1

Anexa nr.1 la HCL nr. 208/8.10.2009

STUDIU DE FEZABILITATE

Structura documentatiei elaborate a fost intocmita conform Ordinului nr. 28 din 09.01.2008 emis de

Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Lucrarilor Publice

2

BORDEROU

LISTA DE SEMNATURI BORDEROU MEMORIU TEHNIC CAPITOLUL A: PIESE SCRISE CAP. 1. DATE GENERALE 1.1. DENUMIREA OBIECTULUI DE INVESTITII 1.2. AMPLASAMENT 1.3. TITULARUL INVESTITIEI 1.4. BENEFICIARUL INVESTITIEI 1.5. ELABORATOR CAP. 2. INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL

2.1. SITUATIA ACTUALA SI INFORMATII DESPR E ENTITATEA RESPONSABILA CU IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

2.1.1. EVOLUTIE 2.1.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL 2.1.3. RELATII IN TERITORIU 2.1.4. ACTIVITATI ECONOMICE 2.1.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE 2.2. DESCRIEREA INVESTITIEI

2.2.1. Tema, cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii 2.2.2. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica 2.2.3. Date tehnice ale investitiei

2.2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei;

CAP. 3. COSTURI ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI DEVIZ GENERAL, DEVIZE PE OBIECTE CAP. 4. ANALIZA FINANCIARA Identificarea investitiei si definirea obiectivelor Analiza optiunilor Analiza financiara, ipoteze in evaluarea alternativelor Analiza economica, raport cost – beneficiu Analiza de senzitivitate Analiza de risc - tehnice, financiare, institutionale, legale CAP. 5. SURSE DE FINANTARE A INVESTITIEI CAP. 6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA OCUPATA CAP. 7. PRINCIPALII INDICATORI TE HNICO-ECONOMICI Indicatori calitativi si cantitativi CAP. 8. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU CAPITOLUL B: PIESE DESENATE

3

MEMORIU TEHNIC CAPITOLUL A: PIESE SCRISE

Capitolul 1. Date generale 1.1. Denumirea obiectivului de investiŃii : EXTINDERE PARC CLOSCA, REAMENAJARE PARC SI B-DUL CLOSCA DIN MUNICIPIUL SATU MARE , JUD. SATU MARE 1.2. Amplasament: - tara: Romania - regiunea: Nord -Vest Romania - judetul: Satu Mare - localitatea: Satu Mare,

Terenurile sunt amplasate in municipiul Satu Mare, jud. Satu Mare. 1.3. Titularul investitiei: Consiliul local al municipiului Satu Mare

1.4. Beneficiarul investitiei: Consiliul local al municipiului Satu Mare

1.5. Elaborator: S.C. GARDEN DESIGN S.R.L., Loc. Martinesti, 447214 str. Tractoristilor nr. 11, Jud. Satu Mare, CUI RO 14656782, CAEN 8130

Capitolul 2. Informatii generale privind proiectul

2.1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului

2.1.1. EVOLUTIE Municipiul Satu Mare este situat in partea extrem-nord-vestica a Romaniei, pe raul Somes, in judetul Satu Mare, este resedinta de judet.

Vecinatati: la 13 km granita cu Ungaria la nord-vest, si la 27 km granita cu Ucraina la nord si nord-est; judetul Maramures la est, judetul Bihor la sud-vest si judetul Salaj la sud. Coordonatele exacte sunt: paralela

47o47'30"meridianul 22o52'30" , altitudinea 126 m. LocalităŃi invecinate sunt comunele Odoreu, Botiz, Păuleşti, Doba, Vetiş, DorolŃ, Lazuri şi oraşul Ardud.

4

Evolutia spatiala a localitatilor Repere istorice • Descoperirile arheologice din Tara Oasului, Ardud, Mediesu Aurit au dovedit

existenta comunitatilor umane in acest spatiu inca din epoca pietrei si a bronzului.

• Anul 900 este anul primei atestari documentare a cetatii de pamant Castrum Zotmar, locuita de dacii liberi.

• Villa Zotmar este important centru mestesugaresc in Renastere. • In 1543 Cetatea Zotmar a intrat in proprietatea familiei Bathory, care a inceput

ample lucrari de fortificatii dupa devierea, in prealabil, a albiei Somesului, astfel incat, la final, constructia era asezata pe o insula, legata de principalele drumuri prin trei poduri.

• In 1562 armatele otomane au atacat cetatea, acesta urmand, la putina vreme, sa fie asediata de habsburgi; cetatea a fost reconstituita ulterior;

• Intre 1712 – 1715, orasele Satu Mare si Mintiu, despartite de raul Somes, s-au unit, astfel Satu Mare devine oras liber regal.

2.1.2. ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL LocalităŃi invecinate sunt comunele Odoreu, Botiz, Păuleşti, Doba, Vetiş, DorolŃ, Lazuri şi oraşul Ardud. Campia Somesului pe care se afla municipiul Satu Mare este o campie aluviala recenta in care raul cu acelasi nume a depus masiv, procesul de aluvionare fiind stimulat de miscarile neotectonice de afundare a vechiului Bazin Pannonic. Campia pe care este situat teritoriul municipiului este o campie de divagare pe suprafata careia vechiul Somes, ca rau principal, si-a despletit albiile, raspandindu-si aluviunile, urmele albiilor fiind evidente. Acumularea recenta impusa de divagarea albiilor a creat o campie neteda, relativ monotona, in care doar albiile parasite imprima o oarecare variatie; altitudinile absolute se incadreaza intre 120 - 125 m, in vecinatatea albiei Somesului, grindurile laterale ale acestuia ajung la 122 - 123m, in timp ce in extremitatea nordica si vestica, altitudinile coboara sub 118 m.

5

2.1.3. RELATII IN TERITORIU Municipiul Satu Mare este situat in partea extrem-nord-vestica a Romaniei, pe raul Somes, in judetul Satu Mare, este resedinta de judet. Vecinatati: la 13 km granita cu Ungaria la nord-vest, si la 27 km granita cu Ucraina la nord si nord-est; judetul Maramures la est, judetul Bihor la sud-vest si judetul Salaj la sud.

Municipiul Satu Mare apartine in totalitate unitatii de relief a Campiei Somesului. Singura apă curgătoare importantă de pe teritoriul municipiului este râul Someş care împarte oraşul în două. Campia Somesului este o campie aluviala recenta in care raul cu acelasi nume a depus masiv, procesul de aluvionare fiind stimulat de miscarile neotectonice de afundare a vechiului Bazin Pannonic. Raul Somes are o panta relativ mica, cu un curs linistit, cu debite fluctuante. 2.1.4. ACTIVITATI ECONOMICE Profilul economic al municipiului este predominant de comert, industrie si servicii.

6

2.1.5. POPULATIA. ELEMENTE DEMOGRAFICE SI SOCIALE Numarul de locuitori este 115 142 / municipiu. Structura pe naŃionalităŃi este:

• români (66.638) • maghiari (45.287) • germani (1.110) + şvabi (487) • Ńigani (1.115) • ucrainieni (271) • evrei (30) • italieni (25), chinezi (14), sârbi (13), ruşi (12), slovaci (12), secui (11), saşi (10),

turci (10), ruteni (8) • alŃii (89).

Din punct de vedere al religiei, populaŃia este împăr Ńită în

• ortodocşi (55.956) • reformaŃi (22.475) • romano - catolici (22.790) • greco - catolici (9.688) • penticostali (1.619), martorii lui Iehova (954), baptişti (590), adventişti de

ziua a 7-a (342), musulmani (40), mozaici (38) • fără religie declarată (127), atei (106), alŃii (417).

7

2.2. DESCRIEREA INVESTITIEI 2.2.1. Tema, cu fundamentarea necesitatii si oportunitatii Beneficiarul Studiului de fezabilitate Consiliul Local al Municipiului Satu Mare şi-a propus promovarea unei investiŃii care să asigure extinderea Parcului Closca, reabilitarea Parcului si a Bulevardului Closca din municipiul Satu Mare, intr-un spatiu verde placut, prin indeplinirea functiei sociale, educative, sanitare si recreativ-estetice. Suprafata scuarului din fata Bisericii pana in anul 2006 a fost o parcare, dar prin Hotararea Consiliului Local nr. 172 din 31.08.2006 este destinat spatiu pentru zona verde. Prin amenajarea acestui spatiu verde se doreste extinderea Parcului Closca. In fata Bisericii se amenajeaza un scuar, in care se amplaseaza un amfiteatru din trei trepte – din piatra naturala - in fata unei cruci existente, unde va fi amplasat pe viitor copia dupa statuia lui Brancusi „Rugaciune” aflat la Muzeul National de Arta. De aici urmeaza o alee din piatra naturala, cu banci fara spatar, care pe o parte este imprejmuita de gard viu, si care leaga amfiteatrul de Monumentul Martirilor. In jurul Monumentul Martirilor se va am plasa un joc de apa cu paraias recirculat. Acest Monument va fi imprejmuit cu rondou de flori anuale. Totodata se va amplasa in acest semicerc banci cu spatar, in spatele carora se vor planta conifere. Cele doua monumente vor fi unite de pajiste (gazon) si flori perene. Pornind din mijlocul zonei gazonului, in forma serpuita se va planta specia Prunus cerasifera Pisardii, arbore decorativ prin frunzisul rosiatic tot timp ul anului. Gazonul va fi dotat cu instalatie de irigatie automata, iar zona va fi iluminata cu panou fotovoltaic. La reamenajarea Parcului Closca s-a tinut cont de architectura existenta a parcului, stilul fiind cel geometric-architectonic. S-a prevazut in primul rand completarea speciilor lipsite, arbori din specia Tilia cordata, Betula pendula, arbusti Tamarix tetrandra, conifere Thuja Brabant, cat si la speciile de gard viu Ligustrum, de marime joasa. In cursul proiectarii spatiului verde s-a utilizat folosirea a noi specii dendro-floricole, ca Taxus baccata Pyramidalis, Picea pungens Hoopsi, etc, cat si la decorarea zonei verzi cu ierburi decorative, ca Cortaderia selloana. S-a prevazut defrisarea selectiva a unor specii imbatrinite, si completarea acestora din aceeasi specii, ex. Thuja sp.. Lucrarea de nivelare si gazonare se realizeaza pe toata suprafata Parcului Closca.

8

Datorita starii degradate ale mobilierului urban - bancilor existente, sau lipsa lor, s-a proiectat inlocuirea acestora cu banci cu spatar si s-a prevazut si amplasarea cosurilor de gunoi zincate termic. Iluminarea spatiului verde se va realiza cu surse alternative – iluminat cu panou fotovoltaic. Parcul Closca va fi dotat cu WC ecologic tip container - grup sanitar. Parcul Closca s-a dotat si cu containere pentru colectarea selectiva a hartiei, sticlei si a materialului plastic. Aleile sunt alei ecologice, materialul fiind piatra naturala in Scuarul din fata Bisericii, piatra de rau, criblura in Parcul Closca. La imprejmuirea Parcului Closca s-a tinut cont de folosirea materialului natural specia Ligustrum sp., specie care se preteaza pentru gard viu, rezistent la praf si noxe. In amenajarea Bulevardului Closca s-a prevazut defrisarea selectiva a unor specii existente, imbatrinite, degarnisite, si inlocuirea acestor arbori cu specia Robinia pseudacacia Umbraculifera, specia care prezinta o rezistenta maxima fata de circulatia intensa a bulevardului. S-a prevazut curatarea, igienizarea terenului, care in prezent prezinta si denivelari, urmand lucrarea de nivelarea si gazonarea terenului pana la sfarsitul Bulevardului, pe ambele parti. In decursul timpului spatiile verzi au avut o destinatie cu totul deosebita fata de functiile pe care le au azi. In dezvoltarea localitatilor urbane, cat si rurale spatiile verzi – parcurile, scuarurile, plantatiile de aliniament, etc. - publice indeplinesc concomitent functii culturale, educative, sanitare si stiintifice, in concordanta cu standardele Uniunii Europene. Prin prezentul studiu se propune promovarea unei investiŃii care să asigure extinderea si reamenajarea zonelor verzi Bulevardul Clsoca si Parcul Closca, intr-un habitat placut, pe o suprafata totala de 30.200 mp / proiect cu functionalitatea de recreere, aspect placut pentru comunitate, incadrarea in habitatul existent si protejarea mediului inconjurator.

Terenurile pe care sunt situate zonele verzi, care urmeaza a fi reamenajate sunt în proprietatea Statului Român (Primăria Municipiului Satu Mare, conform documentelor atasate prezentei lucrari)

9

2.2.2. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica investitiei

2. a. Studiu de prefezabilitate nu s-a realizat.

2. b. Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse - scenarii propuse Ca primul principiu de amenajare s-a propus stilul geometric cu simetria si organizarea architecturala a spatiilor verzi – ca componenta de baza, utilizarea formelor tunse a speciilor. Coniferul Thuja sp. este plantat in aliniament, in linie, dand astfel ritmul spatiului verde. Sunt preferati arbustii decorativi: Forsythia x intermedia, Berberis thumbergii, Cornus alba, Hippophae rhamnoides, etc; Al doilea principiu de amenajare a fost in stilul mixt, care reuneste stilul regulat si cel peisager. Se manifesta prin rezolvarea unor zone din spatiul verde in stil geometric si stil natural, cu treceri armonioase intre ele, ex. grupari de conifere: Juniperus sp., Thuja occ. Golden Globe, sau cu grupari de arbusti decorativi prin frunze si flori: Forsythia intermedia, Berberis thunbergii, etc – toate acestea decorand prin frunze, flori si fructe in functie de anotimpurile anului; - scenariul recomandat de catre elaborator

Functionalitatea elementelor constitutive ale spatiului verde: vegetatia (arbori si arbusti ornamentali, conifere, plante perene),luciul de apa, caile de circulatie (alei, drumuri), dotarile utilitare (cos de gunoi, banci ornamentale, containere selective, WC ecologic, instalatie de irigatie, iluminat cu surse alternative – panou fotovoltaic) si decorative se manifesta atat in concordanta cu functionalitatea initiala, cat si cu functionalitatea fiecarui grup de elemente in parte: constructie, vegetatia, arborii, arbustii, gazonul, plante perene, etc;

Se recomanda folosirea stilului mixt peisager - avantajele scenariului recomandat Jocul culoriilor la arbustii decorativi, care incepand din primavara pana in toamna tarziu asigura o prospetime a naturii; formele coniferelor - globulos, tarator, inalt, spiral, piramidal, – care asigura si iarna o pata de culoare; continuitatea in fiecare an al plantelor perene: Lavandula augustifolia, Rosa cu trunchi, etc.

Dinamica realizata prin combinarea speciilor, a taliilor, a formelor de coroana, a contrastelor cromatice oferite de frunzis, flori sau fructe confera originalitate

10

spatiului verde reamenajat.

Scopul fundamental este crearea de spatii organizate ale ambiantei fizice naturale, care sa permita o integrare armonioasa a activitatilor umane.

Principiile generale de compozitie aplicate au ca scop final suprapunerea esteticului amenajarii peisagistice peste utilitatea sa, precum si mentinerea interdependentei intre spatiul verde, cadrul natural si cel construit si organismul uman. Rezistenta fata de noxe este un alt avantaj. S-a tinut cont de gradul de rezistenta a speciilor ornamentale fata de principalele categorii de noxe (praf, fum, etc).

In decursul timpului spatiile verzi au avut o destinatie cu totul deosebita fata de functiile pe care le au azi. In dezvoltarea localitatilor urbane, cat si rurale spatiile verzi – parcurile, scuarurile, plantatiile de aliniament, etc. - publice indeplinesc concomitent functii culturale, educative, sanitare si stiintifice si de recreere.

- suprafata: 30.200 mp/proiect; − continut: teren intravilan in Municipiul Satu Mare, invecinate cu drumurile

principale, blocuri de locuinte, scoli, institutii;

Aspecte relevante pentru flora: sunt prezente speciile dendro-floricole autohtone, specifice florei judetului Satu Mare.

11

2. c. Descrierea constructiva, functionala si tehnologica Componenete, cantitati si specificatii, Municipiul Satu Mare

(1 – scuar in fata Bisericii; 2 – parc Closca; 3 – Bulevardul Closca) Nr. crt

Denumire Cantitatile Specificatii

I. Scuar in fata Bisericii 1 Gazonare teren in fata

Gazonare teren lateral 650 545

Mp mp

2 Plante dendro-floricole si auxiliare − arbori ornamentali; − specii pentru gard viu, Thuja: − plante perene si stancarie: − plante anuale - flori; − delimitator gazon;

9 68 710 3960 90

Buc buc buc buc ml

3 Alee ecologica – piatra naturala; Gradene amfiteatru – piatra naturala; Balast compactat Piatra naturala pentru perimetru gropi arbori Aport material pamantos Traseu scurgere apa – piatra naturala; Pietris de rau pentru fundatie gradene; Puncte de apa si statie de repompare apa;

442 16 3

6.6 431 5.3 22 1

Mp mc mc mc mc mc mc set

4 Dotari:

− banca cu spatar; − banca fara spatar; − cos de gunoi zincat termic; − iluminat cu panou fotovoltaic; − instalatie de irigatie;

11 7 8 3 1

buc buc buc buc set

II. Parc Closca 1 Plante dendro-floricole si auxiliare

− arbori ornamentali; − arbusti decorativi; − conifere; − specii pentru gard viu; − trandafiri; − plante perene: − plante anuale;

15 47 113 3582

3 741 1260

buc buc buc buc buc buc buc

2 Gazonare teren Curatare - igienizare teren

18561 18561

mp mp

3 Alee ecologica criblura Bordura la alee

1525 780

mp ml

4 Dotari: − banca cu spatar; − cos de gunoi zincat termic; − WC ecologic tip container; − iluminat cu panou fotovoltaic; − container pentru colectat deseu;

27 18 1 7 3

buc buc buc buc buc

III. Bulevardul Closca − defrisare arbori sub 7 metri

− plantat arbori − curatat, igienizat teren − gazonat teren

225 300 8537 8537

Buc buc mp mp

12

2.2.3. Date tehnice ale investitiei: a. zona si amplasamentul;

Regiunea Nord -Vest Romania, judetul Satu Mare, localitatea Municipiul Satu Mare. b. Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;

Suprafetele spatiilor verzi care vor fi reamenajate sunt pe domeniul public, pe o suprafata totala de 30200 mp / proiect / municipiu.

c. situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din intravilan/extravilan;

Sunt terenuri intravilane. 30200 mp / proiect / municipiu. d. studii de teren: Terenurile care vor fi reamenajate sunt terenuri plane, cu vegetatie

imbatrinita, degarnisita, vegetatie care necesita defrisare selectiva, cat si reinnoire. Este necesar demolarea cladirii WC-lui existent si nefunctionabil din Parcul

Closca. Acesta se va realiza de catre Primaria Municipiului Satu Mare. Terenul prezinta denivelari semnificative.

− studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinta national; Nu este cazul

- studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor coplexe cu rezultatele determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru fundare si consolidari;

Nu este cazul - alte studii de specialitate necesare, dupa caz;

Nu este cazul.

e. Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei, cu recomandarea variantei optime pentru aprobare;

Nu este cazul

f. Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum; − necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii; − solutii tehnice de asigurare cu utilitati;

g. Concluziile evaluarii impactului asupra mediului;

13

2.2.4. Durata de realizare si etapele principale; graficul de realizare a investitiei;

Durata de realizare: 12 luni

Etapele principale: procedura de achizitie; executarea lucrarii (alei, imprejmuire cu gard viu, plantare, etc.) si receptia calitativa si cantitativa; Asistenta tehnica trebuie acordata pe tot cursul executarii lucrarii de catre firma proiectanta, evitand astfel eventualele neintelegeri sau greseli, pentru o executie cat mai buna. Echipa responsabila cu implementarea proiectului este compusa din 3 persoane: primar, contabil sef; inspector de specialitate din cadrul Primariei. Graficul de realizare a investitiei

14

Capitolul 3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITI EI 1. Valoarea totala:

- 1 496 271.49 RON din care constructii - montaj: 1 446 844.84 RON Esalonarea: Anul I. Valoarea totala = 1 496 271.49 RON

Devizul General si Devizele pe obiecte sunt anexate prezentei lucrari;

Capitolul 4. ANALIZA FINANCIARA Obiectivul analizei financiare este de a calcula performanŃa financiară a proiectului propus pe parcursul perioadei de referinŃă, cu scopul de a stabili cel mai potrivit sistem de finanŃare pentru acesta. Această analiză se referă la susŃinerea financiară şi sustenabilitatea pe termen lung, indicatorii de performanŃă financiară, precum şi justificarea pentru volumul asistenŃei UE necesare. Metoda utilizata in dezvoltarea analizei cost beneficiu financiare este cea a „fluxului net de numerar actualizat„. In aceasta metoda fluxurile non - monetare cum sunt: amortizarea si provizioanele nu au fost luate in consideratie. Ipoteze care au stat la baza analizei cost beneficiu: − Orizontul de analiza folosit a fost de 20 de ani − Valoare investitie 1.496.271 ron − Durata de executie -12 luni − Durata de executie este perioada implementarii – Anul 0 in analiza financiara − Ani de previziune :anul 1.......anul 20 − Evolutia prezumata a tarifelor

Investitia realizata in cazul de fata este o investitie cu un impact semnificativ in societate Primaria Municipiului Satu Mare amenajeaza spatiul verde amplasat in zona Bulevardul Closca din mai multe motive si anume: - in prezent spatiul este inadecvat recreeri populatiei in conditii normale de maxima siguranta - zona Bulevardului Closca poate devenii o zona mai atractiva atit pentru populatie cit si pentru agenti economici (prin amenajarea acestui spatiu verde ar putea deveni al treilea centru al orasului) Tarifele in cazul de fata nu vor fi estimate deoarece aceasta investitie se face in scop recreativ insa in previziuni se estimeaza ca urmare a activitatilor care se vor desfasura in zona respectiva (ex. dezvoltarea din punct de vedere comercial a zonei) se vor obtine venituri in cadrul primariei, rezultate din taxele platite de agentii economici. In prezent zona nefiind amenajata corespunzator un exista nici interesul agentilor economici de a desfasura activitati comerciale. De

15

asemenea se prevad sume alocate din buget pentru intretinerea spatiului verde. Sustinerea financiara a acestei activitatii pentru perioada de previziune se va face in doua moduri astfel: 1.- surse de la bugetul local. In prezentul studiu s-a prevazut ca, cheltuielile de operare sa fie acoperite in proportie de 1.15 din surse de la bugetul local, prin urmare veniturile din surse de la bugetul local vor fi determinate astfel: total cheltuieli de operare anuale *1.15 2.- surse proprii rezultate din desfasurarea de activitati (impozite pe cladiri, taxe de firma etc. (mp) percepute agentilor economici). Se prevede ca nivelul anual pe care Primaria Municipiului Satu Mare il va incasa din impozite si taxe provenite suplimentar din aceasta zona sa fie de cel putin 30.000 ron. Rata anuala de crestere a veniturilor pentru perioada prognozata a fost stabilita la 3% (reprezinta rata media de inflatie in zona euro).

− Evolutia prezumata a costurilor de operare In vederea sustinerii activitatii pentru perioada de prognoza se prevad urmatoarele costuri de operare:

− cheltuieli cu salariile - 1 angajat - salariu mediu estimat 600 lei/luna

− cheltuieli cu sarcinile sociale = 28.3% aplicat la fondul de salarii (cf legislatiei in vigoare la data intocmirii prezentului studiu)

− rata de crestere a salariilor pentru perioada prognozata = 2% conform datelor comunicate de Comisia Nationala de Prognoza

− cheltuieli cu materii prime si materiale (se includ aici materiale de birou, combustibil, obiecte de inventar, materiale nestocate) s-au stabilit la un procent anual de 0.05% aplicat la valoarea investitiei din proiect

− cheltuieli anuale cu utilitatile (energie electrica, apa) - 0.20% aplicat la valoarea investitiei

− cheltuieli cu intretinerea si reparatiile (cheltuieli cu posta si telecomunicatiile, cheltuieli cu intretinerea spatiului verde, cheltuieli cu salubrizarea, alte cheltuieli efectuate de terti) - 0.18% aplicat la valoarea investitiei

− alte cheltuieli operationale (comisioane bancare etc) - 0.08% aplicat la valoarea investitiei

− rata de crestere a preturilor productiei industriale folosita pentru perioada previzionata este de 3% conform Comisiei Natioanale de prognoza

16

Sinteza ipoteze de baza: Orizontul de timp 20 Valoare investitie 1496271 Castig salarial mediu (cf Comisiei Nationale de prognoza-1702 ron 920 Cresterea preturilor productiei industriale (Comisia Nationala de prognoza Rata financiara de actualizare = k 5% Rata de crestere a salariilor (Comisia Nationala de Prognoza) 2% Resurse financiare alocate annual din bugetul local pentru costurile de operare 1,15 Cheltuieli anuale de operare 16.811 Cheltuieli anuale cu salariile din care: 9.225 1,salarii brute - 1 salariat 7.200 2,cheltuieli cu sarcini sociale - 28,13% 2.025 Cheltuieli anuale cu materii prime si materiale = 0,05% din Valoare investitie 748

0,05%

Cheltuieli anuale cu utilitatile=0,20% din valoare investitie 2.993

0,20%

Cheltuieli anuale cu intretinerea si reparatiile= 0,18% din valoare investitie 2.693

0,18%

Alte cheltuieli operationale= 0,077% din valoare investitie 1.152 0,08

% Resurse financiare alocate din bugetul local pentru costurile de operare 19.333

17

Determinare Flux net de numerar anual si cumulat pentru perioada analizata Perioada analizata: Anul implementarii definit Anul 0 Anii 1....20 – ani de previziune Flux de numerar al perioadei (anual) =CF (cash flow) Intrari de numerar : − total resurse financiare pentru implementarea investitiei – alocare financiara

nerambursabila prevazuta in anul 0 - anul implementarii − + − total venituri anuale din care :

− resurse anuale alocate de la bugetul local (anul 1.....anul 20) − venituri anuale din activitati desfasurate (seminarii, conferinte )(an1..20)

Iesiri de numerar: � total costuri anuale de exploatare (anul 1.....anul 20) � + � total cost investitie prevazut in anul 0 - anul implementarii � + � Plati de dobanzi (nu e cazul) � + � Rambursari de credite (nu e cazul) � + � Taxe (nu au fost prevazute)

Flux de numerar al perioadei (CF) = Intrari de numerar – Iesiri de numerar Tabelul privind calculul fluxurilor nete de numerar pentru fiecare perioada si cumularea acestora pe intreg orizontul de prognoza este redat in anexa 1. Din analiza sustenabilitatii financiare redata in anexa 1 se observa ca fluxul net de numerar este pozitiv in fiecare an al perioadei de analiza, prin urmare proiectul este durabil financiar in conditiile interventiei financiare din partea fondurilor structurale.

18

Determinare indicatori financiari VNAF/C si RIRF/C Anexa 2 Calcularea VNAF/C si RIRF/C Determinarea VNAF/C si RIRF/C se face prin metoda actualizarii fluxurilor de numerar (cash flow) pentru perioada analizata tinindu-se seama de valoarea investitiei initiale in anul de implementare . Ipoteze : Rata de actualizare (k) = 5% - rata recomandata Orizontul de analiza (T) =20 ani Determinare Flux de numerar (CF) anual : Intrari anuale de numerar : − - total venituri anuale din care :

- resurse anuale alocate de la bugetul local (anul 1.....anul 20) - venituri anuale din activitati desfasurate (seminarii, conferinte)(an1..20)

− + − - valoare reziduala (s-a folosit metoda de lichidare, respectiv fluxul de numerar

actualizat din anul 21) Iesiri anuale de numerar: − - total cost investitie – anul 0 − + − - total costuri anuale de exploatare (anul 1.....anul 20) Flux de numerar net anual (cash flow) = CF = Total intrari anuale – Total iesiri anuale Formula de calcul VNAF/C:

CF = Flux de numerar net anual K=5% -rata de actualizare T=20-orizontul de timp t =0.1.2.3..........20 perioade anuale VNAF/C = -924.744 lei Formula de calcul RIRF/C: RIRF/C rezulta din ecuatia:

∑

= +=

+++

++

++=

T

0t tk)(1

tCF

Tk)(1

TCF

....2k)(1

2CF

k)(11

CF

0CFVNA

( )0I

T

1t tRIR1

tCF

VNA =−∑

= +=

19

Rata interna de rentabilitate financiara este definita ca fiind rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta financiara a investitiei este zero. I – valoarea totala a investitiei din anul 0 VNA - Valoarea actualizata neta financiara a investitiei In cazul de fata valoarea acestui indicator rezultat din calcul este : RIRF/C= -4.11% pentru aceasta valoare folosita ca si rata de actualizare VANF/C =0 deci daca inlocuim k rata de actualizare recomandata de 5% cu -4.11% rezulta VNAF/C=0 Raportul cost beneficiu Anexa 3 - Calcul Raport cost beneficiu Raportul cost beneficiu = C/B Unde : C=totalul costurilor de exploatare actualizate din perioada analizata (1-20 ani) B=totalul veniturilor din exploatare actualizate din perioada analizata (1-20 ani) Raportul C/B rezultat din calcul =0,33 Justificarea volumului finantarii nerambursabile : S-a calculat proportia dintre suma veniturilor nete actualizate si valoarea investitiei=VANI/I VANI= total venituri nete actualizate = - 924.744 ron I = 1.496.271 ron VANI/I=-0.60 <0.25 rezulta ca valoarea nerambursabila va fi de 100% din valoarea cheltuielilor neeligibile ale investitiei. Analiza de senzitivitate Pentru a stabili viabilitatea deciziilor din punct de vedere al eficientei economice in conditii de risc si incertitudine se utilizeaza analiza de tip "ce se intampla daca...? (what if. . .?)” denumita analiza de senzitivitate. Analiza de senzitivitate reprezinta o tehnica de studiu a modificarilor unor concluzii, rezultate in urma unor cercetari, fata de variatiile posibile ale valorilor factorilor sau fata de erorile diferitelor marimi continute in estimarile facute. Analiza de senzitivitate permite identificarea variabilelor care au cel mai mare impact asupra principalilor indicatori calculati in cadrul analizei financiare. Aceasta permite o mai buna intelegere a riscului pe care il comporta diferite variante de actiune, cat si a stabilitatii deciziei pentru care am optat.

20

Pentru investitia propusa au fost luate in calcul modificari pentru: - costul investitiei – variatie +5%, +10% (datorita posibilelor intirzieri in demarare) - rata de actualizare - variatie +3% (=8%) - diminuarea cu 5% a veniturilor din activitati rea lizate (inchirieri spatii). Ipoteze: 1. Orizontul de timp 20 Valoare investitie 1496271 Castig salarial mediu (cf Comisiei Nationale de prognoza-1702 ron 920 Cresterea preturilor productiei industriale (Comisia Nationala de Prognoza) Rata financiara de actualizare = k 5% Rata de crestere a salariilor (Comisia Nationala de Prognoza) 2% Resurse financiare alocate annual din bugetul local pentru costurile de operare 1,15 Cheltuieli anuale de operare 16.811 Cheltuieli anuale cu salariile din care: 9.225 1,salarii brute - 1 salariat 7.200 2,cheltuieli cu sarcini sociale -28,13% 2.025 Cheltuieli anuale cu materii prime si materiale = 0,05% din Valoare investitie 748

0,05%

Cheltuieli anuale cu utilitatile = 0,20% din valoare investitie 2.993

0,20%

Cheltuieli anuale cu intretinerea si reparatiile = 0,18% din valoare investitie 2.693

0,18%

Alte cheltuieli operationale = 0,077% din valoare investitie 1.152 0,08

% Resurse financiare alocate din bugetul local pentru costurile de operare 19.333

K=5%,k=8% Venituri din incasari <5%

21

2. Orizontul de timp 20

Valoare investitie +5% 15710

85 Castig salarial mediu (cf Comisiei Nationale de Prognoza) -1702 ron 920 Cresterea preturilor productiei industriale (Comisia Nationala de Prognoza) 3% Rata de crestere a salariilor (Comisia Nationala de Prognoza) 2% Resurse financiare alocate anual din bugetul local pentru costurile de operare 1,15 Cheltuieli anuale de operare 17.191 Cheltuieli anuale cu salariile din care: 9.225 1,salarii brute - 5 salariati 7.200 2,cheltuieli cu sarcini sociale -28,13% 2.025 Cheltuieli anuale cu materii prime si materiale = 0,05% din Valoare investitie 786

0,05%

Cheltuieli anuale cu utilitatile = 0,20% din valoare investitie 3.142

0,20%

Cheltuieli anuale cu intretinerea si reparatiile = 0,18% din valoare investitie 2.828

0,18%

Alte cheltuieli operationale = 0,077% din valoare investitie 1.210 0,08

% Resurse financiare alocate din bugetul local pentru costurile de operare 19.769

K=5%,K=8% Venituri din incasari <5%

22

3. Orizontul de timp 20

Valoare investitie +10% 16458

98 Castig salarial mediu (cf Comisiei Nationale de Prognoza) -1702 ron 920 Cresterea preturilor productiei industriale (Comisia Nationala de Prognoza) 3% Rata de crestere a salariilor (Comisia Nationala de Prognoza) 2% Resurse financiare alocate anual din bugetul local pentru costurile de operare 1,15 Cheltuieli anuale de operare 17.570 Cheltuieli anuale cu salariile din care: 9.225 1,salarii brute - 5 salariati 7.200 2,cheltuieli cu sarcini sociale -28,13% 2.025 Cheltuieli anuale cu materii prime si materiale = 0,05% din Valoare investitie 823

0,05%

Cheltuieli anuale cu utilitatile = 0,20% din valoare investitie 3.292

0,20%

Cheltuieli anuale cu intretinerea si reparatiile = 0,18% din valoare investitie 2.963

0,18%

Alte cheltuieli operationale = 0,077% din valoare investitie 1.267 0,08

% Resurse financiare alocate din bugetul local pentru costurile de operare 20.206

K=5%,k=8% Venituri din incasari <5% Analizaza de senzitivitate este redata in anexele 4 -15. Reprezentarea grafica a indicatorilor VANF/C si RIRF/C rezultate din analiza de senzitivitate este redata in anexele 17-20. Sinteza analizei de senzitivitate este redata in tabelul centralizator anexa 16 Concluzii:

23

In urma studierii tabelului centralizator rezult a concluzia ca investitia se poate recupera in conditii normale de fluctuatie a coeficientului de actualizare, domeniului de variatie 0-5% a costului investitiei . Se observa ca investitia este nerentabila in cazul intirzierilor legate de demarare care atrag dupa sine o crestere a valorii cu 10% . De asemenea in cazul in care se inregistreaza intarzieri in demarare precum si o diminuare a veniturilor prognozate a se realiza cu 5% investitia devine nerentabila in cazul pastrarii nivelului cheltuielilor de operare la nivelul stabilit. In acest caz se impune o reanalizare a activitatii. In cazul valorii totale a investitiei (investitie de baza + cheltuieli de proiectare, alte cheltuieli, cheltuieli cu darea in exploatare) estimate in prezentul studiu de 1.496.271 ron, folosind o rata de actualizare de 5%, si o prognoza a valorii veniturilor si a cheltuielilor estimate dupa cum s-a prezentat in lucrare rezulta VNAF/C = - 924.744 ron <0,RIRF/C=-4.11%, raportul cost beneficiu = 0.33, prin urmare proiectul necesita interventie financiara nerambursabila. Analiza de risc Se considera ca investitiile in acest sector nu se caracterizeaza prin riscuri mari. In abordarea clasica, prin risc se intelege posibilitatea de a inregistra o pierdere din cauza aparitiei unor evenimente neprevazute in derularea unei anumite activitati. In cadrul diferitelor domenii, riscul este definit in mod diferit, unul dintre elementele de diferentiere fiind unitatea de analiza, adica entitatea pentru care riscul este analizat si evaluat. In cazul proiectelor de investii unitatea de analiza este proiectul, iar organizatia (care realizeaza si implementeaza proiectul) este entitatea care suporta riscul. In cazul acesta unitatea de analiza este reprezentata de proiectul de realizare a investitiei.

Intre conceptele din figură se folosesc legaturi de diverse tipuri. Astfel, legatura dintre starea initiala si starile asteptate (b) este de tip temporal, starea initiala transformandu-se in stari posibile pe masura trecerii timpului. Tipuri de legaturi specifice modelului conceptual de integrare a riscului

Simbolul legaturii Tipul legaturii a Descriptiva b Temporala c Temporala d De influenta

24

e De cauzalitate Legatura dintre factori si starea initiala (a) este de natura descriptiva, starea proiectului putand fi descrisa prin intermediul factorilor de risc. Pe de alta parte, avand in vedere ca factorii de risc determina probabilitatea de aparitie a unui eveniment si amploarea acestui eveniment, exista o legatura de influenta intre factori si risc (d). Fiecare risc, adica fiecare combinatie de evenimente si efecte, determina astfel starile posibile ale unitatii de analiza. In modelul prezentat, riscul reprezinta probabilitatea de aparitie a unui eveniment si a impactului acelui eveniment. Modelul conceptual al riscului prezentat, foloseste notiuni precum obiectiv, eveniment, probabilitate si eveniment pentru a defini riscul. Obiectivul reprezinta o stare posibila din perioada T1, dorita de unitatea de analiza si fixata in perioada To. In modelul prezentat starile posibile sunt prezentate printr-un ansamblu de puncte. Un obiectiv este reprezentat printr-un subansamblu din cadrul acestor puncte. Evenimentul reprezinta un incident care poate afecta un anume mediu in cadrul unui interval de timp definit. Un eveniment are doua consecinte posibile: un impact dat de functia gi(X i) si/sau un alt eveniment ce are probabilitatea de aparitie f i(yi). Aceasta constatare implica existenta unui lant tip cauza - efect cu lungime definita. Probabilitatea masoara posibilitatea de aparitie a unui eveniment evaluat cantitativ pe o scara de la 0 la 1 si reprezentat prin functia fi(y i). Pot exista doua tipuri de probabilitati: obiective si subiective. O probabilitate este obiectiva, daca se bazeaza pe frecventa relativa a unui eveniment, determinata prin experimente repetate. Acest tip de probabilitate are fundamente stiintifice si nu se bazeaza pe caracteristicile personale ale celui care realizeaza experimentul. Probabilitatea subiectiva este obtinuta prin masurarea nivelului de incredere al aparitiei unui anume eveniment. Pe baza datelor obtinute empiric, se formuleaza ipoteze teoretice, iar pe baza acestora este determinata o concluzie, la un anumit nivel de incredere. Impactul reprezinta efectul unui eveniment asupra unui obiectiv al unitatii de analiza sau asupra entitatii care suporta riscul. Impactul reprezinta o pierdere sau un castig de natura financiara. Amploarea impactului urmeaza o functie g(x/y) determinata de valoarea interactiunii dintre factorii de impact. Evolutia cercetarilor asupra riscului, a trecut de la o abordare axata pe dimensiunea negativa a riscului la una complexa, in care riscul este vazut, atat ca o amenintare cat si ca o oportunitate. Cea mai recenta publicatie, care include, explicit, dimensiunea pozitiva in definirea riscului, este ghidul managementului de proiect, publicat de Project Management Institute. In acesta, riscul este considerat ca " un eveniment sau o conditie incerta care, daca apare, are un efect pozitiv sau negativ asupra obiectivului proiectului.

25

Riscul proiectului include atat amenintarile asupra obiectivelor proiectului cat si oportunitatile de a imbunatati aceste obiective". Drept criteriu general, Comisia Europeana recomanda sa se ia in considerare acei parametri pentru care o variatie (pozitiva sau negativa) de 1% provoaca cresterea cu 1% a ratei interne de rentabilitate sau cu 5% a valorii actuale nete. In cazul de fata s-a ales riscul de neincepere al lucrarilor. Datorita posibilelor intarzieri in demarararea lucrarii ceea ce ar atrage dupa sine o crestere cu 10% a valorii investitiei, exista riscul ca rezultatele sa nu fie cele asteptate. Posibilitatea producerii acestei conditii este relativ scazuta deoarece sustinerea financiara exista, iar executia lucrarii se va face in conditiile respectarii tuturor cerintelor legale si institutionale.

Capitolul 5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTIT IEI

Din valoarea totală a investiŃiei:

89.01 % din fondul Programului national de imbunatatire a calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi in localitati; Contributia proprie 10.99 %.

Capitolul 6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA O CUPATA PRIN REALIZAREA INVESTITIEI a. Numar de locuri de munca create in faza de executie :0 b. Numar de locuri de munca create in faza de operare:

Total personal: 1 din care: - personal pentru lucrarile de intretinere: 1

Capitolul 7. PRINCIPALII INDICATORI TEHNIC O-ECONOMICI AI INVESTITIEI Indicatori calitativi si cantitativi Indicatori cantitativi 1. Valoare totala investitie: 1 496 271.49 RON Din care C+M: 1 446 844.84 RON 2. Durata de realizare 12 luni 3. Durata de analiza 20 ani

26

Investitia este o investitie care vizeaza atit imbunatarirea conditiilor de mediu cat si aspecte benefice la nivelul populatiei. Indicatori calitativi Municipiul Satu Mare cu 115 142 locuitori se incadreaza in categoria municipii mari. Suprafata spatiu verde / locuitor este de 0.262 mp. - suprafata de spatiu verde pe cap de locuitor: 30200 mp / 115 142 locuitori: 0.262 mp - numarul de locuitori: 115 142 locuitori / municipiu; - suprafata pe care se realizeaza proiectul: 30200 mp - valoarea contributiei proprie: Studiul de fezabilitate si Proiectul Tehnic a fost realizat din fonduri proprii. - utilizarea de material arbustiv si arborescent din flora autohtona: 100% - utilizarea de materiale ecologice: s-a pus accent in realizarea proiectului la utilizarea materialelor ecologice pentru a ocroti mediul inconjurator - s-a folosit o cantitate mare de material saditor: total 10 808 bucati plante dendro-floricole/proiect

� proiectul respecta valorile arhitecturale specifice zonei si este inclus ca spatiu verde in PUG

Capitolul 8. AVIZE SI ACORDURI Se anexeaza documentatiei urmatoarele avize si acorduri : - Certificat de urbanism - Hotararea Consiliului local pentru aprobare

Presedinte de sedinta Secretar

27

Capitolul B. PIESE DESENATE

1. PLAN DE AMPLASARE IN ZONA 2. PLAN DE SITUATIE 3. PLAN GENERAL DE AMENAJARE