STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND OPORTUNITĂŢILE DE dambovita.pdf · IMM – Întreprinderi Mici şi...

Page 1 of 62

PROIECT : `` CONSILIERE, FORMARE, OCUPARE `` Axa prioritară 5 ``Promovarea măsurilor active de ocupare``

DMI 5.1 ``Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare``

Investeşte în oameni !

Investeşte în oameni!

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 5 „Promovarea măsurilor active de ocupare”

Domeniul major de intervenţie 5.1 „Dezvoltarea şi implementarea măsurilor active de ocupare”

Titlul proiectului „CONSILIERE, FORMARE, OCUPARE”

Contract POSDRU/129/5.1/G/130242

Perioada de implementare a proiectului :

Martie 2014 - Septembrie 2015

STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND OPORTUNITĂŢILE DE

ANGAJARE DIN

JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

Page 2 of 62




Lista abrevierilor folosite în text:

AJOFM – Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ANOFM – Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă

ANR – Agenţia Naţională pentru Romi

APL – Autoritatea Publică Locală

BIM – Biroul Internaţional al Muncii

CCR – Centre Comunitare de Resurse

CE – Comisia Europeană

CNAS – Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate

DGASPC – Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului

EIP – Entrepreneurship Indicators Programme

ICCV – Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii

IMM – Întreprinderi Mici şi Mijlocii

INS – Institutul Naţional de Statistică

LMP – Politici pentru Piaţa de Muncă (Labour Market Policies)

MDC – Metoda Deschisă de Coordonare

MECTS – Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului

MMFPS – Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale

MO – Monitorul Oficial

OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii

OUG – Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului

PIB – Produsul Intern Brut

PNAO – Planul Naţional de Acţiune pentru Ocupare

PNAinc – Programul Naţional Antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale

PNR – Planul Naţional de Reforme

POSDRU – Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

POR – Programul Operaţional Regional

PRAO – Planul Regional de Acţiune pentru Ocupare şi Incluziune Socială

PTIR – Patronatul Tinerilor Întreprinzători din România

SPO – Serviciul Public de Ocupare

SROFM – Strategia Regională de Ocupare a Forţei de Muncă

UE – Uniunea Europeană

VMG – Venitul Minim Garantat

Page 3 of 62




CUPRINS

Listă de abrevieri

Introducere

Cap. I Formarea profesională a adulţilor

1.1 Contextul social

1.2 Identificarea nevoilor de formare

1.3 Reglementări privind formarea profesională continuă

1.4 Reglementări programatice şi politici publice în domeniul formării

profesionale continue

1.4.1 Politici la nivelul Uniunii Europene

1.4.1.1 Declaraţia de la Lisabona

1.4.1.2 Declaraţia de la Copenhaga

1.4.1.2 Strategia Europeana pentru Ocupare

1.4.2 Politici de dezvoltare în România

1.4.2.1 Strategia Naţională pentru formarea profesională continuă

1.4.2.2 Strategia pe termen scurt si mediu pentru formarea profesională continuă

1.4.2.3 Planul Naţional de acţiune în domeniul ocupării

1.4.2.4 Planul Naţional de reformă 2006-2010

1.4.2.5 Planul Naţional de Dezvoltare

1.4.2.6 Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

1.4.2.7 Programul Operaţional Dezvoltarea Resurselor Umane 2013-2020

Cap. II Etapele cercetării

2.1 Intocmirea planului şi metodologiei studiului

2.2 Stabilirea obiectivelor şi a ipotezelor de lucru

2.3 Creearea cadrului de cercetare

2.3.1 Alegerea surselor de informaţii

2.3.2 Elaborarea instrumentelor de cercetare

2.4 Culegerea informaţiilor

Page 4 of 62




2.4.1 Eşantionarea

2.4.2 Determinarea eşantionului 1 someri/persoane fizice

2.4.3 Determinarea eşantionului 2 persoane juridice/operatori economici

2.4.4 Erori de culegere a datelor

2.4.4.1 Erori intenţionate ale operatorilor de interviu

2.4.4.2 Erori neintenţionate ale operatorilor de interviu

2.4.4.3 Erori intenţionate datorate respondenţilor

2.4.4.4 Erori neintenţionate datorate respondeţilor

2.5 Prelucrarea, analiza şi interpretarea rezultatelor

Cap. III Interpretarea elementelor de analiză

3.1 Rezultatele cercetării

3.1.2 Interpretarea chestionarelor adresate persoanelor juridice

3.1.3 Interpretarea chestionarelor adresate somerilor/personelor fizice

3.2 Raport al profilelor profesionale şi competenşelor corespunzătoare

Concluziile generale

Anexe

Bibliografie

Page 5 of 62




INTRODUCERE

OBIECTIVE

Obiectivul general al proiectului este atragerea pe piaţa muncii a 300 de şomeri de

lunga durată si persoane în căutarea unui loc de muncă, din Regiunea Sud-

Muntenia, judetele Dambovita si Arges, în 18 luni prin informare şi consiliere precum

şi prin formare profesională.

Obiectivele specifice

informare şi consiliere profesională în vederea facilitării integrării sociale a

indivizilor în concordanţă cu aspiraţiile lor profesionale şi cu necesităţile pieţei

muncii pentru 300 de persoane;

pregatirea resurselor umane capabile sa contribuie la cresterea competitivitatii

fortei de muncă prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale

pentru 240 de persoane;

dezvoltarea competentelor antreprenoriale în vederea iniţierii unei afaceri

pentru 50 de persoane prin însuşirea unor cunoştinte avansate, metode si

procedee moderne necesare îndeplinirii sarcinilor;

organizarea unui concurs de planuri de afaceri în cadrul proiectului;

acordarea a 10 premii motivaţionale;

organizarea a 6 burse ale locurilor de muncă în vederea facilitării accesului

grupului ţintă la ocupare.

Page 6 of 62




GRUP ŢINTĂ

120 de someri de lungă durată

180 de persoane în căutarea unui loc de muncă.

Cursurile se vor finaliza cu diplome de absolvire AFNC recunoscute de Ministerul

Muncii, Familiei, Protectiei Sociale şi Persoanelor Vârstice şi Ministerul Educaţiei

Naţionale;

Proiectul contribuie cu 120 de someri de lungă durată la indicatorul DMI 5.1, prezent

în DCI, şi anume: numărul de şomeri de lungă durată participanţi la proiecte integrate

până în 2015 de 65.000, precum şi cu 180 de persoane aflate în căutarea unui loc de

muncă.

Concluziile şi recomandările din finalul lucrării se vor referi în special la aspectele ce

vor trebui luate în considerare pentru stabilirea strategiilor proiectului pe fiecare din

cele patru componente: consiliere, formare şi ocupare.

Documentarea studiului s-a realizat trecând prin etapele de proiectare a investigaţiei,

prin alegerea metodei şi elaborarea instrumentului de colecare a datelor şi

informaţiilor, administrarea chestionarului, colectarea răspunsurilor, analizarea şi

formularea concluziilor relevante pentru proiect. A fost asigurată condiţia ca prin

numărul respondenţilor să se genereze condiţiile de credibilitate a concluziilor privind

cele două părţi interesate – cererea (personalul didactic din învăţământ) şi oferta

(furnizorii) de formare profesională continuă.

Page 7 of 62




Capitolul I

FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ A ADULTILOR

JUDEŢUL DÂMBOVIŢA

1.1 Context social

Poziţia geografică.

Judeţul Dâmboviţa este situat în partea central-sudică a României, fiind învecinat

cu judeţele Braşov, Prahova, Argeş, Giurgiu, Ilfov şi Teleorman. Suprafaţa totală

măsoară 4.054 kmp structuraţi pe un relief destul de variat, care se desfăşoară în

trepte - câmpie, dealuri şi munţi, cu menţiunea că peste 60% din suprafaţă este

agricolă iar 30% este reprezentată de păduri.

Altitudinea maximă, 2505m, se înregistrează în vârful Omu din Munţii Bucegi, al

treilea ca înălţime din România, iar cea minimă, de 120m în Câmpia Titu. Apele

curgătoare aparţin a două sisteme hidrografice importante Ialomiţa şi Argeş cu

afluentul său cel mai important, Dâmboviţa, care conferă şi numele judeţului.

Lacurile sunt reprezentate în zonă de câmpie de o serie de iazuri şi heleştee de

importanţă locală (Nucet, Comişani, Bungetu, Băleni), iar în zona de nord, în

bazinul superior al Ialomiţei. Clima este preponderent continentală şi doar în

zona montană este continental-moderată, temperatura medie anuală variind între

0-3 grade Celsius în sectorul montan şi 10+15 grade Celsius în sectorul de

câmpie.

Încadrarea regională

Dâmboviţa face parte din Regiunea Sud-Muntenia, situată în Sud-estul Europei şi

Sudul României, alături de alte 6 judeţe : Argeş, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa,

Prahova şi Teleorman.

Avantajele apartenenţei la regiunea Sud-Muntenia :

• grad de acoperire ridicat cu reţele de telecomunicaţii;

• existenţa in cadrul regiunii a aeroportului Bucureşti-Henry Coandă;

Page 8 of 62




• existenţa unor segmente ale coridoarelor europene de transport IV si IX precum

şi existenţa segmentului de autostrada A1 (Bucureşti - Piteşti) ce traversează

judeţul Dâmboviţa si A2 (Bucureşti - Drajna), reţele de drumuri naţionale si

europene modernizate;

• forţa de muncă ieftină şi calificată;

• existenţa terenurilor adecvate agriculturii ecologice.

Structura administrativă

Judeţul Dâmboviţa este compus din două municipii Târgovişte – reşedinţa

judeţului şi totodată veche cetate de scaun - şi Moreni, 4 oraşe dintre care două

în zona de nord, Fieni, Pucioasa, şi trei în partea de sud, respectiv Găeşti , Titu şi

Răcari si 82 de comune.

Suprafaţa măsoară 4.054 kmp structuraţi pe un relief destul de variat - câmpie,

dealuri şi munţi, peste 60% din suprafaţă fiind agricolă iar cca 30% o reprezintă

pădurile.

Resursele naturale ale judeţului Dâmboviţa sunt variate, precum zăcăminte de

ţiţei şi gaze naturale, cărbune, roci şi materiale de construcţie (calcare, gresie,

nisipuri şi pietrişuri), izvoare minerale sulfuroase-cloruro-sodice, sulfatate şi

bicarbonate folosite în diverse tratamente medicale, în staţiunea cu profil

balneoclimateric, Pucioasa. De asemenea, terenurile ocupate cu păduri şi

vegetaţie forestieră reprezintă o sursă importantă de masă lemnoasă şi un mediu

propice pentru fauna de interes cinegetic (cocoşul de munte, capra neagră, râsul,

etc). Totodată, judeţul dispune de un parc natural în suprafaţă de peste 16 ha, în

Munţii Bucegi, ce numără nu mai puţin de 10 rezervaţii naturale deosebit de

importante prin frumuseţea peisajului şi prin interesul ştiinţific, grupate în

exclusivitate pe teritoriul comunei Moroieni. Tot aici se regăsesc şi o serie de

monumente ale naturii, între care şi formele eoliene Sfinxul şi Babele, adevărate

embleme ale României.

Demografic vorbind, judeţul Dâmboviţa ocupă locul 16 între judeţele ţării, ca

număr de locuitori, respectiv peste 528mii de persoane din care peste 30,6%

locuiesc în mediul urban. Populaţia activă depăşeşte 206 mii de persoane din

Page 9 of 62




care peste 193 mii reprezintă populaţie ocupată. Repartizarea populaţiei ocupate

pe activităţi ale economiei naţionale relevă următorul tablou : în sectorul agricol -

36,5%, în sectorul serviciilor - 35,2%, în industria prelucrătoare - 21,4% iar restul

de 6,9% în construcţii. Distribuţia salariaţilor pe sectoare economice se prezintă

astfel : peste 58,3% în servicii, 35,5% în industrie şi 4,3% în construcţii.

Rata şomajului la finele anului 2011, cu o valoare de 6,5% situează judeţul

Dâmboviţa peste media pe ţară (5,2%). Şomajul a afectat în principal muncitorii şi

persoanele cu nivel mediu de pregătire şi mai puţin pe cele cu studii superioare

Economia judeţului Dâmboviţa este complexă. Pe primul loc se

situează industria extrem de diversificată şi a cărei contribuţie la valoarea

adăugată brută a judeţului a fost de peste 29%. Principalele ramuri sunt industria

metalurgică (32%) industria de maşini şi echipamente (21,6%), industria

extractivă de petrol şi gaze naturale (9,4%) şi de minerale nemetalice (7,8%),

industria alimentară (3,6%) şi chimică (1,9%), alte ramuri industriale (22,4%). Din

numărul total al societăţilor comerciale active (peste 6.000), mai mult de 40,5%

funcţionează în comerţ, cca 12,6% în industrie, cca 36,1% în servicii, şi peste

10,8% în construcţii.

Cele mai importante şi reprezentative societăţi sunt cele din domeniul metalurgic,

Combinatul de Oţeluri Speciale (patronat de Grupul Mechel - Federaţia Rusă) şi

Oţelinox (patronat de Samsung) si Laminorul de benzi electrotehnice (patronat de

Grupul Erdemir – Turcia) din municipiul Târgovişte, Arctic Găeşti (patronată de

Grupul Arcelik – Turcia) – unul din marii producători de aparatură electrocasnică,

Combinatul de ciment de la Fieni – Carpatcement (patronat de grupul german

HeidelbergCement), Fabrica de cărămidă de la Gura Ocniţei – cea mai mare şi

mai modernă fabrică deschisă de Grupul Wienerberger – Austria în România.

Agricultura este cea de-a doua activitate economică de bază a judeţului

Dâmboviţa, cu o contribuţie la valoarea adăugată brută a judeţului de cca 11,6%.

Sectorul vegetal este preponderent, deţinând cca 64% din totalul producţiei, faţă

de cca 36% cât reprezintă sectorul producţiei de animale. Producţia vegetală

este orientată spre cultura cerealelor boabe, cartofilor, legumelor şi fructelor,

http://www.cjd.ro/judetul_dambovita/prezentare_judet

Page 10 of 62




producţiile obţinute la legume, fructe şi cartofi plasând judeţul Dâmboviţa în

categoria marilor producători. În anul 2010, judeţul Dâmboviţa a dat 10,4% din

producţia naţională de fructe (locul 2 pe ţară), 7,3% din producţia de legume a

ţării (locul 3 pe ţară) şi locul 1 pe țară la producţia de cartofi. În ce priveşte

producţia animală, Dâmboviţa deţine locul 6 în ierarhia judeţelor la producția de

carne şi locul 3 la producţia de ouă. Silvicultura : ca structură de producţie,

pădurea dâmboviţeană este formată în proporţie de peste 87% din foioase, cca

12 % din răşinoase şi 0,4% alte specii. Producţia de masă lemnoasă în anul 2011

este de 246 mii mc (volum brut). Turismul este un domeniu slab reprezentat în

raport cu potenţialul existent, care se pretează la cele mai diverse forme de

turism: cultural-istoric şi religios reprezentat de numeroasele vestigii istorice,

monumente de artă de o valoare naţională incontestabilă, turism montan foarte

bine reprezentat în masivele Bucegi şi Leaota unde se poate practica alpinismul,

sporturile extreme, sporturile de iarnă drumeţiile, turism şcolar, balnear, turism

rural şi agroturism. Reţeaua de cazare turistică, cuprinde 64 de unităţi din care

16 hoteluri, 22 pensiuni turistice rurale, 10 pensiuni urbane, 4 tabere de elvi şi

studenţi, 3 hanuri și moteluri şi 6 cabane turistice, toate cu o capacitate de cazare

de peste 2.500 locuri, gradul de ocupare variind de la cca 10 % la cabane

turistice şi peste 50% la hoteluri. La nivel regional, judeţul Dâmboviţa deţine locul

3 în ce priveşte numărul structurilor de primire turistică cu funcţii de cazare şi

capacitatea de cazare în funcţiune, la distanţă mare de Prahova şi Argeş.

Sistemul educaţional în judeţul Dâmboviţa este organizat într-un sistem complex,

care poate asigura şcolarizarea la toate nivelurile, de la învăţământul preşcolar la

cel universitar, reprezentat de Universitatea Valahia Târgovişte. Structura

universitară s-a diversificat în cei peste 20 ani de la înfiinţare, în funcţie de

necesităţile economico-sociale şi de cerinţele pieţei muncii, având astăzi 9

facultăţi, între care amintim cea de Ştiinţe Economice, Ştiinţe Umaniste, Ştiinţe

Juridice, Facultatea de Inginerie Electrică, cea a Materialelor şi cea a Mediului.

În prezent, la toate formele de învăţământ, incluzând aici şi învăţământul

postuniversitar şi cel la distanţă, studiază peste 6.480 de studenţi. Pe lângă

activitatea didactică şi de cercetare ştiinţifică, Universitatea Valahia cuprinde şi

Page 11 of 62




centre de formare profesională în concordanţă cu cerinţele mediului economic şi

social în care funcţionează.

Serviciile de îngrijire a sănătăţii sunt furnizate printr-o reţea de unităţi sanitare

(spitale, policlinici, dispensare şi alte instituţii) aparţinând atât sectorului public,

cât şi privat. Reţeaua judeţeană a sistemului sanitar este formată din 4 spitale, 6

ambulatorii integrate spitalelor, dispensare şi cabinete medicale individuale şi de

specialitate în toate localităţile judeţului, iar cea farmaceutică din peste 180 de

farmacii şi puncte farmaceutice.

Page 12 of 62




1.2 Identificarea nevoilor de formare

Nevoile de formare sunt reprezentate de nevoile de învăţare ale unor persoane care

pot fi satisfăcute prin activităţi de formare şi de dezvoltare profesională.

Conceptul de nevoie este reprezentat de distanta dintre stadiul actual de dezvoltare

al unui grup sau al unei situaţii şi stadiul dorit (a fi atins).

Intervenţia propusă pentru a reduce sau elimina o asemenea distanta este în strânsă

legătură cu formarea şi dezvoltarea personală.

Este evident faptul că intervenţiile eficiente sunt dependente de o bună identificare şi

evaluare a nevoilor. Nevoile de formare sunt reprezentate de nevoile de învăţare ale

unor persoane care pot fi satisfăcute prin activităţi de formare şi de dezvoltare

profesională.

Analiza de nevoi reprezintă un proces sistematic ce cuprinde:

colectarea datelor cu ajutorul unor metode şi instrumente definite explicit (de

chestionare);

identificarea priorităţilor şi stabilirea criteriilor pentru soluţionarea problemelor;

stabilirea unor criterii pentru alocarea unor resurselor educationale pentru

formarea persoanelor din grupul tinta

Proiectele de dezvoltare a resurselor umane derulate în România în ultimii ani au

relevat rolul şi importanţa proiectării şi structurării unor activităţi de formare

profesională. Analiza nevoilor şi evaluarea performanţei persoanelor din grupul tintă

este unul dintre elementele cheie ale dezvoltării lor individuale, deoarece identifică

domeniile în care diverse măsuri privind formarea şi dezvoltarea pot ajuta persoanele

NEVOIA DE

FORMARE

SITUATIA ACTUALA

- STRUCTURA OCUPATIONALA

- STRATEGIA & OBIECTIVELE FIRMELOR

LOCALE

- STRATEGIA & DEYVOLTAREA

INDIVIDUALA

SITUATIA PLANIFICATA

- PROIECTE INDIVIDUALE NOI

- ASUMARE DE RISCURI ANTREPRENORIALE

- NOI COMPETENTE INDIVIDUALE

Page 13 of 62




din grupul tintă să-şi îmbunătăţească activitatea şi să crească performanţa

individuală.

Din punctul de vedere al managementului şi al dezvoltării instituţionale, evaluarea

nevoilor la nivelul unei comunităţi este soluţia de armonizare a nevoilor şi intereselor

individuale cu nevoile reprezentative ale grupului tintă. Astfel, evaluarea poate fi

privită ca un instrument ce sprijină luarea deciziilor în privinţa alocării resurselor si

stabilirea strategiilor de dezvoltare regională.

In acelaşi timp, scopurile evaluării nevoilor includ următoarele aspecte:

furnizarea bazei de date necesare dezvoltării şi îmbunătăţirii unui program

educaţional;

restructurarea ofertei de cursuri in vederea îmbunătăţirii performanţei în

funcţie de obiectivele identificate ale grupului tintă;

stabilirea criteriilor de performanţă a serviciilor de formare/ dezvoltare a

resurselor umane;

Educaţia a avut dintotdeauna o influenţă formativă puternica asupra societatii, totusi

instrumentele sale au luat noi dimensiuni ca rezultat al globalizării si al revolutiei

cunoaşterii. Fiecare strategie pe termen lung pentru creşterea competitivităţii

economice, prosperităţii şi coeziunii sociale în UE are ca bază educaţia si pregătirea.

Consiliul European de la Lisabona, furnizează un prim raspuns european la

schimbarile globale de formare prin propunerea unei strategii economice si a unei

strategii de politică socială conform căreia “UE să devină până în 2010 cea mai

competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de

o creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai bune şi mai multe şi o

mai mare coeziune socială”.

În acest context, rolul sistemelor de educaţie şi formare trebuie reconsiderat, pentru

a se adapta la nevoile în continuă schimbare ale societatii şi cetătenilor: furnizarea

aptitudinilor şi competentelor specifice societatii cunoasterii, asigurarea calitatii

Page 14 of 62




sistemelor de educaţie şi formare, promovarea principiilor echitatii şi incluziunii şi a

dimensiunii europene în educatie si formare.

Noul context social si economic implică cresterea importantei proceselor şi

mecanismelor de recunoastere a cunostintelor şi aptitudinilor dobândite în afara

sistemului formal de educaţie şi sustinerea/încurajarea educatiei nonformale şi

informale pentru toate categoriile de vârsta si pentru toate grupurile sociale.

Concluziile Consiliului European de la Lisabona definesc noile competente de baza

pentru toti (pe lânga cele "traditionale"- de citire, scriere şi calcule de baza):

deprinderile din domeniul tehnologiei informatice (“competentele digitale”)

limbile straine

cultura tehnologica

spiritul antreprenorial

competentele sociale

Dinamica socială şi economică înregistrată la nivel naţional a determinat apariţia

unor schimbări semnificative în sistemul educaţional românesc.

Astfel, şcolile şi comunităţile, în special cele din mediul rural, se confruntă cu o

serie de provocări ce vizează nevoile reale ale beneficiarilor de servicii educaţionale.

Pentru depăşirea unor astfel de situaţii, comunităţile rurale pot beneficia de sprijin

specializat, în cadrul unor programe ale Uniunii Europene: Programul Operational

Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Nevoile de formare sunt de fapt nevoi de învăţare ale membrilor unei organizaţii care

pot fi satisfăcute prin activităţi de formare şi de dezvoltare profesională.

Totuşi, să vedem ce înţelegem prin acest concept de nevoie, atât de des întâlnit în

viaţa de zi cu zi şi în cea profesională.

Nevoie – este discrepanţa sau diferenţa (distanţa) dintre stadiul actual de dezvoltare

al unui grup sau al unei situaţii şi stadiul dorit (posibil de atins). Nevoia reflectă

existenţa unei probleme care necesită intervenţia, o problemă care trebuie tratată.

Analiza nevoilor încearcă să identifice astfel de goluri, să le analizeze caracteristicile

şi cauza şi să stabilească priorităţile acţiunilor viitoare - B.R. Witkin.

Page 15 of 62




1.3 REGLEMENTĂRI PRIVIND FORMAREA PROFESIONALĂ CONTINUĂ

Sistemul românesc de formare profesionala continua este proiectat si organizat în

functie de un cadru legislativ specific, a carui analiza constituie premisa unei eficiente

abordări a diferitelor aspecte ale formarii continue şi a propunerii unor eventuale

recomandari în domeniu.

În Capitolul de fata vor fi prezentate reglementarile privind formarea profesională

continua, atât cele existente la nivel comunitar, cât si cele adoptate de tara noastra.

Vor fi avute în vedere, pe de o parte, reglementarile programatice si politicile

referitoare la formarea cadrelor didactice si a altor categorii profesionale – fiind

evidentiate obiectivele centrale ale acestora, iar pe de alta parte vor fi prezentate

liniile generale ale reglementarilor normative (legi, hotarâri de guvern, ordonante ale

guvernului etc.).

1.4 REGLEMENTĂRI PROGRAMATICE ŞI POLITICI PUBLICE ÎN DOMENIUL

FORMĂRII PROFESIONALE CONTINUE

1.4.1 POLITICI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

Politicile de la nivelul UE în domeniul formării profesionale constituie puncte de reper

pentru elaborarea, de către fiecare stat membru, a reglementărilor, politicilor si

directiilor de acţiune specifice. Cele mai semnificative documente europene de

politică în domeniu vor fi sintetizate în cele ce urmează:

1.4.1.1 DECLARATIA DE LA LISABONA (martie 2000) stabileste o serie de

obiective pentru statele membre UE de a pune bazele unei societaţi si economii

bazate pe cunoastere, care se pot realiza doar prin adaptarea şi îmbunătăţirea

sistemelor de educatie si formare profesională.

Memorandumul privind învaţarea pe tot parcursul vieţii al Comisiei Europene

(adoptat în octombrie 2000) formulează o serie de mesaje cheie cu rol de orientare a

acţiunilor viitoare în domeniu:

Page 16 of 62




garantarea accesului universal şi continuu la învăţare pentru formarea şi

îmbunătatirea competentelor;

realizarea unor investitii superioare în resurse umane; încurajarea inovatiei în

predare si învătare; valorizarea învăţării non-formale si informale;

regândirea orientarii şi consilierii, cu focalizare pe accesul la informatie de

calitate şi la consiliere privind oportunitatile de învăţare pe tot parcursul vietii;

apropierea învăţarii de domiciliu, oferirea de oportunitaţi de învatare continuă,

cât mai aproape de beneficiari, în propriile lor comunitati si sprijinita de

echipamente TIC.

1.4.1.2 „DECLARAŢIA DE LA COPENHAGA” (Declaratia ministrilor europeni ai

educatiei si formarii profesionale si a Comisiei Europene, convenita în noiembrie

2002, cu privire la consolidarea cooperarii europene în formare profesionala)

stabileşte urmatoarele prioritaţi în dezvoltarea sistemelor de educatie si de formare

profesionala initială si continuă:

dimensiunea europeană, transparenţa, informare si consiliere, recunoasterea

competenţelor si a calificărilor, asigurarea calitaţii în formare.

Consiliul European din martie 2005 a redefinit, ca prioritate fundamentală de actiune

pentru UE si fiecare stat membru, cresterea investiţiei în capitalul uman prin sisteme

mai bune de educaţie si de formare si adaptarea sistemelor de educaţie si formare la

noile cerinţe de competenţe, iar ca linie directoare – cresterea si îmbunataţirea

investiţiei în cercetare si dezvoltare în vederea formării Ariei Europene a Cunoaşterii.

1.4.1.3 STRATEGIA EUROPEANĂ PENTRU OCUPARE (Luxemburg, noiembrie

1997 cu modificarile ulterioare) ofera orientare si asigură coordonare a prioritatilor din

domeniul politicilor de ocupare la nivelul UE, însusit de toate statele membre.

Obiectivele globale ale strategiei sunt: atingerea, pâna în anul 2010, a unei medii a

ratei generale de ocupare de 70%; cresterea ratei de ocupare în rândul femeilor

pâna la 60%. Strategia stabileste ca prioritate investitia mai mare în capitalul uman si

în învatarea continua, ceea ce presupune intervenţii ameliorative în urmatoarele

domenii: politici educationale specifice, costuri si responsabilitaţi, oferta de formare,

Page 17 of 62




metode de învaţare si formare profesionala, dotari si tehnologii, rate e participare la

învaţarea pe întreg parcursul vietii.

1.4.2 POLITICI DEZVOLTATE ÎN ROMÂNIA

Având ca premise politicile din domeniul formarii profesionale continue de la nivelul

UE, România a elaborat strategii, politici si directii de actiune care sunt în

concordanta cu acestea si adaptate contextului socioprofesional particular din tara

noastra.

1.4.2.1 STRATEGIA NATIONALĂ PENTRU FORMARE PROFESIONALĂ

CONTINUĂ

Elaborată în concordanţă cu Strategia Europeană pentru Ocupare, stabileste o serie

de directii de actiune, dintre care menţionăm:

elaborarea de politici de învatare pe tot parcursul vietii, în corelare cu evolutiile

si cerintele pieţei muncii;

dezvoltarea unui sistem structurat de formare profesională continuă,

transparent si flexibil, cu un nivel adecvat de finanţare si o puternica implicare

a partenerilor sociali vizând cresterea ocupabilitaţii, adaptabilitaţii si mobilitaţii

fortei de munca;

cresterea nivelului de participare la procesul de învăţare pe tot parcursul vietii

pâna la 7% în 2010, pentru populaţia adultă (grupa de vârsta 25-64 ani);

promovarea unei oferte de formare de calitate si asigurarea, prin investitia în

formare, de beneficii atât la nivel personal / individual,cât si social.

Page 18 of 62




1.4.2.2 STRATEGIA PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU PENTRU FORMAREA

PROFESIONALĂ CONTINUĂ 2005-2010 (aprobata prin HG nr. 875/2005)

Vizeaza: sustinerea transformarii fortei de munca; facilitarea mobilitatii între diferite

sectoare de activitate; cresterea gradului de constientizare a importanţei învatarii

continue, a gradului de motivare pentru largirea cunostinţelor si dezvoltarea

competenţelor persoanelor; implicarea tuturor actorilor sociali în procesul FPC.

STRATEGIA STABILEŞTE URMĂTOARELE OBIECTIVE STRATEGICE:

cresterea participării la FPC şi facilitarea accesului pentru toate categoriile de

persoane din perspectiva învăţării pe tot parcursul vietii – prin urmatoarele

directii de actiune: constientizarea de catre persoane, angajatori si alti factori

interesati a beneficiilor FPC;

cresterea investitiilor publice si private în FPC si eficientizarea lor; dezvoltarea

unui sistem de FPC flexibil si transparent, bazat pe competente, integrat

Cadrului National al Calificarilor; îmbunatatirea retelei de informare, consiliere

si orientare profesionala; asigurarea evaluarii / validarii si recunoasterii

experientei / învatarii anterioare, inclusiv a competentelor dobândite în

contexte non-formale si informale de învatare;

sporirea calitatii si eficientei sistemului de FPC printr-un management orientat

spre rezultate – prin: consolidarea structurilor institutionale si a parteneriatelor

în FPC; implementarea mecanismelor de asigurare a calitatii; realizarea de

studii, analize si statistici pentru FPC; adaptarea cadrului legal pentru

elaborarea si implementarea noului sistem de FPC.

Page 19 of 62




1.4.2.3 PLANUL NATIONAL DE ACŢIUNE ÎN DOMENIUL OCUPĂRII

PNAO (aprobat prin HG nr. 970/2006) stabileste urmatoarele obiective: participarea

adultilor (25-64 de ani) la educaţie si formare profesionala; participarea somerilor

înregistrati la cursuri de formare profesionala; cresterea fondurilor pentru formarea

profesionala a somerilor din bugetul asigurarilor pentru somaj.

1.4.2.4 PROGRAMUL NAŢIONAL DE REFORME 2006-2010

PNR prevede obligativitatea includerii, în contractele colective de munca, a

prevederilor privind formarea profesionala, precum si cresterea participarii la formare

profesională continua prin iniţierea unor masuri menite sa schimbe cultura

angajatorilor, în sensul orientarii spre investitii în resurse umane. PNR urmareste

furnizarea de suport financiar pentru programe de formare profesionala continuă si

cresterea disponibilitaţii şanselor de scolarizare a adulţilor din mediul rural. De

asemenea, în perioada 2008-2011, se prevede derularea Programului naţional

pentru promovarea ocuparii lucratorilor vârstnici, vizând, printre altele, acordarea de

sanse egale la educatie şi formare profesională continuă.

1.4.2.5 PLANUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE 2007-2013

PND stabileşte urmatoarele obiective cu impact asupra formarii profesionale:

optimizarea corelarii între calificari, nevoile pieţei muncii si ale sistemului de

asigurare a calitaţii în formarea profesională a adulţilor cu modelul european; o mai

bună dezvoltare a educaţiei antreprenoriale în formarea profesionala a adulţilor;

asigurarea unui numar suficient de furnizori de programe de formare profesională; o

acoperire geografică optima a ofertei de formare profesională (mediul urban si rural);

creşterea gradului de incluziune pe piaţa muncii a grupurilor defavorizate.

Page 20 of 62




1.4.2.6 CADRUL STRATEGIC NAŢIONAL DE REFERINŢĂ 2007-2013

CSNR trasează directiile pentru programarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

pentru tara noastra, facând legatura între prioritatile naţionale de dezvoltare şi cele

la nivel european. Unul dintre principalele elemente ale CSNR vizeaza dezvoltarea

resurselor umane, prin masuri de interventie precum:

sprijinirea sistemelor de învatamânt si formare profesionala, prin:

cresterea flexibilitatii, transformarea şcolilor în centre de educaţie continuă si

resurse, crearea de oportunitati noi si mai complexe de învatare pentru tineri si

adulti;

plasarea în centrul politicilor în domeniu a unor elemente precum: creşterea

adaptabilitatii, dezvoltarea spiritului antreprenorial, stimularea investiţiilor în

capitalul uman si învatarea pe parcursul întregii vieti;

combaterea excluziunii sociale si promovarea incluziunii sociale a diferitelor

grupuri vulnerabile, categorii dezavantajate pe piaţa fortei de muncă (de

exemplu, someri, persoane care au parasit prematur sistemul de educatie);

dezvoltarea sistemului de consiliere si îndrumare în vederea participarii la

educaţia si formarea profesională continuă; realizarea educaţiei pe tot

parcursul vieţii cu o rata de participare în programe de instruire de 12,5%

pâna în 2010 (de la 1,5% în 2004);

elaborarea unor standarde de certificare a calitaţii FPC si a unui cadru

naţional al calificarilor; derularea unor actiuni de creştere a profesionalismului

si statutului formatorilor.

1.4.2.7 PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA

RESURSELOR UMANE

POSDRU, elaborat în contextul PND 2007-2013 si în acord cu prioritaţile CSNR, are

ca obiectiv general dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii, prin

corelarea educatiei si învaţarii pe tot parcursul vieţii cu piata muncii si asigurarea de

oportunitaţi sporite pentru participarea viitoare pe o piaţa a muncii moderna, flexibila

si incluziva.

Page 21 of 62




În acest context, POSDRU stabileşte axele prioritare si domeniile majore de

intervenţie ale României în domeniul resurselor umane (în vederea implementarii

asistenţei financiare a UE prin intermediul FSE).

POSDRU stabileşte obiective specifice pentru următoarele axe prioritare:

educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice si dezvoltării

societatii bazate pe cunoastere;

corelarea învatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii;

cresterea adaptabilitatii fortei de muncă si a întreprinderilor;

promovarea măsurilor active de ocupare; promovarea incluziunii sociale.

Page 22 of 62




CAPITOLUL II

ETAPELE CERCETĂRII PIEŢEI

2.1 ÎNTOCMIREA PLANULUI ŞI A METODOLOGIEI STUDIULUI

Stabilirea responsabilităţilor pentru fiecare membru al echipei implicate în

studiu şi informarea corespunzătoare a acestuia;

Stabilirea structurii informaţiilor care urmau a fi solicitate grupurilor ţintă;

Realizarea Instumentelor de Culegere a Datelor – chestionare;

Analiza pieţei locurilor de muncă în judeţ;

Determinarea exactă a componenţei grupurilor ţintă: companii, tineri, şomeri,

tineri aflaţi în căutarea unui loc de muncă, persoane inactive:

Culegerea Datelor;

Procesarea datelor şi Analiza şi Realizarea Rapoartelor.

2.2 STABILIREA OBIECTIVELOR ŞI A IPOTEZELOR DE LUCRU

Identificarea expectanţelor angajatorilor referitoare la candidaţi în vederea

angajării: nivel de pregătire profesională şi competenţă, abilităţi şi aptitudini

generale şi specifice posturilor, aspecte psihologice considerate relevante în

procesul de recrutare şi selecţie a candidaţilor;

Identificarea profilurilor profesionale şi a competenţelor corespunzătoare;

Identificarea nevoilor de formare.

2.3 CREAREA CADRULUI DE CERCETARE

2.3.1 ALEGEREA SURSELOR DE INFORMAŢII

In cercetarea noastra nu am folosit surse secundare de informatii, ci surse primare,

obtinute din raspunsurile celor chestionati.

Page 23 of 62




a) Stabilirea tipului de cercetare

Am ales ca tip de cercetare, cercetarea de teren, prin forte proprii, de tip cantitativ şi

calitativ.

b) Stabilirea metodelor de culegere a informaţiilor

Ca metoda de culegere a informatiilor am folosit sondajul.

2.3.2 ELABORAREA INSTRUMENTULUI DE CERCETARE

Instrumentul de cercetare folosit este chestionarul. Echipa care a efectuat

cercetarea a elaborat un chestionar pentru operatori economici şi un chestionar

pentru persoane fizice.

Chestionarul aplicat eşantionului operatorilor economici, a conţinut un set de

întrebări din care s-a urmărit să reiasă interesul companiei pentru: nivelul de

pregătire al angajaţilor, abilităţile, trăsături psihologice ale angajatului preferat de

angajator pentru diferite job-uri, preocuparea pentru formarea continuă a acestora,

sexul.

Chestionarul aplicat eşantionului persoanelor fizice, a conţinut un set de întrebări

din care să reiasă interesul chestionatului pentru: nevoia de formare, nivelul formarii,

interesul pentru formare.

Perioada de aplicare a chestionarelor a fost 2 MAI – 25 MAI, fiecare dintre membri

echipelor avand un numar de 50 de chestionare de aplicat.

2.4 CULEGEREA INFORMAŢIILOR

2.4.1 EŞANTIONAREA

Ca metodă de eşantionare am folosit metoda probabilistică adică acelea în care

membrii populaţiei au o şansă (probabilitate) cunoscută de a fi selectaţi în eşantion.

Acestă eşantioane asigura reprezentativitatea statistica a datelor pentru populatia

aleasă şi permit calcularea erorii de eşantionare.

Page 24 of 62




Eşantioanul in cazul studiului nostru, a fost de două feluri :

1. Eşantionul alcătuit din totalitatea şomerilor indemnizaţi si neindemnizaţi de pe

raza Judeţului Dâmboviţa respectiv 16614 persoane din care 4661 indemnizaţi

şi 11953 neindemnizaţi.

Din care :

Page 25 of 62




2. Eşantionul alcătuit din totalitatea firmelor active pe piaţa din Judeţul

Dâmboviţa respectiv 17680 din care 9765 persoane juridice şi 7915 persoane

fizice autorizate.

Calcularea eşantioanului a fost bazată pe următoarea formulă :

n= t² * p * (1-p) / e²

unde:

n= mărimea esantionului

t= valoarea teoretica a probabilitaţii acceptate ( se ia de regula t=1,96 pentru un nivel

al increderii de 95%)

p= procentul in care populaţia detine carcateristica de esantionare (de regula =0,50)

e= eroarea limita de reprezentativitate admisă (se accepta valori intre 1% si maxim

5%)

Nivelul de Incredere exprima probabilitatea ca valoarea reala a unui indicator sa

fie in intervalul de incredere.

Page 26 of 62




Eroarea de Esantionare (Intervalul de Incredere) reprezinta intervalul de valori

(eroarea) in care se incadreaza un procent calculat pe baza esantionului in

Populatia Totală.

Populatia Totală (optional) reprezinta numarul total de persoane, gospodarii,

companii etc. pentru care esantionul trebuie sa fie reprezentativ.

Dimensiunea Eşantionului reprezinta numarul de chestionare (raspunsuri)

necesare pentru a avea reprezentativitatea dorită la nivelul populaţiei totale.

2.4.2 DETERMINAREA EŞANTIONULUI 1 (şomeri) :

Nivelul de Incredere = 95%

Eroarea de Eşantionare = 5%

Şomeri valoare totală = 16614

Dimensiunea Eşantionului = 376 (chestionare aplicate)

2.4.3 DETERMINAREA EŞANTIONULUI 2 ( operatori economici) :

Nivelul de Incredere = 95%

Eroarea de Eşantionare = 5%

Şomeri valoare totală = 17680

Dimensiunea Eşantionului = 376 (chestionare aplicate)

2.4.4 ERORI DE CULEGERE A DATELOR

Datele unui sondaj se găsesc in intervalul de incredere (in eroarea calculata pe baza

dimensiunii esantionului) doar in condiţiile in care nu apar alte erori, cunoscute ca

erori care nu sunt legate de eşantion ("non-sample errors") si la care noi ne vom

referi in continuare. Culegerea datelor pentru sondaje este influentata de doi factori:

operatorul de interviu si respondentul.

Fiecare din acesti doi factori pot genera erori in datele culese, erori care nu pot fi

masurate si determinate prin formula matematica.

Page 27 of 62




In cazul primului factor, operatorul de interviu, controlul temeinic si permanent al

modalitaţii de culegere este o solutie viabila pentru eliminarea majoritaţii erorilor.

Pentru respondent cheia sta insa in metodologie si in designul de chestionar.

Expunem in cele ce urmeaza o clasificare a erorilor de culegere a datelor pe baza

celor doi factori implicati si a aspectului intentional al erorilor. Atat tipurile de erori cat

şi mecanismele de control nu sunt limitative, cele prezentate fiind cele mai intalnite in

practica. Avem astfel patru tipuri de erori:

2.4.4.1 Erori Intenţionate ale operatorului de Interviu

Trişarea se manifesta in numeroase forme (Necompletarea pe teren a

chestionarelor, nerespectarea metodologiei de selecţie, completarea partiala a

chestionarului, citirea aproximativa a intrebarilor etc.) insă are la baza nerespectarea

metodologiei de aplicare a chestionarelor.

Mecanisme de Control: Un bun chestionar, cote de chestionare rezonabile, durata

rezonabila de aplicare a chestionarului, recompensare corecta a muncii,

supraveghere, verificari multiple etc.

Conducerea respondentului presupune sugerarea raspunsului respondentului.

Mecanisme de Control: Validarea intrebarilor filtru, verificari.

2.4.4.2 Erori neintentionate ale operatorului de Interviu

Intelegere greşita a metodologiei, a sensului unor intrebari, a caracteristicilor de

eligibilitate etc.

Mecanisme de Control: Selectia si pregatirea operatorilor de interviu, sesiuni de

pretestare si simulari.

Oboseala

Mecanisme de Control: Cota rezonabila de chestionare, pauze si alternarea

sondajelor, o durata rezonabila a aplicarii chestionarului.

Page 28 of 62




2.4.4.2 Erori Intentionate datorate Respondentului/ Raspunsuri Eronate

Refuzul de a raspunde poate afecta semnificativ acurateţea datelor per ansamblu

sau doar pe cateva intrebari.

Mecanisme de Control: Asigurarea anonimatului sau a confidentialitaţii raspunsurilor,

recompensarea raspunsurilor, tehnica persoanei a treia, o lungime rezonabila a

chestionarului.

Nesinceritatea in raspunsuri la intrebari sau tematici sensibile.

Mecanisme de Control: Asigurarea anonimatului sau a confidentialitatii raspunsurilor,

recompensarea raspunsurilor, tehnica persoanei a treia, lungime rezonabila a

chestionarului, validarea raspunsurilor prin formulari diferite etc.

2.4.4.3 Erori neintenţionate datorate respondentului

Neinţelegerea

Mecanisme de Control: Un chestionar clar, fara posibilitate de interpretare a

intrebarilor sau a variantelor de raspuns.

Presupunerea

Mecanisme de Control: Optiuni de raspuns complete, optiuni de genul "Nu sunt

sigur"

Plictiseala, Pierderea atentiei, a interesului

Mecanisme de Control: Inversarea scalelor, rotirea afirmatiilor, alternarea sectiunilor,

prezentarea de cartonase etc.

Oboseala

Mecanisme de Control: Chestionar clar, usor de inteles si de parcurs, lungime

rezonabila a chestionarului

Page 29 of 62




2.5 PRELUCRAREA, ANALIZA ŞI INTERPRETAREA INFORMAŢIILOR

Această etapă a constat în colectarea chestionarelor de la toţi membri echipelor, s-a

verificat dacă chestionarele au fost corect completate, urmând în continuare să se

tabeleze raspunsurile.

Astfel la sfarşitul analizei se vor putea interpreta informaţiile si in urma acestora se

vor confirma sau infirma ipotezele initiale. In cele ce urmeaza vom analiza fiecare

intrebare in parte si vom interpreta raspunsurile.

Page 30 of 62




32%

68%

MEDIUL DE PROVENIENTA AL SOCIETATII ?

RURAL

URBAN

CAPITOLUL III

INTERPRETAREA ELEMENTELOR DE ANALIZĂ

STABILIREA DOMENIILOR DE FORMARE

3.1 REZULTATELE CERCETĂRII 3.1.2 Interpretarea chestionarelor adresate personele juridice/operatori economici Intrebarea 1. Toate chestionarele au fost aplicate in judetul Dambovita. Intrebarea 2. Mediul de provenienta al societatii ? Din intrebarea

adresata operatorilor

economici observam

ca din cei 376 de

respondenti 68% au

fost din mediul urban

iar 32% au fost din

mediul rural.

Aceasta arata ca in

mediul urban

operatorii economici

sunt mai receptivi si

accepta astfel de interactiuni in comparaţie cu cele din mediul rural care sunt

reticiente si resping astfel de acţiuni.

Page 31 of 62




Intrebarea 3. Estimaţi ca aveţi nevoie de personal nou in urmatoarele : 6,12,18,24 luni.

Graficul alaturat indica necesarul resurselor umane in urmatoarele 6,12,18 si 24 de

luni.

Se observa ca necesarul de resursele umane in urmatoarele 6 luni este doar de 27

de raspunsuri in timp ce 44 considera ca nu sunt necesare iar 18 nu sunt siguri.

Doar 21 de operatori economici au raspuns ca au nevoie in urmatoarele 12 luni de

personal, 50 au raspuns ca nu au iar 6 ca nu sunt siguri. In urmatoarele 18 luni 88

din firmele respondente au sustinut ca au nevoie de personal nou in timp ce 9 au

raspuns ca nu au nevoie iar 11 nu considera necesară angajarea unui personal nou.

In urmatoarele 24 de luni necesarul resurselor umane prevazut de operatorii

economici respondenţi reprezintă 68 raspunsuri in schimb ce 15 operatori consideră

ca nu este necesară anagajarea unui personal nou iar 19 consideră ca nu stiu, nu

pot previziona.

Page 32 of 62




Intrebarea 3. Domeniul în care compania desfăşoară efectiv activitate ?

Domeniile principale in care cei 376 de respondenti operatori economici activeza au

reprezentat 46 rapunsuri pentru domeniul agricultură, 86 rapunsuri pentru domeniul

construcţii, 39 raspunsuri pentru domeniul comerţ, doar 7 raspunsuri pentru domeniul

hotelier si restaurante, 64 raspunsuri din domeniul industriei prelucrarii lemnului, 3

raspunsuri din domeniul comunicaţiilor, 5 raspunsuri din domeniul transporturilor, 1

raspuns din domeniul industriei constructoare de maşini, 2 raspunsuri din domeniul

industriei farmaceutice, 1 raspuns din domeniul enegiei electrice si termice, 19

raspunsuri din domeniul invaţamantului, 11 din domeniul serviciilor medicale, 9 din

dimeniul asigurarilor, 8 din domeniul sericiilor de marketing si publicitate, 5 din

domeniul serviciilor editoriale si poligrafice, 2 raspunsuri din domeniul mass-mediei,

67 raspunsuri din domeniul serviciilor pentru populaţie.

Page 33 of 62




Observam ca principalele domenii de activitate care au raspuns la chestionarele

noastre au fost din domeniul construcţiilor pe primul loc, domeniul serviciilor pentru

populaţie pe locul 2 iar domeniul industriei lemnului pe locul 3.

Intrebarea 5. Ce poziţii/meserii sunt necesare în compania dvs? Întrebarea nr. 5 ne prezintă necesitatea forţei de muncă a societăţilor din Judeţul

Dâmboviţa. Principalele 3 poziţii/meserii identificate si menţionate de respondenţi

sunt agenţii de pază cu 55 de răspunsuri, operator introducere si validare date 49 de

raspunsuri urmate de meseria de bucatar.

Pe celelalte locuri sunt evidenţiate meseriile de ospătar cu 38 de răspunsuri, lucrător

social cu 29 de răspunsuri, agent agricol cu 25 de răspunsuri in timp ce celelalte

meserii au fost menţionate doar de 6-10 respondenţi.

Page 34 of 62




Intrebarea 6 Dacă aveţi de ales, ce preferaţi la angajare:

La aceasta intrebare respondenţii au sustinut ca ar prefera la angajare in primul rand

persoana cea mai competentă cu 74 de raspunsuri urmată de barbati cu 61 de

raspunsuri, femei cu 32 de raspunsuri, persoane cu dizabilitati cu 6 raspunsuri, tineri

absolvenţi cu 20 de raspunsuri.

La categoria de persoane eliberate din detenţie doar 3 persoane au raspuns ca ar

prefera in primul rand aceasta categorie urmata de persoanele de etnie roma cu doar

4 raspunsuri.

La alte categorii precum persoanele din mediul rural doar 8 ar prefera această

categorie iar 11 ar prefera in primul rand persoanele din mediul urban.

Se observa ca majoritatea respondenţilor au evitat categoriile de persoane din

categoria grupurilor vulnerabile si anume persoanele cu dizabilitaţi, persoane care au

fost eliberate din detenţie si persoanele de etnie romă.

Page 35 of 62




Preferinţele la angajare in cazul femeilor au fost scazute deoarece 29 dintre

respondenţi ar prefera in ultimul rand aceasta categorie la angajare, in timp ce 4 nu

ar prefera deloc aceasta categorie.

Din categoria persoanelor cu dizabilitaţi 12 le-ar prefera in ultimul rand iar 8 in nici un

caz.

Din categoria tinerilor absolventi 20 nu prefera in nici un caz la angajare aceasta

categorie iar 1 persoane nu prefera deloc.

Din categoria persoanelor care au parasit un sistem de detentie 7 persoane nu le

preferă in schimb ce 9 nu le preferă deloc.

Persoanele de etnie romă sunt o problemă la angajare cu 17 raspunsuri in ultimul

rand iar 26 de operatori nu prefera in nici un caz aceasta categorie.

Din categoria persoanelor din mediul rural si urban 5 respectiv 9 operatori nu ar

prefera aceasta categorie in timp ce 4 respectiv 5 operatori nu-i prefera deloc.

Din analiza raspunsurilor date se observa ca majoritatea operatorilor economici sunt

reticienţi la angajarea unor persoane precum cele de etnie roma, cu dizabilitaţi sau

cele private de libertate deoarece considera ca nu sunt eficienti si ca integrarea loc in

randul echipei este greoaie si aceste persoane pot provoca nedorit efectul de

respingere al celorlalţi colegi.

Page 36 of 62




3.1.3 Interpretarea chestionarelor adresate personele fizice/someri Intrebarea 1. Toate chestionarele au fost aplicate in judetul Dambovita. Intrebarea 2 Mediul de provenienta ?

Majoritatea respondenţilor persoane fizice care au raspuns chestionarelor noastre au

fost din mediul urban cu 260 de raspunsuri iar 116 persoane din mediul rural.

Page 37 of 62




Intrebarea 3 Sexul ?

Respondenti persoane fizice au fost constituiti din 218 persoane de sex masculuin si

156 persoane de sex feminin, asa cum este indicat in graficul de mai sus.

Participarea mai redusa a femeilor se datoreza faptului ca aceastea sunt legate de o

permanenta activitate in gospodarie.

Page 38 of 62




Intrebarea 4. Varsta ?

Se observa participarea majoritara a persoanelor intre 25-35 ani si in proporţii mai

mici, din celelalte categorii de varsta. Exista probabil o zona vulnerabilă in cadrul

acestei categorii de varsta.

Page 39 of 62




Intrebarea 5. Pregatirea de baza

In ceea ce priveste pregatirea de baza a respondenţilor persoane fizice, observăm ca

majoritatea acestora au atins un nivel mediu de studii cu 233 de raspunsuri in

schimb ce doar 143 din respondenţi au atins un nivel superiror de studii.

Page 40 of 62




Intrebarea 6. Care este ultimul nivel de studii absolvite ?

Din raspunsurile obţinute, se poate observa ponderea majoritara a celor cu studii

medii si faptul ca aproape 79 din respondenti au bacalaureatul, in timp ce 13 au

absolvit doar invatamantul primar, 19 doar invatamantul gimnazial iar 64 au absolvit

invatamantul profesional (scoala de arte si meserii).

In ceea ce priveste invaţamantul universitar 143 din respondeti au absolvit o facultate

in timp ce 37 au absolvit invaţamantul postliceal iar 21 invatamant postuniversitar

master respectiv doctorat.

In raport cu acest nivel de studii, abordarea cursurilor trebuie sa fie limitativa la

nivelul comprehensiv al persoanelor din grupul ţinta.

Page 41 of 62




Intrebarea 7. Situaţia actuala pe piata fortei de muncă ?

Referitor la situatia actuală pe piata forţei de muncă a celor 376 de respondenţi

persoane fizice doar 73 de persoane sunt angajate in comparaţie cu persoanele

somere neindemizate reprezentand 219 persoane iar 84 persoane reprezentand

categoria de someri indemnizaţi.

Observam ca raportul dintre persoanele active pe piata muncii si persoanele inactive

este destul de mare, astfel propunem o sesiune de consiliere, calificare si

reconversie profesionala pentru a creşte gradul de ocupare a şomerilor din Judeţul

Damboviţa.

Page 42 of 62




Intrebarea 8. Venitul lunar ?

Tinand cont de nivelul mediu de salarizare la nivelul Uniunii Europene majoritatea

respondenţilor se situează sub limita acestuia unde doar 7 persoane deţin venituri

peste 2500 de lei . Sub nivelul de 2500 de lei venit lunar 15 respondenţi au venituri

între 2000 si 2500 de lei, 21 respondenţi deţin un venit între 1500 si 2000 de lei, 36

de respondenţi cu venit între 1000 si 1500 de lei si 97 de respondenţi cu venit între

800 si 1000 de lei. Caracteristic nivelului de salarizare din România, 193 de

persoane deţin un venit între 500 si 800 de lei iar 7 persoane un venit sub 500 de lei

ceea ce indică ca nivelul de trai al acestora este foarte scazut.

Page 43 of 62




Intrebarea 9. Sunteţi calificat într-o ocupaţie ?

Aşa cum se poate observa 78 % din respondenţi au participat la cursuri de formare

profesională sau au detinut o calificare din şcoala, în schimb ce 22% nu au nici o

calificare.

Cu toate ca 78% deţin o calificare într-o ocupaţie şi comparat cu întrebarea nr. 8

unde doar 73 de persoane sunt angajate considerăm oportuna o sesiune de

consiliere şi reconversie profesională ţinând cont de cererea pieţei forţei de muncă

actuale şi realizarea unor sesiuni de formare pentru domeniile cerute pe piaţă.

Page 44 of 62




Intrebare 10. Doriti să participaţi la sesiuni gratuite de consiliere şi orientare

profesională ?

Interesul de participare la cursuri este foarte mare aproximativ 85 % ceea ce denotă

faptul ca justificările oferite drept raspunsuri par a fi mai degraba conjuncturale decat

elemente reale, în schimb ce 4 % nu doresc sa participe iar 11 % nu sunt hotărâţi.

În cazul în care totuşi respondenţii ar participa la asemenea cursuri de FP, optiunea

pentru cursurile de bază este perfect echilibrată; acest fapt denotă fie lipsa unei

optiuni personale, fie necunoaşterea unor alte variante educaţionale.

Page 45 of 62




Intrebarea 11. Consideraţi că pentru reintegrarea dvs. un curs de recalificare profesională ar fi :

Graficul de mai sus indică, că cel puţin 329 de respondenţi din cei 376 chestionaţi

consideră necesar un curs de calificare pentru integrarea pe piaţa forţei de muncă

din Judeţul Dâmboviţa în timp doar 47 consideră inutil.

Page 46 of 62




Intrebarea 12. Doriţi să participaţi la cursuri de reconversie profesională gratuite în cadrul proiectului ?

În graficul alăturat observăm că peste 90 % respectiv 352 de persoane doresc să

participe la o sesiune de reconversie profesională, în comparaţie cu 25 de persoane

ce nu doresc acest lucru.

Page 47 of 62




Intrebarea 15. Ce cursuri v-ar interesa din lista prezentată? In ceea ce privesc cursurile care prezintă interes pentru respondenţii noştri, am

repartizat aceste cursuri pe două nivele educaţionale, după cum urmează :

- Cursurile pentru persoanele cu studii medii

Din categoria cursurilor ce necesită un nivel mediu de educaţie, respondenţii noştrii

au stabilit cele mai utile cursurile precum frizerie/coafură cu 37 de răspunsrui, agent

de ordine/pază cu 36 de răspunsuri, bucatar cu 32 de raspunsuri, ingrijire bătrâni la

domiciliu cu 31 de răspunsuri. Din categoria cursurilor mai putin utile identificăm

cursul de babysitter cu 27 de răspunsuri, cursul de ospătar cu 19 răspunsuri, cursul

de ingrijitor copii cu 18 răspunsuri respectiv lucrător social, operator PC, croitor, zidar

şi finisor in constructii ce fiecare cu câte 18-19 răspunsuri în timp ce mecanic auto,

zugrav, instalator, lucrător în cultura platelor agent imobiliar doar cu 4-5 răspunsuri.

Page 48 of 62




- Cursuri pentru persoanele cu studii superioare :

Din categoria cursurilor cu studii superioare respondenţii au identificat utile cursuri

precum manager de proiect cu 49 de răspunsuri, inspector resurse umane cu 39 de

răspunsuri, manager în economia socială cu 37 de răspunsuri, competenţe

informatice nivel avansat cu 34 de răspunsuri. Din categoria a doua de utilitate cu

răspunsuri mai puţin întâlnim antreprenor în economia socială cu 23 de răspunsuri,

asistent social cu 26 de răspunsuri, leadership în administraţia publică cu 26 de

răspunsuri, inspector SSM cu 29 de răspunsuri, atestat limba engleză cu 27 de

răspunsuri, cursul de competenţe antreprenoriale cu 21 de răspunsuri. Cele mai

putin interesate cursuri pe care respondenţii le-au menţionat mai puţin regăsim cursul

de comunicare cu 15 răspunsuri, cursul de competente sociale şi civile, cursul de

achizitor cu 19 răspunsuri, expert întocmire analiză cost-beneficiu cu 16 răspunsuri.

Page 49 of 62




3.3 CONCLUZII GENERALE Faptul că analiza este sprijinită de un studiu de piaţă realizat în cadrul unui judeţ ca

şi unitate administrativ-teritorială trebuie să fie considerată o dovadă suficientă a

validităţii sale.

Acest studiu vizează pregatirea evidentierea nevoii de reconversie profesională şi

antreprenorială a persoanelor din mediul rural şi urban, în sensul oferirii cunoştintelor

necesare pentru a putea să-şi dezvolte cu succes propria afacere şi pentru a sprijini

ocuparea în muncă şi pentru alte domenii prin recalificare.

Având în vedere toate aceste aspecte, se justifică demersul organizării de cursuri în

domeniile vizate, domenii ce vor putea avea un impact în zona rurală şi urbană din

Judeţul Dâmboviţa.

Pe parcursul desfăşurării cursurilor din cadrul proiectulului, se va urmări colectarea

continuă a părerilor şi sugestiilor beneficiarilor, cu scopul îmbunătăţirii continue a

ofertei de formare din cadrul proiectului, cât şi a dezvoltărilor ulterioare.

Una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă angajatorii care fac recrutări

masive este gestionarea proceselor de recrutare şi selecţie de personal.

Dificultatea este cu atât mai accentuată cu cât procedurile legate de restructurarea

posturilor în organizaţii/firme atrag după sine cheltuieli colaterale şi întârzieri, motiv

pentru care este necesară o triere a oamenilor în funcţie de competenţe, iar dacă

până acum angajatorii erau mai indulgenţi, în prezent sunt foarte atenţi la oameni,

pentru că orice greşeală “se vede” în eficienţa organizaţiei/firmei.

Pentru fiecare poziţie pentru care un candidat aplică există un set specific de calităţi

şi aptitidini caracteristice poziţiei respective, pe care candidatul ideal trebuie să le

îndeplinească pentru a obţine acel job.

Însă, în general există un set standard de calităţi pe care angajatorii le doresc de la

candidatul ideal.

Page 50 of 62




Cum fac angajatorii români recrutările?

Indiferent de poziţia din organigrama la care ne referim, atât pentru poziţiile de

entrylevel şi specialist, cât şi pentru cele de line şi top management, angajatorii

români nu obişnuiau să apeleze la firme specializate de recrutare sau de executie

search. Aceste practici - folosite de companiile multinaţionale - fiind implementate

abia în ultima perioadă, când companiile româneşti au lăsat deoparte conceptul de

autosuficienţă "noi le facem pe toate".

Această concepţie a început să se schimbe odată cu atragerea unor directori de

resurse umane din companiile multinaţionale şi cu dezvoltarea unor reţele

profesionale, o deschidere tot mai mare către alte tipuri de servicii, cum sunt

evaluarea de personal şi externalizarea unei părţi din personal pentru perioade

determinate.

Totuşi, înca în firmele româneşti procesele nu sunt foarte bine definite, nu există în

toate cazurile o evaluare şi o analiză de personal bine conturate, planuri de

succesiune sau programe de talent management.

De regulă, companiile româneşti vor să-şi acopere o nevoie pe termen scurt şi mediu

fără însă a se concentra foarte mult pe realizarea unor predicţii pe termen lung.

interviurilor de angajare, aceste aspecte pot fi reduse la următoarele trăsături:

Comunicare: măsura în care un candidat este capabil să comunice clar şi

concis, atât în scris cât şi verbal, sau nonverbal, capacitatea de ascultare

activă şi comunicare asertivă.

Leadership: capacitatea de asumare a responsabilităţilor de a atinge

obiectivele impuse şi de a lua iniţiativă fară a fi nevoie de intervenţie externă.

Orientare spre rezolvarea problemelor: capacitatea generală de a rezolva

probleme prin analiza eficienta a situaţiei iniţiale şi selectarea mijloacelor cu

eficienţă maximă pentru rezolvarea sarcinilor.

Încredere: în ce masură candidaţii se cunosc suficient de bine, punctele tari şi

de asemenea punctele slabe.

Flexibilitate: capacitatea de adaptare la situaţie şi deschiderea către idei noi.

Energetic/ă: capacitatea de a investi munca, timp şi efort pentru a-si atinge

obiectivele.

Page 51 of 62




Lucrul in echipă: orientarea spre munca în echipă / individuală.

Deşi oferta de formare se face tot mai vizibilă, nu este şi la fel de accesibilă, foarte

puţini fiind aceia care au beneficiat sau beneficiază de o pregătire în domeniu,

dovadă fiind şi interesul declarat al celor investigaţi în cadrul cercetării noastre de a

participa la astfel de cursuri.

Din interpretarea chestionarelor completate de catre persoanele fizice a reiesit ca

peste 90 % dintre acestia vor sa urmeze programe de formare profesionala.

Referitor la preferintele respondentilor cu privire la cursurile de formare profesionala

pe care ar dori sa le urmeze din analiza chestionarelor a reiesit ca domeniile in care

nevoia de angajare este una ridicata, sunt:

DOMENIUL ASISTENTA SOCIALĂ;

DOMENIUL CONSTRUCTII CIVILE ŞI INDUSTRIALE;

DOMENIUL INDUSTRIEI UŞOARE;

DOMENIUL ECONOMIE SOCIALĂ, ca şi alternativă privind dezvoltarea

capacitaţii antreprenoriale personale;

DOMENIUL I.T;

DOMENIUL AGRICOL;

DOMENIUL INDUSTRIEI ALIMENTARE.

Page 52 of 62




ANEXE

Page 53 of 62




Page 54 of 62




Page 55 of 62




CHESTIONAR

PENTRU ANALIZA TENDINŢELOR PE PIAŢA MUNCII

PERSOANE JURIDICE/OPERATORI ECONOMICI

Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a răspunde la prezentul chestionar, care este destinat a servi pentru analiza tendinţelor pe piaţa muncii din Judetul Dambovita. Informaţiile solicitate sunt necesare în vederea elaborării unui studiu privind corelarea cererii de pe piaţa

muncii cu necesarul de formare profesională.

Răspunsurile dvs. sunt strict confidenţiale şi vor fi folosite doar în scopul unor prelucrări statistice.

1. Judeţul __________________________________________________

2. Mediul de provenienta al societatii ?

Rural

Urban

3. Estimaţi că veţi avea nevoie de personal nou în următoarele:

DA NU NU STIU

6 luni

12 luni

18 luni

24 luni

Page 56 of 62




4. Domeniul în care compania desfăşoară efectiv activitate (bifaţi toate domeniile în care

desfăşuraţi activitate, dacă este cazul):

5. Ce poziţii/meserii sunt necesare în compania dvs?

Meseria/ocupaţia solicitată Număr

necesar

Agent agricol

Agent imobiliar

Agent de pază, control acces, ordine şi intervenţie

Lucrător social

Operator introducere validare şi prelucrare date

Croitor

Zidar

Finisor in constructii

Mecanic auto

Electrician

Zugrav

Operator introducere date

Instalator

Lucrător în comerţ

Lucrător în creşterea animalelor

Lucrător în cultura plantelor

Bucatar

Ospatar

Altele(daca este cazul adaugati)

Agricultură

Construcţii

Comerţ

Hoteluri şi restaurante

Telecomunicaţii

Transporturi rutiere

Industria construcţiilor de maşini

Învăţământ

Servicii medicale

Asigurări

Servicii de marketing şi publicitate

Servicii pentru populaţie (frizerie, salon de frumuseţe, etc)

Asistentă socială

Mici intreprinjatori

http://so.cnfpa.ro/so/r/Agent%20agricol.pdf

http://so.cnfpa.ro/so/p/Agent%20imobiliar.pdf

http://so.cnfpa.ro/so/r/Agent%20de%20paza%20control%20acces%20ordine%20si%20interventie.pdf

http://so.cnfpa.ro/so/v/lucrator%20social.PDF

Page 57 of 62




6. Dacă aveţi de ales, ce preferaţi la angajare:

În primul rând În ultimul rând În nici un caz

Bărbaţi

Femei

Persoane cu dizabilitati

Tineri absolvenţi de peste 18 ani (persoane fără experienţă profesională)

Persoane eliberate din detenţie

Persoane de etnie roma

Persoane din mediul rural

Persoane din mediul urban

Persoana cea mai competentă, indiferent din ce categorie face parte

Vă mulţumim pentru completarea chestionarului !

Page 58 of 62




CHESTIONAR

PENTRU ANALIZA TENDINŢELOR PE PIAŢA MUNCII

PERSOANE FIZICE/SOMERI

Vă rugăm să aveţi amabilitatea de a răspunde la prezentul chestionar, care este destinat a servi pentru analiza tendinţelor pe piaţa muncii din Judetul Dambovita. Datele oferite de răspunsurile dv. beneficiază de regimul confidenţialităţii şi vor fi folosite în exclusivitate pentru formarea gratuită a şomerilor din Judetul Dambovita, în cele mai cerute meserii/calificări, inclusiv pentru a veni în întâmpinarea nevoilor dv. de muncitori calificaţi, dacă este cazul.

Informaţiile solicitate sunt necesare în vederea elaborării unui studiu privind corelarea cererii de pe piaţa

muncii cu necesarul de formare profesională.

Răspunsurile dvs. sunt strict confidenţiale şi vor fi folosite doar în scopul unor prelucrări statistice.

1. Judetul: ___________________________

2. Mediul de provenienţă

RURAL

URBAN

3. Sexul:

Feminin

Masculin

4. Varsta :

Intre 18-25 ani

Intre 25-35 ani

Intre 35-45 ani

Peste 45 de ani

Page 59 of 62




5. Pregatirea de bază :

Studii medii

Studii superioare

6. Care este ultimul nivel de studii absolvite ?

Învăţământ primar

Invăţământ gimnazial

Invăţământ profesional/arte si meserii

Invăţământ liceal

Invăţământ postliceal

Invăţământ universitar

Inăţământ postuniversitar

7. Situaţia actuală pe piaţa muncii ?

Şomer neindemnizat

Şomer indemnizat

Angajat/ă

8. Venitul lunar :

Sub 500 de lei

Intre 500-800 lei

Intre 800-1000 lei

Intre 1000-1500 lei

Intre 1500-2000 lei

Intre 2000-2500 lei

Peste 2500 de lei

Page 60 of 62




9. Sunteţi calificat într-o ocupaţie ?

DA

NU

10. Doriti să participaţi la sesiuni gratuite de consiliere şi orientare profesională ?

DA

NU

11. Consideraţi că pentru reintegrarea dvs. un curs de recalificare profesională ar fi :

NECESAR

INUTIL

12. Doriţi să participaţi la cursuri de reconversie profesională gratuite în cadrul

proiectului ?

DA

NU

13. Ce cursuri v-ar interesa din lista prezentată?

(întrebarea poate avea răspunsuri multiple)

Ocupaţii care necesită studii medii Ocupaţii care necesită

medii/superioare

Agent agricol Manager de proiect

Agent imobiliar Antreprenor in economia socială

Agent de pază, control acces, ordine şi intervenţie Asistent social

Lucrător social Manager în economia socială

Operator introducere validare şi prelucrare date Competente antreprenoriale

Croitor Leadership in administratia publica locala

Zidar Inspector resurse umane

Finisor in constructii Inspector SSM

Mecanic auto Comunicare

Electrician Atestat limba engleza

Zugrav Achizitor

Instalator Expert intocmire analiza cost-beneficiu

Lucrător în comerţ Competente informatice-nivel avansat

Lucrător în creşterea animalelor Competente sociale si civile Lucrător în cultura plantelor Babysitter Ingrijire batrani la domiciliu Ingrijitor copii Bucatar Ospatar Frizerie/coafura

Vă mulţumim pentru completarea chestionarului !

http://so.cnfpa.ro/so/r/Agent%20agricol.pdf

http://so.cnfpa.ro/so/p/Agent%20imobiliar.pdf

http://so.cnfpa.ro/so/r/Agent%20de%20paza%20control%20acces%20ordine%20si%20interventie.pdf

http://so.cnfpa.ro/so/v/lucrator%20social.PDF

Page 61 of 62




Bibliografie

Studii şi rapoarte de cercetare Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată, 2010

Documente ale instituţiilor relevante ANOFM, Sinteză privind stadiul realizării Programului de ocupare a forţei de muncă al

ANOFM, la finele trimestrul III 2010

ANOFM, Situaţia realizării programului de ocupare a forţei de muncă al ANOFM, la data

de 30 septembrie 2010, pe tipuri de măsuri

Centrul Naţional de Pregătire în Statistică, Analiza dezvoltării resurselor umane în

regiunea de dezvoltare Sud-Est în perioada 2007-2009, 2010

Institutul Naţional de Statistică, Anuarul statistic al României, 2013

Institutul Naţional de Statistică, Buletin statistic lunar judeţean, judeţul: Dambovita.

Institutul Naţional de Statistică, Implementarea politicilor privind piaţa muncii, date

Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Clasificarea Ocupaţiilor din România

Alte surse web consultate :

http://www.dambovita.insse.ro

http://www.ajofmdambovita.ro

http://www.cameradecomertdambovita.ro

http://www.cjdb.ro

http://www.ccidb.ro/despre-noi/camera-de-comert-dambovita-trecut-si-prezent

http://www.dambovita.anofm.ro/

www.dambovita.insse.ro/

http://www.infomass.ro/resurse/calculator-eroare-esantion/

http://www.camera/

http://www.cjdb.ro/

http://www.ccidb.ro/despre-noi/camera-de-comert-dambovita-trecut-si-prezent

http://www.dambovita.anofm.ro/

http://www.dambovita.insse.ro/

http://www.infomass.ro/resurse/calculator-eroare-esantion/

Page 62 of 62




TITLUL PROGRAMULUI :

AXA PRIORITARĂ 5 ``PROMOVAREA MĂSURILOR ACTIVE DE

OCUPARE``

DMI 5.1 ``DEZVOLTAREA ŞI IMPLEMENTAREA MĂSURILOR ACTIVE

DE OCUPARE``

TITLUL PROIECTULUI :

`` CONSILIERE, FORMARE, OCUPARE ``

Contract POSDRU/129/5.1/G/130242

EDITORUL MATERIALULUI:

ASOCIATIA ATES TARGOVIŞTE

DATA PUBLICĂRII :

10 iunie 2014

„Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a

Uniunii Europene sau a Guvernului României”

Date post:	03-Sep-2018
Category:	Documents
Upload:	lyhanh
View:	225 times
Download:	0 times

STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND OPORTUNITĂŢILE DE dambovita.pdf · IMM – Întreprinderi Mici şi...

Documents