Studiu Istoric

!I

I

I

I

II

I

I

I

I

'~::~:~~:~ con s ,r 0 Iec ====-==~ .., ;~::-= "'=;:'"~~r..."!:~~PLOIE$TI ROMANIA

CONSULTING 0 PROIECTARE. CONSTRUCTIISTRADA MARAMLJRE~ Nr.12 PlOIE:;iTI 2000 Tel. 044-122.635 141.861 123.373 Fax 044-125.419

PLAN URBANISIRCGENERAL

I~UU.

NI'

CI'

P~.

U]l!. . ! 'f !' \ .' i~I. /~',. ~Jrf!)"~.~... . .~ Y' ........}A; :.'~.

\

U\..~~ 'P~;I!.N' .. tA:.~. i \.\I ~ l ...~. . \ .;' ;-. .. J . . \,-~~ 7!M.1I.i. II~ ~. ' ;,.. -M'~'. . ". .., '. 0"" ,.. .

DOCUME1'1Tf\TIEOBTINERE AVIZ C.N.l\J.I.-

PlESE SCRISE

~I:

L~

L~

L~

L~

L~

~L~

L~

l:

~

. .

cons rOleCL s./-\..;PLOIE$TI ROMANIA

CONSULTI~G . PROIECTARE . CONSTRUCTIISTRADA MARAMURES Nr. 12 PLOIESTI2000 Tel. 044-14.18.61 . 14.19.80' 12.2634 Fax: 044-12.54.19

P.U.G. MUNICIPIUL CAMPINA

DOCUMENTATIE OBTINERE AVIZ C.N.MJ." "

Proiectnr.4/13388B

BENEFICIAR:

PRIMARIA MUNICIPIULUI CAMPINA

SOLUTIILE TEHNICE ~I ECONOMICE CUPRINSE iN PREZENTA DOCUMENTATIE SUNT I. . ... . IPROPR~ETATE INTELECTYALA~A S.C. "CONSPROIECT" S.A. PLOIE~TI ~I POT FI UTILlZAT~ INUMAI IN SCOPUL PREVAZ~T~INCONTRACT. DocUMENTATIA NU POATE FI REPRODUSA IINTEGRAL SAU PARTIAL, FARA ACORDUL SCRIS A S.C. "CONSPROIECT" S.A. PLOIE$TI. I

- I

PROIECTANT GENERAL:

S.C. CONSPROIECT S.A. PLOIESTI

DIRECTOR GENERAL

DIRECTOR PROIECT ARE Arh.Alexandru MIRCEA

COORDONA TOR C.T.A. -4

~,

LLL:L:

L:

L:

L:

L:

~l:

s.c. "CONSPROIECT"S.A.PLOIE~TI

PROIECT NR. 4/13388B

STUDIU ISTORIC SI DOCUMENTATIEOBTINERE AVIZ C.N.M.I.


~

... . ."'

Memoriugeneral , .

1. DocumentatiepentruavizulMinisteruluiCulturiisiCultelor

II. ListamonumenteloriStorice

III. Propuneripentrucompletarealistamonumenteloristorice

IV. Reglementari'

DocumentatieistoricaprivindcomunamuncipiulCampina

MemoriudeprezentarePUG.

PlanulcomuneiCampina.-anul1830

ConfiguratiaproprietatiifuncjarepearealuladiacentmunicipiuluiCampinalamijlocul

secoluluialXIX-lea

PlaneconomicalmosieiCampinaa d-IuiAgaStefanBurki-1860

ptanutcomuneiCampina-1924

Documentatiefotografica.'""

..-

. .

LS

LL~

LLLA

L~

L

LLt

rJ1 \j \

\

!I

s.c. "CONSPROIEcr' S.A.

PLOIESTI.


Documentatie pentru avizul Ministerului Culturii ~iCultelor

I.. ANALIZA RETELEI DE LOCALITATI, ,

II

I

)

MunicipiulCampinase aflasituatla intersectiaraurilorPrahova~iDoftana.Din

punct de vedereal tipuluide proprietateteritoriulvaii inferioarea raului Prahovac.

cunoscutde timpuriu(sf8r~itulsecoluluial XV-lea - inceputulsecoluluial XVI-lea)

procesul de convertireal proprietatiimo~nene~tiIn proprietateboiereascasau\manastireasca.

ArealulIn discutieeste situatIn vecinatateaproprietatilorboierilorMargineni

care ocupau suprafataactualelorcomuneMargineniide Jos ~i Filipe~tiide larg.

AceastaproprietateesteatestatadocumentarIn anul1510candlui NeagoeVlastelinul

~i rudelorsale Ii s-au Intaritproprietatilemo~tenitede la DraghiciVornicul(ctitorul

ManastiriiMargineni).inactuldesuccesiunese specificadreptulde proprietateasupra

mo~iilorFilipe~tiului~iMarginenilor,acestemo~iifiindstravechiproprietatiale familiei

Marginenilor.

in documentuldin1532Vladinecatullntare~teluiNansi frateluisau Stancufii

% din ocinade la Comarnicfiindveche~idreaptaocina.in 1538RaduPaisieintare~te

boierilor Draghici,Udri~te~iVintila mo~iaintreagaa satuluiComarnicpentruca

jumatateestevecheocinade la DraghiciVornicu,jumatateluatade la Manea(carea'

pierdut mo~iaIn urmaunei judecati),iar jumatateacealaltaa fost cumparatade

DraghiciSpatarul~ide Udri~tede la fiii lui Vlad (Berinoecu fratiisai) ~ide la fiii lui

Dragoi($erbancufratiisai)~idela Gudea.

Dinacestedocumenterezultacuclaritatestatutuldemo~neniatata luiManea

cat~ia vanzatorilordinanu11538.

Oeci panala sfar~itulsec. al XV-lea Comarnicula fost mo~iemo~neneasca,

ulteriorfiindIncorporataInproprietatileboierilorMargineni.

MateiBasarabIntare~teIn 16340 partedinmo~iaComarniculuiPostelnicului

C.Cantacuzino. j;."

I,I jI!

~I

II.

I

L-

L~

L~

L-

L-

L~

LI .

\~

Se transmiteproprietateade la Elina so\ia lui Radu ~erban (care era dupa

mama descenden\aboierilorMargineni)la C.Cantacuzino(ginereleElinei)." 4

In 1636 laniul Spatarul~isotia sa lIina (fatajupanesei Maria din Bucov) las, ,

zalog lui Dumitra~GuCluceruldinFilipe~ti'!I.tdinmo~iasatuluiComarnic,in 1643Matei

BasarabIntare~teluiPana(fiulluiDumitra~cuFilipescu)parteadezestrea matu~iisale

Elina dinacela~isat,iarin 1649acela~idomitorintare~teluiDumitra~cuFilipescu(fost

mare stolnic)~ifiuluisau Pana Logofat'!I.tdin Comarnic(parteajupaneseiElina -nepoataluiStaicodinBucov).

Intratain proprietateboiereascalocalitateaComarnicse dezvoltain spiritul

satelorclaca~e~ti.

--- 0 situatiediferitaaavutcomunaBreaza.

'\I

\

/ Daca in 1510mo~ialocalitatii,toata"a fost atribuitaVlastilinuluiNeagoecurudele(faraa se specificamodulin carea ajunsin proprietateaboierilorMargineni),iar

in anii 1538~i1574Radu Poisie intare~teurma~ilorlui Neagoestapanireaasupra

acesteimo~iiin 1617esteconsemnata0 vanzarede moie(negustoruluiGhineai se

intaretede AlexandruVoievodparteade moiecumparatade la MariafiicaluiStaico

dinBucov).In acelaian,acela~idomnitorintare~teluilordacheSlugerul~iaItora, sa

/

stapaneascamoiaBreaza".

Conformacestordocumentes-ar pareaca "toata"mo~iaBreaza a ajuns

proprietateboiereascadarundocumentdin 1786,0 jalbaa monenilorBrezenicontra

Postelnicului Cretulescudovedete contrafiu.Acest document,foarte important,

demonstreazaca proprietateaboiereascase instaurasenumaipe 0 partea moiei

Breaza ~i nu pe "toata"mo~ia~iface dovadaformeide proprietatemo~neneasca

originaraa teritoriuluilocalitatiiBreaza.

Persistentatipuluide proprietatemo~neneascain zonacomuneiBreazapana

la 1786 ilustreazaeficientaacestui acestuitip de proprietateprecum~i influen\a

continuaexercitataasupraconfigura\ieia~ezarii~ia teritoriului.

Acela~ifenomenpoatefi semnalati in ceea ce priveteteritoriulcomunei

Telega. In anul 1635domnitorulMatei BasarabintaretemanastiriiMargineni"satul

Telega cu rumaniii vamade sarefiind la originea lui DraghiciVornicdinM~rrgineni

inchinata manastiriiin calitatede ctitor.Documenteleulterioareintaresc~iconfirma

proprietateamanastiriiasupramoieiTelega.

In 1702se hotarnice~temoiaTelegaa ManastiriiMargineni.Aceastasuita de

documentearataclar succesiuneaproprietatiimanastiretiasuprateritoriuluisatului

Telega ~iar lasasa se inteleagastatutulde moiemanastireascaa intreguluiteritoriu~.

,Ii;IIi11lij,i![I

2

...

.:8

locuit de telegeni.Oar intr-undocumentrelativtarziudin 1845 apare 0 disputajuridica

intre repezentantiimanastirii:;;i sateniitelegenipemotivcaace:;;tiasuntmo:;;neni..Oocumentuldin 1851certificacu claritatestatutuld~mo:;;nenial locultorilordir

Telega :;;iBane:;;ti,precum:;;ifaptulca moiileacestor locuitoriau continuatsa fie mOli

libere.

Ca ~iin cazul localita\iiBreaza i la Telega s-a pastratin buna masurapana la

mijloculsec. al XIX-leaproprietateamoneneasca.acestlucrua conservat:;;i in cazul

localitatiiTelega configura\iaspecificaacestuitipde proprietate

Proprietateamo~neneascaeste atestata ~iin cazul localita\ilorCornu (1587).

Brebu (1653) ~i Provita (1625 ~i 1852). Se confirma ipoteza existentei~ipe cursul

superior al Prahoveia uneistructuriruralemo~nene~ticare ~i-apastrataU,tonomiapana

la mijlocul sec. al XIX-lea.

Un ultimexempluin acest sens il ofera situatiamo~ieilocalitatiiBaicoi unde

,~ prezenta mo~neniloresteatestataintr-undocumentdin 1744.

..",J ~_ Centralizandceleexpusemai sus rezultaexistentaunei structurimo~neneti'~-;'~itente pearealuldelimitatlavestde zonamuntoasace separajudetulPrahovade

judetulOambovita,iar la estde masivulmuntoscareseparaValea Ooftaneide Valea

Sianicului.

Principalelecaidecomunicatiealeacestuiarealsituatin imediatavecinatatea

muntilorau fost ~iau ramasvaileraurilorProvita,Prahova~iOoftana,raulPrahova

constituindcoloanavertebralaa teritoriului.

La vestde acestareal(in judetulOambovita)se constituisei a dainuitpana

tarziu obteamo~nenilordin Bezdeadcare stapaneauun ampluteritoriuatestatin

documentecavecinialmo~iilormonenilordinProvita,Breaza~iCocoratiiCaplii.

La estde teritoriulVaii Prahoveise dezvoltaputerniculcomplexmo~nenescal

Vaii Sianicului(mo~neniidinAluni~~iBertea,Gro~ani.Prajanietc.).Putemremarca

faptulca arealuldecareneocupamconstituiazonanordica(delangamun\i)ajudetului

Prahovaperioadain careexistacre~te~ijudetulSaac(inaintedemijloculsec.alXIX-

lea).

\

,(

Ulterioracestareal s-a constituitintr-oentitateadministrativanumitaPlaiul

Bucegi.

Centruldegreutatealacestuiareal,atatprinpozitiageografica~imaialesprin

situarea la confluentaPrahoveicu Ooftanaeste localitateaCampina.Atestatca

importantcentrumo~nenescprindocumenteledin1640.1694.1697~i1729~idevenit

in 1837targslobodCampinase substituieFilipe~tiuluideTargcarea reprezentatpana

3I"

_J

L

L.".

-"

".

-,j

...

IL-o-- ...

~

L

LLLLLLLll

la inceputulsec.alXIX-lea capitalaarealuluiVaii Superioarea Prahovei.Acest statutI-a

conferit in bunamasura.~iexisten~ala Filipe~tiide Targ a re~edin~elorputernicilorfamilii.

a Cantacuzinilor~iFilipe~tilor.

Pe masurace comequl pe Valea Prahoveis-a intensificatdatoritaamenajarii~i

modernizarii drumului, rolul Campinei a crescut, puternicul centru mo~nenescsi-a

recapatat importantaoriginara in sistemul localita~ilordin zona superioara a Vaii

Prahovei.

Urmare avantului industriei petrolului localitateaCampina s-a dezvoltat.Din

studiul planurilorvechi (coroboratecu informa~iiledocumentare)a fost identificatain

partea de vest a localitatii0 zona importantaunde s-a mentinutforma stradalainitiala

precum ~ilotizareaoriginara.Aceasta zona a fost propusaca rezervatieae arhiteCtura

~i arheologica tot aici fiind amplasate majoritatea cladirilor inscrise in Lista

Monumentelor Istoricedin MunicipiulCampina.

II. MONUMENTELE ISTORICE DIN MUNICIPIUL CAMPINA

In MunicipiulCampinasuntinscrisein ListaMonumentelorIstoricejud.Prahovaurmatoareleedificii:

I. Monumentede arhitectura$imemoriale:

1. Casa Muzeu B.P.Ha~deu- cod 30.1.1/195- B-dul.CarolI. nr.199.

proprietateaprimarieiCampina- (1893- 1896) - Monumentde

importantanation~a;.2. CasaMuzeuNicolaeGrigorescu- cod 30.1.2/196- B-dul.CarolI,

nr.108,in administratiaMuzeuluide Istorie ~i ArheologiePloie~ti

(1890- 1966)- Monumentde importantanati~nala;, -II. Monumentedearhitectura:

3. CasaParohiala(fostastaretiea SchituluiSiobozia)- cod30.1.3/197-

Str.Nucilor,nr.31, proprietateaParohiei "Sf.Nicolae" Campina -

(1840)- Monumentde importantalocala;

4. Biserica"Sf.Nicolae"a fostuluiSchit Siobozia - cod 30.IA/198

Str.Nucilor,nr.14, proprietateaParohiei "Sf.Nicolae" Campina -

(1858-1919)- Monumentde importantalocala;~. t

4

.[

[

LI

[

~

5. Biserica"AdormireaMaiciiDomnului"(de la Han)- cod 30.1.5/199-

B-dul.CarolI, nr.133A,proprietateaParohia"MaiciiDomnului}sfar~itul

sec.XVII - inceputulsee.XVIII~i 1833)- Monumentde importanta,

~cala;__6. Beciurileuneifoste pravaliicu locuinta- cod 30.1.6/200- B-dul.Caroll

nr.71, proprietar Primaria Municipiului Campina - (sf sec.XVIII-lea)

Monumentde importantalocala;- --7. Beciurilelocuinteide facturaneoclasica'- cod 30.1.7/201 -

B-duI.Caroll,nr.71,proprietarPrimariaMunicipiuluiCampina- (1861)

Monumentde importantalocala;"' -8. $coala Domneasca - cod 30.1.9/202 - proprietar Liceul Nicolae,

Grigorescu - (sf.sec.XVIII-lea)- Monumentd_~..irBQortantaJo.caJ.a~--9. Locuintaora~eneascadezvoltata- Vila $tefanescu(casacu grifoni)

cod 30.1.10/203- B-dul.Culturii,nr.18,proprietarMinisterulCulturii~i

Cultelor(1900)- Monumentde importantalocala;

Tinandcontdefaptulcain acestedificiua functionatincepandcu anul

1928II coalade mai triisondori i rafinori"cea maiveche coalacu

acestprofildinEuropapropunemreevaluariiealitatiimonumentuluide

lapozitia"importantalocalaIIlapozitia"importantanationala".

1O.Clubul Copiilor ~i Elevilor (Casa Basic) - cod 30.1.11/204

B-dul.Carol I, nr.99, proprietarMinisterul invatamantului(1945), ,

Monumentde importanta19ca.l.a.- " -"11.Sediul actual al Primariei Municipiului Campina - cod 30.1.12/205-

Str.Mara~e~tinr.18, detinator Primaria MunieipiuluiCampina -

(cladirea a fost revendicata~i redobandita de urma~ii fostului

proprietar, mo~tenitoriiSTENDBAL) (prima jumatate a sec.xX)

Monumentde importantalocala;

5

_J

~IE-.=

III-PROPUNERI PENTRU COMPLETAREA LlSTEI MONUMENTELOR ISTORICE

I. EDIFICII DE CULT6

1. Bisericadelalaclaintersectiab-duluiB.P.Ha~deucustr.BobEma,consemnatain. ~

planuldela1924subdenumirea"Bisericabatrana"cuhramulSfin~iiVoievoziMihail

~iGavrilapareconsemnatain catagrafiadin1810daresteposibilcarelatariledin1747referitoarelabisericavechesasereferelaaceastabiserica.Dincercetarea

edificiuluirezultaexistenta.uneietapeposibildinsec.alXVIII-lea~ichiarmaiveche~la cares-auadaugatextinderiulterioareunadinacesteetapefiindconsemnatade

piraniacladiriicareconsemneazadata1827.

Acestedificiua fostinclusin listamonumenteloristoriceconformHCM 1160/1955

dar a fostscoasadin lista,in perioadaanilor "60",Intregedificiula Jostrefocmulat

intr-oarhitecturade influeJ1~aneoclasicala sfar~itulsee, al XIX-lea in perioada

anilor 1940a suferitinterventia'ComisiuniiMonumentelorIstoriceprin proiectul

arhitectuluiHoriaTeodoru.Cu aceastaocazies-a modificatscarade accesla"

incapereaclopotelor(in loculscariiexterioares-a realizat0 scarainterioara)~is-a

orientatunbalconinterior(cafas)pentrucor.

2. Bisericacu hramulSf. .!reimesituatape str. Republiciiapare consemnata'indocumentein anul1830~iIn catagrafiadin1833.Cladireabisericiia suferitextinderi

~imodificari(practicareaunorgolurisemicircularemari~imentinereacelororiginare

caresuntmarcatepefatadapastranduli-seancadramenteleini~iale.

3. BisericaCatolicastr. Gole~tieste consemnatain planul din anul 1924. Este 0

cladiremonumentalarealizatain stil romantic.Turnula fost construitintr-oetapa

ulterioaracu0arhitecturaeclectica.

4. Capelamausoleub-dulCulturii(in vecinatateapoligonuluiauto)a fostrealizatala

sfar~itulsec. al XIX-lea intr-un stil eclecticde facturabaraca Expresivitatea

volumetriei~ipretioz"itate~decoratieijustificainscriereaacestui edificiuin !lsta

monumenteloristoricecategoriamonumentedearhitecturade importantalocala.k'

II. CLADIR/ PENTRU iNVATAMANT

5. Cladirea Liceului Nicolae Grigorescu(CaleaDoftanei)realizat in penoada

interbelica dupa planurile arhitectuluiT.T.Socolescu in spiritul arhitecturii

neoromane~ti.Volumetriaexpresiva~iechilibrataeste sustinutade un repertonu

decorativvaloros.Acestecalitatijustificainscriereaedificiuluiin listamonumentelor

istoricecategoriamonumentedearhitecturadeimprtan~alocala,

J:,"6

6. CladireaLiceuluiPetrolChimiestr.Mara~e~ti.Este0 cladirerealizataIn prima

jumatatea secoluluial XX-leaIntr-unstil arhitecturalamintindde arhitectura.neoromaneascacu elel1)enteplasticede sorginte# renascentista.Volumetria

echilibrata~isobrietateaexpresieiarhitecturaleconferaedificiuluimonumentalitate

~iprestanta.

AcestecalitatijustificaInscriereacladiriiIn listamonumenteloristoricecategoria

monumentdearhitecturageimport.antalocala.

III. MONUMENTEINDUSTRIALE

in incintarafinarieiSteauaRomanafondataIn 1895se aflahale.industriale~i

instalatiicare reprezintaobiectivevaloroaseilustrandetapeimportant~ale evolutiei

industriei~itehnologieiprelucrariipetroluluidinRomania~iEuropa.

7. - 8. SuntInca utilizate0 seriede rezervoaredin metalnituite~iinstalatiide

prelucrare.

9. - 12. Din randulhalelorindustriale0 importantadeosebita0 are atelieruldE'

confectionatbutoaiedintablacaredateazadinprimeledeceniialesec.al

XX-lea~iesteechipatcu utilajeleoriginare.Se evidentiazaIn aceea~i

masura~ihalelecareaufostridicatela Inceputulsec.al XX-leamultedin

acesteafiindaband9nate.

Acesteutilaje,instalatii~iedificiiurmeazasafieanalizate,dotate~ipropuse

pentruafiInscriseIn listamonumenteloristoricecuacceptulbeneficiarului.

in cadrulrezervatieipropuseaufostidentificate0 seriedeconstructiicare

ilustreazafenomenl,llurbanizariilocalitatii.CuocaziaelaborariiP.U.Z.pentru

aceastarezervatieurmeazasaseanalizezefondulconstruiteXistent~isase

propunanoiobiectivepentrulistamonumenteloristorice.

J:..7

...

.IV.. REG L E MEN T A R# I

Teritoriulrezervatieidearhitectura~iurbanismdinmunicipiulCampinainscrisain

Usta MonumentelorIstoricea judoPrahova,delimitatin conformitatecu StudiuIstoricde

Fundamentareal municipiulCampinaarein inteqralitatestatutulde monumentistoricla

cateqoria"sit",

Din punctde vedereal protectieiteritoriulrezervatieise caracterizeazaprin,urmatoarelecategoriideprotectie:

1. Zona Nonedificandi(cu interdictiedin constructie).

In aceastacategoriese incadreazazonaverdedinvecinatateacarosabiluluiB.dul

L Culturii.

L 2. Zona functionalaa monumenteloristoriceJ terenul aferent (conformparcelarului)edificiilordin rezervatieinscrise in Usta MonumentelorIstoricea judoPrahova

In cadrulzonei functionalesunt admisenumaiinterventiideterminatestrictde. ,

protectia~ifunctionalitateamonumentelor(refaceride plantatii,pavimente,imprejmuiri,

etc.)

Pentru orice fel de interventiein zona functionala(cu exceptialucrarilorde

intretinere~ireparatiicurente)este necesara0 documentatieelaboratade speciali~ti~i

expertiatestatideM.C.C.~iavizatadeM.C.C. C.N.M.I.

,'j

3. Restul teritoriuluirezervatieiundeinterventiilesunt diferentiatefunctie, , "care vor urmasa fie decaracteristicileparcelaruluii devaloareacadruluiconstruit,

elementestipulatein regulamenteleindividualizatepecvartalela fazeleP.U.Z.

A. - TRAMA STRADALA

A1. Trama stradalaeste rezultatulrestructurariipartialea zonei la mijlor.ul

secoluluiXIX-leaprinlotizareaaferentavanzariideparcelecatreclaca~iimo~ieisau a1ti

c,'

J

ill

cumparatoriconstituind0 componentadefinitoriea rezervatieidearhitectura.in acestsens

nu estepermisadeschidereadestrazinoiin suprafatarezervatiei;..

A2. Configuratiaactualaa strazilor(prospectul,trase~I,plantatiile)suntelementecomponenteale rezervatiei,modifrcarea~icorectareaagresivaa racordarilordintrestrazi

~ia prospectelorcarearschimbaaspectuloriginaresteinterzisa;

A3. Pavimentuldin asfaltal strazilorestede datarecenta.PentruB.dulCulturii

refacereapavimentuluioriginardin piatracubicaar redaaspectuloriginarprincipalului

spatiu de promenada~iar amelioramicroclimatullocal in perioadelecu temperaturiridicate;

A4. imprejmuirileimobilelorcu grilaje decorativedin fier forjat sunt parte

componentaimportantaa rezervatieide arhitectura.Distrugereasau inl~cuireaI~rede

interzisda.Grilajeledeterioratese vorpastra~irepara.Esteinterzisavopsirealorin culori

tipatoare(verde,maro,ro:}u,albastru)recomandandu-seculoareagriinchis.

Se vorpastraimprejmuiriledinulucide lemnmontatevertical(maialeslacladirile

anterioaresec.al.XX-lea).

Acesteimprejmuirisevormentine~irepara.

Este interzisaexecutarea sprestradaa imprejmuirilordin prefabricatede beton,

din plasemetalicesautabla,cumodelede slabavaloaredecorativavopsitecu bronzsau

culoristrindente(verde,maro,ro:}u,albastru,bronz).

Soclurile existenteale imprejmuirilorcu grilajedecorativese vor refacecu

materiale~ipe bazamodelelororiginare.Pentruimprejmuirilenoi suntadmisesoclurirlin

beton tencuite cu similipiatrade maximum60 cm inaltime.Se interzice executarea

socluluidinbetonmozaicatecumozaiculcoloratestridentcu apareiajnepotrivit.

AS - Plantatiile:}ispatiileverzi existente se vor pastra:}i intretine pnnregenerareasoiurilorexistente.

o importantadeosebita0 auspatiileverzicarebordeazaB.dulCulturii.

Aceasta configuraties-a mentinutpana in prezent:}ireprezintacaracteristica

majoraa a~estuiimportantmonumenturbanistic.

Pana la elaborareaunuiP.U.D. pentruspatiuverdecare sa prevadamodulde

organizareal plantatiilor~ial aleilorpietonierecu spatiipentrubanci,ronduricu flori,

corpuride iluminatetc.nusevorfaceinterventiimajorelaconfiguratiazonei.

Suntpermisenumai:inlocuireaarborilor~iarbu:}tiloruscaticu plantatiisimilare:}i

intretinerea~ireparareaaleilor:}ibancilorexistentecumateriale~itehnologiisimilare.

A6 - Pentruiluminat~itelefonie in zona bulevarduluiCulturii stalpiidin beton

urmeazasa fieinlocuiticustalpimetalicicumodeletraditionale.

B. - Parcelarul din teritoriurezervatieireprezinta0 componentaimportantaa

rezervatiei~itrebuiementinut~iprotejat..

81 - Parcelaruldincvartaleleaferentezoneide su~-vesta localita\iiapartinein

buna masura etapei originarea a~ezariimo~nene~tireprezentandprin aceasta 0

mo~tenirevaloroasaa dezvoltariiurbanisticea zonei~ia localitatiiin perioada~;ld

acestezone treceadelaconfiguratiaruralaspreceadetarg.

Se interzicedivizarea sau comasareaparcelelor prin garduri cu ocazla

instrainarilorsausuccesiunilor.

82 - Procentuldeocupareal terenuluiprinsuprafeteconstruitediferade la zona

rezultand ca procentmediude ocupare0 cifrain jur de35%,suntexcep\iiundeP.O.T.

estesub 30%in zonecuterenurilibere(curtide~colisaualteinstitutii).

Pentru pastrareaspecificuluirezervatieise propune mentinereaP.O.T-ului

existentcu 0 cre~terede5 %.

C - Fondulconstruitexistentse compunedin cladiricu plasticaarhitecturala

definitadin punctde vederestilistic(neoclasic,neogotic,romantic,neoromanesc- etr:.)

prin volumetriemateriale,modenaturaculoare~idin cladiri fara valoarearhitecturale

nedefinite dinpunctde vederestilistic.Cladirilecu plasticaarhitecturaladefinitastilistic

reprezintavaloriimportantealerezervatieicareconferaspecificullocalalzonei.

Printreacesteaseinscriu~imonumenteleistoricedin rezervatie.

C1 - Pentruacesteconstructiiesteobligatoriepastrareavolumetrieia formei~i

materialelor~arpanteia modenaturii~i decoratiei, a formei ~i pozitieigolurilor,a

tamplariei,a grilajelor, copertinelora materialelerpentrusoclu a treptelorexterioare

a balustradelor~iparapetilorbalcoanelor~iteraselor.

Este interzisaschimbareamaterialelertamplariei(u~ilor~i ferestrelor)din lemn

cu plasticsaualuminiulacladirilemonumente~ilocalecuplasticaarhitecturalavaloroasa.

Strea~ina,pazia, co~urilede fum, jgheaburile ~i burlanele sunt elemente

importantealeplasticiiarhitecturale~itrebuiescpastratecuforme~ilapozitiaoriginara.

C2 - Pavimentele~ialeilede acces,spatiileverzi~iplantatiilese vorpastrade

forma,materialele~isoiurileoriginare.

Reparatiilecurentelacladirilenotatein planuldesituatieca edificiucuarhitectura

valoroasavorfi executatepe bazauneidocumentatiielaboratede proiectantiatestatide

Ministerul Culturii~i Culteloriar lucrarilede reparatii vor fi executatede firme cu

speciali~tiatestatideMinisterulCulturii~iCultelorin lucrariderestaurare.

C3 - La cladirileinscrisein listamonumenteloristoriceoricefelde interventiese

va executapebazaunordocumentatiielaborate~iavizatein conformitatecu legislaturar;....

in vigoare(documentatiielaboratede speciali~tiatestatideM.C.C. ~iexecutatedefirme

cu speciali~tiatestatiM.C.C.)...

C4 - Extinderilese vorrealizaavandsuprafatainscrisain limitaacceptatapentru, -

POT in zonarespectivadinmaterialele~iladimensiunilegabaritice( inaltime.cotasoclu,

corni~e,forma.materialul~ipantaacoperi~ului,formagolurilor,formastrea~inii,a pazie,a

co~urilorde fum~ia grilajelor.culoarea~imaterialulde finisareexterior)in acestcaznu

este necesaraobtinereaavizuluiDirectieipentrucultura.culte ~i patrimoniucultural

nationala judoPrahova.

in cazulin care interventiileau ca rezultatmodificareavolumetriei~ia plasticii

arhitecturaleesteobligatorieavizareadocumentatieidecatreM.C.C. - C.M.I.

C5 - in zoneleundeP.O.T-ul esteadmis a se maripanala 15%,sepotar:nplasa

cladirinoi cu unregimde inaltimede max.P+2sauP+3cu gabaritein plannedepa~ind

12x 15 m~i14minaltimelastrea~ina.

in generalcladirilenoi voraveaacoperi~cu invelitoaredin materialelecladirilor

existentein vecinatate.Se interziceamplasareaaltorcladiriin afara celor de locuit

eventualcu spatiicomercialepentruserviciinepoluante~ifaratraficintens~ialimentatie

publica.in cazulacestorsituatiisevorelaboraP.U.D-uripentrustabilireaaliniamentului,a

gabaritului,acceselor.parcajeloretc.carese voravizadeM.C.C.- C.M.I.

D - Se interziceamplasareain zona rezervatieia cladirilorprovizorii(barc..~i,

chio~curi,remizeetc.).

01 - Se interziceamplasareain cadrulrezervatieia panourilorde reclamedeorice

fel atatfixatepecadrecat~isuspendatepecabluri.

02 - Pentrufirmeleunitatilorcomercialede alimentatiepublica,sanatate~i

administrativeetc.,existentein zona se va elaboraun studiudetaliatcare sa rezolve

amplasarea,firmei ~iculoareareclamelor.Pana la elaborarea~iavizareaacestuistudiu

este interzisaamplasareadefirmenoisaureparareacelorexistente.

03 - Pentrumobilierulurbannecesar(banci.cabinetelefonice,chio~curideziare,

panouride afi~aj)sevaelaboraunstudiuspecialcaresapropunamodelelepentrufiecare

categorie.Pana la elaborareaacestuistudiunu se vormaimontaelementede mobi';er

urban.

E - Alimentareacu energieelectrica.telefonie,gaze se va realizaevitanduse

pozarea cablurilorpe fatadelecladirilornotatepe planul de situatiecu arhitectura

valoroasa.""

.-

F - Pentrua se pastraspecificulrezerva\ieise va realiza un studiuprivind..

policromiaoriginaraa edifiilornotatein planulde situatiecu arhitecturavaloroasa~ia~ .celorlaltecladiri.

Se interzicevopsireacu alb sau cu alteculoridecatcele originarea acestor

edificii,distrugereasaumutilareaornamentelor.

~EF PROIECT,Arh.Calin HOINARESCU

~

"Ii

~

,JIi

-'o!i

,JIi

oIiI

..J.

I

I

L

L

L'

L'

L'

L

L~

L

L'

Documentatieistoridiprivindora~ulCampina,judetulPrahova

Atestarealocalitatii

Printreprimeledocumentecuprivirelaexistentaacesteilocalitatisunt~iceledelainceputulsecoluluial XVI-lea(1503ianuarie3),dindsatulCampinaeratrecutin registrelecomercialealeBra~ovului.I

Astfel,primeleinformatiileagaCampinadeactivitateacomerciala,cuatatmaimultcucat,incadela sfar~itulsecoluluial XV-lea,drumulPrahovei,in fapt0 poteca,paresafi contribuitsemnificativla desfa~urareaschimburilorcomercialeintreTransilvania~i TaraRomaneasca.Atunci,marelevornicCazanscriabra~ovenilorca"(...) amdeschistoatedrumurile;astfelnoi Iedeschidem,iarvoi Ieinchideti.Dartaranoastranupoateramanedoarcudouacai,ci deschideti~iPrahova~iTeleajenul,cacinoi nuoprimpeoameniivo~triidela nici 0 cale~iei duedintaranoastra~ivin~itotcelaplace.A~a~idomniilevoastresalasatipeoameniino~triisaumbleslobodpeoricecalepeundeIeplace".

Ulterior,acesteinformatiisuntmainumeroase.La 1519,inacelea~iregistre,esteamintitunBucurdinCampina,pentruca,la 1530,numarulnegustorilordinCampinainregistratilaBra~ovsafieinsemnat2.

Lipsa documentelordin aceastaperioada(sec.al XVI-lea) ingreuneazareconstituireaimaginiiacesteilocalitati,adinamiciiei.Cutoateacesteas-aupastratcatevainformatiiinteresante.LajumatateasecoluluialXVI-lea,la Campina,eraprezentunmareboier,Stroemarespatar,careconstruisecatevamoriacolo,alcarorvenitil impartealadouamanastiri,Glavacioc~iSnagov3.

Ce semnificatieputeaaveaprezentaunuiboieracolo?Boierulaveadreptuldestapanireasupramaimultorvaduridemoara,undei~ivafi construitulterioracesteinstalatii.Deasemenea,boierulerastapanpeapa.Acestedrepturitrebuiesa-ifi venitfiedinparteadomnitorului,fiedintr-ocumparareanterioara.Constructiamorilordecatreboiernupresupuneainsaexistentavreunuidreptdestapanirea acestuiaasupramo~ieisaua uneipartidemo~iidinsatulCampina4.Moaraputeaexistanumaiprinfolosireaeidecatresatelevecine.IntresatulCampina~imorileconstruiteacolo,probabilcanuexistadecatacesttipderelatie.

Un altdocumentdinaceeia~iperioadanedezvaluieexistentavanzarilordepamantin acestsat.lataca,la 1617,luiVladi seintareaocinain Campina,parteaBrebului(!),ocinapecareacestaocumparaseintimpuldomnitoruluiPetruCercel(1583)5.

Localitatea- originea

Cu privirela origineasocialaa locuitoriloracesteilocalitatinu incapenici 0 indoiala.Campinaafostlaorigineunsatdemo~neni,a~acumamintescdocumenteledinsecolulalXVII-lea~ialXVIII-lea.

Undocumentdela 1694,nefaceinsacunoscutfaptulcamo~neniidinComarnicarfi avutlieimo~ieinCampina.Ace~tiadaruiau,in 1694,schituluiLespezi,41stanjenidemo~iein Campina.

Un actsemnificativdinacestpunctdevedereeste~ieeldela inceputulsecoluluialXVIII-lea,princaresealegeau~isehotaraupartiledemo~iealeboierilordinCampina,urmandzapisele

I S.Teodorescu,Monografiaora~uluiCampina,Campina,1924,p.312Ibidem,p. 323DRH, yol. II, anul 15364H. Stahl,Studiuasuprasatelor deYalma~e,III, pp.267-2695DIR, III. nr.686Badiceanu,IstoriculschituluiLespezi,judetulPrahova

1

decumpararedelamo~neniideacolo.Documentulprecizeazamo~iidelacares-aucumparatpfu1:idemo~ie.

In timp,uniidintremo~neniaupreferatsa-~iyandapamantuldevenindc1aca~i,iaraltiis-auridicatinrandulboierilor,obtinanddregatorii,avandlarandullorc1aca~i,a~acumestedeexemplufamiliaboierilorCfunpineni.

Campina- sat,targ,ora~

In secolulalXVI-lea,Cfunpinaapareacasat~ifaceapartedinjudetulPrahova.In a douajumatateasecoluluialXVII-lea,documenteleamintescdetargulCfunpina7.

Documentelesecoluluial XVIII-lea neoferainformatiiamanuntitereferitoarela regimultarguluiCampina.Astfel,pemo~iamareluilogofatScarlatCfunpineanul~ipeceaa)\{ ~etraruluiConstantinLupoianu,undesefaceatargsaptamanal,in ziuadeluni,obligatiilecelorcareveneauacolo"pentrucalcareamo~iei~ipentruafacerilecareaulocacolo,pepamantstrain,trebuiasaseplateascastapanuluimo~iei0paradelocoDeasemenea,peaceamo~ienumaistapaniiaveaudreptuldeavinderachiu~ivin8.

La 1799,searatastapaniriinecesitateainfiintariiunuiobordevitepentruca"intr-aceljudetfiindnumaiuntargdeobordevitelaPloie~ti,locuitorilordinplaiurileIalomita,Teleajenului~idintotplaiulPrahovei,IeestedepartedeamergecuviteleceaudevanzaretocmailatargulPloie~ti,fiindcalede4-5ceasuri,incamaivartoscandvineapa,Doftana~iPrahovamare,neputandtrecenicidecum".La catevaziledupaaceastacerere,domitorula aprobattinereaunuiobordeviteintargulCampina.Venituriledinvanzareavitelorintrauinveniturilevamiideacolo.

La 1775,eraoranduitunvatafalplaiuluiin Cfunpina,iarpentrupazaplaiului,adrumului,apotecilor,pentruprindereahotHor~ia"furilor"dedobitoaceeraoranduituncapitancudorobanti.Nouaorganizarea Tarii Romane~tidatadeRegulamentulOrganicprevedeaun ocarmuitorinjudetulPrahova,iarinplaiulcuacela~inumeun"suptocarmuitor"alcaruisediueralaCfunpina.

La 1831,judetulPrahovaaveanouaboiericu dreptde a alegedeputatiiin AdunareaOb~teasca,~idintreace~tiatreiproveneaudinCampina.

Targslobodla 1837,Cfunpinaavea"madulari"in frunteacomisieiluipevistierulGheorgheHristodolu~iAlecuIorga.

De la datade22 aprilie1848,avemactuldeinvoialaintreparta~iidevalma~iai mo~ieiCampina:Campineanu,m-reaCemica,GheorgheHristodulu.

Ace~tiaseinvoiescpentrucapemo~iaCfunpinasasefacavanzaridelocuriinvatraora~uluicudreptdeplindeproprietate;puteaucumparastraini~ilocuitoriai Cfunpinii,c1aca~i,ace~tiadinurmacuconditiacamaiintaisacumpereloculpecarestateau~iapoiunaltul;pretuldevanzare~imodulvanzariiurmasasestabileascadecatreproprietari(procentuleradouaglasuriCampineanu,~iCemica~iGh.Hrisotdulocateunglas).La felsevahotari~ipentruie~ireadindevalma~ieacelorcarecumparauacestelocuri.

Dupapravila,impartireamo~ieiintredevalma~i,sefacealacerereaunuiadintreproprietari~ipentruca0 astfeldeimpartires-arfi pututfacein acela~itimpmo~ieiCampina~ior~ului"arurmamareinvalma~ire~inapastuire"la uniidintreproprietariastfelca"sehotara~te~isea~eazapentrutotdeauna,cavatraacestuiora~Cfunpina,saramananeimpartita".

Intindereaora~uluisesocotea"dela eeldintaicopacidesalcie,incepanddesprecentrulCampinei~ipanalapo~tia,cuprinzandu-se~ipo~tia~idesprepacuri,deundeseincepeogradad-luiCampineanu,ceestepemo~iadefrati,pana-nmalulPrahovei;sevorlasapemarginealocurilorpemaludeasupra,asemenea~idesprePrahova,locdedrum~idecirculatie,de12stj,asemenea~ipentruulitelecelestrimtesevorlargipanala7 stanjeni;sevafaceingrijiretotodata,pecatsevaputeapentrualiniereaulitelor.Lavanzaresedoreasanuseinstrainzedemo~ievreunloccupacura.

7 S.Teodorescu,op.cit.,p.388Ibidem,p. 166-167

2

Baniiadunatidin acestevanzaridelocuri"slobode",cat~ia celorapartinandcHica~ilorurmausaseimpartajumatateintremanastireaCernica~iHrisodulu~irespectiv,jumatatepentruCampineanu,taracastapanulc1aca~uluisapretindamaimult.

Oficial,Campinaafostrecunoscutacaora~- "urbe"- la1864.

DrurnulPrahovii,drurnulCarnpinii,Carnpina-varna,po~ta

OrumulPrahovii,amintitdesin documentelesecolelorXV ~iXVI, ulteriorcunoscutcadrumulCampinii,erain fapt0poteca,circulatiafiindingreunatadeterenulaccidentat.InsecolulalXVII-lea,domniafaceadiferentaintrerolul~iimportantadrumurilorcarelegauTransilvaniadeTaraRomaneasca.

Astfel,intr-undocumentdela 1674,searataca"pelaTargovi~te~itrecatoareapelaRucar,preacoloiasteobiceiuldeatrecesolii~ipo~tii~iin viitoare~iin mergatoare,iardrumulCampiniiiastenumaipoteca~iscaladenegutatori".Esteposibilcaa~ezareadela Campinasafi avutrolulvamuiriinegutatorilor.

VamaPrahovei"ceesteanegofuluidinBra~ovtoata",eraarnintitala 1593,candjumatatedin venitulacesteiaeraintaritmanastiriiGlavacioc,fiind maivechestapanire,de la sfar~itulsecoluluiprecedent,dintimpuldomnieilui VladCalugarul9.LocalizareavamiidepePrahovanuesteposibila,pentruaceastaperioada,dar ulteriorvamaaparementionatain Campina.Deasemenea,estegreudeprecizatregimulpamantuluiacesteivarni.

CelemaimultemarturiidesprevarnaexistentalaCampinaprovindindocumenteledesecolXVIII. Astfel,la 1707,spatarulMihaiCantacuzinoscriabra~ovenilorcadomnitorulBrancoveanuurmasanumeascaunboierlaCampina,unispravnicdomnesc,pentru"jafurileceIefacuniialtii"acolo,motivulfiindacelaca"misepareca~ischeaiidumneavoastrasevorfi purtandearnraucanuvorsaumblepedrumuleelmarealvamii,peundeauumblat~imainainte,cefi~tecarepeunde-ivoia,pealtepoteci~i-aufacutdrumuldeumbla,~ivame~iineputandingadui,ci apoibagavinavarne~ilordeziccaIefacalteobiceiuri"10.

Catresfar~itulaceluia~isecol,fratiiTunusli,in lucrarealor referitoarela TarileRomane,indicauCampinaavand"schile~ioboare",varna,trecatoarecucaipelamanastireaSinaia,laTime~,in fatacuBra~ovul11.La 1831,Campinaerasediulpo~telor,acoloaflandu-sepo~tapedrumulspreBra~ov.

Cumvenitulvamiiapaqineadedreptdomniei,la 1793,AlexandruMoruzidaruiaschituluiLespezi"saaibamiladeladomniameaaluapetotanuldelaocna,delaTelega,cate100bolovanidesare~icatetaleri100dinvarnaCampinei"12.La 1792,varnaCampina,cupacuri,fusesearendatacu 9200taleri,fatadeceaa targuluide la Valeni,deasemeneacu pacuri,a careiarendaeracalculatala7000taleri.Chiar~ila1833,venitulvamiidelaCampinaeraeelmairidicatdintara.

Catrejumatateasecoluluial XIX-lea,varnaseva mutala Predeal,fiind in legaturacucre~tereacalitatiidrumului~idezvoltareasatelordinspremunte;potecade altadatacarelegaCampinadeTransilvaniavafi imbunatatitavafi largita~ireparata~icuajutorulsatelorplaiuluiPrahova,pe 0 micadistantaa vaii,marfuriletransportandu-secu caii.Astfelse luahotarareamutariivamiimaispregranita.La 1858,sedesfiintavamadelaCampina13.

9 Ibidem,p.2910Ibidem,p. 46II Tunusli,IstoriaValahiei,p. 3912S. Teodorescu,op.cit.,p.6113Ibidem,p. 109

3

SecolulXVII -proprietari-boieri,manastiri.Dinamicaproprietatii.OdatacutrecereapraguluisecoluluialXVII-lea,informatiilecuprivirelaCfunpinasuntmai

numeroase,situatieIntiUnitaIncazulmajoritatiia~ezarilordinTaraRomaneasca.Catevadocumentedinacestsecol,Ii amintescpeaceiadinCfunpinacareaujucatrol de

martoriladiferitetranzactii,careauavutlocIn satedinvecinatatesausituatemaideparte.Boieri,ocupanddregatorii,ridicatiprobabildinob~teaCfunpineisauvenitidinafaraei,~ioamenisimplisunttrecutiInacesteacteimportante.

La 1622septembrie16,esteamintitUdri~tepahamicdin Cfunpina,fratelelui Boldujar,care-ivindealui HrizeavistierparteIn Peri~,~ila 1623,candIi vindeaaceluia~iboierparteInacela~isat.La 1632ianuarie8,martorNechitadinCampina,pentru0 mo~ieamanastiriiMisleadela Patarlagelel4.La 1633iunie 14,martorila 0 vanzare,Manailadin Cfunpina~ifratelelui,Dragomir.La 1640,esteamintitApostolvataf,alaturideCalotavataf.La 1645august2,aparaltimartoridinCfunpina,Negoitacomis,Todirita~ifiulsau,Nichiforcapitan1S.

La 1647iulie28,suntmartoridinCfunpina,Calotavataf~ifratiilui,Petrican,Gheorghe~iPatra~co,fiii lui Udri~tepahamic,IvanButelig,VasilieCiutaculmajar,popaDumitru,GherghinaDiaconu~ialtii,iarla 1652iulie7,suntamintitiCalotavatafdinCfunpina~iCuriiacdinCfunpinacearfi avutmo~ielaStance~ti.

Cumparari~ivanzariin Campina

Desigurca,0 imagineglobalaa ceeaceeramo~iaCfunpinanu putemavea.Alaturidemo~neniilocului,intrauIn stapanireaunorparti,maiIntinsesaumairestransedemo~ie~iboierivenitidinafara,dar~imanastiri.

A~aseIntfunplacalaInceputulsecolului(1629)manastireaMisleaintraInmo~iaCfunpinii,In urmaunuischimbpecare-lmceacuNeculavistier.Acestboierdadeamo~iadela Cfunpina(Cfunpineni),fiindaproapedemanastire,mo~iepecare0 cumparasedela ~tefulnegutatordinStance~ti,atreiapartedinsat,cu60ughi,iarmanastireaIi dadeaocinace-oavealaSarateni,de427stanjeni16.Unanmaitarziu,manastiriii seIntareadecatredomnaceastaparte.

Apoi,unmareboier,marelebanalCraiovei,Hrizeacumparala 1637,a 12-apartedinsatulCfunpina,cu30ughi~i5 cotidepanza,partea lui Udri~tepahamic,acelacare-ivandusemo~ieInPeri~17.

Undocumentdela 1644,aminte~teunaltboierlaCfunpina~ianumeLucalogomt,desprecarenu~timdacaerasaunuparta~maivechilaaceastamo~ie.AcestaaveasaretinadoitiganidinBra~ov,pana~i-lrecuperapeeelcarefugisedepemo~ialuil8.

~ischitulLespezipatrundeIn aceea~imo~iespresfar~itulsecolului.Astfel,mo~neniidinComamicdaruiauschitului41stanjenidemo~ielaCfunpinal9.

DocumentulcareurmeazaasurprinsInsa0tranzactieIntredoimo~neniaiCampinii.Astfel,la1697mai4,Lambacufiica,Stanca~icufina,Neac~avindeapartealuidinCampina,atreiapartedinpartealui socru-sau,GheorgheBurducea,fiilorpostelniculuiVasile"dincamp,padure,apa,pacuri,livezidepomi,sili~teasatului,dincinpana-ncinprecummergalaltepartidemo~ii"pentru118taleri.MartorieraupopaPredaSakeldinCampinafiullui Patra~cu,Mantafiul lui GheorghedinCampina,actulfiindscrisdeApostoeo.Aceastapartedemo~ievafi ulteriorInstrainatafiindvandutadefii luiVasile,postelniculmanastiriiSinaia,la 1702.

14CataloguldocumentelorTariiRomiine~ti,III, nr.180,236,1243ISIdem,VI, nr.21816Idem,Ill, nr. 102017Idem,IV, nr.93618Idem,V, nr. 148319Badiceanu,IstoriculschituluiLespezi,judetulPrahova20S. Teodorescu,op.cit.,p. 154

4

~Vanzari,cumpararilocuridecasalasfar~itulsecoluluialXVII-lea

Importantacrescandaa Cfunpiniiin cursulsecoluluial XVII-leaestedoveditadenumarulmaredecumpararidelocuridecasadeacolo.

La 1640august9,mo~neniiCalota~ifratelesauPetrican,fecioriilui PetricandinCfunpinavindeaului Tudoran~inepotuluisau,Baicounlocdecasain sili~teaCampinii,stanjeni133,ughi135,cu~tireafratilordemo~ie~iamegia~ilordesus~idinjos deloculrespectiv,aldama~arifiindmaimultidinpreajmalocului,anumepopaDumitrudinCfunpina,Apostolvataf~iDumitrufiulPalaloghei~iGheorghefiulUdri~teipaharnic~ifrate-sauPatra~co,ManeadinCfunpina,Gherghina,Stan,Patru~ialtii21.

La 1652,Negoitacomisul,stapanulsatuluiCuriacu,sataflatin vecinatateaCampinii,cumparaun loc de casain sili~teasatuluiCfunpinade la Petrupostelnic,fiul lui PetricandinCampina,12stanjeni,ughi12,martorifiindCalotavataf~iApostolvataf.

La 1660mai23,CalotavatafdeCfunpinascriaunactdevanzarecatreuncalugar(probabildelaBrebu),aunuilocdecasain satin Cfunpina22stanjeniin lung~ilatcu19ughi,defatafiindprintrealtii,ConstantindinCampina22.

La 1662,Patra~codinCfunpina,fiulUdri~teivindealui Draghiceanulocdecasain sat,10stjin lung~ilat.

In targulCfunpiniicumparau,in a douajumatatea secolului,~idoi boieridin renumitafamiliea Cantacuzinilor.Astfel,la 1663septembrie23,Panadin Caline~tivindealui DraghiciCantacuzinoun loc de casain targin Cfunpina,22 stanjeniin lat ~ilung,cu 15ughi,loculapartinanddefaptunuinepot,caremurisedeciuma.

La 1692,Radu~iVasile,fiii lui Vasilelogomtdin CfunpinavindeauspataruluiMihaiCantacuzinolocdesili~tein Cfunpina,stanjeni30,loccumparatdelatabacicu42taleri.

GenealogiesecolulXVII

1. Udri~tepaharnicdinCfunpina(1637)- BoldujardinCfunpina Radupaharnic(1637)

Calotavataf Petrican Gheorghe Patra~copostelnic(1652)=Stana

2. PetricandinCfunpina

Calota Petricanpostelnic(1640)

Petrupostelnic(1652)

21 Ibidem,p.3422Ibidemp. 37

5

3. VasilelogorntdinCampinapostelnic

Vasile Radu=Despina

Grigore Draghlcl $erban

SecolulalXVIII-lea- Campina,proprietate.Curiacu-Campinita

A~acumamvazut,Cantacuzininiicumparaulocuridecasain Campina.Acoloeraprezentainsa~imanastireaSinaiasustinutadectitorulei,spatarulMihaiCantacuzino.La 1702,dupacumamvazutmaisus,egumenuldelaSinaiacumparadelamo~neniidinCampina.Cincianimaitarziu,11regasimcumparandmo~iaaici.

Astfel,la 1709ianuarie16,Marica,femeiaUdrii,fiullui Patra~codinCampina~ifiii, Vasile~iToma,vindeaumanastiriiSinaiatoatapartealordinCampina"dintargcutoataparteacatas-aralege".Mo~iafusesezalogitadeUdrealaspatarulMihaiCantacuzino.Inacela~ian,in iunie17,Radu,fiullui VasilepostelniculdinCampinaimpreunacusotia,Dospina~icu fiii, Draghici,Grigore,$erbanvindeauegumenuluimanastiriiSinaia"dinparteanoastra,0jumatatedemo~ie,deplin,nefiindvandutamainaintevremenimanuinimic,cu totvenituldinpacuri,targ,livezi,padure,din ce s-araflavenitulei", parteafiind vandutacu ~tireatuturormo~nenilor.

La 1704mai11,Parvuvistiervindea~ielpartealuidemo~iedinCampina,cumparatadelaIrimia,nepotullui Calota,insa"dintr-unmo~a patraparte,pentru165taleri,din sili~te,camp,padure,~icupomiicesuntpeaceastapartedemo~ie~idinpacuricesevaalegedepestetothotarulrnrarumaniicares-aurascumparat"luiDraghici,vatafuldeaprozi23.

La 1728decembrie10,Stroe,fiul lui Constantin,cu sotia,Dobra~icopiivindeauluilordache,fiul lui CalotaBra~oveanul,partealui demo~iedela Campina,pecare0 aveadelaparinti,cutaleri25.

Primahotarnicieamo~ieiCampina-1 iunie1729.

De lainceputulsecoluluialXVIII-lea,avem~iprimahotarnicieamo~ieiCampina,pentrustabilireapartilordemo~ieaboierilor,particumparatedelamo~neniideacolo.Sestabileanumainumarulpartilorfiecaruistapanitor,proprietateaasupramo~ieicontinuanda fi in indiviziune(devalma~ie)24.

Avem de-a face cu 0 patrundere,prin casatorie,in ob~teade la Campinaa boierilorCantacuzini.Astfel,0 urma~aaboierilorCantacuzini,anumeCalitaCantacuzinoCampineanu,fiicalui DraghiciCantacuzino~ia Paunei,luasein casatorie,dupacumii arata~inumele,un boierlocalnic,MantaCampineanu.

Documentulestefoarteimportantindicandnumeroaseactedecumparare,mo~iidincares-aucumparatin timpparti,precum~iceilaltistapanitoridinCampinalaaceadata.

23S.Teodorescu,op.cit.,p.155-156241bidem,p. 158

6

Trasurilemo~ieiCampinaaufostrealizatelafataloculuideditre12boieri"luatiperava~edomne~ti"decatreCalitaCantacuzinoCampineanu~ideIlinca,noraei,pentruaalege~iaadeverimo~iapecareacesteaaucumparat-odelamo~neniideacolo.

Mo~iaa fosttrasaprintrei locuri"dupaobicei"-"~iauvenitla campulmo~iei,despreBane~ti,dinhotaruCuriaculuipana-napaDoftanei~iauvenitstanjeni961;- ~iiara~iammaitraslamijloculmo~ieipanain sili~teatarguluidinhotarulCuriaculuipana-napaDoftanei,despreTelega~iauvenitstanjeni1550;- ~iiara~iammaitras,lacapulmo~iei,undesecheama~otrile,dinhotarulCuriaculuipana-napaDoftanei~iauvenitstanjeni1700,cares-aufacutpestetotstanjeni3391.~i facandnoi ace~tistanjenimasa,dupaobicei,~iauramasdreptstanjeni1131,cares-aufacutdemo~stanjeni377.

Cumparaturiles-aufacut(alegerile)conformcuzapisele:

AleCalifeicareacumparat:dinmo~ulRaduluiCampineanulstanjeni362,dinmo~ulLambei,ceavandutRaduCampineanu,care~ielacumparatdelaLamba,stanjeni125.5,delaRaduCampineanustanjeni20,pecare~iel i-acumparatdela GherorgheBurducea~idelaCalotavataful.delamo~iiPatrare~tilor,partealor,pecareacumparat-oCalita,stanjeni213,dinmo~ialuiCalotavatafu146stanjenicumparati,Astfel,parteaCaliteiseridicalauntotalde779stanjeni.

AlegerilefiicuteJlincaiCdmpineanu:dinmo~ialuiCalotavataf,ceacumaratDraghicivatafu,stanjeni94,delaRaduCampineanul,caremo~iefusesecumparatadeacestadelaGheorgheBurducea,stanjeni125.5,particarereprezentauparteaeidecumparatoaredelamo~neni.

AuramasluiRaduCdmpineanulsastapdneasca:delamo~ullui15stanjeni"careaupohtitpejupaneasaCalita,ace~tistanjeniceIe-auramas,sa-ideain sili~testanjeniindoiti,des-aupotrivitstanjenipentrustanjeni,iarin camp~iin pacurisanuaibanici0treaba,niciin livezi."

NepofilorluiCalotavatafulle-auramasdelamO!jullor:133stanjeni,"pacura~i0 livada,cesecheamalaRuptorLsa0 s1aparu.:asca..sa0 stapaneasca,"carelivede0autras~iin lung~ilatfacand-o~iaceastamasa,auramasstanjeni33;careace~tistanjenis-aupusin numarulstanjenilorlastanjeniiceauramascaremaisuss-auzis,iarmaimultsanutinzanimic".

AlegerileluiSimazaraful(dinTdr!jor)dinpartealuiCalotavatafu,cei-auvandutinsili~testanjeni.

Mo~ieialeasadelaCampinai sealipiseastfellanga"mo~iad-eiceauavutdecasa,caresecheamaCuriacu","caretragandu-sea douaoaradespreBane~tiampuspiatrain apaDoftanei,hotaru;~itragandu-seprinsili~teatarguluipana-nDoftanadespreTelega,ampuspiatradinsusdefantaniledepacura;~itragandu-selacapulmo~ieidemunteundesecheama~otrile,ampuspiatrain apaDoftanei;~is-aufacuttoateimpartelilejupaneseiCalitei~ialejupaneseiIlincaipestetotinhotarstanjeni998".

7

Curiaeul-mo~iaveeinaCampinii.SeeoleleXVII, XVIII

SatulCuriacuesteamintitin cursulsecoluluialXVII-lea,in legatudicucumparaturilepecareIemceaHrizeamarevomic,prezent~iinmo~iadelaCfunpina25.

La 1641martie11,setrecealahotamiciamo~iilorlui Hrizeamarevomic.Printreacesteaera~i0jumatatedinmo~iaCuriae"cumunte,vaddemoara,hele~teu~irumanicumparatadelaMihalcea~ifratelesau,lrimia,fiii lui Paraschivalogomt,care~iace~tia0 cumparaserade laPalalogalogomt~icopiilui -Calotapostelnic,Dumitrupostelnic,Marica~iPatrana- stapanind-oimpreunacuace~tia~icucumnatiilor,Apostolvataf~iNegoitacomis,fiindnehotamicita".

Printreboieriihotarniciseafla~iSimavatafdinTar~or.Cumfii lui Palalogaaveau"casegatain sat~imori"~inevrandsaIe stricecuhotaruls-au

invoitcu boierii,astfelca ace~tia"vazandcaunii vor avealipsade apa,aupuspietrede laCampenita,dandluiHrizeadinapaPrahoveipanalahele~teu,iarfiilorlui Palaloga~isurorilorlor,dincamppanalahele~teu;maiin lungulogoruluiauaflat0bucatadeogorneimpaqita,langaocinavomicului,totdelaCampenitaceaMare,prinhele~teu,dandfiilorlui Palaloga~isurorilorlor,dinapa,avandei0 moaragata,iarHrizei,delacamp,langaCampinaceaMare,ramanand0bucatadeogorneimpartitacatremoaralui Apostol,pecareaudat-ofiilor lui Palaloga~isurorilorlor,s-oalipeascala ocinalor, iar lui Hrizeai-audataltabucatadeogor,dela sili~te,lipindocinalangaoeina~itocmindu-seogorlangaogor.

ApoiCalotapostelnicavandutluiHrizea,partealui deocinadinacestsat,apatrapartedinjumatateadesat,cu 13000banigata,ajungandla hotaruldela inceput~ila casalui din sat,invoindu-ses-oplateascavomiculcu1400banigata.

Apoiauaduspeboieriihotarnici,deaumutatpietrele,ajungandlafunialuiCalotapostelnic~iauimpietrit,iardincapullivezilorin sus,cattineocinapanain munte,cumunte~ifanete,aramasnelmpartita,saIetinaimpreunaeelcarevatine~iocina:din8 funiisatinaHrizea5 funii,Dumitrupostelnic~isurorilelui, 3 funii,iarCalotapostelnie,sanuaibatreaba,caci~i-avandutpartealui,cu~tireafratilor,surorilor~icumnatilorsai~inimenin-avruts-ocumpere".

Doi animaitarziu,la 1643,ConstantinmarepostelnicaratafinuluiManteinegutatorul(conformI.C.Filitti,CalitaCantacuzinoarfi luatincasatoriepeMantaCampineanul),cas-atoemitmra~tirealuicuUdreaeomisul,fiullui Hrizeamarevomic,pentrucatevasatedinPrahovaprintrecare~iCuriacu26.

EstefoarteposibilcasatulCuriaculsafi fostconfiscatluiHrizeasaufiuluiacestuia,inurmaunui complotal vomieului,deoarece,la 1645,Matei Basarabdaruialui NegoitacomisulCampineanulsatulCuriacul"eesecheamaCampinita,totsatulcutothotarul,dinhotarpana-nhotar~isemnelesase~tie:dinPrahovamare,pana-nhotarulCfunpinei,pana-ncasa Bardaresei~ipeeoadalaculuidinsatulCampinaceamarecumestescrisincartilecelevechi(...).

Lipsadocumentelorfaceinprezentimposibilalegaturaintreaeeastastapanirein CuriaealuiHrizea,cat~iacelormo~nenideacolo,apoialuiNegoita,uniculproprietarlajumatateasecoluluialXVII-lea~istapanireadeacolointaritaprinhotamieiadela1729,CaliteiCantacuzinoCfunpineanu.

o teorieincaneverificataar fi aceeacafiullui NegoitacomisulCfunpineanusafi luatineasatoriepeCalitaCantacuzino.

AlteeumpararideterenurilaCampina-XVIIILa 1734iulie12,GheorghedinCfunpina,cusotia,Patrana~ifiica,Carstianasejudecaucu

Simazaraful,amintitinactuldin1729,cafiindunuldintreparta~iilamo~iaCampina,pentruunloepecareacestaI-acumparatdelaTudor,fiullui Baico,~ipecareace~tiaaveaucase:2cascioare,0pivnicioara,unco~ar~ipomiidindosulcasei.Sehotara~temaiintai,capecheltuialazarafului,sasemutecaselemaiincolo.Proprietariicaselordoreauinsabaniipeelecaapoisa~iIe ridiceunde

25Cataloguldocumentelor...,IV, nr. 33126S. Teodorescu,op.cit.,p. 151

8

vroiauei.Caselevor fi evaluatededitrevame~uldinCampina~ideditrevatafuldeplai la 30taleri27.

Nouahotarnicielamo~iaCampina-9noiembrie1745

o nouahotarniciea mo~ieiCampinas-a facutla solicitarealui PetcoBra~oveanul~iatovara~ilorlui,deoarece,ace~tiaeraudeparere,caaufostnedreptatitiin urmaprimeihotarniciidin1729.Dupahotarnicies-adoveditcatimpde17ani,IlincaCampineanu~iChiajnaCampineanuauluatvenituldepe200destanjenicarei secuveneaului Petco.Acestacereadespagubiredijmapebucate~ivaloareaa700devedredepacurapean,cats-arfi luatdepeacelteren.Divanulahotaratca acestasaprimeascapamantul,platindu-i-sein acela~itimp 680taleri(1 vadra=Y2taler- 300vedrepeanplusdijma).

La 1747ianuarie1,IlincaCampineanca,cunepotiiei,GrigoieCioranu~iMaria~icumnataChiajnaCampineanucu fiul ei, PantaziCampineanual doileaspatardadeauzapislui PetcoBra~oveanul~icumnatilorlui,Fota~iRadu,nepotiiluiCalotavataf,pentrucaei sastapaneasca"dinmo~ullorafaradinsili~te,treiciricuridincinpana-ncin,cutotvenitullor~idinlivezi~icupacura",iarelesastapaneasca"deafaraoptciricuri,adicadoimo~ideplindincinpana-ncin,cutotvenitullor~idinlivezi~icupacura".

MamaIlinca"cumnata-mea"urmasastapaneasca"unciricce-lared-eicumparatdeba~cadelamo~ulluiPetco,Calotavatafu,dinsili~te~ideafara,dincinin cincutotvenitullorculivezi~icupacura~itoteasastapaneasca"insili~tedoimo~ideplin;~idintreace~tidoimo~iaino~trii,catevanzarivor fi infundatesaavemnoi a raspunde"dinmo~ullui Petco~ial cumnatilorlui,nepotiiluiCalotavataful,scotandu-sevanzarilelordinsili~te,dupaacteledecumpararealeCalitei,"soacranoastra"~ialtevanzaricatreSimazaraful~icatreAlexandri,ace~tistanjenifiind totinfundatiIe-aumairamaslui Petco~icumnatilorlui, Fota~iRadul,sastapaneascain sili~te65stanjeniinfundati,conformhotarariidin 1729,"insaundeIe suntcasele~icurtile~igradinile~ibisericaceaveche,iarmaimultatreabasanuaibaasemaiintinde","inafaradesili~te,dupacums-auimpietritacumcatioameniarmai~edea,saavemsa-iimpaqimfrate~te,adicanoipenouaciricuri~iPetco~icumnatiiluipetreiciricuri,,28.

Cu ocaziaacesteihotarniciis-astabilit~isituatialocurilorinfundate,cumparatein sili~teaCampinii29:manastireaMargineniin lung~i-nlat 40 stanjeni,manastireaMislea13 stanjeni,manastireaSarindaru50stanjeni,schitulLespezi20stanjeni~ialti26in lung~i13stanjeniin lat,manastireaSinaia15stanjeni,ParvuCantacuzinofostmarestolnic41 stanjeni,Simazaraful65stanjeni,Alexandrinegutatorul30stanjeni,PopaStandelaCamp30stanjeni,Ion,ginereleluipopaStan15stanjeniintotalfiind332stanjeni.

La 1775,MariaLupoaicavindeaunchiuluiei, PantaziCampineanufostmaremedelnicerjumatatepartedemo~iea lui PetcoCur Ro~u,nepotal lui Calotavatafdin Campinacu casajumatate~icupivnitajumatatedintargulCampinii,cucarciumadelapodulTiligiijumatate,mo~iepecare0cumparase~ieadelaPetcocu300taleri.

Undocumentimportanteste~iceldin1783,princareFotaLazaroiucereaob~tiiunloccasa-~ifacacuraturadefanlaCampina.I s-adatunlocdecuraturapeparaulValtiiin sussprevarfulPopii,undesecheamalaMiloit~ilaDumapesteparausprevarfulPopiicareloc,vafi adeveritdeoameniibatrani"capanaacumcoasain el n-aintrat".Astfeli I-adatsa-lcure~isa-lcoseasca~idupatreianisa-~ideadijmaobijnuita30.

27Ibidem,p. 5328Ibidem,p. 16329Ibidem,p. 16530Ibidem,p. 188

9

Genealogie-sec.XVIII -XIX. SuccesiuneapartilordinCampina.In 1729,mo~iaCfunpinaseImpfu'teaIntreCalitaCantacuzinoCfunpineanu~inoraacesteia,

Ilinca,RaduOimpineanu,Calotavataf~iSimazaraful.

1. CalitaCantacuzinoCfunpineanu=Manta(?)Cfunpineanu

fiu=Chiajna

I

fiu=Ilinca(n.Cioranu)

I

PantaziCfunpineanualdoileaspatar1747

RaduCfunpineanul

ScarlatCfunpineanulmarelogofat1798

Maria=NicolaeLupoianu

2.

Ilinca ConstantinCioranul

GrigorepitarulCioranul

La 1798,partedin mo~iaCfunpinaseImparteaIntreScarlatCfunpineanu~iConstantinLupoianu~etrar.

Undocumentrelevantpentrusituatiamo~ieiCampinaeste~iceldin1825,asupracaruianevomopnmalJOS.

Jumatatedinmo~iaCfunpiniiseaflaIn stapanireauneiramuria familieiCfunpineanu,aleareireprezentantfuseseRaduCampineanuamintitIndocumentuldin1729.Cealaltajumatatedinmo~iaseaflaInstapanireaboierilorLupoieniacarorgenealogieIneercamsa0prezentammaijos.

3. ConstantinLupoianustolnie+1808

Bala~a Costache=Bengeseu

Alecu Scarlat Maria=(f.e.)GrigoreBujoreanul

caminar1825

10

JumatateaapartimlndboierilorLupoieni se va impaqi astfel,0 patrimecelor trei frati ~icealaltapatrimeMarieiBujoreanca.

Mo~iaCampinain secolulXIX.

La 1807iulie8,erascrisafoaiadezestreaMarioareiLupoianu,fiicaEleneiLupoianu~ialui ManolacheLupoianu.Fataerainzestratacu mo~iaCfunpina,pe careunuldintreparinti0stapaneafrate~te,jumatate,cu vomiceasaLuxandraCfunpineanu,partedin targ,dirciumile,bacania,hanul,livezile,morile,hele~teiele,pacura~imunteleMagura~.a.;"deosebitcaselecugradiniledeacoloin intregime,vomiceasasanu aibaatingeredeele,taleri5000,jumatatedinmo~ia~otrile,,31.

La 1825februarie26,fratiiLupoieni,Constantin,Alecu~iScarlat,scoteaulamezatparteace-oaveaudinmo~iaCampina,apatraparte.CumparatorafostGheorghe,fiullui Hristodulu.Ei scoteaumo~ialamezatpentruca"nupotsaseuneascala stapanirecucumnatulor,caminarulGrigoreBujoreanul",iarcubaniirezultatidinaceastavanzarei~iluau0altamo~iesauacaret.

MariaLupoianca~i-aluatparteaeidemo~ie,prinhotarareaDivanului,"ceaufostdreaptaocina"dela tatalsau,RaduCfunpineanu,impreunacuparteapivnitii~ia loculuiceaufostaletataluieidefrati.

Boierii au hotaratatuncica mo~iaCampinaerajumatatea Cfunpinenilor(ConstantinCampineanu)~ijumatateafratilor.Dinjumatateafratiiloraudatsuroriilor,casatoritacucaminarulGrigoreBujoreanul,zestre,apatraparte.

Le-aramasdecia patrapartedinmo~iaCfunpina~ipentrucamarelelogofatConstantinCampineanuln-adorits-ocumpere,auscos-olavanzare.

Prin diataei pe care~i-ointocmeala 1827februarie20, MarioaraBujoreanu,fiicaraposatuluistolnicConstantinLupoianu~isotiacaminaruluiGrigoreBujoreanul,neavandcopii,dezestrefiindpartedinmo~iaCampina~imo~ia~otrile,jumatate0 faceadanielabisericaceanoua,"ceestesasefacadeiubitulmeusotacololaCfunpinacuodaiimprejur,pentruprimiredestreini~ilocuintadebolnavi"pentrucheltuielilelaca~ului~ipentruhrana~iceletrebuincioasestrainilor~ibolnavilor;cealaltajumatate0lasadaniespitaluluimanastiriiCemicapentruafi defolosparintilordeacolo.

Eamailasataleri:1000soreiBala~aBengescu,500frateluiCostache,500frateluiScarlat,. 500frateluiAleco,500manastiriiCaldaru~ani,1000schituluiTigane~ti,500schituluiPasarea,500schituluiRate~ti.Casacu"totcuprinsulei"dinmahalauaSf. ~tefan,pecarea cumparat-osotuleidela mamaei cubanidinzestre,0 lasametohla manastireaPoianaMarului.Pentrucheltuielileanualede la "~coalaceamfacutla Cfunpinala vechebisericadela han"a lasatscrisseparat.Inchinapatrutiganilabisericaceanouacuconditiaca,pefamilie,sadeajumatatedeocadeceara~ijumatatedeuntdelemn.Epitropulaveriisale(venitulmo~iilorcaretrebuiaadministrat)urmasafiestaretulmanastiriiCemica~iapoisotulei,GrigoreBujoreanul.32

DiataMarioareia fost contestatade fratii ei in acela~ian. Astfel ca sotulGrigoreBujoreanul,intocmea0 plangerela 1827iulie16,dupamoarteaMarioarei,contracumnatilorlui,fratiiLupoienipentrucael facuse17chilii"cusus~ijos"in curteabisericiiceivechilaCampina,"easa~eazapreotii~ioameniisaracidepomanain chilii,facand~i~colalacuameacheltuiala,deinvata60decopiiromane~tedepomana~i30copiigrece~te".

La 1827februarie,Marioarai~ifacusea douadiata(dupa5 anidela prima),impaqindmo~iaCampina~i~otrileintremanastireaCemica~ibisericaceanoua.

AcumfratiiLupoieni,s-auopusca Marioarasa fie ingropatala Cemica,I-auopritpearenda~ulmo~ieidinCampina,Raduvistier,sadeabaniidepearenda,chiardacamo~iaa fostarendatadecandtraiaMarioara.

31Ibidem,p. 16832Ibidem,p. I 71~iurm

11

Fiind chematila judecatainainteadomnitorului~ial mitropolitului,CostacheLupoian,fratelemaimare,a fugitla Campina~ila alungatpearenda~dela mo~ie~ia luat~icheiledela~coala.Scopulacesteiplangerifiindcasanu sedefiinteze~coala,iar arenda~ulsa-~ireintreinfunctie.

CostacheLupoianu(carenu seprezentasela judecata)~iBala~aBengeascaau fost laCampinaauconfiscatcarciumile,auluatcheiledelaodai,auanuntatvanzareabacaniilor~ipentruarendamo~iei,indepartandu-lpearenda~(contractuldearendaexpiraanulviitor).

Pricinadintrefrati~icumnatullortrebuiajudecata,panaatunciace~tianuputeauaveaniciunamesteclamo~iaCampina.

Spresfar~itulsecoluluial XIX-lea, mo~iaCampinaajungetreptatin mainileaceluia~iproprietar.

La 1835octombrie14,staretulschituluiPredealulschimbacustaretulmanastiriiCernica0perechedecasecugrajd~i~opron~icudouagradiniaflatepeloculmo~ieiCampina,fiindmetohalschituluicualtecasemici,liceestecarciuma"cu0 gradinamica,aflatepeaceea~imo~ie,Campina~i6000lei.Schitulaveasaplateascapean12lei,ca~iceilalticlaca~idepemo~iaCampina.

La 1853august,manastireaCernicafaceaschimbcuMitropoliaBucure~ti,apatrapartedemo~iepecare0 aveain trupulmo~ieiCampina~i~otrile,in devalma~iecumarelelogofatloanCampineanu,cu vistiereasaDomnicaGheorghiu(ceacarea cumparatde la Hristodulu),avandpaduri,livezidefan,puturidepacura,ipsos~ialtemetale,targpestesaptamana,hanuridezidproprietate,pravaliide targnegustore~ti,cu mo~iaBrane~ti,jud Ilfov, mo~iede daniecatremanastiredecatreprimulctitor,caremo~ieintrasein proprietateaMitropoliei.BisericaSf.Treimeramaneain continuarein ingrijireaparintilorde la manastireaCernica,bisericaurmanda fiintretinutadinvenitulmo~iedelaBrane~te3.

La 1860iunie27,avealoc vanzareala licitatiea mo~ieiCampina,cu toatetrupurile~inumirileei,averealui loanCampineanu.Cumparatorulvafi ~tefanBurchi.Patruanimaitarziu,la1864iunie 20, acesta0 vindeadomnitoruluiBarbuDimitrie~tirbei(insarcinatcu aceastacumparatoarefiind GeorgeBarbu~tirbei).El vindeamo~iaCampina,cu toatetrupurile~iinfundaturilelor,adicaatattrupulCampiniicareerain devalma~iecuMitropolia,mo~ieastatului,cuDomnicaGheorghiu,fiecaredintreacestepartiavandapatraparte,cat~icelelaltepartideosebitedetargulCampinii,la carenuaveauamestecceilaltidevalma~i,a~acumsestapanisedeparintiicoloneluluiloanCampineanu~idecatreel.Vindeacu40000degalbeni.Hotarnicia,impaqireanueraterminata,nicipietrelemo~ieipuse34.

Ladoiani,in 1868noiembrie27,S.C.Baicoianu~iAlexandruG.Boicoianu(frati)vindeaumo~iaCampina,~otrile,LuncaMarecutoatetrupurile,infundaturile~inumirileei impreunacutargula~ezatpemo~ie,stapanitain devalma~iecu printulBarbu~tirbei~istat,pastrandcaseleparinte~tipeloculdincomunaCampina,pestedrumdeVoicule~ti,catreprintul~tirbei.

La 1871iunie21,ultimapartedinmo~iaCampina~otrile,apatraparte,intratadupa1863inproprietateastatului,aveasafiecumparatadeacela~i~tirbei.

~tirbeideveneauuniculproprietaral mo~ieiCampinadin carese scadeauproprietatilevechilormo~neni,locurileinfundatecumparatedelocuitori~iportiuniledepamantpecareaufostimproprietariticlaca~iila 186435.

Locuitoriiaufostimproprietaritila 1864candIi s-audat928hapemo~iaCampinacarefuseserainposesiaMitropolieiBucure~ti,DomnicaiBaicoianu~iprintuluiBarbu~tirbei.

Altecumpararidelocuriinfundate,depemo~iacoloneluluiloanCampineanu,vorintrainproprietatealocuitorilorrespectiviabiain 1865.

33Ibidem,p. 179~iurm34Ibidem,p. 18435Ibidem,p. III

12

cL

L

[

[

.~: 0

Gimpina.Populatie.CHidiri.

CfunpinaImpreunacutiganiileaveala1810-133case~i485locuitori~ila1830- 147case.In satisticadinanul1860,erautrecuti2777locuitori,casecu3 etaje- 1,cu2 etaje-2,cu1

etaj-543,dintreacesteaditeaupravalii-26,sumaodailordelocuinta- 1044;casedezid- 87,delemn- 818,depamant- 109,sumac1adirilor- 546,sumaaltorc1adiridincurte-468;c1adiripublice-biserici5,~coli1,tribunal,politie,sfatpopular1;1spital.

ImagineaCampineila 1880

La 1877s-aufacut~oseleIn zonaPrimariei,ulteriorlocalal~coliidefete,~iIn zonastradaGhenoiu.

Totla 1877,afosttrasata~oseauadepestradaGazinului~is-aucumparatcaseleculoculloralelui C. Carcalechi,transformandu-leIn localpentruPrimarie.In acela~ians-aconstruit~iunaltlocalde~coaladefete,comunaavandpanala 1878numailocaluride~coliInchiriate.

In 1878,s-aproiectatrealizareauneipieteacomuneiInainteaprimariei"ospeluluicomunal"sprea"daajutormaicuInlesnirecometului".

La 1878,sepuneaIn lucrareconstruireaunuilocalde~coaladebaieti,venindIn ajutor~iMinisterul,dupaobligatiapecarea avut-omanastireaCemica,dupadaniaMarioareiBujoreanu,statuIfiindproprietardupalegeasecularizariiaverilormanastirii.In 1879sefaceapavajulinpiatacomunei.

Mai tarziu,la 1880,s-aufacut~oselelepestrazileGaraCfunpina,Ghenoiu,Ghenadescu,RaduBnlnza,Dinescu,Calinescu~iBratagagiu~icelefacuteIn 1877.

In acela~ians-aexpropriatterenuluneianumeAnghelMari~capentrua seface0 gradinapublica,apropiatadepiatacomunei,gradinatrebuinda sefacelangabaileminerale.SereparaInaceea~iperioada~ipoampadeapa,"ceaactualaesteunsistemvechi".

La 1877,InCfunpinaerau40felinare,iarprin1878s-aumaiadaugat20pentru"asedamaimultaluminaora~ului".

La sfar~itulsecolului,la 1897,CampinaeracomunaurbanaIntinzandu-sepe 1569hapamant.

ComunaCampinacuprindeacatuneleMacelaru(133locuitori),carela 1924eracunoscutcaCampinita,Bro~cel(154locuitori)-Broa~te,Pacureti-Pacuri,Slobozia~itargulCampina

Populatiaerade2716locuitori,la careseadaugau,16familiitigani,15deevrei,3 debulgari,de17unguri,unadefrancezi~itreidegreci.Capidefamilieerau664,casedelocuit524.

Evolutiapopulatieiesteurmatoarea:la 1860-2777;la 1897-2781;la 1899-3779;la 1912- 8511;Inanul1924- 12937.

Locuitoriise ocupauatuncicu agricultura,comertul~iindustria.Eraupatruolari,30dulgheri,10zidari,cincirotari.Desfaceauproduselelocal,latargulsaptfunanaldelaBreazadeSus~iba1ciurileanualedinTelega~iFilipe~ti.

In comunaerau102cai,418vaci,51bivoli,38capre,665oi,912porci.0 moaraperaulDoftana.

~coalaeradin 1863,localulfiindproprietateacomunei.~coalaa fostfrecventata,In 1896,de144baieti,iarceadefetede118.CarteseInvataaicidin1835.~tiaucarte1000barbati~ifemei.In martie1839,dupacedomnitorulGhicavizitaseora~ul,ob~tealocuitorilordela CampinacereaInfiintareaunei~coli,amintindu-sedorintaMarieiBujoreanu.

Segaseausare~ipacura.Seproduceagrau,porumb,ovaz,160meri,70peri,30duzi,50cire~i,180nuci,24057pruni,170vi~ini,85gutui,carecufandinlivezi.

Comeftulseexercitade17carciumariavand~ialtepravaliicudiferiteobiectedevanzare,hoteluri,cafenele.

13

I

Campinaaveapeste20destrazi(bulevardulSanatatii,CarolI, ~oseleleGrivita,Baicoianu,Unirea,Minelor,Dreapta,$tirbeivoda,Gariietc.)

In ora~existau0judecatorie,unspital,0 farmacie,0 statiedetelegraf~ipo~ta,0 companiededorobanti~iunstabilimentbalnear,aflatpeproprietateaprintuluiD. $tirbei.

LaGahita,eraunloculcuapapucioasa,apartinandcaseiD.V.Hernia.Apaafostdescoperitapela 1873,loculfiindproprietateaprintului$tirbei.La 1880,printulvindeaacestloclui D.V.Hernia.Acesta,lapresiunilerncutedecomunaCampina,promitearidicareaunuistabilimentbalnearatatdeutiloamenilor.Locula fostinsaconcesionatdeacestape12ani,pentruconstruireastabilimentuluicatreN. Garoflid~i M. Georgescu.La sfar~itulsecoluluitrecut,stabilimentulavea25camere~i18cabinepentrubai~iseaflainproprietateacaseiHernia.In jurulstabilimentuluiseaflaun frumosparcde2.5ha,in mijoc1ulcaruiaseaflacapelaD.V.Hernia.

La 1924erau 2000case;acesteaaveaugradinadezarzavatsaufructe;proprietatileerauintinse,noiicumparatorinupierdeaudinvedereacestfapt.Separea cainceputulsecoluluiXX acoinciscu incepereaextinderiiora~ului"0intrepatrunderea targuluicuzoneIe ruraledimprejur".Incasemaipastraseziuadetargpentruluni.

Biserici

PentrusecolulalXVII-lea,suntamintitidreptmartoriladiferitetranzactiidepamantpreotidinCampina.Astfel, la 1636august26,popalanidinCampina,la 1640iun17,popaDumitrudinCampina,pecare-lregasim~ila1647,alaturideGherghinadiaconu~ialtii.

o mentiuneauneibiserici,laCampina,apareinsalainceputulsecoluluialXVIII-lea,candla 1747,in urmaunuijudecatiintreIlincaCampineanu~icumnataei Chiajna,cu fiul ei PantaziCampineanu,pede0parte~icuPetco~icumantiilui,nepotiilui Calotavataful,mo~ulluiPetcopedealtaparte,pentrumo~iein Campina,in sili~te~iin afarasili~tii,searata,dupastabilireapartilorCampinenilor,caluiPetco~iailui Ieramaneasastapaneascainsili~te65stanjeniinfundati,in loculundeIesuntcasele,curtile,gradinile~ibisericaceaveche,"maimultsanuseintinda".

La 1774,fratii Tunusliaratauin lucrarealor, IstoriaValahiei,ca in Campinaerau0manastire~i0biserica.

Judecataintinsapeaproape20deani,panala 1780,dintreMariaLupoianu,fiicalui RaduCampineanu,casatoritacuNicolaeLupoianu,cuunchiulsau,PantaziCampineanu~iapoicufiulacestiaScarlat,scotealaluminaexistentauneimanastioarelaCampina.Astfel,Mariaaratacatatalsau"ridicasein Campina,pe loc osebital mo~iei0 manastioaracu han,cu chilii depiatra,cucarciumadepiatra",cuvie,cudobitoace,pecare,doreacadupamoartealuisafiedaruitemanastiriiMisleapentrupomenireasufletuluisau.Atunci,egumenulmanastiriiMislearefuzaseaceastadanie,motivpentrucareaveasafiechematinjudecataladivan36.

Catagrafiadin 1810privindora~elecuromaninegutatorimentionain Campinavistierului(familiaCampineanucareavea0 jumatatedin mo~iaCampina)0 bisericacu hramulSfintilorVoievozi,0 bisericadezid"cutoateoranduielilebune".Erau81casederomani,11casedetigani,~i332delocuitori.InCampinastolnicului(probabilLupoianu),avand0bisericacuhramulSfintilorMariMc.Gheorghe~iDimitrie,deasemenea0 bisericadezid"cutoateoranduielilebune".ParteaaceastaaCampiniiavea37casederomani,patrucasedetigani~i172locuitori.

Prin daniasade la 1827,MariaBujoreanu,fatastolniculuiConstantinLupoianu,sotiacaminaruluiGrigoreBujoreanu,neavandcopiii~iimparteaparteademo~iadinCampina~i$otrilepecare0primisecazestre,0jumatatedanielabisericaceanoua"ceestesasefacadeiubitulmeusotacolola Campinacu odaiimprejurpentruprimiredestraini~ilocuintadebonavi",pentrucheltuielilelaca~ului~ipentruhrana~iceletrebuincioasestrainilor~ibolnavilor.Administratoriaiaveriisaleii lasapestaretuldelaCernica~iapoipesotulsau.

36ActejudiciaredinTaraRomiineasca,1973,doc.or.853

14

~ - --=~~

Segandisedeasemenea~ilavecheactitoriedefamilie,deoarecearatain diataei capentrucheltuielileanualedela "~coalaceamrncutlaCampinalavechebisericadelahan"a lasatscrisinalt act.Vecheabisericade la hantrebuiesa fie ctitoriaLupoienilorcu hramulSf. Mari Mc.Gheorghe~iDimitrie.De altfel,dupamoarteasotieisale,la 16iulie,GrigoreBujoreanuscria0jalbacontracumnatilorsai,fratiiMarieicarecontestaudiataacesteia.El aratacarncuse17chilii"cusus~icujos" in curteabisericiiceivechilaCampina,"casa~eazapreotii~ioameniisaraciinchilii~iamrncu~i~coalacuameacheltuialadeinvata60decopiiromane~tedepomana~i30decopiigrece~te".

BisericaridicatadeBujoreanulaveahramulSt.Troite.La 1830,pentrucavenitulrezultatdepemo~iarncutadaniebisericii,fiindinsuficientpentruintretinearea~ia unuispitaldebolnavi,staretulimpreunacusotulMariei~irudeleei hotarasccavenitulmo~ieisafie folositdoarpentruintretinereabisericii~ia~colii.

In catagrafiadinanul1833,regasimacestetreibisericiin Campina.Atuncitargulavea195decase,481delocuitori,treibiserici,nici0manastire~ipatrumorideapa.

Biseriei- refaeeri

BisericacuhramurileAdormiriiNasditoareideDumnezeu~iSf.Nicolae,"ziditadintemelie~iinfrumusetata",dupatextulpisaniei,desatretulCalinical manastiriiCernica,cu cheluialaluiGrigoreBujoreanul~iasotieisale,Maria,careadaruitpartedinmo~iaCampina,afostconstruitain1833octombrie4.Aceastabiserica,esteprobabil0refacereafosteictitoriiaLupoienilor,deoarece,incala inceputulsecoluluinostrueracunoscutaca "bisericadela han".De altfel,laca~ulpastraatuncicatevacartimaivechi.In 1810,unmineia fostdaruitdebisericaHagiudin Bucure~ti,bisericiidelahandinCampinaundesepreznuiahramulSf.MariMc.Gheorghe~iDimitrie.

Un altminei,dela 1818,delaaceastabisericaaveamentiunea,pentrubisericadintargulCampiniiaLupoienilor.In acela~itimp,aratamcain biserica,seaflamomantulbivvelstolniculuiConstantinLupoianu,mortla1808februarie27.

BisericaSf. Troitasepastreaza,ca~iceaa Sf.Voievozi,care"s-auridicatdintemelie~iclopotnita~izidul"devel logorntulConstantinCampineanul,cuajutorul~ifiindepistatGrigoreNegrul,in 1827august5.Desigur,~iin cazulacesteibisericiestevorbade0 refacereulterioara,eafigurandprintrelaca~uriledecultdin 1810.De altfel,la inceputulsecolului,bisericapastraunoctoihdela1793.

PaeDralaCampina

Existentapacureiin subsolulacesteiregiuniestesemnalatain documenteincadin 1697;incadeatuncierasocotitaca0 bogatiea mo~iei.In 1792,seaminteau"fantaniledepacura",in1745,seconsideracasepotscoate700devedredepacurapeandinacestefantani;din 1812,separecapacuraseextrageadinputuri.

Spresfar~itulsecolului,Campinadeveneaschelapetrolifera37.La 1889,Campinaavea0sondadeincercarepentruextractiadepacura.Catre1890-96in schelaCampiniierau5 sonde.In1895,seinfiintasocietatea"SteauaRomana"cuscopulexploatariipetrolifere.Societatealuafiintalainitiativamaimultorparteneri:BanquedeRoumaniedinBucure~ti,EmilCostinescu,Mare~alulCurtiiRegale- GeorgeFilipescu,BaronulWilhelmyonOffenheimdinViena~iS. Reiss,aflatdemaimultianiin Bucure~ti.

Societateaa cumparatin 18960 partedinmo~iaCampinadela Hernia,caruiaprincipele~tirbeii-ovanduse,partepecaresegaseaula 1924sondele.In timp,productiadepacuracrescandfoartemult,societateaacupmaratfabricilededistilaredelaBucure~ti,Monteoru~iMoine~tipentru

37Ibidem,p. 126- 127i l,

,

15

~

L.

L

[

~[

~.......

caulterior,societateasa-~iconstruiasca0 fabricadistilatoarepropriein Cfunpina,fiindceamaimaredin Europa,numita"Fabricanoua".Societateafunctionafoartebinela 1924;numarulsondelorcrescuseintimppanala321.

ExtractiapacuriisemceacuajutorullocuitorilordinCfunpina~idinsatelevecine,in specialcuceivenitidinOltenia~iArdeal.

In Cfunpina,maiexistaula 1924~ialtesocietati~ifabrici:SocietateaAstraRomana,pentruextraxtia~iprelucrareapetrolului,SocietateaElectrica,Moaralonas,Fabricadeceramica,AtelieruldeturnatoriealuiDavidZipper,Atelierdelacatu~erieallui CarolSaicovici,SocietateaConcordia,fabricadema~ini~iuneltepentrusondaj,Fabricadebijuteriia ConteluideBlome~iunAteliermoderndetipografie~ilegatoriealuiM. S.Gheorghiu.

Intocmit,

Istonem~;;t1*

16,

':1..

QI .-

C\

~.C/It

A"1'IIII&!8"

...~)::s

"tI::t.:3.c:.......

"C'I........IQ

::s

- -----

3":::......c(")

'".

o

o=

....

......oC')~......t:......

-.

,. ,

."

-'1

>

.. .>

:...

.\

I.."",;;,::::-,'::.:...: ....;y. ,

......

Q

(")

Q

Q( .HIllft_O.__ .. V!1 I-R ::":; .., :::3

...... . "".k"c"i_lEnY:*::Xtlli,%:::;*";M-.. _."':;:"&iiOt

Iis.C 0 "CONSPROJECTtt S.A 0

pOL 0 I EST I

.

. . . Proie 0t nr.4/133.88Ap. U.G. Mill'iICIPIUL CAMPINA.

1lliMORIU~ FREZENTARF

l). DATE'DE RRCill'lOASTERRA DOCUMRNTATIFI

~ Denumire proieot : ELAN URBANISTIC GENERAL (P.U.Go) ,MUNICIPIUL CAMPINA

& PB:J:MARIAMill1ICIPIULUI CAMPINA

: SC. "CONSPROIB'CT"SAit PLOlE'STI... Benefioiar... Proieatant

2. OBIRCTULDOCUMd'NTATIEI

PLANUL URBANISTIC GE~RAL at Munioipiului CA~1PIN.Aconstituie documenta'yiaprin oare sa stabileso obieoti~eletm9.surila 9i s~rategi8 de dezvoltare a looalita'yii pe 0 peri Dadade 5 10 ani.

Avand la baza cocoeptul dezvoltarit Qurabi1e 9i

1jinand saamade tendin1je1a sooia1-e 0ODomioa P. U.G-ul urmarei;>te

- Asiguraraa eobi1ibrului intra neoesita1jile dedezvoltare a oadrului oODstruit i;>iproteo~lamediului natural specifio looalita1jii ;

- Gestiocarea resurselor de oare dispune100a1itate8in favoarea propriai dezvo1tari ;

~ Imbunata~ireaoa1ita1jii vietii prin politioi propriispeoifice dazvoltarii urbanso

jI

II

II

. I

mUDioipiul

jude~ului~

3.' DRSCHJRHE'A LOCA~ITATII

Situat in ZODade vest a.jude~ului Prahova -Campinasa af1a 1a 3D km. distan1ja de regedin1jamunioipiul P1oie9ti.

./ /. ~.i,I..jAM.

... 2 ....

CjMPEU ooups. un teritoriu administrativ de 2422 ba.fiind agezeta pe tarasa aflata 1a confluenta raurilor Prahova

9i Do! tana.

AtestatA dooumental: la inoaputul seoolului XVI 1503,

CAMPDiA s-a dezvoltat datorita pozi~iei geografioe.favorabilede-a1ungul drumului oomaroial ce duoea spra Bra90vo

Veoinata-yi1e aunt:~ la nord & oomunaSotriile- la est : Telega... 1a est --

sud-eat

- la vest

: aomunaBane :;;ti

a oomunalo Poisna Campina 9i Cornu.

4';' POPULATIA SI DB'ZVOLT~ URBANA,

Cu 0 popula~ia de 41.164 locuitori la 1.1.1995Munioipiul CAMPn~ eate oel mai important oentru urban a1jude~ului dup~Municipiul Ploie9ti, Dinamioa popula~iei a

ounosout in timp 0 evo1u~ie oontinua oea~06i-a adus 0importan~a deosebita in oadrul judetuluio Prin importantela

funo~iuni aooial-eaonomioe oonstituie un aentru de 1nterea aepolarizeaza. for~8_d~ !}lUnoape 0 raze. de peste 15 km.

Prin F.U.G. a--aprevazut dezvo1tareazonei deloouin~a ouprinzandu~e in intravilan zonele oe fuaeseraexoluse sntario:!:astfel sa fie oreiate oonditiile dezvoltarii9i restruaturaxii urbanela nivelul neoesita~ii muniaipiului.

Se are in vedere in prinoipal dezvoltarea oonstruo~ii-lor de loouin~aou regimmiode inB.ltime oe.se insorie in multeprivin~e in dazvoltarea istorioa a ora:;;ului.

5. OBIECTI\TB'DR UTILITATB' PUm,ICA ... ZONE SPRCIALB'

Municipiul CAMPINAdispune de obieotive de utilitatepublioa - amplasste in general in zona aentral~ oara se propuna fi men~inute,modarnizata9i puse in valoare. In aoeasta .oategorie intra unita~ile 9001areic~le de sanatata8 oUltura,construoti11e de oult~ justi~ie eto., pentru unele din aoesteafiind neoqsare luorari de repaxatii, igenizare 91 modernizara

~ a dotarii..//.

.AM-

... 3 ...

. . .~1n P;U.G. se propunerealizarea in perspeotiv!

funo~ie de neoesitate 9i resurse,de noi obieotive oare sadeser~easoamai bine neoesita~ile din oartierele de loouin1ja.

Sa prevaderealizarea 1Timariei oare sa adaposteascaprinoipalele funo~iuni administrative ale Munioipiului -_ aotualmenteacestea funo~ionandin spa~iile altor proprietari.

In munioipiufuno~ioneazaunimportantnumardeunita~i comerc1a~e9i de prestari servioii amplasatein specialin zona centrala.

In etapele viitoare este neaesaramodarnizareazoneipie~ei 9i realizarea de noi unita~i in cadrul oartierelor mai,pu~in dotate,. in paralel cu modernizareaunitii1;;ilor existente.

Sunt in exeou~iesedii pentru p09taJ banoa9i oentrude afaeeri aubirouri pentrureprezentan~efirme, a-au realizatspa~ii pentru poliyia municipala, p6~tru1nstitu~ia de asisten1jiisooiale. nFunda~iaSperan~aCopiilor". ~. .

:Pantruperiioadade perspeotiva s-au previizut in P.U.G.noi dotari oare sa asigure func'~iunile municipiale de centrude polar-izar-ea zonei. din Iandul carora se remaros.: oentrucUltural, hotel, motel~camping,popas turistic, club au salide ainematograf 9i distIac~ii, liJ~eu de arta., inva:lie.mantsuperior,.biblioteaA munioipala,stadion, pisoina, sala de sport9i al te1e.;

Sa are in vaderepuneI'eain valoare 9i amenajaraaas spatii verzi ou funo~iuni de proteoyie. sport agrementazonei OOI'nigei spre DN.l oa para munioipal9i a zogei Musoal(platoul 9i paryia1 versantul) oa zona de agrement.

Sa are in vedere amenajareapentru agrementalsourilor existente.

Zonaoentrala oat 9i zona prinoipalelor dotari deinteres general se ~or amenaja ou planta~ii,iluminat ~i mobilierurban.

B-a prev!zut menyinereazonelor speoiale existente.

'0//..AM.

J:..-

.-4

... 4 ...

..

60 UNITATI EOONOMICR

Principalele unita~i eaonomioe au

oe oonfera munioipiului CAt1Pn~A 0 importantastruoturate in 3 zone prinoipale &

~ Zona nord - situati 1a nord de aalea ferataCampini~a Telega ... o,u .l.ntreprinderile NRP.rlJN,

IRUEAR, eto~' ;

aaraoter industrial

deosebita sunt

- Zona aentru w situata la sud fa~a de aaee~9i,aale

ferata - au intrep~ind6rile ; Rafinaria ~urnlto~ia,

Uzina MeoaDial eta. ;

- Zpna de sud ... situat~ 1a sud de stroOrizontului au

sooieta~ile aomeroiale ; EDIt CONST, ~UCEGI,

TRANSILVANIA,VALEAFRAHOVE'I,IRA eta.'

BUDt de meD~ionat uDele unita~i eoonomiae import ante

oe funa~ioneaza,in ~ona de loouit Sau izo1at : Fabrioa de oiorapi,

lFET, CONCORDIA e~a. .PriD P.U.G'.s-a prevlzut mai bUDafolosire a,terenuri...

lor ~i oapaaita~ilor disponibile din zODale industria1e, masuri

de organizarea airoula~iei ~i asigurare a paraajelor. moderni-

zaraa ~i batehnologizarea produayiei, plantatii ~i investi~ii

aare sa dual la e1iminarea efeata10r poluariio

Noile investitii in seotoarele eoonomiae produotive,

in dezvDltarea servioiilor ~i a aapaoitatilor de depozitare

neoesare bunei desfl~urlri ala aotivitltilor aomeroialelse vor

realiza QU respeotarea striata a normelor de proteayie a

me diul.uio

Agricultura ~i silviaultura nu dispun de 0 baza

importa~tl dar sa impune valorifioarea suprafetalor de tereD

existente cu potential in aoast domeniu prin masuri stimulative

~i proieote oare sa inourajeza dezvoltarea ~i dive~sifioarea

produotiei in oontextul pastrarii oadrului natural.

.//..A~E.

- 6 -

..B. CAI DE' COMUNICATIE

Teritoriul administrativ a1 municipiului CAMPn~ este

strabltut de limita de vest de DN.l Buoure9ti - Bra90v au lega-turi in ~ODa de sud 9i nord ou trama majora de oiroula~ia a

ora9ului. Je direo~ia Rst-Vest .munioipiul est~ strlbatut de

DJolo2 spre Foiana Camp1na 9i respeotiv Telaga - Valea Doftanei.Trama majora de oirQula~ia a ora9ului eate in unele

privin~e deficitara cU multe puncta de oonflict 9i atrangulari

ale ciroula~iei. . . ., .

rrin F.U.G. ae propune configurarea tramai majora

de oiroula~ia ou amenajarea interseotiilor 9i a profilului

transversal ooreapunzator amenajat ou platatii de aliniament,

trotuaret pentru a asigura 0 cat mai buna legatura rutiera a

zone lor funo~ionale 9i a prinoipalelor obieotiva de interes

major~ oar 9i ore9ter~a fluentei tranzitului spre drumul na~ioDal

9i drumurile jude~eneo

Sa propune realizarea de parcaje in zonele aglomerate.

Ciroulatia feroviari pentru cilitori este aaiguratlde gara Campina situata pe magistrala feroviarl Buau~e9ti -- Bra90v aflata pe teritoriul oomunei Poiaca Campina. Din Bceastlmagistrala plaaoa derivatia Campini~a - Telega oe asiguratrafioul ferovia~ a1 unita~ilor eoonomioe din zonela industriale

ale munioipiului.

9. OBIECTIVE DR PATRIMONIU. ZONEPROTE'JATE'81FROT~CTIA MRDIU1UI

Obieotivele de Patrimon1u.identifioate pe teritoriul

munioipiului sunt temaraate in P.U.G~ 9i preVizute a fi protejate

9i puse in valoars. Deassmanea a-a previzut protejarea siturilor

aODstruite oare dau nota speoifiaa, ctistinota. prin olldiri 9i

oonstruatii au valoare arhiteoturali.Sunt de remaroat in acest sens Muzeul "NICOLAi'

GRIGORESCU",Castelul "HASDEU"9i in 0ura de finalizareluor .rile de la CASACUGRIFONI.

J;,".//.

.AJlI.

- 5 -

7. ror AREA EDILITA RAAs1gurarea6allmenta.r11cu apa a mun101plulul C.AMPINAse faoe

dln doua s1stemeVOIU 91 PALTlNU prln sta~11 de inmagazlnare 91 ::tratare 91 apol pr1n re~ele de d1.str1bu~le. Se are in vedere

ext1nderea reyelelor de dlstrlbu~le in zonele unde aoestea 11psQsain paralel au mal buna gest10nare 91-.gospoda..rlrea dlstr1.bu~1el.

Pentru canallzare se prevede extlnderea sta~lel de epULare" .

au treapta blo10g1ca 91 meoanlca 91 exttnderea ".reyelelor decanallzare o.rageneasaamenajera 91 pluvlal~ exlstand strazi 91zone eu deficlt important in aeest domenlu.

Allmentarea cu ene.rg1eeleot.rlc~ 91 telefonle este ingen~ral aslgurata urmanda se .reallza lucr~r1 de mOderni~a.re~1

spor ire a aapac1.t a~11 funa~1e de neees it a.~l1e dezvoIt a..r11.Al1mentarea cu caldur a se fa ce dln oentrale le termloe

existente ce deserveso ansamblurl1e de loautn~e 91 alte obleotlve91 micrQcentrale sau inealzlre au sobe pentru consumatorl1 lndl-vidual1.. Se are in veds.remodernlzareaeentralelor term1.cecu

eoh1pamente performante cu randamenteridicat, ou efecte ben~f1eeasupra oonsumulu1de combust1b1191.performan~elor ecologie~.

Gazele naturale, folosite ea combustibil in centraletermice pentru incalz1re 91 preparare hrana este asigurat dinrey'31e de distribu~i'.", pentru care se precon1zeaza lucr9.r1 demOdernizare, inloou1rea celor uzate, pentru asigurarea debitului91. presiunii necesare, ~n paralel cu ere9terea nivelului desiguran~a. in expl08t:Jre.

Golectarea 9i depoz1tarea degeurilor care se realizeaza.actualr;;ente intr-un cepozit necorespunzator ecologic este propusa sa amplasa pe un alt teren in afara teritoriului administratlv,in copperare cu comunaBane9ti 9i alt7 localita~i riverane,

pent!\) cs!e ~-aU demar9tStudiile de Fundamentare91 Studiul deImpact.

In zonade nord a 1ntravilnului ( Muscel - Voila)s-a prevazut aqlplasamentpentru PUy sec asigur.nd distan~a

de pe:3te 200 m. fa~a de zona de locuin~e 91 obiective sociale. r

l:

. .);," ./.

.. ? ..

Se ar~ in vadera deasemeniprotejarea 9i punerea in..,valoare a obieativelor auvaloare de patrimoniu ~ din inointaleBiserioilor 9i Cimitirului oat 9i oele din zonele publioe --- obieotive,ou valoare dooumentaraistorioa de arti sau

arhe ologioa..Prin P.U.G. s--au delimitat zonele proteja~e sanitar

$i zone au risouri naturale sau tehnDlogioe (re~ele).Propunerile din F.lJ.ANULUR311NISTICGR1TRRAL8U in

vedere plstrarea 9i punereain valoare a oadrului naturalexistent dar 9i a oadrului oonstruit, deziderat al oQnoeptuluidezvoltarii dur-abile oare are in vadere oonservarea resurselDr

9i realizaxa8 investi~iilor viitoare ou minim efort 9i efeotmaxim in favoarea ooleotivita~ii.

III

ili j

I11I

..ARHITB'CT SEF,

arh.Ilie Grigoresou

~r~

.AM.

II

I"

I

' :

"

;..'

Date post:	16-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	aura-eleni-dadinopol-croitoru
View:	104 times
Download:	1 times

Studiu Istoric

Documents