STUDIU EVALUARE ADECVAT Ă VÂNTarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... ·...

KELAVENT ALFA STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

MEDIU CONSULTING 1

2011

FE

RM

E D

E V

ÂN

T

STUDIU EVALUARE ADECVAT Ă

« AMENAJARE PARC EOLIAN CU 17 TURBINE

IDENTICE »

Municipiul Tecuci, jude ţul Gala ţi


MEDIU CONSULTING 2

STUDIU EVALUARE ADECVAT Ă

AMENAJARE PARC EOLIAN CU 17 TURBINE IDENTICE

Municipiul Tecuci, jude ţul Gala ţi

Beneficiar: SC KELAVENT ALFA SRL

Elaborator: SC MEDIU Consulting SRL, Gala ţi

2011


MEDIU CONSULTING 3

Prefa ţă

Studiile recente arătat că parcurile eoliene moderne la a căror amplasare s-a ţinut

cont de studii de pre-construcţie care au arătat importanţa zonelor din punct de vedere

conservativ, nu au un efect advers semnificativ asupra populaţiilor de păsări, lilieci precum

şi asupra habitatelor, plantelor şi a celorlalte componente ale biodiversităţii (nevertebrate,

amfibieni, reptile, mamifere etc.).

SC KELAVENT ALFA SRL îşi asumă toate precauţiile pentru evitarea producerii

oricărui impact semnificativ. Producerea de energie electrică din energie eoliană este

nepoluantă – în comparaţie cu alte metode de producere a energiei şi poate să contribuie

la eliminarea cauzelor produse de schimbările climatice.

Prima şi cea mai importantă acţiune de diminuare a efectului parcurilor eoliene este

aceea de a realiza un studiu primar asupra biodiversităţii, deoarece trebuie cunoscute cu

exactitate speciile care vor fi afectate şi în ce fel. Având în vedere faptul că unul din

principiile de bază ale UE îl reprezintă o politică integrată pentru mediul înconjurător, pare

firesc ca dezvoltarea energiilor regenerabile să fie compatibilă cu conservarea

biodiversităţii, în cadrul căreia trebuie incluse teritoriul, peisajul, solul, flora şi fauna.

Principalele scopuri ale evalu ării sunt:

� de a furniza informaţii de bază privind speciile şi habitatele de interes comunitar din

zonă;

� de a furniza informaţii care ar putea ajuta în proiectarea parcului eolian astfel încât

expunerea speciilor de păsări de interes comunitar la posibilele coliziuni cu

turbinele să fie cât mai redusă;

� de a stabili masuri de reducere a impactului planului propus cu scopul de a

minimiza efectele asupra biodiversităţii locale.

Obiectivele specifice ale studiului:

� de a identifica tipurile de habitate naturale;

� de a identifica speciile de păsări care folosesc aria de studiu pe tot parcursul

anului, cu precădere în timpul migraţiilor şi în perioadele de cuibărit;

� de a descrie cantitativ şi calitativ abundenţa relativă şi folosirea temporală şi

spaţială, de către speciile de păsări, a ariei de studiu în timpul zilei;

� de a identifica zonele din cadrul ariei de studiu folosite intens de păsări şi lilieci

şi care ar putea prezenta un risc mai ridicat pentru aceste specii prin

dezvoltarea amplasamentelor;


MEDIU CONSULTING 4

� de a stabili dacă în zonă cuibăresc specii de păsări răpitoare şi daca da, de a

determina distribuţia spaţială a cuiburilor în zona de studiu;

� de a stabili distribuţia şi densitatea specii importante în aria de studiu;

� de a determina speciile şi locaţiile păsărilor răpitoare care iernează în aria de

studiu.

1. Informa ţii privind planul propus

1.1. Informa ţii privind planul propus: denumirea, descrierea, ob iectivele

acestuia, informa ţii privind produc ţia care se va realiza, informa ţii despre materiile

prime, substan ţele sau preparatele chimice utilizate

Denumirea proiectului: „ Amenajare Parc Eolian cu 17 Turbine

Identice „ amplasate înextravilanul Municipiului Tecuci, judeţul Galaţi.

Titularul planului : SC KELAVENT ALFA SRL.

Descrierea proiectului: Proiectul de investiţie Parc eolian, propune lucrări de

organizare şantier pentru modernizarea drumurilor de exploatare, construire drumuri de

acces, realizarea fundaţilor, a platformelor macara precum si lucrări de montaj/construcţie,

realizarea racordurilor electrice, necesare pentru amplasarea a 17 centrale eoliene cu

puterea nominală de maxim 2 MW/turbină şi o putere instalată de maxim 34 MW /parc

conform ATR, cu scopul obţinerii energiei electrice prin valorificarea potenţialului eolian din

zonă.

Societatea urmăreşte producerea de energie eoliană în locaţia din extravilanul

municipiului Tecuci în partea de sud-vest.

Proiectul se realizează în scopul producerii şi furnizării de energie regenerabilă şi

atingerii ţintelor naţionale privind producţia de energie electrică din surse regenerabile, a

stimulării realizării investiţiilor privind protecţia mediului şi asigurarea securităţii energetice

a României.

Zona destinată implementării proiectului s-a stabilit în urma studiilor potenţialului

eolian existent (regularitatea fluxurilor de aer şi condiţiile optime de viteză a vântului), fiind

desemnată ca propice dezvoltării unor proiecte (parcuri eoliene) de producere a energiei

din surse regenerabile.

Dispunerea turbinelor in teren a urmărit obţinerea unui randament aerodinamic atât

pentru fiecare turbină în parte, cât şi pentru întreg ansamblul eolian. Aceasta ţine cont de

panta terenului şi direcţia principală a vântului pe parcursul unui an calendaristic.


MEDIU CONSULTING 5

Descrierea obiectivelor propuse

Proiectul analizat compus din 17 turbine eoliene de producere a energiei electrice

amenajat în extravilanulul municipiului Tecuci prevede realizarea urmatoarelor obiective:

� amplasare 17 turbine eoliene cu putere maximă 2 MW/turbină in limita ATR de

maxim 34 MW.;

� Constructii suport pentru realizarea parcului eolian;

Din cadrul-suport al parcului, construcţiile vor ocupa următoarele suprafeţe:

� Fundaţii turbine – 4386 mp (258 mp pentru o turbină cu fundaţia aferentă) din

care suprafata ocupata definitiv 476 mp (28 mp /turbina inelul suprateran)

� Platforme de montaj – 25.636 mp (1508 mp – suprafaţa ocupată de o platformă)

� Drumuri de acces la turbine – 14.300 mp

� Componente electrice - 306 mp (post de transformare (18 mp) care se

amplaseaza la o distanta de 5 m de fiecare turbina eoliana, intr-o cabina de unde energia

electrica este transportata la statia de conexiuni care face legatura cu linia de inalta

tensiune) ;

� Traseu conexiune LEA pe distanta de cca 7 km la statia electrică 110 kV Tecuci.

Pentru organizarea de santier (depozit materiale + baraca + WC ecologic + parc

auto) se va rezerva o suprafata de 300 - 350 mp, din care depozitul de materiale va ocupa

o suprafata de 140 mp, iar parcul de masini si utilaje (elefant si betoniera sau pentru

macara) o suprafata de 100 mp. Acestea se vor amplasa pe o platforma realizata din

pietris.

Etapele propuse în realizarea proiectului propus pr in plan sunt realizate

cronologic astfel:

Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele propuse:

� delimitarea zonelor de lucru, in conformitate cu etapele de executie si cu

planurile de situatie intocmite de proiectant;

� realizarea organizarii de santier;

� realizarea de lucrari de reabilitare a drumurilor de exploatare agricola existente

cat si a drumurilor de acces in interiorul parcelelor, pentru a permite accesul utilajelor;

� realizarea platformelor de montaj ;

� realizarea fundatiilor turbinelor eoliene;

Etapa a II - a – Lucrări de montaj şi electro ce cuprind:

� construirea/montarea turbinelor;


MEDIU CONSULTING 6

� realizarea posturilor de transformare aferente fiecărei turbine;

� realizarea conexiunilor turbinelor eoliene la posturile de transformare;

� realizarea conexiunii la statia electrica 110 kV Tecuci;

Etapa a III - a – Funcţionare:

� probe tehnologice si punerea în funcţiune a proiectului.

� management şi întreţinere.

Etapa I. - Lucrări de construcţii

Lucrările efectuate pentru amenajarea amplasamentului, fundaţiilor, platformelor de

operare presupun realizarea unei etape de organizare de şantier ce cuprind:

� amenajare perimetru construcţii, transport utilaje şi echipamente ale

antreprenorului care să-i permită satisfacerea obligaţiilor de execuţie şi calitate precum şi

cele privind controlul execuţiei.

� aprovizionare cu materiale, instalaţii şi dispozitive, necesare execuţiei în

conformitate cu prevederile din proiect şi normativele în vigoare.

Organizarea de şantier va presupune intervenţia cu utilaje de construcţie într-un

număr limitat de locaţii, astfel încât să se respecte ordinea operaţiunilor (delimitare,

trasare, excavare, pregătire cofraje, turnare beton, aducerea terenului la cota + 0,00,

montaj, probe) şi să se scurteze la minim timpul de execuţie.

În cadrul organizării de şantier lucrările identificate se referă la:

� stabilirea baracamentelor;

� modul de desfăşurare a circulaţiei pe durata de execuţie a lucrărilor;

� modul de depozitare al materialelor folosite;

� numărul de utilaje de construcţie necesar;

� instruirea personalului angrenat în realizarea lucrărilor.

Lucrările de construcţii/montaj se vor derula după marcarea şi delimitarea pe teren a

amplasamentului destinat realizării proiectului, în conformitate cu etapele de execuţie şi cu

planurile de situaţie executate de proiectant. Astfel zonele în care se lucrează vor fi

împrejmuite corespunzător pentru a se evita accesul direct al persoanele străine pe

şantier. Împrejmuirea este realizată cu stâlpi metalici verticali, înfipţi în teren pentru a

garanta o perfectă stabilitate la acţiunea vântului, cu bare dispuse orizontal şi împrejmuire

metalică semnalizată cu benzi colorate şi reflectorizante.


MEDIU CONSULTING 7

Faza preliminară lucrărilor de construcţie fundaţii şi montaj a turbinelor eoliene,

presupune realizarea unei zone de depozitare, în zona centrală a parcului eolian, astfel

încât să faciliteze accesul rapid la punctele de lucru, aceasta zonă va depozita materiale şi

va fi utilizată şi ca zonă de parcare pentru utilajele ce deservesc organizarea de şantier.

Componentele turbinelor vor fi descarcate intr-unul din porturile de la Dunăre, Tulcea

sau Brăila şi transportate către locaţia Parcului Eolian Tecuci cu mijloace de transport

speciale.

Materialele şi echipamentele vor fi aduse pe amplasament folosind infrastructura

rutieră existentă din zonă respectiv DJ 252 H care leaga oraşul Tecuci de localitatea

Furceni.

Drumurile de acces din cadrul parcului eolian sunt atat drumuri de exploatare

agricola existente care vor fi reabilitate astfel incat sa suporte sarcini mari de transport, cât

şi drumuri noi care in perioada de constructie vor fi utilizate pentru transportul

echipamentelor si materialelor, iar in perioada de exploatare a centralei electrice eoliene la

operatiuni de intretinere, reparatiiş acces la turbinele electrice.

Reabilitarea drumurilor de exploatare existente va consta in nivelarea, compactarea

şi pietruirea lor. Drumurile de acces propuse vor fi construite tinand cont de topografia

zonei, structura solurilor, investigatiile geotehnice. O parte din aceste drumuri, sunt deja

pietruite, ele deservind fermele agricole din zonă.

Pentru a permite accesul materialelor, utilajelor si pentru a suporta sarcini mari de

transport, drumurile de acces trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

� latimea maxima de 5 m a benzii de rulare in linie dreapta;

� inclinare longitudinala maxim 7-8º;

� inclinarea laterala maxim 2 º;

� masa maxima suportata de 15 t/osie;

� presiunea maxima suportata de axul drumului sa fie de minimum 200 kN/mp;

� raza de curbura 25 m;

� compozitia constructiva a drumului de acces trebuie permita o drenare eficienta

a apelor pluviale catre rigole;

� sistemele de rigole adiacente drumurilor de acces trebuie să asigure drenajul

apelor către zonele libere.

Suprafata totala a drumurilor de acces noi si modernizate este de 14.300 mp.


MEDIU CONSULTING 8

Platformele de montaj a turbinelor eoliene sunt proiectate si construite sa reziste la

solicitari si presiuni mari suportand macarale de mare tonaj.

Platformele de montaj trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

� inclinarea maxima laterala si longitudinala a platformei trebuie sa fie de maxim

2º;

� platforma trebuie sa reziste la presiuni exercitate de minimum 200 kN/mp;

� inclinarea laterala a peretilor platformei trebuie sa fie de maxim 45 º;

� diferenta inaltimii dintre platforma si fundatia turbinei nu trebuie sa depaseasca

5m;

� zona de livrare echipamente trebuie sa fie adiacenta platformei de montaj, fiind

in zona de operare a bratului macaralei.

Platformele de montaj nu sunt constructii permanente fiind utilizate doar la

asamblarea turbinelor eoliene

Suprafata totala a platformelor de montaj este de 25.636 mp .

Zona de livrare echipamente este adiacentă platformei fiind situată în raza de

operare a braţului macaralei.

Topografia zonei, suprafaţa terenului, caracteristicile solului, direcţia drumurilor de

exploatare sunt factori ce influenţează proiectarea căilor de acces şi implicit a platformelor

de operare a macaralei. Platformele de operare şi căile de acces sunt proiectate şi

construite în special să reziste la solicitări şi presiuni deosebite suportând în special

masele utilajelor, a camioanelor de transport utilaje şi echipamente, macarale de mare

tonaj.

Suprafeţele proiectate suportă presiuni extreme în ceea ce priveşte asamblarea şi

ridicarea componentelor turbinei eoliene, masa totală poate ajunge până la 100 t.

Fundatii.

Realizarea fundaţiilor din beton armat va avea caracteristicile în funcţie de structura

litologică a terenului din amplasament. Fundaţia pentru turn va fi executată în funcţie de

solicitările statice şi dinamice suferite de turn, acest lucru depinzând de clasa de vânt în

care se încadrează locaţia; de asemenea fundaţia va fi dimensionată în funcţie de

geologia terenului şi factorii caracteristici zonei. Întreg ansamblul se montează pe o

fundaţie circulara cu diametrul de 5.5 m din beton armat cu bare de oţel-beton PC52,

adâncimea de fundare fiind de 1,650 m sub nivelul initial. Fundatia consta dintr-o fundatie

placa si un montant de 0,55 m inaltime si diametrul de 4,20 m.


MEDIU CONSULTING 9

Stratul de umplutura se realizeaza in jurul pilonului astfel incat sa se asigure forma

initiala a terenului, ramanand vizibil numai pilonul, si un trotuar de 1 m latime in jurul

acestuia.

Dupa realizarea montajului platforma de fundatie se acopera cu strat de pamant

vegetal pe care se vor reface textura vegetatiei intr-o maniera cat mai apropiata cu modul

in care aceasta vegetatie exista natural in zona. Astfel, suprafata de teren ocupata definitiv

de o turbina eoliana este de 28 mp; pentru 17 turbine rezulta o suprafata de 476 m².

Dupa finalizarea turnarii fundatiei aceasta se compacteaza cu argila si se acopera cu

un strat de sol vegetal pana la baza inferioara a fundatiei.

Etapa II – Lucrări de montaj şi electrotehnice

În această etapă lucrările de montaj şi punere în funcţiune cuprind operaţiile:

• asamblarea şi amplasarea turbinelor eoliene;

• montajul sistemelor electrice aferente;

• conectarea sistemelor de automatizare;

Furnizarea componentelor turbinelor va fi programată astfel încât ele vor fi instalate în

fiecare locaţie fără o depozitare preliminară pe amplasament. Turnurile şi turbinele vor fi

asamblate pe fundaţia existentă cu ajutorul a unei macarale în următoarele etape:

1. amplasarea turnului pe fundaţie şi fixarea acestuia;

2. montarea nacelei deasupra turnului;

3. asamblarea rotorului (pale şi butuc) la nivelul solului;

4. Faza finală de asamblare a turbinei eoliene prin ridicarea pe poziţie a rotorului şi

montarea pe turn.

Amplasarea turnului – în cazul instalaţiilor pe ax orizontal, susţinerea e formată din

fragmente tubulare din oţel cu înălţime maximă de 105 m şi care constau în 3-5 module

asamblabile, care au un interior reticular din oţel, diametrul turnului având la bază maxim

4,5 m.

Amplasarea nacelei - componentă alcătuită din generator, convertor, sisteme

anexe, care transformă energia eoliană în energie electrică. Carcasa exterioară este

fabricată din fibră de sticlă armată; nacela este montată pe turn, într-un mod ce permite

rotirea acesteia în jurul axei (180°), pentru capta rea energiei vântului în funcţie de direcţia

acestuia. Rotaţia nacelei se realizează cu ajutorul unor motoare electrice; nacela este

prevăzută cu un sistem de menţinere a poziţiei-respectiv un sistem de frânare/blocare

hidraulic.


MEDIU CONSULTING 10

Montajul rotorului ce este alcătuit din trei pale rotorice cu unghiul palelor variabil şi

controlat automat; palele sunt realizate din fibră de sticlă armată; sensul de rotaţie este cel

al acelor de ceasornic; diametrul rotorului fiind de 90 m; lungime pală 45 m înălţimea totală

a instalaţiei turn şi pală în poziţie verticală maxim 150 m.

Montarea generatorului - generatorul este de tip asincron cu o tensiune de ieşire de

690 V şi o putere variabila până la 2 MW în funcţie de viteza vântului. De la generator

coboară un conductor de cupru până la transformatorul ridicător de tensiune de la 690V la

20 KV. Transformatorul şi legătura cu turbina sunt echipamente furnizate de producător.

Asamblarea dispozitivul de frânare - dispozitiv de siguranţă ce se montează pe

arborele de turaţie ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de

rotaţie a turbinei este menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor

în funcţie de viteza vântului şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul

de frânare este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare al unghiului de

înclinare a paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în

cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Montajul dispozitivelor de m ăsur ă şi control:

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după

direcţia vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în

funcţiune a sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse,

nacela este rotită automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară

prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este

montat pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte

3…4 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25m/s.

Sistemul de control automat al turbinei este asigurat PLC (programmable logic

conroller) ce analizează datele de la senzorii de stare ai turbinei şi datele meteorologice şi

generează semnale de control. Sistemul de măsurare al vitezei şi direcţiei vântului este

format din 2 anemometre.

Sistemul de control al fiecărei turbine este echipat cu componente (hardware şi

software) pentru monitorizarea datelor la distanţă. Toate datele şi semnalele sunt

transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibilă

monitorizarea datelor la fel de uşoară ca prin intermediul unei telecomenzi active la

distanţă (precum închiderea şi deschiderea).


MEDIU CONSULTING 11

1. racitor ulei 2. racire apa pentru generator 3. transformator 4. senzor electronic 5. VMP – controller 6. sistem macara de intindere 7. generator OptiSpeed 8. disc cuplare 9. cablu cuplare 10. cutie viteza 11. mecanism franare 12. suport mecanism 13. lagar pale 14. pale 15. cilindru „pitch” 16. controller busca 17. controller Hub

Figura nr. 1 Descriere turbin ă eolian ă

Realizarea conexiunii electrice

În funcţie de punctul de conexiune la reţeaua naţională de transport a energiei

electrice este necesară solicitarea unei autorizaţii la nivel naţional (ANRE), astfel soluţia

de racordare are vedere optimizarea pierderilor care apar în transformarea energiei de

medie tensiune în energie de înaltă tensiune, energia produsă în parcul eolian fiind

introdusă în sistemul energetic naţional. Energia produsă de cele 17 centrale eoliene, va fi

distribuită în sistemul energetic naţional, într-o staţie de transformare şi conexiuni

aparţinând Transelectrica SA (staţia de 110 kV Tecuci).


MEDIU CONSULTING 12

Legătura la medie tensiune – între generatorul turbinei şi transformatorul ridicător

de tensiune (substaţie de transformare) se va realiza o conexiune printr-un conductor de

cupru unipolar de secţiune adecvată puterii electrice de transport, cabluri electrice

îngropate la adâncime minimă cuprinsă între 1 şi 1,2 m, ce vor fi postate pe cât posibil în

spaţiul existent şi pe zona drumurilor de acces astfel încât să reducă la minimum

dimensiunile reţelei.

Staţia electrică – staţia de transformare 110 kV subdivizată în aria de competenţă a

constructorului parcului eolian este aria dedicată transformării energiei de tensiune medie

în înaltă tensiune. Sistemul de legătura va fi constituit de un tablou de tip industrial, pentru

găzduirea aparaturilor pentru conectarea la liniile de 20 KV, provenite de la turbinele

eoliene, cu întrerupători dotaţi cu protecţie electronică de o înaltă sensibilitate împotriva

scurtcircuitului şi legăturii cu solul şi un tablou în aer liber constituit din aparaturi,

(secţionatori, întrerupători). Punctele de transformare se vor racorda la staţia de

transformare Tecuci printr-o legatura LEA pe o distanţa de cca. 7 km.

1.2. Localizarea geografic ă şi administrativ ă, cu precizarea coordonatelor

STEREO 70

SC KELAVENT ALFA SRL, cu sediul in str. Ipotesti, nr. 7, ap. 1, sector 4, Bucuresti,

înregistrata la Registrul Comertului sub nr. J40/3292/2009, Cod Unic de Inregistrare

RO25267985, urmeaza sa realizeze un Parc eolian alcatuit din 17 turbine identice (T2÷T4,

T6, T11÷T15, T17÷T19, T26÷30), în Municipiul Tecuci, judeţul Galaţi.

Turbinele ce vor alcatui viitorul Parc eolian se vor amplasa pe terenuri cu suprafaţe

cuprinse între 5000 şi 10000 mp, acestea însumând o suprafaţă de cca. 90000 mp, aflată

în folosinţa beneficiarului conform contractelor de închiriere anexate, după cum urmează:

� terenul nr. 1 cu suprafata de 5000 mp, aferent turbinei T2 – contract de inchiriere

autentificat sub nr. 4341 din 03.12.2009;









MEDIU CONSULTING 13

























autentificat sub nr. 402 din 02.02.2010.

Suprafata totala de teren din care au fost inchiriate suprafetele mentionate este de

133,94 ha.

Folosinta actuala a terenului pe care se doreste implementarea proiectului este de

teren arabil, terenul fiind închiriat de la diferite persoane fizice, conform CU nr. 90 din

26.04.2010 emis de Municipiul Tecuci.


MEDIU CONSULTING 14

Tabel nr. 1. Coordonate geografice ale turbinelor e oliene prev ăzute in proiect

Nr. crt.

Numar turbina N E

1. T2 482257.413 684289.427 2. T3 481403.998 684937.393 3. T4 481767.206 685385.400 4. T6 481265.704 686223.628 5. T11 480593.817 686184.207 6. T12 481182.854 686874.506 7. T13 482230.886 686857.514 8. T14 482357.536 687422.770 9. T15 480907.557 685487.617 10 T17 479835.049 686715.303 11. T18 483090.023 685471.278 12. T19 481483.519 687520.768 13. T26 480153.433 685521.812 14. T27 482301.953 685072.878 15. T28 479629.927 685839.633 16. T29 478990.498 685891.932 17. T30 479100.064 686416.098


MEDIU CONSULTING 15

Fig. nr. 2 Localizarea Parcului Eolian


MEDIU CONSULTING 16

1.3. Modific ări fizice ce decurg din planul propus (din excavare , consolidare,

dragare etc.) si care vor avea loc pe durata diferi telor etape de implementare a

planului

Modificările fizice rezultate ca urmare a implementării proiectului propus prin

proiectul propus se vor realiza în etapa de lucrări construcţii:

Etapa I – Lucrări de construcţii, pentru obiectivele:

• Amenajarea terenului;

• Executarea fundaţiilor, drumurilor de acces, reabilitarea drumurilor de

exploatare, realizarea platformelor şi şanţurilor conexiunilor electrice;

• Organizare de şantier.

În faza de implementare a proiectului modificări fizice se vor executa doar in

suprafata fiind reprezentate prin lucrări de decopertare şi excavare, lucrări necesare

pentru realizarea platformelor, fundaţiilor, şanţurilor LES ce fac legătura între turbine şi

postul de transformare, drumurilor de acces şi exploatare.

Pentru protecţia drumurilor şi pentru preluarea apelor pluviale vor fi realizate rigole

de dirijare a acestora. Taluzurile care vor rezulta prin amenajarea drumurilor de exploatare

vor fi consolidate şi acoperite cu sol vegetal decopertat iniţial, pentru a se reface în mod

natural cu vegetaţia specifică zonei. Calea de rulare va fi întreţinută în permanenţă.

Ca echipare edilitară nouă pe amplasament se va realiza reţeaua electrică

subterană LES până în postul de transformare iar de aici transportul energiei electrice se

va realiza print-un LEA până la staţia de conexiune de 110 KV aferenta parcului eolian,

amplasata în municipiul Tecuci.

Implementarea obiectivelor propuse prin plan presupune introducerea de elemente

noi în cadrul peisajului, schimbări în cadrul situatiei terenului, reprezentate de decopertări,

lucrari de constructie fundatii, platforme, organizare de santier, amplasarea turbinelor

eoliene, statie conexiune/transformare etc.

1.4. Resursele naturale necesare implement ării planului Pentru implementarea proiectului, sunt necesare resurse naturale în ceea ce

priveşte:

• Sol necesar în faza de amenajarea drumurilor de acces, drumurilor de exploatare,

executare fundaţii şi platforme macarale;

• Potenţialul eolian ce asigura funcţionarea parcului eolian la parametri optimi.


MEDIU CONSULTING 17

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din ca drul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implemen tarea planului

Prin dezvoltarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ariilor

naturale protejate.

1.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în ap ă, în aer, pe suprafa ţa unde sunt

depozitate de şeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora

Terenul propus schimbării destinaţiei pentru realizarea proiectului analizat a fost ales

ţinând cont de anumite criterii social - economice şi tehnice cum ar fi costurile legate de

pregătirea de şantier, respectiv; posibilităţile de procurare şi costurile utilităţilor necesare la

construcţii - montaj utilizate, posibilităţile de acces în zonă, gradul de afectare a factorilor

de mediu, modul de utilizare a terenului, gradul de afectare a factorilor sociali şi de

sănătate a populaţiei, gradul de asigurare a rezistenţei terenului, şi în mod special de

potenţialul eolian din zonă.

Folosinţa actuală a terenului este conform regimului economic terenuri arabile, aşa

cum sunt ele evidenţiate în Certificatul de Urbanism, nr. 90 din 26.04.2010.

Prin implementarea proiectului se va interveni în structura şi componenţa solului

datorită realizării infrastructurii: drumuri de acces, platforme de operare macarale, fundaţii

turbine eoliene şi trasee conexiuni electrice.

Întreaga activitate de execuţie a lucrărilor pentru realizarea proiectului implică

utilizarea unui număr divers de utilaje, organizarea de şantier, depozite temporare de

materiale, precum şi o concentrare de efective umane. Toate aceste activităţi constituie

surse potenţiale de poluare a factorilor de mediu: apă, aer şi sol.

În timpul realizării obiectivului şi a intervenţiilor de întreţinere din perioada funcţionării

acestuia pot exista surse temporare generatoare de poluanţi în atmosferă, ca urmare a

funcţionării motoarelor cu ardere internă şi a operaţiunilor necesare realizării lucrărilor

(emisii de praf), însă aceste emisii vor fi în limite admisibile, fără efecte semnificative

asupra biodiversităţii.

Astfel putem admite că emisiile de poluanţi se vor produce doar pe o perioadă

restrânsă de timp, mai exact pe perioada construcţiei parcului eolian.

Proiectul în faza de exploatare nu reprezintă o sursă de poluare pentru factorii de

mediu, fiind o soluţie curată din punct de vedere ecologic, fără degajări de gaze

generatoare de efect de sera, şi fără consum de resurse neregenerabile. Mai mult decât


MEDIU CONSULTING 18

atât, producerea de energie verde are un efect indirect de compensare a emisiilor globale

de gaze cu efect de seră.

Deşeurile generate în faza de construcţie cât şi în faza de operare sunt specifice

organizărilor de şantier şi sunt reprezentate prin deşeuri rezultate din activitatea de

construcţie şi deşeuri menajere. Deşeurile rezultate vor fi în cantităţi reduse şi pentru a

evita orice impact asupra mediului vor fi precolectate în recipiente şi transportate în spatii

special amenajate, iar ulterior la depozitul de deşeuri autorizat.

Emisii în atmosfer ă

Execuţia lucrărilor de construcţie a parcului constituie, pe de o parte, o sursa de

emisii de praf, cauzată de circulaţia vehiculelor grele, iar pe de altă parte sursa de emisie

a poluanţilor specifici arderii combustibililor fosili (produse petroliere distilate) atât în

motoarele utilajelor, cât şi a mijloacelor de transport folosite.

În acest sens, sursele de emisie sunt reprezentate de:

� Sursele liniare, reprezentate de traficul rutier desfăşurat zilnic în cadrul şantierului;

� Sursele de suprafaţa, reprezentate de funcţionarea utilajelor şi echipamentelor în zona

frontului de lucru;

Surse liniare

Emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă sunt rezultatul traficului

desfăşurat pentru transportul de materii prime, materiale, prefabricate, personal etc.

Circulaţia mijloacelor de transport reprezintă o sursa importantă de poluare a mediului pe

şantierul de construcţii. Apreciem că poluarea aerului în cadrul activităţilor de alimentare

cu carburant, întreţinere şi reparaţii ale mijloacelor de transport este redusă şi poate fi

neglijată. Traficul de şantier este determinat de circulaţia vehiculelor grele de la sursele de

materii prime la locul de descărcare a acestora.

Surse de suprafa ţă

Emisiile de substanţe poluante evacuate în atmosferă sunt generate de

funcţionarea utilajelor în şantier. Activitatea utilajelor cuprinde, în principal:

• decopertarea solului, săpături pentru realizarea gropilor de fundatie, santuri;

• manipularea materialelor şi a deşeurilor.

Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă de utilaje depind, în principal, de

următorii factori: nivelul tehnologic al motorului, puterea motorului, consumul de carburant


MEDIU CONSULTING 19

pe unitatea de putere, capacitatea utilajului, vârsta motorului/utilajului, dotarea cu

dispozitive de reducere a poluării.

Emisiile de particule în suspensie variază de la o zi la alta, depinzând de specificul

operaţiilor efectuate, cât şi de condiţiile meteorologice. Conform metodologiei AP - 42

emisiile de suspensii rezultate din activitatea utilajelor de construcţii, pe durata lucrărilor

pot fi apreciate la 2,30 t/ha/luna.

Alte surse de poluare pentru aer în perioada de construcţie pot fi:

• Zgomot;

• Vibraţii.

Zgomotul în perioada de construcţie este produs de motoarele diesel care

echipează utilajele şi de pickhammere, maşini de găurit, compactoare. În general,

zgomotul motoarelor va domina zgomotul produs pe amplasament. Constructorul are

obligaţia de a asigura buna funcţionare a echipamentelor, inclusiv în ceea ce priveşte

zgomotul.

Zgomotul în timpul construcţiei, incluzând pregătirea terenului, fundaţii, ridicarea

structurilor, instalarea cablurilor este temporar şi deci, impactul asupra potenţialilor

receptori se aşteaptă să nu fie semnificativ. Zgomotul temporar din timpul construcţiei

reprezintă un impact inevitabil asupra locuitorilor din zonă. Acest impact este similar cu cel

produs de reparaţia drumurilor sau a dezvoltării infrastructurii (alimentare cu apă, reţea

canalizare, reţea gaze, etc) din zonă.

Construcţia unui parc eolian necesită utilizarea de echipament greu şi utilaje de

construcţie pentru diferitele activităţi, incluzând următoarele activităţi specifice:

� decopertarea şi pregătirea terenului pentru construcţii;

� construcţia drumurilor de acces;

� construcţia fundaţiilor;

� ridicarea structurilor turbinelor eoliene;

� instalarea cablurilor electrice subterane;

� refacerea terenului şi restaurare.

In perioada de funcţionare a parcului eolian principalele surse de zgomot sunt

constituite din turbinele eoliene. Nivelul zgomotului se încadrează în limita de 45 dBA, la

aprox. 50 m de baza pilonului. După 200 m, zgomotul este slab perceptibil.


MEDIU CONSULTING 20

Emisii în apa de suprafa ţa şi apa subteran ă

Aceste posibile emisii se referă la scurgeri accidentale de substanţe şi preparate,

levigat din deşeuri, ape uzate menajere, torenţi etc. Pentru fiecare din aceste emisii, sunt

prevăzute planuri de prevenire şi de acţiune care împiedică producerea lor.

Managementul de şeurilor

Tipurile şi cantit ăţile de de şeuri rezultate din activitatea analizat ă pe perioada

de construc ţie:

� deşeuri municipale amestecate 20 03 01 – 1,0 tone;

� deşeuri de ambalaje (15 01 01 - ambalaje de hârtie şi carton, 15 01 02 - ambalaje

de materiale plastice, 15 01 03 - ambalaje de lemn, 15 01 06 - ambalaje amestecate.) –

1,0 tone;

� deşeuri metalice 17 04 07 amestecuri metalice – 1,0 tone;

� pământ excavat (17 05 04 pământ şi pietre) – 23800 mc.

Tabel nr. 2 – Managementul de şeurilor

V - valorificare; E - eliminare; R – rămas în stoc;

Denumirea deşeului*)

Cantitate generat ă

an

Starea S, L,

semisol SS

Codul deşeului conform HG nr.

856/2002

Codul privind principala proprietate periculoas ă

**)

Colectare Managementul de şeurilor

kg/an

V E R construc ţie

Municipale 1,0 tone SL 20 03 01 - europubele - D1 -

Ambalaje 1,0

S 15 01 01

- spaţii special amenajate R5 - -

S 15 01 02 S 15 01 03 S 15 01 06

Deşeuri metalice

1,0 t/perioada construcţie

S 17 04 05 - spaţii special

amenajate R4 - - S 17 04 07

Pământ excavat

23800 mc/ perioada

construcţie S 17 05 04 - -

Reintroducere în lucrările de

sistematizare a terenului

- -

func ţionare Ulei uzat hidraulic 765 l L 13 01 10* - Recipiente

metalice - D10 -

Ulei uzat transmisie 6120 l L 13 02 05* Recipiente

metalice - D10 -

Deşeuri electrice şi electronice

- S 16 02 14 spaţii special amenajate R7 D9 -


MEDIU CONSULTING 21

Managementul deşeurilor produse pe amplasament va ţine seama de categoriile de

deşeuri rezultate: periculoase şi nepericuloase. Astfel pentru toate categoriile de deşeuri

vor fi respectate următoarele prevederi legislative:

� H.G. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase

� H.G. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

� Ord. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de

acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în

fiecare clasă de depozit de deşeuri;

Aceasta legislaţie prevede de asemenea şi o evidenţă foarte strictă a acestor

deşeuri.

1.7. Cerin ţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execu ţia planului

(categoria de folosin ţă a terenului, suprafe ţele de teren ce vor fi ocupate

temporar/permanent de c ătre PP, de exemplu, drumurile de acces,

tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pere ţi de sprijin, efecte de drenaj

etc.)

Terenul pe care se va implementa planul are destinaţia de teren agricol fiind situat în

extravilanul municipiului Tecuci.









tensiune) ;






pietris.


MEDIU CONSULTING 22

Fundaţiiile turbinelor eoliene sunt realizate din beton C30/37 şi C35/45 şi C16/20 iar

pe zona centrala sunt montate buloanele de ancoraj. După finalizarea turnării fundaţiei

aceasta se compactează cu argila şi se acoperă cu un strat de sol vegetal pana la baza

inferioara a fundaţiei (inel exterior) cota +0 m.

Inelul exterior al fundaţiei rămas descoperit are o suprafata de 28 mp, suprafata

ocupata de fundatiile (permanente) celor 17 turbine fiind de 476 mp.

1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implemen tarea planului (dezafectarea/

reamplasarea de conducte, linii de înalt ă tensiune etc., mijloacele de

construc ţie necesare), respectiv modalitatea în care accesar ea acestor

servicii suplimentare poate afecta integritatea ari ei naturale de interes

comunitar

Având în vedere tipul proiectului nu sunt necesare servicii suplimentare care să

presupună proiecte de dezafectare/reamplasare de conducte, şi alte mijloace de

construcţie necesare în implementarea proiectului propus.

Reţeaua de descărcare a energiei electrice de la turbine la staţia de transformare

se realizează îngropat, cablul electric poziţionându-se pe un strat de nisip şi protejat cu o

placă tip PVC, care are rolul de rezistenţă mecanică, iar la partea superioară va fi protejat

cu o folie avertizoare PVC. Traseul cablului electric va fi semnalizat prin borne de marcaj.

Reteaua care face legatura intre turbinele eoliene este formata din linii electrice in

cablu de 20 kV (medie tensiune). Cablurile de 20 kV se pozeaza in santuri intre doua

straturi de nisip cu grosimea de cca. 10 cm fiecare, peste care se pun placi avertizoare si

pamant rezultat din sapatura (se admite acoperirea cablurilor din sant cu pamant prelucrat

(astfel incat granulatia sa nu depaseasca 30 mm, fara pietre, bolovani sau alte corpuri

straine) si compactat pana se obtine o grosime de 10 – 15 cm si o suprafata neteda si fara

fisuri; stratul de deasupra dispozitivului avertizor va fi, de asemenea, bine compactat).

Pozarea cablurilor in “straturi”, se va realiza in straturi orizontale si nu suprapuse

atat din cauza influentelor termice defavorabile, cat si a unei interventii ulterioare dificile la

cablurile inferioare. Pozarea cablurilor de 20 kV in pamant, se va face in profil de tip 1M

(un singur fascicol cu trei cabluri pozate in trefla in sant) sau in profil 2M acolo unde sunt 2

fascicole in paralel. Distanta intre fascicole va fi de minim 10 cm.

Pentru conectarea centralei electrice eoliene la Sistemul Energetic National este

necesara construirea unei statii electrice ridicatoare de 20/110 kV. In aceasta statie


MEDIU CONSULTING 23

electrica se vor conecta toate cablurile de medie tensiune ce pleaca din CEE (centrala

electrica eoliana).

Cablurile de 110 kV vor face legatura intre statia electrica a CEE si statia electrica a

Operatorului de Retea din zona.

Pozarea cablurilor de medie tensiune se va realiza conform specificatiilor din NTE

007/08/00, ”Normativ pentru proiectarea si executarea retelelor de cabluri electrice”.

Cablurile vor fi pozate la adancimea minima de 0,8 m in zonele necirculate, iar la

subtraversari adancimea minima de pozare va fi 1,2 m. La executarea profilelor se vor

respecta straturile de nisip prevazute in normativ, iar razele de curbura ale cablurilor vor fi

respectate fie conform prescriptiilor fabricantului de cablu, fie conform NTE 007/08/00.

Conform studiului de conectare la retea a Centralei Electrice Eoliene Tecuci realizat

de catre o firma atestata ANRE, variantele de conectare la SEN (Sistemul Energetic

National) sunt urmatoarele:

� Varianta 1 - Racordarea CEE printr-o LEA 110kV s.c. de cca. 7 km, 185

mm2, în sta ţia 110 kV Tecuci;

� Varianta 2 - Racordarea CEE în simplă derivaţie printr-o LEA 110kV s.c. de cca.

6.5 km, 185 mm2, în LEA 110 kV Tecuci – ICM Tecuci;

� Varianta 3 - Racordarea CEE în simplă derivaţie printr-o LEA 110 kV s.c. de cca.

7.5 km, 185 mm2, în LEA 110 kV Tecuci – Ionăşeşti.

Mentionam ca varianta acceptata de catre Operatorul de Distributie - Electrica

Muntenia Nord - este varianta 1 si anume conectare in statia electrica 110 kV Tecuci.

Aceasta varianta a fost avizata si de catre Operatorul de Transport - CNTEE

Transelectrica SA. Evacuarea puterii in SEN se face printr-un transformator de 40 MVA

ridicator de 20 /110 kV cu tensiunea de scurcircuit de 12 % ce va fi montat in statia

electrica a CEE. Transformatorul turbinei eoliene are puterea nominala de 2100 kVA si se

afla in nacela. Mentenanta va fi facuta de o firma specializata sau chiar de firma de la care

vor fi procurate turbinele eoliene.


MEDIU CONSULTING 24

1.9. Durata construc ţiei, func ţionării, dezafect ării proiectului şi eşalonarea

perioadei de implementare a planului

Perioada de construcţie/montaj şi punere în funcţiune a parcului eolian va dura

aproximativ 16 luni şi se va desfăşura conform planului.

Tabelul nr. 3 - Graficul desf ăşurării lucr ărilor de în cadrul planului

Activitate Perioada (luni )

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16

Mobilizare şi stabiliment al amplasamentului

Amenajarea zonelor temporare de transport şi

depozitare

Construc ţia funda ţiilor şi reţelei electrice de

transformare/transport

Montajul/amplasarea turbinelor eoliene

Realizarea conexiunilor şi punerea în func ţiune

Perioada de funcţionare a parcului eolian este estimată la 20 de ani, reprezentând

de altfel durata medie de funcţionare a turbinelor eoliene furnizate de producător.

1.10. Activit ăţi care vor fi generate ca rezultat al implement ării planului

După implementarea proiectului se vor desfăşura activităţi de întreţinere,

monitorizare şi management al deşeurilor conform programului

Tabel nr. 4 – Perioada activit ăţi desf ăşurate în cadrul proiectului

Perioada Activit ăţi desf ăşurate

Lunar Verificări şi monitorizarea turbinelor eoliene şi a infrastructurii amplasamentului incluzând echipamentul de control, sistemul electric de transformare şi transport.

Semestrial Sistemul de lubrifiere şi hidraulic. Inspecţia mecanismelor de frânare, nivel de ulei, filtre. Colectarea şi managementul deşeurilor rezultate.

Anual Examinări ale subansamblelor turbinei: pale, rotor, componente.

5 ani Service complet al componentelor turbinei, lucrări


MEDIU CONSULTING 25

Perioada Activit ăţi desf ăşurate

anticoroziune. La cerere Monitorizare a factorilor de mediu, biodiversitate.

1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau ap robate, ce pot genera impact

cumulativ cu PP care este în procedur ă de evaluare şi care poate afecta aria

natural ă protejat ă de interes comunitar

Activităţile principale identificate in zona de amplasament ce generează un impact

cumulativ în special asupra biodiversităţii locale sunt legate de:

� Activitati agricole mecanizate desfasurate in zona proiectului – terenuri agricole;

Avand in vedere natura planului, limitele evaluării in ceea ce priveşte impactul

cumulativ al proiectelor existente, aflate in execuţie sau propuse a fost stabilita o raza de

15 km in jurul proiectului, suprafata pe in care se va analiza impactul cumulativ tinand cont

si de:

� Natura proiectelor aflate in vecinătatea investiţiei;

� Dimensiunea economica si spaţiala a proiectelor ce fac obiectul evaluării impactului

cumulative;

� Distanta fata de zone protejate (arii naturale protejate ) si zone locuite;

Proiectul propus se va implementa in extravilanul municipiului Tecuci, unde până

în prezent activitatile economice principale desfăşurate sunt reprezentate de agricultura, şi

creşterea animalelor.

Nu se poate vorbi de un impactu cumulativ cu alte proiecte similare din zonă,

deoarece cele mai apropiate parcuri eoliene implementate sau în curs de

implementare/aprobare sunt amplasate la distanţe considerabile faţă de arealul analizat

(peste 50 km).

2. Informa ţii privind aria natural ă protejat ă de interes comunitar afectat ă de

implementarea planului

Caracterizarea biodiversit ăţii zonei

Biodiversitatea este constituită din sistemele ecologice care funcţionează în regim

natural şi seminatural şi din sistemele antropizate prin transformarea şi amplificarea

primelor categorii.


MEDIU CONSULTING 26

2.1. Date privind aria natural ă protejat ă de interes comunitar: suprafa ţă, tipuri

de ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea

planului etc.

Obiectivele proiectului propus, nu se suprapune cu nici o arie de importanţă

comunitară sau avifaunistică, amplasamentul analizat fiind poziţionat la o distanţă

considerabilă faţă de zonele protejate, fără a avea un impact negativ asura ecosistemelor

învecinate. Cea mai apropiată zonă protejată faţă de amplasamentul analizat este situl de

importanţă avifaunistică ROSPA 0071 Lunca Siretului Inferior, aflat la o distanţă de

aproximativ 2200 m.

Fig. nr. 3 Arii naturale protejate din vecin ătatea proiectului


MEDIU CONSULTING 27

Suprafaţa destinată implementării proiectului de 90000 mp, aflata in folosinta

beneficiarului conform contractelor de inchiriere, fiind situat la extremitatea estica a ariei

naturale protejate, folosinţa terenului conform este încadrat conform Certificatului de

Urbanism ca şi teren agricol, intens exploatat. Amplasamentul analizat nu se suprapune

cu nici o arie naturala protejată.

2.1.1 Descrierea ariei de protec ţie special ă avifaunistic ă ROSPA0071 Lunca

Siretului Inferior

Amplasamentul obiectivului propus este situat în afara perimetrului sit-ului de

importanţa avifaunistica ROSPA 0071, la o distanţă de aproximativ 2200 m, sit cu

importanţa speciala din punct de vedere speciilor de pasari ce cuibaresc si se afla in pasaj

in arealul ariei naturale protejate.

Localizarea sitului

Coordonatele sitului

Latitudine Longitudine

N 45° 52' 42'' E 27° 16' 58''

Suprafata totala a ariei naturale

38 496.0 hectare

Regiunile administrative

NUTS % Numele judetului

RO021 4.5 % Braila

RO024 66.4 % Galati

RO026 29.1 % Vrancea

Lunca Siretului Inferior se întinde pe raza judeţelor Galaţi, Braila, Vrancea. Arii

naturale protejate de interes naţional, din judeţul Galaţi, incluse în Lunca Siretului Inferior:

Balta Potcoava şi Balta Talabasca. Genetic,Balta Potcoava este un lac de curs parasit al

Siretului (sau de meandru). Nu a putut fi desecat în urma actiunii de îndiguirea luncii

Siretului inferior, datorita suprafetei si adancimii mai mare si datorita legaturii stranse cu

stratul de apa freatica. Între balta Potcoava si raul Siret se afla paduri de lunca. Flora de

lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale specifice din genurile

Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus şi altele. Balta Talabasca este o zona de o

deosebita importanta avifaunistica pe cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei

numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta,


MEDIU CONSULTING 28

Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia),

anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina,

Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra), charidriiforme (Himantopus

himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus,

Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus),

hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.

Alte caracteristici ale sitului:

Este o zonă de subsidenţă cu altitudini reduse (aprox.5m). Se întalnesc paduri de

lunca. Flora de lunca joasa inundabila este intens reprezentata de asociatii vegetale

specifice din genurile Pragmites, Thypha, Nimphoides, Scirpus si altele. Este o zona aflată

în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice: ardeide (Ardeola ralloides,

Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide (Plegadis falcinellus,

Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas querquedula, Anas

clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus, Fulica atra),

charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Limosa

limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna

hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide

(Acrocephalus sp.) s.a.

Tabel nr. 4 Lista habitatelor prezente in Situl Lun ca Siretului Inferior

Nr crt

Codul sitului

Denumirea sitului

1 3160 Lacuri distrofice si iazuri

2 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul

campiilor, pana la cel montan si alpin

3 3130 Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din

Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

4 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion

rubri si Bidention 5 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

6 91F0 Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul

marilor rauri (Ulmenion minoris)

7 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition

8 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba

officinalis)


MEDIU CONSULTING 29

Biotopuri principale intalnite in zona ariei naturale protejate sunt reprezentate de:

� terenuri arabile neirigate (34,2%);

� paşuni (7,6%);

� paduri de foioase (21,3%);

� zone cu vegetaţie ierboasa naturala (3,9%);

� zone de tranziţie paduri - tufarişuri (7,7%);

� mlaştini (4,7%);

� cursuri de apa (12,1%);

� ape statatoare (3,5%);

Tabel nr.5 Clase de habitate prezente in sit (dupa Corine Land Cover 2000)

Cod % CLC Clase de habitate

N04 2 331 Plaje de nisip

N06 3 511, 512 Rauri, lacuri

N06 12 511, 512 Rauri, lacuri

N07 5 411, 412 Mlastini, turbarii

N09 4 321 Pajisti naturale, stepe

N12 37 211 - 213 Culturi (teren arabil)

N14 8 231 Pasuni

N16 21 311 Paduri de foioase

N26 8 324 Habitate de paduri (paduri in tranzitie)

Desemnarea ariei natural protejate

Balta Potcoava: Hotararea Consiliului Judetean Galati nr.46/10.11.1994, privind

instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe teritoriul judetului Galati Legea

nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national - Sectiunea a III-

a - zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia 2.411. O.U. nr.236/2000, publicata

în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor

naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu modificari si completari prin Legea

nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001 Legislatia europeana si internationala :

Directiva Pasari 79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si Fauna92/43/CEE, conventiile

internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea durabila a sistemelor socio-

economice locale Balta Tălăbasca: Hotararea Consiliului Judetean Galati

nr.46/10.11.1994, privind instituirea regimului de protectie oficiala a unor zone de pe


MEDIU CONSULTING 30

teritoriul judetului Galati Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului national - Sectiunea a III-a -zone protejate, publicata în M. Of. 152/2000, pozitia

2.412. O.U. nr.236/2000, publicata în M. Of. nr.625/2000, privind regimul ariilor naturale

protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice aprobata cu

modificari si completari prin Legea nr.462/2001, publicata în M.Of. nr.433/2001 Legislatia

europeana si internationala : Directiva Pasari79/409/CEE, Directiva Habitate, Flora si

Fauna92/43/CEE, conventiile internationale privind diversitatea biologica si dezvoltarea

durabila a sistemelor socio-economice locale

Managementul sitului - organismul responsabil pentru managementul sitului:

� Balta Tălăbasca se află în custodie S.C. NEGRO S.R.L.;

� ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior – custode - Asociatia pentru Conservarea

Diversitatii Biologice;

Importan ţa ariei naturale protejate

Acest sit găzduieşte indivizi ale unor specii de păsări protejate. Conform datelor avem

următoarele categorii:

a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Păsări: 21;

b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 10;

c) număr de specii periclitate la nivel global: 2.

Situl este important pentru populaţiile ale speciilor aflate in pasaj in special in zonele

umede , balti. Balta Talabasca este o zona de o deosebita importanta avifaunistica pe

cursul Siretului Inferior, aflat în calea migratiei numeroaselor specii de pasari acvatice:

ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), threskiornithide

(Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser anser, Anas

querquedula, Anas clypeata, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Gallinula chloropus,

Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus

vanellus, Limosa limosa, Tringa totanus, Tringa ochropus), laride (Larus ridibundus),

sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo

rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.


MEDIU CONSULTING 31

Tabel nr. 5 Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79 /409/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Cuibarit Iernat Pasaj Sit

Pop. Conserv. Izolare Glob

A229 Alcedo atthis - 15-25 p - - D B C C

A029 Ardea purpurea - 5-12 p - - D B C C A024 Ardeola ralloides - 5-10 p - D B C C

A060 Aythya nyroca - 20-25 p - 100-150 i C B C C A196 Chlidonias hybridus - 80-100 p - 380-450 i C B C C

A031 Ciconia ciconia - - 300-500 i C B C C A081 Circus aeruginosus - 6-12 p - - C B C B

A038 Cygnus cygnus - 4-10 i - D B C C A027 Egretta alba - 15-30 p - 50-160 i C B C C

A026 Egretta garzetta - 20-45 p - 80-180 i C B C C A189 Gelochelidon nilotica - - 5-10 i B B C B A135 Glareola pratincola - - 10-14 i C B C C A022 Ixobrychus minutus - 10-15 p - - C B C C

A338 Lanius collurio - 15-25 p - - D B C C

A339 Lanius minor - 20-35 p - - C B C C A177 Larus minutus - - 20-35 i D B C C

A023 Nycticorax nycticorax - 20-30 p - - C B C C A019 Pelecanus onocrotalus - - 60-75 i C B C C

A034 Platalea leucorodia - 5-20 p - - C B C C A132 Recurvirostra avosetta - 5-12 p - 25-30 i C B C C

A193 Sterna hirundo - 3-5 p - 30-50 i D B C C

LEGENDA Abrevieri Statut, Cuibaritor: “F” - frecvent “E” - eratic “R” - rar “RC” - relativ comun “P” - pasaj “C” - cuibaritor “A” - abundent “OI“- oaspete de iarna “OC” - ocazional cuibaritor “i” - indivizi “p” – perechi.

POPULATIE : marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu

populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative

sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model

progresiv ca cel de mai jos:

“A”- 100 ³ p > 15%


MEDIU CONSULTING 32

“B”- 15 ³ p > 2%

“C”- 2 ³ p > 0%

“D”- populatie nesemnificativa

CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante

pentru speciile respective

“A”- conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de clasificarea

posibilitatii de refacere, de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III)

si usor de refacut (ii I),

“B”- conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de clasificarea

posibilitatii

“C”- conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii.

IZOLARE : gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire

normala a speciei:

“A”- populatie (aproape) izolata;

“B”- populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie;

“C”- populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa.

GLOBAL : evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective.

“A”- valoare excelenta;

“B”- valoare buna;

“C”- valoare considerabila.

2.2. Date despre prezen ţa, localizarea, popula ţia şi ecologia speciilor şi/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe supraf aţa sau în vecin ătatea

planului, men ţionate în formularul standard al ariei naturale pro tejate de

interes comunitar

În acest capitol se furnizează următoarele informaţii:

� Specii şi /sau habitate de interes comunitar prevăzute în fişele siturilor Natura

2000. Datele se referă la: prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia acestora.

� Pentru fiecare specie/habitat prevăzute în fişa siturilor, se face o descriere

concisă şi se prezintă relaţia acestora cu proiectul:


MEDIU CONSULTING 33

� Dacă este identificat pe amplasamentul proiectului

� Numărul, locul, suprafaţa, condiţiile, după caz în care a fost identificată

specia/habitatul respectiv pe amplasamentul proiectului.

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE 1 şi

relaţia acestora cu proiectul propus.


MEDIU CONSULTING 34

Date despre prezenta, localizarea, populatia si eco logia speciilor si/sau habitatelor de interes comun itar

prezente, mentionate în formularul standard al arie i naturale protejate de interes comunitar ROSPA 007 1.

Tabel nr. 6 Prezenta si ecologia speciilor de pasar i caracteristice sitului ROSPA 0071 – Lunca Siretul ui Inferior

Nr. crt. Specie Nume popular Statut* Cuibaritor** IUCN WBD OUG

57/2007 Bern Bonn Categorie SPEC*

1. Alcedo atthis Pescarus albastru R; C C LC I III SPEC 3 2. Ardea purpurea Starc rosu R; C C LC I III II II SPEC 3 3. Ardeola ralloides Starc galben R; C C LC I III II II SPEC 3 4. Aythya nyroca Rata rosie RC C ; P VU I III III I II SPEC 1 5. Chlidonias hybridus Chirighita cu obrajii albi F C ; P LC I III II SPEC 3 6. Ciconia ciconia Barza alba F,P P LC I III II II SPEC 2 7. Circus aeruginosus Eretele de stuf RC,P C LC I III II II Non-SPEC 8. Cygnus cygnus Lebada de iarba OI OI LC I III Non-SPECEW 9. Egretta alba Egreta mare RC; C; P LC I III II II Non-SPEC 10. Egretta garzetta Egreta mica RC C; P LC I III Non-SPEC 11. Gelochelidon nilotica Pescarita razatoare RC P VU I III SPEC 3 12. Glareola pratincola Ciovlica ruginie R P LC I III SPEC 3 13. Ixobrychus minutus Starc pitic RC C LC I III II SPEC 3 14. Lanius collurio Sfrancioc rosiatic F C LC I III II SPEC 3 15. Lanius minor Sfrâncioc mic R C LC I III SPEC 2 16. Larus minutus Pescarus mic R P LC I III SPEC 3 17. Nycticorax nycticorax Starc de noapte RC,P C LC I III II SPEC 3 18. Pelecanus onocrotalus Pelicanul comun RC,P P LC I III II I SPEC 3 19. Platalea leucorodia Lopatarul R C LC I III II II SPEC 2 20. Recurvirostra avosetta Ciocîntors R C; P LC I III II II Non-SPEC 21. Sterna hirundo Chira de balta RC C; P LC I III Non-SPEC


MEDIU CONSULTING 35

Abrevieri: Statut, Cuibaritor: F – frecvent E – eratic R – rar RC – relativ comun P – pasaj C – cuibaritor A – abundent OI – oaspete de iarna OC – ocazional cuibaritor Faza prezenta in zona analizat ă: M – migratiune C – cuibarit H – hranire

IUCN – International Union for Conservation of NatureLista rosie a speciilor protejate

“EN” - Periclitat “NT” - Aproape amenintat “VU” - Vulnerabil “LC” –Nepericlitat.

WBD – „Wild Birds Directive” – 79/409/ECC , Directiva europeana pentru conservarea speciilor de pasari salbatice

I – Annex I II – Annex II OUG 57/2007 –Regimul ariilor naturale protejate III – Anexa III – specii care necesita desemnarea ariilor

speciale de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica

*III – specie prioritara IV – Anexa IV – specii care necesita o protectie stricta Bern – Conventia de la Berna II – Annex II – specii de fauna strict protejate III – Annex III – specii de fauna protejate Bonn – Conventia de la Bonn I – Annex I II – Annex II


MEDIU CONSULTING 36

4 categorii SPEC (Species of European Concearn) în care se încadrează speciile din avifauna României:

SPEC 1 cuprinde speciile de interes conservativ la nivel global, adică ameninţate pe plan global şi sunt dependente de

conservare.

SPEC 2 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.

SPEC 3 cuprinde speciile care nu sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ nefavorabil.

SPEC 4 cuprinde speciile care sunt concentrate în Europa şi au un statut conservativ favorabil.

Non – SPEC cuprinde speciile care nu se regăsesc pe lista speciilor SPEC, adică specii care nu sunt concentrate în Europa

şi ale căror populaţii europene se află într-o situaţie favorabilă. Pentru aceste specii nu sunt necesare măsuri deosebite şi imediate

pentru protecţia lor.

Tabel nr. 7 Dinamica speciilor de pasari din aria n aturala protejata ROSPA 0071

Nr. Specia

Dinamica si perioadele de stationare in Lunca Siretului Inferior Categoria fenologica Originea

geografica (dupa

Vouss)

Cuibaritor Regim trofic

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII S-E OV P OI

1. Alcedo atthis ispida Linnaeus, 1758 * LV IHT

2. Ardea purpurea purpurea Linnaeus, 1766 * TK-MED • ZOO

3. Ardeola ralloides (Scopoli, 1769) * ** ET • ZOO

4. Aythya nyroca (Giildenstadt, 1770) ** TK-MED • VEG

5. Chlidonias hybrida hybrida (Pallas, 1811) ** *** LV • ZOO

6. Ciconia ciconia ciconia (Linnaeus, 1758) * *** PAL • ZOO

7. Circus aeruginosus aeruginosus (Linnaeus, 1758) * PAL • PR

8. Cygnus cygnus (Linnaeus, 1758) * PAL - MIXT

9. Egretta alba (Linnaeus, 1758) * ** CO - ZOO

10. Egretta garzetta garzetta (Linnaeus, 1766) * ** LV - ZOO


MEDIU CONSULTING 37

11. Gelochelidon nilotica * * ZOO

12. Glareola pratincola pratincola (Linnaeus, 1766) * * IN-AF • INS

13. Ixobrychus minutus minutus (Linnaeus, 1766) * LV • ZOO

14. Lanius collurio collurio Linnaeus, 1758 * PAL INS

15. Lanius minor (J.F. Gmelin, 1788) * EU-TK INS

16. Larus minutus Linnaeus, 1766 * * PAL - MIXT

17. Nycticorax nictycorax nictycorax (Linnaeus, 1758) * CO • ZOO

18. Pelecanus onocrotalus Linnaeus, 1758 * * SAR - IHT

19. Platalea leucorodia leucorodia Linnaeus, 1758 * SAR • ZOO

20. Recurvirostra avosetta Linnaeus, 1758 * * TK-MED • ZOO

21. Sterna hirundo hirundo (Linnaeus, 1758) * * HOL • ZOO

Legenda:

Originea geografica: HOL - specie cu raspandire holarctica; LV - specie cu raspandire in lumea veche; SAR - specie cu

raspandire sarmatica; PAL - specie cu raspandire palearctica; TK-MED - specie cu raspandire turkestano-mediteraneana; CO -

specie cosmopolita; ET - specie de tip etiopian; ARC - specii cu origine arctica; PLXE - specii de tip paleoxeric; EU-TK - specii de

tip europeo-turkestanic; EU - specii de tip european; IN-AF - specii de tip indo-african; SIB - specii de tip siberian; TK - specii de tip

turkestanic; MO-TIB - specii de tip mongolo-tibetan; MED - specii de tip mediteranean; TIB - specii de tip tibetan; PLXM - specii de

tip paleoxeromontan; SI-CA - specii de tip sibiro-canadian.

Categoria fenologica: S-E - specie sedentara sau sedentar eratica; OV - oaspete de vara, P - specie de pasaj, OI - oaspete de

iarna; * prezenta in numar redus de exemplare; ** aparitie comuna; *** efective numeroase; • - specie cuibaritoare; ? - specie al

carei cuibarit este posibil in zona . Regimul trofic: MIXT - specie omnivora; VEG - specie vegetariana; ZOO - specie zoofaga

(considerand aici cele acre se hranesc cu diferite nevertebrate, nespecializate pentru un anume grup de prazi); INS - specii

insectivore; PR - specii pradatoare; IHT – ihtiofage.


MEDIU CONSULTING 38

2. Alte specii importante de flora şi fauna prezente în aria naturala protejata ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior

In aria naturală protejată analizată sunt prezente şi alte specii importante de faună cu

date privind populaţia acestora în sit, precum şi motivul pentru care s-a inclus în lista

fiecare specie, respectiv:

Nume specie Populatie Motivatie

Vertigo angustior C C

Vertigo moulinsiana C C

Specii de plante şi de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor

speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică Anexa nr. 3 HG 1284

din 24.10.2007.

MOLLUSCA

Gastropoda (Melci)

� Vertigo angustior – Specie clasificata ca fiind LC (Least Concern) –

Nepericlitat la nivel european pe Lista Rosie IUCN, şi incluse în anexa II a Directivei

Habitate CE.

Statutul speciei in Romania este necunoscut; posibil vulnerabila din cauza reducerii

si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Supravietuirea speciei este dependenta

in intregul ei areal de cunoasterea si monitorizarea populatiilor, precum si de prevenirea

distrugerii zonelor umede remanente. Disparitiile locale atestate in multe arii din Europa

demonstreaza sensibilitatea acestui taxon.

� Vertigo moulinisiana - Specie clasificata ca fiind LC (Least Concern) –

Nepericlitat la nivel european pe Lista Rosie IUCN, şi incluse în anexa II a Directivei

Habitate CE.

Statutul speciei in Romania este necunoscut; posibil vulnerabila din cauza reducerii

si degradarii habitatelor specifice (zone umede). Supravietuirea speciei este dependenta

in intregul ei areal de cunoasterea si monitorizarea populatiilor, precum si de prevenirea

distrugerii zonelor umede remanente. Disparitiile locale atestate in multe arii din Europa

demonstreaza sensibilitatea acestui taxon.


MEDIU CONSULTING 39

2.3. Descrierea func ţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes

comunitar afectate (suprafa ţa, loca ţia, speciile caracteristice) şi a rela ţiei

acestora cu ariile naturale protejate de interes co munitar învecinate şi

distribu ţia acestora

Monitorizarea speciilor sau habitatelor prezente în perimetrul implicat în dezvoltarea

proiectului şi în zona învecinată a proiectului, pe lângă informaţiile pe care le oferă despre

starea lor de conservare sau despre rezultatul diferitelor măsuri de management activ,

face posibilă şi identificarea timpurie a unor tendinţe dinamice având un rol important în

predicţia modificărilor structurale şi funcţionale, fapt ce permite luarea unor măsuri, în timp

util, pentru conservarea acestora.

Cunoaşterea bazată pe informaţiile obţinute în cadrul programelor de monitorizare

asigură o mai buna înţelegere a problematicii analizate, fapt ce determină o îmbunătăţire a

şanselor ca deciziile luate să fie bine documentate şi corecte. Pe lângă aplicaţiile practice,

monitorizarea ecologică are şi o importanţă teoretică, informaţiile obţinute având un rol

deosebit de important în descifrarea legităţilor care determină structura, funcţiile şi

dinamica ecosistemelor.

Acţiunile de monitorizare a habitatelor şi a speciilor nu s-au făcut la întâmplare, ci s-

au realizat într-o manieră standardizată. Planificarea acţiunilor de monitorizare a

reprezentat o etapă importantă a programului de monitorizare.

Monitorizarea habitatelor şi a speciilor prezente s-a realizat pe baza unor

protocoale (planuri) de monitorizare care permit colectarea şi analiza datelor într-o formă

standardizată, astfel încât datele colectate de persoane diferite la intervale de timp diferite

să fie comparabile între ele şi să aibă aceeaşi valoare informaţională.

Obiectivele urmărite au constat în:

� monitorizarea parametrilor şi indicilor care caracterizează fitocenozele din cele mai

reprezentative ecosisteme, decelarea pe termen lung a eventualelor modificări ale

factorilor de mediu globali (schimbări climatice, modificări ale factorilor de mediu

(apa, aer, sol) prin aportul proiectului de investiţie);

� cunoaşterea mai bună a biodiversităţii floristice a regiunii ecologice, asociaţii

vegetale, tipuri de ecosistem şi speciile determinante ale ecosistemelor prezente;

� schimbările pe termen lung a factorilor globali şi locali de mediu;

� evidenţierea prezentei şi evoluţiei florei endemice din ecosistemele prezente.

� evidenţierea prezentei speciilor de plante şi animale;


MEDIU CONSULTING 40

Tabel nr. 8 - Perioade favorabile pentru monitoriza re biodiversit ăţii locale

Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Flora Păsări

cuib ăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care ierneaz ă

Chiroptere

Amfibieni, reptile

Mamifere

Nevertebrate terestre

2.3.1. Analiza florei şi faunei: specii, asociaţiilor vegetale, habitate din perimetrul

implicat

HABITATE, FLOR Ă ŞI VEGETAŢIE

Înainte de a începe descrierea habitatelor din zona de impact a proiectului trebuie sa

amintim următoarele definiţii conforme cu Directiva Habitate:

Habitate naturale înseamnă areale terestre sau acvatice care se disting prin anumite

caracteristici geografice, abiotice si biotice naturale sau seminaturale.

Habitatul unei specii înseamnă mediul descris de factori abiotici si biotici specifici, în

are se regăseşte o specie la orice stadiu al ciclului său biologic.

Primele habitate prezintă diferite grade de importanţă conservativă, sunt interpretate în

manuale în care se descriu speciile edificatoare şi caracteristice precum şi date despre

altitudine, climă, geologie etc.

Acest habitate trebuie amintite, acolo unde există, cartografiate şi estimat impactul

asupra acestora.

Habitatele speciilor pot sa se suprapună pe unul sau mai multe tipuri de habitate

naturale dar pot cuprinde şi alte tipuri de habitate neclasificate şi fără importanţă

conservativă statuată.

Chiar dacă legislaţia din România şi Europa nu prevede cartarea şi estimarea altor

tipuri de habitate, în afara celor naturale noi totuşi apreciem că datorită importanţei unora

dintre ele pentru speciile de animale pe care le conţin este importantă cunoaşterea


MEDIU CONSULTING 41

acestora, aceasta ajutând la estimarea impactului datorat pierderilor de habitat asupra

speciilor cu importanţă conservativă.


MEDIU CONSULTING 42

Figura nr. 4 Localizarea punctelor de monitorizare


MEDIU CONSULTING 43

In zona studiata, destinata realizarii proiectului au fost identificate habitate de tip

agricole si asociatii ruderale semi-naturala degradata , cu conservare redusa din punct de

vedere a diversitatii speciilor intalnite. Amplasamentul este in mare parte utilizat ca teren

agricol cultivat intensiv, fiind semnalata de asemenea si prezenta in numar mare a

speciilor ruderale fara importanta conservativa. Din punct de vedere faunistic

amplasamentul nu reprezinta o zona propice dezvoltarii faunei caracteristice ariei naturale

protejate (specii de pasari acvatice), prezenta activitatilor antropice in zona (ferme,

asociatii agricole, facand imposibila cuibarirea si colonizarea speciilor de pasari migratoare

caracteristice ariei naturale protejate de interes avifaunistic ROSPA 0071.

În urma evaluarii si investigatiilor realizate in zona studiata amplasamentul

proiectului s-au identificat specii de flora si habitate ce nu apartin speciilor de plante

enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/ CEE .

În urma investigatiilor în teren, pe intreaga suprafata studiata destinata realizarii

proiectului – „Amenajare parc eolian cu 17 turbine identice” nu au fost identificate habitate

de interes conservativ.

Habitatele prezente de importanta redusa au fost indentificate dupa cum urmeaza:

� Terenurile agricole cultivate intensiv si asociatii sagetale;

� Tufarisuri de mici dimensiuni de-a lungul drumurilor de exploatare, margini de

terenuri agricole: Crataegus monogyna (Paducel) si Rosa canina (maces).

� Padure de foioase - stejar brumariu (Quercus pedunculiflora) si salcam (Robinia

pseudacacia) – Padurea Nemteanca limitrofa amplasamentului studiat.


MEDIU CONSULTING 44

Specii de plante identificate pe terenuri agricole (specii invazive si ruderale):

Releveele studiate in cadrul amplasamentulu identifica prezenta speciilor invazive si

ruderale in special in zona drumurilor si a canalului de irigatii:

• Eryngium campestre L.( scaiul dracului);

• Vicia villosa – mazariche;

• Convolvulus arvensisL. - Volbura;

• Datura stramonium (matraguna);

• Raphanus raphanistrum (ridiche salbatica);

• Xanthium strumarium (scaietele popei, cornut);

• Setaria pumila (mohor roscat);

Asociatiile ruderale dezvoltate de-a lungul drumurilor de exploatare a parcelelor

agricole si in principal de-a lungul drumului judetean DJ 252 H care leaga orasul Tecuci de

localitatea Furceni.

Speciile de plante observate sunt:

� Agropiron repens;


MEDIU CONSULTING 45

� Artemisia vulgaris;

� Capsella bursa-pastoris;

� Carduus acanthoides;

� Cichorium intybus;

� Cirsium arvense;

� Linaria vulgaris;

� Plantago media;

� Papaver sp.;

� Taraxacum officinale;

Pe suprafetele destinate agriculturii, speciile cultivate sunt in general: porumb (Zea

mays), floarea-soarelui (Helianthum annuum), grau (Triticum aestivum), rapita (Brassica

rapa). Culturile agricole de cele mai multe ori sunt insotite de plante segetale si de cele

ruderale care convietuiesc cu plantele cultivate profitand de conditiile speciale (irigatie,

ingrasaminte, prelucrarea solului) ce se creaza in agroecosisteme.

Asociatile segetale dezvoltate in zona sunt caracteristice fitocenozelor Stachyo

annuae-Setarietum pumilae (Felföldy 1942 em. Mucina1993) ce se dezvolta pe miristi,

culturi de paioase. Plantelor segetale le sunt caracteristice gradul inalt de adaptibilitate,

proliferare si un ritm accelerat de crestere ce se face in detrimentul culturilor agricole astfel

fiind considerate nedorite sau chiar daunatoare, iar printre masurile de combatere

avegetatiei segetale se numara si folosirea erbicidelor ce pot sa afecteaza si zonele

limitrofe suprafetelor cultivate.

Tufarisurile - Reprezinta habitate secundare important care furnizeaza hrana

(fructe), adapost si loc de cuibarit pentru pasari si adapost si loc de hranire pentru unele

mamifere.

Speciile de arbusti observate în zona sunt:

� Crataegus monogyna (paducel);

� Rosa canina (maces);

Nici una dintre speciile identificate în acest tip de habitat nu face parte dintre speciile

listate în anexele legilor nationale si directivele europene cu obiect conservarea naturii.

Specii de fauna identificate in zona proiectului

La nivelul zonei studiate biodiversitatea animala, fauna (nevertebrate si vertebrate)

este specifica tipurilor de habitate identificate (asociati ruderale, terenuri agricole, zona


MEDIU CONSULTING 46

forestiera). Dintre nevertebrate cele mai multe specii sunt din grupa insectelor, iar dintre

vertebrate grupa pasarilor este cea mai bine reprezentata.

Entomofauna

Fauna de insecte a zonei nu este deosebit de bogata influenta lucrarilor agricole fiind

un factor determinant al diminuarii speciilor. Majoritatea insectelor sunt intalnite in zona

ruderala si a canalului de irigatie cu ierburi semiînalte (30-50 cm), unde domina populatiile

de orthoptere (lacuste, cosasi), alaturi de specii comune – Sthenobotrus sp., Oedalus

decorus, Oedipoda germanica, Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, calliptamus

italicus. Calliptamus barbarus, Gryllus desertus, Oecanthus pellucens, Poecillimon sp.,

Tettigonia viridissima, Decticus albifrons, Decticus verrucivorus.

Coleopterele sunt reprezentate prin specii comune fiind prezente in zonele cu

vegetatie ierboasa înalta (habitate ruderale), identificandu-se exemplare de Anisoplia

austriaca si Anisoplia lata (carabusei ai cerealelor, Malachius bipustulatus, Mylabris sp.,

Rhagonichia fulva, Plagionotus arcuatus, Chlorophorus varius (croitori).

Lepidoptera (Fluturi) este reprezentata prin specii diurne de Pieris brassicae (fluturi

de varza), Pontia daplidice (albinita rapitei), Melanargia galathea (frumosul alb), Vanessa

cardui (fluturele de scaieti), Vanessa atalantai (amiralul rosu).

De asemenea la limita dintre habitatelor (terenuri agricole si padure de foioase

stejar), au fost identificate în exemplare de gasteropode de Cernuela virgata, Monacha

carthusiana si Helicilla obvia, specii xeroterme.

Prin implementarea proiectului in zona studiata nu vor fi afectate speciile de

nevertebrate semnalate. Datorita prolificitatii speciilor identificate, mobilitatea mare a

acestora, existenta speciilor cu statut de conservare redusa prin lucrarile de constructie ce

se vor realiza in cadrul planului nu va fi afectata semnificativ entomofauna zonei.

Herpetofauna

In perimetrul studiat ce este reprezentat de habitate ruderale, tufarisuri si terenuri

agricole au fost identificate specii de herpetofauna apartinand unei clase mari:

Clasa Reptila : Lacerta viridis (gusterul), Podarcis taurica (soparla de camp);

Clasa Amphibia - Amfibieni: (Pelophylax esculenta) - broasca mica de lac

identificata sezonier in canalul de irigatii - perioada estivala;


MEDIU CONSULTING 47

Ecologia speciilor prezente in zona studiata si inf luenta planului propus

� Lacerta viridis (gusterul)

Specie comuna este inclusa în categoria risc redus cu preocupare de conservare

minima conform IUCN Red List, consemnata în anexa II a Conventiei de la Berna si anexa

IV a Directivei Habitate.

Descriere: Lungimea totala 30-40 cm, din care coada 20-26 cm; 26-32 serii

transversale de gastrostege; 11-21 pori femurali de fiecare parte. Are un pliu la gat; gulerul

(colare) cu marginea posterioara denticulata, formata din 7-12 placi. Solzii dorsali carenati,

egali mai mult sau mai putin mari. Coada cilindrica la mascul, latita la baza, mai lunga la

femela; gatul la mascul cafeniu. Tinerii, dorsal, cafenii sau cafenii-cenusii, cu o banda

dorso-laterala alba sau galbena si sub ea un sir de puncte galbui mai mult sau mai putin

distincte, care pot persista. Femelele, ventral, albicioase. Masculii adulti verzi cu nuante

pana la albastrui sau albastru, pe cap si gat cu pete negre (var. punctata). Femelele adulte

mai mult cenusii cu diferite nuante pana la cafeniu, cafeniu întunecat si negru, de obicei cu

doua siruri de pete mai albe (var. maculata) sau corespunzand cu dungile longitudinale de

pe fiecare parte a trunchiului (var. bilineata), ce dispar treptat pe coada. Alte femele verzui

cu liniile egale si cu dungile albe, adesea tivite cu negru; uneori pot fi verzi uniform (var.

concolor). La masculii tineri, coada pe partea dorsala cafenie, iar la cei batrani verde, ca si

trunchiul.

Reproducerea: prin mai-iunie, femela depune cate 6-12 oua în nisip sau pamant

moale, ponta putandu-se repeta la cateva saptamani. Ouale sunt albe-murdar, lungi de

15-18 mm si cu diametrul de 8-11 mm. Clocirea variaza, în functie de caldura si umiditate,

de la 2,5 la 3,5 luni.

Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)

Habitat: Destul de comun în tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierele

padurilor de stejar sau pe malurile însorite si cu vegetatie ale Dunarii si lacurilor.

Biologia si ecologia speciei indica ca aceasta se retrage si se ascunde la aparitia

unor factori perturbatori. Avand în vedere localizarea în teren unde a fost observata

specia, respectiv zona canalului de irigatii (in zonele cu vegetatie semi-inalta), precum si

cerintele ecologice ale acesteia, consideram ca impactul asupra populatiei speciei ca

urmare a realizarii parcului eolian va nesemnificativ.

Podarcis taurica (soparla de camp). Raspandita în Dobrogea, sudul Munteniei si al

Olteniei, sudul Banatului, Campia de Vest. Prefera terenuri înierbate, stepe, regiuni


MEDIU CONSULTING 48

nisipoase, dune, terenuri pietroase cu vegetatie arbustiva rara, liyiere, paduri rare. Specie

Inclusa în Directiva Habitate Anexa 4, Conventia de la Berna.

Hrana: Se hraneste cu coleoptere, himenoptere (gandaci, viespi, albine, furnici)

Habitat: Destul de comuna în tara noastra, traieste prin luminisurile si lizierele

padurilor de foioase sau pe malurile însorite si cu vegetatie.

Exemplare ale acestei specii au fost observate pe perimetrul analizat la limita

terenurilor agricole in zona canalului de irigatie – cu ierburi semi-inalte ce ii asigura speciei

habitatate de hrana si adapost. Realizarea parcului eolian nu va afecta semnificativ

habitatul limitrof canalului de irigatie si implicit specia în ceea ce priveste aria de distributie

si hranire a acesteia nefiind perturbata de activitatea antropica.

Statutul (din punct de vedere al legislaţiei în vigoare) speciilor de reptile prezente in

zona este următorul:

� şopârla de iarb ă (Podarcis taurica): specie strict protejată (nominalizată în

Anexa 2 a legii 13 / 1993 [***, 1993a]), specie de interes comunitar care necesită protecţie

strictă (nominalizată în Anexa 4A a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57 / 2007 [***,

2007]);

� guşterul (Lacerta viridis): specie strict protejată (nominalizată în Anexa 2 a legii

13 / 1993 [***, 1993a]), specie de interes comunitar care necesită protecţie strictă

(nominalizată în Anexa 4A a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 57 / 2007 [***,

2007]);

Mamiferele

Sunt slab reprezentate in special datorita activita tilor agricole desfasurate, fiind

caracteristice zonei de stepă, cu rozătoare mici cum ar fi popândăul şi şoarecele de

câmp, iepurele de camp si carnivore: vulpea.

Lepus europaeus P. (iepure de cîmp), Fam. Leporidae, ord. Lagomorpha. Specie

comuna, raspandita în întreaga tara, în toate zonele de campie si de deal. Exemplare

izolate au fost semnalate pe terenurile agricole la margini de tufarisuri. Nu este inclusa în

nici o lista de protectie europeana sau nationala (Directiva Habitate) si nu necesita masuri

speciale de conservare. Impactul asupra speciei va fi nesemnificativ urmare aconstruirii

parcului eolian.

Microtus arvalis P. (soarece de camp), Fam. Cricetidae, ord. Rodentia. Specie

comuna în toate zonele de campie din tara. Semnalata in zonele limitrofe amplasamentului

(terenuri agricole). Nu este inclusa în nici o lista de protectie europeana sau nationala

(Directiva Habitate) si nu necesita masuri speciale de conservare. Galerii si indivizi izolati


MEDIU CONSULTING 49

identificati in partea de sud-est pe terenurile agricole (cereale) in perimetrului studiat.

Specie cu mobilitate si prolificitate mare nu va fi afectata semnificativ de lucrarile de

realizare a parcului eolian.

Vulpes vulpes (vulpe), Ord. Carnivora, Fam. Canidae. Intalnita in Baragan,

Dobrogea, cat si in padurile de mare altitudine, pana la limita vegetatiei forestiere. In Delta

Dunarii efectivul speciei se mentine stabil. Pe perimetrul studiat s-au identificat exemplare

izolate aflate in tranzit (trecere). Specia foarte mobila, nu va fi afectata semnificativ de

lucrarile de executie a obiectivului de investitie.

Spermophilus citellus (popandau), Fam. Sciuridae, ord. Rodentia. Este raspandit în

Europa si o parte din vestul Asiei. In Romania este o specie caracteristica de stepa,

comuna în toata tara, în afara de Transilvania. Traieste pe ogoare, izlazuri, santuri, diguri,

marginea drumurilor, etc. Specie vulnerabila. Inclusa în Anexa II a Directivei Habitate

92/43/EEC, Natura 2000, Conventia de la Berna. Exemplare izolate ale specie au fost

identificate in zona vestica a proiectului, la marginea drumului de exploatare in vecinatate

cu zona forestiera.

Numarul de exemplare ale speciei este mic si a fost evaluat dupa numarul de galerii

active identificate – 2 galerii.

Chiroptere

Din punct de vedere al activitatii chiropterelor s-a concluzionat ca zona reprezintă o

importanţă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor, nu au fost identificate

adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite. Speciile de lilieci utilizeaza in principal

habitatul forestier, zona studiată (terenuri agricole) nefiind propice cautarii de hrana

datorita tratamentelor fitosanitare cu insecto-fungicide. O parte a liliecilor din adăposturi

antropice aflate în satele din vecinătate folosesc ca habitate de hrănire zonele marginale

ale padurii in special habitatele de tufarisuri unde entomofauna este prezenta in numar

mare.

Zona studiată în general poate fi caracterizată cu o activitate redusă a liliecilor,

datorită lipsei adăposturilor (cu excepţia localităţilor învecinate), iar habitatele prezente în

zonă (terenuri agricole cultivate intensiv) au o importanţă foarte redusă ca habitate de

hrănire pentru lilieci. Pe teritoriul studiat nu au fost identificate coridoare de zbor

importante, elemente de conexiune între adăposturi şi habitate de hrănire.


MEDIU CONSULTING 50

� Avifauna

Observaţiile privind populatiile de păsări, biologia, ecologia, etologia, precum şi

dinamica acestora au fost studiate în toate perioadele anului. Aceste studii sistematice au

fost efectuate în perioada martie 2010 – iunie 2011.

Rezultatele cercetarilor finalizate în această perioadă se vor continua şi în anii viitori

prin studiile de evaluare a zonelor mai sensibile din punct de vedere a compoziţiei

avifaunei corelate cu efectul fazei de construcţie şi precum şi a impactului eolienelor active

în faza de operare.

Efectivele de păsări cuibăritoare şi a celor care iernează au fost estimate pe

perimetrul parcului în întregimea sa.

Motivele au fost:

1. Existenţa pasărilor de talie mare, care în timpul migraţiei se deplasează fie

grupate în stoluri fie migrând individual şi zboară de obicei la înălţime de peste 150 m, pe

deasupra zonelor de observaţie.

2. Populaţiile de păsări prezente se pot evalua global în mod corelat, din punct de

vedere calitativ şi cantitativ, pe parcursul unui an, precum si evaluarea eventualului impact

provocat de dezvoltarea parcului asupra păsărilor care migrează în zonă în perioada de

şantier şi în cea de exploatare.


MEDIU CONSULTING 51

Migratia de primavara şi toamna

Migratia de primavara, perioada (prevernal – vernala) a populatiilor de pasari a fost

studiata în perioada dintre începutul lunii martie si sfarsitul lunii mai.

S-a constatat astfel ca activitatea avifaunistica in migratia de primavara este slab

reprezentata, amplasamentul proiectului nefiind reprezentat de o ruta de migratie

permanenta sau nepermanenta (secundara) nefiind semnalati indivizi ai speciilor

migratoare consemnate şi în fisa sitului de importanta comunitara ROSPA 0071 – Lunca

Siretului Inferior. În general efective mari ale pasarilor migratoare prefera rutele de migrare

in lungul apelor si zonelor de lunca caracteristice zonei – Lunca Siretului – aflata la o

distanta de aproximativ 2,2 km de zona proiectului. Inexistenta unor zone umede şi a unor

zone de hrănire şi cuibărire propice, coroborată cu existenta zonelor locuite – satele

Movileni, Furceni, Furcenii Noi, zone cu un efect de barieră între zona protejată şi zona

analizată, fac ca arealul analizat să reprezinte o zonă neatractivă pentru păsările

consemnate în fisa sitului de importanta comunitara ROSPA 0071 – Lunca Siretului

Inferior.

In urma observatiilor au fost observate în special specii de paseriforme. Numărul

mare a acestor specii nu a putut stabili modele constante privind direcţia de zbor, acestea

trecand în pasaj repede peste zona neavând o directie precisă.

Interesul principal al acestor observaţii l-a reprezentat migraţia speciilor acvatice

caracteristice ariei de importanta comunitara invecinata (speciilor mari si medii) si a

speciilor rapitoare caracteristice amplasamentului care au zbor planat şi care ar putea

suferi un posibil impact cauzat de dezvoltarea viitorului parc de eoliene (posibil risc de

coliziune).

Speciile semnalate aflate in faza de migratiune de primavara sunt prezentate in

tabelul urmator:

Tabel nr. 9 - Specii de pasari (mari si medii) iden tificate – migra ţia de prim ăvară

Nr. Crt Specia

Nr. relativ

de indivizi

Dimensiunea popula ţiei in

Romania (perechi cuib ăritoare)

Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007

Fam. Ciconiidae

1. Ciconia ciconia 7 4000-5000 OUG

57/2007/anexa3

Ordinul Falconiformes

Fam. Accipitridae

2. Buteo buteo 5 28000-340000


MEDIU CONSULTING 52

Nr. Crt Specia

Nr. relativ

de indivizi


Romania (perechi cuib ăritoare)

Statut de protec ţie conf. OUG 57/2007

Ordinul Passeriformes

Fam. Hirudinidae

3. Hirundo rustica 20 800000-1000000 -

Fam. Laniidae

4. Lanius collurio 6 1380000-2600000 OUG 57/2007/anexa3

Fam. Corvidae

5. Pica pica 15 624000-780000 -

6. Corvus frugilegus 26 350000-420000 -

7. Corvus corone cornix 29 240000-320000 -

8. Corvus monedula 34 250000-400000 -

Din lista speciilor mari a fost observata specia Barza alba (Ciconia ciconia) cu un

număr de indivizi observaţi în timpul migraţiei - 7 de indivizi. Specia a fost observată

migrand la inaltimi mari de peste 150 m la periferia zonei vestice a amplasamentului pe

directia zonelor locuite.

Altitudinea medie de zbor in perioada de migratie a speciilor observate pe deasupra

parcului a fost în cele mai multe zile mai mare de 150 m. Altitudinea a fost apreciată cu

ajutorul structurilor de înălţime cunoscută (stâlpi electrici.).

În migra ţia de toamn ă au fost observate in special specii de rapitoare (şorecarii

comuni (Buteo buteo)) şi paseriforme pe directia nord-sud la limita vestica a

amplasamentui. De asemeni numarul mic al exemplarelor observate au concuzionat ca

este o ruta utilizata in special de speciile immature acestea departandu-se de ruta

principal de migratie.

Tabel nr. 10 - Specii de pasari identificate – migr aţia de toamn ă

Nr. Crt Specia Nr.

indivizi


Romania

Statut de protec ţie

conf. OUG 57/2007

Fam. Ciconiidae


Fam. Accipitridae

1. Buteo buteo 4 28000-340000


Fam. Hirudinidae


MEDIU CONSULTING 53

Nr. Crt Specia Nr.

indivizi


Romania

Statut de protec ţie

conf. OUG 57/2007

2. Hirundo rustica 18 800000-1000000

Fam. Laniidae

3. Lanius collurio 2 1380000-2600000 OUG 57/2007/anexa3

Fam. Ploceidae

4. Passer montanus 40

1354000-2873000

5. Passer domesticus 1200000-3400000

Fam. Corvidae

6. Pica pica 12 624000-780000

7. Corvus frugilegus 18 350000-420000

8. Corvus corone cornix 4 240000-320000

9. Corvus monedula 4 250000-400000

Iernarea avifaunei în zona analizat ă

În timpul iernii au fost observate specii de păsări care ierneaza in zona

amplasamentului si in special in zona pădurii Nemteanca. Au fost luate în considerare

păsări observate cu deosebire din perimetrul parcului dar si din zona de limita a parcului

eolian.

Dintre speciile care ierneaza in perimetrul acestea nu prezintă o oarecare importanţă

din punct de vedere al impactului cu centralele eoliene.S-a constat prezenta in numar mai

mare a corvidelor Corvus frugilegus si Pica pica in special in zona terenurilor agricole.

In urma monitorizarii avifaunei in perioada de iarna concluzionam:

� Nu au fost observate stoluri de gâşte (in special Branta Ruficollis), zona

proiectului nefiind propice ca zonă de odihnă sau de hrănire pentru acesta specie în

concluzie potenţialul de impact al acestor specii cu turbinele eoliene din parcul eolian

analizat este nul.

� Numărul păsărilor care se întâlnesc aici, cu excepţia corvidelor (Corvus frugilegus)

este foarte mic în special datorită faptului că terenurile agricole pe care s-a efectuat

arătura de toamnă sunt sărace în hrană.

� Păsările care au fost observate sunt dispersate aleatoriu fără a se constata locuri

preferate sau de acumulare.


MEDIU CONSULTING 54

Cuib ărirea speciilor de pasari în zona analizat ă

Au fost observate 9 specii cuibăritoare apartinand in majoritate ordinului

Passeriforme (specii mici).

Au fost luate în considerare atât speciile din perimetrul analizat cât şi din imediata

apropiere dar care au legătură directă cu zona parcului, folosind perimetrul proiectului

uneori ca loc de hrănire.

In vecinatatea proiectului – localitatea Furceni au fost observate 2 cuiburi populate

ale specie Ciconia ciconia – Barza alba.

Metodologia utilizată pentru studierea populaţiilor cuibăritoare a fost cea a

observaţiilor din punct fix pe transect precum su ruta de observatie (mars-rut).

Transectele folosite au fost transecte proporţionale cu dimensiunile habitatelor

existente: zonele cu agricultură intensivă, tufişurile, zone forestiere etc.

Tabel nr 11 - Specii ce cuibaresc in zona proiectul ui si vecinatatea acestuia

Nr. crt

Specia

Dimensiunea populatiei in

Romania (numar perechi)

Statut de protectie conf. OUG 57/2007


Fam. Alaudidae

1. Alauda arvensis 2000-4000

Fam. Laniidae

2. Lanius collurio 60000-100000 OUG

57/2007/anexa3 3 Lanius minor

Fam. Ploceidae

4. Passer montanus 1354000-2500000

5. Passer domesticus 1200000-2000000

Fam. Corvidae

6. Pica pica 624000-850000

Ordinul Galiformes

Fam. Phasianidae

7. Perdix - perdix

8. Coturnix coturnix 30000-50000

Fam. Paridae

9. Parus major

Fam. Ciconiidae

10 Ciconia ciconia 4000-5000 OUG

57/2007/anexa3


MEDIU CONSULTING 55

Majoritatea speciilor cuibaritoare din zona analizată (Lanius collurio, Lanius minor,

Alauda arvensis), cuibăresc în zonele habitatelor de tufarisuri si habitate forestiere

semnalate in afara zonei de constructie a parcului eolian.

Speciile ca ciocârlia de câmp folosesc ca teritorii de cuibarit si hranire habitatele

deschise, de genul pajistilor cu vegetatie înalta sau joasa, dealurile, terasele, coastele,

fâsiile de vegetatie din cadrul terenurilor agricole, terenurile agricole.

Ca urmare a particularitatilor speciilor de pasari identificate, lipsa unor colonii de

pasari in zona studiata nu stabilit niciun traseu semnificativ de deplasare între zonele de

cuibarit si hranire.

Singurele specii care în zona de studiu au o buna reprezentativitate sunt

reprezentate de ciocârlia de câmp (Alauda arvensis) care cuibareste la limita zonei de

studiu, rândunica (Hirundo rustica) prin populatia care cuibareste în localitatile Movileni,

Furceni, Tecuci si care se hranesc în zona de studiu, precum si speciile din Familia

Corvidae (ciorile). Toate aceste specii comune au o raspândire uniforma pe tot teritoriul

tarii, astfel ca populatiile de aici sunt nesemnificative fata de populatiile la nivel national.

In urma activitatatii de monitorizare a amplasamentului proiectului a fost identificat un

numar important de specii comune precum si specii care sunt enumerate in Anexa I a

Directivei Consiliului 79/409/CEE. Speciile identificate in zona analizată precum si

fenologia acestora sunt mentionate in tabelul de mai jos:


MEDIU CONSULTING 56

Tabelul nr. 12 Speciile identificate in zona analiz ată precum si fenologia acestora

Specia – denumire populara Perioada de activitate in zona studiata Activitatea speciei Regimul

trofic I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII SE OV P OI Alauda arvensis – Ciocarlie de camp x x x x x x x x x x x x x x x INS

Anthus campestris – Fasa de camp x x x x x x x INS

Buteo buteo – Sorecar comun x x x x x x x x x x x x x PR

Ciconia ciconia - Barza alba x x x x x x x x x x x ZOO

Corvus corone – Ciora griva x x x x x x x x x x x x x MIXT

Corvus frucilegus (cioara de semanatura) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Corvus monedula (stancuta) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Coturnix coturnix - Prepelita x x x x x x x MIXT

Cuculus canorus - Cuc x x x x x x x INS

Dendrocopos medius – Ciocanitoarea de stejar x x x x x x x x x x x INS

Emberiza calandra – Presura sura x x x x x x x x x x x x x INS

Falco vespertinus – Vanturel de seara x ZOO

Galerida cristata - Ciocarlan x x x x x x x x x x x x x INS

Hirundo rustica - Randunica x x x x x x x x INS

Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic x x x x x x x x INS

Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra x x x x x x x INS

Motacilla alba– Codobatura alba x x x x x x x x INS

Parus major – Pitigoi mare x x x x x x x x x x x x x INS

Passer domesticus (vrabie de casa) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Passer montanus (vrabie de camp) x x x x x x x x x x x x x MIXT

Perdix perdix - Potarniche x x x x x x x x x x x x x MIXT

Pica pica (cotofana) x x x x x x x x x x x x x ZOO

Streptopelia decaocta (gugustuc) x x x x x x x x x x x x x VEG

Sturnus vulgaris (graur) x x x x x x x x x MIXT

Upupa epops (pupaza) x x x x x x INS


MEDIU CONSULTING 57

Legenda:

SE = specie sedentara, OV = oaspete de vara, P= specie de pasaj, OI=oaspete de iarna;

Regimul trofic: PR = specii pradatoare MIXT = specie omnivora, VEG = specie vegetariana, ZOO =

specie zoofoga (se hranesc cu nevertebrate), INS= Specii insectivore;

Specii listate in anexa 3 (OUG 57/2007) – specii de plante si de animale a caror conservare

necesita desemnarea ariilor special de conservare si a ariilor de protectie speciala avifaunistica.

Specii listate in anexa 4 (OUG 57/2007) – specii de interes national - specii de animale si de

plante care necesita o protectie stricta

Specii listate in anexa 5C (OUG 57/2007) – specii de interes comunitar a caror vanatoare

este permisa OUG 57/2007

Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si a relatiei acestora cu aria

naturala protejata de interes comunitar învecinata ROSPA 0071

Specia Fenologia speciei

Alauda arvensis (ciocârlie de

câmp)

Date relevante despre specie : Specia este partial migratoare, raspândita in zonele de câmpie si in cele colinare. Statut . Specie nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 Cuibareste pe sol in ierburi. Cele 3-4 oua pamântii, cu pete brune, sunt clocite cam 12 zile, de catre femela. Ponta este depusa din luna aprilie. Pe vara scot 2-3 generatii de pui. Masculul cânta in zbor, la mare inaltime deasupra cuibului. Iarna se intâlnesc mai ales in locurile de mica altitudine. Amenintari - utilizarea pesticidelor, practicile agricole invazive. Specia a fost identificata in zona terenurilor agricole in cautare de hrana. S-au identificat si zone de cuibarire a speciei in zona ierburilor inalte/tufarisuri la marginea Padurii Nemteanca. Specia nu a prezentat o dinamica constanta in zona de studiu si nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Anthus campestris – Fasa de camp

Date relevante despre spe cie : Specia este oaspete de vara. Cuibareste in regiuni deschise aride si nisipoase, cu vegetatie joasa. Statut: Specie nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Fasa de camp prefera habitatele deschise, câmpii, pajiști cu tufisuri pentru cuibarit, terenurile agricole. Cuibareste solitar si migreaza in stoluri. Zborul teritorial este desfasurat la inaltime mica, fiind ondulat si insotit de cântec. Hrana consta din insecte si seminte. Specia nu a


MEDIU CONSULTING 58

Specia Fenologia speciei prezentat o dinamica constanta in zona de studiu fiind observati indivizi solitari preponderent in zonele agricole, pajisi, precum si in cele cu tufarisuri izolate. Comportamentul observat era cel de hranire, zbor nuptial si zbor teritorial. Specia nu este pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Buteo buteo– Sorecar comun

Date relevante despre specie : Este frecvent mai ales in Carpati, fiind o pasare sedentara. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibul contine 3-4 oua albe, cu pete brune-caramizii, fiind complet inca din aprilie. Atât femela cât si masculul clocesc, perioada de incubatie fiind de 28-30 de zile.Se hraneste cu soareci, serpi etc. Sorecarul comun a fost observat constant de-a lungul anului in zona de studiu. In timpul monitorizarii specia Buteo buteo a fost observata, in zonele terenurilor agricole, zonele cu iarba inalta de-a lungul canalului de irigatii , zonele fiind folosite ca teritorii de hanire in special pentru rozatoare mici si reptile. Nu s-a identificat nici un cuib in zona destinata realizarii proiectului. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Amenintari - vanatoarea, persecutia, distrugerea habitatelor.

Ciconia ciconia - Barza alba

Date relevante despre sp ecie : Este oaspete de vara, se intalneste in special in pasaj in zona analizata. Cuibul este amplasat pe un loc insorit si inalt cu o vedere buna asupra zonelor de hranire. Este construit din crengi, radacini, pamânt si este captusit cu paie, fân, iarba, balegar, uneori si cu hârtie si cârpe. In cursul anilor, in urma reparatilor, poate sa ajunga la marimi impresionante atingând un diametru de 1-1,5 m, o inaltime de pâna la 2 m si o greutate de 1-2 tone. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Hrana este foarte variata si cuprinde insecte (lacuste, greieri), larve, râme, amfibieni, mamifere mici (soareci de câmp), serpi si sopârle etc. Resturile nedigerate sunt eliberate dupa 1,5 - 2 zile, prin regurgitare sub forma de ingluvii având dimensiuni de ≈ 50x35 mm, usor de gasit in jurul cuibului. De-a lungul monitorizarii s-au observat efective mici (7 indivizi) ale acestei specii in timpul migratiei de primavara. Altitudinea de zbor semnalata a fost peste 200 m. Specia a fost semnalata si cuibarind in localitatile apropiate – 2 cuiburi fiind semnalate in localitatea Furceni. Specia este importanta pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071 in special pentru numarul indivizilor identificati in pasaj. Starea de conservare a speciei in situl ROSPA 0071 este favorabila.

Corvus corone – Ciora griva

Date relevante despre specie : Este frecventa in toata tara, cu exceptia marilor inaltimi carpatine. Este o specie sedentara, foarte stricatoare prin pagubele ce le aduce vânatului si in gospodarii. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in arbori, se adapteaza insa usor la orice situatie; astfel, in Delta cuibareste pe plaur ori in alte locuri nespecifice. Depunerea pontei are loc prin aprilie. Ouale, in numar de 5-6, sunt de un colorit verzui-murdar, patate cu


MEDIU CONSULTING 59

Specia Fenologia speciei brun, fiind clocite de femela, cam 18-19 zile. Iarna mai sosesc la noi si exemplare nordice. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Corvus frucilegus (cioara de

semanatura)

Date relevante despre specie : specie comuna facând parte din genul Corvus al familiei Corvidae. Este larg raspândita. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Cuibareste in regiuni de câmpie, in colonii mari, mai rar in regiuni deluroase. Cuiburile le instaleaza in arbori, adesea mai multe pe acelasi copac. Depunerea pontei are loc inca din luna martie. Ouale, in numar de 5, sunt verzui-murdare, patate cu brun si sunt clocite numai de femela, 18-19 zile. Se hraneste cu viermi, gasteropode, insecte, larve, mamifere mici, sau ocazional pasarele sau ouale acestora, consuma de asemenea cadavre, fructe, diferite seminte vegetale ca si cele de pe semanatura pe care le scot cu ciocul din pamânt, de aceea este o specie daunatoare economiei agricole, putând fi capabila de distrugere in masa a culturilor. Toamna, o parte a populatiilor clocitoare la noi se deplaseaza spre sud-vestul Europei; in schimb vin cârduri mari din regiunea nord-estica a arealului speciei. Vestul Europei, nord-vestul Africii si sud-vestul Asiei, formeaza cartiere de iernare mai ales pentru populatiile nordice. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Corvus monedula (stancuta)

Date relevante despre specie : Este o pasare migratoare, din famila Corvidae, unele populatii cuibaresc in tinuturi salbatice, atele in localitati. In România stancuta este sedentara, populeaza regiunile joase, ca si vaile râurilor de munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 Cele din regiuni salbatice au cuibul in scorburi si pereti de stânca, pe când celelate in constructii, cosuri, ornamentatii, crapaturi de ziduri, clopotnite etc. Femela depune in cuib 4-6 oua albicioase -albastrui, cu pete brune. Cuibaritului incepe in luna aprilie, ouale sunt clocite de femela timp de 17-18 zile. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Coturnix coturnix - Prepelita

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, sosind la noi in luna aprilie iar toamna ne paraseste pentru a ajunge in zone mai calde. Prepelita se intâlneste in zonele de campie, in miristi sau in campurile cu faneata sau lucerna. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa II a conventiei de la Bonn Cuibul il face pe pamant. Femela depune pana la 15 oua pe care le cloceste singura. Perioada de incubatie este de 21 de zile. Puii sunt crescuti exclusiv de catre femela. Sporul anual de pui depinde foarte


MEDIU CONSULTING 60

Specia Fenologia speciei mult de capriciile naturii. In anii cu ploi multe si abundente sunt foarte multe cuiburi distruse de suvoaiele de apa. Specia a fost observata la limita terenurilor agricole cu zona forestiera fiind semnalati indivizi ai speciei in zona tufarisurilor limitrofe caii de acces adiacente Padurii Nemteanca. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Cuculus canorus - Cuc

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Specie destul de comuna in toate tipurile de habitate, mai ales in paduri, de la campie pana la munte. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Evita locurile populate de om, fiind destul de sperios. Cucul se hraneste cu larvele paroase de fluturi. Paraziteaza cuiburile, depunandu-si ouale in cuiburile altor pasari, cate un ou in fiecare cuib. Fiecare femela isi alege o anumita pasare-gazda, in functie de culoarea oualor. Masculul este gri cenusiu pe cap, piept si spate, cu dungi pe abdomen ca la uliul pasarar. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna fiind observata in zona forestiera - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Dendrocopos medius –

Ciocanitoarea de stejar

Date relevante despre specie : este o specie sedentara. Apare in majoritatea padurilor cu frunzis; este o specie mai rara. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari. Este o specie de padure, intalnita in padurile cu stejari batrâni, parcuri si livezi unde cuibareste in scorburi. Prefera pentru cuibarit trunchiurile copacilor care sunt intrate in putrezire. In lunile mai-iunie femela depune 5-6 oua albe, lucioase, a caror clocire, timp de 14-15 zile, este asigurata atât de femela cât si de masculi. Are acelasi colorit ca si ciocanitoarea pestrita mare, dar cu rosu si pe crestet. Este o specie sedentara. A fost semnalata in vecinatatea vestica a amplasamentului in zona forestiera a padurii de stejar. Planul propus nu afecteaza dinamica speciei fiind o specie prezenta in habitatele forestiere. Nu reprezinta o specie importanta pentru integritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071. Principala amentintare asupra speciei o constituie pierderea habitatului de cuibarire – zona forestiera. Masuri de conservare recomandate: protectia habitatului speciei – habitat forestier.

Emberiza calandra –

Presura sura

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Este comuna mai ales in regiunile de câmpie si de dealuri descoperite, rar si pe vaile largi, joase, ale râurilor montane. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. Femela cloceste singura circa 14 zile, un numar de 4-5 oua albe-cenusii, stropite cu brun, pe care le depune prin mai. Scoate, pe vara, doua rânduri de pui. O parte din populatia clocitoare la noi ramâne si iarna, iar alta se deplaseaza mai spre sud. Pentru o parte din populatia


MEDIU CONSULTING 61

Specia Fenologia speciei speciei, cartierele de iernat sunt in sudul Europei, sud-estul Africii si peninsula Arabia. Specie observata in timpul perioadei de cuibarit indivizii prezentau zbor teritorial, comortament de hranire indicând cuibaritul in zona de studiu. S-a observat ca in timpul zborului majoritatea indivizilor au utilizat culoarul de zbor intre 0-20 m, media fiind sub 5m. Specia nu este importanta pentru intregritatea ariei naturale protejate ROSPA 0071. Masuri de conservare recomandate pentru protejarea speciei: managementul corect al terenurilor agricole si practici agricole ecologice.

Falco vespertinus – Vanturel de

seara

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, specie destul de comuna in SE Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Statut: conform IUCN din 2005 specia este considerata ca fiind aproape periclitata. Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura. Se aseamana cu vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurta. Este capabil sa zboare de pe loc. Datorita faptului ca este activ pâna târziu in amurg, vânturelul si-a câstigat si numele de soimulet-de-seara. Hrana sa este formata aproape in totalitate din insecte pe care le prinde pândind pe diversi suporti, consuma cu placere si soareci sau pasarele, mai ales in perioada de crestere a puilor. In timpul monitorizarii in zona de studiu au fost observati indivizi de vânturel de seara care prezentau comportament de hranire, dar nu s-a identificat zona de cuibarit a acestora – existand posibilitatea ca acestia sa cuibareasca in zona padurii Nemteanca. In urma analizei activitatii de zbor a speciei, s-a constatat un culoar de zbor la inaltimi situate intre 20 – 50 m. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Galerida cristata - Ciocarlan

Date relevante despre specie : este o specie sedentara, raspândita in toate câmpiile uscate, joase, din tara, dar urca si pe vaile largi ale râurilor, in tinuturile descoperite. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibareste pe sol in locuri cu vegetatie saracacioasa. Cele 4-5 oua depuse in aprilie sunt pamântii cu pete brune si sunt clocite de femela, timp de 14 zile. Au loc doua cuibariri pe sezon. Este una dintre cele mai frecvente specii de la noi, care nu ne paraseste nici iarna, când poate fi vazuta in santuri pe marginea soselelor, pe drumurile satelor, prin curtile oamenilor printre vite. Specia a fost semnalata in zbor, in cautare de hrana. Specie nu este importanta pentru integritatea ariei naturale protejata ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Hirundo rustica - Randunica

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, ierneaza in Africa subsahariana si Asia de Sud, precum si in Australia si America de Sud. Ea se intoarce primavara pentru a se reproduce in Europa (si in Romania), America de Nord, Africa de Nord sau Asia.


MEDIU CONSULTING 62

Specia Fenologia speciei Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Randunicile sunt pasari foarte adaptabile, care traiesc in proximitatea asezarilor umane, cautand habitate deschise de toate tipurile (inclusiv in zonele agricole), in apropierea apelor si pot fi intalnite adesea in apropierea fermelor, a hambarelor, podurilor, pontoanelor si a altor asezaminte de gen. Deseori randunicile se aduna in stoluri, iar in perioada de reproducere vaneaza in pereche. Specia a fost identificata in cadrul zonei studiate in pasaj si cautare de hrana, nefiind semnalate cuiburi in zona proiectului. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic

Date relevante despre specie : oaspete de vara, se poate intâlni in toate zonele deschise in care se gasesc poieni si mult subarboret, de-a lungul vailor unde se afla vegeta ia arborescenta sau arbustiva. Hrana consta din larve si insecte, nevertebrate, uneori mamifere mici si reptile. Insectele de dimensiuni mari pot fi vânate din zboruri de pâna la 30 m inaltime. Cuibareste in regiuni deschise, cu tufisuri si in luminisuri. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa I Prezenta sezoniera a speciei a fost semnalata in timpul pasajului de primavara si toamna, precum si in timpul perioadei de cuibarit. In zona de studiu specia a fost observata in special in zone cu cu tufarișuri si miristi. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara pentru aria naturala protejata ROSPA 0071. Principalele amenintari ale speciei o reprezinta: intensificarea agriculturii si utilizarea irationala a pesticidelor.

Lanius minor – Sfrancioc cu frunte neagra

Date relevante despre specie : oaspete de vara. Sfrânciocul cu fruntea neagra populeaza habitatele cu paduri rare cu subarboret, crânguri, gradini, vii. Prefera locurile cu arbori izolati, tufe de maciesi, porumbar si paducel, in spinii carora obisnuieste sa-si infiga prada ca rezerva de hrana. Cuibareste in regiuni deschise cu copaci izolati si tufisuri, cuibul si-l instaleaza la inaltimi, uneori depasind 7-8 m. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata. In zona de studiu specia a fost observata in zonele agricole, miristi, si tufarisuri la marginea padurii, prezentând comportament de hranire. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Principalele amenintari ale speciei o reprezinta: intensificarea agriculturii si utilizarea irationala a pesticidelor. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului.

Motacilla alba– Codobatura alba

Date relevante despre specie : este oaspete de vara, raspândita in toata tara, mai frecvent in regiunile joase, pe malul baltilor si lacurilor, de asemenea pe malul râurilor de la ses pâna la munte si pâna la lacurile din golul alpin. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cloceste in excavatiile din maluri, in gramezi de lemne si chiar in


MEDIU CONSULTING 63

Specia Fenologia speciei acoperisurile de stuf ale caselor. Cuibul, completat inca din aprilie, cuprinde 4-5 oua albicioase cu pete brune-cenusii. Incubatia dureaza 14 zile, clocitul fiind asigurat mai ales sau exclusiv de femela. Creste 2-3 generatii de pui pe vara. Toamna migreaza spre cartierele de iernat din nordul Africii si sud-vestul Asiei. In iernile blânde se pot vedea exemplare ramase pe lânga apele neinghetate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului Specia a fost obeservata in zbor pe terenurile agricole .

Parus major – Pitigoi mare

Date relevante despre specie : este specie sedentara, unul dintre cei mai cunoscuti pitigoi, prezent atât in padurile joase, cât si in cele de munte, unde ajunge pâna in zona coniferelor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Frecvent in parcuri, gradini si livezi. Cuibareste in scorburi, crapaturi, tevile gardurilor metalice, cuiburi artificiale etc. Cele 10-12 oua albe, patate cu ruginiu, sunt depuse inca din martie-aprilie, fiind clocite numai de femela, circa 14 zile. Iarna hoinaresc dupa hrana, ramânând credinciosi unor regiuni limitate. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna, nu se impun masuri de conservare prin realizarea proiectului.

Passer domesticus

(vrabie de casa)

Date relevante despre specie : sunt specii sedentare, sunt intr-un numar mare in regiunile mai joase, ajungând sa traiasca pe lânga asezari omenesti si in regiuni muntoase. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si Anexa 3 a conventiei de la Berna, Construiesc in arbori sau scorburi cuiburi sferice in care femela depune de trei ori pe an 4-5 oua albe patate. Ouale sunt clocite timp de 14 zile de ambii parinti. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Passer montanus (vrabie de camp)

Date relevante despre specie : Este sedentara, intâlnita atât in tinuturile salbatice, cât si in preajma asezarilor umane, cu spatii mai largi in vecinatate. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata Cuibareste intre crengi, in cuiburi sferice, dar si in scorburi si in diferite constructii. Depune ponta inca din aprilie, constând din 5-7 oua albicioase, cu pete isabel sau brune. Clocitul, care dureaza 13-14 zile, este asigurat de ambii parteneri. Creste 3 generatii de pui pe vara. Unele populatii se aglomereaza in timpul iernii in sud-estul Europei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna fiind observata pe durata intregului an - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Perdix perdix - Potarniche

Date relevante despre specie : specie sedentara, se intâlneste mai ales in regiunile joase ale tarii, in câmpie si mai rar in golurile alpine.. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este


MEDIU CONSULTING 64

Specia Fenologia speciei inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/1 Potârnichea este monogama, traind insa in cârduri in afara epocii de cuibarit. Apartine celor mai prolifice specii de la noi si chiar comparativ cu multe alte specii de pasari, depunând adesea peste 20 de oua intr-o ponta. Cuibareste in ierburi, pe sol; ouale verzi-galbui sau brun-maslinii, in numar de 10-20, sunt depuse in mai si sunt clocite numai de femele, timp de 23-24 de zile. Desi sedentara, in lipsa hranei potârnichea hoinareste de la un loc la altul. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071.

Pica pica (cotofana)

Date relevante despre specie : este o pasare sedentara, cuibareste atât in regiunile joase, cât si in cele deluroase ori pe vaile râurilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna Face un cuib sferic, din spini, cu intrari laterale, tapisat in interior cu lut. Ouale, in numar de 5-7, sunt depuse in aprilie, au coloritul verzui si sunt patate cu brun. Femela singura le cloceste, aproximativ 17-18 zile. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna – fiind observata in zana terenurilor agricole limitrofe padurii, nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Sturnus vulgaris (graur)

Date relevante despre specie : este oaspete de vara. Cea mai mare parte a graurilor traieste in padurile mari, o parte considerabila s-a obisnuit sa convietuiasca cu omul, in special datorita faptului ca acesta le ofera ocazii de cuibarit in curti si gradini. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 si Anexa 3 a conventiei de la Berna Isi instaleaza cuibul in scorburi, pe lânga case, in crapaturile zidurilor sau sub capriori, iar acesta consta intr-o aglomerare dezordonata de paie, iarba si pene moi. Femela depune o ponta de 5-6 oua, de un albastru palid, lucioase si lunguiete, pe care le cloceste vreme de 14 zile. Specia a fost semnalata in zona proiectului in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna - nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

Upupa epops (pupaza)

Date relevante despre specie : Specie identificata ca oaspete de vara care frecventeaza multe habitate. Prefera habitate terenuri impadurite deschise, livezi, parcuri, terenuri cultivate, stepa cu vegetatia scunda sau solul gol, cu arbori rari, imprastiati sau stanci si scorburi pentru cuibarit. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata- Least Concern - LC conform Listelor Rosii IUCN. La nivel European, specia este protejata prin intermediul Conventiei de la Berna si Directiva Pasari. Specia a fost identificata in pasaj. Nu au fost semnalate cuiburi ale speciei in zona analizată.


MEDIU CONSULTING 65

Specia Fenologia speciei Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specia a fost semnalata in perioada estivala, in zona padurii – fiind identificata dupa cantecul characteristic. Nu se impun masuri de conservare prin realizarea planului.

Streptopelia decaocta

(gugustuc)

Date relevante despre specie: Este o pasare sedentara, care cuibareste însa numai în localitati sau în imediata apropiere a acestora, pentru a fi la adapost de pasarile rapitoare de oua ca stancuta, cotofana, gaita, cioara griva. Cuibareste aproape în tot timpul anului, putând scoate 3-5 rânduri de pui între lunile martie si noiembrie. Ponta, din 2 oua albe, este clocita ca si la celelalte columbide, alternativ de ambii parinti. Incubatia dureaza 14-16 zile, dupa care puii mai sunt acoperiti de parinti, circa 10 zile. Puii sunt hraniti cu o secretie generata de gusa parintilor. Statut: conform IUCN specia este nepericlitata si de asemenea este inclusa in Directiva Pasari 79/409/EEC, Anexa II/2 . Specia a fost semnalata in zona analizată in pasaj in cautarea hranei. Nu reprezinta o specie de importanta comunitara a ariei naturale protejate ROSPA 0071. Specie comuna – nu sunt necesare masuri de conservare ale speciei.

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

Nu exista habitate şi specii de interes comunitar în perimetrul destinat implementării

proiectului. Habitatele identificate – culturi agricole, plantatii viticole, Tufarisuri, pajisti

ruderalizate şi comunităţi ruderale nu reprezintă un habitate de interes comunitar, au o

stare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare a speciilor prezente foarte mare.

Activitatea desfasurata în realizarea si operarea proiectului propus este la scara

restransa (fiind limitata la activitatile de constructie a platformelor, fundatiilor si drumurilor

de acces) si nu va afecta integritatea si stabilitatea sitului natural.

2.5. Date privind structura şi dinamica popula ţiilor de specii afectate (evolu ţia

numeric ă a popula ţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes c omunitar,

procentul estimativ al popula ţiei unei specii afectate de implementarea PP,

suprafa ţa habitatului este suficient de mare pentru a asigu ra men ţinerea

speciei pe termen lung).

Inexistenţa speciilor de floră şi faună specifice habitatelor de interes comunitar

permite implementarea planului în arealul propus. Realizarea proiectului nu va afecta

numeric şi structural nici una dintre populaţiile floristice şi faunistice din habitatele prioritare

ale ariilor naturale din vecinătatea parcului eolian (ROSPA 0071 Lunca siretului Inferior).


MEDIU CONSULTING 66

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de 90000

mp pe teritoriul Municipiului Tecuci, având ca şi folosinţă actuală de teren arabil, conform

Certificatului de Urbanism nr. 90 din 26.04.2010.

Amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va produce

fragmentari ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în imediata

vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minima. Habitatele prezent nu

sunt de interes comunitar, au valoare de conservare redusă şi o capacitate de regenerare

mare.

Evaluând aceste date considerăm ca habitatul nu prezintă un interes ridicat pentru

speciilor prezente, planul propus nepericlitând în vreun fel existenţa speciilor de flora sau

de faună.

2.6. Relaţiile structurale şi func ţionale care creeaz ă şi men ţin integritatea ariei

naturale protejate de interes comunitar

Zona de interes economic existentă (terenuri agricole cultivate intensiv) ce se

găseşte la distanţe considerabilă fată de zonele protejate învecinate, respectiv 2,2 km faţă

de sit-ului de Importanţă Avifaunistică ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior, nu este

generatoare de fragmentare a habitatelor prezente în aria naturală protejată, nu distruge

relaţiile structurale sau funcţionale din cadrul sitului şi nu va periclita integritatea acestuia.

Echilibrul sitului este generat de densitatea avifaunistică şi habitatele specifice

determinate de o mare varietate staţionară. Activitatea desfăşurata în realizarea şi

operarea proiectului este la scară restrânsă şi nu va afecta integritatea şi stabilitatea sitului

natural.

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale pro tejate de interes comunitar,

acolo unde au fost stabilite prin planuri de manage ment

Responsabilitatea administrării Ariei Naturale Protejate „Lunca Siretului Inferior” (în

continuare Arie) revine Custodelui Sitului de Protec ţie Avifaunistica „Lunca Siretului

Inferior” (în continuare Custode), asigurată de Asociaţia pentru Conservarea Diversităţii

Biologice - Vrancea, pe baza Contractului de Custodie încheiat cu Ministerul Mediului şi

Pădurilor (nr. 0046/23.02.2010.) conform Ordinului MMDD nr. 1533/2008. În acest scop

Custodele elaborează planul de management, prin care se realizează zonarea ariei


MEDIU CONSULTING 67

protejate, precum şi gospodărirea unitară şi integrată a ariei naturale protejate, urmăreşte

respectarea acestuia, organizează şi desfăşoară activităţi specifice şi supraveghează

toate activităţile care se desfăşoară pe teritoriul ariei protejate, astfel încât să se asigure

îndeplinirea obiectivelor de management ale Ariei, în conformitate cu obiectivele de arie

naturală protejată stabilite prin OUG 57/2007.

Pentru menţinerea stării de conservare şi pentru evitarea deteriorării acesteia, au

fost identificate o serie de potenţiale activităţi care ar putea avea un efect negativ asupra

habitatelor şi speciilor.

Pe baza acestor cunoştinţe au fost propuse o serie de măsuri de management,

măsuri cuprinse în planul de management al parcului natural cu scopul elaborării de

strategii de prezervare a speciilor şi habitatelor, precum şi pentru stabilirea unor măsuri

precise de management conservativ. Măsurile preconizate reprezintă minimul necesar

pentru menţinerea speciilor şi habitatelor într-o stare favorabilă de conservare.

Masurile de conservare au fost stabilite asupra speciilor vulnerabile, ameninţate si

periclitate aşa cum sunt ele menţionate şi în Cartea roşie a vertebratelor din România dar

si pentru protejarea habitatelor de interes comunitar.

Astfel pentru speciile de animale sălbatice terestre, acvatice şi subterane de interes

comunitar şi care se află sub regim strict de protecţie, inclusiv cele prevăzute în anexele

OUG 57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, precum şi speciile incluse în lista

roşie naţională sunt interzise:

a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare;

b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere, de hibernare şi

de migraţie;

c) distrugerea şi/sau culegerea cuiburilor şi ouălor din natură;

d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă;

e) deţinerea, transportul, comerţul său schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii

de mediu competente.

În aceste condiţii, măsurile pentru protecţia ariei naturale de interes comunitar care

sunt avute în vedere pentru implementarea proiectului vor avea ca scop conservarea

habitatelor şi speciilor de floră şi faună prioritare de interes comunitar ce coincid cu

măsurile de conservare care au dus la instituirea ariei natural protejate.

În cadrul studiului de evaluare adecvată este evaluat impactul asupra fiecărei specii şi

fiecărui habitat de interes comunitar din aria naturală protejată de interes avifaunistic

posibil afectată de implementarea proiectului propus, astfel încât să se asigure obiectivele


MEDIU CONSULTING 68

de conservare a acesteia şi integritatea reţelei Natura 2000. Obiectivele de conservare a

sitului Natura 2000 au în vedere menţinerea şi restaurarea statutului favorabil de

conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar si sunt stabilite prin planurile de

management aprobate la nivel naţional. Stabilirea obiectivelor de conservare s-a făcut

ţinându-se cont de caracteristicile ariei naturale protejate de interes comunitar

(reprezentativitate, suprafaţa relativă, populaţia, statutul de conservare etc).

2.8. Descrierea st ării actuale de conservare a ariei naturale protejat e de interes

comunitar, inclusiv evolu ţii/schimb ări care se pot produce în viitor

În cazul ariei naturale protejate starea sa de conservare este dată de totalitatea

factorilor ce acţionează asupra sa şi asupra speciilor caracteristice şi care îi poate afecta

pe termen lung răspândirea, structura şi funcţiile, precum şi supravieţuirea speciilor

caracteristice. Aceasta stare se consideră „favorabilă” atunci când sunt îndeplinite

condiţiile:

� arealul natural al habitatului şi suprafeţele pe care le acoperă în cadrul acestui

areal sunt stabile sau în creştere;

� habitatul are structura şi funcţiile specifice necesare pentru conservarea sa pe

termen lung, iar probabilitatea menţinerii acestora în viitorul previzibil este mare;

� speciile care îi sunt caracteristice se afla într-o stare de conservare favorabilă

(aşa cum aceasta este definită în continuare).

Pentru menţinerea, refacerea sau îmbunătăţirea stării de conservare favorabilă, se

vor lua cele mai potrivite măsuri respectând însă realităţile economice, sociale şi culturale

specifice zonei.

În urma monitorizării arealului implicat în implementarea planului propus şi a

habitatelor învecinate specifice ariei naturale protejata se constată o stare de conservare

bună a speciilor şi lipsa factorilor ce acţionează asupra integrităţii ariei naturale protejate şi

care pot influenţa pe termen lung răspândirea şi abundenţa populaţiilor speciei respective

la nivel comunitar.

Starea se considera „favorabilă” deoarece sunt îndeplinite condiţiile:

� datele privind dinamica populaţiilor speciei indică faptul că aceasta se menţine

şi are şanse să se menţină pe termen lung, ca o componentă viabilă a

habitatului natural;


MEDIU CONSULTING 69

� arealul natural al speciei nu se reduce şi nu există riscul să se reducă în viitorul

apropiat;

� exista un areal suficient de vast pentru ca populaţiile speciilor caracteristice să

se menţină pe termen lung.

Putem concluziona astfel că implementarea planului nu va avea un efect direct

asupra habitatelor prioritare şi speciilor protejate din compoziţia arilor naturale protejate.

De asemenea amplasarea perimetrului analizat în afara ariei naturale protejate nu va

produce fragmentări ale habitatelor. Toate speciile prezente pe amplasament cât şi în

imediata vecinătate sunt cu risc redus şi preocupare de conservare minimă.

2.9. Alte informa ţii relevante privind conservarea ariei naturale pro tejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimb ări în evolu ţia natural ă a ariei naturale

protejate de interes comunitar

Fiind situată într-o zonă antropizată afectata de activitati agricole, cai rutiere intens

circulate, în cuprinsul amplasamentului există un ansamblu de ecosisteme terestre a căror

configuraţie nu este dependenta structura ariei naturale protejate ROSPA 0071 – Lunca

Siretului Inferior.

Vulnerabilitatea ariei naturale protejate este dată în special de:

1. Reducerea habitatelor specifice colonizarii speciilor acvatice influentate in special

de amenajarile hidrotehnice efectuate pe raul Siret a dus la intensificarea eroziunii laterale

exercitate de rau şi ca urmare la surparea malurilor si pierderea unor locuri de hrana si

cuibarit.

2. Reducerea pajiştilor de lunca prin înlocuire cu terenuri agricole.

3. Defrisarea padurilor de lunca;

4. Deteriorarea covorului vegetal, mai ales în pajiştile de lunca, prin păşunatul

intensiv al ovinelor si bovinelor.

5. Pescuitul intensiv a afectat anumite populaţii de peşti ce constituie sursa de hrana

a unor specii de pasari.

6. Depozitarea neconforma a deseurilor in albia raurilor;


MEDIU CONSULTING 70

Tabelul nr. 13 Activit ăţi antropice, consecin ţele lor generale şi suprafa ţa din sit

afectat ă

Cod Activitate Influen ţă 164 Taierea si curăţarea pădurii de lunca +

166 Îndepărtarea arborilor uscaţi în curs de uscare +

210 Pescuit profesionist (industrial) - 421 Depozitarea deşeurilor menajere + 511 Linii electrice 0 520 Navigaţie 0 730 Manevre militare 0 900 Eroziunea + 941 Inundaţii + 951 Uscare /acumularea de material organic - 870 Diguri, îndiguiri, plaje artificiale 0 161 Plantare de pădure + 170 Creşterea animalelor - 220 Pescuit sportiv 0 701 Poluarea apei + 853 Managementul nivelelor de apa + 920 Secarea - 943 Alunecările de teren - 952 Eutrofizarea -

Tabelul nr. 14 - Activit ăţi şi consecin ţe în jurul sitului

Cod Activitate Influen ţă 110 Utilizarea pesticidelor - 150 Restructurarea deţinerii terenului agricol + 230 Vânătoare - 411 Fabrici - 701 Poluarea apei + 853 Managementul nivelelor de apa - 941 Inundaţii + 120 Fertilizarea - 200 Acvacultura:peşte şi scoici - 403 Habitate dispersata - 420 Descărcări +

852 Modificarea structurii cursurilor de apa continentale +

870 Diguri, îndiguiri, plaje artificiale -

Alte aspecte relevante pentru aria natural ă protejat ă de interes comunitar

Integritatea ariilor naturale de interes comunitar nu va fi afectată de realizarea

obiectivelor prevăzute în proiectul analizat având în vedere complexitatea lucrărilor şi

suprafaţa afectată de proiect.

De asemenea integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar nu va fi

afectată implementarea proiectului va reduce caracterul antropizat al zonei.

Realizarea proiectului analizat nu conduce la fragmentarea habitatelor datorită unor

aspecte atât tehnologice cât şi spaţiale:


MEDIU CONSULTING 71

� suprafaţa implicată este mică si nu reprezinta habitate naturale de interes

comunitar;

� zona este in totalitate antropizata si nu asigura habitate prielnice pentru cuibarit

si hrana speciilor de fauna.

� amplasarea în imediata apropiere a căilor de acces

� nu constituie barieră în mobilitatea faunei din zonă (nu se limitează accesul

speciilor spre zonele de hrană şi cuibărit);

� nu izolează corpuri de apă;

� nu produce schimbări climatologice;

3. Identificarea şi evaluarea impactului

Acest capitol descrie condiţiile fizice şi biologice, culturale şi resursele socio-

economice existente în zona de impact a planului (zonele afectate) şi analizează impactul

direct şi indirect a surselor asociate implementării planului urbanistic zonal. Consecinţele

asupra mediului în situaţia alternativei de neimplementare vor fi de asemeni analizate.

3.1. Identificarea impactului

3.1.1. Impactul actual

Perimetrul destinat implementării proiectului analizat este localizat în zona de sud-

vest a municipiului Tecuci la o distanţă de 2,5 km faţă de satul Furcenii Noi, 2 km faţă de

satul Movileni, 1,5 km faţă de Tecuci.

Impactul actual constă în surse de emisie specifice activităţilor agricole desfăşurate,

impact asupra solului datorat activităţilor antropice din zonă, impact asupra solului si apei

datorat folosirii de substanţe fitosanitare în lucrările agricole, utilizarea drumurilor de

exploatare agricolă, circulaţia autovehiculelor pe DJ 252 H şi desfăşurarea organizării de

şantier în zona de exploatare.

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu

Formele de impact prognozate a se produce în urma implementării proiectului

analizat sunt următoarele:

� Impactul asupra topografiei zonei şi fiziologiei a reliefului;

� Impactul asupra calităţii factorilor de mediu: apa, aer, sol, zgomot;

� Impactul asupra biodiversităţii locale;

� Impactul asupra mediului social şi economic.


MEDIU CONSULTING 72

Impactul asupra topografiei zonei şi a fiziologiei reliefului

Prin implementarea proiectului propus, zona propusă pentru dezvoltarea planului va

fi schimbată datorită activităţilor desfăşurate pentru realizarea fundaţiilor, platformelor de

operare, şanţurilor, drumurile de acces şi exploatare. Îndepărtarea solului vegetal,

excavarea, săparea de şanţuri sunt efecte specifice pentru un astfel de proiect, efecte ce

vor fi limitate doar la etapa de construcţie şi nu vor apare pe întreaga suprafaţă a

perimetrului propus pentru realizarea parcului eolian. Caracterul solului nu va fi schimbat.

Strat de sol vegetal ce va fi îndepărtat pentru obiectivele propuse va fi refolosit pentru

amenajarea şi stabilizarea terenului la finalizarea lucrărilor de construcţie.

Impactul direct asupra topografiei zonei şi fiziologiei reliefului constă în

îndepărtarea stratului de sol vegetal, impact care datorită limitării ca suprafaţă şi perioadă

nu conduce la modificări ale echilibrului existent al solului şi o eventuală limitare a

accesului în zonă. Chiar dacă aceste consecinţe asupra topografiei şi fiziologiei reliefului

sunt inevitabile, ambele sunt reversibile prin măsurile luate după finalizarea lucrărilor de

construcţie.

Impactul poten ţial indirect constă în apariţia unor fenomene de eroziune şi

alterare a subsolului, fenomene întâlnite strict în zona activităţii de şantier.

După finalizarea lucrărilor în perimetrul desemnat va fi derulată o activitate de

reabilitare a zonelor afectate temporar realizându-se o încadrare finală în tipologia zonei.

Impactul rezidual

Un potenţial impact rezidual negativ va fi generat de creşterea efectelor produse de

precipitaţii, viituri şi mişcări de terasamente pe zona aflata în construcţie.

Având în vedere faptul că modificarea topografică este o permanentă consecinţă a

lucrărilor de construcţie prin măsurile luate se vor limita efectul final asupra fiziologiei

reliefului local. Măsurile luate în faza de construcţie vor presupune stabilizarea depozitului

temporar de sol vegetal pentru a preîntâmpina antrenarea acestuia sub forma de viituri,

percolarea datorită precipitaţiilor excesive cu formarea de aluviuni.

Impactul asupra calit ăţii factorilor de mediu

Impactul asupra calit ăţii aerului

În cadrul judeţului Galaţi, influenţa factorilor antropici asupra calităţii atmosferei, se

manifestă frecvent fiind generată de activitatea industrială şi traficul auto. În restul

teritoriului, sursele de poluare sunt punctiforme şi dispersate, influenţa lor asupra calităţii

atmosferei fiind redusă. La influenţa antropică asupra calităţii aerului din judeţ se adaugă


MEDIU CONSULTING 73

şi efectele naturale datorate climei secetoase, vânturilor de intensitate medie şi mare,

fenomenului de eroziune avansată specific lanţului hercinic şi solului de tip loess.

Căile de transport utilizate sunt cele pre-existente:

� DJ 252 H care leaga orasul Tecuci de localitatea Furceni;

� Drum de acces şi exploatare a parcelelor.

Menţionăm că drumul de acces pre-existent, nu traversează aşezări umane, el fiind

utilizat în mod tradiţional pentru efectuarea unor lucrări agricole sezoniere.

Majoritatea emisiilor de poluanţi atmosferici rezultă din operaţiile specifice

activităţilor de construcţie: decopertare, excavare, săpare, transport materiale şi sunt

reprezentate de pulberi fugitive şi gaze de combustie rezultate ca urmare a utilizării

echipamentelor,utilajelor şi autovehiculelor implicate în faza de construcţie.

Sursele staţionare sau punctiforme sunt asociate cu manipularea şi depozitarea,

activităţi desfăşurate în perimetrul organizării de şantier. În general materiile în suspensie

(pulberile) reprezintă poluantul principal din activităţile de construcţie.

Impactul asupra poluării aerului în faza de execuţie a proiectului este de tip:

� direct negativ - emisii datorate activităţilor de construcţie, emisii de pulberi şi

noxe din activităţile de transport care pot afecta speciile de floră şi faună a

zonelor învecinate datorită sedimentării acestora.

� indirect negativ – posibile efecte negative asupra sănătăţii umane. Aceste efecte

pot fi evitate/atenuate prin: măsuri operatorii – personalul operator va fi dotat cu

echipament de protecţie şi măşti cu filtru de hârtie, pentru a preveni inhalarea

pulberilor. De asemenea sunt prevăzute măsuri de umectare pentru diminuarea

producerii emisiilor.

Măsuri de diminuare a impactului

Pulberile antrenate în timpul funcţionării utilajelor în zona frontului de lucru se

disipează în atmosferă, nefiind vorba de trafic intens sau concentrare de utilaje (fronturile

de lucru desfăşurându-se pe suprafaţă mică).

De asemenea condiţiile de drum existente în zonă nu permit rularea cu viteze mari

şi astfel ridicarea unor cantităţi importante de praf care să afecteze factorii de mediu.

Măsurile de diminuare a impactului pe timpul execuţiei proiectului sunt reprezentate

prin:

� folosirea de utilaje periodic verificate tehnic, de generaţie recentă, dotate cu

sisteme catalitice de reducere a poluanţilor din gazele de combustie;


MEDIU CONSULTING 74

� utilizarea unor trasee optime şi umectarea căilor de rulare în perioadele aride;

� umectarea frontului de lucru şi a perimetrului ce urmează a fi săpat/excavat în

vederea evitării emisiei de praf în atmosferă;

� amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor, organizarea colectării periodice

şi transportul spre eliminare/valorificare a deşeurilor rezultate.

Consecin ţe asupra calit ăţii solului prin implementarea planului

Impactul fizic asupra solului se va manifesta doar la faza de construcţie, în special

în fazele de excavare şi decopertare dar şi pe parcursul efectuării transporturilor.

În calitatea şi în structura solului vor interveni următoarele modificări inevitabile (dar

recuperabile în timp):

� modificarea proceselor pedogenetice prin întreruperea ciclurilor de viaţă ale

vegetaţiei, microfaunei şi mezofaunei;

� modificarea proprietăţilor fizico-mecanice ale solului: textura, starea de afânare

tasarea), coeziunea şi frecarea internă;

� modificarea proprietăţilor hidrofizice, de aeraţie şi termice a solului;

Prin implementarea planului în zona propusă se va genera un potenţial impact

asupra factorului de mediu sol de tip:

� Direct – impact fizic negativ asupra solului, incluzând modificarea echilibrului

existent al solului şi impactul datorat lucrărilor de construcţie, organizare de

şantier, trafic auto greu. În timp ce ambele tipuri de impact sunt inevitabile,

ambele sunt reversibile în aceeaşi măsură;

� Indirect – impact fizic negativ datorat eroziunii şi alterării subsolului în urma

lucrărilor executate în cadrul etapei de construcţie a parcului eolian;

Măsurile constructive de diminuare a impactului vor consta în depozitarea solului

vegetal decopertat şi a substratului de loess în spaţii special amenajate pentru evitarea

antrenării acestuia sub forma de aluviuni şi reutilizarea acestora în reabilitarea

construcţiilor temporare.

Masuri de diminuare a impactului

La finalul etapei de construcţie a parcului eolian, perimetru implicat va fi supus unui

proces de reabilitare ce va viza ameliorarea capacităţii de suport a habitatelor.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol se vor lua următoarele

măsuri:


MEDIU CONSULTING 75

� Umplerea şanţurilor şi a excavaţiilor se va face cu loess ca baza şi halda sol

vegetal în straturi subţiri, până la realizarea unui strat de peste 10 cm ce permite

refacerea vegetaţiei pentru aducerea terenului la starea iniţială.

� Se vor lua măsuri de refacere şi a perimetrelor afectate în urma eroziunilor datorate

efectelor pluvial şi eoliene.

Consecin ţe asupra calit ăţii surselor de ap ă

Apa subteran ă

Din punct de vedere al aspectelor hidrogeologice a zonei se poate concluziona:

� zona propusă pentru dezvoltarea proiectului are caracteristici bune de infiltraţie

şi drenaj a apelor de precipitaţie.

� acviferul freatic este prezent la medie adâncime (peste 25 metri) şi are o

dezvoltare redusă şi limitată, funcţie de dezvoltarea depozitelor deluviale şi este

cu fluctuaţii pe verticală ale nivelului piezometric în funcţie de nivelul

precipitaţiilor;

Ape de suprafa ţă

De pe amplasamentul studiat lipsesc cursurile de ape permanente sau acumulările

de ape cu caracter permanent sau prelungit (bălţi), respectiv zone umede cu valoare

ecosistemică aparte.

Impactul prognozat asupra calit ăţii surselor de ap ă

Lucrările preconizate pentru implementarea planului propus nu vor presupune

crearea pe plan local a unui dezechilibru în regimul apelor de suprafaţă şi/sau subterane,

datorită lipsei unor cursuri de apă (cartate, permanente).

Argumente în acest sens rezidă şi din faptul că din zona studiată lipsesc izvoarele,

astfel curgerea apelor pluviale rămâne una de tip superficial, limitată la curgerile de

suprafaţă (rapide) şi la cele din volumul solului (curgeri capilare).

Nu se pune problema afectării unor reţele de utilităţi (apă potabilă şi/sau canalizare)

prin dezvoltarea proiectului parcului eolian dat fiind faptul că astfel de reţele nu există în

zona de implementare.

Impactul prognozat asupra factorilor de mediu apa:

� Direct negativ – rezultat ca urmare a spălării terenurilor în perioada lucrărilor de

construcţie, de către apa din precipitaţii şi antrenarea de sedimente către cursuri

de apă din vecinătate;


MEDIU CONSULTING 76

� Indirect negativ şi rezidual – ca urmare a afectării calităţii apelor de suprafaţă

datorate apelor pluviale şi apelor uzate menajere rezultate din activităţile

fiziologice ale salariaţilor.

Măsuri de diminuarea impactului asupra factorului de mediu ap ă

Impactul prognozat asupra componentei de mediu – apa – poate fi redus, dacă în

timpul activităţilor se respectă următoarele norme de ordin general:

� limitarea traseelor autovehiculelor şi utilizarea reţelei de căi de acces existente

pentru evitarea încărcării suplimentare a cursurilor de apă cu particule în

suspensie - evitarea traversărilor repetate prin albiile de pâraie sau torenţi din

zonă.

� reconstrucţia cât mai grabnică a spatiilor afectate prin lucrările de decopertare şi

excavare, pentru evitarea eroziunii solurilor şi încărcarea cursurilor de ape cu

material în suspensie;

� eliminarea apariţiei unor riscurilor de deversare accidentala a apelor uzate

menajere sau substanţe chimice pe cursurile de apa sau în sol;

Riscurile datorate deversării accidentale a apelor uzate menajere, resturilor de

combustibili, lubrifianţi şi reziduurile acestora, pot fi eliminate prin măsurile stabilite cu

ocazia organizării şantierului de lucru:

� atacarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje, materiale şi

forţă de muncă;

� amenajarea de platforme impermeabilizate pentru depozitarea temporară de

carburanţi şi depozitarea în recipiente etanşe a uleiurilor uzate;

� amenajarea de toalete ecologice cu fosă vidanjabilă, impermeabilă, pentru

colectarea apelor uzate menajere.

Impactul produs prin zgomot şi vibra ţii

Caracteristicile surselor de producere a impactului caracterizat prin zgomot şi

vibraţii asociate organizării de şantier vor include:

� utilizarea vehiculelor motorizate pentru transportul personalului, ale materialelor

şi utilajelor spre şi dinspre amplasamentul parcului eolian;

� activităţile de construcţii, săpări, excavare;


MEDIU CONSULTING 77

� operarea utilajelor mobile şi staţionare din interiorul parcului eolian , acestea

incluzând autocamioane de transport, excavatoare, buldozer, încărcător,

macarale, generator energie;

Receptorii potenţiali ai zgomotului şi vibraţiilor vor consta în specii de faună

caracteristice biodiversităţii locale şi receptori umani.

Receptorii umani pot fi clasificaţi în 2 grupe şi anume:

� lucrătorii din cadrul organizării de şantier, contractorii şi alţi vizitatori ai

amplasamentului;

� populaţia localităţilor din exteriorul limitelor zonei de protecţie industrială.

Impactul prognozat ca urmare a surselor de zgomot şi vibraţii este:

� Impact negativ direct – cu acţiune directă asupra biodiversităţii locale şi factorului

uman datorită expunerii la zgomotul rezultat ca urmare a desfăşurării activităţilor

de construcţie - organizare de şantier;

� Impact potenţial negativ indirect şi rezidual – cu acţiune asupra potenţialului

turistic al zonei şi restrângerea faunei specifice zonei datorită poluării fonice

rezultată din activitatea de funcţionare a parcului eolian.

Măsuri de diminuare a impactului cauzat de zgomot şi vibra ţii

Măsurile de diminuare implementate de regulă pentru astfel de surse de zgomot şi

vibraţii în cadrul celor mai multor organizări de şantier:

� stabilirea unei zone tampon sau a unor limite faţă de amplasamentele zonelor

locuite şi ale receptorilor sensibili în vederea maximizării distanţei dintre surse şi

receptori;

� un program cuprinz ător de m ăsuri de protec ţie auditiva şi împotriva vibra ţiilor

la locul de munc ă elaborat în funcţie de zgomotele şi caracteristicile de vibraţie

specifice fiecărui tip de activitate, în vederea protejării sănătăţii şi capacităţii de

muncă ale lucrătorilor;

� controlul tehnologic şi managementul surselor de zgomot şi vibra ţii şi

implementarea unor programe de monitorizare şi a unor procese de corec ţie.

Aceste măsuri de diminuare a impactului generat de zgomot şi vibraţii au fost

stabilite ţinând cont de:

� natura amplasamentului;


MEDIU CONSULTING 78

� apropierea faţă de receptori sensibili expuşi la acţiunea zgomotului şi vibraţiilor

în cadrul ariei naturale protejate învecinate şi a comunităţilor umane învecinate;

� nivelului de zgomot caracteristic organizării de şantier asociat lucrărilor de

construcţie şi traficului rutier pe drumurile de acces şi exploatare;

Astfel măsurile propuse pentru atenuarea impactului generat de zgomot şi vibraţii

asociate activităţilor de construcţie constau în:

� măsuri tehnice privind implementarea controlului tehnologic şi managementul

surselor de zgomot pentru limitarea perioadelor de construcţie în zonele

sensibile,;

� măsuri de securitate pentru stabilirea unor zone de protecţie acustică,

instalarea de semne, stabilirea şi impunerea unor viteze limită pentru circulaţia

vehiculelor, utilizarea de echipament corespunzător pentru protecţia

personalului,

� măsuri de control corespunzătoare, pentru întreţinere preventivă a utilajelor

importante, în vederea menţinerii emisiilor acustice în limitele operaţionale

normale;

3.2. Impactul proiectului asupra ariei naturale pro tejate şi integrit ăţii

sitului

Impactul generat prin implementarea planului în zonă este caracterizat printr-o serie

de efecte:

� modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament;

� restrângerea suprafeţelor habitatelor existente fără afectarea suprafeţei unor

habitate naturale protejate sau habitate forestiere;

� modificări a populaţiilor de plante, dar fără afectarea unor specii de interes

comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă;

Amplasamentul destinat realizarii proiectului se desfasoara pe o suprafata de 90000

mp pe teritoriul municipiului Tecuci, având folosinta actuală ca teren agricol, conform

Certificatului de Urbanism 90 din 26.04.2010.






MEDIU CONSULTING 79





tensiune) ;






pietris.

Estimarea impactului unui parc eolian este foarte dificil de realizat în perioada de pre-

construcţie. Evidenţe clare cu privire la impactul produs au apărut de obicei după

construirea şi operarea parcurilor eoliene. Tot atunci s-au aplicat şi măsuri de diminuare a

impactului de tipul opririi turbinelor pe anumite perioade de timp respectiv demontării

unora care creau mari probleme.

Cu toate că estimarea impactului este foarte dificilă totuşi am încercat să

identificăm nivelul acestuia defalcat pe diferite componente ale biodiversităţii. Pentru o mai

uşoară urmărire a concluziilor vom prezenta pentru fiecare componentă impactul în faza

de construcţie, cea de operare.


MEDIU CONSULTING 80

Figura nr. 5 Prezentarea schematic ă a principalilor factori de risc produs de construi rea şi operarea

unui parc eolian (dup ă Mark Desholm, 2006)


MEDIU CONSULTING 81

3.2.1 Impactul prognozat asupra habitatelor locale

Impactul în faza de construc ţie

Datorită inexistenţei habitatelor naturale cu valoare ridicată de conservare şi a

plantelor de importanţă conservativă nu există impact asupra acestora.

Impactul actual datorat folosiri ierbicidelor şi a fertilizatorilor este mult mai mare. Toate

turbinele se instalează exclusiv în terenuri agricole cultivate intensiv iar şanţurile pentru

cabluri vor fi acoperite după instalarea acestora.

Un impact deosebit de important a cărei monitorizare trebuie să fie făcută este posibila

apariţie şi dezvoltare populaţiilor a plantelor alohtone invazive, mai ales în perioada de

organizare de şantier.

Impact în faza de operare

Impactul în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.

Concluzii

Având în vedere distanţele mari faţă de ariile naturale protejate şi specificul

lucrărilor realizate în cadrul proiectului concluzionam ca proiectul analizat nu va afecta

integritatea siturilor Natura 2000.

Prin realizarea proiectului vor fi afectate habitatele din zona de exploatare,

suprafaţa afectata se modifică pe termen lung, ceea ce reprezintă un impact direct

negativ, de lungă durată, parţial ireversibil, local, dar de foarte mică amploare. Considerăm

că habitatele prezente nu sunt de referinţă şi au valoare conservativă redusă,

neadăpostind specii de plante şi animale de interes comunitar, prin urmare exploatarea nu

va afecta major resursele de biodiversitate locala. Vegetaţie specifică perimetrului se

regenerează foarte bine în condiţiile de sol şi climatice date.

Având în vedere inexistenţa habitatelor cu valoare de conservare mare şi a faptului

că nu va avea loc o fragmentare a habitatelor specifice ariilor naturale protejate mai sus

menţionate, apreciem că impactul asupra lor va fi nesemnificativ.

3.2.2 Impactul prognozat asupra popula ţiilor de plante şi animale

Modificarea/reducerea spaţiilor pentru adăposturi, de odihnă, hrană, creştere, sunt

determinate în general prin modificarea habitatelor şi se diferenţiază punctual la fiecare

grup de faună.

Odată cu creşterea impactului asupra habitatelor şi speciilor prezente în zonă, o

reacţie normală a acestora a fost de retragere către zonele mai puţin afectate din


MEDIU CONSULTING 82

apropiere, iar alte specii, antropofile, s-au adaptat prezenţei omului şi a activităţilor

industriale pe care acesta le desfăşoară, astfel ca în habitatele din zona se evidenţiază

prezenţa speciilor cu capacitate de regenerare mare şi conservare redusă.

Mobilitatea speciilor este un factor foarte important în stabilitatea acelor populaţii de

floră şi faună supuse presiunii antropice şi impactului.

In faza de implementare a planului, pe suprafaţa afectata vor fi supuse impactului

speciile de floră şi de nevertebrate ce ocupă în prezent suprafaţa amplasamentului, mai

puţin ornitofauna şi mamiferele mici şi mari, deoarece nu s-au semnalat cuiburi de păsări,

vizuini ale mamiferelor în perimetrul monitorizat.

Cu toate acestea impactul este nesemnificativ, deoa rece zona destinat ă

proiectului nu afecteaz ă popula ţiile de plante şi animale ce se reg ăsesc în lista

speciilor de interes comunitar.

Având imaginea biodiversităţii şi habitatelor din prezent de pe amplasamentul

perimetrului destinat implementării proiectului putem prognoza impactul asupra

biodiversităţii locale în 2 etape: faza de construcţie şi faza de operare.

3.2.2.1 Impactul prognozat în asupra Nevertebratelo r

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra

nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare

a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi

renaturare a habitatelor afectate.

Impactul negativ direct este local asupra nevertebratelor, în special asupra celor

nezburătoare sau a celor cu mobilitate redusă va fi punctual, nu va afecta decât o mică

fracţiune a populaţiilor, care de altfel aparţin unor specii comune cu valoare conservativă

redusă şi capacitate de înmulţire mare a indivizilor. Cum populaţiile mari de nevertebrate

nu sunt strict localizate în zona de impact sau dependente de un habitatul ce se va fi

restrânge la nivel local sau regional impactul va fi doar punctual fără sa determine pierderi

iremediabile de biodiversitate.

Impactul negativ indirect, care ar putea afecta populaţii speciilor de nevertebrate

aflate la o distanţă mai mare, este efectul iluminării excesive în timpul nopţii, în cazul în

care lucrările de construcţie s-ar efectua pe timpul nopţii.

Impact pozitiv - Nu este cazul.


MEDIU CONSULTING 83

3.2.2.2 Impactul prognozat în asupra vertebratelor

Pentru principalele grupe de vertebrate inventariate se poate prognoza următorul

impact:

� Amfibieni şi reptile

Impact în faza de construc ţie

Impactul va fi strict asociat pierderilor de habitat. Nu există bălţi, ochiuri de apa ,

habitate pentru dezvoltarea speciilor de amfibieni care să fie distruse de în această fază a

proiectului.

Pentru reptile există posibilitatea unui impact produs de trafic, a prafului şi

depozitarea incorectă a materialului săpat. Datorită populatiilor speciilor Lacerta viridis si

Podarcis taurica identificate în zona canalului de irigaţie, dar şi în lungul drumului 252H şi

la periferia parcului eolian în zona pădurii Nemţeanca, la distante mari de zonele implicate

in realizarea proiectului impactul va fi nesemnificativ, la nivel local sau regional.

Integritatea habitatelor precum si populatia speciilor de reptile identificate nu vor fi afectate

prin implementarea proiectului.


În această fază impactul va fi nul atât pentru amfibieni cât şi pentru reptile.

Impactul negativ direct

Speciile reptile a căror prezenţă a fost semnalata in liziera Padurii Nemţeanca şi în

zona canalului de irigaţie precum si in zonele adiacente DJ 252H, nu sunt reprezentative

pentru zona parcului eolian. Aceste specii vor fi afectate de zgomot produs ca urmare a

etapei de constructie si organizare de şantier, impactul diminuandu-se datorita distantelor

fata de habitatele speciilor.

Tot în timpul fazei de construcţie poate apărea accidental mortalitatea directă a

reptilelor si mamiferelor din zona de impact cauzată de capturarea involuntară în gropi,

sub grohotişuri sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale

temporare inundate determinând moartea ouălor şi puietului).

Datorită lipsei speciilor in zona proiectului impactul va fi nesemnificativ la nivel local,

regional şi/sau naţional rezumându-se doar la situatii accidentale.

Impactul negativ indirect poate fi prognozat printr-o restrângere si migrare a

populatiilor prezente in invecinatatea proiectului, pe motivul existentei factorilor disturbatori

(zgomot, circulatie) efect ce va fi local si temporar.

Impact pozitiv – nu este cazul


MEDIU CONSULTING 84

� Avifauna

Păsările, fiind specii cu o mobilitate ridicată, şi nesemnalându-se zone de cuibărit în

zona de impact a proiectului (amplasament), vor avea mai puţin de suferit de pe urma

dezvoltării proiectului. Perioada critică este perioada de reproducere şi creştere a puilor

care este strâns legata de locurile de cuibărit.

Păsări cuib ăritoare

Impact în faza de construcţie

În faza de construcţie păsările cuibăritoare pot suferi un impact negativ datorat

pierderilor de habitat şi a deranjului provocat de activităţile asociate şantierului.

Datorită faptului că aplasamentele desemnate realizarii lucrarilor de constructie a

fundaţiile turbinelor, platforme macarale, drumuri de acces, drumuri de exploatare) nu

ocupă teritoriului de cuibărit al speciilor cuibaritoare semnalate in vecinatatea proiectului

estimăm că impactul va fi nesemnificativ.

Speciile care cuibăresc pe terenurile agricole nu vor fi afectate în mod sever. Exista un

impact negativ temporar rezultat prin implementarea proiectului care poate afecta

comportamentul nupţial din perioada cuibăritului la anumite specii prin prezenta oamenilor,

precum si prin perturbarile fonice produse de activităţile de pe şantier.

Avand in vedere distributia spatiala a obiectivelor proiectului, apmplasate la distante

relativ mari de zonele predispuse la cuibaritul speciilor semnalate (>500 m) precum si

caracterul temporar al activitatilor desfasurate nu anticipam un efect asupra

comportamentul nupţial, activitatii speciilor (durata, frecvenţa şi intensitatea cântecului).


Având în vedere faptul că majoritatea speciilor cuibăritoare semnalate prefera habitate

propice cuibaririi aflate in afara amplasamentului parcului eolian ( tufarisuri, padure) nu

sunt afectate semnificativ de operarea parcului eolian propus.

Păsări migratoare


Nu există nici un impact în această fază.


MEDIU CONSULTING 85


In urma monitorizării speciilor migratoare s-a remarcat tendinţa acestora de a

zbura la altitudini considerabil mai mari decât înălţimea turbinelor

Totuşi, amplasamentul parcului eolian ar putea dezvolta un potenţial efect negativ

asupra biodiversităţii pe durata migraţiei acestora (estivala si autumală). Având în vedere

faptul că culoarul principal de migrare se situează pe direcţia apelor (respectiv răul Siret)

la distante mari (2,2 km) putem afirma ca riscul de coliziune poate apărea doar atunci

când păsările tranzitează zona în cadrul unei căi secundare de migraţiune – efect

semnalat doar accidental. Acest risc de coliziune cumulat asociat tuturor proiectelor

parcurilor eoliene propuse si dezvoltate in vecinatate, este mult redus datorită

particularităţilor geografice ale zonei:

Ø distanţe relativ mari faţă de zonele protejate;

Ø existenţa unor culoare de trecere parcurile eoliene si zonele rezidenţiale creând

rute de migrare secundare libere;

Ø dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi

florei sălbatice;

Ø în afara rutelor de migraţie principale ce se derulează, majoritar, de-a lungul

apelor, cu evitarea zonelor aşezărilor omeneşti;

Avand in vedere semnalarea speciilor rapitoare – sp ecii cu zor planat s-a

evaluat riscul de coliziune asociat acestor specii. Evaluarea riscului de coliziune a

speciilor răpitoare se poate prognoza analizând în special familiile Accipitridae si

Falconidae din ordinul Falconiformelor.

Tabelul nr. 14 Specii de p ăsari r ăpitoare identificate în zona parcului eolian

Nr. Crt Specia


Fam. Accipitridae

1. Buteo buteo

Fam. Falconidae

2. Falco vespertinus


MEDIU CONSULTING 86

Speciile, Falco vespertinus (vanturelul de seara), Buteo buteo (sorecar comun),

specii cu o activitate foarte redusă în zonă, semnalându-se survoland arealul analizat în

căutare de hrană.

Riscul de coliziune s-a evaluat pentru specia răpitoare cu talia cea mai mare

(lungime corp si anvergura aripi), aceasta fiind din punct de vedere statistia specia cu

riscul cel ma mare.

Evaluarea riscului de coliziune pentru specia Buteo Buteo (Sorecarul comun)

(L=50-60 cm , A= 125-145 cm) si o viteză de zbor de 50 km/h (aproximativ 15 m/s) la

trecerea prin aria de acţiune a rotorului (diametru rotor 100 m)

S-a estimat astfel un risc de coliziune cu palele turbinei eoliene de 8,4 % in stuaţia

în care specia intra direct în zona de acţiune a rotorului făra ca aceasta să evite coliziunea

(situaţie rar intâlnită).

Datorită faptului nici una din speciile rapitoare nu au fost observate zburând la

altitudini mai mari de 30 m şi datorită faptului că riscul de coliziune calculat în ipoteza în

care pasărea nu ia nici o măsură de evitare a turbinei, lucru care în natură se întâmplă

extrem de rar, estimăm că riscul real de coliziune va fi nul.


MEDIU CONSULTING 87

In urma observaţiilor ornitologice pe întreaga perioada a anului precizăm că speciile

de pasări răpitoare evită zona parcului eolian in special datorita faptului ca acesta este

neatractiv ca zona pentru surse de hrana. De asemenea toate speciile de păsări răpitoare

au fost observate survolând zona la un strat altudinal < 30 m . Riscul de coliziunea la

aceste specii este minim sau chiar nul.

Măsurile de protec ţie a biodiversit ăţii pentru limitarea impactului cumulat în

perioada de execu ţie a lucr ărilor de construc ţie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,

astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor

de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

Concluzie

Nu estimăm un impact semnificativ în timpul migraţiei de toamnă şi primăvara

datorită neamplasării proiectului pe coridoarele de migrare a păsărilor dar şi datorita

altitudinii înalte de zbor a speciilor migratoare care pot apărea întâmplător în zona.

Păsări care ierneaz ă în sit

Impact în faza de construcţie si operare


MEDIU CONSULTING 88

Nu au fost semnalata prezenta speciilor care ierneaza pe amplasamentul proiectului in

special datorita lipsei habitatelor propice iernarii, de aceea nu estimăm un impact negativ

semnificativ în această fază.

Mamifere

Altele decât liliecii


În această fază estimăm că impactul va fi mai mare şi se va manifesta prin pierdere de

habitate specifice (în totalitae agricole), accidente de trafic, apariţia de noxe etc.

Considerăm că impactul nu va fi resimţit de către populaţiile de popândău

(Spermophilus citellus) care au fost sesizate la limita dintre parcul eolian cu Pădurea

Nemţeanca. Nu se preconizeaza o scădere a populaţiilor si restrangere a habitatelor

specifice acestei specii. Ipoteza este susţinută de faptul că toate turbinele vor fi amplasate

exclusiv în teren arabil, nesemnalandu-se colonii ale speciei in zona proiectului.

Impact negativ direct

Mamiferele de talie medie şi mică, ex. iepuri, rozătoare mici au o mobilitate mare şi

vor părăsi zona de influenţă a proiectului stabilindu-se în zonele din jurul amplasamentului

care conţin acelaşi tip de habitat (culturi agricole). O bună gospodărire a habitatelor

limitrofe va atenua impactul asupra populaţiilor de mamifere existente.

În cazul unor mamifere mici impactul negativ indirect s-ar putea realiza accidental

prin captivitate in gropi, canale, şanţuri neacoperite precum şi prin atitudinea negativă a

lucrătorilor.

Impact pozitiv - Nu este cazul.


Pentru aceasta specie nu va exista nici un impact în faza de operare.

Liliecii


Liliecii de asemeni pot fi afectaţi în special de distrugerea habitatelor de hrănire şi

reproducere dar în acest caz zona de implementare a proiectului (orgabizare de santier,

constructii fundatii, platforme, drumuri) nu afecteaza habitate specifice populaţiilor de

lilieci semnalati.


MEDIU CONSULTING 89

Datorită inexistenţei coloniilor şi adăposturilor în zona de impact a proiectului şi

datorită numărului foarte mic la care se adaugă habitatele improprii dezvoltării unor

populaţii viabile, apreciem că impactul în faza de exploatare a proiectului va fi foarte redus.

Tabelul nr. 14 Impactul probabil al parcului eolian în faza construc ţiei asupra

faunei de lilieci din zona studiat ă

Impact Perioada

Vară Perioada migra ţiei de toamn ă

Pierderea adăposturilor datorită construcţiei de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită lipsei de adăposturi adecvate

pentru lilieci în zona ocupată de fermele eoliene

Impact redus

Pierderea habitatelor de hrănire datorită construcţiei

de drumuri, fundaţii etc.

Impact redus, datorită structurii habitatelor, care nu reprezintă un interes ridicat

din punctul de vedere al liliecilor

Impact redus

Dispariţia elementelor de conexiune între diferite

structuri ale habitatului folosit de lilieci

Impact redus, datorită numărului mic de astfel de structuri de conexiune (de ex.cursuri de apă, şiruri de

arbori)

Impact redus, datorită lipsei unor structuri care ar putea fi

folosite de lilieci în cursul migraţiei (de ex. văi, creste

de deal împădurite etc.)


Impactul în faza de operare este încă puţin cunoscut dar poate fi dovedit mai ales

prin studii/monitorizare in etapa de operare a proiectului. Datorită inexistenţei coloniilor şi

adăposturilor în zona de impact a proiectului şi datorită numărului foarte mic la care se

adaugă habitatele improprii dezvoltării unor populaţii viabile, apreciem că impactul va fi

foarte redus.

Concluzii

In zona de implementare a proiectului efectele directe şi indirecte cu impact

potenţial asupra faunei de vertebrate sunt limitate, rezumându-se în general la deranjul

potenţial creat pe perioada lucrărilor de construcţie, ce va fi însă resimţit local, pe o scurtă

durată, nefiind în măsură a destabiliza populaţiile ce fac obiectul protecţiei, respectiv

speciile de interes comunitar care au stat la baza desemnării siturilor Natura 2000

invecinate. Habitatele speciilor identificate urmează a fi afectate însă limitat din punct de

vedere spaţial.


MEDIU CONSULTING 90

Concluzii Generale privind impactul proiectului asu ra factorilor de mediu

Condi ţii primare

Habitate, flor ă, vegeta ţie

• Nu au fost întâlnite habitate naturale, rare, endemice, cu importanţă conservativă

medie, mare sau foarte mare în zona de impact.

• În zona proiectului au fost întâlnite habitate seminaturale, agricole, puternic afectate

de activitatile antropice.

• Toate habitatele au, conform clasificării româneşti şi europene din manualele de

interpretare publicate până în prezent, importanţă conservativă redusă.

Chiar dacă aceste tipuri de habitat nu prezintă o importanţă directă din punct de

vedere al conservării, unele specii importante de păsări şi mamifere folosesc aceste

habitate pentru hrănire, cuibărit si adăpost. Reprezentând totuşi habitatele unor specii

de animale acestea au fost descrise şi cartografiate amintindu-se şi speciile pentru

care aceste habitate sunt importante.

• Impactul asupra habitatelor va fi nesemnificativ.

Nevertebrate

• Au fost observate populatii insemnate ale speciilor de nevertebrate în zona de

impact a proiectului acestea reprezentând probabil doar o parte din fauna de nevertebrate

a zonei de impact a proiectului.

• Nu există în literatura recentă, care tratează arii din apropierea proiectului ROSPA

0071, date cu privire la existenţa unor populaţii importante de nevertebrate în apropiere.

• Nu au fost întâlnite specii rare, periclitate sau de importanţă comunitară în zona de

impact al proiectului.

• Lipsa habitatelor naturale de calitate şi mai ales impactul antropic datorat în special

agriculturii (lucrari agricole, incendieri de mirişti, folosire de insecticide etc) face ca zona

studiată să fie neimportantă pentru nevertebrate.

• Impactul asupra nevertebratelor va fi nesemnificativ.

Amfibieni şi reptile

• Au fost întâlnite doua specii de reptile in vecinatatea proiectului. Nu au fost

semnalati indivizi ai speciilor pe amplasamentul propus proiectului.


MEDIU CONSULTING 91

• Nu există zone de reproducere pentru amfibieni cum ar fi balti, ochiii de apa,

mlaştini in zona amplasamentului studiat.

• Nu se estimează nici un fel de impact asupra populaţiilor de reptile si amfibieni în

nici una dintre fazele proiectului.

Păsări

• Peste douăzeci de specii de păsări au fost observate în cursul unui an in diferite

faze: migrare, pasaj, cautare hrana.

• Chiar dacă nu cuibăresc în interiorul perimetrului afectat unele specii care cuibăresc

în vecinătate vizitează zona proiectului în căutare de hrană.

• Speciile cuibăritoare nu colonizeaza zona parcului eolian.

• Toate speciile cuibăritoare înregistrează efective reduse în aria de impact a

proiectului.

• Suprafaţa parcului eolian nu se suprapune cu suprafeţe ale Ariilor de Importanţă

Avifaunistică, SPA, sau rezervaţie naturală având drept obiectiv protecţia păsărilor.

• Suprafaţa proiectului este neatractivă pentru păsările cu zbor planat din cauza

absenţei formaţiunilor geologice generatoare de curenţi ascendenţi cum ar fi stâncăriile si

a saraciei surselor de hrana.

• Aprecierea altitudinii de zbor a fost făcută prin comparaţie cu suporturi de înălţime

cunoscută cu ar fi stâlpi de medie tensiune, stâlpi anemometrici etc.

• Nu există un model clar stabilit în timpul migraţiei de primăvară, altitudinea şi

numărul păsărilor variind mult în funcţie de condiţiile meteo.

• Nu au fost observate stoluri de gâşte care să folosească aria de studiu ca loc de

iernare.

• În timpul iernii s-a constatat prezenţa unui număr mic de exemplare dintre speciile

observate în special datorită sărăciei în resurse a habitatelor prezente (agricole).

• Estimăm că impactul asupra acestora este mic şi nu există ipoteza apariţiei unui

impact semnificativ asupra integrităţii sitului.

• Impactul asupra păsărilor cuibăritoare va fi redus şi poate fi evitat uşor printr-o

atentă planificare a lucrărilor în faza de construcţie.

• Cu toate că nu se estimează un impact semnificativ pentru păsările migratoare,

datorită înălţimii mari de zbor, a faptului că se vor folosi turbine moderne şi a numărului


MEDIU CONSULTING 92

relativ mic de păsări care tranzitează suprafaţa proiectelor în timpul migraţiei, nu putem

exclude apariţia unor accidente în special în timpul migraţiei de primăvară.

• Impactul asupra păsărilor care iernează în zona proiectului va fi mic.

• Au fost descrise măsuri pentru reducerea impactului printre care cea mai fezabilă ni

se pare acoperirea rotoarelor cu vopsea care să reflecte UV şi iluminarea, daca este

cazul. Cu lumină roşie intermitentă.

Mamifere

Lilieci

• Zona parcului eolian, au fost studiate din punctul de vedere al activitatii liliecilor în

perioada 15 mai- 10 septembrie 2010.

• Zona reprezintă o importantă scăzută din punctul de vedere al conservării liliecilor,

nu au fost identificate adăposturi sau coridoare de zbor intens folosite.

• Habitatele existente în zona studiată (terenuri agricole, şi buruienişuri) sunt folosite

ocazional de un număr redus de lilieci ca terenuri de vânătoare.

• Impactul asupra liliecilor va fi foarte mic în perioada de construcţie dar pot apărea

accidente în perioada de operare.

Mamifere mici - rozatoare

• Au fost identificate specii comune caracteristice terenurilor agricole.

• Specia Spermophilus citellus nu a fost identificata pe amplasamentul proiectului,

colonii ale speciei fiind semnalate în apropierea Pădurii Nemţeanca.

• Efectul negativ asupra mamiferelor se va resimti temporar in perioada de

constructie.

3.2.3 Impactul prognozat asupra biodiversit ăţii locale în faza de închidere

proiectului

Materialul decopertat, respectiv solul va servi la consolidarea, delimitarea marginilor

exploatării dar şi la ecologizarea zonei după încheierea etapei de exploatare. El va trebui

depozitat astfel încât apa pluvială sau vântul să nu îl mobilizeze în atmosferă sau în

cursurile de apă din vecinătate. Treptat în fazele succesionale de închidere a parcului

eolian vegetaţia şi habitatele se vor extinde spre zona decopertată, acoperind-o. Se vor

instala într-o primă fază specii pioniere, heliofile, chiar unele ruderale. În timp habitatele se

vor reface, daca se vor avea în vedere măsuri de diminuare a eroziunii pluviale şi eoliene.


MEDIU CONSULTING 93

Măsurile de diminuare a eroziunii sunt suficiente pentru a asigura refacerea zonei

decopertate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.

Un impact negativ asupra biodiversităţii în zona de impact îl consta refacerea

vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare. Având în

vedere ecologia speciilor de plante existente în vecinătatea zonei de impact considerăm

că acest impact va fi foarte limitat, speciile prezente în habitat au de asemeni capacitate

de regenerare mare.

3.2.4 Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau

aprobate

Impactul cumulativ este necesar pentru o corectă estimare a magnitudinii acestuia în

special asupra speciilor şi habitatelor de interes conservativ precum şi asupra integrităţii şi

obiectivelor de conservare ale ariilor naturale protejate.

Pentru estimarea corectă a impactului cumulativ au fost consultate următoarele

informaţii:

� Informaţii cu privire la proiectele deja implementate;

� Informaţii cu privire la proiectele în curs de implementare;

� Informaţii cu privire la proiectele probabil de a fi dezvoltate în viitor (ex. cele

pentru care s-au depus memorii tehnice, cele descrise în PUZ-uri, cele care deja

au bugete aprobate din fonduri publice).

Proiectele pot să fie de acelaşi tip sau pot să fie diferite dar în combinaţie să cauzeze

un impact asemănător.

3.2.4.1 Impact cumulativ asupra biodiversit ăţii

Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării

este cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor

eoliene nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece

habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic

antropizată, biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate

de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura în zona

(ferme avicole, asociatii agricole) este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării

parcului eolian care face obiectul prezentului raport, aceasta neexercitând un impact


MEDIU CONSULTING 94

negativ suplimentar, deoarece speciile de faună care ar fi putut fi afectate de această

activitate s-au adaptat condiţiilor actuale ale arealului studiat.

Unul dintre motivele care au condus la alegerea locaţiei pentru dezvoltarea parcului

eolian a fost zona benefica exploatării potenţialului eolian dar şi amplasarea în afara unor

arii naturale protejata şi a zonelor locuibile ştiindu-se faptul ca majoritatea parcurilor

eoliene s-au dezvoltat mai ales în judeţul Tulcea, judeţ cu o acoperire foarte mare a ariilor

naturale protejate.

De asemeni se poate vorbi despre impactul negativ generat pe perioada

desfăşurării activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea

amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura

activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel

zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului.

Impactul datorat fazei de implementare a investitiei va fi unul mult redus ca si

suprafata, intensitate si perioada de timp fata de impactul produs de lucrarile agricole

sezoniere practicate pe intrega zona.

Activităţile aferente perioadei de construcţie a parcului eolian nu implică scăderea

suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot

asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în

perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de

animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa în număr mic a reptilelor,

amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor.

Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza

de refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi

crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.

În concluzie, impactul proiectului asupra biodiversităţii locale este semnificativ şi

limitat pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat,

odată cu încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea

habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor

speciilor de faună din arealul analizat.

Evaluarea impactului cumulativ

Alegerea amplasamentului realizării parcului eolian ramane cea mai importanta

modalitate de reducere a efectelor negative cumulative ale turbinelor si a altor instalatii

aferente fermelor eoliene asupra pasarilor si liliecilor.


MEDIU CONSULTING 95

Astfel rata coliziunii pasarilor si liliecilor cu turbinele eoliene nu este mare datorita

alegerii amplasamentului destinat realizării proiectului ce asigură:

� evitarea amplasamentelor unde exista populatii specii protejate

� evitarea siturilor cu specii de pasari sensibile în special cele cu zbor planat;

� evitarea zonelor cunoscute drept rute de migrare, coridoare de zbor sau unde

pasarile au o concentratie ridicata din diferte motive.

� evitarea zonelor cunoscute ca locuri de cuibarit, hibernare sau migrare a liliecilor.

� evitarea locurilor cu populatii importante de pasari de prada.

� evitarea fragmentarii habitatelor de importanţă comunitară.

Riscul la coliziune în condi ţia cumul ării proiectelor în zon ă.

Aşa cu a fost evidenţiat si mai sus în urma calculul statistic a riscului de coliziune

reiese că vor fi potenţial afectate un număr mic de păsări de talie mare acestea migrând la

altitudini mai mari de 200 m.

Pentru speciile migratoare, din punct de vedere statistic riscul de coliziune creşte

odată cu dimensiunea speciei (lungime şi anvergură aripi). Pentru a evidenţia acest risc s-

a evaluat specia migratoare Ciconia Ciconia (Barza albă) specia cu talia cea mai mare (L

= 1020 cm, A= 1890 cm)mentionata si in lista speciilor migratoare identificate in Aria

naturala ROSPA 0070.


MEDIU CONSULTING 96

Evaluarea riscului de coliziune pentru speciile de pasări migratoare de talie

mare.

Tabelul nr 15– Riscul de coliziune asociat speciei

– Ciconia ciconia

Riscul de coliziune a fost calculat utilizând modelul Band

Datorită faptului speciile migratoare utilizeaza culoarul pricipal de migrare, culoarul

secundar aflat in vecinatatea proiectului fiind utilizat de un numar redus de specii estimăm

că riscul real de coliziune va fi nesemnificativ, cu atât mai mult cu cat in cazul nostru

particular speciile migratoare evita constant habit atele antropice, zone locuite

(agroecosistemele) .

Riscul de coliziune cumulat asociat tuturor proiectelor parcurilor eoliene menţionate

mai sus este mult redus datorită particularităţilor geografice ale zonei:

Ø distanţe relativ mari faţă de zonele protejate;

Ø existenţa unor culoare de trecere parcurile eoliene si zonele rezidenţiale creând

rute de migrare secundare libere;


MEDIU CONSULTING 97

Ø dezvoltarea proiectelor pe terenuri cu destinaţie agricolă, lipsite de orice urmă de

pădure, sau zone de tufăriş, cu activităţi antropice ce nu au favorizat dezvoltarea faunei şi

florei sălbatice;

Ø în afara rutelor de migraţie principale ce se derulează, majoritar, de-a lungul

apelor, cu evitarea zonelor aşezărilor omeneşti;

Măsurile de protec ţie a biodiversit ăţii pentru limitarea impactului cumulat în

perioada de execu ţie a lucr ărilor de construc ţie

Aceste masuri trebuiesc luate încă din faza de proiectare şi organizare a lucrărilor,

astfel:

� Amplasamentul organizărilor de şantier, a bazelor de producţie şi traseul drumurilor

de acces sunt astfel stabilite încât să aducă prejudicii minime mediului natural;

� Suprafaţa de teren ocupată temporar în perioada de execuţie trebuie limitată

judicios la strictul necesar;

� Traficul de şantier şi funcţionarea utilajelor se va limita la traseele şi programul de

lucru specificat;

� Se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor ce rezultă în urma lucrărilor

respectându-se cu stricteţe depozitarea în locurile stabilite de autorităţile pentru

protecţia mediului;

� Refacerea ecologică şi re-vegetarea zonelor afectate temporar prin organizarea de

şantier.

� Sistemul de transport al energiei electrice către staţia de transformare a fost

proiectat subteran;

� Turbinele eoliene sunt prevăzute cu sisteme de avertizare şi vizibilitate nocturnă;

3.2.4.2 Impact cumulativ generat de activitatea de transpo rt

Datorită existenţei unor exploatări agricole în zonă, acest fapt va genera un impact

cumulativ asupra căilor rutiere, datorită intensificării traficului auto de mare tonaj, care va

conduce la o degradare rapidă a acestora. Ca şi măsuri operatorii se recomandă

reducerea vitezei de deplasare a autocamioanelor în perioadele cu temperaturi ridicate,

atunci când pot apărea deformări în structura cailor de acces şi emisii de pulberi,

respectarea capacităţii maxime admise de transport pe osie, asigurarea vizibilităţii

autocamioanelor în condiţii de praf, ploaie etc.


MEDIU CONSULTING 98

Mentionam ca impactul generat de activitatea de transport aferenta investitiei

adauga un procent nesemniifcativ celui generat de activitatile agricole din zona.

3.2.4.3 Impact cumulativ generat de zgomot şi vibra ţii

Efectul cumulativ generat de zgomotul şi vibraţiile asociate lucrărilor agricole şi a

unităţilor agricole din vecinătate, nu va fi amplificat de emisiile de zgomot şi vibraţii

datorate execuţiei şi funcţionării parcului eolian, datorită distantelor mari intre proiecte,

lipsa receptorilor sensibili în zona amplasamentul fiind un atu în dezvoltarea unui astfel de

proiect.

3.2.4.4 Impact cumulativ generat asupra mediului social şi economic

Impactul cumulativ generat asupra personalului şi mediului social se preconizează a

fi pozitiv deoarece investiţia propusă promovează creşterea eficienţei economice

sectorului privat din zonă. Dezvoltarea activităţii va conduce la creşterea oportunităţilor de

angajare a locuitorilor din comună, dar şi dirijarea spre bugetul local a unor contribuţii

semnificative prin taxe şi impozite.

3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversit ăţii locale pe baza indicatorilor

cheie

1. Procentul din suprafa ţa habitatului care va fi pierdut

Habitatele pierdute în urma realizării proiectului nu reprezintă habitate de interes

comunitar ce sunt desemnate în cadrul ariilor naturale protejate Natura 2000, respectiv,

ROSPA 0071 – Lunca Siretului Inferior.

Suprafeţele implicate în implementarea planului nu afectează structura şi suprafaţa totală

a Siturilor Natura 2000, mai sus menţionate.

2. Procentul ce va fi pierdut din suprafe ţele habitatelor folosite pentru

necesit ăţile de hran ă, odihn ă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar

Nu au fost semnalate specii de interes comunitar în zona destinată implementării

planului. Suprafeţele habitatelor colaterale sunt suficiente ca să compenseze necesităţile

de hrănire, odihnă şi reproducere a speciilor de faună.

3. Fragmentarea habitatelor de interes comunitar (e xprimata în procente)

Prin activităţile propuse atât în faza de construcţie cat şi în faza de exploatare nu vor

avea ca efect fragmentarea niciunui habitat de interes comunitar.


MEDIU CONSULTING 99

4. Durata sau persistenta fragmentarii

Nu este cazul;

5. Durata sau persistenta perturb ării speciilor de interes comunitar, distanta

faţă de aria natural ă protejat ă de interes comunitar

Durata estimată a etapei de construcţie este de 16 luni iar perioada de operare a

parcului eolian este de cel puţin 20 ani, impactul asupra perturbării speciilor prezente fiind

condiţionat de lucrările de construcţie ce se vor realiza etapizat. Distanta amplasamentului

faţa de ariile naturale protejate este de aproximativ 2,2 km faţă de sit-ului de ROSPA 0071

– Lunca Siretului Inferior, nu se prognozează efecte/riscuri asupra florei şi faunei existente

în acest sit.

6. Schimb ări în densitatea popula ţiilor (nr. de indivizi/suprafa ţă)

Densitatea indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în

etapa de construcţie ce se va realiza etapizat cu finalizarea în decursul a 16 luni.

Efectivele indivizilor vegetali au o putere de regenerare mare datorita unei bune

fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe terenurile limitrofe.

Exemplarele de faună care se vor retrage de pe suprafaţa obiectivului sunt puţine şi nu vor

modifica semnificativ densitatea populaţiilor în zonele adiacente. Nu vor avea loc

schimbări în densitatea populaţiilor din zonele protejate învecinate, determinate de

implementarea proiectului.

7. Scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habita telor afectate de

implementarea PP

Având în vedere compoziţia habitatului observat şi speciile identificate prognozăm o

refacere rapidă a ecosistemului natural şi a exemplarele de floră şi faună prezente la

încheierea activităţii economice, chiar şi fără măsuri de reducere a impactului, ceea ce

denotă, pe de o parte impactul nesemnificativ, iar pe de alta parte gradul redus de

vulnerabilitate a florei, faunei, respectiv a ecosistemelor din zonă.

8. Indicatorii chimici-cheie care pot determina mod ific ări legate de resursele

de apă sau de alte resurse naturale, care pot determina m odificarea func ţiilor

ecologice ale ariilor naturale protejate de interes comunitar

Implementarea proiectului propus nu va determina modificări legate de sursele de

apă sau de alte resurse naturale care să poată determina modificarea funcţiilor ecologice

ale ariilor naturale protejate de interes comunitar.


MEDIU CONSULTING 100

3.4 Evaluarea impactului cauzat de plan f ără a lua în considerare m ăsurile de

reducere a impactului

Impactul generat de implementarea proiectului este direct şi nesemnificativ datorită

faptului că aduce modificări populaţiilor de floră, dar fără reducerea/afectarea unor specii

de interes comunitar sau a unor specii cu regenerare dificilă, de asemenea conduce la

creşterea numărului de specii comune fără statut de conservare pe perioada de

funcţionare a parcului eolian.

3.5 Evaluarea impactului rezidual care va r ămâne dup ă implementarea

măsurilor de reducere a impactului

În ceea ce priveşte impactul rezidual asupra speciilor şi habitatelor din cadrul

amplasamentului analizat, menţionăm faptul că aceasta constă în pierderea definitivă a

unor porţiuni de habitat prin schimbarea destinaţiei terenului pe suprafeţe afectate definitiv

de realizarea ansamblului eolian.

3.6 Evaluarea impactului cumulative al planului pro pus cu alte planuri şi

proiecte f ără a lua în considerare m ăsurile de reducere a impactului

Nu se poate vorbi de un impactu cumulativ cu alte proiecte similare din zonă,

deoarece cele mai apropiate parcuri eoliene implementate sau în curs de

implementare/aprobare sunt amplasate la distanţe considerabile faţă de arealul analizat

(peste 50 km).

Impact cumulativ asupra biodiversit ăţii locale

Arealul în care se va dezvolta proiectul parcului eolian ce face obiectul evaluării este

cunoscută ca având potenţial agricol, impactul generat de activitatea turbinelor eoliene

nereprezentând o influenţă negativă majoră asupra biodiversităţii locale deoarece

habitatele prezente nu reprezintă habitate de interes comunitar, zonă fiind puternic

antropizată, biodiversitatea specifică având un factor de conservare redusa şi o capacitate

de regenerare foarte mare adaptată condiţiilor actuale de mediu.

Astfel, impactul cumulativ datorat existenţei unor investiţii de alta natura in zona (ferme

agricole, este nesemnificativ chiar şi în condiţiile dezvoltării parcului eolian care face

obiectul prezentului studiu, aceasta neexercitând un impact negativ suplimentar, deoarece

speciile de floră şi faună care ar fi putut fi afectate de această activitate s-au adaptat

condiţiilor actuale ale arealului studiat.



De asemeni se poate vorbi despre impactul cumulativ negativ generat pe perioada

desfăşurării activităţii construcţie cumulat cu activităţile agricole desfăşurate în vecinătatea

amplasamentului ce duce la migrarea faunei locale. Acest efect este diminuat prin natura

activităţilor desfăşurate în etape şi a caracteristicilor habitatelor prezente, asigurând astfel

zone de preluare şi dezvoltare a faunei locale în vecinătatea amplasamentului.

Activităţile aferente perioadei de construcţie a parcului eolian nu implică scăderea

suprafeţelor acoperite de habitate prioritare, de interes comunitar sau importante, ce pot

asigura un climat propice vieţuitoarelor din arealul analizat, habitatele prezente în

perimetrul destinat exploatării nu asigură condiţii de hrănire şi cuibărire a speciilor de

animale şi plante, caracteristică exemplificată şi prin prezenţa in număr mic a reptilelor,

amfibienilor, păsărilor şi mamiferelor.

Impact generat în perioada de exploatare este minimizat prin măsurile luate în faza de

refacere a amplasamentului după construcţie: prin revegetarea arealelor afectate şi

crearea unor zone care oferă oportunitatea dezvoltării florei şi faunei locale.

Chiar şi fără a lua în considerare măsurile de reducere a impactului pentru obiectivul

analizat, menţionăm că fiecare obiectiv în parte a parcurs o procedură de mediu, iar în

actele de reglementare sunt impuse măsuri care vor trebui respectate în funcţie de

perioada în care se află obiectivul ce urmează a fi implementat. Respectarea măsurilor

pentru fiecare obiectiv în parte va contribui la diminuarea considerabilă atât a impactului

local, pentru fiecare parc în parte, dar şi a posibilului impact provocat de întregul ansamblu

eolian.

La proiectarea variantei finale, beneficiarul a luat in considerare rutele de zbor ale

pasarilor. A fost propusa gruparea turbinelor in randuri paralele, ca o masura eficienta in

protejarea pasarilor. Mai mult, amplasarea turbinelor in blocuri pentru a crea coridoare

poate oferi zone de siguranta pe unde pasarile pot trece.

Exceptand perioada de constructie – montaj a parcului eolian, cand se va intensifica

traficul utilajelor si mijloacelor auto in zona, in perioada de functionare daca se respecta

conditiile din actele de reglementare emise, activitatile mentionate nu sunt incompatibile si

se pot desfasura astfel incat impactul cumulat sa nu fie semnificativ asupra speciilor

pentru care au fost desemnate cele trei situri Natura 2000.

Având o viziune generală asupra ansamblului eolian (ca fiind un parc eolian unitar),

putem observa faptul că turbinele parcului eolian analizat, ca şi parte componentă a

ansamblului, nu afectează zone de interes comunitar, prin urmare, neluarea în considerare

a măsurilor propuse pentru aceste turbine, nu poate influenţa semnificativ nivelul



impactului la nivelul ansamblului eolian, însă pe de altă parte, nu există o planificare

unitară, clară, a implementării fiecărui parc eolian în parte, care să prezinte o garanţie în

ceea ce priveşte evoluţia în timp a lucrărilor. Astfel, putem consdera că rolul măsurilor

propuse pentru obiectivul analizat va creşte considerabil, însă fără a provoca efecte

semnificative asupra ariilor de interes comunitar.

În concluzie, impactul cumulativ asupra biodiversităţii locale este nesemnificativ si

limitat pe termen scurt, însă va avea un impact pozitiv pe termen mediu şi îndelungat,

odată cu încetarea lucrărilor de construcţie şi refacerea zonei afectate, refacerea

habitatelor specifice arealului studiat oferind oportunităţi noi pentru refacerea efectivelor

speciilor de faună din arealul analizat.

3.7 Evaluarea impactului rezidual care r ămâne dup ă implementarea m ăsurilor

de reducere a impactului pentru planul propus cu al te planuri şi proiecte

Ca urmare a implementării măsurilor de reducere a impactului asupra factorilor de

mediu, şi implicit asupra biodiversităţii din perimetrul studiat şi imediata vecinătate a

acestuia, dar şi prin respectarea legislaţiei de mediu, nu se preconizează un impact

rezidual semnificativ datorat implementării proiectului.

4 Măsurile de reducere a impactului

4.1. Identificarea şi descrierea m ăsurilor de reducere care vor fi implementate

pentru fiecare specie şi/sau tip de habitat afectat de plan şi modul în care acestea

vor reduce/elimina impactul negativ asupra ariei na turale protejate de interes

comunitar

Pentru menţinerea stării de conservare favorabile a speciilor de interes comunitar

din veinătatea proiectului analizat, recomandăm ca măsuri de reducere a impactului:



Nr. Crt. Domeniul Măsura Eficienta

1. Conservarea habitatelor

Lucrări de renaturare şi reabilitare a zonelor afectate

� reducerea riscului de diminuare a suprafeţei habitatelor propice dezvoltării unor specii de reptile (ex. Podarcis taurica, Lacerta viridis).

� reducerea efectelor schimbărilor climatice. � asigurarea condiţiilor necesare pentru

existenta habitatelor în mod deosebit al celor prioritare.

� asigura condiţii necesare regenerării naturale a habitatelor existente.

� cunoaşterea mai buna a situaţiei pe teren prin distribuţia spaţiala cat şi calitativă a obiectivelor planului.

� reducerea fenomenului de eutrofizare asupra habitatelor.

� reducerea riscului asupra speciilor importante de flora şi fauna.

Elaborarea şi implementarea unor norme specifice de conservare a habitatelor

Interzicerea deteriorării habitatelor ruderale adiacente drumurilor de exploatare.

Interzicerea arderii vegetaţiei ripariene;

Realizarea lucrărilor de amenajare (acoperiri şanţuri, refacere sol ) în funcţie de caracteristicile habitatelor prezente astfel încât sa fie limitat impactul negativ al

acestora. Promovarea şi sprijinirea cercetărilor pentru menţinerea stării de conservare favorabile a

habitatelor si a speciilor caracteristice. Monitorizarea si limitarea impactului activităţilor

generatoare de poluanţi mai ales în zonele învecinate cu habitate prioritare sau arii naturale

protejate

2. Conservarea speciilor de

flora şi fauna

Studii calitative şi cantitative asupra biodiversităţii pentru prevenirea creşterii sau scăderii accentuate a

populaţiilor speciilor de fauna locala. Elaborare valori de referinţa pentru speciile

periclitate/prioritare. Asigurarea condiţiilor necesare pentru refacerea

naturala a speciilor periclitate. Asigurarea şi refacerea zonelor de reproducere şi

cuibărit. Adaptarea lucrărilor executate în scopul limitării

impactului asupra speciilor periclitate.



Nr. Crt. Domeniul Măsura Eficienta Reglementarea desfăşurării activităţilor umane ce ar

putea afecta biodiversitatea.

Promovarea şi sprijinirea cercetării pentru menţinerea stării de conservare favorabile a

habitatelor şi a speciilor locale.



Nr. crt Specia Stadiul de

conservare

Impactul posibil prognozat asupra

mediului Măsuri de diminuare a impactului prin planul propus s pre implementare

Specii de P ăsări Migra ţia de prim ăvară

1 Ciconia ciconia OUG 57/2007/anexa3 În urma monitorizării au fost observate speciile de păsări menţionate aflate în diferite stadii

de activitate: în căutare de hrană sau

tranzitând perimetrul analizat.

Lipsa unui habitat prielnic pentru

cuibărire, face ca amplasamentul

analizat să nu fie favorabil pentru

cuibarirea speciilor caracteristice ariei naturale protejate

aflată în vecinătatea proiectului

ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior. Impactul negativ indirect poate fi

prognozat prin efectul disturbator in faza de constructie, efect ce genereaza migrarea speciilor de păsări

către zonele din jur. Nu vor fi influenţate culoarele de zbor,

Cu toate că estimăm un efect nesemnificativ asupra migraţiei totuşi eventualele pericolul de accidente care pot să apară trebuie redus.

În literatura de specialitate sunt sugerate foarte puţine soluţii. Majoritatea soluţiilor au fost considerate ca inutile de unii autori având în vedere că nu au scăzut mortalitatea în alte parcuri.

Cu toate acestea oferim câteva dintre soluţiile din literatura de specialitate: 1. Vopsirea în culori vizibile a palelor turbinei. Există mai multe modele

testate pe păsări de pradă din America de Nord. Cele mai bune rezultate au fost acelea în care s-au folosit turbine cu palele vopsite în modele alb-negru tip zebră sau cele cu forme dreptunghiulare alb/negru;

2. Având în vedere faptul că la viteză mare retina percepe mai greu obiectul, vârful palei, care are viteza cea mai mare devine puţin vizibil. Unii autori recomandă colorarea cu vopsea de culoare roşie a vârfului turbinei.

3. Cele mai bune rezultate privind creşterea vizibilităţii au fost date de turbinele la care una dintre cele trei pale a fost vopsită în negru celelalte două rămânând albe.

4. Având în vedere că foarte multe păsări văd în lumină ultravioletă. Aceasta este foarte importantă pentru multe specii având un rol mare în, migraţie, orientare, vânătoare, evitarea de prădători etc. Se ştie că vântureii roşii folosesc vederea în UV pentru a determina prospeţimea marcajelor cu urină produse de şoareci de-a lungul cărărilor pe care se deplasează. De aceea propunem vopsirea palelor turbinelor cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă. Această metodă e folositoare şi datorită faptului că nu afectează în nici un fel vederea umană neinterferând astfel cu legislaţia din domeniul aviaţiei. În unele ferme eoliene americane testările asupra acestei metode. Nu există însă date statistice care să afirme utilitatea acestei metode. Celelalte metode care folosesc spectrul vizibil uman nu au dat rezultate scontate.

5. Unii autori recomandă diferite tipuri de iluminare în timpul nopţii. Există însă dovezi care atestă faptul că păsările care migrează noaptea devin uneori atrase de turbinele iluminate. Dacă din motive de siguranţă pentru aviaţie se impune folosirea luminii pe unele dintre turbine trebuie să se aibă în vedere faptul

2 Buteo buteo Neconsemnată

3 Hirundo rustica Neconsemnată

4 Lanius collurio OUG 57/2007/anexa3

5 Pica pica OUG

57/2007/anexa5C

6 Corvus

frugilegus OUG

57/2007/anexa5C

7 Corvus corone

cornix OUG

57/2007/anexa5C

8 Corvus

monedula OUG

57/2007/anexa5C

Migra ţia de toamn ă 9 Buteo buteo Neconsemnată

10 Hirundo rustica Neconsemnată

11 Lanius collurio OUG 57/2007/anexa3

12 Passer

montanus Neconsemnată

13 Passer

domesticus Neconsemnată

14 Pica pica OUG

57/2007/anexa5C

15 Corvus

frugilegus OUG

57/2007/anexa5C

16 Corvus corone

cornix OUG

57/2007/anexa5C

17 Corvus

monedula OUG

57/2007/anexa5C




conservare



Păsări care ierneaz ă în zonă proiectul propus neconstituind o barieră în migraţia speciilor de

păsări. Obiectivele proiectului şi natura lucrărilor

efectuate NU prognozează un impact

semnificativ cuantificabil prin

scăderea numărului de indivizi, deranjarea

zonelor de cuibărire, de hrănire, de zbor asupra speciilor menţionate în anexele OUG 57/2007.

In perioada de funcţionare a parcului

eolian poate apărea un posibil impact de

coliziune a păsărilor cu părţile în mişcare a le

turbinelor eoliene.

că folosirea luminii intermitente a dus la scăderea sau eliminarea mortalităţii produse prin atragerea păsărilor de către lumina continuă. De asemenea înlocuirea luminii albe cu cea roşie a redus mortalitatea cu peste 80%. Lumina albă atrage mult mai bine insectele care la rândul lor atrag liliecii crescând astfel pericolul coliziunii.

În concluzie propunem ca rotoarele turbinelor să fie acoperite cu vopsea care reflectă lumina ultravioletă şi în cazul necesităţii iluminării să se folosească lumină intermitentă şi/sau de culoare roşie.

În cazul în care în urma monitorizării multianuale vor apărea victime ale coliziunii se va propune un program de oprire a unora dintre mori sau chiar a întregului parc în anumite intervale diurne sau orare din anumite perioade ale anului.

În cazul în care în urma monitorizării multianuale vor apărea victime ale coliziunii se va propune un program de oprire a unora dintre mori sau chiar a întregului parc în anumite intervale diurne sau orare din anumite perioade ale anului. Pentru speciile de păsări identificate în perimetrul şi vecinătatea proiectului se impun următoarele măsuri: � Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de păsări de către personalul angrenat în implementarea/exploatarea proiectului; � Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul proiectului; � Emisii de zgomot şi vibraţii (zgomotul provenit de la utilajele de construcţie (ex: camioane, betoniere, excavatoare) se vor limita doar la amplasamentul proiectului propus; � Reducerea impactului antropic ce poate genera disconfort sau acţiuni privind deranjarea cuiburilor, colectarea ouălor şi/sau a puilor etc. din arealul analizat). � Interzicerea depozitării deşeurilor menajere şi a celor periculoase va limita atragerea efectivelor de păsări în zona de acţiune a parcului eolian. Măsurile luate pentru limitarea impactului prognozat implică toate speciile de avifaună existente. În perioada de operare vor fi monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra păsărilor. Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al zonei de către

18 Corvus

frugilegus OUG

57/2007/anexa5C

19 Pica pica OUG

57/2007/anexa5C

Specii de p ăsări care cuib ăresc în arealul analizat

20 Alauda

arvensis OUG 57/2007/anexa3

21 Lanius collurio OUG 57/2007/anexa3 22 Lanius minor OUG 57/2007/anexa3

23 Passer

montanus Neconsemnată

24 Passer

domesticus Neconsemnată

25 Pica pica OUG

57/2007/anexa5C

26 Perdix - perdix OUG 57/2007/anexa3

27 Coturnix coturnix

OUG 57/2007/anexa3

28 Parus major Neconsemnată

29 Ciconia ciconia OUG 57/2007/anexa3




conservare



păsări. Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări.

Specii de Flor ă

30 Eryngium campestre neconsemnată

În urma implementării proiectului NU se va genera un impact negativ asupra zonei analizate: � Nu se vor modifica

suprafeţelor biotopurile de pe amplasament - proiectul dezvoltându-se pe terenuri agricole;

� NU apar modificări ale populaţiilor de plante, nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu capacitate de regenerare dificilă;

Impactul în faza de operare este nul pentru habitate, floră şi vegetaţie.

Pentru reducerea impactului în timpul construcţiei se propun următoarele masuri:

� Habitatele cu arbuşti limitrofi drumurilor de acces şi exploatare vor fi protejate pe cat posibil;

� Depozitarea materialului săpat să se facă doar pe terenurile agricole evitându-se acoperirea cu material săpat a unor habitate ce asigura adapost pentru fauna locala;

� Utilizarea în faza de construcţie şi exploatare a drumurilor existente de acces;

� Lărgirea drumurilor de exploatare şi acces se vor face cu precadere pe terenurile agricole pentru a limita efectul asupra habitatelor de tufaris existente.

� Limitarea la minimum a suprafeţelor de teren perturbate în etapa de construcţie şi renaturarea habitatelor după încheierea acestei etape, nefiind necesare măsuri de diminuare a impactului pentru etapa de operare; � depozitarea materialelor in spaţii amenajate. Suprafaţa afectată este foarte restrânsă în raport cu întreaga suprafaţă a fitocenozei, neadăpostind specii de plante de interes comunitar, prin urmare implementarea planului nu va afecta major resursele de biodiversitate.

31 Vicia villosa neconsemnată

32 Convolvulus

arvensis neconsemnată

33 Datura

stramonium neconsemnată

34 Raphanus

raphanistrum neconsemnată

35 Xanthium

strumarium neconsemnată

36 Setaria pumila neconsemnată

37 Agropiron

repens neconsemnată

38 Artemisia vulgaris neconsemnată

39 Capsella bursa-

pastoris neconsemnată

40 Carduus

acanthoides neconsemnată

41 Cichorium

intybus neconsemnată

42 Cirsium arvense neconsemnată

43 Linaria vulgaris neconsemnată 44 Plantago media neconsemnată 45 Papaver sp neconsemnată 46 Taraxacum neconsemnată




conservare



officinale

47 Crataegus monogyna neconsemnată

48 Rosa canina neconsemnată Specii de Nevertebrate

50 Sthenobotrus

sp neconsemnată

În faza de construcţie se va înregistra un impact negativ minor asupra nevertebratelor, deoarece microhabitatele din sol vor fi afectate prin lucrări de decopertare a stratului de sol biovegetal. Acest impact va fi compensat în etapa de reabilitare şi renaturare a habitatelor afectate. Având o mobilitate mare, aceste specii se poate deplasa cu uşurinţă, evitând zonele intens exploatate.

Interzicerea capturării şi distrugerii speciilor de nevertebrate de către personalul ce va deservi zona analizată;

Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create); Evitarea distrugerii vegetaţiei spontane de la marginea drumurilor şi din

canalele de irigaţie dezafectate etc.

51 Oedalus decorus neconsemnată

52 Oedipoda germanica neconsemnată

53 Oedipoda

caerulescens neconsemnată

54 Acrida

hungarica neconsemnată

55 Calliptamus

italicus neconsemnată

56 Calliptamus

barbarus neconsemnată

57 Gryllus

desertus neconsemnată

58 Oecanthus pellucens neconsemnată

59 Poecillimon sp neconsemnată

60 Tettigonia viridissima neconsemnată

61 Decticus albifrons neconsemnată

62 Decticus

verrucivorus neconsemnată

63 Anisoplia neconsemnată




conservare



austriaca 64 Anisoplia lata neconsemnată

65 Malachius

bipustulatus neconsemnată

66 Mylabris sp neconsemnată

67 Rhagonichia

fulva neconsemnată

68 Plagionotus

arcuatus neconsemnată

69 Chlorophorus

varius neconsemnată

70 Pieris

brassicae neconsemnată

71 Pontia

daplidice neconsemnată

72 Melanargia galathea neconsemnată

73 Vanessa cardui neconsemnată

74 Vanessa atalantai neconsemnată

75 Cernuela virgata neconsemnată

76 Monacha

carthusiana neconsemnată

77 Helicilla obvia neconsemnată Specii de Faun ă

78 Microtus arvalis neconsemnată În urma monitorizării,

au fost observate câteva exemplare de mamifere (rozatoare mici)

Este interzisă capturarea/omorârea acestor specii. În cazul în care vor fi identificaţi indivizi răniţi/morţi, beneficiarul are obligaţia de a anunţa instituţiile competente. În situaţia capturării involuntare în perioada de construcţie a unor astfel de specii li se va asigura preventiv un culoar de trecere către habitatele limitrofe.

În perioada de funcţionare a proiectului impactul semnificativ asupra speciilor

79 Apodemus agrarius neconsemnată

80 Lepus europaeus

OUG 57/2007/anexa5B




conservare



81 Vulpes vulpes OUG 57/2007/anexa5B

nu au fost semnalate galerii/vizuini/ specifice, aceasta a fost observată retrăgându-se în pădurea Nemţeanca

de faună (mamifere, reptile, amfibieni) va fi nul. Se va limita distrugerea habitatelor cu floră spontană, de pe margini de drum şi canale etc.

82 Spermophilus citellus

OUG 57/2007/anexa3

În urma perioadei de monitorizare nu au fost observaţi indivizi aparţinând speciei Spermophilus Citellus, aceste specii fiind semnalate în partea de S- a amplasamentului în afara ariei de implementare a proiectului la limita cu pădurea Nemţeanca.

Specii de Amfibieni şi reptile

83 Lacerta viridis OUG 57/2007/anexa4A

Pentru amfibieni si reptile impactul va fi nul datorita lipsei speciilor in zona proiectului. Nu există bălţi de reproducere care să fie distruse de în această fază a proiectului.

În perioada de funcţionare nu se va genera un impact negativ asupra speciilor de reptile şi

Se va evita distrugerea suprafeţelor acoperite cu floră spontană de pe marginea drumurilor şi canalelor de irigaţie din zonă.

Se vor amplasa structuri de tip microhabitat, grămezi de pietre sau lemne, pe marginea canalelor suprafeţelor acoperite de viţă de vie cât mai departe de drumuri în scopul creşterii numărului de adaposturi pentru evitarea prădătorilor şi eventual loc de odihnă.

Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor de reptile de către personalul angrenat în implementarea planului;

Inspectarea vizuală periodică a amplasamentului pentru depistarea exemplarelor speciilor de reptile captive;

Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului analizat pe suprafeţele strict necesare;

Respectarea căilor de acces stabilite (existente sau nou create);

84 Podarcis taurica

OUG 57/2007/anexa4A




conservare



amfibieni. De asemenea se

poate prognoza un impact negativ asupra speciilor menţionate în situaţia capturării involuntare în gropi, sau apariţia unor false locuri de reproducere (gropi, şanţuri, canale temporare inundate).

4.2. Prezentarea calendarului implement ării şi monitoriz ării m ăsurilor de reducere a impactului

Pentru monitorizarea zonei beneficiarul a prevăzut o suma de ~20.000 E, respectiv~30.000 E pentru eventualele măsurile de reducere care ar putea exista în urma funcţionării Parcului Eolian. Beneficiarul va împuternici o persoana desemnată pentru implementarea măsurilor de reducere.

Planul de implementare a m ăsurilor de reducere a impactului asupra mediului

Impactul prognozat Măsura de reducere a impactului Factori implica ţi

Perioada de implementare a

masurilor Responsabil

Faza de construc ţie Direct Pe termen lung Biodiversitate; Flora şi fauna � Efect de deranj şi restrângere a

faunei specifice zonei datorită construcţiei şi exploatării, poluării fonice rezultate de activitatea de organizare şantier.

� deranjul speciilor de mamifere,

� Interzicerea capturării, izgonirii şi distrugerii speciilor existente de către personalul organizării de şantier;

� Inspectarea periodica a amplasamentului pentru depistarea eventualelor capturări involuntare a unor specii de vertebrate: mamifere, reptile şi specii de pasări;

� Desfăşurarea activităţilor din cadrul perimetrului pe suprafeţele strict necesare pentru a nu perturba fauna locala;

� Respectarea căilor de acces stabilite pe perimetrul destinat planului (existente sau nou create);

� Interzicerea unor activităţi care să ducă la distrugerea speciilor de flora şi deranjarea populaţiilor de fauna prezente în habitatele

Nu sunt afectate specii de interes comunitar sau specii cu regenerare dificilă;

Densitatea

Măsura necesare în faza de construcţie pentru implementarea obiectivelor planului propus. Masuri permanente.



păsări, reptile şi nevertebrate din cauza zgomotului şi vibraţiilor create de către utilajele, mijloacele de transport şi activităţilor specifice;

limitrofe (ardere vegetaţie, distrugere locuri de cuibărit, capturare şi omorâre indivizi)

� Reamenajarea peisajului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă, astfel încât să se promoveze, recolonizarea şi repopularea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de construcţie.

� Reconstrucţia ecologică cât mai grabnică a spaţiilor afectate prin acoperire (copertare) cu covor vegetal în toate suprafeţele libere pentru regenerarea vegetaţiei locale care să favorizeze colonizarea unor specii de interes (specii de herpetofaună, mamifere mici, nevertebrate etc.);

� Lucrările de decopertare a solului şi a formaţiunilor vegetale existente vor avea loc numai în perimetrul desemnat planului;

� Este interzisă arderea vegetaţiei; � Este interzisă introducerea unor specii invazive;

indivizilor vegetali în zona de implementare se va modifica mai ales în etapa de decopertare dar se fa reface erata cu perioada de refacere a zonelor disturbate

Responsabil Beneficiarul

Faza de exploatare Direct Pe termen lung

� Posibila refacere a vegetaţiei prin instalarea unor specii ruderale cu rezistenţă şi regenerare mare;

� Posibil impact asupra avifaunei şi chiropterelor prin coliziune cu turbinele eoliene

� Reamenajarea amplasamentului afectat de proiect cu vegetaţie specifica nativă (indivizi vegetali cu o putere de regenerare mare datorita unei bune fructificări/înmulţiri vegetative pe cale naturală observate şi pe habitatele limitrofe), astfel încât să se promoveze recolonizarea cu faună locală care a fost îndepărtată o dată cu demararea activităţilor de exploatare.

� este interzisa introducerea unor specii invazive pentru refacerea amplasamentului;

� Sa va asigura că turbinele amplasate nu vor oferi condiţii propice pentru cuibăritul speciilor de păsări.

� Evitarea iluminării turbinelor. Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul de coliziune.

monitorizate impactul pe care parcul eolian îl are asupra liliecilor.

Se va monitoriza: � Impactul produs prin creşterea comportamentului de evitare al

zonei de către păsări şi lilieci. � Impactul de coliziune prin metoda căutării cadavrelor de păsări şi

lilieci. � Monitorizarea a activităţilor păsărilor în zona în perioada

Prin refacerea zonelor afectate, treptat plantele se vor regenera şi vor ocupa habitatul disturbat.

Aceste masuri scad posibilul risc de ciocnire a păsărilor cu turbinele eoliene în raza de acţiune a palelor.

Responsabil Beneficiar



funcţionării parcului eolian pe o perioada de minim 1 an precum şi inventarierea posibilelor carcase de chiroptere sau păsări moarte în urma coliziunii cu turbinele eoliene.

� Creşterea ratei de detectabilitate a palelor turbinelor eoliene prin vopsirea vârfurilor palelor în culori de avertizare (roşu sau negru);

� Montarea în parcul eolian a unor dispozitive de bruiaj pentru semnalul electromagnetic cu scopul îndepărtării chiropterelor din zona de acţiune a palelor turbinelor eoliene.

� Evitarea formarii zonelor umede care sa asigure zone de popas sau de căutare hrana a speciilor de păsări acvatice prezente în aria naturala protejata învecinata ROSPA 0070.

Masuri realizate cu scopul de a limita prezenta unor specii pe amplasament.



4.3 Programul de monitorizare a factorilor de mediu

Se recomandă implementarea unui program de monitorizare a măsurilor de

reducere a impactului toată perioada derulării investiţiei începând din momentul derulării

activităţlor de constructive si in faza de functionare a parcului eolian. În tabelul următor se

prezintă obiectivele, indicatorii şi frecvenţa monitorizării efectelor semnificative ale

implementării proiectului.

Programul de monitorizare propus are la bază obiectivele şi problemele de mediu

identificate şi prezentate în capitolele anterioare, şi se referă la aspectele de mediu

relevante care pot fi influenţate de implementarea proiectului.

Măsura de reducere a impactului asupra mediului Implementarea Monitorizarea

Respectarea planului de monitorizare propus

Atât în faza de construcţie, cât şi

în cea de funcţionare

Conform planului de Monitorizare propus

Recomandăm ca pe toată perioada de implementare a proiectului pentru parcul eolian să fie asistată de o persoană/firmă

specializată în domeniul biodiversităţii, care să se implice activ în implementarea durabilă a obiectivelor propuese prin

proiect.

Înainte de începerea

lucrărilor de construcţie şi în timpul acestora

Beneficiar

Decopertarea stratului de sol fertil se va face cu depozitarea şi protejarea acestuia În perioada

executării lucrărilor de construcţie a

parcului eolian

Executantul lucrărilor, supravegheat de persoana

specializată în domeniul biodiversităţii

Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive în zonă, se recomandă cu stricteţe utilizarea pentru recopertarea solului fertil

decopertat iniţial.

Personalul care execută lucrarea, supravegheat de persoana specializată în domeniul biodiversităţii

Pe parcursul şi după terminarea lucrărlor de construcţii – montaj, amplasamentul se

va elibera de deşeuri şi resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea

solului fertil.

Pe tot parcursul perioadei de execuţie a lucrărilor

Executantul lucrărilor

Proiectarea reţelelor de cablu subteran din cadrul amplasamentului se va poziţiona

urmând reţeuau drumurilor de acces minimizandu-se astfel suprafaţa de teren

afectată prin fragmentarea temporară.


lucrărilor, în momentul elaborării

proiectului tehnic.

Beneficiar

Depozitarea temporară a componentelor turbnelor şi a materialelelor de construcţie trebuie să se realizeze cât mai eficient şi la

o distanţă cât mai mare fată de situl de


lucrărilor, în momentul

Beneficiar



Măsura de reducere a impactului asupra mediului Implementarea Monitorizarea

importanţă comunitară Pădurea Gârboavele.

elaborării proiectului tehnic

Locaţia trebuie ţinută în permanenţă curată.

Pe tot parcursul perioadei de execuţie a

lucrărilor de construcţie

Executantul lucrărilor/Beneficiar

Nu trebuie permisă băltirea şi formarea de mlaştini/zone umede în perimetrul parcului

eolian, deoarece acestea atrag păsări iubirtoare de apă sau de organisme

dependente de mediul acvatic (amfibieni)


lucrărilor de construcţie.

Executantul lucrărilor/Beneficiar

Trebuie să se aibă în vedere eficienţa procesului de refacere a porţiunilr de

habitat afectat de decopertări – recopertări.

Pe tot parcursul perioadei de execuţie a

lucrărilor, până la refacerea totală a

zonelor exploatate.

Beneficiar şi persoană/firmă specializată în domeniul

biodiversităţii.

Dacă în urma monitorizării coliziunilor păsărilor cu turbinele parcului eolian se

înregistrează mortalităţi semnificative, care pot afecta populaţiile din zona analizată, se recomandă oprirea temporară a anumitor

turbine din parc sau chiar a întregului parc, în perioadele în care au fost semnalate

cele mai multe coliziuni.

Pe perioada de funcţionare a

parcului eolian. Beneficiar

Turbinele trebuie să fie semnalizate pe timpul nopţii cu lumină intermitentă roşie cu intrevale mari de timp, între două aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca păsările să fie mai prudente şi să poată

evita cu uşurinţă zonele respective. Aceste turbine sunt mai uşor de recunoscut de

câtre păsări în cazul folosirii luminii alternative în defavoarea celei continue.

Pe întreaga perioadă de funcţionare a prcului eolian.

Beneficiar

Se vor vopsi vârfurile palelor centralelor eoliene în culori contrastate la cel puţin

70% din cele aflate într-un parc, pentru a evita coliziunea păsărilor cu acestea.

Pe întreaga perioadă de funcţionare a prcului eolian.

Beneficiar



5 Metode utilizate pentru culegerea informa ţiilor privind speciile

şi/sau habitatele de interes comunitar afectate

Descrierea metodelor de studiu

Pentru estimarea densităţii păsărilor cuibăritoare în perimetrul proiectului zonele

imediat învecinate şi s-a utilizat metoda punctelor (I.P.A.) pe transecte (I.K.A.).

Transectele au fost astfel alese încât să acopere fiecare tip de habitat din perimetrul

parcului.

METODELE DE LUCRU RECOMANDATE PENTRU EVALUAREA DENS ITĂŢII

PĂSĂRILOR

Metodele de cercetare în ornitologie se pot grupa în două categorii istincte: metode

calitative, care au scopul stabilirea diversitatii specifice, şi metode ecologice cantitative,

care urmăresc determinarea rolului păsărilor in echilibrul dinamic al ecosistemelor, (S.

Frontier & D. Pichod-Viale 1995, Colin J. Bibby & Neil D. Burgess 2007).

Alegerea metodelor de cercetare privind monitorizare avifaunei se va realiza în funcţie

de scopul urmărit si de tipul si caracteristicile habitatelor pe care populatiile de pasari in

studiu le frecventeaza.

Metode de cercetare spa ţiale (de suprafe ţe)

Aceste metode se utilizata pentru estimarea indivizilor diferitelor populaţii de păsări pe

suprafeţe cunoscute ca mărime.

Metoda fâ şiilor

Principiul acestei metode constă în faptul că, în ecosisteme, pe o zona cat mai

uniforma, dintr-un anume habitat, de o lungime şi o lăţime dinainte stabilite, se numără din

mers, indivizii uneia sau a mai multor specii, care sunt rezidente sau se află în pasaj pe

zona de observatie.

Această metodă este aptă pentru estimarea populaţiilor de păsări din zone forestiere,

culturi agricole, păşuni, fâneţe, stufărişuri, etc.

Lungimea fâşiei se măsoară cu metrul sau cu pasul etalonat. In habitatele uniforme

din punct de vedere al covorului vegetal (paduri, culturi agricole, pajisti etc.), sunt de

preferat fâşiile cu o lungime de 50 m cu o lăţime de 20m. Acest lucru este important pentru

calcularea datelor colectate, lucrând în felul acesta cu suprafeţe de aceeaşi mărime.



Natural, nu peste tot se va putea lucra cu asemenea fâşii şi în aceste cazuri,

lungimea şi lăţimea fâşiei va fi în funcţie de conformaţia terenului. Pentru diferitele

biotopuri din Europa Centrală, practica de până acum recomandă:

pentru păduri de foioase fâşii de câte 200 x 40m atunci când se estimează

populatiile de paseriforme şi fâşii de cate 500 x 40m în alte cazuri.

Pentru păduri de răşinoase şi păduri de foioase cu un strat al arbuştilor bine

dezvoltat, este de preferat folosirea fâşiilor de 500 x 10 sau de 20 m.

Pe platouri întinse, cu vizibilitate mare se pot folosi şi fâşii de câte 1000 x100m.

Pe malurile apelor sunt cele mai indicate fâşiile de cate 1 000 m lungime, lăţimea

putand varia infunctie de tipul de habitat.

La alegerea zonei pentru fâşii trebuie ţinut cont de proprietăţile terenului, fâşiile

trebuind astfel stabilite, încât ele să reprezinte variantiile cele mai semnificative ale

peisajului din teren. După ce s-a fixat poziţia fâşiilor în teren, se trece la întocmirea unei

schiţe a fâşiilor şi a terenului, lucru care este important pentru faptul că, notând direct pe

schiţe păsările observate, se obţin si date valoroase privind dispersia păsărilor în interiorul

fâşiilor. În fâşii se merge întotdeauna în linie dreaptă si se notează şi pasarile observate

sau cele care etaleaza cantece de teritorialitate.

După ce fâşia a fost parcursa in mod repetat de mai multe ori, estimarea propriu-zisă

s-a încheiat. Schiţele astfel obţinute vor fi numerotate, se vor trece pe ele data şi ora

estimărilor, datele meteorologice mai importante şi eventualele observaţii despre factorii

care ar putea influenţa numărul păsărilor din habitatul respectiv.

Metoda p ătratelor

Aceasta metode constă în faptul că, în diferitele perioade ale anului, pe terenuri mai

ales acoperite (păduri,zavoaie, stufarisiuri etc.), unde populaţiile de păsări au o densitate

mai mare, pe suprafeţe bine determinate, se estimează păsările si cuiburile dintr-un

habitat dat. Estimarea cantitativa a populaţiilor de păsări, în cazul folosirii acestei metode,

se raportează la o suprafaţă cunoscută, obţinând în felul acesta densitatea lor pe o

anumită suprafaţă şi dispersia lor în spaţiu. Metoda este foarte potrivită pentru estimarea

coloniilor de păsări.

După marcarea pătratelor urmează descrierea covorului vegetal. Se menţionează

speciile dominante dintre arbori, înălţimea, vârsta şi gradul lor de acoperire,stratul de

arbuşti şi stratul ierbos. Acestea trebuie să reprezinte cât mai fidel comunitatea de viaţă,



deci aşezarea pătratelor trebuie astfel făcută incat acestea să cuprindă şi să oglindească

proporţional toate variatiile de peisaj.

Estimarea densit ăţii păsărilor folosind metoda transectelor

Transectele sunt utile pentru densităţi mici, specii mai mobile şi ecosisteme omogene.

Poziţionarea începutului transectelor se face randomizat. Acesta e unuldin punctele de

referinţă al evaluării distanţei: transectele care sunt poziţionate fără legătură cu distribuţia

păsărilor duc la estimări neinfluenţate de densităţi,care pot fi apoi extrapolate la alte arii

ale unui ecosistem de acelaşi tip.

Transectele pot fi dispuse sub formă de reţea, care este orientată în funcţie de contur

sau de o anume trăsătură a terenului. Folosirea unei astfel de reţele poate uşura

identificarea sau verificarea elementelor ce influenţează mărimea populaţiilor de păsări.Ea

se poate dovedi folositoare şi pentru studiile pe termen lung, atunci când se monitorizează

evoluţia populaţiilor dintr-o zonă.

Lungimea totală a transectelor din cadrul unui studiu depinde de cât timp este nevoie

pentru a obţine un eşantion adecvat pentru specia studiată şi de numărul ecosistemelor

care trebuie cercetate.

La sfârşitul studiului ar trebui să se poată prevedea timpul necesar pentru a culege

suficiente date şi în consecinţa câţi kilometri de transect trebuie parcurşi. Caracteristicile

ecosistemului pot fi astfel legate de prezenţa anumitor specii in anumite sectoare ale

transectului.

Estimarea distanţei şi numărarea păsărilor la fiecare observatie sunt tot ceea ce

trebuie pentru calcularea densităţii, dar s-au mai înregistrat şi următoarele emente:

sexul păsării

tipul de observaţie (ex. pasărea a fost văzută stând sau în zbor sau s-a auzit

cântecul);

momentul zilei pentru fiecare observaţie;

înălţimea la care se afla (ex. sol, subarboret, trunchi, ramuri, coronament).

Aceste informaţii vor fi folositoare în studiul biologiei speciilor cercetate şi

în faza de analiză şi interpretare a rezultatelor.



Estimarea densit ăţii p ăsărilor folosind metoda punctelor fixe folosind Indic ele

Punctual deAbunden ţă (IPA)(Ferry şi Frochot, 1958; Ferry, 1960)

Diferenţa între transecte şi punctele fixe constă în faptul că pentru cele din urma un

observator stă într-un anume loc (punct de observaţie) şi înregistrează toate păsările pe

care le vede şi aude într-un anume interval de timp. Adesea această metodă este

preferată transectelor atunci când se studiază o specie de păsări puţin mobilă şi care se

află într-un ecosistem dens.

Punctele fixe care sunt dispuse randomizat sau sistematic, în aceeaşi arie au mai mari

şanse să cuprindă o gama mai largă a ecosistemelor existente. In plus, dacă unul din

obiectivele studiului este analiza diferenţelor dintre ecosisteme apropiate, prin metoda

punctelor fixe putem uşor stabili prezenţa unor anume specii de păsări în anumite

ecosisteme.

Se înregistrează păsările care îşi iau zborul din apropiere şi se estimează distanţa la

punctul din care au plecat. Acest lucru e valabil şi pentru păsările

Estimarea densit ăţii păsărilor folosind Indicele Kilometric de

Abunden ţă (IKA)

Metoda IKA (Ferry şi Frochot, 1958; Ferry, 1960) aparţine categoriei de metode

numite relative a căror rezultate se exprimă în funcţie de o constantă, alta decât suprafaţa

cercetată, iar dintre acestea la grupul metodelor liniare (respectiv a metodei transectelor).

Rezultatele se exprimă direct în indici kilometrici de abundenţă, care reprezintă

numărul de perechi clocitoare contactate în lungul unui transect de 1Km. Dacă

observatorul realizează cercetări exacte, în modalităţi similare, în condiţii de mediu

identice, există totdeauna acelaşi raport între IKA găsit pentru o specie şi densitatea sa

absolută în acelaşi teritoriu. De asemenea se poate compara bundenţa unei anumite

specii în habitate diferite sau în aceleaşi habitate în ani diferiţi.

Dar, IKA ale diferitelor specii nu sunt comparabili între ei, deoarece fiecare

specie, ca urmare a comportamentului său şi a caracterului emisiunilor sale sonore

(intensitate şi frecvenţă), poate fi mai uşor sau mai greu detectată. Aşadar, IKA obţinuţi

pentru două specii nu sunt comparabili în mod direct.

Un alt inconvenient al metodelor relative este imposibilitatea de a compara datele

obţinute prin metode diferite, întrucât constantele de referinţă nu sunt întru total identice.

Primul pas constă în alegerea şi marcarea în teren a unor transecte rectilinii de

lungime cunoscută, cuprinse în general între 500-1.000 m.



Numărătorile se efectuează în condiţii care asigură o eficacitate maximă, adică la

momentele în care păsările îşi marchează prezenţa prin emisiuni sonore în modul cel mai

intens,

• dimineaţa, adică înainte de ora 8 sau 9 în lunile martie-aprilie şi înainte

de 6 sau 7 în mai-iunie;

• în condiţii meteorologice favorabile: chiar dacă vremea nu este frumoasă; se vor

exclude zilele cu ploaie sau mai ales cu vânt;

• în perioadele de intensitate maximă a cântecului.

Observatorul se deplasează lent (1-2 km/h) notând toate păsările văzute sau auzite de

o singură parte a transectului.

Se efectuează cel puţin trei-patru numărători în decursul unui sezon de cuibărit, iar

pentru caracterizarea unui ecosistem sunt necesare cel puţin patru trasee rezultand un

total de cca. 10-15 numărători.

Indicele kilometric de abundenţa (IKA) obţinut pentru fiecare specie reprezintă numărul

de perechi clocitoare contactate pe o latură a unui traseu lung de 1 km.

Pentru a putea compara abundenţele diferitelor specii şi pe de altă parte pentru a

putea calcula abundenţa totală a avifaunei dintr-un ecosistem trebuie transformat IKA în

indici de abundenţă absolută, raportând abundenţele tuturor speciilor la o constantă, care

este comună, respectiv la o suprafaţa etalon.

Pentru păsărele se preferă suprafaţa etalon de 10 ha, pentru păsările mai mari şi

ciocănitori de 100 ha, iar pentru răpitoare de 1.000 ha.

Studiul asupra liliecilor s-au desfăşurat prin metoda punctelor pe transecte folosind

detectoarele de lilieci pentru a identifica şi înregistra indivizii diferitelor specii de lilieci.

Metoda de studiu a fost aceea a punctelor pe transect. Au fost făcute observaţii

punctuale în fiecare tip de habitat, în toate zonele suprafeţei propuse pentru parcul eolian.

Ca aparatură au fost folosite detectoare de ultrasunete Bat Box Duet.



Aparat de detectare ultrasunete BatBox Duet

Liliecii au fost identificaţi în teren cu ajutorul detectorului de ultrasunete BatBox Duet şi

notaţi în fişe speciale.

Transectele au fost aproximativ aceleasi cu cele folosite pentru păsările cuibăritoare.

Au fost analizate cu mai multă atenţie zonele cu tufărişuri, stufărişuri sau livezile din

apropierea perimetrului parcurilor.

Pentru păsările migratoare a fost folosită metoda observaţiilor din puncte fixe.

Lunile de iarnă ale programului de studiu au reprezentat un proces de investigare în

care s-au folosit trasee aleatorii în vederea alcătuirii unui inventar calitativ şi pentru a găsi

eventualele locuri de odihnă ale gâştelor.

Prezentul raport este rezultatul primelor 12 luni de observaţii.

Toate speciile de păsări care au fost observate pe ambele părţi ale transectelor între

puncte fixe au fost înregistrate separat pe un formular de observaţii aleatorii şi nu au fost

folosite în datele statistice.

De asemenea, au fost înregistrate şi informaţiile despre dimensiunea stolurilor,

înăltimea la care zboară si habitate.

Pe parcursul studiului, la speciile de reptile şi mamifere mici s-au folosit numai

observaţiile incidentale asupra animalelor şi a diferitelor semne lăsate de acestea

(excremente, urme, urme de hrănire).

Pentru cartografierea habitatelor din zona de impact a proiectului sa folosit, pentru

habitatele de mare întindere metoda analizei imaginilor satelitare combinată cu analiza

aerofotogramelor şi a datelor din amenajamentele silvice şi pastorale.

Habitatele distribuite pe suprafeţe mici au fost cartografiate în teren cu GPS-ul.



Orice suspiciune de suprafaţă alterată sau de habitat incert, generat de analiza

amintită şi neclarificată de către aceasta, a dus la verificarea în teren, cu GPS-ul a zonelor

respective.

Investigarea biodiversitătii faunei de artropode din zona parcului eolian s-a facut

esalonat, pe parcursul deplasarilor in teren in anii 2009 si 2010. Cercetarile au urmarit trei

aspecte principale, aflate in stransa relatie:

1. Stabilirea tipurilor de ecosisteme si caracterizarea lor structurala;

2. Adaptarea metodelor de colectare la conditiile concrete din teren;

3. Stabilirea structurii faunistice a artropodelor din ecosistemele naturale si

antropice, urmata de prelucrarea analitica si sintetica a datelor.

In zona parcului eolian, principalele ecosisteme aflate in studiu au fost ecosistemele

cvazinaturale antropizate precum si agroecosistemele perene (vita de vie) si anuale

(cereale si rapita).

Colectarea de material biologic s-a facut folosindu-se o serie de metode clasice, cu

unele particularitati, dupa cum urmeaza:

a) Metoda Capcanelor de tip Barber, este o metoda care a fost utilizata cu scopul

de a evidentia fauna de artropode epigee, care, de regula, isi desfasoara activitatea la

suprafata sau in startul superficial al solului,

b) Metoda cosirilor cu ajutorul fileului entomologic, pe transecte stabilite in functie

de particularitatile concrete ale ecosistemului investigat, un numar de 100 de cosiri

constituind o proba.

c) Pentru fauna intalnita pe arbori si arbusti, colectarea s-a facut fie utilizand fileul

entomologic prin tehnica frapajelor, fie prin scuturarea ramurilor pe panze aflate la nivelul

solului,

d) S-au recoltat si o serie de probe calitative vizand stabilirea specificitatii inter-

relatiilor dintre componentele ecosistemului pe lantul trofic si/sau au fost stocate imagini in

format digital.

Materialul viu recoltat prin aceste metode a fost fixat in alcool sau in uscat (in functie

de grupul sistematic din care face parte) si adus in laborator unde a fost triat si ulterior

determinat pe grupe la nivel de grup sistematic sau specie utilizand o serie de

determinatoare de specialitate.

Starea de conservare a speciilor de plante si animale este unul dintre indicatorii cei

mai utilizati pentru evaluarea starii ecosistemelor si a biodiversitatii asociate acestuia. Cea

mai buna sursa de informare in acest domeniu il reprezinta la ora actuala IUCN Red List of



Threatened Species (Lista rosie a Speciilor amenintate ce apartine Uniunii Internationale

de Conservare a Naturii) (www.iucnredlist.org; IUCN, 2009). De asemenea, s-a tinut cont

de listele din anexele Directivei Habitate – Directiva Consiliului Europei 92/43.

Conform clasificarii Uniunii Internationale de Conservare a Naturii, din cele 9 categorii

stabilite de acesta, fauna de nevertebrate ce poate fi intalnita in zona studiata, apartine in

principiu urmatoarelor categorii:

1. Criticaly endangered (CR)- Specie in stare critica,

2. Endangered(EN)- Specie amenintata cu disparitia,

3. Vulnerable(VU)- specie vulnerabila,

4. Near Threatened (NT)- specie aproape amenintata,

5. Least Concern (LC)- specie cu risc redus de amenintare,

6. Data deficient(DD)- date deficitare,

7. Non evaluated (NE)- Fara date.

Speciile ”amenintate” sunt cele incadrate in primele trei categorii.

Pentru analiza rezultatelor s-au folosit diferiti parametri ecologici: abundenta,

dominanta, constanta, indicele de semnificatie ecologica si diferiti indici de diversitate si

similaritate.



Bibliografie:

� Beldie Al. 1977-1979, Flora României, I, II, Bucureşti; � CIOCIA V. 1992, Pasarile clocitoare din România, atlas, Editura Ştiinţifică,

Bucureşti; � CIOCÂRLAN V. 2000. Flora Ilustrată a României. Pterydophyta et Spermatophyta.

Bucureşti: Edititura Ceres; � COMBROUX I. & SCHWOERER C. 2007. Evaluarea statutului de conservare al

habitatelor şi speciilor de interes comunitar din România. Ghid metodologic. Timişoara: Edititura Balcanic;

� Doniţă, N et al., 2005, Habitate din România, I-II, Edit. Tehnică Silvică Bucureşti; � Chifu T., Mânzu C., Zamfirescu O., 2006, Flora şi vegetaţia Moldovei, Editura

Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; � Ciochia V., 1984, Dinamica si migraţia pasărilor, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; � Ciochia V.,1992, Păsările clocitoare din România, Editura Ştiinţifică, Bucureşti; � Hodor C 2007. The Retezat National Park Biodiversity Monitoring Plan, in

Tansylvanian Review of Systematicall and Ecological Research, Sibiu; � Ionela A, Manoliu Al., Zanoschi V, 1986 – Cunoaşterea şi ocrotirea plantelor rare,

Editura Ceres Bucureşti; � Rudescu L. 1958, Migraţia păsărilor, Editura Ştiinţifică; � Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Ecologia şi protecţia Mediului, Editura Scaiul,

Bucureşti; � Mohan Gh. & Ardelean A. 1993, Rezervaţii şi monumente al naturii din România,

Editura Scaiul, Bucureşti; � Negrean G, 1975, Protecţia unor plante endemice rare din România, „Ocrotirea

naturii”19(2), Bucureşti; � Olteanu M., Negrean G., Popescu A., Roman N., 1994, Lista roşie a plantelor

superioare din România, Academia Română, Institutul de Biologie Bucureşti; � Oprea A. 2005, Lista critică a plantelor vasculare din România, Editura Univ.

AL.I.Cuza, Iaşi; � Pârvu C., 1983, Plante şi animale ocrotite din România, Editura Ştiinţifică şi

Enciclopedică, Bucureşti; � Prodan I. 1939, Flora pentru determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în

România, Cluj; � Sârbu I., Ivănescu L., Ştefan N., Mânzu C., 2001, Flora ilustrată a plantelor

vasculare din estul României, Editura Universităţii Al. I. Cuza, Iaşi; � *** 2007, Ordinul 1964/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca

parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România; � *** 2007, HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică

ca parte integrantă din reţeaua europeană Natura 2000 în România; � Bibby C. J. et al 2000 Bird Census Techniques, Academic Press � Colin J. Bibby, Neil D. Burgess et al. Bird Census Tehniques. Academic Press,

2007. � David Hill, Mattheu Fasham, Graham Tucker et al. Handbook of Biodiversity

Methods Survey, Evaluation and Monitoring. Cambridge University Press. 2005 � Elzinga C. L. et al 2001 Monitoring plant and animal populations, Blackwell Science � Fauna and Flora International 2001 - Developing Monitoring Programmes for

Protected Areas � Gilbert G. et al 1998 Bird Monitoring Methods, RSPB � Graham M., Tucker and Melanie F. et al.1995, Bird in Europe Their Conservation

Status, BirdLife International



� Hardey J et al 2006 Raptors: a field guide to survey and monitoring, TSO Scotland � Jon Hardey, Humphrey Crick, Chris Weenham et al.,Raptors a Fild Guide to Survay

and Monitoring, Scottish Natural Heritage 2006 � Killian M., Lars S., et al.Bird Guide., Harper Collins Publishers, London 1999. � Hermann Hötker et al. 2003 Impacts on biodiversity of exploitation of renewable

energy sources: the example of birds and bats � Sutherland W. J. et al 2006 Ecological Census Techniques, Cambridge University

Press � S. Frontier, Denise Pichod-Viale.1995, Ecosistemes structure,

fonctionnement,evolution., Mansson,Paris. � @@@ Birds, bats and wind energy - leaflet. Canadian Wind Energy Association � Yung, P. Y. Jr. et al 2004 Baseline avian studies Mount Storm Grant County, West

Virginia – Final Report � Lucas M d et al (editors) 2007 Birds and Wind Farms risk assessment and

mitigation, Quercus � Thomas Alerstam, Bird Migration, Cambridge University Press, 1993 � Victor Ciochia, Dinamica si migratia pasarilor, Editura Stiintifica si Tehnica,

Bucuresti, 1984. � Whitfield, D.P. & Madders, M. 2006. Flight height in the hen harrier Circus cyaneus

and its incorporation in wind turbine collision risk modelling. Natural Research Information Note 2. Natural Research Ltd, Banchory, UK

� William J. Sutherland, Ecological Census Tehnique., Cambridge University Press. 2006



Specialistii implicati in elaborarea lucrarii

� SC MEDIU Consulting SRL Galati;

� Drd. chim. Trif Catalin Razvan;

� geograf Ene Adrian;

� Drd . chim. fiz. Drăgan Silvia

� Biolog Aurelia Caldararu.

� Biolog Catalina Topa.



CV - Lista persoanelor participante la elaborarea s tudiului

Curriculum vitae Informaţii personale Nume / Prenume Caldararu Aurelia Costela E-mail(uri) [email protected] Naţionalitate romana Data naşterii 21.01.1978 Sex F Experien ţa profesional ă Perioada 1.08.2008 - prezent Funcţia sau postul ocupat Doctorand „Stiintele mediului” Activităţi şi responsabilităţi principale Cercetare stiintele mediului,ecologie Numele şi adresa angajatorului Universitatea „Dunarea de Jos” Galati, Facultatea de Stiinte,

Departamentul European de Mediu

Tipul activităţii sau sectorul de activitate Invatamant universitar, cercetare în domeniul ecologiei şi protectiei mediului Perioada 9.08.2007 - 1.10.2009 Funcţia sau postul ocupat Inginer ecologie şi protectia mediului, responsabil de mediu Activităţi şi responsabilităţi principale Managementul şi monitorizarea impactului activitatii firmei, asupra mediului Numele şi adresa angajatorului S.C. Beyler S.A. Galati, loc. Vanatori, jud. Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Productie tamplarie metalica şi pvc, constructii Perioada 1.09.2002 – 23.06.2007 Funcţia sau postul ocupat Profesor ecologie şi protectia mediului Activităţi şi responsabilităţi principale Predare, coordonare activitate didactica Numele şi adresa angajatorului Inspectoratul Scolar Judetean Galati Tipul activităţii sau sectorul de activitate Didactic, invatamant pre-universitar Educa ţie şi formare Perioada 1.10.2007 – 1.07.2009 (curs la zi) Calificarea / diploma obţinută: Master „Managementul şi monitorizarea mediului” Disciplinele principale studiate /



competenţe profesionale dobândite: Managementul sistemelor cu risc, Programe şi strategii de mediu, Tehnologii cu impact redus asupra mediului, Energii regenerabile, Tratamentul apelor uzate, Controlul poluarii industriale, Managementul mediului, Strategii educationale în domeniul mediului, Poluarea fizica, Audit şi evaluarea impactului asupra mediului, Transportul şi difuzia poluantilor în mediu, Meteorologie şi factori de mediu, Legislatia interna şi internationala în domeniul mediului, Directive europene, Procese de bioconversie a deseurilor organice, Managementul mediului (ISO 14.000, EMS)

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare Universitatea „Dunarea de Jos”, Facultatea de Stiinte, Galati

Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională Nota diploma 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 (facultate la zi) Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite: Citologie şi histologie animala, Biofizica,

Biochimie, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie,Ecofiziologie animala şi vegetala, Taxonomie vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie,Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Numele şi tipul instituţiei de învăţământ / furnizorului de formare: Universitatea „A.I. Cuza”, Facultatea de biologie, Iasi Nivelul în clasificarea naţională sau internaţională: Diploma de licenta cu media 10 Perioada 1.10. 2003 – 1.07.2007 Calificarea / diploma obţinută Licenta „Ecologia şi protectia mediului” Disciplinele principale studiate / competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul institutiei de invatamant /

Furnizorul de formare

Aptitudini şi competen ţe personale: Chimie organica, Citologie şi histologie animala, Biofizica, Biochimie, Chimie analitica, Hidrologie, Morfologia plantelor, Zoologia nevertebratelor, Climatologie şi elemente de meteorologie, Elemente de geologie, Geomorfologie, Zoologia vertebratelor, Ecotoxicologie, Cartografie, Microbiologie, Ecofiziologie



animala,vegetala, Ecologie, Genetica, Fitopatologie, Pedologie, Legislatia protectiei mediului, Amenajarea şi gestionarea resurselor de apa, Conservarea biodiversitatii, Managementul proiectelor de mediu

Menţionaţi separat fiecare forma de învăţământ şi program de formare profesională absolvite, începând cu cel mai recent. 1.10.2004 – 1.03.2007 Profesor Psihologie, pedagogie, sociologie Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati, Departamentul pentru pregatirea personalului didactic Limba maternă romana Limba(i) străină(e) cunoscută(e)

Înţelegere Vorbire Scriere

Ascultare Citire Participare la conversaţie Discurs oral Exprimare scrisă

A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar

A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar A2 Utilizator

elementar A2 Utilizator elementar

Apartenenta la societati profesionale Membru BENA 2009 Membru Asociatia Romana de Mediu 1998 Competen ţe şi aptitudini organizatorice Analiza sistemelor acvatice - Ancona, Italia, 2010 . Ecologie aplicata

Advanced training course: “Ecological Modelling of aquatic ecosystems” (Prof. Sven Erik Jorgensen), Universitatea Salento, Lecce, Italia, 2010

Experienta acumulata în programe/proiecte nationale /internationale Proiecte internationale 1.Proiect bilateral Romania-Italia - Conservarea şi gestionarea ecosistemelor acvatice de tranziţie: Consolidarea iniţiativei comune pentru formarea tinerilor cercetători în România şi Italia Parteneri,Universitatea ′′Dunarea de Jos′′ Galati, Universitatea Salento, Lecce Rol - membru/doctorand 2.WISER – Water bodies în Europe: Integrative Systems to assess Ecological Status and Recovery, University of Duisburg-Essen;Germany, director Daniel Hering Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 3. CIRCLE-MED (Climate Impact Research Coordination for a Larger Europe – Mediterranean)

Coordinator, Marie Mojaïsky, Montpellier – France



Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2009-2010, Alberto Basset Rol – Cercetator 4. MIRAGE WP4 (Mediterranean Intermittent River ManAGEment)

Coordinatori : DANIELA DIETER, DANIEL VON SCHILLER, KLEMENT TOCKNER, IGB BERLIN, GERMANY

Partener - University of Salento USALENTO Italy , 2010, Alberto Basset

Rol - cercetator

Proiecte nationale 1. ECORES - PN2, 32121/ 01.01.2008, Eco-tehnologii de reabilitare şi reconstructie ecologica a solurilor a solurilor contaminate în zona depozitelor de deseuri urbane şi industriale, conducator - USAMV Bucuresti, partener 3; UDJG, responsabil partener: M Voiculescu Rol - membru/doctorand 2. TERESOL - PN2, 32102/01/01/2008 – Cercetari privind determinarea proceselor şi parametrilor optimi pentru imbunatatirea gradului de remediere a solurilor contaminate cu hidrocarburi Conducator - UPB BUCURESTI, Partener 2; UDJG, responsabil partener: M. Voiculescu Rol- membru/doctorand

Publicatii

Reviste ISI 1. „Dispersion of some pollutants coming from Galati municipal wastewater în Danube River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

2. „Dispersion study on some pollutants în Danube River, taking into account the affluents în lower Danube area”; 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation

3. „Study of spatial and temporal variations of some chemical pollutants of Lower Siret River”, 2009, L.P. Georgescu, M. Voiculescu, S. Dragan, A. Caldararu, M. Timofti; International Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation International



Conference Management and Sustainable Protection of the Environment, B.E.N.A. Association; 6-7 may, Alba-Iulia, Romania-Poster presentation REVISTE NATIONALE 1. „An introduction to monitoring aquatic ecosystems” - A. Caldararu, L. P. Georgescu, M. Voiculescu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

2. „Toward a new software tool for flood assesmnet GIS system”; A. Caldararu,V. Gogoncea, G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

3. „2D numerical simulation for specific diffusion processes”, A. Caldararu,G. Murariu, L. P. Georgescu, M. Praisler, I. Stoian; Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation

4. „Comparison between anthropogenic effects of some chemical pollutants of lower Siret and Prut Rivers”; M. Timofti, M. Voiculescu, L. P. Georgescu, S. Dragan, A Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation 5. „Comparison between anthropogenic effects on some physico–chemical parameters of Lower Siret and Prut Rivers”, S. Dragan, M. Voiculescu, l.P. Georgescu, M. Timofti, A. Caldararu, Seminar stiintific: Metode avansate de analiza şi control, Scoala Doctorala de Stiinte Aplicate, Facultatea de Stiinte, 4-5 Iunie 2009, SCOO2, Galati, Romania, Oral presentation



Curriculum vitae Europass

Informatii personale

Nume / Prenume ENE, ADRIAN

Adresa(e) str. Dimitrie Cantemir nr. 21, Tecuci, judetul Galati

Telefon(oane) +40743645956

Fax(uri) -

E-mail(uri) eneiadrianâyahoo.com

Nationalitate romana

Data nasterii 16.01.1983

Sex masculin

Locul de munca vizat / Domeniul ocupational

Experienta profesionala

Perioada 01/2007 � prezent

Functia sau postul ocupat Analist protectia mediului

Activitati şi responsabilitati principale

Elaborare documentatie de autorizare protectia mediului şi consultanta în probleme de mediu, abilitati de lucru pe platforma GIS, prelevare, conservare şi pregatire probe apa, sol în vederea efectuarii analizelor fizico/chimice complete, prelevarea probelor de zgomot, pulberi şi interpretarea lor

Numele şi adresa angajatorului

SC MEDIU Consulting SRL Galati

Tipul activitatii sau sectorul de activitate

Consultanta probleme de mediu

Educatie şi formare



Perioada 01/10/2006 – 15/06/2008

Calificarea / diploma obtinuta Masterat în mediu actual şi dezvoltare durabila

Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Reciclarea deseurilor şi a reziduurilor, Amenajarea terenurilor degradate, Dezvoltarea durabila şi problemele de mediu, Managementul ecosistemelor natural, Chimia mediului, Meteorologia poluarii. Schimbari climatice, Amenajarea teritoriului, urbanismul şi calitatea mediului, etc

Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi – Facultatea de Geografie şi Geologie Postuniversitar

Perioada 01/10/2002 - 15/06/2006

Calificarea / diploma obtinuta Licentiat în geografia mediului

Disciplinele principale studiate / competente

profesionale dobândite

Chimia mediului, Biogeografie, Botanica, Zoologie, Ecologie, Hidrologie, Climatologie cu elemente de meteorologie, Managementul mediului, Tehnologie general de adaptare la protectia mediului, Geografia mediului, Metodologia intocmirii studiilor de impact, Calitatea mediului şi starea de sanatate a populatiei, Politica şi legislatia mediului, Monitoringul Calitatii mediului, Poluarea şi protectia mediului, Teledetectie şi fotointerpretarea geografica, Cartografie cu elemente de topografie, etc

Numele şi tipul institutiei de invatamânt / furnizorului de

formare

Universitatea “Al.I.Cuza” Iasi–Facultatea de Geografie şi Geologie Universitar

Limba(i) materna(e) Romana

Limba(i) straina(e) cunoscuta(e)

Autoevaluare Intelegere Vorbire Scriere

Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la conversatie

Discurs oral Exprimare scrisa

Engleza B1

Utilizator independent

B1 Utilizator

independent A2


B1 Utilizator

independent A2


Franceza A1


A2 Utilizator

independent A1


A2 Utilizator

independent A1


(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinta Pentru Limbi Straine



Competente şi abilitati sociale

Spirit de echipa Comunicare foarte buna în cadrul echipei de lucru Flexibilitate în preluarea de sarcini suplimentare Dinamism

Competente şi aptitudini organizatorice

Bune aptitudini organizatorice Capacitatea de utilizare a resurselor materiale pentru atingerea obiectivelor propuse în vederea atingerii maximei eficiente profesionale Capacitate de a oferi informatii pertinente. Capacitate de a mobiliza resursele echipei de lucru şi de a motiva munca celorlalti.

Competente şi aptitudini tehnice

Abilitati tehnice cu diferite tipuri de echipamente mecanice, electrice şi electronice. Intelegere rapida a echipamentelor mecanice, calculatoare. Capabilitati de reparare

Competente şi aptitudini de utilizare a calculatorului

Competente temeinice software (utilizarea solutiilor de Sisteme Informationale Geografice ESRI Arcview, procesare date - MICROSOFT OFFICE, soft-uri de modelare a dispersiei gazelor, etc.

Competente şi aptitudini artistice

-

Alte competente şi aptitudini -

Permis(e) de conducere Categoria B obtinut în octombrie 2008

Informatii suplimentare ANMEM - Asociatia Nationala a Managerilor şi Evaluatorilor de Mediu EGEA - European Geography Association - EGEA Iasi SOR – Societatea Ornitologica din România



Curriculum vitae

Nume/Prenume TRIF CATALIN RAZVAN Adresă(e): Str. Furnaliştilor, nr. 4, Bloc D1, ap 80, Galaţi, Telefon mobil: 0749 150 224 Fax(uri): 0236/ 306 227 E-mail(uri): [email protected] Naţionalitate(tăţi): Română Data naşterii01.11.1979 Experien ţa profesional ă

Perioada decembrie 2006-prezent Func ţia sau postul ocupat Asistent de cercetare în ecologie şi protecţia

mediului Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Elaborări evaluări de mediu, Studii evaluare impact,

Bilanţuri de mediu, documente ce stau la baza avizelor, acordurilor şi autorizării din punct de vedere al protecţiei mediului.

Numele şi adresa angajatorului SC MEDIU Consulting SRL, Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate Consultanţă de mediu

Perioada iulie 2007 - prezent

Func ţia sau postul ocupat Responsabil încercări de laborator Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Coordonarea activităţii tehnice din cadrul

laboratorului de monitorizare a calităţii factorilor de mediu responsabil tehnică de laborator – XRF Spectroscopy.

Numele şi adresa angajatorului Centrul regional de Cercetare şi Monitorizare a Calităţii Mediului – Universitatea - Dunărea de Jos Galaţi

Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate Laborator de încercări, acreditat RENAR

Perioada septembrie 2001 - 2007 Func ţia sau postul ocupat Tehnician IT

Activit ăţi şi responsabilit ăţi principale Responsabil cu monitorizarea, întreţinerea şi funcţionarea sistemelor de calcul – Sector Calculatoare Proces

Numele şi adresa angajatorului SC ARCELOR MITTAL SA Tipul activit ăţii sau sectorul de activitate siderurgie

Educa ţie şi formare

Perioada 2009-prezent Calificarea/diploma ob ţinut ă doctorand

Disciplinele principale studiate/co mpeten ţe profesionale dobândite

Life Cycle Assesment (LCA) în evaluarea de mediu

Numele şi tipul institu ţiei de Universitatea Dunărea de Jos din Galaţi



învăţământ/furnizorului de formare Şcoala doctorala: Ştiinţe Aplicate Nivelul în clasificarea na ţional ă sau

interna ţional ă Studii post universitare

Perioada 2008- prezent

Calificarea/diploma ob ţinut ă Diplomă de masterat Disciplinele principale studiate/competen ţe

profesionale dobândite Managementul şi Monitorizarea Mediului

Numele şi tipul institu ţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi, Facultatea: de Ştiinţe

Nivelul în clasificarea na ţional ă sau interna ţional ă

Studii post universitare

Perioada 2004-2008

Calificarea/diploma ob ţinut ă Licenţiat în chimie şi fizică Disciplinele principale studiate/competen ţe

profesionale dobândite chimie - fizică

Numele şi tipul institu ţiei de învăţământ/furnizorului de formare

Universitatea: “Dunărea de Jos” – Galaţi Facultatea: Ştiinţe, Specializarea chimie-fizică

Nivelul în clasificarea na ţional ă sau interna ţional ă

Studii universitare de lungă durată

Experien ţa relevant ă pentru tipurile de studii pentru protec ţia mediului solicitate Competen ţe şi aptitudini tehnice

Utilizarea de tehnici, instrumente specifice şi structuri moderne în activitatea de evaluare a calităţii mediului Abilităţi privind implementarea standardelor de mediu ISO 14000, EMAS Utilizarea tehnologiilor aplicate în monitorizarea factorilor de mediu Cunoaşterea metodelor şi tehnologiilor de protecţie şi depoluare a factorilor de mediu Competenţe privind analiza riscurilor de mediu prin utilizarea tehnicilor specifice cu posibilitatea cuantificării riscurilor Abilităţi în utilizarea soft-urilor pentru evaluarea factorilor de mediu, analiza riscului, estimarea emisiilor, hazardurilor, incendiilor şi a exploziilor.

Aceste competenţe şi aptitudini tehnice au fost dezvoltate pe parcursul participării

ca şi elaborator în cadrul colectivului de specialitate al societăţii pentru lucrările menţionate în anexa (Secţiunea BM, EA, RS, RIM, RA, RM) Informa ţii suplimentare Cursuri

Nr. crt.

Organizator Data începerii

Titlul cursului/detalii ale calific ării la locul de munc ă

Domenii acoperite

Detalii contact pentru verificare

(nume, adres ă, tel., fax şi e-mail)

1. Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Galaţi

28.09.2007 Scheme UE de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.

Mecanismul de reducere al gazelor cu efect de seră şi îndeplinirea

Centrul Euro Info str. Eroilor, nr.13 A Tel./fax: 0236.460.302 e-mail: [email protected]



Nr. crt.



Domenii acoperite



Mecanism de implementare comun / Joint Implementation

angajamentelor UE asumate prin proţocolul de la Kyoto

2.

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi şi Agenzia Regionale per la Protezione dell’Ambiente Sicilia

25 05 2007 Restaurarea ecologică a Parcului Naţional Lunca Joasă a Prutului Inferior – Program Life Natura

Restaurarea parcurilor şi a zonelor protejate din România

Irinel Oprea e-mail: [email protected]

3. Agenţia Regională de Protecţia Mediului – Autoritatea de Management Pentru POS-ul de Mediu Galaţi

12.11.2007 Cooperare pentru susţinerea calităţii mediului pe Dunărea de Jos

Programul Operaţional Sectorial Instrumente Structurale Axele POS –ului Alimentarea cu apă şi managementul apelor uzate Managementul deşeurilor

Organism intermediar Nicoleta Radu Tel. 0236/460 049 e-mail: [email protected]


23.11.2007 Proiect “ECO AMBALAJ” – prevenirea şi reducerea impactului asupra mediului înconjurător, prin gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje

Managementul deşeurilor Reciclarea Modalităţi de colectare

Centrul Euro Info str. Eroilor, nr.13 A Tel./fax: 0236.460.302 e-mail: [email protected]

5. Universitatea Dunărea de Jos Galaţi MEDIU Consulting AROV

28.07.2007 30.07.2007

Oportunităţi europene pentru cercetarea naţională activă în domeniul nanotehnologiilor Conferinţă şi workshop pentru promovarea transferului tehnologic

Studii de caz Proiecte pentru protecţia mediului Programul ECOINTELIGENT Prezentarea programului IMPACT

Natalia Budescu

6. Agenţia de 9.04.2008 Eficienţa Energetic Agenţia de protecţia



Nr. crt.



Domenii acoperite



protecţia mediului Galaţi

energetică/reabilitarea termică a clădirilor publice şi propuneri de proiecte în domeniul regenerării energetice

Organizat de Reinertsen AS - Norvegia

mediului Galaţi

7. ECOBusiness 25.11.2008 Visul European VS Realitatea Românească – strategii şi politici de mediu


20.11.2008 Al şaptelea program cadru al Uniunii Europene – Implicarea IMM-urilor în proiecte de cercetare

9. Filippo Vivareli ETA Renewable Energies

27.11.2008 „Instrumente pentru comerţul cu biocombustibilii solizi – Standardele Europene şi baza de date internaţională privind proprietăţile combustibililor

Seminar destinat comercianţilor, producătorilor, utilizatorilor, laboratoarelor care efectuează analize ale combustibililor. Utilizaţi ocazia de a fi selectaţi pentru „şcolarizarea la locul de muncă” organizată în laboratoarele Europene.

[email protected]

10 POS MEDIU Galaţi

28.01.2009 Pregătirea propunerilor de proiecte pentru accesarea asistenţei financiare nerambursabile din axa prioritară a 4-a POS mediu 2007-2013

Acapararea fondurilor europene pentru protecţia naturii

POS mediu Galaţi



Nr. crt.



Domenii acoperite



11 Asociaţia Producătorilor de Energie Eoliană din România, Societatea Ornitologică Română, Bird Life International

15.06.2009 16.06.2009

Dezvoltarea energiei eoliene în Dobrogea

Dezvoltarea energiilor verzi, impactul asupra biodiversităţii, măsuri de diminuare asupra biodiversităţii

Dan Hulea SOR

Apartenen ţă la organiza ţii profesionale

Nr.crt. Organiza ţia profesional ă

Prescurtare oficial ă

Nivelul apartenen ţei

Data de la ob ţinerea nivelului curent

1. Asociaţia Română de Mediu

ARM Membru Martie 2009

2. Societatea Ornitologică Română

SOR Membru Septembrie 2009



Cuprins:

1. Informa ţii privind planul propus ................................................................................ 4

1.1. Informaţii privind planul propus: denumirea, descrierea, obiectivele acestuia,

informaţii privind producţia care se va realiza, informaţii despre materiile prime,

substanţele sau preparatele chimice utilizate ...................................................................... 4

1.2. Localizarea geografică şi administrativă, cu precizarea coordonatelor STEREO 70 12

1.3. Modificări fizice ce decurg din planul propus (din excavare, consolidare, dragare

etc.) si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului .............. 16

1.4. Resursele naturale necesare implementării planului ................................................ 16

1.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului ................................................... 17

1.6. Emisii şi deşeuri generate de PP (în apă, în aer, pe suprafaţa unde sunt depozitate

deşeurile) şi modalitatea de eliminare a acestora .............................................................. 17

1.7. Cerinţele legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia planului (categoria

de folosinţă a terenului, suprafeţele de teren ce vor fi ocupate temporar/permanent de

către PP, de exemplu, drumurile de acces, tehnologice, ampriza drumului, şanţuri şi pereţi

de sprijin, efecte de drenaj etc.) ......................................................................................... 21

1.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului (dezafectarea/

reamplasarea de conducte, linii de înaltă tensiune etc., mijloacele de construcţie

necesare), respectiv modalitatea în care accesarea acestor servicii suplimentare poate

afecta integritatea ariei naturale de interes comunitar ....................................................... 22

1.9. Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei de

implementare a planului .................................................................................................... 24

1.10. Activităţi care vor fi generate ca rezultat al implementării planului ........................... 24

1.11. Caracteristicile PP existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ

cu PP care este în procedură de evaluare şi care poate afecta aria naturală protejată de

interes comunitar ............................................................................................................... 25

2. Informa ţii privind aria natural ă protejat ă de interes comunitar afectat ă de

implementarea planului ................................................................................................... 25

2.1. Date privind aria naturală protejată de interes comunitar: suprafaţă, tipuri de

ecosisteme, tipuri de habitate şi speciile care pot fi afectate prin implementarea planului

etc. 26

2.1.1 Descrierea ariei de protecţie specială avifaunistică ROSPA0071 Lunca Siretului

Inferior 27



2.2. Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor şi/sau habitatelor

de interes comunitar prezente pe suprafaţa sau în vecinătatea planului, menţionate în

formularul standard al ariei naturale protejate de interes comunitar .................................. 32

2.3. Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate (suprafaţa, locaţia, speciile caracteristice) şi a relaţiei acestora cu ariile naturale

protejate de interes comunitar învecinate şi distribuţia acestora ....................................... 39

2.4. Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar ...................... 65

2.5. Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate (evoluţia numerică a

populaţiei în cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar, procentul estimativ al

populaţiei unei specii afectate de implementarea PP, suprafaţa habitatului este suficient de

mare pentru a asigura menţinerea speciei pe termen lung)............................................... 65

2.6. Relaţiile structurale şi funcţionale care creează şi menţin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar ........................................................................................... 66

2.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar, acolo unde

au fost stabilite prin planuri de management ..................................................................... 66

2.8. Descrierea stării actuale de conservare a ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv evoluţii/schimbări care se pot produce în viitor .................................... 68

2.9. Alte informaţii relevante privind conservarea ariei naturale protejate de interes

comunitar, inclusiv posibile schimbări în evoluţia naturală a ariei naturale protejate de

interes comunitar ............................................................................................................... 69

3. Identificarea şi evaluarea impactului ....................................................................... 71

3.1. Identificarea impactului ............................................................................................ 71

3.1.1. Impactul actual ........................................................................................................ 71

3.1.2. Impactul prognozat prin implementarea planului asupra factorilor de mediu ........... 71

3.2. Impactul proiectului asupra ariei naturale protejate şi integrităţii sitului .................... 78

3.2.1 Impactul prognozat asupra habitatelor locale ........................................................... 81

3.2.2 Impactul prognozat asupra populaţiilor de plante şi animale .................................... 81

3.2.3 Impactul prognozat asupra biodiversităţii locale în faza de închidere proiectului ..... 92

3.2.4 Impactul cumulativ generat de planuri şi proiecte existente, propuse sau aprobate . 93

3.3 Cuantificarea impactului asupra biodiversităţii locale pe baza indicatorilor cheie ..... 98

4 Măsurile de reducere a impactului ........................................................................ 102

5 Metode utilizate pentru culegerea informa ţiilor privind speciile şi/sau habitatele

de interes comunitar afectate ....................................................................................... 116

Bibliografie : .................................................................................................................... 124



Date post:	07-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	11 times
Download:	0 times

STUDIU EVALUARE ADECVAT Ă VÂNTarpmgl.anpm.ro/files/ARPM Galati/ACORDURI/EIA si EA... ·...

Documents