+ All Categories
Home > Documents > Studiu Femei-barbati in Pozitii de Decizie in Administratia Publica_RO

Studiu Femei-barbati in Pozitii de Decizie in Administratia Publica_RO

Date post: 28-Nov-2015
Category:
Upload: iza-gabi
View: 39 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
Description:
Studiu Femei-barbati in Pozitii de Decizie
21
Situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie în administraţia publică centrală Participarea echilibrată pe piaţa muncii atât a femeilor cât şi a bărbaţilor - în termeni de ocupare, salarizare, promovare şi participare la formare continuă - este strâns legată de contextul familial (de aici politicile pentru concilierea vieţii profesionale cu cea familială şi cea privată), contextul socio-cultural (în cadrul căruia sunt perpetuate stereotipuri sexiste care cel mai adesea limitează accesul femeilor la sfere ale vieţii sociale, spre exemplu anumite arii profesionale considerate a fi „natural masculine”) precum şi de modul în care puterea economică şi politică este distribuită în societate. Accesul la resursele materiale şi financiare, la educaţie, pe piaţa muncii şi la decizie sunt strâns legate între ele şi se influenţează reciproc, traducând implicit gradul de democratizare a distribuirii puterii între femei şi bărbaţi, la un moment dat. O analiză de gen asupra actorilor decizionali care influenţează situaţia economică, socială sau culturală a unei comunităţi reflectă, la ora actuală, persistenţa unor raporturi inegale, de cele mai multe ori defavorabile femeilor. Factori culturali, religioşi sau biologici au fost deseori invocaţi pentru a perpetua discriminarea de gen şi la nivel de decizie, aceasta conducând la irosirea potenţialului de muncă şi creativitate a multor femei. 1. Egalitate de gen în poziţii de decizie: situaţia la nivel comunitar şi naţional Documente legislative şi non-legislative asumate de Uniunea Europeană 1 consacră egalitatea de gen ca un principiu fundamental al Uniunii Europene, subliniind că o participare echilibrată pe criterii de gen la deciziile majore adoptate în domeniile politic şi social este vitală pentru dezvoltarea unei reale democraţii şi contribuie la creşterea economică. Mai mult, abordarea problematicii egalităţii de gen în materie de ocupare a forței de muncă evidenţiază necesitatea promovării în mod egal a bărbaților și femeilor pe piaţa muncii 1 Decizia Consiliului European de la Madrid din 1995 cu privire la monitorizarea anuală a implementării Platformei de Acţiune Beijing adoptate în cadrul celei de-a 4 Conferinţe ONU privind Femeile desfăşurată la Beijing în 1995, Pactul european pentru egalitatea de gen adoptat de Consiliul European în 2006 şi reînnoit în 2010, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Strategia UE 2020 pentru dezvoltare inteligentă, sustenabilă şi incluzivă, Strategia Europeană pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015, Pactul European pentru Egalitate de Gen 2011 – 2020, Concluziile Consiliului EPSCO şi comunicările Comisiei Europene invitând la promovarea şi consolidarea egalității dintre femei și bărbați în diverse domenii sau Rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind progresele înregistrate în domeniul egalităţii între femeii şi bărbaţi, etc. MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE D D i i r r e e c c ţ ţ i i a a E E g g a a l l i i t t a a t t e e d d e e Ş Ş a a n n s s e e î î n n t t r r e e f f e e m me e i i ş ş i i b b ă ă r r b b a a ţ ţ i i
Transcript

Situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie în administraţia publică centrală

Participarea echilibrată pe piaţa muncii atât a femeilor cât şi a bărbaţilor - în termeni de ocupare, salarizare, promovare şi participare la formare continuă - este strâns legată de contextul familial (de aici politicile pentru concilierea vieţii profesionale cu cea familială şi cea privată), contextul socio-cultural (în cadrul căruia sunt perpetuate stereotipuri sexiste care cel mai adesea limitează accesul femeilor la sfere ale vieţii sociale, spre exemplu anumite arii profesionale considerate a fi „natural masculine”) precum şi de modul în care puterea economică şi politică este distribuită în societate. Accesul la resursele materiale şi financiare, la educaţie, pe piaţa muncii şi la decizie sunt strâns legate între ele şi se influenţează reciproc, traducând implicit gradul de democratizare a distribuirii puterii între femei şi bărbaţi, la un moment dat. O analiză de gen asupra actorilor decizionali care influenţează situaţia economică, socială sau culturală a unei comunităţi reflectă, la ora actuală, persistenţa unor raporturi inegale, de cele mai multe ori defavorabile femeilor. Factori culturali, religioşi sau biologici au fost deseori invocaţi pentru a perpetua discriminarea de gen şi la nivel de decizie, aceasta conducând la irosirea potenţialului de muncă şi creativitate a multor femei.

1. Egalitate de gen în poziţii de decizie: situaţia la nivel comunitar şi naţional Documente legislative şi non-legislative asumate de Uniunea Europeană1 consacră egalitatea de gen ca un principiu fundamental al Uniunii Europene, subliniind că o participare echilibrată pe criterii de gen la deciziile majore adoptate în domeniile politic şi social este vitală pentru dezvoltarea unei reale democraţii şi contribuie la creşterea economică. Mai mult, abordarea problematicii egalităţii de gen în materie de ocupare a forței de muncă evidenţiază necesitatea promovării în mod egal a bărbaților și femeilor pe piaţa muncii

1 Decizia Consiliului European de la Madrid din 1995 cu privire la monitorizarea anuală a implementării Platformei de Acţiune Beijing adoptate în cadrul celei de-a 4 Conferinţe ONU privind Femeile desfăşurată la Beijing în 1995, Pactul european pentru egalitatea de gen adoptat de Consiliul European în 2006 şi reînnoit în 2010, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Strategia UE 2020 pentru dezvoltare inteligentă, sustenabilă şi incluzivă, Strategia Europeană pentru egalitatea între femei și bărbați 2010-2015, Pactul European pentru Egalitate de Gen 2011 – 2020, Concluziile Consiliului EPSCO şi comunicările Comisiei Europene invitând la promovarea şi consolidarea egalității dintre femei și bărbați în diverse domenii sau Rapoartele anuale ale Comisiei Europene privind progresele înregistrate în domeniul egalităţii între femeii şi bărbaţi, etc.

MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

DDDiiirrreeeccc ţţţ iiiaaa EEEgggaaalll iii tttaaattteee dddeee ŞŞŞaaannnssseee îîînnntttrrreee fffeeemmmeeeiii şşş iii bbbăăărrrbbbaaa ţţţ iii

2

precum și în ocuparea posturilor de conducere, ca şi garanţie a asigurării echității sociale şi performanței economice care să conducă la creşterea participării sociale a femeilor la toate nivelurile. Conform unui recent2 raport al Comisiei Europene, în ciuda progreselor înregistrate, femeile din Europa sunt în continuare subreprezentate în posturile de conducere atât în politică, cât şi în afaceri. La nivelul UE, 24% dintre parlamentari sunt femei – ceea ce reprezintă o creştere cu 16% faţă de situaţia înregistrată cu 10 ani în urmă – şi aceeaşi proporţie deţine posturi ministeriale. În cadrul administraţiilor centrale ale statelor membre ale UE, femeile ocupă în prezent aproape 33% din posturi la primele două niveluri ale ierarhiei, în comparaţie cu aproximativ 17% în 1999. Proporţia femeilor în posturi similare în cadrul instituţiilor UE s-a îmbunătăţit, de asemenea, trecând de la 14% la aproape 20% în cursul aceleiaşi perioade, cu toate că se pot aduce încă îmbunătăţiri semnificative. În analizele care au fost efectuate la nivel european cu privire la participarea femeilor şi a bărbaţilor la procesul decizional, se scot în evidenţă mai multe cauze care pot justifica sub-reprezentarea femeilor în poziţii decizionale: întâi de toate, stereotipurile de gen şi discriminarea precum şi segregarea în educaţie şi pe piaţa muncii. Urmează apoi lipsa politicilor care să faciliteze accesul femeilor la poziţii decizionale, să evidenţieze şi promoveze echlibrul corect dintre viaţa profesională şi viaţa familială şi să “spargă” distribuţia inechitabilă a sarcinilor casnice şi familiale. La final, urmează mediul socio-cultural neprietenos, cultura corporatistă şi atitudinea media ce sunt încă nefavorabile femeilor. Începând cu anul 2003, Comisia Europeană a dezvoltat o bază de date on-line cu privire la situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie, aceasta reprezentând un instrument important pentru diseminarea de informaţii comparabile referitoare la femeile şi bărbaţii aflaţi în posturi de conducere, pentru următoarele domenii: a) politic; b) administraţie publică; c) judiciar; d) afaceri şi finanţe; e) parteneri sociali şi ONG-uri. Metodologic, poziţia de decizie este definită ca o “poziţie din care este posibilă luarea unei decizii sau influenţarea unei decizii”. Actualizarea bazei de date europene, solicitată de Comisia Europeană, are o metodologie de aplicare şi un format standard. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Direcţia Egalitate de Şanse între femei şi bărbaţi este responsabil de comunicarea către Comisia Europeană a informaţiilor referitoare la domeniul administraţie publică. Din punct de vedere metodologic, baza de date europeană înţelege prin administraţia publică la nivel naţional, “departamentele guvernului naţional conduse de un ministru” iar poziţiile de decizie acoperite sunt primul (după ministru) şi al doilea înalt nivel administrativ (aflat sub primul nivel), aşa cum sunt ele definite în fiecare stat. România, în calitatea sa de Stat membru al Uniunii Europene, şi-a asumat garantarea şi promovarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi prin transpunerea lui în Constituţie dar şi în legislaţia naţională. Concret legat de problema accesului echilibrat la poziţii decizionale, Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, republicată, precizează:

„Art. 21.(1) Autoritățile publice, centrale și locale, unitățile economice și sociale, precum și partidele politice și alte entități nonprofit, care își desfășoară activitatea în baza unor statute proprii, promovează și susțin participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la conducere și la decizie.

2 Raportul anual al Comisiei Europene privind progresele înregistrate în domeniul egalităţii de gen - 2010

3

(2) Prevederile alin. (1) se aplică și la nominalizarea membrilor și/sau participanților în orice consiliu, grup de experti și alte structuri lucrative manageriale și/sau de consultanță.

Art. 22. Pentru a accelera realizarea în fapt a egalității de șanse între femei și bărbați autoritățile publice centrale și locale vor adopta măsuri stimulative de reprezentare echitabilă și echilibrată a femeilor și bărbaților în cadrul autorităților decizionale ale partenerilor sociali, cu respectarea criteriilor de competență.”

De asemenea, prin Programul de Guvernare 2009-2012, Cap. 9 - Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse, Guvernul României s-a angajat să contribuie la:

• Promovarea participării active a femeii la luarea deciziei şi în structurile de reprezentare publică

şi • Eliminarea condiţiei discriminatorii a femeii pe piaţa muncii, în viaţa social-

economică, culturală şi politică, prin consolidarea reprezentării femeilor în Parlament şi în primele două linii ierarhice ale guvernului.

Problematica participării femeilor şi bărbaţilor la procesul de decizie şi a distribuţiei de gen în structurile de reprezentare publică a constituit şi în România un domeniu de studiu. În acest sens, semnalăm următoarele 2 analize realizate în cadrul fostei Agenţii Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi (ANES) care, deşi nu au urmărit exclusiv problema ocupării de către femei şi bărbaţi a posturilor de conducere în administraţia publică, au oferit o serie de informaţii importante: - „Participarea femeilor în viaţa politică din România”. Datele au fost colectate în urma

alegerilor generale din anul 2004, atât la nivel central, cât şi la nivelul administraţiei publice locale. Concluzii ale analizei:

Feminizarea nivelurilor decizionale „de mijloc” al administraţiei publice (în special nivelul central). Piramida puterii politice este dominată, atât la vârf cât şi la bază, de către bărbaţi.

Feminizarea unor domenii precum justiţia, sănătatea, integrarea europeană şi domeniul muncii.

(fostul) Minister al Integrării Europene este singurul minister în care peste 75% din poziţiile de conducere sunt deţinute de femei, urmând Ministerul Culturii (61,02%), Ministerul Sănătăţii (60,24%) şi Ministerul Mediului (58,72%).

În ceea ce priveşte administraţia publică locală, femeile sunt sub-reprezentate, din moment ce, în general, peste 80% din posturile de decizie sunt ocupate de bărbaţi.

- „Analiză privind gradul de participare a femeilor şi bărbaţilor în procesul decizional de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale”. Analiza s-a realizat în anul 2009, datele fiind colectate în urma alegerilor generale din anul 2008, atât la nivel central cât şi la nivelul administraţiei locale dar şi a alegerilor europarlamentare din 2009. Concluzii în urma analizei:

În ceea ce priveşte situaţia participării femeilor la primul şi al doilea nivel de luare a deciziei în cadrul ministerelor, se observă că procentul funcţiilor ocupate de femei creşte odată cu scăderea nivelului de decizie.

În comparaţie cu media parlamentelor statelor UE (24%) şi cu procentul din Parlamentul European în legislatura 2004-2009 (31%), România deţine o reprezentare a femeilor parlamentar de doar 9,76%, conform rezultatelor alegerilor parlamentare din 2008.

4

Prin comparaţie cu perioada 2004-2008, se poate observa o scădere a gradului de participare a femeilor la procesul decizional din administraţia locală, atât în ceea ce priveşte prezenţa acestora în consiliile judeţene şi în cele locale, dar şi la nivelul Instituţiei Prefectului.

2. Definirea termenilor utilizaţi

In cadrul prezentei analize, termenii utilizaţi trebuie înţeleşi astfel: 2.1 Administraţie publică: ne-am însuşit accepţiunea dată de Comisia Europeană

conceptului de administraţie publică la nivel naţional, respectiv “departamentele guvernului naţional conduse de un ministru”: ministere şi departamente ale Guvernului, conduse de miniştri.

2.2 Grad decizional 1, ce include următoarele funcţii (după cea a demnitarului): secretar general, secretar general adjunct, director general, director general adjunct.

2.3 Grad decizional 2, ce include următoarele funcţii (după gradul decizional 1): director, director adjunct, şef serviciu, şef birou.

2.4 Nivel de reprezentarea A: institutia guvernamentală de la nivel central, respectiv ministerul sau departamentul condus de un ministru.

2.5 Nivel de reprezentare B: unităţile deconcentrate ale ministerelor de la nivel local, instituţii aflate în subordinea/autoritatea acestora şi alte organe de specialitate organizate în subordinea ministerelor, finanţate în principal din subvenţii acordate de la bugetul de stat.

2.6 Functii asimilate: funcţii decizionale specifice unui minister sau altul aflate exclusiv la nivelul de reprezentare B, gradul decizional 2 (stabilite în urma consultării experţilor din ministerele de resort), care au fost avute în vedere la stabilirea numărului total de poziţii de decizie grad 2, nivel B.

3. Procedura utilizată pentru colectarea datelor şi informaţiilor

Având drept punct de plecare solicitarea Comisiei Europene de actualizare a bazei de date europene cu privire la situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Direcţia Egalitate de Şanse între femei şi bărbaţi a analizat o serie de date referitoare la situaţia femeilor şi a bărbaţilor în poziţii de decizie, pentru domeniul administraţie publică. Secţiunea administraţie publică a bazei de date a Comisiei Europene se referă la „echilibrul de gen între funcţionarii publici de conducere (senior civil servants) la nivel European şi naţional” şi include următoarele variabile:

- Conducătorii principali (senior administrators) la nivel European, respectiv instituţiile Europene: Parlamentul, Comisia şi Consiliul;

- Conducătorii principali la nivel naţional, respectiv administraţiile naţionale (ministerele sau departamentele guvernamentale la nivel naţional);

- Şefi de unităţi/organisme de evaluare (la nivel European şi nivel naţional). Baza de date comunicată Comisiei Europene corespunzător formatului standard solicitat de aceasta, este anexată - Anexa 1. Apreciind că baza de date care a fost transmisă Comisiei Europene poate fi completată şi cu alte informaţii ce reflectă în mai mare măsură situaţia distribuţiei femeilor şi a bărbaţilor

5

în poziţii de decizie în domeniul administraţiei publice centrale, datele au fost colectate pe categorii/tipuri de posturi de conducere nu numai pentru ministere dar şi pentru unităţile deconcentrate ale ministerelor de la nivel local, instituţiile aflate în subordinea/autoritatea acestora şi alte organe de specialitate organizate în subordinea ministerelor, finanţate în principal din subvenţii acordate de la bugetul de stat (au fost excluse regii autonome, instituţii, administraţii etc. care se află în subordinea/autoritatea ministerelor dar care se finanţează în cea mai mare măsură din venituri proprii). Colectarea datelor s-a făcut pe baza următorilor indicatori segregaţi pe criteriul sex: a) Numărul şi categoria/tipul de posturi de conducere, ocupate şi vacante, incluse

nivelului decizional 1, respectiv secretar general, secretar general adjunct, director general, director general adjunct.

b) Numărul şi categoria/tipul de posturi de conducere, ocupate şi vacante, incluse nivelului decizional 2, respectiv director, director adjunct, şef serviciu, şef birou.

Nu au fost avute în vedere, prin urmare, posturile demnitarilor: ministru, secretar de stat, preşedinţi cu rang de secretar de stat şi consilierii personali ai acestora. Direcţia Egalitate de Şanse între femei şi bărbaţi a solicitat următoarelor ministere a comunica date privind distribuţia femeilor şi a bărbaţilor pe posturi de conducere (15 ministere, 2 Departamente şi Secretariatul General al Guvernului, conduse de demnitari cu rang de ministru): 1. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale 2. Ministerul Finanţelor Publice 3. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii 4. Ministerul Dezvoltarii Regionale şi Turismului 5. Ministerul Sănătăţii 6. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale 7. Ministerul Apărării Naţionale 8. Ministerul Administraţiei şi Internelor 9. Ministerul Afacerilor Externe 10. Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale 11. Ministerul Justiţiei 12. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului 13. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 14. Ministerul Mediului şi Pădurilor 15. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional 16. Departamentul pentru Afaceri Europene 17. Secretariatul General al Guvernului 18. Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul Acolo unde au existat ambiguităţi în legătură cu încadrarea în grade decizionale şi nivele de reprezentare a unor funcţii de conducere specifice unor instituţii, acestea au fost clarificate în colaborare cu experţii din ministerele respective. Perioada de referinţă pentru raportarea datelor (timpul 0) este luna august 2011.

6

4. Distribuţia poziţiilor de decizie la nivel naţional, pe criteriu de sex Tabelul general conţinând datele cu privire la ocuparea de către femei şi de către bărbaţi a posturilor decizionale de grad 1 şi grad 2, nivele de reprezentare A şi B, este anexat – Anexa 2.

4.1 Posturi de decizie la nivel naţional, grad 1 și 2, nivele de reprezentare A şi B

La nivel național, totalul posturilor de conducere de grad decizional 1 şi grad decizional 2 este de 11.320 posturi (din care 1.779 vacante). Din totalul posturilor de decizie ocupate de 9.541, peste jumătate sunt ocupate de femei: 4.850 (50,83%) față de 4.691 (49,17%) bărbaţi.

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

11320 1779 9541 4850 4691

Total posturi Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Bărbaţi

4.2 Posturi de decizie grad 1 și 2, nivel de reprezentare A Totalul posturilor decizionale în ministere este de 997, din care 866 ocupate și 131 vacante. Din totalul posturilor ocupate, majoritatea sunt ocupate de femei: 514 (59,35%), respectiv 352 (40,65%) bărbaţi.

0

200

400

600

800

1000

997 131 866 514 352

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Bărbaţi

Cele mai multe posturi decizionale de grad 1, ce reprezintă nivelul decizional cel mai înalt, respectiv secretari generali, secretari generali adj., directori generali si directori generali adj. (în numar total de 201 din care 177 ocupate), sunt ocupate de femei: 91 (51,41%) față de 86 (48,59%) bărbaţi.

7

0

50

100

150

200

250

201 24 177 91 86

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate

Femei Bărbaţi

În ceea ce privește gradul decizional 2, ponderea femeilor este și mai mare în raport cu cea a bărbaților. Din totalul posturilor în număr de 796 dintre care 689 ocupate, aproape 2/3 sunt ocupate de femei: 423 (61,39%), respectiv 266 (38,61%) bărbaţi.

0

200

400

600

800

796 107 689 423 266

Total posturi Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Bărbaţi

4.3 Posturi de decizie 1și 2, nivel de reprezentare B În unităţile deconcentrate ale ministerelor de la nivel local, instituţiile aflate în subordinea/autoritatea acestora şi alte organe de specialitate organizate în subordinea ministerelor, totalul posturilor de decizie este de 10.323 (din care 8.675 posturi ocupate, restul vacante). La acest nivel de reprezentare, numărul femeilor și cel al bărbaților ocupând un post decizional este, practic, egal: 4.336 (49,98%) femei si 4.339 (50,02%) bărbaţi.

0

5000

10000

15000

10323 1648 8675 4336 4339

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate

Femei Bărbaţi

Analizând distribuția pe gen a posturilor aferente nivelului de reprezentare B, se constată următoarele:

8

Gradul decizional 1 este ocupat în primul rând de bărbați, 219 (70,87%) față de 90 (29,13%) femei (dintr-un total de 402 posturi, din care 309 ocupate);

0

100

200

300

400

500

402 93 309 90 219

Total Posturi Posturi Femei Bărbaţi

Gradul decizional 2 este ocupat în mai mare masură de femei decât de bărbați:

4.246 (50,75%) femei faţă de 4.120 (49,25%) bărbaţi.

0

2000

4000

6000

8000

10000

9921 1555 8366 4246 4120

Total Posturi Posturi Femei Bărbaţi

4.4 Distribuția femei/bărbați pe categorii de posturi corespunzătoare nivelelor de reprezentare A și B, grade decizionale 1 și 2

5.4.1. Nivelul de reprezentare A

Am evidențiat mai sus faptul că, la nivel național, în ministere, femeile ocupă cele mai multe posturi decizionale 1 și 2. Situația de preponderență feminină se prezintă atât pentru posturile de nivel 1 cât și pentru cele de nivel 2. Deşi pe ansamblu, femeile au o pondere superioară în ocuparea posturilor de decizie 1, analiza pe fiecare categorie de post corespunzatoare acestui nivel evidenţiază următoarele:

a) Din totalul celor 15 posturi de secretar general, 2/3 sunt ocupate de bărbați (10 posturi), restul de femei (5 posturi). Din totalul posturilor de secretar general adjunct (18 din care 14 ocupate), 8 sunt ocupate de bărbaţi şi 6 de femei.

b) Totalul posturilor de decizie director general, este de 102, din care 90 sunt ocupate. Și aici ponderea bărbaților este mai mare, dar nu semnificativ: 47 (52,22%) bărbaţi față de 43 (47,78%) femei.

9

c) Femeile dețin ponderea posturilor de decizie 1 îndeosebi datorită celei de-a 4-a categorii de post, respectiv cea de director general adjunct. Astfel, din totalul posturilor de 66 din care 58 ocupate, aproape 2/3 sunt ocupate de femei: 37 femei şi 21 bărbaţi.

În ceea ce privește analiza pe categoriile de posturi corespunzatoare gradului decizional 2, se constată următoarele:

d) Cele mai multe funcții de director sunt ocupate de femei. Din totalul de 224 posturi din care 200 ocupate, 104 (52%) revin femeilor, restul de 96 (48%) bărbaților.

e) Femeile dețin ponderea și în ceea ce privește funcțiile de director adjunct. Din totalul posturilor ocupate, în număr de 39, femeile dețin 22 (56,41%) iar bărbații 17 (43,59%).

f) Posturile de şef serviciu și șef birou sunt în mare proporție ocupate de femei. Din totalul de 392 posturi sef serviciu din care 337 ocupate, 219 (64,99%) sunt ocupate de femei şi 118 (35,01%) bărbaţi. Situația se prezintă asemănător și în ceea ce privește posturile de șef birou, femeile ocupând peste 2/3 din acestea. Din totalul de 133 posturi din care 113 ocupate, peste 2/3 sunt ocupate de femei (69,03% femei şi 30,97% bărbaţi).

5.4.2. Nivelul de reprezentare B

După cum am evidențiat mai sus, pe total posturi de decizie 1 și 2, la nivele de reprezentare A şi B, gradul de ocupare a posturilor decizionale de catre femei și de către bărbați este, practic, egal. La nivelul de reprezentare B există deosebiri în ceea ce privește ocuparea gradelor decizionale 1, respectiv 2. Dacă la gradul decizional 1 marea majoritate a funcțiilor ocupate (309) sunt ocupate de bărbați, 219 (70,87%) și numai 90 (29,13%) de femei, la gradul decizional 2 (total funcţii ocupate 8.366) femeile detin majoritatea: 4.246 (50,75%) fata de 4.120 (49,25%) bărbaţi. Pe categorii/tipuri de posturi corespunzătoare nivelului 1, situația se prezintă astfel:

a. Marea majoritate a celor 95 posturi ocupate de secretar general, revine bărbaților: 85 (89,47%) față de 10 (10,53%) femei. La acest grad nu exista posturi de secretar general adj.

b. Bărbații dețin, de asemenea, cele mai multe posturi de director general. Din totalul de 109 posturi ocupate, bărbații dețin 76 (69,72%), restul revenind femeilor: 33 (30,28%).

c. Decalajul între femei și bărbați se diminuează la funcția de director general adjunct. Astfel, din totalul de 105 posturi ocupate, numai 58 (55,24%) revin bărbaților, restul de 47 (44,76%), femeilor.

În ceea ce privește analiza pe categoriile de posturi corespunzătoare nivelului decizional 2, situația se prezintă astfel:

d. Peste 2/3 din funcțiile de directori sunt ocupate de bărbați. Din totalul posturilor în număr de 1.648, din care 1.376 ocupate, 935 (67,95%) aparțin bărbaților, restul 441 (32,05%) femeilor.

e. Tendința de ocupare preponderentă de către bărbaţi a posturilor de directori este prezentă și în ceea ce privește ocuparea posturilor de directori adjuncți. Astfel, din totalul de 837 posturi din care 712 ocupate, bărbații dețin 381 posturi (53,51%) iar femeile 331 (46,49%).

10

f. La acest nivel de reprezentare și grad decizional, cele mai multe posturi sunt cele de șef serviciu: 3.746 din care 3.190 ocupate (restul de 556 fiind vacante). Majoritatea acestor posturi sunt ocupate de femei: 1.911 (59,90%) respectiv 1.279 (40,10%) bărbaţi.

g. Tendința de crestere a ponderii femeilor în posturile decizionale pe măsura scăderii nivelului de decizie a acestora se manifestă și în ceea ce privește ocuparea posturilor de șef birou. Din totalul acestora de 2.445, din care 2.067 ocupate, 1.094 (52,93%) revin femeilor, restul bărbaților: 973 (47,07%).

h. Numărul total al funcțiilor asimilate este de 1.245, din care 1.021 sunt ocupate (restul de 224 fiind vacante). Majoritatea acestor functii sunt ocupate de bărbați: 552 (54,10%) față de 469 (45,90%) femei.

5. Participarea la nivelul ministerelor la procesul decizional, pe criteriu de sex Tabelele reprezentând participarea femeilor şi bărbaţilor la gradele de decizie 1 şi 2, nivelele de reprezentare A şi B, pentru fiecare minister, sunt anexate (Anexele 3 – 20).

5.1 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (Anexa 3) Totalul posturilor de decizie 1 + 2, nivel A și nivel B, este de 1.077, din care 949 ocupate (128 vacante). Din totalul posturilor ocupate, majoritatea sunt deținute de femei: 558 (58,80%), restul de bărbați 391(41,20%).

0

200

400

600

800

1000

1200

1077 128 949 558 391

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

În Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, totalul posturilor de decizie 1 și 2 este de 55, din care vacante 9. Marea majoritate a acestor posturi sunt ocupate de femei: 34 (73,91%) respectiv 12 (26,09%) bărbați. Preponderența femeilor în posturi decizionale se menține și în institutiile aflate în subordinea/autoritatea ministerului3. Din totalul posturilor decizionale de grad 1 și 2, de 1.022 din care 903 ocupate, femeile ocupă 524 (58,02%) iar bărbații 379 (41,07%). La nivelul ministerului, totalul posturilor de grad decizional 1 este de 8, din care 2 vacante. Toate cele 6 posturi decizionale de grad 1 sunt ocupate de femei. Poziția dominantă a femeilor în posturile de decizie se menține și în cazul posturilor de grad 2. Din totalul de 47 posturi din care 40 ocupate, femeile dețin 28 (70%), restul revin bărbaților 12 (30%).

3 Au fost culese date şi pentru Agentia Nationala pentru Prestatii Sociale si unitatile deconcentrate ale acesteia la nivel local, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Agentiile judetene de Ocupare, Inspectia Muncii si Inspectoratele Teritoriale de Munca precum si Casa Nationala de Pensii Publice si casele judetene de pensii).

11

Aceeași situație referitoare la poziția decizională a femeilor o întâlnim și la nivelul de reprezentare B. La acest nivel, totalul posturilor de decizie grad 1 este de 7, din care 5 ocupate. Din totalul posturilor ocupate, 4 sunt ocupate de femei. De asemenea, din totalul posturilor de decizie de grad 2 (de 1.015, din care 898 ocupate), 520 (57,91%) sunt ocupate de femei și 378 (42,09%) de bărbați. Precizăm că la gradul decizional 2 au fost introduse și funcții asimilate din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, în număr de 14 posturi (13 femei si 1 bărbat): medic șef secție, medic șef laborator, medic șef compartiment, medic șef ambulatoriu, farmacist șef, asistent șef.

5.2 Ministerul Finanţelor Publice (Anexa 4) Totalul posturilor decizionale 1 și 2, nivelele A și B este de 3.312, din care 2.677 ocupate (635 vacante). Din totalul posturilor ocupate, majoritatea sunt deținute de femei: 1.504 (56,18%) respectiv 1.173 (43,82%) bărbaţi.

0

1000

2000

3000

4000

3312 635 2677 1504 1173

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate

Femei Barbati

La nivelul A (ministerul), totalul posturilor de decizie grad 1 și 2 ocupate este de 149, marea majoritate a acestora revenind femeilor: 106 (71,14%) respectiv 43 (28,86%) bărbați. Aceeași situație se întâlnește și la nivelul de reprezentare B. Din cele 3.118 posturi decizionale 1 și 2, din care 2.528 ocupate, peste jumătate revin femeilor: 1.398 (55,30%) femei și 1.130 (44,70%) bărbați. Totalul posturilor ocupate grad decizional 1 nivel A este de 39, 24 (61,54%) revenind femeilor, restul bărbaţilor: 15 (38,46%). În ocuparea posturilor de grad 2, ponderea femeilor este și mai mare: 82 (74,55%) față de 28 (25,45%) bărbați, dintr-un total de 110 posturi ocupate. La nivelul de reprezentare B, acolo unde au fost avute în vedere și funcțiile asimilate din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (612 posturi de trezorier șef, comisar șef secție, șef administrație etc.), posturile de decizie de grad 1 sunt ocupate mai ales de bărbați: 19, față de 11 femei. Situația se inversează în ceea ce priveşte gradul decizional 2, femeile deținând ponderea ocupării acestor posturi: 1.387 (55,52%) femei și 1.111 bărbați.

5.3 Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (Anexa 5) Bărbaţii deţin majoritatea posturilor de decizie: din totalul de 93 posturi grad 1 şi 2, nivel A şi B (din care 90 ocupate), bărbaţii reprezintă 53,33% iar femeile 46,67%.

12

0

20

40

60

80

100

93 3 90 42 48

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

Ponderea superioară a bărbaţilor în poziţii decizionale este dată de nivelul de reprezentare B. Astfel, dacă la nivelul ministerului în ocuparea poziţiilor decizionale de grad 1 şi 2 (53 posturi) femeile au un procent de reprezentare mai mare - 31 (58,49%) femei și 22 (41,51%) bărbați, la nivelul B bărbaţii sunt cei care deţin o pondere semnificativă: 70,27% bărbaţi faţă de 29,73% femei.

5.4 Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (Anexa 6) Şi în acest minister, în posturile decizionale 1 şi 2, nivelele A și B (de 274, din care 264 ocupate), bărbaţii sunt majoritari: 56,06% respectiv 43,94% femei.

0

50

100

150

200

250

300

274 10 264 116 148

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

Ponderea superioară a bărbaţilor în poziţii decizionale este dată tot de nivelul de reprezentare B. Dacă la nivelul ministerului gradele decizionale 1 şi 2 (75 posturi) sunt ocupate în proporţie de 61,33% femei și 38,67% bărbați, pentru nivelul B situaţia se inversează: 62,96% bărbați şi 37,04% femei.

5.5 Ministerul Sănătăţii (Anexa 7) În acest minister femeile deţin ponderea în ocuparea posturilor de decizie grad 1 şi 2, nivelele de reprezentare A şi B: 389 (61,75%) femei și 241 (38,25%) bărbați (din totalul de 630 posturi ocupate).

13

0

200

400

600

800

670 40 630 389 241

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

Atât la nivelul ministerului cât şi la nivelul B, ponderea gradului de ocupare a posturilor decizionale de către cele două sexe este aproximativ aceeaşi: 61,90% femei și 38,10% bărbați la nivel A şi 61,74% femei și 38,26% bărbați la nivel B. Ca o particularitate, remarcăm faptul că dacă la nivelul ministerului raportul între femei şi bărbaţi în ocuparea posturilor de decizie 1 şi 2 este aproximativ acelaşi cu cel general (din 10 posturi decizionale 6 sunt ocupate de femei și 4 de bărbați), la nivelul de reprezentare B posturile decizionale de grad 1 sunt ocupate preponderent de bărbaţi 66,67% (33,33% femei) pe când cele de grad 2, preponderent de femei 61,88% (38,12% bărbați).

5.6 Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (Anexa 8) Pe ansamblu, gradele de decizie din acest minister sunt „masculinizate”. Din totalul de 983 posturi de conducere ocupate la grad 1 şi 2, nivele de reprezentare A şi B, 554 (56,36%) sunt ocupate de bărbați şi 429 (43,64%) de femei.

0

500

1000

1500

1099 116 983 429 554

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate

Femei Barbati

 

Ponderea masculină în posturile de decizie este dată de structurile deconcentrate ale ministerului şi instituţiile aflate în subordinea/autoritatea acestuia. Astfel, dacă la nivelul A (ministerul) posturile decizionale 1 şi 2 sunt ocupate în proporţie de 54,17% femei faţă de 45,83% bărbaţi (din totalul de 48 posturi ocupate), la nivelul B posturile de decizie 1 şi 2, mult mai numeroase (1.046 din care 935 ocupate), sunt ocupate de 56,90% bărbaţi şi 43,10% femei.

5.7 Ministerul Apărării Naţionale (Anexa 9) La nivelul ministerului, poate surprinzător, posturile de decizie 1+2 (101 din care 87 posturi ocupate) revin în proporţie de 59,77% femeilor şi 40,23% bărbaţilor (instituţia nu a transmis date pentru nivelul de reprezentare B, prin urmare interpretarea acestora s-a făcut doar pentru nivelul A).

14

0

20

40

60

80

100

120

101 14 87 52 35

Total posturi decizionale

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

Însă, dacă la gradul de decizie 1 cele 2 posturi ocupate revin în mod egal celor două sexe, gradul de decizie 2 este ocupat preponderent de femei: din 85 posturi ocupate (din totalul de 98 posturi), 51 (60,0%) revin femeilor şi 34 (40,0%) bărbaților.

5.8 Ministerul Administraţiei şi Internelor (Anexa 10) Aşa cum era de aşteptat, din totalul posturilor de decizie 1+2 nivele A si B, 402 posturi (din care 285 ocupate), 160 (56,14%) sunt ocupate de bărbați şi 125 (43,86 %) de femei.  

0

100

200

300

400

500

402 117 285 125 160

Total posturi decizionale

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

 

Atât la nivelul de reprezentare A cât şi la B, posturile de decizie 1 şi 2 sunt ocupate în mai mare măsură de bărbaţi: 54,55%, respectiv 56,27%. O situaţie aparte ce merită a fi semnalată se întâlneşte la nivelul de reprezentare B. Din analiza datelor se constată că dacă posturile de decizie de grad 1 (88 ocupate) sunt deţinute aproape în totalitate de bărbaţi (89,77%) cele de nivel inferior acestora (175 ocupate) revin preponderent femeilor (60,57%).

5.9 Ministerul Afacerilor Externe (Anexa 11)

Din totalul posturilor ocupate, majoritatea posturilor de decizie 1 şi 2, nivele A și B revin bărbaţilor: 52 (57,14 %) faţă de 39 (42,86%) femei.

15

0

20

40

60

80

100

99 8 91 39 52

Total posturi decizionale  

Posturi vacante

Posturi ocupate

Femei Barbati

În minister, ponderea bărbaţilor în posturile de decizie 1 şi 2 este de peste jumătate (48 posturi ocupate, din care 59,26% de bărbaţi); ponderea bărbaţilor la gradul 1 este mult mai mare (78,57%) decât la gradul 2 (55,22%). La nivelul B, din 10 posturi grad 1 şi 2 ocupate, 6 revin femeilor şi 4 bărbaţilor.

5.10 Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (Anexa 12)

Distribuţia femeilor şi a bărbaţilor în posturi de conducere la ambele grade decizionale şi nivele de reprezentare este aproximativ egală: 288 (49,57%) femei și 293 (50,43%) bărbați.

0

100

200

300

400

500

600

591 10 581 288 293

Total posturi decizionale  

Posturi vacante

Posturi ocupate

Femei Barbati

 

Dacă la nivelul de reprezentare A această distribuţie relativ egală se menţine atât la gradul 1 cât şi la gradul 2, la nivelul de reprezentare B se remarcă faptul că dacă gradul 1 este ocupat în cea mai mare măsură de bărbaţi (7 din 8 posturi), gradul 2 este ocupat majoritar de femei: 556 posturi ocupate, din care 279 (50,18%) femei şi 277 (49,82%) bărbaţi)

5.11 Ministerul Justiţiei (Anexa 13) Dintr-un total de 863 posturi ocupate, bărbaţii reprezintă aproape 2/3 din ocupanţii posturilor decizionale 1 şi 2, nivele A şi B: 547 (63,38 %) bărbați respectiv 316 (36,62%) femei.

16

0

500

1000

1500

1330 467 863 316 547

Total posturi decizionale

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

 

Se remarcă faptul că în minister, din 10 posturi decizionale de grad 1 şi 2, 7 sunt ocupate de femei; însă, dacă la gradul 1 din cele 2 posturi ocupate unul este ocupat de o femeie iar celălalt de un bărbat, la gradul 2 femeile ocupă majoritatea acestor posturi: 22 (73,33%) (dintr-un total de 30 posturi ocupate). Ponderea masculină a poziţiilor de decizie este dată de nivelul de reprezentare B. Astfel, dacă la gradul 1, din cele 3 posturi de decizie ocupate 2 sunt ocupate de bărbaţi, la gradul 2 din totalul de 829 posturi ocupate, 536 (64,66%) revin bărbaţilor şi 293 (35,34%) femeilor.

5.12 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (Anexa 14)

Contrar unor opinii conform cărora, dat fiind obiectul său de reglementare, ministerul este „dominat” de femei, diferenţa de gen ce exista în ocuparea posturilor de decizie la ambele nivele este puțin semnificativă: 256 (53,56 %) femei faţă de 222 (46,44%) bărbaţi .  

0

200

400

600

800

622 144 478 256 222

Total posturi decizionale

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

În minister, în ceea ce priveşte posturile decizionale 1 şi 2, situaţia se prezintă inversată faţă de situaţia generală; din totalul de 34 posturi ocupate, 22 aparţin bărbaţilor şi numai 12 femeilor. Acest raport de aproape ½ se menţine atât în cazul gradului 1 (8 bărbaţi din 13 posturi) cât şi gradului 2 (14 bărbaţi din 21 posturi). La nivelul B, ponderea femeilor în ocuparea gradelor decizionale 1 şi 2 este cu puţin mai mare decât cea a bărbaţilor: 244 (54,95%) femei şi 200 (45,05%) bărbaţi, din totalul de 444 poziţii ocupate. Însă, dacă la gradul 1 bărbaţii sunt mai numeroşi decât femeile, 70 (56%) bărbaţi respectiv 55 (44%) femei dintr-un total de 125 posturi ocupate, la gradul 2 situaţia se inversează: 189 (59,25%) femei şi 130 (40,75%) bărbaţi (din 319 posturi ocupate).

17

5.13 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri 4 (Anexa 15) La nivelul A, din totalul posturilor decizionale gradele 1 şi 2 ( de 84 din care 77 ocupate), ponderea femeilor este superioară celei a bărbaţilor: 44 (57,14%) femei și 33 (42,86%) bărbați.

0

20

40

60

80

100

84 7 77 44 33

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

Şi la gradul de decizie 1 şi la gradul de decizie 2 ponderea femeilor este superioară: 16 femei din 31 posturi de gradul 1, respectiv 28 (60,87%) femei din 46 posturi, de gradul 2.

5.14 Ministerul Mediului şi Pădurilor (Anexa 16)

Bărbaţii deţin majoritatea posturilor de decizie de grad 1 şi 2, nivele A şi B: 628 (56,73%) bărbați şi 479 (43,27%) femei (din totalul de 1.107 posturi ocupate).

0

200

400

600

800

1000

1200

1151 44 1107 479 628

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

La nivelul de reprezentare A, situaţia se inversează, în sensul că femeile deţin o pondere mai mare în totalul celor 70 posturi ocupate: 47 (67,14%) femei şi 23 (32,86%) bărbaţi. La acest nivel, femeile care ocupă gradul decizional 2 înregistrează o pondere de 70%. Ponderea superioară la total a bărbaţilor se datorează distribuţiei de gen a posturilor de nivel B: 605 (58,34%) bărbați şi 432 (41,66%) femei. Dacă gradul de decizie 1 este ocupat în totalitate de bărbaţi (9 posturi din 9), la gradul 2 din 1.028 posturi ocupate, 57,98% revin bărbaţilor.

4 MECMA nu are reprezentare la nivelul B, implicit nici la gradele de decizie 1 şi 2

18

5.15 Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (Anexa 17)

Şi la acest minister bărbaţii deţin majoritatea posturilor ocupate de grad 1 şi 2, nivele A şi B: 41 (67,21%) bărbați şi 20 (32,79%) femei, dintr-un total de 61 posturi ocupate.

0

20

40

60

80

62 1 61 20 41

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

Ponderea superioară a bărbaţilor în poziţii decizionale este dată tot de nivelul B. Dacă în minister femeile deţin 63,16% din poziţiile de decizie, la nivelul B, din totalul de 42 posturi ocupate, 34 (80,96%) revin bărbaților şi 8 (19,05%) femeilor.

5.16 Secretariatul General al Guvernului (Anexa 18)

Majoritatea posturilor de decizie sunt ocupate de femei: 184 (59,93%) femei și 123 (40,07%) bărbați, dintr-un total de 307 posturi ocupate.

0

100

200

300

400

342 35 307 184 123

Total posturi

Posturi vacante

Posturi ocupate Femei Barbati

Cu toate acestea, la nivelul A, din 24 posturi ocupate, 15 revin bărbaților şi doar 9 femeilor. Ponderea superioară a femeilor la total este dată de nivelul B unde, din 282 posturi decizionale ocupate, 175 (62,06%) revin femeilor și 107 (37,94%) bărbaților. La acest nivel, dacă numai 5 femei ocupă posturi de grad 1 (din 16 ocupate), posturile de grad 2 revin cu prioritate femeilor: 170 (63,90%) femei, din 266 posturi ocupate.

5.17 Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul şi Departamentul

Afacerilor Europene5 (Anexa 19 respectiv Anexa 20) Niciuna din cele două instituţii nu are reprezentare la nivelul B iar numărul de poziţii decizionale gradele 1 şi 2 pentru nivelul A, este redus.

5 Momentul zero în raportarea datelor l-a reprezentat luna august 2011

19

La Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, toate cele 3 posturi de decizie (unul grad 1 şi doua grad 2) sunt ocupate de femei. La Departamentul pentru Afaceri Europene, din totalul de 8 posturi decizionale toate la gradul 2, 6 sunt ocupate de femei şi 2 de bărbaţi.

6. Ordonarea instituţiilor administraţiei publice după criteriul ocupării de gen a nivelelor de decizie

6.1 Instituţii cu pondere feminină, gradele 1 şi 2, nivelele A şi B Interpretând fiecare instituţie ca o entitate de sine stătătoare, ministerele cu pondere feminină - primele 5, având peste 50% femei reprezentate în posturi de decizie - se repartizează astfel:

1. Ministerul Sănătăţii, în care femeile deţin 61,75% poziţii de decizie. 2. Secretariatul General al Guvernului, cu 59,93% femei în posturi de decizie. 3. Ministerul Apărării Naționale, cu 59,77% femei la nivel decizional. 4. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, având 58,80% femei în poziţii de

decizie. 5. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri (fără reprezentare la nivel B)

cu 57,14% femei în poziţii de decizie.

6.2 Ponderea femeilor în ministere (nivel A), grad de decizie 1 şi 2 1. Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale: 73,91% 2. Ministerul Finanţelor Publice: 71,14% 3. Ministerul Justiţiei: 70,97%

6.3 Ponderea femeilor în instituţii (nivel B), grad de decizie 1 şi 2 1. Secretariatul General al Guvernului: 62,06% 2. Ministerul Sănătăţii: 61,74% 3. Ministerul Afacerilor Externe: 60%

6.4 Instituţii cu pondere masculină, gradele 1 şi 2, nivele A şi B 1. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional: 67,21% 2. Ministerul Justiţiei: 63,38% 3. Ministerul Afacerilor Extene: 57,14% 4. Ministerul Mediului şi Pădurilor: 56,73% 5. Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: 56,36%.

20

6.5. Ponderea bărbaţilor în ministere (nivel A), grad de decizie 1 şi 2 1. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: 64,71% 2. Secretariatul General al Guvernului: 62,50% 3. Ministerul Afacerilor Externe: 59,62% 6.6. Ponderea bărbaţilor în instituţii (nivel B), grad de decizie 1 şi 2 1. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional: 80,95% 2. Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: 70,27% 3. Ministerul Justiţiei: 64,66%

7. Concluzii Analiza nu a avut în vedere poziţiile de demnitar, respectiv ministru, secretar de stat, preşedinţi cu rang de secretar de stat şi posturile ocupate de consilieri personali ai acestora. Datele și rezultatele analizei referitoare la implicarea femeilor și a bărbaților în poziții de decizie în administrația publică sunt pe alocuri radical diferite față de concluziile unor studii anterioare. Principalele concluzii ale prezentei analize, sunt: 1. La nivel naţional, peste jumătate din posturile de decizie în administrația publică

centrală sunt ocupate de femei.

2. În ministere, majoritatea posturilor de decizie sunt ocupate de femei. Ponderea acestora în posturi de decizie atât de grad 1 cât și de grad 2, este mai mare decât cea existentă la nivel național.

3. Ponderea femeilor în ocuparea pozițiilor de decizie corespunzătoare gradului decizional 2 este mai mare decât cea a femeilor ce ocupă poziții corespunzătoare gradului decizional 1.

4. Ponderea femeilor care ocupă poziții de decizie este mai mare în ministere decât în unităţile deconcentrate ale acestora de la nivel local, instituţiile aflate în subordinea/autoritatea acestora şi alte organe de specialitate organizate în subordinea ministerelor.

5. În instituțiile de nivel B, practic, femeile și bărbații ocupă în mod egal funcțiile de decizie. Însă, dacă funcțiile corespunzătoare gradului decizional 2 sunt preponderent ocupate de femei, cele corespunzătoare gradului decizional 1 sunt ocupate în foarte mare măsură de bărbați.

6. La ambele nivele de reprezentare A și B, dacă posturile de conducere corespund unui grad de decizie mai scăzut, atunci probabilitatea ca femeile să ocupe aceste posturi este mai mare.

La ambele grade de decizie, fie gradul decizional 1 fie gradul decizional 2, dacă un post decizional este mai înalt, atunci probabilitatea ca el să revină unui bărbat este mai

21

mare. Analog, dacă gradul de subordonare a unui post decizional este mai mare, atunci probabilitatea ca acesta să fie ocupat de către o femeie, este mai mare.

7. Ocuparea preponderent feminină a poziţiilor de conducere executivă în administrația publică centrală, la ambele grade decizionale, o întâlnim îndeosebi în Ministerul Sănătății, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Apărării Naționale și Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Poziţiile de vârf deţinute în “feminizarea” deciziei de către Ministerul Sănătății și Secretariatul General al Guvernului se datorează gradului de ocupare de către femei a funcțiilor de decizie la nivelul B.

8. Dacă la nivelul ministerelor (nivelul de reprezentare A) gradul de participare la decizie a femeilor este cel mai mare în Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale urmat de Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, la nivel local și în instituții aflate în subordinea/autoritatea acestora (nivel de reprezentare B), ponderea femeilor ce ocupă poziții de decizie este cea mai mare în Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Externe.

9. “Ministerele masculine” din punct de vedere al conducerii executive la ambele grade decizionale, în care ponderea ocupării pozițiilor decizionale revine bărbaților, sunt: Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Justiţiei (în principal datorită nivelului B), Ministerul Afacerilor Extene, Ministerul Mediului şi Pădurilor și Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

10. Dacă la nivelul ministerelor (nivelul de reprezentare A) gradul de ocupare a poziţiilor de decizie de către bărbaţi este cel mai mare în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Secretariatul General al Guvernului şi Ministerul Afacerilor Externe, la nivel local și în instituții aflate în subordinea/autoritatea acestora (nivel de reprezentare B), ponderea bărbaţilor în ocuparea pozițiilor de decizie este cea mai mare în Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Ministerul Justiţiei.


Recommended