în baza principiului „primul venit, primul servit” şi de 60 zile, dacă toate cererile sunt analizate simultan.

Acordul prevede, de asemenea, anumite principii şi reguli pentru a se asigura că fluxul de comerţ internaţional să nu fie împiedicat de folosirea inadecvată a procedurilor privind licenţele/autorizaţiile de import şi ca aceste proceduri să fie aplicate în mod corect şi echitabil. De asemenea, ţările membre OMC se obligă să asigure importatorii şi exportatorii cu deplină informaţie despre produsele care se supun licenţierii, organul administrativ care eliberează licenţele şi eligibilitatea persoanelor pentru a prezenta cereri de licenţiere.

Constatări:

1. În conformitate cu prevederile Legii nr.451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, importul următoarelor tipuri de produse se supune reglementării prin licenţiere:

- importul alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice; - importul tutunului şi a articolelor de tutun; - importul produselor de uz fitosanitar şi a fertilizanţilor; - importul substanţelor şi materialelor chimice toxice, a articolelor şi produselor chimice de menaj; - importul armelor, explozibilului şi muniţiilor cu destinaţie civilă; - importul articolelor pirotehnice; - importul mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei;

19

- importul benzinei, motorinei şi/sau a gazului lichefiat;

2.Potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 583/15.06.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile generale de import/export şi tranzit al energiei electrice, importul de energie electrică poate fi efectuat doar de agenţii economici, rezidenţi ai Republicii Moldova, care deţin licenţe pentru activitatea de furnizare a energiei electrice la tarife reglementate sau nereglementate, şi de consumatorii eligibili.

3. Potrivit Legii 1163/26.07.2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice, mărfurile care constituie obiectul controlului (produse, tehnologii şi servicii, în special cu caracter militar, care necesită un control special în interesul securităţii naţionale sau al politicii externe, în conformitate cu acordurile şi aranjamentele internaţionale la care Republica Moldova este parte), sînt importate în temeiul autorizaţiilor eliberate de organul abilitat de Guvern în baza argumentării, în termenele şi conform procedurii stabilite de Regulamentul cu privire la regimul de control al exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice (adoptat prin Hotărîrea Guvernului nr. 606 din  15.05.2002 cu privire la Sistemul naţional de control al exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice în Republica Moldova).

4.Potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 1203/08.10.2003 cu privire la importul şi exportul resurselor de prăsilă, importul resurselor de prăsilă se efectuează în baza licenţei eliberată, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, de producere şi comercializare a resurselor de prăsilă.

5.Legea nr.371/15.02.95 privind selecţia şi reproducţia în zootehnie prevede că activitatea în domeniul producerii, păstrării şi comercializării materialului biologic de prăsilă (animale, material seminal, embrioni, ovule, icre şi larve de peşte, ouă de pasăre şi ouă de viermi de mătase) destinat reproducerii se efectuează în bază de licenţă, eliberată de Camera de Licenţiere conform Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător. Totodată, art.8 alin.3 al Legii nr.451 prevede că introducerea reglementării prin licenţiere pentru alte genuri de activitate este posibilă numai prin modificarea şi completarea listei genurilor de activitate supuse reglementării prin licenţiere, stabilite la alin.(1). Însă în lista stabilită la alin.(1) sus menţionat nu figurează „activitatea în domeniul producerii, păstrării şi comercializării materialului biologic de prăsilă”.

Concluzii si Recomandări

1. În fond, prevederile legilor şi actelor normative în materie de licenţiere la import corespund principiilor şi regulilor OMC menite să asigure ca fluxul de comerţ internaţional să nu fie împiedicat de folosirea inadecvată a procedurilor privind licenţele/autorizaţiile de import şi ca aceste proceduri să fie aplicate în mod corect şi echitabil. În cadrul exerciţilui de implementare a Legii nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementarea activităţii de întreprinzător („Ghilotina 2”) a au fost întreprinse măsuri importante în vederea asigurării transparenţei procedurilor de licenţiere, pentru ca importatorii şi exportatorii să fie suficient informaţi despre mărfurile supuse licenţierii, autorităţile care eliberează licenţele, condiţiile şi criteriile de eligibilitate a agenţilor economici pentru eliberarea licenţelor.

2. Totuşi, este necesar de a elimina unele neconcordanţe existente între prevederile Legii nr.451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător şi prevederile altor legi şi acte normative. De exemplu, este necesar de adus în concordanţă prevederile Legii nr.371/15.02.95 privind selecţia şi reproducţia în zootehnie, în ceea ce priveşte licenţierea, cu prevederile Legii nr.451.

20

VIII. Scutiri de taxeAngajamente OMC

- Moldova a confirmat că zonele libere înfiinţate pe teritoriul ţării vor fi pe deplin subiecte acoperite de angajamentele Moldovei luate în Protocolul de Aderare la Acordul OMC, şi că Moldova va asigura aplicarea obligaţiilor sale faţă de OMC în aceste zone.

- Mărfurile produse în aceste teritorii, în baza prevederile impozitare şi tarifare ce scutesc importurile şi producţia importată de la plata taxelor vamale şi a unor impozite, vor fi supuse formalităţilor vamale normale, în particular la aplicarea taxelor vamale şi a impozitelor, atunci când acestea vor intra pe restul teritoriului Moldovei. RGL para 144

Constatari

1. Regimul fiscal şi vamal privind ZEL-le este reglementat prin Codul fiscal, legea cu privire la tariful vamal şi Codul Vamal. Suplimentar, se aplică HG nr.1140 din 02.11.2005 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul Vamal al Republicii Moldova, potrivit căreia se reglementează mecanismul de vămuire a mărfurilor introduse/scoase în/din ZEL din/pe restul teritoriului vamal al republicii şi de percepere a drepturilor de import.

2. Mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al

Republicii Moldova, livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii Moldova unul altuia se impozitează cu cota zero a TVA.

1. Se scutesc de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din alte zone economice libere, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova.

2. Sunt scutite de taxa vamală mărfurile, serviciile introduse în zona economică liberă de pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, de pe teritoriul altor zone economice libere, mărfurile, serviciile inclusiv cele originare din zona economică liberă, exportate din zona economică liberă introduse pe restul teritoriul vamal al Republicii Moldova.

3. Mărfurile introduse/scoase în/din ZEL pe restul teritoriului vamal al republicii sunt supuse obligatoriu preceperii tuturor drepturilor de import.

4. HG nr.1140 din 02.11.2005 nu este ajustată la prevederile art.7 alin.(10) din Legea cu privire zonele economice libere, art.91 alin.(2) din Codul Vamal şi art.104 lit.f) din Codul fiscal.Astfel, mărfurile livrate din restul teritoriului vamal al republicii în ZEL se echivalează cu exportul iar mărfurile livrate din ZEL pe restul teritoriul vamal al republicii – cu importul, iar vămuirea mărfurilor introduse/scoase în/din ZEL din/pe restul teritoriului vamal al republicii şi perceperea drepturilor de import se efectuează reieşind din aceste principii, care nu se respectă în prezent.

În acest sens, MF a promovat modificări în HG nr.1140 din 02.11.2005 care au fost aprobate de Guvern la 11.11.2010, însă pînă în prezent acesta nu a fost publicat în Monitorul Oficial.

21

Concluzii si Recomandări:

Evaluarea mecanismelor de formare şi implementare a măsurilor de aplicare a restricţiilor la import, precum şi la licenţierea genurilor date de activitate.

Evaluarea impactului mecanismelor date asupra comerţului extern al Republicii Moldova şi formularea de propuneri pentru optimizarea intrumentelor de intervenţie.

IX. Bariere Tehnice în Calea Comerţului Angajamente OMC

GRM a confirmat că Moldova va implementa Acordul TBT OMC de la date aderării fără recurs la altă perioadă de tranziţie. RGL para 123

Până la 1 ianuarie 2002 autorităţile Republicii Moldova vor dezvolta şi vor face cunoscute reglementările tehnice, derivate din standardele obligatorii. RGL para 111

Standardele nou elaborate sunt armonizate cu standardele ISO iar standardele existente vor fi armonizate în timp printr-un proces de revizuiri periodice. RGL para 112

Accesul liber la toate documentele normative privind procedurile de standardizare şi certificare este garantat pentru toţi solicitanţii de certificare din Republica Moldova şi din alte ţări. RGL para 114

Organul naţional de standardizare a Moldovei se va consulta cu alte ţări în scopul acceptării rezultatelor de recunoaştere a procedurilor de certificare ale altor ţări membre, după cum prevede Articolul 6 al Acordului TBT care prevede reguli pentru elaborarea procedurilor de evaluare a conformităţii. RGL para 116

Procedurile de evaluare a conformităţii aplicate bunurilor importate sunt similare procedurilor aplicate producţiei autohtone şi trebuie să fie conforme prevederilor Acordului TBT art. 5 si 6. RGL para 119

Codul de bună practică şi toţi termenii şi definiţiile necesare pentru implementarea Acordului TBT va intra în vigoare din ianuarie 2003. RGL para 120, Acordul TBT conţine un Cod al bunelor practici în domeniul elaborării, adoptării şi aplicării standardelor şi solicită guvernelor membre să solicite instituţiilor cu atribuţii în standardizare să utilizeze aceleaşi principii şi reguli la elaborarea şi aplicarea standardelor voluntare, ca şi cele prevăzute pentru standardele obligatorii.

Instrumentele juridice vor fi emise pe perioada a. 2001 pentru a prevedea transformarea definitivă a practicii moldovenesti de la standarde obligatorii existente într-un sistem bazat pe reglementări tehnice şi standarde voluntare relevante. RGL para 121

Crearea unui centru de informare responsabil legal şi administrativ pentru toate procedurile de notificare relevante cerute de Acordul privind barierele tehnice în calea comerţului al OMC

Începând cu 1 ianuarie 2003, aplicarea tuturor standardelor naţionale va deveni voluntară. La sfârşitul acestei perioade standardele naţionale vor rămâne obligatorii numai cu referire la reglementarea tehnică adoptată de o autoritate publică în conformitate cu obiectivele legitime, precum securitatea naţională, prevenirea practicilor înşelatoare, protecţia sănătăţii şi securităţii persoanelor, a vieţii sau sănătăţii animalelor, protecţia plantelor sau a mediului. RGL para 123

22

Acordul OMC referitor la Barierele Tehnice în Calea Comerţului (TBT) prevede ca astfel de standarde obligatorii să nu fie aplicate de ţările membre într-o manieră care să creeze obstacole inutile în calea comerţului internaţional, iar pentru aceasta ele trebuie să se bazeze pe standarde internaţionale

În cazuri în care din motive de natură geografică, climaterică sau din alte motive specifice ţării, nu este posibilă justificarea reglementărilor obligatorii pe baza standardelor internaţionale, Angajamentele Republicii Moldova prevăd publicarea şi notificarea în mod obligatoriu a acestor reglementări sub formă de proiect, pentru a permite producătorilor/comerţianţilor din alte ţări membre OMC să le comenteze.

Constatari

A fost modificată Legea privind standardizarea, potrivit cărei, începînd cu data de 01.01.2007, aplicarea standardelor în Republica Moldova este voluntară. Odată cu instituirea aplicării voluntare a standardelor, s-au început elaborarea reglementărilor tehnice

În scopul detalierii procedurilor de evaluare a conformităţii utilizate în reglementările tehnice au fost elaborate respectiv 5 proceduri, aprobate de Serviciul Standardizare şi Metrologie:

1) Regulile generale de declarare a conformităţii produselor de către producător în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii, aprobate prin Hotărîrea Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii nr. 2214-EC din 15.01.2008

2) Regulile generale de certificare a sistemelor de management al calităţii în contextul reglementărilor tehnice, aprobate prin Hotărîrea Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii nr. 2213-EC din 14.01.2008

3) Regulile generale de examinare de tip a produselor în contextul reglementărilor tehnice, aprobate prin Hotărîrea Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii nr. 2212-EC din 11.01.2008

4) Regulile generale de certificare a produselor în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii, aprobate prin Hotărîrea Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii nr. 2209-EC din 09.01.2008

5) Regulile generale de certificare a serviciilor în cadrul Sistemului Naţional de Evaluare a Conformităţii, aprobate prin Hotărîrea Organismului Naţional de Evaluare a Conformităţii nr. 2211-EC din 10.01.2008

Pe măsura elaborării proiectelor de reglementări tehnice, autorităţile de reglementare examinează standardele naţionale care, fiind utilizate de către producători, ar putea conferi prezumţia conformităţii cu reglementarea aprobată. Astfel, pentru 19 reglementări tehnice aprobate, au fost elaborate şi aprobate liste cu standarde conexe. În anexa se prezintă regementările tehnice şi ordinele autorităţilor de reglementare prin care se aprobă listele standardelor conexe la reglementări.

În contextul elaborării legislaţiei tehnice naţionale urmează a fi transpuse mai mult de 20 de directive europene de Nouă Abordare, pentru implementarea deplină a cărora se utilizează circa 5200 standarde europene armonizate. Pentru a beneficia de un asemenea număr de standarde, a fost necesar ca ONS să devină membru al Comitetului European de Standardizare (CEN).Astfel, de către ONS au fost întreprinse toata acţiunile necesare pentru aderarea în calitate de membru-partener la CEN şi aderarea a fost ratificată prin legea Legea nr. 119-XVI  din 

23

04.05.2007 privind aderarea Republicii Moldova la Comitetul European de Standardizare în calitate de membru-partener (Monitorul Oficial nr.70-73/328 din 25.05.2007). Aderarea ONS la CEN a atras după sine obligaţia de a implementa în calitate de standarde naţionale standardele europene elaborate de comitetele tehnice la care participă Republica Moldova. Actualmente, ONS participă în 4 comitete tehnice oglindă CEN:

CEN/TC 224 „Identificarea persoanei, semnătură electronică şi sisteme şi operaţiuni aferente” ( „Personal identification, electronic signature and cards and their related systems and operations”);

CEN/TC 302 „Lapte şi produse lactate. Metode de analiză şi eşantionare” (Milk and milk products. Methods of analysis and sampling);

CEN/TC 338 Cereale şi produse din cereale” (Cereal and cereal products); CEN/TC 275 „Analize ale produselor alimentare. Metode orizontale” (Food analysis.

Horizontal methods).

Concluzii si Recomandări:

În rezultatul aderării în calitate de membru-partener la CEN, Republica Moldova beneficiază de dreptul de a comercializa şi distribui adopţiile naţionale a standardelor europene (în conformitate cu prevederile Ghidului 10 a CEN/CENELEC „Criterii pentru distribuirea şi vînzarea publicaţiilor CEN /CENELEC”).

Se cere indentificarea tuturor măsurilor de reglementare cu impact asupra comerţului şi modul de aplicare a lor.

Întărirea capacităţilor instituţionale ale subdiviziunilor respective pentru monitorizarea şi evaluarea măsurilor non-tarifare aplicate asupra comerţului.

Prioritizarea introducerii noilor măsuri de reglementare tehnică ţinând cont de necesităţile şi priorităţile în promovarea comerţului extern al R.Moldova.

X. Agricultura şi Măsuri Sanitare şi fitosanitare (SPS)

Angajamente OMC

Moldova s-a obligat să implementeze Acordul privind măsurile sanitare şi fitosanitare (SPS) din momentul aderării şi să aplice în continuare legislaţia internă în conformitate cu prevederile OMC. La elaborarea oricărui act normativ referitor la aplicarea noilor măsuri în domeniul sanitar şi fitosanitar, Moldova a dat asigurări că va respecta conformitatea acestora cu prevederile Acordului SPS.

- Stabilirea unui centru informaţional în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare care va fi responsabil pentru a răspunde la întrebările Membrilor OMC şi pentru a oferi documente şi regulamente fitosanitare adoptate sau la etapa de proiectare în MoldovaRGL para 133

- De a identifica instituţia responsabila de determinarea riscului şi nivelului corespunzător al protecţiei fitosanitare; introducerea noilor standarde, regulamentelor cu privire la sănătatea animală şi regulamentelor cu privire la securitatea alimentară în conformitate cu principiile Acordului SPS

24

- identificarea autorităţii responsabile pentru efectuarea notificărilor OMC şi asigurarea transparenţei proiectelor actelor legale, inclusiv publicarea propunerilor pentru comentarii la o perioadă iniţială; de a acorda o perioadă de timp pentru comentariu din partea membrilor şi publicului şi stabilirea unui proces de luare în consideraţie a comentariilor fără discriminare;

- de a guverna sănătatea animală şi a plantelor şi securitatea alimentară bazate pe principii ştiinţifice; de a urma standardele internaţionale, regulamentele şi recomandările în stabilirea măsurilor sanitare şi fitosanitare;

- Moldova va adera la Convenţia privind protecţia plantelor şi implementarea noului text revăzut al Convenţiei după cum prevede rezoluţia 12/97 al sesiunii 29-a a Conferinţei FAO din noiembrie 1997 către sfârşitul anului 2000. RGL para 133

- Republica Moldova a confirmat că va asigura implementarea Acordului SPS până la aderare şi va aplica legislaţia internă în conformitate cu prevederile Acordului O.M.C La elaborarea oricărei legislaţii referitor la careva măsuri Moldova va asigura conformitatea lor totală cu prevederile respective ale O.M.C RGL para 134

Respectarea prevederilor şi implementarea Acordului SPS ca şi a Acordului TBT trebuie să prezinte un interes major pentru autorităţile de reglementare şi elaborare a politicilor comerciale ale Republicii Moldova deoarece acestea prevăd instrumente care pot fi utilizate în vederea atingerii obiectivelor legitime ale statului, în special protecţia consumatorului.

Transpuse în acţiuni concrete, angajamentele în domeniul SPS constau în: Identificarea instituţiei responsabile de determinarea riscului, asigurarea coerenţei şi

proporţionalităţii lor şi atribuirea unui nivel corespunzător de protecţie fitosanitară bazată pe probe ştiinţifice.

Introducerea noilor standarde, regulamentelor cu privire la sănătatea animală şi securitatea alimentară în strictă conformitate cu principiile Acordului SPS; Asigurarea transparenţei în procesul de elaborare a acestora, inclusiv publicarea măsurilor la etapa de proiect pentru comentarii şi acordarea unei perioade de timp rezonabile pentru sugestii din partea membrilor şi publicului, asigurând luarea în consideraţie a comentariilor, fără discriminare.

Stabilirea unui Centru informaţional în cadrul Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare care va fi responsabil pentru schimbul de informaţii cu Membrii OMC şi pentru notificarea documentelor şi regulamentelor fitosanitare adoptate sau aflate în etapa de proiectare.

Aderarea Republicii Moldova la Convenţia privind protecţia plantelor şi implementarea noului text revăzut al Convenţiei după cum prevede rezoluţia 12/97 a sesiunii 29-a a Conferinţei FAO din noiembrie 1997 către sfârşitul anului 2000.

Elaborarea, adoptarea şi punerea în aplicare a cadrului legislativ şi instituţional în domeniul carantinei fitosanitare, supravegherii sanitaro-epidimiologice şi veterinare.

Semnarea Acordurilor bilaterale de colaborare cu principalele ţări partenere în vederea facilitării comerţului şi asigurarea transparenţei aplicării măsurilor sanitare şi fitosanitare.

Constatari:

Interzicerea importului de carne de pasăre şi al altor produse de origine animală neambalate, neetichetate, neinscripţionate şi fără date despre producător (HG Nr. 883/02.08.2006).

25

Interzicerea produselor de origine animală (preparatelor) din carne congelate sau refrigerate (parizere, cîrnăciori, crenvurşti şi safalade) (HG Nr. 883/02.08.2006)

Restrictionarea importului de subproduse comestibile de origine animală, care poate fi efectuat doar în scopul prelucrării industriale, conform programelor de fabricare a unor produse din carne şi contractelor coordonate cu MAIA

Extinderea Nomenclatorului de produse supuse reglementatării şi certificării conformităţii obligatorii, aprobat prin HG nr. 1469 din 30 decembrie 2004

Interzicerea importului de produse de uz fitosanitar şi fertilizanţi, menţionată în Anexa 1 a HG 1045/2005. para 74.” al căror termen de valabilitate va expira mai devreme de 1 an de la introducerea lor în ţară”.

În mai 2010 Guvernul, în scopul ajustării legislaţiei fitosanitare naţionale la cea europeană, a prezentat în Parlament proiectul Legii cu privire la protecţia plantelor şi carantina fitosanitară, care prevede că, în scopul prevenirii apariţiei şi răspîndirii organismelor dăunătoare se interzice importul unor plante, produse vegetale şi altor obiecte conform unei liste aprobate de Guvern.

Concluzii si Recomandări

Se cere indentificarea tuturor măsurilor de reglementare cu impact asupra comerţului şi modul de aplicare a lor.

Întărirea capacităţilor instituţionale ale subdiviziunilor respective pentru monitorizarea şi evaluarea măsurilor non-tarifare aplicate asupra comerţului.

Prioritizarea introducerii noilor măsuri de reglementare tehnică ţinând cont de necesităţile şi priorităţile în promovarea comerţului extern al R.Moldova.

MĂSURI CE AFECTEAZĂ DIRECT EXPORTURILE

I. Proceduri / aranjamente de tranzitAngajamente OMC La momentul aderării, Moldova a declarat că tranzitul mărfurilor pe teritoriul Moldovei era liber în ceea ce priveşte aplicarea taxelor vamale şi a altor impozite.

- În legătură cu TVA şi accizele, Moldova a oferit libertatea tranzitului pe teritoriul său pentru comerţul din ţările membre ale OMC, după cum este prevăzut de Art. 5 din Acordul GATT 94. RGL para 153

Constatări

1. La tranzitul mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, TVA şi accize nu se aplică.

2. Taxa rutieră pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova se reglementează prin Capitolul 3 la titlul IX „Taxele rutiere” al Codului fiscal, iar mărimile cotelor taxei date sunt stipulate în Anexa nr.2 la titlul titlul IX al Codului fiscal. Aceasta se aplică pentru autovehiculele care intră pe teritoriul Republicii Moldova sau care îl tranzitează.

26

Mărimea cotelor taxei rutiere pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova sunt diferite decît cele stabilite pentru taxa rutieră pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova de către autovehiculele neînmatriculate în Republica Moldova.

II. Taxe, plăţi, şi alte cheiltuieli aferente exporturilor

Angajamente OMC

La momentul aderării, în Republica Moldova nu existau cerinţe de plată pentru licenţele de export, iar înregistrarea contractelor de export a fost anulată prin Hotărârea Guvernului Nr. 777 din 13 august 1997; de asemenea, a fost anulată taxa de 0,1% pentru licenţă în 1998.

Regulile OMC autorizează ţările să folosească taxe la export, dar interzic restricţionarea exportului, în afara cazului în care poate fi justificată în baza unei excepţii. De asemenea, cer ţărilor să aplice tratamentul MFN la perceperea acestor taxe.

Constatări

În acelaşi timp, în 2000 a fost creat Fondul pentru încurajarea dezvoltării culturii nucului şi exportul de nuci, derivatelor de nuci şi lemnului de nuc au fost supuse unei taxe de export. Taxa de export era calculată din valoarea exportului în mărime de 1,0 %; ulterior, în 2004, această taxă a crescut până la 1,5% din valoarea exportului şi se achită în mod obligatoriu în avans până în momentul  efectuării exportului de nuci sau derivatelor acestuia.

III. Prohibiţii, restricţii şi licenţierea exportuluiAngajamente OMC

Restricţionarea exportului nu ar trebui să fie un scop al Republicii Moldova. În perioada procesului de aderare se aplicau restricţii temporare la exportul vinului neîmbuteliat, în scopul promovării imaginii calităţii vinului moldovenesc; mai târziu această restricţie a fost anulată deoarece s-a dovedit a fi neeficientă pentru atingerea scopului dat.

Republica Moldova s-a obligat ca în cazul în care va recurge la introducerea unor astfel de instrumente în viitor, acestea vor respecta pe deplin prevederile OMC. De asemenea, cerinţele de licenţiere a genurilor de activitate nu vor limita dreptul de a exporta.

Prevederile GATT care interzic restricţiile la import se aplică, de asemenea, şi la export. Totuşi, dacă este necesar Moldova poate restricţiona sau interzice exporturile: pentru a aplica standarde sau reglementări privind clasificarea, calitatea şi comercializarea produselor destinate comerţului internaţional; pentru a preveni sau remedia o situaţie critică din cauza unei penurii de produse alimentare sau alte produse esenţiale.

Membrilor OMC le este, însă, interzis să impună restricţii asupra materiilor prime în scopul protejării sau promovării unei industrii naţionale de prelucrare sau pentru a evita concurenţa dintre exportatori.

Constatari

1.În conformitate cu prevederile Legii nr.451 din 30.07.2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător, exportul următoarelor produse se supune reglementării prin

27

licenţiere:- exportul resturilor şi deşeurilor de metale feroase şi neferoase, de baterii de acumulatoare uzate, inclusiv în stare prelucrată; - exportul, reexportul armelor, explozibilului şi muniţiilor cu destinaţie civilă; - exportul, reexportul articolelor pirotehnice; - exportul mijloacelor criptografice şi tehnice de protecţie a informaţiei, mijloacelor tehnice speciale pentru obţinerea ascunsă a informaţiei;

2. Potrivit Legii 1163/26.07.2000 cu privire la controlul exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice, mărfurile care constituie obiectul controlului (produse, tehnologii şi servicii, în special cu caracter militar, care necesită un control special în interesul securităţii naţionale sau al politicii externe, în conformitate cu acordurile şi aranjamentele internaţionale la care Republica Moldova este parte), sînt exportate în temeiul autorizaţiilor eliberate de organul abilitat de Guvern (Comisia interdepartamentală de control asupra exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice) în baza argumentării, în termenele şi conform procedurii stabilite de Regulamentul cu privire la regimul de control al exportului, reexportului, importului şi tranzitului de mărfuri strategice.

3. Potrivit Legii viei şi a vinului nr.  57-XVI  din  10.03.2006 este interzis exportul distilatelor de vin şi divinului în vrac cu vîrsta de maturare de 6 ani şi mai mare, divinului şi brandy în vrac cu denumire de origine şi cu indicaţie geografică indiferent de vîrstă (art.27 alin.3 lit.f).

3.Potrivit Hotărîrii Guvernului nr.583/15.06.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile generale de import/export şi tranzit al energiei electrice, exportul de energie electrică poate fi efectuat doar de agenţii economici, rezidenţi ai Republicii Moldova, care deţin licenţe pentru activitatea de producere a energiei electrice şi/sau de furnizare a energiei electrice la tarife nereglementate. Exportul de energie electrică este permis de către organul central de specialitate în sectorul energetic în cazurile în care:

a) necesităţile ţării de consum al energiei electrice şi de putere sînt acoperite integral prin furnizări contractuale din orice surse;

b) conform legislaţiei, energia electrică produsă de producătorul autohton de energie electrică nu este solicitată în ţară;

c) energia electrică produsă la centralele electrice cu termoficare (CET) în orice regim de producere nu este avantajoasă pentru toţi titularii de licenţe în vederea furnizării energiei electrice la tarife reglementate şi/sau pentru consumatorii eligibili;

d) exportul energiei electrice produse în ţară nu afectează nivelul tarifelor de livrare a energiei electrice consumatorilor din ţară, stabilite de ANRE;

e) energia electrică nu este produsă la centralele hidroelectrice autohtone.

4. Potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 1203/08.10.2003 cu privire la importul şi exportul resurselor de prăsilă, exportul resurselor de prăsilă se efectuează în baza licenţei eliberată, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, de producere şi comercializare a resurselor de prăsilă. Legea nr.371/15.02.95 privind selecţia şi reproducţia în zootehnie prevede că activitatea în domeniul producerii, păstrării şi comercializării materialului biologic de prăsilă (animale, material seminal, embrioni, ovule, icre şi larve de peşte, ouă de pasăre şi ouă de viermi de mătase) destinat reproducerii se efectuează în bază de licenţă, eliberată de Camera de Licenţiere conform Legii nr.451-XV din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător. Totodată, art.8 alin.3 al Legii nr.451 prevede că introducerea reglementării prin licenţiere pentru alte genuri de activitate este posibilă numai prin modificarea şi completarea listei genurilor de activitate supuse reglementării prin licenţiere, stabilite la alin.(1). Însă în lista stabilită la alin.(1)

28

sus menționat nu figurează „activitatea în domeniul producerii, păstrării şi comercializării materialului biologic de prăsilă”.

5.Prin Hotărîrea Guvernului Nr. 1171 din  25.10.2004 a fost aprobat Regulamentul privind aplicarea sistemului de control dublu al exportului unor produse siderurgice din RepublicaMoldova în Comunitatea Europeană, potrivit căruia exportul produselor siderurgice în Comunitatea Europeană se efectuează numai în baza autorizaţiei de export, eliberate de către Departamentul Vamal, şi numai pentru produsele enumerate în anexa nr.1 la prezentul Regulament şi clasificate conform Nomenclatorului Combinat al Comunităţii Europene. Exportatorul trebuie să transmită importatorului originalul autorizaţiei de export, în baza căreia importatorul va obţine autorizaţia pentru import. Autorizaţia de export şi, respectiv, de import servesc drept temei pentru efectuarea tranzacţiei de export - import.

6. Prin Hotărîrea Guvernului nr.52 din 02.02.2011, în scopul asigurării securităţii alimentare a ţării, s-a sistat temporar exportul din Republica Moldova a grîului clasificat la poziţia tarifară 1001, cu excepţia poziţiei tarifare 1001 90 910 – grîu comun şi meslin destinat însămînţării.

7. Conform prevederilor alin.4) art.19 al Legii nr.282 din 22.07.2004 privind regimul metalelor preţioase şi pietrelor preţioase, „persoanele juridice şi fizice ... vînd metale preţioase obţinute din resturi şi deşeuri pe piaţa internă, în condiţiile legii”. Careva motive invocate de către Serviciul Vamal pentru interzicerea exportului de metale preţioase în norma dată nu se conţin. Totodată, până recent exportul de metale preţioase era reglementat prin Hotărîrea Guvernului nr.771 din 10.12.1993 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la exportul şi importul mărfurilor care conţin metale preţioase, care într-adevăr prevedea că exportul acestor mărfuri constituia monopolul statului, iar persoanele fizice şi juridice erau obligate să comercializeze metalele preţioase prin Vistieria de Stat. La 6 iulie 2010 prin Hotărârea Guvernului nr.549 din 28.06.2010 Vistieria de Stat a fost dizolvată, iar Hotărârea Guvernului nr.771 din 10.12.1993 a fost abrogată.

Concluzii si Recomandări

Se cere indentificarea tuturor măsurilor de reglementare cu impact asupra comerţului şi modul de aplicare a lor.

Întărirea capacităţilor instituţionale ale subdiviziunilor respective pentru monitorizarea şi evaluarea măsurilor non-tarifare aplicate asupra comerţului.Prioritizarea introducerii noilor măsuri de reglementare tehnică ţinând cont de necesităţile şi priorităţile în promovarea exporturilor.

Restricţiile la exportul energiei electrice stabilite prin Hotărîrea Guvernului nr.583/15.06.2005 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile generale de import/export şi tranzit al energiei electrice nu corespund pe deplin prevederilor OMC, fiin necesară operarea modificărilor de rigoare în actul normativ în cauză.

IV. Facilitaţi la export şi promovareaAngajamente OMC

Reprezentantul Moldovei a declarat că din momentul aderării, Moldova nu va menţine nici un fel de subventii, inclusiv subvenţii la export, care corespund definiţiei subvenţiilor

29

interzise în sensul Articolului 3 al Acordului privind subvenţiile şi măsurile compensatorii (SCM), şi nu va introduce astfel de subvenţii interzise din momentul aderării. RGL para 105

Constatari1. Republica Moldova nu a obţinut încă progrese substanţiale în vederea îndeplinirii

angajamentelor sale de a monitoriza, reglementa şi raporta pe marginea subvenţiilor, inclusiv a subvenţiilor la export. Capacităţile instituţionale de a reglementa ajutoarele de stat şu subvenţiile în Republica Moldova se află la un stadiu incipient. Capacităţile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei sunt în curs de dezvoltare în perspectiva exercitării rolului său de autoritate naţională competentă în reglementarea ajutoarelor de stat în Republica Moldova. Absenţa unui sistem de reglementare a ajutorului de stat afectează disponibilitatea datelor, făcându-le mai puţin fiabile.

2. Legea cu privire la protecţia concurenţei Nr.1103-XIV din 30.06.2000 prevede că “agenţii economici au dreptul la concurenţă liberă în limitele prevăzute de legislaţie, ale tradiţiilor şi regulilor de corectitudine, de onestitate în afaceri” (art 4 alin. 1). Din această prevedere rezultă că dreptul agenţilor economici la concurenţa liberă este unul general, însă el poate fi realizat doar “în limitele legii”, ceea ce ar însemna că prin lege pot fi stabilite cazuri excepţionale, în care statul, în interes public, poate poate impune anumite condiţii speciale de exercitare a dreptului la libera concurenţă. Astfel, articolul 21 al Legii 1103/2000 dispune că, pentru protecţia producătorilor naţionali, satisfacerea necesităţii statului în cele mai importante tipuri de producţie, statul poate lua, în unele cazuri, măsuri provizorii de protecţie.3. În legislaţia Republicii Moldova la momentul actual nu există careva reglementări cuprinzătoare consacrate în mod special ajutorului statului şi subvenţilor. Această situaţie se explică prin faptul că, în perioada tranziţiei spre economia de piaţă, şi mai ales în perioada actuală de criză globală, când economia ţării s-a confruntat şi se confruntă cu mari dificultăţi, posibilităţile statului s-au diminuat într-atât, că nu putea fi vorba de o careva asistenţă substanţială din partea statului pentru unele întreprinderi sau ramuri întregi, care ar putea denatura concurenţa.

4.Totuşi, la etapa actuală, exigenţele de ajustare a cadrului legal naţional la legislaţia UE, au determinat necesitatea elaborării unor acte legislative consacrate în mod special acestei materii. Astfel, în cadrul Agenţiei Naţională pentru Protecţia Concurenţei a fost elaborat proiectul Legii cu privire la ajutorul de stat, care se bazează pe prevederile legislaţiei UE în materia dată.

Concluzii si Recomandări1.Examinând informaţiile disponibile, se concluzionează că multe ajutoare de stat şi subvenţii sunt acordate în condiţii netransparente şi unele cu încălcarea legislaţiei Republicii Moldova. Totuşi, există, temeiuri de a considera că majoritatea ajutoarelor prevăzute de schemele de ajutor în Republica Moldova ar putea fi calificate ca ajutor de stat de minimis în contextul regulilor privind ajutoarele de stat ale UE.2. Este necesar să fie adoptată în cel mai scut timp Legea cu privire la ajutorul de stat menţionată mai sus, care va asigura principala bază pentru un progres real în armonizarea legislaţiei Republica Moldova în ceea ce priveşte reglementarea ajutoarelor de stat şi a subvenţiilor cu legislaţia UE, prin consolidrea ANPC ca autoritate naţională competentă şi de reglementare a ajutoarelor de stat şi asubvenţiilor, crearea în Republica Moldova a cadrului de reglementare necesar, care să corespundă angajamentelor sale internaţionale (OMC, APC, PA PEV şi CEFTA 2006).

30

MASURI CE AFECTEAZĂ PRODUCEREA SI COMERTUL

V. Cadrul legal al afacerilor, inclusiv licentierea si inregistrareaAngajamente OMC

- La momentul aderării, în Moldova nu existau măsuri investiţionale legate de comerţ prevăzute de Acordul OMC privind măsurile investiţionale legate de comerţ (Acordul TRIMs). Guvernul Republicii Moldova a asigurat că orice măsură investiţională legată de comerţ introdusă pe viitor va fi în deplină conformitate cu cerinţele Acordului TRIMs RGL para 135Cerinţele de licenţiere a genurilor de activitate nu vor limita dreptul de a importa sau de a exporta. RGL para.54Asigurarea transparenţei informaţiei privind modul de eliberare a licenţelor la import şi la export şi ale plăţilor pentru eliberarea acestor licenţe RGL para.54- cerinţele privind licenţierea activităţilor nu vor micşora sau constrânge dreptul la import sau export al mărfurilor. RGL para.54

Constatari

1. Legea nr.96 din 13.04.2007 privind achiziţiile publice, printre principiile de reglementare a relaţiilor privind achiziţiile publice evocă: liberalizarea şi extinderea comerţului internaţional; libera circulaţie a mărfurilor, libertatea de stabilire şi de prestare a serviciilor; tratament egal, imparţialitate, nediscriminare în privinţa tuturor ofertanţilor şi operatorilor economici;2. Totuşi, art.44 alin. 6 al legii sus menţionate prevede că, la evaluarea şi compararea ofertelor, autoritatea contractantă va aplica marja preferenţială în favoarea ofertelor de bunuri indigene şi ofertelor de lucrări efectuate de operatorii rezidenţi ai Republicii Moldova care nu va depăşi 15 la sută din preţul ofertei cea mai bine clasate. Pentru ofertele de bunuri produse de întreprinderile Societăţii Orbilor, Societăţii Invalizilor şi Asociaţiei Surzilor, de Atelierul de Producţie al Spitalului de Psihiatrie Republican, de instituţiile penitenciare şi ofertele de bunuri agroalimentare ecologice sau din perioada de conversiune la cele ecologice, marja preferenţială nu va depăşi 20 la sută din preţul ofertei cea mai bine clasate.

Concluzii si RecomandariPrevederile art.44 alin. 6 din Legea nr.96 din 13.04.2007 privind achiziţiile publice, care favorizează ofertele de bunuri indigene şi ofertele de lucrări efectuate de operatorii rezidenţi ai Republicii Moldova, contravin prevederilor Acordului OMC privind măsurile investiţionale legate de comerţ (Acordul TRIMs), care declară că sunt incompatibile cu obligaţia de a acorda tratamentul naţional prevăzut la par.4 al art.III GATT din 1994 prevederile legislaţiilor naţionale care prescriu ca o întreprindere să achiziţioneze produse de origine naţională sau provenind din orice sursă naţională, dacă se speifică produse determinate, un volum sau o valoare a produselor sau de o proporţie din volumul sau valoarea producţiei locale. Este necesar să fie revizuite prevederile nominalizate, pentru a aduce reglementările naționale în concordanță cu angajamentele în cadrul OMC.

VI. Comertul de stat, Suport bugetar si concesii de taxeAngajamente OMC

31

Guvernul Republicii Moldova a declarat că în cazul introducerii comerţului de stat, Moldova va asigura ca toate regulamentele să fie în conformitate cu cerinţele Articolului XVII al GATT 1994 (Întreprinderile comerciale de stat) şi cu Memorandumul de Acord privind interpretarea Articolului XVII al Acordului GATT 1994, inclusiv acele prevederi care solicită aplicarea "consideraţiunilor comerciale" în vinderea şi achiziţionarea mărfurilor comercializate de stat. RGL para 140

VII. Politica concurentiala si controlul preturilorAngajamente OMC[RGL para.31-34]

de a revizui legislaţia privind reducerea incidenţei preţurilor de control asupra economiei, de a publica în Monitorul Oficial (d.e: Lista bunurilor şi serviciilor care fac obiectul sau controlul preţului de stat) şi de a prezenta informaţie cu privire la limitarea activităţii monopoliste şi dezvoltarea concurenţei. (în a.2000 erau reglementate preturile a 41 de categorii de mărfuri si servicii).

de a adopta proiectul de lege “Cu privire la preţuri” care la momentul aderării se afla în Parlamentul Republica Moldova spre aprobare. Proiectul de lege reafirmă dreptul întreprinderilor private de a stabili liber preţurile pentru mărfurile comercializate, cu excepţia preţurilor la mărfurile şi serviciile controlate de stat, în comparaţie cu HG 547/1995 care reflecta o lista concreta de mărfuri şi servicii reglementate de stat. Proiectul de lege descria, de asemenea, numărul mărfurilor şi serviciilor pentru care preţurile sunt controlate de stat, reducând pe această cale incidenţa lor şi garantând o mai mare libertate persoanelor fizice şi juridice care comercializează mărfuri şi servicii.

Constatari1. Potrivit art. 20 alin. 2 al Legii cu privire la protecţia concurenţei Nr.1103-XIV preţurile la mărfuri şi tarifele la servicii se formează în procesul liberei concurenţe.

2. Totodată, în virtutea prevederilor art. 20 alin. 2 al Legii cu privire la protecţia concurenţei Nr.1103-XIV din 30.06.2000, pe pieţele de mărfuri în care concurenţa liberă este limitată sau nu există, Guvernul este împuternicit să reglementeze preţurile pentru a preveni cazurile de abuz de situaţia dominantă pe piaţă, precum şi să introducă controlul asupra preţurilor, în caz de situaţii excepţionale, stabilite conform legislaţiei în vigoare.

4. Hotărîrea Guvernului Nr. 547 din  04.08.1995 cu privire la măsurile de coordonare şi reglementare către stat a preţurilor (tarifelor) stabileşte că producţia cu destinaţie industrială şi tehnică, mărfurile de larg consum, lucrările şi serviciile, prestate de către persoanele juridice şi fizice ale Republicii Moldova, cu excepţia celor faţă de care se aplică măsurile reglementării de  stat a preţurilor (conform  anexei la Hotărîrea în cauză), se comercializează la preţuri (tarife) libere de livrare.

5. Pentru mărfurile social importante (conform anexei la Hotărîrea în cauză) se stabileşte următorul mod de formare a preţurilor:- la export se livrează la preţuri libere;- mărfurile din import se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţurile de

achiziţie, cu aplicarea adaosului comercial ce nu depăşeşte 20 la sută, iar pentru mărfurile supuse procesării în unităţile comerciale, suma adaosului comercial cumulativ nu va depăşi 40 la sută de la preţul de achiziţie. Cheltuielile operaţionale, inclusiv cheltuielile de procesare şi alte cheltuieli legate de procurarea şi comercializarea mărfurilor se acoperă din contul adaosului comercial;

- mărfurile de producţie autohtonă se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova de către unităţile comerciale la preţuri de livrare, cu aplicarea adaosului comercial ce nu

32

depăşeşte 20 la sută, cu excepţia pîinii şi produselor de panificaţie  pentru care limita adaosului comercial nu va depăşi 10 la sută, materialelor de construcţie – 30 la sută de la preţul de livrare. Cheltuielile operaţionale, inclusiv cheltuielile de transport a materialelor de construcţii şi alte cheltuieli legate de procurarea şi comercializarea mărfurilor se acoperă din contul adaosului comercial.

6. Potrivit Hotărîrii Guvernului nr.525 din 22 iunie 2010 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aprobare şi înregistrare a preţurilor de producător la medicamente, Ministerul Sănătăţii aprobă preţul de producător la medicamente, prezentat de către deţinătorii certificatelor de înregistrare a medicamentului sau reprezentanţii oficiali ai acestora. Preţul aprobat este inclus în Catalogul naţional de preţuri. Autorizaţia de import la medicamente este eliberată solicitantului după aprobarea preţului declarat şi includerea acestuia în Catalogul naţional de preţuri. Potrivit ultimelor modificări operate în Hotărîrea Guvernului nr.603 din 02.07.1997 despre aprobarea Regulamentului privind formarea preţurilor la medicamente şi alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice, preţurile la medicamente se stabilesc de către întreprinderile farmaceutice în felul următor: medicamentele produse în Republica Moldova se comercializează pe piaţa internă la preţuri de livrare, cu aplicarea adaosului comercial. Din contul adaosului comercial se acoperă cheltuielile operaţionale, de investiţii şi financiare; medicamentele importate se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri de achiziţie, cu aplicarea adaosului comercial.La comercializarea medicamentelor se admite aplicarea unui adaos comercial de pînă la 40 la sută la preţul de livrare sau la preţul de achiziţie.

Concluzii si Recomandari

Este necesar de a urgenta elaborarea și adoptarea Legii cu privire la prețuri, care ar stabili un mecanism de control asupra prețurilor care să corespundă principiilor economiei de piață și celor mai bune practici din țările UE, ținîndu-se cont de necesitatea asigurării accesibilităţii economice şi intereselor sociale ale consumatorilor, totodată creându-se condițiile necesare pentru liberalizarea şi extinderea comerţului internaţional, libera circulaţie a mărfurilor, tratament egal și nediscriminare în privinţa tuturor ofertanţilor şi operatorilor economici

33

34