+ All Categories
Home > Documents > Studiu de Caz Mic.ro

Studiu de Caz Mic.ro

Date post: 13-Dec-2014
Category:
Upload: ralucaanamaria
View: 187 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
17
MIC.RO Năstase Radu Gabriel Pîrlitu Anamaria Raluca
Transcript
Page 1: Studiu de Caz Mic.ro

MIC.RO

Năstase Radu GabrielPîrlitu Anamaria Raluca

Page 2: Studiu de Caz Mic.ro

CUPRINS

1.Piața țintă.....................................................................................................................................3

2.Asortimentul................................................................................................................................4

3.Furnizorii.....................................................................................................................................5

4. Servicii.......................................................................................................................................6

5.Experiența și ambianța................................................................................................................7

6. Prețurile produselor....................................................................................................................8

7. Promovarea................................................................................................................................9

8. Locația......................................................................................................................................11

2

Page 3: Studiu de Caz Mic.ro

Studiu de caz:magazinele MIC.RO

1.Pia a intăț țClienții magazinului MIC.RO sunt reprezentați în principiu de persoane fizice sau de

familii care apelează la bunurile și serviciile oferite de acesta pentru a-și satisface nevoile zilnice de consum. „Posibilitatea de a cumpăra produse din locații la care se poate ajunge pe jos este ceea ce ne atrage la magazinele de proximitate”, spun cumpărătorii intervievați cu ocazia celui mai recent studiu marca IGD, „The Small Store Shopper” (n.r. Cumpărătorul din magazinele mici). Rezultatele, deși cu aplicabilitate directă la piața din Marea Britanie, pot fi extrapolate și folosite cu succes și în țara noastră. Mediul demografic, reprezentat de populație și structurile sale, are o importanță deosebită pentru întreprindere, deoarece oamenii sunt cei care formeaza piețele, dar și oferta de forță de muncă. Analizând modelele si trend-urile în structura populației se poate anticipa comportarea consumatorilor pe o anumită piață, nevoile și dorințele acestora fiind exprimate de trăsături demografice precum: vârsta, sexul, ocupația, starea civilă. Modificările importante în datele demografice, cum ar fi accentuarea procesului de îmbătrânire a populației, scăderea natalității se reflectă semnificativ asupra comportamentului de cumpărare al populației, asupra mărimii și structurii cererii. Atributele demografice pot oferi indicii clare asupra structurii gamei de produse și a prețurilor pe care consumatorii sunt dispusi să le plătească, asupra mijloacelor optime de distribuire a lor precum și a celor mai adecvate promoții.

Unul din primele aspecte utile în analiza factorilor demografici este numărul și structura pe sexe a populației ce face parte din piața magazinului MIC.RO, din punct de vedere al volumului, dar și al dinamicii. Din punct de vedere al ponderii sexelor în totalul populației, populația feminină a decalat-o cu câteva procente pe cea masculină.Pentru delimitarea profilului consumatorului, un factor important este stilul de viață al populației căreia i se adresează MIC.RO. Au fost identificate 3 categorii de stiluri de viață, care cuprind 8 segmente:

• Stilul de viață orientat spre trecut: supraviețuitorii și tradiționaliștii pasivi. Aceste persoane sunt în general din generația vârstnică care întampină dificultăți de adaptare la schimbările curente, au venituri mici, și sunt caracterizate de inerție și pasivitate. 

• Stilul de viață orientat spre prezent este reprezentat de: atemporalii, familiștii tradiționaliștii și familiștii sofisticați. Aceste persoane au făcut față schimbărilor până acum,

3

Page 4: Studiu de Caz Mic.ro

desi stilul lor de viață s-a depreciat oarecum în ultimii ani; au un optimism moderat, dar și un sentiment de neliniște față de viitor.

• Stilul de viață orientat spre viitor cuprinde: aspiranții, imitatorii și ambițioșii. Acesta include persoanele care privesc schimbarea ca pe o oportunitate de evoluție personală în plan social ; sunt persoane destul de tinere, încrezatoare și adaptabile și manifestă optimism în ceea ce privește viitorul lor. Principalii factori de motivație ai lor sunt banii, succesul și cariera.

2.AsortimentulO gamă se compune dintr-un număr mai mare sau mai mic de produse sau servicii și care

pot fi grupate în mai multe linii de produse.Linia de produse include un număr de produse înrudite care funcționează asemănător,

sunt vândute aceleiași categorii de consumatori, folosind aceleași canale de distribuție și care variază între aceleași limite de preț(de exemplu linia de salamuri uscate, linia de margarina, de unt, de etc.).

Fiecare linie de produse este constituită din mai multe modele cu care se pot realiza mai multe combinații. Dimensiunile gamei de produse au următoarele caracteristici:

- lărgimea sau lățimea gamei – care este dată de numărul de linii de produse ce compun

- profunzimea gamei – este dată de numărul de produse distincte pe care le conține o linie (linia laptelui pasteurizat: lapte condensat, dietetic, normal)

- lungimea gamei – este dată de numărul produselor tuturor liniilor și semnifică suprafața pe care o gamă de produse o acoperă în satisfacerea anumitor trebuințe.

Un magazin MIC.RO oferă o sortimenta ie de ț  circa 1.400 de produse: articole de băcănie, panifica ie, legume i fructe proaspete, lactate, dulciuri, băuturi răcoritoare iț ș ș alcoolice, produse cosmetice, igări, articole de birotică, produse de igienă, presă. Acestoraț li se mai alatură i o ofertă de patiserie, sandvi uri i băuturi calde. Lă imea liniilor deș ș ș ț produse este mică, la fel i profunzimea lor. De exemplu lă imea gamei de produse lactateș ț reprezintă linia de produse din lapte pasteurizat, linia de iaurt, linia de unt, linia de smântână i linia de brânzeturi, iar profunzimea gamei la linia de lapte e data de lapte cuș 1,5% grăsime i 3,5 % grasime(neavând lapte condensat,dietetic etc).ș

De asemenea, pe lângă aceste produse care pot fi găsite în orice magazine de proximitate, în magazinele MIC.RO au fost introduse i medicamantele si electrocasnicele.ș Astfel, a încearca să ia cat mai mult din vânzările de sezon, aducând pe rafturile sale medicamente de răceala precum Vitamina C, Trachisept sau ceaiuri.

3.FurnizoriiMercadia a cumpărat pachetul majoritar la re eaua de discount Minimax în primulț

rând pentru depozitul logistic din vestul Bucure tiului (autostrada Bucure ti – Pite ti). Oș ș ș a doua platformă logistică va fi dezvoltată în estul capitalei (comuna Pantelimon), iar

4

Page 5: Studiu de Caz Mic.ro

fiecare magazin Minimax va servi ca centru de aprovizionare pentru magazinele Mic.ro din jurul sau. Astfel, în fiecare diminea ă, între orele 5:00 i 7:00, spa iile de depozitare aleț ș ț magazinelor Minimax aprovizionau cu prioritate punctele Mic.ro. Magazinele Mic.ro erau aprovizionate aprovizionate de trei ori pe zi. Astfel se poate explica i amploarea pe care oș luase expansiunea re elei Minimax, în anul 2010. Compania va încheia anul cu o re ea deț ț 50 de magazine, urmând ca până la finele lui 2011 să aibă 150 de magazine în toată ara.ț Suportul logistic este principalul atu pe care Mercadia contează în men inerea pre urilorț ț medii pe categorie la niveluri scăzute. „Pre urile nu vor fi scăzute datorită marjelor, ciț datorită costurilor logistice substan ial reduse”, promite Dinu Patriciu. Din punct deț vedere teritorial, re eaua Mic.ro, atat cea mobila, cât i cea fixă, va continua extinderea înț ș jurul Bucurestiului, în Ploie ti, Pite ti, Alexandria, Urziceni etc. Investi iile totale în re eaș ș ț ț se vor ridica la 200 milioane de euro (fară achizi ia Minimax), din care pana acum au fostț cheltuite 30 de milioane de euro. Investitorii se asteaptă la atingerea pragului de rentabilitate la un an de la lansarea investi iei, adica în aprilie 2011. Pentru primele aseț ș luni de activitate a retelei Mic.ro, cifra de afaceri estimata este de 150 milioane euro.Strategia de aprovizionare pentru magazine Mic.ro a fost una riscanta, rezultatul fiind situa ia dezastruoasă, falimentară a francizei. Practic magazinele i-au desfa uratț ș ș activitatea pe banii furnizorilor , adica cu toate că nu erau o marcă bine cunoscută, au reu it totu i ,datorită notorietă ii proprietarului (Dinu Patriciu), să atragă acesteș ș ț contracte cu condi ii de plată foarte avantajoase. Se contura astfel încă din start oț concuren ă dificilă cu retailerii mai mari, dar nu aceasta era neapărat problema. Ideea luiț Dinu Patriciu, patronul re elei, viza o zonă înca nedezvoltată, cea a comer ului deț ț proximitate, a magazinelor de cartier civilizate, o zonă unde nu era loc (fizic) pentru marii retaileri. O idee buna in principiu, doar că modul în care a fost pusă în aplicare a fost gre it. În primul rand, nimeni din cadrul echipei manageriale de la Mic.ro n-a părut să tieș ș că administrarea unei re ele de magazine trebuie să se bazeze pe o anumită experien ă,ț ț concretizată în standardizare, proceduri clare de lucru si metode de control. Această experien ă a lipsit. Conducerea s-a entuziasmat la gandul ca ar putea lovi serios marileț re ele interna ionale prin conceptul lui de comer de proximitate, uitând că acesteaț ț ț dispun de o serie de atuuri cu greutate, care le permit să practice pre uri scăzute:ț

• putere de negociere net superioara în rela ia cu furnizorii de marfuriț• costuri opera ionale minime pe metru pătrat de suprafa ă comercialăț ț• paleta foarte largă de produse• cash-flow ferit de risc, prin stabilirea unilaterala a termenelor de plata catre furnizorii de marfuri.

5

Page 6: Studiu de Caz Mic.ro

În acest context, era de a teptat că lucrurile cu Mic.ro să înceapă să scâr ăie. Primiiș ț care au sim it asta au fost furnizorii de mărfuri, care s-au trezit că sunt plăi i cu întârziereț ț sau ca nu mai sunt plăti i deloc (în consecin ă, au încetat să mai facă livrari), urma i deț ț ț furnizorii de utilita i, de proprietarii spa iilor închiriate i, în cele din urmă, de angaja i.ț ț ș ț Fa ă de to i ace tia re eaua a acumulat datorii, s-au creat dezechilibre majore, magazineleț ț ș ț au rămas cu rafturile goale, astfel că, dupa câteva luni de zbatere, s-a întâmplat ceea ce trebuia să se întample: la începutul lui 2012 Mic.ro a intrat în insolven ă.ț

4. ServiciiPrin magazinele MIC.RO s-a încercat să se introducă pe piață un concept nou, original;

pe lângă gama variată de produse oferite, magazinele prezentau și un portofoliu foarte variat de servicii: plata cu cardul sau cu bonuri de masă(pentru alimente),reîncărcări electronice, plata facturilor, copiator, vânzare de bilete pentru spectacole, plata pe ”caiet”, dar și livrări la domiciliu pentru un abonament lunar de 4 RON. Livrarea era valabilă doar pentru clienții fideli și persoanele care nu se puteau deplasa. O exepție era cazul în care părinții trimiteau copiii să cumpere băuturi alcoolice sau țigări, când vânzătorul livra aceste produse la domiciliu din cauza interdicției de a comercializa acest tip de produse către minori. Cât despre vânzarea în magazin, mai exista posibilitatea de utilize un coș pe toată durata cumpărăturii. O altă caracteristică de tip serviciu(specifică magazinelor de proximitate) era programul prelungit al acestora; clienții aveau acces în magazin între orele 07.00 și 23.00.

Un alt serviciu adus clienților de magazinele MIC.RO a mai fost amplasarea de tarabe mobile în anumite zone la Bucureștiului. Aceste magazine mobile erau amplasate în drumul clienților, fiind disponibile șapte zile din șapte în intervalul orar 07.00-19.00. Fiecare astfel de magazin avea un singur angajat care era atât ofer, cât i vânzător.ș ș

Serviciul de ”vânzare pe caiet” a fost adaptat de magazinele MIC.RO sub forma unui card de credit lunar în valore de 300 RON. Cardurile puteau fi procurate din magazine iș erau acordate pe baza unui istoric i a unei rela ii de încredere între patronul magazinuluiș ț

i client. Cardul putea fi folosit doar în magazinul care l-a emis.ș Un alt serviciu care s-a vrut a fi implementat a fost comercializarea produselor de

asigurare. Ultima oară când se vorbea despre acest serviciu, reprezentan ii companiei auț anun at că această afacere cu poli e de asigurare disponibile în magazinele de proximitateț ț era în etapa de autorizare.

Toate aceste servicii erau disponibile în fiecare magazin fix din ară, nu se făceauț diferen ieri de ora , de zonă sau de cartier.ț ș

6

Page 7: Studiu de Caz Mic.ro

5.Experien a i ambian aț ș țUn magazin de tipul MIC.RO era planificat să deservească zilnic în jur de 400-500 de

familii. Principalul obiectiv al acestora, pe lângă cifre, era să se integreze firesc în comunitatea pe care o deserve te. Pentru a oferi o experien ă cât mai familiarș ț cumpărătorilor, ”băcanul” MIC.RO ar trebui să provină din aceea i comunitate. ș

Suprafa a medie de vânzare este între 50 mț 2 i 70 mș 2, în care se oferă o gamă largă de produse. Magazinele sunt dotate cu echipamente moderne, atât de expunere a produselor (echipamente i vitrine de frig ecologice, rafturi ce asigură vizibilitatea iș ș orientarea u oară în spa iul de vânzare, sisteme de expunere gravita ională), cât i pentruș ț ț ș prepararea de băuturi i gustări calde sau de supraveghere.ș

Distan a dintre rafturi era cuprinsă între 85 cm i 1 m. Magazinul era iluminatț ș complet,de la intrare până în capăt, fiind obligatorie iluminarea fiecărui raft în parte.

Ambian a era caracterizată în general de cură enia din magazin, de a ezareaț ț ș estetică a produselor pe raft, dar i de temperature placută: pe timp de vară trebuiaș men inută în jurul valorii de 23ț C, iar iarna trebuia să fie men inută o temperatură deț 28C. Cură enia era men inută de angaja i, care rămâneau jumătate de oră dupăț ț ț închiderea magazinului pentru a face curat i veneau diminea a cu o oră înainte pentru aș ț asigura din nou cură enia (pe lângă alte îndatoriri). ț

Ambian a familiară a magazinului era între inută prin respectarea unei anumiteț ț ordini a produselor pe raft, astfel că în orice magazin MIC.RO în care intrai puteai găsi un anumit produs în acela i loc. Cu toate că magazinele erau primitoare i accesibile, muzicaș ș lipsea din cadrul ambiental.

Experian a clien ilor în aceste magazine de proximitate era dată de rela iaț ț ț călduroasă pe care o puteau avea cu angaja ii. Angaja ii, înainte să- i înceapă munca,ț ț ș beneficiau de o săptămână de training în care le erau prezentate i li se făcea cuno tin ăș ș ț cu tipul i atitudinea băcanului: ”atent, iste i adaptabil, harnic, grijului, iscusit, vessel”.ș ț ș Pe tot parcursul trainingului, angaja ii erau instrui i cum să urmărească obiectivul MIC.ROț ț : ”Să tranforme orice interac iune cu clientul într-una antrenantă(ob inând informa iiț ț ț utile de la client), memorabilă, care să surprindă plăcut clientul. Se va urmâri fidelizrea clien ilor.” ț

Uniforma angaja ilor constă într-o uniformă: căma ă în dungi gri cu alb sau unț ș pulover ro u i un or albastru. eful de magazin,pentru a se diferen ia de ceilal i, aveaș ș ș ț Ș ț ț un pulover albastru.

6. Pre urile produselorțMagazinele MIC.RO nu i-au putut atinge principal dorin ă: cele mai mici pre uri deș ț ț

pe pia ă. Astfel, produsele de la MIC.RO sunt mai scumpe decât ale concuren ei. Cu toateț ț că au fost deschise în tot Bucure tiul, dar i în alte păr i ale ării cu scopul de aș ș ț ț revolu iona comer ul de cartier, aceste ”băcănii” nu au reu it să- i batăț ț ș ș concuren a(băcăniile clasice) la capitolul pre uri, acestea fiind evident mai mari i fa ă deț ț ș ț

7

Page 8: Studiu de Caz Mic.ro

cele de la hypermarket. ”Astfel, preţurile la carne sunt cu 15-25% mai mari decât în băcănii şi chiar cu 35% mai mari decât în hipermarketuri. De pildă, un kilogram de pulpe de pui întregi costă aici 16,69 lei, în timp ce la băcănia "Carne la Iancu", aflată la o distanţă de 200 de metri, bucureştenii le pot cumpăra cu 12,5 kilogramul. Iar la Cora Militari, aceleaşi pulpe sunt 10,9 lei/kg. La fel se întâmplă şi în cazul cărnii de porc: un kilogram de cotlet este la MIC.RO 21,45 de lei, la Iancu - 18,5 lei, iar la Cora 17,99. În schimb, unele produse din carne, ca de exemplu ficatul de pasăre, sunt mai ieftine la MIC.RO (13 lei /kg) decât la vecini (14,5 lei), dar puţin mai scumpe decât la Cora (12,99). Şi lactatele sunt ceva mai scumpe la MIC.RO, mai exact cu 10-25% decât la concurenţă. Pentru o cutie cu opt triunghiuri Hochland, oamenii vor scoate din buzunar 5,5 lei la MIC.RO, 5 lei la băcănie şi 4,1 lei la Cora, iar pentru un pachet de unt Albalact 5,15 lei la MIC.RO, 5 lei la Iancu sau 4,09 la hipermarket.” (sursa: www.evz.ro).

Figura 1-ANALIZA COMPARATIVĂ A PREȚURILOR

Situa ia prezentată a pre urilor se datorează faptului că ace tia nu de in oț ț ș ț capacitate de negociere mare în raport cu furnizorii, singurul avantaj al lor fiind faptul că produsele sunt de calitate i proaspete(ex: pâinea i produsele de panifica ie,ș ș ț aprovizionarea acestora făcându-se în fiecare diminea ă în intervalul orar 06.00-07.00).ț

7. PromovareaPentru început, ace tia au luat cu asalt sectorul magazinelor de proximitate, ritmulș

de apari ie al acestora fiind unul foarte mare. Prima campanie amplă de promovare aț magazinelor MIC.RO s-a desfă urat în zonele în care erau deja deschise aceste magazine iș ș a început în data de 20 mai 2010. În cadrul acestei promo ii, promoterii MIC.RO vor vizitaț

8

Page 9: Studiu de Caz Mic.ro

la domiciliu, în sistem aleator, oamenii care stau în preajma magazinelor, oferindu-le 69000 de bonuri, fiecare în valoare de 8.72 RON(pe baza unor date personale: nume, prenume, adresa, telefon, e-mail, număr de membri din gospodărie, CNP, semnatură). Un astfel de bon cadou pentru cumpărătri putea fi utilizat ulterior în oricare dintre magazinele MIC.RO. Cel mai probabil, scopul acestei campanii a fost de a se crea o bază de date care se va utiliza în viitor în scopuri de marketing.

Consultan ii spun că o astfel de abordare, de i implică investi ii mari din parteaț ș ț operatorului, nu asigură i fidelizarea clien ilor. "Este o abordare interesantă i agresivă aș ț ș pie ei, pe care nu cred că au mai incercat-o al i retaileri înț ț  Bucuresti. Pratic, re eauaț împu că doi iepuri dintr-o dată: î i creează notorietate în zonele în care intră i îiș ș ș determină pe consumatori să facă prima vizită în magazine", afirmă Eusediu Marga oiu,ș Managing Partner al companiei de consultan ă The Network.ț

Figura 2

Singura presupusă modalitate de fidelizare a clien ilor era prin acordarea aceluiț card de credit, dar care ulterior s-a dovedit că se putea acorda oricui.

O altă modalitate de promovare a magazinelor a fost printr-o campanile de publicitate indoor. Astfel, prin scările de bloc ale cartierelor erau postate afi e cu devizaș ”Cine a pus MIC.RO în drum, ăla n-a fost om nebun”. Pe lângă această deviză, campania mai include i un text de promovare a magazinelor: ș “Cine a pus Mic.Ro în drum, ăla n-a fost om nebun. O fi el mic dar în fapt e mare. Fructe, carne, lapte, ouă, toate-s proaspete i pâinea eș nouă. Tot ce vrei aici gase ti, trebuie doar sa te opre ti. Bea o cafea, ia un ziar, nu uita deș ș brânza cu mărar. Când ajungi la socoteală zici că ai făcut tocmeală. Calitatea-i garantată, te a teptăm i altă dată.”ș ș

9

Page 10: Studiu de Caz Mic.ro

Figura 3

În fiecare joi, între orele 17.00-19.00, la anumite produse selectate de conducerea de la Bucure ti se propuneau deustări în toate magazinele MIC.RO din ară. Aceste reguliș ț erau respectate cu stricte e, produsele la care se făceau promo ii fiind de obicei alese dinț ț categoriile de mezeluri i brânzeturi.ș

Un alt tip de promovare, valabilă doar în Bucure ti, consta în oferirea deș electrocasnice la pre uri foarte mici(televizoare, robo i de bucătărie; un TV cu diagonalaț ț de 48 cm era comercializat la pre ul de 199,98 RON). Aceste promo ii se desfă urau deț ț ș obicei în zilele de sâmbătă i uneori i duminică. Această promo ie nu s-a putut desfă uraș ș ț ș decât pe o perioadă de 2 luni din cauza lipsei de fonduri.

În pragul începerii anului colar, în magazinele MIC.RO se instala promo ia ”deș ț toamnă” la rechizite(ex: caiete A5 de matematică i română costau numai 0.99 RON). Deș asemenea, la achizi ionarea unui produs din cadrul promo iei se completează un cuponț ț prin intermediul căruia participai la o tombolă na ională în urma căreia puteai câ tigaț ș bicicleta MIC.RO.

O altă ofertă din partea magazinelor MIC.RO a fost destinată cititorilor tabloidelor Click. Astfel, cumpărătorii ziarului Click din ziua de 27 octombrie erau în tiin a i pe primaș ț ț pagină că pot primi, gratuit, 0,5 kg de cartofi ro ii, în cazul în care cumpră aceea iș ș cantitate din respectivul produs de la unul dintre magazinele MIC.RO. Doritorii trebuiau să meargă la unul dintre magazinele MIC.RO cu talonul decupat din ziar până la sfâr itul zileiș

10

Page 11: Studiu de Caz Mic.ro

respective. Oferta era valabilă pentru cumpăraturi de cel mult cinci kilograme din respectivul produs facute la MIC.RO.

8. Loca iațFiind magazine de proximitate, această re ea de „băcănii moderne” urmăreau a fiț

situate la parterul blocurilor, în col ul străzii i în orice alte zone în care traficul pietonalț ș era intens i care puteau să deservească nevoile urgente ale clien ilor din imediataș ț vecinătate(în apropierea cartierelor, liceelor, colilor generale).ș  De asemenea, unul dintre obiectivele francizei MIC.RO era de a amplasa câte un astfel de magazin la fiecare 800 m. Astfel, ritmul de apari ie al magazinelor a ajuns a fi unul foarte mare i din această cauză aț ș apărut fenomenul de supra-aglomerare. În figura următoare se poate observa distribu iaț magazinelor MIC.RO în raport cu concuren a(aici reprezentată de Mega Image), acesteaț fiind reprezentate de clădirile albastre.

Figura 4-Distribuția magazinelor MIC.RO în raport cu concurența

În urma pozi ionării strategice a magazinelor i a estimărilor era de a teptat ca laț ș ș maturitate, un magazin MIC.RO să aibe 500 de clien i pe zi. Astfel, unele dintre ele auț reu it să atragă la un moment dat acest target. Din păcate, ponderea magazinelor care auș atras acest număr de clien i nu a fost de ajuns pentru a putea cuantifica masa criticăț pentru ca re eaua de magazine să atingă pragul de rentabilitate. Din punct de vedereț teritorial modelul logistic imaginat pentru MIC.RO era asemănător cu modul al ALDI din Marea Britanie. Planurile de extindere prevedeau deschiderea a 1000 de magazine fixe iș 2000 mobile.

Cea mai mare valoare înregistrată în Bucure ti într-o zi a fost de 45000 RON la unș magazin situat pe oseaua Bucure ti-Ploie ti. Acest magazin era situat în vecinătatea maiș ș ș multor firme, fiind singurul de acest gen care putea satisface cererea acestora.

11

Page 12: Studiu de Caz Mic.ro

În alte ora e, precum Constan a, valoarea maximă înregistrată a fost de 14900 RON,ș ț iar valoarea minimă a fost de 900 RON. În Brăila valoarea maximă pe zi a fost înregistrată de un magazin din cartierul Vidin, aceasta fiind de 20000 RON, iar o valoare minimă din acest ora a fost 600 RON.ș

12


Recommended