STUDIU DE EVALUARE ADECVATA-VELOCITA - apmtl-old.anpm.roapmtl-old.anpm.ro/files/APM...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

pentru Planul Urbanistic Zonal :

„ ANSAMBLU REZIDENTIAL PENTRU TURISM SI

AGREMENT „ – extravilan , comuna Ceamurlia de jos ,

judet Tulcea

Beneficiar : SC VELOCITA TRADING SRL

Elaborator : SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea

OCTOMBRIE 2010

PROPRIETATE INTELECTUALA Acest material nu poate fi reprodus fara acordul scris al autorului

SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea, str. Luminitei , nr. 1B

J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067

Evaluare adecvata – Ansamblu rezidential pentru turism si agrement –SC Velocita Trading SRL 2

CUPRINS:

A. Informatii privind planul supus aprobarii.............................................................4

A.1. Informatii privind planul ...........................................................................4 A.2. Localizarea geografica si administrativa ...........................................................10

A.3. Modificarile fizice ce decurg din plan .....................................................12 A.4.Resursele naturale necesare implementarii planului ..............................13

A.5.Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului ............................. 14

A.6. Emisii si deseuri generate de plan si modalitatea de eliminare a acestora..........................................................................................................................14

A.6.1.Emisii in apa ..............................................................................14 A.6.2. Emisii in aer ..............................................................................15

A.6.3. Deseuri ................................................................................. ...15 A.7.Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia

planului...........................................................................................................................17 A.8.Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului .............................18

A.9.Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului .............................19 A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului .......19

A.11.Descrierea proceselor tehnologice ale planului ....................................19 A.12.Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot

genera impact cumulativ cu planul care este in procedura de evaluare si care poate afecta aria naturala protejata de interes comunitar .......................................................20

A.13. Alte informatii solicitate de catre autoritatea de mediu........................ 22

B.Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea planuui ................................................................................................. 26

B.1. Date despre ROSCI0065 Delta Dunarii .................................................26 B.1.1. Tipuri de ecosisteme prezente in ROSCI0065 Delta Dunarii....27

B.1.2. Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost declarat ROSCI0065 Delta Dunarii , conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007...............28

B.1.3. Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat ROSCI0065 Delta Dunarii , conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007...............29

B.1.4. Specii de plante enumerate in Anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE .....................................................................................................................31


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B.1.5. Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din Anexa

II.....................................................................................................................................31 B.1.6. Habitate prezente in ROSCI0065 Delta Dunarii si relatia

acestora cu planul .........................................................................................................32 B.1.7. Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor

speciale de conservare .................................................................................................46 B.1.8. Starea actuala a vegetatiei din perimetrul analizat...................47

B.1.9. Concluzii privind speciile identificate pe amplasament ............48 B.2. Date privind ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-

Sinoe..............................................................................................................................70 B.2.1. Informatii privind avifauna locala .............................................70

B.2.2 Biodiversitatea din cadrul amplasamentului..............................72 B.2.3. Caracteristicile avifaunei ..........................................................79

C. Identificarea si evaluarea impactului ..................................................................103

C.1. Identificarea si evaluarea impactului asupra florei................................103 C.2. Identificarea si evaluarea impactului asupra avifaunei ........................104

C.3. Indicatori chimici cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa ..........................................................................................................................113

C.4. Masuri de reducere a impactului ..........................................................123 C.3.1.Măsuri de reducere a impactului direct pe termen scurt................................123

C.3.2. Masuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt .....124 C.3.3. Masuri de reducere a impactului direct pe termen mediu si

lung...............................................................................................................................124 C.3.4. Masuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu si

lung ..............................................................................................................................125 C.3.5. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a

impactului.....................................................................................................................127

C.4. Monitorizarea .......................................................................................128

E. Metode utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar ........................................................................................................131

Bibliografie

Anexe


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Ø Informatii privind planul supus aprobarii

A.1. Informatii privind planul :

Denumirea planului : ANSAMBLU REZIDENTIAL PENTRU TURISM SI AGREMENT

Titular :

- numele companiei: S.C. VELOCTA TRADING S.R.L. - adresa poştală: Municipiul Ploiesti , str. Murelor , nr. 9, bl. 14H, sc.A, apt.9 ,

judetul Prahova - numărul de tel./ fax: 0740-217902 ;

- numele persoanelor de contact: imputernicit Unitu Mihai , tel: 0752-134848 .

Elaborator : SC ECO GREEN CONSULTING SRL Tulcea , str. Luminitei nr. 1Bis, J36/436/2007 , CUI 22244774 , telefon/fax : 0340-104.067 , societate inscrisa in

Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 34 , pentru RM,RIM,BM,RA,RS,EA

Colaboratori :

o CIRNAT MARIAN-JAN – ornitolog – persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 89


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


o BAJENARU BOGDAN STEFAN - biolog

o BADEA GHEORGHE – evaluator/auditor de mediu - persoana fizica inscrisa in Registrul National al elaboratorilor de studii pentru protectia mediului la pozitia 35

Descrierea planului : Prin plan se solicita studierea unei zone situate in intravilanul si extravilanul

localitatii Ceamurlia de Jos , la limita de sud a acestuia , in vecinatatea unei suprafete de teren de circa 1,5 hectare , care a fost introdusa in intravilan cu destinatia de zona pentru turism si agrement prin Planul Urbanistic General al localitatii

O parte din zona de studiu se afla deja in intravilan , urmand ca prin studiul urbanistic sa poata fi introdus in intravilan si terenul care bordeaza in momentul de fata o parte din tarmul de nord si de est al lacului Ceamurlia .

Terenul se afla in imediata vecinatate a zonei de curti-constructii din sudul localitatii si are acces direct prin intermediul unor drumuri de exploatare care prelungesc drumurile stradale ale intravilanului .

Amplasamentul este situat in extravilan , la limita de sud si de vest a intravilanului localitatii Ceamurlia de Jos , avand urmatoarele vecinatati :

-la est – teren din domeniul public de interes local - drum de exploatare ( prin evolutia zonei , va deveni drum stradal )

-la sud – teren din domeniul public de interes judetean ( Lacul Ceamurlia ) -la vest –partial teren din domeniul public de interes judetean ( Lacul

Ceamurlia ) partial teren din domeniul privat al localitatii -la nord – teren proprietate particulara si partial teren din domeniul privat al

localitatii Terenul pentru care se doreste introducerea in intravilan are o suprafata totala de


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


100 000,00 de metri patrati ( 10 ,0 ha ) , apartine in totalitate domeniului privat al localitatii si a fost concesionata de catre Consiliul Local Ceamurlia catre firma SC VELOCITA TRADING S.R.L. in conformitate cu Contractul de concesionare nr. 1 din 25.01.2008., pentru o perioada de 49 de ani.

Pentru terenul studiat , tema propune abordarea lucrarii intr-o conceptie peisagista , cu executarea unor lucrari hidrografice atat de ridicare a malului pentru crearea unor peninsule , cat si de sapare a terenului din jur , in zona mlastinoasa , pentru amenajarea unor golfuri in actuala zona de papuris . Peninsulele astfel create vor deveni loturi pentru case de vacanta , cu mici debarcadere pentru ambarcatiuni individuale usoare ; in acelasi timp , in zona de inflexiune dintre cele doua laturi ale terenului care formeaza un „L ”, se doreste amplasarea unui punct turistic distinct , care sa se afle in centrul de greutate al amplasamentului .

Fig.1- Vedere de ansamblu pentru PUZ – Ansamblu rezidential pentru turism si agrement


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Constructiile urmeaza a fi amplasate de-a lungul malurilor lacului Ceamurlia ,

astfel: - In partea de Nord-Vest a amplasamentului, atat in zona malului unui “golf” cat si in

interiorul acestuia, pe “insule artificiale” amenajate ca independente si cu acces singular de pe malul lacului, catre fiecare “insula”;

- In partile de Nord si Est a amplasamentului, pe platforme unitare de constructie, perpendiculare pe mal si cu canale navigabile intre acestea;

- In partea de Est a amplasamentului, atat de-a lungul malului lacului cat si de-a lungul unui canal ce porneste din zona estica a lacului, aproximativ perpendicular pe acesta.

Toate constructiile vor avea regim de inaltime parter. - In zona coltului de Nord-Est a amplasamentului, urmeaza a fi executate constructii

cu regim de inaltime inalt, grupate, precum si spatii de parcare.

Fig. 2 - Vedere a unei « insule »

Din punct de vedere al functiunilor, se propun 30 loturi pentru case de vacanta (ceea ce

ar insemna o medie de 90 de utilizatori), 9 loturi pe zona de nord-vest a amplasamentului, fara acces direct la lac si 21 de loturi, cu amplasament pe peninsule amenajate pe laturile de est si de sud ale terenului.

In zona de inflexiune dintre cele doua laturi ale terenului care formeaza un „L ”, se doreste amplasarea unui punct turistic, format din trei corpuri de cazare si un corp pentru alimentatie publica distinct, fiecare corp de cazare avand cate 10 camere (in total 60 de utilizatori).


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Circulatia carosabila este asigurata de prelungirile drumurilor stradale , care fac legatura cu zona centrala a localitatii si de drumurile de exploatare , cu aspect sinuos , care brazdeaza suprafata . Este de remarcat ca localitatea a beneficiat de programe care au rezolvat o parte din infrastructura drumurilor – s-au facut pietruiri si modernizari de drumuri, care faciliteaza accesul pana pe malul lacului – punctul de maxim interes pentru Ceamurlia de Jos .

Capacitatea maxima a ansamblului rezidential si de agrement este de : Ø Numar persoane turism organizat :

(1) 60 persoane pensiune + 6 personal = 66 persoane Ø Turism sezonier :

(1) Numar persoane locuinte de vacanta = 90 persoane __________________________________________

TOTAL = 156 persoane Se va realiza un ansamblu rezidential si de agrement arhitectural coerent si

omogen, prin impunerea unor reguli stricte de volumetrie, aspect general, finisare, cromatica, conform Regulamentului General de Urbanism al comunei Ceamurlia de Jos si a Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, aprobat prin HG nr. 1516/2008.

Obiectivele planului :

Prin PUG-ul localitatii Ceamurlia de Jos, obiectivul economic principal este dezvoltarea turismului prin valorificarea potentialului pe care il ofera Delta Dunarii. Pana in prezent au fost finalizate si sunt in curs de executie mai multe unitati turistice in satul Lunca. In comuna Ceamurlia de Jos , Ansamblul turistic si de agrement propus a se aviza este prima locatie cu destinatie turistica .

Investitia este oportuna, justificata prin valentele naturale care pot sustine functiunea turistica si de agreement, amplasamentul fiind propriu functiunii.

Camerele de cazare vor fi realizate conform Ordinului nr. 61/1999 privind Normele metodologice si criteriile privind clasificarea structurilor de primire turistice.

Conform Regulamentului cadru de urbanism pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii ,

aprobat prin HG nr. 1516/2008 , art.21 : (2) Procentul maxim de ocupare a terenului ( POT ) pe parcela ,inclusiv

constructiile existente si anexe va fi de 30% pentru parcelele de pana la 1000 mp si de 15 % pentru parcelele mai mari de 1000 mp .

(3) Coeficientul maxim de utilizare a terenului ( CUT ) pe parcela , va fi de 0,5 .

Pentru zona de locuinte de vacanta se propune un P.O.T. de max. 15 % si un C.U.T.de max. 0,3 , iar pentru zona de turism organizat un P.O.T. de max. 20 % si un C.U.T.de max. 0,4 .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Regimul de aliniere a constructiilor : - se propune un regim de aliniere de minimum 5,00 m de la limita proprietatii spre

catre drum pentru locuintele de vacanta din zona de loturi compacte ( nord-vest ) -se propune un regim de aliniere de minimum 20,00 m de la limita spre drum a

terenurilor amenajate peisagist pe peninsule ; in interiorul peninsulelor , aranjarea constructiilor se va face liber , fara alte restrictii decat cele estetice , care vor deriva dintr-o rezolvare de ansamblu

-pentru zona de turism organizat de asemenea nu sunt impuse limite de aliniere pentru constructii , cu exceptia unei distante de min. 10,00 m de la drum , pentru orice constructie definitiva .

Planul Urbanistic General precizeaza ca implantarea constructiilor in zona – atat in

cea din intravilan cat si cea din extravilan - se va face prin P.U.Z., toata zona fiind zona de autorizare indirecta.

Deasemenea, actualmente terenurile din zona au incadrarea de pasune, dar actiunea de implementare a constructiilor va modifica functiunea in cea de turism si agrement.

In momentul de fata terenul este liber – P.O.T. = 0 % ; C.U.T. = 0

Obiectivele planului supus avizarii se incadreaza in Planul Strategic pentru dezvoltarea turismului durabil in Delta Dunarii elaborat de Consiliul Judetean Tulcea , in

cadrul planului : „ Dezvoltarea potentialului pentru un turism durabil intr-o zona umeda Natura 2000 : Studiu de caz Delta Dunarii ” , in care se mentioneaza ca :

„ Turismul , pentru judetul Tulcea , reprezinta domeniul de activitate cu cel mai important potential pentru crestere economica .

Documentul strategic poate fi privit ca o AXA care impleteste in mod armonios principiile turismului durabil, respectul pentru om, mediul inconjurator si cultura, proces in care rolul administratiei locale pentru realizarea unui produs turistic unic este substantial. Practic, planul basculeaza, in permanenta, intre dezvoltarea turismului si unicitatea arealului protejat al Deltei Dunarii, astfel incat sa fie avuta in vedere necesitatea asigurarii protectiei si conservarii naturii, avand suportul comunitatii locale si al institutiilor cu responsabilitati in aceasta zona .

Se crează, astfel, premisele unei abordări integrate, prin intermediul căreia obiectivul de conservare a patrimoniului natural nu este in contradictie cu procesul de dezvoltare, ci devine parte integrantă a dezvoltării. Turismul devine, astfel, elementul central care stimulează atât procesul de conservare si protectie a mediului cât si dezvoltarea socio-economică durabilă a comunitatilor „.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


A.2. Localizarea geografica si administrativa, cu precizarea coordonatelor

Stereo 70 Obiectivul analizat este amplasat în intravilanul si extravilanul comunei Ceamurlia de

Jos , identificat prin F12 : T 52, P272,P275, P281, pe un teren în suprafaţă totala de 10,0 ha, aflat în proprietatea beneficiarului investiţiei , prin Contractul de concesiune nr. 01/2008.

Titularul , doreste sa realizeze un ansamblu rezidential pentru turism si agrement, propus in partea de sud a localitatii Ceamurlia de Jos .

Fig. 3- Vedere satelitara amplasament

Amplasamentul studiat se afla in ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim

Sinoe, ROSCI 0065 Delta Dunarii si peste 80 % din suprafata lui este in interiorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

O parte din zona de studiu se afla deja in intravilan, urmand ca prin studiul urbanistic sa poata fi introdus in intravilan si terenul care bordeaza in momentul de fata o parte din tarmul de nord si de est al lacului.

Prin documentatia de fata se doreste introducerea in intravilan a unei suprafete de 80

055,00 mp, suprafata de 19 945,00 mp sunt deja in intravilan pentru aceeasi

functiune de turism si agrement, cerinta care apare fireasca, deoarece si prin Planul


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Urbanistic General tendinta fireasca de dezvoltare a zonei din jurul lacului se leaga de

acelasi tip de functiuni.

In momentul de fata, zona de studiu aflata in intravilan are conform P.U.G. destinatia de turism si agrement (zona IS , cu suzona IS t), iar cea situata in prezent in extravilan, pentru care se solicita intrarea in limita intravilanului se incadreaza intre zonele cu terenuri inundabile (TRi) si este acoperita cu vegetatie specifica zonei de balta.

Fig. 6- Limita intravilan existent fig.7- Limita intravilan propusa

Coordonatele Stereo 1970 ale amplasamentului sunt :

Nr. crt. x y 1 795378,960 366230,540 2 795181,610 366260,610 3 794938,378 366265,059 4 794938,378 366337,394 5 794896,235 366334,598 6 794898,220 366218.059 7 795199.400 366183.100 8 795259.970 366173.380 9 795411.380 366102.070 10 795453.460 365899.830 11 795525.360 365523.540 12 795568.990 365530.030 13 795565.160 365719.210 14 795544.930 365884.510 15 795439.940 366020.150 16 795428.220 366187.530 17 795385.410 366205.990 18 795170.360 366319.990 19 794988.810 366324.320 20 794938.378 366337.394 21 794938.378 366265.059 22 795173.690 366264.720 23 795170.200 366268.760


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


A.3. Modificarile fizice ce decurg din plan si care vor avea loc pe durata diferitelor etape de implementare a planului

Starea terenului este prezentata in fig . 8 .

Fig.8 - Starea terenului

O perspectiva a ansamblului rezidential si de agrement care se va construi pe

amplasament este prezentata in fig. 1 .

Terenul se va sistematiza corespunzator, conform Avizului de Gospodarire a Apelor nr. 99/09.08.2010 , emis de Administratia Nationala Apele Romane . Pentru a se elimina tasarile ulterioare se recomanda ca inaltarea sa se realizeze treptat, distributia incarcarii efectuandu-se in timp.

Pentru un grad de asigurare de 5%, cota platformei trebuie să fie minim + 2.00

mrMN Sulina (conform Avizului ANAR nr.99/2010) .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


A.4. Resursele naturale necesare implementarii planului

Pentru implementarea planului Ansamblu rezidential pentru turism si

agrement ca resursa naturala se va folosi apa . Alimentarea cu apa: Zona nu dispune de echipare din punct de vedere edilitar, dar

reteaua de apa potabila a localitatii poate fi extinsa in zona. Alimentarea cu apa se face prin racord din conductele stradale de distributie a apei potabile situate in zonele de nord si de nord-est ale amplasamentului, la aproximativ 550 m de limita acestuia. Racordul se va executa cu teava din polietilena de inalta densitate cu diametrul de 90 mm. Racordul este dimensionat pentru a asigura consumul mediu zilnic de 27,03 mc/zi si un consum orar maxim de 3,46 mc/h. Pe racordurile individuale se vor executa camine apometrice cu aparat pentru masurarea consumurilor de apa potabila. Pentru actiuni de combatere a incendiilor, zona pentru turism organizat (trei corpuri de cazare, un restaurant cu bar, piscina) va fi dotata cu hidranti subterani de incendiu, cu diametrul de 65 mm; se va asigura dotarea cladirilor cu panouri exterioare de incendiu, cu dotare standard. In interiorul acestor cladiri se vor prevedea stingatoare portabile cu spuma; langa tablourile electrice vor fi amplasate stingatoare portabile cu praf si CO2.

Deasemenea fiecare lot se va dota cu hidrofor si bazine de acumulare. Breviar de calcul pentru determinarea consumului de apa: Determinarea necesarului de apa pentru functiunea locuinta se face conform STAS

1478-90 si conexe. Necesarul de apa Numarul total de persoane pentru care se face calculul necesarului de apa : 156 din

care numar persoane turism organizat - 60 persoane pensiune, numar personal - 6 persoane, numar persoane locuinte de vacanta - 90 persoane.

- Numarul de ore de functionare pe zi a obiectivului : 24 ore - Numarul de zile pe an de functionare a obiectivului : 365 zile/an . Necesarul total de apa 21840 l/zi=21,84 mc/zi Qzi med. = 156 pers. x 140 l/pers. = 21,84 mc./zi . Qzi max. = Kzi x Qzi med. = 1,1 x 21,84 = 24,02 mc/zi Qo max. = Ko x Qzi max. : 24 ore = 2,8 x 24,02 : 24 = 2,80 mc/h Adaosuri : pentru intretinere sistem k = 1,02 : pentru consum statie tratare k = 1,08 : ptr.pierderi retele k = 1,12 ktotal = 1,02x1,08x1.12 = 1,238 Cerinta de apa va fi : Qs.zi med. = 1,238 x 21,84 mc/zi = 27,03 mc/zi Qs.zi max. = 1,238 x 24,02 mc/zi = 29,73 mc/zi Qs.o. max. = 1,238 x 2,80 mc/h = 3,46 mc/h


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Apele meteorice datorita faptului ca amplasamentul are o usoara panta catre lac, determina scurgerea rapida a apelor din precipitatii catre lacul Ceamurlia si mai departe catre lacul Golovita.

Pentru zona de turism organizat, se are in vedere dotarea cu o piscina. Suprafata totala a peretilor piscinei(inclusiv fundul bazinului):

Sp = 2 x (L x l x h) + S = 2 x (20 x 1.5 + 10 x 1.5) + 200 = 290 mp Volumul de apa din piscine: V = L x l x h = 20 x 10 x 1.5 = 300 mc De mentionat este faptul ca piscina va fi dotata cu sisteme de filtare a apei astfel incat

umplerea /golirea se va realiza o data pe an.

Pentru implementarea acestui plan nu se vor folosi resurse regenerabile si/sau

neregenerabile .

A.5. Resursele naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar pentru a fi utilizate la implementarea planului

Pentru implementarea planului Ansamblu rezidential pentru turism si agrement NU vor fi exploatate resurse naturale din cadrul ROSCI 0065 Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta

Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

A.6. Emisii si deseuri generate de plan

A.6.1. Emisii in apa :

- In perioada de constructie a ansamblului rezidential potentialele surse de impurificare

a apei lacului Ceamurlia pot fi materialele de constructie depozitate necorespunzator , pierderi de produse petroliere de la utilajele si mijloacele de transport (rutiere) . Pentru a se

evita aparitia unor poluari accidentale depozitarea materialelor de constructie se va face in zona neinundabila ( pe cota dominanta a terenului ) , iar utilajele si mijloacele de transport

folosite vor fi cu inspectia tehnica la zi . - In perioada de functionare a ansamblului rezidential , apele uzate de tip fecaloid-

menajer vor fi dirijate prin reteaua de canalizare de pe amplasament in statia de epurare a comunei Ceamurlia de Jos , prin extinderea retelei de canalizare comunale. Conform Avizului ANAR nr.99/2010 , valorile indicatorilor de calitate a apelor uzate care se vor evacua in conductele de canalizare vor fi conform NTPA 002( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea Normelor de descarcare in retelele de canalizare ale localitatilor, modificat si completat prin HG nr. 352/2005 ) .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


A.6.2. Emisii in aer :

- In perioada de constructie a ansamblului rezidential :

Poluarea atmosferei va fi determinata in principal de manevrarea si transportul materialelor de constructie. Emisiile de praf variaza in mod substantial de la o zi la alta,

in functie de operatiile specifice, conditiile meteorologice dominante, modul de transport al materialelor. De asemenea se recomanda controlul starii tehnice a utilajelor care vor

fi utilizate la constructia ansamblului rezidential, alimentarea acestora cu carburanti care sa aiba un continut redus de sulf si respectarea tehnologiei de constructie.

- In perioada de functionare : Incalzirea pe timp friguros va fi realizata prin centrale termice proprii ( atat pentru

locuintele de vacanta , cat si pentru cele trei corpuri de cladiri grupate pentru turism organizat si un corp alimentatie publica), prevazute cu combustibil solid (lemne sau brichete de rumegus ), module de panouri solare pentru apa calda menajera si chiar incalzirii , pompe de caldura .

Constructiile propriu-zise in zona respectiva nu constituie o sursa de poluare semnificativa a aerului, avand functiune turistica .

O sursa secundara de impurificare a atmosferei o constituie gazele de esapament de la ambarcatiuni. Aceste gaze nu constituie un pericol major de impurificare a atmosferei din zona, pentru ca acestea nu functioneaza continuu si sunt limitate si de numarul locurilor de cazare.

A.6.3. Deseuri :

Deseurile generate in faza de constructie , in functie de categorie , vor fi eliminate

prin utilizare ca umplutura, pentru sistematizarea terenului ( cele inerte fara continut de substante periculoase ), la amenajarea drumurilor sau in alte locuri stabilite de Primarie. Materialele care nu se pot valorifica sau recupera , in urma executarii lucrarilor de constructii se vor transporta la un depozit de deseuri autorizat.

Dupa finalizarea investitiei , se va efectua o colectare selectiva a deseurilor in

europubele, amplasate intr-o zona special amenajata pe o platforma betonata si ingradita.

Eliminarea deseurilor recuperabile ( hartie, PET , sticla , eventuale deseuri metalice) se va face prin societati de profil autorizate .

Deseurile rezultate in timpul constructiei si in timpul functionarii obiectivului, conform

HG 856/2002, sunt evidentiate in tabelul nr. 1 :


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Tabelul nr.1 : tipurile de deseuri

Nr.crt. Tipul deseului Codul deseului conform HG

856/2002 1 Pamant si material stancos,

pietre, fara continut de substante periculoase

17 05 03

2 Deseuri de tesuturi vegetale 02 01 03 3 Deseuri menajere,

biodegradabile 20 01 08

4 Deseuri material plastic 20 01 39

Determinarea cantitatii de deseuri menajere generate : Capacitatea pensiunii si a lotizarilor este de 156 persoane. Conform datelor

statistice privind indicii de producere a deseurilor menajere din Romania (Manualul privind activitatile specifice din domeniul gestiunii deseurilor municipale), cantitatea de deseuri menajere produse de un locuitor este de 310 – 350 kg/locuitor/an.

Astfel rezulta: 156 persoane x 315 kg/locuitor/an = 49 140 kg/an : 365 zile = 135 kg/zi Prin functionarea ansamblului turistic, vor rezulta 50 tone deseuri municipale/anual,

inclusiv cele menajere si comerciale, conform tabelului nr. 2.

Nr. Crt.

Deseu Procent, % Cantitate deseu (t/an)

Cod deseu, conform HG 856/2002

1 Hartie si carton 6 3 20 01 01, 15 01 01

2 Sticla 4 2 20 01 02

3 Metal 16 8 20 01 40

4 Plastic 24 12 20 01 39, 15 01 02

5 Textile 6 3 20 01 11

6 Alte deseuri 44 22 20 01 99 Depozitarea controlata a deseurilor Pe fiecare lot individual dar si in zona de aprovizionare si servicii a amplasamentului

vor fi prevazute platforme betonate imprejmuite pentru depozitarea deseurilor, cu pubele in care deseurile vor fi colectate diferentiat, pe tipuri de deseuri (menajere, ambalaje din plastic, deseuri metalice, etc.); proprietarii vor asigura transportul deseurilor in locul indicat de catre autoritatile locale si/sau vor incheia contracte de prestari servcii cu firme specializate si autorizate pentru eliminarea/valorificarea deseurilor.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


A.7.Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia planului

Lucrările de construire a ansamblului rezidential pentru turism ai agrement , cu

functiunea de cazare – restaurant, agrement, case de vacanta , urmează a se realiza pe amplasamentul situat in intravilanul si extravilanul comunei Ceamurlia de Jos , Tarla 52, P272, P275, P281, jud.Tulcea pe un teren în suprafaţă totala de 10,0 ha , aflat în proprietatea beneficiarului investiţiei conform actelor anexate.

Conform Avizului de oportunitate nr. 1986/2009 aprobat prin HCL nr. 36/2009 accesul pe amplasament se va face dinspre DJ 222 pe un drum de exploatare existent sau pe drumuri satesti. Alimentarea cu energie electrica ,apa potabila , canalizare vor fi asigurate prin extinderea retelelor existente din imediata vecinatate .

În prezent pe terenul în cauză nu se mai află construite alte imobile autorizate. Autorizarea construirii este conditionata de realizarea unei platforme generale la

COTA TEREN AMENAJAT + 200 cm, cota de inundabilitate stabilita de ANAR prin Avizul nr. 99/2010 .

Accesele pe proprietate, retragerile si aliniamentul constructiilor, imprejmuirea terenului , regimul de inaltime si coeficientii de uzilitare si ocupare ale terenului au fost studiate in Planul Urbanistic Zonal pentru acest ampasament.

Bilant teritorial propus :

Tabel nr.3 . Bilant teritorial propus

nr. crt .

ZONE/SUBZONE FUNCTIONALE SIMBOL SUPRAFATA( mp) PROCENT %

1 LOCUINTE DE VACANTA

LV 43 550,00 43,55

2 TERENURI AFLATE PERMANENT

SUB APE TRA 37 000,00 37,00

3 CAI DE COMUNICATII RUTIERE SI

PIETONALE CC

CCr +CCp 8 470,00 8,47

4

INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII

DE INTERES GENERAL – CU

SUBZONA TURISM

IS IS t

10 980,00 10,98

TOTAL

100 000,00

100

NOTA : Bilantul teritorial a fost intocmit numai pentru terenul pentru care se solicita trecerea in intravilan si nu pentru toata zona de studiu, care include si amorsele.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


A.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea planului

Reteaua de energie electrica a fost executata pana in coltul de nord-vest al

amplasamentului si poate fi extinsa pana la teren. Atat reteaua de apa cat si cea de energie electrica trec prin dreptul terenului de amplasament, pe latura de est a acestuia si deservesc zona locuita din nord. Executarea lucrarilor de extindere a retelei electrice in zona studiata se va realiza cu asistenta tehnica din partea ENEL Dobrogea-Sucursala Tulcea , cu respectarea normelor de protectia muncii specifice.

Distantele minime si masurile de protectie vor fi respectate pe tot parcursul executiei lucrarilor.

In zonele de protectie ale LEA nu se vor depozita materiale, pamant excavat din sapaturi, echipamente etc.

Solutia tehnica si varianta de alimentare (sectiunile conductoarelor, punctul de derivare,etc.) se vor stabili in ,,fisa de solutie’’ ce va fi elaborata de catre furnizorul de energie electrica.

Planul ce va fi elaborat pentru zona, atat pentru functiunea de locuinte de vacanta cat si pentru cea de turism si agrement,va cuprinde si solutia tehnica pentru asigurarea iluminatului exterior.

Fig.8 – retea utilitati in vecinatatea amplasamentului

Prin realizarea acestor utilitati NU se va afecta integritatea ROSCI 0065

Delta Dunarii si ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


A.9.Durata constructiei, functionarii, dezafectarii planului si esalonarea perioadei de implementare a planului

- durata constructiei : 2 ani de la obtinerea Autorizatiei de constructie ;

- functionare : perioada nedeterminata ; - dezafectare : nu este cazul .

A.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii planului

Singura activitate care se va desfasura pe amplasament va fi cea de turism si

locuire sezoniera . TURISMUL DURABIL ca si concept reprezinta dezvoltarea tuturor formelor de

turism, managementul si marketingul turistic, care sa respecte integritatea naturala, sociala si economica a mediului, cu asigurarea exploatarii resurselor naturale si culturale si pentru generatiile viitoare.

DELTA DUNARII reprezinta definirea destinatiei turistice, ca arie geografica unica ce se intinde pe o suprafata de 580000 ha, sit Natura 2000 care contine 18 zone strict protejate, 13 zone tampon si zone economice care reprezinta spatiu de locuit si de desfasurare a activitatilor traditionale specifice pentru populatia locala.

Din impletirea celor doua notiuni , SC Velocita Trading SRL , prin implementarea planului doreste sa imbunatateasca situatia existenta si nivelul de trai al comunitatii locale, prin conservarea si utilizarea eficienta a cadrului natural existent .

A.11.Descrierea proceselor tehnologice ale planului : nu este cazul .

Activitatea desfasurata pe amplasament nu este de tip industrial , ca sa necesita existenta unui proces tehnologic .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


A.12. Caracteristicile planurilor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact cumulativ cu planul care este in procedura de evaluare si care poate

afecta aria naturala protejata de interes comunitar

Asa cum am mentionat si in subcapitolele anterioare , planul se va

implementa in intravilanul si extravilanul localitatii Ceamurlia de Jos , unde pana in

prezent activitatile economice sunt reprezentate de agricultura , cresterea animalelor ,

comert, prestari servicii, pescuit . Turismul nu s-a dezvoltat in zona datorita unei infrastructuri deficitare si a

retelelor de utilitati inexistente . Investitiile realizate in ultimii doi ani : reabilitarea DJ222, DC 65 ( care face legatura cu Gara Baia ) , construirea sistemului centralizat de

alimentare cu apa si canalizare , constructie statie de epurare au determinat ca zona sa devina atractiva si din punct de vedere turistic .

Dupa cum se observa din fig. 9 locatia se afla in Zona Economica a Rezervatiei, la limita zonei tampon, unde sunt permise, la nivele echilibrate, activitati de pescuit, de vanatoare, agricole, turistice. Locatia nu se afla intr-o zona tampon si nici intr-o zona de protectie integrala.

Locatia se afla intr-o zona a Rezervatiei unde sunt permise pescuitul sportiv si vanatoarea sportiva ( cu respectarea perioadelor de prohibitie si cu autorizatiile legale).

Identificarea si evaluarea impactului s-a tratat in capitolul C din prezentul studiu .

Analiza efectelor cumulative s-a realizat luand in considerare toate activitatile existente in satul Ceamurlia de Jos . De asemenea , s-a analizat capacitatea de suport a zonei , aceasta fiind principala cale de cumulare a impacturilor pe termen lung .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Fig. 9 - Situarea planului ( cu portocaliu ) fata de zonele tampon si zonele cu protectie integrala din

RBDD

In Planul de amenajare a teritoriului zonal „ Delta Dunarii ” intocmit de

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Delta Dunarii , in anul 2008 se mentioneaza ca :„ Turismul este resursa viitorului in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii .(...)


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Dezvoltarea actului turistic tinand cont de formele de turism ce se pot practica pe

teritoriul RBDD , poate influenta mediul deltaic si toate valorile naturale ale acestuia prin:

ü prezenta , comportamentul si numarul turistilor pe trasee si in zonele adiacente ;

ü existenta si modul de functionare a amenajarilor si echipamentelor turistice, dispersate in teritoriu (hoteluri, casute,campinguri );

ü circulatia mijloacelor de transport turistice ( hidrobuze,salupe,barci cu motor,barci cu panze );

ü dotarile de agrement folosite ( hidrobiciclete ,barci etc. ) Ecoturismul , care este nemijlocit legat si dependent de existenta naturii cat mai

putin modificata de om este considerat un instrument important pentru conservarea ei. Vizitarea RBDD va contribui si la constientizarea faptului ca resursele naturale nu

sunt nelimitate si ca urmare ele trebuie folosite rational, asigurand astfel o dezvoltare durabila. Relatia dintre turism si mediu trebuie dirijata astfel incat sa rsamana stabila pe

termen indelungat „ .

A.13. Alte informatii solicitate de catre Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Galati , Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea si Administratia

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii

Prin adresa nr. 5052/17.03.2010 , primita de evaluator in data de 18.10.2010, ARBDD Tulcea a solicitat urmatoarele informatii:

o avizul eliberat de SGA Tulcea : in anexa a fost depus Avizul de gospodarire a apelor nr.99/09.08.2010 emis de Administratia Nationala Apele Romane .

o detalierea Planului Urbanistic Zonal cu informatii tehnice cu privire la

amenajarea de mici golfuri, din care sa rezulte si date privind impactul asupra mediului si modificarile care sunt aduse cadrului natural :

Conform normativului P 100 – 1 / 2006 , terasamentele si amenajarile propuse

sunt situate in zona seismica avand acceleratia terenului pentru proiectare ag + 0,16 pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, iar perioada de colt Tc = 0,7 secunde . Avizul geotehnic precizeaza ca terenul din zona de amplasament este specific zonei de balta , fara a fi insa un teren refulant . Terenul de fundare va fi constituit din ramblee din umplutura compactata , materialul de umplutura provenind din dragarea partiala a fundului lacului in zona de mal.Dragarea se va face in scopul realizarii unor intranduri in zona de mal , obtinandu-se un aspect franjurat al malului . Intrandurile vor fi folosite pentru stationarea ambarcatiunilor de agrement .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Lucrarile pentru executarea rambleelor se vor face numai in perioada cand nivelul apei este scazut .Utilajul folosit in prima etapa va fi draglina pe flotoare .

Lucrarile se vor executa in etape succesive , inaintandu-se cu asezarea deponiilor dinspre larg spre mal .

In cazul fiecarui rambleu , se va proceda dupa cum urmeaza : -dupa crearea unui depozit de deponii de aproximativ 1,00 m si scurgerea

apei din pamantul ud se va aplatiza terenul cu ajutorul unui buldozer , dupa care se va compacta stratul cu tavalugul „picior de oaie”. Tavalugul va fi deplasat pana cand coltii nu se mai infig in pamant mai mult de 2 cm , dupa care se va trece la executarea stratului urmator ;se vor depune straturi succesive pana la obtinerea cotei prevazute in proiect

-dupa obtinerea rambleului brut se va trece la finisarea malurilor . Finisarea se va face cu ajutorul unui excavator hidraulic cu cupa profilata pentru taluze

-malurile rambleelor vor fi finisate in taluze cu panta de aproximativ 1 /3 -protejarea rambleelor se va face cu anrocamente din piatra bruta asezarte

pe material geotextil in zona aflata sub apa plus 0,50 metri deasupra nivelului maxim al apei si prin inerbarea restului taluzelor si platformelor . Pentru o mai buna consolidare in timp a rambleelor se vor planta salcii in zona de mal peste tot unde este posibil

-constructiile ce se vor executa pe ramblee vor fi constructii usoare -fundatiile vor fi de tip radier general , de suprafata , cu reborduri exterioare

de incastrare in teren

Toate lucrarile se vor executa cu respectarea stricta a Avizului de Gospodarire a Apelor nr. 99/09.08.2010 .

o informatii concrete privind varianta de plan supusa avizarii referitoare la

masurile privind protectia mediului si respectarea prevederilor HG nr.1516/2008 privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru

Rezervatia Biosferei Delta Dunarii :

Pentru protejarea patrimoniului natural se impune ca : - pentru loturile compacte pentru locuinte de vacanta din zona de nord si vest a

amplasamentului ,suprafata de teren ocupata temporar in perioada de executie sa fie limitata judicios la strictul necesar , astfel incat amplasamentul santierului sa aduca prejudicii minime mediului natural ;

- pentru zona peninsulelor , este necesara consolidarea generala a terenului , ceea ce va insemna demararea activitatii de plantare si refacere peisagistica dupa lucrarile de executie

- transportul si depozitarea materialelor rezultate prin lucrarile de executie se vor face in locuri adecvate , lipsite de vegetatie ;

- se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor , respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de catre autoritatiile de Protectie a Mediului , in conditii care sa impiedice raspandirea pulberilor sau a altor materiale generatoare de pulberi


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


In vederea mentinerii specificului local se vor respecta urmatoarele :

-acoperirea constructiilor , atat a celor definitive cat si a celorlalte ( chioscuri , umbrare , foisoare , etc .) se va face cu sarpanta , respectand o medie a pantelor utilizate in zona ; se va urmari in general adoptarea unor invelitori in doua ape

-invelitorile vor fi din stuf sau din tigla ceramica (pentru invelitorile din tigla ceramica se recomanda culoarea antracit sau brun )

-panta acoperisului cladirilor va fi de peste 30% la acoperisurile realizate din stuf ; acoperirea cu stuf va predomina in zona golfurilor

-finisajul peretilor exteriori va fi de culoare alba -tamplariile vor fi vopsite in culoarea albastru sau verde , de preferinta cu lac

semitransparent , pentru a nu acoperi total fibra lemnului -raportul dintre plin si gol va respecta traditia locala -cladirile vor avea prispa sau terasa deschisa pe minimum 50% din lungimea

fatadei. In Regulamentul Urbanistic aferent PUZ se mentioneaza :

1. in ZONA REZIDENTIALA PENTRU LOCUINTE DE VACANTA ( LV ) cu

subzona LVmr1

Functiuni admise :

-exclusiv rezidentiala –pentru case de vacanta -locuinte cu regim de inaltime P , P+M, P +1- pana la 7,00 m la cornisa , masurati de la trotuarul de garda ; ( recomandat P ) -casele se vor executa pe platforme individuale sau comune pentru locuintele la cota stabilita prin avizul S.G.A. , dupa consolidarea in prealabil a terenului -activitati permise - locuire in proportie de 90% - alte activitati compatibile locuirii , ca activitatisecundare( depozitare lemne , unelte pentru gradinarit si alte tipuri de depozitare ) -subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z. -suprafata minima de teren pe parcela –900 mp ; nu vor fi permise subimpartirile ulterioare -P.O.T. max. = 15% C.U.T. max. = 0,30 -spatii verzi amenajate = min. 30% pe parcela 2. in ZONA PENTRU INSTITUTII PUBLICE SI SERVICII DE INTERES GENERAL (IS) cu subzona CONSTRUCTII PENTRU TURISM (IS t) Functiuni admise : -constructii si amenajari pentru turism si agrement -constructii principale cu regim de inaltime P... P + 1- pana la 7,00 m la cornisa, masurati de la punctul cel mai jos al trotuarului de garda si max. 10,00 m in coama


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


-constructii anexa pentru functiunea de baza ( chioscuri rustice , umbrare , barbecue , foisor ) -constructiile principale se vor executa pe o platforma comuna, la cota stabilita prin avizul S.G.A. -activitati permise - activitati turistice –cazare si servirea mesei -depozitare – unelte de pescuit , altele -agrement –piscina descoperita , chiosc rustic , zona barbecue -subzona de autorizare directa dupa aprobarea P.U.Z. -P.O.T. max. = 20 % ( pentru parcele de pana la 1000 mp) 15% ( pentru parcele peste 1000 mp) ; C.U.T. max. = 0,40 -spatii verzi amenajate = min. 25% pe parcela


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B.Informatii privind aria naturala protejata de interes comunitar afectata de implementarea planului

Biodiversitatea sau diversitatea biologică reprezintă heterogenitatea în lumea vie de

la nivelul tuturor surselor sale, inclusiv al ecosistemelor terestre, marine şi acvatice continentale până la cel al complexelor ecologice din care acestea fac parte; aceasta include diversitatea în cadrul speciilor, între specii şi a ecosistemelor.

De asemenea, termenul biodiversitate descrie întreaga gamă a variabilităţii organismelor vii în cadrul unui complex ecologic. Biodiversitatea cuprinde diversitatea ecosistemului şi diversitatea genetică a unei specii din acest ecosistem.

In Master Planul RBDD se mentioneaza : „ (...) in Delta Dunarii s-au delimitat doua categorii mari de ecosisteme si anume :

o ecosisteme naturale partial modificate de om o ecosisteme antropice .

In cea de-a doua categorie s-au identificat 7 tipuri de ecosisteme incluzand aici tipurile de amenajari ( agricole, piscicole,silvice ), amenajari complexe , culturi agricole izolate cu extindere mica, plantatii de plop pe grindurile fluvial , asezari umane ( urbane

si rurale ).

Complexul turistic si de agrement propus a se aviza este amplasat dupa cum am mentionat anterior este amplasata in intravilanul si extravilanul localitatii Ceamurlia

de Jos , intr-un ecosistem antropic .

B.1.Date privind ROSCI 0065 Delta Dunarii : In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a

habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si in imediata vecinatate a terenului pe care se va construi Ansamblul rezidential pentru turism si agrement , nu au fost identificate speciile de plante si habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii. Din aceasta cauza , in acest capitol se vor prezenta informatii despre ROSCI0065 Delta Dunarii cu mentiunea ca aceasta arie de importanta comunitara NU VA FI AFECTATA DE IMPLEMENTAREA PLANULUI .

Obiectivul analizat este amplasat in intravilanul si extravilanul localitatii Ceamurlia de Jos, jud.Tulcea, pe un teren in suprafata totala de 10,0 ha dat in concesiune beneficiarului investitiei. Acest perimetru se afla cca 80 % in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii , este inclus in aria naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii si aria de importanta avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe .

ROSCI0065 Delta Dunarii are o suprafata de 450.542 ha.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B.1.1. Tipuri de ecosisteme prezente in ROSCI0065 Delta Dunarii

In aceasta zona se intalnesc 30 de tipuri de ecosisteme (23 naturale si 7 antropice) .

Formatiunile de apa cuprind apele curgatoare (Dunarea si bratele sale principale, canalele cu circulatie activa a apei, canale din zonele naturale cu circulatie a apei in regim liber, canale din interiorul polderelor, cu schimbul controlat al apei sau fara schimb de apa), ape dulci statatoare (lacuri cu o suprafata mare si/sau schimb activ de apa, lacuri cu schimb redus de apa si lacuri din interiorul polderelor cu schimb controlat de apa), ape statatoare salcii si sarate (lacuri izolate), lagune costiere (lagunele cu legatura la mare), zone marine costiere (golfuri semi-inchise si ape marine costiere).

Zonele umede includ vegetatia acvatica limitrofa (stufarisurile, plaurii, formatiunile de salcii de pe maluri, pasunile de pe malurile inundate frecvent in asociatie cu palcuri de salcii sau salcii izolate).

Padurile, tufisurile si vegetatia ierboasa cuprind padurile fluviatile temperate (padurile mixte de stejar), tufisurile si vegetatia ierboasa (pajistile de stepa, luncile de pe grindurile marine, luncile de pe campiile cu loess, si tufisurile si vegetatia ierboasa de pe solul calcaros), si zonele deschise cu sau fara vegetatie saraca (dune, dune cu nisipuri miscatoare sau partial miscatoare, partial acoperite cu vegetatie, cordoane litorale slab consolidate si plajele).

Amenajari (amenajari agricole, amenajari forestiere, plantatii de plopi de pe malurile raului, amenajari piscicole, diverse alte amenajari, poldere abandonate aflate in refacere ecologica);

Orase si sate (asezari urbane si rurale)

Amplasamentul propus pentru construire ansamblu turistic si de agrement este

amplasat in intravilanul satului Uzlina, com. Murighiol, jud.Tulcea, deci intr-un ecosistem antropic (asezari rurale).


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B.1.2.Lista tipurilor de habitate de interes comunitar pentru care a fost

declarat situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007:

3160 - Lacuri distrofice si iazuri 6260 * - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri 7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus 91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsiorsau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) 92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion tinctoriae) 1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare 1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului 1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile

umede si nisipoase 1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) 1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice 2110 - Dune mobile embrionare (in formare) 2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides 2190 - Depresiuni umede intradunale 3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea

uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau Hydrocharition 3260 Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie din

Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 3270 - Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention 62C0 * - Stepe ponto-sarmatice 6410 - Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae) 6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-Holoschoenion 6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la

cel montan si alpin 6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii 6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis) 3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara 1150 * - Lagune costiere 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B.1.3. Lista speciilor de flora de interes comunitar pentru care a fost declarat

situl de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii conform Anexei 4 la Ordinul 1964/2007:

1516 - Aldrovanda vesiculosa (Otratel) 2253 - Centaurea jankae (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 2255 - Centaurea pontica (Vinetele, Dioc, Zglavoc) 4067 - Echium russicum (Trifoias de balta) Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste

REPREZENTATIVITATEA: gradul de reprezentativitate a tipului de habitat in cadrul

sitului. Gradul de reprezentativitate exprima masura pentru cat de „tipic” este un habitat. Sistem de ierarhizare folosit este urmatorul:

• A: reprezentativitate excelenta, • B: reprezentativitate buna, • C: reprezentativitate semnificativa. • D: prezenta nesemnificativa.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


SUPRAFATA RELATIVA: suprafata sitului acoperit de habitatul natural raportat la suprafata totala acoperita de acel tip de habitat natural in cadrul teritoriului national. Acest criteriu este exprimat ca un procentaj „p”:

• A: 100 ≥ p > 15% • B: 15 ≥ p > 2% • C: 2 ≥ p > 0% STADIUL DE CONSERVARE: Gradul de conservare al structurilor si functiile tipului

de habitat natural in cauza, precum si posibilitatile de refacere/reconstructie. Acest criteriu cuprinde urmatoarele trei sub-criterii:

• i) gradul de conservare a structurii, • I: structura excelenta • II: structura bine conservata • III: structura medie sau partial degradata. • ii) gradul de conservare a functiilor • I: perspective excelente • II: perspective bune • III: perspective moderate sau nefavorabile • iii) posibilitatile de refacere. • I: refacere usoara • II: refacere posibila cu efort mediu • III: refacere dificila sau imposibila. Clasificarea globala dupa cele trei sub-criterii este urmatoarea: • A: conservare excelenta = structura excelenta (i I), indiferent de clasificarea

dupa celelalte doua criterii, = structura bine conservata (i II) si perspective excelente (ii I), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu.

• B: conservare buna = structura bine conservata (i II) si perspective bune(ii II), indiferent de clasificarea dupa al treilea criteriu, = structura bine conservata(i II) si perspective medii / eventual nefavorabile(ii III) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu(iii II), = structura mediu/partial degradata(i III), perspective excelente(ii I) si refacere usoara (iii I) sau posibila cu efort mediu (iii II),= structura mediu/partial degradata(i III), perspective bune(ii II) si restaurare usoara(iii I).

• C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii EVALUARE GLOBALA: Evaluarea globala a valorii sitului din punct de vedere al

conservarii tipului da habitat natural respectiv. • A: valoare excelenta, • B: valoare buna • C: valoare considerabila.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B.1.4.Specii de plante enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populatie: Rezidenta Sit Pop. Conserv. Izolare Global 1428 Marsilea quadrifolia R A B C B 1516 Aldrovanda vesiculosa R A B C B 2253 Centaurea jankae R A B A B 2255 Centaurea pontica V A B A B 4067 Echium russicum R C A C A In ceea ce priveste marimea populatiei, de plante, daca marimea populatiei este

stiuta dar nu exact, se dau cifre estimative sau plaje de cifre ca mai sus. Daca nu, se indica doar daca specia este

• (C) – specie comuna, • (R)- specie rara, sau • (V)- foarte rara. • (P) - Daca datele despre o populatie lipsesc complet, se indica numai

prezenta speciei

B.1.5. Criterii de evaluare a sitului pentru o anumita specie din anexa II (in conformitate cu Sectiunea B din anexa III a Directivei Habitate)

POPULATIE: marimea si densitatea populatiei speciei prezente din sit in raport cu

populatiile prezente pe teritoriul national. Acest criteriu are scopul evaluarii marimii relative sau densitatii relative a populatiei in sit cu cea la nivel national. Se foloseste un model progresiv ca cel de mai jos:

• A: 100 ≥ p > 15% • B: 15 ≥ p > 2% • C: 2 ≥ p > 0% • D: populatie nesemnificativa. CONSERVARE: gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante

pentru speciile respective si posibilitatile de refacere. Acest criteriu cuprinde doua sub-criterii:

• i) gradul de conservare a trasaturilor habitatului care sunt importante pentru specie;

• I: elemente in stare excelenta, • II: elemente bine conservate, • III: elemente in stare medie sau partial degradata • ii) posibilitatile de refacere. • I: refacere usoara • II: refacere posibila cu efort mediu, • III: refacere dificila sau imposibila.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Sinteza aplicata la clasificarea dupa cele doua sub-criterii • A: conservare excelenta = elemente in stare excelenta (i I), indiferent de

clasificarea posibilitatii de refacere, • B: conservare buna = elemente bine conservate b (i II), indiferent de

clasificarea posibilitatii de refacere, = elemente in stare medie sau partial degradata (i III) si usor de refacut (ii I),

• C: conservare medie sau redusa = toate celelalte combinatii. IZOLARE: gradul de izolare a populatiei prezente in sit fata de aria de raspandire

normala a speciei: • A: populatie (aproape) izolata, • B: populatie ne-izolata, dar la limita ariei de distributie, • C: populatie ne-izolata cu o arie de raspandire extinsa. GLOBAL: evaluarea globala a valorii sitului pentru conservarea speciei respective. • A: valoare excelenta • B: valoare buna,

B.1.6.Habitate prezente in situl ROSCI0065 Delta Dunarii si relatia acestora cu planul

Habitatele naturale de interes comunitar pentru a caror conservare a fost necesara

desemnarea sitului de importanta comunitara - ROSCI0065 Delta Dunarii, conform fromularului standard NATURA 2000 sunt:

3160 - Lacuri distrofice si iazuri Raspandire: Bazine acvatice cu ape statatoare sau lin curgatoare din sud-vestul

tarii, Lunca si Delta Dunarii, Moldova, in luncile Siretului si Prutului. Statiuni: In bazine acvatice cu apa permanenta. Structura: Stratul natant este alcatuit din Nymphaea alba, Trapa natans,

Nymphoides peltata, Potamogeton natans. Se dezvolta in ape putin profunde (0,5–2 m), cu continut redus de substante nutritive si reactie neutra sau adesea alcalina (pH = 7,5–8). Ocupau suprafete intinse in baltile Dunarii, inainte de desecare. In prezent, cele mai reprezentative fitocenoze se gasesc in Delta Dunarii, unde ocupa suprafete relativ mari. Stratul natant este insotit frecvent de speciile aliantei Lemnion minoris. Stratul submers este format din: Myriophyllum verticillatum, Ceratophyllum demersum, Potamogeton crispus, P. pectinatus.

Compozitie floristica: Specii edificatoare: Potamogeton natans, Nuphar luteum, Nymphaea alba, Nymphoides peltata, Trapa natans. Specii caracteristice: Nymphaea alba, Nuphar luteum, Nymphoides peltata. Alte specii importante: Ceratophyllum


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton crispus, P. pectinatus, Hippuris vulgaris, Elodea canadensis. La suprafata apei plutesc speciile caracteristice aliantei Lemnion, cum sunt: Lemna minor, Wolffia arrhiza, Spirodela polyrhiza precum si pteridofitele: Azolla caroliniana, Salvinia natans, Marsilea quadrifolia. Prin indiguirea Dunarii si asanarea baltilor din lunca fluviului, vegetatia acvatica din zona s-a diminuat foarte mult, iar unele specii au disparut aproape complet.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu au fost identificat

acest tip de habitat . 6260* - Pajisti panonice si vest-pontice pe nisipuri Raspandire: Pe toate nisipurile continentale: Oltenia (Dabuleni, Calafat), Moldova

(Hanul Conachi) si Dobrogea (Delta Dunarii). Statiuni: teren plan cu dune nisipoase. Substrat: nisipuri continentale. Solul: nisipuri

nefixate sau in curs de fixare, neutre pana la slab acide. Compozitie floristica: Formatiuni dominate de graminee perene cespitoase, inalte

sau de inaltime medie, sau plante sufrutescente ce acopera lacunar terenul, impreuna cu comunitati de terofite asociate, dezvoltate pe nisipuri mobile sau fixe (nisipuri aluvionare, sisteme de dune subfosile) in cadrul arealului stepelor panonice, astfel limitate la bazinul panonic si la zonele dominate de comunitatile acestora. De asemenea, include comunitati similare din vestul bazinului pontic.

Plante: Festuca vaginata, Helichrysum arenarium, Dianthus serotinus, Gypsophila paniculata, Koeleria glauca, Alyssum montanum subsp. gmelinii, Bassia laniflora, Centaurea scabiosa subsp. sadleriana, C. jacea subsp. angustifolia, Erysimum diffusum, Stipa capillata, S. pulcherrima, Cynodon dactylon, Festuca pseudovina.

Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest

tip de habitat, fiint prezent la distante mari de zona studiata. 7210 * - Mlastini calcaroase cu Cladium mariscus Raspandire: Comunitati dense de Cladium mariscus din zone lacustre colonizate de

plante, din terenuri abandonate (necultivate) sau pajisti umede aflate in stadii succesionale ulterioare exploatarii lor extensive, aflate in contact cu tipuri de vegetatie din Caricion davallianae sau cu alte specii de Phragmition [Cladietum marisci (Allorge 922) Zobrist 1935].

Plante: Cladium mariscus. In contact cu mlastini alkaline,dar si cu mlastini acide, pajisti umede exploatate

extensiv si alte stufarisuri si rogozisuri inalte. Pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia nu a fost identificat acest

tip de habitat .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus

excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor rauri (Ulmenion minoris) Paduri din specii cu lemn de esenta tare situate in albia majora a raurilor,

expuse regulat inundatiilor in perioda cresterii nivelului apei, sau in zone joase, expuse inundatiilor provocate de inaltarea apei freatice. Aceste paduri se dezvolta pe depozite aluviale recente. Solul poate fi bine drenat intre inundatii sau poate ramane ud. Ca urmare a regimului hidric specific, speciile lemnoase dominante apartin genurilor Fraxinus, Ulmus sau Quercus. Subarboretul este bine dezvoltat.

Plante: Quercus robur, Ulmus laevis, U. minor, U. glabra, Fraxinus excelsior, F. angustifolia, Populus nigra, P. canescens, P. tremula, Alnus glutinosa, Prunus padus, Humulus lupulus, Vitis vinifera subsp. sylvestris, Tamus communis, Hedera helix, Phalaris arundinacea, Corydalis solida, Gagea lutea, Ribes rubrum.

Aceste paduri formeaza mozaicuri cu paduri pioniere sau climax din specii cu lemn de esenta moale, in zonele joase ale luncilor raurilor; ele se pot dezvolta si din paduri aluviale de specii cu lemn de esenta tare. Acest tip de habitat apare adesea in conjunctie cu paduri de anin si frasin.

Acest tip de habitat nu a fost identificat pe amplasamentul studiat si in

vecinatatea acestuia 92D0 - Galerii ripariene si tufarisuri (Nerio-Tamaricetea si Securinegion

tinctoriae) Galerii arborescente si tufarisuri de catina rosie, oleandru si mielarea, precum si

formatiuni lemnoase mai scunde, situate de-a lungul apelor curgatoare permanente sau temporare si din zonele umede ale etajului termo-mediteranean si din sud-vestul Peninsulei Iberice, precum si din statiunile cele mai higromorfe ale zonelor saharomediteraneana si saharo-sindiana. Includ formatiuni de Tamarix smyrnensis (T. ramossissima) de pe malurile apelor curgatoare si din statiunile de coasta ale regiunilor pontice si stepice din vestul Eurasiei.

Formatiunile cu Tamarix africana nu vor fi luate in considerare. Desi pe amplasament si in vecinatatea acestuia au fost identificate exemplare

din specia Tamarix ramossissima, nu se regasesc speciile si asociatiile vegetale care caracterizeaza acest tip de habitat.

1110 - Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apa de mare Bancurile de nisip sunt forme topografice inaltate, alungite, rotunjite sau

neregulate, permanent submerse si predominant inconjurate de ape mai adanci. Acestea constau in principal din sedimente nisipoase, insa depozite cu granulometrie


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


mai mare, incluzand prundis si galeti, sau cu granulometrie mai mica, incluzand mal, pot fi de asemenea prezente pe un banc de nisip. Bancurile, pe care sedimentele nisipoase sunt dispuse intr-un strat deasupra substratului dur, sunt clasificate drept bancuri de nisip, daca bioturile asociate depind mai curand de nisip decat de substratul dur de dedesubt.“Permanent submerse la mica adancime” inseamna ca deasupra unui banc de nisip adancimea apei depaseste rareori 20 m sub nivelul hidrografic zero. Bancurile de nisip se pot insa extinde mai jos de 20 m sub nivelul hidrografic zero. De aceea, poate fi adecvata includerea unor astfel de zone mai adanci, care fac parte din formatiunea caracteristica a bancului si care gazduiesc biocenozele sale specifice.

Plante: Zostera sp., Potamogeton spp., Ruppia spp., Zannichellia spp., carofite. Pe multe bancuri de nisip nu cresc macrofite.

Bancurile de nisip pot fi intalnite in asociere cu“suprafete de mal si nisip neacoperite de apa marii la maree joasa” si “recife”.

In sectorul romanesc al Marii Negre, acest habitat se intalneste sub urmatoareleforme: Nisipuri fine, curate sau usor maloase, cu pajisti de Zostera, ce constituie prelungirea submarina a plajei de nisip fin, fiind in contact direct cu zona mediolitorala de spargere a valurilor. Zostera marina, Z. noltii si Zannichellia pedicellata formeaza pajisti submarine monospecifice sau mixte in golfuri adapostite, acolo unde

stabilitatea sedimentara duce la o depunere slaba de mal. Nisipuri medii sub forma de dune submarine, cu granulatie medie, care, sub actiunea curentilor puternici si a valurilor, formeaza bancuri submerse (dune hidraulice) paralele cu tarmul. Prin acumularea in timp a nisipului, aceste bancuri pot deveni emerse, constituind insule miscatoare sau bare de nisip permanente (de exemplu, insula Sacalin din fata gurii Sf. Gheorghe). Nisipuri fine de mica adancime, amestecate cu resturi de cochilii si pietricele, dispuse de la tarm pana la izobata de 3-4 m. Acest facies este prezent de la gurile Dunarii si

pana la Constanta, adapostind biocenoze de nisipuri fine cu Lentidium mediterraneum. Nisipuri bine calibrate, dispuse de la 3-4 m pana la 20 m adancime. Acestea sunt mai slab reprezentate sau chiar lipsesc la nord de Capul Midia, deoarece aici fundurile maloase se instaleaza de la adancimi foarte mici (5-6 m). Speciile caracteristice sunt bivalvele Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum si Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla si pestii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris. Nisipuri grosiere si pietrisuri marunte batute de valuri se intalnesc in micile golfuri ale coastelor stancoase naturale expuse si nu depasesc cateva zeci de centimetri adancime. Se prezinta sub forma unor plaje submerse foarte inguste, formate din nisip grosier si pietris provenit din degradarea rocii, remaniate in continuu de valuri. Galeti infralitorali se intalnesc pe alocuri, de-a lungul coastelor stancoase naturale expuse, intre adancimile de 0,5 si 2,5 m. Astfel de plaje submerse sunt partial acoperite cu pietre rotunde si aplatizate (galeti), de obicei calcaroase, albe, modelate de valuri. Apar numai in zonele cu un hidrodinamism puternic si sunt populati de crustacee izopode, amfipode si de crabul Xantho poressa. „Camca” de la gurile Dunarii se intalneste in zonele adapostite, de


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


mica adancime, pe tarmul Deltei Dunarii. Camcaua este o suspensie densa de detritus vegetal de origine continentala, formata mai ales din resturi de stuf (Phragmites) maruntite.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia . 1210 - Vegetatie anuala de-a lungul liniei tarmului Formatiuni de plante anuale sau anuale si perene, ocupand depozite de material

grosier adus de curentii marini si pietrisuri bogate in materie organica azotata (Cakiletea maritimae p.p.). Plante: Cakile maritima, Salsola kali, Atriplex spp., Polygonum spp., Euphorbia peplis, Elymus repens, Potentilla anserina si, in special in formatiunile mediteraneene, Glaucium flavum, Euphorbia paralias, Eryngium maritimum. La Marea Neagra acest habitat include comunitati cu Cakile maritima si Argusia (Tournefortia) sibirica.

Siturile propuse pentru acest habitat pot include comunitati de Cakiletea maritimae dezvoltate pe pietris sau pe substrate mixte de pietris si nisip (aceste amestecuri fiind adesea foarte dinamice si variabile), insa astfel de tipuri de vegetatie, dezvoltate pe plaje pur nisipoase, ar trebui considerate, dupa caz, ca parte a habitatului 2110 (dune mobile embrionare).

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia.

1310 - Comunitati cu salicornia si alte specii anuale care colonizeaza terenurile

umede si nisipoase Formatiuni compuse mai ales sau predominant din specii anuale, in special

Chenopodiaceae, din genul Salicornia sau graminee, care colonizeaza portiunile maloase sau nisipoase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate marine sau interioare. Thero-Salicornietea, Frankenietea pulverulentae, Saginetea maritimae.

Subtipuri: – Pajisti de branca (Thero-Salicornietalia): specii anuale (Salicornia spp.), ghirin (Suaeda maritima), sau uneori saricica (Salsola spp.). Formatiuni ce colonizeaza zonele maloase, periodic inundate, ale mlastinilor saraturate costiere si bazinele saraturate continentale. – Comunitati central eurasiatice de Crypsis: formatiuni deschise de graminee anuale din genul Crypsis (Heleochloa), pe soluri de tip solonchak, ce colonizeaza zonele maloase in curs de uscare ale depresiunilor umede ale stepelor si mlastinilor saraturate din Eurasia, din regiunea Panonica pana in Extremul Orient.

Plante: Salicornia spp., Suaeda maritime, Crypsis spp., Cyperus pannonicus, Spergularia media, S. marina, Salicornia spp., Lepidium latifolium, Chenopodium spp., Atriplex spp., Dianthus guttatus, Artemisia santonicum.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea acestuia.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


1410 - Pajisti saraturate de tip mediteranean (Juncetalia maritimi) Diverse comunitati mediteraneene si vest-pontice (Marea Neagra) de Juncetalia

maritimi. Subtipuri: – mlastini saraturate de pipirig inalt, dominate de Juncus maritimus si/sau

J. acutus; – mlastini saraturate de pipirig scund, rogoz si trifoi (Juncion maritimi) si pajisti umede din spatele litoralului, bogate in specii de plante anuale si inleguminoase (Trifolion squamosi); – pajisti mediteraneene halo-psamofile (Plantaginion crassifoliae).

Plante: Juncus maritimus, J. acutus, Carex extensa, Aster tripolium, Plantago cornuti, Scorzonera parviflora, Merendera sobolifera, Taraxacum bessarabicum, Samolus valerandi, Hordeum nodosum, H. maritimum, Trifolium squamosum, T. michelianum, Carex divisa, Ranunculus ophioglossifolius, Plantago crassifolia, Blackstonia imperfoliata, Orchis coriophora subsp. Fragrans.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in

vecinatatea acestuia, fiind intalnit numai pe litoralul Marii Negre si Delta Dunarii (delta maritima).

1530 * - Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice Stepe, depresiuni, lacuri superficiale si mlastini saraturate panonice si

pontosarmatice, care sunt influentate in mare masura de un climat panonic cu temperature extreme si ariditate estivala. Imbogatirea in saruri a solului se datoreaza evaporarii intense a apei freatice in timpul verii. Aceste tipuri de habitate au origine partial naturala si partial determinata de influenta distincta a pasunatului bovinelor.

Vegetatia halofitica consta in comunitati de plante din depresiuni si stepe saraturate uscate, pajisti saraturate umede, si comunitati de plante anuale din lacurile sarate, periodic inundate, cu zonare tipica.

Plante: Artemisia santonicum, Lepidium crassifolium, Puccinellia peisonis, Aster tripolium, Salicornia prostrata, Camphorosma annua, Plantago tenuiflora, Juncus gerardii, Plantago maritima, Cyperus pannonicus, Pholiurus pannonicus, Festuca pseudovina, Achillea collina, Artemisia pontica, Puccinellia limosa, Scorzonera cana, Petrosimonia triandra, Peucedanum officinale, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, L. gmelini, Nitraria schoberi, Carex distans, C. divisa, Taraxacum bessarabicum, Beckmannia eruciformis, Zingeria pisidica, Trifolium fragiferum, Cynodon dactylon, Ranunculus sardous, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera (syn. Obione verrucifera), Lepidium latifolium, Leuzea altaica (syn. L. salina), Iris halophila, Triglochin maritima, Hordeum hystrix, Aster sedifolius, Scorzonera austriaca var. mucronata, Festuca arundinacea subsp. orientalis.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


2110 - Dune mobile embrionare (in formare) Formatiuni costiere reprezentand primele stadii ale formarii dunelor, constituite de

ondulatii sau suprafete de nisip inaltate ale plajei superioare, sau de o bordura situata inspre mare la baza dunelor inalte.

Plante: Elymus farctus (Agropyron junceum), Leymus sabulosus, Sporobolus pungens, Euphorbia peplis, Medicago marina, Eryngium

maritimum. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat si in vecinatatea

acestuia, fiind intalnit numai pe nisipurile maritime, litoralul Marii Negre . 2130 * - Dune fixate cu vegetatie herbacee perena (dune gri) Dune fixate, stabilizate si colonizate de pajisti mai mult sau mai putin inchise,

formate din specii perene, si de tapete de licheni si muschi, de pe coastele Atlanticului (si Canalul Manecii) intre Stramtoarea Gibraltar si Capul Blanc Nez, si tarmul Marii Nordului si al Marii Baltice. Dune similare apar si de-a lungul coastelor Marii Negre.

Subtipuri: – Dune fixate pontice – dune fixate de pe coastele Marii Negre. Vegetatia poate fi reprezentata de pajisti inchise, de pajisti deschise formate din

specii anuale, sau poate fi dominata de muschi si licheni; continutul de calcar (Ca2+) poate varia foarte mult si in general se reduce odata cu varsta si desfasurarea succesiunii spre sistemele de dune brune (dune cu lande).

Plante: Bromus hordeaceus, Carex colchica, Cerastium spp., Galium verum, Gentiana cruciata, Koeleria spp., Myosotis ramosissima, Ononis repens, Silene conica, S. otites, Trifolium scabrum; Muschi - Tortula ruraliformis; Licheni - Cladonia spp.

Tufarisurile de dune si depresiunile umede interdunale cu vegetatie distincta formeaza complexe strans legate cu dunele gri lipsite de vegetatie lemnoasa.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in

vecinatatea acestuia, fiind intalnit pe coastele Marii Negre. 2160 - Dune cu Hippophae rhamnoides Formatiuni de catina alba ce constituie un stadiu premergator colonizarii forestiere in

depresiuni interdunale, atat uscate cat si umede. Plante: Hippophaë rhamnoides. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in

vecinatatea acestuia.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


2190 - Depresiuni umede intradunale Depresiuni umede ale sistemelor dunale. Depresiunile umede interdunale

sunt habitate specializate si bogate in specii, fiind amenintate de scaderea nivelului panzei freatice.

Subtipuri: – Balti interdunale (Charetum tomentosae, Elodeetum canadensis, Hippuridetum vulgaris, Hottonietum palustris, Potametum pectinati): comunitati acvatice ale ochiurilor de apa dulce interdunale permanente. – Pajisti pioniere interdunale (Juncenion bufonii p.p.: Gentiano-Erythraeetum littoralis, Hydrocotylo- Baldellion): formatiuni pioniere de nisipuri umede si margini de balti interdunale, pe soluri cu salinitate scazuta. – Mlastini interdunale: formatiuni mlastinoase calcifile si, ocazional, acidofile, adesea invadate de salcia taratoare, ocupand partile cele mai umede ale depresiunilor interdunale. – Pajisti interdunale: pajisti umede si desisuri de pipirig ale depresiunilor interdunale, adesea cu salcii taratoare (Salix rosmarinifolia). – Stufarisuri si rogozisuri de depresiuni interdunale: stufarisuri si comunitati de rogozuri inalte ale depresiunilor interdunale.


vecinatatea acestuia. In literatura de specialitate fiind citat in Delta Dunarii la Caraorman, Letea si Sulina .

3130 - Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din

Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea - vegetatie scunda perena, acvatica pana la amfibie, oligotrofa pana la mezotrofa, a malurilor lacurilor, iazurilor si baltilor, si a zonei ecotonale apa –

uscat apartinand ordinului Littorelletalia uniflorae. - vegetatie scunda anuala, amfibie, pioniera, a zonei ecotonale cu uscatul de la marginea lacurilor, baltilor si iazurilor, cu soluri sarace in nutrienti, sau

care creste in timpul uscarii periodice a acestor ape statatoare: clasa Isoëto-Nanojuncetea.

Aceste doua unitati pot creste impreuna in stransa asociere sau separat. Speciile caracteristice de plante sunt in general efemerofite pitice.

Plante: Littorella uniflora, Luronium natans, Juncus bulbosus subsp. bulbosus, Eleocharis acicularis, Sparganium minimum, Lindernia procumbens,

Elatine spp., Eleocharis ovata, Cyperus fuscus, C. flavescens, C. michelianus, Limosella aquatica, Schoenoplectus supinus, Scirpus setaceus, Juncus bufonius, Centaurium pulchellum,

Centunculus minimus. Acest tip de habitat s-ar putea dezvolta, de asemenea, in depresiuni umede

interdunale.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat.

3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetatie tip Magnopotamion sau

Hydrocharition Lacuri si iazuri cu ape de culoare gri inchis catre albastru-verzui, mai mult sau mai

putin tulburi, in mod special bogate in baze dizolvate (pH de obicei > 7), cu comunitati din Hydrocharition ce plutesc liber la suprafata sau, in ape adanci, deschise, cu asociatii de broscarita (Magnopotamion).

Plante: Hydrocharition - Lemna spp., Spirodela spp., Wolffia spp., Hydrocharis morsus-ranae, Stratiotes aloides, Utricularia australis, U. vulgaris, Aldrovanda vesiculosa, ferigi (Azolla), Hepaticae (Riccia spp., Ricciocarpus spp.), Magnopotamion - Potamogeton lucens, P. perfoliatus.


vecinatatea acestuia 3260 - Cursuri de apa din zonele de campie, pana la cele montane, cu vegetatie

din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion Cursuri de apa din zona de campie pana in etajul montan, cu vegetatie submersa

sau natanta din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion (nivel scazut al apei in timpul verii) sau muschi acvatici.

Plante: Ranunculus trichophyllus, R. fluitans, R. peltatus, R. penicillatus subsp. penicillatus, R. aquatilis, Myriophyllum spp., Callitriche spp., Sium erectum, Zannichellia palustris, Potamogeton spp, Fontinalis antipyretica.


vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat intalnit numai in cursurile de apa permanenta.

3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si

Bidention Maluri namoloase ale raurilor din zona de campie pana in etajul submontan, cu

vegetatie pioniera anuala, nitrofila, din aliantele Chenopodion rubri si Bidention. Primavara si la inceputul verii, acest habitat de maluri namoloase se prezinta fara

nici un fel de vegetatie (ea dezvoltandu-se mai tarziu in timpul anului). Daca conditiile nu sunt favorabile, aceasta vegetatie se dezvolta putin sau poate fi total absenta.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Plante: Chenopodium rubrum, Bidens tripartita, Xanthium sp., Polygonum lapathifolium.


vecinatatea acestuia. 62C0 * - Stepe ponto-sarmatice Stepe ale campiilor, platourilor si dealurilor situate la vest de Marea Neagra, de

Nistru si bazinele Transilvaniei si Traciei de nord, inclusiv al cursului inferior al Dunarii, limitei sudice si vailor platoului podolic, platoului Rus Central, platoului Volgai, Orenburg si Bachkiria, cu graminee precum Stipa capillata, S. lessingiana, Kochia prostrata, Koeleria lobata (K. degeni), Festuca valesiaca, Dichanthium ischaemum (syn. Bothriochloa ischaemum). Acest habitat include tipuri de vegetatie din aliantele Festucion valesiacae, Stipion lessingianae, Agropyro-Kochion si Pimpinello-Thymion zygioidi. Plante: Festucion valesiacae - Poa angustifolia, Festuca valesiaca, Chrysopogon gryllus, Alyssum saxatile, Agropyron pectiniforme, Koeleria macrantha, Dichanthium ischaemum, Stipa capillata, S. ucrainica, Elymus hispidus; Stipion lessingianae - Stipa lessingiana, S. pulcherrima, S. joannis, Vinca herbacea, Salvia nutans, Cephalaria uralensis, Teucrium polium, Iris pumila, Bromus barcensis, Euphorbia dobrogensis, Crambe tatarica, Artemisio-Kochion - Kochia prostrata;Pimpinello-Thymion zygioidi - Agropyron brandzae, Thymus zygioides, Artemisia caucasica, A. pedemontana, A. lerchiana, Koeleria lobata, Festuca callieri, Sedum hillebrandtii, Polythricum piliferum, Melica ciliata, Dianthus nardiformis, D. pseudarmeria, Satureja coerulea, Pimpinella tragium subsp. lithophila.


vecinatatea acestuia. 6410 -Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae) Pajisti cu Molinia din zona de campie pana in etajul montan, pe soluri mai mult sau

mai putin umede si sarace in nutrienti (azot, fosfor). Acestea s-au format in urma unei exploatari extensive, ce implica uneori un cosit intarziat spre sfarsitul anului, sau corespund unui stadiu de deteriorare a mlastinilor de turba drenate.

Subtipuri: pe soluri neutro-alcaline pana la carbonatice, cu o panza freatica fluctuanta, relativ bogate in specii (Eu-molinion). Solul este uneori turbos si devine uscat, vara; pe solurile mai acide cu Junco-Molinion (Juncion acutiflori), cu exceptia pajistilor sarace in specii sau de pe soluri turboase degradate.

Plante:Molinia coerulea, Dianthus superbus, Selinum carvifolia, Cirsium tuberosum, Colchicum autumnale, Inula salicina, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


tinctoria, Tetragonolobus maritimus, Viola persicifolia, V. palustris, Galium uliginosum, Crepis paludosa, Luzula multiflora, Juncus conglomeratus, Ophioglossum vulgatum, Inula britannica, Lotus uliginosus, Dianthus deltoides, Potentilla erecta, P. anglica, Carex pallescens.


vecinatatea acestuia. 6420 - Pajisti mediteraneene umede cu ierburi inalte din Molinio-

Holoschoenion Pajisti mediteraneene umede cu graminee inalte si tipirig, larg raspandite in intregul

bazin mediteranean, extinzandu-se de-a lungul coastelor Marii Negre, in special in sistemele dunale.

Plante: Scirpus holoschoenus (Holoschoenus vulgaris), Agrostis stolonifera, Galium debile, Molinia caerulea, Cyperus longus, Trifolium resupinatum, Schoenus nigricans, Juncus maritimus, J. acutus, Hypericum tetrapterum, Eupatorium cannabinum, Prunella vulgaris, Pulicaria dysenterica, Tetragonolobus maritimus, Orchis laxiflora, Dactylorhiza elata, Succisa pratensis, Silaum silaus, Sanguisorba officinalis, Serratula tinctoria, Genista tinctoria, Senecio doria, Dorycnium rectum.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In literatura de specialitate fiind citat pe nisipurile maritime de pe litoralul Marii Negre, intre Mamaia si Navodari, Delta Dunarii pe Grindul Saraturile.

6430 - Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor,

pana la cel montan si alpin Subtipuri: – Comunitati higrofile si nitrofile de ierburi inalte, de-a lungul cursurilor de

apa si lizierelor forestiere, apartinand ordinelor Glechometalia hederaceae si Convolvuletalia sepium (Senecion fluviatilis, Aegopodion podagrariae, Convolvulion sepium, Filipendulion); – Comunitati de ierburi perene inalte higrofile din etajul montan pana in cel alpin, apartinand clasei Betulo-Adenostyletea. Plante: Glechoma hederacea, Epilobium hirsutum, Senecio fluviatilis, Filipendula ulmaria, Angelica archangelica, Petasites hybridus, Cirsium oleraceum, Chaerophyllum hirsutum, Aegopodium podagraria, Alliaria petiolata, Geranium robertianum, Silene dioica, Lamium album, Lysimachia punctata, Lythrum salicaria, Crepis paludosa, Aconitum lycoctonum (A. vulparia), A. napellus, Geranium sylvaticum, Trollius europaeus, Adenostyles alliariae, Cicerbita alpina, Digitalis grandiflora, Calamagrostis arundinacea, Cirsium helenioides.

Comunitati similare, dar cu o dezvoltare redusa, apar la altitudini mai joase de-a lungul raurilor si lizierei padurilor Comunitatile nitrofile de liziera, cuprinzand numai specii de talie mica, comune in regiune, nu constituie o prioritate pentru conservare. Aceste comunitati de ierburi

inalte s-ar putea dezvolta si in pajisti umede abandonate, care nu mai sunt cosite.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia.

6440 - Pajisti aluviale din Cnidion dubii Pajisti aluviale cu regim natural de inundare apartinand aliantei Cnidion dubii, in

conditii climatice continentale pana la subcontinentale. Plante: Cnidium dubium (C. venosum), Viola persicifolia, Scutellaria hastifolia, Allium

angulosum, Gratifolia officinalis, Carex praecox, Juncus atratus, Lythrum virgatum. Acesta este un habitat de tranzitie intre pajistile higrofile si cele xerofile, ce acopera arii restranse.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia. In urma investigatiilor din teren nu au fost identificate specii edificatoare si caracteristice acestui tip de habitat.

6510 - Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba

officinalis) Fanete bogate in specii, pe soluri slab pana la moderat fertilizate, din zona de

campie pana in etajul submontan, apartinand aliantelor Arrhenatherion si Brachypodio-Centaureion nemoralis. Aceste pajisti exploatate extensiv sunt bogate in plante cu flori si nu sunt cosite inainte ca gramineele sa infloreasca si dupa aceea, numai o data sau de doua ori pe an.

Plante: Arrhenatherum elatius, Trisetum flavescens subsp. flavescens, Pimpinella major, Centaurea jacea, Crepis biennis, Knautia arvensis, Tragopogon pratensis, Daucus carota, Leucanthemum vulgare, Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis, Campanula patula, Leontodon hispidus, L. nudicaulis, Linum bienne, Malva moschata.

Exista subtipuri umede pana la uscate. Daca practicile de exploatare devin intensive, cu utilizarea abundenta a ingrasamintelor, diversitatea speciilor scade rapid.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in vecinatatea acestuia.

3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara Lacuri si balti destul de bogate in baze dizolvate (pH adesea 6-7) (21.12) sau cu

ape majoritar albastre-verzui, foarte limpezi, cu continut sarac (catre moderat) de nutrienti, bogate in baze (pH adesea >7.5) (21.15). Fundul acestor ape nepoluate este acoperit cu carofite, Chara si Nitella, covoare de alge. In regiunea boreala acest tip de habitat include mici balti turboase (‘gyttja’) oligo-mezotrofe bogate in calciu, cu un covor dens de Chara, adesea inconjurate de diverse mlastini eutrofe si turbarii cu pin silvestru.

Plante: Chara spp., Nitella spp. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in

vecinatatea acestuia.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


1150 *- Lagune costiere Lagunele sunt intinderi de apa sarata costiere, de mica adancime, cu salinitate si

volum de apa variabil, total sau partial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundis ori, mai rar, de roci. Salinitatea poate varia, de la salmastru pana la hiperhalin, in functie de cantitatea de precipitatii, intensitatea evaporarii, aportul de apa de mare proaspata in timpul furtunilor si de inundarea temporara cu apa de mare in timpul iernii sau la flux. Cu sau fara vegetatie din Ruppietea maritimae, Potametea, Zosteretea sau Charetea

- Flads si gloes, considerate o varietate baltica a lagunelor, reprezinta mici ochiuri de apa, de obicei de mica adancime, mai mult sau mai putin delimitate, inca legate de mare sau izolate foarte recent de mare prin ridicarea pamantului. Caracterizate prin stufarisuri bine dezvoltate si vegetatie submersa luxurianta, si avand mai multe stadii de transformare morfologica si floristica in procesul prin care portiuni de mare devin uscat.

- Iazurile si bazinele sarate pot fi, de asemenea, considerate lagune, cu conditia sa-si aiba originea intr-o veche laguna naturala transformata sau o mlastina sarata, si sa fi suportat un impact minor in urma exploatarii.

2) Plante: Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Eleocharis parvula, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Ruppia maritima. In flads si gloes, si Chara spp. (Chara tomentosa), Lemna trisulca, Najas marina, Phragmites australis, Potamogeton spp., Stratiotes aloides, Typha spp..


vecinatatea acestuia. 92A0 - Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Paduri de lunca (zavoaie) din bazinul mediteranean si cel al Marii Negre dominate

de Salix alba, S. fragilis sau alte specii de salcie inrudite cu acestea.Paduri de lunca multistratificate mediteraneene si central-eurasiene cu Populus spp., Ulmus spp., Salix spp., Alnus spp., Acer spp., Tamarix spp., Quercus robur, Q. pedunculiflora, Fraxinus angustifolia, F. pallisiae, liane. Speciile de plop de talie mare domina de obicei coronamentul prin inaltimea lor; acestia pot fi absenti sau rari in anumite grupari vegetale, care sunt atunci dominate de specii din genurile enumerate mai sus.

Plante: Salix alba, Populus alba. Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata

vecinatate a acestuia. 40C0 * - Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice Tufarisuri caducifoliate ale zonei de stepa cu arbusti din regiunile pontica si

sarmatica si ale teritoriilor adiacente din interiorul sau din afara zonei de limita estica a padurilor de stejari cu Potentilla alba (41.7A14), din zona padurilor stepice de stejari si artar tataresc (41.7A22) si padurilor stepice subeuxinice (41.7A3), care fac parte din habitatul 91I0 - paduri stepice euro-siberiene cu Quercus spp. Habitatul include mai


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


multe comunitati vegetale cu specii endemice pentru Dobrogea, cum sunt asociatiile Asphodelino luteae-Paliuretum si Rhamno catharticae-Jasminietum fruticantis.

Plante: Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Caragana frutex, Spiraea crenifolia, (S. crenata), Prunus tenella (Amygdalus nana), Jasminum fruticans, Paliurus spinachristi, Rhamnus catharticus, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Bromus inermis, Dianthus nardiformis, Kochia prostrata, Medicago minima, Genista sessilifolia, Moehringia grisebachii, M. jankae, Orlaya grandiflora, Ornithogalum

amphibolum, Paeonia tenuifolia, Salvia ringens, Thymus zygioides, Veronica austriaca

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata vecinatate a acestuia.

91AA - Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos Paduri extrazonale dominate de stejar pufos, cu flora submediteraneana, ocupand

enclave mai calde in cadrul arealelor subcontinentale ale lui Quercion frainetto si Carpinion illyricum.

Include subtipurile: - Paduri tracice de stejar pufos si carpinita Paduri de Quercus pubescens si Q. virgiliana din campiile bazinului Marii Negre si dealurile Turciei europeane, din nordul campiei tracice in sudul si sud-estul Bulgariei, unde sunt reprezentate in principal prin masive forestiere insulare, mai ales in partea centrala a dealurilor Maritsa si Tundja, si de pe colinele de la poalele estice si nordice ale muntilor Rodopi. Stejarii sunt insotiti de Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Acer campestre sau Tilia tomentosa si de elemente floristice submediteraneene. - Paduri moesiace de stejar pufos. - Paduri submediteraneene termofile de Quercus pubescens si Q. virgiliana din sudul muntilor Dinarici, lantul muntos balcanic si din regiunile invecinate, incluzand sudestul si sudul Romaniei.

Plante: Quercus pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, C. betulus, Fraxinus ornus, Galium dasypodum, Paeonia peregrina.

Acest tip de habitat nu este prezent pe amplasamentul studiat sau in imediata

vecinatate a acestuia.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B.1.7. Specii de plante a caror conservare necesita desemnarea ariilor speciale

de conservare (enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE) 1428 Marsilea quadrifolia

Traieste in medii acvatice, semiacvatice si terestre. La suprafata namolului are un rizom repent fixat de substrat prin radacini adventive, de pe care se ridica la suprafata apei frunze tinere rasucite in spirala (circinate) si mature, lung petiolate ce poarta in varf 4 foliole dispuse palmat, asemanator unui trifoi cu patru foi. Sporocarpii sferici sau reniformi sunt scurt pedicelati si contin numerosi sori induziati.

Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.

1516 Aldrovanda vesiculosa Specie acvatica subtermofila, se intalneste in zona de ses si colinara, este o specie

carnivora submersa, ne sau slab ramificata cu frunze obisnuit ciate opt in veticil, cuneate, terminate intr-un lob central longitudinal plicabil (capcana) si 4-6 lobi subulati, florile sunt axilare pa tipul 5. Ierneaza prin muguri (turioni).

Specia nu a fost identificata pe amplasament si nici in imediata vecinatate.

2253 Centaurea jankae Element dobrogean localizat numai in Dobrogea, este o specie xerofila de coline

pietroase (calcaroase), aride. Aceasta specie nu poate fi intalnita pe amplasament. 2255 Centaurea pontica Creste numai pe nisipuri marine ruderalizate, uneori nude. 4067 Echium russicum Localizata in zona de stepa, este o specie xerofila intalnita numai in zone

aride.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B.1.8. Starea actuala a vegetatiei din perimetrul analizat

Atât flora cât şi vegetaţia din zona menţionată nu au mai fost cercetate. Doar o

singură semnalare există în literatura de specialitate referitoare la lucrarea botanistului

Ioan Şerbănescu, din 1965, care aici a descris o nouă specie de Ruppia.

a) Lista speciilor de plante determinate pe amplasamentul studiat :

Speciile din lista floristică de mai jos sunt prezentate în ordinea familiilor:

Chlorophyceae

1. Cladophora sp.

2. Spirogira sp.

Characeae

3. Chara fragillis

Polypodiaceae

4. Thelypteris palustris Schott.

Salviniaceae

5. Salvinia natans (L.) All.

Azollaceae

6. Azolla carolliniana Willd.

Amaranthaceae

7. Amaranthus albus L.

Boraginaceae

8. Echium vulgare L.

9. Heliotropium europaea L.

10. Myosotis scorpioides L.

11. Symphytum officinale L.

12. Symphytum tanaicense Stev.

Cannabaceae

13. Cannabis sativa L.

Caryophyllaceae

14. Cerastium dubium (Bast.) Guepîn.

15. Cerastium gracile Dufour

16. Dianthus capitatus Balb.

17. Holosteum umbellatum L.

18. Myosoton aquaticum (L.) Moench

19. Saponaria officinalis L.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


20. Silene alba (Mill.) Krause

21. Spergularia media (L.) C.Presl.

22. Stellaria media (L.) Vill.

23. Viscaria vulgaris L.

Ceratophyllaceae

24. Ceratophyllum demersum L.

25. Ceratophyllum submersum L.

Chenopodiaceae

26. Atriplex tatarica L.

27. Atriplex patula L.

28. Bassia hirsuta (L.) Aschers.

29. Camphorosma annua Pall.

30. Chenopodium album L.

31. Chenopodium glaucum L.

32. Chenopodium rubrum L.

33. Halimione pedunculata (L.) Aellen

34. Salicornia europaea L.

35. Salsola australis R. Br.

36. Suaeda maritima (L.) Dumort.

Compositae

37. Anthemis austriaca Jacq.

38. Anthemis ruthenica Bieb.

39. Arctium lappa L.

40. Artemisia absinthium L.

41. Artemisia annua L.

42. Artemisia austriaca Jacq.

43. Artemisia campestris L.

44. Artemisia pontica L.

45. Artemisia santonicum L.

46. Artemisia scoparia W. Et. K.

47. Artemisia vulgaris L.

48. Artemisia lerchiana Weber ex. Stechm.

49. Aster tripolium L.

50. Bidens tripartita L.

51. Carduus acanthoides L.

52. Carduus nutans L.

53. Centaurea rhenana Bor.

54. Cichorium intybus L.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


55. Cirsium alatum (S. G. Gmel.) Bobrov

56. Cirsium arvense (L.) Scop.

57. Cirsium vulgare (Savi) Ten.

58. Inula britannica L.

59. Inula salicina L.

60. Lactuca saligna L.

61. Lactuca serriola L.

62. Lactuca tatarica (L.) C. A. Mey.

63. Matricaria recutita L.

64. Onopordum acanthium L.

65. Tanacetum vulgare L.

66. Pulicaria dysenterica (L.) Bernh.

67. Senecio paludosus L.

68. Senecio jacobaea L.

69. Senecio vulgaris L.

70. Sonchus arvensis L.

71. Sonchus asper (L.) Hill.

72. Tanacetum vulgare L.

73. Taraxacum bessarabicum (Hornem.) Hand.-Mazz.

74. Taraxacum officinale Weber

75. Tussilago farfara L.

76. Xanthium italicum Moretti

77. Xanthium spinosum L.

78. Xeranthemum annuum L.

Convolvulaceae

79. Calystegia sepium (L.) R. Br.

80. Convolvulus arvensis L.

Cruciferae

81. Alyssum alyssoides L.

82. Brassica rapa L.

83. Capsella bursa-pastoris (L.) Medic.

84. Capsella procumbens (L.) Fries

85. Diplotaxis muralis (L.) DC.

86. Diplotaxis tenuifolia (L.) DC.

87. Erophyla verna L.

88. Lepidium cartilagineum (J. Mayer) Thell.

89. Lepidium latifolium L.

90. Lepidium ruderale L.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


91. Rorippa amphibia (L.) Bess.

92. Rorippa austriaca (Cr.) Bess.

93. Sinapsis arvensis L.

94. Sisymbrium polymorphum (Murr.) Roth

95. Thlaspi arvense L.

96. Thlaspi perfoliatum L.

Cucurbitaceae

97. Bryonia alba L.

Cuscutaceae

98. Cuscuta campestris Yunck.

99. Cuscuta europaea L.

Dipsacaceae

100. Dipsacus fullonum L.

Euphorbiaceae

101. Euphorbia lucida W. Et. K.

102. Euphorbia palustris L.

103. Euphorbia cyparissias L.

Fumariaceae

104. Fumaria vaillanti Loisel.

Gentianaceae

105. Centaurium pulchellum (Sw.) Druce.

Geraniaceae

106. Erodium cicutarium (L.) L`Her.

Haloragaceae

107. Myriophyllum spicatum L.

108. Myriophyllum verticillatum L.

Hippuridaceae

109. Hippuris vulgaris L.

Lamiaceae

110. Lamium amplexicaule L.

111. Leonurus marrubiastrum L.

112. Lycopus europaeus L.

113. Lycopus exaltatus L.

114. Marrubium vulgare L.

115. Mentha aquatica L.

116. Mentha arvensis L.

117. Mentha longifolia (L.) Huds.

118. Mentha pulegium L.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


119. Prunella vulgaris L.

120. Stachys palustris L.

121. Teucrium scordium L.

Leguminosae

122. Lathyrus palustris L.

123. Lotus corniculatus L.

124. Lotus glaber Mill.

125. Medicago falcata L.

126. Medicago lupulina L.

127. Melilotus alba Medic.

128. Melilotus dentata (W. Et. K.) Pers.

129. Melilotus officinalis (L.) Lam.

130. Ononis arvensis L.

131. Ononis spinosa L.

132. Tetragonolobus maritimus (L.) Roth

133. Trifolium angulatum W. Et. K.

134. Trifolium campestre Schreb.

135. Trifolium fragiferum L.

136. Trifolium repens L.

137. Trigonella procumbens (Bess.) Rchb.

Lentibularaceae

138. Utricularia vulgaris L.

139. Linum austriacum L.

140. Linum hirsutum L.

Lythraceae

141. Lythrum hyssopifolia L.

142. Lythrum salicaria L.

Malvaceae

143. Althaea officinalis L.

144. Hibiscus trionum L.

145. Malva neglecta Wallr.

146. Malva pusilla Sm.

Menyanthaceae

147. Nymphoides peltata (S.G.Gmel.) O. Ktze.

Papaveraceae

148. Glaucium flavum Cr.

149. Papaver rhoeas L.

Plantaginaceae


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


150. Plantago cornuti Gouan

151. Plantago lanceolata L.

152. Plantago major L.

153. Plantago maritima L.

154. Plantago media L.

Polygonaceae

155. Polygonum amphibium L.

156. Polygonum aviculare L.

157. Polygonum hydropiper L.

158. Rumex conglomeratus Murr.

159. Rumex crispus L.

160. Rumex hydrolapythum Hude.

Portulacaceae

161. Portulaca oleracea L.

Primulaceae

162. Anagallis arvensis L.

163. Lysimachia nummularia L.

164. Lysimachia vulgaris L.

Ranunculaceae

165. Caltha palustris L.

166. Consolida orientalis (Gay) Schrodinger

167. Consolida regalis S. F. Gray

168. Ranunculus aquatilis L.

169. Ranunculus lingua L.

170. Ranunculus repens L.

171. Ranunculus sceleratus L.

172. Ranunculus trichophyllus Chaix

Rosaceae

173. Geum urbanum L.

174. Potentilla anserina L.

175. Potentilla reptans L.

176. Potentilla supina L.

177. Rubus caesius L.

Rubiaceae

178. Asperula cynanchica L.

179. Galium aparine L.

180. Galium palustre L.

Scrophulariaceae


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


181. Gratiola officinalis L.

182. Linaria vulgaris Mill.

183. Verbascum blattaria L.

184. Veronica arvensis L.

Solanaceae

185. Datura stramonium L.

186. Lycium barbarum L.

187. Solanum dulcamara L.

188. Solanum nigrum L.

Trapaceae

189. Trapa natans L.

Umbelliferae

190. Anthriscus cerefolium Hoffm. Ssp. Trichosperma Nyman

191. Apium graveolens L.

192. Berula erecta (Huds.) Coville.

193. Cicuta virosa L.

194. Conium maculatum L.

195. Daucus carota L.

196. Eryngium campestre L.

197. Oenanthe aquatica (L.) Poir.

198. Sium latifolium L.

Urticaceae

199. Urtica dioica L.

200. Urtica kioviensis Rogow.

201. Urtica urens L.

Valerianaceae

202. Valeriana officinalis L.

Zygophyllaceae

203. Tribulus terrestris L.

Alismataceae

204. Alisma gramineum Lej.

205. Alisma plantago-aquatica L.

206. Sagittaria sagittifolia L.

Araceae

207. Calla palustris L.

Butomaceae

208. Butomus umbellatus L.

Cyperaceae


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


209. Bolboschoenus maritimus (L.) Palla

210. Carex acutiformis Ehrh.

211. Carex distans L.

212. Carex elata All.

213. Carex extensa Good.

214. Carex riparia Curt.

215. Carex vulpina L.

216. Eleocharis acicularis (L.) Roem. Et. Schult.

217. Eleocharis palustris (L.) Roem. Et. Schult.

218. Holoschoenus vulgaris (L.) Fritsch.

219. Schoenoplectus lacustris (L.) Palla

220. Schoenoplectus supinus (L.) Palla

Gramineae

221. Aeluropus litoralis (Gouan) Parl.

222. Agropyron cristatum (L.) Gaertn.

223. Agropyron elongatum (Host.) Beauv.

224. Agropyron repens (L.) Beauv.

225. Agrostis gigantea Roth

226. Agrostis stolonifera L.

227. Alopecurus arundinaceus Poir.

228. Alopecurus pratensis L.

229. Beckmannia eruciformis (L.) Host

230. Bromus commutatus Schrad.

231. Bromus tectorum L.

232. Calamagrostis epigeios (L.) Roth

233. Calamagrostis pseudophragmites (Hall. Fil.) Koel.

234. Crypsis aculeata (L.) Aiton

235. Crypsis alopecuroides (Pill. Et. Mitterp.) Schrad.

236. Crypsis schoenoides (L.) Lam.

237. Cynodon dactylon (L.) Pers.

238. Elymus sabulosus Bieb.

239. Festuca arundinacea Schreb.

240. Glyceria fluitans (L.) R. Br.

241. Glyceria maxima (Hartm.) Holm.

242. Glyveria notata Chevall.

243. Hordeum bulbosum L.

244. Hordeum hystrix Roth.

245. Hordeum maritimum Huds.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


246. Hordeum murinum L.

247. Lolium perenne L.

248. Phalaris arundinacea L.

249. Phragmites australis (Cav.) Trîn. Ex. Steud.

- subsp. Altissimus (Benth.) W. Clayt.

- subsp. Australis De Not.

- subsp. Humilis De Not.

250. Poa angustifolia L.

251. Poa palustris L.

252. Poa trivialis L.

253. Polypogon monspeliensis (L.) Desf.

254. Setaria pumila (Poir.) Roem. Et. Schult.

255. Setaria verticillata (L.) Beauv

256. Sorghum halepense (L.) Pers.

257. Tragus racemosus (L.) All.

258. Puccinelia convoluta (Hornem.) Hay.

259. Puccinelia distans (L.) Parl.

260. Puccinelia limosa (Schur.) Holmb.

261. Secale sylvestre Host

Hydrocharictaceae

262. Elodea nutalii (Planchon) St. John

263. Hydrocharis morsus-ranae L.

264. Stratiotes aloides L.

265. Vallinseria spiralis L.

Iridaceae

266. Iris pseudacorus L.

Juncaceae

267. Juncus bufonis L.

268. Juncus compressus Jacq.

269. Juncus gerardi Lois.

270. Juncus littoralis C. A. Mey.

271. Juncus maritimus Lam.

Juncaginaceae

272. Triglochin palustris L.

Lemnaceae

273. Lemna minor L.

274. Lemna trisulca L.

275. Spirodella polyrhiza (L.) Schleiden


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


276. Wolffia arrhiza (L.) Horkel ex Wimm.

Najadaceae

277. Najas marina L.

Potamogetonaceae

278. Potamogeton crispus L.

279. Potamogeton gramineus L.

280. Potamogeton natans L.

281. Potamogeton pectinatus L.

282. Potamogeton perfoliatus L.

283. Potamogeton pusillus L.

Sparganiaceae

284. Sparganium emersum Rehm

285. Sparganium erectum L.

Typhaceae

286. Typha angustifolia L.

287. Typha latifolia L.

288. Typha laxmanii Lepech.

Zannichelliaceae

289. Zannichellia palustris L.

b) Asociaţiile vegetale existente pe amplasament

1. Lemnetum minoris Soo. 1927

Asociaţia este răspândită în locurile unde curenţii acvatici sunt reduşi ca intensitate ,

în microdepresiunile cu apă permanentă, în porţiunea din aval a râului Slava, în canalul

de legătură care are o scurgere lentă, între fâşia de stuf şi malul bazinelor acvatice

unde este ferită de curenţii de aer de la suprafaţă şi de acţiunea valurilor. Această

fitocenoză diminuează forţa curenţilor care devine aproape nulă, astfel accelerează

procesele de sedimentare a substanţelor organice în descompunere şi participă la

accelerarea fenomenului de colmatare a bazinelor acvatice unde se dezvoltă.

Fitocenozele de Lemna minoris sunt însoţite de specii natante: Spirodela polyrhiza,

Lemna trisulca care domină uneori acolo unde acumulările de substanţe organice sunt

evidente datorită influenţei antropice mari. Speciile emerse sunt reprezentate de:

Salvinia natans, Hydrocharis morsus-ranae, Wolffia arhizza care se dezvoltă în principal

în apele poluate, eutrofe care se încălzesc uşor vara datorită adâncimilor mici. Speciile

submerse adesea întâlnite în cadrul asociaţiei sunt reprezentate de: Ceratophyllum


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


demersum, Ceratophyllum submersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton natans,

etc.

2. Lemno-Hydrocharietum morsus-ranae (Oberd.) Pass. 1978

Aceste fitocenoze vegetează în ape liniştite, cu regim calm al curenţilor de

suprafaţă, în luminişurile de stuf şi printre insuliţele de plaur. Alături de specia

dominantă , Hydrocharis morsus-ranae, în stratul natant mai vegetează Lemna minor,

Spirodela polyrhiza, Salvinia natans, Stratiotes aloides, în stratul submers sunt

prezente: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Potamogeton pectinatus,

Potamogeton gramineus, Zannichellia palustris şi Utricularia vulgaris. Ultimele 3 specii

apar în apele mai mici în care există un avansat proces de descompunere a

substanţelor organice .

3. Elodeetum nuttalii Ciocârlan et. al. 1997

Asociaţia are o dezvoltare rapidă în ultimii ani în ape cu adâncime mică şi puternic

eutrofizate. Specia caracteristică este Elodea nuttalii care are o acoperire de 50-80%

din suprafaţa asociaţiei şi alături de aceasta se mai găsesc Ceratophyllum demersum,

Ceratophyllum submersum, Potamogeton pectinati, Myriophyllum verticilatum, precum

şi speciile natante: Lemna minoris, Spirodela polyrhiza, Salvinia natans şi Wolffia

arrhiza, dar care au o reprezentare slabă. Şi această asociaţie accelerează procesele

de sedimentare a substanţelor organice aflate în descompunere, astfel participând la

colmatarea bazinelor acvatice în care vegetează.

4. Potamogetonetum crispi Soo. 1927.

Fig.10 - Aspect de vegetaţie cu Potamogetum crispus (mai 2010, Orig.)


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Această asociaţie ocupă cea mai mare parte a lacului Ceamurlia având o dezvoltare

exponenţială în ultimii 2 ani. Apariţia acestei fitocenoze indică o influenţă antropică

accentuată (Sa n d a e t . A r c u ş M ar ia n a , 1 9 9 9 ). Staţiunile unde se dezvoltă sunt

bogate în suspensii organice, cu ape calde şi puţin adânci ceea ce favorizează

dezvoltarea expansivă a acestei fitocenoze, unde specia dominantă Potamogeton

crispus devine aproape exclusivă (aproximativ 90-95%).

Dezvoltarea acestor cenoze duce la un deficit de oxigenare a apelor lacului şi la

acumularea de material organic datorită producţiei mari de biomasă, aproximativ 3,5 kg.

plante de Potamogeton crispus pe metrul pătrat. Materia organică rezultată în urma

căderii la fundul lacului a plantelor ajunse la maturitate întra într-o descompunere lentă

ceea ce duce la acumulare de sapropel şi la scăderea adâncimii lacului deci la

colmatarea acestuia. În condiţiile unor ape scăzute, a fundului mâlos şi în apropierea

maselor de vegetaţie de macrofite în descompunere se realizează şi înflorirea apei.

Alături de specia caracteristică se găsesc faciesuri de Ranunculus trichophyllus iar

răzleţ se întâlnesc: Ceratophyllum demersum, Ceratophyllum submersum,

Myriophyllum spicatum, Myriophyllum verticilatum care au o prezenţă foarte redusă în

comparaţie cu celelalte specii ce alcătuiesc această asociaţie.

4. Trapo-Nymphoidetum Oberd. 1957:

Asociaţia se dezvoltă de-a lungul canalului datorită substratului lutos, a acumulărilor

de sapropel şi a adâncimilor mai mari decât în restul lacului, adâncimi cuprinse între 0,8

şi 2,6 metri. În aceste fitocenoze specia dominantă este Trapa natans ce are o

dezvoltare luxuriantă în primi ani după dragarea canalului şi scade pe măsura ce

acesta se colmatează, la o colmatare puternică când adâncimea scade mult

exemplarele de Trapa natans aproape că dispar. Reapariţia speciei se realizează odată

cu dragarea canalului, fiind o apariţie cu multe exemplare bine dezvoltate.

Pe măsura ce colmatarea se accentuează speciile palustre şi emerse devin mai

numeroase constatându-se o evidentă succesiune spre instalarea vegetaţiei

caracteristice clasei Phragmitea.

Cealaltă specie caracteristică este Nymphoides peltata care se dezvoltă pe

marginile canalului şi lacului spre asociaţiile de Phragmites şi Typha. Această specie

înaintează spre centrul canalului înlocuid Trapa natans odată cu împotmolirea canalului

şi formează fitocenoze compacte favorizată fiind de adâncimea tot mai mică.

Dominanţa celor două specii este în funcţie de periodicitatea dragărilor, asociaţia

fiind într-o continuă succesiune a speciilor.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


5. Scirpo-Phragmitetum W. Koch. 1926:

Fig.11 - Aspect de vegetaţie de pe malul nord-vestic al Lacului Ceamurlia (iulie 2010, original)

Asociaţia aceasta este larg răspândită în jurul lacului şi imprimă un aspect

caracteristic acestuia. Ea îşi creează un microclimat propriu ceea ce explică dezvoltarea

în luminişurile sau la adăpostul acesteia a asociaţiilor natante, emerse şi natanto-

submerse. Temperatura în interiorul acestor fitocenoze este mult mai uniformă în

majoritatea timpului, iar în perioadele cu insolaţie puternică este mai scăzută decât

atmosfera înconjurătoare. În aceste fitocenoze există stuf de mai multe generaţii care

alimentează nămolurile detritice incomplet descompuse, nămoluri bogate în celuloză şi

din a căror descompunere rezultă degajări de gaze (dioxid de carbon, metan, hidrogen

sulfurat). Procesele de mineralizare din nămoluri sunt încetinite din cauza lipsei de

oxigen şi a circulaţiei defectuoase a apei, humusul se acumulează peste limitele

normale, depăşind limita humusului activ (15%) şi devenind humus inactiv (Ru d e s c u

e t . a l . 1 9 6 5 ).

În această asociaţie se întâlnesc frecvent speciile: Schoenoplectus

tabernaemontani, Schoenoplectus supinus, Stachys palustris, Oenanthe aquatica, Iris

pseudacorus, Galium palustre, Lysimachia nummularia, Lysimachia vulgaris,

Bolboschoenus maritimus, Symphytum officinale, Glyceria fluitans, Glyceria maxima,

Alisma plantago-aquatica, Lycopus europaeus, Sium latifolium, etc.

O reprezentare apreciabilă o au speciile de Typha angustifolia, Typha latifolia,

Typha laxmannii care formează subasociaţii de mărimi apreciabile cantonate de obicei

între Phragmitetum şi mal unde adâncimea apei este redusă dar şi spre interiorul lacului


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


în cazul subasociaţiei de Typha angustifolia. În vecinătatea malurilor lutoase şi luto-

argiloase (diguri) găsim Solanum dulcamara şi Calystegia sepium care se împletesc

printre exemplarele de Phragmites, Typha şi Schoenoplectus, iar împreună cu stuful

vechi împletit printre cel nou face ca accesul în aceste zone să fie foarte greu.

6. Bolboschoenetum maritimi Eggler 1933;

Asociaţiile se dezvoltă pe solurile mlăştinoase, adesea haline, eubazice cu apa în

exces şi moderat bogate în azot. Specia caracteristică se amestecă cu alte specii

mezohigrofile şi mezohalofile: Eleo-charis acicularis, Eleocharis palustris, Triglochin

palustre, Ranunculus sceleratus, Alopecurus pratensis, Carex acutiformis, Carex

distans, Carex extensa, Glyceria maxima, Glyceria notata, etc. prezenţa şi abundenţa

acestor specii de plante indică gradul de salinizare a solului unde vegetează.

Fig.13- Aspect de vegetaţie cu Bolboschoenus sp. şi Schoenoplectus sp. (mai 2010, original)

Această asociaţie are o reprezentare bogată în zona de vărsare a râului Slava , râu

care nu mai are o gură de vărsare în lac deoarece aceasta a fost barată de asociaţii de

Phragmites australis subsp. humillis, şi inundă zona joasă înconjurătoare creând condiţii

propice de dezvoltare pentru aceste specii.

7. Salicornietum europaeae Soo. 1964:

Asociaţia se întâlneşte pe soluri depresionare cu sărăturare puternică ca urmare a

acumulărilor de săruri prin procesele de evapo- transpiraţie şi capilaritate, apa freatica

încărcată cu săruri şi clorura de natriu aflată la adâncime redusă (0,1-0,5 metri), prin


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


procesele amintite formează soloneţurile (soluri sărăturate cu NaCl), soluri optime

pentru dezvoltarea acestei asociaţii. Aceste fitocenoze au specii dominante Salicornia

europaea şi Sueda maritimă dar şi Halimione pedunculată care în unele locuri formează

faciesuri importante ca număr de exemplare. Pe lângă cele trei specii care domină mai

găsim şi: Aster tripolium, Puccinelia limosa,iar spre periferia fitocenozelor dominante

unde concentraţia sărurilor scade apar speciile moderat sau facultativ halofile cum sunt:

Juncus gerardi, Cynodon dactylon, Alopecurus arundinaceus, Beckmannia eruciformis,

Lotus corniculatus, Lotus glaber, Trifolium fragiferum, Trifolium angulatum, etc.

8. Spergularietum mediae (Şerbănescu 1965) Popescu et. al. 1992:

Fitocenozele se întâlnesc pe terenuri moderat halofile şi au o acoperire importantă,

specia dominantă este de obicei Spergularia media dar locul acesteia este luat uneori

de către Cynodon dactilon sau Hordeum marinum în funcţie de umiditatea solului. Alte

specii care însoţesc această asociaţie sunt: Juncus gerardi, Aster trypolium, Elymus

sabulosus, Festuca arundinacea, Cryspis aculeata, Cryspis alopecuroides, Cryspis

schoenoides, Hordeum hystrix, Lotus glaber, Tetragonolobulus maritimus,etc.; toate

aceste specii găsindu-se în funcţie de gradul de concentrare a sărurilor din substrat.

9. Artemisietum santonici Soo. 1947 corr. Guterm. et. Mucina 1993:

Asociaţia ocupă terenuri moderat sărăturate şi cu deficit de umiditate. Specia

dominantă este Artemisia santonicum care ocupă aproximativ jumătate din suprafaţa

asociaţiei, restul fiind ocupat în ordine descrescătoare cantitativ de:Veronica arvensis

(30%), Artemisia austriaca, Xanthium spinosum, Artemisia lerchiana; spre culturile

agricole: Lepidium draba, Xanthium italicum, Xeranthemum annuum, Alyssum

alyssoides; iar pe marginile dinspre lac unde temporar pătrunde apa datorită creşterii

nivelului lacului găsim: Alisma gramineum care dispare după zvântarea apei, locul ei

fiind luat de Polypogon monspeliensis, Atriplex patula, Atriplex tatarica, Chenopodium

album, Thlaspi arvense, Thlaspi perfoliatum, Euphorbia cyparissias, etc.

11. Hordeetum murini Libbert 1942 em. Pass. 1964:

Fitocenoze sunt întâlnite în locurile unde vegetaţia naturală a fost distrusă prin

păşunatul excesiv şi unde solul conţine cantităţi importante de substanţe organice în

descompunere. Specia dominantă Hordeum murinum este prezentă prin cele două

subspecii ale sale murinum şi leporinum care ocupă cea mai mare parte a asociaţiei.

Împreună cu această specie în locurile uşor salinizate apare Hordeum marinum şi

Hordeum hystrix, tot în aceste cenoze găsim din loc în loc Ononis arvensis şi Ononis

spinosa.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


12.Trifolio fragifero - Cynodontetum Br.-Bl. et. Bolos. 1958:

Asociaţia este una bogată în specii şi este întâlnită în zona de vărsare a râului

Slava, zona care este temporar inundată şi care suferă procese de sărăturare datorită

proce-selor de capilaritate a apei freatice aflată la mică adâncime. Această asociaţie

este compusă din specii mezofile, uşor halofile sau facultativ halofile. Dintre aceste

specii amintesc doar câteva: Juncus gerardi, Bolboschoenus maritimus, Taraxacum

bessarabicum, Aster tripolium, Roripa austriaca, Plantago major, Plantago media,

Sonchus arvensis, Pulicaria dysenterica, Senecio paludosus, Inula britannica, Cirsium

alatum, etc.

Tot în cadrul acestei asociaţii se dezvoltă şi Plantago maritima var. maritima, ea

întâlnindu-se doar pe nişte forme pozitive de relief numite moviliţe sau ”popândaci” care

au fost formate de furnici de culoare roşu-maroniu. Solul acestor moviliţe este evident

mai sărăturat decât restul suprafeţei pe care se dezvoltă aceste cenoze pentru că aici

mai găsim şi Trifolium angulatum, Juncus gerardi şi Salsola australis.

Fitocenozele acestei asociaţii se întâlnesc şi pe digurile din cadrul zonei studiate dar

speciile însoţitoare sunt mai mult gramineele: Alopecurus arundinaceus, Alopecurus

pratensis, Bromus commutatus, Calamagrostis pseudophragmites, Festuca

arundinacea, Aeluropus littoralis, Agropyron cristatum, Agropyron elongatum, Lolium

perene, Phalaris arundinacea, Setaria pumila şi altele; iar dintre celelalte: Lythrum

hyssopifolia, Althaea officinalis, Trigonella procumbens, Trifolium repens, Melilotus

dentata, Medicago lupulina, etc.

c) Succesiunea vegetaţiei

Vegetaţia şi flora zonei studiate se află într-o continuă transformare ca rezultat al

interacţiunii neîntrerupte între plante şi factorii pedoclimatici şi antropici înconjurători. La

aceşti factori se adaugă concurenţa care există între indivizii şi speciile fitocenozelor.

Fig.14 - Lacul Ceamurlia invadat de Potamogetum crispus şi faciesuri cu Ranunculus aquatilis (mai

2010, original)


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


În funcţie de biotopul pe care îl ocupă, categoriile principale de floră şi vegetaţie

sunt:

- flora şi vegetaţia acvatică: natantă, emersă şi submersă;

- flora şi vegetaţia palustră;

- flora şi vegetaţia de sărătură: halofilă, mezohalofilă şi higrohalofilă;

- flora şi vegetaţia păşunilor: xerofilă, xeromezofilă, mezofilă şi mezohigrofilă;

- flora şi vegetaţia segetală şi ruderală.

Vegetaţia acvatică a lacului este reprezentată în principal de Potamogeton crispus

care acoperă cea mai mare parte din suprafaţa lacului. Într-un transect putem observa

ca dinspre mijlocul lacului spre mal, odată cu scăderea adâncimii avem următoarele

specii: Potamogeton crispus, Ranunculus aquatilis, Ceratophyllum subersum, C.

demersum, Potamogeton gramineus, P. pectinatus, Myriophyllum spicatum, M.

vertigilatum, Hydrocharis morsus – ranae, Nymphoides peltata, Spirogira sp., Cladofora

sp., Zannichellia palustris, Salvinia natans, Lemna polyrhiza, Wolffia arrhiza; după

aceste specii urmează zona ecotonală cu: Typha angustifolia, Phragmites australis cu

cele trei subspecii, specii de Schoeloplectus, Typha latifolia şi T. laxmannii, Sparganium

erectum, Sagittaria sagittifolia, Butomus umbellatus, dupa care pe mal urmează:

Potentila reptans, Asperula humifuza, Agropyron repens, Cynodon dactylon, Hordeum

murinum, Artemisia campestres, Trifolium fragiferum şi altele.

Fig. 15 - Transecte prin vegetaţia lacului şi a zonei ecotonale (original).

În perimetrul studiat zona ecotonală este foarte bine reprezentată prin suprafeţe

întinse de Phragmitetum, care fac trecerea de la ecosistemul acvatic al lacului


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Ceamurlia la ecosistemele agricole din jur şi la cele de păşune. Această zonă reprezintă

habitatul multor specii de plante şi animale, în special amfibieni, reptile şi păsări.

Fig.16 Aspect cu vegetaţia care a barat gura de vărsare a râului Slava în lacul Ceamurlia (mai 2010,

original)

Din transectele realizate se poate observa succesiunea vegetaţiei în funcţie de

adâncimea la care se află apa freatică precum şi de chimismul ei şi al solului. Astfel: în

locurile unde au apărut procese de sărăturare a solului ca urmare a fenomenelor de

capilaritate întâlnim specii halofile şi mezohalofile ca: Salicornia europaea, Halimione

pedunculata, Sueda maritima care formează fitocenoze compacte în aceste locuri

depresionare. În jurul acestor fitocenoze, unde sărăturarea este mai redusă, găsim

specii mezohalofile şi facultativ halofile: Spergularia salina, Chenopodium glaucum,

Cynodon dactylon, Jungus litoralis, J. bufonus, etc.

În zonele unde apa freatică iese la suprafaţă şi există o oarecare sărăturare a

solului, covorul vegetal este format în principal din specii mezohigrohaline, mezofile şi

higrofile: Spergularia marina, Aster tripolium, Cirsium alatum, Lactuca tatalica,

Taraxacum bessarabicum, Lepidium cartilagineum, Agropyron elongatum, Aeuropus

litoralis, Beckmannia erucifolis, Cryspis aculeata, C. alopecuroides, C. schoenoides,

Carex extensa, C. elata, C. riparia, C. vulpina, Alopecurus arundinaceus, A. vulpina,

Jungus gerardi, J. compressus, J. maritimus, Puccinellia convoluta, P. distans, Setaria

pumila, Poa trivialis, Phalaris arundinacea.

În zona de vărsare a râului Slava unde suprafeţele sunt inundate temporar când

debitele râului cresc întâlnim specii mezohigrofile şi higrofile iar când seceta zvântă

aceste terenuri, locul lor este luat treptat de specii xeromezofile şi xerofile. Principalele


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


specii întâlnite aici sunt: Eleocharis palustris, E. acicularis, Holoschoenus romanus,

Schoenoplectus lacustris, S. tabernaemontani, S. supinus, Alisma plantago-aquatica,

Ranunculus lingua, R. repens, R. sceleratus, Caltha palustris, Lysimachia nummularea,

L. vulgaris, Lythrum salicaria, Senecio paludosus, Triglochin palustris, Glyceria fluitans,

G. maxima, G. notata şi altele.

Tot aici există numeroase moviliţe rezultate în urma acţiunii unei specii de furnici

care construiesc aceste moviliţe şi care reprezintă habitatul lor. Aceste moviliţe au

înălţimea medie de 20-30 cm şi diametrul de 40-50 cm. Ele sunt acoperite de vegetaţie,

aceasta fiind reprezentată de: Cynodon dactylon, în special spre bază, iar în vârf se

întâlneşte Plantago maritima care indică o oarecare salinitate a acestui sol adus din

adâncime de către furnici. Odată cu scăderea nivelului apei freatice se schimbă şi

compoziţia floristică a moviliţelor apărând specii xeromezofile şi xerofile, astfel,

Plantago maritima este înlocuită cu Erophyla verna situată tot în vârful moviliţelor, iar

spre bază rămâne Cynodon dactylon dar într-o proporţie mai mică, el amestecându-se

cu Agropyron cristatum, Elymus sabulosus, Horedum bulbosum, H. murinum, cu cele

două subspecii murinum şi leporinum.

Fig.17- Transecte prin vegetaţia moviliţelor. Comparaţie în funcţie de nivelul apei freatice (original).

Suprafeţele acoperite cu Phragmites australis au fost într-o continuă expansiune,

ocupând suprafeţe importante din lacul Ceamurlia. După cum bine se poate observa din

hărţile din figurile 9 şi 10 suprafaţa ocupată de stuf în 1924 era redusă la fâşii în jurul

lacului, ea a crescut foarte mult în ultimii 80 de ani, ajungând ca aceste fâşii să se

lăţească mult şi să ocupe jumătate din suprafaţa lacului Ceamurlia cartată în 1924.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Fig.18 Comparaţie între suprafaţa ocupată de lacul Ceamurlia în 1924 (stânga) şi cea din 1980

(dreapta).

Ultimele cartări ale lacului nu corespund cu situaţia actuală a suprafeţelor ocupate

de Phragmitetum, care s-au mai extins, drept pentru care în harta din figura 27 am

schiţat suprafeţele ocupate în prezent de această asociaţie.

Fig.19 Comparaţie între două hărţi satelitare ale lacului Ceamurlia din 1975 (stânga) şi respectiv 1999

(dreapta).

O contribuţie importantă la extinderea acestor suprafeţe a fost construirea canalului

care leagă lacul Goloviţa de porţiuni de lac izolate de către Phragmitetum şi de nord-

vestul lacului Ceamurlia unde se afla o staţie de pompare a apei pentru irigaţii. Digurile


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


care mărginesc acest canal au fragmentat şi mai mult lacul Ceamurlia ajutând astfel la

extinderea suprafeţelor ocupate de asociaţiile de Scirpus – Phragmitetum de-a lungul

acestor diguri.

Evoluţia de până acum a florei şi vegetaţiei lacului Ceamurlia ne arată clar tendinţa

de ocupare a suprafeţei lacului de către asociaţiile de Phragmites australis, favorizată

de scăderea adâncimilor lacului datorită acumulărilor de biomasă şi tendinţa de

extindere a păşunilor în zona ecotonală.

Fig.20 - Aspect cu vegetaţia din zona inundată de râul Slava (august 2010, Original)

Fig.21 - Moviliţele formate de către furnici şi vegetaţia xero-mezohalofilă dintre ele (iunie 2010,

Original)


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Fig.22 - Aspect cu zonele depresionare afectate de procese de sărăturare secundară pe care

vegetează specii halofile (mai 2010, Original)

Fig.23 Aspect de vegetaţie cu Ranunculus aquatillis pe terenuri zvântate în urma retragerii apei

lacului (august 2010, Original)


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B.1.9. Concluzii privind speciile si habitatele identificate pe amplasament In urma investigatiilor din teren, a evaluarii absolute a speciilor de plante si a

habitatelor enumerate in anexa II si anexa I a Directivei Consiliului 92/43/ CEE (enumerate in Formularul standard), pe amplasament si vecinatate nu au fost identificate speciile de plante si habitatele pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii.

În momentul de faţă habitatele prezente în zona de interes sunt:

- habitate seminaturale de stepă reprezentate de păşuni aflate într-o stare

avansată de degradare datorită suprapăşunatului şi care în condiţiile absenţei limitării

accesului animalelor în zonă se vor transforma în habitate caracterizate doar de câteva

specii precum Botriochloa ischemum, care au o rezistenţă ridicată la suprapăşunat, dar

care din punct de vedere conservativ au o importanţă redusă;

- habitate antropice reprezentate de culturi agricole (cereale, porumb, rapiţă,

leguminoase, plantaţii de viţă de vie, etc) şi terenuri necultivate temporar care asigură

dezvoltarea unor populaţii specifice din diverse grupe biologice, populaţii temporare

care depind de tipul de cultură şi nu au viabilitate şi durabilitate în timp.

Fig. 24 – vegetatia pe amplasament si vecinatate


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B.2.Date privind ROSPA 0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe

B.2.1. Informaţii privind fauna locală : Fauna Dobrogei se caracterizează printr-o deosebit de mare bogăţie şi diversitate,

datorată în principal varietăţii habitatelor terestre, acvatice şi cavernicole, a particularităţilor climatice precum şi a particularităţilor geografice legate de dispunerea şi întrepătrunderea acestor habitate, fiind astfel reprezentată de un număr de peste 7445 specii de nevertebrate şi 587 specii de vertebrate ce pot fi identificate în peisajul faunistic dobrogean. Din cadrul celor aproximativ 587 de specii de vertebrate fac parte 180 specii de peşti, 12 specii de amfibieni, 28 specii de reptile, 287 specii de păsări şi 80 specii de mamifere.

Clasele Chondrichthyes şi Osteichthyes sunt reprezentate de un număr de 180

de specii. Dintre cele aproximativ 180 de specii prezente în tabloul faunistic dobrogean, din punctul de vedere al gradului de protecţie avem 12 specii vulnerabile, 18 specii periclitate, 6 specii rare şi 6 specii endemice.

Speciile de ihtiofaună de interes naţional, cu o pondere de 10,7% din totalul de specii, se împart în două categorii, după cum urmează: specii de interes naţional care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007, reprezentate prin 2 taxoni, şi specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007), acestea din urmă fiind reprezentate de un număr de 2 taxoni.

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 11 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale

de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea;

- 11 specii de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), reprezentând 6% din totalul speciilor de peşti prezenţi în Dobrogea.

Clasa Amphibia este reprezentată printr-un număr de 12 taxoni pentru care este

necesară aplicarea unor măsuri de conservare, reprezentând 63,15% din speciile de amfibieni din fauna României. În funcţie de gradul de protecţie, 3 specii sunt vulnerabile, două sunt periclitate şi una endemică.

Speciile de amfibieni de interes naţional, reprezentate printr-un singur taxon intră în categoria speciilor care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007. Speciile de interes comunitar se distribuie astfel:

- 4 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 33,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea;


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


- 7 specii care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 58,33% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea;

- 2 specii de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 16,66% din totalul speciilor de amfibieni prezenţi în Dobrogea.

Clasa Reptilia este reprezentată prin 28 taxoni cu diferite grade de periclitare: 6

specii vulnerabile, 4 specii rare, 3 specii periclitate, 1 specie critic periclitată şi 2 specii endemice. Fauna de reptile a judeţului reprezintă aproximativ 70% din cea a ţării.

Speciile de reptile de interes naţional, cu o pondere de 14% din totalul herpetofaunei dobrogene, sunt reprezentate printr-un număr de 2 taxoni care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.

Speciile de reptile de interes comunitar se distribuie astfel: - 5 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de

conservare (Anexa 3 la O.U.G 57/2007), 17,85% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea;

- 13 specii de reptile care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G. 57/2007), 46,42% din totalul speciilor de reptile prezente în Dobrogea.

Clasa Aves este reprezentată de specii ce sunt dominante ca număr şi importanţă

conservativă în cadrul tabloului faunistic dobrogean, reprezentând din punct de vedere al compoziţiei specifice 71,75 % din avifauna României, dintre acestea 33 specii fiind vulnerabile,17 specii sunt periclitate şi 13 specii sunt critic periclitate.

Speciile de păsări de interes naţional, cu o pondere de 15% din totalul avifaunei dobrogene sunt reprezentate de 43 de specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G. 57/2007.

Speciile de interes comunitar, cu o pondere de 52,62% din totalul avifaunei dobrogene, se distribuie astfel:

- 93 de specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică (Anexa 3 la O.U.G. 57/2007), 32,4% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

- 39 de specii a căror vânătoare este permisă (Anexa 5C la O.U.G. 57/2007), 13,58% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

- 4 specii de pasari de interes comunitar, a căror comercializare este permisă (Anexa 5D la O.U.G. 57/2007), 1,64% din totalul de specii de păsări prezente în Dobrogea;

- 15 specii a căror comercializare este permisă în condiţii speciale (Anexa 5E la O.U.G. 57/2007), reprezentând 5% din totalul speciilor de păsări prezente în Dobrogea.

Clasa Mammalia, reprezentată în cadrul tabloului faunistic dobrogean de 80 de

specii, prezintă un număr considerabil de specii de mamifere care sunt vulnerabile (15 specii), periclitate (6 specii), endemice (5 specii) şi rare (o specie). Foarte bine reprezentaţi numeric sunt liliecii din Fam. Rhinolophidae şi Fam. Vespertilionidae, în


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


marea lor majoritate specii vulnerabile sau periclitate, precum şi reprezentanţi ai Fam.Mustelidae.

Speciile de mamifere de interes naţional se împart în două categorii: - 5 specii care necesită o protecţie strictă, conform Anexei 4B la O.U.G.

57/2007 cu modificările şi completările ulterioare, reprezentând 6,25% din totalul speciilor de mamifere;

- specii de importanţă naţională a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5B la O.U.G. 57/2007) sunt în număr de 9 specii, reprezentand 11,25% din totalul speciilor de mamifere din Dobrogea.

Speciile de interes comunitar se distribuie astfel: - 15 specii a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de

conservare (Anexa 3 la O.U.G. 57/200), 33,3% din totalul de specii de mamifere; - 27 specii de animale care necesită protecţie strictă (Anexa 4A la O.U.G.

57/2007), 60% din totalul de specii de mamifere; - 3 specii de animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi

exploatare fac obiectul măsurilor de management (Anexa 5A la O.U.G. 57/2007), 6,6% din totalul de specii de mamifere.

B.2.2 .Biodiversitatea în cadrul amplasamentului Starea de conservare a faunei de vertebrate este prezentată în tabelul nr.4 în

comparaţie cu datele înregistrate în cadrul amplasamentului ce se doreşte a fi amenajat.

Gradul de conservare a speciilor

Grupe de specii

Nr. total de

specii

Specii vulnerabile

Specii rare

Specii periclitate

Specii endemice

Specii stabile

Specii observate pe amplasament

Peşti 180 12 6 18 6 138 0

Amfibieni 12 3 - 2 1 6 2

Reptile 28 8 4 5 3 8 1

Păsări 287 75 12 36 8 156 43

Mamifere 80 31 3 9 6 31 0

TOTAL 587 129 25 70 24 339 46

Tabelul nr. 4 – Diversitatea faunei dobrogene

În cazul amfibienilor, au fost identificate două specii, şi anume: broasca mare de lac

(Rana ridibunda) şi broasca verde (Rana esculenta), specii foarte comune, care au o distribuţie uniformă pe tot teritoriul deltei şi al zonelor umede din Dobrogea.

În ceea ce priveşte speciile de reptile identificate, acestea sunt reprezentate de o

singură specie, şi anume şarpele de apă (Natrix tessellata), această specie având o largă răspândire pe teritoriul Dobrogei şia României.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


În cazul păsărilor, diversitatea speciilor este mai mare, cuprinzând 43 de specii dintre care 19 de oaspeţi de vară, 20 specii sedentare şi 4 specii de pasaj, aşa cum reiese şi din tabelul următor:

Denumire în română

Denumire ştiinţifică Cod

Euring Statut de

conservare

Pelican comun Pelecanus onocrotalus PELONO

SPEC 3

Cormoran mare Phalacrocorax carbo PHACAR

NON-SPEC

Cormoran mic Phalacrocorax pygmaeus

PHAPYG

SPEC 1

Stârc cenuşiu Ardea cinerea ARDCIN

NON-SPEC

Stârc roşu Ardea purpurea ARDPUR

SPEC 3

Egretă mică Egretta garzetta EGRGAR

NON-SPEC

Stârc galben Ardeola ralloides ARDRAL

SPEC 3

Stârc de noapte Nycticorax nycticorax NYCNYC

SPEC 3

Ţigănuş Plegadis falcinellus PLEFAL

SPEC 3

Lebădă de vară Cygnus olor CYGOLO

NON-SPECE

Gâsca de vară Anser anser ANSANS

NON-SPEC

Raţă mare Anas platyrhynchos ANAPLA

NON-SPEC

Raţă cu cap castaniu Aythya ferina AYTFER

SPEC 2

Erete de stuf Circus aeruginosus CIRAER

NON-SPEC

Erete sur Circus pygargus CIRPYG

NON-SPEC

Şorecar comun Buteo buteo BUTBUT

NON-SPEC

Uliu păsărar Accipiter nisus ACCNIS

NON-SPEC

Vânturel de seară Falco vespertinus FALVES

SPEC 3

Şoimul rândunelelor Falco subbuteo FALSUB

NON-SPEC

Lişiţa Fulica atra FULATR

NON-SPEC

Fluierar de mlaştină Tringa glareola TRIGLA SPEC 3

Pescăruş argintiu Larus cachinnans LARCAC

NON-SPECE

Pescăruş râzător Larus ridibundus LARRID NON-SPECE

Chiră de baltă Sterna hirundo STEHIR NON-SPEC

Chirighiţă cu obraz alb

Chlidonias hybridus CHLHYB

SPEC 3

Chirighiţă cu aripi albe

Chlidonias leucopterus CHLLEU

NON-SPEC

Porumbel de stâncă Columba livia COLLIV NON-SPEC

Guguştiuc Streptopelia decaocto STRDEC

NON-SPEC

Cuc Cuculus canorus CUCCAN

NON-SPEC

Prigorie Merops apiaster MERAPI

SPEC 3

Dumbrăveancă Coracias garrulus CORGAR

SPEC 2

Rândunică Hirundo rustica HIRRUS

SPEC 3

Lăstun de casă Delichon urbica DELURB

SPEC 3

Codobatură albă Motacilla alba MOTALB NON-SPEC

Lăcar mare Acrocephalus arundinaceus

ACRARU

NON-SPEC

Piţigoi albastru Parus caeruleus PARCAE

NON-SPECE

Coţofană Pica pica PICPIC NON-SPEC

Cioară de semănătură

Corvus frugilegus CORFRU

NON-SPEC

Cioară grivă Corvus cornix CORNIX

NON-SPECE

Graur Sturnus vulgaris STUVUL

SPEC 3

Florinte Carduelis chloris CARCHL

NON-SPECE

Vrabie de casă Passer domesticus PASDOM

SPEC 3

Vrabie de câmp Passer montanus PASMON

SPEC 3


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Clasificarea speciilor de păsări de interes european (SPEC)

Statutul European de Periclitare: E – Periclitată V – Vulnerabilă R – Rară D – În declin L – Localizată Ins – Date insuficiente S – Stabilă O categorie pentru Statutul European de Periclitare este desemnată şi pentru speciile SPEC 1, dar aceste specii nu sunt dependente de

această categorie în vederea clasificării SPEC

Toate speciile de păsări din Europa

Specii periclitate pe plan mondial

Specii care nu sunt periclitate pe plan mondial

Statut nefavorabil de conservare

(E, V, R, D, L, Ins)

Statut favorabil de conservare

(S)

SPEC 1

Concentrată în Europa

Ne-concentrată în Europa

Concentrată în Europa

Ne-concentrată în Europa

SPEC 2 SPEC 3 SPEC 4 Non-SPEC

Lista criteriilor şi a categoriilor Statutului European de Periclitare a speciilor de păsări

Criteriu: Dimensiunea/Trendul populaţiei europene

< 250 perechi < 2,500 perechi < 10,000 perechi > 10,000 perechi

Declin semnificativ PERICLITATĂ PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ Declin moderat PERICLITATĂ PERICLITATĂ VULNERABILĂ ÎN DECLIN Fără declin PERICLITATĂ VULNERABILĂ RARĂ STABILĂ

În completare, speciile care au mai mult de 10,000 de perechi în Europa sunt categorisite ca fiind LOCALIZATE dacă mai mult de 90% din populaţie se regăseşte doar în 10 locaţii sau mai puţine. Notă

• Criteriile pentru populaţiile din sezonul de iarnă

folosesc niveluri ale populaţiilor de pasaj de mai puţin de 1,000, 10,000, şi 40,000 de exemplare ca şi echivalenţe pentru datele din tabel, respectiv 250, 2,500 şi 10,000 folosite pentru speciile cuibăritoare

• Datorită datelor inadecvate pentru majoritatea speciilor de păsări, declinul populaţiilor de iarnă sunt luate în considerare doar pentru Anatidae, Haematopodidae, Charadriidae şi Scolopacidae


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


CLASIFICAREA STATUTULUI EUROPEAN DE PERICLITARE

Toate limitele populaţiilor se referă la estimările minime ale acestora.

Date insuficiente Specie suspectată de a fi încadrată ca Localizată, În Declin, Rară, Vulnerabilă sau Periclitată, dar nu există date suficiente pentru atribuirea unui Statut European de Periclitare, chiar şi provizoriu.

Categoriile următoare sunt evidenţiate în ordinea crescătoare a gradului de periclitare.

Stabilă Populaţie de mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă nici declin semnificativ sau moderat nici nu sunt localizate. Speciile cu populaţii stabile au un Statut Favorabil de Conservare.

Localizată Populaţie de mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna, şi care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar cu mai mult de 90% din populaţie care se regăseşte doar în 10 sau mai puţine locaţii (Arii de Importanţă Avifaunistică).

În declin Populaţie cu un declin moderat şi care conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna.

Rară Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană; sau, populaţia europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj este mai mică de 40,000 de păsări, şi deci, datorită susceptibilităţii populaţiilor mici, sunt în pericol de:

• distrugerea structurii socială; • pierderea diversităţii genetice; • fluctuaţii masive ale populaţiilor; • persecuţie, deranj şi interferenţe

antropice.

Vulnerabilă Fiecare din următoarele:

• Populaţie cu un declin semnificativ şi care conţine mai mult de 10,000 perechi cuibăritoare sau 40,000 de păsări iarna;

• Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană;

• Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană.

Periclitată Fiecare din următoarele:

• Populaţie cu un declin semnificativ (a se vedea Tabelul 3) şi care conţine mai puţin de 10,000 perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană, sau populaţie care conţine mai puţin de 40,000 de păsări iarna;

• Populaţie cu un declin moderat şi populaţie care conţine mai puţin de 250 perechi cuibăritoare, şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană, sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 10,000 de păsări;

• Populaţie care nu prezintă un declin semnificativ sau moderat, dar conţine mai puţin de 2,500 de perechi cuibăritoare şi nu este la limita unei populaţii mai mari ne-europeană sau, populaţie europeană de iarnă sau întreaga populaţie de pasaj mai mică de 1000 de păsări, şi deci supusă unui pericol datorită susceptibilităţii populaţiilor mici faţă de factorii descrişi.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


De menţionat este faptul că perimetrul ce se doreşte a fi amenjat este cuprins în situl Natura 2000 ROSPA0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie.

Situl de protecţie specială ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sionie se

întinde pe o suprafaţă de 512.380,6 ha în cadrul regiunii biogeografice pontice şi stepice, cu o altitudine medie de 4 m (variind între 0 şi 137 m). Acest sit cuprinde mai multe clase de habitate după cum urmează:

Clasa de habitat Cod CLC Procent din

suprafaţa sitului (%) Estuare, lagune N02 522, 521 13 Râuri, lacuri N06 511, 512 11 Mlaştini, turbării N07 411, 412 49 Pajişti naturale, stepe N09 321 4 Culturi (terenuri arabile) N12 211 – 213 18 Păduri de foioase N16 311 5

Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate. Conform

datelor avem următoarele categorii: a) număr de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97; b) număr de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor

migratoare (Bonn): 151; c) număr de specii periclitate la nivel global: 17. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor următoare:

Pelecanus crispus Aythya nyroca Falco vespertinus Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Plegadis falcinellus Egretta garzetta Nycticorax nycticorax Egretta alba Recurvirostra avosetta Ardeola ralloides Sterna albifrons


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Porzana porzana Haliaeetus albicilla Sterna hirundo Larus melanocephalus Himantopus himantopus Glareola pratincola Pelecanus onocrotalus Platalea leucorodia Ixobrychus minutus Charadrius alexandrinus Chlidonias hybridus Circus aeruginosus Ardea purpurea Botaurus stellaris Asio flammeus Coracias garrulus Alcedo atthis Situl este de asemenea important în perioada de migraţie pentru următoarele specii:

Phalacrocorax pygmeus Gelochelidon nilotica Larus minutus Sterna caspia Sterna sandvicensis Philomachus pugnax Recurvirostra avosetta Himantopus himantopus Charadrius alexandrinus Puffinus yelkouan Aquila pomarina Phalaropus lobatus Larus genei Pluvialis apricaria Tringa stagnatilis Tringa eryţropus Limosa limosa Larus ridibundus Numenius arquata Calidris minuta Anas clypeata Calidris alpina Calidris ferruginea Phalacrocorax carbo


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Tringa totanus Phalaropus fulicarius Tringa nebularia Vanellus vanellus Larus canus Gallinago gallinago Calidris alba Anas crecca Situl este important pentru iernat pentru următoarele specii:

Anser erythropus Aquila clanga Branta ruficollis Phalacrocorax pygmeus Cygnus cygnus Egretta alba Mergus albellus Falco columbarius Netta rufina Ayţya ferina Aythya fuligula Anser anser Anas strepera

În ceea ce priveşte posibilele vulnerabilităţi ale sitului, acestea sunt reprezentate de intensificarea agriculturii, schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini, schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca şi cositul sau păşunatul, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane, distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor, deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii), arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor), reglarea cursurilor râurilor, electrocutare si coliziune in linii electrice, turismul in masa, amplasare de generatoare eoliene, înmulţirea necontrolată a speciilor invazive, defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari, tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii, adunarea lemnului pentru foc, împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fâneţe etc.), reglarea cursurilor râurilor, arderea stufului în perioada de cuibărire, şi nu în ultimul rând navigaţia.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B.2.3. Caracteristicile faunei

Este binecunoscut faptul că diversitatea elementelor faunistice este strâns

corelată cu particularităţile floristice şi asociaţiile fitocenologice (particularităţi de habitat), elementele de relief şi caracteristicile geologice precum şi microclimatul arealului. Combinaţia şi interacţiunea tuturor acestor factori determinanţi stabileşte distribuţia elementelor faunistice precum şi delimitarea graniţelor populaţiilor locale, contribuind astfel la modul de răspândire al speciilor, variind de la o răspândire uniformă la una de tip insular, în funcţie şi de adaptabilitatea fiecărei specii. De asemenea, disponiobilitatea locurilor de cuibărit şi de hrănire este strâns legată de combinaţia acestor factori.

Elementele faunistice sunt capabile de ocuparea unor nişe ecologice mai mult

sau mai puţin diversificate în strânsă legătură cu posibilitatea lor de adaptabilitate. Astfel, în regnul animal există o delimitare a speciilor funcţie de gradul acestora de adaptabilitate la condiţiile de mediu. Această adaptabilitate este dată de nivelul de specializare la care a ajuns fiecare specie în parte.

Nivelul de specializare este dat de preferinţa pentru anumite habitate pentru cuibărit, preferinţa pentru un anumit tip de hrană şi disponibilitatea ei, nivelul de deranj Aşadar, cu cât o specie prezintă un nivel mai înalt de specializare, cu atât mai mult aceasta va depinde strict de anumite condiţii de mediu (tip de habitat, particularităţi geografice şi geologice, microclimat) motiv pentru care o astfel de specie va întâmpina dificultăţi mai mari în ocuparea unor nişe ecologice, consistând astfel din populaţii restrânse. Aceste specii sunt cele mai expuse riscurilor de restrângere a populaţiilor local şi într-un final riscului de dispariţie. Pe de altă parte, cu cât o specie este mai puţin specializată, aceasta va putea ocupa diverse nişe ecologice şi stabili populaţii semnificative contribuind astfel la o răspândire uniformă. Un exemplu de specii cu mare grad de adaptabilitate sunt speciile care s-au adaptat ecosistemelor antropizate, având o distribuţie uniformă şi populaţii stabile, care asigură un bun fond genetic necesar perpetuării speciei. Astfel de specii sunt: guguştiucul (Streptopelia decaocto), vrabia de casă (Passer domesticus), cioara grivă (Corvus cornix), stăncuţa (Corvus monedula), coţofana (Pica pica) etc. Majoritatea speciilor care sunt periclitate pe plan mondial sunt specii cu un nivel înalt de specializare, care depind de un anumit tip de habitat, şi care, odată cu distrugerea habitatelor preferate, sunt incapabile de repopularea altor habitate asemănătoare. O altă cauză care afectează speciile cu un nivel înalt de specializare este şi fenomenul de încălzire globală care prin modificarea microclimatului din anumite arealuri forţează aceste specii să caute un microclimat corespunzător în alte zone, însă probabilitatea de a găsi astfel de noi arealuri adecvate este destul de scăzută.

Perimetrul ce se doreşte amenajat este reprezentat de vegetaţie ierboasă

specifica zonelor inundabile , malului de balta ,papuris si stufăriş care oferă condiţii de cuibărit / hrănire pentru urmatoarele specii de păsări : lebăda de vară (Cygnus olor), lişiţa (Fulica atra), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus).


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Din punct de vedere geologic, perimetrul face parte din formaţiune de câmpii joase şi lunci, formaţiune cu structuri sedimentare triasice, aşa cum reiese de altfel şi din imaginea de mai jos ( fig. 25 ) .

Fig. 25 – harta geologica a Dobrogei

Microclimatul zonei este tipic Dobrogei, fiind arid, cu temperaturi medii mari (10 – 11oC), precipitaţii reduse (în jurul valorii de 400mm/an), zile tropicale şi secete frecvente, bate frecvent Crivăţul, geros iarna şi uscat vara.

Pentru obţinerea unui tablou avifaunistic cât mai complet s-a întocmit un program de monitorizare a perimetrului de studiu. În acest sens s-au stabilit necesităţile de monitorizare, s-a delimitat zona de studiu precum şi metodele de lucru şi de colectare a datelor.

Zona de studiu a fost stabilită astfel încât să cuprindă întreg perimetrul ce se doreşte amenajat precum şi zonele adiacente în funcţie de speciile de păsări monitorizate. Zonele adiacente au fost selecţionate astfel încât să reprezinte un spaţiu de minim 100 de metri de jur împrejurul amplasamentului, ţinând cont de dimensiunea perimetrului ce se doreşte amenajat (<100 metri lungime / lăţime).


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Metodele de lucru utilizate au fost particularizate pentru fiecare categorie distinctă de păsări astfel încât calitatea datelor obţinute să reflecte situaţia reală de pe amplasament, şi anume: specii cuibăritoare, specii de pasaj, oaspeţi de iarnă. În acest sens, datorită faptului că amplasamentul este in cadrul unui sit Natura 2000 (ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sionie), s-a monitorizat inclusiv prezenţa / absenţa speciilor de păsări cheie pentru care a fost desemnat acest sit Natura 2000.

În vederea identificării speciilor de păsări cuibăritoare s-au realizat caroiaje ale zonei de studiu, fiind alese puncte fixe, puncte din care s-au efectuat observaţiile de teren. Caroiajele alese pentru monitorizare au fost selectate aleatoriu astfel încât să se asigure o cât mai bună corectitudine în colectarea datelor. În vederea completării datelor obţinute prin metoda punctelor fixe, s-au efectuat şi transecte în puncte, în vederea confirmării şi fundamentării primei categorii de date asigurând astfel o uniformizare a datelor precum şi evidenţierea distribuţiei speciilor pe toată suprafaţa zonei de studiu.

Observaţiile de teren pentru identificarea speciilor cuibăritoare s-au efectuat în perioade când acestea sunt mai active, ca de exemplu perioada când deja puii au părăsit cuibul şi sunt apţi de zbor, moment când este cel mai uşor de stabilit prezenţa sau absenţa unei specii în zona de interes.

Studiul asupra faunei a fost efectuat conform următorului tabel ( nr. 5 ), funcţie de perioadele favorabile şi optime pentru fiecare grupare taxonomică vizată:

Ian feb mar apr mai iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec

Păsări cuibăritoare

Păsări sedentare

Păsări de pasaj

Păsări care iernează

Amfibieni

Reptile

Mamifere

Perioadele favorabile/optime de realizare a monitorizării Legenda :

Perioada optimă

Perioada favorabilă

Durata monitorizărilor faunei a fost astfel aleasă astfel încât să se poată efectua

monitorizări atât în perioada de cuibărit, perioada de iernare cât şi perioada de migraţie, în vederea identificării tuturor Durata monitorizărilor faunei a fost astfel aleasă astfel încât să se poată efectua monitorizări atât în perioada de cuibărit, perioada de iernare cât şi perioada de migraţie, în vederea identificării tuturor particularităţilor zonei de studiu. În


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


acest sens, în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare a fost alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada

de cuibărit cât şi cea de creştere a puilor; 2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă

de migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: s-au monitorizat în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi a celor care iernează.

În ceea ce priveşte speciile de amfibieni, reptile şi mamifere, acestea au fost

monitorizate pe parcursul deplasărilor efectuate pentru monitorizările păsărilor datorită faptului că deplasările pentru perioadele optime şi favorabile se suprapun cu cele pentru păsări, astfel fiind posibilă colectarea datelor împreună.

Păsările oaspeţi de vară Ca urmare a acestor monitorizări s-au identificat 35 de specii de păsări oaspeţi de

vară în zona de studiu (perimetrul amplasamentului + zone adiacente), majoritatea fiind reprezentată de specii comune cu o largă răspândire în cadrul tabloului avifaunistic din Delta Dunării (a se vedea Tabelul Nr. 2 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu). De asemenea, majoritatea speciilor de păsări oaspeţi de vară identificate reprezintă exemplare care au tranzitat în zbor perimetrul de studiu, nereprezentând specii care cuibăresc în cadrul amplasamentului studiat.

De aceea, în ceea ce priveşte prezenţa speciilor de păsări cuibăritoare pentru care

este important situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim - Sinoie, s-au efectuat monitorizări în vederea determinării prezenţei / absenţei lor în cadrul zonei de studiu, iar în urma acestora s-au obţinut următoarele date:

1. Pelicanul creţ (Pelecanus crispus): nu a fost identificat în zona de studiu şi

zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

2. Raţa roşie (Aythya nyroca): nu a fost identificată în zona de studiu şi


3. Vânturelul de seară (Falco vespertinus): au fost observate periodic exemplare ale

acestei specii, însă de fiecare dată în zbor, tranzitând zona de studiu, fără a prezenta


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


comportament al unor păsări care cuibăresc în zonă. De asemenea, au mai fost observate exemplare şi pe perioada migraţiei, însă întotdeauna la altitudini mai mari de 200 de metri;

4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este o specie a cărei exemplare au

fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

5. Pescăriţa râzătoare (Gelochelidon nilotica): nu a fost identificată în zona de

studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

6. Ţigănuşul (Plegadis falcinellus): este o specie a cărei exemplare au fost

observate periodic tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, nsă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

7. Egreta mică (Egretta garzetta): exemplare ale acestei specii au fost observate în

principal tranzitând în zbor zona de studiu, însă câteva exemplare au fost observate şi pe malul canalului în căutarea hranei, fără a cuibări însă în vecinătate;

8. Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax): este o specie a cărei exemplare au

fost observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

9. Egreta mare (Egretta alba): este o specie a cărei exemplare au fost observate

sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

10. Ciocântorsul (Recurvirostra avosetta): nu a fost identificat în zona de studiu şi


11. Stârcul galben (Ardeola ralloides): este o specie a cărei exemplare au fost

observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


12. Chira mică (Sterna albifrons): nu a fost identificată în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

13. Cresteţ pestriţ (Porzana porzana): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele

adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

14. Codalbul (Haliaeetus albicilla): este o specie care cuibăreşte în număr constant

în deltă, cu o distribuţie relativ uniformă; ca urmare a monitorizării a fost observat un singur exemplar adult, în zbor, la o altitudine de peste 300 de metri, probabil în căutarea hranei;

15. Chira de baltă (Sterna hirundo): este o specie a cărei exemplare au fost

observate de fiecare dată tranzitând în zbor zona de studiu deoarece reprezintă o specie relativ comună în deltă, şi care se deplasează foarte mult în căutarea hranei, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

16. Pescăruşul cu cap negru (Larus melanocephalus): nu a fost identificată în zona

de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

17. Piciorongul (Himantopus himantopus): nu a fost identificată în zona de studiu şi


18. Ciovlica ruginie (Glareola pratincola): nu a fost identificată în zona de studiu şi


19. Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus): este o specie a cărei exemplare au

fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

20. Lopătarul (Platalea leucorodia): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele


21. Stârcul pitic (Ixobrychus minutus): nu a fost identificată în zona de studiu şi

zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii / cuibăritului său;


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


22. Prundăraşul de sărătură (Charadrius alexandrinus): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele adiacente, nici măcar în zbor, tranzitând zona, neexistând habitate prielnice hrănirii şi/sau cuibăritului său;

23. Chirighiţa cu obraji albi (Chlidonias hybridus): este o specie a cărei exemplare au

fost observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

24. Eretele de stuf (Circus aeruginosus): este o specie a cărei exemplare au fost

observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică.

25. Stârcul purpuriu (Ardea purpurea): este o specie a cărei exemplare au fost

observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

26. Buhaiul de baltă (Botaurus stellaris): nu a fost identificat în zona de studiu şi


27. Ciuful de baltă (Asio flammeus): nu a fost identificat în zona de studiu şi zonele


28. Dumbrăveanca (Coracias garrulus): este o specie a cărei exemplare au fost

observate sporadic tranzitând în zbor zona de studiu, însă nu au fost observate exemplare hrănindu-se sau prezentând comportament de cuibărit, deoarece zona nu le este prielnică;

29. Pescărelul albastru (Alcedo atthis): nu a fost identificat în zona de studiu şi


Singurele specii de păsări care cuibăresc în zona de studiu şi/sau zonele

adiacente sunt lebăda de vară (Cygnus olor), lişiţa (Fulica atra), lăcarul mare (Acrocephalus arundinaceus), guguştiucul (Streptopelia decaocto), rândunica (Hirundo rustica), lăstunul de casă (Delichon urbica), codobatura albă (Motacilla alba), şi vrabia de câmp (Passer montanus),toate aceste specii având o răspândire largă şi uniformă pe tot teritoriul deltei dar şi a României, şi în procent de aproximativ 90% reprezentând specii de păsări foarte comune, adaptate habitatelor antropizate, aşa cum este şi cazul prezentei zone de studiu . Aceste specii nu fac parte de altfel din nici o categorie de


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


păsări de importanţă pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie.

În plus, în urma inventarierii habitatelor, în zona de studiu precum şi pe o rază de

minim un kilometru în jurul amplasamentului nu au fost identificate atât colonii ale unor păsări de mari dimensiuni precum coloniile mixte de stârci, egrete, cormorani, cât şi colonii mixte ale unor păsări precum chirele, chirighiţele şi pescăruşii sau colonii de şoimuleţi de seară (Falco vespertinus), fapt care este confirmat şi de numărul şi frecvenţa relativ reduse ale acestor specii de păsări coloniale, precum şi de particularităţile habitatului. Astfel de specii coloniale au fost identificate doar tranzitând în zbor zona de studiu, ştiut fiind faptul că în căutarea hranei, păsările adaptate la ecosistemele acvatice tind să acopere în zbor suprafeţe întinse, putând vizita pe parcursul aceleiaşi zile mai mult de 4 sau 5 zone distincte pentru hrănire, astfel că, fără excepţie, toate zonele din Delta Dunării sunt tranzitate periodic de speciile de păsări coloniale adaptate la ecosistemele acvatice, cum este şi cazul prezentului studiu.

Păsările de pasaj (migraţia) Cea de-a două categorie ţintă de păsări pentru zona de studiu este cea a păsărilor

de pasaj care pot tranzita zona pe parcursul migraţiei lor. Migratia pasarilor, ca fenomen biologic, a fost observata cu mult timp in urma si a

fost indelung studiata de oameni de stiinta din diverse domenii. Determinate in primul rand de absenta hranei specifice, multe specii de pasari efectueaza deplasari regulate pe intreaga durata a vietii lor; migratia pasarilor nu este in mod necesar rezultatul temperaturilor scazute, penajul fiind un foarte bun izolator termic. Aceste deplasari prezinta particularitati in functie de specie, iar unul dintre cele mai interesante detalii cu privire la migratie este distanta pe care unele pasari le efectueaza intr-un timp relativ scurt.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii

“oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra. Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Determinata genetic, nevoia de a migra este un exemplu de fenomen care s-a

modelat in stransa legatura cu factorii de mediu si cu modificarile istorice ale climei. De


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


regula, durata migratiei este mai scurta primavara decat toamna pentru majoritatea speciilor de pasari, determinata mai ales de instinctul de reproducere. Unele specii migreaza izolat, insa altele (cele mai cunoscute noua, cum ar fi gastele, ratele, berzele, randunelele) se aduna in grupuri mari in perioada premergatoare plecarii si migreaza in formatii specifice.

Aceste formatii (stoluri) sunt concepute pentru a reduce rezistenta aerului in timpul

zborului si pentru a reduce efectele pradatorilor in timpul migratiei, oferind o oarecare siguranta indivizilor din stoluri, insa chiar si asa exista relativ multi factori care afecteaza pasarile (clima nefavorabila, vanatoarea, lipsa hranei, obstacole fizice). Viteza zborului si durata migratiei difera din nou in functie de specie. Pasarile din grupul Anseriformelor (gaste, rate) se deplaseaza cu viteza mare, zburand si ziua si noaptea, cu pauze putine si de regula la altitudini mari. De asemenea, traiectoria urmata in decursul migratiei este relativ liniara, pasarile din acest grup fiind capabile sa strabata “obstacolele” naturale (cum ar fi marile, lanturile muntoase), efectuand un zbor activ. Rapitoarele de zi, de talie mijlocie si mare, se folosesc de curentii ascendenti ce se creaza in preajma terenului reliefat pentru a se ridica la altitudini mari si a plana in directia dorita, economisind astfel energie. Aceasta strategie este folosita si de alte pasari de talie mare (berze, pelicani). Rapitoarele de zi evita intinderile mari de apa, pe traseul migratiei alegand locurile unde traversarea marilor este mai facila (stramtorile), creandu-se astfel un efect de “palnie”. Astfel, in zonele de stramtoare, in perioadele de migratie, se poate observa zilnic un numar mare de pasari, aceste puncte fiind de altfel folosite de ornitologi in observatii.

Distantele parcurse de pasari in timpul migratiei variaza din nou foarte mult in functie

de specie. Unele migreaza pe distante scurte, de cateva sute de kilometri, altele, cum ar fi berzele, a caror migratie a fost studiata indelung, migreaza spre Africa ecuatoriala ajungand pana in sudul continentului african. Specia despre care se stie ca migreaza cel mai mult este chira polara (Sterna paradisaea). Aceasta pasare cuibareste in cercul polar de nord si odata cu venirea iernii in Arctica, migreaza de-a lungul coastelor Europei si Africii pana in Antarctica, unde ierneaza, odata cu venirea primaverii intorcandu-se in arealul de cuibarit. intregul sau drum depaseste 35.000 de kilometri si este parcurs in 3-4 luni, fiind cel mai lung traseu inregistrat pentru o specie de pasare migratoare.

Pasarile reprezinta bioindicatori extrem de valorosi pentru analiza detaliata a

ecosistemelor. Migratia acestora este un fenomen complex, neelucidat inca pe deplin, care insa ofera raspunsuri esentiale pentru aprecierea evolutiei starii ecosistemelor si a mediului in general. Prin faptul ca sunt prezente in mai multe tari pe parcursul vietii lor ca indivizi, pasarile migratoare reprezinta un fond natural comun ce intra in componenta mai multor ecosisteme, iesind astfel in evidenta necesitatea protectiei lor. In acest sens, de-a lungul timpului s-au conturat la nivel international o serie de acte legislative care prevad masurile necesare protectiei pasarilor migratoare, de exemplu: Conventia de la Berna, AEWA, Directiva Pasari. Aceste acte legislative au fost ratificate si de Romania.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Ca metode utilizate in studiul migratiei, de-a lungul timpului s-au perfectionat cateva procedee care au dat rezultate semnificative. Inelarea pasarilor, corelata cu recapturarea ulterioara a lor, marcajele la nivelul aripilor si in ultimii ani utilizarea radioemitatoarelor sunt cateva dintre acestea. Inelarea pasarilor dateaza de mai bine de 100 de ani, fiind metoda care a furnizat cele mai multe informatii asupra migratiei de-a lungul timpului. La ora actuala, o organizatie internationala (EURING) coordoneaza schemele de inelare a pasarilor la nivel european, incurajand studiile stiintifice asupra pasarilor si utilizarea rezultatelor in scopul managementului si a conservarii speciilor. Aceste metode ajuta la obtinerea de date legate de biologia speciilor si la realizarea unor harti complexe ce ofera o imagine fidela a traseelor parcurse de pasari, facilitand eforturile depuse in sprijinul conservarii acestora si, implicit, a biodiversitatii, asa cum se poate observa si in figura urmatoare:

Fig. 26 -Principalele rute de migratie a pasarilor pe plan global

Cele mai multe păsări din Europa iernează în Africa sau în Sudul Europei iar unele

exemplare ajung chiar şi în Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migraţie europene sunt următoarele:

• Ruta Scandinaviei de Sud • Ruta Baltică • Ruta Trans Iberică • Ruta Central Mediterană • Via Pontica (partea vestică a Mării Negre) • Ruta Trans Caucaziană Ruta de migraţie Via Pontica, împreună cu ruta Trans Iberică reprezintă una dintre cele

mai semnificative rute de migraţie din Europa. De-a lungul coastei Mării Negre şi a


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Dobrogei acum aproximativ 12,000 de ani a luat naştere străvechea cale de migraţie Via Pontica. Păsările care cuibăreau şi populau aproximativ jumătate din suprafaţa Europei folosesc această rută de migraţie. Studiile efectuate asupra migraţiei păsărilor diurne au demonstrat că începând cu luna august şi continuând în septembrie, de-a lungul Dobrogei şi a coastei Mării Negre trec în pasaj până la 300,000 de berze albe (Ciconia ciconia) ce reprezintă aproximativ 60% din populaţia europeană a acestei specii, până la 37, 228 de pelicani albi (Pelecanus onocrotalus), 4570 de berze negre (Ciconia nigra), aproximativ 30,660 de şorecari comuni (Buteo buteo), peste 23,000 de viespari (Pernis apivorus), 25,769 acvile âipătoare mici (Aquila pomarina), peste 3000 de şoimuleţi de seară (Falco vespertinus). Un număr semnificativ de specii periclitate pe plan mondial utilizează această rută de migraţie (Via Pontica): acvila de câmp (Aquila heliaca), cârstelul de câmp (Crex crex), pelicanul creţ (Pelecanus onocrotalus), acvila ţipătoare mare (Aquila clanga), vânturelul mic (Falco naumanni), eretele alb (Circus macrourus) şi altele. Pe lângă speciile de păsări mari aceeaşi rută este utilizată de sute de mii de paseriforme sau alte specii cu zbor activ. În total, aproximativ 379 specii de păsări pot fi întâlnite în Dobrogea şi de-a lungul coastei Mării Negre pe perioada migraţiei.

Exista unele locuri unde pasarile se concentreaza, formand un adevarat drum de pasaj.

Astfel sunt unele trecatori ale muntilor, stramtori (Gibraltar, Bosfor), tarmuri marine (Rabaci), insule (Helgaland, Capri, Cipru) sau locuri extrem de favorabile pentru popas, ca Delta Dunarii, mlastinile Rokitno, Delta Nilului, Delta Volgai etc. Aici drumurile, parcurse intr-un front larg, cateodata de cateva sute de kilometri, se concentreaza pe o fasie ingusta, desfasurand in fata ochilor nostri imaginea unui pasaj zilnic de sute de mii de pasari.

Putem spune, cu drept cuvant, ca directia pasajului a fost determinata de asemenea

puncte de trecere favorabile sau locuri de popas, care permit pasarilor migratoare un popas de cateva zile, fara pericol de concurenta la hrana.

Pozitia Deltei Dunarii si stramtorii Bosfor a determinat si aici concentrarea unor multiple

drumuri de pasaj. Intr-adevar, pasarile din mai mult de jumatatea Europei nordice trec prin Delta Dunarii, iar drumurile de pasaj, in forma de front larg, din Europa nordica, sunt concentrate, ca intr-o palnie uriasa, la Bosfor, ca sa se desfaca iarasi, dupa trecerea peste aceasta stramtoare, intr-o multime de drumuri, mai largi sau mai inguste.

Ornitologii cunosc aceste locuri. In asemenea regiuni-cheie sunt asezate statiunile

ornitologice. Aici se prind si se ineleaza pasarile şi se prind de multe ori pasari inelate de alte statiuni, care, dupa masurare si cantarire sunt eliberate, comunicandu-se statiunilor de origine datele obtinute. In felul acesta s-a obtinut un material bogat de comparatie, care a ajutat la clarificarea multor probleme.

La noi in tara, o serie de specii sunt prezente de primavara pana toamna, asa numitii

“oaspeti de vara”, care cuibaresc la noi; odata cu toamna, aceste specii incep migratia, deplasandu-se inspre sud, spre zona ecuatoriala, unde oferta trofica este relativ constanta tot timpul anului, sau in emisfera sudica. Alte specii sunt prezente la noi numai pe parcursul


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


iernii. De regula, aceste specii cuibaresc in nord si venirea iernii le determina sa se deplaseze inspre sud in cautarea hranei, oprindu-se si la latitudinea la care se afla tara noastra.

Exista de asemenea specii al caror areal de cuibarire se suprapune cu cartierul de

iernare, aceste specii fiind prezente in aceleasi zone pe tot parcursul anului. Unele specii sunt migratoare in adevaratul sens al cuvantului, adica intreaga populatie a acestora se deplaseaza sezonier in alta zona sau regiune geografica (sau in alta emisfera), altele fiind partial migratoare (unele exemplare raman in arealul de cuibarire, altele se deplaseaza in diverse zone geografice).

Cercetarile efectuate in tara noastra referitoare la drumurile de migratie ale pasarilor in

aceasta regiune au constatat prezenta unei serii de drumuri de pasaj care din directia nord-est , vest, nord si nord est vin in front larg sau drum ingust, concentrandu-se ca intr-o palnie uriasa in Delta Dunarii , de unde se continua spre Bosfor raspandidu-se apoi din nou spre Asia si Africa. Principalele drumuri de migratie ce strabat tara noastra primavara si toamna sunt ( Rudescu L.,1958 ):

1. Toamna - Drumul est-elbic, adica ramura nordica a acestui drum, ce s-a desprins la nord

de Satu-Mare si la sud de Munkacs, a inconjurat Carpatii prin valea Tisei, peste muntii Maramuresului si s-a indreptat inspre sud-est, pe langa Carpatii Orientali, deasupra vaii Siretului si Prutului, pana in Delta. Acest drum este frecventat de berze, gaste, garlite, rate, pasari rapitoare, prepelite si turturele si de cocori;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

- Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica. Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul carpatic, venind din regiunea Carpatilor peste valea Ialomitei, muntii Dobrogei, pana la Lunca-Ciamurlia , Jurilovca, este frecventat mai ales de pasari cantatoare si pasari rapitoare, apoi de porumbei, potarnichi etc.;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Primele trei din drumurile mentionate sunt principale, pe cand ultimele trei sunt

drumuri secundare, de importanta locala. Daca se compara aceste drumuri cu cele cunoscute din tarile vecine, se observa ca

drumul pontic trece prin Rusia, fiind descoperit in secolul al XIX-lea de Menzbier, iar


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


drumul sarmatic poate fi considerat ca ramura vestica a drumului Uralo-Caspic al lui Palmen, recunoscut si de Menzbier.

2. Primavara Primavara drumurile prin Delta se schimba in sensul ca drumul sarmatic se

concentreaza mai mult spre tarmul Marii Negre si peste Marea Neagra (Insula Serpilor, Crimeea), fara insa a pierde si ramura ce trece prin Republica Moldoveneasca, iar drumul sitarilor lipseste cu desavarsire, ultimii sitari estici trecand prin padurile Luncavita- Babadag, spre nord. In Delta nu sosesc sitari primavara. Drumurile celelalte raman oarecum aceleasi. Este mai mult ca sigur, ca vadita grabire a reintoarcerii pasarilor a produs aceasta mica schimbarea infatisarii pasajului, primavara.

Ca si la descrierea generala a fenomenelor de migratie, facuta in capitolele premergatoare, aceasta descriere a drumurilor de pasaj nu trebuie considerata regid si formal. Exista aici, ca in general in problema migratiei pasarilor, o serie de exceptii, provocate mai ales de doua fenomene principale:

- Regimul hidrografic al Dunarii. - Situatia climatica a anului respectiv. Daca, de exemplu, Dunarea a inceput sa creasca inca din timpul iernii si ofera pasarilor

de apa posibilitati de trai si de repaus in lunca, atunci pasajul se imparte cam in regiunea lacurilor din sudul Constantei si o mare parte a pasarilor de apa invadeaza regiunea inundabila a Dunarii, de la Calafat pana in Insula Brailei. Acelasi lucru se poate intampla si toamna, daca apele sunt mari.

De interes pentru zona Dobrogei sunt urmatoarele rute: - Drumul sarmatic vine din Rusia de sud-vest, pana peste Bosfor, in Asia-Mica.

Acest drum se poate identifica cu vechiul drum Bosfor-Suez al lui Lucanus. El este frecventat de laride, limicole, gaste, rate, cocori, pelicani, dropii si spurcaci;

- Drumul pe tarmul Marii Negre, o ramificatie a drumului sarmatic, frecventat mai ales de laride, limicole (becatine,limoze) si pelicani;

- Drumul pontic, vechiul drum al lui Menzbier (1895), constatat si de Almasy (1898), apoi de Floricke (1918), in Delta, vine din nord, nord-est, aducand pasarile din Europa central-nordica si Rusia vestica. Acest drum este frecventat de gaste, garlite, rate, cocori, berze, grauri, porumbei, prepelite, dropii;

- Drumul sitarilor, venind din N-E spre S-V, in front larg, se raspandeste de la Luncavita pana spre padurea Letea din Delta Dunarii.

Pentru aceste specii de păsări migratoare s-au implementat şi utilizat metode diferite

de monitorizare care să poată reda toate particularităţile de pasaj (direcţii de deplasare, culoare de migraţie, comportament etc.). principala metodă de lucru utilizată a fost cea a


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


punctelor fixe deoarece această metodă poate asigura colectarea de date ce permit stabilirea dinamicilor migraţionale.

În acest sens au fost alese puncte cheie care să acopere întreaga zonă de studiu în

vederea identificării direcţiilor şi culoarelor de pasaj preferate de speciile de păsări. Perioadele de monitorizare au fost astfel selectate încât să surprindă perioadele de vârf al migraţiei în vederea stabilirii importanţei eventualelor rute de migraţie ce traversează zona de studiu. În figura de mai jos se poate observa dinamica migraţiei pe teritoriul Dobrogei, dinamică ce relevă faptul că amplasamentul perimetrul ce se doreşte a fi amenajat (punctul galben) este situat între principalele rute de migraţie (linii roşii), fapt susţinut şi de numărul foarte redus de păsări observate în perioadele de migraţie (mai puţin de 50 de exemplare), număr ce pentru perioada migraţiei este extrem de mic comparativ cu rutele principale unde se pot observa peste 1000 de exemplare.

Datorita situarii amplasamentului la limita teritoriului Deltei Dunarii este prezent un

fenomen de migraţie, ca de altfel pe întregul cuprins al Deltei Dunării, unde majoritatea păsărilor care cuibăresc aici îşi încep migraţia şi trec pe deasupra întregii suprafeţe a deltei. Acest fenomen , datorită suprafeţei mari a deltei, crează un aşa numit fenomen de dispersie a speciilor migratoare . În acest sens, şi pe deasupra zonei de studiu, la altitudini variind între 50 şi 500 de metri, au fost identificate specii migratoare, însă într-un număr redus, aşa cum reiese din Tabelul Nr. 6 – Lista speciilor de păsări identificate în zona de studiu. Dinamica migraţiei în cadrul zonei de studiu este prezentată în figura de mai jos:

Fig. 27 – Dinamica migraţiei în cadrul amplasamentului ( cu galben – culoarul de migratie , cu rosu –

amplasamentul studiat , cu rosu inchis – punct de observatie )


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Datorită suprafeţei mici a amplasamentului s-a ales un singur punct fix (punctul rosu inchis) din care s-a efectuat monitorizarea migraţiei, acest punct asigurând o bună acoperire atât a zonei amplasamentului cât şi a zonelor adiacente.

Păsările oaspeţi de iarnă Cea de-a treia categorie distinctă de păsări este cea reprezentată de către păsările

care iernează pe teritoriul Deltei Dunării. Dintre aceste specii cea mai mare importanţă o prezintă populaţiile de gâşte care iernează în număr semnificativ pe teritoriul Dobrogei, iar dintre acestea, gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis) este specia cea mai semnificativă, fiind periclitată pe plan mondial.

Distribuţia populaţiilor de gâşte pe parcursul iernii tinde să fluctueze în funcţie de

condiţiile climatice (temperatură, îngheţarea lacurilor, stratul de zăpadă etc.), astfel că în timpul aceleiaşi ierni acestea vor parcurge un traseu cuprins între complexul lagunar Razim – Sinoe şi lacurile litorale Shabla şi Durankulak din Bulgaria.

Toate aceste date dovedesc că zona studiată poate fi cel mult tranzitată de populaţii

mici de gâşte care se pot deplasa dinspre locurile tradiţionale de hrănire şi odihnă reprezentate de complexul lagunar Razim – Sinoe, fapt dovedit şi de monitorizările efectuate în acest sens în ultimii 13 ani. De asemenea, datorită particularităţilor geografice (zone inundabile, bălţi) precum şi a faptului că zona de studiu nu asigură condiţii bune pentru hrănire (lipsa terenurilor cultivate), prezenţa speciilor de gâşte în perimetrul ce se doreşte amenajat este exclus.

În ceea ce priveşte importanţa sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi

Complexul Razim – Sinoie pentru iernatul unor specii de păsări, monitorizările efectuate au ţinut cont şi de prezenţa / absenţa acestora în cadrul zonei desemnate ca zonă de studiu, concluziile studiului fiind următoarele:

1. Gârliţa mică (Anser erythropus): această specie de găscă soseşte in mod

accidental în numere foarte mici pe perioada iernii în Dobrogea, împreună cu populaţiile de gârliţă mare, ultima observaţie confirmată fiind din iarna anului 2008, când pe lacul Murighiol au fost observate 6 exemplare (Marian Cîrnat – observaţii personale). În ceea ce priveşte prezenţa acestei specii în zona de studiu, ţinând cont că situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populaţiilor de gâşte, cu excepţia gâştei de vară (Anser anser), precum şi datorită particularităţilor mai sus menţionate, gârliţa mică nu a fost identificată în zona de studiu;

2. Acvila ţipătoare mare (Aquila clanga): acestă specie foloseşte anual Delta

Dunării ca şi cartier de iernare, de fiecare dată fiind prezente între 5 şi 20 exemplare în toată zona deltei şi zonele învecinate. Datorită preferinţei sale pentru lişiţe şi raţe ca şi sursă de hrană, această specie frecventează aproape exclusiv lacurile şi bălţile din locuri deschise din deltă, neputând vâna pe canale înguste sau japşe mai inaccesibile datorită


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


taliei sale mari, astfel că prezenţa sa în zona de studiu este îndoielnică, fapt care a fost dovedit şi ca urmare a programului de monitorizare;

3. Gâsca cu gât roşu (Branta ruficollis): această specie de găscă soseşte anual

în număr constant pe perioada iernii în Dobrogea, împreună cu populaţiile de gârliţă mare, însă în cadrul zonei de studiu nu a fost observată, ţinând cont că situl Natura 200 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie nu este important pentru iernatul populaţiilor de gâşte, cu excepţia gâştei de vară (Anser anser), precum şi datorită particularităţilor mai sus menţionate;

4. Cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus): este una din speciile oaspeţi de

iarnă care poate fi observa cu uşurinţă în Delta Dunării, fiind observat tranzitând în zbor şi zona de studiu, în medie cam 5-6 exemplare / zi;

5. Lebăda de iarnă (Cygnus cygnus): este o specie care soseşte în fiecare iarnă

pe teritoriul Dobrogei, care însă nu a fost observată în zona de studiu datorită lipsei habitatelor prielnice pentru odihnă şi/sau hrănire, reprezentate de lacuri şi bălţi cu vegetaţie subacvatică, care îngheaţă foarte greu în condiţii extreme;

6. Egreta mare (Egretta alba): este o specie care în număr relativ mic rămâne în

deltă pe perioada iernii, dar care preferă zone deschise, cu maluri expuse, dar nu abrupte, pentru a se putea hrăni şi odihni. În zona de studiu, pe perioada iernii, această specie a fost observată o singură dată, în zbor;

7. Ferestraşul mic (Mergus albellus): este o specie care soseşte în fiecare an pe

perioada iernii, dar care, în număr mic, cuibăreşte in unele zone din deltă, precum zona Sireasa. Pe perioada iernii, preferă lacurile şi bălţile din locuri deschise. În zona de studiu nu a fost observată;

8. Şoimuleţul de iarnă (Falco columbarius): este o specie care în mod regulat

iernează pe teritoriul Dobrogei, însă în zona de studiu nu a fost observat; 9. Raţa cu ciuf (Netta rufina): este o specie de raţă, care ca şi alte specii, este

sedentară, fiind prezentă şi ca pasăre cuibăritoare în deltă, dar şi ca oaspete de iarnă, pe lacuri şi bălţi deschise, atunci când acestea nu sunt îngheţate. În zona de studiu nu a fost observată atât în perioada de cuibărit cât şi în cea de iernare;

10. Raţa cu cap castaniu (Aythya ferina): ca şi raţa cu ciuf (Netta rufina) această

specie este sedentară, fiind prezentă atât ca şi specie cuibăritoare cât şi ca oaspete de iarnă în delta Dunării. În zona de studiu au fost observate în medie 10-25 exemplare / zi, însă ţinând cont că aceasta iernează în numere de peste 100.000 de exemplare, frecvenţa zilnică în zona de studiu este nesemnificativă;

11. Raţa moţată (Aythya fuligula): ca şi raţa cu ciuf (Netta rufina) şi raţa cu cap

castaniu (Aythya ferina) această specie este sedentară, fiind prezentă atât ca şi specie


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


cuibăritoare (în număr restrâns însă) cât şi ca oaspete de iarnă în delta Dunării. În zona de studiu au fost observate doar sporadic în medie câte 3-5 exemplare dintr-un total de aproximativ 50.000 de exemplare;

12. Gâsca de vară (Anser anser): este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind

observată în zona de studiu inclusiv pe perioada iernii, însă ocazional, în stoluri de 20-40 exemplare, din totalul de aproximativ 150.000 de exemplare;

13. Raţa pestriţă (Anas strepera): este o specie sedentară în Delta Dunării, fiind

prezentă şi pe perioada iernii, în zona de studiu fiind observată ocazional, nu mai mult de 6-11 exemplare odată, din totalul de aproximativ 10.000 – 15.000 exemplare.

În tabelul de mai jos sunt prezentate speciile de păsări identificate în zona de studiu

(perimetru + zone adiacente) precum şi date referitoare la importanţa populaţiilor lor locale, gradul de conservare şi de izolare şi evaluarea globală a zonei de studiu pentru fiecare specie în parte, conform cu criteriile din Manualul de completare a formularului standard Natura 2000, aprobat prin Ordinul Ministrului Nr. 207 / 2006, după cum urmează:

Criterii de evaluare a sitului pentru o anumită specie: POPULAŢIA: reprezintă mărimea şi densitatea populaţiei speciei prezente din zona

de studiu în raport cu populaţiile prezente pe teritoriul naţional. Acest criteriu are scopul evaluării mărimii relative sau densităţii relative a populaţiei

în zona de studiu cu cea la nivel naţional. Acest ultim aspect este, în general, dificil de evaluat. Măsura optimă ar fi un procentaj, rezultat din raportul dintre populaţia din zona de studiu/populaţia de pe teritoriul naţional. Astfel, se foloseşte un model progresiv ca cel de mai jos:

A: 100%>P>15% B: 15%>P>2% C: 2%>P>0% În plus, în toate cazurile în care o populaţie din specia respectivă este prezentă în

zona de studiu evaluată într-o proporţie nesemnificativă, ea trebuie inclusă în a patra categorie:

D: populaţie nesemnificativă. CONSERVAREA: reprezintă gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt

importante pentru speciile respective şi posibilităţile de refacere. Acest criteriu cuprinde două sub-criterii:


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


i)gradul de conservare a trăsăturilor habitatului care sunt importante pentru specie; ii)posibilităţile de refacere. Criteriul i) presupune o evaluare globală a trăsăturilor habitatului în ceea ce priveşte

cerinţele biologice pentru o specie dată. Trăsăturile legate de dinamica populaţiei sunt printre cele mai adecvate pentru evaluarea speciilor, atât de animale cât şi de plante. Trebuie să se evalueze structura habitatului şi unele trăsături abiotice.

"Cea mai bună expertiză" se va folosi pentru a ierarhiza acest criteriu astfel: I: elemente în stare excelentă, II: elemente bine conservate, III: elemente în stare medie sau parţial degradată În cazurile în care se acordă subclasa "I: elemente în stare excelentă" sau "II:

elemente bine conservate", criteriul ar trebui clasificat în totalitate ca "A: conservare excelentă" respectiv "B: conservare bună", indiferent de clasificarea la celălalt sub-criteriu.

În cazul sub-criteriului ii), care se ia în considerare doar dacă elementele sunt în medie sau parţial degradate, se foloseşte o abordare adăugând o evaluare a viabilităţii populaţiei analizate. Sistemul de ierarhizare la care s-ar ajunge este:

I: refacere uşoară II: refacere posibilă cu efort mediu, III: refacere dificilă sau imposibilă. Sinteza aplicată la clasificarea după cele două sub-criterii este: A: conservare excelentă = elemente în stare excelentă (i I), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere, B: conservare bună = elemente bine conservate (i II), indiferent de clasificarea

posibilităţii de refacere, = elemente în stare medie sau parţial degradată (i III) şi uşor de refăcut (ii I),

C: conservare medie sau redusă = toate celelalte combinaţii. IZOLAREA: reprezintă gradul de izolare a populaţiei prezente în zona de studiu

faţă de aria de răspândire normală a speciei. Acest criteriu poate fi interpretat ca o măsură aproximativă a contribuţiei unei populaţii date la diversitatea genetică a speciilor pe de o parte şi a fragilităţii acestei populaţii pe de altă parte. Folosind o abordare simplistă, se poate spune că pe măsură ce o populaţie este mai izolată faţă de răspândirea ei naturală, pe atât ea are o contribuţie mai mare la diversitatea genetică a speciei, şi în consecinţă, termenul "izolare" trebuie considerat în context mai larg, aplicându-se în egală măsură endemicii propriu-zise, sub-speciilor/varietăţilor/raselor şi sub-populaţiilor unei metapopulaţii. În acest context trebuie folosită următoarea clasificare:

A: populaţie (aproape) izolată,


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


B: populaţie ne-izolată, dar la limita ariei de distribuţie, C: populaţie ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă. GLOBAL: reprezintă evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru

conservarea speciei respective. Acest criteriu se referă la evaluarea globală a valorii zonei de studiu pentru conservarea speciei respective. El poate fi folosit pentru a însuma criteriile anterioare şi pentru a evalua alte trăsături ale zonei de studiu considerate ca relevante pentru o specie dată. Aceste trăsături pot varia de la o specie la alta şi pot include activităţi umane din zona de studiu sau din zonele învecinate care ar putea influenţa starea de conservare a speciei, managementul solului, protecţia juridică a sitului, relaţiile ecologice dintre diferitele tipuri de habitat şi specie etc.

"Cea mai bună expertiză' va fi fi utilizată la această evaluare globală, cu următorul sistem de ierarhizare:

A: valoare excelentă B: valoare bună, C: valoare considerabilă

TABEL NR. 2 - LISTA SPECIILOR DE PĂSĂRI DIN ZONA DE STUDIU

SPECIA R

ezidenti

Oaspeţi de

Oaspeţi de

Pasaj

Populaţia

Conservar

e zolar

Global

Pelecanus onocrotalus

- 10-85i

- - D A C

Phalacrocorax carbo

5-10i

- - - D A C Phalacrocorax

pygmaeus 5-

10i - - - D A C

Ardea cinerea - 0-5i

- - D A C Ardea purpurea - 0

-5i - - D A C

Egretta garzetta - 0-5i

- - D A C Ardeola ralloides - 0

-5i - - D A C

Nycticorax nycticorax

- 0-5i

- - D A C Plegadis

falcinellus - 1

0-20i - - D A C

Cygnus olor 10-15i

- - - D A C Anser anser 5-

50i - - - D A C

Anas platyrhynchos

10-20i

- - - D A C Aythya ferina 5-

20i - - - D A C

Circus aeruginosus

0-5i

- - - D A C Circus pygargus - - - 0

-5i D A C

Buteo buteo - - - 10-15i

D A C Accipiter nisus - - - 0

-5i D A C

Falco vespertinus

- 5-15i

- - D A C Falco subbuteo - 0

-5i - - D A C

Fulica atra 5-15i

- - - D A C

Tringa glareola - 0-5i

- - D A C Larus

cachinnans 10

-15i - - - D A C

Larus ridibundus 15-20i

- - - D A C Sterna hirundo - 5

-10i - - D A C

Chlidonias hybridus

- 5-10i

- - D A C Chlidonias

leucopterus - - - 5

-10i D A C

Columba livia 5-15i

- - - D A C Streptopelia

decaocto 5-

10i - - - D A C

Cuculus canorus - 0-5i

- - D A C Merops apiaster - 5

-15i - - D A C

Coracias garrulus

- 0-5i

- - D A C Hirundo rustica - 5

-20i - - D A C

Delichon urbica - 5-10i

- - D A C Motacilla alba - 0

-5i - - D A C

Acrocephalus arundin.

- 0-5i

- - D A C Parus caeruleus 0-

5i - - - D A C

Pica pica 0-5i

- - - D A C Corvus frugilegus 5-

10i - - - D A C

Corvus cornix 5-10i

- - - D A C Sturnus vulgaris 10

-70i - - - D A C

Carduelis chloris 0-5i

- - - D A C Passer

domesticus 15

-30i - - - D A C

Passer montanus 10-25i

- - - D A C


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


În urma implementării programului de monitorizare a speciilor de păsări s-a putut realiza un tablou avifaunistic complet al zonei de studiu. În acest sens, s-au identificat în total 68 de specii de păsări care sunt împărţite în următoarele categorii:

1. Păsări oaspeţi de vară: din cadrul acestei categorii au fost identificate 19 de

specii de păsări, dintre care doar 4 specii sunt prezente ca şi păsări cuibăritoare în zona de studiu. Din totalul celor 19 de specii oaspeţi de vară identificate, 9 specii se regăsesc în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă dintre acestea nicio specie nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 19 de specii de păsări oaspeţi de vară este evidenţiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 1 – Ponderea speciilor oaspeţi de vară funcţie de gradul de protecţie

Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor oaspeţi de vară


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Graficul 3 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor cuibăritoare

2. Păsări sedentare: din cadrul acestei categorii au fost identificate 20 de

specii, dintre care doar 4 specii sunt prezente şi ca păsări cuibăritoare în zona de studiu. De asemenea, din totalul celor 20 de specii sedentare, o singură specie se regăseşte în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă nu este prezentă ca şi pasăre cuibăritoare în zona de studiu, toate fiind în exclusivitate doar păsări care tranzitează zona de studiu în traseul lor de la locurile cuibărit către locurile de hrănire şi invers, sau între diferite locuri de hrănire, zona de studiu nefiind nici zonă de cuibărit nici de hrănire pentru aceste specii. Distribuţia acestor 20 de specii sedentare este evidenţiată şi în graficele de mai jos:

Graficul 1 – Ponderea speciilor sedentare funcţie de gradul de protecţie


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Graficul 2 – Ponderea speciilor cuibăritoare din totalul speciilor sedentare

Graficul 3 – Abundenţa speciilor din Anexa 1 a Directivei Păsări din totalul speciilor

sedentare cuibăritoare

3. Păsări de pasaj: din această categorie au fost identificate 4 specii exclusiv de pasaj, dintre care o specie se regăseşte în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC. Pe lângă aceste specii prezente în cadrul zonei de studiu ca şi specii


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


exclusiv de pasaj, pe perioada migraţiei au mai fost observate efective reduse al unor specii de păsări care cuibăresc în Delta Dunării, şi care au început să migreze. Din totalul celor 32 de specii pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie, doar 2 specii au fost identificate ca specii de pasaj, şi anume cormoranul mic (Phalacrocorax pygmeus) şi cormoranul mare (Phalacrocorax carbo), doar primul fiind cuprins în Anexa 1 a Directivei Consiliului Europei 79/409 EEC, însă ambele specii având o largă răspândire în Delta Dunării, fiind printre cele mai comune specii de păsări, putând fi observate în orice parte a deltei. De asemenea, numărul exemplarelor care au tranzitat zona de studiu ca păsări de pasaj a fost în medie de10-15 exemplare / zi, fiind astfel nesemnificativ comparativ cu populaţiile totale ale acestor specii. Celelalte 4 specii de pasaj identificate în cadrul zonei de studiu nu sunt cuprinse în lista speciilor pentru care situl Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie este important ca zonă de migraţie, existând alte zone care se intersectează cu culoarele principale de migraţie ale acestor specii. Mai jos sunt evidenţiate grafic particularităţile acestor specii de pasaj:

Graficul 4 – Ponderea speciilor exclusiv de pasaj funcţie de gradul de protecţie

Graficul 5 – Ponderea speciilor de pasaj importante pt situl ROSPA 0031 în cadrul zonei de

studiu


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


CONCLUZIE :

Integritatea ariilor naturale protejate de interes comunitar ROSCI0065 Delta

Dunarii si ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe Nu sunt afectate de planul propus deoarece :

1. NU se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar;

2. Nu se fragmenteaza habitatele de interes comunitar; 3. NU are impact negativ asupra factorilor care determina mentinerea starii

favorabile de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar; 4. NU produc modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau

functia ariilor naturale protejate de interes comunitar.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


C.Identificarea si evaluarea impactului

C.1. Identificarea si evaluarea impactului asupra florei :

In urma investigatiilor din teren efectuate in zona de interes, (pe amplasament si

vecinatati) nu au fost identificate speciile de plante si habitatele de interes conservativ pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii.

Obiectivele de conservare a unei arii naturale protejate de interes comunitar si

integritatea retelei NATURA 2000 nu vor fi afectate prin implementarea acestui plan. Intrucat pe amplasament si in imediata vecinatate nu se regarsesc specii de plante si

habitate de interes comunitar, statutul de conservare al acestora nu poate fi afectat, nu se reduce suprafata habitatelor si/sau numarul exemplarelor speciilor de interes comunitar si

nu poate sa duca la fragmentarea habitatelor de interes comunitar. De asemenea construirea ansamblului rezidential pentru turism si agrement

in acesta zona ocupand o suprafata mica, fiind amplasata parte in intravilanul, respectiv extravilanul localitatii, nu poate sa aiba impact negativ asupra factorilor care determina

mentinerea starii favorabile de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar si nu va provoca modificari ale dinamicii relatiilor care definesc structura si/sau functia acestui

sit. Intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii de plante

si habitate de interes comunitar, in faza de constructie, de operare si de dezafectare a obiectivului nu se poate produce un impact direct sau indirect, pe termen scurt sau lung

asupra acestora.

Avand in vedere structura, functiile ecologice, vulnerabilitatea ariei naturale protejate de interes comunitar, a faptului ca zona de interes se afla in parte in intravilanul/respectiv extravilanul unei localitati, pe amplasament si vecinatati nu sunt prezente specii de plante si habitate de interes comunitar pentru care a fost desemnat situl,iar in Ceamurlia de Jos cele mai apropiate pensiuni se afla la 1,5 km ( Vereanu Mihai Dumitru , respectiv 8 km – hotel Lunca ), nu poate fi luat in discutie impact cumulativ al acestei investitii cu celelalte activitati din zona, asupra speciilor de plante si habitatelor de interes conservativ pentru care a fost desemnata aria naturala protejata de interes comunitar ROSCI0065 Delta Dunarii. Practic impactul cumulativ nu poate exista deoarece pe amplasament nu exista specii si habitate de interes comunitar.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


C.2. Identificarea si evaluarea impactului asupra faunei

În ceea ce priveşte fauna, se analizeaza posibilele efecte semnificative ale prezentului plan în funcţie de tipul de impact posibil a fi înregistrat.

Tipurile de impact sunt date funcţie de parametrii faţă de care se face raportarea, şi

anume în funcţie de: a) Scara (perioada) de timp: impact pe termen scurt (0 – 1 an), mediu (1 – 5 ani) şi

lung (mai mult de 5 ani); b) Aria de aplicare: impact singular al planului şi impact cumulativ al planului

împreună cu alte plane şi planuri relevante din vecinătate; c) Efect exercitat: impact direct şi indirect. În vederea identificării tuturor efectelor posibile a fi exercitate de către prezentul plan

asupra mediului este necesară identificarea activităţilor specifice prezentului plan. In funcţie de relaţia activitate – efect potenţial exercitat ,prin evaluarea cumulată a tuturor categoriilor de impact , se obtine următoarea matrice :

Termen Scurt Termen Mediu Termen Lung

Impact Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular

Activităţi de amenajare

şi construcţie

Activităţi de

transport materiale,

utilaje, personal

Activităţi turistice

exercitate pe locaţie

Activităţi de

transport şi plimbare a turiştilor


pe amplasam

ent

Activităţi de

transport şi de

agrement al turiştilor

Cumulat

Activităţi de amenajare, construcţie cumulate cu alte lucrări

similare din vecinătate

Activităţi de

transport materiale,

utilaje, personal, cumulate

cu alte activităţi

de transport

din vecinătate


exercitate pe locaţie, cumulate


din vecinătate

Activităţi de

transport şi plimbare a turiştilor, cumulate


din vecinătate


cumulate cu alte

activităţi din

vecinătate

Activităţi de

transport şi

agrement pt turişti, cumulate

cu alte activităţi similare

din vecinătate


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


În vederea identificării efectelor de tip cumulat a fost necesară stabilirea limitelor în

cadrul cărora se analizează aceste efecte de tip cumulat . In vederea evaluării adecvate a acestor efecte, limitele în cazul prezentului plan sunt reprezentate de cele ale intravilanului localităţii Uzlina si pe o raza de 1 km in jurul amplasamentului . Planurile şi planele care au fost luate în considerare pentru evaluarea efectelor semnificative, singulare sau cumulate sunt reprezentate de amenajările de tip turistic (pensiuni, bungalouri) prezente în intravilanul localităţii Uzlina pentru impactul de tip direct, iar pentru impactul indirect au fost luate în considerare şi evaluate atât amenajările de tip turistic cât şi cele cu destinaţie de locuinţe datorită faptului că implică activităţi de transport pe apă, prin zone naturale. Posibilităţile de cumulare a potenţialelor efecte asupra mediului pentru diferite plane şi planuri din zona delimitată, sunt reprezentate de acele fluxuri din fiecare activitate specifică a unui plan/plan, fluxuri care în punctele în care se intersectează pot da naştere unor efecte de tip cumulat.

Aceste puncte de intersecţie a fluxurilor tuturor planurilor şi planelor prezente ,

reprezintă puncte critice de control, unde este necesară evaluarea efectelor pentru a le identifica pe cele care împreună dau naştere unui efect de tip cumulat, superior efectelor individuale.

O dată identificate toate activităţile specifice prezentului plan şi efectele potenţiale

asupra mediului asociate lor, acestea au fost cuantificate în vederea identificării celor semnificative, conform matricei de impact descrisă mai jos în procedura de evaluare a impactului asupra mediului.

Evaluarea impactului asupra mediului Toate efectele potenţiale asupra mediului, identificate pentru fiecare activitate

care este supusă evaluării impactului, sunt analizate pentru a se determina valoarea impactului final.

Această valoare este dată de următoarea formulă de calcul: Impact = Consecinţă x Probabilitate Evaluarea consecinţelor se face din punct de vedere calitativ, acestea fiind

clasificate conform următoarei matrice:


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Categoriile de probabilitate sunt definite conform matricei de mai jos:

Valoare Probabilitate Descriere

5 Inevitabil Efectul va apare cu

certitudine

4 Foarte probabil Efectul va apare frecvent

3 Probabil Efectul va apare cu frecvenţă

redusă

2 Improbabil Efectul va apare ocazional

1 Foarte Improbabil Efectul va apare accidental

Descrierea consecinţelor

( Se vor lua în calcul tot timpul consecinţele maxim previzibile)

Valoare Grad de afectare Consecinţa riscului asupra sitului Natura

2000 ROSPA 0031

5 Dezastruos Dispariţia a 81 – 100% din specii sau

reducerea populaţiilor locale cu acelaşi procent

4 Foarte serios Dispariţia a 61 – 80% din specii sau


3 Serios Dispariţia a 41 – 60% din specii sau


2 Moderat Dispariţia a 21 – 40% din specii sau


1 Nesemnificativ Dispariţia a 0 – 20% din specii sau



J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Matricea de impact Matricea de impact, calculată în funcţie de probabilitatea apariţiei pericolului şi a

consecinţelor maxim previzibile se prezintă astfel:

MATRICEA DE IMPACT

PROBABILITATE

INEVITABILĂ 5 10 15 20 25 FOARTE PROBABILĂ 4 8 12 16 20

PROBABILĂ 3 6 9 12 15 IMPROBABILĂ 2 4 6 8 10

FOARTE IMPROBABILĂ

1 2 3 4 5

1 2 3 4 5

CONSECINŢE

NE

SE

MN

IFIC

AT

IVE

MO

DE

RA

TE

SE

RIO

AS

E

FO

AR

TE

SE

RIO

SE

DE

ZA

ST

RU

OA

SE

Analiza nivelului impactului este făcută în funcţie de consecinţele şi probabilitatea

fiecărui efect identificat ţinând cont şi de gradul de ireversibilitate al efectelor exercitate în vederea evaluării finale. Produsul acestor două caracteristici este definit ca nivel al impactului final.

Valoarea impactului este reprezentată după cum urmează:

NIVEL IMPACT

SEMNIFICATIV (de la 15 la 25)

MODERAT (de la 5 la 12)

NESEMNIFICATIV (de la 1 la 4)


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Un impact semnificativ este caracterizat de afectarea majoră a speciilor şi populaţiilor locale, cu şanse minime de refacere a echilibrului iniţial chiar şi pe termen lung, având deci un puternic caracter de ireversibilitate.

Impactul de tip moderat presupune o afectare semnificativă a speciilor şi a populaţiilor

locale a acestora, a cărui caracter de ireversibilitate este scăzut, refacerea stării iniţiale a mediului fiind posibilă însă de-a lungul unei perioade îndelungate.

Impactul nesemnificativ presupune o alterare minimă a componentelor naturale, inclusiv

a speciilor şi populaţiilor locale, pe termen scurt, cu un puternic caracter de reversibilitate, astfel încât refacerea stării iniţiale are loc de la sine, pe o perioadă mică de timp, fără eforturi suplimentare.

Indicatorii cheie pentru evaluarea nivelului impactului sunt reprezentaţi de numărul de

specii afectate pe de o parte şi de numărul de indivizi ai populaţiilor locale afectaţi pe de altă parte, aceştia permiţând cuantificarea consecinţelor aşa cum au fost descrise mai sus. Alături de aceşti doi indicatori, gradul de ireversibilitate al efectelor asupra mediului, ajută la evaluarea finală a nivelului de impact asociat planurilor şi proiectelor din zona de interes. Astfel, în punctele critice de control identificate s-au efectuat studii ale distribuţiei şi densităţii speciilor de păsări, a căror rezultate au fost mentionate în capitolul anterior şi care au fost utilizate pentru evaluarea activităţilor şi a efectelor acestora, atât singulare cât şi cumulate, asupra biodiversităţii.

Astfel, ca urmare a analizei activităţilor ce pot avea efecte negative asupra mediului,

conform matricei de impact, s-au putut obţine valorile impacturilor individuale, aşa cum au fost identificate mai sus, acestea fiind următoarele:


Impact Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect

Singular 2 4 3 4 3 4

Cumulat 3 4 4 4 4 4

Se poate observa astfel, că pentru activităţile care sunt efectuate pe termen scurt,

nivelul impactului direct este nesemnificativ, atât în cazul celui singular cât şi al efectului cumulat, deoarece aceste activităţi, deşi au un uşor impact negativ, este exercitat doar pe termen scurt şi cu o alterare a cel mult 5 – 10% a populaţiilor locale de păsări, pentru că majoritatea acestora, aşa cum s-a descris în capitolul anterior, sunt specii adaptate inclusiv habitatelor antropizate, care nu vor fi afectate de astfel de activităţi.

Pe termen scurt, în cazul impactului indirect este rezultatul activităţilor de transport al materialelor de construcţii, a utilajelor, deşeurilor şi a personalului în vederea susţinerii etapelor de amenajare şi construcţie . Nivelul rezultat este moderat deoarece aceste activităţi presupun un deranj nesemnificativ pentru arealul tranzitat .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Pe termen mediu, impactul direct singular este situat la un nivel nesemnificativ deoarece activităţile de tip hotelier si locuinte de vacanta , în cadrul amplasamentului amenajat au o desfăşurare susţinută, pe termen lung, se desfăşoară într-un spaţiu restrâns, unde speciile prezente în mod constant sunt adaptate habitatelor antropizate, aceste activităţi neinflunţând distribuţia speciilor de păsări de importanţă pentru situl Natura 2000 ROSPA 0031.

În momentul în care impactul direct pe termen mediu este analizat cumulat cu alte activităţi desfăşurate în zonă ( pescuit , cresterea animalelor ), nivelul impactului este nesemnificativ deoarece în zonele învecinate, care au fost prinse în cadrul zonei de studiu, habitatele au aceleaşi particularităţi iar tabloul speciilor este acelaşi, motiv pentru care speciile prezente vor suferi acelaşi grad de afectare nesemnificativ ca în cazul impactului singular.

In aceste conditii, prezentul plan nu modifică pe termen mediu nivelul impactului direct din zonele învecinate, unde sunt prezente alte proiecte sau planuri similare.

În ceea ce priveşte impactul indirect pe termen mediu, atât cel singular cât şi cel cumulat se situeaza la un nivel nesemnificativ , deoarece asa cum este descris in continuare , capacitatea de suport a zonei nu este atinsa prin implementarea planului .

Pe termen lung, datorită faptului că specificul şi intensitatea activităţilor prezente pe amplasament şi în zonele învecinate sunt aceleaşi ca şi cele pe termen mediu,impactul exercitat atât în mod direct cât şi indirect, singular şi cumulat este la aceleaşi cote .

In Strategia de Vizitare a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii se mentioneaza ca „

zona Jurilovca poate deveni o destinatie multipla , cu o oferta variata pentru doua anotimpuri principale : vara si iarna .

Pentru dezvoltarea destinatiei de vara , ar trebui implementate o serie de instrumente axate pe plane concrete si anume :

o Restructurarea portului public in Portita ; o Crearea unui punct de informare turistica ARBDD in sat ; o Crearea unor rute pentru ciclism si drumetii de la Capu Negru pana la Jurilovca (

doar pentru acces nemotorizat ) si a unor rute pentru trafic motorizat pana la Ceamurlia ;

o Realizarea si marcarea unui traseu pentru drumetii si pentru acces motorizat : Enisala – Capul Dolosman – Ceamurlia de Jos – Istria , cu o puternica componenta de interpretare culturala ;

o Punerea in valoare a diversitatii etnice a zonei : lipovenii . Pentru crearea componentei de iarna a destinatiei Ceamurlia de Jos-Jurilovca ,

cursuri speciale de pregatire trebuie oferite grupurilor tinta , iar produsele trebuie sa fie identificate si puse in practica : ð Oferta de ture de observare de pasari : ghizi, proprietari de cazare ; ð Evenimente culturale traditionale si noi integrate in oferta turistica „.

Investitia propusa a se realiza vine in intampinarea acestei viziuni , prin suplimentarea capacitatii de cazare in intravilanul/extravilanul localitatii Ceamurlia de Jos cu 156 locuri .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Capacitatea de suport este utilizata in contextul unui turism durabil . In literatura de specialitate , definitia acestui concept este : „ Numarul maxim de vizitatori ce pot fi intalniti in acelasi timp in destinatia turistica, fara a cauza efecte negative asupra valorilor fizice,economice si socio-culturale ale societatii/comunitatii si fara a cauza o scadere (considerabila) a nivelului de satisfactie al vizitatorilor „ .

Ca urmare a dezvoltarii stiintei mediului ambiant, a cresterii volumului de informatii privind stiintele economice si sociale, a aprofundarii cercetarii în aceste domenii de activitate, conexiunile acestora cu industria turistica au condus la delimitarea urmatoarelor tipuri-capacitate de suport pentru turism:

- Capacitatea ecologica face referire la stabilirea acelui nivel de dezvoltare a structurilor si activitatilor turistice fara a afecta puternic mediul ambiant, prin procesul de degradare a componentelor acestuia. Se au în vedere componentele naturale (aer, apa, sol, vegetatie, fauna) si procesul de productie si refacere economica, care sa nu implice costuri de investitii deosebite, determinate de degradarea unor destinatii turistice;

- Capacitatea fizica are rol esential în stabilirea nivelului de saturatie pe care îl pot atinge activitatile turistice, dincolo de care încep sa aparii probleme legate de mediu. Dezvoltarea ascendenta a turismului, manifestata în ultimele decenii, ridica problema aparitiei multor forme de poluare (de litoral, a zonelor montane etc). Protejarea componentelor fizice ale teritoriului se poate face prin investitii în tehnologie performanta si printr-o prestare de ridicat nivel calitativ al serviciilor turistice;

- Capacitatea social-receptiva vizeaza importanta în pastrarea unor bune relatii între gazde (populatia autohtona) si vizitatori (turisti). Din momentul în care populatia locala constata ca activitatile turistice contribuie si degradarea mediului natural si cultural, pot aparea din partea acesteia reactii ostile, de respingere, înregistrându-se totodata o diminuare a pragului de toleranta. Pentru evitarea unor astfel de situatii, dezvoltarea unei zone sau localitati turistice trebuie sa tina cont de modul traditional de viata al locuitorilor, de obiceiurile acestora etc;

- Capacitatea economica pune în evidenta valorificarea tuturor resurselor prezente, prin activitati turistice si reprezinta capacitatea de mentinere a functiei turistice a unui teritoriu dat. Eficienta exploatarii se masoara prin raportul dintre costuri si beneficii, iar ponderea beneficiilor poate fi marita prin utilizarea unor tehnologii performante. Nivelul costurilor este dat si de "valoarea calitativa si cantitativa a resurselor (naturale, culturale, forta de munca, infrastructura generala etc);

- Capacitatea psihologica este legata de perceptia negativa a turistilor fata de destinatia turistica, în urma degradarilor de mediu sau a atitudinii neadecvate a populatiei autohtone.

Acest concept este atasat sustinerii motivatiilor turistice pentru o anumita destinatie si mentinerii satisfactiei lor personale. Aplicarea acestuia este conditionata si de calitatea activitatii manageriale care poate determina, în final, fidelizarea cererii.

Toate aceste tipuri de capacitati de suport, aflate în strânsa legatura cu activitatile turistice, determina limita tangibila sau netangibila, masurabila sau nemasurabila, a unui spatiu care detine sau caruia i se poate atribui o functie turistica.

Desi acesti indicatori de capacitate nu ofera o formula standard, ca urmare a faptului ca unele componente ale cadrului natural sau cultural sunt dificil de cuantificat prin serii de date statistico-matematice, totusi aceste concepte de suport ne dau masura dezvoltarii


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


durabile a turismului. In acelasi timp, tipurile de capacitati de suport indica si masura nivelului la care poate ajunge impactul turismului asupra mediului, dând posibilitatea de a identifica caile de reducere a degradarilor produse de circulatia si activitatile turistice.

Datorita complexitatii politicii de dezvoltare si managementului, capacitatea de suport trebuie sa evolueze de la un concept unic ( limita a numarului maxim de vizitatori pe care ii poate primi un areal la un moment dat ), catre un sistem de informare/monitorizare care vine in sprijinul procesului decizional. Acest sistem de informare/monitorizare este bazat pe indicatori cu „ functie de semnalizare”, prin intermediul carora sa se identifice probleme cat mai repede posibil .

Conform Planului Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Strategic in Delta Dunarii –subcapitolul 4.2.2 Capacitatea de suport , pentru destinatia vizata – comuna Murighiol s-a calculat „ indicele de aglomerare WES , pentru a avea o imagine asupra impactului in regiune . Valorile privind populatia,capacitatile de cazare existente si durata medie de sedere a turistilor au fost preluate din Raportul privind Starea Mediului in RBDD -2009 , Planul Strategic de Dezvoltare a Turismului in RBDD si Strategia de Vizitare in RBDD .

Capacitatea de suport si indicele de aglomerare pentru satul Ceamurlia de Jos Numarul de locuitori ai comunei Ceamurlia de Jos x

365 zile 2636 365 962.140

Numarul de innoptari turisti rezidentiali 2851 Numar de turisti rezidentiali (=nopti/media duratei de

sedere ) 1426

Numarul de zile petrecute de turisti rezidentiali ( innoptari turisti rezidentiali + numar de vizitatori )

4277

Numar de excursionisti (estimat) 600 Total zile turism 4877 Index de aglomerare (%) ( numar total de zile

turistice x 100/numar de locuitori x 365 zile ) 0,5

Capacitatea de suport si indicele de aglomerare pentru satul Ceamurlia de Jos – in sezon 1

aprilie-30 septembrie ( WES , 2008 ) Numarul de locuri de cazare sat Uzlina x 183 zile 2636 183 71.004 Numarul de innoptari turisti rezidentiali 2851 Numar de turisti rezidentiali (=nopti/media duratei de

sedere ) 1426

Numarul de zile petrecute de turisti rezidentiali ( innoptari turisti rezidentiali + numar de vizitatori )

4277

Numar de excursionisti (estimat) 600 Total zile turism 4877 Index de aglomerare (%) ( numar total de zile

turistice x 100/numar de locuitori x 183 zile ) 1,01

Concluzionam prin afirmatia ca impactul turismului ,calculat conform principiilor indicelui

de aglomerare in Delta Dunarii , in comparatie cu impactul populatiei este nesemnificativ si variaza de la 0,5 % la 1,01 % pentru comuna Ceamurlia de Jos , pe durata perioadei de varf a sezonului .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


În plus, în ceea ce priveşte datele referitoare la gradul de afectare al habitatelor

importante pentru speciile de păsări menţionate în cadrul sitului Natura 2000 ROSPA 0031 Delta Dunării şi Complexul Razim – Sinoie, trebuie menţionat că pe amplasament nu sunt prezente astfel de habitate, fapt susţinut şi de lipsa cuibăritului acestor specii caracteristice sitului ROSPA 0031 pe amplasament. În schimb, habitatul din zona de studiu, reprezentat de vegetaţie ierboasă , papura si stuf , asigură cuibăritul unui număr de specii de păsări care cuibăresc pe întreg teritoriul deltei (aşa cum sunt descrise în capitolul anterior), habitatul afectat ca urmare a construirii ansamblului rezidential pentru turism si agrement fiind total nesemnificativ, reprezentând un procent mai mic de 1% din totalul habitatelor unde speciile identificate ca fiind cuibăritoare în zona de studiu cuibăresc.

Concluzionând analiza tipurilor de impact identificate, se observă că în principal,

activităţile care pot avea efecte negative asupra mediului nu sunt activităţile directe precum cele a serviciilor de cazare, ci sunt cele care derivă din acestea, indirecte, precum activităţile de transport şi de tip agrement, care, fără măsuri de management adecvate, pot determina un nivel moderat al impactului .

Ca urmare a implementării măsurilor de reducere / eliminare a impactului pentru

fiecare din impacturile identificate (directe, indirecte, pe termen scurt, mediu sau lung, singulare şi cumulate), matricea impacturilor identificate se va schimba, ca urmare a re-evaluării acestora. Conform re-evaluării, matricea impacturilor va afişa impactul rezidual rezultat ca urmare a implementării măsurilor de reducere / eliminare a impacturilor iniţiale. Astfel, comparativ se poate observa cum evoluează matricea dacă măsurile de reducere / eliminare a impactului sunt implementate:


Direct Indirect Direct Indirect Direct Indirect Impact

A B A B A B A B A B A B

Singular 2 2 4 3 3 2 4 3 4 2 4 3

Cumulat 3 2 4 3 4 2 4 4 3 2 4 4

unde, A - evaluarea impactului cauzat de plan fără a lua în considerare măsurile de

reducere / eliminare a impactului; B - evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de

reducere / eliminare a impactului; Astfel, dacă se implementează măsurile de reducere / eliminare a impactului

propuse in capitolul C3 , se poate observa că nivelul impactului rezidual scade şi se încadrează în limita impactului de tip nesemnificativ.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


C.3. Indicatori chimici-cheie care pot determina modificari legate de resursele de apa

Zona lacului Ceamurlia, un teritoriu cu aspect morfo-hidrografic în plină evoluţie,

este delimitată :

- la nord de paralela de 440 44’ latitudine nordică;

- la vest de meridianul de 280 42’ longitudine estică;

- la sud de paralela de 440 40’ latitudine nordică;

- la est de meridianul de 280 47’ longitudine estică, delimitând astfel o

suprafaţă dreptunghiulară de aproximativ 28 km2 cu lungimea de la nord la sud de 5,4 km

şi lăţimea de la vest la est de 5,2 km.

Unităţile de relief care încadrează zona studiată sunt:

- la nord Podişul Babadag cu terenuri agricole;

- la vest Podişul Casimcei;

- la sud Podişul Casimcei cu Dealul Capul Negru (82,1m) din Prispa Hamangia;

- la est restul complexului lagunar Razim-Sinoe cu lacurile Goloviţa şi Smeica.

Lacul Ceamurlia este situat în prelungirea lacului Goloviţa fiind împreună cu acesta

parte componentă a marelui complex lacustru Razim-Sinoe, care formează Dobrogea

Lacustră, subdiviziune a Dobrogei Maritime. Complexul Razim-Sinoe constituie cea mai

mare întindere de apă din România, aproximativ 860 km2 la nivel mediu multianual,

prezintă numeroase particularităţi date de condiţiile de relief înconjurătoare şi care se

reflectă în regimul hidric, termic, dinamic şi hidrochimic al lacurilor care îl alcătuiesc

(G â ş t e s c u e t . B r e ie r , 1 9 7 3 ). Complexul lagunar Razim-Sinoe este alcătuit din trei

tipuri genetice principale de lacuri: limane, lagune şi zătoane, dispuse succesiv din

interiorul continentului către ţărmul mării. Golful Ceamurlia este într-o oarecare măsură un

liman instalat pe valea râului Slava, modelat de procesele de abraziune marină şi lacustră.

În golful limanic Ceamurlia se varsă râurile Slava şi Beidaud cu suprafaţa bazinului

de recepţie (Slava cu 0,138 m3/s anual şi Beidaud cu 0,229 m3/s anual [G â ş t e s c u P .

1 9 6 3 ]) de 331,6 km2 şi respectiv 232,8 km2, caracterizate prin debite reduse la care se

adaugă viiturile cu creşteri rapide de nivel. Viiturile intensifică eroziunile în amonte

antrenând cantităţi mari de aluviuni care se depun în aval şi se formează datorită

cantităţilor maxime de precipitaţii căzute în 24 de ore, ce depăşesc 100 mm şi chiar 200

mm (ex: vara 2002 cu 240 mm).

Lacul Ceamurlia este parte componentă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării din

anul 1991 când a luat fiinţă această rezervaţie. Rezervaţia Biosferei Delta Dunării are statut

de patrimoniu universal, din anul 1991, inclusă între zonele umede protejate de convenţii

internaţionale, cum ar fi:


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


- UNESCO - convenţia privind protecţia Patrimoniului Mondial Cultural şi Natural;

- UNESCO - programul "Omul şi Biosfera";

- Convenţia de la Ramsar, din 2.02.1971, înfiinţată sub egida UNESCO, privind

protecţia zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat pentru păsările

acvatice.

Originea lacului Ceamurlia

Lacul Ceamurlia, aşa cum am amintit anterior, este un golf limanic care ocupă împreună

cu celelalte lacuri ale complexului lagunar Razim-Sinoe vechiul golf Halmyris care a

funcţionat ca o lagună marină cu o largă deschidere spre Marea Neagră. Acest golf în

antichitate a avut un rol important în dezvoltarea civilizaţiilor pe ţărmul estic al Pontului

Euxin (Marea Neagră).

Formarea lacului Ceamurlia este strâns legată, ca tot complexul lacustru, de evoluţia

Mării Negre în pleistocen şi holocen, evoluţie care s-a caracterizat prin oscilaţii de nivel de

natură eustatică şi într-o mai mică măsură epirogenetică. Oscilaţiile acestea au afectat în

egală măsură ţărmul mării cât şi zonele joase din unităţile geografice învecinate,

constituind principalele cauze care au dus la formarea limanelor şi lagunelor de pe litoral.

Un alt factor cu rol important în formarea lacurilor litorale sunt particularităţile locale ale

bazinului şi ţărmului vestic al Mării Negre. Aceste particularităţi sunt: existenţa unei

platforme continentale extinse, amplitudinea mică a mareelor (9 -12 cm), prezenţa gurilor

Dunării prin care sunt aduse cantităţi importante de aluviuni, direcţia curenţilor marini litorali

care antrenează aceste aluviuni, etc.

Formarea lacurilor se explică printr-un efect combinat al mişcărilor eustatice –

determinate de modificările climatului – cu cele epirogenetice – cauzate de liniile de slabă

rezistenţă ale uscatului.

În pleistocen Marea Neagră a suferit o serie de transgresiuni, în special ca urmare a

modificărilor climatului în perioadele glaciare şi interglaciare. În faza Uzunlar sau

interglaciarul Mindel-Riss s-a produs o creştere importantă de nivel determinate de

stabilirea legăturii cu Marea Mediterană, atunci se presupune că au luat naştere limanele.

Dar mai importante în sculptarea chiuvetelor viitoarelor lacuri au fost regresiunile marine

care au dus la adâncirea văilor litorale.

În timpul ultimei glaciaţiuni cuaternare a avut loc o regresiune de amploare (-80 m după

unii autori şi -46 m după alţii) văile litorale prelungindu-se până departe pe actuala

platformă continentală s-au adâncit mult.

Forajele executate în complexul Razim-Sinoe au evidenţiat două etape în formarea

lacurilor din timpul holocenului (Co t e ţ P . 19 7 0 ) :

-1. Etapa pregătitoare reprezentată printr-o fază de abraziune a Mării Negre Vechi în

care se formează golful Halmyris pe actualul areal al complexului Razim-Sinoe şi cu


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


pătrunderi pe văile de tip liman. O altă fază din această etapă este cea de acumulare, ce

are loc în timpul transgresiunii dobrogene a Mării Negre Noi , în care are loc un proces

intens de depunere a sedimentelor marine în golful Halmyris şi a aluviunilor aduse de

afluenţi în văile limanice. În această etapă pregătitoare intră şi regresiunea histriană din

prima jumătate a mileniului I î.d.H. când au venit şi primii greci pe ţărmurile golfului

Halmyris.

-2. Etapa formării complexului lacustru este marcată de transgresiunea Razimului

începută în mileniul I d.H. şi care continuă şi în zilele noastre cu mici oscilaţii în secolul XI.

Formarea complexului lacustru corespunde, de fapt, cu apariţia cordoanelor marine

care au dus la închiderea golfului şi transformarea lui în lacuri. Sub influenţa variaţiilor de

nivel ale Mării Negre în văile continentale litorale s-au format chiuvetele de tip limanic adică

înguste, alungite, cu maluri puţin înalte şi cu o diminuare a adâncimii din aval către amonte.

În afară de modificările din faza de formare iniţială, lacurile sunt supuse şi proceselor

actuale de evoluţie care sunt influenţate de condiţiile climatice, de litologia bazinelor de

recepţie şi a ţărmurilor lacurilor, de regimul hidric al lacurilor, de legătura dintre acestea şi

unităţile geografice limitrofe. Consecinţa acestor condiţii este procesul de colmatare a

chiuvetelor lacustre prin aportul de aluviuni al afluenţilor, modelarea malurilor de către

abraziunea lacustră şi procesele de şiroire şi surpare, compartimentarea lacurilor mari prin

formarea grindurilor, acoperirea cu vegetaţie acvatică, etc.

Limanele fluviatile (cazul lacului Ceamurlia) prin poziţia lor marginală în cadrul

complexului lagunar şi prin faptul că sunt situate pe văile unor râuri, au un bazin hidrografic

mai dezvoltat. În aceste lacuri procesul de colmatare este mai intens datorită aluviunilor

aduse de către afluenţi.

Faleza lacustră asupra căreia acţionează procesele de modelare subaeriană (şiroire,

surpare) şi care are o pantă sub 700 este o faleză moartă unde vegetaţia acvatică s-a fixat

pe fundul lacului estompând astfel abraziunea lacustră, ca în cazul golfului Ceamurlia.

În lagunele Razim, Goloviţa şi Smeica s-a format un al doilea ţărm lacustru de

acumulare similar cu cel din zona cordoanelor marine şi care se găseşte la distanţe

variabile de ţărmul iniţial reprezentat prin faleza marină fosilizată. Astfel de grinduri

acoperite cu vegetaţie au barat limanele şi au individualizat lacurile laterale sub formă de

golfuri ca şi în cazul limanului Ceamurlia. În complexul Razim-Sinoe reducerea suprafeţei

acvatice se face prin avansarea cordoanelor litorale şi extinderea zonelor acoperite cu

vegetaţie (G â ş t e s c u P . , 1 9 6 3 ).

Un proces actual foarte important în transformarea lacurilor este fixarea vegetaţiei

acvatice emerse , în limanele fluviatile acoperirea cu vegetaţie având loc în zonele

terminale şi pe toată lungimea ţărmului favorizată de adâncimea mică şi de panta lină a

formelor de relief. Adâncimile reduse ale lacurilor (0,5 – 1,2 metri) se datorează evoluţiei

îndelungate care a început din timpul glaciaţiunii Wurm-Valdai şi continuă şi în zilele


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


noastre prin sedimentări marine şi respectiv lacustre (grosimea sedimentelor ajungând

până la 25 – 30 de metri). În lacul Ceamurlia prin procesul de descompunere intensă a

resturilor vegetale sau format depozite lacustre uşor sapropelice.

În concluzie lacul Ceamurlia îşi are originea într-o fostă lagună care a suferit

transformări repetate de-a lungul unei îndelungate perioade de timp sub acţiunea

combinată a mai multor factori. Aceştia au modelat fostul golf Halmyris cu o suprafaţă de

aproximativ 1015 Km2 prin barări succesive cu cordoane marine şi grinduri lacustre

acoperite cu vegetaţie, şi l-au transformat în vastul complex lacustru Razim-Sinoe. Acest

complex reprezintă cea mai importantă întindere de lacuri din România cu o suprafaţă

aproximativă de 86.370 ha la nivel mediu multianual şi cu valoare economică, ştiinţifică şi

ecologică ridicată.

Caracteristicile fizico-chimice ale apei

Apa lacului:

Compoziţia chimică iniţială a apei din principalele lacuri care alcătuiesc complexul

Razim-Sinoe este cea specifică apei de mare, apă rămasă în chiuvetele lacustre în urma

izolării succesive a fostului golf marin şi care sub influenţa factorilor fizico-geografici

specifici complexului au căpătat particularităţi hidrochimice variate în timp şi spaţiu.

Primele informaţii concrete de chimism al apei lacurilor există de la sfârşitul secolului

XIX când datorită împotmolirii canalelor Dunavăţ şi Cerneţ care alimentau complexul cu

apă din Dunăre, concentraţia sărurilor a crescut ducând la scăderea considerabilă a

producţiei de peşte. Această diminuare a producţiei piscicole a atras atenţia lui Grigore

Antipa care a propus dragarea celor două canale pentru a creşte aportul de apă dulce din

Dunăre în complex, reactivând astfel potenţialul biologic al complexului, îndeosebi al

producţiei piscicole prin scăderea salinităţii (Gâ ş t e s c u P . 1 9 6 3 ).

Primele date valorice de chimism sunt din 1937 de la Vl. Grimalski şi Al. Hohor dar se

referă numai la conţinutul de clorură de sodiu la litru care era de sub 1 gram în lacul Razim,

între 1 şi 2 grame în lacul Goloviţa şi între 8 –12 grame în Sinoe; următoarele date sunt din

1950 care se referă tot la conţinutul de NaCl la litru : circa 5 grame în lacul Razim, 9 -10

grame în lacul Goloviţa şi 17 grame în lacul Sinoe; şi au fost consemnate de către Vl.

Ziemiankovski în 1951, fiind mai crescute decât precedentele datorită nivelului scăzut al

Dunării în anii anteriori şi colmatării canalelor de legătură din zona Dranovului.

După anul 1950 modificările salinităţii au fost urmărite sistematic de către Staţiunea de

cercetări piscicole Tulcea odată cu declanşarea unor ample lucrări de hidroameliorare a

lacurilor în vederea creşterii producţiei piscicole.

Sub aspectul distribuţiei spaţiale a salinităţii apei din zona lagunară Razim-Sinoe,

cercetările efectuate în perioada 1950-1963 au evidenţiat o creştere a concentraţiei

sărurilor, în strânsă legătură cu sensul general al circulaţiei apei, de la nord către sud-est


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


(M ă ia n u e t . a l . 1 9 7 1 ). Această tendinţă de variaţie spaţială a salinităţii s-a datorat atât

influenţei generale de îndulcire exercitată prin canalele de legătură cu Dunărea, din nordul

zonei lagunare, cât şi influenţelor contrare, de sărăturare, exercitate de apele marine

pătrunse prin deschiderile situate în centrul şi sudul zonei lagunare. La acestea din urmă s-

au adăugat efectele evaporaţiei intense, respectiv a concentraţiei sărurilor, în special în

Lacul Sinoe. În această perioadă reziduul mineral era cuprins între 1.068 mg/l (Lacul

Razim), 3.500 mg/l (Lacul Goloviţa) şi 10.500 mg/l (Lacul Sinoe), iar conţinutul în clorura de

natriu era de 300 mg/l (Lacul Razim), 1000 mg/l (Lacul Goloviţa) şi 2.200 mg/l (Lacul

Sinoe).

În perioada 1950 -1974 complexul lagunar Razim-Sinoe s-a aflat într-un regim

hidrologic seminatural datorită lucrărilor de amenajare care aveau drept scop

transformarea compartimentului Razim-Goloviţa (numit compartimentul I) în bazin de

acumulare a apei dulci din Dunăre pentru irigaţii.

Din aceste date se constată următoarele:

§ cele mai mari valori ale salinităţii apei se înregistrează la începutul intervalului,

astfel, reziduul mineral este de 5,2 g/l în lacurile Razim şi Goloviţa şi de 20 g/l în Lacul

Sinoe;

§ în toate lacurile complexului, valorile reziduului mineral descresc mult spre sfârşitul

intervalului studiat, ajungând la 1,5 - 0,7 g/l, în Lacul Razim şi Lacul Goloviţa şi la 3-2,4 g/l,

în Lacul Sinoe;

§ concentraţiile în clorură de natriu sunt cuprinse între 20 şi 4 g/l, în Lacul Sinoe, între

4 - 0,3 g/l, în Lacul Razim şi între 5,2 şi 0,7 g/l, în Lacul Goloviţa. Valorile mari s-au

înregistrat la începutul intervalului, descrescând foarte mult către sfârşitul acestui interval;

§ procentul de NaCl din salinitatea totală este de peste 45%. Acest procent a oscilat în

următoarele limite:

1. 78% (1950) - 45% (1970), pentru Lacul Razim;

2. 85% (1950) - 57% (1971), pentru Lacul Goloviţa;

3. 98% (1952) - 67% (1969), pentru Lacul Sinoe.

Din 1974 şi până în prezent complexul lagunar Razim-Sinoe a funcţionat într-un regim

hidrologic amenajat datorită amenajării sale ca bazin de acumulare a apei dulci din Dunăre

şi folosirii acesteia pentru irigarea terenurilor agricole din vecinătatea complexului prin 6

sisteme de irigaţii. Studiul chimismului apei, în această perioadă, s-a realizat prin

monitorizarea mineralizării, la nivelul bazinelor de aspiraţie ale staţiilor de pompare de bază

ale celor 6 sisteme de irigaţii, odată cu intrarea acestora în exploatare, anul 1974.

Rezultatele cercetărilor, privând studiul evoluţiei chimismului apei din lacuri, pentru

intervalul 1974-1998, au fost prelucrate sub formă de grafice de variaţie în spaţiu şi în timp


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


a salinităţii medii anuale a apei, realizându-se aprecierea calităţii apei după următorii

indicatori:

- reziduul mineral fix (Rm);

- conţinutul în clorura de natriu (NaCl);

- procentul clorurii de natriu din salinitatea totală;

- conţinutul de natriu;

- conţinutul de cloruri;

indicatorii sintetici de calitate: raportul de adsorbţie a sodiului (SAR), indicele Priklonski

(IP), carbonatul de sodiu rezidual (CSR) şi conductivitatea electrică (CE) (Kle p ş V l . e t .

C io a c ă Eu g e n ia , 1 9 9 4 ).

Pentru acest interval de studiu, se constată următoarele:

§ valoarea reziduului mineral este cuprinsă între 315 mg/l şi 1200 mg/l ;

§ limita maximă la clorura de natriu ajunge la 370 mg/l;

§ în ceea ce priveşte tendinţa generală de scădere a salinităţii apei în lacurile Razim şi

Goloviţa, aceasta s-a semnalat încă de la sfârşitul intervalul de funcţionare a complexului

de lacuri în regim seminatural, şi anume din perioada 1968-1971, interval în care valorile

reziduului mineral au scăzut la 600-1100 mg/l, (Lacul Razim), respectiv 700-1500 mg/l

(lacul Goloviţa);

§ clorura de natriu a înregistrat aceeaşi tendinţă de scădere, acest lucru realizându-

se după definitivarea lucrărilor hidrotehnice de închidere a comunicaţiei cu Marea Neagră

şi cu Lacul Sinoe, şi anume, după anul 1973;

§ concomitent cu această demineralizare semnificativă a apelor acumulate în

complexul lacustru, a avut loc şi o îmbunătăţire a calităţii compoziţiei sărurilor, astfel, de la

apele de tip predominant cloruro-sodice, acestea au devenit bicarbonato-calcice,

asemănătoare apelor Dunării;

§ sub aspectul distribuţiei spaţiale, nu există diferenţe semnificative de salinitate între

apele lacurilor şi nici între apele de suprafaţă şi cele de adâncime, ca urmare a circulaţiei

libere a apelor şi a acţiunii omogenizatoare a vânturilor din zonă;

§ aprecierea calităţii apelor compartimentului I al complexului lacustru Razim-Sinoe,

după valoarea indicatorilor sintetici de calitate, pentru intervalul 1992-1998, indică faptul

că, acestea se încadrează, în cea mai mare parte a situaţiilor, în categoria de ape bune,

după valorile indicelui Priklonski (IP) şi ape cu potenţial scăzut de alcalizare, după valorile

raportului de adsorbţie a sodiului (SAR);

§ Lacul Sinoe, ca urmare a salinităţii foarte ridicate a apei şi a adâncimii mici, a fost

considerat ca necorespunzător pentru acumularea unor rezerve mari de apă dulce şi

exclus de la amenajare. Acesta are o dublă conexiune, cu apele marine, respectiv cu apele

dulci din compartimentul I. În aceste condiţii, după anul 1978, şi în acest lac, s-a constatat

o scădere a conţinutului total de săruri, la valori medii de 0,5-1,5 g/l, fără să se stabilizeze,


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


depinzând de regimul hidrologic al Dunării şi de regimul de funcţionare a stăvilarelor de la

canalele II şi V.

Elemente poluante conţinute în apele complexului lacustru Razim-Sinoe: nutrienţi,

metale grele, pesticide, produse petroliere; provin în principal din Dunăre. Cursul Dunării

este supus unui proces continuu de poluare, în cea mai mare parte, datorat activităţilor

umane (industrie, minerit, agricultură, producerea de energie electrică, etc.) de aceea apa

Dunării încărcată cu o gamă largă de elemente poluante care pătrunde în complexul

lagunar Razim-Sinoe prin canalele din zona Dranov îl poluează şi pe acesta. O sursa

secundară de poluare o reprezintă apa din scurgerea de suprafaţă care este încărcată cu

substanţe poluante rezultate din agricultură şi din minerit.

Analizând principalele elemente care concură la eutrofizarea apelor, azotul total (N

total) şi fosforul total (P total), se constată un nivel ridicat de eutrofizare în lacurile

complexului Razim-Sinoe.

Concentraţia de nutrienţi, în special fosforul adus de Dunăre, a crescut considerabil în

ultimii anii. Această creştere a apărut ca urmare a creşterii descărcărilor în zonele amonte

ale Dunării, a apelor uzate provenite din oraşe şi a apelor drenate din zonele arabile. În anii

1950 şi 1960, conţinutul de fosfor total (P total) din Dunăre se situa între 0,03 şi 0,05 mg/l.

După 1970, o creştere rapidă a determinat o concentraţie de 0,15 mg/l, ajungând până

la 0,20 mg/l, la începutul anilor '90. Acest fenomen s-a înregistrat şi în lacurile complexului

Razim-Sinoe. Când sistemele acvatice sunt aprovizionate cu această apă din Dunăre,

modificată din punct de vedere al concentraţiei în nutrienţi, ecosistemele lor se transformă

din ecosisteme acvatice cu apă limpede (concentraţia de fosfor total (P total) sub 0,1 mg/l),

în ecosisteme eutrofizate, cu apă tulbure (P total mult peste 0,1 mg/l). Dinamica

multianuală a conţinutului în fosfor din oligofosfaţi înregistrează în lacul Goloviţa în anul

1996 scăderi de pană la 51%, rezultatul fiind conţinutul cel mai ridicat în clorofilă ”a” de

până acum.

Unul dintre factorii restrictivi ai calităţii unei ape de suprafaţă, apă ce serveşte ca sursă

de alimentare pentru diferite folosinţe, în regim liber sau amenajat, este concentraţia în

metale grele, reziduuri de pesticide şi produse petroliere, factori care, datorită duratei

persistenţei lor, prin gradul de acumulare în lanţul trofic şi chiar prin toxicitatea unora dintre

aceşti compuşi, produc o poluare antropică care generează degradarea condiţiilor ecologie.

Dintre ionii metalelor grele, majoritatea constituie bioelemente implicate în mod esenţial

în structura şi funcţionalitatea organismelor vii, excepţia fiind constituită de Cd şi Pb,

apreciaţi, din punct de vedere biochimic, ca "poluanţi majori".

Rezultatele studiilor efectuate în perioada 1991- 1998, privând prezenţa agenţilor

poluanţi în apele complexului Razim-Sinoe, conduc la următoarele constatări:

- nivelul concentraţiilor unor micropoluanţi metalici prezenţi în apă (Zn, Cd, Cu, Pb,

Fe, Al, Mn, Ni) nu depăşesc limitele admise, acumularea acestora însă poate fi resimţită de


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


componentele întregului lanţ nutritiv al ecosistemelor acvatice. Aceeaşi situaţie se constată

şi în privinţa prezenţei produselor petroliere;

- legislaţia în vigoare din ţara noastră limitează utilizarea pesticidelor organoclorurate

în judeţele riverane Dunării, dar apele acesteia colectează reziduuri de hexaclorciclohexan

(HCH) din întregul său bazin hidrografic, transportându-le în Delta Dunării;

- deşi concentraţiile lor sunt scăzute, comparativ cu limitele admise pentru apele din

categoria a III-a de calitate, prin persistenţa acestora şi prin acumularea lor în inelele

lanţului trofic, pot influenţa negativ, atât calitativ cât şi cantitativ, producţiile agricole ale

culturilor irigate cu aceste ape;

În conformitate cu standardele în vigoare, privând cerinţele pentru categoria a III-a de

calitate a apei, STAS 4706-74, pentru apele de suprafaţă şi STAS 9450-73, pentru apele

folosite la irigarea culturilor agricole, se constată că, elementele poluante au concentraţii ce

se înscriu în limitele admise de aceste standarde. Se înregistrează câteva situaţii de

depăşire a limitelor admise la fier (peste 1000 µg/l) şi, aproape, în toate situaţiile, la

reziduurile de pesticide organoclorurate (hexaclorciclohexan, HCH). Pentru acestea din

urmă, a căror limită maximă admisă este de 0,1 µg/l, cf. STAS 12650/88, valorile

înregistrate sunt cuprinse între 0,07 şi 0,62 µg/l. Concentraţia de 0,62 µg/l se găseşte în

Lacul Razim.

Conţinutul în pesticide organoclorurate (HCH)

Rezultatele obţinute indică absenţa unor concentraţii decelabile de DDT, dar se

constată prezenţa, în toate tipurile morfohidrografice ale Deltei Dunării, a unor concentraţii

diferite de izomeri ai hexaclorciclohexanului (HCH). Valorile înregistrate sunt relativ reduse

faţă de limitele considerate admisibile, însă, valorile înregistrate în întreaga reţea

hidrografică au crescut, astfel că, se impune luarea de măsuri restrictive, mult mai severe,

în ceea ce priveşte utilizarea produselor pe bază de LIDAN.

În general calităţile fizice ale apei lacului sunt caracteristice apelor cu potenţial

ridicat de producţie, adică:

- regimul termic al apei oscilează cu anotimpurile între maximum de 26–270 C

vara şi îngheţ al stratului superior iarna;

Sursa

de apă

Lacul

Goloviţa

1992 0,11

1993 0,15

1994 0,34

1995 0,09

1996 0,14

1992 1993 1994 1995 1996

Lacul Goloviţa0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3

0,35

Hexa

clo

rcic

lohe

xan (

HC

H)


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


- adâncimea medie a lacului este cuprinsă între 0,5 şi 0,9 metri fiind într-o continuă

scădere datorită acumulărilor de materie organică aflată în descompunere (necromasă);

- culoarea este caracteristică, adică verde-albăstruie şi cu variaţii de galben în zonele

cu mal luto-argilos;

- transparenţa, măsurată în zilele cu calm, variază între 20 şi 50 de centimetri în

porţiunile fără vegetaţie (de obicei primăvara şi toamna) şi este aproape totală în porţiunile

cu vegetaţie submersă densă, suspensiile depunându-se pe frunzele plantelor.

Transparenţa se reduce la zero în perioadele de furtună deoarece valurile răscolesc

depunerile de pe fund;

- fundul lacului pe aproape toată suprafaţa lui este acoperit cu mâl de natura organică

cu grosimi cuprinse între 5 şi 50 de centimetri, iar pe porţiunii reduse fundul este tare,

prezentând nisip cochilifer amestecat cu mâl organic. Porţiunile cu nisip cochilifer sunt într-

o continuă micşorare datorită depunerilor de mâl.

Apele subterane :

În zona studiată, apele subterane sunt cantonate, de regulă, în depozite prăfoase

argiloase cu caracter loessoid, cu nivel liber şi debit scăzut. Adâncimile la care se

întâlneşte pânza de apă freatică variază de la 0,3-5 metri în preajma lacului, până la 20 de

metri, pe măsură ce cotele cresc spre interiorul podişului. Forajele au pus în evidenţă

existenţa a două zone cu caracteristici hidrogeologice bine diferenţiate:

- în zonele marginale ale lacului precum şi n vecinătatea Văii Slava, apa freatică a

fost întâlnită, în toate forajele, la adâncimi care variază între 0 şi 5 metri;

- hidroizohipsele au direcţii care urmăresc conturul lacului şi al Văii Salva, punând în

evidenţă caracterul drenant al acestora datorită texturii mijlocii şi uşoare a solului, pantele

apei subterane variind între 1,8 şi 12%.

Din punct de vedere hidrochimic apa recoltată din foraje şi fântâni prezintă caracter slab

acid spre neutru, pH = 6,9 - 8,5 şi o mineralizaţie moderată.

Analizele hidrochimice a apei freatice recoltată din foraje executate în zona de nord-est

(spre satul Lunca) şi în vestul lacului, unde nivelul apei freatice se găseşte la 0,5–2 metri

adâncime au evidenţiat următoarele:

- la începutul intervalului de studiu, 1976 – 1989, valorile reziduului mineral erau

cuprinse între 685 – 1400 mg/l în forajele din vest şi 1000 -1400 mg în forajele din nord-est,

iar clorura de sodiu avea valori de 170 – 340 mg/l în vest şi 230 -420 mg/l în nord-est;

În perioada 1990 – 1998 valorile au scăzut mult, reziduul mineral având valori de 890

mg/l în nord-est şi de 1340 mg/l în vest, iar clorura de sodiu avea valori de sub 100 mg/l

pentru ambele puncte cu foraje. Stratul acvifer din depozitele aluvionare are în general

debite de 0,5-2,0 l/s. În unele zone, acolo unde stratul este constituit din nisipuri şi

pietrişuri, s-au obţinut debite de 10 l/s.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


In perioada de functionare a ansamblului rezidential pentru turism si agrement , indicatorii chimici cheie care pot reflecta calitatea apelor uzate de tip fecaloid-menajer sunt

cei prevazuti de NTPA 001( HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic al apelor uzate, modificat si completat prin HG nr.

352/2005 ) prezentati in tabelul urmator .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


C4. Masuri de reducere a impactului

Măsurile de reducere / eliminare a impactului sunt individualizate pentru fiecare

categorie de impact identificat asfel încât să asigure o reducere la minim până la eliminarea impactului vizat. Titularul planului este responsabil de monitorizarea implementarii masurilor de reducere si va face alocatiile bugetare necesare .

C.4.1.Măsuri de reducere a impactului direct pe termen scurt: Pentru impactul direct pe termen scurt se recomandă ca activităţile de amenajare şi

construcţie să se efectueze într-un mod controlat şi planificat ţinând cont de următoarele aspecte:

1. perioada în care se efectuează, inclusiv perioada din zi: din acest punct de

vedere, lucrările se vor efectua în afara perioadelor de cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările identificate în zona de studiu, respectiv perioada 15 mai – 15 iulie, iar perioada din zi optimă pentru desfăşurarea lucrărilor nu trebuie să depăşească intervalul orar 0900 – 1700, pentru a evita suprapunerea cu perioadele foarte active din zi pentru speciile de păsări identificate;

2. etapizarea lucrărilor: pe perioada de amenajare şi construcţie, se recomandă ca lucrările să se efectueze etapizat, astfel încât să evite efectuarea a două sau mai multe lucrări cu caracter diferit în acelaşi timp, pentru prevenirea cumulării mai multor surse generatoare de zgomot;

3. gestionarea materialelor / utilajelor: pe amplasament se vor desemna şi amenaja locuri dedicate pentru depozitarea materialelor şi a utilajelor, dotate cu materiale absorbante în cazul unor scurgeri accidentale de combustibil, ulei;

4. calitatea materialelor: se recomandă ca materialele utilizate în procesul de construcţie să poată fi reciclate sau refolosite, astfel, la momentul dezafectării complexului ( daca proprietarul va decide dezafectarea constructiilor ) , cantitatea de deşeuri care nu pot fi reintroduse în circuit fie prin reciclare sau refolosire, să fie minim. De asemenea, pentru acele materiale care nu pot fi reciclate sau refolosite odată cu expirarea duratei de viaţă, se recomandă achiziţionarea de produse superior calitativ, care au o durată de viaţă superioară, contribuind de asemenea la generarea minimă de deşeuri nereciclabile;

5. calitatea lucrărilor: lucrările efectuate trebuie să aibă ca rezultat încadrarea complexului în peisajul înconjurător, în conformitate cu regulile de urbanism impuse pe teritoriul Deltei Dunării, dar nu se vor restrânge neapărat doar la acestea. De asemenea, lucrările trebuie să fie de o calitate minimă impusă astfel încât să garanteze prevenirea unor reparaţii sau intervenţii neplanificate care pot genera un efect negativ prin generarea de deşeuri, zgomot al lucrărilor etc.;

6. planificarea lucrărilor: pentru activităţile de construcţie şi amenajare trebuie elaborat un plan HSEQ (Health, Safety, Environment and Quality) care să conţină aspecte legate de planificarea şi etapizarea lucrărilor, mentenanţa utilajelor, instruirea personalului,


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


gestionarea deşeurilor, toate aceste aspect putând exercita un efect negativ asupra mediului dacă nu sunt gestionate corect;

7. dezafectarea complexului-este putin probabil a se realiza: ţinând cont de specificul lucrărilor pentru dezafectare, similar cu cele de construcţie, se va ţine cont de aspectele mai sus menţionate, iar după înlăturarea tuturor construcţiilor se va efectua refacerea substratului de pe amplasament.

Referitor la flora , intrucat pe amplasament si in vecinatatea acestuia nu exista specii

de plante si habitate de interes comunitar si nu au fost identificate nici un impact negativ asupra acestora, masurile de reducere a impactului nu sunt necesare a se stabili pentru fiecare specie si/sau tip de habitat de interes comunitar prezent in sit, totusi recomandam efectuarea unui plan de management al deseurilor si al apelor reziduale produse de complexul turistic. Este de asemenea extrem de importanta igienizarea periodica a zonei, prin indepartarea reziduurilor aduse de apele Dunarii sau lasate de turistii ocazionali in apropierea malurilor.

In ceea ce priveste un plan de monitorizare al acestor specii si habitate nu este necesar a se realiza pentru perioada de constructie, nici pentru perioada de functionare.

C.4.2.Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen scurt:

Pentru impactul indirect pe termen scurt, se recomandă ca toate transporturile necesare pe perioada de amenajare şi construcţie să fie gestionate cât mai eficient astfel încât să se reducă la minim numărul lor, acest aspect fiind de asemenea parte integrantă din planul HSEQ elaborat. În acest sens, se recomandă ca materialele, echipamentele şi utilajele necesare să fie astfel combinate încât să se asigure transportul lor cu un minim de curse pentru a minimiza impactul asupra zonelor tranzitate.

C.4.3.Măsuri de reducere a impactului direct pe termen mediu şi lung Deoarece impactul pe termen mediu şi lung este dat de acelaşi tip de activităţi, în

speţă activităţile hoteliere, de cazare a turiştilor, măsurile de reducere vizează ambele categorii de impacturi. Astfel, ulterior activităţilor de construcţie, se recomandă plantarea de specii autohtone precum salcia sau tamarixul, care să asigure o bună încadrare în peisaj precum şi o limitare a zgomotului generat din activităţile de cazare a turiştilor. De altfel, în măsura posibilităţilor, această recomandare a fost deja pusă în practică, pentru a asigura o limitare a răspândirii zgomotului din activităţile de construcţie. În plus, se interzice inlaturarea intregii suprafete de papuris si stufaris de pe latura de Est a amplasamentului , deoarece aceasta vegetatie poate constitui zonă de cuibărit sau hrănire pentru exemplare ale speciilor de păsări identificate în zona de studiu.

În ceea ce priveşte activităţile de cazare tip organizat , se recomandă interzicerea unor surse de zgomot precum difuzoare audio exterioare, ţinând cont că


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


specificul zonei impune activităţi turistice de tip eco-turism, unde turiştii se pot odihni şi pot admira frumuseţile naturii, inclusiv cântecele păsărilor din zonă. Pentru turiştii care vor fi cazaţi, trebuie să se asigure informarea precisă referitor la calitatea zonei naturale în care se află (descrierea deltei, a originii acesteia), recomandările în ceea ce priveşte conduita lor, restricţiile în ceea ce priveşte zgomotul, deranjarea biodiversităţii, colectarea de specii protejate, prohibiţia la pescuit şi vânătoare, etc., astfel încât aceştia să aibă o conduită în perfect acord cu mediul înconjurător. Aceştia trebuie să aibă acces la un set minim de informaţii care să le prezinte riscurile de distrugere a zonei ca urmare a unui turism dezorganizat. De asemenea, se recomandă introducerea unor pachete de servicii care să conţină şi o cotizaţie modică pentru organizaţiile de mediu din zona deltei, contribuind astfel la asigurarea unor fonduri pentru studiul şi protejarea efectivă a Deltei Dunării. În fiecare cameră, precum şi fiecare loc public, trebuie să existe informaţii referitoare la necesitatea economisirii apei, precum şi bune practici care ajută acestui scop , minimizând astfel cantitatea apelor uzate generate ca urmare a activităţilor hoteliere. De asemenea, se recomandă dotarea grupurilor sanitare cu instalaţii cu debit redus de apă, sau cu senzor, pentru asigurarea aceluiaşi scop de economisire a resurselor de apă. În plus faţă de aceste măsuri, orice alte materiale de informare sau dotări care să ajute complexul în minimizarea consumului de resurse şi reducerea amprentei de carbon sunt recomandate.

C.4.4. Măsuri de reducere a impactului indirect pe termen mediu şi lung

Ca şi în cazul impactului direct pe termen mediu şi lung, impactul indirect pe termen mediu şi lung este determinat de aceleaşi categorii de activităţi, reprezentate de activităţile de agrement şi plimbare a turiştilor în diferite zone din deltă, pe canaluri, lacuri etc. Această categorie de activităţi, prin mobilitatea sporită pe care o asigură, poate afecta biodiversitatea zonelor străbătute dacă nu se respectă un set minim de recomandări. Astfel, aceste plimbări se vor efectua cu grupuri restrânse, astfel încât nivelul zgomotului produs de grup să fie cât mai mic, iar capacitatea motoarelor de pe ambarcaţiuni de asemenea să fie cât mai mică, pentru limitarea zgomotului. De asemenea, se vor respecta cu stricteţe restricţiile de viteză impuse, precum şi restricţiile legate de anumite zone protejate. În perioada de cuibărit a păsărilor, care este reprezentată în mare de perioada 15 mai – 15 iule, nu se vor tranzita zonele tradiţionale de cuibărit şi coloniile păsărilor, pentru a proteja cuibăritul acestora. Înainte de orice plimbare, se va asigura instruirea turiştilor cu privire la regulile minime ce trebuie respectate pe durata cursei, precum şi riscul nerespectării acestor prevederi care pot duce la sancţionarea turistului care nu se conformează, iar dovezi ale acestor instruiri trebuie păstrate de către beneficiar. Regulile minime impuse turiştilor trebuie să conţină obligaţii ale acestora în ceea ce priveşte păstrarea liniştii, evitarea zgomotului de orice natură, interzicerea colectării oricăror specii de plante sau animale, interzicerea aruncării oricăror deşeuri sau alte materiale direct în mediu. Pentru turiştii care doresc să înoate în apele din deltă, complexul trebuie să asigure opţiunea achiziţionării de loţiuni de protecţie solară biodegradabile, explicându-le în acelaşi timp importanţa acestui lucru. În plus, aceste activităţi de plimbare a turiştilor trebuie să ţină cont şi de


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


alte activităţi similare prestate în zonă astfel încât să nu creeze aglomerări de turişti în acelaşi perimetru, având prevăzute în acest sens rute alternative care să evite aglomerarea grupurilor pe acelaşi traseu. Nu în ultimul rând, aceste activităţi nu trebuie să se efectueze în zone protejate sau limitate accesului public, iar turiştilor nu li se va permite debarcarea în astfel de zone.

Toate aceste măsuri de reducere a impactului se vor aplica etapizat, conform activităţilor care sunt vizate, în cazul celor pe termen mediu şi lung, fiind necesară implementarea lor pe toată durata de activitate a complexului turistic.

Responsabil pentru aplicarea acestor măsuri de reducere a impactului este beneficiarul prezentului raport, care trebuie să asigure resursele necesare implementării lor corespunzătoare.

Ca urmare a implementării unor măsuri precum amenajarea peisagistică prin plantarea unor specii autohtone, pe lângă minimizarea impactului asociat activităţilor hoteliere, se va asigura pe termen mediu şi lung un uşor impact pozitiv, odată prin încadrarea foarte bună în zonă a complexului, cât şi prin asigurarea unor noi locuri de hrănire şi cuibărit pentru speciile din zonă, contribuind astfel la creşterea calităţii biodiversităţii din zonă.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


C.4.5. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a

impactului

Masurile de reducere a impactului se vor desfasura dupa urmatorul calendar :

Nr.

crt.

Masura Perioada Responsabil Observatii

1. -lucrările se vor efectua în afara perioadelor de

cuibărit şi creştere a puilor pentru păsările

identificate în zona de studiu,

-perioada din zi optimă pentru desfăşurarea

lucrărilor

-exclus

perioada 15

mai – 15 iulie,

-nu trebuie să

depăşească

intervalul orar

0900 – 17

00

titular

-se va evita

suprapunerea

cu perioadele

foarte active din

zi pentru

speciile de

păsări

identificate

2. - se vor amenaja spatii pentru depozitarea

materialelor de constructie , in interiorul

loturilor , pentru a se evita antrenarea lor in

apa

- pe perioada

de

constructie

titular

3. - plantarea unor specii de arbori si arbusti

autohtoni

- pe perioada

de

constructie

titular -va contribui

la incadrarea

constructiilor in

zona si va crea

noi locuri de

hranire si

cuibarit

3. - se va achizitiona material absorbant pentru

inlaturarea pierderilor accidentale de produse

petroliere pe sol si apa

-pe perioada de

constructie si

functionare

titular

4. - deseurile menajere vor fi depozitate selectiv,

intr-un spatiu special amenajat si va fi predat

societatilor autorizate

-pe perioada de

constructie si

functionare

titular

5. Nu se vor utiliza surse de zgomot (difuzoare

audio externe )

- in perioada de

functionare

titular

6. Ambarcatiunile utilizate pentru plimbarea

turistilor vor fi dotate cu motoare de mica

putere si se vor deplasa numai pe traseele

turistice autorizate de RBDD

- in perioada de

functionare

titular


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


C.5. Monitorizarea

În plus, faţă de măsurile prezentate anterior , se recomandă implementarea unui

program de monitorizare a biodiversităţii pe perioada de construcţie şi în primul an de activitate, pentru a putea observa evoluţia biodiversităţii şi a putea stabili măsuri suplimentare în cazul în care se constată că impactul evaluat iniţial se modifică, în scopul readucerii acestuia la un nivel minim acceptat. În acest sens se propune spre implementare următorul program de monitorizare:

Program de monitorizare Programul de monitorizare trebuie să se desfăşoare conform studiului efectuat

pentru identificarea stării iniţiale şi a potenţialelor efecte asupra mediului, fiind propriu zis o continuare a acestuia, în vederea corelării datelor deja obţinute, astfel încât să poată releva date referitore la toate categoriile de animale posibil a fi prezente în zona de studiu, şi anume: amfibieni, reptile, păsări cuibăritoare sau oaspeţi de vară, păsări sedentare, păsări oaspeţi de iarnă şi păsări migratoare, care pot migra pe deasupra amplasamentului, mamifere, precum şi evoluţia acestora ca urmare a implementării prezentului plan. Ţinând cont de aceste considerente, se vor utiliza aceleaşi două metode distince de colectare şi evaluare a datelor, şi anume: metoda transectelor în puncte pentru speciile cuibăritoare, sedentare şi care iernează, şi metoda punctelor fixe pentru speciile migratoare. Perioadele în care se vor efectua monitorizările avifaunei se vor face ţinând cont de perioadele favorabile pentru colectarea fiecărui set de date, aşa cum este relevat în tabelul nr. 5:

Pentru speciile de păsări, deşi se cunosc perioadele favorabile evaluării fiecărei

categorii (cuibăritoare, de pasaj, sedentare etc.) este bine să nu se stabilească date stricte de colectare a datelor pe terne deoarece factorii climatici sau alţi factori externi pot influenţa dinamica păsărilor, iar aceste date stricte pot influenţa negativ calitatea datelor obţinute. În acest sens, este recomandabil ca în cadrul fiecărui stagiu de monitorizare să fie alocat un număr suficient de zile de colectare a datelor care să cuprindă toate etapele unui stagiu, după cum urmează:

1. păsări cuibăritoare: un număr de 4 deplasări care să acopere atât perioada de

cuibărit cât şi cea de creştere a puilor; 2. păsări de pasaj (migratoare): un număr de 6 deplasări pentru fiecare perioadă de

migraţie (de primăvară sau de toamnă) care să cuprindă începutul, vârful şi sfârşitul perioadei de migraţie;

3. păsări oaspeţi de iarnă: un număr de 5 deplasări care să cuprindă venirea păsărilor în cartierele de iernare, dinamica din cartierele de iernare şi plecarea lor către locurile de cuibărit;

4. păsări sedentare: se vor monitoriza în cadrul deplasărilor pentru păsările cuibăritoare şi cele care iernează.


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Planul de monitorizare al faunei va conţine mai multe particularităţi funcţie de gruparea

taxonomică, aşa cum sunt relevate în tabelul nr.7, fiecare obiectiv stabilit fiind măsurabil prin intermediul indicatorilor specifici:

PLAN MONITORIZARE FAUNĂ

GRUPARE TAXONOMICĂ

OBIECTIVE INDICATORI

Reptile

1. Monitorizarea populaţiilor de reptile prezente în cadrul amplasamentului;

2. Minimizarea impactului pe durata activităţilor de deschidere a complexului turistic prin organizarea durabilă a planului de construcţie şi stabilirea de măsuri clare în cadrul acestuia;

1. Identificarea tuturor speciilor de reptile;

2. Derularea lucrărilor doar în perioadele recomandate

Păsări cuibăritoare

1. Continuarea monitorizării răspândirii speciilor cuibăritoare în cadrul amplasamentului ;

2. Monitorizarea etologiei speciilor de păsări cuibăritoare atât pe perioada de pregătire cât şi pe perioada de funcţionare;

3. Planificarea etapelor de pregătire şi exploatare a ansamblului turistic astfel încât să nu interfere cu perioada efectivă a cuibăritului acestor specii;

1. Completarea datelor actuale cu cele obţinute din programul de monitorizare

2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

3. Respectarea perioadelor recomandate

Păsări de pasaj

1. Monitorizarea dinamicii migraţiei în perimetrul ansamblului turistic cât şi zonele adiacente;

2. Monitorizarea comportamentului speciilor de pasaj pe durata construirii ansamblului turistic, precum şi pe durata funcţionării, în vederea asigurării unor condiţii optime de pasaj.


2. Evidenţierea comportamentului păsărilor pe respectivele perioade comparativ cu comportamentul iniţial

Păsări oaspeţi de iarnă 1. Monitorizarea deplasărilor sezoniere ale

populaţiilor de gâşte în sectorul lor de iernare;


Mamifere

1. Monitorizarea speciilor de mamifere rezidente precum şi a celor care pot tranzita amplasamentul complexului turistic în căutarea hranei


Suprafaţa cuprinsă în planul de monitorizare este reprezentată de suprafaţa

amplasamentului complexului, la care se adaugă zonele învecinate care conţin acelaşi tip de habitate ca şi amplasamentul. Aceste zone învecinate ( pe o raza de 1 km , in


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


jurul amplasamentului) reprezintă de fapt zonele martor care sunt un punct de referinţă între situaţia iniţială din cadrul amplasamentului şi cea finală, reprezentată de complexul turistic . În funcţie de datele colectate din zona amplasamentului şi zonele martor, eventualele diferenţele dintre datele analizate vor evidenţia evoluţia biodiversităţii din amplasamentul complexului turistic o dată cu punerea în funcţiune a acestuia.

În cazul în care se observă o scădere a efectivelor păsărilor identificate în zona de

studiu cu mai mult de 19% se va decide sistarea activităţilor şi evaluarea impactului astfel încât să se asigure încadrarea în această valoare de maxim 19% scădere a efectivului păsărilor, valoare care va fi considerată valoare prag.

Datele colectate în cadrul programului de monitorizare se vor analiza şi se vor

raporta către Agentia pentru Protectia Mediului Tulcea si Administratia Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


E. Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile si/sau habitatele de interes comunitar afectate

Studiul privind vegetatia din zona analizata a fost efectuat dupa metodele europene de

fitocenologie, desfasurandu-se in etape diferite: - etapa pregatitoare - la aceasta etapa s-au analizat scopul si sarcinile propuse pentru

studiu, a fost consultata literatura stiintifica de specialitate cu privire la metodele de cercetare si studiile efectuate anterior in zona, la conditiile fizico-geografice ale regiunii (relief, solurile, structura geomorfologica, reteaua hidrografica, clima) si au fost stabilite perioadele optime pentru efectuarea identificarilor in teren.

- etapa cercetarilor de teren - la aceasta etapa s-au efectuat lucrari ce constau in efectuarea descrierilor geobotanice, fotografiere, fixare pe harta-schematica a punctelor cercetate, in teren, in vederea determinarii ulterioare a speciilor si a habitatelor de interes comunitar unde a fost cazul (Determinarea speciilor a fost realizata cu ajutorul cheilor de determinare din publicatii de specialitate [Ciocarlan, 2000]). Vegetatia fitocenozelor a fost studiata de la periferia zonei avute in vedere spre interior, folosind metoda cercetarilor pe itinerar. Suprafata ce urma a fi strabatuta a fost stabilita astfel, incat sa cuprinda toate tipurile fitocenotice existente.

- etapa de incheiere - a cuprins, prelucrarea datelor in vederea determinarii certe a speciilor si asociatiilor vegetale, a prezentei/absentei speciilor de plante si de habitate de interes conservativ.

Metodele utilizate pentru culegerea informatiilor privind speciile detaliate in formularul standard Natura 2000 pentru care a fost declarat ROSPA0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe au fost detaliate in subcapitolul B.2.3.

Metodele utilizate se recomanda a se utiliza si pentru monitorizarea contructie si postconstructie .


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


BIBLIOGRAFIE

- Ciocârlan V. 1994. Flora Deltei Dunării. Editura Ceres, Bucureşti. - Doniţă, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda V., Popescu, A., Chifu, Th.,

Mihaela Pucă-Comănescu, Mititelu, D., Boşcaiu, N., 1992, Vegetaţia României, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti

- Dihoru Ghe., Negrean G. 1976. Sintaxoni specifici Deltei Dunării. Muzeul Deltei Dunării, Peuce, Tulcea. Vol. 5.

- Dihoru Ghe., Negrean G 2009. Cartea rosie a plantelor vasculare di Romania. Editura Academiei Romane, Bucuresti

- Gafta D., Owen M., 2008 Manualul de interpretare a habitatelor NATURA 2000 din Romania

- Popescu A., Sanda V., Oroian Silvia 1997. Vegetaţia Deltei Dunării. Muzeul judeţean Mureş, Marisia. Vol. 25.

- Sanda V., Arcus Mariana 1999, Sintaxonomoa gruparilor vegetale din Dobrogea si delta Dunarii, Editura Culturala Pitesti

- Sanda V., Popescu A. Nedelcu G. A. 1991. Caracterizarea vegetaţiei din Delta Dunării. Acta Bot. Horti Buc.

- Sanda V., Öllerer Kinga, Burescu P. 2008. Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structură, dinamică şi evoluţie. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucureşti.

- Sanda V., Vicol Ioana, Ştefănuţ S. 2008. Biodiversitatea ceno-structurală a învelişului vegetal din România. Edit. Ars Docendi, Univ. Bucureşti.

- Planul Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil in Delta Dunarii -Raport de Mediu la Planul Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil in Delta

Dunarii-elaborator Zamfirescu Luminita - Mihai Petrescu , Dobrogea si Delta Dunarii –conservarea florei si habitatelor ,

Tulcea 2007 - Victor Ciochia , Aves Danubii-Pasarile Dunarii de la iIzvoare la varsare , Ed.

Pelecanus , Brasov , 2001 - Societatea Ornitologica Romana , Grupul Milvus -Ariile de Importanta Avifaunistica

din Romania , Targu-Mures , 2008 - Clivaz,Hausser&Michelet –Sistemul de monitorizare in turism bazat pe conceptul

capacitatii de suport *** 2006 Delta Dunarii III. Studii si cercetari de stiintele naturii si muzeologie *** INTERPRETATION MANUAL OF EUROPEAN UNION HABITATS EUR 27.July

2007 *** Ordin 207/2006


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


*** OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate,conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

*** Ordin 1964/2007 *** HG 1516/2008- privind aprobarea Regulamentului-cadru de urbanism pentru

Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. *** Master-Plan Rezervatia Biosferei Delta Dunarii-2005 Consiliul Judetean Tulcea si

Institutul National de Cercetare Dezvoltare Delta Dunarii (Master Plan for Danube Delta Biosphere Reserve).

*** Planul de Management al Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii - Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.

*** Strategie de vizitare pentru Rezervatia Biosferei Delta Dunarii – ARBDD, februarie 2010.

*** Ordin 19/2010 privind aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea

adecvata a efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar

*** Ordin 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proeicte publice si private

*** Directiva Consiliului 92/43/CEE-Directiva Habitate *** Directiva 79/406/CEE – Directiva Pasari *** http://www.ddbra.ro *** www.mmediu.ro *** www.natura2000.ro


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


ANEXE


J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067



J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067



J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067



J36/436/2007 CUI 22244774 Tel/fax : 0340-104.067


Date post:	17-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	20 times
Download:	0 times

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA-VELOCITA - apmtl-old.anpm.roapmtl-old.anpm.ro/files/APM...

Documents