+ All Categories
Home > Documents > STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea...

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea...

Date post: 08-Sep-2019
Category:
Upload: others
View: 33 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
233
Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol, Judetul Tulcea 1 BIOSYS GROUP CONSTANTA TITULAR: EOL POWER COMPANY STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL INTOCMIT: BIOSYS GROUP S.R.L. SEPTEMBRIE 2011
Transcript
Page 1: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

1 BIOSYS GROUP CONSTANTA

TITULAR: EOL POWER COMPANY

STUDIU DE EVALUARE

ADECVATA

PARC EOLIAN

MURIGHIOL

INTOCMIT: BIOSYS GROUP S.R.L.

SEPTEMBRIE 2011

Page 2: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

2 BIOSYS GROUP CONSTANTA

ELABORARE DOCUMENTATIE:

Biol. drd. Gabriel BANICA

Conf. dr. Marius SKOLKA

Ing. drd. Daniyar MEMEDEMIN

Page 3: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

3 BIOSYS GROUP CONSTANTA

CUPRINS

Pag.

1 GENERALITĂŢI

1.1 Scop si obiective

1.2 Surse de informare

1.3 Elaboratorul studiului

2 INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL PROPUS

2.1 Informaţii generale

2.1.1 Denumirea proiectului

2.1.2 Beneficiarul proiectului

2.1.3 Descrierea obiectivelor proiectului propus

2.2 Localizarea proiectului

2.3 Modificări fizice ale mediului ce vor avea loc pe durata implementării

proiectului

2.4 Resurse naturale necesare implementării proiectului

2.5 Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariei naturale protejate de

interes comunitar, pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

2.6 Emisii şi deşeuri generate de proiect şi modalitatea de eliminare a acestora

2.7 Cerinţe legate de utilizarea terenului, necesare pentru execuţia proiectului

2.8 Servicii suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus

2.9 Durata construcţiei, funcţionării, dezafectării proiectului şi eşalonarea perioadei

de implementare

2.10 Activităţi ce pot fi generate ca rezultat al implementării proiectului

2.11 Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

2.12 Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera

impact cumulativ cu proiectul propus

3 INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES

COMUNITAR AFECTATE DE IMPLEMENTAREA PROIECTULUI

3.1 Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar

3.2 Date despre prezenţa, localizarea, populaţia şi ecologia speciilor si/sau

habitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate

Page 4: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

4 BIOSYS GROUP CONSTANTA

a PP

3.3 Descrierea funcţiilor ecologice ale speciilor şi habitatelor de interes comunitar

afectate şi a relaţiei acestora cu ariile protejate de interes comunitar

învecinate si distributia acestora

3.4 Statutul de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar

3.5 Date privind structura şi dinamica populaţiilor de specii afectate

3.6 Relaţiile structurale şi funcţionale care crează şi menţin integritatea ariilor

naturale protejate de interes comunitar

3.7 Obiectivele de conservare a ariilor naturale protejate de interes comunitar

3.8 Descrierea stării actuale de conservare a ariilor naturale protejate de interes

comunitar inclusiv evolutii/schimbari ce se pot produce in viitor

3.9 Alte informatii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate – posibile

schimbari in evolutia naturala a ariilor protejate afectate

4 IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

4.1 Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului, susceptibile

să afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar

4.1.1 Impact direct si indirect

4.1.2 Impact pe termen lung sau scurt

4.1.3 Impact in faza de constructie, operare si dezafectare

4.1.4 Impact rezidual

4.1.5 Impact cumulativ

4.2 Evaluarea semnificaţiei impactului

4.2.1 Evaluarea impactului PP propus

4.2.1.1 Evaluarea impactului cauzat de PP fara a lua in considerare masurile de

reducere a impactului

4.2.1.2 Evaluarea impactului rezidual care va ramane dupa implementarea masurilor

de reducere a impactului

4.2.2 Evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP

4.2.2.1 Evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fara a lua in considerare

masurile de reducere a impactului

4.2.2.2 Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a

impactului pentru PP si pentru alte PP

4.3 Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor şi habitatelor de interes

comunitar

Page 5: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

5 BIOSYS GROUP CONSTANTA

5 MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

5.1 Identificarea si descrierea masurilor de reducere a impactului

5.2 Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

6 METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND

SPECIILE SI HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

7 CONCLUZII

8 BIBLIOGRAFIE

9 ANEXE, PLANURI ŞI HĂRŢI

9.1 Pasari – functii ecologice

9.2 Plan de situaţie

9.3 Plan de incadrare în zonă

9.4 Harta siturilor Natura 2000 invecinate proiectului

9.5 Certificat de urbanism

9.6 CV-uri specialisti

Page 6: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

6 BIOSYS GROUP CONSTANTA

STUDIU DE EVALUARE ADECVATA

1. GENERALITATI

1.1. Scop si obiective

Scopul si importanta proiectului

Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ

cu 1,7% pentru petrol, 2,5% pentru gaze naturale, 2,3% pentru carbune si 1,9% pentru energia

nucleara. Exista sase motive pentru care capacitatea de de generare de energie eoliana creste

atat de rapid: vantul se gaseste din abundenta, este ieftin, este inepuizabil, se gaseste la scara

larga, este curat si nu perturba clima. Nici o alta sursa de energie nu are toate aceste atribute.

Europa conduce lumea intr-o epoca a energiei eoliene. Germania, care a depasit Statele Unite

ale Americii in 1997, este ―conducatoare‖, cu o capacitate de generare de energie eoliana de 16

600 megawati. Spania, o utilizatoare in crestere de energie eoliana, din sudul Europei, a depasit

Statele Unite in 2004. Danemarca, tara care, in prezent, obtine impresionantul procent de 20%

din energia de care are nevoie prin utilizarea vantului, este si ea producator si exportator de varf

de turbine eoliene.

In estimarile sale cu privire la 2005, Global Wind Energy Council apreciaza ca, in ceea ce

priveste capacitatea Europei de a genera energie eoliana, aceasta va creste de la 34 500

megawati in 2004, la 75 000 megawati in 2010 si 230 000 megawati in 2020.

Pana in 2020, doar cativa ani de aici inainte, se estimeaza ca electricitatea generata pe baza

vantului va satisface nevoile de energie electrica pentru locuinte a circa 195 000 000

consumatori, ceea ce inseamna jumatate din populatia Europei.

Dupa ce si-a pus la punct cea mai mare parte din capacitatea sa, de 34 500 megawati, de

generare de energie electrica eoliana, pe uscat, Europa exploateaza acum si vantul din zonele

de coasta. O evaluare realizata in 2004, de catre grupul de consultanta in domeniul energiei

eoliene Garrad Hassan, cu privire la potentialul zonelor de coasta ale regiunii, a concluzionat

ca, daca guvernele s-ar ―misca‖ suficient de hotarat in sensul dezvoltarii vaste a capacitailor de

generare de energie eoliana din regiunile de coasta, pana in 2020, vantul ar putea deveni sursa

de energie pentru intreaga Europa, in ceea ce priveste consumul casnic.

Marea Britanie, care se misca rapid in sensul dezvoltarii capacitatii sale de producere de

energie eoliana in regiunile de coasta, a acceptat, in aprilie 2001, oferte pentru locatii care vor

Page 7: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

7 BIOSYS GROUP CONSTANTA

asigura o capacitate de generare de energie eoliana de 1 500 megawati. In 2003, guvernul a

primit oferte pentru alte 15 locatii din regiunile de coasta, cu o capacitate de generare de

energie eoliana care ar putea depasi 7 000 megawati. Necesitand investitii de peste 12 miliarde

dolari S.U.A., aceste ferme eoliene de coasta ar putea satisface nevoia de electricitate pentru

locuinte a 10 000 000 din cele 60 000 000 de oameni, cat reprezinta populatia tarii. La sfarsitul

lui 2004, Marea Britanie avea in regiunile de coasta putere eoliana instalata de 124 megawati

fiind inca in constructie.

Promovarea dezvoltarii capacitatilor de exploatare a vantului in Europa este rezultatul ingrijorarii

provocate de schimbarile climatice. Valul record de caldura ce a lovit Europa in 2003, val ce a

parjolit culturile si a dus la pierderea a 49 000 de vieti, a accelerat inlocuirea carbunelui, a carui

utilizare a dus la perturbarea climei, cu surse de energie curate. Printre celelalte tari care se

indreapta serios catre utilizarea vantului, se numara Canada, Brazilia, Argentina, Australia, India

si China.

Unul dintre elementele ce fac vantul atat de ―atragator‖, il reprezinta abundenta sa. Cand

Departamentul de Energie al Statelor Unite ale Americii a dat publicitatii primul sau ―inventar‖ cu

privire la resursele de vant, in 1991, s-a vazut ca trei state bogate in vant – Dakota de Nord,

Kansas si Texas – aveau suficienta energie eoliana pentru a satisface nevoile de electricitate la

nivel national. Cei care se gandeau la vant ca la o sursa de energie de calitate mai slaba au fost

surprinsi de aceasta descoperire.

Retrospectiv, stim ca o astfel de subestimare grosolana a potentialului vantului s-a bazat pe

tehnologiile existente la nivelul anului 1991. Progresele inregistrate de atunci in domeniul

proiectarii de turbine, permit functionarea turbinelor la viteze mici ale vantului, permit

transformarea mai eficienta a energiei eoliene in energie electrica si permit exploatarea mai

vasta a regimului vantului. In 1991, turbinele eoliene ajungeau, in medie, la 40 metri inaltime.

Astazi, noile turbine sunt inalte de 100 metri, reusind poate sa tripleze ―recolta de vant‖ obtinuta

atunci. Stim acum ca S.U.A. au suficienta energie eoliana ce poate fi exploatata pentru a face

fata nu numai necesarului national de electricitate, ci si necesarului national de energie.

Cand industria producatoare de energie eoliana a inceput sa se dezvolte in California, la

inceputul anilor 1980, electricitatea generate de vant costa 38 centi per kilowatt ora. De atunci,

costul ei a scazut la 4 centi, sau chiar mai mult, in locatiile cu potential eolian de ―prima‖ calitate.

Iar unele contracte de aprovizionare cu energie pe termen lung au fost semnate, in S.U.A., la 3

centi pe kilowat ora, facand din vant una dintre cele mai ieftine surse de electricitate din lume.

Principalul cost asociat electricitatii generate eolian il reprezinta investitia initiala pentru

construirea fermelor eoliene. Din moment ce vantul este un ―combustibil‖ gratuit, singurul cost

de operare este cel cu intretinerea turbinelor. Data fiind recenta volatilitate a pretului gazelor

naturale, stabilitatea pretului energiei generate pornind de la puterea vantului este deosebit de

tentanta. Cum este aproape sigur ca in viitor pretul gazelor naturale va fi inca unul si mai mare,

centralele electrice pe baza de gaze naturale ar putea deveni intr-o zi simple ―rezerve‖ pentru

electricitatea generata prin exploatarea vantului.

Page 8: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

8 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Dat fiind potentialul enorm al vantului si beneficiile pe care utilizarea acestuia ca sursa de

energie le aduce in ceea ce priveste stabilizarea climei, a sosit momentul sa luam in

considerare concentrarea eforturilor noastre exclusive in sensul dezvoltarii de resurse de

energie eoliana. In loc sa dublam cantitatea de energie electrica generate eolian la fiecare 30

de ani, poate ar trebui sa o dublam in fiecare an, pe parcursul catorva din urmatorii ani, cam tot

asa cum numarul computerelor conectate la internet s-a dublat in fiecare an din 1985 incoace.

Intr-o astfel de situatie, costurile ar scadea precipitat, conferind electricitatii obtinute pe baza

vantului un avantaj asupra combustibililor fosili mai mare decat a fost vreodata (Brown, L., R.

2006. Planul B 2.0 – Salvarea unei planete sub presiune si a unei civilizatii in impas. Editura

Tehnica, Bucuresti, p. 199-203).

O problema ar fi ca electricitatea produsa variaza considerabil in functie de anotimpuri, de

viteza vantului si de puterea furnizata de acesta (***. 2008. Les autres energies. Science et Vie,

Hors Serie, no. 243, juin 2008, Paris, p. 42-43).

Centralele eoliene sunt uneori criticate pentru diverse motive, cum ar fi zgomotul produs,

impactul peisager sau impactul asupra pasarilor. Exista o solutie, amplasarea acestor turbine

eoliene pe mare, dar acest lucru dubleaza investitia (***. 2008. Des renouvelables pas si

―vertes‖. Science et Vie, no. 1086, mars 2008, Paris, p. 68).

Este evident ca o astfel de sursa de energie va deveni una din temele importante de cercetare

pentru o gama larga de specialisti din diverse domenii. Totul pentru cat mai multa energie

curata si durabila!

Page 9: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

9 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. nr. 1 - Turbină eoliană în Dobrogea

Obţinerea energiei eoliene începe să devină o preocupare constantă a statelor Uniunii

Europene. În prezent asistăm la o dezvoltare accelerată a parcurilor de centrale eoliene, mai

ales în statele din nordul si vestul Europei.

Exemplificăm acest lucru prin câteva date care ne dau puterea centralelor eoliene instalate în

câteva ţări din Europa, la sfîrşitul anului 2007.

Puterea (în MW) a centralelor eoliene din câteva ţări din Uniunea Europeană (2007)

Nr. Crt. Ţara Puterea (MW)

1 Europa 56 535

2 Germania 22 247

3 Spania 15 145

4 Danemarca 3 125

5 Franţa 2 454

6 Italia 2 726

7 Anglia 2 389

8 Olanda 1 746

9 Bulgaria 70

10 Ungaria 65

11 Croaţia 17

12 România 8

13 Slovacia 5

Constatăm că Germania deţine 39,36% din energia eoliană produsă în Europa, Spania 26,79

%, Danemarca 5,53%, Italia 4,82%, Franţa 4,34% şi Anglia 4,23%.

Page 10: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

10 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Cehia, Finlanda, Bulgaria, Ungaria, Estonia, Lituania, România şi Slovacia deţin împreună doar

0,5% din energia eoliană produsă în Europa.

Cu toate acestea, şi în România se poate vorbi de o creştere a acestui tip de energie: la

sfârşitul anului 2006 exista o putere de 3 MW iar la sfârşitul anului 2007 aceasta ajunsese la 8

MW.

Punerea în funcţiune a parcului eolian Murighiol va permite valorificarea potenţialului eolian al

zonei, cu consecinţe benefice asupra factorilor de mediu, prin înlocuirea energiei electrice

produse în instalaţiile termoenergetice. Măsurătorile efectuate pe amplasament au identificat

existenţa unui potenţial eolian valorificabil în zonă. Studiile de specialitate şi analizele efectuate

în ultimii ani au identificat un potenţial eolian în România de circa 8000 GWh/an.

Page 11: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

11 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. nr. 2 – Harta potentialului eolian al Romaniei

Importanţa realizării unor parcuri eoliene este subliniată şi în Strategia naţională privind

valorificarea surselor regenerabile de energie (aprobată prin H.G. 1535/2003). Directiva

2001/77/EC, din 27 septembrie 2001, privind "Promovarea energiei electrice produsă din surse

regenerabile pe piaţa unică de energie" (implementată prin H.G. 433/2003) fixează ţintele

privind energia electrica obtinuta din surse regenerabile.

Principalele direcţii de acţiune înscrise în "Directiva 2001/77/EC" constau în:

creşterea gradului de valorificare a surselor regenerabile de energie în producţia de energie

electrică şi termică;

stabilirea unei cote-ţintă privind consumul de energie electrică produsă din surse

regenerabile de energie, în mod diferenţiat de la o ţară la alta (30% pentru România);

adoptarea de proceduri adecvate pentru finanţarea investiţiilor în sectorul surselor

regenerabile de energie;

simplificarea procedurilor administrative de implementare a proiectelor de valorificare a

surselor regenerabile de energie;

accesul garantat şi prioritar la reţelele de transport şi distribuţie de energie;

garantarea originii energiei produse pe baza de surse regenerabile de energie.

Obiectivul proiectului

Obiectiv general al proiectului il reprezinta producţia de energie electrică în centrale eoliene prin

utilizarea potenţialului energetic al vântului disponibil în România, obiectivul specific fiind

realizarea unei centrale eoliene amplasată în zona localităţii Murighiol, judeţul Tulcea.

Scopul şi obiectul studiului

Studiul a fost întocmit pentru derularea procedurii de evaluare adecvată necesară construirii

unui parc eolian in extravilanul localitatii Murighiol, judetul Tulcea.

Datele tehnice pentru elaborarea studiului au fost furnizate de S.C. Artec S.R.L. prin Memoriul

de Prezentare, pecum si date din teren prelucrate de specialiştii elaboratorului.

Conform prevederilor OM nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării

impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private, a OM nr. 19/2010 pentru

aprobarea ghidului metodologic privind evaluarea adecvata a efectelor potentiale ale planurilor

sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar si în urma analizei studiilor

Page 12: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

12 BIOSYS GROUP CONSTANTA

înaintate de beneficiar, Agenţia pentru Protecţia Mediului Tulcea, a solicitat beneficiarului

evaluarea adecvata a proiectului. Baza emiterii acestei decizii a constituit-o faptul ca proiectul

propus se afla in imediata vecinatate a Rezervatiei Biosfera Delta Dunarii, ROSPA 0031 Delta

Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii, parte integranta din reteaua

ecologica Natura 2000

Obiectivele studiului sunt:

- Evaluarea stării actuale a mediului în perimetrul propus pentru derularea proiectului;

- Evaluarea impactului pe care activităţile derulate prin proiectul propus le-ar exercita asupra

mediului (habitate, specii de flora şi faună de interes comunitar, integritatea siturilorNatura 2000

în apropierea carora este situat amplasamentul proiectului);

- Stabilirea modului de încadrare în reglementările legale în vigoare privind protecţia mediului;

- Identificarea de măsuri care să conducă la diminuarea sau anularea potenţialului impact

exercitat de activităţile prevăzute în proiect asupra mediului şi biodiversităţii, în special asupra

speciilor de interes conservativ.

- Evaluarea adecvată a activitatilor şi a impactului potenţial, precum şi a măsurilor de reducere

a acestuia se vor realiza atât pentru faza de implementare a proiectului cat si pentru perioada

de exploatare.

1.2. Surse de informare

Studiul de evaluare adecvată a fost întocmit atat pe baza observaţiilor directe din teren, cât şi

pe baza unei documentaţii bibliografice constând în:

- Formularele standard Natura 2000 pentru ariile protejate de importanta comunitara ROSPA

0031 Delta Dunarii si Complexul Razim-Sinoe si ROSCI 0065 Delta Dunarii

- Memoriu de prezentare pentru PUZ, pentru obiectivul ―Parc eolian‖, elaborat de Artec S.R.L.

Tulcea

- Studii de specialitate publicate pe site–urile agenţiilor de protecţie a mediului;

- Site -ul Ministerului Mediului (www.mmediu.ro)

- Literatura de specialitate;

- Planuri si harti

Page 13: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

13 BIOSYS GROUP CONSTANTA

1.3. Elaboratorul studiului

S.C. Biosys Group S.R.L., cu sediul in strada Crinului nr. 33B, Constanta, tel. 0756. 64

55 60, E-mail: [email protected], administrator Gabriel Banica.

2. INFORMAŢII PRIVIND PROIECTUL PROPUS

2.1. Informaţii generale

2.1.1 Denumirea proiectului

“Parc eolian Murighiol”, extravilan, comuna Murighiol, judetul Tulcea.

2.1.2. Beneficiarul proiectului

S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. , J36/89/14.02.2007, cu sediul in comuna Murighiol,

judetul Tulcea.

2.1.3. Descrierea şi obiectivele proiectului propus

2.1.3.1. Descrierea proiectului propus

S.C. Eol Power Company S.R.L. îşi propune să dezvolte un proiect în comuna MURIGHIOL -

judeţul Tulcea, constând în construirea şi exploatarea unui Parc Eolian. Procesul tehnologic

care se va desfăşura pe amplasamentul parcului va fi producerea energiei electrice prin

valorificarea forţei vântului (potenţialul eolian).

Page 14: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

14 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Proiectul constă în realizarea unui parc eolian în zona Dealul Murighiol, comuna Murighiol,

judeţul Tulcea. În acest scop pe o suprafaţă de 527.183 m² vor fi montate un număr de 5

turbine eoliene cu o putere electrică unitară de 2 MW per turbină.

Structura parcului eolian

În esenţă structura centralei eoliene cuprinde:

- Turbine eoliene

- Trafo de ieşire din turbină ( de regulă livrat odată cu turbina)

- Camera de comandă (opţional)

- Punct de măsură anemometric

Fig. 3: Structura centralei eoliene – schemă generală

Page 15: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

15 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Structura generală a unui grup eolian

fundaţie - asigură rezistenţa mecanică a grupului eolian;

pilon de susţinere cu o înălţime suficient de mare pentru a evita curenţii de aer

turbionari din zona solului, care ar putea influenţa performanţele de funcţionare ale

echipamentului;

carcasă protectoare (nacelă), amplasată în vârful pilonului care conţine

echipamente de transformare a energiei eoliene în energie electrică şi echipamente

de măsură, control şi automatizare;

rotor compus din pale (forma şi concepţia lor este esenţială pentru a asigura forţa de

rotaţie necesară).

Page 16: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

16 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig.4 – Structura generală a unui grup eolian

Câteva dintre parţile principale ale turbinelor eoliene sunt prezentate în figura de mai jos:

Fig.5 Principalele părţi componente ale unei turbine eoliene

Page 17: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

17 BIOSYS GROUP CONSTANTA

În principiu, cele mai importante parţi componente ale turbinelor eoliene, sunt:

– butucul rotorului; – palele; – nacela; – pilonul; – arborele principal (de turaţie redusă); – multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate; – dispozitivul de frânare; – arborele de turaţie ridicată; – generatorul electric; – sistemul de răcire al generatorului electric; – sistemul de pivotare; – girueta; – anemometrul; – sistemul de control (controller).

Butucul rotorului are rolul de a permite montarea paletelor turbinei şi este montat pe arborele

principal al turbinei eoliene.

Palele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene şi

împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, palele sunt realizate cu

aceleaşi tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure

simultan rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă.

Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorul

acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de frânare, arborele

de turaţie ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric şi sistemul de

pivotare.

Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea exploatării şi

executării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor sunt montate atât

reţeaua de distribuţie a energiei electrice produse de turbina eoliană, cât şi scările de acces

spre nacelă.

Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de rotaţie, de

la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate. În funcţie de tipul turbinei eoliene,

turaţia arborelui principal poate să varieze între 20 - 400 rot/min.

Page 18: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

18 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea redusă a

arborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric.

Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele de turaţie

ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei este

menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului

şi nu prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai adesea

hidraulic, iar uneori mecanic) este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare a

unghiului de înclinare a palelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei

în cazul în care se efectuează operaţii de întreţinere sau reparaţii.

Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite

mişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric. Turaţia acestui arbore, ca şi cea

a generatorului electric, are valori între 1200 -1800 rot/min.

Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie ridicată al

turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul magnetic generat de

stator şi astfel, în spire se induce curent electric. Există atât generatoare electrice care

furnizează curent continuu (de regulă pentru aplicaţii casnice şi turbine de dimensiuni reduse),

cât şi generatoare electrice cu curent alternativ într-o gamă extrem de variată de puteri.

Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpul

funcţionării acestuia. Răcirea poate fi asigurată de un ventilator centrifugal, iar generatoarele de

putere mai redusă au răcirea asigurată de ventilatoare axiale. Uneori sistemul de răcire a

generatoarelor electrice este proiectat să funcţioneze cu apă de răcire, caz în care există un

circuit suplimentar pentru răcirea apei.

Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei după direcţia

vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare şi elementul de

transmisie a mişcării. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roţi dinţate.

Acest mecanism este antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistern automatizat, la orice

schimbare a direcţiei vântului, sesizată de giruetă.

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia

vântului. La schimbarea direcţiei vântului girueta comandă automat intrarea în funcţiune a

sistemului de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită

Page 19: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

19 BIOSYS GROUP CONSTANTA

automat după direcţia vântului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem

suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat pe

nacelă şi comandă pomirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3 – 4 m/s,

respectiv oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25 m/s.

Controller-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puţin în cazul turbinelor

de puteri mari, este integrat într-o reţea de calculatoare, care controlează buna funcţionare a

tuturor componentelor. De regulă controller-ul este amplasat în nacelă, iar aIte calculatoare pot

fi amplasate inclusiv la baza pilonilor.

Principalul echipament al turbinei eoliene îl reprezintă rotorul. Datorită formei aerodinamice,

rotorul, amplasat în faţa nacelei, se roteşte sub acţiunea vântului, transformând energia eoliană

(mişcarea aerului) în energie mecanică de rotaţie.

Rotorul este realizat din 3 pale de fibră de sticlă armată cu răşină şi fibre de carbon, fixate pe un

butuc metalic. Un sistem hidraulic amplasat în interiorul butucului permite modificarea automată

a unghiului de atac al palei cu până la 95º, în funcţie de condiţiile meteorologice specifice.

Palele sunt proiectate şi realizate astfel încât să asigure maximizarea randamentului de

transformare a energiei eoliene în energie mecanică şi minimizarea zgomotului şi a fenomenului

de reflexie a luminii.

Echipamentele amplasate în nacelă asigură conversia energiei mecanice transmisă de rotor în

energie electrică, asigură orientarea pe direcţia vântului şi funcţionarea turbinei în condiţii de

siguranţă.

Sistemele de automatizare permit alarmarea locală şi la distanţă a operatorilor şi dacă este

cazul, oprirea automată în condiţii de siguranţă a turbinei eoliene, pentru prevenirea distrugerii

echipamentelor.

În scopul prevenirii unor poluări accidentale ale solului circuitul hidraulic este prevăzut cu un

sistem de colectare a scăpărilor accidentale de lichid. Simultan cu detectarea scurgerilor intră în

Page 20: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

20 BIOSYS GROUP CONSTANTA

funcţiune un sistem de protecţie, care asigură oprirea automată în condiţii de siguranţă a

turbinei eoliene.

Nacela este echipată cu două accelerometre pentru controlul oscilaţiilor transversale şi

longitudinale.

Sistemul de monitorizare este dotat cu senzori pentru: măsurarea condiţiilor climatice (direcţia,

viteza şi temperatura vântului), parametri de funcţionare a turbinei (temperaturi, nivelul şi

presiunea uleiului, nivelul apei de răcire, vibraţii), viteza rotorului şi unghiul de înclinare,

parametri de conectare la reţea (puterea activă şi reactivă, tensiunea, intensitatea şi frecvenţa

electrică).

Intervalul normal pentru realizarea inspecţiilor tehnice este de 12 luni, printre operaţiile

programate fiind şi verificarea nivelului uleiurilor pentru ungere/răcire a diferitelor subansamble.

Pentru centrala eoliană Murighiol s-a selectat modelul de turbina Gamesa G87, cu urmatoarele

caracteristici:

Parametru Valoare

Putere nominală 2 MW

Diametru rotor 87m

Viteză vânt demaraj 3,0 m/s

Viteză vânt oprire 25 m/s

Înălţime turn 78m

Page 21: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

21 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Inaltime maxima 121,5

Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu, amplasat in exteriorul

centralei , post de transformare care transforma energia electrica si o aduce la o tensiune

optima.Dimensiunea acestui post de transformare este de 2x3,0m.

Faza de constructie - Generalităţi

Faza de construncţie va include toate activităţile de la începutul lucrărilor în amplasament până la

predarea centralei eoliene în stare de funcţionare operatorilor.

Suprafata afectata de o turbina eoliana este reprezentata de :

- Caile de acces de la drumul existent cu o latime de 5 m

- Inelul bazal si trotuarul de garda cu o suprafata de 49 mp

- Transformator electric cu o suprafata de 6mp(2x3)

- In timpul construirii fundatiei ,pentru o perioada scurta de timp suprafata afectata de lucrari este

de aproximativ 300 mp,suprafata care nu necesita schimbarea destinatiei, dupa terminarea

lucrarilor de constructie-montaj urmand sa fie redata circuitului natural;

La tronsonul de capat al drumului , care va avea latimea de 5m , la baza turbinei , se vor executa

doua evazari , doua talpi dreptunghiulare , pietruite, de 12mx2m x2 bucati =48 mp , pe care se vor

depozita componnente ale centralei eoliene.Dupa incheierea lucrarilor acete evazari vor fi inlaturate

si terenul va fi redat circuitui natural.

Deci , suprafetele afectate de santier , care se vor scoate din circuitul agricol vor fi :

SUPRAFETE CONSTRUITE

-TURNUL CENTRALELEOR

2,32m x2,32m x3,14 =16,9mp.

16,9mp X 5 bucarti = 84,50mp

-POSTURILE DE TRANSFORMARE :

Page 22: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

22 BIOSYS GROUP CONSTANTA

2m x 3mx 5 bucati =30,0mp

Total arie construita : 84,5 + 30,0 = 114,50 mp

SUPRAFETE PLATFORME

-diferenta de la platforma 32,1mp x5 mp= 180,50mp

- talpi pentru pale :48 mp x 5 centrale =240,00mp

Total arie platforme : 420,50 mp

SUPRAFETE OCUPATE DE ALEI CAROSABILE

Suprafata drumurilor :396,8245 ml x 5,0 m =1984,12 mp

SUPRATAFA SCOASA DIN CIRCUITUL AGRICOL VA FI :

420,50 mp +1984,12 mp+114,50mp = 2519,12 MP

Organizarea de santier se va realiza paralel cu tronsonul terminal al drumului de exploatare ,

capatul de linga platforma de 7 m x7m . Pe o parte a drumului de exploatare se vor monta doi

suporti metalici , acoperind o suprafata de 48 mp ( 2x 2m x12m ). Acesti suporti metalici se vor

folosi pentru depozitarea celor 3 palete ale centralei eoliene.In completarea necesarului de

platforme de lucru , este spatiul ramas liber , din platforma de 7mx7m , din care se foloseste

pentru construirea turnului centralei 16,9mp , restul , de 32,1 mp vor fi folositi pe timpul

executiei pentru depozitarea diverselor componente, mici ,ale centralei , iar dupa executie ,

pentru parcare ,sau pentru interventii pentru depanare .

Nu se vor depozita tronsoane ale turnului pe amplasament , deoarece acestea se vor deforma.

Tronsoanele de turn aduse se vor monta direct din autospeciale , care le transporta pe suporti

speciali .

În perioada de timp dintre lansarea comenzii şi transportul de la fabrică a componentelor

unităţilor eoliene, se vor construi căile de acces, fundaţiile unităţilor eoliene, staţia electrică şi

infrastructura electrică (reţeaua electrică internă a centralei eoliene).

Page 23: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

23 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Timpul necesar pentru asamblarea rotorului turbinei şi construirea structurii principale este de

circa 2-3 săptămâni pentru unitatea eoliană. Odată instalată turbina eoliană, sunt necesare circa

7-10 zile pe fiecare unitate eoliană pentru completarea şi executarea conexiunilor instalaţiilor şi

circuitelor, punerea în funcţiune şi testarea unităţii eoliene şi executarea conexiunilor la reţeaua

electrică şi cu sistemele SCADA ale Operatorilor de Reţea. De asemenea, se vor executa şi

programele de probe convenite cu Operatorul de Reţea (OTS şi OD) conform prevederilor din

Codurile Tehnice ale Reţelelor Electrice de Transport, respectiv de Distribuţie.

Astfel, din momentul în care toate componentele şi materialele au fost transportate în

amplasament, durata de timp necesară construirii centralei electrice eoliene este de aproximativ

2-3 luni.

Etapele de realizare a proiectului propus:

Construcţia căilor de acces

Amplasamentul are acces la DJ 229 L Murighiol - Dunavat la nord-est de amplasament. Terenul

este strabatut de drumul de exploatare De 538 ,care strabate parcela de la est la vest. Traseul de

acces se va realiza pe drumul de exploatare, cu cadastru , care se va moderniza prin pietruire , in

baza unui proiect tehnic care se va supune autorizarii.Se vor alege acele cai de acces care sa nu

depaseasca o declivitate maxima de 8˚. Astfel, la drumul judetean(DJ 229L) se racordeaza drumul

de exploatare intern ce strabate parcela de la est la vest si drumurile ce urmeaza a fi construite in

incinta parcului,drumuri care vor fi folosite in perioada de constructie si ,ulterior, pentru intretinerea

turbinelor

Se vor amenaja doua categorii de drumuri ;

a)pietruire drumuri de acces pe De ( drum de exploatare) , pe o latime de 5,0m.

b)amenajare drumuri in incita (in parcela ) , in lungime totala de 396,8245 ml si latime de 5,0m.

Proiectarea drumurilor va fi elaborată pentru a minimiza pe cât posibil urmele ce vor rămâne

după construcţia acestora şi pentru a evita riscurile de eroziune. Unde se pot folosi drumurile

existente se vor lua măsuri numai pentru minimizarea perturbării suprafeţei solului. Suprafata

ocupata de drumurile amenajate in interiorul parcului eolian va fi de 1984,12 mp.

Page 24: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

24 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Realizarea fundaţiei turbinelor eoliene

Fundaţia este subterana, va fi realizată din beton armat şi va avea următoarele dimensiuni: lungime

20 m, lăţime 20 m şi adâncime 2 m. Partea supraterana este reprezentata de un cilindru de beton cu

diametrul de 4,6 m. In jurul acestui inel va fi amenajat un trotuar de garda, suprafata betonata,

ajungandu-se astfel la o suprafata total afectata de constructii de 7mx7m (49 mp).

Proiectarea fundaţiilor va fi adaptată astfel încât să se potrivească condiţiilor solului şi subsolului

şi a diferitelor moduri de amplasare a turbinei. Fundaţia va fi construită de firme specializate,

conform proiectelor tehnice şi cu ajutorul echipamentelor mecanice clasice (buldozere,

excavatoare, betoniere, macarale).

Fig. 6a: Fundaţie de tip plăci plane Fig. 6b: Fundaţie de tip

Mono-Pilon vertical

Page 25: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

25 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Înălţarea turnului

Componentele turnurilor vor fi aduse pe amplasament cu ajutorul unor autovehicule de transport

rutier de dimensiuni corespunzătoare, pe platforme tractate. Modulele vor fi fixate în fundaţie şi

între ele conform proiectelor de execuţie, manevrarea acestora fiind realizată cu ajutorul

automacaralelor .

Montarea nacelei

Nacela va fi adusă pe amplasament cu ajutorul unei platforme auto-tractate şi va fi ridicată pe

turn cu ajutorul unei automacarale.Greutatea totală a nacelei este de 70 t.

Page 26: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

26 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig.7: Montarea nacelei

Montarea palelor

Fiecare din cele trei pale ale turbinei are o lungime de 43,5 m şi o greutate de maxim 8 t.

Prinderea acestora în butucul rotor va fi realizată printr-o îmbinare demontabilă, manevrarea

palelor şi a subansamblelor fiind realizată cu ajutorul unei automacarale.

Infrastructura sistemului de colectare electric. Racord la reţea

Centrala eoliană va debita pe reţeaua de distribuţie a SEN existentă în zona amplasamentului

centralei, racordul urmând să se facă printr-o staţie electrică intermediară echipată cu trafo de

20/0,4 kV.

Curentul electric generat de turbinele eoliene va fi transportat şi colectat printr-o reţea de linii

electrice subterane (LES) şi linii electrice aeriene (LEA), care se termină în substaţie.

Puterea produsă de turbină este evacuată prin intermediul unui panou de întreruptoare, aflat în

interiorul turbinei la baza turnului şi este interconectat la un transformator ridicător montat la

baza turbinei. Transformatorul electruc va ocupa la sol o suprafata de 6 mp.

Transformatoarele sunt interconectate pe partea de înaltă tensiune prin cabluri aeriene sau

subterane care conectează electric toate turbinele.

Cablurile subterane sunt instalate în şanţuri săpate pe marginea drumurilor de acces din

proiect. În funcţie de studiile geologice făcute la locul amplasamentului, şanţurile săpate pentru

Page 27: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

27 BIOSYS GROUP CONSTANTA

cablurile subterane se vor umple cu materiale locale sau cu un material de umplutură, nisip şi

pietriş, înainte de a adăuga stratul superior din materiale locale.

Fig.8: Transformator tipic folosit la baza turbinei

Figura 8 arată un transformator tipic folosit la baza fiecărei turbine. Cablurile subterane

alimentează liniile mai mari care se duc în substaţia principală aşa cum este arătat în Figura 9.

Pentru o parte din traseele scurte aeriene se foloseşte un echipament de comutaţie pentru a

face trecerea de la cablurile subterane la conductoarele aeriene. În substaţie, puterea electrică

de la întregul parc eolian este ridicată la o tensiune 20 kV şi livrată în SEN (Sistemul

Electroenergetic Naţional).

Page 28: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

28 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 9: Structura centralei eoliene – schemă detaliată

Sistemul SCADA

Centralele eoliene vor fi echipate cu un sistem informatic de tip SCADA, care permite

monitorizarea funcţionării şi (tele)comanda unităţilor eoliene. Prin intermediul acestui sistem

SCADA se poate determina/stabili puterea de referinţă pentru întreaga centrală eoliană (prin

setarea unei puteri de referinţă pentru fiecare unitate eoliană în parte).

Fiecare turbină este conectată la un sistem central de control şi achiziţie date (SCADA), prin

intermediul unei reţele de cablu subteran din fibră optică. Sistemul SCADA permite

monitorizarea şi controlul de la distanţă atât pentru fiecare turbină în parte cât şi a întregului

Page 29: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

29 BIOSYS GROUP CONSTANTA

parc eolian, atât de la computerul central cât şi de la un computer aflat la distanţă, prin

intermediul unui modem.

În caz de defecte, sistemul SCADA poate trimite, de asemenea, semnale la un fax, pager, sau

la un telefon mobil pentru a alerta personalul abilitat să poată interveni în scopul remedierii

defecţiunii.

Fig. nr. 10 – Liniile de inalta tensiune ale Sistemului Energetic National

2.1.3.2. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice utilizate

Exceptand componentele turbinelor eoliene si infrastructura de preluare si transport a energiei

electrice pana la punctul de legatura cu SEN, materiile prime utilizate la implementarea

proiectului propus sunt reprezentate de mixturi de beton si armaturi de otel pentru fundatii,

precum si piatra concasata, atat pentru fundatii cat si pentru amenajarea cailor de acces. Pentru

realizarea fundaţiei unei singure turbine eoliene se utilizeaza, in medie, 264 mc de beton şi 20t

Page 30: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

30 BIOSYS GROUP CONSTANTA

de oţel pentru armături, pentru cele 5 turbine propuse rezultand un necesar de 1320 mc beton si

100 t otel.

Implementarea proiectului propus nu presupune utilizarea de substante sau preparate chimice.

2.2. Localizarea geografică si administrativă a proiectului

▪ Localizarea administrativ teritorială şi geografică a proiectului

- Comuna Murighiol

- Judeţul Tulcea

- Coordonate geografice Latitudine 45˚0117,58´´ N; longitudine 29˚11´06,75´´ E.

▪ Adresa / Identificarea cadastrală a proiectului:

Conform fisei de localizare a perimetrului propus, acesta se situeaza in jud. Tulcea, extravilanul

comunei Murighiol, parcela F12 Extravilan, T71 P537

INVENTAR DE COORDONATE

PROIECTIE STEREOGRAFIC

„1970"

T71/P537; UAT. MURIGHIOL,JUD. TULCEA

S.totala=527182.79 mp.

Nr. Crt. X Y Nr.

Crt. X Y

1 399978.846 829332.510 48 399776.746 831274.993

2 399936.820 829351.696 49 399615.583 831286.983

3 399887.348 829517.622 50 399550.587 831291.571

4 399902.604 829545.528 51 399554.431 831206.750

5 399899.974 829563.957 52 399447.649 831142.840

6 399961.604 829692.609 53 399485.554 831090.086

7 399963.494 829707.486 54 399483.151 830973.515

8 399908.683 829837.197 55 399503.476 830921.711

9 399850.096 829898.391 56 399523.817 830893.882

10 399776.373 830062.443 57 399640.993 830846.971

11 399751.764 830145.311 58 399691.733 830732.618

12 399743.019 830199.495 59 399723.821 830700.530

13 399734.690 830228.255 60 399844.891 830490.324

14 399739.271 830242.009 61 399848.920 830109.251

15 399757.178 830266.184 62 399873.882 830046.241

16 399763.424 830280.772 63 399968.083 829974.174

17 399763.008 830293.276 64 400056.931 829773.438

18 399754.263 830309.948 65 400057.473 829743.022

Page 31: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

31 BIOSYS GROUP CONSTANTA

19 399619.213 830424.358 66 400071.970 829718.232

20 399587.175 830500.064 67 400049.895 829697.909

21 399582.502 830541.767 68 400079.287 829608.993

22 399456.097 830666.705 69 400083.683 829565.005

23 399448.563 830691.211 70 400015.106 829383.933

24 399425.333 830803.061

25 399400.736 830841.593

26 399390.691 830929.564

27 399358.044 830989.259

28 399350.510 831047.068

29 399368.577 831153.166

30 399424.663 831319.712

31 399419.951 831325.771

32 399366.091 831356.404

33 399432.081 831550.285

34 399483.619 831563.323

35 399446.350 831557.825

36 399505.304 831557.901

37 399512.267 831615.095

38 399532.837 831638.445

39 399566.914 831743.773

40 399613.382 831768.555

41 399619.578 831844.453

42 399633.518 831931.194

43 399610.280 832031.880

44 399554.110 832142.948

45 399692.343 831940.356

46 399894.422 831362.501

47 399776.411 831323.626

Situaţia juridică a terenului, vecinătăţi:

Terenul pe care urmează a se amplasa parcul eolian este domeniu privat de interes local , fiind

obiectul contractului de asociere in participatiune nr. 1575/2007 intre Consiliul Local Murighiol si

S.C. Eol Power Company S.R.L. , avand suprafata totala de 527.183,0 mp.

Zona de amplasament are urmatorii vecini:

la nord – arabil A 535,A 536 D.J.229 L ; la vest - A 539 ; la est - Ps 537/2 ; la sud – A 539.

▪ Localizarea proiectului propus faţă de arii protejate:

Proiectul propus se află la cca. 750 m de Rezervatia Biosferei Delta Dunarii si ROSCI00065

Page 32: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

32 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Delta Dunarii, la 1,6 Km de Zona cu regim de protectie integrala Saraturi - Murighiol si pe limita

ROSPA0031 Delta Dunarii si Complex Razim – Sinoe.

▪ Distanta fata de frontiera de stat a României:

Proiectul nu intra sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra mediului in

context transfrontiera, adoptata la Espoo la 25 februarie 1991, ratificata prin Legea nr. 22/2001.

2.3. Modificarile fizice ale mediului natural ce vor avea loc pe durata implementării

proiectului

Proiectul propus determină modificări fizice ale mediului natural in primul rand prin aparitia in

peisaj a 5 turbine cu o inaltime de78 m si diametrul rotor de 87m, la o lungime a palei de 43.5

m. Modificarile mai sunt determinate si de drumurile de acces ce vor fi realizate. Suprafata

totala construita – 2.519,12 mp

2.4. Resursele naturale necesare implementarii proiectului

Procesul de implementare si exploatare a proiectului propus nu necesita folosirea apei sau a

gazelor naturale. Energia electrica necesara pentru pornirea generatoarelor este asigurata prin

LES de medie tensiune din SEN.

Resursele naturale utilizate la implementarea proiectului sunt reprezentate de nisip,piatra,

balast – materiale necesare la executia drumurilor de acces si a fundatiilor instalatiilor de

producere a energiei electrice. Exploatarea proiectului nu presupune folosirea resurselor

naturale. Singura resursa naturala regenerabila valorificata este energia eoliana, in urma

studiilor efectuate zona demonstrand un potential ridicat pentru acest tip de investitie.

Masuratorile au inregistrat o intensitate medie a vintului de 7.2m/sec (aproximativ 2500 h

incarcare completa pe unitate de productie ).

Locaţia prezentată conţine toate elementele cheie necesare dezvoltării cu succes a unui astfel

de proiect, fiind situată într-o zonă favorabilă aplicaţiilor eoliene de putere: o excelentă

stabilitate a resurselor vântului, acces la liniile de transport de înaltă tensiune, posibilitatea

amenajării unor căi de acces şi a unor platforme de lucru, o bună susţinere din partea

comunităţii locale.

Page 33: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

33 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Alegerea amplasamentului pentru parcul eolian s-a făcut în corelaţie cu Harta eoliană a

României. În faza iniţială, pentru evaluarea potenţialului eolian în zona amplasamentului s-au

utilizat datele istorice de la staţia meteo Tulcea. Procedura aplicată a fost următoarea:

a) Metodologie de lucru: software WAsP care efectuează calculul specific evaluărilor de

resurse de vânt;

b) Staţiile meteo din zonă - poziţie staţie meteo, măsurători specifice vânt (viteză / direcţii)

măsurate la 10 m de la sol.

c) Date de amplasament parc eolian:

date de intrare: poziţie, hărţi orografie şi rugozitate teren, obstacole;

date de ieşire: parametrii vântului (viteză, direcţie, k şi A) la 10 m şi viteza

medie a vântului la înălţimea axului rotoric al turbinei eoliene.

Campaniile de măsurători de vânt în amplasament sunt absolut necesare conform procedurilor

în vigoare.

Caracteristici generale ale stâlpului de măsură potenţial eolian

SE

NZ

OR

I D

E M

ĂS

UR

Ă

Descriere Tip Orientare

suport senzor

Lungime

suport senzor

Anemometru 60 m NRG #40C 90° 80 cm

Anemometru 50 m NRG #40C 90° 80 cm

Anemometru 40 m NRG #40C 90° 80 cm

Giruetă 60 m NRG

#200P 0° 80 cm

Senzor de temperatură NRG #110S

Data Logger Model # 3090

iPack GSM

Intervalul de stocare a datelor 10 minute

Page 34: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

34 BIOSYS GROUP CONSTANTA

În figura de mai jos este ilustrată schema tehnică de instalare a componentelor utilizate, de

staţia mobila de măsură potenţial eolian .

Figura 11: Schema tehnică

2.5. Resurse naturale ce vor fi exploatate din cadrul ariilor naturale protejate de interes

comunitar pentru a fi utilizate la implementarea proiectului

Pentru implementarea proiectului nu vor fi exploatate resurse naturale din nicio arie protejata.

2.6. Emisii si deseuri generate de proiect si modalitatea de eliminare a acestora

2.6.1. Emisii de poluanti in atmosfera

Page 35: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

35 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Odata cu implementarea proiectului propus pot aparea urmatoarele surse de poluare

atmosferica:

- surse mobile reprezentate de mijloace de transport echipate cu motoare cu ardere interna;

- emisii necontrolate si accidentale de substante volatile de la un eventual depozit de

combustibili si lubrifianti, amenajat in organizarea de santier;

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în faza de construcţie

a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează motoare cu

ardere internă. Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor de

transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia este în funcţie de

numărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim

cinci poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare semnificativă din partea

surselor mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţii

aflate în zona nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră. Poluarea dată de

sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii -

montaj se face doar pe perioade scurte de timp. Totusi, ca masura de prevenire se impune

folosirea de utilaje noi, cu motoare in buna stare de functionare si dotate cu sisteme cat mai

performante de filtrare a gazelor de esapament (Euro V ).

În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5-6 utilaje cât

pot lucra în zonă nu este necesara o gospodărie de combustibil şi ca urmare dispare sursa de

emisii volatile a compuşilor organici.

Praful generat de utilajele in miscare pe drumurile tehnologice poate fi considerat sursa de

poluare insa avand in vedere numarul redus de utilaje si timpul scurt de montaj, putem afirma

ca emisiile de praf sunt sporadice, au intensitate redusa, se manifesta local si fara impact

semnificativ asupra factorilor de mediu. Ca masura de prevenire se impune stropirea repetata

cu un autostropitor a drumurilor tehnologice.

Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial eolian nu rezultă

substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Page 36: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

36 BIOSYS GROUP CONSTANTA

2.6.2. Zgomot si vibratii

Implementarea proiectului propus presupune lucrări de construcţii montaj, producătoare de

zgomote şi vibraţii. Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluri

de observare:

- zgomot la sursa ;

- zgomot în câmp apropiat ;

- zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi : condiţiile

meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.

Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în mediul înconjurător sunt stabilite în funcţie de

caracteristicile activităţilor în aer liber sau din clădirile din zonele funcţionale respective,

considerate ca protejate sau ca sursă de zgomot.

Conform Normativului privind protectia la zgomot, elaborat de Directia Generala Tehnica in

Constructii, limitele admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale, considerate

ca surse de zgomot faţă de zonele alăturate sunt:

Nr.

Crt.

Zona funcţională considerată

Limita admisibilă a nivelului de

zgomot echivalent dB (A)

1 Parcuri 50

2 Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 65

3 Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru

copii

75

4 Incinte industriale 65

5 Stadioane, cinematografe în aer liber 90*)

6 Parcaje auto 90*)

7 Parcaje auto cu staţii service subterane 90

8 Zone feroviare**) 70

Observaţii:

*) Timpul care se ia în consideraţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real

Page 37: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

37 BIOSYS GROUP CONSTANTA

corespunzător duratelor de serviciu

**) Limita zonei feroviare se consideră la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate celei mai

apropiate de punctul de măsurare

Limite admisibile ale nivelului de zgomot în apropierea clădirilor protejate

Nr.

Crt.

Clădire protejată

Limita admisibilă a nivelului de

zgomot echivalent dB (A)

1 Locuinţe, hoteluri, cămine, case de oaspeţi 55

2 Spitale, policlinici, dispensare 45

3 Şcoli 55

4 Grădiniţe de copii, creşe 50

5 Clădiri de birouri 65

In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri acustice

asociate, masurate in imediata apropiere:

Nr. crt. Utilajul

Puterea acustica asociata (Lw)

1 Buldozere 110

2 Vole 112

3 Excavatoare 117

4 Compactoare 105

5 Finisoare 115

6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă, in special cand intra

in calcul utilaje de mare tonaj.

Page 38: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

38 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier vor exista

nivele de zgomot de până la 100dB (A ) pentru intervale scurte de timp.

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniu şi ţinând seama de distanţa, efectul

solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă ( o zi ) se apreciază că zgomotul

din perioada construcţiei devine nesemnificativ la distanţe între 500 şi 1000 m, în funcţie de tipul

activităţii desfăşurate. In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii se impune mentinerea

drumurilor de acces in buna stare prin intretinerea lor permanenta, folosirea de utilaje moderne,

prevazute cu sisteme performante de diminuare a zgomotului. Fiind o activitate limitata ca

durata, efectul implementarii proiectului asupra factorilor de mediu si al populatiei, din punct de

vedere al zgomotului si vibratiilor, poate fi considerat nesemnificativ.

In exploatare, turbina eoliana poate produce maxim 106 dB(A), la o viteza a vantului de 8 m/s.

Avand in vedere efectul cumulat al celor 5 turbine se poate evidentia un posibil efect negativ

asupra zonei din imediata vecinatate. Trebuie avut in vedere ca aceasta situatie poate sa apara

destul de rar si in conditii meteo deosebite, cu vant foarte puternic, situatie in care turbinele,

pentru siguranta, se opresc automat.

La o distanta de peste 500 m zgomotul emis de o turbina eoliana este sub 50 dB (A), asa cum

reiese din imaginea de mai jos:

Page 39: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

39 BIOSYS GROUP CONSTANTA

2.6.3. Emisii în apa supraterană sau subterană

Procesul tehnologic de producere a energiei electrice din potenţial eolian nu implică utilizarea

apei. In aceste condiţii pe amplasament nu se produc ape uzate industriale. Apele uzate

menajere produse in timpul implementarii proiectului vor fi colectate in bazine ecologice

(rezervoare si toalete ecologice), vidanjate si eliminate printr-un operator autorizat. Apele care

pot apare pe amplasament sunt rezultate din precipitaţii sunt considerate conventional curate si

vor fi drenate spre culturile agricole. Energia produsă de CEE este energia electrică curată, fară

produşi poluanţi care să afecteze mediul acvatic din zonă.

2.6.4. Gestiunea deseurilor

In perioada implementarii proiectului deseurile vor fi reprezentate de urmatoarele tipuri:

- menajere sau asimilabile celor menajere ;

- metalice, rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de rezistenta ;

- deseuri de materiale de constructii ;

- deseuri de lemn rezultate din activitatea curentă de pe şantier ;

- cartoanele si hartia din ambalaje şi activitatile de birou din cadrul organizarii de

santier.

Aceste deseuri vor fi colectate separat si vor fi valorificate/eliminate prin operatori economici

autorizati.

In perioada de exploatare deseurile sunt generate ocazional, in cantitati mici si pot fi reprezentate de :

- uleiuri uzate;

- decapanţi şi degresanţi de la întreţinerea echipamentelor;

- piese de schimb

- piese de schimb consumabile (filtre de aer şi ulei):

- materiale textile de curăţat;

- ambalaje;

Toate deseurile vor fi recuperate, selectate si valorificate/eliminate prin operatori autorizati.

Page 40: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

40 BIOSYS GROUP CONSTANTA

2.7. Cerintele legate de utilizarea terenului, necesare pentru executia proiectului

Terenurile sunt situate în extravilanul localităţii Murighiol şi sunt înregistrate la categoria de

folosinţă „agricol‖ cu destinaţia actuală „pasune‖. Suprafetele afectate de proiectul propus sunt:

SUPRAFETE CONSTRUITE

-TURNUL CENTRALELEOR

2,32m x2,32m x3,14 =16,9mp.

16,9mp X 5 bucarti = 84,50mp

-POSTURILE DE TRANSFORMARE : 2m x 3mx 5 bucati =30,0mp

Total arie construita : 84,5 + 30,0 = 114,50 mp

SUPRAFETE PLATFORME

-diferenta de la platforma 32,1mp x5 mp= 180,50mp

- talpi pentru pale :48 mp x 5 centrale =240,00mp

Total arie platforme : 420,50 mp

SUPRAFETE OCUPATE DE ALEI CAROSABILE

Suprafata drumurilor :396,8245 ml x 5,0 m =1984,12 mp

SUPRATAFA SCOASA DIN CIRCUITUL AGRICOL VA FI :

420,50 mp +1984,12 mp+114,50mp = 2519,12 MP

2.8. Serviciile suplimentare solicitate de implementarea proiectului propus

În vederea implementării proiectului propus nu sunt necesare servicii şi lucrări suplimentare de

dezafectare/reamplasare de conducte, linii electrice şi de telecomunicaţii, construcţii existente

etc. De asemenea pentru implementarea proiectului propus nu este necesară racordarea la

utilităţi publice (apă, canalizare şi de telecomunicaţii) sau de realizare a unor amenajări proprii.

Accesul în amplasamentul proiectului propus, în perioada de implementare, se va face pe

drumurile de exploatare realizate conform proiectului tehnic al investitiei. Atat pe perioada

implementării proiectului propus, cat si in perioada de exploatare, drumurile de acces vor trebui

Page 41: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

41 BIOSYS GROUP CONSTANTA

aduse şi menţinute într-o stare tehnică bună, sens în care beneficiarul va efectua reparaţii şi

intreţineri pe aceste drumuri, respectiv : pietruire, nivelare, rigole de scurgere a apei, etc.

2.9. Durata constructiei, functionarii, dezafectarii proiectului si esalonarea perioadei de

implementare

Timpul necesar pentru asamblarea rotorului turbinei şi construirea structurii principale este de

circa 2-3 săptămâni pentru unitatea eoliană. Odată instalată turbina eoliană, sunt necesare circa

7-10 zile pe fiecare unitate eoliană pentru completarea şi executarea conexiunilor instalaţiilor şi

circuitelor, punerea în funcţiune şi testarea unităţii eoliene şi executarea conexiunilor la reţeaua

electrică .

Astfel, din momentul în care toate componentele şi materialele au fost transportate în

amplasament, durata de timp necesară construirii centralei electrice eoliene este de aproximativ

2-3 luni.

Perioada de constructie propriu-zisa cuprinde trei faze distincte:

- Faza de amenajare a retelei de drumuri de exploatare, platformelor de montaj,

platformelor de depozitare, organizarea de santier, etc confrom datelor de proiectare

- Faza de constructie a turbinelor, cu realizarea fundatiilor, montarea turbinei, pozarea

liniilor electrice subterane pana la statia de conexiuni si punerea in functiune a

turbinelor

- Faza de refacere a cadrului natural folosit temporar pentru constructie si de eliminare

a deseurilor de constructie ramase

Perioada de exploatare este estimata la 25 de ani, perioada cand vor avea loc lucrari de

mentenanta si de reparatii, fara a avea un impact suplimentar.

Perioada de dezafectare presupune,în functie de optiunea aleasă, dezafectarea turbinelor vechi

si restaurarea amplasamentului sau inlocuirea turbinelor cu altele noi. Aceasta activitate se

poate estima pentru aproximativ 6 luni si pentru fiecare situatie aleasa se va reface cadrul

natural afectat, fara un impact suplimentar.

2.10. Activitati care vor fi generate ca rezultat al implementarii proiectului

Implementarea planului propus genereaza urmatoarele activitati:

- Activitati de transport echipamente si materiale de constructii;

- Activitati de constructie montaj;

Page 42: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

42 BIOSYS GROUP CONSTANTA

- Activitati de monitorizare a impactului asupra biodiversitatii/mediului in zona;

- Activitati de productie energie electrica prin utilizarea centralelor eoliene;

- Activitati de mentenanta pentru grupurile generatoare eoliene;

- Activitati de colectare si transport a deseurilor in perioada de implementare a

proiectului.

2.11. Descrierea proceselor tehnologice ale proiectului

Curentul electric generat de turbinele eoliene va fi transportat şi colectat printr-o reţea de linii

electrice subterane (LES) şi linii electrice aeriene (LEA), care se termină în substaţie.

Puterea produsă de turbină este evacuată prin intermediul unui panou de întreruptoare, aflat în

interiorul turbinei la baza turnului şi este interconectat la un transformator ridicător montat la

baza turbinei.

Transformatoarele sunt interconectate pe partea de înaltă tensiune prin cabluri aeriene sau

subterane care conectează electric toate turbinele. Cablurile subterane sunt instalate în şanţuri

săpate pe marginea drumurilor de acces din proiect. În funcţie de studiile geologice făcute la

locul amplasamentului, şanţurile săpate pentru cablurile subterane se vor umple cu materiale

locale sau cu un material de umplutură, nisip şi pietriş, înainte de a adăuga stratul superior din

materiale locale.

Pentru o parte din traseele scurte aeriene se foloseşte un echipament de comutaţie pentru a

face trecerea de la cablurile subterane la conductoarele aeriene. În substaţie, puterea electrică

de la întregul parc eolian este ridicată la o tensiune 20 kV şi livrată în SEN (Sistemul

Electroenergetic Naţional).

În locurile în care două sau mai multe cabluri subterane se întâlnesc, vor fi montate panouri de

conexiuni, ce vor fi utilizate pentru a lega liniile împreună, într-unul sau mai mulţi conductori cu

rezistenţă mai mare.

2.12. Caracteristicile proiectelor existente, propuse sau aprobate, ce pot genera impact

cumulativ cu proiectul propus

Efectul cumulativ poate sa apara cand mai multe campuri eoliene sunt amplasate in calea sau

de-a lungul unui coridor de migratie, sau poate sa apara ca rezultat al impactului combinat al

centralelor eoliene cu alte tipuri de activitati. Efectul cumulativ reprezinta deci efectul combinat

Page 43: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

43 BIOSYS GROUP CONSTANTA

al tuturor investitiilor luate laolalta, insa aceasta nu presupune simpla insumare a acestor

efecte. Spre exemplu un singur camp eolian poate provoca un nivel scazut al mortalitatii

pasarilor, nivel care poate fi acceptabil datorita capacitatii de sustinere si refacere a comunitatii

afectate, insa aceasta capacitate poate fi depasita in cazul unui efect cumulat al mai multor

campuri eoliene, caz in care se observa declinul populatiei afectate. In acest caz, desi impactul

campurilor eoliene, luate individual, este neglijabil, cumularea acestora poate duce la colapsul

populatiilor afectate.

Trebuie luate in considerare pierderea habitatului, efectul de bariera, pericolul de coliziune, etc.

In zonele invecinate proiectului propus, pe o raza de 5 km, nu avem cunostinta de o alta

investitie de acest gen, sau al carei efect sa poata fi cumulat cu investitia analizata.

3. INFORMAŢII PRIVIND ARIILE NATURALE PROTEJATE DE INTERES COMUNITAR

DIN VECINATATEA PROIECTULUI

3.1. Date privind ariile naturale protejate de interes comunitar

Avand mai mult de 1 000 Km pe teritoriul Romaniei, Dunarea, impreuna cu Lunca

inundabila si Delta au reprezentat intotdeauna o parte importanta a capitalului nostru natural. In

urma activitatilor antropice desfasurate in amonte si pe teritoriul tarii noastre (aflata in proportie

de 97,8% in bazinul Dunarii), au survenit modificari atat in regimul hidrologic cat si in privinta

calitatii apei fluviului, cu influente negative asupra ecosistemelor deltaice si a celor din vestul

Marii Negre.

Lucrarile de indiguire executate in anii 60, pe o distanta de aproximativ 800 Km de-a

lungul malului romanesc in scopul obtinerii de terenuri arabile, au dus practic la disparitia luncii

inundabile. Efectele acestei actiuni, tipic sistemelor mari, au aparut mult mai tarziu si s-au

manifestat prin:

eutrofizarea apelor din Delta Dunarii, si partial, din nord-vestul Marii Negre datorita eliminarii efectului de filtrare a nutrientilor proveniti din practicarea agriculturii intensive si deversarii neepurate ale oraselor riverane, posibil numai prin existenta unei lunci inundabile;

schimbarea spectrului specific piscicol si scaderea dramatica a populatiilor de pesti cu valoare economica ridicata (in special a crapului) datorita disparitiei zonelor cu apa putin adanca din lunca inundabila, propice depunerii icrelor si hranirii puietului.

Page 44: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

44 BIOSYS GROUP CONSTANTA

O alta actiune ale carei efecte nu au fost luate in seama a constat in construirea barajelor si

formarea lacurilor de acumulare necesare obtinerii energiei electrice. Aparitia acestora a dus la

modificarea regimului inundatiilor si la scaderea cantitatii de aluviuni transportate de Dunare,

datorita decantarii apelor, avnd ca efect modificari majore in dinamica litoralului romanesc. Un

alt efect al barajelor construite il constituie intreruperea cailor de migratie pentru reproducere a

unor specii de sturioni cu mare valoare economica.

Delta Dunarii este cea mai mare zona umeda din Europa. Structura foarte diversa a

ecosistemelor naturale, in cea mai mare parte neafecata de activitatile antropice, a facut ca

Delta Dunarii impreuna cu complexul lagunar Razelm Sinoe sa fie declarata Rezervatie a

Biosferei si, de asemenea, sa fie inscrisa in Conventia de la Ramsar si pe lista Patrimoniului

Mondial Cultural si Natural.

Ca urmare a eliminarii luncii inundabile, capacitatea Deltei Dunarii de a retine nutrientii a

fost depasita incepand cu anii 80, si actual este afectata de o puternica eutrofizare, care a dus

la reducerea sau pierderea macrofitelor submerse, schimbarea spectrului specific algal, perifitic

si epifitic si la proliferarea speciilor competitive in conditii de exces de nutrienti (cyanofitele).

In afara pierderilor cauzate de eutrofizare, diversitatea biologica a Deltei a fost, si este

inca, afectata de modificarea sau de distrugerea unor habitate prin modoficarea regimului

hidrologic datorat deschiderii unor canale artificiale sau taierii meandrelor (bratul Sf. Gheorghe),

prin transformarea unor mari suprafete in zone agricole (Pardina) sau piscicole (Holbina,

Ceamurlia Popina), sau prin schimbarea calitatii apei (cum ar fi transformarea lagunei salmastre

Razelm in lac cu apa dulce) (***. 1999).

Delta Dunării se află amplasată: la 45024’30‖ latitudine nordică şi 28010’50‖ longitudine

estică la Cotul Pisicii; 4509’30‖ latitudine nordică şi 29042’45‖ longitudine estică la est de

localitatea Sulina; 44020’40‖ longitudine estică la Capul Midia; 45027’ latitudine nordică şi

29019’20‖ longitudine estică la Chilia Veche (Gâştescu şi alţii, 2006).

În Delta Dunării se disting pe de o parte formele pozitive de relief, constituite din

promontoriile platoului Bugeacului, grindurile fluviale, formaţiunile de acumulare litorală formate

prin juxtapunerea a numeroase cordoane litorale vechi (grindurile marine) şi cordoanele litorale

actuale, iar pe de altă parte formele negative de relief acoperite de apă, care alcătuiesc reţeaua

hidrografică a Deltei.

Circa 20,5% din arealul Deltei Dunării se află situat sub nivelul mediu al Mării Negre.

Restul arealului deltei cuprinde suprafeţe cu altitudini pozitive între 0 şi 1 m, în proporţie de

54,5% şi respective cu altitudini între 1 şi 2 m, pe circa 18 % din areal.

Altitudinea medie a reliefului Deltei Dunării, este de circa 0,52 m. Diferenţele teritoriale

ale spaţiului deltaic sunt reflecţia particularităţilor circulaţiei apei.

Suprafaţa Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării: 5 800 km2 din care: 3 510 km2 delta

propriu-zisă – sectorul românesc, 1 145 km2 Complexul lacustru Razim – Sinoie, 1 030 km2

Page 45: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

45 BIOSYS GROUP CONSTANTA

apele marine până la izobata de –20 m, 13 km2 albia Dunării între Cotul Pisicii şi Isaccea (pe

teritoriul României) şi 102 km2 lunca inundabilă a Dunării între Isaccea şi Tulcea.

Relief. Delta Dunării, ca de altfel toate deltele, este o formaţiune tânără, rezultată din

raportul dintre principalii factori care guvernează zonele de coastă, respectiv, variaţia nivelului

mării, curenţii, mareele şi valurile, pe de o parte, şi debitul de apă şi aluviuni transportat de râu

în zona de vărsare, pe de altă parte. La aceste condiţii se mai asociază configuraţia reliefului

submers, costier, marin.

Sub aspect morfologic, Delta Dunării este considerată o câmpie aluvială în formare,

caracterizată printr-o hipsometrie redusă (ecart altitudinal de cca 16 m), din care o parte sub

nivelul marii.

Diferenţierile morfologice, excluzând albiile celor trei braţe principale (Sfântu Gheorghe,

Sulina, Chilia), sunt date de:

- grindurile fluviatile, care însoţesc arterele hidrografice, cu desfăşurare mai mare, prin

juxtapunere, la vârful deltei şi cu altitudini între 1 – 3 m (ex. în subunităţile Sireasa, Rusca-

Bălteni);

- grindurile maritime, cu altitudini mai semnificative (2 – 13 m), cu orientare cvasitransversală şi

acestea fiind asociate – juxtapuse (Letea, Caraorman, Sărăturile, Crasnicol);

- depresiuni, ale căror cote altitudinale se găsesc cu 1 – 3 m sub nivelul marin, în funcţie de

poziţia lor geografică, fiind delimitate de grindurile menţionate;

- terenurile predeltaice, numite şi martori de eroziune, resturi din Câmpia Bugeacului (Câmpul

Chiliei şi nucleul grindului Stipoc), dar şi din structura de fundament mai „veche‖, dacă ne

referim şi la Complexul lacustru Razim – Sinoie (insulele Popina, Grădişte, Bisericuţa şi cel al

şisturilor verzi de sub Cetatea Histria).

Ecartul hipsometric (altitudinal) în cazul Deltei Dunării, ca unitate geografică terminală a

fluviului şi limitrofă Mării Negre, este extrem de mic şi, ca valori absolute, foarte aproape de

nivelul „0" marin, respectiv al Oceanului Planetar.

Ca valori extreme ecartul de variaţie pe verticală este de 15 m, luând în consideraţie

cota de +12,4 m de la piramida geodezică de pe grindul Letea şi cele de –3 m din ariile lacustre

din delta fluvio-marină (nu sunt luate în considerare adâncimile de pe braţele Dunării care ating

valori maxime de –39 m pe Chilia, - 34 m pe Tulcea, -26 m pe Sfântu Gheorghe, -18 m pe

Sulina şi chiar de pe lacul de meandru Belciug de -7 m).

Ecartul hipsometric este mult mai mic în Complexul lacustru Razim – Sinoie dacă nu se

iau în considerare insulele (popinele), respectiv Popina (48 m), Bisericuţa (9 m), Istria şi

Grădiştea. Astfel, între adâncimea maximă de 3 m în lacul Razim şi înălţimea de 2 m de pe

grindul Chituc amplitudinea este de 5 m.

Page 46: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

46 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Altitudinea medie a Deltei Dunării este de +0,52 m, rezultată din însumarea şi medierea

tuturor valorilor (pe trepte hipsometrice) din cele 27 subunităţi, generalizate la nivelul celor 3

unităţi şi apoi pe întregul spaţiu deltaic.

Altitudinea medie variază în cadrul celor trei unităţi deltaice, cea mai mare fiind în

unitatea Letea, de 0,81 m, datorită, în special grindului Letea (1,07 m) şi Câmpului Chiliei (2,55

m), dar şi subunităţii Sireasa (1,56 m), care fiind situată la vârful deltei, se află într-un stadiu mai

avansat de aluvionare.

Unitatea Dranov are altitudinea medie cea mai mică, de 0,17 m, aici suprafeţele sub 0 m

estimându-se la 35,8 %, iar cele între 0 şi 1 m la 62,1 %, această unitate având o serie de

grinduri marine, dar cu altitudine mică, dintre acestea Crasnicol fiind mai semnificativ. Între cele

două unităţi extreme se situează unitatea Caraorman cu altitudinea medie de 0,37 m la această

valoare având un rol important grindurile Caraorman şi Sărăturile.

Altitudinea medie a Complexului lacustru Razim – Sinoie este de circa 1 m având în

vedere hipsometria celor trei grinduri maritime principale – Chituc, Lupilor şi Saele – şi a altor

areale marginale, inclusive grindul Periboina ce separă, în cea mai mare parte, lacul Sinoie de

Marea Neagră. Dar dacă luăm în considerare şi acvatoriul lacurilor, aceasta este sub 0,5 m.

Pe trepte altitudinale se poate aprecia că 77 % din suprafaţa întregului golf (fost

Halmyris) se găseşte sub nivelul mării, în comparaţie cu Delta Dunării unde sunt numai 20 %.

Între 0 şi 1 m sunt 15 % şi numai 8 % peste 1 m.

Rezultă, din procentele menţionate, că această unitate geografică este mult mai puţin

supusă proceselor de colmatare datorită aportului redus de aluviuni din bazinul hidrografic

propriu şi din cel dunărean, un rol important avându-l şi rezistenţa rocilor la eroziune din Masivul

Nord-Dobrogean.

În raport cu nivelul Mării Negre, 79,5 % din suprafaţa actuală a Deltei Dunării sunt

situate deasupra nivelului 0 m şi, evident, 20,5 % sub acest reper (exclusiv suprafaţa braţelor

Dunării). Din cele 79,5 % situate peste 0 m, cea mai mare extindere o are intervalul altimetric

între 0 şi 1 m, de 54,6 %.

Tipuri morfogenetice. Ca urmare a acţiunii de colmatare fluviatilă, de acumulare şi

eroziune maritimă, teritoriul Deltei Dunării se împarte în două unităţi: delta fluvială la vest şi

delta fluvio-marină la est, delimitate de partea vestică a aliniamentului grindurilor Jibrieni –

Letea – Ceamurlia – Caraorman – Crasnicol – Perişor. Ele sunt diferenţiate genetic, dar şi

litologic: în prima predomină aluviunile fluviatile, iar în a doua nisipurile maritime. Complexul

lacustru Razim – Sinoie reprezintă o altă unitate morfogenetică grefată pe golful Halmyris.

Delta fluvio-marină este constituită din intercalarea elementelor marine, cu cele fluviatile

şi fluviomarine. Aici se găsesc grinduri nisipoase, exclusiv marine, alături de depresiuni

acoperite de depozite fluviale şi de natură organică. Areale depresionare sunt, în general,

lagunele recent barate ce se găsesc în diferite stadii de colmatare, iar grindurile fluviale sunt

Page 47: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

47 BIOSYS GROUP CONSTANTA

aproape inexistente, cu dimensiuni reduse în lungul celor trei braţe ale Dunării. Pe grindurile

fluvio-marine mari (Letea, Caraorman, Sărăturile, Chituc), nisipurile marine au fost modelate

sub forme de dune, sub influenţa factorului eolian.

Sub aspect morfogenetic, în perimetrul RBDD se disting câteva tipuri şi subtipuri de

forme de relief (Fig.1):

1. Grinduri şi arii de divagare fluvială rezultate din acţiunea de sedimentare a aluviunilor

transportate de braţele fluviului, de gârle şi canale. Au o lăţime şi o suprafaţă redusă, excepţie

făcând grindurile fluvile de la cele două bifurcaţii (ceataluri), care au forma unor câmpii aluviale

(Sireasa şi Rusca). În general au o orientare V-S, iar înălţimea lor este în descreştere din

amonte în aval (1 – 3 m).

2. Asociaţii de grinduri fluvio-marine vechi şi actuale, rezultate în urma acţiunii combinate a

fluviului şi a mării. Acestea sunt caracteristice deltei fluvio-marine şi sunt constituite din depozite

nisipoase, cochilifere de natură litoral-marină. Ele sunt dispuse, în general, după o orientare N-

S, cu arcuiri NNV-SSV sau NNE-SSE. Cele mai întinse asociaţii de grinduri fluvio-marine sunt:

Letea, Caraorman, Sărăturile şi Chituc, urmate de Ivancea, Crasnicol, Perişor, Lupilor, Istria etc.

cu o extensiune mai redusă. Un rol de suport important în formarea şi extinderea grindurilor

Letea şi Caraorman l-au avut martorii de eroziune cu depozite loessoide acoperiţi de depozitele

deltaice (Gh. Murgoci, 1912).

Page 48: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

48 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Page 49: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

49 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 1. Tipuri şi subtipuri morfogenetice (explicatia legendei in text)

Insula Sacalin în formare, situată la sud-est de gura braţului Sfântu Gheorghe, face parte din

seria cordoanelor litorale Crasnicol-Mocirla, care se va ataşa spaţiului deltaic prin translaţia spre

vest determinată de acţiunea valurilor.

3. Grinduri lacustre vechi şi actuale constituite din depozite nisipoase lacustre litorale (grindurile

Stipoc, Zmeica, Roşca – Merhei). La consolidarea şi extinderea grindului Stipoc un rol important

l-a avut nucleul loessoid din partea centrală care este un martor de eroziune din Câmpia

Bugeacului.

4. Arii depresionare colmatate şi slab colmatate, mlăştinoase sau lacustre din delta fluvială, de

natură fluvio-lacustră/lagunară. Acestea ocupă cea mai mare suprafaţă din delta fluvială, unde

peste 60 % sunt terenuri ocupate de mlaştini, în care creşte o vegetaţie abundentă de stuf şi

cca 20 % sunt suprafeţe acoperite permanent de apă, reprezentând lacurile. În cadrul acestora

se deosebesc trei

subtipuri morfogenetice:

4.1 arii depresionare colmatate mlăştinoase (terenuri situate deasupra nivelului mării), de natură

fluvio-lacustră/lagunară;

4.2 arii depresionare slab colmatate mlăştinoase (terenuri situate sub nivelul mării), acoperite cu

plaur şi stufăriş tot de natură fluvio-lacustră/lagunară;

4.3 arii depresionare slab colmatate lacustre (lacurile Furtuna, Trei Iezere, Matiţa, Babina,

Merhei, Gorgova, Isac, Uzlina, Dranov etc.).

5. Arii depresionare colmatate şi slab colmatate, mlăştinoase sau lacustre (lacuri) de natură

lacustrălagunară/ marină din delta fluvio-marină. Depozitele deltaice de suprafaţă, specifice

ariilor depresionare dintre grindurile (cordoane litorale) marine, acoperă depozite

predominant nisipoase de origine marină. Ariile depresionare ocupă o suprafaţă relativ mai

redusă în comparaţie cu extinderea grindurilor şi cordoanelor marine, iar ponderea lacurilor de

natură lagunar-marină este mai restrânsă, excepţie făcând complexele lacustre Roşu-Puiu şi

Razim-Sinoie.Şi aici se pot deosebi următoarele subtipuri morfogenetice:

5.1 arii depresionare colmatate mlăştinoase (situate deasupra nivelului mării), de natură

lacustrălagunar/marină;

5.2 arii depresionare slab colmatate mlăştinoase (situate sub nivelul mării), acoperite cu plaur şi

vegetaţie de stuf, de natură lacustră-lagunară/marină;

5.3 arii depresionare slab colmatate lacustre (lacuri) de natură lacustră-lagunară sau

lagunarmarină (Puiu, Lumina, Roşu, Zătoane, Razim, Goloviţa, Zmeica, Sinoie, Istria, Nuntaşi

etc., Fig. 2).

Page 50: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

50 BIOSYS GROUP CONSTANTA

6. Arii cu dune de nisip pe grindurile fluvio-marine, formate sub acţiunea vânturilor dominante

din nord şi nord-est (Letea, Sărăturile, Caraorman şi Chituc). Cota maximă a dunelor pe grindul

Letea este de +13 m, iar pe grindul Caraorman de +7 m.

7. Martori de eroziune – porţiuni ale uscatului predeltaic, sub aspect litologic, se disting două

subtipuri:

7.1 Martori din uscatul predeltaic, constituiţi din loessuri şi depozite loessoide de vârstă

cuaternară. Acestea sunt reprezentate prin câmpul continental loessoid Chilia (un fragment din

Câmpia Bugeacului) şi prin grindul Stipoc (nucleul central).

7.2 Martori de eroziune constituiţi din roci de fundament, reprezentaţi prin insulele calcaroase

Popina, Grădiştea de vârstă triasică, Bisericuţa de vârstă cretacică şi ivirile de şisturi verzi de la

Cetatea Histria de vârstă Paleozoică.

Page 51: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

51 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 2. Grindurile maritime din sudul Deltei Dunării

Page 52: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

52 BIOSYS GROUP CONSTANTA

In componenta actualei retele hidrografice a Deltei Dunarii, intra urmatoarele obiecte

acvatice:

Bratele principale, Chilia, Tulcea, Sulina si Sfantu Gheorghe, impreuna cu nodurile lor de

bifurcare, prin care Dunarea intra si traverseaza Delta, varsandu-se in Marea Neagra;

Canalele magistrale din interiorul Deltei Dunarii, prin care se realizeaza accesul

permanent al apei Dunarii in Delta si navigatia prin Delta cu ambarcatiuni mici autopropulsate;

Canalele secundare si garlele, care asigura patrunderea si distributia apelor Dunarii in

Delta, in restul spatiilor dintre canalele magistrale;

Malurile naturale ale bratelor principale si ale garlelor, care prin geneza lor se prezinta

ca niste grinduri fluviale desfasurate in lungul albiilor respective, avand creasta situata

aproximativ la hidrogradul 7 al apelor Dunarii din zona Deltei;

Lacurile si lagunele naturale;

Lacurile de acumulare ale apei pentru irigatii (Complexul lacustru Razelm);

Incintele indiguite pentru diverse folosinte (agricole, piscicole si stufo-piscicole);

Gurile de varsare in mare ale bratelor principale si tarmul marii constituit din cordoane

nisipoase.

Ramificandu-se din albia unica a Dunarii pe partea stanga a nodului hidrografic Ceatalul

Izmail, bratul Chilia urmeaza un traseu de albie lung de circa 113 km pana la Marea Neagra.

La varsarea in Marea Neagra bratul Chilia formeaza o delta secundara proprie cu o suprafata

de circa 24400 ha. Cele mai importante brate din cuprinsul deltei secundare Chilia sunt

Oceacovul, pe stanga in teritoriul Ucrainei si Stambulul Vechi, pe dreapta ca brat de granita a

Romaniei cu Ucraina pana in apropiere de varsarea in mare. Ultima portiune de granita la

Dunare a Romaniei cu Ucraina, o constituie garla Musura, care se bifurca pe dreapta din bratul

Stambulul Vechi si se varsa in golful cu acelasi nume din Marea Neagra.

A doua ramificatie principala a albiei Dunarii in zona de varsare in Marea Neagra, are loc

la mila 33,84 (km 62,2), unde bratul Tulcea se bifurca in doua alte brate, Sulina pe stanga si

Sfantu Gheorghe pe dreapta, punctul respectiv de ramificatie numindu-se Ceatalul Sfantu

Gheorghe.

Ramificandu-se din albia bratului Tulcea pe partea stanga in nodul hidrografic Ceatalul

Sf. Gheorghe (mila 33,84), bratul Sulina urmeaza pe directia est un traseu de albie unica pana

la Marea Neagra, avand lungimea totala de 71,7 km.

Page 53: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

53 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Actualul brat difera de vechiul aflat in stare naturala pana in anul 1857. Vechiul brat avea o albie

unica cu un traseu sinuos in lungime de 83,4 km, cu latimi variind intre 120 si 250 m si cu

adancimi pe talveg de 2,5-9,0 m sub etiajul local.

Bratul Sfantu Gheorghe se ramifica din bratul Tulcea pe partea dreapta in nodul

hidrografic Ceatal Sf. Gheorghe la km 108,8, avand in cea mai mare parte de traseu o albie

unica si meandrata. In zona de varsare in mare, bratul Sf. Gheorghe formeaza o delta

secundara de mica intindere, cu doua brate secundare:

**Bratul Sf. Gheorghe pe stanga, cu o lungime de circa 3,0 km, cu latimi de 300-1000 m si cu

adancimi pe talveg de 3,5-10,5 m.

**Bratul Olinca pe dreapta cu latimea de circa 80 m si cu adancimea pe talveg de circa 2,5 m.

Pe bratul Sf. Gheorghe se efectueaza navigatia fluviala cu pescaje de pana la 3,0 m.

Zonele hidrografice dintre bratele principale ale Deltei si din afara lor sunt urmatoarele:

Zona Chilia-Sulina, cu suprafata de circa 160700 ha, fiind cea mai mare zona hidrografica de

pe intinsul Deltei Dunarii, marginita la nord de bratul Chilia, la sud de bratele Tulcea si Sulina,

iar la est de delta secundara Chilia si de golful Musura. Zona cuprinde o serie de depresiuni

hidrografice, intre care se mentioneaza; Sireasa (21900 ha), Sontea-Furtuna (17500 ha),

Pardina (30950 ha), Matita- Merhei (44950 ha), Magearu-Sulina si Popina (35900 ha), a caror

suprafete sunt ocupate partial de garle, lacuri, mlastini si Japse, precum si de numeroase

canale. Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara pana la –2 m sub planul de referinta

Marea Neagra Sulina; zona hidrografica Sulina-Sf. Gheorghe, marginita la nord de bratul

Sulina, la sud de bratul Sf. Gheorghe si la est de Marea Neagra, Zona Sulina- Sf.Gheorghe are

o suprafata de circa 101850 ha, fiind a doua ca marime intre zonele hidrografice ale Deltei

Dunarii. Pe intinsul acestei zone hidrografice, se afla urmatoarele depresiuni hidrografice;

Rusca-Balteni-Carasuhat (10550 ha), Gorgova-Uzlina (25150 ha), Sulina (49600 ha) si Puiu-

Rosu-Rosulet (14225 ha). Fundul acestor depresiuni hidrografice coboara sub cota de –2 m in

raport de planul de referinta zero Marea Neagra Sulina. Dintre canalele si garlele situate pe

cuprinsul zonei hidrografice Sulina-Sf. Gheorghe, se mentioneaza canalul Litcov care strabate

unitatea de la vest spre est, garla Perivolovca, canalul Caraorman, canalul Vatafu, canalul

Busurca, canalul Pescarie Sulina, garla Imputita, canalul Ivancea si canalul de centura litoral,

care asigura schimbul de ape si legaturile navigabile intre diferite parti ale zonei hidrografice.

Lacurile mai importante din zona hidrografica, sunt Obretin si Gorgova (2300 ha), Uzlina-

Isacova (2150 ha), Rosu (1875 ha) si Puiu, Iacob si Lumina (2125 ha); zona hidrografica Sf.

Gheorghe-Razelm, marginita la nord de bratul Sf. Gheorghe, la vest de lacul Razelm si la sud

de Marea Neagra, are o suprafata de circa 75325 ha, fiind cea mai mica ca marime intre zonele

hidrografice ale Deltei Dunarii. Aceasta zona hidrografica mai poarta denumirea de

depresiunea Dranov.

Intreaga zona hidrografica Sf. Gheorghe-Razelm, este caracterizata in cea mai mare

parte de prezenta garlelor, canalelor, lacurilor, mlastinilor si japselor. Fundul acestei zone

Page 54: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

54 BIOSYS GROUP CONSTANTA

hidrografice se situeaza la peste 2 m sub planul de referinta zero Marea Neagra Sulina. In zona

hidrografica se afla o serie de lacuri, dintre care cel mai important este Dranov (2500 ha).

Zona hidrografica Complexul lagunar Razelm-Sinoe, marginita la nord si la vest de

terasa continentala dobrogeana, iar la est de tarmul Marii Negre si de depresiunea hidrografica

Dranov, Complexul lagunar Razelm-Sinoe, ocupa locul unui vechi golf marin Halmyris, izolat de

mare prin cordoane litorale.

In Complexul lagunar intra in principal lagunele Razelm (39160 ha), Babadag (1960 ha),

Golovita (9160 ha fara balta Ceamurlia), Zmeica (4960 ha) si Sinoe (17580 ha), precum si o

serie de anexe lacustre laterale cum sunt Istria (560 ha), Nuntasi si Tuzla (1050 ha), etc. Fundul

cuvetelor acestor lagune coboara pana la cota de –3 m in raport de sistemul de referinta zero

Marea Neagra Sulina.

Din punct de vedere morfografic Delta Dunării se împarte în două sectoare:

- fluviatil – cel mai întins, începând de la vârful deltei până la grindurile maritime (Letea;

Caraorman şi Crasnicol);

- maritim – de la grindurile menţionate la linia ţărmului actual.

Complexele lacustre, care constituie o caracteristică pregnantă a lacurilor din Delta

Dunării au fost delimitate după elementele morfografice (grinduri, depresiuni, stadiu de evoluţie)

şi hidrografice (legătura prin canale şi pe sub plaur sau vegetaţie).

In Delta Dunării s–au conturat următoarele complexe acvatice:

Şontea – Furtuna; Matiţa – Merhei;Somova – Parcheş; Gorgova – Uzlina;Roşu – Puiu;

Dunavăţ–Dranov; Razim – Sinoe.

Prezentam succint complexele acvatice din sectorul maritim al deltei: Complexul

acvatic Roşu – Puiu (Lacurile Potcoava – Roşu; Erenciuc; Iacob; Roşu; Roşuleţ, (Fig. 3).

Complexul lacustru Roşu – Puiu este cel mai mare şi mai reprezentativ din sectorul

maritim al deltei, axat pe o vastă depresiune delimitată foarte bine în vest de grindul Caraorman

şi în sud – est de grindul Ivancea, ambele de origine maritimă. Legătura strânsă a acestui

complex se face dinspre nord, din braţul Sulina prin câteva gârle, dintre care Impuţita, Vătafu şi

Busurca sunt cele mai importante. O serie de ramificaţii ale grindului principal Ivancea, cum ar fi

grindurile Roşu, Puiu şi Lumina, separă lacurile şi impun o formă alungită şi orientată după

direcţia lor. Partea nord – vestică a complexului, unde se găseşte lacul cel mai important, Iacob,

este mai izolată şi mai colmatată.

Page 55: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

55 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 3. Complexul acvatic Roşu – Puiu

Numărul lacurilor din acest complex este de aproximativ 70 şi totalizează o suprafaţă de

4 375 ha. Cel mai mare lac din complex este Lacul Roşu cu suprafaţa de 1.370 ha. Fundul

depresiunilor acestor lacuri se găseşte la cotele cele mai joase faţă de nivelul mării din toată

delta (exceptând lacurile de meandru şi curs părăsit cum este Lacul Belciug cu adâncimea > 7

m).

Aceste cote sunt la –2,0 m în lacul Roşu, iar in cele din apropiere nu depăşesc – 1,5 m.

Page 56: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

56 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Complexul acvatic Dunavăţ–Dranov cuprinde vasta depresiune a Dranovului la care

se adauga spatiul situat intre uscatul dobrogean si bratul Sf. Gheorghe (Fig. 4).

Fig. 4. Complexul acvatic Dunavat – Dranov

Complexul acvatic Razim – Sinoe (Lacurile Goloviţa; Razim şi Sinoe) – ca tip genetic

de cuvetă se încadrează în categoria lagunelor marine Aceste tipuri de lacuri care comunică

între ele, formând un complex lacustru, sunt legate atât de braţul Sf.Gheorghe prin canalele

Lipovenilor, Dunavăţ şi Dranov, cât şi de mare prin strâmtori formate în cordoanele de nisip

(Gura Portiţei) şi câteva periboine (Fig. 5).

Principalele unităţi lacustre din acest vast complex sunt delimitate, separate, prin

grinduri interioare. Complexul lacustru însumează o suprafaţă de 86.770 ha.

Unităţile lacustre din cadrul complexului au următoarele suprafeţe:

Lacul Razim – 39.200 ha; Lacul Sinoe – 16.200 ha; Lacul Goloviţa – 7.850 ha.

Page 57: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

57 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Adâncimile lacurilor sunt destul de mici (maximum 3,5 m în Razim; 2,5 m în Goloviţa; 2,3

m în Sinoe) şi uniform repartizate, fără accidente morfobatimetrice, adâncimile maxime

întâlnindu–se de obicei în centrul lacului.

In lacul Razim, cu excepţia zonei aproximativ centrale, unde adâncimea este de 3 – 3,5

m, mai întâlnim astfel de valori în sectorul care face legătura cu Goloviţa, între capul Doloşman

şi insula Bisericuţa ( 3,5 m).

Valorile adâncimilor medii sunt în general ridicate faţă de cele maxime (Razim + Goloviţa

2,0 m; Sinoe 1,25 m) ceea ce indică un grad avansat de colmatare a depresiunilor lacustre.

In aceste limite morfometrice, volumul total pe complex este de 1,447 miliarde mc.

Dat fiind tipul genetic al depresiunii lacustre, întinderea mare şi poziţia geografică a

complexului lagunar, regimul hidric şi cel fizico – chimic, acesta prezintă anumite particularităţi

faţă de celelalte lacuri din sud.

Raportat la suprafaţa complexului lacustru de 867 Kmp, cea a bazinului de recepţie de 2

462 Kmp este destul de mică, având în vedere condiţiile climatice în care se găseşte (precipitaţii

cca.400 mm/an şi evaporaţia apei circa 850 mm/an).

Dacă acest complex lacustru n–ar fi avut o legătură cu Marea Neagră, prin care apele

marine pătrund în lacuri atunci când nivelul scade sau n–ar fi primit prin canale naturale apă

dulce din braţul Sf.Gheorghe, cu certitudine ar fi secat complet, devenind o câmpie lacustră

emersă.

Deoarece legătura cu Marea Neagră a fost mult mai stabilă (datorită breşelor pe care le

face apa mării în grindurile efemere, cunoscute sub numele de portiţe şi periboine), decât cea

cu braţul Sf.Gheorghe (unde aluvionarea fluviatilă a canalelor duce la limitarea aportului de apă

dulce), complexul lagunar Razim – Sinoe a avut ape salmastre, cu tendinţe de concentrare şi

salinizare în compartimentele sudice, mai izolate (Sinoe, Istria, Nuntaşi).

Datorită incertitudinii unei alimentări permanente cu apă dulce, fauna specifică acestor

ape se dezvoltă greu pe o parte din lacurile din nord (Razim; Goloviţa şi Zmeica), în schimb

fauna de apă salmastră, marină, găsea condiţii bune de dezvoltare.

In lacurile sudice (Sinoe, Istria, Nuntaşi) nici fauna marină nu se mai dezvoltă cu

uşurinţă din cauza salinităţii mai ridicate.

In timp, când complexul a fost influenţat numai de apele mării, salinitatea a fost

apropiată de a apei marine sau chiar mai ridicată în lacurile îndepărtate cu schimb lent de ape.

Alimentarea puternică cu apă dulce, ulterior (după 1960) şi limitarea pătrunderii apelor marine a

determinat o îndulcire generală în complexul Razim – Sinoe.

Tipul hidrochimic al complexului, cu excepţia celor din imediata apropiere a gurilor de

debuşare şi lacul Babadag, este bicarbonat sodic şi calcic, iar în toate celelalte compartimente

Page 58: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

58 BIOSYS GROUP CONSTANTA

acesta este clorurat sodic, uneori cu tranziţie spre magnezian. Acest lucru dovedeşte influenţa

apelor marine şi a metamofozărilor chimice care au loc în lacuri.

Un aspect important de menţionat în complexul Razim este procesul intens de invadare

cu vegetaţie şi de colmatare a unor zone marginale, îndeosebi cele din golfurile vestice,

formându–se un brâu de vegetaţie (stuf) care separă o serie de bazine lacustre între vechea

faleză maritimă şi largul lacurilor, fiecare într–un stadiu avansat de înmlăştinare.

Limanele maritime care mărginesc îndeosebi ţărmul nordic al Razimului propriu–zis sunt

majoritatea într–un stadiu avansat de colmatare datorită, pe de o parte, lipsei unui aport de apă

din bazinul de recepţie, iar pe de altă parte închiderii zonelor de legătură cu complexul lacustru

prin acele benzi late de vegetaţie care împiedică pătrunderea apelor.

Page 59: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

59 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Page 60: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

60 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 5. Complexul acvatic Razim – Sinoe

Zona costieră. Zona costiera a Deltei Dunarii este desfasurata pe un front lung de circa

221 km la Marea Neagra, cuprins intre extremitatea nordica a grindului marin Jibrieni din

teritoriul Ucrainei si extremitatea sudica a grindului marin Chituc.

Din intregul front litoral, 75 km sunt pe teritoriul Ucrainei.

In reteaua hidrografica a zonei marine a Deltei Dunarii, intră :

a) gurile Dunarii;

b) tarmul marii;

c) fundul submers din fata litoralului Deltei.

Gurile Dunarii. Totalitatea gurilor bratelor prin care fluviul Dunarea se varsa in Marea

Neagra, formeaza diviziunea hidrografica gurile Dunarii, in care cele mai importante sunt

urmatoarele:

- La varsarea in mare a bratului Sulina, gura canalului Sulina.

Adancimile de navigatie maritima prin aceasta gura, s-au mentinut natural la inceput,

intre anii 1861-1892. Intre anii 1893-1923 adancimile de navigatie de pana la 24 picioare, s-au

intretinut cu ajutorul lucrarilor de dragaje. Incepand din anul 1924 pentru intretinerea

adancimilor de navigatie maritima la gura Sulina, pe langa dragaje s-au adaugat lucrari de

prelungirea digurilor in mare, indepartand gura de port cu circa 7,8 km pana in anul 1981, cand

au fost sistate prelungirile de diguri.

- La varsarea in mare a bratului Sf. Gheorghe, gura Sf. Gheorghe este in stare naturala,

adancimea pe bara este de circa 2,2 m.

Cordonul litoral. Frontiera naturala a Deltei Dunarii la Marea Neagra o formeaza tarmul

marii, constituit din sedimente grosiere (nisipuri) impinse si depuse la mal de valuri. Latimea si

inaltimea tarmului marii, este variabila in lungul litoralului Deltei Dunarii.

De regula creasta plajei nu depaseste inaltimea de 2,5 m deaspra nivelului mediu al

marii, iar latimea tarmului ajunge pana la 400 m.

De-a lungul tarmului Deltei Dunarii, intre gurile principalelor brate, la apele mari ale

Dunarii, se formeaza o serie de garle, prin care surplusul de apa din Delta se varsa direct in

mare.

Tinand seama de caracteristicile morfohidrologice ale coastei, se pot delimita cateva

sectoare de tarm in lungul litoralului Deltei Dunarii:

Page 61: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

61 BIOSYS GROUP CONSTANTA

- Sectorul Jibrieni-gura canalului Sulina, cu o lungime de circa 84 km, prezinta o linie

curbata, si constituie frontiera de la mare a deltei secundare Chilia, fiind un tarm instabil, foarte

jos si in retragere datorita eroziunilor. Intre gura bratului Stambulul Vechi si gura canalului

Sulina s-a creat un cordon nisipos care tinde sa inchida in urmatorii ani golful Musura la Marea

Neagra.

- Sectorul Sulina-Sf. Gheorghe cu o lungime de circa 36 km, prezinta o slaba curbura spre

interiorul Deltei, tarmul fiind ingust si supus eroziunilor.

- Sectorul Sf. Gheorghe-Portita, lung de circa 60 km, puternic curbat spre vest cu portiuni de

eroziune si depuneri.Acopera frontiera de la mare a depresiunii hidrografice Dranov si a

lagunelor Razelm si Golovita.

La sud de gura bratului Sfantu Gheorghe s-a format in timp cordonul nisipos Sacalin

care tinde sa inchida la Marea Neagra laguna Ciotic.

- Sectorul Portita-Chituc, lung de circa 41 km, este supus eroziunii. Acopera frontiera de la

mare a lagunei Sinoe.

Fundul submers. Fundul Marii Negre in fata litoralului Deltei Dunarii, este constituit cu

precadere din sedimente nisipoase langa coasta si maluri in larg, imprastiate sub actiunea

directa a valurilor si curentilor Marii Negre. Relieful fundului este relativ uniform, cu pante dirijate

spre largul marii. In apropierea tarmului marii, intre mal si adancimea de scormonire a

sedimentelor de catre valuri, pe fundul marii alterneaza o serie de bancuri si talveguri paralele

cu linia malului.

Categorii de ape de suprafaţă. Corpurile de apă de suprafaţă prezente în R.B.D.D.

includ şi Ape stagnante (Gâştescu et al 1999), dupa cum urmeaza:

- Apele marine costiere- exceptând Golful Musura şi Meleaua Sfântul Gheorghe, apele marine

costiere corespund platformei continentale marine, în cazul Rezervaţiei Biosferei Delta

Dunării, până la izobata de 20m (Gâştescu et al., 1996).

- Lagunele conectate la mare - în acest ecosistem sunt incluse două lacuri – Sinoe şi Zătonul

Mare (Gâştescu et al., 1996).

- Melea (golfuri parţial închise) - în această categorie intră meleaua Sfântul Gheorghe şi

golful Musura (Gâştescu et al., 1996).

Solurile. Solurile din regiunea litorală prezintă o mare diversitate morfologică şi aparţin categoriei solurilor intrazonale. Solurile sunt reprezentate de nisipuri marine şi psamoregosoluri (nisipuri solificate), care intră în componenţa plajelor şi a cordoanelor litorale dar şi de soluri halomorfe (solonceacuri, soloneţuri) şi aluvionare (de mlaştină şi semimlaştină), care ocupă suprafeţele depresionare, cu acumulări locale de săruri solubile. Nisipurile marine şi psamoregosolurile sunt relativ larg răspândite pe grindurile maritime din delta fluvio-maritimă şi complexul lagunar Razelm-Sinoe, dar şi pe litoralul Mării Negre.

Page 62: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

62 BIOSYS GROUP CONSTANTA

În zona nordică a litoralului maritim, nisipurile sunt în cea mai mare parte de origine minerală, cuarţoase-micaceae, cu un conţinut de carbonat de calciu redus (Florea et al., 1968).

Psamosolurile sunt legate de prezenţa grindurilor marine din sectorul estic al deltei. Cele

din zonele vestice şi centrale ale grindurilor Letea şi Caraorman au o alcătuire granulometrică în

care predomină nisipul mediu cu un conţinut ridicat (10-35%) de calcar organogen (măciniş de

cochilii). În sectoarele estice ale celor două grinduri menţionate, pe cordoanele litorale de la sud

de braţul Sfântu Gheorghe (zona Dranov), ca şi pe Grindul Sărăturile alcătuirea granulometrică

a acestor soluri este dominată de fracţiunea nisip fin, cu conţinut redus (5-10%) de calcar

organogen, dar cu o participare evidentă a micei albe. În cadrul acestor soluri apare o mare

varietate de subtipuri tipice, molice, sărăturate, gleizate, mlăştinoase, turboase şi submerse. În

zonele înalte ale grindurilor Letea, Caraorman şi Sărăturile cu deflaţie acidă, ca şi pe cordonul

litoral actual psamosolurile sunt frecvent asociate cu nisipuri mobile.

Limnisolurile reprezintă solurile (sedimentele) de pe fundul lacurilor din deltă, din laguna

Sacalin şi golful Musura. Sunt constituite, de regulă, din sedimente total nematurate fizic

(nămoluri) cu textură de regulă lutoasă. Prezintă o diversitate mare de subtipuri: tipice,

marnoase, sapropelice, organice (turbe sedimentare), salinizate-marine ş.a.

Clima. Specificul climatic al Dobrogei maritime, conferit de prezenţa mării şi a lacurilor paramarine, constă în lipsa extremelor termice de-a lungul anului, o umiditate mult mai mare a aerului în intervalul cald, comparative cu zonele continentale şi existenţa unor mişcări locale ale maselor de aer, de tip brize. Din cauza circulaţiei predominant vestice a aerului, influenţa moderatoare a Mării Negre se resimte numai pe o fâşie lată de 20-25 de kilometri de-a lungul ţărmului.

Datorită valorilor ridicate ale radiaţiei solare şi a modului de deplasare a maselor de aer de origine continentală şi maritimă, climatul litoral este mai călduros dar şi mai secetos.

În zona costieră, valorile radiaţiei solare globale sunt cele mai ridicate din ţară, de peste

125 kcal/cm2

/an (Mâciu et al., 1982). Din punct de vedere termic, temperaturile medii anuale din zona costieră românească

oscilează între 11,20

(în nordul Dobrogei) şi 11,50

C spre sud, conform datelor din Registrul meteorologic al staţiilor Sulina şi Mangalia. Datorită influenţei apelor marine, în evoluţia anuală a temperaturii aerului din zona costieră se produce o întârziere a fazelor de încălzire şi răcire a aerului. Toamna este mai cald iar primăvara mai rece decât în Dobrogea centrală, media

temperaturii fiind în octombrie cu 3-4,5 0

C mai mare decât în aprilie. Verile sunt foarte călduroase iar iernile sunt moderate termic (Iancu, 1966).

Media anuală a precipitaţiilor din zona costieră variază între 350-400 mm/an dar sunt şi ani în care aceste valori cresc destul de mult, fără a depăşi însă valoarea de 700 mm, nici măcar în anii cei mai ploioşi. În anii secetoşi, precipitaţiile pot scădea şi sub valoarea de 250 mm/an.

Precipitaţiile sunt mai abundente în zona costieră sudică comparativ cu cea nordică, aspect determinat de existenţa la nord de Capul Midia a unor mari suprafeţe acoperite cu ape, care contribuie la descendenţa aerului în lunile de vară şi la reducerea procesului de formare a norilor cumuliformi, din care eventual ar putea să cadă precipitaţii.

Cele mai mari cantităţi de ploaie cad în lunile aprilie şi mai, iar toamna în septembrie şi noiembrie. Un nivel scăzut al precipitaţiilor atmosferice se înregistrează în lunile iulie şi august,

Page 63: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

63 BIOSYS GROUP CONSTANTA

luni cu un mare număr de zile senine (29-31), dar cu o probabilitate ridicată de apariţie a ploilor torenţiale.

În timpul iernii, stratul de zapadă se menţine foarte puţin; pe litoral se înregistrează cel

mai mic număr de zile cu strat de zapadă (24). Numărul mediu anual de zile cu ninsoare (13).

Fondul forestier. Pădurile din delta fluvio- marină sunt deosebite faţă de cele din luncă şi

din delta fluviatilă. Aici se găsesc arborete naturale, pe grindurile Letea, Caraorman şi în luncile

braţelor Chilia şi Sfântu Gheorghe, precum şi plantaţiile (plantaţii cu plo inegru hibrid şi sălcie),

dar şi unele plantaţii realizate pe nisipurile fluvio- marine de pe grindurile Sărăturile în suprafaţă

de 1280 ha.

Resursele subsolului. Dacă ne referim numai la teritoriul deltei propriu-zise, acestea

sunt, până în prezent, limitate la nisipurile din grindurile fluvio-marine şi la cele din cordoanele

litorale.

Nisipurile din cordoanele litorale. Cercetările geologice au evidenţiat prezenţa, în

procente modeste, a mineralelor grele în cordonul Cardon – Sfiştofca şi, cu deosebire, în grindul

Chituc unde s-a şi construit o instalaţie de selectare (lângă localitatea Vadu), care a fost şi

aceasta abandonată după 1989.

Prospecţiunile de mare adâncime (cca 3 000 m) în câteva puncte din deltă (cel mai

relevant la est de lacul Roşuleţ unde s-a săpat şi Canalul Sandei între Marea Neagră şi gârla

Roşuleţ pentru transportul utilajului greu, în prezent blocat de digul litoral Sulina – Sfântu

Gheorghe) probabil că au identificat unele resurse minerale dar care nu sunt valorificate.

Biodiversitatea. Delta Dunării inregistreaza o biodiversitate ridicată, cu un număr sporit

de specii, dintr-o mare diversitate de unităţi sistematice, începând de la plantele inferioare

(unicelulare) şi până la cele superioare (cormofite), de la animalele unicelulare (protozoare) şi

până la vertebratele cele mai evoluate (mamifere).

Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768 specii de animale, dintre

care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de peşti, 16 specii de reptile, 8

specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere. Amintim dintre plante –

endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchis elegans, Platantera

bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca), volbura de nisip

(Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides metelkana,

Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul (Oryctes

nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni, brotăcelul

(Hyla arborea) este deosebit de numeros aici. Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate

(pelican comun şi pelican creţ, lebăda cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben,

stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele).

Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă.

Indiferent de valoarea economică sau cea estetică, fiecare specie deţine un rol ecologic

bine determinat în ecosistemele deltaice, prin poziţia ce o deţine în cadrul lanţurilor trofice.

Page 64: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

64 BIOSYS GROUP CONSTANTA

În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi macrofitică ce constituie

producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare, asigură continuitatea consumatorilor

animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanţului trofic: viermi rotiferi, unele

specii de moluşte, entomostracei planctonici, hidracarieni, insecte şi peşti algo- şi fitofagi,

amfibieni în stadiile larvare (mormoloci), păsări ierbivore (lebede, unele specii de raţe, lişiţă,

gâşte etc.).

În nivelul doi al consumatorilor intră unele specii de entomostracei carnivori (copepode),

insecte acvatice carnivore (larvele şi adulţii unor coleoptere ditiscide, larvele libelulelor,

ploşniţele de apă), peştii zoofagi, toţi amfibienii, două specii de şerpi, păsările acvatice zoofage,

mamiferele acvatice carnivore, şi lanţul trofic acvatic poate continua până pe la treapta a cincea.

De menţionat este şi nivelul consumatorilor detritivori printre care amintim viermii

nematozi şi oligocheţi, moluşte mai ales bivalve, unele insecte în stadiul larvar (chironomidele)

şi chiar unii peşti (carasul argintiu).

Datorită creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, în

special, aportul crescut de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul

cianoficeelor (albastre), care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din întreg

teritoriul Deltei Dunarii, imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume,

diminuarea până la dispariţie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate

de către consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

În consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea

acestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de

adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă

(babuşcă, biban, caras, obleţ), iar ceilalţi cu un grad mai mult sau mai puţin pronunţat de

stenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap etc.), unele specii

fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a Deltei Dunarii (caracuda, linul, văduviţa).

În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât în

trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice.

Nivelul consumatorilor cuprinde numeroase specii detritofage din grupul viermilor edafici

nematozi şi oligocheţi, acarieni, insecte colembole etc., ce repun în circuit, alături de bacterii,

numeroase substanţe minerale necesare dezvoltării vegetaţiei. În etajul superior găsim speciile

fitofage, printre care cele mai numeroase sunt insectele ca: ortoptere (cosaşi şi lăcuste), stadiile

larvare (omizi) ale tuturor lepidopterelor (fluturi). Dintre coleoptere mai numeroase sunt

curculionidele (gărgăriţele), apoi croitorii (cerambicide), homoptere (cicade) etc.

De asemenea, unele specii de păsări ierbivore şi granivore se hrănesc în aceste zone

(gâşte, fazan, mai multe specii de păsări cântătoare), iar dintre mamifere toate speciile de

rozătoare (şoareci şi şobolani, iepuri), precum şi căpriorul şi mistreţul.

Page 65: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

65 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Foarte numeroasă este şi categoria zoofagilor, atât ca număr de specii, cât şi ca

abundenţă. Numeroase insecte consumă nevertebrate fitofage sau detritofage (carabi,

buburuze, libelule, viespi). Toate speciile de broaşte şi şopârle se hrănesc cu viermi şi insecte,

iar dintre şerpi, vipera de stepă consumă un procent ridicat de ortoptere.

Majoritatea păsărilor cântătoare sunt consumatoare de insecte, iar dintre mamifere

menţionăm pe cele de talie mică din ordinul insectivorelor (chiţcani, arici, cârtiţă) şi al

chiropterelor (lilieci).

Pe treapta superioară sunt carnivorele (consumatoare de vertebrate şi uneori

nevertebrate): mamiferele carnivore (vulpe, enot, şacal auriu, dihor, hermelină, nevăstuică),

şerpii (şarpele de casă, şarpele rău, vipera de stepă), păsările de pradă de noapte (cucuveaua,

ciuful, striga, huhurezul) şi cele de zi (şoimuleţul de seară, şoimul rândunelelor, vânturelul), fiind

specii frecvent întâlnite în teritoriul Deltei Dunarii.

Flora. Flora Deltei Dunării şi a Complexului lagunar Razim – Sinoie include 779 specii,

in majoritate taxoni cu areal larg: elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca

15 %; cosmopolite – cca 10 %).

Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la

zone nisipoase) şi halofile (de sărătură).

Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta

Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995

specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii).

Plante superioare acvatice şi palustre

În fitocenozele (comunităţi de plante) acvatice şi palustre predomină elementele floristice

eurasiatice şi circumpolare. În compoziţia asociaţiilor acvatice şi hidrofile intră aproximativ 120

specii de plante.

În cazul lacurilor suficient de adânci se găsesc mai multe tipuri de comunităţi vegetale,

grupări naturale ce au forma unor fâşii paralele cu linia ţărmului. Aceste asociaţii sunt alcătuite

din specii ce au cerinţe bine determinate faţă de habitat (tipul solului, grosimea şi consistenţa

mâlului, adâncimea apei etc.).

Dintre plantele acvatice fac parte speciile submerse (cu rădăcinile fixate în substrat,

tulpina şi frunzele subacvatice, numai floarea se ridică deasupra apei pentru polenizare): peniţa

apei (Myriophyllum spicatum), brădişul (Myriophyllum verticillatum), cosorul (Ceratophyllum

demersum), sârmuliţa (Vallisneria spiralis), paşa (Potamogeton crispus), broscariţa

(Potamogeton natans), moţul (Potamogeton perfoliatus). Unele plante plutesc în masa apei,

neavând contact cu substratul, floarea fiind singurul organ ce se ridică deasupra apei (în timpul

fecundaţiei): otrăţelul de baltă (Utricularia vulgaris), aldrovanda (Aldrovanda vesiculosa).

Page 66: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

66 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Mai aproape de ţărm trăiesc speciile cu frunzele natante. Unele au rădăcinile fixate în

mâlul de pe fundul cuvetei lacustre (nufărul alb – Nymphaea alba; nufărul galben – Nuphar

lutea; plutniţa – Nymphoides peltata; iarba broaştelor – Hydrocharis morsus-ranae; troscotul de

baltă – Polygonum amphibium; cornacii – Trapa natans), altele plutesc liber la suprafaţa apei

(diferite specii de lintiţă –Lemna minor, L. gibba, L. trisulca, Spirodella polyrhiza).

Rizacul (Stratiotes aloides) face parte din speciile cu frunzele emerse, vârful frunzelor fiind

deasupra nivelului apei, baza acestora şi tulpina fiind scufundată şi plutind în apă. Limbariţa

(Alisma plantago aquatica), săgeata apei (Sagittaria sagittifolia), crinul de baltă (Butomus

umbellatus) sunt, de asemenea, plante emerse ce au rădăcinile fixate în mâlul de pe fundul

apelor puţin adânci.

Următoarea centură de plante, care face legătura dintre ape şi uscat, o formează

stufărişul, asociaţie vegetală caracteristică mlaştinilor cu exces permanent de apă. Stufărişul, ce

ocupă suprafeţe întinse în Delta Dunării şi Complexul lagunar Razim – Sinoie, având în cadrul

mediului un rol important, reprezintă un filtru biologic eficient pentru ape şi un element de

protecţie a malurilor împotriva bătăii valurilor. Stufărişul apare în habitate cu ape puţin adânci

(până la 1 m), cu aluviuni fine pe fund, în care sunt fixaţi rizomii şi rădăcinile speciei dominante,

stuful (Phragmites australis), cu care se asociază diferite specii hidrofile ca: papura (Typha

latifolia), feriga de baltă (Thelypteris palustris), pipirigul (Scirpus lacustris), gălbinele

(Lysimachia vulgaris), răchitan (Lythrum salicaria), măcriş de baltă (Rumex hydrolapathum),

tătăneasa (Symphytum officinale) etc.

Pe suprafeţe mai reduse sunt instalate şi comunităţi formate, în special, din papură cu

frunza îngustă (de ex. Typha angustifolia), pipirig (de ex. Schoenoplectus lacustris) sau

buzdugan (de ex. Sparganium ramosi).

Plante superioare terestre

Pe grindurile din Delta Dunării şi Complexul lagunar Razim – Sinoie, în depresiunile cu

sol salinizat se întâlnesc specii halofile, adaptate să reziste la conţinutul ridicat în săruri ale

substratului: brânca (Salicornia europaea), pătlagina (Plantago maritima), albăstrica (Aster

tripolium), Bassia sedoides. Pe malurile mai uscate ale depresiunilor cu sol sărăturat trăiesc

elementele mezo-higrohalofile: ghirinul (Suaeda maritima), săricica (Salsola soda), Aeluropus

littoralis etc.

Nisipurile grindurilor fluvio-maritime sunt populate (în funcţie de umiditatea,

troficitatea şi salinitatea solului) de specii psamofile, specii adaptate la viaţa pe nisip.

Pe cordoanele nisipoase litorale se poate observa o evidentă zonare a vegetaţiei.

Plaja ce se află în afara bătăii valurilor (şi care are o lăţime de circa 5 – 20 m) este populată de

exemplare răzleţe de varză de mare (Crambe maritima), ridichioară de nisip (Cakile maritima),

vitrigon (Eryngium maritimum), morcovul sălbatic (Daucus guttatus) etc. Urmează un şir de

dune (ce ocupă o porţiune lată de 10 – 50 m) paralele cu ţărmul mării.

Page 67: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

67 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Dintre plantele caracteristice acestor dune, principalul rol de fixator al nisipului îl joacă

perişorul (Elymus sabulosus), iar pe solurile mai bogate în humus trăieşte cârcelul (Ephedra

distachya). Pe porţiuni cu umiditate mai redusă trăiesc volbura de nisip (Convolvulus persicus),

vineţelele de nisip (Centaurea arenaria), siminocul (Helichrysum arenarium), Gypsophyla

perfoliata, Stachys maritima, Plantago coronopus. Pe nisipurile cordoanelor litorale se întâlnesc

şi tufărişuri de cătină albă (Hippophae rhamnoides), salcie târâtoare (Salix rosmarinifolia),

sălcioară (Eleagnus angustifolia), specie introdusă la început prin plantare.

Grindurile Letea şi Caraoman oferă condiţii pedo–climatice (troficitate redusă a solului,

deficit de apă etc.) ce au favorizat apariţia stepelor danubian-deltaice (tipice pentru Delta

Dunarii), caracterizate prin prezenţa unor elemente submediteraneene (specii de colilie – Stipa

lessingiana, Stipa ucrainica; sadină – Chrysopogon gryllus).

Pe dunele înalte, cu nisip nefixat şi nesolificat, trăiesc perişorul (Elymus sabulosus),

vineţele de nisip (Centaurea arenaria), troscot de nisip (Polygonum arenarium), pelinul de nisip

(Artemisia arenaria) şi, pe alocuri, cârcelul (Ephedra distachya). Pe dunele mijlocii coabitează

otrăţelul (Onosma arenarium), siminocul (Helichrysum arenarium), secara sălbatică (Secale

sylvestre), Scabiosa ucrainica.

Condiţiile de viaţă de pe dunele joase avantajează specii stepice tipice: iarba câinelui (Cynodon

dactylon), părăsita găinilor (Taraxacum serotinum), trifoiul mărunt (Medicago lupulina),

Convolvulus lineatus etc.

În perimetrul complexului lagunar Razim – Sinoie, pe martorii de eroziune (sol stâncos)

s-a instalat un tip special de asociaţie stepicolă petrofilă, rolul principal avându-l speciile tauro-

caucaziene şi mediteraneano-balcanice: cimbrişorul dobrogean (Thymus zygoides), pir crestat

(Agropyron brandzae), păiuş dobrogean (Festuca callieri), petrinjei dobrogeni (Pimpinella

lithophila), ceapa ciorii dobrogeană (Gagea callieri).

Plante endemice. Flora din Delta Dunarii cuprinde patru specii endemice şi o subspecie

endemică (Elymus pycnanthus deltaicus). Numărul mic de endemisme se explică prin mai multe

condiţii obiective, principalul fiind vârsta relative redusă (max. 5 000 ani) a ecosistemelor

deltaice.

Plante periclitate. Dintre speciile vegetale identificate un număr de 95 de taxoni sunt

consideraţi specii periclitate, din care fac parte atât plantele acvatice (otrăţel de baltă –

Utricularia vulgaris, aldrovanda – Aldrovanda vesiculosa), plante palustre (săgeata apei –

Sagittaria trifolia; Trachomitum venetum, stânjeneii de baltă – Iris variegata), orhideele de pe

grindul Letea (Anacamptis pyramidalis, Epipactis atrorubens, Neottia nidus-avis, Platanthera

bifolia etc.), de pe grindul Caraorman (Cephalantera longifolia, Dactylorhiza incarnata) sau de

pe grindurile din zona Complexului lagunar Razim – Sinoie (Orchis coriophora), graminee

(Aegilops cylindrica de pe dunele din Letea, Hordeum amritimum de pe grindul Caraorman,

Saccharum strictum de pe grindul Palade etc.), arbuşti (păliurul – Paliurus spina-christi), specii

psamofile de pe grindurile fluvio-maritime (ridichioara de nisip – Cakile maritima, varza de mare

Page 68: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

68 BIOSYS GROUP CONSTANTA

– Crambe maritima, volbura de nisip – Convolvulus persicus, plesnitoare – Ecballium elaterium)

etc.

Factorii care limitează dezvoltarea acestor specii sunt variaţi. În cazul plantelor acvatice

eutrofizarea accentuată este cauza principală: cantitatea mare de nutrienţi transportaţi de

Dunăre nu poate fi preluată în totalitate de plantele acvatice, astfel că ele devin accesibile

algelor.

Succesiunile de creşteri explozive şi descreşteri bruşte ale numărului de alge provoacă

oscilaţii cu amplitudine mare în conţinutul de oxigen al apei, în cursul nopţilor de vară şi toamnă

timpurie concentraţia în oxigen atingând valori minime.

Paralel cu aceste dezechilibrări ale conţinutului de gaze solvite în apă, numărul mare de

alge funcţionează ca un ecran, împiedicând pătrunderea razelor solare până la plantele

superioare submerse, efectul fiind dispariţia acestora din habitatele afectate de „înfloririle‖

algale.

La plantele terestre, factorul limitativ este apa: scăderea nivelului apelor freatice a

afectat pădurile de pe grindurile fluvio-maritime (în special pădurea Caraorman).

Dintre speciile periclitate fac parte şi plantele ce au populaţii reduse pe plan european sau

mondial. Unii dintre aceşti taxoni sunt sporadici în deltă (trifoiul cu patru foi – Marsilea

quadrifolia) sau pot fi specii ce sunt frecvent întâlnite în habitatele naturale deltaice (cârcelul –

Ephedra dystachia, de pe dunele nisipoase).

Plante invasive. O parte din speciile existente în prezent pe teritoriul Deltei Dunarii a fost

introdusă de om. În majoritatea cazurilor este vorba de plante ierboase ajunse în aceste zone

involuntar. Printre speciile adventive se găsesc plante acvatice natante (Azolla caroliniana),

submerse (Elodea nutalli, Vallisneria spiralis), specii palustre (Acorus calamus) şi plante

terestre, ruderale (Datura stramonium, Bidens frondosa).

Dintre speciile adventive cu tulpina lemnoasă fac parte arbustul Amorpha fruticosa,

Eleagnus angustifolia, iar cele cu tulpină volubilă sunt reprezentate de cuscută (Cuscuta

campestris).

Unele specii au fost introduse din motive economice (pentru exploatarea masei

lemnoase) diferitele varietăţi şi hibrizi de plop; în scop medicinal (Datura stramonium, Acorus

calamus); estetic (Petunia parviflora) sau accidental (Xanthium italicum), ele devenind

subspontane.

Lista floristică a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (RBDD), bazată pe inventarele

metodice din perioada 1991 – 1996, cuprinde 33 de specii ce provin de pe alte continente.

Majoritatea acestor specii adventive sunt de origine americană (25), în special nord-americană

(17), restul speciilor provenind din Australia (Chenopodium pumilio), Asia de Sud-Vest

(Veronica persica), Africa de Sud (Solanum retroflexum) etc.

Page 69: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

69 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Vegetaţia. In Delta Dunarii se găsesc suprafete intinse cu stufărişuri, lacuri cu vegetaţie

acvatică, pajişti de luncă, păduri de luncă, plantaţii de plop şi salcie, păduri de tip continental pe

nisipuri, pajişti xerofile pe nisipuri si pajişti salinizate pe nisipuri şi aluviuni.

Prin îndiguirea multor suprafeţe (cca 100 000 ha), s-au produs schimbări esenţiale în

funcţia ecosistemelor din Delta Dunării, cum ar fi intensificarea proceselor de salinizare sau

colmatare cu aluviuni sub influenţa modificărilor în regimul hidrologic.

Pajiştile de luncă. Pajiştile mezofile de luncă se întâlnesc în lungul reţelei hidrografice în

zonele inundate temporar pe soluri aluviale gleizate şi soluri gleice. Asociaţiile de Agrostis

stolonifera, Agropyron repens + Rorippa austriaca se întâlnesc pe malurile relativ înalte, în timp

ce asociaţiile cu Typhoides arundinacea, Glyceria maxima + Carex sp. si Galega officinalis

acoperă zonele mai joase.

În delta fluvială pajiştile de luncă mărginesc sau se întrepătrund cu pădurile de luncă cu

păduri sud-europene de salcie, plop alb şi negru. Pe braţul Sfântu Gheorghe în aval, pajiştile

mezofile însoţesc şi pădurile cu Fraxinus angustifolia + F.pallisae şi Alnus glutinosa + Periploca

graeca.

Pajiştile mezoxerofile cu Cynodon dactylon si Chrysopogon gryllus se întâlnesc în partea

de aval a deltei, unde efectul inundaţiilor este mai redus şi climatul relativ mai secetos (350

mm/an precipitaţii faţă de cca 400 – 450 mm în amonte).

Vegetaţia litorală şi halofilă. Vegetaţia litorală de nisipuri nefixate este reprezentată

îndeosebi de Petasites spurius + Eryngium maritimum, Elymus giganteus, Argusia sibirica,

Crambe maritima, Cakile euxinia. Această vegetaţie nord-pontică de nisipuri slab salinizate se

întâlneşte în lungul litoralului şi este însoţită de vegetaţie halofilă pontică pe psamosolurile

salinizate sau pe solonceacurile marine.

Vegetaţia halofilă acoperă suprafeţe importante pe grindurile Sărăturile, Caraorman şi

Letea.

Salicornia patula şi Suaeda prostrata se întâlnesc în zonele mai puternic salinizate, iar în

ordinea descreşterii salinizarii din depresiuni spre crestele dunelor, această vegetaţie este

urmată de Juncus litoralis, J.maritimus, Plantago crassifolia, Statice gmelini şi pajişti

semihalofile cu Puccinellia distans, P.convoluta, Apera maritima, Agrostis pontica.

În partea superioară a dunelor unde procesul de solificare este incipient, se dezvoltă

vegetaţia xerofilă cu Carex colchica, Ephedra distachya, Secale silvestre, Festuca beckeri,

Elymus giganteus adesea însoţită, pe grindurile Letea şi Caraorman, de pădurile pe nisipuri ce

se dezvoltă în zonele depresionare nesalinizate.

Vegetaţia acvatică

În mod frecvent lacurile sunt mărginite cu Typha angustifolia sau Typha angustifolia,

Schoenoplectus lacustris şi vegetaţie acvatică de Trapa natans şi Nymphoides peltata în

Page 70: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

70 BIOSYS GROUP CONSTANTA

lacurile cu sedimentare minerală, şi Nymphaea alba în lacurile cu turbă sedimentară.

Principalele asociaţii de macrofite acvatice (M. Godeanu, 1974, A. Popescu, V. Sanda, 1976)

sunt reprezentate de Charion fragilis, Potamogetion, Nymphaeion, Ceratophylletum demersi,

frecvent întâlnite în lacurile mărginite cu Scirpo-Phragmitetum.

În lacurile mai puţin adânci şi ochiurile de apă din stufărişuri se întâlnesc asociaţiile

Hydrocharitetum morsus-ranae, Nymphoidetum peltatae, Stratiotetum aloides, Trapetum

natantis, Potametum natantis. În canale şi japse se întâlnesc asociaţiile Nymphoidetum

peltatae, Trapetum natantis, Stratiotetum aloides, Potametum natantis, Myriophyllo-Potametum.

La marginea canalelor şi gârlelor se dezvoltă asociaţiile Hydrocharitetum morsus-ranae,

Nymphoidetum peltatae, Stratiotetum aloides, Lemno-Salvinetum natantis, Myriophylletum

spicati, Lemno-Utricularietum.

Vegetaţia de mlaştină

Zonele de mlaştină acoperă 143 500 ha, cea mai comună unitate de peisaj fiind

reprezentată de suprafeţele stuficole reprezentate de asociaţia Scirpo-Phragmitetum.

Stufăriile au caracteristici distincte funcţie de cele ale habitatului, astfel, stuful

monodominant cu Phragmites australis var. gigantissima (4 – 5 m înalţime), creşte îndeosebi în

delta fluvială în lungul reţelei hidrografice pe soluri gleice sau gleice turboase inundate

temporar. Adesea în delta fluvială stuful este mărginit sau amestecat cu Typha angustifolia şi

Schoenoplectus lacustris în arealele cu sedimentare minerală activă.

În procesul de eutrofizare al deltei, mari suprafeţe cu lacuri deltaice sau lagunare au fost

acoperite cu un strat de turba de 1 – 3 m sau mai gros, pe care s-a constituit formaţiunea de

plaur.

Aceasta constă dintr-o reţea de rizomi de stuf viabili (turbă fibrică) cu o grosime de 0,8 –

1,5 m, situată pe un substrat organic vechi mai intens mineralizat (turbă hemica sau saprică)

sau direct pe substratul mineral.

Plaurul poate fi fixat de substrat, flotant sau poate deveni plutitor la nivele ridicate ale

apelor de inundaţie. Vegetaţia acoperitoare sub care s-au dezvoltat, în principal, depozitele de

turbă este reprezentată de asociaţia Scirpo-Phragmitetum cu Phragmites australis gigantissima

în arealele cu circulaţie activă a apei proaspete prin sau sub plaur şi Phragmites australis var.

flavescens în zona maritimă unde influenţa apelor marine a fost mai puternică îndeosebi

înainte de închiderea Complexului lagunar Razim – Sinoie.

Tot în delta marină stuful formează asociaţii cu Carex acutiformis, C. riparia şi Typha

angustifolia, fiecare din aceste specii putând fi dominantă în funcţie de caracteristicile solului.

Salix cinerea (zălogul) însoţeşte adesea stuful pe formaţiunile de plaur, în prezent fiind în

extindere datorită reducerii activităţii de recoltare a stufului şi arderii stufăriilor, care aveau ca

efect distrugerea parţială a acesteia.

Page 71: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

71 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fauna. Nevertebratele

În bazinele acvatice dulci şi ariile umede ale acestui teritoriu s-au identificat până în

prezent 418 specii de viermi rotiferi, nematozi şi oligocheţi, 90 specii de moluşte,

lamelibranhiate (scoici) şi gasteropode (melci), pulmonate şi branhiate, peste 190 crustacee,

dominând copepodele şi cladocerele, şi de asemenea, numeroase specii de acarieni (căpuşe),

aranee (păianjeni), colembole (insecte inferioare). Cel mai numeros grup este cel al insectelor

pterigote (aripate), adaptate la o multitudine de tipuri de habitate.

Până în prezent au fost identificate circa 2 500 specii. Lista speciilor de insecte

endemice (total 27 taxoni) este dominată de himenoptere (25 specii), majoritatea fiind pe Letea

(15 specii).

Populaţiile a numeroase specii de nevertebrate au suferit un proces de regres

determinat de schimbările treptate ale mediului (colmatarea progresivă a lacurilor, încălzirea

gradată a climei, acumularea de nutrienţi care duc la eutrofizare s.a.).

Astfel, cel puţin 18 specii de moluşte se caracterizează prin diferite grade de periclitare,

adică au populaţiile din ce în ce mai reduse în comparaţie cu situaţia constatată în perioadele

anterioare înfiinţării RBDD. Cea mai afectată este chiar una dintre speciile endemice (Caecum

tenue), care a fost regăsită în ultimii ani doar în zona Periteaşca. Grav afectate sunt şi speciile

care, deşi au un areal mai întins pe continentul european, în deltă au fost găsite doar în câteva

puncte, dar şi acolo numai câteva exemplare, cum ar fi Venus gallina, Donax trunculus,

Monodacna colorata, Monodacna pontica, Tellina tenuis.

Prin cercetările întreprinse a reieşit că circa 196 specii de insecte sunt periclitate. S-a

constatat că 111 specii de himenoptere, 51 specii de fluturi şi 32 specii de coleoptere au

populaţii din ce în ce mai mici. De exemplu, efemeropterul Palingenis longicauda care n-a mai

fost observat în deltă, deşi anterior specia a fost extrem de abundentă pe tot şenalul Dunării.

Lăcusta endemică Isophya dobrogensis se află de asemenea într-o situaţie critică fiing

identificata doar în insula Popina.

Dintre speciile protejate prin Convenţia europeană asupra vieţii sălbatice (Convenţia de

la Berna) doar 5 specii de fluturi au fost identificate pe teritoriul RBDD: Saga pedo, Apatura,

Lycaena dispar, Parnassius mnemosyne şi Proserpinus proserpina.

Dintre protozoare – animale unicelulare menţionăm: flagelatele, sarcodinele şi

sporozoarele.

Flagelatele formează una din principalele componente ale planctonului. Speciile cele

mai commune în apele dulci sunt englenele (Englena glacilis). Prezenţa lui Budo putrinus în

apele dulci indică poluare cu substanţe organice. Noctiluca miliaris, o specie frecvent întâlnită în

Marea Neagră, este fosforescentă şi produce fenomenul denumit „lumânarea de mare".

Sarcodinele populează aproape toate mediile de viaţă: Amoeba proteus este o specie

comună în ape dulci bogate în vegetaţie, Pelomyxa palustris preferă apele murdare, iar

Page 72: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

72 BIOSYS GROUP CONSTANTA

foraminiferele sunt în majoritatea lor marine (cochiliile lor calcaroase se depun după moarte pe

fundul mării formând aşanumitele roci biogene).

Dintre Sporozoare amintim speciile genului Plasmodium: Plasmodium malariae. Dintre

nevertebratele pluricelulare menţionăm: spongierii, celenteratele, viermii, moluştele, racii şi

artropodele (păianjeni, miriapode, insecte).

Spongierii, organisme exclusiv acvatice, sunt frecvent întâlniţi în Delta Dunării. Cel mai

comun este buretele-de-apă-dulce (Spongilla lacustris), animal cu miros de formol, cu corpul

neted în apele curgătoare şi cu proeminenţe în cele stagnante.

Celenteratele sunt frecvent întâlnite sub forma „polipului" speciilor din genurile Hydra şi

Chlorohydra, care stau fixate pe diverse plante, rădăcini, ramuri scufundate în apă.

Caracteristice pentru pelagialul Mării Negre sunt meduzele de apă rece (Aurelia aurita),

observate mai ales iarna şi „inima mării" (Rhizostoma pulmo), specie comună în întregul bazin

mediteranean.

Moluştele. Melcii preferă, în general, apele stagnante, bogate în plante acvatice.

Majoritatea speciilor sunt erbivore, cum sunt Planorbarius corneus, Lymnaea stagnalis (cochilia

deseori acoperită de alge) etc., care pasc algele de pe frunzele plantelor acvatice sau se

hrănesc chiar cu părţile moi ale acestor plante.

Frecventă în Delta Dunării este Radix ovata, ce are de obicei cochilia acoperită cu un

strat gros de detritus. Scoicile sunt organisme exclusiv acvatice, tipic bentonice şi, fiind animale

deosebit de sensibile la calitatea apei (oxigenare, substanţe poluante dizolvate etc.), prezenţa

sau absenţa lor sunt buni indicatori ai stării sistemului studiat. În Delta Dunării sunt frecvent

întâlnite scoica de iaz (Anodonta cygnea) şi Dreissena polymorpha (specie care are originea în

Marea Sarmatică, o întindere imensă de ape puţin sărate, ce cuprindea zona de la Marea

Neagră de azi până la lacul Aral). Scoica de râu (Unio pictorum) este specie reofilă: trăieşte pe

fundul braţelor principale şi al canalelor mari, devenind din ce în ce mai sporadică pe măsură ce

ne îndepărtăm de apele curgătoare.

Crustaceele. Crustaceele inferioare. Cladocerele, ostracodele şi copepodele cuprind

specii acvatice care formează o bună parte a zooplanctonului dulcicol: unele specii filtrează apa

pentru a reţine diferite particule minuscule (bacterii, alge, protozoare), altele vânează activ

organisme acvatice. Dintre speciile filtratoare fac parte numeroase specii din grupul

cladocerelor (numiţi şi „purici de baltă") cum sunt Daphnia cucullata, Daphnia magna etc., sau

cele din grupul copepodelor (Diaptomus serbicus). Prădătorii sunt şi ei fie cladoceri (Leptodora

kindtii), fie copepozi (Cyclops furcifer, Cyclops insignis etc.).

Arahnidele. Printre păianjeni se găsesc specii de dimensiuni mari, cum ar fi Lycosa

singoriensis, care cu picioarele întinse poate avea 5 – 6 cm. Pe teritoriul rezervaţiei au fost

semnalate şi specii rare din familia păianjenilor cu cruce (de exemplu Argyope lobata, ce are

Page 73: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

73 BIOSYS GROUP CONSTANTA

mai multe excrescenţe laterale pe marginile abdomenului alb). Câteva exemplare de „văduva

neagră" (Latrodectus mactans tredecimguttatus), au fost capturate pe insula Popina şi în zona

Letea. Des întâlnit este păianjenul Argiope bruennichi (cu abdomenul colorat în galben, cu

dungi transversale negre şi albe) care îşi ţese o plasă mare pe plantele ierboase ce cresc pe

malurile canalelor, lacurilor. Păianjenul de apă (Argyroneta aquatica) îşi construieşte sub apă o

plasă sub formă de clopot, în care acumulează aer: el respiră acest aer în timp ce pândeşte

insectele ce înoată în desişul plantelor submerse. Acest păianjen construieşte separat pentru

juvenili un alt cuib subacvatic cu aer.

Insectele

Diplopodele, specii detritivore, sunt reprezentate mai ales prin Julus terrestris şi

Polydesmus complanatus, ambele specii comune în litiera pădurilor de pe grindurile din deltă.

Din grupul chilopodelor amintim Scolopendra cingulata, lungă pe până la 18 cm, frecventă în

zonele pietroase din sudul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (insulele Popina şi Bisericuţa,

Capul Doloşman, cetatea Histria). Specia Lithobius forficatus o întâlnim frecvent în frunzarul

pădurilor, atât în delta propriu-zisă, cât şi în zonele extradeltaice.

Efemeroptere au larvele adaptate la viaţa bentonică: ele se târăsc pe fundul mâlos sau

se agaţă de plantele submerse (de ex. larvele speciei Caenis lactea) sau înoată în apele

stătătoare (de ex. Cloeon dipterum).

Larvele trichopterelor trăiesc pe fundul apelor, unde construiesc plase pentru filtrarea

apei (Hydropsyche bulgaromanorum) sau îşi construiesc din fire de nisip sau resturi de plante

adăposturi turtite, mici (Orthotrichia costalis) sau lungi, conice, ascuţite (Mystacides longicornis)

ce le apără atacul prădătorilor.

Grindurile nisipoase din deltă şi complexul lagunar oferă condiţii ideale mai multor specii

de „leul furnicilor", cum sunt Myrmecaelurus trigrammus (frecvent pe grindurile Sărături,

Caraorman şi Saele) şi Myrmeleon inconspicuus (comun pe nisipurile de la Sfântu Gheorghe,

Caraorman şi Letea).

Libelulele. În faza larvară vânează fie pe suprafaţa mâlului (Anax parthenope,

Orthethrum albistylum), fie din desişul plantelor acvatice (Coenagrion pulchellum, Ischnura

elegans). Adulţii de libelule sunt, de asemenea, organisme răpitoare, vânând din zbor diferite

insecte.

Lăcustele. Una din cele mai mici ortoptere din ţară, numită Tetrix bolivari, comună în

toată delta este adaptată la viaţa în desişul vegetaţiei higrofile. La fel de frecventă este în RBDD

şi cea mai mare lăcustă din România, Acrida ungarica, ce populează în special zone mai aride.

Cel mai des întâlnim în toată rezervaţia specia Calliptamus barbarus şi doar la Caraorman s-au

găsit câteva exemplare ale lăcuste migratoare (Locusta migratoria). Dintre rarităţile faunei

române face parte lăcusta Saga pedo, specializată în prădarea altor lăcuste ce trăiesc pe

vegetaţia de pe locurile nisipoase însorite (Caraorman, Grindul Lupilor).

Page 74: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

74 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Aglomerările masive de urechelniţă dobrogeană (Labidura riparia), fenomen observat la

Sfântu Gheorghe, Saele, Grindul Lupilor etc., arată că pe teritoriul RBDD această specie este

mult mai frecventă decât Forficula auricularia, o urechelniţă comună în tot restul României.

În deltă şi în regiunile învecinate întâlnim toate cele trei specii de mantodee cunoscute

din România: călugăriţa (Mantis religiosa) este cea mai comună dintre ele, călugăriţa cu coif

(Empusa fasciata) a fost observată în special în zonele cu vegetaţie ierboasă de la malul mării

(Chituc, Sfântu Gheorghe) şi călugăriţa pitică (Ameles heldreichi) mai frecventă în zona

Complexului lagunar Razim- Sinoie.

Vertebrate. Peştii

Din cele 300 specii din Europa şi 185 specii din România, iar în apele RBDD s-au

înregistrat 133. Unele specii suportă praguri limitate de salinitate a apei (stenohaline), iar altele

suportă variaţii mai mari (eurihaline).

Astfel, în apele RBDD trăiesc 44 specii, exclusiv dulcicole: ştiucă (Esox lucius), lin-

(Tinca tinca), roşioară (Scardinius erythrophthalmus), văduviţă (Leuciscus idus), mreană

(Barbus barbus) etc., dar si 58 specii exclusiv marine: şprot (Spratus spratus phalericus),

hamsie (Engraulis encrasicholus ponticus), bacaliar (Merlangius merlangus euxinus), stavrid

(Trachurus ponticus), calcan (Psetta maxima maeotica), lufar (Pomatomus saltator), rândunică

de mare (Trigla lucerna) etc. şi 31 specii eurihaline, atât în ape dulci, cât şi salmastre sau chiar

în Marea Neagră, majoritatea speciilor de guvizi – genurile Knipowitschia, Gobius, Neogobius:

morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), scrumbie

de Dunăre (Alosa pontica), somon de Marea Neagră (Salmo trutta labrax), cambulă (Platichthys

flesus luscus) etc.

Sunt şi unele specii care trăiesc în mod obişnuit în apele dulci dar prezintă un uşor grad

de eurihalinie, putând fi întâlnite în număr redus şi în Marea Neagră, nu departe de gurile

Dunării cum sunt: crap (Cyprinus carpio), avat (Aspius aspius), biban (Perca fluviatilis), şalău

(Stizostedion lucioperca), somn (Silurus glanis) etc. Mai multe specii eurihaline care trăiesc şi

se reproduc în apele dulci sau salmastre (unele bălţi litorale şi melele), dar un număr de 8 specii

ce se hrănesc şi de obicei iernează în Marea Neagră, urcă pentru reproducere în Dunăre:

morun (Huso huso), nisetru (Acipenser guldenstaedti), păstrugă (Acipenser stellatus), scrumbie

de Dunăre (Alosa pontica), rizeafcă (Alosa caspia nordmanni), gingirică (Clupeonella

cultiventris), somon de Marea Neagră (Salmo trutta labrax), iar şipul (Acipenser sturio) nu s-a

mai regăsit, fiind deci specii marine migratoare din categoria celor anadrome.

Din cele 133 specii semnalate până în prezent, 6 sunt alohtone. Astfel, carasul argintiu

(Carassius auratus gibelio) a fost adus în Europa de către acvarişti pe la începutul secolului al

XVIII-lea din China, iar în ţara noastră se semnalează pentru prima dată prin 1920. În Delta

Dunării, această specie a apărut masiv după inundaţia din 1970, iar în prezent deţine locul întâi

în pescuitul industrial.

Page 75: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

75 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Prin spectrul trofic larg, peştii joacă un rol important în circuitul materiei în natură şi

menţinerea echilibrului ecologic în mediul acvatic. Întâlnim specii detritofage, algofage, fitofage,

zooplanctonofage, bentofage, ihtiofage, însă cele mai multe sunt eurifage (spectru variat).

Sturionii. Referitor la sturioni, Grigore Antipa scria la 1909 în lucrarea „Fauna Ichtiologică

a României‖: „Dintre toate speciile de peşti care trăiesc în apele Mării Negre şi ale afluenţilor ei,

desigur că cele care compun familia Sturionilor sunt cele mai interesante atât din punct de

vedere ştiinţific cât şi chiar din cel economic.‖

Deşi, au fost iniţial specii de apă dulce sau de estuar, multe din speciile de sturioni, în

căutarea unei hrane mai abundente, s-au adaptat la viaţa marină, unde îşi petrec cea mai mare

parte a ciclului

vieţii. Dovada că au fost specii de apă dulce o constituie faptul că toate speciile de sturioni se

reproduc în apele unor râuri sau fluvii în care primăvara devreme sau toamna migrează, uneori,

peste o mie de kilometri pentru a-şi depune icrele în locuri prielnice.

Pescuite deosebit de intens încă din secolul al XVIII-lea, atât pentru carnea lor gustoasă,

dar mai ales pentru icrele negre (Bacalbaşa-Dobrovici, 1994), toate speciile de sturioni dunăreni

sunt azi într-un accentuat declin numeric. Şipul şi viza nu mai prezintă importanţă economică

pentru România, fiind considerate, încă de la începutul anilor 1960, ca foarte rare sau chiar

dispărute.

Pe fundalul deteriorării condiţiilor de reproducere şi hrănire în mări şi oceane şi sub

impactul activităţii antropice, cantitatea de sturioni pescuită anual în lume a înregistrat o scădere

accentuată, în ultimul deceniu al secolului XX ea reducându-se cu 50 %, de la 28 587 t în 1981,

la 15 129 t în 1991.

Datorită impactului antropic, din totalul de 25 de specii de sturioni existente azi pe Terra,

16 specii sunt considerate ameninţate cu dispariţia (Birstein, 1995). Dintre acestea şipul, care

este o specie

periclitată în toate fluviile din Europa, este inclus chiar şi în Anexa a III-a a Convenţiei de la

Berna, ca specie protejată.

Scrumbia de Dunăre este o specie marină migratoare, care iernează în mare, dispersată

la adâncimi destul de apreciabile şi la distanţă mare de ţărm, în dreptul coastelor Ucrainei,

României şi Bulgariei (P.Bănărăscu, 1964) iar reproducerea are loc în apele costiere româneşti

şi bugăreşti pâna la gurile Dunării.

Adulţii se hrănesc cu peşti (70 – 75 % - Engraulis, Clupeonela, Spratus), crustacee

(Coregon, Upogenia, Idotheia), dar şi cu alte organisme în funcţie de abundenţa şi

accesibilitatea lor. Larvele se hrănesc cu rotiferi, miside, gamaride, ostracode, chironomide,

cladocere, copepode, crustacei, în funcţie de trecerea de la larvă la adult (I.G. Zaiţeva, 1953).

Larvele şi alevinii sunt purtaţi de curentul Dunării spre mare, braţul Tulcea preluând un număr

de circa 3 ori mai mare decât braţul Chilia din numărul total ce se scurg amonte de Ceatalul

Page 76: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

76 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Chiliei (I. Năvodaru, 2001). Puii staţionează şi se hrănesc în primul an de viaţă în spaţiul îndulcit

din faţa gurilor Dunării, după care se retrag în larg şi la adâncime (P. Bănărăscu,1964, F.S.

Zambriborşci şi colab., 1973).

Populaţia de scrumbie este controlată, în majoritate, de factorii independenţi de

densitate, în care regimul hidrologic şi temperatura au un rol determinant. Mărimea populaţiei se

aproximează în cicluri minime de 10 – 11 ani în cadrul unor cicluri mari de peste 30 de ani.

Resursele piscicole - pescuitul şi piscicultura. Resursele pescăreşti marine sunt în apele

litorale ale Mării Negre de cca 103.000 ha cuprinse în interiorul rezervaţiei, nivelul acestor

resurse depinzând de intensitatea migraţiilor spre ţărm a speciilor de interes pentru economie.

Resursa de peşti marini migratori este prezentă în interiorul rezervaţiei temporar şi

sezonier în apropierea gurilor Dunării şi pe braţele principale pe care se deplasează spre

sectoarele de reproducere aflate în amonte de deltă.

Pescăria peştilor marini. Se constată un declin al pescuitului activ în ultimii ani acesta

fiind în funcţie şi de distanţa zonelor de aglomerare a şprotului.

Pescăria peştilor migratori se bazează pe scrumbia de Dunăre şi pe trei specii de sturioni, care

migrează din Marea Neagră în Dunăre, spre zonele de reproducere.

Scrumbia se pescuieşte cu unelte de pescuit activ tip setcă în perioada migraţiei de

primăvară, în lunile aprilie-iunie, atât în faţa gurilor Dunării cât şi pe întregul traseu al migraţiei

până la Călăraşi. Sectorul de reproducere cel mai intens este între Călăraşi şi Olteniţa (Km 370

– 442). Scrumbia înregistrează o evoluţie ciclică a intensităţii migraţiei, ciclurile minimelor şi

maximelor având loc la 10 – 11 ani. În

perioada 1960 – 1994, cantităţile pescuite au evoluat între minima de 200 tone/an şi maxima de

2 400 tone/an.

Sturionii înregistrează un declin continuu în ultimii 30 de ani, cantităţile pescuite scăzând

de la cca 300 tone (1960) la cca 6 tone (1994), declinul fiind mai pronunţat la speciile de morun

şi nisetru, şi mai puţin la specia păstrugă. După anul 1994, cantitatea pescuită de sturioni a

început să crească treptat, ajungând ca în anul 2003 sa atingă 19 tone.

Calea de migraţie a sturionilor pe Dunare a fost întreruptă de construirea barajelor de la

Porţile de Fier (în anul 1970) şi Ostrovul Mare la Km 863,5 (în anul 1984). Cantităţile de puiet de

sturioni din toate cele trei specii care se deplasează spre mare, dovedesc că sturionii se

reproduc şi în aval de barajele construite.

Suprapescuitul sturionilor pare să fie un factor important care a determinat starea

actuală a populaţiilor acestor specii valoroase. Principalele areale de pescuit sturioni sunt la

sudul gurilor de vărsare Sulina şi Sfântu Gheorghe, şi pe Dunăre în toate cele 4 ţări riverane

(Km 95 – 162; Km 170 –252; Km 490; Km 740; Km 845 – 860).

Page 77: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

77 BIOSYS GROUP CONSTANTA

În anul 1997 a început un program de cercetare pentru fundamentarea strategiei de

conservare a speciilor de sturioni, la care participă specialişti din România, Bulgaria,Serbia şi

Ucraina, finalizat în 2000 cu Strategia de management a stocurilor de sturioni.

Amfibienii. Amfibienii sunt reprezentati printr-un număr redus de specii aparţinând la

două ordine şi anume, cel al caudatelor, cu 2 specii de tritoni şi al anurelor (broaştele propriu-

zise) cu 7 specii. Ca şi reptilele, amfibienii sunt iubitori de căldură (termofili) şi de aceea cele

mai multe specii trăiesc în zonele calde (cca 4 000 specii), pe când în Europa numai 45 specii,

iar în România 17 specii.

Datorită deteriorării habitatelor naturale în majoritatea zonelor europene, mai ales a

celor acvatice necesare reproducerii tuturor amfibienilor, aproape toate speciile şi-au diminuat

îngrijorător efectivele astfel încât, în prezent, sunt protejate (majoritatea strict protejate).

Deşi puţine ca număr de specii, pe teritoriul RBDD acest aspect este compensat prin

densitatea foarte mare a 3 specii acvatice, precum broasca de lac (Rana ridibunda), buhaiul de

baltă (Bombina bombina) şi brotăcelul (Hyla arborea). Mai sunt frecvente încă două broaşte

săpătoare: broasca de pământ brună (Pelobates fuscus) şi broasca de pământ siriacă

(Pelobates syriacus balcanicus), prima mai ales pe grindurile fluviale, iar a doua în zonele

nisipoase costiere. Broasca râioasă brună (Bufo bufo), frecventă în restul ţării, aici este mai

rară, fiind semnalată deocamdată numai între braţele Dunării. Broasca râioasă verde (Bufo

viridis) este frecventă în ecosistemele aşezărilor umane. Dintre cele 2 specii de tritoni existenţi,

Triturus dobrogicus şi T.vulgaris, prima este mai răspândită. Aceste specii sunt mai greu de

observat, întrucât primăvara în sezonul de reproducere au o viaţă acvatică, după care părăsesc

bălţile, ziua stând îngropaţi, ieşind pentru hrănire numai noaptea. Toţi amfibienii hibernează în

sezonul rece pe fundul apelor sau îngropaţi în pământ.

Reptilele. In Delta Dunarii, clasa reptilelor este reprezentată de broaşte ţestoase (Ord.

Testudines), şopârle (Ord. Sauria) şi şerpi (Ord. Serpentes). Dacă în zonele calde ale globului

există peste 6 mii specii, în Europa sunt cunoscute 83 specii, în România 23 specii, iar în deltă

11 specii. Ca şi amfibienii, datorită deteriorării drastice a habitatelor naturale la nivel european,

majoritatea speciilor de aici sunt protejate prin Convenţia de la Berna (9 specii strict protejate şi

2 protejate).

În deltă trăiesc două specii de broaşte ţestoase – broasca ţestoasă de apă (Emys

orbicularis), încă frecventă în toate zonele acvatice şi care se hrăneşte cu peşti şi nevertebrate

acvatice şi broasca ţestoasă de uscat (Testudo graeca ibera), foarte rară în unele zone stepice

(Iancina, Doloşman) şi încă destul de numeroasă în zona Istria.

Din cele 4 specii de şopârle existente aici, şopârla de câmp (Lacerta agilis) deţine în

zonele nisipoase, mai ales în zona pădurilor Letea şi Caraorman şi întreaga zonă costieră,

populaţii numeroase de Lacerta agilis euxinica. Tot în acest tip de habitat se întâlneşte şi

şopârla de nisip (Eremias arguta deserti), însă mult mai puţin numeroasă. Pe arealele

stâncoase şi pe dealurile cu ierburi mai înalte şi tufişuri din apropierea lacului Razim trăieşte

guşterul vărgat (Lacerta trilineata dobrogica) în populaţii relativ numeroase. Şopârla de iarbă

Page 78: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

78 BIOSYS GROUP CONSTANTA

(Podarcis taurica) este, de asemenea, numeroasă însă numai pe areale stepice deluroase.

Toate speciile de şopârle sunt insectivore. În ceea ce priveşte şerpii, pe teritoriul RBDD trăiesc

5 specii, dintre care două acvatice sunt mai numeroase: şarpele de casă (Natrix natrix) este o

specie comună în toate arealele acvatice, hrănindu-se cu amfibianul Rana ridibunda şi mai rar

cu peşti; şarpele de apă (Natrix tesselata) preferă malurile stâncoase, fiind foarte rar în interiorul

deltei şi extrem de numeros Complexul lagunar Razim – Sinoie (Iancina, Doloşman, insulele

Popina şi Bisericuţa etc.) şi se hrăneşte exclusiv cu peşti, mai ales guvizi; şarpele rău (Coluber

caspius), cel mai mare şarpe din Europa (poate depăşi 2 m lungime) şi, de asemenea, cel mai

agresiv, este încă relativ frecvent în multe areale stepice extradeltaice, dar dificil de observat,

preferă să stea în apropierea coloniilor de popândăi sau în cele bogate în şopârle (guşter

vărgat, şopârla de iarbă), cu care se hrăneşte; şarpele de alun (Coronella austriaca) este foarte

rar, găsindu-se în ultimul timp în exemplare izolate numai în pădurea Letea şi pe grindul Chituc.

Singurul şarpe veninos din teritoriul RBDD este vipera de stepă (Vipera ursinii), aproape pe cale

de extincţie în arealul său european. Aceasta se găseşte în populaţii numeroase în pădurea

plantată de lângă localitatea Sfântu Gheorghe şi pe grindul Perişor şi se hrăneşte cu insecte

ortoptere (cosaşi, lăcuste), şopârle şi micromamifere. Muşcătura sa este mai puţin veninoasă

decât a celorlalte specii de

vipere europene.

Toate speciile de reptile sunt protejate prin Convenţia de la Berna (Lista roşie, 2000).

Păsările. In Delta Dunării, spaţiile lagunare şi zonele costiere ale Mării Negre

avifauna inregistreaza o diversitate sporita de specii, in special acvatice. Din cele 375 specii

existente în România, 325 trăiesc pe teritoriul RBDD. Dintre acestea, 166 specii cuibăresc în

acest teritoriu, majoritatea fiind oaspeţi de vară, care toamna părăsesc rezervaţia, stabilindu-se

pentru hrănire în teritoriile sudice mai calde (mediteraneene şi africane), urmând să se

reîntoarcă în lunile martie şi aprilie, ex. pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus) şi cel creţ (P.

crispus), barza albă (Ciconia ciconia), rândunele (Hirundo rustica) şi lăstuni (Riparia riparia,

Delicon urbica, Apus apus), majoritatea stârcilor (fam. Ardeidae), dumbrăveanca (Coracias

garrulus), prigoria (Merops apiaster) etc.

Din rândul celor cuibăritoare fac parte şi speciile, aşa numite sedentare, care nu se

îndepărtează în nici un anotimp prea mult de locurile de cuibărit: ex. cioara grivă (Corvus

corone cornix) şi coţofana (Pica pica), raţa mare (Anas platyrhynchos), lebăda cucuiată (Cygnus

olor), gâsca de vară (Anser anser), pescăruşul râzător (Larus ridibundus) şi cel argintiu (L.

cachinnans) etc.

Speciile de pasari oaspeţi de toamnă, iarnă şi primăvară (159 specii), apar pe teritoriul

RBDD, ex: gârliţele (Anser albifrons), gâsca gât roşu (Branta ruficolis), lebăda cântătoare

(Cygnus cygnus), raţa suliţar (Anas acuta), raţa lingurar (Anas clypeata), ferestraşii (gen.

Mergus), eretele vânăt (Circus cyaneus) etc.

Page 79: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

79 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Pasarile au un rol ecologic important, ocupând variate nişe trofice. Multe specii acvatice

se hrănesc cu nevertebrate şi vertebrate (raţe, ţigănuşi, stârci, berze, fluierari, fugaci etc.), altele

doar cu peşti (pelicani, cormorani, corcodei), iar unele sunt ierbivore sau granivore: lişiţa (Fulica

atra), găinuşa de baltă (Gallinula chloropus), lebede, gâşte, unele raţe etc. Păsările răpitoare de

zi şi de noapte consumă alte păsări şi mici mamifere, uneori insecte. Majoritatea păsărilor

cântătoare sau din alte ordine sunt insectivore: cucul (Cuculus canorus), dumbrăveancă

(Coracia garrulus), prigorie (Merops apiaster), privighetoare (Luscinia luscinia), silvii (gen.

Sylvia), piţigoi (fam. Paridae), lăcari (gen. Acrocephalus) etc.

Aproape toate speciile înregistrate aici sunt protejate în Europa (Convenţia de la Berna)

şi anume un număr de 323 specii, din care 224 specii sunt strict protejate.

Dintre acestea menţionăm în mod deosebit populaţiile de cormoran mic (Phalacrocorax

pygmeus) şi pelican comun (Pelecanus onocrotalus) care cuibăresc în acest teritoriu (Lista

roşie, 2000).

Mamiferele. Mamiferele reprezinta 44 de specii, raportat la 190 de specii intalnite in

Europa, dintre acestea 101 populand teritoriul Romaniei. In ceea ce priveste speciile de

mamifere din Delta Dunarii, numărul acestora este mai mare întrucât grupul chiropterelor

(liliecii), cu specii destul de numeroase, nu s-a evaluat în suficientă măsură.

Cel mai numeros grup, atât ca număr de specii cât şi ca densitate a indivizilor unor

specii este cel al micromamiferelor (mamiferele de talie mică din ordinul rozătoarelor şi

insectivorelor).

Micromamiferele constituie hrana preferată a majorităţii păsărilor răpitoare de zi şi de

noapte şi, de asemenea, a mamiferelor carnivore, mai ales a celor din familia mustelidelor

(nevăstuică, hermelină, dihori).

Dintre rozătoare, cel mai adesea poate fi întâlnit bizamul (Ondatra zibethicus), specie

strâns legată de mediul acvatic, care îşi construieşte galerii în malul apelor când este vorba de

canale sau sub formă de muşuroaie pe lacuri şi japşe. Specia este originară din America de

Nord, fiind colonizată în Europa (Cehoslovacia) în anul 1905. În România, prima semnalare

datează din 1924, iar în Delta Dunării din 1954. Iepurele (Lepus capensis europaeus) este

destul de frecvent în pădurile Letea şi Caraorman şi de asemenea în incintele agricole

(Pardina).

Dintre mustelide, două specii sunt legate de apă, şi anume nurca (Mustela lutreola) şi

vidra (Lutra lutra). Ambele se hrănesc cu peşti şi alte specii de animale acvatice. Datorită blănii

lor deosebit de valoroase şi căutate, vânătoarea abuzivă din ultimele decenii a dus la

diminuarea drastică a efectivelor, motiv pentru care în prezent aceste două specii sunt protejate

pe teritoriul RBDD. Tot dintre mustelide mai face parte bursucul (Meles meles), foarte rar pe

teritoriul RBDD.

Page 80: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

80 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Dintre carnivorele canide, câinele enot (Nyctereutes procynoides) este cel mai legat de

mediul acvatic, hrănindu-se cu o gamă largă de vertebrate şi nevertebrate acvatice. Câinele

enot este originar din estul Siberiei, fiind colonizat în estul Europei. În România a pătruns pe

cale naturală, semnalat pentru prima dată în anul 1951, iar în Delta Dunării în anul 1953. Tot

dintre canide amintim vulpea (Vulpes vulpes), al cărui efectiv se menţine relativ stabil. Până prin

anul 1950 în acest teritoriu era cunoscut şi lupul dar, în prezent, nu se mai regăseşte. În unele

zone mai izolate din teritoriul RBDD se întâlneşte un alt carnivor, dar de talie mai mică, şi

anume şacalul auriu (Canis aureus), ajuns aici pe cale naturală din zonele mai sudice (Asia

Mică, Bulgaria).

Această specie este puţin cunoscută în acest teritoriu. Dintre felide, pisica sălbatică

(Felis silvestris) este foarte rară în pădurile deltaice.

Copitatele sunt relativ bine reprezentate prin numărul, încă, mare de mistreţi (Sus

scrofa), ce preferă arealele mlăştinoase, iar în ce priveşte căpriorul (Capreolus capreolus), deşi

efectivele sale sunt în scădere, acesta poate fi întâlnit în unele areale împădurite sau pe

terenurile agricole.

În Marea Neagră se cunosc trei specii de delfini, toate în regres numeric faţă de trecut,

din cauza vânării excesive a acestora de către unele state riverane şi, probabil, şi a diminuării

stocurilor de peşti. Dintre acestea, menţionăm: delfinul cu bot gros (Tursiops tursio), porcul de

mare (Phocaena phocana) şi delfinul (Delphinus delphis), ultima mai frecventă.

Zone cu valoare ridicată a diversităţii biologice. În aprecierea valorii diversităţii

biologice a zonelor din teritoriul RBDD s-a avut în vedere popularea acestora cu specii de

interes ecologic deosebit (sau specii notabile), înţelegând prin aceasta în primul rând

endemitele şi cele periclitate critic, apoi cele vulnerabile şi rare şi, nu în ultimul rând, cele cu

valoare estetică deosebită. Teritoriile investigate au fost punctate în funcţie de numărul şi

cantitatea acestor specii, putându-se face astfel o departajare (de la 1 la 400 de puncte).

Se constată o valoare ridicată a biodiversităţii (floră vasculară, nevertebrate şi

vertebrate, exclusive ornitofauna) în mai multe zone de protecţie integrală, precum Letea,

Caraorman, insula Popina, Portiţa, grindurile Chituc, Lupilor, Săele, Sacalin-Zătoane, dar şi în

unele zone neintegrate în această categorie, precum nordul localităţii Sfântu Gheorghe, grindul

Perişor (propus să devină zonă de protecţie integrală) etc. (Fig. 6).

Zonele cu valoare avifaunistică ridicată (colonii mono-, polispecifice şi individuale, locuri

de aglomeraţie pentru hrănire şi popas, zone de cuibărit ale unor specii rare) sunt de asemenea

repartizate în număr mare atât în teritorii de protecţie integrală (Roşca-Buhaiova, Sacalin-

Zătoane, Periteaşca- Leahova, Letea, Sărături-Murighiol, Caraorman, Nebunu, insula Popina,

Doloşman, cât şi în afara acestora (Musura, lacul Martinica, zona lacului Dranov, nord de

localitatea Sfântu Gheorghe etc.).

Page 81: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

81 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Page 82: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

82 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 6. Zone cu valoare ridicata a biodiversitatii din Delta Dunarii

Tipuri de habitate costiere de interes conservativ (Natura 2000) (Fagaras., M., et al.,

2008, ―Strategia privind conservarea biodiversitatii costiere a Dobrogei‖, Constanta. Proiect

PHARE RO 2005/017-535.01.02.02 prin Programul Transfrontalier PHARE CBC 2005

România-Bulgaria, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene).

Din zona costieră au fost menţionate următoarele tipuri de habitate (ecosisteme): zone submerse (infralitoral) cu ape de mică adâncime, ţărmuri nisipoase sau stâncoase (mediolitoral), dune de nisip, pajişti sărăturate, mlaştini sărăturate, faleze litorale, platouri calcaroase din apropierea falezei. Dintre acestea o atenţie deosebită trebuie acordată habitatelor naturale de interes comunitar specificate în Anexa I a Directivei Habitate, a căror conservare necesită desemnarea de Arii Speciale de Conservare (ASC).

Pentru fiecare tip de habitat vom preciza asociaţiile vegetale caracteristice, pe baza cărora tipul de habitat poate fi uşor identificat sau măcar speciile tipice de plante şi de animale. Organismele animale din biocenozele acestor habitate sunt dependente de tipul de substrat, de condiţiile microclimatice sau de comunităţile vegetale ce se dezvoltă aici.

Habitate de ţărmuri marine. Aceste tipuri de habitate se întâlnesc de-a lungul litoralului românesc, în zona infralitorală şi cea mediolitorală dar şi în zona supralitorală (plaja propriu-zisă), până în dreptul primului cordon de dune de nisip. Următoarele 5 habitate costiere pot fi încadrate la acest tip:

Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat superficial de apă de mare (Cod Natura 2000: 1110);

• Acest tip de habitat poate fi întâlnit în zona infralitorală de mică adâncime, pe bancuri de nisip fin ce vin în contact direct cu zona mediolitorală (de spargere a valurilor). Acest tip de habitat constituie de fapt o prelungire submarină a plajei de nisip fin. Pe acest tip de substrat, în golfuri adăpostite, unde stabilitatea sedimentelor permite depuneri slabe de mâl, se dezvoltă pajişti litorale submerse formate preponderant din Zostera marina şi Zostera noltii dar şi specii precum Zannichellia pedicelata, Ruppia rostellata, Potamogeton pectinatus, Najas minor, Ranunculus baudatii (Doniţă et al., 2005). La adâncimi mai mari cuprinse între 3-4 m şi 20 m adâncime, pe fundurile mâloase se instalează bivalve caracteristice precum: Chamelea gallina, Donax trunculus, Cerastoderma glaucum, Tellina tenuis, Anadara inaequivalvis, Lentidium mediterraneum şi Mya arenaria, crustaceii Crangon crangon, Polybius vernalis, Diogenes pugilator, Upogebia pusilla şi peştii Gymnammodytes cicerelus, Trachinus draco, Uranoscopus scaber, Callionymus sp., Pomatoschistus sp., Pegusa lascaris (Gafta, Mountford et al., 2008).

• Asociaţii vegetale caracteristice: Zosteretum marinae Borgesen ex van Goor 1921 şi Zosteretum noltii Harmsen 1936.

Lagune costiere (Cod Natura 2000: 1150)– tip de habitat prioritar; • Lagunele sunt întinderi de apă sărată de coastă, de mică adâncime, cu salinitate şi

volum de apă variabil, total sau parţial separate de mare prin bancuri de nisip sau prundiş ori, mai puţin frecvent, de roci. Salinitatea poate varia, de la ape sălcii până la hipersalinitate, în funcţie de cantitatea de precipitaţii, intensitatea evaporării, aportul de apă de mare proaspătă în urma furtunilor şi de inundarea temporară cu apă de mare în timpul iernii sau în momentul schimbării fluxului. Mlaştinile sărăturate din apropierea lagunelor constituie o parte a acestui complex. Pe ţărmul românesc al Mării Negre, acest habitat este reprezentat de complexul

Page 83: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

83 BIOSYS GROUP CONSTANTA

lagunar Razelm – Sinoe şi Lacul Zăton. Datorită impactului produs de lucrările hidrotehnice, condiţiile tipice lagunare se întâlnesc azi mai ales în Laguna Sinoe. În acest habitat cresc specii de plante hidrofile sau higrofile precum: Ruppia rostellata, Najas marina, Eleocharis parvula, Callitriche spp., Chara canescens, C. baltica, C. connivens, Lamprothamnion papulosum, Potamogeton pectinatus, Ranunculus baudotii, Tolypella nidifica, Chara tomentosa, Lemna trisulca, Phragmites australis, Potamogeton sp., Stratiotes aloides, Typha sp., etc (Gafta, Mountford et al., 2008).

• asociaţii vegetale caracteristice: Ruppietum maritimae (Hacquette 1927) Iversen 1934. • Specii de animale: Celenterate – Edwardsia ivelli; Polichete – Armandia cirrhosa;

Briozoare – Victorella pavida; Rotifere – Brachionus sp.; Moluşte – Abra sp., Murex sp.; Crustacee – Artema sp.; Peşti – Cyprinus sp., Mullus barbatus; Reptile – Testudo sp.; Amfibieni – Hyla sp.(Gafta, Mountford et al., 2008);

Intrânduri costiere largi, puţin adânci şi golfuri (Cod Natura 2000: 1160); • În acest tip de habitat influenţa apei dulci este limitată. Aceste întinderi de apă de mică

adâncime sunt în general adăpostite de acţiunea valurilor şi conţin o mare diversitate de sedimente şi substraturi şi implicit o biodiversitate bogată. Dintre asociaţiile vegetale, se dezvoltă cele din ordinele Zosteretea şi Potametea. În lungul coastelor româneşti ale Mării Negre acest tip de habitat este reprezentat de baia Musura şi Baia Sacalin (Gafta, Mountford et al., 2008).

• Asociaţii vegetale caracteristice: Najadetum marinae Fukarek 1961. Recife (Cod Natura 2000: 1170); • Recifele sunt substrate dure, compacte, situate pe o bază solidă sau moale, care se

ridică de pe fundul mării în zona infralitorală şi mediolitorală. Recifele pot susţine o zonare a comunităţilor bentonice de alge şi de specii animale, precum şi concreţiuni necoralogene. Acest habitat este populat de diferite tipuri de alge verzi, roşii şi brune (Gafta, Mountford et al., 2008).

• Comunităţi algale: Cystoseiretum barbatae Pignatti 1962; Cystoseiretum crinitae Molinier 1958; Corallinetum officinalis Berner 1931; Ceramietum _nclus Berner 1931; Porphyretum leucostictae Boudouresque 1971; Ceramio-Corallinetum elongatae Pignatti 1962; Enteromorphetum compressae (Berner 1931) Giaccone 1993;

Vegetaţie anuală de-a lungul liniei ţărmului (Cod Natura 2000: 1210); • este formată în general din asociaţii de plante anuale ce populează nisipuri grosiere,

bogate în substanţe azotate, din apropierea ţărmului; cuprinde comunităţi de plante din clasa Cakiletea maritimae, formate preponderant din specii precum: Cakile maritime ssp. euxina, Argusia sibirica, Salsola kali ssp. ruthenica, Atriplex hastata, Lactuca tatarica, Glaucium flavum.

• Asociaţii vegetale caracteristice: Atripliceto hastatae-Cakiletum euxinae Sanda et Popescu 1999; Argusietum (Tournefortietum) sibiricae Popescu et Sanda 1975; Salsolo-Euphorbietum paralias Pignatti 1952 ssp. salsoletosum ruthenicae Pop 1985; Lactuco tataricae-Glaucietum flavae Dihoru et Negrean 1976.

Habitate de dune litorale – ocupă zona nisipoasă a supralitoralului, cuprinsă între mediolitoral (zona de bătaie a valurilor) şi zona de faleză sau lacurile litorale, foste limane fluvio-marine. Dunele maritime ocupă suprafeţe largi în dreptul lacurilor paramarine. Aceste tipuri de habitate sunt intens influenţate de factorii marini, în special de valuri (mai ales în timpul furtunilor), ape marine de infiltraţie, umiditatea accentuată a aerului, de brize, etc.

Dune mobile embrionare (Cod Natura 2000: 2110); • tip de habitat format din dune mobile, nefixate sau parţial fixate de vegetaţie; sunt

populate de comunităţi vegetale anuale sau perene ce aparţin în general claselor Ammophiletea şi Festucetea vaginatae; speciile de plante caracteristice acestui tip de habitat sunt: Leymus racemosus ssp. sabulosus, Artemisia tschernieviana, Elymus farctus ssp. bessarabicus, Secale

Page 84: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

84 BIOSYS GROUP CONSTANTA

sylvestre, Apera spica-venti ssp. maritima, Crambe maritime, Eryngium maritimum, Centaurea arenaria ssp. borystenica, Bromus tectorum, Silene borystenica, Dianthus bessarabicus, etc.

• asociaţii vegetale caracteristice: Elymetum gigantei Morariu 1957; Artemisietum tschernievianae (arenariae) Popescu et Sanda 1977; Secali sylvestris-Alyssetum borzeani (Borza 1931) Morariu 1959; Aperetum maritimae Popescu et al. 1980; Brometum tectorum Bojko 1934; Crambetum maritimae (Şerbănescu 1965) Popescu et al. 1980; Secali sylvestris-Brometum tectorum Hargitai 1940;

Dune mobile de-a lungul ţărmurilor cu Ammophila arenaria (dune albe) (Cod Natura 2000: 2120).

• Habitat de dune mobile sau semifixate, populate în general de specii psamofile din alianţa Ammophilion arenariae şi Elymion gigantei: Ammophila arenaria ssp. arundinacea, Leymus sabulosus, Eryngium maritimum, Euphorbia paralias, Silene thymifolia, Centaurea arenaria ssp. borystenica, Festuca beckeri ssp. arenicola, Astragalus varius. Acest tip de habitat lipseşte în România dar este frecvent întâlnit în zona costieră bulgărească a Dobrogei, între Durankulak şi Shabla. Considerăm că Durankulak reprezintă cel mai sudic punct pentru arealul speciei Ammophila arenaria ssp. arundinacea.

• Asociaţii vegetale caracteristice: Ammophilo arundinaceae-Elymetum gigantei Vicherek 1971

Dune fixate cu vegetaţie erbacee (dune gri) (Cod Natura 2000: 2130) – habitat prioritar conform Anexei I a Directivei Habitate;

• tip de habitat costier format din dune stabilizate, fixate de vegetaţie, pe care se dezvoltă în general asociaţii vegetale din clasa Festucetea vaginatae; sunt prezente specii precum: Carex colchica, Scabiosa argentea, Astragalus varius, Plantago arenaria, Scirpus holoschoenus, Koeleria glauca, Petasites spurium, Linaria genistifolia ssp. euxina, Onosma arenaria, Ephedra distachya, etc.

• asociaţii vegetale caracteristice: Scabioso argenteae-Caricetum colchicae (Simon 1960) Krausch 1965 (inclusiv subass. ephedretosum Sanda et al. 1999); Scabioso argenteae-Artemisietetum campestris Popescu et Sanda 1987; Holoschoeno-Calamagrostietum epigeji Popescu et Sanda 1978; Plantaginetum arenariae (Buia et al. 1960) Popescu et Sanda 1987; Argusio-Petasitetum spuriae (Borza 1931 n.n.) Dihoru et Negrean 1976, Koelerio glaucae-Stipetum borysthenicae Popescu et Sanda 1987;

Dune cu Hippophaë rhamnoides (Cod Natura 2000: 2160); • habitat costier format din tufărişuri de cătină albă (Hippophae rhamnoides) ce se

instalează în depresiuni interdunale, atât uscate cât şi umede formate din nisipuri cu un grad avansat de solificare;

• asociaţii vegetale Calamagrostio epigei-Hippophaëtum rhamnoidis Popescu et al. 1986; Depresiuni umede interdunale (Cod Natura 2000: 2190) – tip de habitat depresionar

cantonat între dune, cu soluri slab salinizate şi condiţii de umiditate crescută; procesul de solificare este avansat. Aici se dezvoltă comunităţi de plante vest-pontice cu Salix rosmarinifolia şi Holoschoenus vulgaris.

• Asociaţii vegetale caracteristice: Salici rosmarinifoliae-Holoschoenetum vulgaris Mitetelu et al. 1973, Orchio-Schoenetum nigricantis Oberd. 1957.

Mlaştini şi pajişti sărăturate din zona costieră – sunt tipuri de habitate mediu până la puternic salinizate, umede sau înmlăştinite, mai ales în perioadele cu precipitaţii abundente. Înmlăştinirea este favorizată de apele freatice superficiale sau de apele de infiltraţie ale lacurilor paramarine. Salinizarea substratului este cauzată de apele freatice puternic mineralizate sau de infiltraţiile din zona lacurilor sărăturate (Tuzla, Techirghiol), pe fondul evapo-transpiraţiei intense din timpul sezonului estival.

Page 85: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

85 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Aceste tipuri de habitate pot fi întâlnite în zonele interdunale ale plajelor nisipoase, pe grindurile maritime, pe cordoanele litorale sau în apropierea lacurilor cu ape salmastre sau sărate.

Pajişti sărăturate mediteraneene (Juncetalia maritimi) (Cod Natura 2000: 1410); • Sunt habitate cu soluri luto-nisipoase sau aluviale, slab spre mediu sărăturate, înmlăştinite

în perioada primăverii dar zvântate în timpul sezonului estival. Sunt populate de specii iubitoare de umiditate, facultativ halofile şi halofile, precum: Hordeum geniculatum (syn. Hordeum hystrix), Juncus maritimus, Juncus littoralis, Juncus gerardi, Carex distans, Carex extensa, Puccinellia distans, Puccinellia gigantean, Agrostis gigantea ssp. maeotica, Scorzonera parviflora, Taraxacum bessarabicum, Merendera sobolifera, Limonium meyeri, Aster tripolium ssp. pannonicus, Samolus valerandi, Centaurium spicatum, Odontites serotina, Plantago maritima, Plantago cornuti, Orchis laxiflora ssp. elegans, Plantago major ssp. winteri, Teucrium scordium, Peucedanum latifolium, etc.

• Asociaţii vegetale caracteristice: Juncetum littoralis Popescu et al. 1992 (syn.: Artemisio santonici-Juncetum littoralis (Popescu et Sanda 1992) Géhu et al. 1994); Juncetum maritimi (Rubel 1930) Pignatti 1953; Juncetum littorali –maritimi Sanda et al. 1998; Teucrio-Schoenetum nigricantis Sanda et Popescu 2002.

Mlaştini şi stepe sărăturate panonice şi ponto-sarmatice (Cod Natura 2000: 1530) – tip de habitat prioritar;

• habitat de sărături medii sau puternice, cu soluri de tip soloneţ sau solonceac, umede sau înmlăştinite, zvântate în perioadele de secetă ale verii; este populat de specii halofile obligate, puţine facultativ halofile, care realizează în general o acoperire destul de redusă a substratului. Este un tip de habitat foarte răspândit pe grindurile maritime din Delta Dunării şi din zona Complexului lagunar Razelm-Sinoe. Speciile caracteristice sunt: Puccinellia limosa, Artemisia santonicum, Artemisia pontica, Lepidium crassifolium, Salicornia europaea, Scorzonera parviflora, Petrosimonia triandra, Halocnemum strobilaceum, Frankenia hirsuta, Aeluropus littoralis, Limonium meyeri, Limonium gmelini, Carex divisa, Kochia laniflora, Agropyron elongatum, Halimione verrucifera, Taraxacum bessarabicum, Trifolium fragiferum, Triglochin maritima, Leuzea altaica, Festuca arundinacea ssp. orientalis, Pholiurus pannonicus, Plantago coronopus, Camphorosma annua, Acorellus pannonicus, etc

• asociaţii vegetale caracteristice: Halocnemetum strobilacei (Keller 1925) Ţopa 1939; Aeluropo-Puccinellietum limosae Popescu et Sanda 1975; Limonio-Aeluropetum littoralis Sanda et Popescu 1992; Caricetum divisae Slavnič 1948; Carici distantis-Festucetum orientalis Sanda et Popescu 1999; Taraxaco bessarabici-Caricetum distantis Sanda et Popescu 1978; Caricetum distantis Rapaics 1927; Limonio gmelini-Artemisietum monogynae Ţopa 1939 (syn.: Staticeto-Artemisietum monogynae (santonicum) Ţopa 1939, Agropyretum elongati Şerbănescu (1959) 1965; Halimionetum (Obionetum) verruciferae (Keller 1923) Ţopa 1939, Puccinellietum limosae Rapaics ex Soó 1933; Plantaginetum maritimae Rapaics 1927, Scorzonero parviflorae-Juncetum gerardii (Wenzl 1934) Wendelberger 1943; Triglochini maritimae-Asteretum pannonici (Soó 1927) Ţopa 1939, Hordeetum hystricis (Soó 1933) Wendelberger 1943;

• specii de faună specifice: moluşte – Helicopsis striata austriaca; insecte – Callimorpha quadripunctaria, Lycaena dispar; mamifere – Microtus oeconomus mehelyi, Spermophilus citellus; păsări – Botaurus stellatus, Platalea leucorodia, Porzana parva, Ixobrychus minutus, Acrocephalus melanopogon, Aythya nyroca, Ardea purpurea, Panurus biarmicus (Gafta, Mountford et al., 2008).

Comunităţi de Salicornia şi alte specii anuale care colonizează terenurile mâloase şi cele nisipoase (Cod Natura 2000: 1310);

• tip de habitat cu soluri mâloase sau nisipoase puternic sărăturate, frecvent înmlăştinite. În condiţiile specifice acestui tip de habitat se dezvoltă mai ales specii anuale, halofite obligate,

Page 86: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

86 BIOSYS GROUP CONSTANTA

precum: Salicornia europaea, Suaeda maritima, Bassia hirsuta, Spergularia media, Lepidium latifolium, Artemisia santonica, Halimione pedunculata, Spergularia media, Puccinelia distans, Puccinellia limosa, Lepidium latifolium, Limonium meyeri, etc.

• asociaţii vegetale caracteristice: Salicornietum prostratae Soó (1947) 1964; Suaedetum maritimae Soó 1927; Suaedo-Kochietum hirsutae (Br.-Bl. 1928) Ţopa 1939; Puccinellio-Spergularietum salinae (Feekes 1936) Tüxen et Volk 1937 subass. atriplicetosum littoralis Sanda et al. 1977; Acorelletum pannonici Soó 1939; Hordeetum maritimi Şerbănescu 1965; Salsoletum sodae Slavnič (1939) 1948, Crypsidetum aculeatae (Bojko 1932) Ţopa 1939;

Habitate de faleză marină. Pot fi întâlnite în zona costieră românească la sud de grindul Chituc şi sunt reprezentate de faleze cu depozite loessoide. Calcarele sarmaţiene apar rareori la suprafaţă în zona litoralului românesc.

În zona litoralului nordic al Bulgariei, habitatele de faleză cu calcare la suprafaţă sunt foarte bine reprezentate între Kamen Bryag/Yailata şi Capul Kaliakra.

Faleze litorale cu comunităţi vest-pontice de Scolymus hispanicus şi Ecballium elaterium (Cod Natura 2000: -; RdH: 1201);

• pe loessurile acestui tip de habitat care în România nu are corespondenţă cu codurile Natura 2000 se dezvoltă un amestec de plante stepice, ruderale şi de plante tipice falezei marine, dintre care reprezentative sunt următoarele: Scolymus hispanicus, Ecballium elaterium, Atriplex tatarica, Atriplex oblongifolia, Atriplex _nclusi, Centaurea diffusa, Xanthium spinosum, etc.

• asociaţii vegetale caracteristice: Lolio-Scolymetum hispanici Morariu 1959, Ecballietum elaterii Morariu 1959.

Comunităţi ierboase vest-pontice de faleză (cod Palearctic Habitats 18.22211) şi Faleze vest pontice cu tufărişuri de Ficus carica (cod Palearctic Habitats 18.22212);

• acest tip de habitat este întâlnit pe falezele stâncoase, vulnerabile la fenomenele naturale de eroziune costieră. Se caracterizează printr-un amestec de specii stepice şi specii halofile. Altă caracteristică este prezenţa unui număr mare de specii rare, protejate şi endemice, care formează însă populaţii mici.

• Specii de plante caracteristice: Ficus carica (smochin), Opopanax bulgaricum, Mathiola odoratissima, Chritmum maritimum, Convolvulus lineatus, Silene caliacrae, Gypsophila muralis, Bassia prostrata, Atriplex hastata, Ulmus minor, Limonium gmelini, Ecbalium ellaterium, Rhus coriaria, etc.

• Specii de faună reprezentative: mamifere (Erinaceus concolor, Apodemus sp., Mus musculus, Martes foina, etc.), păsări (Phalacrocorax aristotelis, Apus apus, Apus melba, Buteo rufinus, Bubo bubo, Hirundo rustica, Corvus monedula, Sturnus roseus, etc.), reptile (Testudo graeca, Ophisaurus apodus, Lacerta trileneata, L. viridis, L. taurica, Coluber jugularis, Vipera ammodites, etc.), amfibieni (Bufo viridis, Pelobates syriacus);

Pajişti stepice pe roci calcaroase (cod Palearctic Habitats 34); • Tip de habitat care se formează pe terasele falezelor calcaroase (Rusalka şi Yailata) dar şi

pe platourile care mărginesc falezele abrupte. Se caracterizează prin prezenţa a numeroase specii stepice pontice de mare valoare floristică.

• Se subdivide în următoarele subtipuri: pajişti stepice sub-continentale (cod 34.31), pajişti cu Chrysopogon gryllus şi Asphodeline lutea (Asphodelinetum flavae) (cod 34.7513), pajişti cu Chrysopogon gryllus, Paeonia tenuifolia, Adonis vernalis şi Iris pumila (cod 34.7516) şi stepe vest-pontice (cod 34.921).

• Pajiştile stepice sub-continentale sunt localizate pe soluri scheletice. Speciile de plante cele mai reprezentative sunt: Festuca pseudovina, Stipa capillata, Melica ciliata, Poa bulbosa, Adonis vernalis, Campanula sibirica, Linum flavum, Astragalus vesicarius, Astragalus hamosus,

Page 87: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

87 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Astragalus onobrychis, Aster linosyris, Ruta graveolens, Gypsophila muralis, Hesperis tristis, Agropyron ponticum, Vicia narbonensis, Tanacetum millefolium, Trifolium scabrum, etc.

• Stepele vest-pontice prezintă următoarele specii caracteristice: Agropyron brandzae, Koeleria lobata (Agropyretum brandzae koeleriosum), Pimpinella tragium, Stipa lessingiana, etc.

Tufărişuri vest-pontice cu iasmin (Jasminum fruticans) şi păliur (Paliurus spina-christi) (cod Palearctic Habitats 31.813731);

• Tip de habitat larg răspândit pe falezele terasate de la Rusalka sau care poate fi întâlnit fragmentar pe platourile calcaroase din vecinătatea falezei (Yailata);

Păduri moesiace cu Quercus pubescens (cod Palearctic Habitats 41.7372); • Aceste păduri mai pot fi întâlnite doar fragmentar pe terasele falezei de la Rusalka, pe

platourile din apropierea falezei de la Yailata sau pe valea Bolata, la nord de Capul Kaliakra; sunt reminiscenţe ale pădurilor întinse care populau aceste zone în trecut.

• Specii de plante caracteristice: Quercus pubescens, Quercus cerris, Quercus virgiliana, Acer campestre, Prunus mahaleb, Fraxinus ornus.

Comunităţi ruderale (cod Palearctic Habitats 87.2); • Se dezvoltă atât în zona falezei, mai ales în apropierea aleelor de acces, a drumurilor

sau a vechilor cetăţi (Yailata, Kaliakra) cât şi la marginea pădurilor şi a tufărişurilor.

Situri Natura 2000 din zona costieră (inclusiv din zona de nord a litoralului Marii

Negre intre golful Musura si Midia)

Descrierea siturilor naturale protejate in conformitate cu Formularul Standard Natura

2000:

ROSCI0065 DELTA DUNARII

Situl are suprafata de 450.542 ha, si este localizata la 44º 54' 6'' latitudine Nordica si la

28º 55' 19'' longitudine Estica.

Delta Dunarii este extinsa atat la nivelul Judetului Tulcea, Judetului Constanta, cat si la

nivelul Judetului Galati. In judetul Tulcea, aceasta arie protejata se extinde la nivelul

localitatilor Babadag (21%), Baia (1%), Beştepe (45%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia de

Jos (47%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche (> 99%), Crişan (99%), Grindu (9%), Isaccea

(25%), Jurilovca (67%), Luncaviţa (1%), Mahmudia (66%), Maliuc (98%), Marea Neagră (<

1%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (88%), Niculiţel (1%), Nufăru (40%), Pardina (> 99%),

Sarichioi (50%), Sfântu Gheorghe (> 99%), Somova (54%), Sulina (99%), Tulcea (31%), Valea

Nucarilor (28%). In judetul Constanta ocupa suprafete din localitatile Corbu (48%), Istria (60%),

Mihai Viteazu (59%), Săcele (10%), iar la nivelul Judetului Galaţi, cuprinde mai putin de 1% din

localitatea Galaţi.

Conform prevederilor Ordinului nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie

naturala protejata a siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice

europene Natura 2000 in Romania, arealul a fost declarat sit de importanta comunitara datorita

prezentei speciilor specifice.

Page 88: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

88 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Tipuri de habitate prezente in sit si evaluarea sitului in ceea ce le priveste:

Cod Denumire habitat % Reprez. Supr.

Rel.

Conserv. Global

3160

Lacuri distrofice şi iazuri 1 B B B B

6260*

Pajişti panonice şi vest-pontice

pe nisipuri

1 B A B B

7210*

Mlaştini calcaroase cu Cladium

mariscus

0,001

B A B B

91F0

Păduri ripariene mixte cu

Quercus robur, Ulmus laevis,

Fraxinus excelsior sau Fraxinus

angustifolia, din lungul marilor

râuri (Ulmenion minoris)

0,8 A B A A

92D0

Galerii ripariene şi tufărişuri

(Nerio-Tamaricetea şi

Securinegion tinctoriae)

0,2 B A B B

1110

Bancuri de nisip acoperite

permanent de un strat mic de

apă de mare

1 B C B B

1210

Vegetaţie anuală de-a lungul

liniei ţărmului

1 A A B B

1310

Comunităţi cu salicornia şi alte

specii anuale care colonizează

terenurile umede şi nisipoase

1 B A B B

Page 89: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

89 BIOSYS GROUP CONSTANTA

1410

Pajişti sărăturate de tip

mediteranean (Juncetalia

maritimi)

1 A A A A

1530*

Pajişti şi mlaştini sărăturate

panonice şi ponto-sarmatice

1 B C B B

2110

Dune mobile embrionare (în

formare)

1 B A B B

2130 *

Dune fixate cu vegetaţie

herbacee perenă (dune gri)

5 A A A A

2160

Dune cu Hippophae

rhamnoides

1 A A A A

2190

Depresiuni umede intradunale 1 A A A A

3130

Ape stătătoare oligotrofe până

la mezotrofe cu vegetaţie din

Littorelletea uniflorae şi/sau

Isoëto-Nanojuncetea

1 A A A A

3150

Lacuri eutrofe naturale cu

vegetaţie tip Magnopotamion

sau Hydrocharition

10 A B A A

3260

Cursuri de apă din zonele de

câmpie, până la cele montane,

cu vegetaţie din Ranunculion

fluitantis şi Callitricho-

Batrachion

2 A A A A

3270 Râuri cu maluri nămoloase cu 1 A A A A

Page 90: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

90 BIOSYS GROUP CONSTANTA

vegetaţie de Chenopodion rubri

şi Bidention

62C0 *

Stepe ponto-sarmatice 1 A C A A

6410

Pajişti cu Molinia pe soluri

calcaroase, turboase sau

argiloase (Molinion caeruleae)

1 B C B B

6420

Pajişti mediteraneene umede

cu ierburi înalte din Molinio-

Holoschoenion

0,0001

A A B B

6430

Comunităţi de lizieră cu ierburi

înalte higrofile de la nivelul

câmpiilor, până la cel montan şi

alpin

30 A A A A

6440

Pajişti aluviale din Cnidion dubii 1 B C B B

6510

Pajişti de altitudine joasă

(Alopecurus pratensis

Sanguisorba officinalis)

1 B B B B

3140

Ape puternic oligo-mezotrofe cu

vegetaţie bentonică de specii

de Chara

1 B A B B

1150 *

Lagune costiere 2 B A B B

92A0

Zăvoaie cu Salix alba şi

Populus alba

3 A A A A

40C0*

Tufărişuri de foioase ponto-

sarmatice

0,001

C C B C

91AA Vegetaţie forestieră ponto-

sarmatică cu stejar pufos

0,002 C C B C

Page 91: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

91 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Page 92: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

92 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 7. Harta sitului de importanta comunitara ROSCI0065 Delta Dunarii

Page 93: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

93 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Specii de mamifere enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populati

e:

Rezident

a

Reproduce

re

Ierna

t

Pasa

j

Sit

.Pop

.

Conser

v.

Izolar

e

Glob

al

263

3

Mustela

eversmannii

V B B B B

263

5

Vormela

peregusna

V C B B B

133

5

Spermophil

us citellus

P C B C B

135

5

Lutra lutra R A B C B

135

6

Mustela

lutreola

R A B B B

Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populati

e:

Rezident

a

Reproducer

e

Ierna

t

Pasa

j

Sit

.Pop

.

Conser

v.

Izolar

e

Globa

l

118

8

Bombina

bombina

C A A C A

Page 94: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

94 BIOSYS GROUP CONSTANTA

121

9

Testudo

graeca

R C B B B

122

0

Emys

orbiculari

s

RC A B C A

129

8

Vipera

ursinii

R A A A A

199

3

Triturus

dobrogicu

s

RC A B B A

Specii de peşti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie Populati

e:

Rezident

a

Reproduce

re

Ierna

t

Pas

aj

Sit

.Pop

.

Conser

v.

Izolar

e

Glob

al

112

4

Gobio

albipinnatus

C B A C A

113

0

Aspius aspius C A A C A

113

4

Rhodeus

sericeus

amarus

P B A C A

114 Misgurnus C A A C A

Page 95: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

95 BIOSYS GROUP CONSTANTA

5

fossilis

114

6

Sabanejewia

aurata

RC A B C B

114

9

Cobitis taenia RC A B C B

115

7

Gymnocephal

us schraetzer

C A B B B

116

0

Zingel streber P B B C B

252

2

Pelecus

cultratus

RC A B C B

115

9

Zingel zingel P B B C B

249

1

Alosa pontica C A B C B

251

1

Gobio kessleri V D

255

5

Gymnocephal

us baloni

RC A A B A

Page 96: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

96 BIOSYS GROUP CONSTANTA

412

0

Alosa tanaica RC

A B C B

201

1

Umbra

krameri

R A B B B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie

Populat

ie

reziden

ta

Reproduc

ere

Ier

nat

Pas

aj

Sit.

Pop.

Cons

erv

Izolar

e

Glob

al

1060

Lycaena

dispar RC B B C B

1084

Osmoderma

eremita P C B C B

4064

Theodoxus

transversalis R B B B B

1037

Ophiogomphu

s cecilia P A B C B

1089

Morimus

funereus R D

4027

Arytrura

musculus R A B C B

4028 Catopta thrips R B B C B

Page 97: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

97 BIOSYS GROUP CONSTANTA

4030

Colias

myrmidone P B B C B

4045

Coenagrion

ornatum P

Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE

Cod Specie

Populatie

:

Rezident

a

Reproducer

e

Ierna

t

Pasa

j

Sit

.Pop

.

Conserv

.

Izolar

e

Globa

l

142

8

Marsilea

quadrifolia R A B C B

151

6

Aldrovand

a

vesiculosa

R A B C B

225

3

Centaurea

jankae R A B A B

225

5

Centaurea

pontica V A B A B

406

7

Echium

russicum R C A C A

Page 98: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

98 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Nota: conform Manualului de Interpretare a Habitatelor Natura 2000 in Romania,

semnificatiile simbolurilor din tabelul de mai sus sunt urmatoarele:

pentru coloana REPREZENTATIVITATE (Reprez.) A. vegetaţia corespunde pe deplin descrierii fizionomice, prezenţa speciilor de diagnosticare,

condiţiilor ecologice şi a altor caracteristici; B. nivelul de reprezentativitate este mai redus din cauza degradării sau localizării la marginea ariei

naturale de distribuţie), sau pentru că vegetaţia aparţine mai degrabă unei alte arii; C. la fel ca B, dar mai accentuat D. vegetaţia nu este tipică mai ales din cauza degradării crescute, şi în plus din cauza existenţei

abundente a unor specii alogene invazive si expansive şi a altor influenţe negative care conturbă structura şi funcţia ecosistemului. pentru coloana SUPRAFAŢA RELATIVĂ (Supr. Rel.)

A. excelent (starea optimă din punctul de vedere al conservării naturii; corespunde stării optime de conservare a naturii; corespunde descrierii iniţiale în timp ce ia în considerare nivelul actual de reprezentativitate;

B. bun (satisfăcător); C. impropriu (dubii serioase dacă segmentul respectiv ar trebui cartat ca habitat sau nu).

pentru coloana STAREA DE CONSERVARE (Conserv.) A. parametrii habitatelor cu valori optime, care ar trebui să denote o dimensiune mare a populaţiei

sau o densitate mare de specii. Ar trebui folosit doar în mod limitat în situri remarcabile pentru anumite specii;

B. parametrii habitatelor cu valori „normale―, unde populaţia se menţine stabilă pe termen lung (datorită managementului, sau chiar şi fără acesta); sau o degradare uşoară a habitatelor, dar unde regenerarea este uşor de obţinut (ex. Habitate de pajişti);

C. degradare medie sau severă a unui habitat la care regenerarea este dificilă. pentru coloana EVALUAREA GLOBALĂ (global) Ar trebui să varieze nu mai mult de un grad +/- faţă de starea de conservare. Dacă valoarea

stării de conservare este C, evaluarea globală nu poate fi A. Evaluarea globală poate fi propusă

de APM, dar valorile trebuie revizuite la nivel central.

Alte specii de flora si fauna

Cat. Specia Populatie Motiv

A

Bufo bufo C D

Page 99: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

99 BIOSYS GROUP CONSTANTA

A

Pelobates fuscus P D

A

Rana ridibunda C D

B Acrocephalus arundinaceus

C

B

Acrocephalus scirpaceus C

B

Anas crecca C

B

Anas querquedula

C

B Aquila clanga

C

B Ardea purpurea

C

B

Asio otus C

A

Hyla arborea P D

A

Pelobates syriacus P D

A

Triturus vulgaris P A

B Acrocephalus paludicola C

Page 100: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

100 BIOSYS GROUP CONSTANTA

B

Anas clypeata C

B

Anas penelope

C

B

Anser erythropus

C

B

Aquila pomarina C

B Ardeola ralloides

C

B Aythya ferina

C

B Aythya fuligula

C

B Aythya nyroca

C

B Buteo buteo

C

B Carduelis spinus

C

B Chlidonias niger

C

B Circus aeruginosus C

Page 101: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

101 BIOSYS GROUP CONSTANTA

B Circus pygargus

C

B Cuculus canorus

C

B Dendrocopos major

C

B Dendrocopos syriacus C

B Egretta garzetta

C

B Emberiza schoeniclus

C

B Falco peregrinus

C

B Gallinago gallinago

C

B Himantopus himantopus

C

B Lanius collurio

C

B Limosa limosa

C

B Merops apiaster

C

B Numenius arquata C

Page 102: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

102 BIOSYS GROUP CONSTANTA

B Nycticorax nycticorax

C

B Oriolus oriolus

C

B Pelecanus onocrotalus

A C

B Phalacrocorax pygmeus

C

B Platalea leucorodia

C

B Plegadis falcinellus

C

B Porzana porzana

C

B Remiz pendulinus

C

B Sterna albifrons

C

B Tringa glareola

C

B Turdus iliacus

C

B Upupa epops C

Page 103: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

103 BIOSYS GROUP CONSTANTA

F Carassius auratus auratus

P D

F Chalcalburnus chalcoides mento

P

A

F Leuciscus borysthenicus

R D

F Neogobius syrman

P B

F Sander lucioperca

P D

F Silurus soldatovi

P

D

F Vimba vimba

P D

I Crypsinus angustatus

R D

I Geotomus punctulatus

R D

I Melanocoryphus tristrami

R D

I Melanocoryphus tristrami R D

Page 104: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

104 BIOSYS GROUP CONSTANTA

I Ochetostethus nanus

R D

I Odontoscelis hispidula R D

I Pachybrachius fracticollis R D

I Saga pedo R D

I Stagonomus bipunctatus R D

I Tholagmus flavolineatus

R D

M Erinaceus concolor concolor

R D

M Micromys minutus

R D

M Mustela erminea aestiva

R D

M Neomys anomalus

P D

P Alyssum borzaeanum

R C

P Artemisia arenaria

R D

P Astrodaucus littoralis

V D

P Camphorosma monspeliaca

V D

Page 105: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

105 BIOSYS GROUP CONSTANTA

P Centaurium spicatum

R D

P Convolvulus lineatus

R D

P Corispermum marschallianum

R

D

P Eryngium maritimum

R D

P Frankenia hirsuta

R D

P Heliotropium curassavicum

V D

P Limonium meyeri

R D

B Aythya marila

C

B Botaurus stellaris

C

B Buteo lagopus

C

B Chlidonias hybridus

C

Page 106: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

106 BIOSYS GROUP CONSTANTA

B Ciconia ciconia

C

B Circus macrourus

C

B Clangula hyemalis

C

B Cygnus cygnus

C

B Dendrocopos minor

C

B Egretta alba

C

B Emberiza melanocephala

C

B Falco naumanni

C

B Falco vespertinus

C

B Gallinula chloropus

C

B Ixobrychus minutus

C

B Limosa lapponica

C

B Mergus albellus C

Page 107: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

107 BIOSYS GROUP CONSTANTA

B Miliaria calandra

C

B Numenius phaeopus

C

B Oenanthe oenanthe

C

B Pelecanus crispus

A

C

B Phalacrocorax carbo sinensis

C

B Philomachus pugnax

C

B Plectrophenax nivalis

C

B Porzana parva

C

B Rallus aquaticus

C

B Scolopax rusticola

C

B Tringa erythropus

C

B Tringa ochropus C

Page 108: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

108 BIOSYS GROUP CONSTANTA

B Turdus merula

C

B Vanellus vanellus

C

F Carassius carassius

V A

F Esox reichertii

P D

F Leuciscus idus

R D

F Perca fluviatilis

P D

F Sander volgensis

P D

F Umbra krameri

R B

I

Bagrada stolata R D

I Geotomus elongatus

R D

I

Leprosoma inconspicuum R D

I Melanocoryphus tristrami R D

Page 109: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

109 BIOSYS GROUP CONSTANTA

I Menaccarus arenicola

R D

I Odontoscelis fuliginosa

R D

I Pachybrachius fracticollis

R D

I Paramysis intermedia

V B

I Pterocuma pectinatum

V B

I Sciocoris homalonotus

R D

I Stibaropus henkei

R D

M Canis aureus

P D

M Lepus europaeus

R

D

M Mus spicilegus

R D

M Mustela nivalis

R D

M Sorex araneus R D

Page 110: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

110 BIOSYS GROUP CONSTANTA

P Anacamptis pyramidalis

V D

P Asperula setulosa

R D

P Cakile maritima ssp. euxina

R D

P Carex secalina

V

C

P Ceratophyllum demersum

C D

P Convolvulus persicus

R D

P Crambe maritima

R D

P Euphorbia paralias

P D

P Groenlandia densa

P D

P Hottonia palustris

R D

P Lindernia procumbens

P C

P Medicago marina V D

Page 111: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

111 BIOSYS GROUP CONSTANTA

P Merendera sobolifera

V D

P Nuphar lutea

P A

P Onosma arenaria

R D

P Orchis laxiflora ssp. elegans

R D

P Petunia parviflora

V D

P Plantago cornuti

R A

P Polypogon monspeliensis

R A

P Ranunculus aquatilis

P D

P Ruppia maritima

V D

P Salvinia natans

C C

P Silene thymifolia

V D

P Syrenia montana

R A

Page 112: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

112 BIOSYS GROUP CONSTANTA

P Zannichellia prodani

P

B

R Coronella austriaca

R D

R Lacerta agilis

P D

P Melilotus arenaria

R A

P Myriophyllum spicatum

C D

P Nymphaea alba

P

A

P Orchis coriophora ssp. fragrans

R D

P Orchis morio

V D

P Phragmites australis

C D

P Polygonum amphibium

P

D

P Potentilla pedata

R A

Page 113: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

113 BIOSYS GROUP CONSTANTA

P Ruppia cirrhosa

V D

P Saccharum strictum

V D

P Scolymus hispanicus

R A

P Stachys maritima

V D

P Trapa natans

C C

P Zygophyllum fabago

V D

R Eremias arguta

P D

R Podarcis taurica

P D

Calitate şi importanţă: Până acum au fost inventariate 1 642 specii de plante şi 3 768

specii de animale, dintre care circa 1 530 specii de insecte, 70 specii de melci, 190 specii de

peşti, 16 specii de reptile, 8 specii de broaşte, 325 specii de păsări şi 34 specii de mamifere.

Amintim dintre plante – endemitele Centaurea pontica şi Centaurea jankae, orhideele (Orchis

elegans, Platantera bifolia, Anacamptis pyramidalis), liana grecească (Periploca graeca),

volbura de nisip (Convolvulus persicus), dintre insecte fluturii iris (Apatura metis, Rhiparioides

metelkana, Catocala elocata, Arctia villica, Thersamonia dispar), dintre coleoptere - nasicornul

(Oryctes nasicornis), mantodeul Empusa fasciata şi ortopterul Saga pedo. Dintre amfibieni,

brotăcelul (Hyla arborea) este deosebit de numeros aici.

Păsările sunt bine reprezentate, unele protejate (pelican comun şi pelican creţ, lebăda

cucuiată, egreta mare şi egreta mică, stârcul galben, stârcul lopătar, avozeta, piciorongul, raţa

cu perucă, gâsca cu gât roşu şi multe altele). Majoritatea sunt cuibăritoare în zonă. Comparativ

cu flora regiunii continentale limitrofe (Dobrogea), care cuprinde peste 1 900 specii de cormofite

Page 114: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

114 BIOSYS GROUP CONSTANTA

(reprezentând peste 50 % din flora întregii ţări), flora Deltei Dunării şi a Complexului lagunar

Razim – Sinoie este mai săracă (779 specii), cuprinzând în majoritatea lor taxoni cu areal larg:

elemente eurasiatice – cca 30 %; continental-eurasiatice – cca 15 %; cosmopolite – cca 10 %).

Majoritatea speciilor sunt hidrofile (acvatice), higrofile (palustre), psamofile (adaptate la

zone nisipoase) şi halofile (de sărătură).

Comparând numărul de specii din diferite familii de angiosperme observate în Delta

Dunării, se constată că numărul speciilor semnalate de literatura de specialitate (total 995

specii) este mai mare decât cel al taxonilor observaţi în perioada 1991 – 1996 (total 729 specii).

Trebuie ţinut cont, însă, atât de faptul că în lista floristică de cca 150 specii sunt citate după

literatura veche de peste o jumătate de secol.Dintre aceşti taxoni neregăsiţi pe teritoriul deltei

fac parte specii de pajişti umede, de pădure sau din vecinătatea pădurii (Orchis morio, Orchis

coriophora, Liparis loeselii, Gentiana cruciata etc.) sau specii palustre (Calla palustris, Caldesia

parnassifolia, Viola palustris, Menyanthes trifoliata etc.)

Vulnerabilitate: În ecosistemele dulcicole stagnante, flora microalgală şi macrofitică ce

constituie producătorii primari, precum şi multe specii de protozoare, asigură continuitatea

consumatorilor animali pentru foarte multe specii din verigile inferioare ale lanţului trofic.Datorită

creşterii, în ultimele decenii, a gradului de poluare a bazinului dunărean şi, în special, aportul

crescut de nutrienţi (azot şi fosfor), microalgele, mai ales cele din grupul cianoficeelor (albastre),

care în sezonul cald acoperă majoritatea suprafeţelor lacustre din întreg teritoriul RBDD,

imprimând circuitului materiei vii şi moarte un sens nedorit şi anume, diminuarea până la

dispariţie a numeroaselor specii de alge din alte grupe sistematice preferate de către

consumatorii acvatici şi a unor specii şi asociaţii de plante acvatice superioare.

În consecinţă, reducerea speciilor din verigile consumatorilor precum şi deplasarea

acestora în sensul populării bazinelor eutrofe cu specii care au un spectru mai larg de

adaptabilitate (euritope), ca de exemplu peşti de talie mică şi cu valoare economică mai redusă

(babuşcă, biban, caras, obleţ), iar ceilalţi cu un grad mai mult sau mai puţin pronunţat de

stenotopie au părăsit în cea mai mare parte aceste zone (ştiucă, somn, crap etc.), unele specii

fiind, în prezent, periclitate pe întreaga suprafaţă a RBDD (caracuda, linul, văduviţa).

În ecosistemele terestre rămase în regim natural, mult mai reduse în suprafaţă decât în

trecut, lanţurile trofice au avut mai puţin de suferit decât în cele acvatice. Din analiza efectelor

poluante produse de navele în marş sau în staţionare, pe braţele Dunării (Chilia, Sulina, Sfântu

Gheorghe), cât şi pe canalele interioare deltei a rezultat că principalul produs poluant este

combustibilul utilizat la bordul navelor (motorina, combustibilii lichizi uşori şi grei, păcura şi

uleiurile), atât ca urmare a procesului de ardere, cât şi prin prelingerea lor din tancuri,

rezervoare, instalaţii. O sursă de poluare o prezintă şi parcurile reci (cimitire de nave) de pe

teritoriul Deltei Dunării, în care sunt cca.120 nave, aflate în punctele: Km107 de pe braţul Sfântu

Gheorghe şi de pe Dunăre la mile 45. Circulaţia navelor provoacă modificări semnificative

asupra malurilor canalelor prin fenomenele de sucţiune şi de val, precum şi producerea de

zgomote şi vibraţii care afectează fauna, în special, în perioada de cuibărire şi hrănire.

Page 115: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

115 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Desemnarea sitului: Un prim act a fost Hotărârea Guvernului României nr. 983 din

august 1990 care, odată cu organizarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, la

articolul 5 prevedea constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării cu o administraţie şi un

consiliu ştiinţific propriu. Această hotărâre a fost urmată de elaborarea şi aprobarea de către

Parlamentul României a Legii nr. 82/1993 privind Rezervaţia Biosferei Delta Dunării prin care s-

a stabilit structura şi modul de administrare, protejare şi reconstrucţie ecologică a unor areale

deteriorate.

Deşi Delta Dunării, prin rezervaţiile Roşca – Buhaiova şi Letea, fusese inclusă în reţeaua

internaţională a rezervaţiilor biosferei în cadrul programului „Omul şi Biosfera‖ (MAB) din 1980,

pe plan intern nu s-au întreprins măsurile corespunzătoare cerute prin statutul acestor tipuri de

arii protejate. De abia în septembrie 1990 Parlamentul României a ratificat şi transmis la

UNESCO – Convenţia Internaţională a Patrimoniului Natural şi Cultural Universal care conferea

acordul ţării noastre la respectarea statutului acestor arii protejate şi solicita includerea Deltei

Dunării ca Rezervaţie a Biosferei. Au urmat alte afilieri internaţionale cum a fost semnarea în

septembrie 1991 a Convenţiei privind zonele umede de importanţă internaţională – îndeosebi ca

habitat pentru păsările de apă, cunoscută sub denumirea de Convenţia RAMSAR, iar ceva mai

târziu, în decembrie 1991, Delta Dunării, ca Rezervaţie a Biosferei, a fost inclusă pe Lista

Patrimoniului Natural Mondial – UNESCO. Conceptul de Rezervaţie a Biosferei a fost promovat

în 1971 de către UNESCO în cadrul Programului MAB (Man and Biosphere), prin care se are în

vedere conservarea unor zone naturale caracteristice, ecosisteme reprezentative cu resurse

genetice capabile de menţinerea şi extinderea unor specii de plante şi animale pe cale de

dispariţie sau în pericol. Spre deosebire de alte arii protejate, o Rezervaţie a Biosferei nu este

destinată unei protecţii exclusive ci are mai multe scopuri, dintre care menţionăm doar câteva şi

anume: conservarea ecosistemelor şi folosirea echilibrată a resurselor naturale regenerabile;

păstrarea formelor tradiţionale de activitate economică, care nu contribuie la producerea de

dezechilibre ecologice; cercetarea şi supravegherea continuă a componentelor ecosistemelor

protejate; armonizarea intereselor populaţiei autohtone cu obiectivul fundamental al Rezervaţiei

Biosferei – conservarea.

Tip de proprietate: O mare parte din suprafaţa deltei aparţine Administraţiei Rezervaţiei

Delta Dunării. Suprafeţele de păşunat şi cele agricole aparţin comunităţilor locale, în rest,

situaţia sprafeţelor concesionate nu se cunoaşte în detaliu. Pădurile şi plantaţiile, constituie în

majoritate fond forestier, proprietate de stat, fiind administrate de Direcţia Silvică Tulcea.

Planuri de management ale sitului: Potrivit Legii nr. 82/1993, Administraţia Rezervaţiei

Biosferei Delta Dunării (ARBDD) are ca obiective principale în gestionarea ecologică a

teritoriului rezervaţiei conservarea şi protejarea patrimoniului natural cu valoare ştiinţifică

deosebită şi promovarea utilizării durabile a resurselor productivităţii ecosistemelor naturale,

reconstrucţia ecologică a unor habitate deteriorate prin amenajările realizate înainte de

1989.Planul de management discutat şi aprobat de Consiliul Ştiinţific al RBDD conţine 35

obiective şi 87 proiecte, grupate în patru categorii şi anume:

Page 116: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

116 BIOSYS GROUP CONSTANTA

- Obiective generale privind redresarea stării ecologice a RBDD, cadrul legislativ şi a unor forme de cooperare şi promovare a rezervaţiei;

- Obiective privind utilizarea economică durabilă a spaţiului RBDD şi folosirea resurselor naturale (agricultură fără îngrăşăminte chimice şi pesticide, folosirea resurselor naturale – stuf, papură, lemn, fauna piscicolă, ornitologică şi mamifere, ecoturism);

- Obiective şi activităţi în zona tampon care să contribuie la reducerea presiunii antropice spre zonele cu protecţie integrală şi reabilitarea habitatelor degradate anterior;

- Obiective referitoare la zonele cu protecţie integrală, cum ar fi îmbunătăţirea calităţii apei, cercetare şi monitoring asupra biodiversităţii pentru conservarea şi protecţia ei.

ROSPA 0031 DELTA DUNARII SI COMPLEXUL RAZIM-SINOE

Situl ocupa o suprafata de 500.334 ha , cuprinzand la nivelul judetului Constanta, 10%

din comuna Cogealac, 62% din comuna Corbu, 1% din Fantanele, 85% din Istria, 75% din

comuna Mihai Viteazu si 63 % din comuna Sacele.

Situl este localizat la 44º 54' 8'' latitudine Nordica si 28º 54' 3'' longitudine estica.

Arealul a fost declarat arie de protectie speciala avifaunistica datorita prezentei celor 80

de specii de pasari cuprinse in anexa 1 a Directivei Consiliului 79/409/CEE - Directiva Pasari.

La nivelul judetului Tulcea , aria protejata se extinde astfel:Babadag (21%), Baia (9%),

Beştepe (41%), C.A. Rosetti (> 99%), Ceamurlia de Jos (83%), Ceatalchioi (99%), Chilia Veche

(> 99%), Crişan (> 99%), Grindu (97%), Isaccea (44%), Jijila (10%), Jurilovca (84%), Luncaviţa

(38%), Mahmudia (63%), Maliuc (> 99%), Mihai Bravu (1%), Murighiol (94%), Niculiţel (1%),

Nufăru (40%), Pardina (> 99%), Sarichioi (50%), Sfântu Gheorghe (> 99%), Somova (54%),

Sulina (> 99%), Tulcea (31%), Valea Nucarilor (28%), Văcăreni (48%), Judeţul Galaţi: Galaţi (<

1%).

Page 117: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

117 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Page 118: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

118 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 9. Harta sitului de protectie speciala avifaunistica ROSPA0031 Delta Dunarii

si Complexul Razim–Sinoe

Specii de păsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE prezente in

sit:

Cod Specie Populatie

:

rezidenta

Cuibari

t

Iernat Pasaj Sit.

Pop

.

Conserv

.

Izolar

e

Globa

l

A40

2

Accipiter

brevipes

R D B C B

A22

9

Alcedo atthis 1500-

1700 p

A B C B

A04

2

Anser

erythropus

10-30

i

A B C A

A09

0

Aquila clanga

8-14 i

A B A B

A40

4

Aquila heliaca 1-3 i

B B C C

A08

9

Aquila

pomarina

200-

300 i

C B C C

A02

9

Ardea

purpurea

230-

450 p

A B C A

A02

4

Ardeola

ralloides

2000-

2400 p

A B C A

Page 119: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

119 BIOSYS GROUP CONSTANTA

A06

0

Aythya nyroca 3800-

4200 p

A B C A

A02

1

Botaurus

stellaris

1550-

1650 p

A B C A

A39

6

Branta ruficollis 7000-

2400

0 i

A B C A

A13

3

Burhinus

oedicnemus

44-60

p

B B C C

A40

3

Buteo rufinus 4-5 p

C B C C

A13

8

Charadrius

alexandrinus

90-120

p

450-

520 i

A B C B

A19

6

Chlidonias

hybridus

2300-

2500 p

A B C B

A03

1

Ciconia ciconia 80-90

p

C B C C

A03 Ciconia nigra 2-5 p D B C C

Page 120: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

120 BIOSYS GROUP CONSTANTA

0

A08

0

Circaetus

gallicus

R D B C C

A08

1

Circus

aeruginosus

300-

400 p

A B C B

A08

2

Circus cyaneus R D B C C

A08

3

Circus

macrourus

R B B C C

A08

4

Circus

pygargus

2-3 p

B B C C

A23

1

Coracias

garrulus

360-

420 p

B B C B

A03

7

Cygnus

columbianus

bewickii

1-4 i

A B C C

A03

8

Cygnus cygnus 340-

1270

i

B B C A

A23

8

Dendrocopos

medius

R

D B C C

Page 121: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

121 BIOSYS GROUP CONSTANTA

A42

9

Dendrocopos

syriacus

RC

D B C C

A23

6

Dryocopus

martius

RC

D B C C

A02

7

Egretta alba 320-

360 p

620-

870 i

A B C A

A02

6

Egretta

garzetta

1700-

2500 p

A B C A

A37

9

Emberiza

hortulana

R

D B C C

A51

1

Falco cherrug 1-2 p

B B C B

A09

8

Falco

columbarius

20-60

i

D B C C

A09

5

Falco

naumanni

1-3 p

A B A C

A10

3

Falco

peregrinus

R

D B C C

A09 Falco 2220- A B C A

Page 122: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

122 BIOSYS GROUP CONSTANTA

7

vespertinus 340 p

A15

4

Gallinago

media

20-80

i

A B B B

A00

2

Gavia arctica RC

D B C C

A00

1

Gavia stellata

RC

D B C C

A18

9

Gelochelidon

nilotica

8-12 p

320-

350 i

A B C B

A13

5

Glareola

pratincola

420-

540 p

A B C B

A07

5

Haliaeetus

albicilla

26-28

p

A B C A

A09

2

Hieraaetus

pennatus

R D B C C

A13

1

Himantopus

himantopus

220-

370 p

1400-

2200 i

B B C B

A02

2

Ixobrychus

minutus

3000-

3500 p

A B C A

Page 123: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

123 BIOSYS GROUP CONSTANTA

A33

8

Lanius collurio RC

C D B C C

A33

9

Lanius minor R C D B C C

A18

0

Larus genei 20-70

i

B B C C

A17

6

Larus

melanocephalu

s

220-

360 p

A B B A

A17

7

Larus minutus 10000

-

12000

i

B B B B

A15

7

Limosa

lapponica

1-5 i

B B C C

A24

6

Lullula arborea V R D B C C

A24

2

Melanocorypha

calandra

RC

D B C C

Page 124: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

124 BIOSYS GROUP CONSTANTA

A06

8

Mergus

albellus

2100-

3800

i

A B C A

A07

3

Milvus migrans 6-7 p

C B C C

A15

9

Numenius

tenuirostris

1-3 i

A B C B

A02

3

Nycticorax

nycticorax

2660-

3200 p

A B C A

A53

3

Oenanthe

pleschanka

12-24

p

C B C C

A07

1

Oxyura

leucocephala

1-4 i

C B C C

A09

4

Pandion

haliaetus

RC

C B C C

A02

0

Pelecanus

crispus

320-

410 p

A B B A

A01

9

Pelecanus

onocrotalus

3560-

4160 p

A A A A

A39

3

Phalacrocorax

pygmeus

8700-

9500 p

4000-

6500

4000-

6500 i

A B C A

Page 125: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

125 BIOSYS GROUP CONSTANTA

i

A17

0

Phalaropus

lobatus

700-

1200 i

C B C C

A15

1

Philomachus

pugnax

13000

-

18000

i

B B C B

A23

4

Picus canus R

D B C C

A03

4

Platalea

leucorodia

360-

440 p

A B C A

A03

2

Plegadis

falcinellus

2000-

3200 p

A B C A

A14

0

Pluvialis

apricaria

120-

300 i

B B C C

A12

0

Porzana parva 2000-

3000 p

A B C A

A11

9

Porzana

porzana

300-

400 p

B B C B

A12 Porzana pusilla V A B C C

Page 126: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

126 BIOSYS GROUP CONSTANTA

1

A46

4

Puffinus

yelkouan

20-

1000 i

A B A A

A13

2

Recurvirostra

avosetta

220-

280 p

800-

1200 i

B B C B

A19

5

Sterna

albifrons

160-

220 p

A B C B

A19

0

Sterna caspia 120-

140 i

B B C B

A19

3

Sterna hirundo 1800-

2300 p

A B C B

A19

1

Sterna

sandvicensis

20-60

p

1200-

3000 i

A B C B

A30

7

Sylvia nisoria R

RC

C B C C

A16

7

Xenus

cinereus

1-3 i

A B C C

Nota: ―A‖ – specia este foarte bine reprezentata la nivelul sitului, ―B‖ – ca specia

este bine reprezentata la nvelul sitului, ―C‖ – la nivelul sitului cuibareste o populatie cu

densitate care reprezinta mai putin de 2% din populatia la nivel national, ―D‖ – la

Page 127: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

127 BIOSYS GROUP CONSTANTA

nivelul sitului cuibareste o populatie cu densitate redusa fata de media la nivel national (

nesemnificativa la nivel national).

Alte specii importante de flora si fauna

Cat. Specie

Populatie Motiv

I

Arytrura musculus B C

Calitate şi importanţă: Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari

protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii:

a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 97 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare

(Bonn): 151 c) numar de specii periclitate la nivel global: 17

In perioada de migratie situl gazduieste mai mult de 20.000 de exemplare de pasari de

balta, fiind sit RAMSAR.

Vulnerabilitate:

- intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini - schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul - braconaj - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor,pe zone de şes, în turbării - cositul în perioada de cuibărire - industrializare şi extinderea zonelor urbane;

- distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor - deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii) - arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) - reglarea cursurilor râurilor - electrocutare si coliziune in linii electrice - turismul in masa - amplasare de generatoare eoliene;

- înmulţirea necontrolată a speciilor invazive - defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari - tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii -adunarea lemnului pentru foc, - împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) - desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes –reglarea cursurilor râurilor - arderea stufului în perioada de cuibărire- amplasare de generatoare eoliene – navigatie.

Page 128: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

128 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Caracterizarea si cartarea habitatelor acvatice desemante ca arii speciale de

conservare din Delta Dunarii (aferente zonei costiere)

Sacalin-Zatoane (21.410 ha). Situată în estul depresiunii Dranov se caracterizează

printr-o succesiune de grinduri maritime tinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul,

alternând cu lacuri puţin adânci sau izolate şi de o înterpătrundere a apelor marine (pe gârle cu

deschidere directă în mare) cu cele fluviale (prin canale şi gârle, Fig. 11).

Cele două lacuri principale, Zătonul Mic şi Zătonul Mare, din cauza abraziunii marine îşi

lărgesc continuu legătura cu Marea Neagră. Lacurile oferă condiţii ideale pentru cuibăritul

lebedei mute şi pentru hrana speciilor limicole abundente aici.

Atât luciile de apă cât şi grindurile şi plaja litorală sunt locuri de maximă concentrare a

ornitofaunei în timpul migraţiei de primăvară-toamnă.

Insula Sacalin, alcătuită din nisip amestecat cu cochilii, săracă în vegetaţie de sărătură,

reprezintă zona cea mai importantă de nidificare, premigraţie şi migraţie, un „cartier" de iernare

pentru numeroase specii, circa 100, din care 14 cuibăresc aici.

În lacul Lejai cuibăresc cca 100 exemplare de pelican creţ (Pelecanus crispus) şi 200

exemplare de pelican comun (P. onocrotalus).

Page 129: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

129 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 11. Aria speciala de conservare Sacalin-Zatoane

Zona Periteasca-Leahova (4125 ha). Prezinta importanta avifaunistica deosebita.

Majoritatea pasarilor se concentreaza pe grindul interior care se intinde intre capatul nordic al

lacului Leahova Mare si cordonul litoral la sud de canalul Periteasca (Fig. 12).

Lacul Leahova constituie un loc important de hranire pentru pelicani si cormorani care,

apoi stationeaza pe grindurile din apropiere, alaturi de efective importante ale gastei de vara

(Anser anser), ratei mari (Anas platyrhynchos), ratei cu cap castaniu (Aythya ferina).

Este unul dintre cele mai importante locuri de concentrare a pasarilor din partea sudica a

Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. In perioadele de pasaj aici isi gasesc loc de refugiu multe

specii de interes faunistic: califarul alb (Tadorna tadorna), califarul rosu (Tadorna ferruginea)

precum si unele specii de limicole.

Regimul hidrologic, cu nivele relativ constante ofera conditii bune de cuibarit pentru

gasca de vara , rata mare, rata cu cap castaniu, rata rosie.

Page 130: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

130 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 12. Zoana strict protejata Periteasca-Leahova

Capul Dolosman (125 ha). Constituit din calcare cretacice cu o faleză fosilizată, este

important pentru conservarea vegetaţiei xerofile caracteristică zonelor stepice pe martori de

eroziune şi adăposteşte o plantă rară endemică (Centauraea jankae).

Tot aici a fost identificat şi un coleopter (insectă) endemic (Prosocuris phelandrii).

Baza falezei, pe toată lungimea sa adăposteşte o populaţie numeroasă a şarpelui de

apă (Natrix tessellata), iar arbuştii şi ierburile mai înalte, guşterul vărgat (Lacerta trilineata

dobrogica) este frecvent. De asemenea, atât pe platou cât şi în crevasele falezei trăieşte

şarpele rău (Coluber caspius), însă puţin numeros.

În abruptul stâncos cuibăresc numeroase exemplare de lăstun mare (Apus apus) şi cca.

10 exemplare de călifar alb (Tadorna tadorna), iar până de curând a cuibărit şi o pereche de

buhă (Bubo bubo).

Dintre mamifere, este de amintit semnalarea, în această zonă, a dihorului pătat

(Vormela peregusna).

Zona are şi importanţă arheologică, aici existând vestigii ale cetăţii Argamum (Fig. 13).

Page 131: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

131 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 13. Zona de protectie integrala Capul Dolosman

Grindul Lupilor (2.075 ha). Prin poziţia sa între lacurile Zmeica şi Sinoie, având înălţime

mică (0,5-1,5m) şi o vegetaţie specifică solurilor nisipoase de origine marină, reprezintă un

important refugiu de cuibărire şi hrănire a păsărilor (Fig. 14).

Îndeosebi în perioada migraţiei de toamnă, zona devine o impresionantă concentrare a

faunei ornitologice şi în special, a oaspeţilor de iarnă (gâşte, raţe), deoarece în lacul Sinoie apa

este mai sărată la sud de Grindul Lupilor, decât la nord spre Razim.

În apele lacurilor limitrofe are loc reproducerea naturală a peştilor din speciile: crap

(Cyprinus carpio), şalău (Stizostedion lucioperca), plătică (Abramis brama) etc. De asemenea,

câteva mamifere foarte rare, şi anume o mică populaţie de bursuc (Meles meles), iar iarna -

când lacurile Razim şi Sinoie sunt îngheţate - aici poposesc câteva haite de şacal auriu (Canis

aureus), venite din sudul Europei.

Page 132: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

132 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 14. Zoana strict protejata Grindul Lupilor

Istria-Sinoie (400 ha). Se caracterizează printr-o mare varietate de specii de floră şi

faună (Fig. 15). Astfel, dintre nevertebrate, aici este frecventă scolopendra uriaşă (Scolopendra

cingulata), iar dintre reptilele rare se pot întâlni şarpele rău (Coluber caspius) şi broasca

ţestoasă de uscat (Testudo graeca iberi). Deasemenea, broasca săpătoare balcanică

(Pelobates syriacus balcanicus) este extrem de numeroasă.

Zona adăposteşte numeroase păsări acvatice, precum călifarul alb şi roşu, pelicani, raţe,

gâşte şi mai ales limicole, fiind cel mai important loc de popas în perioadele de migraţie.

Aici cuibăreşte în număr mare codobatura cu cap negru (Motacila flava feldegg), foarte

rară în alte zone ale ţării.

Zona prezintă şi o valoare arheologică deosebită. Cetatea Histria a fost înfiinţată în anul

657 a.Chr. de grecii din Milet.

Page 133: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

133 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 15. Aria speciala de conservare Istria-Sinoie

Grindul Chituc (2.300 ha). Se caracterizează printr-o succesiune de cordoane, dune şi

lacuri, cu preponderenţa acestora din urmă, orientate pe o direcţie piezişă pe linia actuală a

ţărmului şi având o dispoziţie în evantai. Vegetaţia este caracteristică zonelor litorale cu sol

nisipos sărăturat (Fig 16).

Au importanţă în migraţia păsărilor şi pentru iernatul acestora, apele salinizate din zonă

(care îngheaţă la temperaturi mai joase).

Aici se află o populaţie numeroasă a şopârlei caucaziene Eremias arguta derserti

(şopârla de nisipuri).

Page 134: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

134 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 16. Zona de protectie integrala Grindul Chituc

Calitatea factorilor de mediu

- identificarea presiunilor hidromorfologice semnificative asupra apelor de suprafaţă din

Delta Dunării.

Delta Dunării a suferit de-a lungul timpului o serie de intervenţii hidromorfologice, dintre

care se mentioneaza urmatoarele (Fig 17):

- Perioada 1858-1902 – au avut loc lucrări hidrotehnice complexe şi de mare anvergură. Braţul

Sulina s-a transformat într-un canal maritim navigabil, mai scurt cu cca. 21 km (85 la 64 km), pe

care s-au realizat adâncimi relativ constante de 7.3 (fata de 2.5m);

- Perioada 1903-1916 – au avut loc lucrări de amploare pentru alimentarea cu apă dulce a

lacului Razim din Dunare prin dragarea canalului Dunavat si partial Dranov;

- Perioada (1930-1940) – a avut loc construirea sau reactivarea canalelor Litcov, Sireasa şi

Pardina pentru alimentarea cu apă a insulelor Sf. Gheorghe şi Letea, a canalului Crasnicol şi

finalizarea canalului Dranov între ghiolul Dranov şi lacul Razim;

Page 135: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

135 BIOSYS GROUP CONSTANTA

- Perioada 1952-1960 – a avut loc decolmatarea canalelor Dunavăţ şi Dranov; executarea

canalelor Perişor, Fundea, Mustaca; a 20 km de canale mici pescareşti (5,0 m lăţime şi 1,5 m

adâncime) şi construirea canalelor Goloviţa-Smeica şi Goloviţa-Sinoie;

Page 136: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

136 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Page 137: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

137 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. 17. Lucrări hidrotehnice efectuate în Delta Dunării

- Perioada 1990-2003 – au avut loc lucrări ample pentru activarea canalelor magistrale

longitudinale în toate complexele lacustre din teritoriul RBDD, şi de calibrare/blocare a canalelor

scurte transversale. Astfel, au fost activate prin excavare 341 km de canale, un număr de 13

canale au fost închise şi 5 canale au fost calibrate pentru reducerea debitelor de sedimente şi

nutrienţi din Dunăre în lacurile deltei s.a.

3.2. Date despre prezenta, localizarea, populatia si ecologia speciilor si/sauhabitatelor de interes comunitar prezente pe suprafata si in imediata vecinatate a PP 3.2.1. Avifauna din zona de interes

In locatia analizata se gasesc mai multe tipuri de habitate . Acestea sunt: apa liberă a bratului Sf.

Gheorghe, padurea de salcii de pe malul bratului, pajistea stepica (ruderalizată) de pe vârfurile

dealurilor situate la sud de brațul Sf. Gheorghe, vegetația invazivă (costrei), prezentă pe mari

suprafețe, terenuri cultivate (porumb) și mici zone cu arbori (salcâm).

La aceste habitate se adaugă desigur, zona umedă a lacului Sărături, cea mai interesantă din

punct de vedere avifaunistic.

Pajistea ruderalizata, este locul de trai al catorva specii de pasari, obisnuite pentru stepa

dobrogeana (dar aici in efective mici), alaturi de specii antropofile, larg raspandite. Acestea

sunt :

Buteo buteo – Sorecar comun

Falco tinnunculus – Vanturel rosu

Streptopelia decaocto – Gugustiuc

Merops apiaster – Prigorie

Coracias garrulus – Dumbraveanca

Upupa epops – Pupaza

Galerida cristata – Ciocarlan

Alauda arvensis – Ciocarlia

Riparia riparia – Lastunul de mal

Hirundo rustica – Randunica

Delichon urbica – Lastun de casa

Anthus campestris – Fasa de camp

Page 138: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

138 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Motacilla flava – Codobatura galbena

Motacilla alba – Codobatura alba

Oenanthe oenanthe – Pietrar sur

Lanius collurio – Sfrancioc rosiatic

Lanius mnor – Sfrancioc cu frunte neagra

Pica pica – Cotofana

Corvus monedula – Stancuta

Corvus frugilegus – Cioara de semanatura

Corvus corone cornix – Cioara griva

Sturnus vulgaris – Graur

Passer domesticus – Vrabie de casa

Passer montanus – Vrabie de camp

Carduelis carduelis – Sticlete

Miliaria calndra – Presura sura

Apa libera a canalului Sf. Gheorghe nu este un loc preferat de pasari. Aici pasarile trec de obicei

in zbor, rareori stationand pe apa. Apa adanca si traficul de nave si barci sunt factori care

contribuie la saracia de specii din acest habitat.

Cu toate acestea, unele specii vin aici din cand in cand pentru a-si cauta hrana. Acestea sunt :

Podicepa cristaus – Corcodel mare

Phalacrocorax carbo sinensis – Cormoran mare

Larus melanocephalus – Pescarus cu cap negru

Larus minutus – Pescarus mic

Larus ridibundus – Pescarus razator

Larus cachinnans – Pescarus argintiu

Sterna caspia – Pescarita mare

Sterna sandivicensis – Chira de mare

Sterna hirundo – Chira de balta

Sterna albifrons – Chira mica

Chlidonias hybridus – Chirighita cu obraji albi

Chlidonias niger – Chirighita neagra

Page 139: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

139 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Chlidonias leucopterus – Chirighita cu aripi albe

Desigur, mai sunt si alte specii care pot survola apele bratului Sf. Gheorghe, cum ar fi randunicle

si lastunii de mal, care vaneaza frevent insecte deasupra apei.

Avifauna de aici ramane destul de saraca in speci si indivzi.

O zonă interesanta pentru pasari ramane padurea de salcii (salcete) de pe malul bratului Sf.

Gheorghe. Aici se pot intalni urmatoarele specii de pasari :

Falco tinnunculus – Vanturel rosu

Falco vespertinus – Vanturel de seara

Falco subbuteo – Soimul randunelelor

Columba palumbus – Porumbel gulerat

Streptopelia turtur – Turturica

Cuculus canorus – Cuc

Picus canus – Ghionoaie sura

Dendrocopos major – Ciocanitoare pestrita mare

Dryocopus martius – Ciocanitoare neagra

Upupa epops - Pupaza

Motacilla alba – Codobatura alba

Luscinia megarhynchos – Privighetoare roscata

Phoenicurus phoenicurus – Codros de padure

Turdus merula – Mierla

Turdus philomelos – Sturz cantator

Hippolais pallida – Frunzarita cenusie

Hippolais icterina – Frunzarita galbena

Sylvia atricapilla – Silvie cu cap negru

Muscicapa striata – Muscar sur

Parus palustris – Pitigoi sur

Parus caeruleus – Pitigoi albastru

Parus major – Pitigoi mare

Remiz pendulinus – Boicus

Oriolus oriolus – Grangur

Page 140: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

140 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Sitta europaea – Ticlean

Corvus corone cornix – Cioara griva

Passer montanus – Vrabie de camp

Fringilla coelebs – Cinteza

Carduelis chloris – Florinte

Desigur, acestea sunt speciile care se pot intalni in mod obisnuit in acest habitat. Dar in sezonul

migratiilor, peisajul se imbogateste cu mult mai multe specii de passeriforme. Faptul ca aceasta

padure este o adevarata zona de ecoton, aflata la limita dintre delta propriu-zisa si ternurile

uscate din sud.

Zona este avantajoasa pentru fauna deoarece este vorba de un cordon de padure aproape continuu

intre Mahmudia si Murighiol.

Aici sunt locuri bune de clocit pentru majoritatea speciilor de pasari enumerate mai sus, salciile

constituind principalul suport pentru cuiburi (cuiburi intre ramuri, scorburi).

Hrana este obtinuta din imediata apropiere, atat de pe salcii, din stratul ierbos de jos, din aer, din

pajistea din sud, de pe malul bratului Sf. Gheorghe.

Tot lunca de salcii constituie un adapost foarte bun impotriva pradatorilor si a conditiilor meteo

adverse.

Lacul Sărăturii este deosebit de important pentru numărul mare de specii și de efective care

cuibăresc aici. Astfel, în anii 2000 – 2002, au cuibărit pe acest lac următoarele specii:

Podiceps cristatus – 1-2 perechi

Cygnus olor – 1 pereche

Tadorna tadorna – 1-2 perechi

Anas platyrhynchos – 2-3 perechi

Anas strepera – 5-10 perechi

Aythya ferina – 5-10 perechi

Aythya nyroca – 5-10 perechi

Gallinula chloropus – 1-2 perechi

Fulica atra – 10-12 perechi

Page 141: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

141 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Recurvirostra avosetta – 2-3 perechi

Himantopus himantopus – 20-40 perechi

Larus cachinnans – 20 – 30 perechi

Larus melanocephalus – 10 – 25 perechi

Larus ridibundus – 500 perechi

Sterna hirundo – 500 – 600 perechi

În total am reușit să identificăm în zona lacului Sărăturii un număr de 80 de specii de păsări.

Statutul de protectie al speciilor identificate in zona PP

DENUMIRE

ȘTIINȚIFICĂ

DENUMIRE

ROMÂNEA

SCĂ

DIRECTIVA

PĂSĂRI

79/409 EEC

OUG

57/2007

CONVENŢIA

BONN

CONVENŢIA

BERNA

CONVENŢIA

HAGA

LISTA

ROŞIE

Gavia arctica

Cufundac

polar

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -

Tachybaptus

rufficolis

Corcodel

mic

- Anexa 4B - Anexa II - -

Podiceps

cristatus

Corcodel

mare

- - - Anexa III - -

Podiceps

grisegena

Corcodel

cu gât roşu

-

- Anexa II Anexa II Anexa II -

Page 142: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

142 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Podiceps auritus

Corcodel

de iarnă

Anexa I - AnexaII(pale

arctice

Occidentale)

Anexa II Anexa II -

Podiceps

nigricollis

Corcodel

cu gât

negru

- - - Anexa II - -

Phalacrocorax

carbo

Cormoran

mare

Anexa I - - Anexa III - -

Phalacrocorax

pygmeus

Cormorant

mic

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnera

bilă

Pelecanus

onocrotalus

Pelican

comun

Anexa I Anexa 3 AnexaI(pale

arctica)

Anexa II

Anexa II Anexa II Vulnera

bilă

Pelecanus

crispus

Pelican creţ

Anexa I - Anexa I,

Anexa II

Anexa II Anexa II Critic

periclita

Botaurus

stellaris

Buhai de

baltă

Anexa I

Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnera

bilă

Ixobrychus

minutus

Stârc pitic

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -

Nycticorax

nycticorax

Stârc de

noape

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Vulnera

bilă

Page 143: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

143 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Ardeola ralloides Stârc

galben

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Vulnera

bilă

Bubulcus ibis Stârc de

cireadă

- - - Anexa II - Vulnera

bilă

Egretta garzetta Egretă

mică

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Vulnera

bilă

Casmerodius

albus

Egretă

mare

(alba)

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclita

Ardea cinerea Stârc

cenuşiu

- - - Anexa III - -

Ardea purpurea Stârc

purpuriu

(roşu)

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclita

Ciconia nigra Barză

neagră

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnera

bilă

Ciconia ciconia Barză albă

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnera

bilă

Plegadis

falcinelus

Ţigănuş

(ibis)

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnera

bilă

Platalea

leucorodia

Lopătar

(stârcul

lopătar)

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclita

Page 144: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

144 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Cygnus olor Lebădă de

vară

Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II Vulnera

bilă

Cygnus

columbianus

Lebădă

mica

Anexa I - Anexa II Anexa II Anexa II -

Cygnus cygnus

Lebădă de

iarnă

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnera

bilă

Anser fabalis Gâscă de

semănătur

ă

Anexa II/1 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II -

Anser albifrons Gârliţă

mare

Anexa II/2 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II -

Anser

erythropus

Gârliţă

mică

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Critic

periclita

Anser anser Gâscă de

vară

Anexa II/1

Anexa III/2

Anexa 5C

Anexa 5E

Anexa II Anexa III Anexa II -

Branta ruficollis Gâscă cu

gât roşu

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclita

Tadorna

ferruginea

Califar roşu

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Critic

periclita

Tadorna

tadorna

Califar alb

- - Anexa II Anexa II Anexa II Vulnera

bilă

Page 145: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

145 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Anas penelope Raţă

fluierătoar

e

Anexa II/1

Anexa III/2

Anexa 5C

Anexa 5E

Anexa II Anexa III Anexa II -

Anas strepera Raţă

pestriţă

Anexa II, 1 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II -

Anas crecca Raţă mică

Anexa II/1

Anexa III/2

Anexa 5C

Anexa 5E

Anexa II Anexa III Anexa II -

Anas

platyrhynchos

Raţă mare

Anexa II/1

Anexa III/1

Anexa 5C

Anexa 5D

Anexa II Anexa III Anexa II -

Anas acuta Raţă suliţar

Anexa II/1

Anexa III/2

Anexa 5C

Anexa 5E

Anexa II Anexa III Anexa II -

Anas

querquedula

Raţă

cârâitoare

Anexa II, 1 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II -

Anas clypeata Raţă

lingurar

Anexa II/1

Anexa III/2

Anexa 5C

Anexa 5E

Anexa II Anexa III Anexa II -

Netta rufina Raţă cu ciuf

Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II Periclita

Aythya ferina Raţă cu cap

Castaniu(ro

şu)

Anexa II/1

Anexa III/2

Anexa 5C

Anexa 5E

Anexa II Anexa III Anexa II -

Aythya nyroca Raţă roşie

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III Anexa II Vulnera

bilă

Aythya fuligula Raţă

moţată

Anexa II/1 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II -

Page 146: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

146 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Anexa III/2 Anexa 5E

Aythya marila Raţă cu cap

Negru

Anexa II/2

Anexa III/2

Anexa 5C

Anexa 5E

Anexa II Anexa III Anexa II -

Melanitta fusca Raţă

catifelată

Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Bucephala

clangula

Raţă

sunătoare

Anexa II/2 Anexa 5C Anexa II Anexa III Anexa II Vulnera

bilă

Mergus albellus Ferestras

mic

- - Anexa II Anexa II Anexa II Vulnera

bilă

Mergus serrator Ferestras

Moţat

Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Mergus

merganser

Ferestras

mare

Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Oxyura

leucocephala

Raţă cu cap

Alb

Anexa I Anexa 3 Anexa I Anexa II Anexa II Periclita

Pernis apivorus Viespar

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Vulnera

bilă

Haliaeetus

albicilla

Codalb

Anexa I Anexa 3 Anexa I,

anexa II

Anexa III

- Critic

periclita

Circaetus

gallicus

Şerpar

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Vulnera

bilă

Page 147: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

147 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Circus

aeruginosus

Erete de

stuf

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - -

Circus cyaneus Erete de

vânat

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - -

Circus

macrourus

Erete alb

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Periclita

Circus pygargus

Erete sur Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Periclita

Accipiter nisus

Uliu

păsărar

Anexa I - Anexa II Anexa III - -

Accipiter

brevipes

Uliu cu

picioare

scurte

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Vulnera

bilă

Buteo buteo

Şorecar

comun

- - Anexa II Anexa III - -

Buteo rufinus

Şorecar

mare

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Vulnera

bilă

Buteo lagopus

Şorecar

încălţat

- - Anexa II Anexa III - -

Aquila pomarina Acvilă

ţipătoare

mică

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Vulnera

bilă

Aquila clanga

Acvilă

ţipătoare

mare

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Critic

periclita

Page 148: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

148 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Aquila heliaca

Acvilă de

camp

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Critic

periclita

Hiraaetus

pennatus

Acvilă mică Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III - Critic

periclita

Pandion

haliaetus

Şoim mare

- - Anexa II - - -

Falco naumanni

Vânturel

mic

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - Vulnera

bilă

Falco

tinnunculus

Vânturel

roşu

- Anexa 4B Anexa II Anexa II - -

Falco

vespertinus

Vânturel

de seară

- - Anexa II Anexa II - Vulnera

bilă

Falco

columbarius

Şoim de

iarnă

Anexa I - Anexa II Anexa II - -

Falco subbuteo

Şoimul

rândunelel

or

- Anexa 4B Anexa II Anexa II - -

Falco cherrug

Şoimul

dunărean

- Anexa 3 Anexa II Anexa II - Critic

periclita

Falco peregrinus Şoimul

călător

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - Periclita

Perdix perdix Potârniche Anexa I, Anexa 5C - Anexa III - -

Page 149: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

149 BIOSYS GROUP CONSTANTA

anexa II/1

Anexa III/1

Anexa 5D

Coturnix

coturnix

Prepeliţă

Anexa II/2 Anexa 5C Anexa II Anexa III - -

Phasianus

colchius

Fazan Anexa II/1 Anexa 5C

Anexa 5D

- Anexa III - -

Rallus aquaticus

Cârstel de

baltă

Anexa II/2 - - Anexa III - -

Porzana porzana

Cresteţ

pestriţ

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - -

Porzana parva

Cresteţ

cenuşiu

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -

Porzana pusilla

Cresteţ mic Anexa I Anexa 3 - Anexa II Anexa II Periclita

Crex crex

Crestel de

camp

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Vulnera

bilă

Gallinula

chloropus

Găinuşă de

baltă

Anexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - -

Fulica atra

Lişiţă Anexa II/1,

Anexa III/2

Anexa

5C,

anexa 5E

Anexa II Anexa III Anexa II -

Haematopus

ostralegus

Scoicar Anexa II/2 - - Anexa III - Vulnera

bilă

Himantopus Piciorong Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclita

Page 150: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

150 BIOSYS GROUP CONSTANTA

himatopus tă

Recurvirostra

avosetta

ciocîntors Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnera

bilă

Burhinus

oedicnemus

Pasărea

ogorului

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - Periclita

Glareola

pratincola

Ciovlică

ruginie

(roşie)

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Vulnera

bilă

Charadrius

dubius

Prundăraş

gulerat mic

- - Anexa II Anexa II Anexa II -

Charadrius

alexandrinus

Prundăraş

de sărătură

- Anexa 3 Anexa II Anexa III Anexa II Vulnera

bilă

Pluvialis

apricaria

Ploier auriu Anexa

I,Anexa II/2,

Anexa III/2

Anexa 3,

Anexa 5E

Anexa II Anexa III Anexa II -

Pluvialis

squatarola

Ploier

argintiu

Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Vanellus

vanellus

Nagăţ Anexa II/2

- Anexa II Anexa III Anexa II -

Calidris alba

Nisipar - - Anexa II Anexa II Anexa II -

Calidris minuta

Fugaci mic - - Anexa II Anexa II Anexa II -

Calidris

temminckii

Fugaci pitic

- - Anexa II Anexa II Anexa II -

Calidris

ferruginea

Fugaci

roşcat

- - Anexa II Anexa II Anexa II -

Page 151: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

151 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Calidris alpina

Fugaci de

ţărm

- Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -

Limicola

falcinellus

Prundăraş

de nămol

- Anexa 4B Anexa II Anexa II Anexa II -

Phylomachus

pugnax

Bătăuş Anexa I,

Anexa II/2

- Anexa II Anexa III Anexa II -

Limnocryptes

minimus

Becaţină

mică

- Anexa 5C Anexa II Anexa III - -

Gallinago

gallinago

Becaţină

comună

Anexa II/1,

Anexa III/2

Anexa

5C,

Anexa 5E

Anexa II Anexa III Anexa II -

Gallinago media Becaţină

mare

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -

Limosa limosa

Sitar de

mal

Anexa II/2 - Anexa II Anexa III - -

Numenius

phaeopus

Culic mic Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Numenius

arquata-

Culic mare Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Tringa

erythropus

Fluierar

negru

Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Tringa tatonus

Fluierar cu

picioare

roşii

Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Page 152: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

152 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Tringa

stagnatilis

Fluierar de

lac

- - Anexa II Anexa II Anexa II -

Tringa nebularia Fluierar cu

picioare

verzi

Anexa II/2 - Anexa II Anexa III Anexa II -

Tringa ochropus

Fluierar de

zăvoi

- - Anexa II Anexa II Anexa II -

Tringa glareola

Fluierar de

mlaştină

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -

Actitis

hypoleucos

Fluierar de

munte

- Anexa 4B Anexa II Anexa II Anexa II -

Arenaria

interpres

Pietruş

- Anexa 4B Anexa II Anexa II Anexa II -

Phalaropus

lobatus

Notatiţă Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - -

Phalaropus

fulicarius

Notatiţă cu

cioc lat

- - Anexa II Anexa II - -

Larus

melanocephalus

Pescăruş ca

cap negru

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclita

Larus minutus

Pescăruş

mic

- Anexa 3 - Anexa II - -

Larus ridibundus Pescăruş

rozător

Anexa II/2 - - Anexa III - -

Larus genei

Pescăruş

rozalb

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Critic

periclita

Page 153: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

153 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Larus canus

Pescăruş

sur

Anexa II/2 - - Anexa III - -

Larus fuscus

Pescăruş

negricios

Anexa II/2 - - - - -

Larus argentatus Pescăruş

argintiu

Anexa II/2 - - - - -

Sterna nilotica

Pescăriţă

rozătoare

- Anexa 3 Anexa II Anexa III Anexa II Critic

periclita

Sterna caspia

Pescăriţă

mare

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa III -

Sterna

sandvicensis

Chiră de

mare

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Critic

periclita

Sterna hirundo

Chiră de

baltă

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II

Sterna albifrons

Chiră mica Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II Periclita

Chlidonias

hybrida

Chirighiţă

cu obraz

alb

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Chlidonias niger

Chirighiţă

neagră

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II Anexa II -

Chlidonias

leucopterus

Chirighiţă

cu aripi

albe

- - Anexa II Anexa II Anexa II -

Columba oenas Porumbel Anexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - -

Page 154: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

154 BIOSYS GROUP CONSTANTA

de

scorbură

Columba

palumbus

Porumbel

gulerat

Anexa II,1,

Anexa III/1

Anexa

5C,

Anexa 5D

- - - -

Streptopelia

decaoctoa

Guguştiuc Anexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - -

Streptopelia

turtur

Turturică

Anexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - Vulnera

bilă

Cuculus canorus

Cuc - - - Anexa III - -

Tyto alba

Strigă - Anexa 4B - Anexa II - Vulnera

bilă

Athene noctua

Cucuvea - Anexa 4B - Anexa II - -

Asio otus

Ciuf de

pădure

- - - Anexa II - -

Asio flammeus

Ciuf de

câmp

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Vulnera

bilă

Caprimulgus

europaeus

Caprimulg Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Apus apus

Drepnea

neagră

- - - Anexa III - -

Alcedo atthis

Pescăraş

albastru

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Page 155: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

155 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Merops apiaster Prigorie -

Anexa 4B - Anexa II - -

Coracias

garrulus

Dumbrăvea

ncă

Anexa I

Anexa 3 - Anexa II - -

Upupa epops

Pupăză - Anexa 4B - Anexa II - Vulnera

bilă

Jynx torquilla

Capantortu

ra

- Anexa 4B - Anexa II - Periclita

Picus canus

Ghionoaie

sură

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Picus viridis

Ghionoaie

verde

- Anexa 4B - Anexa II - -

Dryocopus

martius

Ciocănitoar

e neagră

Anexa I

Anexa 3 - Anexa II - -

Dendrocopus

major

Ciocănitoar

e pestriţă

mare

- - - Anexa II - -

Dendrocopos

syriacus

Ciocănitoar

e de

grădină

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Dendrocopus

medius

Ciocănitoar

e de stejar

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Dendrocopos

leucotos

Ciocănitoar

e cu spate

alb

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Dendrocopus

minor

Ciocănitoar

e pestriţă

mică

- - - Anexa II - -

Page 156: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

156 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Melanocorypha

calandra

Ciocârlie

de bărăgan

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Galerida cristata Ciocârlanul -

- - Anexa III - -

Alauda arvensis

Ciocârlie

de camp

Anexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - -

Riparia riparia

Lăstunul de

mal

- - - Anexa II - -

Hirundo rustica

Rândunică - - - Anexa II - -

Delichon

urbicum

Lăstun de

casă

-

- - Anexa II - -

Anthus

campestris

Fâsă de

câmp

Anexa I

Anexa 3 - Anexa II - -

Motacilla falva

Codobatur

ă galbenă

- Anexa 4B - Anexa II - -

Motacilla

cinerea

Codobatur

ă de munte

- Anexa 4B - Anexa II - -

Motacilla alba

Codobatur

ă albă

- Anexa 4B - Anexa II - -

Troglodytes

troglodytes

Ochiuboulu

i

- - - Anexa II - -

Erithacus

rubecula

Macaleand

ru

-

Anexa 4B - Anexa III - -

Luscinia luscinia Privighetoa

rea de

- - - Anexa II - -

Page 157: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

157 BIOSYS GROUP CONSTANTA

zăvoi

Luscinia

megarhynchos

Privighetoa

rea roşcată

- - - Anexa II - -

Luscinia svecica

Guşa

vânătă

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - Periclita

Phoenicurus

ochruros

Codros de

munte

- Anexa 4B - Anexa II - -

Phoenicurus

phoenicurus

Codros de

pădure

- Anexa 4B - Anexa II - -

Saxicola rubetra

Mărăcinar

mare

- - - Anexa II - -

Saxicola

torquatus

Mărăcinar

negru

- - - Anexa II - -

Oenanthe

isabellina

Pietrar

răsăritean

- - - Anexa II - Vulnera

bilă

Oenanthe

oenanthe

Pietrar sur - - - Anexa II - -

Turdus merula

Mierlă Anexa II/2 - - Anexa III - -

Turdus pilaris

Cocoşar Anexa II/2 Anexa 5C - Anexa III - -

Turdus

philomelos

Sturz

cântător

Anexa II/2

Anexa 5C - Anexa III - -

Acrocephalus

schoenobaenus

Lăcar mic

- - - Anexa II - -

Page 158: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

158 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Acrocephalus

palustris

Lăcar de

mlaştină

- - - Anexa II - -

Acrocephalus

scripaceus

Lăcar de

stuf

- - - Anexa II - -

Acrocephalus

arundinaceus

Lăcar mare

- - - Anexa II - -

Hippolais pallida

Frunzăriţă

cenuşie

- - - Anexa II - -

Hippolais

icterina

Frunzăriţă

galbenă

- - - Anexa II - -

Sylvia nisoria

Silvie

porumbacă

- Anexa 3 - Anexa II - -

Sylvia curruca

Silvie mică - - - Anexa II - -

Sylvia communis

Silvie de

câmp

- - - Anexa II - -

Sylvia borin

Silvie de

zăvoi

- - - Anexa II - -

Sylvia atricapilla

Silvie cu

cap negru

- - - Anexa II - -

Phylloscopus

collybita

Pitulice

mică

- Anexa 4B - Anexa II - -

Phylloscopus

trochilus

Pitulice

fluierătoar

e

- Anexa 4B - Anexa II - -

Page 159: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

159 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Regulus regulus

Ausel cu

cap galben

- Anexa 4B - Anexa II - -

Muscicapa

striata

Muscar sur -

Anexa 4B Anexa II Anexa II - -

Ficedula parva

Muscar mic Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II - -

Ficedula

albicollis

Muscar

gulerat

Anexa I Anexa 3 Anexa II Anexa II -- -

Ficedula

hypoleuca

Muscar

negru

- - Anexa II Anexa II - -

Panurus

biarmicus

Piţigoi de

stuf

- Anexa 4B - Anexa II - -

Parus palustris

Piţigoiul

sur

- - - Anexa II - -

Parus caeruleus

Piţigoi

albastru

- - - Anexa II - -

Parus major

Piţigoi

mare

- - - Anexa II - -

Sitta europaea

Ţiclean - Anexa 4B - Anexa II - -

Certhia

familiaris

Cojoaica de

pădure

- - - Anexa II - -

Page 160: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

160 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Certhia

brachydactyla

Cojoaica cu

degete

scurte

- - - Anexa II - -

Remiz

pendulinus

Boicuş - Anexa 4B - Anexa III - -

Oriolus oriolus

Grangur - Anexa 4B - Anexa II - -

Lanius collurio

Sfrâncioc

roşiatic

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Lanius minor

Sfrâncioc

cu frunte

neagră

Anexa I Anexa 3 - Anexa II - -

Garrulus

glandarius

Gaiţă - Anexa 5C - - - -

Pica pica

Coţofană Anexa II/2 Anexa 5C - - - -

Corvus

monedula

Stâncuţă

Anexa II/2 Anexa 5C - - - -

Corvus

frugilegus

Cioară de

semănătur

ă

Anexa II/2 Anexa 5C - - - -

Corvus corone

Cioară

grivă

Anexa II/2 Anexa 5C - - - -

Corvus corax

Corb - Anexa 4B - Anexa III - Vulnera

bilă

Sturnus vulgaris Graur Anexa II/2 Anexa 5C - - - -

Page 161: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

161 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Sturnus roseus

Lăcustar - Anexa 4B - Anexa II - Vulnera

bilă

Passer

domesticus

Vrabia de

casă

- - - - - -

Passer

montanus

Vrabie de

câmp

- - - Anexa III - -

Fringilla coelebs

cinteză - - - Anexa III - -

Carduelis chloris

Florinte - Anexa 4B - Anexa II - -

Carduelis

carduelis

Sticlete

- Anexa 4B - Anexa II - -

Carduelis spinus

Scatiu - Anexa 4B - Anexa II - -

Carduelis

cannabina

Câneparul

- Anexa 4B - Anexa II - -

Coccothraustes

coccothraustes

Botgros - Anexa 4B - Anexa II - -

Emberiza

citrinella

Presură

galbenă

-

- - Anexa II - -

Emberiza

hortulana

Presură de

gradina

Anexa I Anexa 3 - Anexa III - --

Emberiza Presură de - - - Anexa II - -

Page 162: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

162 BIOSYS GROUP CONSTANTA

schoeniclus stuf

Miliaria

calandra

Presură

sură

-

Anexa 4B - Anexa III - -

3.2.2. Flora si vegetatia zonei analizate

Zona studiata este ocupata in cea mai mare parte de terenuri agricole, de parloage (terenuri

agricole abandonate), coama dealului - acoperita de pajiste stepica – fiind utilizata ca pasune.

Fiind vorba deci de agroecosisteme, gradul de antropizare al zonei analizate este foarte ridicat.

Marginile drumurilor de acces (drumurile de exploatare) sunt tivite cu vegetatie ruderala si

segetala.

Fig. Nr – Specii ruderale pe marginea drumului de exploatare

Page 163: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

163 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Diversitatea speciilor de plante este mai ridicată doar în zona cu vegetaţie stepică, în zonele de

pârloagă, la marginea culturilor şi în apropierea drumurilor de acces (drumuri de pământ) unde

s-au instalat o serie de specii ruderale (caracteristice marginilor de drumuri, locurilor prăfoase)

şi segetale (buruieni de culture agricole). Prin urmare, nu putem vorbi în zona de interes de

asociaţii vegetale stepice de interes conservativ, ci numai de fitocenoze ale unor asociaţii

vegetale ruderale sau segetale.

Vegetatia de pe marginea drumului de exploatare de la extremitatea sudica a amplasamentului

este formata din următoarele specii: Cannabis ruderalis (cânepa) - formează de regulă o

bordură între drumul de acces şi culturile agricole, Xanthium italicum – specie invazivă de

origine nord-americană comună la margini de drumuri şi culturi, X. spinosum (holera), Tribulus

terrestris (colţii babei), Amaranthus retroflexus (ştirul) , Conyza canadensis – plantă invazivă

prezentă la marginea culturilor şi a drumulrilor de pământ, Brassica nigra (muştar negru),

Sinapis arvensis (muştar sălbatic), Setaria viridis (mohor) – buruiană comună în culturi agricole,

Sorghum halepense (costrei), Chenopodium album (spanac sălbatic), Papaver rhoeas (mac de

câmp), Consolida regalis (nemţişor), Lathyrus tuberosus (oreşniţă), Cichorium intybus

(cicoarea), Stachys annua (jaleş), Sisymbrium orientale, Capsella bursa pastoris (traista

ciobanului), Descurainia sophia (voinicica), Erodium cicutarium (pliscul cocorului)- exemplare

fructificate, Solanum nigrum (zârna), Diplotaxis muralis, Anagalis arvensis (scânteiţă), Galium

humifusum, Melilotus officinalis (sulfina galbenă), Bassia scoparia (mături), Melilotus albus

(sulfina albă), Cuscuta sp. (torţel) – specie parazită, Iva xantifolia, Echinochloa crus-galli,

Hibiscus trionum (zamosita), Lactuca seriola, Vicia cracca, Phragmites australis (trestie),

Cynoglosum officinale, Ononis spinosus. Specii precum Medicago sativa (lucerna) se infiltrează

din culturile învecinate.

Page 164: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

164 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. Nr. – Xantium italicum, Conyza canadensis si Sorghum halepense

Acestor specii de plante li se adaugă altele rezistente la praf şi la călcare: Polygonum aviculare

(troscot), Sclerochloa dura, Portulaca oleracea (iarba grasă), Hordeum murinum (orzul

şoarecelui), Convolvulus arvensis (volbura), Agropyron repens (pir târâtor), Lolium perenne

(iarba de gazon), Cynodon dactylon (pir digitat), Bromus tectorum (obsiga).

Page 165: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

165 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig.nr. – Cynodon dactylon si Trifolium repens

Dintre speciile stepice care se dezvoltă în mod obişnuit în pajişti dar pot migra şi în culturile

învecinate, au fost remarcate la marginea culturilor: Daucus carota ssp. carota (morcovul

sălbatic), Torilis arvensis, Crepis foetida, Achillea setacea (coada şoricelului), Tragopogon

dubius, Artemisia absinthium (pelin), Centaurea diffusa, Bromus tectorum (obsiga), Echium

vulgare (limba şarpelui), Plantago lanceolata (pătlagina) şi Xeranthemum annuum (imortele).

Aceste plante sunt prezente în mod obişnuit în pajişti naturale, dar şi în locuri ruderale sau la

margini de culturi agricole unde se infiltrează uşor din pajiştile învecinate. Nici una dintre ele nu

prezintă valoare conservativă, fiind plante comune în zona stepei şi a silvostepei.

Specii precum Carthamus lanatus, Centaurea solstitialis, Carduus acanthoides (scai), Carduus

nutans (ciulin), Cirsium arvensae (pălămida), Onopordon acanthium (scai măgăresc) formeaza

la maturitate un adevarat gard viu pe marginile drumurilor de exploatare.

Versantul sudic al dealului Murighiol prezinta, chiar de la marginea drumului de exploatare pana

aproape de culme, deci chiar in zona preconizata pentru amplasarea turbinelor, o ―centura‖ cu

Sorghum halepense (costrei), Xanthium italicum, X. spinosum (holera), Setaria viridis (mohor),

Conyza canadensis si Cenchrus incertus.

Page 166: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

166 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig nr. – ―Mare‖ de costrei pe amplasament

Pe pasunea de pe dealul Murighiol se remarcă un amestec de specii stepice şi plante ruderale,

caracteristic pajiştilor secundare. Dominante în aceste tipuri de pajişti sunt speciile:

Xeranthemum anuum (imortele), Artemisia austriaca (peliniţa), Botriochloa ischaemum, Daucus

carota ssp. carota (morcov sălbatic), Centaurea diffusa, Euphorbia segueriana (alior). Alte

specii de plante observate în componenţa acestor pajişti sunt: Artemisia absinthium (pelin),

Crepis foetida, Medicago lupulina (lucerna galbenă), Trifolium repens (trifoi alb târâtor), Achillea

collina (coada şoricelului), Stipa capillata (colilie), Potentilla bornmuellerii, Convolvulus arvensis

(rochita randunicii),Eryngium campestre, Hypericum perfoliatum, Agropyron cristatus, Thymus

zygioides (cimbrisor), Kochia prostrata, Verbascum phlomoides (lumânărică), Cichorium intybus

(cicoare), Bromus tectorum, Bromus sterilis, Torilis arvensis, Tribulus terrestris (colţii babei),

Consolida regalis (nemţişor), Galium humifusum, Euphorbia niceensis (laptele câinelui), Lactuca

serriola (planta busolă), Anagalis arvensis (scânteiţa), Ballota nigra , Plantago lanceolata

(pătlagină cu frunze înguste).

Page 167: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

167 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Fig. Nr. – Pajiste antropizata pe culmea dealului Murighiol

Ruderalizarea acestor pajişti, consecinţă a păşunatului, este indicată de abundenţa unor specii

nitrofile precum: Agropyron repens (pir târâtor), Datura stramonium (mătrăguna), Chenopodium

album, Bassia scoparia (mături), Melilotus albus (sulfina albă), Melilotus officinalis (sulfina

galbenă), Artemisia annua, Chamomilla recutita (muşeţel), Matricaria inodora (muşeţel prost),

Arctium lappa (brusture), Brassica nigra (muştar negru), Cannabis ruderalis (cânepa),

Polygonum aviculare, Lepidium draba (urda vacii), Plantago media (pătlagină), Plantago major,

Xanthium italicum, X. spinosum, Conyza canadensis.

Asociaţii vegetale

In pajistea stepica, în pârloage şi la marginea culturilor agricole au fost observate câteva

asociaţii vegetale dintre care majoritatea sunt încadrate cenotaxonomic la clasa Chenopodietea

Br. Bl. 1951, ordinul Sisymbrietalia Tx. 1961:

pajişti vest – pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia - cod R3420 (conform Manualului Habitatelor din România) şi 6290 (cod Natura 2000) – tip de habitat cu valoare conservativă redusă (Doniţă et al., 2005), prezent doar insular, pe suprafeţe mici, în zona de interes.

Xeranthemetum annui (Borza 1931) Prodan 1939 – insular în pajiştile stepice şi pârloage;

Agropyretum repentis Felfoldy 1932 – în pajiştile stepice şi pârloage;

Page 168: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

168 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Cannabinetum ruderalis (Morariu 1943) corr. Morariu 1970 – margini de culturi agricole;

Hordeetum murini Libbert 1932 em. Pass. 1964 – margini de drumuri;

Cynodonto-Poetum angustifoliae (Rapaics 1926) Soo 1957 – margini de drumuri şi pârloage;

Sclerochloo-Polygonetum avicularis (Gams 1927) Soo 1940;

Carduetum nutantis Săvulescu 1927, Paucă 1941, Morariu 1943;

Onopordetum acanthii Br. Bl. et al. 1936

Primele două asociaţii vegetale domină pe culmea dealului Murighiol.

Asociaţiile vegetale observate sunt comunităţi de plante ruderale sau stepice care nu conţin

specii din Listele roşii româneşti (Oltean & al., 1994; Dihoru, 1994; Negrean, 2001, 1994), din

anexele Directivei Habitate, Convenţiei de la Berna sau anexele OUG 57/ 2007. Speciile stepice

care se regăsesc în compoziţia floristică a acestor asociaţii vegetale sunt comune pajiştilor

xerofile şi xero-mezofile din Dobrogea.

Fig. nr. – Botriochloa ischaemum – indicator de pajisti degradate

Nu au fost observate în zona investigată exemplare de arbori.

Page 169: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

169 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Cunoscându-se faptul că tipurile de habitate se identifică pe teren prin intermediul asociaţiilor

vegetale prezente în zonă putem afirma că pe suprafeţele vizate pentru amplasarea turbinelor

eoliene nu există habitate naturale şi seminaturale de interes conservativ. Au fost identificate

tipuri de habitate comune pajiştilor stepice secundare, zonelor ruderalizate datorită influenţelor

antropice (păşunat, cultivarea pământului) şi marginilor de culturi agricole.

Au fost observate pe teren următoarele tipuri de habitate, conform manualului ―Habitatele din

România‖ (Doniţă et al., 2005):

pajişti vest – pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon şi Poa angustifolia - cod R3420 (conform Manualului Habitatelor din România) şi 6290 (cod Natura 2000) – tip de habitat cu valoare conservativă redusă (Doniţă et al., 2005) prezent în zona de interes pe suprafeţe foarte mici, în pajiştile secundare rămase între loturile agricole;

comunităţi antropice cu Onopordon acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa – cod R8702 – buruienişuri fără valoare conservativă prezente la marginea localităţilor, la marginea drumurilor de pământ, în zona dintre culturi şi în zonele de pârloagă;

comunităţi antropice cu Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra – cod 8703 - tip de habitat fără valoare conservativă, prezent la marginea culturilor şi la marginea drumurilor;

comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi Plantago major – cod 8704 - habitat prezent la marginea drumurilor de pământ şi a culturilor agricole;

Deşi primul dintre aceste tipuri de habitate figurează în sistemul de codificare Natura 2000, este

un tip de habitat cu valoare conservativă redusă, extrem de comun pentru zonele de stepă din

Dobrogea şi în general din sudul şi estul României. Acest tip de habitat nu adăposteşte în zona

de interes rarităţi floristice sau faunistice ce ar impune implementarea unor măsuri speciale de

protecţie şi conservare.

Celelalte tipuri de habitate, majoritare în zona de interes, sunt puternic antropizate, complet

lipsite de valoare conservativă.

3.2.3. Fauna zonelor analizate

Zona analizată se caracterizează prin prezenţa unor habitate acoperite cu vegetaţie ierboasă,

fără tufe de arbuşti sau copaci. Vegetaţia este formată în mare parte din plante ruderale,

datorită impactului antropic manifestat prin păşunare.

Ca urmare, fauna este alcătuită din specii puţine, caracterisice habitatelor antropizate,

degradate.

Page 170: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

170 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Dintre nevertebrate, nu s-au identificat specii incluse pe anexele legii 57/2007

Fauna de vertebrate

In zona analizată au fost observate păsări si reptile. Amfibieni nu trăiesc în zonă, caracteristicile

zonei – uscăciune, insolaţie puternică – facand-o improprie pentru amfibieni.

Reptile

Dintre reptile, în zona analizata a fost observata doar Podarcis taurica (şopârla de stepă),

specie comună în habitatele acoperite cu vegetatie ierboasă din Dobrogea, extrem de rezistentă

la impactul antropic. Amplasarea centralelor eoliene nu este de natura sa influenteze populatia

de şopârlă de stepă din zonă.

Mamifere

In zona analizată nu au fost observate mamifere, natura solului si impactul antropic facand-o

improprie pentru specii ca Spermophilus citellus sau Talpa europaea.

Fauna de nevertebrate

Fauna de nevertebrate din zona analizată în apropierea comunes Murighiol se caracterizeaz

prin prezenţa unor specii tipice zonelor de stepă, rezistente la impact antropic. Vegetatia

degradată datorită păşunatului un permite dezvoltarea unor efective mari de insecte sau alte

neveretebrate.

Dintre arahnide, au fost observate aranee – Argiope bruennichi, Pardosa sp., Alopecosa sp.

Gasteropodele sunt reprezentate de Cernuela virgata, specie xerotermă, prezente în toate

habitatele de stepă, degradate sau naturale

Fauna de insecte, datorită caracteristicilor deosebite ale habitatului, este dominată de

orthoptere (lăcuste, cosaşi). Au fost observate exemplare izolate de Sthenobotrus sp., ,

Oedipoda caerulescens, Acrida hungarica, Calliptamus italicus., Gryllus desertus, Decticus

verrucivorus.

Odonatele sunt reprezentate de specii ale genului Sympetrum, Aeschna, Anax, a căror

prezenţă este condiţionatăde habitatele acvatice din imediata vecinătate.

Lepidopterele. Dintre speciile de fluturi observate fac parte specii caracteristice zonelor

deschise, cu vegetaţie ierboasă. Au fost observate astfel în zonă exemplare de Pieris rapae,

(fluturi de varză), Pontia edusa, Vanessa cardui, Polyommatus icarus. Dintre speciile nocturne

au fost observate exemplare de Autographa gamma, Heliothis maritima, Agrotis segetum,

Macroglossum stellatarum, iar în vegetaţie au fost observate larve de Celerio euphorbiae.

Diperele erau reprezentate prin syrfide, asilide, muscide – predominand asilidele prădătoare.

Page 171: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

171 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Zona analizată se caracterizează printr-o fauna si entomofaună săracă. Vegetaţia ierboasâ

degradată adăposteşte un număr redus de insecte, astfel că vertebrate insectivore nu găsesc

suficientă hrană. Singurele habitate mai valoroase sub aspect faunistic sunt cele cu vegetaţie

domiantă de Stipa, zonă care trebuie protejată în timpul lucrărilor de amenajare a parcului

eolian.

3.3. Descrierea functiilor ecologice ale speciilor si habitatelor de interes comunitar

afectate si a relatiei acestora cu ariile naturale protejate de interes comunitar invecinate

si distributia acestora

In cazul habitatelor identificate, funcţia lor ecologică este aceea de fundament pentru întreaga

comunitate de organisme vegetale şi animale din zonă. Faptul că ecosistemele naturale au

valoare consevativă redusă face ca funcţia lor esenţială să nu fie afectată.

Functiile ecologice ale speciilor de pasari sunt descrise in anexa nr 1.

3.4. Statutul de conservare a speciilor si habitatelor de interes comunitar

Dintre cele patru tipuri de habitate identificate in zona analizată, doar primul dintre aceste tipuri

de habitate (pajişti vest – pontice de Poa bulbosa, Artemisia austriaca, Cynodon dactylon

şi Poa angustifolia ) figurează în sistemul de codificare Natura 2000. Este vorba de un tip de

habitat cu valoare conservativă redusă, prezent în toate zonele de stepă din sudul şi din estul

României. In zona analizată, în acest habitat nu au fost identificate rarităţi floristice sau

faunistice ce ar impune implementarea unor măsuri speciale de protecţie şi conservare.

In ceea ce priveste celelalte trei tipuri de habitate (comunităţi antropice cu Onopordon

acanthium, Carduus nutans şi Centaurea calcitrapa – cod R8702; comunităţi antropice cu

Agropyron repens, Arctium lappa, Artemisia annua şi Ballota nigra – cod 8703,

comunităţi antropice cu Polygonum aviculare, Lolium perenne, Sclerochloa dura şi

Plantago major – cod 8704) si care ocupă cea mai mare suprafaţă în zona analizată, acestea

sunt puternic antropizate şi complet lipsite de valoare conservativă.

In imediata vecinătate a zonei analizate, habitatele sunt de asemenea reprezentate de zone

agricole, fără valoare conservativă.

Statutul de conservare pentru speciile de pasari este descris in anexa nr. 1.

Page 172: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

172 BIOSYS GROUP CONSTANTA

3.5. Date privind structura si dinamica populatiilor de specii afectate

In ceea ce priveste structura si dinamica populaţiilor speciilor care ar putea fi afectate de

instalarea viitorului parc eolian, trebuie făcută din start precizarea că acest obiectiv este unul de

durată, care necesită studii pe cel puţin doi ani.

In urma experienţei personale a specialistilor care au participat la întocmirea prezentului studiu,

se poate aprecia următoarea situaţie:

Sopârla de iarba Podarcis taurica apare în populaţii relativ importante. Dinamica acestora nu

este afectată decât de cauze naturale, specia fiind afectată doar de prădători naturali;

restrângerea habitatelor nu o afectează fiind rezistentă la impactul antropic.

Păsările și date despre biologia acestora sunt prezentate în Anexa I.

3.6. Relatiile structurale si functionale care creeaza si mentin integritatea ariei naturale

protejate de interes comunitar

Integritatea ariilor naturale protejate din zonă este dată de buna funcționare dintre toate elementele care compun ecosistemele prezente aici. Dinamica populațională a speciilor, în mod natural, se va menține între anumite limite. Doar în cazul în care apar factori, interni sau externi care să modifice structura calitativă și cantitativă a populațiilor, acestea vor suferii o creștere sau o micșorare a efectivelor. Din acest motiv monitorizarea permanentă a stării de sănătate a ecosistemelor este necesară pentru a asigura integritatea acestor arii protejate. Date despre prezența și biologia unor specii din aceste arii protejate au fost expuse în capitolele anterioare si in anexe.

3.7. Obiectivele de conservare a ariei naturale protejate de interes comunitar

Obiectivul principal il constituie protecţia speciilor şi habitatelor din RBDD

Priorităţi:

Stoparea declinului diversităţii biologice

- Selectarea şi formularea pachetului de indicatori şi indici care definesc starea ecosistemelor din RBDD;

- Evaluarea funcţiilor şi serviciilor asigurate de ecosistemele deltaice dulcicole , salmastre şi marine (producţie; reglare; suport);

- Evaluarea diversităţii biologice în zona costieră a Mării Negre din perimetrul RBDD; - nventarierea speciilor invazive şi elaborarea măsurilor precauţionare pentru managementul

lor s.a.

Page 173: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

173 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Menţinerea/restaurarea stării ecologice bune a ecosistemelor

- Reactualizarea inventarelor diversităţii biologice din perimetrul RBDD; - Combaterea şi/sau atenuarea factorilor de risc (agenţi patogeni, schimbări climatice,

activităţi antropice, specii invazive, etc) pentru starea habitatelor, identificarea şi implementarea măsurilor pentru limitarea efectelor negative;

- Adaptarea zonării funcţionale a RBDD şi a planurilor de management aferente pentru atingerea obiectivelor specifice;

- Elaborarea şi implementarea normelor specifice pentru conservarea diversităţii (limitarea impactului antropic);

- Amenajări pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în zonele de reproducere naturală a peştilor – complexul acvatic Dunavăţ – Dranov ;

- Reconstrucţia ecologică în complexul Roşu –Puiu din Delta Dunării privind îmbunătăţirea ; - regimului hidrologic şi refacerea potenţialului piscicol ; - Lucrări pentru îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice în zona Sinoe – Istria – Nuntaşi s.a. Monitoring integrat

Priorităţi: Sistem monitoring integrat – support pentru managementul RBDD

- Elaborarea şi implementarea planului de monitoring integrat al RBDD; - Monitorizarea parametrilor care caraterizează starea ecosistemelor; - Monitorizarea speciilor periclitate de interes comunitar şi naţional; - Monitorizarea stării populaţiilor de peşti migratori, sturioni şi scrumbie de Dumnăre; - Monitorizarea şi cuantificarea efectelor lucrărilor de îmbunătăţire a condiţiilor de mediu din

ecosistemele naturale acvatice şi terestre; - Monitoizarea complexă a Rezervaţiei Biosferei Transfrontalieră Delta Dunării, România –

Ucraina; - Cooperare transfrontalieră, cooperare internaţională

- Elaborarea şi implementarea măsurilor de management în Rezervaţia Biosferei

Transfrontalieră Delta Dunării România – Ucraina.

Dezvoltarea participării în programele de cooperare internaţională

- Dezvoltarea colaborării şi participării în cadrul organizaţiilor internaţionale în calitate de membru (Europarc; Eurosite; Deltamed, etc);

- Colaborarea între ariile naturale protejate dunărene; - Promovarea colaborării cu Ucraina; Rusia; Georogia; Turcia şi Bulgaria pentru gestionarea

zonelor umede adiacente Mării Negre, în vederea constituirii Asociaţiei BlackSeaWet; - Indeplinirea obligaţiilor în cadrul Convenţiilor Internaţionale la care România este parte

(Ramsar; Programul MAB –UNESCO; Diploma Europei; Patrimoniul Universal UNESCO).

Management eficient

Page 174: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

174 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Priorităţi:

Imbunătăţirea capacităţii instituţionale a ARBDD, a metodelor de management

adaptativ integrat

- Asigurarea condiţiilor şi urmărirea implementării obiectivelor prevăzute în Mastre Plan – program pentru dezvoltare durabilă în RBDD;

- Accesarea fondurilor europene pentru realizarea acţiunilor din Planul de management; - Creşterea capacităţii de management a situaţiilor de urgenţă; - Asigurarea facilităţilor tehnice pentru realizarea monitoringului integrat şi pentru asigurarea

sistemului informaţional; - Dezvoltarea capacităţii de supraveghere a regimului hidrologic şi hidrochimic în RBDD prin

elaborarea şi implementarea modelelor matematice adecvate; - Optimizarea colaborării ARBDD cu celelalte instituţii cu atribuţii în RBDD şi cu organizaţiile

neguvernamentale s.a.

Fundamentarea dezvoltarii durabile in RBDD

Domeniul – Protectia naturii, Biodiversitate, Protectia Solurilor si Padurilor

Crearea reţelei Natura 2000 prin identificarea, inventarierea, cartarea în GIS şi dezvoltarea bazelor de date pentru caracterizarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatică, conţinute în anexele Directivei Europene nr. 92/43/EEC şi a speciilor de păsări sălbatice conţinute în anexele Directivei Europene nr. 79/ 409/EEC şi prin completarea formularului standard pentru situurile propuse să facă partea din această reţea;

Dezvoltarea şi implementarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate, pentru ocrotirea habitatelor naturale şi conservarea speciilor sălbatice;

Dezvoltarea sistemelor regionale de management al infomaţiei privind biodiversitatea.

Reconstrucţia ecologică şi conservarea biodiversităţii factorilor de mediu prin:

- Refacerea circuitului natural al apei în complexele Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, zonă umedă de interes deosebit din patrimoniul mondial (UNESCO) ;

- Reabilitarea şi păstrarea calităţilor lacurilor naturale şi a celor balneoterapeutice din patrimoniul public naţional ;

- Stoparea procesului de eroziune a plajelor litoralului românesc al Mării Negre (Proiectul P.1888, ―Plan de amenajare a teritoriului zonal Delta Dunării ’’, Faza a–II–a: Propuneri şi măsuri).

3.8. Descrierea starii actuale şi viitoare de conservare a ariei naturale protejate

de interes comunitar inclusiv evolutii/schimbari ce se pot produce in viitor

Page 175: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

175 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Modificări ale mediului deltaic. Analizând factorii de influenţă care au determinat modificări

ale mediului deltaic vom lua în considerare atât evoluţiile naturale cât şi evoluţiile influenţate

(activităţile antropice).

Evoluţiile naturale. Colmatările şi eroziunile au fost şi rămân procesele evolutive naturale

determinante din Delta Dunării.

- colmatările

In interiorul deltei, colmatările au loc în special în lungul arterelor de inundaţie (braţe, gârle,

canale) sau în zonele de vărsare ale acestora. Un proces specific pentru deltă legat de bogăţia

vegetaţiei hidrofile l-a constituit colmatarea organică. Acest proces are cea mai mare intensitate

pe fundul ghiolurilor liniştite, fără valuri şi curenţi.

- eroziunile

Eroziunile semnalate în interiorul Deltei se produc în coturile şi meandrele braţelor şi se fac

vizibile sub forma eroziunilor de mal. Cauzele care determină aceste eroziuni se regăsesc în

modalităţile de scurgere în aceste zone dar şi în cazuri de apariţie, în unele zone, a unor

obstacole naturale în albie.

- apariţia deltelor secundare

Cele mai importante procese morfodinamice se produc pe litoral şi ele s-au manifestat de-a

lungul anilor prin importante apariţii de noi teritorii cum sunt deltele secundare: Chilia şi

Sf.Gheorghe.

- alte procese

La fel de importante sunt şi celelalte procese cum ar fi: formarea nămolurilor şi solurilor, evoluţia

chimismului apelor, evoluţia biocenozelor, etc.

- influenţe negative ale evoluţiei factorilor naturali

Sub influenţa factorilor naturali, evoluţia nu totdeauna înregistrează căile cele mai dorite de om.

Astfel, au fost semnalate următoarele aspecte:

- colmatarea căilor de scurgere;

- colmatarea ghiolurilor;

- poluarea naturală;

- eroziunea albiilor;

- eroziunea litoralului (transgresiunea marină);

- dezechilibre ecologice naturale.

Page 176: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

176 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Astfel, regimul hidrologic deficitar al Dunării în perioada 1981-1990, a avut ca efect:

- diminuarea stocului solid – accentuarea eroziunii litoralului;

- primenirea insuficientă a apelor – accentuarea eutrofizării;

- scăderea nivelului în freatic – uscarea pădurilor;

- pătrunderea penei de apă sărată pe braţe – lipsa apei potabile.

Cum aceste dezechilibre se stabilesc mult mai greu sau poate chiar deloc în mod natural, a fost

necesară intervenţia omului pentru ajutarea procesului de refacere (lucrări de decolmatări şi

lucrări de reconstrucţie ecologică)

Evoluţii influenţate. Modificările componentelor de bază ale peisajului deltaic

In vederea cunoaşterii stadiului de evoluţie în care se află actualmente Delta Dunării s–au

urmărit modificările câtorva componente de bază ale peisajului produse în cadrul acesteia:

suprafaţă totală, modificări lacustre, modificări ale grindurilor fluviale şi a celor fluvio–marine

modificări ale nisipurilor mobile şi semimobile, modificări ale altitudinilor, modificări ale gârlelor

şi braţelor, modificări ale ostroavelor, modificări ale golfurilor, modificări ale cordoanelor litorale,

etc.

Suprafaţa totală. Pe o perioadă de 157 ani (1835–1992) se observă o creştere a suprafeţei

deltei propriu–zise (fără complexul Razim –Sinoe) cu cca 31072,09 ha.

Fenomenul de creştere în suprafaţă s–a manifestat pe întreaga suprafaţă a deltei, inclusiv

sectorul fluvial datorită conturării unor suprafeţe depresionare ce au apărut în urma aluvionării

intense, mai ales în timpul revărsărilor.

Modificări ale suprafeţelor lacustre. In afara modificărilor cu caracter general ce s–au produs în

mod natural pentru suprafaţa totală a deltei, când i s–au modificat permanent conturul şi forma,

o altă componentă de bază care imprimă peisajului o notă specifică o reprezintă suprafaţa

lacustră.

Complexul Roşu – Puiu este cel mai tipic complex fluvio–marin deltaic care are drept

caracteristică lipsa unei bariere importante între complex şi mare, fiind puternic influenţat de

aceasta din urmă. Ca suprafaţă se situează pe locul doi, după complexul Rusca – Gorgova –

Isac.

Si în cadrul acestui complex suprafeţele lacustre au depăşit o creştere de 50% în perioada

anilor 1883–1983. Această creştere spectaculoasă este specifică suprafeţelor fluvio–marine cu

depresiuni puţin adânci supuse frecvent inundaţiilor prin pătrunderea apelor fluviale cât şi a

celor marine.

Page 177: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

177 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Faptul că în anul 1983 diferenţa de suprafeţe dintre lacurile cuprinse între 100–500 ha şi > 500

ha a rămas oarecum aceiaşi, ne demonstrează că acest complex cunoaşte o evoluţie cu

influenţe fluvio–marine de forţe egale.

Complexul Dranov păstrează caracteristici duble, atât tipic fluviale în extremitatea vestică

(vecinătatea uscatului dobrogean) cât şi fluvio–marine şi chiar tipic marine în cea estică

(Dranov).

Depresiunea Dranov este o vastă zonă mlăştinoasă, cu o slabă circulaţie a apei. Din această

cauză au fost construite mai multe canale de legătură între braţul Sf.Gheorghe şi lacul Razim.

Complexul Periteaşca In cadrul acestui complex se disting lacuri tinere, abia conturate sau pe

cale de transformare între cordoanele recent create, puţin adânci şi alungite pe direcţia ţărmului,

cu orientări predominante NE–SV şi care suportă o influenţă importantă sau totală a mării şi mai

puţin sau deloc a fluviului.

Complexul lagunar Razim – Sinoe Influenţa antropică şi–a făcut şi aici simţită prezenţa, mai

ales prin faptul că laguna a fost practic închisă în urma unor lucrări hidrotehnice, în dreptul Gurii

Portiţa încât apele salmastre ale Razimului au ajuns, prin aport fluvial, la cota celor dulci (Fig.

18).

Acţiuni antropice care au produs modificări ale ecosistemelor naturale din Delta Dunării

Activităţi în cuprinsul Deltei. Amenajarea braţului Sulina, pentru navigaţia maritimă. Efectul

acestor lucrări:

dezvoltarea geometriei albiei - din anul 1902 până în anul 1980 adâncimea medie a crescut de la 6 m la 11 m, iar secţiunea medie de la 800 mp la 1450 mp.;

creşterea coeficientului de repartiţie pe braţ;

modificarea regimului curenţilor costieri şi devierea către larg a aluviunilor aduse de braţele Sulina şi Chilia, ceea ce agravează fenomenul de eroziune a litoralului în partea de sud. In ceea ce priveste sectorul nordic al litoralului Marii Negre (plajele din faţa Deltei Dunării)

Litoralul Deltei Dunarii se poate subdiviza în trei subsectoare majore: nordic (între gurile de

vărsare a braţelor Sulina şi Sf. Gheorghe), central (Ciotic - Periteaşca) şi sudic (Portiţa - Cap

Midia).

Pe lângă distanţa faţă de sursa de sedimente danubiene, aceste zone sunt diferenţiate şi prin

orientarea faţă de direcţia predominantă a vânturilor şi valurilor. Importanţa orientării ţărmului

este evidentă în subsectorul nordic. Aici, vânturile predominante de iarnă sunt cele de NE.

Acestea generează valuri înalte, cu efect distructiv, cu incidenţă aproape transversală faţă de

linia ţărmului.

Reducerea drastică a cantităţii de material sedimentar care intră în sistemul litoral este dublată

de o mare capacitate de transport şi prelucrare de către agenţii marini. Pertubarea dispersiei

naturale a sedimentelor prin construcţia digurilor de la Sulina accentuează deficitul de material

Page 178: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

178 BIOSYS GROUP CONSTANTA

sedimentar pe aceste plaje. Rezultatul este o retragere accentuată, cu până la 20-25 m/an,

cvasigeneralizată a liniei ţărmului, care continuă tendinţa istorică de evoluţie a deltei Sulina.

Local, construcţia digurilor de la Sulina a indus însă şi o acumulare importantă de material.

În golful Musura prin depunerea forţată a sarcinii solide a braţului Chilia, adâncimea a scăzut

drastic, ajungând la cca. 3 m în prezent, de la cca. 8 m la începutul secolului.

În extremitatea nordică a plajei Sulina acumularea de sedimente se datorează curentului

anticiclonic de la sud de diguri. Subsectorul central are o expunere est-vest. Aceasta îl

protejează întrucâtva faţă de acţiunea valurilor. Atât timp cât aportul de sedimente a fost ridicat,

plajele Perişor- Periteaşca au fost în avansare.

Astăzi, acreţia continuă numai pe sectoare restrânse, în rest plajele sunt relativ stabile.

Subsectorul sudic se caracterizează printr-un aport foarte mic de material detritic danubian,

care este însă compensat printr-o producţie accentuată de detritus organogen. Orientarea liniei

ţărmului este NE-SV. Acţiunea valurilor este mult mai importantă decât în subsectorul central,

dar mai redusă decât în dreptul gurilor de vărsare ale Dunării. Plajele Portiţa şi Periboina se află

în consecinţa într-un proces de eroziune moderată. Valorile retragerii liniei ţărmului nu depaşesc

câţiva metri pe an.

Procese influenţate de acţiunile antropice. Evoluţia litoralului aferent Deltei

Litoralul aferent Deltei se întinde de la Golful Musura la Capul Midia. Faţă de perioada anilor

1960 se constată modificări importante în configuraţia litoralului, astfel:

• cca.80% din lungimea litoralului prezintă în anul 1989 fenomene de eroziune;

• pe ansamblu, în perioada 1962-1989 s-au pierdut prin eroziune cca.2100 ha şi s-au

acumulat 280 ha;

• ritmul mediu de evoluţie a eroziunilor a fost de 80 ha/an, dar au fost şi ani în care s-au

înregistrat pierderi între 100-200 ha.

Zonele cele mai afectate de eroziune sunt:

Gârla Impuţita – canal Sonda – Câşla Vădanei, în care există sectoare întinse unde marea a înaintat cu cca.400-500 m, cu ritmuri de retragere a liniei ţărmului de 20 - 22 m/an;

Zona Zătoanelor, cu retrageri ale ţărmului de peste 400 m şi ritmuri locale de 18 - 21 m/an;

Zona Edighiol – Chituc cu retrageri de 150 – 300 m; Acumulări de material şi înaintări ale uscatului s-au produs în zonele:

Plaja Sulina (100 – 130 m);

Periteaşca (80 – 100 m);

Page 179: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

179 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Chituc (90 – 110 m); Cauzele acestor modificări în configuraţia ţărmului sunt:

reducerea aportului de aluviuni la gurile de vărsare ca urmare a lucrărilor care reţin aluviunile în bazin;

modificarea circuitului aluvionar de coastă prin apariţia unor obstacole ca: digurile de larg Sulina; Insula Sacalin; digurile Port Midia;

scoaterea din circuitul aluvionar sudic a aluviunilor care vin pe braţele Chilia şi Sulina datorită dirijării lor spre larg de către jetelele Sulina;

furtunile marine;

transgresiunea marină.

Evoluţia ecosistemelor acvatice. După anul 1980 lacurile Deltei Dunării au evoluat către o

stare de eutrofizare, care în ultimii ani s-a generalizat. Cauzele care au generalizat aceste

dezechilibre:

• creşterea conţinutului de nutrieţi (azot şi fosfor) în apele Dunării;

• regimul hidrologic deficitar al ultimului deceniu;

• climatul blând al ultimilor ierni;

• modificarea şi restrângerea ca suprafaţă a unor zone care jucau rol de filtru biologic (Lunca

Dunării).

Efectele negative ale generalizării stărilor de hipertrofie constau în reducerea unui

număr mare din componentele lanţului trofic, ceea ce corespunde unei alterări serioase a

biodiversităţii ecosistemelor acvatice, având loc o restrângere a numărului de specii.

Ca efect final, s-a produs o alterare a productivităţii biologice, cu implicaţii în primul rând

asupra populaţiilor piscicole.

Ecosistemele naturale parţial modificate de om. Lacuri cu un acvatoriu întins şi/sau cu

schimb activ de ape între ele şi reţeaua hidrografică secundară.

În ceea ce priveşte Complexul lacustru Razim-Sinoie, prin lucrările de izolare faţă de apele

marine, pe de o parte şi, a compartimentului sudic (Sinoie, Istria, Nuntaşi-Tuzla) faţă de cel

nordic, s-au produs mutaţii importante în structura faunistică.

Prin aportul crescut de apă dulce din Dunăre şi închiderea legăturii cu Marea Neagră (Gura

Portiţei), lacurile Razim, Goloviţa, Zmeica şi celelalte lacuri satelit au acelaşi tablou ihtiofaunistic

ca şi cel din lacurile deltei.

Lacul Sinoie din compartimentul sudic, deşi n-a suportat acelaşi ritm de îndulcire, totuşi

închiderea, dar nu fermă, a periboinelor a dus la limitarea schimbului de apă cu bazinul marin

iar prin stăvilarul de la Canal V, dintre Sinoie şi Goloviţa a permis o scurgere de apă dulce din

Page 180: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

180 BIOSYS GROUP CONSTANTA

nord şi acesta a suferit modificări faunistice către mediul uşor dulcicol care a dus la dezvoltarea

unui zooplancton şi a ihtiofaunei corespunzătoare.

Lagune conectate la mare. În acest ecosistem sunt incluse două lacuri - Sinoie şi Zătonul

Mare. Prin poziţia lor geografică şi gradul diferit de impact antropic, cele două lacuri se

deosebesc esenţial.

Laguna Sinoie prin transformarea Lacului Razim într-un bazin cu apă dulce pentru irigaţii şi

tranzitarea unui important volum de apă spre mare, prin Periboina, a contribuit mult la

modificarea condiţiilor biotice. Astfel, laguna Sinoie a evoluat de la un mediu mezohalin

(favorabil dezvoltării unor relicte ponto-caspice specifice) către unul oligohalin. Legătura cu

mediul marin prin Periboina este semidirijată, printr-o construcţie hidrotehnică tip stăvilar.

Zătonul Mare cu un acvatoriu mult mai mic şi cu o deschidere la mediul marin mai mare şi

nedirijată, constituie un mediu mult mai caracteristic al acestui tip de ecosistem costier.

Golfuri semi-închise. Acest ecosistem cuprinde meleaua Sfântu Gheorghe formată între

insula Sacalin şi delta cu o largă deschidere spre sud, respectiv spre mare şi aproape anihilată

cea din nord cu apele Braţului Sfântu Gheorghe.

Golful Musura situat la sud de delta secundară a Chiliei şi la nord de bara şi digul de prelungire

în mare a canalului Sulina, are o largă deschidere spre est dar primeşte o cantitate mare de apă

dulce prin cea mai importantă ramură a Braţului Chilia - Stambulul Vechi.

Cele două golfuri - Musura şi Sfântu Gheorghe, au adâncimi mici, cu aporturi de apă dulce, fapt

ce se constituie în ecosisteme lacustro-marine cu importante structuri biocenotice alcătuite din

biocenoze planctonice şi bentonice, ihtiofaunistice de apă dulce şi marină.

Bentosul ajunge la 200-300 kg/ha, iar planctonul înregistrează cele mai mari valori din Marea

Neagră (până la 4gr/m3 la fitoplancton, până la 1gr/m3 la zooplancton).

În timpul verii, în aceste golfuri migrează o serie de peşti marini, cum ar fi scrumbia albastră

(Scomber scomber), hamsia (Engraulis encrasicholus), sardele (Clupeonella sp.).

Apele marine costiere. Ecosistemul apelor marine costiere corespunde platformei continentale

marine, în cazul limitelor Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, până la izobata de 20m (exceptând

Golful Musura şi Meleaua Sfântu Gheorghe) care constituie ecosistemul de golfuri semiînchise.

Cea mai mare parte a apelor costiere este sub influenţa apelor deversate de Dunăre care se

reflectă în gradul de mineralizare (salmastru), în turbiditate, respectiv transparenţă şi

substanţele poluante care au determinat modificări esenţiale în asociaţiile floristice şi faunistice.

Procesul de eutrofizare, datorită cantităţilor mari de substanţe nutritive (fosfaţi şi azotaţi),

asociat cu cantităţile de poluanţi, din apele costiere, constituie cauzele reducerii biodiversităţii

de la nivelul producătorilor primari la cel al consumatorilor (ihtiofaună).

Page 181: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

181 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Regimul hidrologic şi compoziţia chimică atrage după sine şi o structură biocenotică

caracteristică lacurilor salmastre şi sărate.

Ariile depresionare inundate frecvent, acoperite cu vegetaţie higrofilă fixată (stuf, papură,

rogoz). Acest ecosistem cu o mare desfăşurare în suprafaţă, este în continuarea celor cu apă

stagnantă (lacuri), în cadrul vastelor depresiuni morfologice, limitate fie de grindurile fluviale, fie

de acestea şi cele marine.

În arealul acestor terenuri mlăştinoase intră şi o parte din grindurile fluviale şi marine, chiar şi

partea sudică a câmpului Chilia, cu altitudine sub 1m faţă de nivelul "0" al mării.

Prin ridicarea nivelului apei în perioada inundaţiilor, acest ecosistem palustru se extinde şi mai

mult, temporar constituind locurile cele mai bune pentru reproducerea speciilor de peşti din

ecosistemul lacustru.

Dune de nisip mobile şi semimobile acoperite parţial cu vegetaţie arenicolă. Aria de

extindere a acestui tip de ecosistem se reduce la cele două grinduri mari Letea şi Caraorman în

care dunele înalte constituite din depozite marine, nisipoase, cu textură medie şi grosieră, sunt

supuse procesului de deflaţie - fapt ce determină ca vegetaţia să se prezinte insular. Orizontul

freatic se găseşte la adâncimi mari, între 3-10 m, funcţie de înălţimea dunelor şi grosimea

depozitului nisipos.

Cordoane litorale puţin consolidate acoperite cu vegetaţie halofilă, arenicolă şi cătiniş.

Acest tip de ecosistem se deosebeşte sensibil de cel al grindurilor marine bine consolidate, prin

faptul că acesta este supus frecvent furtunilor marine şi, deci, are o instabilitate mare. În afară

de o serie de specii de plante halofile şi psamofile, care au fost menţionate, specifice acestora

sunt: varza de mare (Crambe maritima), pătlagina de nisip (Plantago arenaria), pelinul de nisip

(Artemisia arenaria), barba caprei (Tragopogon floccosus) ş.a.

În câteva porţiuni litorale, cum sunt cele de la Cardon şi îndeosebi cea din nordul localităţii

Sfântu Gheorghe, se găsesc suprafeţe acoperite cu cătină albă (Hyppophaë rhamnoides).

Plaje litorale puţin consolidate. Plaja litorală se dezvoltă pe cea mai mare parte a litoralului

dintre Capul Midia şi Sulina, cu excepţia sectoarelor unde abraziunea marină afectează direct

stufăriile sau plaurul deltaic (Plan de amenajare a teritoriului zonal ―Delta Dunarii‖, Faza I

―Analiza situatiei existente si disfunctionalitati‖. I.N.C.D.D Tulcea, 2008).

3.9. Alte informatii relevante privind conservarea ariilor naturale protejate – posibile

schimbari in evolutia naturala a ariilor protejate afectate

Infiintarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii constituie o garantie pentru stabilitatea si

mentinerea in conditii optime a ecosistemelor de aici. Faptul ca Delta Dunarii este protajata in

Page 182: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

182 BIOSYS GROUP CONSTANTA

prezent si prin constituirea retelei europene Natura 2000 ne asigura ca nu vor fi schimbari

majore in evolutia naturala a acestor arii protejate.

4. IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA IMPACTULUI

4.1. Identificarea şi evaluarea tipurilor de impact negativ ale proiectului susceptibile să

afecteze în mod semnificativ aria naturală protejată de interes comunitar

4.1.1. Impact direct si indirect

Odata cu implementarea proiectului propus pot aparea urmatoarele surse de poluare

atmosferica:

- surse mobile reprezentate de mijloace de transport echipate cu motoare cu ardere interna;

- emisii necontrolate si accidentale de substante volatile de la un eventual depozit de

combustibili si lubrifianti, amenajat in organizarea de santier;

Poluarea aerului atmosferic se estimează ca ar putea intervenii în special în faza de construcţie

a investiţiei prin mijloacele de transport şi utilajele de construcţii care utilizează motoare cu

ardere internă. Această poluare este cea provenită din sursele mobile. Utilizarea mijloacelor de

transport şi a utilajelor de construcţie pe şantierul unde se realizează investiţia este în funcţie de

numărul de turbine care sunt montate simultan. Tehnic şi economic ar fi abordarea a maxim

cinci poziţii de montaj simultan. Această abordare nu ar crea o poluare semnificativă din partea

surselor mobile de poluare, estimat fiind că mijloacele de transport şi utilajele de construcţii

aflate în zona nu ar consuma mai mult de 100 de litri de combustibil pe oră. Poluarea dată de

sursele mobile se simte cu atât mai puţin şi prin faptul că desfăşurarea activităţii de construcţii -

montaj se face doar pe perioade scurte de timp. Totusi, ca masura de prevenire se impune

folosirea de utilaje noi, cu motoare in buna stare de functionare si dotate cu sisteme cat mai

performante de filtrare a gazelor de esapament (Euro V ).

În cea ce priveşte poluarea din sursele necontrolate se apreciază că la nivelul a 5-6 utilaje cât

pot lucra în zonă nu este necesara o gospodărie de combustibil şi ca urmare dispare sursa de

emisii volatile a compuşilor organici.

Praful generat de utilajele in miscare pe drumurile tehnologice poate fi considerat sursa de

poluare insa avand in vedere numarul redus de utilaje si timpul scurt de montaj, putem afirma

ca emisiile de praf sunt sporadice, au intensitate redusa, se manifesta local si fara impact

semnificativ asupra factorilor de mediu. Ca masura de prevenire se impune stropirea repetata

cu un autostropitor a drumurilor tehnologice.

Page 183: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

183 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Din procesului tehnologic de producerea energiei electrice din potenţial eolian nu rezultă

substanţe care să polueze aerul atmosferic.

Implementarea proiectului propus presupune lucrări de construcţii montaj, producătoare de

zgomote şi vibraţii. Măsurătorile de zgomot se realizează de regula ţinând cont de trei niveluri

de observare:

- zgomot la sursa ;

- zgomot în câmp apropiat ;

- zgomot în câmp îndepărtat.

Zgomotul în câmp îndepărtat depinde de o serie de factori externi cum ar fi : condiţiile

meteorologice, efectul de sol, absorbtia în aer, topografia terenului, vegetaţia etc.

Limitele admisibile ale nivelurilor de zgomot în mediul înconjurător sunt stabilite în funcţie de

caracteristicile activităţilor în aer liber sau din clădirile din zonele funcţionale respective,

considerate ca protejate sau ca sursă de zgomot.

Conform Normativului privind protectia la zgomot, elaborat de Directia Generala Tehnica in

Constructii, limitele admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale, considerate

ca surse de zgomot faţă de zonele alăturate sunt:

Nr.

Crt.

Zona funcţională considerată

Limita admisibilă a nivelului de

zgomot echivalent dB (A)

1 Parcuri 50

2 Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 65

3 Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru

copii

75

4 Incinte industriale 65

5 Stadioane, cinematografe în aer liber 90*)

6 Parcaje auto 90*)

7 Parcaje auto cu staţii service subterane 90

8 Zone feroviare**) 70

Observaţii:

Page 184: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

184 BIOSYS GROUP CONSTANTA

*) Timpul care se ia în consideraţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real

corespunzător duratelor de serviciu

**) Limita zonei feroviare se consideră la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate celei mai

apropiate de punctul de măsurare

Limite admisibile ale nivelului de zgomot în apropierea clădirilor protejate

Nr.

Crt.

Clădire protejată

Limita admisibilă a nivelului de

zgomot echivalent dB (A)

1 Locuinţe, hoteluri, cămine, case de oaspeţi 55

2 Spitale, policlinici, dispensare 45

3 Şcoli 55

4 Grădiniţe de copii, creşe 50

5 Clădiri de birouri 65

In general, utilajele folosite in mod frecvent intr-un santier au urmatoarele puteri acustice

asociate, masurate in imediata apropiere:

Nr. crt. Utilajul

Puterea acustica asociata (Lw)

1 Buldozere 110

2 Vole 112

3 Excavatoare 117

4 Compactoare 105

5 Finisoare 115

6 Basculante 107

Generarea de vibraţii este favorizată de calitatea căilor de acces din zonă, in special cand intra

in calcul utilaje de mare tonaj.

Page 185: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

185 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Pe baza datelor privind puterile acustice asociate utilajelor se estimează că în şantier vor exista

nivele de zgomot de până la 100dB (A ) pentru intervale scurte de timp.

Având în vedere prevederile legislaţiei naţionale în domeniu şi ţinând seama de distanţa, efectul

solului, intervale de lucru mai mici decât perioada de referinţă ( o zi ) se apreciază că zgomotul

din perioada construcţiei devine nesemnificativ la distanţe între 500 şi 1000 m, în funcţie de tipul

activităţii desfăşurate. In vederea reducerii nivelului de zgomot si vibratii se impune mentinerea

drumurilor de acces in buna stare prin intretinerea lor permanenta, folosirea de utilaje moderne,

prevazute cu sisteme performante de diminuare a zgomotului. Fiind o activitate limitata ca

durata, efectul implementarii proiectului asupra factorilor de mediu si al populatiei, din punct de

vedere al zgomotului si vibratiilor, poate fi considerat nesemnificativ.

In exploatare, turbina eoliana poate produce maxim 106 dB(A), la o viteza a vantului de 8 m/s.

Avand in vedere efectul cumulat al celor 5 turbine se poate evidentia un posibil efect negativ

asupra zonei din imediata vecinatate. Trebuie avut in vedere ca aceasta situatie poate sa apara

destul de rar si in conditii meteo deosebite, cu vant foarte puternic, situatie in care turbinele,

pentru siguranta, se opresc automat.

La o distanta de peste 500 m zgomotul emis de o turbina eoliana este sub 50 dB (A), asa cum

reiese din imaginea de mai jos:

Page 186: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

186 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Impactul asupra acviferelor de suprafata sau subterane

Amplasarea viitorului parc eolian in zona analizată nu este de natură să afecteze în vreun fel

acviferul zonei.

Impactul produs asupra aerului

Singurul impact asupra aerului va fi reprezentat de cresterea emisiilor de pulberi si de gaze de

esapament din perioada de instalare a turbinelor. Aceste aspecte negative vor inceta odată cu

incheierea lucrarilor. Amplasarea unui parc eolian – in indiferent ce zonă de pe glob – nu are

nici un impact asupra aerului, turbinele eoliene nefiind surse de pulberi sau gaze.

Impactul produs asupra solului şi subsolului

Instalarea parcului eolian va scoate din circuitul agricol o suprafată de sol egala cu suprafata

ocupata de pilonii turbinelor si a drumurilor de acces . Solul nu va fi poluat decat in cazul unor

eventuale scurgeri de hidrocarburi din timpul lucrarilor de instalare. Impactul asupra subsolului

va fi unul nul.

In general, centralele eoliene pot prezenta urmatoarele pericole potentiale pentru pasari:

Deranjarea si modificarea rutelor de zbor

Pierderea habitatelor

Mortalitati datorate coliziunii cu turbinele eoliene

Deranjarea si modificarea rutelor de zbor

Efectele provocate de centralele eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie de specie, de

anotimp si de locul amplasarii acestora. Unele studii indica efecte negative asupra pasarilor

pana la 600 m distanta de turbinele eoliene si o reducere a folosirii terenului adiacent sau chiar

a absentei din zona. In cazul unor mari ferme (baterii) de centrale eoliene, zonele cumulate din

jurul fiecarei turbine eoliene pot ajunge la suprafete considerabile. De asemenea, unele parcuri

ce contin un mare numar de centrale eoliene pot ajunge sa constituie bariere in calea drumurilor

de migratie ale pasarilor. Se va lua in considerare si existenta unor zone unde pasarile

deranjate de prezenta turbinelor eoliene vor putea sa isi gaseasca refugiul.

Page 187: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

187 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Cu toate acestea, s-a constatat ca unele specii de pasari se pot obisnui si chiar coabita pasnic

cu aceste instalatii antropice. Un alt factor de stres ar fi circulatia oamenilor, autovehiculelor si a

altor utilaje in zona centralelor eoliene. Acest lucru se poate reduce mult datorita automatizarii si

computerizarii din ce in ce mai mari pe care o prezinta turbinele, in acest fel necesitand o

supraveghere si o intretinere minima. Pentru a exclude efectul de bariera in calea deplasarilor

pasrilor, se pot lasa coridoare largi de trecere printre turbine, pe directiile principale de zbor

(Drewit, A., L. et all. 2006).

Pierderea habitatului

Pierderea de habitat datorata construirii centralelor eoliene, in general, nu este perceputa ca un

impact major asupra populatiilor de pasari. Pierderile de habitat pot fi insa importante in cazul

amplasarii a zeci sau sute de turbine eoliene, asezate la mica distanta una de alta. Mai exista

drumurile de acces spre turbine, care pot provoca pierderi de teren din habitatele naturale, dar,

daca aceste cai de acces sunt folosite numai in caz de urgente, au un impact minor asupra

ornitofaunei.

Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centralele eoliene

Majoritatea studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a coliziunilor cu

turbinele eoliene. Cu toate acestea, daca numarul de turbine este mare, chiar daca media de

decese de fiecare turbina este mic, mortalitatile cumulate pot avea un efect destul de mare

asupra avifaunei. In cazul pasarilor de mari dimensiuni, cu o rata redusa a reproducerii, acest

lucu poate avea o deosebita importanta. De aceea, amplasarea centralelor eoliene trebuie

facuta numai in zone cu o slaba concentrare a efectivelor speciilor de pasari, cu o diversitate

specifica redusa si neesentiale pentru supravietuirea unor specii vulnerabile sau de interes

conservativ deosebit.

Pasarile care ocolesc turbinele eoliene in timpul migratiei sau zboara pe deasupra lor evitandu-

le, vor fi nevoite sa recurga la un consum de energie mai ridicat, care poate influenta rata lor de

supravietuire. Riscurile de coliziune sunt mai mari pe vant puternic, pe ploaie, pe ceata sau in

nopti fara luna. In aceste conditii, inaltimea la care zboara pasarile este mult redusa, iar luminile

turbinelor pot atrage pasarile, in acest fel sporind riscul de coliziune (Desholm, M., Kahlert, J.

2005).

Pe de alta parte insa, introducerea in folosinta a unor centrale eoliene cu dimensiuni mari ale

rotorului si cu viteze mici de deplasare a palelor a facut ca numarul pasarilor sau liliecilor loviti

sa scada considerabil. Daca se urmareste statistica intocmita de Consiliul National de Cercetare

al SUA in mai 2007 cu privire la impactul turbinelor eoliene asupra avifaunei arata un fapt

interesant. Astfel, analizand impactul parcurilor eoliene amplasate in patru state din zona de est

a SUA asupra avifaunei, s-a constatat ca fata de totalul pierderilor inregistrate in populatiile de

pasari ca urmare a multiplelor fatete ale impactului antropic, cele cauzate de lovirea de palele

turbinelor eoliene s-au cifrat la 0,003% (trei pasari din 100 000 au murit ca urmare a coliziunii

directe cu turbinele eoliene) (Erickson, W., P. et all. 2001).

Page 188: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

188 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Prezentam in continuare alte cateva date referitoare la efectul pe care turbinele eoliene il pot

avea asupra pasarilor. Sunt date din America de Nord.

--------------------------------

Un astfel de studiu a relevat ca 25 de cadavre de pasare au fost descoperite langa centrale.

Raportul sustine ca „rezultatul mortalitatii, de 1.29 pasari/turn/an este apropiat de cifra

estimativa nationala de 2.19 pasai/turn. Studiul precizeaza ca „In timp ce exista cazuri de

coliziune intre pasari si centrale eoliene, impactul asupra populatiei globale se dovedeste a fii

relativ minor, mai ales in comparatie cu alte cauze antropice de mortalitate, precum turnurile de

comunicatie, colizuni cu cladiri si coliziuni cu vehicule.

„datele colectate in afara Californiei indica o medie de 1.83 mortalitati in randul pasarilor pe

turbina (pentru toate speciile la un loc), si 0.006 in randul rapitoarelor. Basandu-se pe cifra de

3.500 de centrale eoliene in S.U.A. la sfarsitul anului 2001, excluzand California, mortalitatea

anuala a fost estimata la 6.400 de morti pe an pentru toate speciile la un loc.‖

Studiul de la Buffalo Ridge concluzioneaza punand cifra mortalitatii in randul liliecilor la 2.45 la

3.21 pe turbina, depinzand de locatia centralei eoliene. Raportul din Kewaunee County a adus

rezultate asemanatoare. De-a lungul celor 2 ani de stiudiu, cercetatori au inregistrat 1.16

mortalitati de lilieci pe turbina pe an. Ca si celelalte studii, cel din Kewaunee County a

descoperit ca majoritatea acelora omorati de centrale, peste 90%, erau lilieci in migratie, nu

populatii rezidente.

SURSA : http://www.awea.org/faq/sagrillo/swbirds.html

Referinte:

Avian Collisions with Wind Turbines: A Summary of Existing Studies and Comparisons to Other Sources of Avian Collision Mortality in the United States; National Wind Coordinating Committee; West, Inc.; August, 2001

Battered By Airwaves; Wendy K. Weisenel; Wisconsin Department of Natural Resources; October, 2002.

Cats and Wildlife: A Conservation Dilemma; John S. Coleman, Stanley A. Temple, and Scott R. Craven; University of Wisconsin-Extension; 1997.

Communication Towers: A Deadly Hazard To Birds; Gavin G. Shire, Karen Brown, and Gerald Winegrad; American Bird Conservancy; Jume, 2000.

Communication Tower Guidelines Could Protect Migrating Birds; Cat Laazaroff; Environmental News Service; 2002.

Effects of Wind Turbines on Birds and Bats in Northeast Wisconsin; Robert W. Howe, William Evans, and Amy T. Wolf; November, 2002.

Page 189: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

189 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Synthesis and Comparison of Baseline Avian and Bat Use, Raptor Nesting and Mortality information from Proposed and Existing Wind Developments; West, Inc.; December, 2002

The Environmental and Economic Costs of Pesticide; David Pimentel and H. Acquay; Bioscience; November, 1992.

Tower Kill; Joe Eaton; Earth Island Journal; Winter, 2003.

-----------------------------------------------------

Pasari si Centrale Eoliene

Pasarile adesea se lovesc de linii de inalta tensiune, stalpi si geamuri de cladiri. Sunt de asemenea ucise de masini in trafic.

Pasarile sunt rareori deranjate de centralele eoliene, insa, stiudii radar din Tjaerebourg din Vestul Danemarcai, unde o centrala de 2 megawati cu un rotor de 60 de metrii diametru este instalata, arata ca pasarile –ziua sau noaptea- au tendinta de a isi schimba ruta de zbor cu 100-200 de metrii inainte sa ajunga la turbina si sa treaca pe deasupra ei la o distanta sigura.

In Danemarca sunt cateva exemple de pasari (vulturi) care isi fac cuib pe turnurile centralelor eoliene.

Singurul sit cunoscut cu probleme de coliziuni cu pasari este localizat in Altamont Pass in California. Chiar si acolo, coliziunile nu sunt dese, insa exista probleme suplimentare deoarece speciile implicate sunt protejate de lege.

Un studiu al Ministerului danez al Mediului sustine ca liniile de inalta tensiune, incluzandu-le pe cele care duc la centrale, sunt un pericol mai mare pentru pasari decat centralele propriu zise.

Unele pasari se obisnuiesc cu centralele foarte repede, la altele dureaza mai mult. Posibilitatea de a ridica astfel de centrale langa zone de raspandire depinde asadar de specia de pasari in discutie. Rutele migratoare ale pasarilor vor fii in general luate in considerare la amplasarea centralelor, insa studiile din Yukon, Canada, arata ca pasarile migratoare nu se lovesc de acestea (Canadian Wind Energy Association Conference, 1997)

© Copyright 1997-2003 Danish Wind Industry Association Updated 10 May 2003

http://www.windpower.org/en/tour/env/birds.htm

--------------------------------------------------------------

Focalizandu-si studiul pe o regiune muntoasa care include parti din West Virginia, Virginia,

Maryland si Pennsylvania, raportul afirma ca mortile in randul pasarilor cauzate de coliziuni cu

centrale eoliene sunt o fractiune minora din mortile aviare cauzate de oameni – mai putin de

0.003% (3 in fiecare 100 000) in 2003.

Page 190: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

190 BIOSYS GROUP CONSTANTA

“Raportul verifica faptul ca impactul utilizarii energiei eoliene asupra pasarilor este

extrem de scazut, in comparatie cu alte activitati legate de oameni. De o mie de ori mai

multe pasari sunt omorate zburand in cladiri, spre exemplu, decat in centrale eoliene”

spune Randall Swisher, directorul executiv al American Wind Energy Association.

Copyright © 1999-2009 RenewableEnergyWorld.com

All rights reserved.

http://www.renewableenergyworld.com/rea/news/print?id=48393

---------------------------------------------------------------------------

NWCC-ul afirma: “Bazandu-ne pe datele estimative curente, fatalitatile cauzate de

coliziuni cu centralele eoliene reprezinta intre 0.01% si 0.02% (1 din 5000 sau 10000) din

fatalitatile aviane cauzate de coliziuni in Statele Unite” Ei continua: “Datele colectate in

afara Californiei indica o cifra de aproximativ 1.83 fatalitati in randul pasarilor pe turbina

(pentru toate speciile combinate) si 0.0006 morti de pasari rapitoare pe an.”

http://www.focusonenergy.com/data/common/dmsFiles/W_RI_MKFS_Windturbinesandbir

dsv0207.pdf

Un studiu din 1986 a aratat ca 69 de milioane de pasari au zburat prin San Georgio Pass

in timpul migratiei de primavara si de toamna. Pe durata ambelor anotimpuri, au foste

gasite numai 38 de pasari moarte, reprezentand numai 0.00006 din populatia migratoare.

Unul din ultimele studii referitoare la mortalităţile provocate de folosiea energiei eoliene,

abordează acest subiect într-o manieră inedită (Sovacool, B., K. Contextualizing Avian Mortality:

Page 191: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

191 BIOSYS GROUP CONSTANTA

A Preliminary Appraisal of Bird and Bat Fatalities from Wind, Fossil-Fuel and Nuclear Energy,

Energz Policy 37, (6) (june 2009), Singapore, P. 2241-2248).

Pentru a avea o „unitate de măsură‖ în această problemă se propune cuantificarea mortalitaţilor

produse în rândul păsărilor prin numărul de păsări decedate raportat la GW pe ora (GWh)

produs de centralele eoliene. Pentru a avea un termen de comparaţie, se încearcă şi evaluarea

mortalităţilor datorate de folosirea energiei fosile şi nucleare.

Într-adevăr, păsările se pot lovi de pilonii turbinelor eoliene sau pot fi lovite de palele elicelor

aflate îm mişcare, în timp ce trec în zbor pe lângă ele. S-a spus în repetate rânduri, că aceste

riscuri pot fi mai mari în cazul plasării centralelor eoliene pe rutele de migraţie ale păsărilor sau

în cazul condiţiilor meteo nefavorabile, cu vizibilitate redusă, cum ar fi ceaţă, ploaie sau

noaptea.

Unele specii de lilieci, fac faţă unui risc suplimentar, cauzat de reducerea presiunii atmosferice

în preajma turbinelor eoliene, fapt care poate provoca hemoragii interne, printr-un proces numit

barotraumă.

Indirect, parcurile eoliene pot modifica, pozitiv sau negativ, habitatele naturale, calitatea şi

cantitatea prăzii disponibile sau numărul de locuri de cuibărit. Majoritatea studiilor referitoare la

mortalităţile păsărilor datorate centralelor eoliene au trei carenţe. Rareori aceste studii compară

rezultatele lor ce cele obţinute prin alte studii asemănătoare, efectuate în alte locaţii. Multe studii

nu compară mortalităţile provocate de energia eoliană cu cele provocate de alte surse de

energie, cum ar fi energiile fosile şi cele nucleare. Nici unul din aceste studii nu a calculat

mortalităţile păsărilor pe GWh, pe mai multe tipuri de energie folosită.

Studiul de faţă, cel la care ne refrim acum, face o comparaţie privind mortalităţile aviene

provocate de trei sisteme majore de producere a energiei electice: parcurile eoliene, centralele

energetice cu combustibili fosili (cărbune, gaz natural, păcură) şi centralele nucleare.

Păsările pot fi rănite sau chiar omorâte nu numai lovindu-se de turbinele eoliene dar şi lovindu-

se de structurile aeriene ale centralelor nucleare, de liniile reţelelor de electricitate sau de

hornurile de evacuare ale centralelor pe combustibili fosili, etc. Păsările pot muri de foame în

pădurile devastate de ploile acide, pot ingera doze fatale de mercur, pot bea apă contaminată

de la minele de uraniu, etc.

Desigur, turbinele eoliene reprezintă un risc permanent pentru păsări şi lilieci, existând oricând

posibilitatea ca exemplare din aceste grupe taxonomice să se lovească sau sa fie lovite de

centralele eoliene.

Centralele care folosesc combustibili fosili contribuie prin emisiile lor la schimbările climatice

care pot altera habitatele naturale ale păsărilor. Pentru centralele nucleare riscurile sunt

reprezentate de poluările întâmplătoare produse la minele de uraniu si de coliziunile cu

structurile aeriene ale centralelor nucleare.

Page 192: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

192 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Când aceste mortalităţi sunt corelate cu unităţile de măsură ale electricităţii produse, rezultatele

sunt surprinzatoare. Datele obţinute ca urmare a studiilor efectuate asupra a 6 parcuri eoliene

conţinând 339 turbine eoliene, cu o capacitate de 274 MW, din SUA, ne dau o mortalitate medie

de 0,269 păsări pe GWh.

Date obţinute de la doua centrale energetice bazate pe cărbune şi de la o mină de cărbune din

munţii Apalaşi (SUA), ne indică posibilitatea apariţiilor ploilor acide, poluare cu mercur şi un

impact serios asupra climei (schimbări climatice). Rezultă, în cazul acestor centrale cu

combustibili fosili, o mortalitate aviană de 5,18 păsări pe GWh.

Datele obţinute de la 4 centrale nucleare şi de la 2 mine de uraniu ne indică o mortalitate aviană

de 0,416 GWh.

În termeni absoluţi, putem presupune, pe baza datelor de mai sus, că în anul 2006, centralele

eoliene au omorât 7 000 de pasari, centralele nucleare 327 000 pasari şi centralele pe

combustibili fosili 14 500 000 păsări.

Rezultă că centraele eoliene nu sunt chiar atât de nocive pentru păsări, iar energia bazată pe

combustibili fosili pare să fie cea mai dăunătoare pentru păsări.

La prima vedere, turbinele eoliene sunt o ameninţare serioasă pentru păsări, datorită suprafeţei

de mică întindere pe care o ocupa, uşor controlabilă, în timp ce efectele produse de centralele

nucleare şi de centralele cu combustibili fosili se desfăşoară mult în timp şi spaţiu.

Mortalitatea aviană şi energia eoliană au avut parte cu siguanţă de mai multă atenţie decât

mortalităţle aviene datorate folosirii cărbunelui, petrolului, gazelor naturale si materialelor

radioactive.

Acest studiu sugerează că energia eoliană poate fi mai puţin dăunătoare pentru păsări,

comparativ cu alte metode folosite pentru obţinerea energiei electrice.

4.1.2. Impact pe termen lung sau scurt

Impactul pe termen scurt este generat de activitatile de constructii montaj pentru punerea in

practica a PP sau pentru dezafactarea acestuia, dupa caz. Odata cu incetarea activitatilor

specifice, speciile de animale si plante afectate sunt capabile sa recolonizeze zona impactata in

timp relativ scurt.

Impactul pe termen lung poate fi reprezentat de scaderea numarului de indivizi ai unor specii

afectate, conducand la declinul populatiei respective, poate chiar la disparitia acestora din zona

analizata. In locul acestora pot sa se stabileasca specii straine cu potential invaziv, care, in

timp, pot produce modificari drastice la nivelul ecosistemelor analizate.

Page 193: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

193 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Datorita antropizarii excesive a zonei de implementare a PP, in prezent, atat vegetatia cat si

fauna sunt reprezentate de specii rezistente la impactul antropic. Acestea sunt specii comune

larg raspandite in Dobrogea.

4.1.3. Impact in faza de constructie, operare si dezafectare

În faza de construcție, impactul va fi negativ asupra habitatelor (care nu sunt de interes

conservativ comunitar) care se suprapun pe suprafața pe care se va realiza proiectul. În faza de

operare, impactul va fi negativ asupra zonelor ocupate de habitate care nu sunt de interes

conservativ comunitar. În faza de dezafectare, impactul va fi temporar asupra habitatelor

prezente în zona amplasamentelor turbinelor care vor fi dezafectate. Amplasamentele vor fi

supuse unui proces de renaturare avand în vedere capacitatea de regenerare foarte mare a

vegetației și care apreciem ca se poate reface în maxim 2 ani .

In toate fazele mentionate anterior va exista un efect mai mare sau mai mic asupra populatiilor

de pasari. In faza de constructie si dezafectare pasarile se vor indeparta de locatie datorita

deranjului provocat de activitatile specifice. Faza de operare va afecta numai pasarile care vor

zbura in zona de actiune a palelor.

4.1.4. Impact rezidual

Impactul rezidual este definit ca impactul potential care se manifesta dupa aplicarea tuturor

masurilor de reducere a impactului asupra mediului (Dougherty &Wall, 1995).

Impactul rezidual va fi prezent in toate cele trei faze ale proiectului. Efectul va fi nesemnificativ

asupra habitatelor. Fauna de nevertebrate si vertebrate nu va fi afectata semnificativ de

implementarea proiectului, datorita numarului redus de turbine prevazute in proiect. In toate

fazele mentionate anterior va exista un efect mai mare sau mai mic asupra populatiilor de

pasari. In faza de constructie si dezafectare pasarile se vor indeparta de locatie datorita

deranjului provocat de activitatile specifice. Faza de operare va afecta numai pasarile care vor

zbura in zona de actiune a palelor.

4.1.5. Impact cumulativ

In prezent exista la vest de locatia PP, pe Dealurile Tulcei, un parc eolian, la aproximativ 10 km.

Acest spatiu asigura un culoar de trecere pentru speciile de pasari migratoare. La est de PP,

spre localitatea Dunavat nu cunoastem alte proiecte similare in derulare. Referindu-ne strict la

zona analizata putem considera ca nu exista impact cumulativ. Prezentam in continuare situatia

proiectelor similare propuse in Donrogea de Nord.

Page 194: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

194 BIOSYS GROUP CONSTANTA

4.2. EVALUAREA SEMNIFICATIEI IMPACTULUI

4.2.1. Evaluarea impactului PP propus

4.2.1.1. Evaluarea impactului cauzat de proiectul propus, fara a lua in considerare masurile de

reducere a impactului.

In ceea ce priveste impactul proiectului asupra speciilor protejate si habitatelor de interes

comunitar din aria analizata, situatia se prezintà in modul urmator. In zona analizata nu exista

habitate de interes comunitar, ca urmare impactul proiectului asupra acestui tip de habitate este

practic nul.

In ceea ce priveste impactul asupra speciilor de reptile si mamifere de interes comunitar din

zona, impactul va fi redus; aceste specii sunt unele rezistente la impactul antropic iar zona in

Page 195: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

195 BIOSYS GROUP CONSTANTA

cauza este deja antropizata - parcul eolian se va instala in zone de teren agricol (pasune

supraexploatata).

Populatiile de pasari vor fi afectate in mod diferit, in functie de specii. Efectul va fi nesemnificativ

asupra speciilor caracteristice zonelor deschise, cum ar fi ciocarliile, fasele, sfranciocii,

maracinari, etc., datorita inaltimii la care zboara de obicei, sub raza de actiune a palelor. Marea

majoritate a speciilor de pasari rapitoare au un grad mare de manevrabilitate in zbor, pentru a

evita contactul cu turbinele. Probleme pot apare in cazul speciilor mari de pasari, cum ar fi

pelicani, berze, starci, vulturi, care au in zbor un grad de manevrabilitate redus. De asemenea

conditiile meteo nefavorabile pot creste riscul de coliziune intre pasari si turbine.

4.2.1.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului

* Masuri de reducere a prafului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :

Praful va fi generat doar pe parcursul implementarii proiectului, timp de 2-3 luni si doar pe

perioade scurte de timp pe parcursul unei singure zile. Praful generat in faza de transport a

materialelor reprezinta 100% din cantitatea totala. Ca urmare a masurilor de prevenire ce vor fi

luate (repararea si intretinerea drumurilor, circulatia cu viteza redusa, autocamioane prevazute

cu prelate, stropirea periodica a drumurilor tehnologice) apreciem o reducere a cantitatii de praf

generate cu cca 40%. Impactul rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a emisiilor

de praf este de 60%.

* Masuri de reducere a emisiilor de gaze şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :

Emisiile de noxe in atmosfera se vor produce doar pe perioada implementarii proiectului si

provin de la utilajele si mijloacele de transport folosite pentru montarea turbinelor. Pentru

reducerea emisiilor de gaze masurile ce se impun sunt mentinerea utilajelor in stare buna de

functionare, circulatia cu viteza redusa la turatii joase ale motoarelor –> nivel scazut de gaze de

esapament, utilaje noi ce respecta normele europene privind emisiile de noxe.

Prin aplicarea acestor masuri se prognozeaza o reducere a emisiilor cu 30%, ceea ce duce la

un impact rezidual de 70%.

* Masuri de reducere a zgomotului şi impactului rezidual dupa implementarea acestora :

Page 196: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

196 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Zgomotul produs de utilaje la implementarea proiectului poate fi redus semnificativ, cu pana la

30% prin aplicarea masurilor descrise la paragraful anterior, impactul rezidual, pe durata

implementarii proiectului, fiind de 70%.

Pe durata exploatarii, pentru diminuarea impactului , in urma masuratorilor periodice privind

intensitatea zgomotului, daca se constata depasirea nivelului admis, pot fi impuse masuri cum

ar fi: constructia de panouri fonoabsorbante si chiar restrictii de functionare in conditii meteo

deosebite, cu vant puternic, cand zgomotul se poate propaga la distante mai mari.

* Masuri de reducere a efectului de flickering (licarire):

Turbinele eoliene vor fi acoperite cu vopsea antireflex RAL 9018, conform IS0 2813, masura

care va duce la scaderea substantiala a efectului de licarire.

4.2.2. Evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP

4.2.2.1. Evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fara a lua in considerare masurile de

reducere a impactului

Datorita distantei parcurile eoliene propuse (10 km) consideram ca nu exista impact cumulativ.

4.2.2.2. Evaluarea impactului rezidual dupa implementarea masurilor de reducere a impactului

cumulativ al PP cu alte PP

Datorita distantei parcurile eoliene propuse (10 km) consideram ca nu exista impact cumulativ.

4.3. Impactul preconizat al proiectului asupra speciilor si habitatelor de interes

comunitar

4.3.1. Evaluarea impactului proiectului propus asupra speciilor si habitatelor de interes

comunitar

Aerul nu este afectat.

Substratul geologic nu va fi afectat, fundatiile au o dimensiune redusă, prea mică pentru a

influenta geologia zonei.

Page 197: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

197 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Solul va fi afectat numai de fundatii, dar deoarece acestea au o suprafată foarte mică, nu

influentează în nici un fel zonele adiacente. După constructie, solul se va putea reface. În caz

de demontare a turbinelor eoliene, dacă se procedează cu grijă, solul se va putea reface chiar

integral.

Relieful nu este influentat de proiect.

Apele de suprafată nu sunt influentate de proiect.

Apele subterane nu sunt influentate de proiect.

Vegetatia este influentată pe perioada constructiei, temporar. Odată constructia terminată, ea îsi

va recâstiga teritoriul pierdut si se va dezvolta chiar până la baza pilonilor turbinelor eoliene.

Subliniem că este vorba de o vegetatie naturala, antropizata, cu valoare conservativă redusa.

Nevertebratele (miriapode, arahnide, gasteropode terestre, insecte) nu sunt influentate de

existenta eolienelor.

Pestii nu există în locatie, nu sunt cursuri de apă.

Amfibienii nu sunt habitate favorabile pentru ei.

Reptilele Podarcis taurica este o specie foarte rezistenta, comuna in Dobrogea, nu va ridica

probleme in ceea ce priveste repopularea rapida a zonelor afectate.

Mamifere nu au fost identificate pe amplasament, nu se exclude insa prezenta in special a

speciilor de rozătoare, dăunători ai culturilor agricole. Aceste specii vor fi deranjate doar în

perioada de constructie, apoi vor reveni în locatie.

Ariile protejate din vecinătate nu sunt influentate de prezenta turbinelor eoliene.

Impactul asupra pasarilor:

DENUMIRE

ȘTIINȚIFICĂ

DENUMIRE

ROMÂNEA

SCĂ

Efectul

de

bariera

Riscul de

coliziune

Pierderea

teritoriului

de hranire

Pierderea

locurilor de

cuibarit

Fragmentarea

habitatelor

Media

Gavia arctica

Cufundac

polar

- - - - - -

Page 198: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

198 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Tachybaptus

rufficolis

Corcodel

mic

- - - - - -

Podiceps

cristatus

Corcodel

mare

- - - - - -

Podiceps

grisegena

Corcodel

cu gât roşu

- - - - - -

Podiceps auritus

Corcodel

de iarnă

- - - - - -

Podiceps

nigricollis

Corcodel

cu gât

negru

- - - - - -

Phalacrocorax

carbo

Cormoran

mare

- + - - - -

Phalacrocorax

pygmeus

Cormorant

mic

- + - - - -

Pelecanus

onocrotalus

Pelican

comun

+ + - - - -

Pelecanus Pelican creţ + + - - - -

Page 199: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

199 BIOSYS GROUP CONSTANTA

crispus

Botaurus

stellaris

Buhai de

baltă

- - - - - -

Ixobrychus

minutus

Stârc pitic

- - - - - -

Nycticorax

nycticorax

Stârc de

noape

+ + - - - -

Ardeola ralloides Stârc

galben

+ + - - - -

Bubulcus ibis Stârc de

cireadă

- + - - - -

Egretta garzetta Egretă

mică

- + - - - -

Casmerodius

albus

Egretă

mare

(alba)

+ + - - - -

Ardea cinerea Stârc

cenuşiu

+ + - - - -

Ardea purpurea Stârc

purpuriu

(roşu)

+ + - - - -

Page 200: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

200 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Ciconia nigra Barză

neagră

+ + - - - -

Ciconia ciconia Barză albă

+ + - - - -

Plegadis

falcinelus

Ţigănuş

(ibis)

+ + - - - -

Platalea

leucorodia

Lopătar

(stârcul

lopătar)

+ + - - - -

Cygnus olor Lebădă de

vară

+ + - - - -

Cygnus

columbianus

Lebădă

mica

_ + - - - -

Cygnus cygnus

Lebădă de

iarnă

+ + - - - -

Anser fabalis Gâscă de

semănătur

ă

+ + + - - +

Anser albifrons Gârliţă

mare

+ + + - - +

Anser

erythropus

Gârliţă

mică

+ + + - - +

Anser anser Gâscă de + + + - - +

Page 201: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

201 BIOSYS GROUP CONSTANTA

vară

Branta ruficollis Gâscă cu

gât roşu

+ +

+ - - +

Tadorna

ferruginea

Califar roşu

_ - - - - -

Tadorna

tadorna

Califar alb

_ + - - - -

Anas penelope Raţă

fluierătoar

e

_ + - - - -

Anas strepera Raţă

pestriţă

_ + - - - -

Anas crecca Raţă mică

_ + - - - -

Anas

platyrhynchos

Raţă mare

_ + - - - -

Anas acuta Raţă suliţar

_ + - - - -

Anas

querquedula

Raţă

cârâitoare

_ + - - - -

Anas clypeata Raţă

lingurar

_ + - - - -

Page 202: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

202 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Netta rufina Raţă cu ciuf

_ + - - - -

Aythya ferina Raţă cu cap

Castaniu(ro

şu)

_ + - - - -

Aythya nyroca Raţă roşie

_ + - - - -

Aythya fuligula Raţă

moţată

_ + - - - -

Aythya marila Raţă cu cap

Negru

_ - - - - -

Melanitta fusca Raţă

catifelată

_ - - - - -

Bucephala

clangula

Raţă

sunătoare

_ - - - - -

Mergus albellus Ferestras

mic

_ - - - - -

Mergus serrator Ferestras

Moţat

_ - - - - -

Mergus

merganser

Ferestras

mare

_ - - - - -

Page 203: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

203 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Oxyura

leucocephala

Raţă cu cap

Alb

_ - - - - -

Pernis apivorus Viespar

+ + + - - +

Haliaeetus

albicilla

Codalb

+ + - - - -

Circaetus

gallicus

Şerpar

+ + + - - +

Circus

aeruginosus

Erete de

stuf

_ + + - - -

Circus cyaneus Erete de

vânat

+ + + - - +

Circus

macrourus

Erete alb

+ + + - - +

Circus pygargus

Erete sur + + + - - +

Accipiter nisus

Uliu

păsărar

_ + + - - -

Accipiter

brevipes

Uliu cu

picioare

scurte

_ + + - - -

Buteo buteo

Şorecar

comun

+ + + - - +

Buteo rufinus Şorecar + + + - - +

Page 204: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

204 BIOSYS GROUP CONSTANTA

mare

Buteo lagopus

Şorecar

încălţat

+ + + - - +

Aquila pomarina Acvilă

ţipătoare

mică

+ + + - - +

Aquila clanga

Acvilă

ţipătoare

mare

+ + + - - +

Aquila heliaca

Acvilă de

camp

+ + + - - +

Hiraaetus

pennatus

Acvilă mică + + + - - +

Pandion

haliaetus

Vultur

pescar

+ + - - - -

Falco naumanni

Vânturel

mic

+ + + - - +

Falco

tinnunculus

Vânturel

roşu

+ + + - - +

Falco

vespertinus

Vânturel

de seară

+ + + - - +

Falco

columbarius

Şoim de

iarnă

+ + + - - +

Falco subbuteo Şoimul + + + - - +

Page 205: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

205 BIOSYS GROUP CONSTANTA

rândunelel

or

Falco cherrug

Şoimul

dunărean

+ + + - - +

Falco peregrinus Şoimul

călător

+ + + - - +

Perdix perdix

Potârniche _ - - + - -

Coturnix

coturnix

Prepeliţă

_ - - + - -

Phasianus

colchius

Fazan _ - - - - -

Rallus aquaticus

Cârstel de

baltă

_ - - - - -

Porzana porzana

Cresteţ

pestriţ

_ - - - - -

Porzana parva

Cresteţ

cenuşiu

_ - - - - -

Porzana pusilla

Cresteţ mic _ - - - - -

Crex crex

Crestel de

camp

_ - - - - -

Gallinula Găinuşă de _ - - - - -

Page 206: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

206 BIOSYS GROUP CONSTANTA

chloropus baltă

Fulica atra

Lişiţă _ - - - - -

Haematopus

ostralegus

Scoicar _ - - - - -

Himantopus

himatopus

Piciorong _ - - - - -

Recurvirostra

avosetta

ciocîntors _ - - - - -

Burhinus

oedicnemus

Pasărea

ogorului

+ - - + - -

Glareola

pratincola

Ciovlică

ruginie

(roşie)

_ - - - - -

Charadrius

dubius

Prundăraş

gulerat mic

_ - - - - -

Charadrius

alexandrinus

Prundăraş

de sărătură

_ - - - - -

Pluvialis

apricaria

Ploier auriu _ - - - - -

Pluvialis

squatarola

Ploier

argintiu

_ - - - - -

Vanellus

vanellus

Nagăţ _ - - - - -

Calidris alba

Nisipar _ - - - - -

Calidris minuta

Fugaci mic _ - - - - -

Page 207: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

207 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Calidris

temminckii

Fugaci pitic

_ - - - - -

Calidris

ferruginea

Fugaci

roşcat

_ - - - - -

Calidris alpina

Fugaci de

ţărm

_ - - - - -

Limicola

falcinellus

Prundăraş

de nămol

_ - - - - -

Phylomachus

pugnax

Bătăuş _ - - - - -

Limnocryptes

minimus

Becaţină

mică

_ - - - - -

Gallinago

gallinago

Becaţină

comună

_ - - - - -

Gallinago media Becaţină

mare

_ - - - - -

Limosa limosa

Sitar de

mal

_ - - - - -

Numenius

phaeopus

Culic mic _ - - - - -

Numenius

arquata-

Culic mare _ - - - - -

Tringa

erythropus

Fluierar

negru

_ - - - - -

Page 208: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

208 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Tringa tatonus

Fluierar cu

picioare

roşii

_ - - - - -

Tringa

stagnatilis

Fluierar de

lac

_ - - - - -

Tringa nebularia Fluierar cu

picioare

verzi

_ - - - - -

Tringa ochropus

Fluierar de

zăvoi

_ - - - - -

Tringa glareola

Fluierar de

mlaştină

_ - - - - -

Actitis

hypoleucos

Fluierar de

munte

- - - - - -

Arenaria

interpres

Pietruş

- - - - - -

Phalaropus

lobatus

Notatiţă _ - - - - -

Phalaropus

fulicarius

Notatiţă cu

cioc lat

_ - - - - -

Larus

melanocephalus

Pescăruş ca

cap negru

- + - - - -

Larus minutus

Pescăruş

mic

- + - - - -

Larus ridibundus Pescăruş

rozător

- + - - - -

Page 209: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

209 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Larus genei

Pescăruş

rozalb

- + - - - -

Larus canus

Pescăruş

sur

- + - - - -

Larus fuscus

Pescăruş

negricios

- + - - - -

Larus argentatus Pescăruş

argintiu

- + - - - -

Sterna nilotica

Pescăriţă

rozătoare

- + - - - -

Sterna caspia

Pescăriţă

mare

- + - - - -

Sterna

sandvicensis

Chiră de

mare

- + - - - -

Sterna hirundo

Chiră de

baltă

- + - - - -

Sterna albifrons

Chiră mica - + - - - -

Chlidonias

hybrida

Chirighiţă

cu obraz

alb

- + - - - -

Chlidonias niger

Chirighiţă

neagră

- + - - - -

Chlidonias

leucopterus

Chirighiţă

cu aripi

- + - - - -

Page 210: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

210 BIOSYS GROUP CONSTANTA

albe

Columba oenas

Porumbel

de

scorbură

+ + - - - -

Columba

palumbus

Porumbel

gulerat

+ + - - - -

Streptopelia

decaoctoa

Guguştiuc - + - - - -

Streptopelia

turtur

Turturică

+ + - - - -

Cuculus canorus

Cuc - - - - - -

Tyto alba

Strigă - - + - - -

Athene noctua

Cucuvea - - + - - -

Asio otus

Ciuf de

pădure

- - + - - -

Asio flammeus

Ciuf de

câmp

- - + - - -

Caprimulgus

europaeus

Caprimulg + - - - - -

Apus apus

Drepnea

neagră

- + - - - -

Alcedo atthis

Pescăraş

albastru

- - - - - -

Page 211: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

211 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Merops apiaster Prigorie - + + - - -

Coracias

garrulus

Dumbrăvea

ncă

- - + - - -

Upupa epops

Pupăză - - + - - -

Jynx torquilla

Capantortu

ra

- - - - - -

Picus canus

Ghionoaie

sură

- - - - - -

Picus viridis

Ghionoaie

verde

- - - - - -

Dryocopus

martius

Ciocănitoar

e neagră

- - - - - -

Dendrocopus

major

Ciocănitoar

e pestriţă

mare

- - - - - -

Dendrocopos

syriacus

Ciocănitoar

e de

grădină

- - - - - -

Dendrocopus

medius

Ciocănitoar

e de stejar

- - - - - -

Dendrocopos

leucotos

Ciocănitoar

e cu spate

alb

- - - - - -

Dendrocopus

minor

Ciocănitoar

e pestriţă

mică

- - - - - -

Melanocorypha

calandra

Ciocârlie

de bărăgan

- - - + - -

Page 212: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

212 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Galerida cristata Ciocârlanul - - - - - -

Alauda arvensis

Ciocârlie

de camp

- - - + - -

Riparia riparia

Lăstunul de

mal

+ + - - - -

Hirundo rustica

Rândunică + + - - - -

Delichon

urbicum

Lăstun de

casă

+ + - - - -

Anthus

campestris

Fâsă de

câmp

- - - + - -

Motacilla flava

Codobatur

ă galbenă

- - - + - -

Motacilla

cinerea

Codobatur

ă de munte

- - - - - -

Motacilla alba

Codobatur

ă albă

- - - - - -

Troglodytes

troglodytes

Ochiul

boului

- - - - - -

Erithacus

rubecula

Macaleand

ru

- - - - - -

Luscinia luscinia

Privighetoa

rea de

zăvoi

- - - - - -

Luscinia

megarhynchos

Privighetoa

rea roşcată

- - - - - -

Luscinia svecica Guşa

vânătă

- - - - - -

Page 213: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

213 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Phoenicurus

ochruros

Codros de

munte

- - - - - -

Phoenicurus

phoenicurus

Codros de

pădure

- - - - - -

Saxicola rubetra

Mărăcinar

mare

- - - - - -

Saxicola

torquatus

Mărăcinar

negru

- - - - - -

Oenanthe

isabellina

Pietrar

răsăritean

- - - - - -

Oenanthe

oenanthe

Pietrar sur - - - - - -

Turdus merula

Mierlă - - - - - -

Turdus pilaris

Cocoşar - + - - - -

Turdus

philomelos

Sturz

cântător

- + - - - -

Acrocephalus

schoenobaenus

Lăcar mic

- - - - - -

Acrocephalus

palustris

Lăcar de

mlaştină

- - - - - -

Acrocephalus

scripaceus

Lăcar de

stuf

- - - - - -

Acrocephalus Lăcar mare - - - - - -

Page 214: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

214 BIOSYS GROUP CONSTANTA

arundinaceus

Hippolais pallida

Frunzăriţă

cenuşie

- - - - - -

Hippolais

icterina

Frunzăriţă

galbenă

- - - - - -

Sylvia nisoria

Silvie

porumbacă

- - - - - -

Sylvia curruca

Silvie mică - - - - - -

Sylvia communis

Silvie de

câmp

- - - - - -

Sylvia borin

Silvie de

zăvoi

- - - - - -

Sylvia atricapilla

Silvie cu

cap negru

- - - - - -

Phylloscopus

collybita

Pitulice

mică

- - - - - -

Phylloscopus

trochilus

Pitulice

fluierătoar

e

- - - - - -

Regulus regulus

Ausel cu

cap galben

- - - - - -

Muscicapa

striata

Muscar sur - - - - - -

Ficedula parva Muscar mic - - - - - -

Page 215: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

215 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Ficedula

albicollis

Muscar

gulerat

- - - - - -

Ficedula

hypoleuca

Muscar

negru

- - - - - -

Panurus

biarmicus

Piţigoi de

stuf

- - - - - -

Parus palustris

Piţigoiul

sur

- - - - - -

Parus caeruleus

Piţigoi

albastru

- - - - - -

Parus major

Piţigoi

mare

- - - - - -

Sitta europaea

Ţiclean - - - - - -

Certhia

familiaris

Cojoaica de

pădure

- - - - - -

Certhia

brachydactyla

Cojoaica cu

degete

scurte

- - - - - -

Remiz

pendulinus

Boicuş - - - - - -

Page 216: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

216 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Oriolus oriolus

Grangur - + - - - -

Lanius collurio

Sfrâncioc

roşiatic

- - + + - -

Lanius minor

Sfrâncioc

cu frunte

neagră

- - + + - -

Garrulus

glandarius

Gaiţă - - - - - -

Pica pica

Coţofană - - - - - -

Corvus

monedula

Stâncuţă

- + - - - -

Corvus

frugilegus

Cioară de

semănătur

ă

- + - - - -

Corvus corone

Cioară

grivă

- + - - - -

Corvus corax

Corb - + - - - -

Sturnus vulgaris

Graur - + - - - -

Sturnus roseus

Lăcustar - - - - - -

Passer

domesticus

Vrabia de

casă-

- - - - - -

Page 217: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

217 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Passer

montanus

Vrabie de

câmp

- - - - - -

Fringilla coelebs

cinteză - - - - - -

Carduelis chloris

Florinte - - - - - -

Carduelis

carduelis

Sticlete

- - - - - -

Carduelis spinus

Scatiu - - - - - -

Carduelis

cannabina

Câneparul

- - - - - -

Coccothraustes

coccothraustes

Botgros - - - - - -

Emberiza

citrinella

Presură

galbenă

- - - - - -

Emberiza

hortulana

Presură de

gradina

- - - - - -

Emberiza

schoeniclus

Presură de

stuf

- - - - - -

Miliaria

calandra

Presură

sură

- - - - - -

Analiza impactului -

Legenda:

+ - efect semnificativ;

Page 218: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

218 BIOSYS GROUP CONSTANTA

- - efect nesemnificativ.

Avand in medie 206 specii asupra carora efectul implementarii PP va fi nesemnificativ si 24 de

specii asupra carora efectul implementarii PP va fi semnificativ, consideram ca proiectul propus

poate fi implementat. Desigur, monitorizarea permanenta a activitatii avifaunei din zona PP

ramane o sarcina importanta pentru reducerea impactului asupra pasarilor.

5. MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

5.1 Identificarea si descrierea masurilor de reducere a impactului

Pentru limitarea impactului pe care această activitatea îl va avea asupra mediului înconjurător şi

a populaţiei din zonă, se recomanda următoarele măsuri:

• respectarea tehnologiilor de lucru prezentate în proiectul propus, pentru care se solicită

acordul de mediu;

• îmbunătăţirea stării tehnice a drumurilor de acces prin repararea şi menţinerea permanentă

în bună stare.

• menţinerea utilajelor şi a mijloacelor de transport în stare bună de funcţionare.; efectuarea

reviziilor şi intreţinerii în ateliere specializate;

• determinarea periodică a cantităţii de praf rezultat in faza de implementare a proiectului, iar

dacă este cazul, aplicarea unor măsuri suplimentare de diminuare a cantităţilor de praf eliberate

în atmosferă;

• determinarea periodică a nivelului emisiilor de gaze de eşapament al utilajelor destinate

implementării proiectului, iar în cazul în care nivelul de nivelul acestora îl depăşeşte pe cel

maxim admis, se va lua măsura înlocuirii lor sau montarea unor echipamente mai performante

de reducere a nivelului noxelor;

• determinarea nivelului de zgomot, iar în cazul în care nivelul de zgomot îl depăşeşte pe cel

maxim admis, montarea unor echipamente mai performante de reducere a zgomotului la

motoare

• dotarea autobasculantelor cu prelate pentru acoperirea încărcăturii în timpul transportului,

pentru a diminua a cantitatea de praf eliberat în atmosferă;

• dotarea permanentă a punctului de lucru cu recipienţi adecvaţi depozitării şi transportului

deşeurilor menajere şi transportul periodic al acestora la un operator autorizat in preluarea

acestora;

Page 219: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

219 BIOSYS GROUP CONSTANTA

• dotarea punctului de lucru cu cisternă cu apă cu dispozitiv de stropire, pentru intervenţii în caz

de incendiu şi pentru diminuarea cantităţii de praf ridicat în atmosferă

• instruirea personalului privind măsurile de prevenire şi stingere a incendiilor, de protectie a

muncii şi a celor privind conduita în vecinatatea ariilor protejate;

• intocmirea unui grafic de lucru pentru mijloacele de transport, cu precizarea rutei, vitezei de

circulaţie si a modului de transport al încărcăturii

• transportul şi depozitarea carburanţilor si lubrifiantilor in recipienţi corespunzători normelor de

depozitare şi transport a produselor petroliere.

amplasarea drumului de acces trebuie să se facă pe cat posibil pe traseul drumului de

exploatare actual, asfel incat sa se afecteze cat mai putin posibil petecele de vegetatie nativa

de stepa.

5.1. Măsurile de reducere a impactului

5.1.1 Măsurile de reducere a impactului asupra habitatelor și speciilor de plante

Nu este cazul

5.1.2 Măsurile de reducere a impactului asupra nevertebratelor

Nu este cazul

5.1.3 Măsurile de reducere a impactului asupra amfibienilor

-Se va evita amplasarea de turbine în habitatele de reproducere ale speciilor inventariate (bălțile

temporare și permanente- cișmele-).

-Nu se vor depozita materiale de construcții, pământ, moloz etc în bălți sau în zonele limotrofe

acestora.

5.1.4 Măsurile de reducere a impactului asupra reptilelor

- Se va urmări ca în timpul organizării de șantier, construcției parcului eolian, dezafectarii

acestuia, să nu apară fenomenul uciderii directe.

5.1.5 Măsurile de reducere a impactului asupra păsărilor cuibăritoare

- Se vor evita pe cât posibil lucrările de amplasare a centralelor eoliene în perioada de cuibărit.

Page 220: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

220 BIOSYS GROUP CONSTANTA

- în perioada de cuibărit nu se vor efectua lucrări de nici un fel, pentru a nu produce deranj la

cuib pentru speciile cuibăritoare analizate.

5.1.6 Măsurile de reducere a impactului asupra păsărilor răpitoare

Monitorizarea post-construcție a activității de zbor a răpitoarelor în relație cu distanța față de

turbină, pentru a evalua aspectele descrise mai sus pentru fiecare specie de rapitoare

identificata în zona de studiu.

5.1.7 Măsurile de reducere a impactului asupra chiropterelor

În cazul prezenței chiropterelor în zona Parcului Eolian de la Dumbrăveni se vor lua următoarele

măsuri în urma unor studii de monitorizare ce se vor desfășura pe durata a cel puțin cinci ani de

la darea în folosință a turbinelor eoliene. Astfel, studiul din anul 1 va include:

- monitorizarea speciilor care sunt prezente în zonă înainte de construcţiepentru a se vedea

care dintre ele se hrănesc sau trec prin sit în timpul migraţiei.

- Verificarea adăposturilor cunoscute (dar şi inventarierea adăposturilor peo rază de 10 km);

- Studierea folosirii habitatelor (cu ajutorul unui detector de lilieci lanivelul solului şi la diferite

înălţimi – opţional şi cu aparate de fotografiatîn infraroşu).

Monitorizarea în anul al doilea va ține cont de acele specii care nu reapar întimpul

construcţiei(verificarea impactelor asupra habitatelor şi perturbările asupra liliecilor, din cauza

lucrărilor).

- Monitorizarea adăposturilor;

- Continuarea studiului asupra folosirii habitatului.

Monitorizarea în anii 3 – 5: evaluarea impactului asupra speciilor rezidente pe durata fazei de

funcţionare (atractivitatea, schimbările obiceiurilor şi mortalitatea) şi asupra celor migratoare

(obiceiuri şi mortalitate): minimum 3 ani şi conform rezultatelor, dacă este nevoie - alţi 3 ani,

pentru noi analize.

Aceasta se poate realiza prin controlul cu detectorul de lilieci, pentru a şti cares pecii mai sunt

prezente în jurul centralelor eoliene, dacă este o descreşteresemnificativă a indexului de

activitate şi o modificare a obiceiurilor, în comparaţie curezultatele din primul an.

• Monitorizarea cu detectorul de lilieci (automatic sau manual) la nivelul solului şi la diferite

altitudini atunci cănd acest lucru este posibil;

• Observaţii vizuale după-amiaza târziu şi utilizarea aparatelor de fotografiat în infraroşu pentru

evaluarea obiceiurilor şi migraţiei;

Page 221: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

221 BIOSYS GROUP CONSTANTA

• Monitorizarea mortalităţii liliecilor.

5.2. Măsuri de reducere a efectului de barieră

Studii asupra relației paseriformelor cu habitatele (ex. distribuția) din zonă pentru a găsi soluții

de reducere a impactului;

- Studii asupra migrației păsărilor în zona de studiu (migrație de zi și de noapte) folosind

radarele și alte metode.

Menționam ca în cadrul monitorizării nu s-au realizat studii asupra migrației de

noapte a păsărilor.

Măsuri de reducere a coliziunii/mortalității:

- Trebuie să se asigure că turbinele amplasate nu vor oferi condiții propice pentru cuibăritul

speciilor;

- Infrastructura/rețeaua electrică se recomada a fi subterană pentru a evita electrocutarea

păsărilor

- Evitarea iluminării turbinelor. Turbinele iluminate atrag speciile de păsări crescând riscul de

coliziune. Păsarile care sunt foarte aproape de turbinele eoliene, nu pot vedea palele care se

rotesc. Distanța la care se întâmplă acest lucru este deaproximativ 20 m pentru turbinele mici,

care se rotesc rapid și de 50 m., pentru celeînalte. Acesta poate fi unul dintre motivele ratei

ridicate de coliziune pentru unele specii de păsări, mai ales rapitoare care, aproape toate se

întâmpla în timpul zilei. Experimentele realizate în acest sens au determinat că dacă se

vopsește una dintre pale în negru, sau se marcheaza cu un model negru, va crește rata de

detectabilitate. Modelul trebuie sa fie perpedincular pe axul rotorului. Marcarea vârfului palelor

cu culoare crește detectibilitatea lor doar din lateral. Pâna în prezent studiile din teren nu au

reușit să demonstreze eficacitatea marcării palelor turbinelor. Totuși acest lucru este foarte greu

de realizat, ca urmare a metodologiei complexe.

Pentru reducerea impactului recomandăm beneficiarului studiului achiziționarea și

montarea în zona de operare a Parcului Eolian de la Murighiol a unui sistem de radare

mobile de tip Doppler, cu baleiaj orizantal și vertical. Aceste sisteme se vor conecta la

Page 222: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

222 BIOSYS GROUP CONSTANTA

cele de control al activității turbinelor eoliene și vor comanda reducerea turației acestora

sau chiar oprirea rotorului prin trecerea palelor în poziția drapel,în următoarele situații:

- detectarea stolurilor de păsări în migrație la o distanță de minim 20 kilometri față de

turbinele eoliene;

- detectarea activității intense a liliecilor în apropierea turbinelor eoliene

la o distanță mai mică de 8 kilometri.

Beneficiarul consideră utilă alegerea variantei de folosire a radarului pentru a minimiliza

efectul turbinelor eoliene asupra păsărilor.

5.2. Calendarul implementarii si monitorizarii masurilor de reducere a impactului

Monitorizarea turbinelor eoliene si a efectelor pe care acestea le pot avea asupra avifaunei

trebuie sa fie o prioritate in acest domeniu. In sens ecologic, monitoringul ecologic este sistemul

de supraveghere sistematica si continua a starii mediului si a componentelor sale sub influenta

factorilor naturali (Botnariuc, N. 1987).

Prin termenul de monitorizare a mediului se intelege un „sistem de supraveghere, prognoza,

avertizare si interventie, care are in vedere evaluarea sistematica a dinamicii caracteristicilor

calitative ale factorilor de mediu, in scopul cunoasterii starii de calitate si semnificatiei ecologice

a acestora, evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse, urmate de masurile ce se

impun‖.

In definitiile date mai sus este vorba de o supraveghere si de un control al unui mare numar de

elemente, definitorii pentru starea de sanatate a intregului mediu inconjurator. Dar, de multe ori

ne intereseaza numai dinamica spatio-temporala a unui element sau doar a catorva elemente

din mediul natural.

In acest caz, monitoringul (supravegherea) se va rezuma numai la acel set de elemente care ne

intereseaza.

Necesitatea existentei monitoringului ecologic este legata de:

- cunoasterea evolutiei calitatii si cantitatii componentelor mediului; - gruparea, selectionarea si corelarea informatiilor obtinute pe diverse cai; - obtinerea de informatii comparabile la scara locala, regionala si globala; - cunoasterea si evaluarea rapida a situatiei in cazuri accidentale care au impact asupra

mediului; - acumularea de cunostinte pentru stabilirea si fundamentarea actiunilor de protectia

mediului, evaluarea impactelor, realizarea lucrarilor de reconstructie, redresare sau restructurare ecologica.

Problema fundamentala a monitoringului ecologic consta in preintampinarea cat mai devreme

posibil a actiunilor negative rezultate din activitatile umane. Pentru aceasta trebuie apreciat

Page 223: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

223 BIOSYS GROUP CONSTANTA

sensul in care reactioneaza mediul inconjurator, evolutia subsistemelor care il compun, totul

efectuandu-se pe baza de analize detaliate, sistematice si de lunga durata.

In Romania, instalarea si punerea in functiune a centralelor eoliene este de-abia la inceput.

Avand in vedere ca sunt sanse mari ca numarul turbinelor eoliene din Dobrogea sa creasca,

datorita avantajelor de netegaduit pe care acestea le au pentru societatea si economia umana,

consideram ca o prioritate absoluta inceperea unor studii de monitoring de lunga durata asupra

impactului pe care centralele eoliene il au asupra pasarilor.

Iata un plan de monitoring, necesar a fi aplicat la fiecare amplasament al unei turbine eoliene,

sau a unei baterii de turbine eoliene. Desigur, acesta suporta multiple imbunatatiri, functie de

conditiile locale si de rezultatul cercetarilor intreprinse in alte locatii, din tara sau din alte tari.

Echipa de monitoring va fi compusa dintr-un colectiv de biologi care vor pune la punct tehnica

adecvata de cercetare si modalitatea de prelucrare a datelor pentru cuantificarea impactului

produs de instalarea si functionarea centralelor eoliene.

Se va urmari, in timp, efectul produs asupra vegetatiei (fitocenozelor existente), asupra faunei

terestre (nevertebrate, reptile, mamifere) si asupra pasarilor.

Echipa se poate folosi si de informatiile oferite de personalul angajat de compania detinatoare a

parcului de turbine respectiv, si de informatiile obtinute de diverse NGO –uri, sau de institute de

cercetari sau universitati (cu care poate conlucra).

Durata efectuarii monitoringului este ideal sa fie cat mai mare. Oricand pot surveni modificari ale

conditiilor naturale sau noi interventii antropice care pot schimba radical datele obtinute.

Dar cel putin 1 an inainte de instalarea turbinelor si 1 an dupa inceperea functionarii acestora

este o perioada obligatorie de monitorizare a impactului pe care centralele eoliene il pot avea

asupra florei si faunei.

Acest lucru este necesar datorita climei temperate (existenta celor 4 anotimpuri) responsabila

de schimbari calitative si cantitative majore in randul populatiilor de plante si animale.

Culegerea de date va cuprinde trei aspecte principale.

- Inregistrarea conditiilor meteo (temperatura, nebulozitate, vant, precipitatii, ceata). - Determinarea tuturor influentelor antropice exercitate asupra pasarilor din zona. - Inspectarea – cat mai des posibil – a zonei centralelor eoliene, in scopul detectarii

eventualelor pasari moarte datorita coliziunii cu turbinele. Acestea vor fi determinate si inregistrate in baza de date. Se va incerca si determinarea cat mai exacta a cauzei mortii acestora.

- Observarea si inregistrarea pasarilor observate zburand in zona centralei. Se vor nota pentru fiecare pasare sau pentru fiecare stol de pasari observat, urmatoarele date:

Specia

Page 224: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

224 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Numarul de exemplare

Timpul (data si ora)

Directia de zbor

Distanta fata de turbina

Inaltimea de zbor

Totul trebuie corelat cu conditiile meteo si cu alte influente suferite de populatiile de pasari din

partea altor specii sau a oamenilor.

Observatiile vor fi facute de preferinta incepand cu prima ora (rasaritul soarelui), folosind

mijloace optice adecvate (binoclu, luneta, aparat foto, camera video). Observatorul va trebui sa

stea cat mai ascuns posibil, la cel putin 100 – 200 m de centrala, pentru ca prezenta sa sa nu

influenteze rezultatele.

Observatii mai sofisticate se pot face cu ajutorul radarului, aparate pentru vedere nocturna,

termosensibile, acestea indeosebi pe timp de noapte.

In perioada de reproducere a pasarilor se va urmari inregistrarea tuturor speciilor care cuibaresc

in zona, eventual numarul de cuiburi folosite si influenta turbinelor eoliene asupra succesului

reproductiv.

Interpretarea datelor. La sfarsitul perioadei de studiu se va organiza si finaliza baza de date. Se

vor prelucra datele. Pe baza acestora se vor trage concluzii referitoare la impactul provocat

avifaunei de catre turbinele eoliene.

Propunem urmatorul program (iesiri in teren) pentru monitorizarea biodiversitatii, in general, si a

avifaunei, in special:

Aspectul prevernal (01.03.-30.04): 4 zile

Aspectul vernal (01.05.-15.06): 3 zile

Aspectul estival (16.06.-15.07): 2 zile

Aspectul serotinal (16.07-15.09): 4 zile

Aspectul autumnal (16.09.-31.10): 3 zile

Aspectul hiemal (01.11.-29.02): 6 zile

Total: 22 zile.

Configuratia ecosistemului, care se repeta la intervale regulate de timp, an de an, poarta

numele de aspect, iar inlocuirea aspectelor in functie de anotimpuri, secventa aspectelor.

Aspectele mentionate mai sus sunt date pentru Europa (clima temperata).

Aceste aspecte sunt stabilite dupa urmatorii autori:

MOHAN, G., ARDELEAN, A. 2007. Enciclopedie de biologie. Editura ALL Educational,

Bucuresti.

Page 225: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

225 BIOSYS GROUP CONSTANTA

STUGREN, B. 1982. Bazele ecologiei generale. Editura stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.

TISCHLER, W. 1955. Synokologie der Landtierre. Stuttgart, G. Fischer.

Desigur, in functie de specia urmarita si de metodele specifice folosite, programul se poate

modifica, pentru a surpinde mai bine aspectele care ne intereseaza.

Monitorizarea biodiversitătii va fi făcută de o firmă de specialitate, în baza unui contract făcut cu

beneficiarul.

Vor fi monitorizate populatiile de animale de interes comunitar si speciile de păsări calificative

pentru siturile protejate din vecinătate.

Suprafata monitorizată este aceeasi cu a parcului eolian.

Datele vor fi raportate de firma angajată să facă monitorizarea si de beneficiar.

6. METODE UTILIZATE PENTRU CULEGEREA INFORMATIILOR PRIVIND SPECIILE SI

HABITATELE DE INTERES COMUNITAR AFECTATE

Observatiile de pe teren au fost făcute după metode prezentate în literatura de specialitate.

Fiecare taxon major are metodele sale specifice de investigare. Expunerea acestora ar fi extrem

de lungă si ar putea să însemne un volum întreg, care credem că nu ar putea fi integrat în acest

material. Nu trebuie să uităm că aceste metode sunt deja cunoscute în mediul stiintific unde

sunt larg utilizate. Totusi, pentru exemplificare, dăm mai jos câteva titluri de lucrări care tratează

cercetările din ornitologie, ecologie si biodiversitate.

Peterson, R., Mountfort, G., Hollom, P., A., D., Geroudet, P. 1989. Guide des Oiseaux d

Europe, Delachaux et Niestle, Neuchatel-Paris, pp.460.

Bruun, B., Delin, H., Svensson, A., Singer, A., Zetterstrom, D. (versiune românească Dan

Munteanu). 1999. Păsările din România şi Europa – Determinator ilustrat, Hamlyn Guide,

Octopus Publushing Group Ltd, London, pp.320.

Mullarney, K., Svensson, L., Zetterstrom, D., Grant, P., J. 2006. Bird Guide, Harper Collins

Publishers Ltd,. London, pp. 392.

Gomoiu, M-T., Skolka, M. 2001. Ecologie – Metodologii pentru studii ecologice,Ovidius

University Press, Constanţa, pp. 170.

Hill, D., Fasham, M., Tucker, G., Shewry, M., Shaw, P. 2007. Handbook of Biodiversity

Methods. Survey, evaluation and monitoring, Cambridge University Press, New York, p. 412-

432.

Page 226: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

226 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Sutherland, W., J., Newton, I., Green, R., E. 2004. Bird Ecology and Conservation, Oxford

University Press, Oxford, pp. 386.

Bibby, C., Jones, M., Marsden, S. 1998. Expedition Field Techniques. Bird Surveys, Expedition

Advisory Centre, Royal Geographical Society, London, pp.104.

Korodi, I., G. 1969. Metode cantitative pentru studiul relaţiilor numerice ale populaţiilor de

păsări, Revista Muzeelor, nr.5, Anul VI, Bucureşti, 393-400.

Sandor, A. 2000. Metode speciale de numărare a unor categorii de păsări, în Metode de

evaluare a abundenţei păsărilor (coordonator Dan Munteanu), Publicaţiile Societaţii Ornitologice

Române, nr.10, Cluj, p. 133-141.

Ford, E., D. 2002. Scientific Method for Ecological Research, Cambridge University Press,

Cambridge, p. 19-40.

Feinsinger, P. 2001. Designing Field Studies for Biodiversity Conservation, The Nature

Conservancy, Island Press, London, p. 131-144.

Specificăm totusi că principala metodă folosită în acest caz a fost a transectelor (asa cum a fost

descrisă initial de I. G. Korodi în 1969). La observatii s-au folosit materiale adecvate – binoclu,

lunetă, trepied, aparat foto, GPS, busolă, hărti, determinatoare.

La toate acestea se adaugă experienta lucrului în teren în Dobrogea – peste 20 de ani.

7. CONCLUZII

Locatiile în care se doreşte amplasarea de turbine eoliene se află în afara zonei de protecţie a

Reţelei Natura 2000 (nu se află în SCI-uri sau SPA-uri)

Tipurile de habitate prezente în zona de interes sunt deja intens afectate de prezenţa constantă

a omului prin activităţile agricole desfăşurate în cea mai mare parte a anului, fiind lipsite de

valoare conservativă.

Cea mai mare parte a suprafeţelor de teren din zona observată sunt utilizate în scopuri agricole

(agroecosisteme). La marginea loturilor agricole şi a drumurilor de acces se dezvoltă comunităţi

vegetale ruderale (de margini de drumuri) şi segetale (buruieni de culturi agricole) favorizate în

dezvoltarea lor de activităţile agricole.

Gradul ridicat de antropizare al întregii zone este principala cauză a biodiversităţii reduse

constatate în urma observaţiilor de teren.

Page 227: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

227 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Nu au fost observate în locaţiile studiate tipuri de habitate de interes conservativ, care ar

necesita instituirea unor măsuri speciale de protecţie şi conservare a zonei conform Directivei

Habitate (Directiva 92/43 EEC).

Asociaţiile vegetale identificate sunt comune pentru zonele intens afectate de activităţi agricole.

Nu au fost observate asociaţii vegetale cu valoare conservativă medie sau ridicată.

Inventarierea speciilor de plante vasculare nu a dus la identificarea de rarităţi floristice, adică a

unor specii de plante menţionate în Listele roşii naţionale (Oltean & al., 1994; Dihoru, 1994;

Negrean, 2001), în anexele OUG 57/2007, în anexele Directivei Habitate sau în cele ale

Convenţiei de la Berna.

In cadrul entomofaunei nu a fost identificată nici o specie cu valoare conservativă; nu au fost

observate în zona studiată specii incluse în Listele roşii naţionale sau în anexele unor Convenţii

şi Directive internaţionale care au ca scop conservarea formelor de viaţă sălbatice.

Păsările, chiar dacă unele dintre ele sunt menţionate în anexele Directivei Păsări, anexele

Convenţiei Berna sau în OUG 57/2007, sunt reprezentate în general de specii rezistente la

impactul antropic.

Activităţile de monitoring realizate cu ocazia unor studii precedente, au arătat că turbinele

eoliene nu reprezintă pentru păsări un pericol evident (dacă sunt respectate distanţele standard

dintre stâlpi).

Reptilele sunt foarte slab reprezentate în locaţiile studiate, singura specie identificată fiind una

comună in Dobrogea, chiar dacă la nivel european este protejată.

În ceea ce priveşte impactul amplasării de centrale eoliene asupra avifaunei, mamiferelor şi

reptilelor, acest impact este unul neglijabil. Speciile prezente în zonă nu vor fi deranjate de

turbinele eoliene mai mult decat sunt deranjate în prezent de activităţile cotidiene ale locuitorilor

dinzonă.

In ceea ce priveşte entomofauna, impactul amplasării de centrale eoliene este practic nul.

Prin urmare, considerăm că amplasarea de centrale eoliene în zona localităţii Murighiol, va

avea un impact redus asupra florei şi faunei zonale.

Page 228: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

228 BIOSYS GROUP CONSTANTA

8. BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

Fuhn I., Vancea St., 1961 - Fauna Rom. Vol. 14 fasc. 2 - Reptilia. Ed. Acad. Bucuresti;

Skolka M., 2004 – Entomologie generala, Ovidius University Press;

Ciochia V. 1984 - Dinamica si migratia pasarilor, Edit. stiintifica si enciclopedica, Buc.;

Fuhn J.E. 1969 - Broaste, serpi, sopârle, Edit. Stiintifica, Bucuresti;

Barbulescu, C, Burcea, P. 1971 - Determinator pentru flora pajistilor, Edit. ―Ceres‖, Bucuresti;

Ciocârlan , V. 1988 - Flora ilustrata a României, Edit, Ceres, Bucuresti;

Prodan I., Buia Al., 1968 - Flora mica ilustrata a României, Edit. Agrosilvica, Bucuresti;

Fuhn I., 1960 - Fauna Rom. Vol. 14. fasc.1 - Amphibia. Ed. Acad.Bucuresti;

Skolka M., Făgăraş M., Paraschiv G., 2004 (2005) – Biodiversitatea Dobrogei, Ovidius

University Press, Constanta;

Botnariuc N., Tatole Victoria, 2005 – Lista Roşie a vertebratelor din România, Ed. Academiei,

Bucureşti;

***. CORINE Biotopes manual; 1 Contents and introduction; Coastal and halophitic

communities; 2 Non marine waters; 3 Scrub and grassland; 4 Bogs and marshes; 6 Inland

rocks; 8 Agricultural lands;

Vădineanu A., 1997 – Dezvoltarea durabilă, Vol. I, Ed. Universităţii Bucureşti;

Vădineanu A., Negrei C., Lisievici P., 1999 – Dezvoltarea durabilă, Vol. II, Ed. Universităţii

Bucureşti;

Teodorescu Irina, Vădineanu A., 1999 – Controlul populaţiilor de insecte. Ed. Universităţii

Bucureşti;

Cogălniceanu D., 1999 – Managementul capitalului natural, Ed. Ars Docendi, Bucureşti;

Cogălniceanu D., 2007 – Biodiversity, Second Ed. Kessel Pblsh. House, Germany;

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.I., 2005 –

Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică , Bucuresti;

Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu Mihaela, Mihăilescu Simona, Biriş A.I., 2006 –

Habitatele din România, Modificări conform amendamentelor propuse de România si Bulgaria la

Directiva Habitate (92/43/EEC), Ed. Tehnică Silvică, Bucuresti

Lafranchis T., 2004 – Butterflies of Europe, New Field Guide and Key, Diathea, Paris;

Page 229: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

229 BIOSYS GROUP CONSTANTA

D’Abrera B., 2005 – World Butteflies, Hill House Pblsh. Melbourne, London;

Catuneanu et all,1978 - Aves Fauna RSR, XV/Ed. Academiei;

Onea N.,2002 - Ecologia si etologia pasarilor, Ed. Istros - Muzeul Brailei, Braila;

Gomoiu M.-T., Skolka M., 2001 – Ecologie. Metodologii pentru studii ecologice, Ovidius

University Press;

Ciocârlan , V. 2000 - Flora ilustrata a României, editia a 2-a, Edit. Ceres, Bucuresti;

Puscaru-Soroceanu et all, 1963 – Pasunile si fanetele din RPR- Studiu geobotanic si

agroproductiv, Edit. Academiei, Bucuresti;

Dihoru Gh., Negrean G, 2009 – Cartea rosie a plantelor vasculare din Romania, Edit,

Academiei, Bucuresti;

Popovici I., Grigore M., Marin I., Velcea I., 1984 – Podisul Dobrogei si Delta Dunarii, Edit.

Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti;

Alderton D., 2009 – Pasarile lumii - Enciclopedie completa ilustrata, Edit. Aquila, Oradea;

Petrescu M., 2007 – Dobrogea si Delta Dunarii - Conservarea florei si habitatelor, Edit. Instit. de

Cercetari Eco-Muzeale Tulcea, Tulcea;

Chinery M., 2002 – Parey`s Buch der Insekten – Ein feldfuhrer der europaischen Insekten,

Blackwell Verlag GmbH, Berlin;

Bruun B., Delin H., Svensson L., 1999 – Pasarile din Romania si Europa – Determinator ilustrat,

Octopus Publishing Group Ltd;

Brown, L., R. 2006. Planul B 2.0 – Salvarea unei planete sub presiune si a unei civilizatii in

impas. Editura Tehnica, Bucuresti, p. 199-203).

(***. 2008. Les autres energies. Science et Vie, Hors Serie, no. 243, juin 2008, Paris, p. 42-43).

(***. 2008. Des renouvelables pas si ―vertes‖. Science et Vie, no. 1086, mars 2008, Paris, p.

68).

Avian Collisions with Wind Turbines: A Summary of Existing Studies and Comparisons to Other Sources of Avian Collision Mortality in the United States; National Wind Coordinating Committee; West, Inc.; August, 2001

Battered By Airwaves; Wendy K. Weisenel; Wisconsin Department of Natural Resources; October, 2002.

Cats and Wildlife: A Conservation Dilemma; John S. Coleman, Stanley A. Temple, and Scott R. Craven; University of Wisconsin-Extension; 1997.

Page 230: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

230 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Communication Towers: A Deadly Hazard To Birds; Gavin G. Shire, Karen Brown, and Gerald Winegrad; American Bird Conservancy; Jume, 2000.

Communication Tower Guidelines Could Protect Migrating Birds; Cat Laazaroff; Environmental News Service; 2002.

Effects of Wind Turbines on Birds and Bats in Northeast Wisconsin; Robert W. Howe, William Evans, and Amy T. Wolf; November, 2002.

Synthesis and Comparison of Baseline Avian and Bat Use, Raptor Nesting and Mortality information from Proposed and Existing Wind Developments; West, Inc.; December, 2002

The Environmental and Economic Costs of Pesticide; David Pimentel and H. Acquay; Bioscience; November, 1992.

Tower Kill; Joe Eaton; Earth Island Journal; Winter, 2003.

Sovacool, B., K. Contextualizing Avian Mortality: A Preliminary Appraisal of Bird and Bat Fatalities from Wind, Fossil-Fuel and Nuclear Energy, Energz Policy 37, (6) (june 2009), Singapore, P. 2241-2248.

Papp, T., Fântână, C. -editori- 2008. Ariile de importanţă avifaunistică din România. SOR & Milvus Group, Târgu Mureş.

Csaba Jere, Abigel Szodoray-Paradi, Farkas Szodoray-Paradi (Editori). 2008. Liliecii si

Evaluarea Impactului asupra Mediului – Ghid Metodologic - , Asociatia pentru protectia liliecilor

din România, Edit. Profundis, Satu-Mare.

Decu Vasile, Dumitru Murariu Dumitru, Gheorghiu Victor. 2003. Chiroptere din România.

Institutul de speologie „Emil Racovită‖, Edit. Art Group Int., Bucuresti

Rojanschi, V., Grigore, F., Ciomos, V. 2008. Ghidul evaluatorului si auditorului de mediu. Edit.

Economică, Bucuresti.

I.N.C.D.D.D.Tulcea, 2006: MASTER PLAN pentru obiectivul de investiţii –“Suport pentru dezvoltarea durabilă în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării -judeţul Tulcea/România”. I.N.C.D.D.D. Tulcea, 2007: Studiu pentru realizarea Planului de management al Deltei Dunării. I.N.C.D.D.D.Tulcea, 2008: Plan de amenajare a teritoriului zonal “Delta Dunarii”, Faza I ―Analiza situatiei existente si disfunctionalitati constatate. I.N.C.D.D.D.Tulcea, 2008: Proiectul P.1888,‖Plan de amenajare a teritoriului zonal Delta Dunării’’, (Faza a–II–a: Propuneri şi măsuri). Institutul naţional de cercetare – dezvoltare în consrucţii, urbanism şi dezvoltare teritorială durabilă „Urban – Incerc‖ - Sucursala Urbanproiect 2009: ―Plan de amenajare a teritoriului zonal - zona costieră a Mării Negre ‖.

Page 231: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

231 BIOSYS GROUP CONSTANTA

Dan., Sebastian., 2009, ―Investigarea proceselor costiere folosind metode numerice – Delta Dunarii‖. Dan., Sebastian., 2008, ―Simularea climatului valurilor in fata Deltei Dunarii‖, Hazard Natural: Evenimente Tsunami in Marea Neagră, pag. 81 – 84, INCD GEOECOMAR, Bucuresti. Fowler J., Cohen L., Jarvis P., 1998 – Practical statistic for field bilogy. Ed. Wiley Ltd., 1-259. Ibram O., David C., Cojocaru L., 2002: Nutrients and heavy metals dynamic in the Danube Delta Lakes. Analele Şt. 2000-2001, 82-86. Török, L., 2005, Seasonal succesion of phytoplankton from lakes of the Danube Delta, Acta oecologica, vol. XII, 1-2 pag.15-23, Sibiu. Török, L., 2006, Tehnici de monitoring şi evaluare a înfloririlor algale - PETARDA (Probleme de Ecologie Teoretică şi Aplicată în România – Direcţii Actuale) nr.13, pag. 1-24, ISSN 1454-2870. Tulcea. Warren S., Marron F., 2005: ’’Stare bună’’ – obiective de mediu şi metodologie pentru elaborarea unui program de măsuri, în: Implementarea noii directive cadru a apei în bazine pilot (WAFDIP), TR – 7, pag. 1:32, EuropeAid/114902/D/SV/EO. Warren S., 2005a: Scheme de clasificare a calităţii apei, în: Implementarea noii directive cadru a apei în bazine pilot (WAFDIP), TR - 21, pag.1:51, EuropeAid/114902/D/SV/EO. Warren S., 2005b: Evaluarea calităţii apei, în: Implementarea noii directive cadru a apei în bazine pilot (WAFDIP), TR -22, pag.1:34, EuropeAid/114902/D/SV/EO. Warren S., 2005c: Ghid pentru monitorizarea lacurilor, în: Implementarea noii directive cadru a apei în bazine pilot (WAFDIP), TR -27, pag.1:30, EuropeAid/114902/D/SV/EO. ****, 2000: DIRECTIVE 2000/60/EC OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL of 23 October 2000 establishing a framework for Community action in the field of water policy, Official Journal of the European Communities L 327/72. ****, 2002: Proposal for a Directive of the European Parliament and of the Council concerning the quality of bathing water (2003/C 45 E/15) COM(2002) 581 final — 2002/0254(COD) (Submitted by the Commission on 24 October 2002), Official Journal of the European Union, C 45 E/127. ****, 2002: Hotărâre privind aprobarea Normelor de calitate pentru apa din zonele naturale amenajate pentru îmbăiere, H.G. 459 din M.O. 350/27.05.2002. ****, 2002 http://www.icpdr.org/icpdr-pages/jds.htm: Technical Report of the International Commission for the Protection of the Danube River, JOINT DANUBE SURVEY, ICPDRreport pag 1-259. ****, 2004 a: Legea nr. 310 din 28 iunie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr. 107/1996, pag. 1-61.

Page 232: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

232 BIOSYS GROUP CONSTANTA

****, 2005: ICPDR Expert Groups\RBM\WFD Roof Reports\2004\Complete draft\PARTS OF RR\PART 01(CH 1_2).doc, pag. 1-24. ****, 2005: ICPDR Expert Groups\RBM\WFD Roof Reports\2004\Complete draft\PARTS OF RR\PART 04(CH 3.5).doc, pag. 1-57. ****, 2005: ORDIN nr. 1012 din 19 octombrie 2005, emis de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apei. ****, 2005: Planul de management al fluviului Dunărea, Delta Dunării, spaţiul hidrografic Dobrogea şi apelor costiere, pag 1-55 ANAR-2004. ****, 2005: Guidance Document No. 13 – Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological Potential, Common implementation of Ecological Status and Ecological Potential, pag. 1-47, ISBN 92-894-6968-4. ****, 2006: M.O., Partea I nr. 51bis din 13.06.2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. ****, 2006: Ordin Nr. 161 din 16.02.2006, pentru aprobarea Normativului privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în: vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă. ****, 2006: http://www.icpdr.org/icpdr-pages/annual_reports.htm: ICPDR – Annual Report 2006, pag1-56. ****, 2007: Raport anual privind starea mediului in Romania. INCDDD - Tulcea, 2007: Rolul populaţiilor/speciilor în generarea de resurse şi servicii ca fundament pentru politicile şi strategiile de conservare a biodiversităţii. INCDDD - Tulcea, 2007:Cercetări privind redelimitarea zonelor funcţionale ale RBDD – Faza V ,,Evaluarea în teren a stării diversităţii biologice (floră vasculară, insect, faună vertebrată, habitate) în 50 % din suprafaţa zonelor tampon. INCDDD - Tulcea, 2004-2005: Implementarea prevederilor Directivei cadru ape (DC/2000/60/CE) specific Deltei Dunării: - Contribuţii la planul de management al RBDD în accord cu DC/2000/60/CE - Presiuni hiodromorfologice semnificative.

Page 233: STUDIU DE EVALUARE ADECVATA PARC EOLIAN MURIGHIOL - … MURIGHIOL 2 rev1 (2).pdf · Cresterea anuala a capacitatii de generare de energie eoliana este de 29% pe an, comparativ cu

Studiu de evaluare adecvata S.C. EOL POWER COMPANY S.R.L. – Construire Parc Eolian Murighiol,

Judetul Tulcea

233 BIOSYS GROUP CONSTANTA

9. ANEXE, PLANURI ŞI HĂRŢI

1. Pasari – functii ecologice

2. Plan de situatie

3. Plan de incadrare în zonă

4. Harta siturilor Natura 2000 invecinate proiectului

5. Certificat de urbanism

6. CV-uri specialisti

Intocmit,

BIOSYS GROUP CONSTANTA


Recommended