STUDIU ISTORIC DUPA IZVOARE BIZANTINE - dinitrandu.com · george murnu istoria romanilor din pind...

STUDIU ISTORIC DUPA IZVOARE BIZANTINE

www.digibuc.ro

VLAHIA MARE980 - 1259

www.digibuc.ro

EDITURA INST. DE ARTE ORAFICE (MINERVA», BUCURESTI

REPRODUCEREA OPRITA

www.digibuc.ro

GEORGE MURNU

ISTORIA ROMANILORDIN PIND

VLAHIA MARE980-1259

STUDIU ISTORIC DUPA IZVOAREBIZANTINE

G

BUCURE,STI

,IMINERVA», Institut de ArteGrafice §i Editura. B-dul Ikea-dentiei, 3 Str. Edgar Quinet, 4

1913

www.digibuc.ro

Gr(_aiezt at (-nett

ema «e nerniztyfraaitilfri.e -recuno.iline,i

www.digibuc.ro

J. POPESCU B

Al11:OR,arat,VOLYM&.Z77sia.agiairiG&/»47?17`Ni................ANUL.....422....

Scrierea, care se publica aici in volum, aaparut intdia data in Convorbiri Literareintre anii 1905 1907 ; ea dateazei din tim-pul studiilor mele la universitatea din Miin-ehen, unde mi-au stat la indemâna izvoarebogate pentru alcatuirea ei. Intr'insa se cu-prinde istoria cea mai veche $i mai Intune-catei a Românilor dinVlahia Mare (Tesalia),adica o bunei bucatei din trecutul istoric alAromänilor de asteizi. Aceastet parte a isto-riei nu intereseazet numai prin ea tnsd$i 'in-fra cdt ne ajutei a cunoa$te trecutul unefpärti insemnate a neatnutui romdnesc, ci $iprin faptul cd ea, cum se va convinge insu$icetitorul, ne poate lumina in multe privinteasupra prezentului $i e, prin aceasta, de o ac-.tualitate a$a zicând palpitantd, mai alesacum cdnd e vorba de drepturile $i soartaAromânilor. Drept-care cred cei-mi fac o da-

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

tonie tipeirind-o din nou si fäcâncllo accesi-biM marelui public. Lucrarea insä nu trebuesocotitel in intregimea ei ca o 4implet" repro-ducere a textului publicat in Convorbiri. Eaa .fost reveizutei, modificata ci inavutitd pealocitri prin unele citatii dupet scrieri cadmi-au mai ajuns la cunodintet.

La cele trei studii apeirute in Convorbiriadaog In acest volum ca anexei un rezumatal istoriei Romcinilor din Peninsula Balm-nicet, ated a grupului din Pind, a Aromâni-lor propriu zi$i, ceit $i a marelui grup de Ro-mâni medievali din muntli Hemos (Balcani),cari au intemeiat imperiul româno-bulgarsub Asanizi. Aced rezumat a fost publicatin Luceafarul jubilar din 1906, unde a feicutparte intregitoare din istoria pe scud a nea-mului românesc scrisei de Domnii N. lorga,V. Pârvan i Dr. I. Lapa,s. Cred cei retipd-rirea lui poate fi binevenitei acum pentrumai de aproape cunoadere a trecutului is-toric al Românilor balcanici.

Bucure#1, 20 Noembrie 1912.G. MURN1.1..

www.digibuc.ro

INTAIA APARITIE A ROMANILORIN ISTORIE

storia, cum Oe §tiut, face cunonta maiIntâiu cu Românii din dreapta Dunarei §i

urma cu cei din Dacia TraianA lucru u§ordb iMeles daca luam in seama nu numai In-t etatea rolului istoric jucat de catre cei dintâi,

imprejurarile culturale cu totul deosebitein care se &eau ei mai aproape de poporuldrec, a carui istoriografie abia se Intrerupe4ela Herodot Wand la Halcondyles.

Dela ivirea lor din starea haoticä a veaculuie mijloc trec vr'o câtevä sute de ani pâna

când räsar la lumina istoriei fratii lor din Car-

Ìnumai ca ne fac destul de bine cunoscuti pepati; in acest rastimp istoricii din Bizant nu

Românii balcanici, ci ne §i descriu aproape

www.digibuc.ro

G. MU MU

cu dearnanuntul luptele lor cu Grecii bizantini,vrajmasii lor de moarte. Dar foarte razletescumpe la vorba sunt tìri1e lor despre inceiputurile istoriei rornânesti. Pe lângä asta, 616niciodatä nu ne vorbesc nemijlocit despre Rmâni, ci numai in treacät i intâmplator intrcât le da prilej subiectul ce trateaza, de oceiu viata i faptele imparatilor bizantini.

$tiri de felul acesta, culese dela Tliunmaijnincoace, au fost adeseori citate i discuta ede catre scriitorii interesati de obârsia romnismului. Aici e vorba numai de un pas j,aflátor in Kedrenos, cel dintâiu care pornneste pe Romani in veacul al zecelea. D rinainte de a-i impartasì cuprinsul, sä povesthpe scurt intâmplarea istorick cu care sta îilegátura.

La moartea energicului irnparat loan Tzmiskes In anul 976, dupä incorporarea Bugariei la imperiul bizantin i stingerea dinatiei nationale, Bulgarii se ridicä In Macedoniimpotriva noului Impärat Vasile al II-lea subpovata a patru capetenii, <deciorii cornitelui»Sisman, cari, retrasi in partea despre apus atärii lor, pastrau Inca neatinsa libertateaneatdrnarea ei.

1-

www.digibuc.ro

1N1 klA APARITIn A ROM IAILOR IN 'STORM

Cel mai tânar dintre dânO, Samuil. ocupatronul din Ohrida, §i autorul nostru ne spune4oarta celorlalti trei frati, a cäror peire a facut

putintä intronarea neimblânzitului tar.Vnul, Moise, a cäzut la Incunjurarea ora§uluiSerres; al doilea, Aron, fu ucis de fratele sau

fiindca «ar fi tinut la Bizantini sauar fi râvnit la scaunul säu ; iar cel din urma,David, fu ornorât intre Castoria §i Prespa pela locul numit Stejarii-Framo,si de catre n4teVlahi

Cronicarul bizantin, cum se vede, inregis-treaza faptul In chip sumar, fara sa ne deanici un fel de deslu§ire la multimea de infre-

ibari ce se imbulzesc in mintea noasträ in le-gatura cu prilejul acesta. El nu ne spune deunde sunt ace0 Vlahi, daca sunt localnici-ori din alte parti, cum pare a se intelege dincaracterizarea lor, §i cum, când anume §i dece au fäcut ei acest omor.

Roesler, citând pasajul, se margine§te aconstatà intaia amintire istoricä a Românilor)

1) Kedrenos, ed. Bonn. II, p. 435, 13 ; Aapla v Eta; einEtit

icvayglaiç siaav Kaasoptar, xat Ilpianac zed Tat; ),eyoiiiveK KaAiçapric 7rapci -nvtav BXcly.cav ób-m7o.

2) Bomdnische Studien, Leipzig 1871, P. 107.

www.digibuc.ro

10 G. MITRN

si nu mai pierde vremea discutându-1, cad.lui E este mai mult de dorita sa Incheiere fi-nalä si nu de asemenea maruntisuri. Tomas-chek identifica chiar localitatea Stejarii-Fru-mosi, unde a avut loc omorul, cu oräselulactual romtmesc Vlaho-Clisura1): lucru greude admis, caci nici pozitiunea lui (el e asezatcu mult mai spre sudest), nici originea luimai noua nu permit aceastä identificare. Pic,care, fie din spirit de sikem, fie din necu-nostinta serioasa a literaturei bizantine, tra-teaza foarte vitreg istoria Rornânilor balcanici,constata si el intâia amintire a Romani lor< intre Castoria si Prespa, deci in rnijlocutunui tinut locuit de Slavi si adaoga : lucru_

caracteristic pentru ei, ca chiar In aceasta alor ivire dintâiu iti gasim singuratici §i rittii-citori» 2).

1) In Sitzungsberichte der k. Wiener Akad., vol. 60 ; p. 401.§i Zeitschrift fiir oesterr. Gymnasien, an. 27 (1876), Viena,.p. 345, KaMq apik (jetzt Kladoruby nördlich von Vlachoklisura).

2)Ueber die Abstammung der Rundinen,Leipzig, 1880. 0.-i5. Teza lui cá in Peninsula Balcania nu au lost mase statormce,de Români $i cu inseinnatate politirá, ci numai gloate lainice$i de pripas, e gre,ita cum vom arata altildata mai pe larg ;de altfel pArerea noastra in aceasta privinta se va länturi intrucatvA $i din cele ce urmeazá. B. P. Hndeu, ,Pin Eigmolo-gleam magnum Romaniae, ed. ll; si Strat i substrat, Buc

www.digibuc.ro

rri APUIIIIE 4 nokaismon IN ISTORIE 11

Comentariile cele mai ciudate insa la pasajul nostru se afla la invatatul francez Schlum-berger, foarte bine cunoscut prfn lucrârile-imonumentale din istoria bizantina. El, cu-noscatorul adânc al lumii medievale dinOrient, e de-o prevenire §i naivitate de ne-crezut, vorbindu-ne despre Romani. Dupâdânsul, David fu rapus de ni§te Wlaqueserrants, c' est-à-dire quelques pasteurs de cetterace qui se trouvaient là dans leur patrie,quelques-uns de ces sauvages bergers vla-ques dont les représentants actuels,demeuréspresque aussi incultes qui' ils étaient aux-environs de l' an mille, constituent parfoisune rencontre fort désagréable pour le voya-geur egad' en terre de Macédoine ou de Thessalie»1). Pareri prea putin drepte §i istorice ingeneralizarea lor i deci cel putin curioase dinpartea invatatului francez. Nici Bizantinii, ori-cat de mult erau ei porniti, §i cu drept cuvântimpotriva Românilor, n'au rostit o asemenea

1894, p. 62, citeaza pasajul ca sa dovedeasca curnca in aceastavreme «Románii fugil! din Románia nu erau incA asezatinicaeri intr'un mod statornic, ci alciituiau deocamdatá cete debejenari lard adapost .

IMpopée byzantine à la fin da 10eme giecle, Paris-1896, p. 606.

www.digibuc.ro

12 G. MURNU

-csândire a unui neamintreg, cacilucru ui-rnitor ! Schlumberger crede cä acesti Vlahi,pastori sälbatici, nelegiuiti, csont les ancêtresdes Roumains d'aujourd'hui» ! ')

Dar siguranta, cu care se admite omoruloriginea româneasca a ucigatorilor

bulgar, nu ni-i chezasuitä prin nimichotarâtor. Kedrenos sau mai bine zis Sky-litzes 2) nu este martor contemporan al In-tâmplarii povestite de dânsul i nici Intarn-plarea aceasta nu-i întarita prin veo marturieanterioara lui. Din ce izvor va fi luat el stireadespre acest omor, nu stim. Se poate, pe dealtd parte, ca nurnirea de Vlabi din pasajulnostru sa fi provenit din o gresita descifrare

L. c. nota 2. Ar fi o singura iniprejurare u§uratoare pentruautor, daca ciuda-i napastuitoare i-ar fi inspirat-o vorbele ne-soconte (coincidenta e izbitoarel) ale flecarului Sathas:Bibl.yraecd, vol. VII, p. 140 (introducere)t of Blixot ollm (din Ma-cedonia §i Tesalia) notftivEG 7,11xv xal S,. Opt_ptov Troy p.cca-

Tasivrcov sip 'EXXciact /ThsrEN: ace§ti Vlahi erau pastorl §i suntprasila de talhari cari au bantuit Grecia lucru contrazis cusute de marturii de-ale scriitorilor cei mai serio§i ai Grecief.

2) Kedrenos, un necunoscut, a trait la sfar§itul veacului alXl-lea §i a copiat pe loan Skylitzes, un asiatic care a scrisnica in jumatatea a doua din acela§ veac. Vezi K. Krumbacher,Gesch. der byz. Litteratur. ed. 2, München 1S97, p. 365 sq.Despre confuzia i inexactitatea lui Kedrenos v. Schlumberger,L'épopée byz. II, Paris 1900, p. 43.

www.digibuc.ro

INTIIA. :U'ARIÇIE A ItomINmott IN ISTORIn 13

a manuscrisului. Dar mai probabil e ca aiciprin Vlahi autorul va fi intelegand peistorisau nomazi, a§a cum uneori de fapt ne in-tâmpina la Bizantini '). Dar chiar daca am-primi ca autentica relatia datä de Kedrenos,ramâne incä discutabilä calificarea morala aomorului; cäci nu putem sti in ce conditiunis'a savarsit el, ca sä-1 tinem de o crima or-dinara, de vreme ce se poate sä fi fost la tnijloc-o legifimä apärare si deci sa avern Tnainteanoastra un caz analog at cel petrecut cândcu moartea celui dintâiu frate al lui Sarnuil.

Dar spusa Itii Kedrenos devine si mai in-doioasa, dad luam in seamä un izvor bul-garesc, dupä care acest David n'a pierit atuside putin de moarte silnica, ci din potriva,ar fi domnit intre anii 977-979 si pe laan ul 980 arfi cedat scaunul fratelui ski Sam uilsi s'ar fi cälugärit 9).

1) Vezi mult citatul pasaj al Anei Comnena (ed. TeubnerII, p. 8, 6 : 61sócrot sOv vop.ortict 6(ov Mono (1:)4)couç soirrov; v) zown

maetv one St&Aocroç): adectt ocei cari duc viat'a de nomad5! cari In Iimba vorbita se chiama Vlahi» inteles pastratpanä astazi la Greci. Cf. §i Jirecek, Geschichte der Bulgarenp. '218: es 1st kein Zweifel, dass man unter Vlachen... damalQoft auch slavische Hirten verstand». Aceasta se intAmpla chid evorba de profesiune 5i nu de nationalitate ; cf. 51 PouquevilleVoyage de la Grace, ed. IL vol. IL, p. 32b.

2} Schlumberger, I. c. I, p. 605 606.

www.digibuc.ro

14 G. 311,11NIT

Aceste consideratii, credem, sunt destulepentru a discredita mäcar pasajul in ches-tiune. El nu poate sluji nicidecum ca punctde plecare In istoria Romanilor ; nu numaiistorice§te nu are un singur punct de razim,ci i sub raportul cronologic, topografic §ietnologic e §ovaitor si nedesl4t. Trebue darsa cäutam un alt fapt pozitiv, care sa in-troducä pe Romani in istorie. Din fericireacest fapt existä i-1 gäsim prizärit Inn= o operabizantina, asupra careia nu s'a staruit indes-tul pana acurn 1) Autorul, contemporan cuKekaumenos (din veac. al II-lea), nu e numit ;dar, cum reiese din text, e de aprodpe in-rudit cu nobila familie a Kekaumenilor, carea jucat un rol foarte insemnat In istoria Eladei.Stirea ce el ne da ocazional poarta un ca-racter oficial, caci provine direct din can-celaria marelui impärat al Bizantului Vasile

1)in Asiyog vou9apyr.w.k npiK 6xchldx, anexatla Cecaumen1 stra,tegicon et incerti scriptoris de officiis libellus, ed. B. Wassi-liewsky et V. Jernstedt, Petersburg, 1896.

Asupra autorulni §i pasajnlui v. §i Schlumberger, I. c., I. p.635 §i urm. precum §i vasiljevskij (mie inaccesibil) In gJurnalulminislerului invAtämântului public TM*, lase. de lunie, lulit,August din 1E81, t. t. ccxv, pp. 242 249, ccxvi, pp. 102 171

..§i 316 351. Vezi §i p. 33.

www.digibuc.ro

INTAIA APARME A ROM tNILOR I\ ISTORILI 15

-al II-lea, ucigatorul de Bulgari, §i pare a fiinsai transcrierea hrisovului original ce*seafla in arhiva Niculikailor, o alia vestitäfamilie din Larisa, inruditä cu Kekaumenii ').

Anonimul nostru, nepotul lui Niculita, caresub acest impärat a fost guvernator al Eladei,ne comunica urmatoarele, p. 95 :

«Bunicul men Niculitä, dupä multe osteneliin slujba Romaniei (imperiul bizantin) a ajuns§i duce al Eladei ca räsplatä din partea stä-panirei pentru credinta sa. Aceastä dregäto-de precum §i domesticatul excubitilor o do-bändise el färä drept de mo§tenire pe temeiulunui hrisov. Dar veni unul Petru, fiu de frate

1) Incuscrirea acestor doua familii o mhrturise§te Kekau-menos, p. 65.

Era o inrudire de alianta, nu de singe. Si dupa nume §idt pa purtare ace§ti Niculite§ti nu par a fi de origina greaca.hi lupta Bulgarilor cu Vasile vedem pe Niculita tradand cauzabizantina §i alaturandu-se la Bulgari; v. Kedrenos, ll, p. 452§i urm. Mai tarziu, sub domnia lui Constantin al X-lea Duca(in anul 1066), un Niculita, prefectul din Larisa, se pune incapul revolutiunei romitne§ti, v. Kekaumenos, p. 66 73. Ediatvil lui Kehaumenos numesc familia Niculita bulgaro-vlahica}(v. prefata, p. 5) ; noi credem ca ea este de obar§ie roma,neasca. Pirerea lui Schlumberger (I. c., p. 638) cumca anonimul nostru e insu§ Niculita, conducatorul riscoalei Romft-milor, e foarte putin probabili. Mai pe larg vezi in partea adoua a studiului nostru.

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

16 G. MGR U

al imparatului Fran(ei Germaniei) la raposatul impArat chir Vasile, in al patrulea anaLimpäratiei sale, si i-a dat titlul de spatar,facandu-1 domestic al excabitilor Eladei. Sia scris "imparatul catre bunicul meu : Cunos-cut IV fac tie, Vestiere, ca venit-a in slujba im-päratiei unul Petru, nepotul bun al impara-tului Germanilor, i dupa cum zice, s'a legat sa fie si sa moara ca slujitor imparatieimele. Imparatia mea primindu-i juramantulde credinta i-am dattitlul de spatar, i fiindcae strain de legea noastra n'a gasit cu cale

faca strateg, ca sd nu injosim pe Romei,ci 1-a numit domestic al excubitilor de sub porunca ta. Dar stiind imparatia mea ca aceastaslujba ai .primit-o prin brisov dela raposatulmeu tata, in locul excubitilor iti daruesc dom-nia peste Vlahii din Elada» 1).

1) '0 ximr.oç !Lou 6 Nocou-AKaç IsoU/ zoraciaaz únipvia; 40am %al (3o1JE 'En ciSos eptlostplOdç atasiK cap& -..cov

apataúvuov. Kat zip ply iF,oualav TCAT711, Eryp aBecRicloç ObOE xpu-ao6o6nou, Waa6sto; Si ma -02 Saviastataav tc1iv ibcouactov tik'EXAcracl. ilpoarilOd Sd stç óvoiliast lUtpoç iSiXepóratiç v Toi3 Cat:radon

(Oparytaç np6ç Tay ilancpitly Gaaada xrp Baaanov iv V.T.) TET4R»&wade% alkol Kai h(t/Jim airróv Trall&ptov rcpo2) óRevov

cctv Boviamov T(70v iExou6taav TAXcitioç. "Eypaga & oy

7:47L7011 you : yvtocrriv gavo aoi, 13oa, ç apoaijleiv So-

15Xaniv 7-* 6zatXotaç flispoc Tvilatoç tiveljnin TOU farróC rEpp.Ct "V5-

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

INTAIA APARITI1 .1 ROMANMOR iN ISTORIE 17

Din fericire autorul are grija de a insemnaanul and are loc aceastä intamplare, i deciputem preciza cu toatä siguranta datareahrisovului comunicat de dânsul. Chir Va-sile, care'i amintit aici, este färä indoealäVasile al II-lea. El se urcä pe tron in 976,

dacä schimbul de dregätorii se face in alpatrulea an de domnie al acestui impärat,avem ca data hotärâtä pentru hrisov anul980. E dar cel mai vechiu document istoricnu numai amintitor de Români, ci i bogatin invätäturile ce putem trage dinteinsul.

-.toil Xiyet, ir6raoaev /Nat xal ineavatv iiotUoç rìig 6aoaeictç p.ou-Farm rv 7Ctattv cinoildep.A9 6ccal1ela ;lot) irktocrev atItóv arra-

sticiptov ba. to xp.i.oavou. 'Eve I avotó; iartv oU xareanato6ccaaelet Rot) Irpo6aX4aOat aarlov arocarmiv, Iv= Fo) ct, xpett6acop.r.v rob;

4PCOV.Cdoin, laXac xpoi6caero aaròv aoplarutov Tea ius6 al ibcou6(rtuv.

rtv6axoucra 6aaaria Ftou 'art &Teo Tot/ 1.1.00tapITOJ uou rarplç stç

rarro Bat ypuao6otSAXou, vri teu'v iEzouPirtov atopeiral aot rljv

ripAv Stay Eacixo3v 'Maciao;. Duce 4i strateg inseamnà laBizantini tot una i corespund cu eguvernator» sau «prefects(la Turd corespunde cu valiul) ; domestic et-A seful unui corpde trupe regulate ale provinciei. Dupà Hopf (citat mai lavale), spatharii i stratores erau simpli ofiteri, iar spatharocandidati aveau rangul unui colonel. (bpayricc e expresiapopularä pentru statele apusene, in special catolice ; aicitine loc de Germania, cum se poate vedea mai jos. Petrudespre care-i vorba aici va fi un nepot al lui Otto al II-lea(973-983), care prin sotia sa Theophano era incuscrit cucurtea imperialá bizantinä.

G. MUHL, U. Vlahia Mare. 2

www.digibuc.ro

18 o. MIIIINCI

Prin el, pentru intâiá data, ne incredintamcA in veacul al X-lea nu numai asezati erauRornânii in Elada, ci cd si politiceste aveauo pozitiune deosebitä in aceastä tara si nuse confundau cu cealaltä populatie indigenäslavo-greacä, supusil propriu zisi ai domnuluidin Larisa '). Aceasta presupune neapäratcä si geograficeste situalia lor era destul debine circumscrisä in mijlocul celorlalte nea-muri. 0 asemenea áutonomie nationalä ga-sim si la inceputul vietii istorice a Roma-nilor din Carpati 2). Dar care parte din Eladaocupau Românii in aceastA vreme? Sub nu-m ele de Elada nu se mai intelege acum Grecia

1) Schlumberger (I. c., p 636) crede ca Vlahii din Eladaaici ar fi insemnand un corp de ostire alcatuit de Romani.Ideea ni se pare riscata, cad mai intaiu In nici o provinciebizantina (si erau destule intre ele care numarau barbari»)nu intampinam un Corp de armata extraordinar compus desträini (afara de militia V trupele regulate obisnuite), si aldoilea, fiindca niciodatei nu gäsim amintita existenta uneiasemenea trupe romanesti. Pe langa asta, termenii cu carese designeaza noua functie a lui Niculita sunt asa de lamuriti,hick o indoeala In aceasta privintä e cu totul exclusä. VlahiiEladei aici nu pot fi deck totalitatea locuitorilor Romani dinaceasta provincie. Aceasta concorda cu faptele V Virile demai tarziu.

'-') D. Onciul, Cony. 'Ate r. (1902), p. 726 : ttara Vlahilor aveao pozitiune deosebitä in regatul (ungar), cu oarecare autono-mie nationalä».

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

INTAIA APARITIE A ROMANILOR IN ISTORIE 19

dasicä, ci tema (up, provincia) bizantina cecuprindea Grecia de meazä-noapte (afard deEtolia i Acarnania) Impreuna. cu TesaliaEubea. Românii, munteni prin excelentä, celputin la Inceput nu puteau ocupà deck locurilece li erau îrnbiiate de naturá i unde-i gäsimsi mai tarziu, adicä lanturile muntilor Inaltiadapostitori ce faceau din Tesalia o intärituraputernica (pozitiunea aminteste Ardealul), sican, din mai multe puncte de vedere, îi ridicadeasupra iobagilor dela ses. Cu deosebiretrebue sa-si fi ales ei, ca mai priitor, masivulcunoscut cu numele de Pind, care pornind dininirna Greciei formeazä spatele apärätor alTesaliei despre Epic i tae adanc teritoriulMacedoniei. Aici au descälecat ei intaia datasi de aici au purees i s'au lätit mai departe,cucerind încetul cu Incetul cea mai mare partedin aceastä provincie i intipärindu-i acelcaracter national romanesc, care a silit i pestraini, ba chiar pe înii pedantii elenizatoridin Constantinopole, s'o recunoascä drepttarei romcineasai,Vlahia, întaia tara rorna-neascä cunoscutä de istorie. Asezarea Roma-nilor pe coastele Pindului a fost asa de temei-nicä i definitivä, kick chiar dup. atkea

www.digibuc.ro

20 G. MURNU

näpraznice rásturnäri i valvârtejuri ce a su-ferit aceastä tarä in vreme de peste o mie deani, ea infätiseazA i azi pe o mare rntinderemuntoasä acelas caracter românesc, care tre-bue sä1 fi luat din veacul intâiu al asezariilor '). Aceastä indärätnicä si nepilduita rezis-tentä a Românilor din Pind in teritoriul ocupatde dânsii dintru inceput (de când adicä s'aurupt din masa lor centrald) e caracteristicäneamului nostru intreg. Din cele trei grupurimari ale Românilor din veacul de mijloc nu maiunul a dispärut cu desävärsire grupul celordin Hemos (Balcani). Stäruinta milenara a Ro-mânilor pe väile i podisurile Pindului alaturide un popor superior in raporturile sociale siculturale (popor care a contopit multirne de

1) Ramurile lor se läteau dupä Kekaumenos (p. 74) in Ma-cedonia 0 Epir, i ajungeau de sigur pânä pe muntii Etollei

Acarnaniei altfel nu ne-am puteä explicA existenta demai tärziu a unei cMici Românii», %Imp 13)azice, in acestedouä din urmä regiuni. Portiunea culminantä a Pindului inIocul ce une5te cele trei täri : Tesalia, Macedonia §i Epirul,e dupä G. Weigand adeväratul oAromunenland». Tot d-sa nespune cä o parte din aceastä tara poartä pänä astäzi numelede Palia-Vlahia (Vlahia veche) ; v. Die Aromunen, Leipzig,1895, vol. II, p. 282 ; cfr. i Cronica anonimei (in croniceleRomâniei, de M. Kogälniceanu, ed. II, (Buc. 1872), Tom I,p. 107 ; «i locurile lor (a Cotovlahilor) unde locuesc se zireVlahia, iar tärii acesteia ei îi zic Vlahia cea mare».

www.digibuc.ro

INTAIA APARITIE A ROMANILOR IN ISTOR1E 21

Slavil ne dä o dovadä mai mult cà stingereaRomânilor medievali din Hemos, care de bunäseama au fost mai tari si mai numerosi decâtcei din Tesalia, nu se datoreste numai i numai

precum s'a zis (Slavii au fost et-niceste totdeauna mai slabi decât Românii),ci in mare parte unei emigràri. Asezareaexpansiunea acestor grupäri de Romani neprezinta un paralelisrn interesant. Date fiind

imprejuräri istorice si geografice analoage,astazi am fi avut poate trei Românii apro' apetot atât de puternice i intinse ; aceiasi sâmburideopotrivä inzestrati de naturä ar fi dat, fireste, roade asemänätoare.

La intrebarea dacä de pe acum adicä dinveacuj al X-lea pärtile muntoase ale Tesalieipoartä numele de Vlahie, asa cum se aratämai târziu in istorie iv CEXXiat BXotzta), am

puteà räspunde afirmativ ; existenta ei ori-cat de redusä va fi fost ea in prima-i fazäeste implicatäin expresia anonimului «domniapeste Vlahii din Elada» (ecpxt T6)10 BXáxow `E)aáSog)

§i o putem deduce cu atât mai lesne, cu câtstim acum cä sfera localä i administrativä,in care träiau Românii tesalioti, e curatä de

www.digibuc.ro

pimpi

Cross-Out

22 G. ML RNU

elemente etorogene. Si dacä ea nu e uumita,este cä nu s'a dat prilej la aceasta.

De altfel nu trebue sä uitäm cä autoritatilebizantine, zeloase pästrätoare ale traditiilorvechi, cu greu schirnbä numirile geograficemoWnite din vechimea rornanä i elinä. De§1numele de Vlahie va fi Lost pus in circulatiede timpuriu, el nu ne intâmpinä in istoriografiabizantinä decät la inceputul veacului alXIII-lea,in Nichita Honiate ca lisy60,71 Maxim ; intre-buintarea-i anterioarä insä ne e asiguratà deBeniamin din Tudela, §i asupra ei nu incapeIndoealä. Dar e curios cä vestitul rabin, carea sträbätut Grecia imediat dupä jumatateaveacului al XII-lea, prin Vlahie intelege nunumai tinuturile muntoase sau «marea Vla-hie » a lui Honiate, ci intreagä Tesalia cu inäl-timile ce o inconjoarä, in opozitiune cu «re-giones Grcorum» esurile despre Greciapropriu zisä 1). Cum se explicd aceasta con-

1) Vezi Tafel, De Thessalonica ejusque agro, Berlin I S39,p.473 (unde e publicat intreg pasagiul lui Benjamin din Tudelatextul ebraic si trad. latinä). In tratatul dintre Alexie al Ill-leacu -Venetienii (1199) se aminteste Vlahia (Tesalia) ; Jirecek,Geschichte der Butgaren, p. 121 ; gresit citat la Heuzey, Lemont Olympe et l'Acarnanie, Paris 1860, P. 44 (provinciaVlachiw).

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

INTAIA APARITID A ROMANILOR IN ISTONIE 23

trazicere? Greutatea explicärii se inläturä lesneadmitând cä, pe câtä vreme Benjamin netransmite ceeace a väzut §i auzit el ins4 §ine dä prin urmare o conceptie popularä astärei de lucruri de pe timpul säu, Honiate,istoricul curtii, ne face cunoscutnumele oficial,aa cuin il va fi gäsit in arhivele imperiale dinConstantinopol. Deì dar -§tirea lui Honiate emai nouä, ea ne infäli§eazä, färä indoealä, oimpärtire politica mai veche, stabilitä din mo-mentul când s'a simtit trebuintä de a deosebiElada pi:opriu zisä de Tara Vlahilor. Maitärziu din veacul al XIII-lea Incoace nu-mele de Vlahia .61,'EXXec8t Woczta, Aley6.X.fi BXoczia

sau simplu BXax(a)inlocueste aproape cu totulsavantul §i oficialul Tesalia§i däinue§te pânädupä venirea Turcilor.

Din toate acestea rezultä cä nu e câtusi deputin exclusä putinta existentei unei Vlahiipe muntii Tesaliei in veacul al X-lea ; hârtiaimpäräteascä publicatä de poi o recunoateindirect, recunoscând un cerc de cârrnuire'deosebit pentru Vlahii Eladdi. Aceasta este«terra Blacorum» din Pind. Fiinta ei dove-dqte cä Românii rin puteau fi tocrnai de cu-rând a§ezati in Tesalia. Kekaurnenos vorbind

www.digibuc.ro

24 G. MURNU

de originea Românilor pomeneste pe Daci siBesi, pe Traian si Decebal, dar nu ne spunenimic despre epoca descalecärii lor in Elada.Se vede ea amintirea inceputului lor nu maierà proaspätä in mintea cofiternporanilor säi.Dacä nici Kekaumenos, un reprezentant in-semnat al clasei culte si nobile bizantine, nune she relatà cu sigurantä un fapt ce intere-seaza de aproape patria sa, ne credem indrept sä admitern una din cloud : ori cä Ro-mânii ca pästori s'au strecurat in grupuriincetul cu incetul si färä sgomot 1), ori ca,mai probabil, vor fi venit atunci, când tinu-turile locuite de dânsii erau in stapânirea Bul-garilor, caci numai asa se explicä nestiintasau tácerea absolutä a Bizantinilor in aceastächestiune. PArerea cea din urma o confirmä sitraditia localä ce ne-o impärtäseste Kekau-menos, cum cä rnultimea Românilor din in-

1) Precum s'a Intamplat mai tarziu cu Românii In Croatia,dupd Miklosich, Ueber die Wanderungen der Rumunen inden dalmatinischen Alpen und den Karpaten. In denDenkschrift. der k. Wiener Akad. der Wissench., vol. 30 (1880)p. 6 : Romanii au pâtruns In Croatia «nicht in grossen Massen,sondern als Wanderhirten in kleinen Gruppen, ohne Aufsehenzu erregen, unbemerkt von den Chronistenp. Cfr. §i Potrqueville, op. cit., ibid., p. 328.

www.digibuc.ro

pimpi

Cross-Out

INTAIA APARITIE A ROMINILOR IN ISTORIE 25

ceput s'ar fi revarsat peste locurile ce ocupa 1).In cazul acesta situatia politica a Românilor,a§a cum ne-o prezinta hrisovul lui Vasile alII-lea, trebuià sa dateze de pe timpul domnieibulgare, sub care ei se vor fi bucurat de multedrepturi §i foloase, cáci altmintrelea nu inte-legem alipirea lor nesträmutatä cätre BulgariIn tot decursul istoriei.. Când Bizantinii au re-cucerit tärile stäpanite de Bulgari inaMte deveacul al X-lea, a§ezarea §i constituirea Ro-mânilor era un fapt Implinit, i ei au trebuitsa-1 recunoascä de voie de nevoie 2).

Ca sub Bulgari §i cu Bulgarii au petrecutRománii o parte bunä din veacul de mijlocnu aläturi de Greci, vadit ne arata §i numeleVlah, cu care Grecii cunosc pe Romani, numeimprumutat dela Slavi ; tot a§a mai târziuGrecii cunosc pe Germani cu numele slay

I) A se vedea I. c. mai sus.2) Taria locurilor ocupate deRomani era destula cheza§ie

pentru siguranta lor. In cetätile bar naturale nu putea sa lefie mai rau sub Bizantini decat pe timpul Turcilor. Ca a§aa fost i in cele dintai veacuri Oita la trecerea prin tara lora lui Beniamin din Tudela, ne-o spune acesta destul de plastic :.nici un domnitor nu poate sä-i supue» (oneque rex ulluseos domare potest») ; expresia aceasta e räsunetul unei con-vingeri capatate dupa un §ir de experiente din partea multorgeneratii anterioare din Grecia.

www.digibuc.ro

26 G. MURNU

Ná p.v4ot 9. Dacä Grecii ar fi fost pururea in ne-mijlocitä atingere cu Românii, n'ar fi avuttrebuintä sä recurgä la un nume sträin pentrudezignarea bor. Covâr§itorul numär de ele-mente slave in limba românä 2) §i putinätateacelor de origine bizantinä ne duce la aceea§iincheere ; deasemenea §i atârnarea biseri-ceascä a «Românilor din toatä Bulgaria > debiserica din Ohrida 3)

Din toate aceste reese in chipul cel mai in-vederat, cä intâia räzletire a maselor române§ti(intâmpiatä a proape simultan, cäci cuvinte pu-ternice de aceea§ naturd vor fi pricinuit-o) §ia§ezarea lor ca grupuri deschilinite in Pind, inBalcani §i in Carpati, unde ni-i infäti§eazä isto-

1) Zonaras, ed. Teubner, IV 233, NiRigot ; ba chiar din tim-pul lui Alexie I Nsia-7;cov : Hopf VI, 1119 (intr'un hrisov alimpäratului cätre o mänästire din Patmos).

2) Foarte insemnator e ca una 0 cea mai de seamä insti-tutie socialä a Românilor din Tesalia, Epir g Macedonia,pástratä din veacul de mijloc panä astázi, poartä o numireslavä : celnicatul, dela celnic = slay. celnik ; traducerea lite-rala daco-romänä prin efruntap ne aratä ca. termenul nu erknecunoscut in Carpati (in loc de celnic la celelalte grupuride Români s'a intrebuintat cuvântul chinez). Despre vechimea0 originea militarä a cuvântului slay v. märturia lui Kekau-menos, I. c., p. 28 : 6 Si aspatlyk 1 -Ay Botaytif coy iltalixtyTWootxoç /iyerat.

3) Dupä cunoscutul hrisov al lui Vasile al II-lea, dat in 1019.

www.digibuc.ro

INTAIA APARITIE A ROMINILOR IN ISTORIIII 27

ria medievalä, dateazd, de buna s'eamä dina-intea veacului al X-lea. Jirecek pune aceastärazletire prin veacul al VII-lea §i dä pricinä in-tinderea elementului slay, a cärui curgere pesteDunäre a luat sfar§it tocmai in aceastä epocd1).Dar data asta mi se pare prea timpurie. Unita-tea limbei romanqti constatatä de filologieadicd coincidenta aproape a tuturor fenome-nelor linguistice observate in toate dialecteleromane0 si comunitatea multor elementeslave *din aceste dialecte, vorbesc destul detare impotriva unei asemenea päreri. Limba.românä cäpätase fizionomia ei proprie unitarä§i-§i asimilase in acela timp o bund parte dinlexicul slay, cand a avut loc ruperea §i d esmä-dularea romanizrnului. Inraurirea slavä asupragraiului romanesc de pretutindeni este atkde intensä §i de o naturä a§a de intimä une-ori, Inc& ea nu se poate intelege deck prino indelungatä convietuire contemporand atuturor Romanilor cu Slavii. Daca dar nici dinveacul al VII-lea, cand latinitatea elementuluiroman nu era Inch' esential atacatd, si nici d upd.veacul al X-lea nu poate data despärtirea Ro-

1) C. Jirecek, Die Romanen in den Städten Dalmatiens(Viena 1901), I, p. 34. M. Kogalniceanu era de acee4 parere.

www.digibuc.ro

98 G. MURNU

mânilor deolaltä, atunci cu necesitate ea tre-bue sä se fi intâmplat Inläuntrul acestor douädate extreme. Cäderea imperiului bulgar indeceniile dintâi ale veacului al XI-lea §i decitrecerea Roniânilor sub un regim politic si

adrninistrativ nesuferit de dânsii le va fi dat,foarte probabil, un nou prilej de bejänarit siräschirare (credem cä tocmai in aceasta pe-rioadä se va fi intärit si inmultit românimeadin Carpati '); retragerea din Balcani spreCarpati va fi culminat insä in epoca Asanizilorsi se va fi incheiat la venirea Turcilor), dar separe ca ruperea dintaiu si cea mai de apetenies'a savârsit in decursul veacului al VrII-lea si alIX-lea, tocmai in epoca cea mai intunecoasäa istoriei bizantine. Pe atunci barbarii delaVolga, revärsati peste Dunäre, cutropesc prinputerea armelor cea mai mare parte din cu-prinsul Peninsulei Balcanice, iar pe de altäparte imperiul bizantin, inghesuit in Europape coastele märii Egee si Adriatice, trece pringrea cumpänd, care värfueste nu numai in

1) 0 dovadä cä Românii nu erau destul de tari si corn-pacti pänä atunci in Carpati ne pare a fi tácerea ce pästreazaasupra lor Constantin Porfirogenitul in De admin. imperio,când el dä ananunte interesante despre toate neamurile celocuiau in veacul al X-lea spre nordul imperiului.

www.digibuc.ro

INTAIA AP A11171E A ROMINILOR IN ISTORIB 29

luptele stárnite de iconoclagi, ci §i in seed-tuirea deplind a vietii culturale din Bizant 1).A fost aceastd vreme ca o noapte viforoasäce s'a abdtut peste peninsulä i a invälm4itpopoarele §i a sguduit din adânc temeliile §irândueala din trecut. 0 lume nouä rdsäri,deplin inchegatd, din aceste clouá veacnri deintunerec, din acest vähnd§ag de neamurinatiunil@ moderne. Pe mormântul popoarelorasiatice §i greco-romane se inaltä adeväratulbizantinism natiunea greacd de astäzi ; dinaltoirea Bulgarilor barbari pe tulpina Slove-nilor räsar Bulgarii pravoslavnici din ames-tecul unui popor slav cu rdm4ite1e latine senate natiunea sârbd. Nu e de mirare dar cdtot atunci din trunchiul marelui popor daco-§i traco-roman, stdpânitorul Daciei traiane §iaureliane, in amestec mai mult sau mai pu-tin cu Slavii se na§te un nou vldstar, Románii.Dar patria lor, pe ambele maluri dunärene, pevremea asta era potopitä de puhoiul strdin ;§i ei, cdläuziti ca de o facld luminoasä de sim-tul firesc care pästreazd popoarele, au strd-batut valul §i si-au cdutat mântuire i addpost

1) Vezi K. Krumbacher, I. c., p. 12-13.

www.digibuc.ro

30 G. MURMJ

pe plaiurile cele mai inalte si tari, in care i-auputut inlimäni fiinta §i avutul mo§tenit dinsträbuni. 0 asemenea faptä, de s'ar fi intâm-plat trite() epocä lini§titä §i normalä, n'ar fiscäpat din vedere istoriei. Nici Kekaumenosnu ne-ar fi vorbit ca de o poveste despre im-pr4tierea Românilor, §i nici Halcondyles, laconstatarea identitätii Românilor din Pind cucei din Carpati, n'ar fi strâns din umeri intre-bându-se, dacd cei dint-di au venit dela cei-lalti, ori dimpotriva1).

1) Laonikos Halcondyles, ed. Bonn., p. 35, 5.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS SI ROMANI!IN VEACUL AL XI-lea

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS SI ROMANI!IN VEACUL AL XI-lea

I.

Dela ivirea Românilor in Tesalia (980) arfi trecut peste un veac (panä la domnia

lui Alexie Comnenul, 1081-1118) färä sä avemvr'o §tire despre ei, dacd din bunä intâmplarenu s'ar fi pästrat un manuscris bizantin Inbiblioteca sinodalä din Moscva, unde fuseseadus dela o mânästire din Sf. Munte. Diferiteextrase din el au fost pentru intâia oarä pu-blicate §i comentate de catre invätatul bizan-tinist rus V. Vasiljevskij In cunoscuta revistäa ministerului invätämântului public din Pe-tersburg '). Mai târziu acela§ invätat, cu aju-

1) .11157pna.Erb mainerepeTea napowaro upoeM4enia, fasc. dinlunie, lulie §i August 1881, sub thlul : Cosirrai 11 pasicaamsnaanTinexaro Cionpana XI Elm. In biblioteca statului §i inseminarul bizantin din München se gäseVe ate un exemplar

G. Mumay.Vlahia Mare. 3

www.digibuc.ro

G. MURNU

torul elenistului V. Jernstedt, a editat intregmanuscrisul inteun volum, insotindu-I cu unbun aparat critic si cu o precuvântare latiná,in care a rezu mat rezultatele cercetkilor sale).Scrierea, un monument de cel mai mare inte-res pentru cunoasterea timpului in care a träitautorul ei, e mai ales pentru noi nepretuitä,cäci ne procura stiri si date, care ne lumineazain chip neasteptat asupra stärii sociale i po-litice a Românilor din zorile existentei lor is-torice. Dacä Vasilijevskij a adus stiintei unmare serviciu prin publicatia sa, serviciul ecu ant mai mare pentru noi ; deaceea nuputem deck sä-i fim recunosckori.

Lucrarea, unicä in felul ei in literatura bi-

din aceasta revistä, fuse lipse0e anul 1881 §i deci studiulItti Vasiljevsckij mi-a fost inaccesibil. Concluziile lui insa le-amputut afla atat in prefata de care vorbesc numai decal mai lavale cat 0 in G. Schlumberger, L'épopée bizantine à lafin du lOme sibcle, Paris 1896, p. 620 sq. 0 in Byzanti-nische Zeitschrift, V. (1896), p. 616 (scurta dare de seamäde K. Krumbacher).

Cecaumeni Strategicon et incerti scriptoris de officiisregiis libellus, edd. B. Wassiliewsky (et) V. Jernstedt, Pe-tersburg 1896, extras din Baum= neTopinto¡nuo.zonntecsarocpaicy.rrrera inmeparopcitaro C.-Ilerepe6yprc1aro yinmeporrera,saers XXXVIII. Despre Kekavmenos i cartea lui, In afaráde paginile amintite ale lui Schlumberger, v. 0 notita in K.Krumbacher, Geschichte der byzantinischen Litteratio, ed.a II-a, München 1897, p. 269.

www.digibuc.ro

KEN.AVUENOS t ROMÂNII I VEACUL AL XI 35

zantinä, cuprinde douä parti deosebite, dincare cea dintâiu si cea mai voluminoasä (80 p.)e intitulata «strategicon», adecä tratat de stra-tegie. Titlul insä nu e tocmai exact, caci pelanga lucruri privitoare la tacticà i strategie,ea contine In paragrafe scurte si slab intinateintre ele o cornoarä de sfaturi, care fac din-telinsa un fel de manual de moralä si de bunàpurtare, expusä sub forma de invatäturi adre-sate de un tatä catre fiii saii.). Dar amänuntelecele mai multe privesc arta militarä (p. 24-78)

sunt concepute i expuse tot in acelas chip.In acest scop autorul, orn vestit prin nastere

destoinicie, îi impildueste sfaturile i po-vetile cu numeroase episoade din istoria mi-litara, politica si diplomatica, episoade carelimpezesc i indrepteaza multe puncte intu-necoase din istoria bizantina. Cele mai multedin pildele sale sunt scoase din vremea traita

Schlumberger, op. cit., p, 623 ; cf. §i invätäturile lui NeagoeBasarab la noi. 0 scriere inruditä In unele privinti cu a luiKekavmenos este tratatul de strategie propriu zisä =IA =pa-ilpop* aolip.ou (de velitatione bellica), transmisä sub numeleimpáratului Nichifor Foca, dar scrisä de un ofiter al säupublicatà sub Vaslle al ll-lea. Vezi Krumbacher, op. cit., p. 268.Asemenea i Liber de re nzilitari (incerti scriptoris byz., saec.X, rec. S. Vári), Lipsca (Teubner) 1901.

www.digibuc.ro

36 G. MURNU

de el si deci din experientele lui propriinumai o parte dateaza din veacul anterior.Cel mai mare episod istoric este cel privitorla Romani. Dupa vioiciunea i multimea im-presiilor si a cunostintelor ce ne comunicadespre dânii, deducem cu siguranta ca scrii-torul «strategiei» e contemporanul intamplariidescrise de el, daca nu chiar rnartorul ei ocular.

Stilul, cand stors i vested, cand umflatintunecos ce imbraca de cele mai multe oricugetarea istoriografilor bizantini margi-nindu-se a trece la raboj lucruri de interesobstesc i cautand a se pauná cu toate po-doabele i mestesugurile unei limbi moarte,pe alocuri In paguba adevarului e inlocuitaici printr'o reproducere naivä i populará afaptelor, care prin subiectivismul ei precum

prin multele concesii facute graiului viu, nuarareori capata coloare i suflu de viata.

Drept-care, formal, autorul nostru s'ar pu-tea socoti ca o treapta de coborare dela di-rectia inaugurata in veacul al X-lea de catrescriitorul-imparat Constantin Porfirogenituf

curentul extrem reprezentat, vr'o douaveacuri mai tarziu, de catre un Teodor Pro-dromos §i Glycas, prin cari graiul vorbirii

www.digibuc.ro

KIIKAVMEINOS 1 ROMANII IN VEACUL AL XI 37

comune greceti, desrobit definitiv, doban-deste o consfintire literarä i formeazä, im-preunä cu limba traditiei §i a colii, dualismulce se perpetuä panä astäzi la Greci. DeaceeaIl cetim u§or §i cu pläcere. Dar nu numai dinacest punct de vedere ne inläntue.

Amänuntele foarte interesante, cu care nesurprinde aproape in fiecare pagind, ne tran-spoartä de astä datä §i cat de rar e acestlucru la Bizantini ! dela centru la periferiesi ne face, ca la descoperirea unei taine as-cunse, cu bätaie de inima sä pätrundem incele mai intime colturi ale vietii provinciale.Din fericire, el nu stäpane§te o deosebitä cul-turd literarä ; o seamä de istorici preferiti aivremii i ai profesiei sale, pe langä scripturilesfinte, vor fi fost singurele izvoare ce i-auaddpat cuno§tintele elementare c4tigate prinscoalá 1). In schimb insä, observator plin de

1) La p. 75, 30 ne spune a el «n'a umblat la owlet casa My* carte elineascd, pentru a, puteet strtiluct prinbogettia l frumusetea frazei, cti se teme cet unit U vorinvinul de neistiinfel, ; aceasta însä n'ar trebui a se se luà

litteram, ci ca o modestie retoricA sau mai bine ca o con-descendenta fata de invAtatii i cArturarii de profesie, pentrucari Bizantinii aveau un respect exagerat. CA Kekavmenosnu erA un ignorant, cum au pretins unii, ne aratA, pe lAngAnivelul cunogintelor sale, §i expresia destul de aleasii i gra-rnaticalä pentru un militar din provincie.

www.digibuc.ro

38 MURNU

pricepere i sarguintä, el îi impätuleaza inminte o intinsä i sänätoasä stiintä practicä

cunoaste tot atat lumea in care träeste, câttrebile impärätiei, in slujba cdreia, impreunä

cu vr'o câtevä generatii ale familiei sale, si-ainchinat anii tineretii si ai bärbdtiei. Si intruaceasta l'a ajutat rnult pozitiunea i chemareace a avut, càci, dupä cum ne incredintam dinspusele lui, el a ocup.at posturi inalte admi-nistrative si militare ; ba chiar Intr'o vrerne afost si duce sau strateg al temei Elada 1) Datedespre viata Si activitatea lui avem putine separe cä cele din urmá zile, in care îi va fiscris i tratatul de strategie, le-a träit sub Mi-hail al VII-lea Duca (1071 78), cel din urmaimpärat pomenit de dânsul (p. 73, 18 si 25).El insus nu se numeste pe sine nicairi. Avemnumai un singur pasaj, in care vorbind de bu-nicul säu, il nu meste Kekavnienos (p. 65, 11),ceeace i-a i hotärät numele de familie. Inteun

Cecaum., op. cit., p. 60, 10 : ioucrtgov-róç v.ou Teal elçviprl 1:110EXAc2o;. Temele (-04Lata) erau la Bizantini mari dis-tricte militare ; ducii sau strategii erau capeteniile lor (sub-Turci au lost inlocuite prin vilaete i valii). Inceputul unireiputerli militare cu cea civilä In mäna strategului dateazA delaJustinian. (527-565), ceeace a fost un progres fata de orga-nizatia lui Diocletian.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS I ROMANU IN VRACIM AL XI 39

alt loc ne spune cà bunicul sdu a luat partepersonal la cucerirea unei intärituri in Ar-menia, luptând in contra unui strateg bizantin(p. 26, 12 §i urm.). Vasiljevskij crede cä el afost un domnitor de mâna a doua de originäarmeanä (in Cecaum., op. cit., p. 4). In cazulacesta numele lui (Kekavmenos «arsul») arfi o tälmäcire sau prefacere a unui nume ar-menesc. Mai tärziu, sub Vasile al II-lea (dupä980) 11 gäsim slujind Bizantinilor cu titlul destrateg al Eladei ca m otenitor al lui Niculita1).De altmintrelea el nu erà singurul din corn-patriotii säi, care traià pe atunci in parteaapuseana a imperiului. Un istoric armean con-ternporan zice cä in cele din urma decenii aleveacului al X-lea o multime de Armeni furäcolonizati in Macedonia de guvernul imperialcu scop de a se impotrivi Bulgarilor 2). E osträmutare de popoare dinadins provocatäpentru stabilirea echilibrului, Masurä obi-nuitä a imperiului. FAcut-a parte Kekavmenos

Vezi p. 112 i urm.2) Schlumberger, op. cit., p. 646. Insu§ imparatul Vasile

Macedoneanul era de neam armenesc. Despre rolul covilr-§itor al Armenilor In impel-WI bizantin In decursul veac. alX-lea §i al XI-lea, v. C. Neumann, Die Weltstellung des byz.Reichs vor den Kreuzzilgen, Leipzig 1894, p. 41.

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

40 G. MCIRNU

din ace§ti coloni§ti asiatici sau fusese câ§tigat§i adus mai inainte de cdtre Impäratul Vasile,sub careil vedem in capul provinciei Elada ?Nepotul säu tace in aceastä privintä, §i nu nespune decât numai cä, atunci când buniculski s'a wzat in aceastä tarä, a dat de fa-mil ii de origine sträinä, bulgarä §i româneascA,cu care s'a incuscrit i a avut de aproape cu-nostintä si prietenie.

Partea a doua a manuscrisului (p. 93-104),intitulatä «Cuveint de sfat ditre impciratul»(Xóyoq votAstristzbq npòc Pacst),i cx), infäti§azä caforma §i cuprins asemänäri izbitoare cu car-tea strategiei. Autorul, iardsi anonim si contemporan cu strategicianul Kekavmenos, seadreseazd aid impäratului 1) §i ii aratá arkpe care el, ca monarh al Bizantului, poatemai bine indreptäti a§teptärile supu§ilor säi,El nume§te ca bunic al säu pe Niculita, pecare 1-am cunoscut deja ca strateg al luiVasile in 980 ; dar el nu lämure§te, dacáacesta e bunicul lui dupa mama sau dupä

1) Cecaum., op. cit. p. 9. Vasiljevskij presupune a scriereaar fi fost aleatuità. pela 1080, adicit cu cativa ani mai tarziucleat strategicon si a era destinata pentru Alexie Comnenul,care la 1081 se urea pe tronul constantinopolitan.

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

pimpi

Highlight

XEICAVMENOS kiI ROMA.N11 IN VEACUL AL XI 11

tatä. Din faptul cä in strategicon autorul,vorbind de Dimitrie Polernarhios, un pre-fect al tarului Samuil, ni-1 designeazä ca bu-nic al säu matern (p. 29, 2), s'a dedus CA,dacä autorul «cuvântului de sfat» ar fi fostnepot dupä mama al lui Niculita, n'ar fi uitatsá ne-o spue räspicat, inläturând astfel ori-ceconfuzie, cum a fäcut nepotul lui Kekavme-nos. Identificarea lui cu acest din urrnä a fostdar disputatä i deaceea s'a admis cä ano-nimul nostru a trebuit sä fie un nepot de tatäal lui Niculita. Concluzia insä nu s'a märginitaici. Vasiljevskij, pästrând o rezervä cuminte,se fere§te a se rosti in chip hotärlt asupraidentitatii acestui scriitor (incertus scriptorii zice in titlul publicatiei lui) ; dimpotrivä,Schlumberger, färä motive indestulätoare,vede in el nu numai un nepot de tatä al luiNiculita, ci chiar pe insu Niculita, care, cumvom vedea, a condus revolutia Românilorin Tesalia '). Aceastä pärere va cädea delasine, de Indatä ce vom cunoWe mai deaproape neamul Niculitqtilor §i rolul jucatde ei in istoria bizantinä. Santem siliti a stärui.

I) Schlumberger, op. cit., p. 627.

www.digibuc.ro

42 G. MURNU

ceva mai mult asupra acestui lucru, caci elstd in strânsä legaturä cu miezul chestiei cene-am propus a trata in urmätoarele pagini.

Cel dintaiu Niculita cunoscut de noi estetocmai bunicul autorului anonim si guverna-torul Eladei din 980. Se stie, dupa cele ce amspus mai sus, cä in acest an Vasile al II-lea,pe längd postul de strateg, ii incredinteaza«domnia peste Vlahii din Elada» ca despä-gubire pentru pierderea postului de «domes-tic al excubitilor», däruit acum unui nepotal irnpäratului Germaniei ; domnia asupraVlahilor trebue sä-i fi lost datäpe viatei, adicdtot in aceea§ conditie, in care el primise sipostul de domestic dela impäratul Roman alII-lea (959 63), tatäl lui Vasile. Dar dupaKekavmenos, nu mult dupä anul 980, prefee-tura din Larisa a trecut, precum am pome-nit mai sus, in stäpdnirea bätränului Kekav-menos. Din ce temeiu s'a intâmplat aceastäschimbare si probabilä punere in disponibili-tate a lui Niculita, nu ni se spune. Se stienumai cä intre anii 980 986 tarul Sarnuil,folosindu-se de preocuparea ostirilor impe-riale de räzboaele interne, face dese navaliriin Elada si cautd A-0 intindd domnia pând

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

KEKAVMENOS I ROMÂNII IN VEACUL AL XI 43

in Pelopones'). Inlocuirea lui Niculita In dre-gätoria-i inaltä ce ocupa coincidánd cu acesteimprejuräri, credem cä nu se explicä mai binedeck dacd o punem in directä legäturä cuele. Pe semne Niculita nu mai inspira luiVasile destulä chezásie In relatiile de dusmä-nie cu Bulgarii i deaceea s'a gräbit sä deape rnâna sigurä a lui Kekavmenos o provincieatât de primejduitä.

Fapta ce urmeazä in curând dupä depär-tarea lui Niculita dela postul säu ne pare aintemeia bänueala impäratului. Tarul bulgar,dup.. indelungate incercari zadarnice, izbu-teste in sfärsit in 986 sä pue mâna pe puter-nica cetate Larisa prin ,mijlocul foametei simultumitä nevredniciei strategului care luaselocul lui Kekavmenos, chemat pe atunci laConstantinopol.

In dreptul säu de cuceritor, Samuil robestesträmutä Mtreaga populatie a Larisei, ne-

crufând decât numai familia NiculifeAlor,pe care o ia cu sine si o intrebuinteazä, cumvom vedea in curând, pentru scopurile salepolitice 2) Exceptia fäcuta de tar cu familia

1) V. Kedrenos (ed. Bonn), II, p. 435 i urm.Cecaum. op. cit., p. 65 66 ; cf. i Kedrenos II, p. 436, 4.

www.digibuc.ro

44 G. MUR NU

aceasta, din adins scoasa la iveald de Kekav-menos, e destul de bätätoare la achi. Ea mo-tiveazä, socotim, neincrederea lui Vasile fatäde Niculita §i explica rolul de mai târziu alfamiliei lui. De bunä seamä trebue sa fi fosto intelegere intre Samuil §i Niculita 2) ; sepoate chiar cd tocmai acestei intelegeri datorain parte räzboinicul i neadormitul tar iz-bânda ce a avut la Impresurarea Larisei, ce-tate socotitä pe atunci aproape cu neputintäde cucerit. Sd fi fost aceastä intelegere o ur-mare a indepärtärii lui Niculita dela postul&au de strateg al Eladei, sau pornea din so-soteli mai mari §i bine chibzuite? inclinäma primi cazul din urmä, caci nu pricepem cumo familie ca aceea a Niculite§tilor, frunta§ain aristocratia tesaliotä 3), putea sä trâclezeinteresele statului, cäruia Ii slujise vreme in-

2) Schlumberger, op. cit., vol. IL p. 222 si 395, crede chiarea e vorba de o trklare, dar Kekavmenos nu ne vorbeste decknumai de purtarea prietenoasä a lui Samuil cätre 4neamulNiculitestilor» ( p. 66).

3) Despre bundstarea familiei avem o indicatie in Ana Corn-nena (ed. Teubner) I, p. 169, unde aminteste emoOile luiDelfina» Ian& Tricala. Kekavmenos la numele lui Niculita-nepotul adaoga i pronumele Delfina (p. 68, 18 NucouArrr,k

aarviz), prin care «existimandum est familiam maternamsignificari» dupii Vasiljevskij (Cecaum., p. 8).

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

KEXAVMENOS E ROMANII IN VEACUL AL XI 45

delungatä, numai din capriciu sau räzbunare,färá a urmäri o tintä mai Malta? in acest in-teles vorbe§te nu numai deplina täcere a luiKekavmenos, care ca apärätor neinduplecatal vederilor bizantine, n'ar fi läsat necomen-tatä purtarea Niculite§tilor, ci §i multa blân-delä i ingäduire ardtatä de Vasile al 11-leaatre aceastä familie dupä risipirea puteriibulgare.

Nu §tim dacä bätrânul Niculita a supra-vietuit dupä aceste intâmpläri. In 1001 (sau1003) gäsim pe fiul sat' pus de cAtre Samuilin fruntea garnizoanei din Servia, cel maiinsemnat punct de intärire la hotarele dintreMacedonia §i Tesalia. In acest an Vasile alII-lea, urmând räzboiul sdu de rästurnare «aintinsei §i sälbaticei impärätii a sälbaticuluiSamuil», dupä cucerirea Veriei se indrepteazdspre aceastä cetate §i o inconjoard cu toateputerile ce ii stau la indemänä. in urma uneiimpotriviri eroice Niculita a trebuit sà cedezenumärului §i s'a predat impäratului, care, inloe sä-1 pedepsescä, il ia la Constantinopol

dä un rang de boerie. De aici insä scapä§i se duce iar la Samuil, cu care impreunävin apoi sä impresoare Servia ocupatä de

www.digibuc.ro

16 G. MURNU

imperiali. Vasile auzind despre aceasta, serepede cu intreaga ostirea sa In valea Bistritei

fi sileste sä despresoare cetatea i sä fugä.Dar peste putin Niculita cade in cursä bizan-tina i e adus in lanturi la Impäratul, care IItrimite din nou la Constantinopol, ca sa fieinchis 1).

Se vede insa ca. aici n'a fost bine supra-veghiat si a putut sa se furiseze a doua oarä,caci mai tarziu, fn 1019, cand dupä moartealui loan Vladislav, cel din urma tar din Oh-rida, i dupa caderea sau predarea tuturorcdpäteniilor bulgare intreaga Bulgaria zaceazdrobitä la picioarele neinfrantului Vasile, Ilgäsim pe Niculita continuand cu cea dinurmä Inversunare lupta de neatarnare In po-triva domniei bizantine. El se adapostise pemuntii Gramos, päretele de despärtire dintreEpir si Macedonia, adica prin partile locuitede Romani, unde era hotarat sa duca panäla capät razboiul cu Bizantinii. Dar trupe nu-meroase au fost trimise pe urmele lui. Atunci,parte din tovarasii lui, vazand zädärnicia vdr-särii de sangejau pardsit i s'au predat de

Kedrenos, II, p. 452, 20 si urm.

www.digibuc.ro

KERAYMBNOS V Rom Awn IN VEACUL AI, xt 47

bunä voie, parte luptând au cäzut in mAnaimperialilor. Niculita, desnädäjduit i sleit deatâta impotrivire, se hotäräste in sfârsit säse predea. Se coboarä dar intr'o noapte dinmunti si se apropie de tabära bizantinä, undese anuntä i îi aratä dorinta de a se inchinaimparatului personal. Dar Vasile, inselat deatâtea ori in nädejdile sale, n'a vrut sä-1 vazäsi a poruncit sä fie dus i intemnitat in Sa-lomc1). Ce a fost cu el mai departe nu se stie.Vasiljevskij presupune cä va fi pierit in tern-nitä (Cecaum., op. cit., p. 8); mai de graháne vine a crede cä, dupd bunul sfârsit al raz-boiului i orânduirea desävársitä a trebilorin Macedonia, el va fi fost gratiat in vedereanetägaduitei importante ce avea familia Ni-culitestilor in Tesalia, locul ei de nastere. Totacelas motiv II va fi facut pe Bulgaroctonul,dupa luarea Serviei, nu numai ierte, dar

0 Kedrenos, p. 474. Ca Niculita se afla pe atanci in munteleGramos (roman. Gramoste) o vedem din randurile ce ur-meazä in Kedrenos, care spune cá pe vremea aceasta Vasilese ocupa cn pacificarea tinutului Colonia, adica tocmai inpart& despre Gramos, spre apusul orasului Castoria. Cf.Schlumberger, op. cit., II, p. 395, nota 3. Cfr. Jirecek, Gesch.ddr Bulg., p. 175 : (vorbind de rispandirea i biserica Pau-licanilor Armeni) zice: Eine der Kirchen, lag bei Kastoria,auf den Höhen des Pindus.

www.digibuc.ro

48 G. MURNU

chiar sà-1 §i cinsteascd cu titlul de nobletd.Dar argumentul cel mai hotärâtor ni-I däfaptul cd in faza-i din urmä familia Niculitane apare, sub irnpäratii urmätori, ajunsä iaräla vaza §i cinstea din trecut. Ea s'a a§ezatdin nou in Larisa, unde fiul «necredincio-sului» comandant al cetätii Servia e a§a zi-când reintegrat In drepturile mo§tenite delabunicul ski Niculita, fostul guvernator alEladei. in aceastä slujbä ne intämpinä el subConstantin Duca in 1066, and izbucnqte:räscoala Românilor in Tesalia.

Pentru completarea curpVintelor noastreasupra familiei, in jurul cAreia se invárte§teintreagä actiunea Românilor, se impune säamintim raporturile de inrudire ce a avut cuneamul Kekavmenilor. Despre aceasta au-torul «strategiei» ne dä informatii precise.Vorbind despre Kekavrnenos bätránul (p. 66,10) el ii zice cascruo (appirgeepoc) al bätrânu-lui Niculita, ceea ce Inseamnd ca erau inru-diti prin aliantä, fie cä unul i§i däduse fatadupä fiul celuilalt, ori din potrivä.

Apoi, in altá parte (p. 71-19) autorul insunume§te pe Niculita-nepotul «cuscru al seiu»(6 csotiniaep6c pp) §i ne dä dovadä cä vechea

www.digibuc.ro

KMA1731IDNOS x 710MINIL IN VIIIACUL AL XI 49

cuscrie dintre cele cloud familii a continuat,poate va fi fost intarita printr'o noua incus-crire. Kekavrnenii Armeni erau inruditi tot inacela chip §i cu amintitul prefect bulgar Di-mitrie Polemarhios, §i dacä, precum credem,Niculita era Roman, u§or ne facem o ideedespre amestecul de rasa al reprezentantilorputerii publice bizantine, un fenomen analogea cel constatat mai in urmä sub sceptrul sul-tanilor, mo0enitorii directi ai Bizantului.

G. Mematr. Vlabia Mare. 4

www.digibuc.ro

Dupä ce am cunoscut provenienta §i felulizvorului nostru istoric, s cercetam acumcare-i starea §i rostul Românilor din Pind inepoca ce ne preocupä. Cunoasterea mai deaproape a imprejurärilor, in care träesc §i semiKä, e neapäratä spre a ne da searnä maibine de intâmplärile ce vom povesti mai lavale.

Cea dintâiu informatie asupra Românilordela data ivirei lor in istorie !Ana la mi§careade sub domnia lui Duca ne-o dà hrisovul luiVasile al II-lea din anu11019, privitor la drep-turile arhiepiscopiei din Ohrida'). Dupä ce

Cartea lui Golubinskil Ogepirt, acT upasour. nepaaettMoscova 1871, in care (p. 263) s'a publicat acest hrisov im-prennä cu alte douä relativ la biserica din Ohrida, fiindtoarte rara, istoricul Gelzer le-a retiparit i comentat in Byz.Zeitschrift II (1893), p. 42 §i urm., puntindu-le la indemanatuturora.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS SI ROMANII IN VEACUL AL XI 51

prin enumerarea eparhiilor arata hotarele eide jurisdictie botare cari coincid cu lätireapolitica a Bulgariei sub Sarnuil impäratuldispune ca si Romanii ce locuesc peste intregacest teritoriu sa asculte lQisericeste.de aceea§capetenie religioasa 2). Statul lui Samuil cu-prindeà pe langa Bulgaria propriu zisä, Ma-cedonia si Albania, si se intindea panä inpartea despre rneazdnoapte a Tesaliei si a E-pirului. Care sunt acesti Vlahi si unde cu deo-sebire locuiau ei inlauntrul acestui cuprins,vom arata altädata mai cu deamanuntul. Deo-camdata observam numai cä aici prin oVlahiicuprin,si in hotarele Bulgariei» nu trebue säintelegem numarul total al Romanilor din pe-ninsula, cäci pe langä ei mai erau si Vlahiidin celelalte eparhii ale tärilor curat bizantinesi recucerite mai de vreme de Bizantini ; ex-presia actului impärätesc nu numai ca nu ta-gadueste acest lucru, ci rare chiar ca-1 accen-tu eazä. Intre ace§ti din urmä trebue sa socotimpe Romanii din pärfile muntoase ale Traciei

Kal say 7Caaav BouXyaptav 13Àdckwv... Iva ivsk

prAirw ópwv Ttilav co'Av (se. TÓN &pre/tic:mono) xai capeatiat

,,EyAtu; xal cixoliEtv to ),6you casori, Byz. Zeitschr. H, p. 46. Maitarziu g5sim in jurisdictia diecezei din Ohrida episcopatul«Vlahilor» (intaxonii) ladextov, ibid. 1 (1892), p. 257 g II, p. 60.

www.digibuc.ro

52 MURNU

precum i pe cei din Tesalia, din care ntimaio parte, dupa arätärile precise ale hrisovului,apartin arhiepiscopiei ohridene. Acest docu-ment îi are insemnätatea sa specialä pentruistoria bisericeasca a Românilor ; valoarea-iextraordinarä pentru noi e cä el, singurul sicel dintâiu, ne invedereaza mai bine mareaintindere a elementului românesc la inceputulveacului al XI-lea. Negresit, acest element arfi fost de mult cutropit de valurile slave saugrecesti, dacä ar fi fost pretutindeni räzlatit

farâmat in mici catune indosite prin vailesi pädurile balcanice, dupä teza sustinutä deunii. E insä mai presus de indoealä cä Ro-mânii, care traiau raspAnditi peste toata Bul-garia (&v& Tcdtaav BoArpEotv) îsi aveau centre ro-mânesti proprii, cu care veneau in atingeresi care le dadeau putinta de a-si pasha curätiacaracterului national, asa precum vedemrostit in hrisovul lui Vasile.

Centrele lor de capetenie le-am numit akadata : ele se aflau mai cu searna dealungulPindului i Balcanului precum ì in tinuturileinvecinate. Un popor atât de numeros in im-periul bizantin trebuià, fireste, sä iasä la ivealatot mai mult in viata politica i militarä., Nu

www.digibuc.ro

KEJKAVMENtIS §I ROMANI! IN IrRAOUL AL XI 53

ne mirädar cä, chiar dupa doi ani dela moartealui Vasile (1027), Vlahii apar cainglotire deo-sebitä in ostirea lui Constantin al VIII-lea laexpeditia inpotriva Saracenilor din Sicilia ').Lucru i mai cu inteles va fi cand pela sfâr-situl acestui veac Alexie Comneanul va cäutasä-si umple golurile sireagurilor lui chemândsub steaguri oameni din râodul pästorilorvlahi. Neincetata crestere i intdrire a Româ-nilor in peninsula balcanicä este de acum totmai des märturisitä de izvoarele contempo-rane i primitä färä discutie de catre cei maide frunte istorici moderni ; ea stä in raportdirect cu asfintirea puterii imperiale din Con-stantinopol. Veacul al 11-lea si al 12-lea e operioadá de reculegere i prepätire a Roma-nilor din Pind i Balcani. Cu cât ei cresc innurnär si in vârtute2), cu atât se dumiresc

1) Dupa Annales Barenses ad. a. (M. G, V, 53), citate deJ. Jung in Zeitschrift für oesterr. Gymnasien, an. al 27-lea,Viena 1876, p. 327 ; . . . hoc anno descendit... in Italiamcum exercitu magno i. e. Russorum, Guandalorum, Tur-.corum, Bur garorum , Vlachorum, Macedonum aliorumgueut caperet Siciliam. Cfr. Xenopol, lstor. Rom. I., p. 575, nota20. Jules Gray, L'Italie méridionale et l'empire byzantin(867-1071), Paris 1904, pune expeditia ateasta pe seama luiVasile al II-lea Bulgaroctonul i o dateaz6. din Mull 1025:

2) G. Finlay, A histpry of Greece, ed. Tozer, Oxford 1877,

www.digibuc.ro

54 M(JRNL

dau seamä de ce vor si pot; asteaptanumai vreme cu prilej ca sa-si incerce norocul.Izbanda lor nu e desävarsitä deck la sfarsittilveac. al XII-lea, sub Asanizi, cand Romanii,dand lovitura de gratie batrânei imparatii bi-zantine, devin cel mai insernnat factor political Peninsulei Balcanice. Inältarea si covarsireaRomani lor era o urmare fatala a caderii dom-niei bulgare, sub care ei, ca element romanic,se mistuiserä din zarea istoriei. Soarta lor auimpärtäsit-o Sarbii i Albanezii. Aceleasi im-prejuräri fericite, care inlesnesc desvoltareaRomanilor, scot din intuneric i pe acestecloud popoare. Sarbii vin In randul intaiuapoi urmeazä Albanezii 1). Razboiul cu Bul-garii, care a främantat mintea lui Vasile alII-lea peste 40 de ani, a avut ca urmare nunumai cäderea politicd a Bulgarilor, ci si, pana

111, p. 229, de0 «nu she spune cauzele», dar constata cafapt sigur cä «the Vallachian population in the b yzantineempire increased greatly in wealth and number duringthe eleventh and twelfth centuries».

Ace§tia apar in istorie intaia data in anul 1079 (Skylitzes,ed. Bonn, p. 739) in ogirea, cu care Nichifor Vasilakios,ducele din Durazzo, a pornit spre Constantinopol vrand sadetroneze pe Nichifor Boteneiates. Dupä aceea dispar pesteo suta de ani, pentru a nu se ivi iarä cleat pe timpul im-parätirei latine asupra Bizantului.

www.digibuc.ro

RERAVMENOS I ROMANII IN VEACUL AL XI 55

la un punct, nimicirea lor nationalä. Ei prinei insisi nu vor mai jucà in istorie decât unrot secundar. A fost un räzboiu de stärpire,cum rareori au cunoscut analele istoriei. Pro.vincii intregi din Bulgaria rämaserä pustii de,oameni. Tot pe atunci trebue sä punem im-putinarea i necontenita stingere a celor dinurmä rämäsite de colonii slave in Grecia denord. Aceste locuri deserte veneau acum Ro-mânii sd le ocupe. Era dar in rostul vremii cäacest popor, lesne sporitor, in mare parte päs.:toresc, satul de suferintele si lipsurile de totfelul ce a indurat, vietuind din greu prin co-claurii i sälbäticiile muntilor, s'a simtit atrasde Frumoasele sesuri, ale caror pasuni grase

pämânturi roditoare le cunosteä din ispita.0 schimbare in profesia-i mostenitä din strä-buni era cu atät mai necesara, cu cAt muntiierau acum impänati de familiile i turmele lor.Prisosul populatiei românesti trebuià revärsatpeste câmpiile despoporate din preajma plaiu-rilor locuite de dânsii. Procesul acesta, care inparte däinueste pând astäzi, e cam din aceeasvreme i comun tuturor grupärilor mari deRomâni. Ceeace se intâmplä acum In Tesalia,se intâmplà in chip asemänätor la poalele Bal-

www.digibuc.ro

56 G. MURNU

canilor i Carpatilor. 0 näzuintä mai timpuriede lätire §i emancipare ne Intampiná la Ro-mânii din Pind. Putine, dar pretioase sunt§tirile ce ne dä Kekavrnenos despre aceasta.Sä stäruim deci asupra lor cu .dinadinsul i säIntemelem spusele noastre pe märturiile lui.

Contigernul Vlahilor räsculati îl alcätuiautrei categorii de iocuitori. Cei dintai §i, pre-cum e de a§teptat, cei mai rebeli sunt mun-tenii, promotorii probabili ai Intregei mi§cäri;al doilea locuitorii dela ses, plugarii, §i altreilea ordsenii. Asupra celor dintâi avem unpasaj foarte interesant. Cäpeteniile lor In La-risa, fiind Intrebate de Niculita : «uncle suntacum (in familiile i vitele tor» , auräspuns: Ape muntii Bulgaria > . Apoi autorulne dä urmätoarea deslu§ire : «Ccici astjel eobiceiul br, ca familiile ci turmele Vlahilorsä petreacd din luna Aprilie pänd in Sep-tembre pe muntii cei si in locurile celemai reci»'). Din aceasta întelegem cä Ro-mânii, cari träiau din pästorie, iernau pe câm-

Cecaumeni, p. 68-69: Eircóvzoç l xì rpb; tol.); BAckx.ouç noii

Eial scc ;ark útLitw X a yuvainç %tiv ; Ct13%01 07COV ' EIG t öplBouXyageg. coOton yetp kouat Tifucov, Yva T6v BAcixtuv wripl ma at ya-

wl/at ccilT.trw slaty arch 'Anpatou palvo; go.); !urcEp.Mou parnic N*Poi; öpecn tOEh fuxpo-rcirote, Tema*

www.digibuc.ro

KIAKAVMFINOS §I ROMANII N VDACUL AL XI 57

pine Tesaliei §i ale Macedoniei, iar vara, pecälduri, îi duceau familiile §i turmele pe cul-mile §i väile muntilor inalti ai gBulgariet» 1).

Obiceiul acesta e urmat cu sfintenie panäastäzi de catre populatia nomadä a Roma-nilor. E curios cä in decurs de aproape nouäveacuri (obiceiul insä trebue sä fi fost maivechiu) nimic nu s'a schimbat in aceastä pri-vintä. Dela Pouqueville §i Leake !Ana' la G.Weigand toti cälätorii, cari i-au väzut in Grecia,Epir §i Macedonia (ba chiar in Serbia §i inBulgaria) constatä deopotrivä acela§ lucru.Dar acest obiceiu nu era, desigur, generalizatla toatä populatia munteneascä. Pe langa no-mazi, o parte insemnatä de Romani aveau,precurn au §i astäzi, locuinti statornice prinmunti §i petreceau prin fortäretele lor naturaleträind din produsele industriei casnice, caree strans legatä cu indeletnicirea lor de cäpe-tenie 2) Printre ace§tia mai erau, fie cat de

E numele dat Macedoniei ca parte integranta a Bul-gariei politice, de cand Macedonia el-A cuceritä de Bulgarimai ales de când tarii îi aveau resedinta in Ohricla ; el, dupacum vedem din Kekavmenos, se va fi Ostrat in popordupil aceea cat'ava vreme, dar mai Carziu dispare cu totul.

2) Ne incredintam, dupà analogie, din cele spuse de N.Acominatos (Honiate), ed. Bonn, p. 482, 5-7 si 487, 17-19,despre multele i puternicele cetati ale Românilor depe coastelemuntilor Balcani.

www.digibuc.ro

58 G. MURNU

putini, §i altii, cari cultivau o parte din pa-mantul arabil din cuprinsul muntilor, a§à curnafldm dela cdldtorii din veacul trecut §i pre-cum se obi§nue§te si astdzi. Cd. §i in mu ntii lorRomanii nu au uttat, vr'odatd manuirea plu-gului, o dovedWe nu numai faptul acesta indeobte cunoscut, ci si o seamd de termeniagricoli de origine latiná, pdstrati pana astaziin graiul lor (agru, ar, aratru, trier, mânu-chiu, etc.).

Dovada cea mai strdlucitä insä e pasajul,in care Kekavmenos ne vorbqte de Romaniia§ezati pe campie §i dedati de bund searnd lamunca campului '). Capii räsculatilor i§i re-cruteazd o mare parte din oaste in partiteraului Pleres, intre Farsala §i Larisa. «Acestrâu zice Kekavmenos are de o laturede alta un >ges mare >i trece prin mijloculVlahilor, despârtindu-i in cloud».

CA o populatie romaneascd säld§luitä lacamp nu e un basm scornit de Kekavmenos2),

Zicem de bunei seamei, cäci ca nomazi ei n'ar fi avutce cäuta la camp in luna lunie, adeca In toiul arsitei (sa setie seamá de Tesalia). Am väzut mai sus cä familiile pásto-rilor dela Aprilie "Ana in Septembre petreceau pe munti.

2) 0 recunoaste si Finlay fdra sä fi cunoscut pe Kekav-menos; v. op. cit., IV, p. 29 : in the eleventh century, the

www.digibuc.ro

KEKA.VMENOS SI ROMINII IN VEACLL AL XI 59

se adevere§te §i din traditia räspanditä §i azipe la Romanii din Pind. Weigand, cunoscutulcercetätor al neamului nostru, vizitând mareacomund rornaneascä din Olimp, Vlaho-Livad,aflä dela locuitori cä ei au venit dela camp cuvr'o 400 de ani inainte, adicä «tocmai de pevremea venirei Turcilor». «De teama cuce-ritorilor pcigâni, observá filologul germ an,clasele posesoare, i aceAa erau Românii,s' au ingri j it de o mai mare sigurantd. Atuncile-a venit in ßând sa se "impreuneze in numeirmai mare $i astfel sei se retragei in munti,unde erau mai siguri dead pe câmpie. CdVlahii din Olimp locuiau "inainte mai spremeazdzi pe cdmpia Tesaliei, reese i din im-prejurarea cd multi din eistdpdnesc pe acea-std câmpie mosii motenite de veacuri infamiliile lor»1). Acela§ lucru ar aveà de spusdespre un asemenea trecut §i alte comune dinPind 2), resturile vechei §i numeroasei po-

Vallachian race occupied a great part of the plains ofThessaly.

0 G. Weigand, Die Sprache der Olympo-Walachen,.Leipzig 1888, p. 11-12.

2) C. si W. M. Leake, Travels in Nothern Greece, London1835, vol. I, p. 274 (el a calätorit in 1805) ; i R. Roesler,Romanische Studien, Leipzig 1871, cap. VII (e vorba de co-muna

www.digibuc.ro

60 G. MURNU

pulatii romanesti a Tesaliei, singura care in-dreptate0e numirea de Vlahie ce s'a dat aces-teia in cele din urmä veacuri ale evului mediu.

Cum cä Romanii din veacul al X-lea i alXl-lea incoace s'au ocupat pe o scard mai in-tinsä cu agricultura, ne putem incredinta 0pe alta cale. Cam dela muntele Gramos Wandla hotarele nordice ale Tesaliei loCuesc astäzia§a numitii Copeiciari, Romanii grecizati demai multe sute de ani. Numele lor e slay §iinsemneazä vlugari», in opozitie cu pastoriinomazi sau meste§ugarii 1).

Stiindu-se cat de incet si cu cata greutatepäräsesc Romanii nationalitatea lor (dovadädupä Insu d-1 Weigand, cä Copäciarii n'aupierdut deck numai limba nationald, dar indatine 0 port se deosebesc putin de ceilaltiRomani, ceeace se observä §i la Vlahii din A-carnania i Etolia, cari se räspandesc iarna cuturm de panäin Atica), n'ar fi exagerat, credem,dacä dedarea lor la munca campului o vomdata din cele dintk veacuri dela descälecarealor in aceste locuri. Ba chiar suntem nevoiti saadmitem aceastä vechime a ocupatiei lor, caci

11 G. Weigand, Die Aro?nunen, Leipzig 1895, 1. p. 130,nota ; y. i pazitia lor geografica in harta anexatit acolo.

www.digibuc.ro

KE1UVMENOS *I ROMANI" Th VEACUL xi 61

numele. slay ce poartä acest popor de plugariin tinuturi cu totul neslave se urcä desigurpana la timpul stäpanirei bulgare, deci panäin veacul al X-lea. Noua lor ocupatie fiind le-gatä cu trebuinta statorniciei §i prin urmare aunei culturi mai mari, a adus cu sine §i des-nationalizarea lor mai timpurie. Scoala §i bi-serica greceascä puteau astfel sä lucreze mailesne asupra lor deck asupra populatiei mun-tene§ti, atk de refractarä inräuririlor sträine.Si mai expuse erau familiile române§ti ceapucase a se statornici prin ora§e. Existentaunor asemenea familii ne-o märturise§te Ke-kavmenos. Sufletul intregei revolutii erà casaunui Vlah din Larisa (p. 68, 15-16). Dinacest punct de vedere e cu mult inteles o altämärturisire din acela§ autor : «lar dacei Vlahiiisi aseazei familiile in cetätile Romaniei,clei-le voe sei le aseze» (p. 75, 2). Färä in-doialä cä mäcar unii din a§à numitii Lctriseni

Tricaliti (ibid. p. 67, 15 ; 69, 10 §i 71, 32),singuratice persoane cari au atâtat pe rebeliori au luat parte aläturi de dân§ii la räscoalä,nu erau decât Români ; dar ei, a§ezati de multIn cetate §i amestecati in relatiile lor zilnicecu Grecii, i§i perduserä caracterul rustic care

www.digibuc.ro

62 G. MGRNCT

pe atunci completa intelesul numelui de vIah.Ca or4eni sau cerdfeni (csoptocsrpitat zice Ke-kavinenos), bucurandu-se de mai multe drep-turi §i foloase, se identificau cu natiunea po-litica, i incetul cu incetul Armeanul Ke-kavm enos ne sta ca pilda se simteau ca<,Romei», in opozitie cu «barbarul» dela campsau:dela munte). Aceasta era cu atat mai u§orcu cat comunitatea religioasä inlatura oricepi edica in grecizarea lor. Furia cu care ii atacáKekavmenos ne arata rezistenta nationala aacestor Romani, dar aceastä rezistentä nuputea merge la nesfar§it. La urrna era fatalca elementul roman sä fie cople§it, cäci el nuaducea decat taria fizicä i ii lipsea arma ceamai de frunte, cultura. singurul talisman inviata popoarelor.

1) Zic cetateni sau oräseni si sunt dator cu o lämurire. Intermenii acestia nu trebue sil se vadá decât numai o calitatesi nu o clasä socialti a populatiunei. Catä sa nu uitam cäburghezia (bourgeoisie, Bilrgertum sau Bilrgerschaft) asacum se infätiseazä In Apus, organizatä si constienta de in-teresele sale proprii si in luptä spornicä en celelalte startsOciale, n'a eccistat in imperiul bizantin. Aceasta e unadin deosebirile ce constitue contrastul Intre statele europene§i orientate; ea a fost de o insemnätate capitalä in evolutiaculturalä a Europei occidentale. 0 dovadá de lipsa acesteistäri sociale la popoarele din Rdsärit e cä ele n'au un cuvântcorespunzAtor pentru denumirea ei.

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

KEKAVMENOS 1 ROMINII IN VEACUL AL XI 63

Orasele balcanice in aceasta vreme erauin deobste grecesti si slave, desi nu lipseauin ele si alte elemente eterogene, precum bu-naoarä Armeni si Evrei si pe alocuri si Ro-mani ; dar adeväratul factor cultural si politicil alcätuiau Grecii si Slavii, prin care intele-gem si multimea de grecizati si slavizati. Gre-cismul si slavismul aveau un turn cu multmai puternic deck insäsi puterea lor nume-rica: era biserica nationalä si limba lor sfeintd,care se impunea tuturor. Valurile Romanilorse spärgeau ca izbite de stancä la pragul cen-trelor mai mari. Orasele erau un fel de ba-sinuri, in care se scurgeau fortele romanestisi alimentau elementul strain. Aceastä släbi-ciune a romanismului se vede 'Ana astäzi,mai cu seamä in tarile ce stau sub stapanirestrainä. Este scäderea poporului, care ese dinstarea lui täräneasca inteo tara de cuceritori.lnferioritatea aceasta socialä va nimici maitarziu romanitatea statului infiintat de Asanizisi va opri pe loc romanimea din Marea Vlahie.Necontenita straduintä a Romanilor de a sedesface de aceste lanturi ii va sili aproapeinstinctiv sä se concentreze in Carpati, undevor fi la largul lor si vor putea sa se organi-

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

64 G. MURNIJ

zeze färä primejdia de a fi cutropiti de gre-cism sau de slavism. Desrobirea bisericeascäa Românilor i deci a limbei române§ti ar fiinsemnat mai mult deck neatarnarea lor

dar ea era cu neputintä de conceputmäcar in conditiile de atunci. Aceastä minuneanticanonial s'a putut sävär0 numai dupdmarea reformä din Apus. Trecutul nostruistoric ne Inv* cä ea nu Inseamnä pentrunoi mai putin decât opera uria§ä a cälugäru-lui augustin In Germania. Aceastä cucerirepa§nicä. a Românilor Intrece In efect toateluptele câte au purtat ei veodata. In virtua-litatea ei stä unirea sufleteascd a românis-mului §i a viitorului sau politic.

Dacä Românii aveau de acum tárie i nu-mär, sä vedem insá care era starea lor so-cialä ci politicd. Din nefericire, aici ne lipsescamänuntele cu desävär0re 1): Impärtaseau

1) Ating In treacät aceste chestii si mai ales pe cea din-tai , cAci e greu sä ma pronunt asupra lor In mod definitivin starea actual& a studitlor istorice bizantine. Nu numai peterenul administratiei, a finantelor si a justitiei e foarte multde fäcut, ci i insäsi cunoaste-ea depliná a istoriei externea Bizantului rämäne rezervatä viitorului. Un inceput foartebun pentru viitoarea clädire stiintificä s'a facut In Prat*.Pe längä lucrärile de necontestatä valoare ale lui Schlum-berger, pe care II citäm aid, este si intreprinderea mult

www.digibuc.ro

KERAVMENOS §.1 ROMANI" r NTIDAOUL AL XI 65

ei in imperiu soarta majoritätii poporului derand, a§a precum gäsim mai tarziu pe fratiilor din Carpati sub Sa§i §i Unguri ? Nici Ke-kavmenos, nici vr'un alt izvor istoric nu ade-vere§te acest lucru. Se pare ea intre Romaniidin Peninsula Balcanicä, dupä 'cum §i inde-letnicirea lor de frunte presupune, n'au fost«run-IL-1i» §i «iobagi», cel putin In treapta deinjosire socialä in care erau ace§tia (se §tiede altmintrelea cä «erbia» la Bizantini aveao forma mai blandä decat in alte parti), ex-ceptie fäcand poate de o seamä de familiiromane§ti däruite manästirilor. Dar §i acesteanu se gäseau inteo stare de plans, judecanddupä traiul ce duc Vlahii dela Sf. Munte ').Numai in Serbia starea Romanilor, dupä cumne aratä documentele sarbe§ti, seamänä a fifost ceva mai deosebitä ; dar aceste docu-mente ne vorbesc de o populatie räzleatd,§i apoi nu §tim dacä, pe langá slugile ma-nästirilor, nu era §i pe acolo, prin munti,

meritosului profesor la Sorbona, Ch. Diehl, autorul istorieilui Justinian. El si-a facut un cerc de Invätati, cari sub di-rectia sa prelucreazä parti anumite din istoria bizantina cuspeciala considerare a chestiilor interne si sociale.

1) ph. Meyer, Die Sctupturkunden für die Geschichteder Athosklöster, Leipzig 1894, p. 163-181.

G. Minoru. Vlallia Mare. 5

www.digibuc.ro

66 G. MURNU

ca in toatä peninsula, o altä populatie româ-neascä, deopotrivä in stare cu cea din Pind.

Fiind vorba exclusiv de cei din urtnä 1)--in intelesul strâns al cuvântuluiputemzice cu sigurantä ca, aproape in intreg veaculde mijloc, mai mult decât pe vremea cât aufost «raiale» turce§ti, träiau in conditiuni po-litice exceptionale ; §i nu erau numai ei inaceste conditiuni, ci mai toate popoarele mun-tene din imperiu, cu deosebire Isaurii asiatici,Albanezii §i Slavonii din Pelopones. Condi-tiile de supunere ale acestor din urma trebuesä fi fost pânä la un punct, cel putin la in-ceput, identice cu ale Românilor din Pind.Dela stabilirea lor in Pelopones (587) i pmla 815 s'au bucurat de neatârnare deplina.Dupä aceea impäratii, supunând o parte dintriburile lor, le-au impus urmätoarele conditii:a) sä primeascä pe capii numiti de strategii

I) Inteleg populatia raunteneascä dealungul lantului demunti ce formeazä masivul Pindului, cad locuitoril de laamp au sulerit jugul serbieicel putin in veacul al XIV-leatot asa de mull ca si vecinii lor Greci, Albanezi si Bulgari.In privinta asta v. Revue arehéologique, nouv. série, Vannée, vol. IX, Paris 1864, p. 153 si urm. (artic. lui L. Heuzey,Les Couvents des Météors en Thessalie d'après un ma-nuserit gree).

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS SI ROMANII IN VEAOUL AL XI 67

bizantini, capi de cele mai multe ori ale§i dedân§ii (strategul se märginea sä dea numaiinvestitura); b) sä satisfacd serviciul militar;c) sä pläteascä birul 1). Se intelege cá aceastäautonomie §oväia dupd imprejurdri §i eramai largd sau mai restrdnsd, dupd cum §irimpárdtia era mai slabd sau mai tare. Aceastästare exceptionalä a muntenilor si in deosebia Romani lor §i Albanezilor, cu care Romaniiau multe puncte comune, o märturise§te §iJirecek : «Pe lângei iobagi in Bulgaria ca siin imperiul bizantin se aflauoameni liberi,mai ales pe indltimile Balcanului si Rodo-pei, i in genere pe mun(ii nesträbeituti, peunde Albanezii si Românii trillau in vechealibertate» 2).

Acela§ lucru constata §i marele Hopf pentruveacul al XI-lea §i al XII-lea : «Vlahii din Pindse sus(ineau liberi pe coastele Pindului»3).Izvorul special al acestei päreri a invätatilor

1) Vezi Pierre Grénier, i'empire byzantin, son evolutionsociale et politique, Paris 1904, p. 82 0 urm. Cf. §i C.Hopf, in Griechenland (ed. separata in 8 vol. din lexiconulBrockhaus), vol. 6, Leipzig 1870, P. 126-127.

2) Geschichte der Bulgaren, p. 126 §i 403-404.:) C. Hopf , 4p. cit., p. 165 Osie behaupleten sich frei

an den Abhtingen des Pindos»).

www.digibuc.ro

68 G. MURNI.T

este, pe langd scriitori bizantini de mai tar-ziu, Benjamin din Tudela. El este insä mar-torul veacului al XII-lea. Daca Hopf prime§teacela§ lucru §i pentru veacul anterior, asta oface talmacind pasajul cunoscut al lui Benja-min, care implica ideea continuitätii neintre-rupte de neatarnare la ace§ti Romani, a§acum o intelege §i Jirecek. Dupä publicarealui Kekavmenos, autor incä necunoscut isto-ricilor citati, santem mai lämuriti asupra vre-milor 'dinnaintea cälätoriei lui Beniamin. Inveacul al X-lea i-am gasit pe Romani supu§idomniei bizantine, dar cu o administratieproprie, pvsä sub privegherea strategului dinLarisa, insä cu tin titlu deosebit 1.). Era aceastacu invoirea lor sau o intervenire a suveranu-lui care hotara§te dupa bunul sat' plac soartasupu§ilor sal ? Se pare ca aceastä atributienotiä a strategului Eladei §i in deosebi a luiNiculita era o dispozitie recentä a lui Vasileal Il-lea,caci in hrisovul de numire nu ni sespune Cà postul ce i s'a incredintat ar fi fost

1) Am vAzut (p. 15-16) 6 Vasile al 11-ea därue5te stra-tegului Niculita sip &Rip Troy Bkáktuv 'Mao; domnia pesteViahii Eladei ; din aceasta rezultä cä titiul säu era apy_cov te6vBXcixo.) 'EXXacK, adicä domn peste Vlabii din Elada (§i tarulbulgar era pentru scriitorii bizantini tot un apxwv).

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS i ROMANII IN YEACUL AL xi 69

ocupat de alt cineva linainte de dânsul. Dinaceasta presupunem cá e un post nou, ocreatiune proprie a lui Vasile, impusä de fin-prejuräri, probabil dupä ce el, restauratoruldornniei bizantine in Peninsula BalcanicA, vafi urnilit pe Rom âni prin puterea armelor. Elva fi crutat Insá organizarea lor nationalA In-temeiatä pe datini §i obiceiuri mo§tenite, cäcialtfel ocârmuirea lor deosebitä In aceea§ pro-vincie nu poate avea inteles.

Ei erau Impartiti In triburi §i triburile aveaucäpeteniile bor. Kekavmenos ne vorbe§te deasemenea cäpetenii Oroxpyrot z6n 13)4)(04 LaDacoromâni §i la Românii din Serbia ei senumiau cneji 1) (chineji) i voevozi, la ceidin Pind purtau numele de celnici. Insem-narea lor e aceea§, adicä toti ace§ti termenisunt de originä militard §i sunt Imprumu-tati dela Slavi 2). Sä fi fost §i institutiile ce

Vezi Pia, Aber die Abstammung der Rumänen, Leipzig1880, p. 59 ; v. §i Jirecek, op. cit., p. 218.

2) Kekavmenos traduce pe TZOLvixoç cu crspccrly4=gvoe-\rod', belli dux, adia nu cu intelesul ordinar de prefectsau guvernator, ci ca atributie ; cf. Cecaum., op.

p. 2 : asparlyós, ubi strategi vocabulum ducem mi-litarem significat, zice Vasiljevskij dupá Cecaum., p. 9, 4.Cuvantul celnik (in sensul primitiv de fruntaf, de la celo

frunte») nu mai tne§te la Bulgari ; In locul lui e moder-

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

70 G. MURNU

reprezintau de origine slavd ? Aceasta e cuputintd. Obârsia lor se urcd de bund seamdpânä in epoca intâei domnii bulgare si credemcd ele au izvorât din aceleasi nevoi sociale,care sunt de cdutat numai 'in întocmirea cucaracter feudal a stgului hulgar si nu sub re-gimul absolutistic si centralizator al cezarilorbizantini. Aceastä institutie o(celnicatul»), cunumirea si originea probabildslavd, a sträbâtutasa de adânc in viata Românilor dela Pind,Incât nici !And astdzl n'a dispdrut. Formasub care ni se infatiseazd la tribul Färsaro-tilor pare a fi cea mai primitivd si neaosa,si ne permite unele concluzii retrospective 1).Atributiile celnicilor trebue sd fi fost, maimult sau mai putin, asemenea celor consta-

nul nacealnik gef » ; iar voevoda la ei are astazi intele-sul de cdpitan sau staroste de hoti. La Sarbii din Ungariaexistä expresia gradonacelnik, care corespunde cu germ..Bargermeister. In evul mediu terminul celnic a fost adoptatsi de statul sârbesc. Hopf, op. cit., p. 457, vorbind de im-pärtirea acestui stat intre feudalii sarbi dupä moartea luitefan Dusan (1355) numeste pe Vucasin «Sohn des celnik

Margnava, (Vucasin ocupa tara dela Serres pânä la Dunarel.1) Despre celnicul actual (Grecii traduc TU)tyyccs, el e

inlocuit in unele pärti prin turc. chilid6) g atributtile lui ,v. G. Weigand, Die Aromunen, I, p. 186 si urm ; cf. siJirecek, Das Fiirstenthum Bulgarien, p. 119 ; L. Heuzey,Le mont Olympe et l'Acarnanie, Paris 1860, p. 274.

www.digibuc.ro

IMICAVMENOS klI ROMANII IN VEACUL AL XI 71

tate la cnejii §i voevozii carpatini : ei erau unelement intermediar intre triburi §i stäpânire§i totui 4conducätori autonomi ai poporu-lui» 1) Si la Românii din Pind celnicatul evo-lueazä intocmai ca §i voevodatul la Dacoro-mâni ; dacä el n'a ajuns la desvoltarea aces-tuia, asta se datore§te imprejurdrilor vitrege,sub care se gäsea poporul român in nordulGreciei, precum am väzut. Chiar din timpullui Kekavmenos vedem pe capii lor condu-când poporul la luptä, ceeace ne face sä cre-dem cä ei, pe lângä autoritate teritorialä, maiaveau §i atributii mili tare. Dacä la aceasta vomadäoga rolul lor judecätoresc, exercitat de si-gur pe baza dreptului consuetudinar, asa cumse practicä pe alocuri i astäzi de cátre cel.-nici, vom completa cadrul in care se mi§cäace§ti reprezentanti ai poporului român. Inacest stadiu al lor amintesc pozitia privilegiatäce ocupä in veacul XIV-lea voevozii din Ma-ramure§2). E§iti din popor §i räzimati pe dân-;sul, ei identificau interesele lor cu ale multi-:

1) I. Bogdan, Originea voevodatului la Romelni, p. 3 ;v. §i D. Onciul, Originele principatelor romtine, Bucure§ti1899, p. 134, nota 23.

2) V. N. lorga, Sate gi preoti din Ardeal, BucureVi1902, p. 131.

www.digibuc.ro

72 G. MURNU

mei. Se apdrau dar pe sine, apärändu-§i nea-mul de näpästuirile stapanirei. In aceastá ne-incetatä luptä ei 14i intäresc legäturile intredariii §i popor, §i se prefac inteun singurcorp in fata primejdiei de afarä. A§a-i intám-pinärn in mi§carea lor din 1066.

www.digibuc.ro

In interesul povestirei, sa lärgim acum putinorizontul cuno§tintelornoastre istorice asupraBizantului §i sä ne oprim mai indelung ladomnia lui Constantin Duca, subt care se in-tâmplä tulburarile Românilor.

Ca sa ne facem o icoanä mai limpede deceeace este impärätia bizantina dupa incor-porarea Bulgariei, am putea-o semui cu Aus-tria Inainte de dualism, caci e singurul statmodern, cu care are mai multe analogii.Partea räsariteand, mai civilizatä, in carepredomne§te elementul grec, impreuna cuArmenia, amintege Austria propriu zisä cuBoemia; cea apuseana, a§a numita Penin-sula Balcanied, ne face sä gândim la Un-garia in hotarele-i actuale. Aceea§ baltäturade popoare cu acelea§i conflicte §i tendintinationale §i cu acela§ aparat de stat mo-

www.digibuc.ro

74 G. MURNU

narhic, grecizat numai in exterior, dar inadâncul lui sprijinit pe temelii romane. In-si§i Grecii poartä cu mândrie numele cetä-tenilor romani §i recunosc continuarea im-pärätiei dela August, intemeetorul ei, pândla cel din urmä autocrat al Bizantuhii. Pu-terea culturalä a elenismului, oricât de maresi de minuni fäcdroare s'a socotit, n'a pututsfärâma aceastä unitate, ba putem zice cdea a suferit o infrângere fata de spirituleminent politic si militar al cezarilor, ceeace explica §i zilele lungi ale impärätiei. Nucultura §i arta elinä a restituit in veaculal X-lea, veacul celei mai inalte märiri po-litice a Bizantului, vechile-i hotare, ci a§azicând rede§teptarea spiritului roman in Va-sile al II-lea, acest Traian al Constantino-polului, «orn cu trup §i suflet de fier». DacaTraian a bätut §i zdrobit pe Decebal §i peDaci, Armeanul din Macedonia, succesorulsäu, noua veacuri mai târziu, a culcat lapämânt pe Samuil §i poporul säu bulgar,in care träiau si se räzboiau propriu zis nuSlavii rabdurii §i supu§i, ci sufletul crud §iräzboinic al semintiei lui Asparuh §i Crum.Aproape trei veacuri §i jurnätate (679-1019)

www.digibuc.ro

KEKANniENOS ROMANII IN VEACUL AL XI 75

a tinut stäpanirea acestor barbari, cari auschimbat fata Peninsulei Balcanice. Uniti §ila urma contopiti cu Slavii, ei au prilejuitrazletirea poporului roman din locuintelesale centrale provinciile nordice ale pe-ninsulei §i tot ei au risipit in mare partegrecismul din Europa. Vasile Macedoneanul,intruparea duhului razbunator al acestor cloudneamuri, i-a strivit sub arma nemiloasa §ia restabilit pentru cea din urrna data vazaRomei noua intre Dunare §i Marea Adriatica.

Dar relele mari §i felurite, care bantuiaustatul chiar §i subt sceptrul lui Vasile, auizbucnit numai deck dup.' moartea lui. Eleerau mai ales de naturä economica. insta-panirea de pamanturi intinse, a§a numitelelatifundii, §i deci marile bogatii ce.§i ago-niseau, dedeau familiilor ambitioase provin-ciale putinta sa sgudue autoritatea împä-räteascà. De aici urmau desele pronuncia-mente militare §i nesfaritele lupte civile,care, sleind puterile statului, pe deoparte in-lesniau incercarile nationalitätilor de a scu-tura jugul bizantin, iar pe de alta dau ra-gaz barbarilor din räsarit §i meaza-noaptesá prade §i sa ciunteasca imparätia. Proprie-

www.digibuc.ro

76 G. MURNU

tarii mari despoiau pe cei mici §i reduceaula sapä de lemn populatia dela tart fäcând-onetrebnica la purtatul armelor. Trecea darprin intreaga impärätie o suflare de feuda-lism, care n'a cäpätat fiintä §i tärie deplinädecât nu mult dupä aceea, in amestec cucruciatii. Pentru stârpirea acestor rele, se in-telege, s'au pus legi §i s'au luat nu arareorimäsuri bune din partea celor mai energiciImparati, dar relele erau prea adânci pentrua fi cu totul tämäduite. De la Vasile al II-leapanä la Constantin Duca nu avem de in-semnat deck neincetatä släbire Inläuntru §iinfrângeri in afarä. Turcii amenintä a po-topi Asia, iar hoardele fratilor lor a§ezati lastânga Dunärei nävälesc i stricä provinciileeuropene, pe câtä vreme Normanzii In Italiaintunecä cu totul luciul armelor bizantine.In aceastä vreme de cumpänä §i ispitá cadenefericita domnie a lui Constantin al X-IeaDuca (1050-1067), -care, din mai multepuncte de vedere, s'ar putea socoti ca pro-totipul domnului fanariot din tärile române.El a mo§tenit tronul dela Isac Comnenul,cäruia i-a slujit cu rarä iscusintä ca ministrude finante. Prin el incepe a§a zisa erd a

www.digibuc.ro

REEAVMENOE §I ROMINII IN VEACUL AL xt 77

Ducilor ci Comnenilor, era umanismului bi-zantin, o rena§tere a culturei clasice, careproduce istorici vestiti ca Ana Comnena,Kinnamos §i Nichita Acominatos. Casa luiDuca era deschisä artelor §i §tiintei; §i el in-su§i, irnpäratul, crescut de vrednicul säu prie-ten §i dascäl, pompos numitul «corifeu al fi-lozofilor» Mihail Psellos, tipul cel mai de-sävâr§it al invätatului bizantin, se indelet-nicea dinadins cu cärturäria in chipul unuisofist sau retor de odinioarä §i huzurea inteovreme and norii furtuno§i mereu se tilde-seau in preajma impärätiei. Dar räul cel maimare era dragostea lui nemärginità pentrubard. Näscocea tot felul de mijloace ca säingrämädeascä avere in vistierie. Drept-caresporea däjdiile §i adäoga altele noi subt di-ferite motive. Pentru a izbuti §i mai binepe aceastä cale, el dä in intreprind ere dreptulde percepere a därilor publice §i pricinue§teastfel o i mai adâncä nemultumire in popor.Färd crutare, tae §i rupe unde poate, numaide dragul economiei. Scade simbria ostai-lor, desfiinteazä posturi mai gras plätite, in-grijqte putin de echipare i munitii §i lash'baltä lucrärile de intärire a hotarelor. $i in

www.digibuc.ro

78 G. MURNU

scurt, militarismul, singurul element sänätosin aceste vremuri grele, e jertfit in favorulbiurocratiei §i senatului, pe care ill impäneazäcu elemente democratice §i-1 apropie de par-lamentarismul modern. Aici nu lucra numaidragostea lui de bani, ci §i teama de aristo-cratia militarä, care fäceä din armatä o unealtä§i se ridica impotriva dinastiei 1). Mäsurile-iantimilitare au rupt stavilele rezistentei si adat pas cutropirilor duFnane. Selgiukii Ina-inteazä mereu §i ocupä definitiv Armenia ;Normanzii ochesc provinciile despre MareaAdriaticä, iar Uzii din tärile române§ti, caredupa neam §i nunlär covârseau pe fratii lorPecenenghi, trec Dunärea (vr'o 60.000 deoameni) §i potopesc Bulgaria, de unde apoipornind pustiesc Macedonia §i sosesc pänäin Grecia. Mare grijä §i spaiind la Constan-tinopol. «Impäratul cu toatei mâhnirea cesimtea poveste§te Zonara 2) tot amânastrângerea o,stirii sub cuvânt cei barbariiprin multime sunt cu neputintei de respins,

1) v. Gelzer in Krumbacher, Gesch. der byz. Litteratur,ed. II, p. 1007.

2) loan Zonara (ed. Teubner), vol. IV, p. 198 si 199 : v.si Hertzberg, Geschichte der Byzantiner und des Osmanis-chen Reiches, Berlin 1883, P. 243.

www.digibuc.ro

KEKAVILENOS *I ItOMINII IN VEACUL AL \I 79

dar la dreptul vorbind pentrucei nu voiaAl cheltuiascei nici un ban. Toll erau su-peirati de aceastei nepäsare $i sgtircenie aimpeiratului $i au inceput sii-1 ocarascä fat4.Acesta in sfdr$it s'a holeircit sei se mi$te$i ludnd vr'o 150 de oameni de arme a e$itdin capitalä $i a apucat spre locurile undenetneriserä barbarii ; tot odatei dada po-runcei set se strcingei o$tire. Aceasta era maimult o prefacatorie deceit o serioasei ho-tärdre de a lua ofensiva asupra potopuluide barbari. Norocul insä a scäpat pe im-petrat de primejdie $i ru$ine, caci in curtindi s'a vestit desetvdr§ita ristpire a barbari-lor : ei fusera bantuiti de:ciumii $i sparcuitide Bulgari.$i Pecenenghi, care mai ales aupätimit de neivala Uzilor».

Subt un asernenea regim era lucru firescsä izbucneascä tulburäri §i räzvrätiri in di-ferite parti ale impärätiei si cu deosebire intre popoarele care pândeau ceasul prielnicca sä-§i poata c4tiga neatârnarea doritä.Dupä un an dela näpädirea Uzilor, in 1066,vedem pe Romani in Elada luând armeleim potriva stäpânirii. Prilejul II däduse fisculläcomia in veci nepotolitä a lui Duca. Era

www.digibuc.ro

80 G. MIJRNU

acelas pretext care daduse nastere, cu vr'un.sfert de veac Inainte, revolutiei bulgare sisarbesti sub Mihail Paflagonul (1034-1041).Fratele acestuia si ministrul säu Ioan, tot asanechibzuit despoietor al poporului, n'a crutatnici un mijloc de a-1 stoarce si Impi la pecale financiarä. Mäsurile lui fiscale au apasatmai tare asupra Sarbilor si Bulgarilor. Ras-coala pornind In Serbia s'a Intins cu iutealafulgerului intre Bulgári. Acestia, condusi dePetru Delian, sant pe cale de a intemeia dinnou domnia lor nationalä, dar certele dintreapeteniile lor au inläturat pacostea ridicatä.asupra Bizantinilor. Dacä incercarea Bulgari-lor a dat gres, Sarbii insä s'au sustinut maideparte subt craiul lor Mihail, flul lui StefanBojslav (1050-1084). Aceste precedente in-curajau de astä data pe Romani.

Dar inainte de a ne ocupa de faptele lor,sä vedem ce fel erau därile cari duc in ispitäraladarea poporului.

Cu privire la aceasta avem o märturie des-tul de lämuritá pentru a intelege natura lor :«ele erau adaose de ddri -in sume mari debani» 1). inteun pasaj interesant din gCuvant

1) Cecaum., op. cit., p. 70, 12: ., yip %CI n it V volitcy.cittov

aiiNast; 7torrlacq.

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

KICKAVMENOS X ROMANII IN VBACUL AL xx 81

de sfat catre impäratul» autorul, adresându-setanärului impärat Alexie Comnenul, justifieaindirect räscoala fäcuta de Romani (precum

oricare mi§care eventualä de felul acesta)cu urmätoarele cuvinte : gririle de subt

ta sei nu fie Impoveirate cu zilniceadaose i sporiri si scorniri de biruri ci credeca nu se vor reizvreiti, ci din tot sufletul ifivor slaji, daca deirile de peste an cittre vis-tierie nu vor trece peste puterile lor'). Pre-cum vedem, e vorba de nite impozite suple-.mentare sau extraordinare, care ceeace emai important In cazul de fata trebuiaupercepute In bani (vollEallcact). Daca tinem sea-mä de identitatea sarcinei fiscale ce a silit peSârbi §i pe Bulgari in 1041 sä ridice steagulrevolutiei, pricepem mai wr gravitatea bi-rurilor puse de Duca. Dupd cäderea domnieislave §i restaurarea impärätiei bizantine In Pe-ninsula Balcanied, Vasile al H-lea, având invedere pe semne multimea populatiilor etero-gene §i mai cu seamä inferioritatea lor cultu-raid In aceastä parte, a luat inteleapta mäsuraca contributille cätre stat sa fie plätite in na-

1) Idem, op. cit.. p. 98, 10.

G. Multru. - VI ahia Mare. 6

www.digibuc.ro

82 G. MURNU

tura ; din produsul lor se plateau apoi directprefectii §i functionarii administrativi. Din po-trivä, provinciile asiatice plateau därile maimult in bani, §i fiincicd veniturile lor erau in-casate de vistieria centralä, era de sine intelesca §i functionarii din aceste provincil sä fieretribuiti din casa statului. De mäsura aceastanu s'a tinut seama de cätre urma§ii lui Vasile ;ei au introdus §i in partea apuseanä a impa-rätiei sistemul fiscal practicat in Orient1).Roadele acestui sistem, agravat i prin abu-zurile perceptorilor-antreprenori, au fost : in-taiu räscoala Bulgarilor §i Sarbilor §i acum eaceea a Romanilor din nordul Greciei. Urmadela sine ca acest sistern, lovind mai vartos inpopulatia care se indeletniceà cu economiacâmpului sau a vitelor, sä provoace in primulrand revolta lor.

1) C. Neumann, op. cit., p. 68.

www.digibuc.ro

IV.

Pe tern eiul celor spuse de Kekavmenos(p. 66, 19-73, 23) lucrurile s'au petrecutastfel :

Protospatarul Niculita väzând efectul ne-norocit cel-au produs asupra supu§ilor säi dinElada noile impozite §i descoperind firul uneiräscoale bine planuite tri potriva stapanire0),päräsete re§edinta sa §i se duce la Constan-tinopol. Situatia erà prea gravä §i nu se puteämultumi numai sä scrie impäratului ; de aceeas'a gräbit sä'i raporteze verbal, mai ales cachestiunea erà destul de delicatä §i trebuiàmult tact din parte-i pentru a impäch intereselepärtilor reprezintate de el. La intaia-i infäti§are

1) Ca era o revolutie In toata forma, ne-o arata termeniiintrebuintati de autor pentru dezIgnarea et : tapari, clvtapale,ezoszal l p.oiatoç (= lat. tumultus, prin cäderea silabeiinitiate sub influenta articolului grec).

www.digibuc.ro

84 G. MURNU

impAratul n'a fost dispus sä-1 asculte, ba chiargi-a poruncit sei tacd». Dar fiindcä mai erausi alte persoane clef*, protospatarul s'a mân-gdiat crezând cd numai din pricina lor s'a ard-tat aspru fatä de dânsul si si-a pus nädejdeaIn viitoarea lui iintrevedere. Monarhul a con-tinuat si de astä datd cu refuzul de a-1 ascultàsi nici dupä o lunä de zile nu s'a indupjecatsä-i satisfacä dorinta. Kekavmenos nu ne b'nici o lämurire asupra acestei ciudate purtaria despotului ; ea ar fi rämas o enigmä pen-fru noi, dacä din date istorice n'am cunoastemotivele psihologice care o determina. Ducaerà pe tron acelas precum fusese si in caputdepartamentului de finante ; el puneà socote-lile sale märunte mai presus de interesele marisi vitale ale statului. Cdci stià el bine cä Ni-culita nu se va margini numai la expunereafaptelor, ci cä va si stäruì pe langa dânsul sausä revoace dispozitiile-i fiscale prilejul ex-tern al räscoalei sau sä-i pue la Indemânämijloacele trebuitoare, care sä-i asigure iz-bAnda. Si una si alta Insä rästurnà planurilede economie si jigned adânc släbiciunea Bi-zantinului incoronat, al cdrui ideal, dupä cumam vAzut, nu era altul decAt a ingrämädi in

www.digibuc.ro

KEICAVMENOS I ROMINII IN VEACUL AL XI 85

vistierie aurul, dupä el, gsingurul sprijinitor§imântuitor al tronului §i al impärätiei». Eràdar refuzul unui orn inct edintat de a-tot-pu-ternicia argintului. Preferek in cazul cel dinurm A, sä piarzä provincia decât sä se lipseascäde venitul nou ce-1 a§teptà sau sá risipeascäceeace el strânsese cu grija §i migälo§ia tej-ghetarului. Refuzul acesta a mâhnit foartemult pe Niculita. Mâhnirea i-a fost rnäritäde superstitie. «Oki pe vremea aceea a rä-sacra pe cer o cometei, care erd mare aseme-nea unei grinzi sise ivea pe fiecare searit ca

luna»1). Cetitorii de stele vedeau intr'insaun semn i meneau a rele. Aceastä arätare ce-reascd prevestitoare de räu coincideà §i cu§oaptele ce se auzeau din Italia despre prega-tirea printului Robert Guiscard de a näväll inAlbania §i Epir. Aceste zvonuri §i tulburdrii-au umplut inima de grijä i intunerec §i 1-au

Cecaum., p. 66, 31p. 67, 1-2 ; cf. Zonara, op, cit.,p. 201, 3, care spune cà cometa se ivise in luna Mai

(1066); v. Attaliates (Corp. hist. byz., ed. Bonn), p. 91, 17,Skylitzes, p. 658, 7. Luna aceasta trebue sà fi petrecut-o

Niculita in Constantinopol, cad in lunie, dupA Kekavmenos,are loc revolutia. Prin aceasta se hotArAste si data crono-logica a intAmplArii acesteia ; v. Vasiljevskil In Cecaum., p.12; .gresit la Schlumberger (op. cit., p. 627), care admiteanul 1067, adicA arml din urmA al domniei lui Duc7a.

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

86 G. MURNU

silit sä nu-0 mai amâne zadarnica §edere laConstantinopol. Deci dupä 30 de zile se in-toarce inapoi cu nädejdea ca prezenta lui vaamânà, dacä nu va impiedecà cu totul izbuc-nirea mi§cdrii pusä la cale de rebeli. Dar inLarisa II a§teptà desamägirea, cAci lucrurile seinräutätiserä. El aflä cä incepátorii ráului, In-curajati pe semne de lipsa lui, îi intinseseräitele räzvrätirii §i se organizaserä §i mai bine.In nedumerirea i necazul lui scrie hnpäratu-lui si-i dä deslu0ri amänuntite asupra fierbe-rei din Tesalia. Dar impäratul a gäsit iara cucale sa nu-i räspundä §i sä-1 amärascä i marmult.

Capii rni§cärii tineau conciliabulele lor incasa unui Român din Larisa numit Verivoi(Beptpóoo To6 Maxon) 1) Aici chibzuiau i se sfä-

Despre un Verivoi ne vorbeste Kedrenos, 11, p. 4b412 : Iloptp4 arparrlyavu t Xfou. E numai o coincidentade nume ? Sufixul oi sau voi II gäsim si la alte nume :Boyx6% v. Epirotica (publicat ca anex5. la Historiapolit.et patriarch. Constantinopoleos, in Corpus hist. byzant.,ed. Bonn), p. 238 ; Atrof36710 in Nichita Acominatos (Honiate),ed. Bonn, p. 564; Amp% in Kekavmenos (p. 28); NeculaiLitovoi Attopri; Nix6Xccoo), domnul sau seful garnizoaneiorasului Melenic din Macedonia : Acropolites (Teubner), p76, 2 ; cf. Lytvoi, voevodul romfin. Vezi i Onciul, op. cit.p. 172-173.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS 1 ROMÂNII IN VEACUL AL XI 87

tuiau capii Romani lor munteni, in intelegerecu unii localnici, intre cari pe langa Verivoierau ì urmatorii Lariseni : loan din Gritni-ani clwavvv Tin FrotavErio, Grigorie Rumba-cand (rpernaptoy tbyBoy.pentetv) §i Teodor ScribonPetastos (Seóawpoy Exp(Pova Tòv netacnov ; p. 68,11 i 71, 32). De§i Vasilijevski Ii tine de Vlahi(vezi numele lor la Cecaum., in index) e cuputintä ca Inii sa fi fost sträini de neam, cumne face sd bänuim numele lor. Nu e miraresa fi fost Greci indemnätori §i prieteni ai par-tidului revolutionar, cäci §i pe vremea revo-lutiei bulgare o parte din populatia greacda manifestat nernultumirea alaturi de Bulgariin potriva administratiei bizantine 1). Aceastaaratä numai cat de mari i nesuferite erauabuzurile agentilor administrativi ai Bizantu-lui. Ele au fäcut in Italia i in Africa odioasadomnia bizantina §i incetul cu incetul au pre-gätit ucerirea arabä §i turcä asupra cre§tini-

I) Hertzberg, op. cit., p. 227. Asemenea cazuri s'au väzutinainte, pe timpul luptei dintre Vasile i Samuit, cähd

chiar oameni de inaltä conditie din Salonic i Adrianopol(deci din centre curat grece§ti) erau bänuiti cä. tineauBulgarii (Tic BoAripcov cppovoilvce;) ; v. Kedrenos II, p. 451,18 ; v. i p. 452 (cä erau Greci, ne-o dovedgte numele lor:flea% 6 Ilfárospo; 6 Btuftek, Malcoork 6 npcoToanctecíf to;).

www.digibuc.ro

88 G. MURNIT

lor din Asia, cari pentru acest motiv salutaupe pagani ca pe mântuitorii lor.

Niculita §tià bine intrunirile §i sfaturile Ro-mânilor aveä doar prieteni printre ei §iace§tia II puneau in curent dar stäteâ inchisIn cash" si nu cutezä sä ia nici o mäsurd in po-triva lor. Se munceä cu gandul §i sta In cum-pene, ne§tiind ce drum sd apuce. Cäci dacäs'ar fi hotdrât sä atace pe revorutionari, setemed, in cazul cel mai bun, ca nu cumvaimpäratul sä-1 facä räspunzätor pentru sân-gele värsat färä invoirea §i porunca lui §i sä-1invinuiascä chiar cä «el n' a fdcut aceastadecât numai de pizmd ci dud& pe biefii oa-meni, cdci aveet impdratul aceastd sldbiciu-ne», hind, dupä Zonara (op. cit., IV,- p. 198,23), gorn bland din fire si de dreptate iubi-tor foarte». Dar se putea mai curând ca In-cercarea lui de a lovi pe du§manii ordinei sänu izbuteascA, de oarece ei erau sprijinitide Vlahii cei din Pind §i de oamenii din Tri-cala (BXeczoL xal TpotaV.rat) §i acqtia erau multi§i puternici, §i dacä i-ar fi supdrat, «puteausd-i ardd casele, sd-i ucidd copiii (doi &le(i

doud fete) si fratii, iar pe el sd-I impre-

www.digibuc.ro

KERAVMNNOS I ROMINII IN VEACUL AL XI 89.

soare in Larisa, leisandu-1 sàpiearä de foamedin lipset de hrand» .

Dar nici capii räzvrätirii nu voiau sá por-neascä mi§carea färd sa-si asigure concursullui. S'au gândit dar sä atraga in partea lor peinsu§ protospatarul Niculita §i sa-1 pue in frun-tea mi§cdrii. In acest chip erau ei siguri cän'ar fi avut de luptat cu nici un dusman di-näuntru si cä pilda lui ar fi hotärât la luptä sipe cei mai indärätnici sau slabi de Inger carirämâneau tredinciosi stäpânirii. Si in deosebise temeau complotistii, cä in cazul unei neiz-bande sä nu fie prigoniti si maltratati de el ;caci si aceastä alternativä trebuià preväzutä,de vreme ce strategul «aved oastea lui si ce-tate puternica $i multi din fard erau cu dän-sul». Deci au ales oe doi dintre dansii si i-autrimis la Niculita, ca sä-i descopere intreg pla-nul räscoalei si sä-i Impärtäseascä propune-rea lor. Acesta n'a indräznit sd-i deszicä sile-a fägáduit cä «va face tot ce vor face $i

Räspunsul lui a umplut de bucuriepe conspiratori si le-a Inaripat näd ejdile. Drept-care voiau cu toti sä alerge la curtea lui casä-1 aclame, dar protospatarul i-a prevenit sis'a dus el singur In adunare. Toti cei de fata

www.digibuc.ro

90 G. MIGINIJ

Il primesc cu insufletire §i Il proclarna de capal lor. Totodatä li roagä conducä §i sä learate chipul cum au sä procedeze mai bineca sä ajungä la tinta.

Niculita s'a incercat dintru abatádela aceastä hotärâre, amintindu-le cà <,/-aptalor va atrage mânia lui Dumnezeu $i a ism-pdratului, care are o$ti multe ci Ii poatepierde 0. Apoi le-a atras luarea aminte asupragreutätilor ce vor intâmpinà, «incepând reis-coala in lunie, hind foarte nepotrivitei atâtpentru locuitoriidela câmp, cáci ei aceasteivreme sunt ocupati cu seceripl, cdt $i pen-tru acei dintre Vlahii cart tot in aceasteivreuie i$i au familiile si turmele pe mungiMacedoniei, uncle poi fi reipite $i prädate deparnenii impâratului». Vlahii auzind cuvin-tele lui s'au pus pe gânduri; dar, hotärâti.a duce lupta cu orice pret, au räspuns cuenergie, oat ei nu se vor Wei de planut lor$i ea nu primesc altd povatei». La aceastaii Incurajau §i indemnau Larisenii, Intre cariun rol de frunte trebue sä fi jucat numitulVerivoi ; pe langa acesta Kekavmenos nu-me§te §i pe al doilea frunta§ vJah, pe Sla-vota al lui Carmalac (Mapoyeety Tbv Kapp.c4-

www.digibuc.ro

NEKAVMEINOS ;;II ROMANII IN VEA(JUL AL XI 91

xilfyiv), care pare a fi fost cel mai mare celnical Romani lor.

Istoriografii bizantini ne-au transmis rareoriCate un nurne istoric romanesc. Trebue dar sdmultumim autorului nostru, cä a pästrat nu-mele a doi Romani, cei dintai cari apar in is-toria noasträ nationald.

Cdpeteniile din Larisa, stand mai aproapede cercurile hotäratoare i puse mai bine incurent cu cele ce se petreceau la curtea guver-natorului, au inceput sä creadä cä acesta Iipoartä cu vorba de azi pe maine, numai fiindcänu se bizuià sä se declare in potriva lor, te-mandu-se pentru familia lui, si bänuiau cd elastepth ajutor dela impäratul. Acestea gân-dind i tiind cä de acum sfaturile lor nu sepot täinui, au stäruit pe Ian& tovaräsii lor sästea vartos i sä caute cu orice chip sä castigepe Niculita. S'au dus dar toti la olaltä la clan-sul si din nou l'au aclamat ca «domn $i cap alIon> §i l-au rugat sä deä poruncä i povatä intot ce au de fkut. Niculita a pregetat si i-arespins de mai multe ori, cäci stia din trecu-tul familiei sale cat de primejdios ar fi pentrudansul un asemenea pas. El nu s'a clätinat decat numai and unii prieteni ai lui, cari aveau

www.digibuc.ro

92 G. MURNI;

legäturi intime cu cei din sfatul revolutionar(ori erau membrii acestuia) 1-au asigurat cujuräminte cä vorbit sä-1 omoare, de nuse va potrivi lor. in sfarsit revolutionarii jubi-leazä ; ei si-au fäcut pe voe, au câstigat peomul, in a cärui stiintä tacticä si strategicä vorfi avut deplind incredere, si de acum se punrepede la lucru. Mai intâiu de toate gândesc laintärirea lor numericd. In acest scop, sub con-ducerea lui Niculita, ei pleacä din Larisaapucä spre vestita Farsala in pärtile raului Ple-res (de sigur anticul Apidanos, actualul Fer-salitico), _care, cum am vdzut, despärfeä indouä populatia româneascd. Aici au täbärât eisi aici au venit sub steagul lor popor mult deRomâni'). Simfindu-se astfel in vartute, Nicu-lita ia ofensiva.

1) AlAturi de Romani vedem venind din Imprejurimi, dettproape sau mai de departe, i un numAr oarecare de Bul-gari. Acestia proveneau, fart. IndoealA, din rAmAsitele vecheipopulatii slovenesti, care cateva veacuri inainte de Romani,Impinsä la vale de ravalirea Bulgarilor, potopiserA IntreagAGrecia si se IntAriserA mai ales In Pelopones i In Greciade mijloc (ceea ce la un moment dat clAcluse Greciei inflt-tisarea unei tAri slave ; cf. vestitele cuvinte ale lui Cons-tantin Porfirogenitul in De thematibus, p. 53,18: icrekr36071I" 4 )6Pc, xca yyov Pcto.poo. Pe atunci. apar in Tesaliatriburile slovenesti : BEKtrat, 1321:ouvirat, Basystizat sub dorn-nitori proprii. Mai tarziu, fiind supusi Bulgarilor, îi schimba

www.digibuc.ro

KEKAYMENOS NI ROMÂNII IN VEACUL AL XI 93

Elada e provincia lui supusä §i nimeni nui se irnpotrivete ; deci el i§i indreaptä armelespre miazä-noapte, in potriva «Romanieio.Dupä demersurile fäcute de dânsul, planul luierä sä treaca hotarele TesaFei spre a atacàcele din-Lai orase ce'i stäteau in cale spre Ma-cedonia ; din aceasta bänuim cä el voià sä

numele national cu cel politic, asa cura ii gäsim amintitide Kekavmenos. In vrernea asta ei trebue sä se fi rärit intrelocuitorii Tesalieidovada a chip& aceea nu mai auzimdespre dânsii pe cand, din potrilfä, Slavonii din Peloponesse sustin pan& la domnia Francezilor). Parte din ei va fiemigrat spre nord In urma reastaurArii domniel bizantine,parte va fi fost grecizatä dupä crestinarea lor si colonizareabizantinä. a Tesaliei (v. Ph. Fallmerayer, Fragmente ausdem Orient, II, Stuttgart u. Tübingen 1845, p. 238) si insfArsit parte va fi pierit cu prilejul luptelor crâncene dintreGreci si Bulgari ce au avut loc sub Vasile aI II-lea. CA pu-tini si neinsemnati vor fi fost acesti «Bulgaria cari au a-lergat sub steagul românesc, nu ne patent Indol de loc,deoarece caracterul revolutiei, cum vom vedeâ mai la vale,e curat românese; foarte semnificativ e si faptul cä nici nue vorbä de o cApetenie bulgarä. Rolul Bulgarilor in aceasthm4care este de bunh seamh in miniaturä asemenea celuijucat de datiii, dupä. vr'un veac si mat bine, hi revolutiaRomAnilor din Balcani. De almintrelea pasagiul lul Kekav-menos e prea explicit, ca sä confundärn pe Vlahi cu Bul-garii. Acesti din urmä vor fi locuit aläturi de RomAni in-tocmai cum fratii lor tot pe atunci vor fi fost räsfiratiprintre Românii dela poalele Carpatilor. Cu timpul ei dis-par in masa Românilor, neläsAndu-si urmele deck nuniaiin graiu si mai vArtos In toponimia tärii.

www.digibuc.ro

94 G. MURNU

mute aici teatrul räzboiului, cdei aici era tere-nul de luptä mai intins. Avea deci trei cäi des-chise inaintea lui. Cea dintaiu, Tricala Sta-gus (Calabaca) Grebena, bätutd cu vre-ojumatate de veac inainte de Vasile Bulgaroc-tonul, cand se intorcea invingätor din Bulga-ria spre Atena trecând prin valea Pindului,era apäratä de locuitorii Romani §i nu puteasä-lpreocupe 1). Atacat puteà sd fie numai dindouà pärti : din directia despre cetatea Serviace domnqte peste stramtoareaSarandaporos.(«patruzeci de vaduri»), ori despre Plata rnonasi Kitros, amândoud pe tärmurile golfului deSalonic. Si-a impärtit dar oOrea in douä, i

o parte, mai putinä, a trimis-o in directia dinurmä. Ea had calea nord-est, sträbatù valeamäretului Peneios (azi Säleimbria) cu minu-natele Tempe §i, cotigind poalele despre rä-sarit ale Olimpului, sosi la ora§u1 Kitros, ce-Iebra Pydna, uncle odinioara Paul Emiliu abätut pe regele Perseu §i a rapus puterea ma-cedoneanä. Kitros pe vremea asta era o cetate

1) De altfel locul era usor de apärat ; v. Pouqueville, Vo-page de la Grèce, ed. II, vol. III, p. 330 : oce défilé danslequel une armée moderne ne pourrait pas s'engager sansdanger».

www.digibuc.ro

KEKAVIKEN08 qI ItOMINII iti VEIACUL AL. xr 95 .

bine intdritä §i aveà o deosebitä insemnätatestrategicä 1). Din nenorocire Kekavmeno§ nune dä nici un amänunt asupraacestei expeditii.Nu §tim nici cine a comandat acest detasa-ment, nici Intâmplärile ce au avut loc pânä la'cucerirea cetatii. El ne spune numai ca' dui*porunca lui Niculita cetatea a fost luatä i zi-durile ti furä därämate. ,

in aceea vreme Niculita cu temeiul ostiriise Intoarce inapoi sp re Larisa §i trecând strâm-toarea Sarandaporos, pe lângd poalele despreapus ale iinveci-introenitului Olimp, apuclspre Macedonia. Dar inainte de asta el, ca sä-§iindritueascä purtarea fatä de Duca, trimiteacestuia un ultimat in termeni i urmätori : «Spu-su-ti-am din via graiu Mdriei Tale cd iliz-miritä are Ai fie, $i Lard (i-am scris de acasiidespre aceasta. Crede mdcaracumcd oameniis' au sculat $i feicutu-m' au pre mine capul lor.Multume$te dar lui Dumnezeu cd subt mawmea e norodul $i pot sd pun capdt rdzyrd-tirii, de md vei ascultd $i 'II vei scuti de &-rile noi $i adaosurile ce ai pus asupra lor.

1) Insemnlitatea ei se väde§te §i din faptul a la impärtireaimperiului bizantin de cätre Latini Kitros (Kidros in Ville-hardouin) e dat ca feud cavalerului Ditrich de Daun.

www.digibuc.ro

96 G. MURNU

Dar rdspunsul lui Duca nu sosi la vreme§i gloata inarmatä, condusä de Niculita, i§iurmä calea !Ana ce ajunse in fata vestitei ce-tàti Cucerirea ei alcatua baza opera-Vilor sale in Macedonia. Servia, cetate mar-gina§ä intre Tesalia §i Macedonia ') interne-iatá in veacul al VII-lea sub Heraclie de ni§tecolonii sárbe§ti, de unde i§i trage §i nurnele

era de o importantä strategicä extraordi-narä, «cheea Tesaliei» (Hopf). Ea baricadastrâmtoarea Sarandaporos, care e cea mai deseamä trecere dintr'o tara intea(ta. Era ziditäin valea Bistritei2) pe o culme pietroasä im-prejmuitä de stânci *Mahe §i ascutite §i de pit-pastii foarte adânci §i sälbatice. Pozitia ei, deo frumusetä din cele mai ciudate §i impunä-toare, a fost intäritä de mult §i intrebuintatáca punct de plecare in actiunile ce hotarausoarta uneia sau alteia din cele douri tari in-

1) Cantacuzenos, ed. Bonn, II, p. 355, 6 : p3tz.. nEplFLEO6facc Osa).( qi4v nat;., idem, III, p. 130, 8: ziAt4vra (Ilipptx) o3 p.txpi, v ReCloplotç 132-cut:eta; nt1idv1 xal OecraccAl:N.

Orapl n'a pastrat decal numele dela Sarbi ; cáci ei I-auparasit chiar in veacul, in care l'au colonizat; v. Constant.Porfirog., De Administr., cap. 32.

Bistrita, neogr.Blo-rptga, turc. Ingeearasu este anhculHaliaemon.

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

KEKAVMENOS r ROMINLI IN VEACUL AL XI 97

vecinate. insemndtatea ei s'a dovedit mai cuLseama In luptele dintre Bulgari §i Vasile al

II-lea. Tarul Samuil tinea morti§ sä aibd acea-stä pozitie neasemänatä, caci numai pe teme-iul eil§i puteà asigurà stäpanirea bogatelor §imänoaselor campii ale Tesaliei. Geeralul lui, .

Dimitrie Polemarhios, s'a cäznit tul an intregs'o ia din mana Bizantinilor §i n'a putut, cäciprin a§ezarea ei §i täria zidurilor era «cu nepu-tinta de luat». Dacä la urmä a izbutit, aceastao datorì numai unei stratageme, pe care ,Ke-kavemenos ne-o poveste§te pe larg (p. 28).Am väzut cum apArarea ora§ului fu Incredin-tatä de cätre Samuil tatälui protospataruluiNiculita §i cu catä vitejie acesta s'a împotrivito§tirii incunjurätoare a lui Vasile.

Castrul acesta a fost In mai multe randuridärämat §i preînnoit sub Bizantini. Turcii aupriceput rostul lui §i l-au colonizat cu oamenimulti de-ai lor. Panä astäzi e ora§ul cel maiturcesc despre hotarele Greciei. Restul popu-latiei, de vre-o 200 de familii, sunt Romani §iGreci1). Si acum cetatea se pästreazä ca Intä-

I) Vezi G. Weigand, Die Aromunen, I, p. 212. Interesantá eobservatia autorului : (Merkwiirdig ist es, dass hier selbstdie Griechen aromunisch sprechen können odor wenig-stens verstehens.

G. Munxu. Vlahia Mare. 7

www.digibuc.ro

98 G. MURNU

rire printre ruinele de ziduri §i clAdiri bizan-tine i aminte§te märirea §i täria trecutä 1).

Pentru ca sd atace o astfel de localitate, Ni-culita trebuià sä dispue nu nurnai de oOrenumeroasä §i puternicd, ci §i de mijloaceletehnice neapärate pentru inconjurarea ora-plui. Cum au sosit pe campul din fata cetätii,revolutionarii au §i fäcut tabärä §i dup. unrästimp de odilmä ei s'au ránduit ca pentruräzboiu. Dar Servienii nu voiau sA se batä cuNiculita, nici el cu dAn§ii 2) Drept-care acestaa incercat atunci o intelegere cu oamenii dingarnizoana cetätii §i i-a poftit sä vie la dânsulca sä se predeä. Dintâiu, infrico§ati de multime§i nefiind poate pregätiti pentru luptä, ei s'aucoborât cAlare cu totii in vale, s'au läsat a filegati ca prizonieri §i descalecând de pe cais'au apropiat de cortul lui Niculita, In mijlocultaberei §i In fata tuturor s'au inchinat lui cala un stäpân al lor i i-au fägäduit supunere§i ascultare. Protospatarul se temeA sä le deä

1) Despre Servia v. pe länga Kekavmenos (p. 28 si 70, 19) ;Pouqueville, op. cit., vol. III, p. 85 ; Heuzey, op. cit., p. 207 siurm. ; Schlumberger, op. cit., II, p. 221 si urm. Astäzi poartaacelas nume ; turc. Selfigè.

2) Cecaum, op. cit., p. 70, 22 in loc de 6 p.ocatoç cetesc 6NutoAlttet, pentruca numai asa are inteles.

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

KEKAVMENOS I ROMANII IN VEACUL AL Xi 99

drumul, caci el creded cä ei numai de nevoie_au fäcut acest pas si cä, indatä ce se vor in-toarce in cetate si se vor vedeä in sigurantä,n'o sä se tie de cuvânt. Dar la urmä i-a Vasatliberi, fiindcä de bunä voie veniserä sä se in-chine lui ; prin aceasta el «a urmat o legemallard veche, pe temeiul cdreia cel ce debund voie se supune unui imparat, unuidomn sau unui general, nu e opritde acesta,ciIcisat in vote sd se intoarcil acaset la dânsul» .

Prevederea-i n'a fost inselatä, cäci gratiatiilui, oameni räu crescuti i nemultämitori, cumau intrat i s'au adäpostit in dosul zidurilor,au si uitat multimea de vorbe i fägäduinti,cum zice Euripid, näscocite anume ca sascape, si au inceput sä strige din metereze, sä-1defaime i sA-1 injure stârnind furiaObräznicia i ocärile lor I-au durut pe Niculitasi I-au zorit impresoare i sä-i loveascä=<nu inset dininaemn propriu, cdci el nu luptapentru slavet, ci pentru popor, a cetrui uneallitse facuse temânduli zilele». Dorinta arzä-toare de a-si räzbuna pe cei ce däduserä do-vadä de atâta perfidie era deopotrivd la toti ;

Niculita, cel putin acum, nu lucrà peste voie.Lupta din preajrna zidurilor va fi fost de bunä

www.digibuc.ro

100 G. MIJENU

seamd anevoioasä §i crâncenä ; din nenorocirenici aici n'avem vreun detaliu asupra executieitehnice ï strategice. Atâta tim numai, cA bA.-tAlia a tinut trei zile, in urma cArora cetateacäzù in mâna revolutionarilor.

Aceastä izbAndA arätä tuturor cA mi§careaVlahilor luase proportii ingrijitoare §i nu eràa§a de putin periculoasä precum pare a se ficrezut in Consfantinopol. Vlahii, confundatipânä acum sub steagul bulgar sau bizantin,se iveau pentru intâia datä poate bizuiti pe eiin§i§i, uniti §i de sine stätätori. Nimic nu ilus-treazä mai bine starea spiritelor la Bizantini,in .urma acestei mi§cäri a Românilor, ca im-presia de ingrijorare §i temere ce a pricinuitpAnä §i asupra lui Andronic FilocaleE, cate-panul Bulgariei1).

Dar tocmai in acest moment hotärâtor alacestei mari intreprinderi intervine o impre-jurare, care slAbqte avântul §i rästoarnä pe

yezi Cecaum., p. 72, 5-9. Catepanul (-4crtEr.ivog) erà untitlu analog cu cel de guvernator (extraordinar), dat mai alescarmuitorului Bulgariei si al posesiunilor bizantine in Italia.Astäzi se crede a dela el derivä cuv. cdpitan din limbileromanice. Provine dela xx:' cívo, ,txtcortivoç «superintendent».(governor or prefect» (Chronicle of Morea) : v. lannaris, Byz,Zeitschr. X (1901), p. 204 si urm.

www.digibuc.ro

pimpi

Highlight

KEKAVMENOS SI ROMANIE IN VEACUL AL XI 101

neasteptate planurile Românilor. Scrisoarealui Niculita si stirile serioase ce va fi primitirnpäratul dela fata locului i-au deschis ochiisi I-au fäcut sä-si deà searnä de grozävia ur-marilor ce au avut mäsurile sale nesocotite.

Revolutia s'a pornit ca vâjoiul de zapadä siarneninta sä cotropeascd linuturile vecine. Cudeosebire primejduitä era Macedonia ; aiciprintre Românii munteni si Bulgarii dela sesar fi gasit un camp foarte prielnic ; ea puteàsä aibä rasunet panä in muntii Rodopei si inBalcani, cari eraù plini de Romani. Bizantiniinu uitaserä desigur zguduirea ce au adusim-pärätiei cu câteva zecimi de ani inainte arm elelui Delian si nici jertfele nespus de mari ce autrebuit sä facä sub Vasile pentru doborâreanedomolitului dusman. Reinoirea unei ase-menea nenorociri nu pärea peste putintä. Infata acestei groaznice perspective pasnicul sicomodul Duca s'a infiorat si s'a gräbit sä-sipuie in practicä sistemul säu predilect, giertare

daruri» , mijloacele neputintei, care nu ara-reori au mântuit Bizantul de primejdii cu multmai mari si mai grozave. Deci plin de umilintdsi de bunätate silitä ii räspunde lui Niculita«feiceind cele mai strapiice juräminle, cä el re-

www.digibuc.ro

102 G. p1URNI.1

nun(ei la toate masurile luate dela incepututdomniei lui ci iarldpe loti siindeamnei pe Ni-culita sit nu pedepseasce ipe nimeni pentrupa-gabile publice si particulare pricinuite de ne-orânduelile petrecute sub dânsul.» Totodatä,ca neao§ bizantin, el deschide pentru capiiräului perspective de reisolatei ca Impd r(iri desluj be si alte juruinti, al cäror efect trebuiknegre§it sä fie irezistibil '). Pe lângä aceastacaracteristic pentru vreme impäratul, ca sàizbeascä in mod material inchipuirea popo-rului i sä cucereascä simtirea lui de cäpetenie,insoteste darurile §i generoasa-i scrisoare cuo multime de icoane cu chipul Mântuitorului,al S-tei Marii i altor sfinti de-ai bisericii. Toateaceste au sosit tocmai când räsculatii luaseräServia. Niculita, indelung bätut intre ciocan

nicovalä i ne§tiind care va fi sfâr§itul mi--cärii, se simteä multumit cà vede o zare delumina. Un deus ex machina i dädeä mândde ajutor i Il scäpà din incurcäturä §i nedu-merire. Deci, adunând poporul cu cäpeteniile

1) Kekavmenos (p. 23, 15-171 tälmäcege minunat gandullui Duca sfätuind, când un neam sträin se räscoala « Trimitedomnului lor daruri indräzneala, dici-nada prinde potele, iar pe oamenii cei mai multi da-rurile fi aurulo.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS I ROMANII IN VFIACUL AL XI 103

lui i infätisându-le icoanele sfinte, le-a cititscrisoarea Impäratului, le-a arätat bunävointa

därnicia lui si a isprävit povätuindu-i pe totisä inceteze cu värsarea de sânge, sä se linis-teascä i sä se intoarne cu bine la vetrele lor.Prietenii lui Niculita 1), precum i cei interesatisi mai ales cei ce nu se uneau cu pretentiileRomânilor, vor fi dezarmat bucuros, dar ma-rea parte din popor si din fruntasii lui s'aIm-potrivit la propunerea lui Niculita si a cerutcontinuarea räzboiului. Dar el a stäruit tot maitare sä facä pace ; poporul Insä nu s'a Invoitsi a protestat mai departe cu strigäte i zgomotasurzitor. Niculita de bunä searnä sprijinit departizanii lui i adäpostit fiind sub zidurilecetätii, ca sä sperie poporul i sä-1 sileascd lasupun ere, aresteazd pe Slavota al lui Carmalac

dintre Lariseni pe Teodor Scribon Petastos,cari vor fi stat ìn fruntea celor ce voiau räz-boiul. Gloata väzându-se am enintatä i temän-du-se de soarta capilor ei arestati, rämâne de-zorientatä si In sfârsit hotäräste sä cedeze

1) Ca aveà prieteni intre revolutionari vedem din sfatul luiKékavmenos ce-I c16. acesta ca o invätätura scoasa din pa-tania lui Niculita : <cand eti cu revolutionarii, atrage pe uniidintre clan§ii, pe cari ii ai prieteni de aproape».

www.digibuc.ro

104 G. MURNU

sa cearä iertare. Si astfel s'aimpra§tiat poporul§i s'a isprävit o mi§care, al cärei scop se parecá numai in parte a fost ajuns.

Dupa aceea Niculita, ademenit de vorbelelui Duca, luând cu sine mai multi frunta§ide-ai Românilor i Larisenilor, a plecat sprecapitalä. Irntiaratul a cäutat ascundämania §i l'a primit bine. Dupa ce i-a läsat li-beri vr'o patru luni sä se plimbe pe malurileBosforului, el a trimis pe Niculita cu sotii luila patriarhul ecumenic, ca sä-i judece pentr.0greelile lor1). Duca se a§tepta ca patriarhulsä-I deslege de jurämântul dat §i de legäturace fäcuse cu dân§ii prin scrisoare, pentru caastfel, in cuget curat, sä-i poatä pedepsi dupapofta lui.

Dar pe vremea asta scaunul Sf-tului loanGurä-de-aur era ocupat de chir loan Xifilinosdin Trapezunt (1064-1075), unul din cei mai

1) Buna primire a lui Niculita i amanarea pe atata timpa pedepsei lui din partea lui Duca ne face sa presupunemca acesta la inceput nu era cu totul incredintat de vinovcitiastrategului. Se vede Ca In rastimpul acestor patru lupi el vafi primit grave acuzari Inpotriva lui g a tovarasilor lui; nu-mai asa pricepem mai bine aceasta neageptatä schimbare aImparatului. Asupra acestei chestiuni v. mai pe larg In cap.urmator.

www.digibuc.ro

ICIi3KAVMENOS 2t ROMÂNII IN VEACUL AI, XI 105

vrednici pastori ai bisericei ortodoxe, bärbatdistins nu numai ca scriitor (a läsat mai multetratate juridice i filosofice precum i omilii,din care numai resturi se pästreazá), ci si peterenul practic, arätând un deosebit interespentru cei scäpatati i nevoiasi i contribuinddin räsputeri la ridicarea nivelului artistic inarhitectura bisericeasca 1). «Om cu fiin(à decarte in toate ramurile i unul din cei maisträluci(i merbri ai Senatului»2), el a in-teles usor .gändul vinovat ce urn-tat-eh suve-ranul, dar cu greu se puteâ face unealta lui.De aceea dânsul nu numai a intarit i maivârtos jurärnântul impäratului i invoeala fä-cutä, ci chiar a si iertat pe Niculita i pe tova-räsii lui, «negiisindu-le nici o

Duca s'a mâniat grozav de sentinta patriar-hului, dar nestiind alt mijloc mai potrivit deräzbunare, a surghiunit pe Niculita in AsiaMica, dincolo de Paflagonia, in tema Arme-niacon, poruncind sä fie inchis in cetatea A-masiei.

Ad a stat el indelung tânjind si ispäsindu-sipacatele.

1) V. Krumbacher, Geschichte der byz. Litter., p. 170-171.zonara, op. cit. IV, p. 201, 10.

www.digibuc.ro

106 G. MURNV

De soarta tovara§ilor säi nu afläm nimic._Impärtä§it-au eu dansul amarul exilului i altemnitei ? Ori au fost iertati §i läsati In voe sáse intoarcä in tara lor ? Autorul nostru tace §inu se intereseazä decât numai de suferintele §ipâtaniile fostului strateg al Eladei, ruda sa deaproape. Acesta, dupä un an de supärare §i ne-caz, fu insfär§it gratiat de urma§ul lui Duca,impäratul Roman Diogenes (1067 -1071), cucare s'a intämplat sä fie prieten de pe vremeacând acesta se invecinä cu el in calitate decatepan al Bulgariei. Dar nici sub acest im-pärat n'a fost readus in slujbä nenorocitulcap al revolutiei, cu toatà prietenia §i L Lind-vointa de care se bucurà la palatul sfeint. Za-vistia §i räutatea duFnanilor säi defäimätori,zice Kekavmenos, II urmäreau cu inver§unare.§ifäceau cu neputintä reabilitarealui. ln schimbimpäratul a ridicat pe fiii lui la ranguri maiinalte §i a ingäduit lui Niculita sä se retragä inpatrie §i säli petreacä zilele in libertate 0 tihnd.

El n'a fost satisfacut deck patru ani mai inurmä, in vremea «prea bldndului si indurd-torului» impArat Mihail Duca (1071-1078),care a avut milä de dânsul §i l'a orânduit ca§ef In serviciul marinei bizantine (arfargrfis %at

avaipvps); T6)v TE mytotpiwy vat ..c@lo aXwituov).

www.digibuc.ro

V.

Aceasta a fost miFarea Românilor mega-lovlahiti §i acestea au Jost episoadele i peri-petiile prin care au trecut conducätorii ei. Unuidwnan neimpAcat al neamului nostru da-toräm recuno§tintä pentru paginele ce ne-aläsat, fie i färä voie, asupra celei dintâiu §imai de searnä intâmpläri dela inceputul is-toriei noastre. Multe ne spune strategicul bi-zantin, dar §i mai multe ii cetirn noi printrerânduri. Pentru a da de rostul celor spuse deel §i a pätrunde spiritul ce-1 insuflete§te in is-torisirea lui, cloud lucruri sunt de subliniat cudinadins, anume raporturile strânse de familiedintre Kekavmeni §i Niculite0 §i antipatiaura neocolitä a autorului nostru fata de Vlahi.

Stirn cd cea dintâiu veneä dela inrudireaprin aliantrt a celor cloud familii frunta§e. A-ceastä imprejurare nu trebue pierdutá din

www.digibuc.ro

108 G. M1JRNM

vedere, dacä vrem sä ne lämurim mai lesneasupra rolului jucat de protospatarul Niculitain decursul rniscärii române§ti. Cine cite§teCu luare aminte intreg pasajul respectiv alscriitorului tesaliot §i cumpäne§te efectelepentru a pricepe cauzele, lesne va recunoa§teo contrazicere de fapte. Cdci färä indoeala,nevinovätia i lealitatea, al ckor apologist seface, mdcar dupä'pärere, ruda sa Kekavrnenos,nu ne deslu§e§te In deajuns marea greutatece intâmpinä recunoa§terea lor oficialä. Atrebuit sä se perindeze pe tron trei impäratipânä a se rosti definitiva lui desvinuire.

Dar cbiar desvinuirea e mai mult un act demild (iXesty zice autorul) §i legkurd perso-nalä, deck urmarea fireascd ce ar rezulta dincumpäria dreptätii ne§oväite. Din cotro darpurcede nepotolita ciudä §i inver§unare, cucare amar de ani fu prigonit un our, in careKekavmenos nu vede vr'o intentionatä aba-tere dela datoriile sale cdtre stäpânire ? Sd fienumai din räutatea oarbä a oamenilor, dinneinfranata lor pornire de a ponegrì meritul,de a defdimä §i cobord vrednicia? Lucrul eràcu putintä pe atunci, precum e cu putintä §iastäzi. Dar faptul cä Niculita n'a fost oropsit

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS §1 ROMANI' IN VEACUL AL XI 109.

§i desstäpânit num& de Duca, «iubitorul dedreptate», ci .§i chiar de un impärat cu carese aved bine, ca vechi prieteni ce erau, nu lash'nici o indoealä cá au fost la mijloc cuvintemult mai serioase, care impuneau aceastdsträpicie a stäpânilor säi din Bizant fatä dedânsul. Oarecari indicatii ce ne dau intäm-plärile povestite de Kekavmenos, adäogän-du-se la trecutul familiei Niculita, ne vor dà,credem, cheea prin care putem deslegá cevámai simplu o chestie atät de strâns legatä cuepisodul mi§cärii populare a Românilor.

Vasiljevskij, vrând sä-§i dea seamd de fap-tele familiei Nrculita, s'a väzut silit sä admitäoriginea ei romeino-bulgard 1); nu curat ro-mânä, ci §1 bulgarä, pentru un singur cuvânt,cäci tatäl protospaturului Niculita, fost co-.mandant al garnizoanei din Servia, s'a arätat,precum §tim, credincios ca tovar4 de luptdal Bulgarilor §i a in§elat in mai multe rânduria§teptärile lui Vasile. Aceasta insä nu e uncuvânt indestuldtor spre a-1 bänui cá a fostBulgar ; mai intâiu, pentru cä o asemenea in-clinare §i alipire cätre cauza bulgarä din partea

1) Cecaum., op. cit., p. 5.

www.digibuc.ro

110 G. MURNU

unui Român el-A dela sine Inteleasä inteovreme când interesele mari ale celor dou'dneamuri se identificau in lupta lor pe viatä §imoarte cu puternicul vräjma§ comun. Apoideosebirea dintre Greci §i Bulgari era ap deizbitoare, incât scriitorii bizantini nu ultä dede cele mai multe ori a ne spune §i origina,când e vorba de un personaj bulgar '). Fa-milia Niculita dar nu puteâ fi decât cel multpolitice,ste bulgarâ, precum fusese, la rândulsdu, politice* bizantinä.

Din potrivä, noi avem temeinice cuvintes'o socotim de româneascä 2). Mai intâiu ease trage din Tesaliaautorul nostru nume§tepe Niculita Lariseanal (Aa.ptaaatoç) adecä

1) Numele Niculita («Nicolae-cel-mic» dupä talmäcirea luiKedrenos, IV, p. 952, 20) nu dovedeste nimic ca origina ; di-minutivul -ita la nume proprii era pe atunci, precum estein parte i acum, tot atat de obisnuit la Bulgari ea si la Ro-mani si a Greci. Românitatea numelui se poate deduce numaidui:A forma data de Kekavmenos (NtzoOart'a; (Niculita» in locde Nl40Xtgi; dupa Kedrenos) ; acest u provenit din o neac-centuat e caracteristic limbei romanesti; forma data de Ke-drenos e grecizata. Cfr. i observatia independentä a d-luiIorga In Geschichte des rumdnischen Volkes, I, p. 94, caNicolita «poarta un nume caracteristic rometnesc».

2) DacA autorul nu o numeste asà, motivele sunt de cautatin starea soeiala a Vlahului din vremile acele, dupä cum amarätat in cap. 11 al acestui studiu (p. 50 si urm.)

www.digibuc.ro

IMICAVMENOS 1 ROMKNII IN VIOACUL AL XI 111

dinteo tara uncle elementul românesc intreceaadd de mult pe cele sträine, incât i-a dat §inumele ski. Si mai vorbitor e incä faptul cäaceasta familie a fost neincetat in atingere §ilegatura de interese cu Românii. Ne aducemaminte cA bunicul lui Niculita fu pus (in 980)de cAtre Vasile in fruntea Vlahilor din Elada.

Aceasta numire nu poate fi strainä deobar§ia familiei, cad stia marele impärat cänumai prin o asemenea concesie putea tan-pach mai bine poporul roman, until din celemai rebele 'ale impatätiei. Spiritul de imp-ciuire §i 'Malta pricepere politica, cu toatä cru-zimea-i exemplarä, calauzit pururea peVasile Macedoneanul. Cine nu-§i aminte§tede cumpätul §i intelepciunea ce a arätat el larobirea Bulgariei, crutând in mare parte re-gimul cu care era deprins poporul sub dom-nitorii lui nationali ? 1).

E dar u§or de presupus ca acela§ principiu

Vezi.Byz. Zeitsch. II, p. 47, nota 1, Skylitzes, p. 715, 1Kedrenos, II, p. 530, 10 : Bactikelou yap ro5 ficiatAiwç, 6:ml=

BoOrpiccv inrircirro, IL kkgcvsk Tt veoyvalacct tio'v Blrovku-iv aúto5 car 67,0 Ot cepETipotç äpxoual TE et ifOurs rOE

Lcutob5 bplaavtog is,t4iyEa'avt v.a4k Isou met ro5 Ect[LowjX,

akt7o apxo)s iyivero. Másurd inteleaptä, de care nu s'au tiflutsuccesorii lui. Mihail Psellos zugrävqte foarte bine carac-terul lui Vasile ; v. Schlumberger, op. cit., I, p. 654 §i unn.

www.digibuc.ro

112 0. MURNU

politic l-a Mcut pe el sä dea Rom ânilor o cape-tenie care, cunoscând limba, datinele §i släbi-ciunile lor, puteä mai u§or sä-i câ§tige pentruimpärätie. CA numai oameni e§iti din sânul lorputeau sä-i tie in frâu §i imblânzeascä,ne-o invedereazäistoria lor mai nouä. Se stie capânä la inceputul veacului trecut, Românii dinPind s'au bucurat de o neatârnare, pe care po-poare mai märi decat dân§ii n'o cuno§teauin Turcia. A trebuit sä vie in aceastä vremeun Ali Pap, faimosul vizir din Ianina, ca säInd uplece grumajii lor la jug §i sä-i facd simpleraiale ; dar nu sila §i arm ele i-au fost mijloacelede supunere §i umilire a Românilor, ci viclenia§i coruptia, cu care el a §tiut sä atragä si säintrebuinteze ca instrumente oarbe pe cei maivrednici oameni de arme de-ai lor 1).

De§i procedeul lui Vasile erä mai nobil, darin fond erà acela§ §i aducea rezultate id entice.Mai tânziu, ce e drept, gäsim familia Niculitala Servia in slujba tarului Samuil. stirn tocmaiimprejurärile care au Facut sä-§i mute locuintain acest ora§ §i §tim rolul jucat aici de Nicu-lita al doilea, când a fost impresurat de Va-

.

1) Vezi G. Murnu, Runletnische Lehnwörter itn Neugrie-chischen, München 1904, p. 9-10.

www.digibuc.ro

KIONAVMEN08 §I ROMANII IN VEACIIL AL /II 113

sile. Dar nici aici nu putem zice cä el nu apärainteresele Romanilor, caci si Servia pe aceastävreme nu cädea departe de centrul populatieiromanesti. Resturile toponimiei geografice,caracterul populatiei actuale si mai ales ve-cindtatea nemijlocitá cu asa numiti Hei,so(iCopeiciari, Romani grecizati, sunt dovezi ne-tägdduite cä romanesti erau locurile aceste inveacul de rnijloc. Credem dar cä cetatea vi-tejeste apäratä de cdtre tatäl lui Niculita im-potriva lui Vasile era mai mult romaneascädecks greceascä si bulgard 1). Si e foarte cuputintä cä tot acelas simt practic si prevä-zator, care a fäcut pe Vasile sä tie seamä depretentiile nationale ale supusilor sai, sä fiinspirat mäsura lui Samuil, and a chemat peacelas Niculita din Larisa si 1-a insärcinat cupaza Servie; ; un conducätor national era ochezäsie sigura de plecare si supunere credin-cioasd din partea locuitorilor romani.

Dupä vr'o jumdtate de veac dela surpareadomniei bulgäresti gäsim familia Niculita cui-bäritä iaräsi in patria ei, in Larisa ; trecutulplin de valuri si suferinti i-a slujit de invätä-

0 Krause In Griechentand, op. cit., vol. IV, p. 333, vedein Servia ..ceine bulgarische oder blachische Stadt».

G. Maawa. Vlahia Mare. 8

www.digibuc.ro

114 G. MURNU

turà. Apropierea i devotarea ei cätrepovdtuitä de experientä i impusä de

imprejuräri, era foarte probabil favorizatäde trebuinta ce va fi avut stäpanirea de aju-torul ei la intemeierea päcii in Elada. Nu nesurprinde dar cä fiul nefericitului erou din Ser-via, sprijinit poate si de puternica familie in-rudita a Kekavmenilor, dobandeste la urmasi increderea perdutä. Vaza si trecerea-i pelanga cei mari a crescut asa de mult, hicksub Duca, cum am väzut, nu capätä nu-mai titlul de protospatar (care corespundecu cel de general), ci i o demnitate din celemai inalte pe scara jerarhiei bizantine. TemaEladei nu era nici cea mai micä i nici ceamai putin pretuitä nitre ternele bizantine7 Ve-cinätatea ei cu tri locuite de popoare stra-ine, din care cel slay se arätase foarte periculosstäpanirii Bizantului in Europa, precuminsemndtatea-i economicä Tesalia era unuldin granarele apusene ale impärätiei, o micaMuntenie dupa natura solului plus primej-dia de care era amenintata de jur imprejur deelementul roman mereu sporit fie prin täriadin näuntrti, fie prin adaos din afarä, toateaceste erau destule cuvinte, pentru ca soarta

www.digibuc.ro

KEKAVMHNOS I ROMANII 'IN VEACUL AL XI 115

acestei .teme sä nu fie incredintatä in manileoricui. In fruntea ei trebuia pus un barbat cares'o asigure in chip trainicdomniei bizantine. Siacest bärbat s'a gäsit sub Duca tocrnai in per-soanalui Niculita, fiul gträdätorului si perfidu-lui» cap de garnizoanä din Servia ?Sä credemoare cä cei din Constantinopol uitaserä de tottrecutul «pätat» al familiei ? Ori din potrivd,curn e si firesc, isi aduceau bine aminte deel, dar aveau incredere in statornicia si cre-dinta noului guvernator? Dar oare pe ce sebizuiau ei, cä el n'are sä urmeze la un mo-ment dat pilda parinteascä? Oricum, lucrulpentru noi se infatisaza ca o anomalie si tre-bue aiurea cäutatä explicarea lui. Inclinämmai curand a crede ca numirea lui Niculita castrateg era fäcuta mai rnult de nevoie. Fa-milia Niculita era, WA doard, una din celemai cu trecere si puternice din Elada. Putereasi vaza ei insä nu era numai personalä, a-decä provenitä din avutia si destoinicia mem-brilor ei si din aliantele-i cu alte farnilii; laspatele ei trebue sä-i fi stat o altä mai maresi mai statornicd putere: dragostea si incre-derea poporului roman. Ea va fi datat de pe

www.digibuc.ro

116 G. MURNU

vremea când Românii erau subt ocâ.rmuireaporunca bätrânului Niculita, numit pe viatá

dornn al Vlahilor. Numai o asemenea pre-supunere desluseste pe de o parte desävär-sita i curânda reabilitare a familiei Niculitadupä rdzboiul lui Vasile cu Bulgaria, iar pede alta rolul suspect al protospatarului In räs-coala Românilor. Cà acesta n'a fost cu totulleal fata de suveranul säu si cä, rnäc'ar la ras-timpuri, oarecari gänduri ascunse i-au fra-rnântat mintea i sufletul, se invedereaza tiunumai din chipul cum au inteles la Constan-tinopol devolamentul lui, ci nu mai putindestäinuirile ce peste voie Ii scapa uneori luiKekavmenos, care cu toatä statornica-i preo-cupare de a-1 apära, vorbind de trecerea luiNiculita de partea Vlahilor räzvrätiti, îi tra-deazd gändirea intimä caracterizând purtarealui ca «insträinare de legile lui Dumnezeu1»).

1) Vezi p. 69, 25 26. De asemenea in altä parte, uncle.incheind istorisirea nenorocirilor cuscrului säu, ce au urn.atdin aceastä cauzá, zice : càci totdauna cel ce a i9zdreiznitset se scoale asupra impetratului ?i a Romaniei Fi avrut sà strice pacea, Ile sine s'a nimicit» (73, 26-28).

Apoi pentru cine se potriveste mai mult ca Niculitestilorinvinuirea ce aduce Kekavmenos In genere neamului Vlahcä gacesta nici clind Tea päzit credingt nici ditrepairatul, nici ditre ruda sa» (p. 74,6) ? Oare prin faptele

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS J ROMANII IN VEACUL AL Xf 117

La aceeas incheiere ne duce si o altä conside-ratie. Unanima hotärâre si neabätuta stäruintacu care Românii au cäutat sä câstige pe Ni-culita ca sä le fie cap i domn al lor, nunurnai risipeste orice umbra de indoealäasupra originei, ci ne sileste totodatä sapresupunem i complicitatea lui, mdcar in-directd, din punct de vedere bizantin. A-lesul Vlahilor nu puted fi Grec, cäci lucrular fi fost neinteles luând In seamä nevin-decata vräjrndsie i urd dintre RomâniGreci clasic märturisitä de Kekavme-nos si nid sträin de dorintele si ndzuin-tele ce imboldeau i puneau In miscare ma-sele românesti. In aceastä vreme de scädere

inceatä, dar sigurá präbusire a îrnpärätiei,când alunecata putere centralä era tot maiviirtos sdpatä si sdruncinatä de puternica sibogata nobilime provinciald, nu e greu säcredem cä Niculifetii, sprijiniti de un nu-

lui nu calcase el credinta catre linpärat l nesocotise lega-tura de prietenie §i lnrudire cu Kekavmenii, stalpii neclintitial stapanirei bizantine ? In aceasta din urtná märturlsire §iindeob§te In furia defáimätoare a lui Kekavmenos asupraneamului românesc, noi nu putem vcdea cleat aluzii laadresa familiei Niculita, pe care se fere5te a o numi dirtpricina inrudirei.

www.digibuc.ro

118 G. ISIURNU

meros popor de conationali, sä-si fi legänatinchipuirea cu visul unei stäpâniri proprii,fie ea oricat de intärziatä in viitor. Timp devr'o trei varste de otn, adecä de vr'un veacIntreg de domnie asupra Românilor au avutei destul prilej sA-si netezeascä drumul invederea acestui ideal. Deci cälduroasa si sta-ruitoarea manifestare a itsculatilor Vlahi pen-tru Niculita, cum ne-o aratä Kekavmenos,nu putea fi Can* de putin izbucnirea unuisimtimânt neasteptat i trecätor ; ea izvoradin stiinta sigurä i intemeiatä pe incercarilungi, cA ei se adresau unui reprezentant allor, al cärui trecut personal si pärintesc riacredeau cA putea fi desmintit in momentulde fatä. SAmânta säditä mai de mult, acumrodise, se astepta numai harnicul i hide-manatecul secerätor, care sä se stie foloside belsugul roadelor. Nehotärärca si prege-tarea plinä de scrupul ce am vAzut in pur-tarea lui Niculita i teama lui de a intreprindeo faptä atAt de indräzneatä, aratä cd el nuera tocmai omul situatiei. Se pare insä canici timpul potrivit nu sosise. OricAt de sIA-bitä i injositä era impärätia, mai cu seamäsubt cârma lui Duca, ea tot avea Inca puteri

www.digibuc.ro

NEKAVNIENOS l NOMÂNII IN VEACUL AL la 119

mijloace de ajuns ca sä infrângä i sa in-franeze rebeli cu mult mai cumpliti decâtRomânii. Sfârsitul trist al revolutiei bulgareera destul de proaspät spre a sluji ca pildäde descurajare; asisderea risipa i peirea ne-numäratelor gloate de Uzi nävälitori, intâni-plata cu un an inainte de räscoala

Cä izvorul de tärie al impärätiei nu eràincä secat, o vedem in curând dupa aceea,când sccptrul lui Constantin cel Mare a incäputpe mâna Comnenilor, cari prin geniul lor mi-litar si politic au stiut sä-i lungeascä zilele peun veac si mai bine. Toate acestea nu puteauscApà necumpänite de mintea strategului Ni-culita, in ceasul când i s'a imbiiat prilejul derAscoalä. El prevedeâ bine cä, oricat de mari

multe i-ar fi fost biruintele, sfârsitul nu iputed fi priitor. In cele din urmä triumfultrebuià sä fie al ostirii impärätesti. De acestlucru va fi cäutat el de repetite ori sä convingäpe capii Românilor, dar se vede cä partidulpentru räzboiu erà prea covârsitor ca sä-1 fiputut induplecä dupä voea sa. Valul intärâtatl-a räpit i pe el in vârtejul säu, si cu toatäferirea i oväirea lui a trebuit sä desfäsure oactivitate de general, ale cärei izbânzi preli-

www.digibuc.ro

1 2-0 G. MURNI5

minare dovedesc nu numai vrednicie, cinefätärnicia gandurilor lui. El nu §i-a päräsitplanul decat numai cand a väzut cä prin ce-darea imparatului §i retragerea birurilor pusede el, Romanii îi ajungeau scopul nemijlocital räzvrätirii lor. Precum se §tie, atata ceruseel deocamdatä dela Imparatul. Ca adeväratultel al Romanilor nu era astfel îndeplinit, ne-ospune însu§ Kekavmenos. 0 parte mare dinei a ramas nerni§catä fata de märinimoaseleconcesii, daruri si fägädueli ale Imparatului§i a stäruit din räsputeri sä meargä Inainte curazboiul.

Dar ce voiau ei prin acest räzboiu i pe cese Intemeiau and cereau continuarea lui ?

Chestia dintaiu, de§i neprecizata de autorulnostru, se limpeze§te îiisä uor, dacd socotimadanca supärare, cu care el, la capätul poves-tirii, defaimä pe Romani §i-i Invinue§te de«räzvrätitori ,si necredincio,si». Räzvrätire §inecredintä sunt expresiile legale, prin care Uriorn de stat designeaza un atentat de rästur-pare a ordinei existente. Era dar lucru foartefiresc ca Kekavmenos, fanatic apärätor al sta-tului, sä pecetlueascä astfel o agitatie, care nuavea §i nu putea sä aibä alt scop decat o al-

www.digibuc.ro

NEKAVME1NOS §I NOMINII IN VIIACUL AL xi 121

cätuire politicä proprie a Rornânilor sätui devitrega domnie straind.

CAt despre partea a doua a intrebärii, e greude räspuns cu sigurantd. SA credem oare cAindräzneala si aventurarea atAt de timpurie aRomânilor venea numai si numai din con-trastul ce constiinta lor proprie le infatisa intretaria lor de popor tänär, insetosat de fapte silatire biruitoare, si vadita släbire si su bred itatece aräta impArAtia sub sceptrul lui Duca ? Orimai erau si alte imprejurAri care incurajau in-treprinderea lor ?

Am pomenit mai sus ca tulburärile ce ame-nintau sa izbucneasca printre Românii tesa-lioti cädeau tocmai pe vremea când Norman-zii se pregäteau sä näväleasca in provinciileapusene ale imp 'Arätiei. Oameni färä seamande cutezAtori si viteji, ei fusesera chemati dinFranta de caträ papii de pe la inceputul vea-culpi al II-lea, ca sä scape Italia de suprematiabizantina si de pustiitoarele näväliri ale pira-tilor arabi. Normanzii, folosindu-se de acestprilej, au pus ghiara de leu in Apulia si de aicisi-au intins stapânirea peste toatä Italia de jos.Printul lor Robert Guiscard, tot atat de vicleanca si energic, dupä ce a stârpit pe Bizantini

www.digibuc.ro

122 G. MURNU

in Italia, acum plänuia sä treacä in Albaniasi de acolo sä incerce a le da lovitura de moarte.

, Si cum vedem, pregätirea lui pentru aceastäexpeditie, zädärnicitä nu stim pentru care mo-tiv, se intânipla tocmai când Românii din Te-salia inaltä steagul revolutiei. Este aceasta osimplä coincidentä sau cata sä vedem in ea ostrânsä legAturä de fapte.?

Un invätat francez se declarä pentru päre-rea a doua i presupune o intelegere intre Ro-mani i Normanzi. Tot printeo asemenea in-telegere explicä el o altä intamplare istoricade mai târziu, când acelas Robert Guiscard cuo puternicä ostire normandä, risipind pe Bi-zantini la Durazzo (1082), a inaintat trium-fAtor spre Macedonia ; silit insä a se intoarceinapoi in urm a räscoalei vasalilor sái din Italia,el increde o parte din oaste fiului sau Boe-mund, spre a continua cuceririle si a duce lacapät räzboiul cu marele Alexie Compenul.Din Castoria el s'a indreptat sper Ianina, ca-pitala Epirului, pe care o si impresoarä. Oasemenea faptä nu se putea sävarsi deck nu-mai cu invoeala Românilor, cad almintrelea

observa amintitul invatat cu greu seexplicei mersul lui Boemund prin muntii Ora-

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS §E ROMÂNII IN VEACUL AL XI 123

mos ocupati de Români fi leisarea in unnalui a unui fir de pozitiuni, care erau incii pemâna Grecilor. E probabil di prin(ul nor-mand, numai stand di se poate reizima peaj utorul Românilor, s' a indreptat ceitre acea-stet lature, pentru a avea spre sud o &ad-de operatie sigurei, precum era aceea ce-i de_dea Durazzo spre meazeinoapte 1).

Dacä intelegerea presupusä intre revolu-tionari si Normanzi a avut loc, si nimic nu neimpiedied s'o admitem, atunci pricepem maibine atat cutezätorul pas al Romanilor cat sibrusca intrerupere a miscärii lor. Zädärnici-rea planului conceput de printul Normanzilorva fi adus cu sine si descurajarea lui Niculitaprecum si a celorlalte cäpetenii ale poporuluiroman.

Ceeace putea mai ales sä multumeascä acumpe Romani era insä castigul moral. Din ca-pitolul urmätor vom intelege cA n'a fost aceastacea dintaiu incäerare sangeroasä intre ei si a u-toritätile bizantine. Frecäri dese trebue sä fifost dela Inceputul contactului lor. Dar ele eraude bund seamä partiale si märginite in tinuturi

1) F. Chalandon, Essai sur le règne d'Alexis I Conmène,Paris 1900, p. 85-86.

www.digibuc.ro

124 G. MURNU

rnuntoase, nude, curn e dela sine inteles, Ro-mânii nu a veau mult de pierdut. De asta datainsä, mai tari §i mai §tiutori de sine, au pä-rasa härtuelile singuratice i s'au incumetatpe câmpul liber sa ridice bratul Impotriva ufluivräjmas, care nu de mult doborase poporulbulgar. De ce se lärge§te cercul nostru de cu-nostinti si vederi asupra imprejurärilor, subcare s'a petrecut faptul acesta, de ce ne in-credintäm mai bine de insemnatatea lui pentruistoria Românilor din Pind. El e preludiul ace-lor framântari §i lupte, mai mult ghicite decâtcunoscute, care dupa vr'un veac i jumätateduc pe aceti Romani la deplina lor neatâr-nare politica i inlesnesc mai târziu inchega-rea unui stat propriu in Marea Vlahie.

www.digibuc.ro

VI.

Nu mai putin ne My*" §i ne atrage paginadin urrnd, cu care Kekavmenos 4i incheie po-vestirea despre tulburárile din Tesalia 1)

Am spus cd el nu intercaleazd faptele isto-rice deck numai ca sä-§i ilustreze ideile stra-tegice date in formä de sfaturi copiilor säi,spre a le sluji In viata practicd. Dupd ce daristorise§te tot ce §tia despre räzvrätirea po-

1) Ea este tradus i comentata pe scurt de B. P. Hasdeuin Strat 6i substrat (Din Etymologieum magnum Bo-rnaniae, Bucure§ti 1894, pag. 62-65), pe cat *tim, pentruintaia data la noi. Concluziile lui privesc mai mutt ori-ginea Romani lor din Balcani, ceeace noi lasam deocamdatala o parte, rezervandu-ne pentru mai tarziu un capitol deo-sebit In aceasta chestitme. Atat peritru intregirea partii tra-duse de räposatul Ha5deu, cat si pentru o mai bunä inte-legere a comentariilor ce facem mai la vale, dam aici onoua tälmacire mai apropiata de text, marginind-o Ia pasajelece cuprind relatiile dintre Greci i Români. Vezi §i observathlelui Tomaschek, Sitzungsber. der k. Wiener Akademie derWissensch., vol. al 99-lea (1881), p. 492 §i urm.

www.digibuc.ro

126 G. MURNU

porului i mizeriile indurate din aceastä pri-cind de ruda sa Niculita, are prilejul sa-§i aratenecazul pe Vlahii iscoditori ai räului, dându-neasupralor cea mai posornorâtä icoanä rnorald :

Wei sfatuesc zice el cätre fill sài atâtpe voi cal $i pe copiii vo$tri, fiindcei neamulVlahilor e cu total necredincios $i stricat,"infra cat nu are lege nici fatei de Dwnnezeu,nici fatei de imparat ci nici fatei de rudele $iprietenul sau, ci umblet pe toti sei-i înele $istrapuc minte $i fura ; $i cu toate ca pe fie-care zi face juramintele cele mai grozavecatre prietenii seii, le calcei u$or, $i se leagäprin fratii de cruce $i cumetrii, cugetând caintr' acest chip va ademeni pe pro$ti$iintru cat niciodatei n' a peizit credinta cettrenimeni ba chiar sunt $i tare frico$i, ceiciau inirnd de iepuri $i indretzneala lor vinenumai din fried ; deaceea va povatuescsa nu vei "incredeti nici decwn.daca se va intdmpla vr'odatei iar reiscoala$i vor fateirì dragoste $i credinta $i se vorjura pe Dumnezeu ea' vor nu-icredeti ; caci e mai bine set nu va dea nici anjuramânt $i nici sà le dati lor, ci tinetide rai. 0 nu, sei nu-i credeti pe dânii ceitu$i

www.digibuc.ro

ERRAVNIENOS ROMANIS IN VEkC1.11, AI xi 127

de putin, ci sà vei prefaceti si voi eä le sun-teti prieteni. Si dacei vr' odatel se va face reiz-miritei in Bulgaria, cum s' a spus, mar-turisesc sau vei jurei prietenie, sei nu-i cre-deg ! lar daca vor a,seza familiile in o

cetate a Romaniei, lasei-i sei le agze ; ele sa,sadel inlciuntrul zidurilor, dar ei ajar& larcand vor pofti sti vie la familiile br, sei nuintre decât numai câte doi sau trei ; cândace#ia vor ei, sa intre a4ii. i sci fig cumare beigare de seam): la ziduri ci la porti.

asta filcând, yeti fi in adeipost ; pe când,daca yeti leisa sei intre multi la familitle lor,cetatea va fi tn.-Ward de dân$ii ci yeti fi mu$-cati ca de aspidei i atunci và yeti aduce-aminte de sfaturile mele. Jar dacei yeti pdziareste pove(e, $i pe ei ji yeti supune i voiye(i trai rani de grija» i).

L) Cecaum., p. 74, 1-75, 12: 112payyCAXto litav net' rot;61./.10V TOÚZO it è rd T(7310 BX4XOn 14%00; CIITtCrT6v g 7MTEXcIS

xate StEcrEpap.p.ivov, ELATE El; OE6v Exov ntato FLATE EIÇ patliac

IE4re EZÇ CIIMEA TCA011, ealic eCrovIVRE110,1 nineXÇ xcercotpx-

TELatEúEcr,&atr ,PE6SErat no70,2c xEcl ;abaci. xec0E-

;tit7tip ópr.ou; l'.)occoSEarcirou; Ecpb; sob; Icturo XOU x aetolivErotormo te aSeXcponotlicrEL; xxi auvrotvicc; xcE1 aoptr,e4Evov Bel

Totítopo anareiv toll; einlouaripou;, oil'ainore Si iciE6).4s n(cntv ipít;eloi xo eelol Er,cfcvu Ace1wc7), gx0VTEÇ xecpS/av, ,pao; aE

gylarq 221 soi.ito cinh SEiMaç, 7Capayy1XXE0 015V 7:1.0"TE4717£

www.digibuc.ro

128 G. MIJIINU

Inainte de a cerne cuprinsul acestor sirurisi a vedea miezul lor, releväm un lucru ce seimpune în rândul intaiu si de Fare poate [Anaacum nu ne-am putut incredinta deplin, cutoatä limpezimea de vorbä a scriitorului. Dinfaptul cä Kekavmenos isi indreaptä biciul deocäri asupra Vlahilor i fi face pe ei räspun-zätori de urmärile rele ale räscoalei, deducemcu sigurantä cä aceastä räscoald a fost cu de-sävärsire pusä la cale i condusä de dânsii sicä deci a fost o miscare a lor nationalä. Ivi-rea pe alocuri a elementelor sträine nu i-a pu-tut atinge caracterul esential românesc. Pä-rerea aceasta e si a invätatului editor al lui

TOLTOtS ri aúvoXov, xal s ygyrycal note p.orarov (?) xeit insoxptvov:at

ciTirop met iEop.v6p.svot EiC TV aEdV ?Lag= T2imp.7LICFTE(.17lCE àtOÇ, xpeirrov Toip ianv bp.Tv FL 6pxiaca calrolg (I)Ç >total.);

6.4;aa.aat öpzov. yp o5v pa] ntaretícto aircotç t aúvolov.

inEOXONOU X21 Cal 90.0; av:in. el a X211COTE TEJ42ETIL CiVTEC0712

E?; Bouxyaptav, x2,8q1); 7E0041'M, XCE1 Ei pilot aou 61.totioroliatv

zcì ap.vuvrat, [al narceúnç aiiroiç. a 'a xast TO4 yuxliza; XESL T2

Thva aart;17 EiCrarJERV El; lb noia.rpov tç 11covav(aç, npir.ps+ov

eialyarto Ark, 'iv 80V TO5 11.002V. 28:01 g¡Eu garolccv,

imitav Si airrol IFAOcuatv, CaXot ncatv daspxgaOtoalv cot. cirp(pxySi kE TI7A TEIVCIPI Z 7d TC1111 7:00.7P/ 17.0X1.4's. 06Ttin 8i no ter) v

liarada gaN. E xal &EI nolAolg daaOstv elç sa4xorcarpov nap aIntliv tiredir,7,

51:6 earnIcloç, lea? Tine vja v 7tEtparriAt610 Roth cav

puLiEEK (?) tctutog, REl; 221 LITOIK 61oxetplouç aou ad' Tel Ci.pocNrcatov npocryev4aerat.

www.digibuc.ro

KRKA VMENOS r ROMANII iN VEACUL AL XI 1'29

Kekavmenos (v. Cecaum. p. 8 si 12, unde-izice tumultus sau rebellio Vlachorum Thes-salicorum). Cat despre invinuirile acestuia,,atat din tonul lor exagerat, cat si din genera-lizarea lor osandesc doar IntreagA roma-nimea Intelegern cä nu trebue sä le luarnad litteram. Oricine pricepe cä graiul patirneivorbeste prin ele ; dovadä indeosebi repeti-rea din randurile din urmä, care nu e lipsitäde oarecare patos retoric. Parc'auzim un glasde revolt& strigatul unui suflet ränit, care dädrumul pornirii sale, nesocotind i nestiindmäsura ce se cuvine unui istoric de profesie.

Negresit, prin grele i dureroase Incercariva fi trecut autorul de nu putut pune frauinimei, cand a fost vorba sA pretueascA peprotivnicii neamului sat'. 0 scuzä Ii poate fidoar faptul cä el se adreseazä familiei sale sicA, prin urmare, nu avea a se sfil de judecatadreaptä a viitcrimei ; printre al lui putea decisä-si verse amarul färä ca cineva sä-i ia aceastain nume de räu 1) Deaceea nu-i putem bänuisinceritatea simtirii ; de altfel vorba îi e clestulde caldA, ca s'o recunoastem. Cruzimea ex-

1) V. p. 75 : eg notnzexivo soiiro auvize4ceCiUouç Rpin 01. xu roç clBanoiic aou, sob; i'vol); nanotç.

G. IC:TRIM - all'. a Mare. 9

www.digibuc.ro

130 G. Td URN'S

presiei trädeaza tulburare, stare anormalä su-fleteascä, iar aceasta intunecä judecata lim-pede, fäckid-o sä vadd ca printr'o sticlä má-Titoare insu§irile rele ale celor judecati. El numai gäse§te nimic bun §i de laudd la Romani.Ei nu au Dumnezeu, nu au lege, nu au nici osimfire nobilä $i frumoasei sunt prin ur-mare cel mai micel, cel mai netrebnic, cel maistricat neam din lame !

Dar dacA-i a§a, ce impiedica pe autoritätilebizantine sa le smulgä dintele otravitor sauhiar sa-i spulbere de pe pämant lucru atk

de upr, dupä Kekavmenos, cäci Vlahii erau« frico$i ca iepurii» , iar umanitatea bizantinänu se opunea In aceste vremi ? Atunci ar fifost de prisos orice plangere amard §i oricemásurä de pazä In pOtriva lor.

Dar tocmai plansul acesta platonic, tocmaiockile §i batjocurile cu care II incarcä §i toc-mai stäruinta cu care de atkea ori indeamnäpe fiii säi sd se fereascä de Vlahi, ne de§teaptäalte ganduri deck cele voite de autor. Simtimbine cä nu sunt aceste cuvintele celui puternicfatä de cel slab §i päckos. 0 pildä din mul-tele dintr'o lume mai apropiatä de noi ne-oprocurä un observator de Incredere, cälätorul

www.digibuc.ro

IMKAVMENOS E}I ROMANII IN VkINCUL AL XI 61

francez Ami Boué. «Bulgarii ---- ne zice elnu stint pentru Turci deceit niste ghiauri(adicä oameni ca toatà lumea, numai cä nu auaceeas lege cu dânsii), dar Albanezii nu lise par decdt niste tâlhari, pentru al nu vreau-0 pldteascci birurile si ca oameni putin po-liticosi stint aeleseori grosolani cdtre Turci1),de bunä seamä fiindcä nu erau dezarmati cacrestinii si îsi apärau drepturile cu arma fatäde stäpâniret Calificarea de talhari aici re-zurnä tot ce spune Kekavmenos despre Vlahiidin vremea lui ; e clasificarea moralä ce o facestäpanul in neputinta lui. Ce insusiri frumoaseva gäsi magnatul ungur in neamul lui Holiasi lancu ? Nu-1 va numi perfid, impreuná cuJaksch, comitele Secuilor din sec. XV ? 2).Nu-i va zice infidelis (ca si Kekavmenos am-Groc), cum erä numit in Buda Bogdan, fostulvoevod al Maramuresului, ceeace, dupä cumcu drept observä un istoric al nostru, in-seamnä omn puternic prin avere si influen(asa?»8).

9 Reeueil d'itineraires dans la Turquie d'Europe, tom,I, Viena 1854, p. 327.

2) V. pasajul Yeprodus cu data gre§itä in A. D. Xenopol,Istoria Romeinilor, vol. 1, p. 339.

3) L Bogdan, Originea voevodatului la Ronzlini, p. 10.

www.digibuc.ro

132 RNU

Cu toate aceste sä nu credem cA hulitorutVlahilor e atras numai de vârtejul urei §i is-codqte epitete MCA nid o bazd realä. Suntern

Din lipsa de izvoare bogate neputand pátrunde in toatetainele trecutului, e bine ca uneori sä cautam cheea in pre-zent, depozitarul lui cel mai credincios. La Romani, i maiales la populatia pästoreasca, se pästreaza stAn i lucruriaproape neschimbate din vremuri vechi panä astazi. Gasesetocmai la un Invätat strain ni§te observatii, care, mäcar case refer& la un singur trib aromanesc, la Farsarotii nomaeAdin Acarnania (Grecia), arunca intru catva o lumina bine-venitä asupra chestiei dezbätute de noi §i aratä intr'un felsuperioritatea Romanilor in lupta eu Grecii :

«Le paysan acarnanien (grec) les deteste ; c'est la hauteantique des populations sédentaires contre les tribus no-mades. Il ne voit pas, sans une sourde colère, arriverchaque année ces bergers errants, ennemis dela propriéte.par Oat et par instinct, naturellement envahisseurs, com-me les troupeaux avides qu'ils poussent devant eux....Ces Valaques ne manquent pas de justifier la haine qu'onleur porte ; ruses, toujours au guet, niarchant autant lanuit que le jour, ils ne sont pas hommes à perdre uneoccasion de rapine, et refuser à leurs moutons le pâtu-rage d'un champ de blé vert ou bien et laisser i ngtempssans maitre les bestiaux égares. Leur presence est unesource de querelles et de procès, dans lesquels les Grecs.bien que plus nombreux, n'ont pas toujours le dessus.Le Grec, malgré son esprit souple, mais plus artificieuxque vraiment fin, se laisse battre par le Valaque, dontles ruses sont mieux conduites et la tactique plus pa-tiente (il est facile de reconnaître les Valaques parmiles Grecs... Les fatigues et les privations qulils supportenten ont fait une race de fer ; on rencontre parmi eux deshommes d'une force Et d'une taille étonnantes, avec (;es

www.digibuc.ro

KIiKAVMENO 4I ROMANI! IN VEACUL Al. XI 133

datori sä recunoastem in relele ce le pune pesearna lor mai muit dealt un sâmbure deadevar obiectiv. Un pendant la invinuirilesale avem celebrul pasaj al lui Benianim dinTudela, care a vizitat Tesalia cu un veac maiin urmd (t 1173, dupa Hopf). Aläturând spu-sele arnânduror, ele se completeazä si se ve-rifica. Beniamin, in câlätoria lui din Spaniala lerusalim, venind din Italia in Grecia, trecepela Teba i de acolo ajunge la Zeituni (La-mia). «Aici, ne spune el, e inceputul Vlahiei,ai ceirei locuitori ocupei munfii, jar eipoartd nurnele de Vlahi. Asemenea cexprioa-relor de iufi la fugd ei se coboard in faraGrecilor ca sà despoae i sei prade. Nimeninu-i poate atacd prin räzboiu, nici un im-

larges épaules, cette poitrine épaisse que la sculptureprne II Hercule, p. 274). Ces &rangers, ces pâtres, sontune puissance (lane le pays ; ils ont pour eux une forcequi les maintient, en dépit de l'aversion publique; c'estl'union qui rbgne dans les conseils et la confiance gullsont en leurs chefs. Chaque skouteris (celnic), ear d'unerentaine de volontés qui vont d'accord avec la sienne,est un personnage dans la commune oil il a planté satente; et rivalise d'influence avec les dimarques (primariigrew) et avec les capitains. Les villages grecs, au con-truire, pleins de petites luttps et rivalités ne sont que di-vision*. L. Fleuzey, Le mont Olympe et l'Acarnanie, Paris1860, p. 279 §i urtu.

www.digibuc.ro

134 (1. mtliou

parat nu-i poate supune. Datinele cre$tine$tinu le pazesc dau nume jidovegi, dincare pricinet unit spun ca stint neam evreesc$i ca pe Evrei li chiarnd frati ai lor ci pectcebstia numai Ii atacit, dar nu-i despoae cinu-i ucid ca bundoara pe Greci $i al insfarssit vie(uesc fa-rat de legi» ').

E netägäduit cä Rabinul nu a cunoscut devisu pe Vlahi ; o stim din vorbele lui i cudeosebire din calea bätutä de el (a ocolit mun-tele Othrys ce despärteä Grecia de Vlahia siluAnd-o pe tärmul märii a vizitat câteva orae

1) «Haec est Valachiae initium, cujus incolae montesincolunt ; gens ipsa Valachorum nomen gerit. Celeritatecum capreolis conferendi, e montibus in Graecorum re-gionem descendunt, ut spolium et praedam auferant.Nemo illos bello lacessere potest : neque rex ullus eosdomare potest. Christianorum instituta non observantsuisque Judaica nomina imponunt ; unde nonnulli Ju-daeos fuisse asserunt, Judaeosque appellare fratres suos;quumque hos offendunt, eos spoliare, sed non occidere,quemadmodum occidunt Graecos; vivere denique exleges-Tafel, De Thessalonica ejusque agro, Berlin 1839, p. 473(cu textul ebraic). Gr. Xenopol, 1st. Rorn. I, p. 573, nota 11;Hafdeu, Arh. ist II, p. 25 ; Odobescu,Istoria Archeologiei,p. 733. Sathas, Biblioth. graeca I, Venetia 1877: N. Acomi-natos in discursul imparatuluiIsac Anghelul,p. 79 (vorbinddespre Romani zice): neam obraznic Ø necredincios cao femee desfrtinatei ori ca o juncei gonitii de streche(71 aracrro; a Tv) xal Rotxcalç yen& j túç &ci;LaAt; napotasplaaaat

G6p (aspic).

www.digibuc.ro

KE(AVMENOS 1 ROMÂNII IN VEACUL AL XI 135

maritime ale Tesaliei si de acolo a trecut laSalonic). El prin urmare ne raporteazä lucruriauzite, adicä tot ce i s'a spus de catre cona-tionalii lui si de Greci cu cari s'a intâlnit ori-unde s'a abätut in cälätoria lui. Deci stirile luinu ne transmit cunostinti si impresii proprii,ci zvonuri care umblau printre elemente putinbinevoitoare Vlahilor. Dar zvonurile exage-reazä cel putin faptele, dacä nu le denatu-reazä. Cum cä nu tot ce ne cornunicä Be-niamin e adevärat, o vedem dela ceeace nespune despre religia Românilor si origina lorcomunä cu Evreii, de care l'a rds si un core-ligionar al lui 1) Nici judiciosul Finlay nu-1crede cu totul serios in relatine lui despreRomâni 2). Cali dädeau nume jidovesti, efoarte probabil. Obiceiul acesta de a-si da

1) L M. Jost (citat de Tafel, op. cit.), Geschichte der Is-raeliten, vol. VI, p. 377 (nota : emit den Walachen hater Britderschaft getrunken). E foarte probabil insä cä ph-rerea lui Benjamin despre comunitatea originei Rumfinilorcu Evreii are ca bazä asernänarea limbei române0i cu ceaspaniolä vorbità de Evreii spanioli, din care fäcea parte ra-binul nostru.

2) G. Finlay, op. cit., vol. III, p. 229 (ea romantic account»zice) §i vol. IV, p. 29. Ceeace spune Beniamin de necredintasi nelegiuirea Vlahilor revoltä chiar §i pe Sathas, din carecauzá el ajunge la incheerea fal0 cä aid Vlahi = Albaneji(vezi E)).v". elviiaosce, vol. I, Atena 1864, prefata p. 12, 13).

www.digibuc.ro

13($ G. MURNU

nume biblict s'a pästrat la ei intru catvà pâtiäastäzi, coincidentä interesantä- cu ceeace seconstatä cä a fost la Rom ânii din Fägära§ 1).Cà erau creOni, de asta nu se indoe§te ni-meni. Cel mult un oarecare indiferentism re-ligios Om' au credin( d cdtre Dumnezeu» ziceKekavmenos) li s'ar putea imputà poatechiar Românului in genere), cu toate ca se ti'é

cä populatiile din munti au de obiceiu mai viusimtimântul religios. Pe cat cunoWem, tribulFdrOro(ilor i mai vârtos Seirdcdcianii, unalt trib nomad grecizat din MacedoniaGrecia, elemente curat muntenqti, nu aratäo deosebitä grijä pentru izbavirea sufletului 2).Dar nu §tim dacä indiferentismul lor relative o mWenire sträveche sau rezultatul

moderne.Beniamin afla ca. Vlahii trdiau En afard de

legi (vivere exleges). De asta, cum ne aducemaminte, Ii acuzä i Kekavmenos, sustinândnu au nici o lege. Aceasta e o väditä contra-,zicere la cele ce am afirmat noi in cap. II. Con-

1) V. N. Iorga, Sate Ø preofi in Ardeal, p. 148.2) V. acuzarea aeusä de täranul grec Far§ärotilur din Acar-

nania (Grecia), In Heuzey, op. cit., p. 280 (4aussiprétend-ilqu'ils sent à peine ehretiens»).

www.digibuc.ro

KEKAVMENOM §I nomkur IN VFIA4 IA, AL XL 187

trazicerea e numai aparentä, dacä am tineseam/ cà autoiii notri, rep.reentanti ai unoi-societäti mai civilizate si bine constituite, prinlegi inteleg legile formal enuntate, scrise.Cum cä i Românii erau alcdtuiti intr'o formAsocialä, oricât de rudimentard ar fi fost ea,am ardtat mai sus, §i asta nu poate fl pusä laindoeala : au doar si cele mai primitive so-cietäti norme indreptatoare in viata lor pu-blicä f particularä. «Dreptul romänesc» vafi fost foarte analog pretutindeni, mai cuseama ca el s'a intocmit sub aceleasi Impre:jurari politice, adicd sub cea dintâiu stapânirebulgarä. Dar un asemenea drept, 'pentru ceice cunosteau pe Rornâni din auzite sau dinrelatiile lor dusmärmase cu dânsii, ori nu existàori dacä existà nu formä un corpus juris, nuputeä inlocui volumurile concrete. si masiveale digestelOr si novelelor bizantine.

Pe aceeas treaptä socialä cu Vlahii 'dinPind stateau, desigur, si Slavonii din Moreaacestia aveau, ca si dänsii, datinele lor, maitari decât legile, dar Grecii Ii tineau de :

&vOptivrou; eckatovotok x't??.) aé(3Gvtat ticpivro,

oameni trufa$i $i dispretuitdri de staptin»,adicä de strain, cäci pämântean de-al for a-

www.digibuc.ro

138 G. MURNU

veau WA' indoeald. Ash dar organizatia lorproprie nationalä, dupd conceptia bizantinä,erà nelegitimä sau tot una cu starea anarhicd.

Ace las duh de räsvrätire si sälbäticie atribueYlahilor amândouä izvoarele noastre, cele maivechi din câte avem cu privire la trecutul lor.41Pe Jidovi îi atacii (precum i-ar atacd si as-tdzi pe aceia ce duc viata parazitard de cAmd-tarf, dacd umanitatea modernd nu i-ar fi luatin apärare), dar nu-i omoard ca pe Greci».Va sä zicä fatä de cei dintâiu erau mai ome-nosi decât fatä de cei din urrnd. CA nu atacape toll Evreii färä exceptie, ne aratä simpatiace pe de altä parte, Beniamili constatd la Vlahipentru Evrei, pe cari ii numesc frati ai lor.Sä fie oare aceasta numai o vorbä, o scorni-turd a localnicilor ca sä insele bundcredintavestitului cAlátor? Dar ce interes vor fi avutinformatorii !pi inselându-1? Nu, aceste infor-matii ale lui Beniamin trebue sd se Intemeezepe oarecari adevdruri. Vlahii, orica de rdi sisälbatici sunt, nu se aratä cu totul canibali,cäci mai au si oarecare omenie, oarecari pre-ferinte fatä de victimele lor, de ucid pe unii

crutä pe altii. Aceste preferinte, pasa-mi-te,nu sunt niste toane sau apucAturi patologice,

www.digibuc.ro

REKAVMENOR 1 ROMANIC IN VE WI1L AL XI 139

ci semne vädite cä ei aveau simtire omenea-scä. Evreii pasnici i harnici muncitori oräseninu aveau legäturi cu reprezentantii puterii pu-blice sfädite cu supuSii, i deci Vlahii nu aveaude ce sä-i dusmäneascd. Din potrivä, fiii luiIsrail, sub stäpânirea spiritului de netolerantäde atunci, nu erau mai putin prigoniti i ur-gisiti de Greci decât Românii. Prin aceasta eierau oarecum frati de suferinte cu acestia ;aà trebue sä explicäm frätia dintre eis de carene vorbeste Beniamin l).

Fatä de Greci lucrurile se schimbä. Cudânsii Vlahii erau in vrajbä, in räzboiu ne-contenit. Prädätorii i despoietorii poporuluidomnitor nu trebue socotiti ca niste cete detâlhari, ci de räzbunätori in felul haiducilor,eroilor populari de odinioarä, asa precurnpânä mai deunäzi se aflau in Turcia. Admi-

E curios cd pánd astäzi domne§te o asemenea buna in-telegere intre Românii i Evreii din Macedonia. Tot a§a s'arputed tâlrnäci, cu privire la cele de mai sus, §i ceeace nespune D. Cantemir despre Moldoveni in Descrierea Moldovei,ed, de Miron Nicolescu, Buc. 1909 (Bibl. «Socec»), p. 229 :«a ucide sau a prädà pre Turci, pre Tätari §i pre Evrei nusocotesc ca este päcat nici ucidere i cei ce locuesc aproapede 'Mari, fulrá i ucid cu sirguintä l când fac vreo praddin Tara 'MAI-eased, zic cd n'au prAdat, ci §i. au fntors numaial lork,

www.digibuc.ro

140 G. MURNI1

nistratia bizantinä acurn o stim erà o pa-coste pentru nea murile supuse si chiar pentruîiiii Grecii. Cele mai blAnde, mai asezate dinele se insälbäticeau sub sAlbateca exploatarea bizantinilor, i dacA din vreme in vremenu-si fAceau dreptate cu armele, trebuiau sapiarä sau sA emigreze '). Nu mai citAm cazuri.

äc sunt din belsug la Bizantini ; mnsài revo-lutia Pointinilor din Tesalia sub aceste nevois'a dospit.

SA nu uitäm cA si conditiile extraordinare,iii cari trAiau Rom Anii de cAnd Ii räzbise pu-

I) Vezi Nichita Acominatos (Honiate), p. 657, unde spune-Ca din pricinä ca' esfintenia i adevärul periserä din gene-ratia lui i nelegiuirea se inmultise, in urma deselor schim-bäri in domnie si a jafului si a räpirilor din partea stäpit-ni torilor, caro n'au gandit i nici au fäcut ceva bun si folositorpentru cei de un neam cu dânii, multime de Greci in Asiatrecuserä sub domnia Sultanilor din Iconion». ArhiepiscopulAtenei Mihail Acominatos (cam intre 1175--1205), distinsulfrate al istoriografului Nichita Honiate, ne-a läsat un tablon in-fiorätor despre ceeace a fost pe timpul säti administratia

bizantinä l cu deosebire administratia Atenei.Din lipsä de spatiu ne märginim a cita concluziilelui Hopf,op. cit., p. 175 : oWenn jemals, so wurden jetzt die grie-chischen Provinzen als eine ergiebige Goldquelle Mr denoder jenen byzantinischen Verres angesehen, in dem bedräng.ten Lande herrschte ein legitimes Aussaugungs und Plan-derungssystem. Wie in Feindesland hausten die kaiserlichenBeamten». Dacä insus poporul grec era astfel obijdult, cumtrebuia sä fie tratate celelalte neamuri din imperiu ?

www.digibuc.ro

KEKAVA1ENOS .`p ROMANH 3N VRAOL L. AL XL 141

hoiul Slavilor §i Bulgarilor, nu puteau sä laseneprefacut caracterul lor moral. Retr4 inmunti fioro§i, prin präpästiile lor adânciväile lor intunecoase, §i inghesuiti pretutin-deni de popoare barbare cu care stäteau inve§nicä harp.' ei au trebuit sä se acomodezepänä la un punct cu lumea din preajma lor.Instinctul de conservare le-a Inäsprit moravu-rile §i i-a fkut sä räspundä cu aceea neso-cotire §i cruzirne, cu care erau loviti. Dar arfi o gre§alä sau dovadä de neOintä, dacä inaceastä a lor §tare de semi-barbarie i-am privisinguratici i in afarä de mediul §i timpul incare träesc.

In zadar ne vorbesc istoricii bizantini deblândete $i omenie greceascä. De fapt, dinveacul al X-lea incoace, Bizantinii erau tota§a de perfizi, barbari §i neomeno§i ca §i su-pu§ii lor. Ei InO§i ne dau exemple nenumäratedespre aceasta: sä spicuim câtevä, spre a nupäreä «scriitoi de cuvinte degrte».

In acea din urmä ciocnire serioasä cu Bul-garii, Vasile al II-lea a orbit 15.000 de osta§idu§mani cäzuti in mâna lui ca prizonieri, la-sând un ochiu la unul din o sutä, ca sä-i poatäcoriduce lädornnul lor Samuil. Acesta väzân-

www.digibuc.ro

142 G. mcnNu

du-i, ametit de scarba si de groazä, a Cazur lapärnânt, i dupä doua zile a murit in zvarco-liri cumplite. Nu mult dupa asta, cel din urmäerou bulgar al acestei lungi tragedii,prin viclenie greceascä e räpus In ziva Inal-tarii Sf. Marii. Istoricul grec, care povestesteaceasta pe larg, nepastitor de mijlocul intre-bnintat pentru omorul lui si de sfintenia zileiin care s'a sävârit, nu stie cum sä-si arateplcicerea $i minunarea pentru aceastei is-prava1).

0 altä intâmplare prin care vedern la Grecio parte din räutätile atribuite Românilor seaflä in Kekavmenos : strategul bizantin dinRagusa, Catacalon Clyzomenites, voind säpiardä pe Voislav, domnul Dalmatiei, se îm-prieteneste cu el trirnitându-i daruri si cautäsä-1 prindä in cursä. Domnul dalmatin, omdestept, darurile le primed si se Prefaced ca esupus irnpäratului prin bunätateá strategu lui.Acesta, väztind cä asa nu poate sä-1 incurce,s'a poftit dela sine sä-i boteze copilul de cu-rand näscut, ca astfel, cu prilejul Incumetririisä-si indeplineascä planul. Slavul viclean a pri-

1) Kedrenos, Il, p. 470 §i urm. zed 04.curuSv zice el).

www.digibuc.ro

KEKAVISIENOS 1111 ROMANIC IN VIOACUL AL XI 143

mit, dar din pricina neincrederei dintreau hotärat ca ceremonia sä se facä la hotareléprovirlciilor lor, pe coasta marii Adriatice, peunde strategul îi ascunsese coräbiile, ca sase ajute de ele la un semn dat. Voislav îräl'a prevenit, caci inainte ca Bizantinul sa3§ieheme in ajutor pe ai säi, au särit Dalmatinifcari Il [Andean de aproape §i au pus mana peel i pe fiul lui 1).

Un exemplu clasic de perfidie §i.nelegiuirebizantina : comandantul impresuratului Sir-mium mijlocqte o intalnire papicä cu gene-ralul bizantin. Dupä ce dat särbätoretejurämantul, ei se intalnesc intovärä§iti numaide câte trei slujitori. Dar abia au schimbatcateva cuvinte §i Grecul îi scoate pumnalulindosit §i rästoarnä pe comandant scäldatin sange 2).

Nu mai inmultim citatiile. E vremea doarcand necredinta §i sälbäticia, calcarea cuvan-tului de onoare i a jurämantului, viclenia §iinclinarea spre teal:tare, näscute §i desvoltateprin amestecul cu barbarii, deveniserä Intrucatva principii de stat §i strabätusera Intreaga

1) Cecaum., p. 27, 10 §i urm.2) C. Neumann, op, cit., p. 35,

www.digibuc.ro

141- G. AtURNU

societate medievalA (in -Ap.us au.PAtruns dupaRenWere). AtAt de mult scopul scuzA mijloa-Cele, in Cat Kekavmenos nu se sfie§te a reco7Manda fiilor sal §iretenia, ba chiar desAvâr-irea ei prin näscocirea de noi tertipuri. «Ceici

voiu svune, fiule, ca in firea omeneascdinneiscutei viclenia» (p. 131-10). Si tocmai

asta imputä el Vlahilor. Acominatos ne darAspunsul unui Vlah in aceastä privintd. Elspline cä impAratul Ioanitiu starpea pe Grecipentru cA na putea suferi viclesugurile aces-tora si firea lor necredincioasei si adeseorischimbdioare intr' un singur ceas»1). Ade-värul acestei acu2Ari pare a-I primi §i autot ulcAci nu zice nici un cuvAnt de al:di-are a nea-mului säu. CA lucrul acesta erà In deobte cu-noscut i admis,.o aflAm dela un istoric frun-ta, la care nu ne putem bárml nici o pärtenire.Grecii, zice el, erau (inuti odinioard de oa-meni cari din rdutate inneisculd si necredintainnärdvitei erau porniti mereu spre trädare,cu toate feigeiduintele si jurdmintele date2).

1,) N. Acominatos (Eloniate), ed. Bonn, p. 830, 11: otlicinTic; pv aolocppowiva; il(crutaht xcit si) imam. 1,Ooç xeci

r4ç can-71c e'ops; 7COVALCV.; naXtpreziç pp6vr,113.

3) C. Hopf, op. cit., vol. VI, p. 214: Galten doch einnzaldie Griechen far Menschen, die aus angestammter Bos-

www.digibuc.ro

KEKAVAIENOS lt ROMANI' IN 11BACUL At. xl 145

De altmintrelea toti §tim intelesul popularal cuvântului obizantin» §i «bizantinism»(care, dupä un Krumbacher, la cortejul de In-suOri enumerate mai sus addoga intrigik decurte si slugitrnicia), macar ca nu e deplinintemeiat decât numai pentru unele veacuride domnie a Romeilor in deosebi din vea-cul al XI-lea incoace ; caci orice s'ar zice,cultura §i civilizatia bizantina era singuraforma mai impunätoare de imblânzire a mo-ravurilor in veacul de mijloc. Tinta noasträ enumai sa arätam. ca frumoasele epitete, cucare Kekavmenos impodobe§te numele Vla-hilor, nu erau flori exotice pentru Bizant. Ele

chungen und Schwitre stets zum Verrat geneigt waren. Unalt German, Arisbertus, cronicarul lui Frederic Barbarossa, ilnumeVe »perfidi Greci» (v. Fontes rer. Austriac., I Abt.,V, p. 20). 0 bunä confirmare din izvor francez in The Cro-nichlehof Morea (.6 zpovixbv TO 110 it0g), ed. Iohn Schmitt,London 1904, p. 260, ver. 3932-3937:

flag via:cairn aeLnorePtop.afou vie E-/D 7cvnitFet Sacycinvo Tey-

?AZ ptlicoo if atit xetp.plav aurrivem nori. 'Pwp.ctiou s3 ip-xneuqç8t& 60,3a 0.0 elhav Onst 7,21 &anat. soil vat cri

yttrgqi T61:E & Xe111.9 Et 015vT.M0v 01(3E407:010511 T01.1 zdtIVE

al aup.r.10epov Stic v. a iEeÀo01,6173.

adeca: Cine a ausit vreodatrt eft s'a tnerernt In Grec, 4e dragulkit san din prietenie eau avfind legiltnrit de lnrudire ? Sit nu crestnidaatit Grecului pentru 1ot ce'lt spune en inritroftnt. Cind el ii

vane In wind i vrea sä te Sneele, te face cumittru eau frate de crneeori te face ensern ea aft te peardit.

G. MaRNe. Viable. Mare. 10

www.digibuc.ro

146 NURNU

cre§teau In capitala tot atat de spornic ca §iin provincii printre obarbari

Dar toate aceste rele nu erau numai de ori-gina politica. Nu mai putin sporeau ele adä-pandu-se In izvorul urilor nationale. NemiloO,vicleni §i pagani erau Grecii, dar mai putin,se Intelege, fata de ai lor. Virtuozitatea criminala era indreptata. mai ales In potriva limbi-lor straine. Se pare ca mc*eniserä ceva dinexcluzivismul Elinibor, pentru cari toti eraubarbari afara de dânOi. Oricat de ortodoxe§i Invatate In §coala lor erau natiunile ce-i In-conjurau, ei le priveau de sus. Cad cumspune un reprezentant caracteristic al bizan-tini smului barbaria nu sta înfelulreligiei,ci in origina, in limba, in starea politica ciculturala a unui neam. Doara noi cre$tinisuntem $i aceea$ credinta avem cu multe altesemin(ii, dar tot socotim $i numim barbaripe Bulgari, pe Vlahi, pe Albani, pe Ru$i $ipe altii1).

'Icoivvou lizvapo6t1 G Mxylarpou 7sp6; rip atAivrip :qcAlvou xst Ilap.o0pcbc714, ed. M. Lehnerdt, Lipsca 1900 (Teubner),p. 15 (autorul &Ilia in jum. dintaiu a sec. al XV-lea). Ca deingustä ne apare conceptia Grecului asupra barbariei fatttde aceea a cronicarului Const. Cantacuzino Stolnicul I Credca fac o pläcere cetitorulul alaturand-o : (Dirept di este piheit und gewohnter Treulosigkeit frotz aller Verspre-

www.digibuc.ro

KEICAVMEG NOS §1 ROMANI! lN NEACUL AL T 147

Erà vechiul .titlu de mändrie al Elinuluipástrat prin traditie §i Imputernicit prin §coalä.Aceastä mândrie, putin Indreptätitä in urrnaamestecului §i corcirii nepilduite a neamuluigrecesc cu tot felul de semintii asiatice §i eu-ropene 1), a hränit fanatismul lor national i.

a säpat eterna präpastie dintre Greci §i felu-ritele neamuri din impArätia bor.

Amenintate in tot ce aveau mai scump §isfânt, aceste neamuri s'au gäsit dela sine alä-turea in lupta lor cu vräjma§ul comun, caremo§tenise nesleite puteri Impäräte§ti. E o nai-

se numege varvar, care nici obiceiu are, nici carte Olenici bdrbeclie, nici dreptate, nici miloseirdie are, nici fricalui Dumnezeu, nici o bundtate sau nici vrednicie presine se vede, ci mai mult silefte i trage a &di in voea?i in pohtele sale deceit in legi i in drepteifi supupi,cuprinpi sei fie, nu dupei aleasa fire omeneascei feicand,ei ca un dobitoc va sei trdiascd fis gelndefte a treik Aceiadard se chiamel i sunt varvari, cari sunt apez, metcar-de ar fi vreunul din vreun neam bun sau i stdpec-nitor, pi de va fi sau va OM cum mai sus se zice, iardnu cu fapte bune, acela varvar este». N. forge, Operilelui Const. Cantacuzino, 1901, p. 117-7.

Multul i indelungatul amestec al Grecilor cu apusenil,il constata Inca de mult insusi Constantin Parfirogenitul InDe administr. imp. 86 (6; aiiyyEvel ì iTatitElag noAXf,ç rtracc

voúanç (Dpkryotç :E Met 'Ponloc(oi;). Tot el face deosebirea de rasepledeazi pentru puritatea nearnului din care face parte :

ibid. 89.

www.digibuc.ro

148 litiltNu

vitate a crede ca Bulgarii s'au susiinut in timpde peste trei veacuri numai cu forteleproprii. Bulgarii barbari nu au stapdnit in pe-ninsula balcanied deck cu ajutorul i conlu-crarea nu numai a Slavilor mai vechi balcanicicu cari la urrnd s'au §i contopit, ci §i a Skbilor,Albanezilor i mai cu deosebire a Románilor.Ca in mare parte tovar4i §i nu robi ai But-garilor au fost cei din urrna, avem o confir-mare strälucitä in Acominatos, care ne spunedespre Asanizi, ea ei prin revolutia lor voiau«set impreuneze doinnia Vlahilor ,sì Balga-rilor precum a fost odinioarei,1). Prin ur-mare Bulgarii turanici au gäsit un teren foarteprielnic ndzuintelor lor politice. Indelungatalor stäpânire nu se intelege deck numai princ4tigarea sirnpatiilor diferitelor neamuri con-locuitoare §i deci atragerei lor pentru poli-tica lor proprie 2). Cel putin pând la släbireaBizantului nu vedem In peninsula deck nu-mai doud tabere : deoparte Bizantinii, de altanationalitätile balcanice izolate sau unite im-

1) N. Acominatos (Honiate) p. 489, 3 : aì seilv Muclio'v

mit saw B3uXycipow Suvaautly elç v cruv4oucrtv ç =can noti v.

(Mtwol, Mysii = Vlahi ; cf. lb., p. 482, 4).2) Cf. A. F. Gfrörer, Byzantinische Geschichten, Graz

1873, vol II, p. 641 si arm., §I Schlumberger, op. cit. II, p. 42

www.digibuc.ro

KEGKAVNICNOS f ROMANII IN VNACUL AL XI 149

potriva lor. Conceptia colectivä a acestoraapare in chip foarte curios in literatura bizan-tina. A§a spre pildä inteo epigram& datoritäunui Catrares (sec. al XIV-lea) cetim :

Vrei sä 5tii a lui fäpturäV lah e (Jamul din näscare,Albanez la infati§are,larä dupä a lui tinutäButgaralbanezovlah.

Bulgaralbanezovlahulacesta, carein plasticäar corespunde cu un trimurti monstruos, e

ochii Grecului o fiinta realä, de0 simbolicconceputa ; e personificarea tendintelor anti-bizantine ale celor trei nationalitäti, al cärornume imprumutä. Aceastä personificare seintregete cu adaosul Sarbilor, când ace§tiadevin primejdio§i Bizantului ! De§it poartäuil nume personal (Bo1x6v), ea nu reprezintatotu§i o singurä natiune din cele patru, ci petoate laolaltä ; acum e EeppaX131nrof3ouXiapopXáxoc

(Sarbalbanezobulgarovlahul) '). Poate intrucâtva amestecul de rasä, dar mai vârtos dis-pretul, pizma §i teama Grecului bizantin au

1) V. Epirotica, op. cit. p. 238, I. cfr. Hopf, Chroniquesgreco-romanes (Berlin 1873), la tablmd geneologic al despo-tilor i dinastiilor Epirului i Tesaliei aminte§te in p. 531 sipe Vongo 6 asp[3.2Xpcivtropciyq.

www.digibuc.ro

G. MURNU

ndscut acest reptezentant tipic al natiunilor,cu care el-A In luptä. Nu numai In istorie,chiar §i In monumente curat literare, unde maiputin ne-am fi a§teptat, sträbate inver§unareaGrecului asupra lor : « Cetind «poema paseri-lor» (o poemä satiric& bizantinä),siv äzänd ne-cruNtoarele atacurt indreptate asupra Frán-cilor, Vlahilor, Bulgarilor, etc., cetitorul sesimte cu totul räpit in atmoslera conflic-telor nationale moderne» '). Dar du§mänia§i ura cea mai fanaticä a Bizantinilor se con-centrau cu deosebire lmpotriva Vlahilor §i Bu I-garilor, cele douä neamuri care mai mult decas taltele le-au nimicit planurile de cutropire po-liticä §i nationalä a peninsulei balcanice. Con-curenta economicä -nu trägeä mai putin Incumpänä, dar §i aici lucrà In mare parte anti-patia de rasä. Ne vine a crede cä «ura nemu-ritoare a Vlahilor impotriva Grecilor», des-pre care ne vorbe§te Acominatos 2), izvorá d lit

Krumbacher, ,op. cit., p. 880 .Nid Sarbii n'au fast cm-14 de scriitorii Bizantini ; iata ce

zice Acropolites, ed. Teubner, 1, p. 145, 17: yivo; Exanov8ov 'catFtlilino.cs 3 lab; zciptv rots etc atIr6 iriiietExp.ivotç xpyrniv, ;Wit'tcct p.ocpb ti zipao; t t.(aç chopphrrov xcit utscumcola )0=1),ot.

Trada era una din Wile cele mai grecqti fn veacul (Idmigoc. Stricarea ora§elôr infloritoare sf siarpirea eleMentu-

www.digibuc.ro

HEKAVMENOS l ROMÂNII IN VEACUL AL xi 151

oveplica vra j mäfie a latinismuluiimpotrivaelenismuluio, dupä cum foarte nemerit ob-serva un distins istoric francez ').

Bulgarii sunt tot a§a urâti Grecilor ca §iVlahii. Ei nu au mai putini i mai slabi defäi-mätori In rândul scriitorilor bizantini. Çäci nusunt numai ni§te «vulpi ce es din vizuind, ,

cum ii numete un vestit scriitor din timpullui Tzimiskes 2), nu sunt numai «atdt de lipsifide statornicie, tncdt mai bine te increzi vein-lului dec.& prieteniei loro 3) sau onearn ur-gisit de Dumnezeuo 4), cica sa prescurtez

tut grecesc din tot cuprinsul ei se datoreste RomânilorCumanilor pe vremea revolutiei fratilor Asan. Pustiitorii aufost mai mult Cumanii, «earl, invettaserd dela Vlahi in-potriva noastrei uret nemuritoare deapururea moftenitàdin tatil in fiu» (aivstov 7pòç piç x0scev útò BX4y.cov

ix.Etv EtXWiIOt, X2ì pì C 71211374 &no =Bar/ 1:2pCCIA.LICELV CiElp.V71-

(7:09-: N. Acominatos, op. cit., p. 831, 21-23. Rolul Turci-for in Asia Mica I-au jucat in Europa Românii i Bulgarii :ei au Ingropat pentru totdeauna Mar ea idee a elenismului;Fanariotismul a fost o formi de räzbunare a acestuia pen trusuferintele trecute. Dacä dar noi putem zice cu PetruMaior cA «tot retul dela Greci se trage., contrariul I-arputea zice Grecii nu cu mai putinä dreptate.

1) A. Rambaud, L'empire grec au dixibme siècle. Paris1870, p. 260.

2) Schlumberger, op. cit. I, p. 644.8) Pacilymeres, I, p. 448, 5.4) Cum le zice Constant. Porffrogen. in De Thetnatibus,

¡I. 45, 21.

www.digibuc.ro

152 G. MU1011.1

spusele istoricilor i sa mà märginesc a cità pä-rerea care rezumä i incoroneazä tot ce s'a zisim potriva lor, sunt ceeace ne spune nu per-sonaj cu mult mai mare deck Kekavmenos,un celebru §i mare bizantin, Teofilact, arhi-episcopul din Ohrida, care a trait ani mnde-

lungati (cam intre 1090-1108) tri mijloculBulgarilor, pastorindu-i. Intr'o scrisoare a luicatre Nichifor Bryennios, ginerele lui AlOxieComnenul i sotul Anei Comnena, vorbind defirea Bulganilui o nume§te «mama tuturorrelelor» (p.t-qp ricrtiq -1/xxictc 1). De altfel toatäcorespondenta acestui Malt prelat e plina dehula i de batjocura asupra turmei sale. glmimiroase a mucigai», scrie intr'un rand dinOhrida, precum ddnsii (Bulgarii) rdspdn-desc mirosul cojocului» 2). Aiurea aducan-du-vi aminte de doctrina lui Empedocle 3) zice :«Ura produce capete fàrá trunchiuri, aici

1) Migne, Patrologia graeca, torn. CXXVI, p. 444.Migne, op. cit., p. 504 (ingoro acorplac, 6,ç gutvotr.05 sc:;;

xmlilrov 7p4aou).

3) Origina lucrurilor pämântul, aerul, apa i focul. El leadäoga ca principii superioare : dragostea i ura. Perioadelede formatie erau bazate pe aceea cA fiecare principiu triumfape rând, Diferitele OW ale plantelor t antmatele s'au format deosebit. La inceput capul, ochii, bratele erau Mate nea-tArnate una de alta (Chalandon, op. cit.).

www.digibuc.ro

KEKAVIAP.NOS ItIL ROMANI! IN VE1ACUL AL XL 153.

(la Bulgari) dezordinea a produs o mul(imede trunchiuri färel capete, cad fiecare ohri-dean nu e oare o fiiná pa cap, care nu $liecinsti nici pe Dumnezeu, nici pe orn?tocmai cu niste asemenea monstri sunt ne-volt sd am relafii.. Cu orice fel de putericreatoare trebue sá le lasi de neldejdea de apune vreodatä un cap la aceste trunchiuri»

Se poate un gra iu mai amarnic, mai Myra}bit decât acesta ? Cine poate crede cä el oglin-dqte o adeväratä stare de lucruri, impresiacu totul obiectivá a decäderii bulgäre§ti, §i nutâpirea veninului neistovit de patimi §i uri do-cotitoare, ce din adâncul veacurilor au näscutnesfär§itele ciocniri §i incle§täri sangeroasedintre cele douä natiuni rivale ? Indemnul ex-terior e u§or de ghicit ; trebue sä-1 cäutäm desigur in relatiile peste mäsurä de incordate cevor fi fost intre pastor §i turma sa, in minteacareia se pästra Inca proaspata amintirea bu-nurilor pierdute ale domniei nationale. VasileMacedoneanul, dupd sfâr§itul norocos al räz-boiului säu cu Bulgarii, nu spre Constanti-nopol i§i indreaptä pa§ii triumfätori, ei spreAtena, spre templul Sfintei Marii, in care erà

1) Migne, op. cit., p. 308-309.

www.digibuc.ro

164 G. MURNU

acum prefäcut Partenonul, simbolul geniulufèlin, §i aici aduce el prinoase §i sl'avä dumne-zeirii pentru biruintele sale. Erà peregrinatulimpus de o vreme cand Grecul, de§1 Bizantin,de§it Romeos i deci in fire cu totul abätut §iinsträinat dela stralucita-i obârie, dar clätinatin temeliile lui putr-ede, catä in neputinta satoiag de sprijin in legäturile glorioase cu anti-citatea pägânä,

Nu e dar de mirare cä Teofilact, prelatucre§tin crescut in §tiinta elinä, sä se simtäprintre Bulgari mai mult Grec decât ere§tin§i corn parându- se cu ei sä i se parä ca e «vul-turul lui Zeus ndpädit de brocqte ordedi-toare >> ').

Ceeace-i mai gray aici, e eä nu vorbe§te unistoric, un orn politic, un Wean, ca bundoaráKekavmenos, ci un cap al bisericei, bärbatiscusit §i cu inalte inyätäturi. dela care am fa§teptat mai m ult cum pat, mai multä stäpânirede sine. Dar el e tot a§a de pätima§, de nein-frânat §i uitätor de datorie, ea §i multi dinstränepotii lui din zilele noastre.

Dacä aceasta e impresia generalä ce cä-

1) Migne, op, dt., p. 444.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS I ROMANI! IN VIIIACUL AL XI 155

pätäm din corespondenta lui, totusi nu putemzice' cä pärerea-i despre Bulgari nu e inspiratamAcarintru câtva de realitate. Un adevär trebuesä fie la mijloc ; dar, oricum, nu atät de cruddupä cum pretinde arhiepiscopul Bulgariei 1) :atât de räi i indobitociti, cum vrea el, nuputeau fi Bulgarii cei ce intemeiaserä i spri-jiniserä cu cinste o domnie, care de atâtea oriamenintase existenta Bizantului. Dar erau ca-zuti in robie bizantinä, i e destul sä stimaeeasta ca sä ne inchipuim ce locuste se abd-tuserä asupra lor spre a le stoarce ulti ma täri ede rezistentä si dernnitate. Aceasta o pricepemma i bine studiind istoria lor modernä, undee vorba de isprävile clerului fanariot in Bul-garia. Citeascä oricine paginile lui Jirecekîi va fi deajuns. Cäci nu pace si frätie, nu dra-goste si impäcare a sädit printre neamuri läu-datul ortodoxism al Grecilor 2), ci sämântä de

4Cre peuple grassier» zice despre Bulgari ilustrul isto-tic al cruciatelor, Guillaume de Tyr (v. Historiens occiden-taum deg croisades, tom. I, p. 77). Un catalog de popoarevecIfin bulgäresc (cam din veac. al Xill-lea) aseamanä peBulgar cu un «bigot»: Jirecek, op. cit., p. 215 (nota). i azinumele de Bulgar In Turcia e despretuit (pe alocuri si inRomânia) ; «cap de Butgar» i «cap gros» stint la Mace-doromâni sinonime.

2 ) Zic Grecitco i cred cà numirea nu e in tolut exacta. E

www.digibuc.ro

156 MUItNU

vrajbä i urä neimpäcatd, pe altaral eärorasute de generatii an slujit de hecatombe si auprefäcutraiulcelor mai clasice pämânturi ovale a plângerii, spre binele nici unuia dinel si In paguba tuturor ').

vorba de Bizantini, levantinii corcituri din toate neamurile,de clasele domnitoare, in mânile cärora erau toate resorturilestatului. Aceastä clasä era tot a§a neomenoasä exploatatoarea nationalitatilor, ca i a poporului grec.

1) Ceeace in ochii Bizantinilor erau in Apus RomaniiBulgarii, in Asia erau Armenii. Locul lui Teofiiact II tine aidCasia, poeta augäritä din sec. al IX-lea. latä ce scrie ea inversuri despre Armeni :

Tv 'App.evlwv rò -dav6ratov yevoçZino ti) 6v icret zeci 9213X4-2E; Et; al..,

11.2VIZak TE V.Ca TpERTOV 'cat Paxceivov,

Ise?uatcopivov nip 70, etasa xeci B6/ou ItAfipee.ETri Tt; an0; Tcepl TO6Itov EiX6TWC'A pRivtot imam xicv ecaottBat,

p)6tEpO l 11vovrca Maa(livIeç,reXou:Ocorreç 2i1 cpauX6Tatot z06lou,ÚltEp7;AOUTLCIO6TES Si met stmOivtg

cpxole7ecp2u/Inetrot BE(Mouvral. nigt.

adicä: Armenii sunt un neam cumplit, zäca i cu lotu/retu, furios, nestatornic- pizmeitaret, nespus de-ingdinfatsi plin de viclenie. Cu drept zis un infelept despre

Armenii sunt ticàloi cede./ vreme nu au nici ostare; mai ticelloft de cum ajung la metrire, iar dacii seimbogelesc sunt foarte ticäloi, i insfetrOt, cand ajungla cele mat muri avutii i onoruri, se aratit tuturor cadrojdia räutäii omenepti Pe larigä asta amintim unpr3-verb bizantin despre Armeni : 'App.dvtov gxetç cpaoy, xeipov'

www.digibuc.ro

KISIKAVMEN04 J ROMANII IN VEACUL AL XI 157

Cu toate aceste sä nu e§im din cadrul isto-riei. Noi constatäm §i nu criticdm. E vorbanumai §i numai de a arätà curentele feluritece främántau spiritele vremii, §i asta am vä-zut-o desh4t. Administratia i fiscul, luptaeconomicd §i ura de rasa stârniserä räzboiupe viatä si moarte intre Bizantini §i nearnurilede subt obläduirea lor. Rezistenta activä, sus-tinutä când se puteä, se schimba Intr'una pa-six/ in vreme de pace §i tärie a impärätiei.Supu§ii acesteia trebuiau sä fie pururea Inar-mati, pururea la pandä, cad se gäseau cainteo necurmatä stare de asediu. Dacä im-potrivirea nu era .cu putintä la câmp, dar seputed la munti. Ca aceastä stare Indsprisepopulatiile muntene, asta o intelegern upr.Dar nu erà numai vina lor, dacd uneori tre-ceau peste marginile ingAduite de lege ; doar§i dascdlii lor nu fäceau mai bine. Benjamin

izopbv p.i, eac de ai prieten un Armean, nu-ri &bite mairdu dufman ; v. Krumbacher, /Casia,-Miinchen 1897, P. 316;cf. 0 Theophanes, ed. C. de Boor, Lipsca 1885, II, p. 22,35 0 urm. Vräjmásia aceasta cu Armenii «se explicä ziceKrumbacher, op. cit., p. 337 de bunä searnä din puternicaconcurentä ce aveau de sustinut Grecii In luptä cu Armenilpe terenul comertului si al comunicatiei precum 0 la ocu-parea posturilor de slat», mai ales In veacul al X-lea 0 al.Xl-lea, când Armenii jucau rolul de frunte In imp,riu.

www.digibuc.ro

158 G. 311.11{NU

ne impärtd§este lucruri auzite färä sä le Pd-trundä rostul, a§a precum un §ir de Invätatimoderni, i unii chiar destul de respectabili,când a fost vorba de Vlahi (poate neamul celmai näpästuit istoricqte), s'a märginit sä re-pete cuvintele lui, färä a le supune unui con-trol serios, färgt a aruncä priviri läturalnieL

Constatdrile noastre, credem, vor reducecel putin invinovätirile tuturor la proportiilecuvenite.

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PIND INTRE ANII

1204- 1259.

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PIND INTRE ANI11204 1259

I.

Dupä luarea Constantinopolului in 1204Cruciatii apuseni au impärtit intre

dân§ii impArätia Corn nenilor. Contele Bald u inde Frandra, ales impärat, ocupd o parte dinTracia §i Asia Mica, Venetienii iscusituluiDoge Dandolo restul Traciei, iar marchizulBonifacio de Montferrat devine regele Saloni-cului (1204-1207) sub suzeranitatea lui Bal-duin §i deci rämâne sa-i ia in stäpânire toatàtara din Apus«ciltä ar fi putut cuceri el cu cava-lerii sdi Lombarzi». in expeditia ce a intreprinsin curând in Macedonia si in Tesalia toate ora-ple i s'au supus färä impotrivire. 0 multimede nobili de-ai lui au dobândit parnânturi §i

www.digibuc.ro

162 G. MURNU

cetati §i au devenitiorstf el vasalii lui. Asa Ki-tros, Pydna de Airiioarä, si Platamona, inpartea despre meazänoapte a Tesaliei, furadate lui Wirich de Daun si Rolando de Piscia,Larisa cdzù in mâna unui nobil Lombard Gu-glielmo, contele Berthold de Katzellenbogena primit ca feud Velestinul, vechia Pherrae,iar fratii Albertino i Rolandino de CanossaTheba tesaliotä i imprejurimile golfului Pa-gaseic (Volo de astäzi). Grecul Leon Sguros,neimbânzitul tiran din Nauplion i Corint,care a inaintat invingätor cdtre Grecia de nordspre a intâmpina cu armele la valea lui Pe-neios pe Bonifacio, ingrozit la vederea cava-lerilor leiti in zale de fieE, a rupt-o la fuga

nici mdcar la Termopile nu s'a abd-tut, ca sä aminteascä lumii incä odatä pe vi-tejii lui Leonida. Pe langd el in Morea, tnenitäin curând sä cadd pentru multd vreme in mânaFrancezilor, mai erau i alti domni bizantini :Leon Hamaretos In Laconia si familia luiVranas i Cantacuzino in Mesenia. In aceeaivreme o odrasld nelegitimd a nemernicilorAngheli, care au präbusit tronul bizantin, vä-rul lui Isac Anghel, energicul dar foarte vi-cleanul si foarte putin scrupnlosul Mihail I,

www.digibuc.ro

ROMÂNII DIN PIND iNTRE ANII 1204-1259 163

cunoscut ca Mihail I Anghel (1204-1214),folosindu-se de neoranduiala i tulburärile ceau urmatdupd cdderea imperiului, pune manape toatä tara ce se intinde dela Durazzo [AndMarea Ionianä, §i interneiazä, cu scaunul inArta, ap numitul «despotat» al Epirului, pu-t-land o stavild puternicd la lätirea puterii feu-dalilor Franci in Apus.

Din posesiunile o§tirii latine, dupd cat aflämdin izvoate franceze, fäced parte i Vlahia sauMarea Vlahie. Dar, precum am väzut maisus, Bonifacio n' a atacat §i supus decat numaio parte din Tesalia, i anume partea despreRäsdrit; cuceririle lui nu s'au intins inläuntrul-.tärii deck panä la Lama. Acest lucru ni-1 in-tärete §i cel mai mare istoriograf al vremii,Acominatos ; el ne spune cd «marchizul Bo-nifacio stäpanea toatä tara de langd mare atinutului Almyros i campia Larisei»1). Par-tea despre apus a Tesaliel, ora§e ca Tricala,Fanari, Stagi §. a. nu se pomenesc intre feu-dele cruciatilor. Atunci care e Vlahia cuceritäi stäpanitä de acestia?Un adanc cunoscator al acestor vremi, Hopf,

1) Nicetas Choniata (Acominatos), ed. Bonn, p. 841.

www.digibuc.ro

1(4 G. MURNIJ

sustine cA ,<Marea Vlahie s'a dat ca feud lutBerthold de Katzellenbogen», mäcar cä el in-su0 märgine§te domnia acestui nobil ger-man in ora§ul Velestin, «care se aflä in ve-chea tarä a Slavilorb 1), un tinut despre RA-säritul Tesaliei (nu departe de Volo). CA cumult inainte de venirea Cruciatilor Tesalia in-cepuse a ILà numele popular de Vlahie sauMare Vlahie, o putem primi ca sigur ne-ospune. Benjamin din Tudela precum i un actoficial in conventia comercialä a lui Alexie al

cu Venetia. Mai târziu numele de Vla-hia e atât de familiar contemporanilor, Meatramâne singurul valabil in transactiile comer-ciale §i politice dintre aceastä lard §i sträinä-tate. Pe lângä aceastä insemnare a Vlahiei,Acominatos, in cunoscutul pasaj ata de descitat, ne da o alta, mai specialä, când ne spunecä «Marea Vlahie se nume0e cuprinsul mun-tos al Tesaliei» 2). Explicarea coexistenteiacestor numiri am dat-o altä datä. 3). Cum a

1) Karl Hopf, Geschichte Griechenlands (395-1821), voL6, p. 210 (face parte din cele 8 vol. publicate sub titlul de«Griechenland» In enciclopedia Ersch si Gruber si a fostextras separat), op. cit. mai sus.

Acominatos, op. cit., p. 841.Vezi mai sus p. 19 si urm.

www.digibuc.ro

ROMANO DIN PIND INTRE ANII 1201-1259 105

ajuns Hopf sä creadä ca.' oVlahia Mare», fiedupä intelesul lui Acominatos, fie dupä cel räs-pandit atunci in popor, s'a dat ca feud ') des-toinicului conte german, e greu de priceput.

A-1 bänui cä a Mcut aceasta din oarecareslàbiciune pentru un conational al säu cuma Mcut el iusui fatä de invätatul Buchon,care, luându-s negresit dupä Villehardouin,nu o släbeA 21 onos Francais» vorbind deFrancezii din Morea, ar fi prea neserios fatade un istoric attit de obiectiv ca el. Lui Hopf,desigur, nu i-a scpat din vedere amintitui pa-saj a lui .icominatos si stia prin urmare ceintelegea acesta prin Vlahia; dar -stia tot asade bine si acceptiunea mai generalä a acesteinumiri, si deaceea ne mira cu atat mai multcontrazicerea in care cade distinsul istoric. Edrept ca hotarele Vlahiei Mari in intelesul luiAcominatos sunt foarte elastice, dar oricineintelege cä ele in nici un caz.nu pot coincidecu posesiunea feudala a contelui Berthold 2).

Ceeace a pricinuit aceastä confuzie a in-

1) Dar nid el nu pare a fi sigur de ceeace a afirmat odatä ;cad in alta parte (ibidem, p. 207) ne spune cä «Tesalia sauVlahia mare» a cäzut in manile (*irii lui Bonifacio.

2) E curios cä insug Hopf nu cuprinde in «Vlahia Mare»7esalia apuseanä ; vezi op. cit., p. 212.

www.digibuc.ro

166 MURNU

vatatului german ne pare a fi o intâmplarerpeste care de data asta, in potriva obiceiu-lui säu, el a trecut cu nebägare de seama.El a vrut cu orice pret sä lämureascä si alämurit räu vorba lui Acominatos, cä pe langatoti domnii latini i greci din Grecia, Epir,.Tesalia si Macedonia, citati de noi mai sus,.«mai erà i un altul deosebit, care std.-peineaVlahia Mare si anume pe muntii Te-saliei» 1).

Pe acest domn insä nu-1 numeste istorio-graful bizantin, färä indoialä pentrucä n'avrut, ori poate nu i-a stiut humele.

Anonimatul acesta I-a ispitit pe istoriculgerman i intr'un heureca pripit a umplutgolul, färä sä" ne dea i un motiv indestu-lätor. Pentru el, cum am väzut, acel To7riprigal Tesaliei muntoase nu este si nu poate fi«un boer pámântean, ci un cuceritor franc,anume contele Berthold de Katzellenbogen».2). Din cele spuse insä e lucru cu totul sigur,cä Vlahia propriu zisä, Tesalia apuseanä cuDolopia veche si cu deosebire muntii, atät

1) Acominatos, op. cit., p. 841. Acest anjov al Vlahilorpoarta aici titlul de tordcpxrA.

2) Hopf, op. cit., p. 165.

www.digibuc.ro

ROMANI' DIN PIND iNTRE ANH 1204-1259 167

cei despre meazänoapte cunoscuti sub numelede Hasa sau in vechime Cambuilia,Olimpul, cat si cei 9lespre rneazäzi sirulmuntelui Othrys /vsi mai pe sus de toatelantul Pindului 'Imam neatinse de Cruciati nunumai in aceastä veme, ci si in tot rästimpuldomniei Francilof- in Grecia.

Pe cat de d4usit e Acominatos vorbin-du-ne de domnia Vlahiei Mari, pe atata curgmai tulburi stirile ce ne vin dela izvoarele demai tarziu. Delp nimeni nu avem o luminadesävarsitä asupkelatiilor politice in care segäsete Tesalla in deceniile dintai dela cäde-rea Constantinopolului. Spusa lui Acorninatosnu poate fi pusà la indoialä : pe muntii Te-saliei, in Vlahia mare propriu zisä, erà inte-meiatä o domnie deosebitä de aceea a luiBonifacio si a despotatului grecesc din Epir.Dacä aceasta i-a scäpat lui Hopf, a väzut-oInsä ochiul pätrunzator a lui Finlay, a ca.-rui socotealä ) a fost numai incurcath deun nenorocit pasaj al marelui poliistor Gre-

1) Finlay, A history of Greece, ed. Tozer, Oxford 1887,vol. IV, P. 123. El admite c'd Mihail I a cucerit 4o parte dinTesalias (a part of Thessaly) färà a spune anume care, darse fere5te a confunda aceasta cu Vlahia Mare.

www.digibuc.ro

168 G. KURNIJ

goras, care spune ca «Mihail I a stapánit nunurnai Tesalia, ci §i tara numita in vechimeEpir» 1). sa vedem acum daca ceeace ne ziceel numai odatt 1, in cele cateva rânduri con-sacrate lui Mihail I, pot avea un temeiu ho-Orator.

Cel care a fost in mäsurd sa §tie mai binelucrurile, este dupa Acominatos istoriogra-ful Acropolites (1217-1282), care nu enumai cu vr'o 80 de ani mai bätrân ca Gre-goras, ci §i ins4 in persoanä ca general aluat parte la luptele de mai tarziu ale Bizan-tinilor cu Epirotii (a stat chiar inchis in tern-nita din Ianina, ca.zand in robi dupa o in-frangere ce a suferit). Märturia lui dar tre-bue sä ne fie scumpä. Si ce ne spune el despreMihail ? Ca acesta a ocupat o parte din Epi-rul vechiu §i era domn peste lanina §i Arta

ajungea pana la Naupactos 2) Mai tärziu,zice el, despotul acesta mai adaoga la aceastätart §i o parte «din tara Romeilor» 3), adeca§i-a intins hotarele spre Macedonia si Albania.

Gregoras; ed. Bonn, I 13, 19 : xì ç xo.r« riv Eúpwcri0Eacrafaç TE As xxl fly ;7a/cEtciv tòvóticcaco "Eircapov.

2) Acropolites, ed. Teubner I, p. 14, 1.Ibidem, p. 24.

www.digibuc.ro

IMN PIND iNTRE AN1I 1204-1259 169

Dar despre Tesalia nimic. Ca aceasta nu edecum o scäpare din vedere i cä autorul

stia bine istorià acestor tàri dovada e Ca,mai pe urmä ne vorbeste de «cucerirea Te-saliei de cätre Teodor >, fratele i mostenito-rul lui Mihail I '). Dacä Tesalia ar fi fost su-pusa de Mihail I, nu et-A nevoe s'o mai su-pue Teodor. Gregoras a confundat, se pare,pe Mihail I cu Mihail al II-lea al Epirului,despre care deasemenea ne asigurä cä erä «sidomnul Tesaliei» 2) Anacronismul lui insaa fost luat drept moneda bunà de cätre uniiistorici moderni incepand dela Gibbon pândla Paparrigopulos ; acest din urmä se contra-zice mai mult deck oricare altul, cäci pe deo-parte spune cä Bonifacio a cucerit «intreagaTesalie», iar pe de alta sustine ca Mihail I adobândit pentru despotatul säu i partea des-pre apus a Tesaliei» 3).

Compatriotul sdu insä Romanos, orn bineinformat i deplin stiutor de izvoare (bine pre-tuit de invätatii apuseni) nici nu-1 consultä pe

1) ibidem, p. 25.

2) Oregoras, ed. Bonn, I, P. 47, 13 i p. 109, 24.3) C. Paparrigopttlos, laropla TOÙ IXAr¡votoù ZOvo:4, torn. V

(Atena 1887. ed. II), p. 21 i 22.

www.digibuc.ro

170 G. MURNU

Gregoras in aceastd privintä ; pentru el des-potatul lui Mihail I se intindea «spre meazä-noapte pânä la Durazzo, spre meazázi pandla Naupactos, având spre Apus ca hotareMarea Adriaticd si Ionianä, iar spre Räsäritînsài Tesalia 0E0Odlia.10)» 1).

E dar inafarä de orice indoiald, ca deia1204-1214, adicä pând la moartea lui Mi-hail I, Vlahia Mare, Pindul cu toate impre-jurimile muntoase, alcdtuht o Ord neatärnata,care asculta de un domn propriu, al cdruinurne din nenorocire a rämas pänä astazi ne-cunoscut 2). Prin rândurile ce urmeaza vornurrnärì desf4urarea faptelor ce ating isto-ria atat de putin deslu§itä a acestei Vlahii, §inädäjduim cä pe la sfär§itul perioadei, ce nepreocupd alci, vom da de oarecare urme si-gure a unei familii domnitoare române§ti, alcdrei nume nu e pierdut. Prin aceasta nu vomcunoa§te numai, fie §i in träsaturi generale,

1) I. A. Romanos, Ihpi ro C17:0TCGTOU rç IkE(p01.12 Corfu1895, P. 6 ; cf. §i p. 12.

2) Cf. Finlay, op. cit. IV, p. 122, uncle vorbe§te de dotnniiproprii ai Vlahiei Mari (its own princes) g amintege inaceeas pagink nota 1, oteatetrnarea stetpelnitarului acesteititriv dupii Acominatos (the independaAce of the Toparchof great Vlachia at this period).

www.digibuc.ro

ROMINII DIN PIND INTRE ANIL 1204-1259 171

rolul Rumânilor din nordul Greciei in aceastävreme, ci §i imprejurárile anurnite care au pre-gätit, pe la mijlocul veacului al XIII-lea, infiin-tarea statului Vlahiei Mari in intelesul larg alcuvântului sub dinastia greco-românä dinsemintia Anghelilor din Epir.

www.digibuc.ro

Il.

Noua fazä prin care trece acum rom âni [ileatesaliota era urmarea fireascd a stärii ei dintrecut. Am väzut mai sus cd incä in 1066Românii erau destul de multi i tail ca sä in-cerce o zguduire a stapânirii bizantine in Te-salia. De atunci se scurge un veac färà saauzim nimic despre dan§ii '). Cuvântul trebuecäutat nu numai in säräcia izvoarelor, ci, §imai ales, in faptul cä in curgerea acestei vremicarma Bizantului fiind in mâna de fier a strd-hicitei dinastii a Comnenilor, orice mi§careprotivnicä a provincialilor nu se putea punela cale u§or.

Cu toate acestea Beniam in din Tudela, con-

1) Numai Ana Cornnena, 'AXEEtk, ed. Teubner, I, p. 169,aminte§te (anul 1082) o localitate româneasca cu numele deEzeban (sau Exeban) dela poalele muntelui Kisavon (anticul'Om).

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PIND ÎNTRE ANII 1204-1259 17',3

temporanul marelui Comnen Manuil, afla ctmuntenii romani din Vlahia tesaliotä «nu potfi supu§i de nici un rege> . Ve§tile aduse deel In Apus nu pot fi deck räsunetul adevä-rului, orick de märit ar fi el ; ele nu ne îngadue sä tägäduim cu totul gneatarnarea»Vlahilor munteni chiar pe timpul lui Manuil.Ca erà mult mai anevoe sä fie domoliti decatre urma§ii acestui Imparat i indeosebi decei doi Angheli, sub cari sa prdbu§ä impära-tia greceascd din Bizant, e de sine inteles.

Tocmai pe atunci (1186) izbuene§te §i re-volutia Romanilor din muntii Bulgariei, fratiicelor dela Pind. Luat-au parte cei din urmdla aceastä mi§care, care a zguduit intreagapeninsula balcanied? Nimic nu ne indritue§tesä räspundem la aceasta in chip hotärkor.Totce §tim, e ca. Asanizii, la nevoe, §i-au eau-tat sprijin §i adápost dincolo de Dunäre, laCumani, dar niciodatä spre Macedonia §i sprePind. De o revolutie simultand a celor douägrupäri de Romani balcanici nu e de loc vorba,de bunä seamä pentru ca. Romanii din cu-prinsul Pindului nu aveau trebuinta sä ca§tigeun rost ce '1 aveau, mai mult sau mai putin,chiar sub Manuil. E cu putinta ca unele C6te

www.digibuc.ro

174 MIIIINLJ

singuratice din plaiurile Pindului §i Gramos-tei sä fi alergat in ajutorul neamului lor dinBalcani, intocmai precum e logic ca Romaniide peste Olt i din Carpati sa-1 fi sprijinit§i ei la randul lor 1). Singurul scriitor, care,pe cat §tiu, prime§te o conlucrare a I-Z.mani-lor dela Pind cu cei din Balcani sub steagulfratilor Asan, e vestitul Fallmerayer, dar afir-marea lui nu se razimä pe nici o märturie is-toricä 2). 0 intelegere de felul acesta si indeob§te o deaproape legätura iatre cele douagrupäri mari romane§ti din peninsula nu sedovede§te niciodatä istorice§te. De aici insänu putem admite lipsa desävar§itä de co-municatie intre dansii. Cä nu se instrainaseräcu totul §i ca o parte din ei veneau mereu inatingere, o putem deduce cu tot dreptul delafelul lor de viatä pästoritul Ii fäceä pe multi

ei sä se intalneascä la ernatul sau vära-tul lor nenumärate pe muntii sau pe

1) Cf. D. Onciul, Originile principatelor rondine, p. 27.2) 1. Ph. Fallmerayer, Fragmente aus dem Orient, vol.

II, Stuttgart-Tübingen 1845, p. 244 i urm. Parerea «Frag--mentistuluia o prhnisern i eu (vezi introducerea la lucrareamea Rumtinische Lehnwarter im Neugrechischen, opcit.); dar, dupti studii amânuntite, o resping acum ca nefiindinterneiatá pe fapte.

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PIND INTRE ANII 1204-1259 175

§esurile peninsulei, pe care o sträbäteau inlung si in lat,precum si dela graiul Rom Ani .lor din Pind, a cärui românitate nu s'ar fi pu-tut, pästrA atât de neao0, MCA neintrer ptämijlocire pânä la sfAr§itul veacului de mijlocdin partea Românilor din Hemos (Balcani), alcAror dialect, precum se vdde§te din rämä-sita lui la Megleno-români, trebuiA sä fi fostun pod de unire intre limba Românilor trans-balcanici ì cei dela stânga Dundrii.

Din luptele purtate de Asanizi rezultatfatal al traditiei politice ese o Bulgarie nea-tArnata, un stat cu caracter nu national ro-mânesc, ci slay, bulgäresc, ca urmare a dom-niei anterioare a tarilor Simeon §i Sainuil, sin-gura forma legiuitä §i posibild a statului lordupä dânii. Gândul Asanizilor nefiind altul-deck restaurarea statului acesta, ei aveau totatâta trebuintä de elementul românesc dinMacedonia si din Pind ca i de oricine, care'iputeA ajutA in näzuintele lor ambitioase. Deaceea privirile lor §i le-au indreptat spre Cu-manii de peste Dunäre, cei cari prin tärie §iimmär puteau sä le fie precum le-au §ifost aeve un factor hotarâtor la indeplini-rea indraznetelor planuri concepute de ei.

www.digibuc.ro

176 G. MURNU

Deci pe când, in 1204, intre Dunare sBalcani se ridicä o domnie sträinä din partea_Românilor, in Tesalia de apus, pe coastele sila poalele Pindului se intemeiazd un inceputde domnie nationalä româneascä, al card rolin lupta cu Cruciatii, cari se revarsä cutro-pitori in tinuturile din preajma lor, ne e dinnenorocire cu totul necunoscut sau abià ghi-cit. Pentru ca toata aceastä parte a Vlahieimari Vlahia Mare propriu zisä sa rä-maie crutatä de armele latine, trebuia, fireste,ca acestea sa fi intâmpinat o serioasä-impo-trivire din partea Românilor sau trebuià celputin ca Românii, in intelegere cu despotiiEpirului, sa fi respins atacurile feudalilor apu-seni si sa fi pus la respect pe acesti oaspetinepoftiti. Cazul din urmä n'ar fi avut nimicextraordinar acum când Românii si Greciiaveau de apärat aceleasi interese, aveau deräpus acelasi dusman lacom si strain de cre-dinta lor.1). Istoria nu ne cla nici un amänuntdespre aceste intâmpläri, precum nu ne spunemulte si mai cu searnä dintr'o vreme de in-välmäsalä si de furtunä, ca aceea de dupa

1) Cf. Finlay, op. cit., vol. IV, p. 122.

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PEW INTRE ANIL 1204-1959 171

ImpArtirea «Romanieiv. Un Acropolites, unGregoras, un Pachymeres abià insäileazd ea-teva fapte generale multumindu-se a 'hire-gistra mai totdeauna numai ceeace interesasoarta noülui imperiu bizantin addpostit subzidurile cetätii asiatice Nicea §i mai ales sa-crosanta persoand a impäratului, «reprezen-tantul lui Dumnezeu pe pämânt».

Nenorocirea Romani lor era, eh' acum segäseau Intre ciocan §i iläu Intre despotatulEpirulul §i regatul lui Bonifacio. Cu toatd seteade domnie §i cu toatá privegherea neador-mitä de care a dat dovadä Mihail I, e lucruWit, 0 n'a tinut piept Latinilor decât cu to-värä§ia Romdnilor §i nu cu supunerea §i umi-

lor. Se pare ca.' o soared deosebitä auavut Românii sub fratele §i mWenitorul sättTeodor (1214 1230). Dupd Acropolites,acest despot tot atät de aprig ca §i perfid, caunul care, ca sä intrebuintez spusa lui M.Costin despre Vasile Lupu, era «cu hireainaltd §i Impäräteascä mai mult decal dom-neascd», ajutat fiind de-o o§tire irnpestritatäde nationalitäti, a inceput o luptd crancendcu vecinii säi intinzându-§i despotatul spremeazänoapte §I apus ; In chipul acesta el a cu-

G. MURNII. - V lahia Mare. 12

www.digibuc.ro

178 G. Id URNU

cerit in scurtä vreme «nu putinä lard atât delacât §i dela Bulgari, cäci a supus Te-

salia, Ohrida, Prilep, Albanon (Elbasan) §ichiar Durazzo».

Mai fritai catä sä releväm insenmätateaacestei §tiri ce ne dä istoriograful bizantin dinpunctul de vedere sustinut de noi mai sus ; eaeste o intärire nemijlocitä §i cea mai bunä a pä-rerii noastre cä Epirotii nu stäpâneau pândacum nid o parte din Tesalia §i cA cea dintaicucerire a acesteia dateazä numai dela Teodor.Cucerit-a acest despot in acela timp §i VlahiaMare propiu zisä ? Pasajul citat nu ne dä unräspuns lämurit ; cAci aici Tesalia nu e tot unacu Vlahia Mare, o putem aflà dela aceln autor,caci el aminte§te de douä ori tara din urmä cunumele ei propriu, cu care o cunoa§te §i Aco-minatos. escaaxia lui Acropolites poate dar saaibä cloud insemnäri una mai larga §i mairarä, «regatul Tesaliei», a§a cums'anumitre-gatul Salonicului infiintat de Bonifacio 1), §i

Intelesul acesta larg despre Tesalia 11 gäsim t mal Ina-1nte ; cf. Nic. Bryennios ted. Bonn.), p. 147 : xr:iszE 6i xaliv deolaM? 1.trx.6noXtv, f)EaaaXovizy, bvollor.e.m (Salonicul, ca-pitala Tesaliei). Dupä Const. Porfirogenitul, De Thematibuslib. 11, 50 eSalonicul era capitala Macedoniel., iar Tesalia faceparte din thema Macedonia.

www.digibuc.ro

R OMANII DIN PIND iNTRE AND' 1204-1259 179

a doua, cea mai de crezut aici, Tesalia räsdri-teana,regiunea ce am vAzut-o ocupatä de cava-lerii Lombarzi. CA lucrul e a§a, o pricepem dinchiar spusa lui Acropolites, cA Teodor «a cu-cerit nu putinä tara dela Italieni», adicä toc-mai inuturile stäpanite mai tarziu de Manuil,fratele lui Teodor2).

Cu toate acestea, o apropiere silitä sau .con-ditionatä intre Teodor §i Romani §i In genereintre despotatul Epirului §i vecinii lui nu poatefi pusä la indoialä. In o§tirea lui Romanii, ca§i Albanezii, trebue sä fi jucat un rol precurn-pänitor. necurm ate, care se sfa§esccu Incoronarea lui ca irnpärat al Salonicului,in 1222, nu pot fi infelese altfel. Caracteruldomniei lui Teodor, dupa cum infätipzAscriitorii contimporani, era mai mult interna-tional deck national grecesc 3). Ei väd un con-trast intre statul «romeic» din Nicea §i cel din

2) Vezi Acropolites, p. 62 : 7Igi re Oaoicacov xal Aveptcrglç xcet11karap.dwo5 xat 1;eot c6s,I. In aceste pärti aveau intinse lati-fundii familii mari bizantine ca aceea a Melisenilor, care erainruditä cu casa

3) 0 analogie gäsim in veacul trecut sub domnia lui AllPap, vizirul din lanina, in a cärui armatä corn pusä din fe-lurite elemente etnice se vorbea l cromAneVe» dupä cumafirmA. martorul ocular Pouqueville, Histoire le la régéné-ration de la Grece, vol. I, p. 219 (notA).

www.digibuc.ro

180 G MURNU

Salonic a lui Teodor ; acest din urmd dupáspirit §i organizatie er'a «mai mult bulgarescsau mai b,ine zis barbar'). and mai tarziuSalonicul cade in mana impäratului Ioan Pa-leologul, ace14 scriitor se bucurä cä fosta ca-pitälä a lui Teodor acum «a cäzut cu drept cu-vant in mainele Romeilor, cäci stäpanitoriiei erau duvnanii Rom eilor 2).

Romanii lui Teodor nu erà nevoe sä fie nu-mai decat din Vlahia Mare. Populatia Epiru-lui, leagänul di nastiei Anghelilor, erà alcätuitädin felurite neamuri. Pe langä Grecii proprie-tari negustori din ora§e erau täranii in bunaparte Al banezi §i Romani E). a erau multi Ro-mani in Epir, ne-o spune intai Kekavmenos 4),

Acropolites, ibid., p. 34. (BouXyar.uckspov j via)ov 63p-6ctptv.úticov Tot; 7:pip.= -nras?iFeto).

2) Acropolites, ibid., p. 83, 112. Cat de vitregä i negre-ceasca a fost domnia Anghelilor epiroti i indeosebi a luiTeodor tata de connationalii lor Greci, ne-o spune Gregorasplangandu-se amar de ei, ca unii ce nu le-au facut mai putinräu deck Cumanii i Cruciatii Latini» (I, p. 27), si mai alesde Teodor, care, 4pe cata vreme connationalli sai sufereausi se gaseau fn stare de plans in urma nävälirilor italienestisi bulgaresti, nu numai nu i-a fost mila de ei, ci le si addoganenorociri la nenorocirl i omorurf la omoruri». (I, p. 28).

3) Finlay, op. cit. vol. IV, p. 122.4) Venind despre meazanoapte, Vlahit 4s'au räspandit

zice el -- peste tot Epirul Otelisipv,accv nian r '117tEipto ; V.

Cecaumeni Strategicon, p. 74.

www.digibuc.ro

ItOMÂNI1 DIN MI) INTRE AN1I 1204-1259 181

ne-o dovede§te faptul cä Viahia mica duoPhranfzeserä in Etolia, deci tot in deslio-tatul Epirului, asemenea marturia pe care ogasim iutr'un manuscris din sec. al MI-lea')

nu mai putin numirea de «tam Vlahiotilor>>,..pe care o dedeau Sarbii uneori acestui des-potat 2). Ca §i lä inceputul veacului trecut inluptele pentru neatarnare a Greciei, Rornâniierau de buna seamä foarte mult pretuiti cacontigent militar din partea domnilor epiroti ;despre calitätile lor ostä§e§ti gäsim in aceastaepoca lauda unuia din cei mai distin§i isto-riografi bizantini 3). Dar ce pozitiune anume

i) Cod. Graec., No 62, din biblioteca regala din München.In acest manuscris arhiepiscopul Ohridei Chomationos (in-ceputul sec. al XV-lea) ne comunica un raport al episcopuluidin Buthrotos (Epir), in care se vorbqte despre o localitateromaneasca din eparhia sa (p. 153 verso).

Jirecek, Geschichte der Bulgaren, p. 218 : «Das De-spotat von Epiros nannten die Serben das Vlachiotenlando.Despotul Epirului se intitula I «principe al Vlahieb, Hopf,op. cit. p., 356. Buchon, Le livre de la conqueste de laMorée, JI, p. 516 : 13,a7iz se prenant pour l'Epire et pourla Thessalie.. Parerea lui Sathas, E117,vuti civii2orao vol. t,Atena 1864, introd. p. 12 13, ea in evul mediu se con-funda Tesalia (= Vlahia Mare) cu Epirui o lásám nediscu-Ian, cad nu merita sa staruim asupra el.

Pachymeres I, p. 83. Cat de mutt tineau despotii Epi-rului sa atraga pe Romani, vedem i dintr'un hrisov a .luiMihail II, prin care el scute§te .de bir pe. Vlahii epirott (in1236); v. Romanos, op. cit., p. 43.

www.digibuc.ro

182 G. MURSIJ

aveau ei fatä de despotii din Arta §i Ianina ?Cei din despotat erau negre§it supu§ii lor.Daca §i muntenii din Tesalia, Megalovlahitii,i-au urmat In toate Intreprinderile lor räzboi-nice, asta n'au fäcut-o de cat parte ca aliai

in epoca lui Mihail ,-parte ca vasali delaTeodor Incoace. Acesta e pe semne motivul caistoria acestei epoci nu ne vorbe§te Ina deo Intreprindere proprie a Românilor i nici deo ciocnire Intre Epiroti §i Români. Ca ace0adin urmä pästreazä totu§i o stare mai multsau rnai putin neatarnatä §i cä hotäräsc dupaimprejuräri soarta lor, ne-o aratä faptele demai târziu. Dar o putere de lätire cuceritoare,de acaparare §i stäpânire nu gäsim la ei. Omare cäpetenie rdzboinicd, impunätoare, caresä uneascd §i sä organizeze puterile lor in-semnate acum, le lipse§te cu totul, precum alipsit §i vecinilor lor Albaneji in aceastä vremeca §i Românilor din cetatea Carpatilor multavreme. Românii §i Albanezii au mo§tenit,.pare-se, träsätura caracteristicä a sträbuni-tor Iliri §i Traci, cari, de§i popoare marl §iputernice Tracii, dupa un scriitor antic,e rau neamul cel mai numeros din lume 1au-

Pausania I, cap. IX, 5 : Opxxiilv st7.w nivran &Abe; 710-ow.; Ei9-1 L'ZIV Ci/OptilTC(09 (pe lAngA Celt».

www.digibuc.ro

ROMANII DIN RIND iNTILD ANIi 12(4-1258 183

perit färä sä se impreuneze subt acela§ sceptruglorios spre a fáptui cevä mare §i memorabilin istoria universalä. A trebuit sä batä vântulmi§cärilor moderne europene, ca sä de§teptela suflarea lui in cele cloud principate dunä-rene pururea desbinate intre ele dorul de a seinchegä inteun singur trup §i suflet. Efecteleacestei tendinte, a§à zicând centrifugale, a ro-mânimii, datoritä nu mai putin stärii sale ne-priincioase geografice §i poate intru câtvaspiritului nomadului du§man statorniciei, carei s'a intipärit in urma traiului pästoresc dinlungile veacuri medievale, le vedem i la Ro-mânii din Pind. 0 mare, o prea mare partedin virtutea §i vrednicia neamului nostru afost pusä ca adaos pentru izbándirea cauzelorsträine. Pildä clasicä ne dau Asanizii §i Ro-mânii dintre Tisa §i Carpati ca i cei dela Pind.Nu le-a lipsit acestora avântul pentru ideimari, nid dragostea mäririidar cele mai ge-niale capete §i bratele cele mai vânjoase ivitedirktre dân§ii au slujit sträinätätii. De aceastate Incredintezi numai decât, dacä rdsfoe§tiputin istoria nouä a grecismului. Nume maride eroi ai mintii §i ai bratului, care fac man-dria Grecului de astäzi, sunt irnprumutate

www.digibuc.ro

184 G. 111-URN1.1

din plaiurile Pindului §i Macedoniei. Un pa-ralelism interesant ne-ar da o comparatie is-toricä 'nitre Románii din Pind §i cei din -Ar-deal §i Ungaria. Rolul §i soarta din trecutale am ân doror acestor ramuri oropsite ale nea-mufui românesc se aseamänä din mai multepuncte de vedere. Cea mai mare scaderepentru cei din Pind, este cä n'au avut la spa-tele lor temeiul românimii, §i ca rupti cu totulde-ai lor, mai ales dela sfâr§itul veacului demijloc, abia au putut sä se strecoare sib-gurul cuvânt potrivit prin vadul vremurilor,mereu mic§orându-se §i risipindu-se fará nä-dejde de mai bine. Simtul lor dezvoltat al pas-trärii de sine, interesele proprii sau nevbilevremii, fäcuserä acum sä se supue i sá ascultede o cäpetenie proprie, aleasä sau imPusäpoate dintre capeteniile lor, dintre celnici, sta-panii diferitelor clanuri sau triburi, din care sealckuià poporul ; In acest chip ei puteau säiap,ere rostul agonisit de generatiile trecute, sásteâ tari In fata vräjmaplui ve§nic pânditor ;dar o Incercare de a rupe definitiv cu domni-:torii de obât*e imperialä spre a se IndrePtá4singuri, dupä vrerea §i intelegerea lor, in afiirk§i inäuntru nu intâmpindm Inca la dânO"!

www.digibuc.ro

ROMAN[l m PIND INTRE ANII 1204-1259 185

Când lu sfar*t Teodor, impäratulcade rob in mânile tarului Joan Asan in

urrna stra§nicei inf ranged ce a suferit pe ma-lurile Maritei (1220), o mare parte din teri-toriul ski a trecut in stäpânirea Bulgarilor. C.0acest prilej marele, blândul §i evlaviosul tardin Târnova a strabätut cu ostirea triumfätor¡Dana in Albania i in Vlahia Mare 1). Afara deaceastä seacä amintire a faptului nu §tim nirnicdespre rolul lui in Tesalia. Fost-a o apropiere,o Intelegere intre dânsul i connationalii sdidin Tesalia i Mecedonia ? Ori fiind cu sufletul.'insträinat de ei, intrat-a ca du§man §i a cäutatsä-r supue armelor sale ? CA fost decât onävälire dernonstrativä, o vedem din spuselelui Acropolites cât i din urmärile acestei ex-peditii a lui Asan. Dupa ce a supus färä värsarede sânge tOate cetätile i tärile amintite deautor, s'a arätat atât de bun si crutätor deoameni, inCat a pärut tuturora «orn vrednic derifirare i binecuvântat, caci nu se slujea desal;ie §i' ormaiuri nici in tara 1ufi nici in tárilecucerite dela Romei, hi felul inainta§ilor sälBiAgari ; din care pricinä era iubit nu fiurnai

.

Acropolltes, I, p. 43.

www.digibuc.ro

186 G. MURNU

de Bulgari, ci §i de Romei §i de alte- nea-muri» 1).

loan Asan a ciuntit numai «impärätia» luiTeodor, iar incolo a läsat-o cum a fost subsceptrul neputinciosului frate a lui Teodor,Manuil, care erà inrudit cu tarul, caci el tineäo fata nelegitimä a lui. Mai pe urmä, insá,Teodor devenind socrul lui loan Asan, §i li-berat fiind de acesta, îi reocupä tronul §i si-le§te pe Manuil sä fugd la curtea din Nicea.De aid, cu ajutorul impäratului, Manuil seduce in Tesalia §i ocupä partea räsäriteanä

ei2).Dupä cäderea lui Teodor (1330) rasare un

nou competitor al tronului epirotic : Cons,tantin Anghel, cunoscut ca Mihail al II-lea, fiulnatural al lui Mihail I, care, dupä moarteaacestuia, fiind ca «bastard» amenintat cumoartea de unchiul säu Teodor, se aciolasela neamurile sale in Pelopones. Om de o am-bitie §i nepregetare ce trädà firea tatäluiel, folosindu-se de imprejurärile tulburi deatunci, izbuti sä-§i ia mo§tenirea parinteascä ;Intai ocupa Acarnania, §i de ad, incetul cii

Acropolites,2 ) Acropolites, 1, p. 44 0 61.

www.digibuc.ro

ROMANI! DIN PIN» INTRIII ANIL 1204 1259 187

incetul, pe la sfär§itul anului 1236, f§i Intindestápánirea peste Epir, Etolia §i go parte dinTesalia», reinfiintánd astfel vechiul despotatfärà nici o piedicd din partea pomenituluiManuil 1).

Despre domnia lui Mihail al H-lea In Tesaliagäsim mai multe amintiri la scriitori. Gregorane spune categoric intr'un rând, cd el gdomne4in Etolia §i in Tesalia» 2), ceeace pare cä seintare§te §i de un alt istoriograf, de§i expresiaacestuia nu e tocmai precisä3), §i mai bineincä din inforrnatia ce ne dá Gregoras, cávestea ostilitätilor lui Mihail Impotriva împä-ràtiei au pornit odatä «din Tesalia» 4). Maivorbitor e incä faptul, cä solii iimpäratului Va-tatzes se intâlnesc cu Mihail in Larisa 5).

Dar ocuparea Tesaliei de catre Mihail nupoate sä fi fost statornick nici deplind, ci celmult par(ialii, du pa pdrerea rostitä de un in-

vätat, care nu poate fi câtu§i de putin bänuitde nepärtinire 6). Alte tiri contemporane ne

1) Vezi Romanos, op. cit., p. 42.2) Oregoras, t, p. 47, 13.8) Acropolites. l P. 84, 16.

Gregoras, 1, p. 57, 1.5/3 Acropolites, 1, p. 91-92.6) Romanos; vezi citatia imediatá de mai sus.

www.digibuc.ro

188 MURNU

conving despre aceasta. Adeväratul titIU afluiMihail ni-1 dä de douä ori Gregoras : Idomnal Etoliei §i al Epirului» '). Cu'aceastä con-cordä §i nurnirea lui Mihail ca AEtol» -(A4(0-16;)2). Care-i, la dreptul vorbind, tara stäpânitäde Mihail, ne-o invedereazä §i o altä märturie,Când Mihail al II-lea, de teama apropiatei o§tiribizantine conduse de loan Sevastocratorul,fratele impäratului din Nicea, ia fuga inapoidin Castoria, nu se indreaptä spre Tesalia, ci«spre mun(ii Pirinei, care despart Epirul nou$i vechiu de restulGreciel,si de tara noastrei»(Romania)3). Nehotärkea ce domne§te inchestia ocupärii Tesaliei de catre Mihail, sevede §i din expresia vagâ. «rapt eartaXiccv », dinspre Tesalia) 4), cu care tot Gregoras ne indicdlocul de unde pureed intreprinderile acestuidomn. Cât de nesigurä §i §oväitoare e numireade Tesalia 14 .acest din urmä, se väde§te §i dinaltä partg. Când (dupä 1261) a incetat luptadintre Bizantini §i Epiroti, acela§ autor zice:«a incetat räzboiul apusan §i tesaliot, inteleg

1) Gregoras, ibid. p 71, 10; cf. 11 §i p. 90, 10.3) Gregoras, ibid., p. 92, 8, tot asa domnul loan al Tesaliel

nai tarziu se nume§te «Tesallotul* (8sa7cafk); ibid. p.3) Acropolites, 11, p. 166, 5-7.4) Gregoras, 1, 56, 2.

www.digibuc.ro

ROMANI! PIND INTRE ANII 1204-1259 189

rdzboiul cu Acarnanii si Etolii» ') ; Tesaliadeci e confundatä aici cu Acarnania §i Etolia.

aceasta reese limpede, cä hotarelede sub sceptrul Epirotilor nu eraù tocm a i

bine tärmurite ; ele se märeaù sau se mic§ora ufoarte des, In urma stärilor politice foarte ne-sigure pe atunci ; dar räul aici trebue sä-I pu-nem §i pe socoteala istoricilor bizantini, cariin deob§te nu cuno§teau lucrurile decât dinauzite §i nu le priveau deck din punct de ve-dere «imperial» bizantin. De aici vagul §i ge-neralitatea datelor ce ne procurä. Cronicarilocalnici n'au existat, deci aceste date nu sepot controlà ; cu toate acestea suntem siliti sclädim pe ele.

Perspectiva politicä a Epirului, dupä istorio-grafii bizantini, se infátigazä unitarä ; apusulcir despotul epirot in frunte. Dar o cercetaremai deaproape a lucrului ne aratä, cä unitateaaceasta e numai o iluzie opticä. Elementeleeterogene, din care se compuneà o§tirea luiMihail al II-lea, dedeau domniei lui tot un ca-racter sträin, negrecesc.

Teodor Phyles, generalul bizantin, ame-

Idem, p. 83, 3.

www.digibuc.ro

190 (. &warm

ninth' odatä astfel pe despot: «Aflä cd in curândvei fi atacat de putere împàràteascä §i romeicii

te vei pocäl, când nu vei aved nici un fo-los» 1). Se vede §i aici, ca §i sub Teodor, con-trastul intre armata bizantinä, greceascd, §i ceapestritä, internationald a lui Mihail al II-lea. Pelängd Grecii din Epir §i poate Bulgarii din Ma-cedonia, el aved totdeauna cu dânsul Românt

Albanezi (ba chiar Francezi §i Italieni dela.cei doi gineri ai lui, Gulielm Villhardouin,printul din Ahaia §i Manfred al Siciliei).

Cä Românii nu se pierdeau in masa puteriiarmate a despotului- §i cà prin urmare îi päs-trau fiinta lor nationalä form And inglotiri pro-prii sub cäpetenii proprii, o putem deduce,

prin analogie dela raporturile ce existauintre Albaneji i Epiroti, cdci aceste raporturi-n u se puteau deosebl cu mult de acele alepopulatiei române§ti cu cei din urmä. Ele neincredinteazä cä Albanejii nu se rdzboiau casimpli osta§i cu sim brie in armata lui Mihail,ci cd'O aveau capi de ai lor, cari recunoteausau respingeau suprematia despotului, dupd

1) Acropolites, I, p. 164, 10 : eavYao, dç razoç rEtpx0491e(32oatxiiç icrzúoç xxi 61163p.ccezik iit,vciEtewç xat yevin RETLEXOÇ,

0:26 CrOV 133)EAOÇ.

www.digibuc.ro

ItOMINII DIN PINO tNTRtil ANTI 1204-1259 191

cum interesele le dictau. A§a vedem intr'unrand, ca Gulamus, domMil «Albanului», pa-rasqte pe Mihail al II-lea i se &A pe parteatmparatului din Bizant 1).

Altädatä aflärn cà «neamul Albanejilor serascoalä inpotriva impärätiei i trece pe parteadespotului Mihail» 2). Deosebirea va fi fostdoar tnti'atäta, ca Românii, data fiind pozi-tiunea lor geograficä mai putin prielnica intreEpir §i Romania, simteau mai mult deal Al-banejii nevoie de sprijinul Epirotilor, In carevedeau aliati fire§ti fata de primejdia ce crq-tea. mereu din partea puterii bizantine. DardoVada cea mai convingatoare despre aceastao afram In faptul ce-1 vom povestl mai la vale.

Inainte de asta Insä tinem sä deslu§im oaltä chestiune interesantä, care sta In strânsalegkurd cu díscutia de mai sus: oare Vlahii,de care ne ocupäm aici, formeaza In mijloculpopoarelor sträine o nafiune cu litnIni pro-prie, eu rol politic sau ca numele lor e sino-nim cu pästorul nomad §i färä patrie, cuminteleg unii invätati tendentio§i §i superfi-ciali ? 3).

Acropolites, L p. 91-92.2) Idem, 1, p. 142, 20.8) Pia, Ueber die Abstammung der Rumanen, Lipsca 1880,

www.digibuc.ro

192 G. MURNIJ

Din fericire istoriografia ne sprijiná §i aicisi nz avern nevoie de o mare inclemanare dia-lecticä pentru a ne convinge. In afar-a de celqspuse de noi in stucliul asu.pra lui Kekavme7noS aducem acum alte marturii, care pothoarâ definitiv aceasta chestiunc. Gregorascon§tatä inteurt loc identitatea credintei re-ligioase la diferitele neamuri ce locuiesc in pe-nidsula balcanied §i anurne la Greci, la Iliri(Abaneji), la Bulgari, la Tribali(SArbi) precum§i la Tesalioti (esttotoi) 1) ; ace0 din urma nupot fi altii deck Vlahii. Motivul ea nu-i nu-me§te Viahi, ci Tesalioti e acelq ca §i la nu-mirea de Tribali a Sarbilor §i de Iliri data Al-banéjilor, ceeace e o tendintä carturäreasáaproape eomunä istoricilor Bizantini.

In alta parte acel4 autor ne vorbete des-pre o datina militarä 2) pastrata ia neamurile

p. 67, ne spune farA respect istoric, ca Vlahii din VlahiaMare, nu numai cA nu erau o natiune politica, ci 0 ea clu-ceau un train semi.seilbatic de kilhari, (ein halbwildesRäuberleben ), Din potriva, Fallmerayer cAt covar§e§teacesta prin talent 0 cuno0inta iV/OErelor !) gäse0e (op. cit.p. 243), ca ace0i Vlahi au avut i vremea lor de stralucire0, de marire politica (ihre Periode des Glanzes und der po-li tischen Grösse) insemnata in istorii Bizantinilor.

Gregoras, I, p. 116, 5.2) Patina e cA prada averile, dar nu robesc §i nu ucid

oameni deck numai cat, title rázbolul.

www.digibuc.ro

V.014.11411 DIN PIND iNTRE ANII 120,1-1259 193

(govij) din Macedonia invecinate cu Romeii,adicä tot cele de mai sus, intre care pune sipe evrTaxoi, un neam care nu poate fi altul decât iardsi acel a Vlahilor1).

Numai acestei deosebiri nationale fata deGreci se datoreste cruzimea neomeneascd, cucare dupa vreo câteva zecimi.de ani mai inurmd, cánd Vlahia Mare era stdpânitä de loanAnghel, Impäratul Mihail Paleologul a datporuncd barbarilor Cumani de sub condu-urea unui Nogai «sd intre in Tesalia, ca sasecere toatä floarea tinerimii tesaliote in vârstade a purtd. armele» 2) Cd acesti Vlahi orto-docsi nu se deosebeau numai dupd. neamGreci (ca bundoard astdzi numerosii Vlahipastori din Grecia propriu zisä, cari si-au pier-dut de mult limba româneascd3), ci chiarprin borbire, o stie i o marturiseste ii marele

Gregoras, II, p. 247, 8: Tic iv MaxeBovist `Pcup.aiotç ip.o-pavra '1X-Aopto( r ( Tp1.60aol %al 'Axcepvciveç xtd

8Erreaol. In altä parte el II nume§te pe Tesalioti §i IleXcarrol

2) Idem, 1, p. 14S, 20 §i urm.Atica i eotia sunt pline de ponacurile lor (catune)

de iarna ; vara el petrec in muntii Etoliei, altii pe Eliconpe Parnas. In primavara anului 1903 i-am vizitat eu Insumi0 am constatat identitatea lor cu Romanil dela Pind. Ein'au pierdut, deck numai limba ; Incolo se pastreaza intactiin mijlocul populatiei grece§ti 1 albaneze. din Grecia.

G. MURNU. - V1ahia &tarp. 13

www.digibuc.ro

194- G. MURNIJ

istoric §i geograf mohamedar4 Sultanul Abul-feda Biubidul (1273-1333), care nu numaicunoate pe ace§ti Vlahi, ci §i observä cä auo limbA proprie, diferitä de aceea a popoa-relor ce-i Inconjoaräl),

Pozitiunea de sine stätätoare a Românilordela Pind fie ca vasali, fie ca aliati in rästim .pul domniei celor trei despoti ai Epirului po-meniti mai sus, se invedereazd in chip hotdrât

färä putinta de contrazicere cu prilejul uneiintâmpläri pe care o gäsim pe larg istorisitäde Pachymeres. E vorba de räzboiul din 1259provocat de neastâmpäratul Mihail al II-lea,al cärui vis erà restaurarea imperiului subsceptrul säu. Stiind cá acum tronul din Niceaerà ocupat de Joan Lascar, un copil de vreonouä ani, a stráns puteri mari din toate par-tile §i a nävälit in Macedonia bizantinä. Pelângä cei 3.000 de cavaleri trimi§i de ginerileski Manfred, rege al Siciliei, §i toatä o§tirealui Gulielm Villhardouin, printul din Morea,el aveä in ajutorul sau i trupe române§ti.«Aved cu dânsul, zice Pachymeres, ci pe iulsciu natural loan cu oaire proprie, cu careacesta Ii cleided eel mai mare ajutor, ceici

Vezi Hopi, op. cit., vol. VI, p. 431.

www.digibuc.ro

ROMANU DIX PIND ÎNTÍW ANLI 1201-1259 105

acest loan luánd de solie pe fata lui Tarona,avO in stdpiinire un popor foarte ales,erci in stare chiar singur sci cârmueascii os-tiri si sa faca cuceriri, de oarece el duced cusine pe asa numi(ii Megalovlahiti, chematiin vechime Funi, cari au fost sub poruncalui 24hile1). Ciocnirea ce urmeazä pe câmpia

1) Pachymeres, I, p. 83, 6 0 urm.: l xel-Thv t voklai'Icutivvnu ',Ana TO5 oixtiou Ta Firm. cruv2cp61.1.Evov bccivoc

xcet Tip 07/ xalY airr6 Ti'd TOO Tapcovii Our* auve,v, Xabvcciparov EXCOv, BUVTÓÇ v %et p-6v0; arparilystv Vet 7:p0MiCIOM, tokrep TÓ =Oka& "ElInvac, oG; 'AXLVAEIJC 7j7E, NETXX013XMX/TrX5 XCatilV

In textul paleobulgar al cronicei troiane din vremea la-rului Simeon (1. 928) cetim, ca tpoporul lui Ahile odinioarase numea Mirmidoni, ,iar acum Bulgari», Jireéek, Gesch. derBulgaren, p. 70. Este aceeasi confuzie 'nitre ce e nou i vechiuca i in pasajul lui Pachymeres, confuzie rezultatä din ace-las spirit arhaistic amintit rnai sus, care a doninit deapu-rurea in literatura bizantinä (inraurirea-i aid a trecut i laBulgari). Dupä cronica paleobulgara reese ca Ora prinveacul al X-lea Ftiotida aceasta trebuie sä hitelegem printara locuita de poporul lui Ahile era populata de Bul-gari (v. p. 92, nota 1) ; ei, dupä cum dovedesc randurile luiPachymeres, sunt mai târziu inlocuiti de Romani, de Me-galovlahiti, o noua märturie cu greutate ch. acestia nu sunt.tindigeni) la nordul Greciei. Pouqueville, Voyage, op. cit.,vol. JI, p. 328, preciseazä chiar locuintele Megalovlahitilor,de care vorbeste Pachymeres : cLes Mégalovlachites habi-tent de nos jours les hautes montagnes du Pinde, que Ni-cetas appelle les Météores de la Thessalie, tels que ceux descantons Malacassi et d'Aspropotamos.»

www.digibuc.ro

196 G. MURNU

Pelagoniei (Bitolia) intre Mihail cu aliatii §iarmatele bizantine conduse de Alexios Stra-tegopulos §i Joan Raul, nu ne intereseazä de-ocamdatä ; ceea ce pentru noi e de cea maimare insemnätate, e rolul cejoacä in aceastaexpeditie Românii Tesalioti, Megalovlahitii,precum §i tot ce ni se spune despre dân§ii. Einthia data când o luminä mai bogatá despichvälul intunericu:ui §i ne aratä, mai intâi, caRomânii nu sunt o cantitate de nesocotit, niciun contigent numeric mistuit in masa elemen-telor sträine ce alcätuiau marea o§tire a lufMihait ci formeazä «o o§tire proprie», pecare despotul Epirului räzima nädejdi maride izbândä; cä nu numai acest corp de aju-torare al Românilor covar§eä in tdrie restulaliatilor §i al contigentelor nationale, ci cainsu§i poporul român aveh o mare valoaremilitarä, cad cu el domnul säu puteh face«cuceriri.» Märturisiri mai pretioase cu privirela starea politica §i importanta militarä a ro-mánimii tesaliote nici cä se poate. Pasajnl citatne spune mai mult incA. El ne ajutä sä räs-pundem la chestiunea ce ne-am pus in frunteaacestui studiu. In capul oOrii române§ti gd-sim pe loan pe loan Duca sau Anghel po-

www.digibuc.ro

ROMANIE. DIN PIND INTRIg AIN'T 1204-1 59 197

menit de noi mai sus,care, precum ne spuneistoricul nostru, e fiul nelegitirn a lui Mihail.

In ce calitate are el dreptul a 'conduce peMegalovlahiti in räzboiu? Bra indoialä cadornn al acestora. Dar cum a ajuns loan säfie domnur Românilor ? E o intrebare, pe careautorul a preväzut ea' are sa fie pusä dé ce-titor, §i deaceea el se gräbe§te sä-i dea §i räs-punsul cuvenit. loan a devenit domnul Vla-hilor «luând de sotie pe fata lui Tarona», acärei frumusetä da na§tere la Lin inferesantepizod povestit cu mult duh de Pachymeres 1).Din aceasta intelegem, cä Taron sau Tar.Onafusese ¡Jana atunci domnul Vlahilor i cä tam§i Poporul acestora, peste care el era stapanabsolut, le-a dat Impreuná cu fata sa ca zestreviteazului §i indemänaticului Joan, sub careintreaga Vlahia Mare capätä deplina §i desä-varsita neatarnare §i '§i incepe perioada demärire a vietei ei politice. Ca aceastä infele-

,gere a spuselor lui Pachymeres nu este arbi-raft §i nid fäcutä din vre'o socotealä strainàadeväruluiistoric, o aratä chipul cum ele aufost talmäcite §i de altii. Finlay vede in Taron

1). Ibid., p. 84.

www.digibuc.ro

198 G. MURNIJ

cäpetenia ereditarä a Vlahilor din Tesalia» 1).Chiar istoricii greci moderni nu interpreteazäaltfel pasajul 2), Acest Taron e eel dintäi domnal Românilor citat de scriitorii bizantini ; subel vedem intaia datä unite puterile acestorRomâni. Dreptul de mo§tenire asupra VlahieiMari trebue sä fie o achizitie mai veche a Ta-ronilor3). CA ace§tia erau o familie localnicddomneaseä, se constatä §i dinteun alt docu-ment contemporan4). E foarte cu putintä cadomnul anonim, pe careil aminte§te Acomi-natos cu titlul de torams al Vlahiei Mari dupd1204 sä fie un membru al acestei dinastii alTarontlor, poate însui tatäl sau bunicul luiTaron eel pornenit de Pachytneres. Familiaaceasta se ive0e i mai tärziu (In 1289) amin-

1) Finlay, op. cit., IV, p. 128 (hereditary chieftain of theVallachians o Thessaly).

2) Vezi AIov al societatii etnografice din Atena,fasc. 13, p. 107 (Tciptova; TOiS OtafinE6OVIOÇ Tan MaTecoanxtri-ov)

Romanos, op. cit., p. 62 ; cf. si Kopf, op, cit., p. 281..10 Derjvatia nunrelui Taron nu e necunescuta. Un Taru

se porneneste ca celnic n Avdela (Pind) pela millocul yea-cului trecut. In cazul acesta forma Taron e o grecizare a nu-meluf Milanese Taru prin influenta numeliti pritwiar arrne-nese Taron, cu care Tarona megalovlahitul nu poate areanici o legaturä.

4) Manuscris in München, citat mai sus (uncle ni se vor-beste despre un Tarona apxwv ark(6pto4).

www.digibuc.ro

ROMANII DiN PIND iNTRB ANII 1204-1259 199

titäintr'un hrisov bizantin, prin care Andro-nic al II-a confirmä posesiunile unei mänäs-tiri de lângä Fanari, un oras dela poalele Pin-dului ; In acest hrisov e vorba despre «pämän-ful Taronatilor ')».

Când a avut loc incuscrirea intre familiaTaran §i despotul Epirului nu stim precis ;141259 vedem numai, cä ea erA un fapt

ceeace inseamnd cA inch' pe timptAldlomniei lui Mihail al 1I-lea, lOan devenisedornnul Vlahiei Mari si o stäpAneste ea tarädeosebitd, o nouä dovadä convingkoare des-pre nancetata sustinere a Vlablei ca alcätuirepoliticA cu hotare mai largi sau mai res-transe dupä imprejurAri in tot rAstimpulstäpânirii celor trei despoti ai Epirului. Caaceasta erà cu putintä, o pricepe mai cu in-lesnire cunoscatorul de aproape a Tesaliei, oOrd care prin asezarea-i topografica Imbie lo-cuitorilor toate indemânärile de apirare si bi-zuire In puterile proprii2).

IA Fr, Mildosich et I. Mailer, Acta et diplomata monas-teriorum et eeetestarunt _Orientig, vol. II, Viena 1857, p, 25s.

Gregoras ne spune (in cartea VII, cap. 7) despre Te-salia «Strânitorile muntilor cu care firea din multe laturia ifitärit aceastä tara da siguranti i inch-tat-teat-A focuitorilor

iar Malik ei aidite pc Ináltimi, zädärnicesc impresurareao.

www.digibuc.ro

2(10 MURNU

La moartea lui Mihail al II-lea in 1271, fiulsäu loan, de§i nelegitim, primqte ca rno§te-n ire dela tatäl säu o bunä parte din despotat,al cärui motenitor de drept rärnâne Nichifor(1271-1296). La tara sa proprie loan adaogäacum insemnate tin uturi dela sudul TesalieiFtiotida, Dorida §i partea apusanä a Locridei

intinzându-§i astfel stäpânirea clela OlimpPind pänä la inältimile Parnasului ; intreagä

aceastä tail, care cuprindea aproape toatä ju-mätatea räsäriteanä a continentului vechiugrecesc, capätä acum numirea de VlahiaMare '). Stäpânirea Anghelilor asupra Mega-

Pouqueville, op. cit. mai sus, vol. Ill, p. 315, observé acela§lucru : «En voyant le pays, on com,:oit comment chacTme deces contrées, par la nature de' sa position, dut formerlute multitude d'autohomies». SA ne amintim cé in vechimeDo/opia, linutul sAlbatic dela poalele sudice ale Pindului, aformat multé vreme un stat de sine stAtätor. Ramon Mun-taner, cronicarul marei companii catalane, care a trecut in.1310 prin Tesalia, ne vorbeste de neinvinsele greutAti- ce aintAmpinat el si tovarAsii sAiaventurierii Gatalani, cari austArnit groazA pe atunci In imperiul bizantinpAnA sA strA-batA muntii Tesaliei ; «la Blaquie, zice el, est le plus re-doutable pays du monde» ; v. in Collection des chroniquesnationales franvalses, Chronique de R. Muntanertrad. par I. A. Buchon, Paris 1827, vol. II, p. 230, cap. CGXL:

1) Kul AEXTIov, I, c. p. 107 si urm. ; Krause, op. cit. sub nu-niele Hopf, vol. IV, p. 333 ; Gregoras, I, p. 109 si urm.Gregoras, neindesturator informat, nu are stire de faptul Im-

www.digibuc.ro

-11.0MÂNII DIN PIND itsrntE ANII 1204 --1.259 201

lovlahitilor, legitimatä prin legätura de sângecu Taronii, formeazä o epocä nouä, cea maiglorioasä a Românilor din Pind, care, cu totulliberi §i neatarnati, luptä cu izbândä vre-o ju-mdtate de veac cu Epirotii i Bizantinii.

De acum avem date istorice multe §i sigure0 nu mai orbecäm in intuneric ca in epocatratata in rand urile de mai sus ; aceastä partea istoriei insä nu face obiectul studiului defatä. noasträ a fost sä lirnpezim câtevapuncte din perioada, care pregate§te §i ex-explicä epoca de märire a Românilor tesalioti,

sä stabilim unele adeväruri nescoase ìncäla ivealä sau rästälmäcite de istorici i poatecá truda noasträ n'a fost zadamicä.

partasit de Pachymeres, cä loan domnea peste Megalovla-hiti cu mutt fnainte de moartea lui Mihail al II-lea; deaceeaisi inchipue ca loan nu devine domnul eTesaliotilor» cleatdela rnoartea tatalui sàu i in dreptul s'au de mostenitor alacestuia. Dar anterioritatea domniei lui loan asupra Vlahilorca consecintä a casätoriei lui cu fiica arhontului Tarona n'apus-o nimeni la indoialä seriozitatea izvorului dela carevine stirea e destula chezasie de temeinicia ei. Pärerea luiHopf, op. cit., p. 281, c'a loan ar fi mostenit acum parteade apus a Tesaliei, pe care tpoate» ar fi carmuit-o inainteun unchiu al sau ConStantin, e numai o presupunere färärazim real, urmare fatara a gresitei interpretAri ce a dat elpasajului lui Acominatos, cum am vazut altädatii.

www.digibuc.ro

ROMANI! DIN PENINSULA BALCANICÄ

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA

Românismul balcanic, izvorât din roma-nizarea popoarelor traco-ilirice, in cu-

prinsul vast dela Marea Adriaticä pânä laMarea Neagrà §i dela Carpati pâtiä la NordulMacedoniei §i Traciei, dupäce peste o junlä-tate de mileniu prefacu tärile Dunärii räsä-ritene inteo a doua Italie, se mistui din zareaistoriei in mijlocul puhoiuluI de popoare slave,care, curgând despre meazdnoapte, a potopitin sec. al V-lea §i. al VI-lea aproape toatä pe-ninsula balcanicä §i i-a schimbat fata pentrutotdeauna.

Rupt astfel de imperiul roman din Räsärit§i Apus de valurile barbare §i apoi de ceadin urmä hoardä de pägâni, de Bulgarii tu-ranici (679), ell träe§te de acum câteva vea-

,. curl o viatä unitarä proprie, subt o puter-

www.digibuc.ro

206 MURNU

nicä inrâurire slavd, care-i dä fizionomia deo-sebitä, cu care a.pare mai tdrziu ca p-oporromän sau viah, dupa cum -s'a recomandatistoriei prin Slavi (Vlah, dela germ. Walh.,inseamnä la Slavi fritâi Roman, apoi Român).De0 limba lui a rämas In alcätuirea-i näun-trica tot romand, ea insä, suferind o multimede schimbári fonetice §i insqindu-0 o Parteinsemnatä din tezaurul limbei slave, a cäpätato infati§are nouä, plinä de originalitate §i tärieinläuntrul limbilor romanice. Fiinta internä§i externä a neamului românesc erà deplininchegatd, când înainte de veacul al X-leaimprejurari, nedeslu0te Inca bine de istorie,au despicat masele lui centrale în trei gru-pdri mari deschilinite, §i le-au fäcut a-0 cautape plaiurile cele mai Mahe i tari addpostrnântuire. Pe langd cei din väile §i podi§urileCarpatilor, gäsim, din sec. al X-lea incoace,o populatie deasä de Români In muntii Bal-cani §i In Pind. In afard de ace§tia mai erau§i alte grupäri mai mid sau mai mari §i amputed zice, mai cä nu erau munti i locuri depd§uni pentru vite in peninsula balcanicä,unde sä nu fi fost Ca-tune de-ale Românilor ;acei cari au jucat un rol istoric 0 se

www.digibuc.ro

Roranu DDT' PPINTNSULA BALCANICA. 207

impuri astäzi studiului mostru, nu sunt decalce ce fäceau parte din cele trei mad grupäriamintite. Cei dintai, din punctul de vedere-cronologic hotärator in schita istoricä ce damaici, sunt aà numitli Romdni din Pind (Ma,cedororpanii sau, cum 10 zic ei in00,

Aromdnii sau .Armânii prin adaosulunui a initial, caracteristic in graiul lor).

Le zicem «din Pind», cad muntele acesta,care a fost vestit ca loca§ al muzelor In Ire-chime (el porne§te din inima Greciei, des-parte Tesalia de Epir §i tae adanc teritoriulMacedoniei), a fost §i este cel mai statorniclocuit de ace§ti Romani. Locuintele lor insain evul mediu, dupä märturii sigure istorice,se Intindeau mai peste toatä Grecia de nord

ocupau o bunä parte din Epir i din Ma-cedonia. Dar mai concentrati erau in Tesalia0 In Epir de unde cea dintai î capätä nu-mele de Vlahia Mare precum Etolia, de VlahiaMied, iar partea Epirului Vlahia-de-sus.

Gruparea a doua a Romanilor balcanicio gäsim a§ezatä peste tot cuprinsul mun-telmi Hemos (Balcani), zidul de despärtire alBulgariei de Tracia ; ramurile ei ajungeaupanä In Serbia 0 nordul Albaniei i veneau,

www.digibuc.ro

-908 G. MURNU

de bunä seamä, In atingere cu populatia ro-mâneascä din stänga Dunärii, cari la Inceputnu puteau sä ocupe decât o parte anumitädin Banat §i Oltenia §i din muntii invecinati.Tara Românilor din Hemos se numea Vlahia(albä?)

CA Românii din Pind §i din Hemos nuerau localnici, ci veniti despre nord dupatoate probabilitätile din Serbia §i din Bul-garia apuseanä de astäzi, nu poate fi nicio Indoialä ; despre aceasta ne incredinteazdnu numai istoria, ci §i mai ales documentelevii ale limbii noastre, a cärei unitateadecdcoincidentä aproape a tuturor fenomenelorlinguistice observate de toate dialectele ro-mâne§ti presupune cu necesitate unitateateritorialä a românismului primitiv. Limbaromâneascä poartä prea multe urme §i amin-tiri balcanice, ca sä'ne inchipuim cä s'a for-mat numai §i numai pe teritoriul Daciei §icA. a stat acolo izolatä In o mare parte a vea-cului _de mijloc ; §tiinta.filologicä, ale cäreirezultate sunt astäzi tot a§à de Intemeiatec4 ale oricärei §tiinte pozitive, nu ne maiingAdue sä tragem o altä incheiere._ Nevoiade-a deslu§i o multime de fenomene din graiul

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA. 209

nostru national ne sile§te sd restobilim pentrutot veacul de mijloc podul lui Traian spre alega ele dotiä pärti alcatuitoare ale romanimii.Legkuri neintrerupte, legkuri intime au fostnegr4t dela inceput, intre marile grupuri deRomani §i au urmat, wick de slabite, ¡Andin cele din urtna timpuri ale veacului de mij-loc ; ele §i numai ele ne dau deslegarea iden-titätii lor etnice recunoscute aproape unanimdin cele mai indepärtate timpuri pand astazi.Aceste legkuri nu erau greu de pastrat, cado mare parte din Romani erau indemnati;prin insa§ indeletnicirea lor de frunte, pas-toritul In cel mai larg inteles al cuvantului,sa cutreere peninsula balcanied dealunguldealatul, sd se apropie §i chiar sa se ames-tece intre dan§ii. Ca erau oarecari deosebiriintre aceste grupäri mari de Romani ne-oarata cele dou'd dialecte mai insemnate ro-mane§ti, dialectul macedo-roman §i cel daco-roman. Graiul mijlocitor intre aceste aman-doud dialecte a fost cel vorbit odinioara de Ro-manii din Hemos §i in genere in nordul pe-ninsulei balcanice ; a cesta nu pare a se fideosebit de cel daco-roman deck prin ele-mentele imprumutate in decursul 'vremii dela

G. Maim,. L. Vlahia Mare 14

www.digibuc.ro

G. MUEN El

romanismul din Pind. Reprezentantul lui eastazi aa humitul dialect meglenoromán,adeca a Romanilor din Meglenia, un tinut dinapusul Rodopei, in Macedonia.'

ROMANII DIN PIND

Cea dintai amintire a Romanilor din Pinddateaza dela sfar§itul veacului al X-lea.

«Ucigatorul de Bulgari » (776-1025),patru ani dupa urcarea sa pe tronul din Bi-zant, «darue§te domnia peste Vlahii din Elada(Tesalia cu tinuturile din sudul ei) lui Ni-cull-VA», guvernatorul probabil roman-- alacestei provincii. Stirea aceasta Impärtä§itäde tin scriitor anonim bizantin, ne lurnineazaintru catva asupra starii politice, in care se&eau ace§ti Romani in cele dintai veacuridela wzarea lor in aceste parti. Ei nu erauconfundati cu supu§ii Greci §i Slavi, cari al-catuiau restul populatiei din Elada, ci se bu-curau de o carmuire proprie, de-o autonomieanaloaga cu acea a Intaei alcatuiri a Roma-nilor din Carpati. Aceasta stare deosebitä nuputea s'o aiba decat multumita pozitiunii lorgeografice, ca ocupand muntii i indeosebimasivul Pindului. Procesul ce vedem In viata

www.digibuc.ro

ROMANO DIN PENINSULA RALCANICA. 211

celorlalte grupäri de Romani se intâmpläaicL Cu vremea inmultindu-se, ei se coboarä§i se lätesc pe §esurile dela poalele muntilorce i-au adäpostit in timpuri grele 0, incetulcu incetul, ocupä i stäpânesc câmpiile Te-saliei ; singur faptul acesta explicä de ceaceastä tarä, din veacul al X-Iea incoace,

.schimbä numele clasic cu cel de Mahie»,de «Romanic», intâia Tara a Românilor cu-noscutä de istorie. Intinderea lor, impusä derepedea lor sporire, era inlesnitä acum i degolul ce läsaserä, parte prin emigrare, parteprin peirea lor in luptele cu Bizantinii, nu-mero0 Bulgaroslavi, cari cu câteva veacuriInainte cutropiserd aceste locuri i le däclu-serä dupäcum §i toponimia aratä un ca-racter aproape cu totul slay. 0 märturie ne-mijlocitä despre lätirea Românilor pe câmpiileTesaliei o gäsim in scriitorul bizantin Kekav-menos (din jumätatea a II-a a sec. al XI-lea).El, pe lângä pretioasele informatii ce ne dädespre Romanii balcanici, ne descrie §i celdintai fapt mai insemnat, prin care Romaniise introduc in istorie : revolutia lor in potrivaBizantinilor in 1066 sub Constantin Duca(1059-1067). Acest impärat, foarte bun fi-

www.digibuc.ro

212 G. MURNU

nanciar, dar prea putin priceput in politica,a supus popoarele sale la grele incercari des.:poindu-le in interesul vistieriei impäräte§ti.Frunta§ii (celnicii cu atributii analoage cu celeale cnejilor sau voevozilor primitivi ai Daco-Romani lor) conducätori ai poporului macedo-roman, care a fost mai vârtos apäsat de bi-rurile noi, s'au strâns in capitala provinciei,in Larisa, §i-au hotarat räscoala generala, incapul cäreia ei au izbutit sa pue pe Niculita,guvernatorul local, nepotul celui pomenit maisus. Mi§carea a luat repede avant §i in curânds'a intins in toatä Tesalia. Doua din cetätilecele mai tari dela hotarele dintre Vlahia-Marei Macedonia, anume Servia §i Chitros, au ca-

zut in mânile revolutionarilor. Ei ar fi rasculatintreagä Macedonia §i, intovára§indu-se cuBulgarii, ar fi pus in primejdie impärätia, darDuca, ingrozit de urmärile nethibzuintei sale,a recurs la tactica bizantina : in loc de o§tireel a trim is oameni cu icoane §i cu tot felul dedaruri §i fägädueli cätre conducatorii revolu-tiei ca sä anunte «cu juräminte infrico§ate»eäinta sa §i retragerea tuturor därilor, cu carinapästuise poporul. Niculita, reprezentantulordinei §i al legalitätii, trecând in partea im-

www.digibuc.ro

ROMÂND DIN PENINSDLA BALCANICA 213

perialilor §i c4tigând pe cei mai multi capi aiRomânilor (intre dân§ii au fost Verivoi §i Sla-vota a lui Carmalae, cei dintâi numiti In is-toria românimii), de§i cu greu, dar a izbutitin sfär§it sä pue capät unei mi§cäri, in careRomânii i§i vor fi pus multe nädejdi.

De la 1066 trece peste un veac färä ca säOm nimic despre Românii din Pind. Fai-mosul calätor evreu, rabinul Beniamin dinTudela, care cälätorqte dupä aceastä vremepe la hotarele dintre Grecia propriu zisä §iAVlahia», ne vorbqte despre neateirnarea de-plinä a Vlahilor munteni, ca §i despre deselelor ciocniri sângeroase cu Grecii dela câmp,-ope cari ii despoaie §i-i omoarä, pe când peEvrei Ii cruta». Cine cunoate inver§unateleuri nationale ce au främântat pururea penin-sula balcanicä §i mai ales neomeno'asa car-muire .a celor din urmä veacuri de stäpânirebizantinä, nu se va mira de Indsprirea mora-vurilor la Români ca §i la celelalte neamurisupuse Bizantului. Revolutia Românilor dinErnos ce izbucne§te peste putin (1185) ne in-vedereazä de minune ceia ce simteau ei fatade elementul domnitor al Impärätiei.

Care e rolul Românilor din Pind cu prilejul

www.digibuc.ro

214 G. MURNU

acestei revolutii? Ca cete singuratice dela ei,.ca §i dela cei din Carpati, vor fi luat parteajutand pe fratii lor din Balcani e cu putintd ;o tire pozitivä insä despre aceasta nu avern.Ceea ce tim e, cá dupd cäderea Constantino-polului in mâna cruciatilor apuseni, ItalieniFrancezi (1204), când imperiul e Impartit depradalnicii domni feudali, Românii din Pindapar neatârnati subt un domn a lor propriu.Din nenorocire nu cunoastem decât numaifaptul general §i nu avem nici un amänuntdespre noua stare a Românilor. Nu §tim nicicum se numqte domnul lor amintit de scrii-torul contemporan Nichita Acominatos (Ho-niatul), nici care erau hotarele «Marei Vlahii»;aflam numai dela el, cd ea cuprindea «parteamutitoasä a Tesaliei»., Imprejurarile, un mo-ment prielnice, se schimbd insd in curând.Marchizul Bonifacio de Montferrat, noul regeal Salonicului, strdbate triumfal prin Mace-donia i Grecia; partea despre rásdrit a Vla-hiei Mari se inchind armelor lui §i e impartitdin forma de feude eavalerilor sai Lombarzi.Deci Românifor nu le ramâne decât parteadespre Epir, unde mai erau fratide-ai lor (tinu-tur:ile acestora se muneau «Vlahia de sus»).

www.digibuc.ro

ROMXNU DIN PENINSULA BALCANICX. 215

Aici insä, in aceastä vreme s'a pus temelia uneinoi domnii, a§a numitului despotatal Epirului,sub energicul Michail I Anghel, o odraslä afamiliei Anghelilor, sub care a cäzut Cons-'tantinopolul. Acesta, folosindu-se de turburh-rile de atunci, a unit sub sceptrul säu Epirulvechiu cu Albania, Etolia §i Acarnania, §i spri-.jinit de-o Wire impestritatä de nationalitäti,a inceput lupta crâncenä pentru rnântuirealärii de «Latini». Nevoia de a-i pastra rostulbr precurn §i ura §i teama. ce poateimpreunäcu celelalte populatii ortodoxe simteau fatä decavalerii imbracati In zale de fier cei de akacredintä, au fäcut pe Romani' sä incline maimutt spre legitirnul revendicator al domnieibizantine din Epir. In orice caz, ei trebuie säfi jucat un rol Insemnat in lupta de neatârnarepurtatä de Epiroti inpotriva Apusenilor. Chiarca supu§i de scurtä vreme presupunândca au fost astfel ai nävalnicului Teodor An-khel, fratele §i mo§tenitorul lui Mihail 1, caremai târziu (1222) ajunsese impärat al Saloni-

Românii trebuie sa fi avut o pozitiurieprivilegiatä intre populatia greceasck allm-rrezä i slavä. Cel putin urmapl lui Teodor,

www.digibuc.ro

216 G. MURNU

Mihail 11 Anghel e silit a recunoa§te autonormia Romani lor din Epir (1236).

Aceastä stare putin lâmuritä de istorie däi-nue§te pând la 1259, când afläm cä fiul na-tural a lui Mihail al II-lea, räzboinicul i nea-dormitul loan, ia de sotie pq frumoasa fatda lui Tarona, domnul cu drept de mo§tenireal «Vlahiei Mari?> §i prime§te ca zestre delaacesta, pe semne lipsit de mo§tenitori,intreagäaceastä tarä, pe care, unind-o cu tinuturilerno§tenite dela tatäl säu la sudul Tesaliei, in-fiinteazd statul neatârnat al Vlahiei Mari.Scaunul Anghelilor tesalioti erä deci in ochiiRomânilor de doua ori legitim ; impäcareaaceasta cu Grecii orä§eni era astfel pecetluitäin mod definitiv §i cu ea el-A hotärât i vii-torul lor national, putin deosebit de acel alromânismului dintre Carpati §i Tisa. Pestejumätate de veac se sustine in cea mai mareparte cu puteri rom âne§tin eatârnarea «Vla-hiei-Mari » in luptä grea §i aproape necurmatäcu Epirotii §i cu Bizantul Paleologilor. Dupamoartea celui din urmä domn din familia An-ghelilor, Vlahia cade in deplinä anarhie, §i inurmä, dupä ce suferä domnia partialä a Al-

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 217

banezilor si Catalanilor asezati in Grecia, eincorporatä la imperiul bizantin (1333).

Mai târziu (1342-1349) gäsim ca «domnimpus de Bizant al cetätilor si tärii Vla-

hia» pe loan Anghel, rudä deaproape cu impä-ratul loan Cantacuzino. El pune orânduialä intard si-o curätä de dusmani. Dar acum se *Maltacel mai mare tar al Sarbilor, Stefan Dusan,care, folosindu-se de släbiciunea §i decädereaBizantinilor, se coboarä biruitor pânä in àdän-cul Greciei. Dupä rnoartea lui Joan Anghel eloctipä Tesalia si-si mai adaogä titlul de «conteal Vlahiei». Du§an moare in 1355 si impärätialui cade pradä feudalismului intro dus de dân-:sul. Fratele lui Dusan insä, Simeon Uros, in-coronat ca rege al Vlahiei in Tricala, ora§asezat la poalele Pindului, intemeiazä domni asârbeascä, care-si prelungeste viata pânä lavenirea Turcilor. Ce relatii vor fi avut Ro-mânii din muntiiPindului cu stäpânitorii sârbi,nu stim. CA ei mai târziu aveau libertate deactiune si cä ei singuri hotärau intru câtvasoarta lor ne-o dovedesc cele din urmä lupteale lor cu Turcii, despre care ne vorbeste is-toricul bizantin Chalcondyles (sec. al XV-lea).

Din aceste lupte ei au esit cu castig ; cäci pa-

www.digibuc.ro

218 0-:

pitulatiunile ce-au incheiat cu foil stäpânitorile-au chezà§uit o stare, pe care le-o- puteâpizmui cea mai mare parte a raialelorturce0.Cu toate aceste o descentralizare a maselorlor a fost cu neputintä de impiedecat. Tesalia,ogränarul imperiuluio, a fost ocupatä §i ban-tuitä pe rând de aventurierii Catalani, de tri-burile sälbatice albaneze i in urmä de Turci,.cari au i colonizat câmpiile ei roditoare cu«Coniarii» lor, inläturánd astfel o bunä partea elementului românesc. Apoi groaza de pa-

suferintele ce-au indurat dela dânOin'au adus mai putinä pagubä Românilor dinTesalia, Epir §i Macedonia. Emigrärilelor dinTurcia mai cä n'au contenit niciodatä ; urmelelor le gäsirn, nu mult dupä venirea Turcilor,.räzlätite' pârtá in Croatia §i Slavonia.

Mai ales veacul al XVIll-lea a fost pentrudttn§ii fatal. 0 multime de centre mari româ-nqti in fruntea lor vestita Moscopole aufost prädate i prefäcute in cenu§ein urma re-volutiilor interne ce sfâ§iiau pe attmci impewiulSultanilor. Domnialui Ali- Pasa (1741-1822),faimosul tiran din Ianina, inseamnä dease-menea o data din cele mai triste in istoria ro-mânimii din, Pind. Sub dfinsul .asfintesc ode

www.digibuc.ro

IV/NAND DIN PONTRSULA BALCAID1CX 21!)

din mind zile de autonomie, de care s'au bucu-rat locuitorii munteni din evul mediu aproapefärä intrerupere. Veacul al XIX-lea nu le adusebinele a§teptat. Emigrärile prilejuite de neno-rocita stare economicä, in care se aflau pro-vinciile otomane din Europa, se tineau hilt§i au culminat cu alipirea Tesaliei la Grecia,(1881), fapt de clouá ori de plans, cáci pe deoparte muntil Tesaliei sunt in bunä parte lo-cuiti de Romani, iar esurile ei au fost intot-deauna iernatecul sutelor de turme románesti.

Cu toate aceste, Macedo-romanii au avutmomentele lor de fericire i glorie. Prin rolullor important ce au jucat in comert §i indus-trie, in cultura i civilizatia tärilor locuite declan§ii, ei i-au asigurat pagini de cinste intrecutul peninsulei balcanice. Servicii nemä-surate au adus mai ales elenismului §i princoloniile lor infloritoare din Austro-Ungaria,romanismulul de dincolo de munti ; e destulsa amintim numai pe u n 5'aguna §i pe unaojdu, a cärui fundatiune culturalá e unicain intreg orientul ebiropean, ca sá intelegernrnisiunea Malta ceati avut de indeplinit printrefratii for din Ungaria §t deci, nemijlotit, dinRomania. Dar ceeace au triteput aici; de§tep-

www.digibuc.ro

220 G. MURNU

tati in atingere cu invätatii neamului româ-nesc, din nefericire n'au putut desävär§i inpatria lor. Imprejurári din cele mai vitrege auzädärnicit incercärile lor de-a scuturà tugulcoalei §i bisericei grecqti, zidul de despärtire

dintre ei §i Românii dela Dunäre. De vreochtevit zecimi de ani guvernul roman, pätrunsde insemnätatea politica §i culturalä aMa&do-românilor, i-a sprijinit sprijine din räsputeriin lupta lor de emancipare nationalä dându-lemijloace pentru intretinerea de §coli §i bisericiromâne§ti. Dar ceeace n'a putut sä. le dea,este o organizare serioasä, care sá impace ve-derile celor din Bucure0 cu interesele popo-rului ; din aceastä pricind rezultatele practicede pänä acum n'au räspuns pe deplin jertfelorfäcute.

ROMANI! DIN HEMOS

Kekavmenos ne da cea dintâi §tire despreexistenta unei populatii românqti in Tracia,pe care partea despre nord-vest el, du pageografia vremii, o nume§te Macedonia. Ince-.pand cu veacul al XI-lea, ace§ti Români crescrepede in numäui putere. Sub Alexie Comne-nul (1081-1118) aflám cä ei se inmultisera

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA 22.

<ca roiul de albine». Vreo 300 de famili de pas',tori Vlahi trdiau chiar la Sf. Munte cu turmelelor; ei se coborau de build seamä din Rodope§i din Balcani.Scriitoarea)Jizantinä Ana Corn-nena, fiica lui Alexie, ne spune cä tatäl ei, inluptä fiind cu Pecenenghii (1090), dä poruncageneralului säu sä inroleze pentru armata im-perialä soldati din randul Vlahilor din pärtileraului Manila. Ca atari ii gäsim numiti pe Ro-mani Inca de pe timpul räsboiului din 1027;purtat de bizantini impotriva Saracinilor ditiSicilia. Mai pe urmä (1166), sub Manuil Corn-nen, vedem o mare multime de Vlahi din pär-tile Märii Negre luand parte in o§tirea bizan-tinä, care a atacat pe Unguri prin tara roma-neascä. Elementul romanesc din Balcani pallea fi luat un mare avant sub acest impärat.Imprejurarile politice li erau din cele mai pri-elnice ; Beniamin din Tudela, contemporanullui Manuil, trecand prin Constantinopol con-statä cdragostea deosebitä» ce aveà acestmare Comnen pentru Romani. Ace§tia, cabuni soldati, se bucurau negre§it de privilegii§i drepturi deopotrivä cu poporul domnitor ;

dar se pare cä aceasta n'a tinut deck numaipanä la stingerea dinastiei Comnenilor.

www.digibuc.ro

2 2 G. MUMU

tenitorul lor pe tronul constantinopolitan,_ ne-vrednicul Isac Anghel (1182-1195), are o4inutä dusmänoasä fatä de Români ; el nu re-strange numai drepturile lor, ci si cu tot di-nadinsul ii apasä si-i prigoneste. Cu prilejulcäsätoriei sale cu Margareta, fiica regeluiungur Bela al Ill-lea, acest bizantin incbronat,lacom si mic de suflet, despoae pe supusii säipentruca, cu banii storsi dela ei, sä dea strä-lucirea si pompa cuvenitä acestui evenimentfericit. Därile ingreunä mai cu seamä popu-latia româneascä din Balcani ; oamenii câr-muirii afi fost färä crutare fata de ea. Räpireaturmelor si relele ce-au Matt au produs oadâncä nemultumire intre Români, Doi frati,Petru §i Asan, cari faceau parte din apete-niile !or, oameni ambitiosi, energici si plinide iscusintä, folosindu-se de fierberea obstii,s'au pus in fruntea nemultumitilor si-au se-mänat In popor gándul räsvrätirii. Dar Inaintede a-1 mânà la o räscoalä WO, ei au vrutsä-si motiveze pasul cutezdtor printr'un actdiplomatic. Se 'nfätiseazä dar la imparatulIsac si cer sä le dea inapoi drepturile, de carese bucurau inainte sub Comneni ; dar Impà-ratul le-a respins cererea, ba chiar unchiul

www.digibuc.ro

ROMÂNIL DIN PMNINKILA BALCANICA 228

Impäratului i-a alungat cu ocara. Scump auplatit bizantiniirefuzul acesta. In curand (1186)intreg muntele Hemos era In. flacari. Cu totajutorul ce vor fi avut Romanii din parteaistovitilor vecini Bulgari, ostirea imperialä areusit dintaiu sh impr4tie cetetie räsculatilor.

Petru i Asan, vazandu-se slabi fata de Im-pärätie, trecurä Dunarea i gäsirà un puternictovaras de arme In Cumanii, cat-I pe atuncistäpaneau tarile românesti de astäzi. Ajutatide multimea acestor barbari, ei cuceresc Bul-garia intemeiaza neatarnarea ; Tarnova,orasul dela poalele despre meazanoapte aleBalcanului, devine capitala noului « imperiu.).Petru si Asan impart domnia kitebarbatati de izbanzile tor si vazand starea a-narhicä a imperiului bizantin, IndrAznetii fraticauta intinda puterea armelor tot maideparte spre Tracia si Macedonia. Sui pareadomniei grecesti i fnlocuirea ei prin fortelelor tinere era tinta lor. Nenumärate au fostnävälirile fäcute de dansii In pile dinsudul Balcanului. Ele au fost continuate cuo imai mare furie de Otre loanitiu, fratelemai mic a lui Asan ì Petru i mostenitorullor pe troniillarnovit (1197-1207). Ostirile

www.digibuc.ro

224 G. liURRIJ

lui, deapururi sprijinite de un roiu de cete cumane, prefac In pustiu §i gbunä de locuit numai de fiare» una din céle mai Infloritoare §1bogate provincii bizantine, Tracia locuitä iricea mai mare parte de Greci. Mo§tenind toatäura de rasa Impotriva du§manilor seculari, eln'avea ca lozincä decät starpirea lor de peparnânt. El voià sä fie numit «ucigkorul deGreci», precum Vasile al II-lea cu vreo dotiäveacuri inainte fusese numit gucigAtorul deBulgari». E cu putintd ca nepilduita-i cruzime,de care ne vorbe§te §criitorul contemporanNichita Acominatos, sä fie exagerare fireascäfatä de un vräjma§ neIrnpdcat, dar oricum,spusele lui trebuie sà aibä §i un temeiu deadevär. Cä Ioanitiu nu erà numai §i numai bär-batul sangiurilor, ne dovedesc tratativele salediplomatice cu papa Inocentiu al III-lea ; co-respondenta-i pästratä panä azi aratä price-perea §i istetimea unui adevärat bärbat politic.Ioanitfu el-A de fapt, precum erà i recunoscutde contemporani, tmpdrat al Bulgarilor $iRomeinilor, dar titlul sau nu erà consfintit,ca de obiceiu, de biserica printr'un act oficial.Patriarhului grec nu puteä sä se adreseze, cadel erà In luptä cu Grecii. S'a adresat prin ur-

www.digibuc.ro

1101CLNII DIN PNINSIIIA BALCANICA 225

mare cAtre Papa. Rezultatul tratativelor a losta In 1204 el fu Incordnat de catre un nuntiupapal ca Impärat al Bulgariei i Vlahiei. UnImpärat insä, dupa conceptia de atunci, nuputeä existä färä ca sä aibä aläturea de el unpatriarhat, i deocamdatä Vasile, capul bise-ricei bulgarcifromâne din Ili-nova, capätärangul de Primat. Astfel se Inläturä din caleanäzuintelor sale toate piedecile ce i-au puscLatinii» din Constantinopol, ca i regele Un-gariei. Una din chestiile cele mai discutate cuprivire la dinastia Asanizilor a fost §i nationa-litatea lor. Fost-au ei Rom âni sau Slavi? Ca aufost Români, nu mai incape îndoialä, cad do-cumentele i märturiile vremii intäresc hide-ob te obk0alorromanä. Singura contrazicerese vede numai4n titlul purtat de dän0i. Pe câtävreme corespondenta cu Papa §i scriitorii con-temporani ni-1 aratä pe Ioanitiu ca «Impärat alBulgarilor §i Românilor», in documenteleslave el ne apare ca «Impärat al BulgarilorGrecilor». S'a lepädat el oare de neamul sdu §ivoià sä treacá numai de Bulgar ? Dupä noi, ti-tulatura cea dintâi reprezintä starea realä a lu-crurilor, a§a cum era constatatä de tot! aceicari cuno§teau mai de aproape pe supu0i,Asa-

G. Manny. VhM Mare.

www.digibuc.ro

26 G. 303RNU

nqtilor. Dar, dupacurn faptele invedereazaiacegia pretindeau mai mult ; ei voiau sä fie.continuatorii unei stäri legale de lucruri carea fost odinioarä ; sä fie gsuccesorii» impära-tilor bulgari din cea dintâi domnie bulgä-reascä ; ei §tiau cà numai a§a îi vor puteà le-gitimA §i asigurà stäpânirea lor asupra slavi-lor balcanici, färä cari nu-§i puteau vedea In-

trupat idealul lor politic. In acest scop ei auadoptat deadreptul din chrti-titulatura fo§tilortari, netiind seamä de actualitate. Ct prinaceasta jertfeau pe connationalii lor, pentru eierà lucru de importantä secundara In luptalor grea, In care arnhitia personalä i calcululpolitic erau totul. De aceea §i vedem ca numult dupä intemeiarea imperiului, clädireainältatä de rnintea i bratele române§ti capätäfirma traditiei, cad a§a e vointa interneietoirilor. In chipul acesta, partea intAi a titulatu-rei este realizatk rämâneä acum ca Asaniziisä indreptäteascä §i domnia lor asupra Gre-eilot bizantini. Ca §i tarul Simeon odinioara,Ioanitiu luptä acum din rdsputeri pentru a-§iintemeia monarhia in peninsula balcanica. In-cercärile lui insä s'au lovit. de un zid puternic,de piepturile ferecate,.ale cruciatilor francezij.

3.

www.digibuc.ro

noidANn DIN PENINSULA BALCANICA 227

noii stäpanitori ai Bizantului. De§i curanddupa cucerirea acestuia floarea cetelor «latine»impreuna cu impäratul lor Balduin de Flandrae secerata in Walla de langa Adrianopol, im-potrivirea Apusenilor spulberä totu§ visul ne-obositului tar. and mai pe urmä tronul dinTarnova fu ocu pat de cel mai vrednic §i in-telept dintre Asanizi, de Joan Asan, impreju-rärile sunt §i mai putin prielnice pentru iz-bandirea gandului ce a framantat pe Asanizi.Doua puteri nouä §i pline de viata i se punde-a curmezi§ul planurilor sale : una in Eu-ropa, domnia Epirotilor, §i alta in Asia, im-.pärätia bizantina din Nicea, care mereu cre§te

i se infiripeazä in paguba Latinilor din Con-kantinopol. In ciocnire cu aceste puteri nouä;Ioan Asan, ce e drept, biruitor, §i-a intinsdomnia peste cea mai mare parte a peninsu-lei balcanice, dar a murit färd sä-§i vaza visulcu ochii : Constantinopolul cade iara§i (1261)in mana Bizantinilor, in a caror stäpanire la,mane de acum pana ce Mohamed al II-leapune capät agoniei lui in 1453. Pentru ma-rea luptä de intaetate in peninsula balcanichrolul celor ce succed Asanizilor e tot mai §ters ;Bulgarii nu sunt ,vredaici sä poarte pe Lime-

www.digibuc.ro

228 G. MURNIT

rii lor mo§tenirea nea§teptatä ce le häräzisesoarta ; ei nu-§i prelungesc stápanirea decknumai multumitä slábiciunii generale a pute-rilor balcanice dovadd sigurd, cä nu täria§i energia poporului bulgar a creat imperiullui Petru i Asan, ci vrednicia §i inteligenta di-nastiei lor. Era numai i numai o opera româ-neascä, opera reprezentantilor unui popornou, dare venea, cu o vârtute primitivä,aproape elementarä, sa-§i afirme dreptul deexistentä in mijlocul unor popoare' istovite debátrâneta. sau In zbuciumul luptelor de mainainte. Asanizii, preocupati numai sa-§i legi-timeze titlul lor de tari §i orbiti de traditie, n'auinteles ca neglijänd sau inläturând românimeadin statul lor îi intemeiau tronul pe nisip. Efoarte cu putintä insa, ca ei sä-§i fi dat seamädeplin de insem nätatea factorilor ce aveau sä-iajute la intreprinderea lor, dar Românii, inmare parte oameni de munti, ocupati in generecu pastoritul §i cu industria ce decurge din el,nu erau Inca deplin pregatiti din punct de ve-dere cultural pentru a duce la capät ei prinei o opera atät de uria0. Pe langa aceasta nicinumärul, nici pozitia lor geografica nu i-ar fifavorizat. Concentrarea lor in Bulgaria, de

www.digibuc.ro

ROMANIC DIN PENINSULA BALCANICX. 229

s'ar fi conceput i pus la cale de .dân§ii, poatele-ar fi dat putinta de a räspunde menirii is-torice ce aveau de indeplinit prin Asanizi. Darp4unile din Vlahia i Bulgaria abia puteaude acum sä indestuleze turmele Românilorlocali atât de mult se inmultiserä acqtia.Deci o concentrare a lor in Bulgaria ar fi fosteconomicqte cu neputintä, §i aceasta cu atâtmai mult, cd fiind du§mäniti cu Bizantinii,Românii pierduserä mänoasele câmpii aleTraciei, pe care iernau sutele §i miile de turmeromâne§ti. Ei trebuiau deci caute o nouäpatrie, tara fägäduintii lor, §i aceasta a fostDacia Traianä, cu tinuturi mai mult detertede locuitori, unde erà o parte din fratii lorunde interesele economice, politice §i natio-nale le deschideau un câmp intins de actiunemai mult sau mai putin liber acum de pie&cele din afarä, dupä nävälirea näpraznicä aTätarilor (1241), cari au curätit aceastä Ordde cele din urmä rämäOte de hoarde asiatice.Din acest moment Tracia i Bulgaria, incetulcu incetul, se golege de Românii medievali,din cari mai târziu nu se pomenesc deckmimai câteva insule in Tracia orientalä §i inpärtile Rodopei. Emigrarea lor a fost deplinä

www.digibuc.ro

23ft G. =RNLI'

pana la §i dupd venirea Turcilor. Singurelelor urme sunt astäzi Megleno-rornânii. Istorialor, inceputa in Balcani, continua apoi la poa-lele Carpatilor, uncle ei au adus, pe langa al-tele, §i formele de stat ale tarii, in care au traitodinioarä.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL

Pagina

Prefatd 5-61. Intaia aparitie a Românilor in istorie.. . . . 7-302. Xekavmenos i Românii In veacul al XI-lea . 33-158

3. Rornânii din Pind intre anii 1204-1259 . . . 159-201

Anexa :

4. Rornânii din Peninsula BalcanicA 205-230

www.digibuc.ro

Preful: Lei

www.digibuc.ro

Date post:	31-Aug-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	44 times
Download:	9 times

STUDIU ISTORIC DUPA IZVOARE BIZANTINE - dinitrandu.com · george murnu istoria romanilor din pind...

Documents