Universitatea din Bucuresti Facultatea de Geografie Specializarea Meteorologie-Hidrologie

STUDIU CLIMATOLOGIC AL ORASULUI SIBIU LA STATIE METEOROLOGICA SIBIU

Ionescu Daniela Ghinea Maria Alexandra

Introducere Studiul de fata are ca obiectiv reprezentarea si descrierea parametrilor climatici ce se

desfasoara in municipiul Sibiu. Pentru alcatuirea acestuia datele au fost preluate din anuarele meteorologice existente in Biblioteca Facultatii de Geografie a Universitatii din Bucuresti, din ”Judetele Patriei – Judetul Sibiu” ( I. Holhos, I. Munteanu, N. Nistor si co ), din Clima Republicii Populare Romane.

Sibiul este situat in partea centrala a Romaniei, in sudul Transilvaniei, in depresiunea Cibinului, pe malurile raului Cibin, la 15 km amonte de varsarea acestuia in raul Olt, intre 400-450 m altitudine fata de nivelul marii. Ca repere localitatea se situeaza la 45°47´ latitudine N si 24°05´ longitudine E. Pozitia sa geografica, la intretaierea unor vechi drumuri comerciale, in apropierea unor resurse de materii prime, a constituit in decursul vremii principalul element ce a dus la dezvoltarea orasului. Comunitatea locală este alcatuită din grupuri etnice diverse. Marea majoritate a populației este reprezentată de romani (94%) care conviețuiesc impreună cu germanii, descendenți ai colonistilor saxoni care au emigrat in sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia. Lor li se alatură unguri, rromi și o foarte puțin numeroasă comunitate evreiască, cu toții contribuind prin influențe culturale specifice la viața orașului. Aceeasi diversitate caracterizează și viața religioasă. Alături de ortodocsi, la Sibiu iși practică liber credința reformați, romano catolici, greco catolici și evanghelici-lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice, generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.

I.Factorii radiativi

Reprezinta procese radiative care determina formarea climei intr-un anumit loc, spre exemplu :fluxul radiatiei solare, absorbtia, difuzia, reflectia, radiatia terestra si a atmosferei etc. Acesti factori au un rol hotarator , in absenta lor celelalte categorii de factori cliamtogeni neputand nici macar sa existe ca atare. Bilantul radiativ al suprafetei active care reprezinta rezultanta tuturor schimburilor de energie radianta ce au loc neincetat la nivelul suprafetei terestre, poate fi definit si ca diferenta dintre valorile absorbite si cele ale radiatiei efective. R=(Q+q)(1-A)-E.

II. Factorii dinamici Reprezinta categoria de factori care influenteaza considerabil fenomenele

meteorologice si clima, avand tendinta de uniformiza caracteristicile acestora, aparand ca urmare a distributiei inegale a bilantului radiativ pe suprafata teresta.Factori dinamici sunt reprezentati prin circulatia generala a atmosferei, circulatia musonica, vanturile locale si curentii oceanici.Principalele sisteme de vanturi, cu influenta puternica asupra climei zonelor si regiunilor pe care le strabat sunt:alizeele, musonii, vanturile de vest, vanturile polare si calmele ecuatoriale. Circulatia generala a atmosferei ia nastere sub influenta bilantului radiativ neomogen. Implica deplasari ale maselor de aer, pe distante mari, sub influenta directa a nucleelor barice permanente. De asemenea, ea sufera si modificari determinate de neomogenitatea reliefului, de repartitia diferita a suprafetelor de uscat si de apa, de miscarea de rotatie.

III.Factorii fizico-geografici

Solurile Predomina solul brun de padure si solul brun de padure podzolit, cu intercalari de

soluri negre, faneata umeda, formate din vegetatia padurilor, in conditiile climatului temperat, rece si umed.

Reteaua Hidrografica Reteaua hidrografica a orasului Sibiu este destul de bogata. Ea este reprezentata prin ape curgatoare si prin lacuri. Geografic Sibiul este asezat pe malurile Cibinului, rau care izvoraste din muntii Cindrelului. Acesta a sapat o vale larga in care s-a dezvoltat orasul Sibiu. Astfel in Sibiu intalnim raul Cibin cu afluentul Sevis. Lacurile sunt reprezentate prin Lacul Dumbrava care se afla in padurea cu acelasi nume de la marginea Sibiului. Acesta este amenajat in prezent pentru agrement.

Flora si Fauna

Clima, relieful si structura solului orasului Sibiu, creeaza conditii prielnice pentru o flora si vegetatie bogata. Prin pozitia sa, municipiul este asezat in zona padurilor de gorun si stejar care urca de la portile orasului pana la poalele muntilor. Flora Sibiului este dominata de speciile euroasiatice si europene. Pe acest considerent specialistii incadreaza Sibiul si imprejurimile sale din punct de vedere floristic in regiunea eurosiberiana, provincia central – europeana – est-carpatica circumscriptia Podisului Transilvaniei. Elemente de flora de provenienta continentala se gasesc in general pe versantii insoriti ai delurilor ce marginesc orasul in zona de NE, spre Gusterita si Sura Mare. Astfel pe pajistile cu caracter stepic din aceasta zona intalnim: migdalul pitic, visinelul, jalesul, ruscuta de primavara, sipica, capul sarpelui s.a. Speciile sudice mediteraneene, submediteraneene si balcanice au intrat in Podisul Transilvaniei prin defileul Oltului si pot fi observate in imediata apropiere a orasului sau in interiorul sau. Sunt diferite specii de graminee, cornutul, laptele cainelui, rasura, gainusa s.a. O deosebita importanta, o prezinta speciile edemice nemaintalnite in niciun loc pe glob, caracteristice tinuturilor noastre. Flora Sibiului si imprejurimilor sale inglobeaza in aceasta categorie: cimbrisorul, brandusa, carbunii s.a. Amintim ca in apropierea Sibiului cresc o serie de raritati floristice cum sunt: stanjeneii, ratisorele, dediteii, zavacusta, holodeanul. Aici este singurul loc din tara unde creste patlagina uriasa. O serie de plante au fost puse sub ocrotire pentru a fi salvate de la disparitie. Clima Localitatea se afla in zona temperat-continentala, cu influente termice datorate muntilor din vecinatate. Clima este deci temperat-continentala ferita de excese. Media anuala a precipitatiilor este de 662mm cu valori minime in luna Februarie (26,7 mm) si maxime in Iunie (113mm). Temperatura medie anuala este de 8,9°C. In legatura cu variatia temperaturii in cursul anului, trebuie analizat si fenomenul inghetului. Cunoasterea acestui fenomen intereseaza indeproape agricultura. Primele zile de inghet apar cel mai devreme la munte inca din luna Septembrie. Ultimele zile de inghet se prelungesc la munte pana in luna Mai.

Ingheturile tarzii de primavara sunt daunatoare pomilor fructiferi si vitei de vie, iar cele timpurii de toamna aduc daune unora dintre culturile de legume si zarzavaturi. Zona Transilvaniei, din care face parte Sibiul, iarna este supusa unor invazii de aer rece si umed, venit din N si NV Europei, din vecinatatea insulelor Islanda si Groenlanda ( aer polar – oceanic ) care aduce zapada si ger.

Temperatura aerului (˚C )

Mediile lunare

Lunile/Anii 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 Media lunara

Ianuarie -5,7 -3,2 -4,2 -9,1 -2,4 -3 -6,2 -4,5 -2,7 -1,4 -4,24 Februarie -0,8 -2,5 -2,5 -4,5 -7,8 -2,1 -2 1,3 -1,2 -1,2 -2,33 Martie 5,5 0,5 0,5 2,4 3,6 3,7 4,6 3,5 3 3,5 3,08 Aprilie 11,8 10,6 10,6 9,4 7 6,6 9,2 11,9 8,1 9,6 9,48 Mai 12 14,5 14,6 12,3 13,2 14,5 14,6 16,6 13,3 12 13,76 Iunie 18,5 16,2 16 19,7 17,6 16,2 16 18,5 16,9 16,9 17,25 Iulie 18,2 17,9 19,6 18,4 18,9 17,6 19,6 18 17,1 19,3 18,46 August 18 20 19 17 16,7 20 19 16,8 18 18 18,25 Septembrie 14,6 13,9 14,3 13,5 16 15,2 15,5 14,2 13,9 14 14,51 Octombrie 10,4 9 8,7 10,6 7,9 8,7 10,8 8 9,1 7,4 9,06 Noiembrie 6,4 7,4 5 4,9 2,8 5 4,3 6,4 5 4,9 5,21

Decembrie -1,3 -4,6 -3,3 0,2 0,9 -1,5 -1,8 -2,9 -1,2 -0,1 -1,56 Mediile anuale

Observand cele doua grafice( fig 1 si fig 2 ) orasul Sibiu se incadreaza la zona

temperata-continentala, fara prezenta exceselor termice; cu valorile cele mai scazute iarna – luna Ianuarie fiind reprezentativa in aceste sens cu o medie de -9.1˚C si cele mai ridicate vara – lunile August si Iulie cu medii cuprinse intre 18˚ - 18.5˚C.

Valoarea maxima absoluta in perioada de observatie s-a inregistrat in luna August – 35.6˚C, anul 1961. Temperaturile minime absolute coboara, in special in lunile de iarna sub -10˚C, minima absoluta s-a inregistrat in luna Ianuarie 1968, -28.1˚C.

Anii 1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970 Mediile

anuale 9 8,3 8,2 7,9 7,9 8,4 8,6 9 8,3 8,6

Temperatura medie anuala variaza intre 8 Noiembrie, iar ultimele la inceputul lunii Aprilie. Stratul de zapada 60 zile in depresiuni si podis, iar la munte 170 zile.

Fig 1

Fig 2

7.2

7.4

7.6

7.8

8

8.2

8.4

8.6

8.8

9

9.2

1961 1962 1963 1964

Variatia temperaturii aerului anuale- la statia Sibiu intre anii 1961

-10

-5

0

5

10

15

20

Temperaturile medii lunare multianuale la statia Sibiu intre anii 1961

Temperatura medie anuala variaza intre 8 - 9˚C. Primele ninsori pot sa cada in luna Noiembrie, iar ultimele la inceputul lunii Aprilie. Stratul de zapada se mentine in general 5060 zile in depresiuni si podis, iar la munte 170 zile.

1965 1966 1967 1968 1969 1970

Variatia temperaturii aerului -mediile la statia Sibiu intre anii 1961-1970

Temperatura aerului(˚C)

Temperaturile medii lunare multianuale la statia Sibiu intre anii 1961-1970

Lunile

Primele ninsori pot sa cada in luna se mentine in general 50-

1970

Temperatura aerului(˚C)

Temperaturile medii lunare multianuale la

media lunara multianuala

Umezeala aerului Umezeala sau umiditatea aerului este definita prin continutul in vapori de apa existenti la un moment dat in atmosfera, fiind o insusire importanta a aerului, atat din punct de vedere meteorologic cat si bioclimatic. De valoarea acestui element depinde in cantitatea norilor si precipitatilor, opacitatea atmosferei si bilantul radiativ Umezeala absoluta reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta la un moment dat intr-un volum de aer si se exprima in g/m³. Umezeala relatdintre tensiunea reala a vaporilor de apa din atmosfera si tensiunea maxima corespunzatoare temmperaturii aerului din acel moment. maximul starii higrometrice se produsezonului cald, cand temperatura este deosebit de ridicata. Mediile anuale 1961 1962 Med abs 9 9,2

Med rel 74 79

Fig 3

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

1961 1962 1963 1964

Variatia umezelii

Umezeala sau umiditatea aerului este definita prin continutul in vapori de apa existenti la un moment dat in atmosfera, fiind o insusire importanta a aerului, atat din punct de vedere meteorologic cat si bioclimatic. De valoarea acestui element depinde in cantitatea norilor si precipitatilor, opacitatea atmosferei si bilantul radiativ-caloric.

Umezeala absoluta reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta la un moment dat un volum de aer si se exprima in g/m³. Umezeala relativa reprezinta raportul procentual

dintre tensiunea reala a vaporilor de apa din atmosfera si tensiunea maxima corespunzatoare temmperaturii aerului din acel moment. In evolutia anuala a umezelii relative se remarca ca maximul starii higrometrice se produce in lunile de iarna iar minimul principal in lunile sezonului cald, cand temperatura este deosebit de ridicata.

1963 1964 1965 1966 1967 1968 19698,31 9,4 8,9 8,3 9,6 9,8

75,9 80 78 74,8 77 78 87,8

1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970

umezelii - relative si absolute - la statia Sibiu intre anii 1961-1970

Umezeala sau umiditatea aerului este definita prin continutul in vapori de apa existenti la un moment dat in atmosfera, fiind o insusire importanta a aerului, atat din punct de vedere meteorologic cat si bioclimatic. De valoarea acestui element depinde in buna masura

caloric. Umezeala absoluta reprezinta cantitatea de vapori de apa continuta la un moment dat

iva reprezinta raportul procentual dintre tensiunea reala a vaporilor de apa din atmosfera si tensiunea maxima corespunzatoare

In evolutia anuala a umezelii relative se remarca ca ce in lunile de iarna iar minimul principal in lunile

1969 1970 9,3 10,9

87,8 88

Med abs(mb)

Med rel (%)

la statia

Ianuarie 4,02 Februarie 4,43 Martie 5,34 Aprilie 8,22 Mai 11,05 Iunie 14,23 Iulie 15,22 August 15,02 Septembrie 12,03 Octombrie 8,77 Noiembrie 7,47 Decembrie 4,76

Fig 4

Privind valorile medii lunare gasim valoarea maxima de umezeala relativa in luna Decembrie 86% si valoarea minima in luna Aprilie relativa valorile vresc in sezonul rece si scad in perioada de vara.

0102030405060708090

Umezeala absoluta si relativa

85,8 84,2 78,5 71,7 74,6 75,6 74,1 74,5

77 77 81 86

Privind valorile medii lunare gasim valoarea maxima de umezeala relativa in luna Decembrie 86% si valoarea minima in luna Aprilie – 71,7%. Avand imaginea grafica se vede cum pentru umezeala

rece si scad in perioada de vara.

umezeala abs (mb)

umezeala rel (%)

absoluta si relativa - mediile lunare - la statia Sibiu in perioada 1961-1970

Privind valorile medii lunare gasim valoarea maxima de umezeala relativa in luna Decembrie -71,7%. Avand imaginea grafica se vede cum pentru umezeala

umezeala abs (mb)

umezeala rel (%)

la statia Sibiu in

Nebulozitatea

Fig 5

Nebulozitatea reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca sau, intrrestrans, cantitatea norilor de pe bolta cereasca, exprimata in zecimi de cer acoperit. Are importanta deosebita in schimbul radiativ – caloric din cadrul sistemului So

Anii/Frecventa Cer senin

Cer noros

1961 68 1962 56 1963 63 1964 51 1965 47 1966 48 1967 49 1968 38 1969 46 1970 19

Nebulozitatea reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca sau, intrrestrans, cantitatea norilor de pe bolta cereasca, exprimata in zecimi de cer acoperit. Are importanta

caloric din cadrul sistemului Soare-Pamant-Atmosfera, fiindca

Cer noros

Cer acoperit

204 103 190 119 198 105 171 127 209 109 221 96 196 120 178 150 180 139 178 159

Nebulozitatea reprezinta totalitatea norilor de pe bolta cereasca sau, intr-un sens mai restrans, cantitatea norilor de pe bolta cereasca, exprimata in zecimi de cer acoperit. Are importanta

Atmosfera, fiindca

sistemele noroase reduc intensitatea radiatiei solare directe orin reflexie, maresc radiatia difuza, slabesc radiatia efectiva, luminozitatea si limiteaza vizibilitatea in altitudine.

Pentru alcatuirea graficului am cules datcer senin si cer noros, pentru ca apoi sa calculam zilele cu cer acoperit. Observam ca in orasul Sibiu predomina zilele cu cer noros si acoperit: astfel avem o medie, in perioada de observatie, pentru zicu cer senin- 48,5; zile cu cer norosgeografice a orasului situat intre munti.

Precipitatiile atmosferice

Valorile medii lunare

Luni/Ani 1961 196

2 196

Ianuarie 17 31,7 62,8Februarie 8 28,3 6,4Martie 7,5 87,1 32,8Aprilie 45,1 61,3 26,4

Mai 122,

4 38,5 69Iunie 62 89,5 43,7

Iulie 75,3 149 71,5

August 73,1 24,4 33,6Septembrie 2,5 76,5 17Octombrie 59,9 4,9 27,7Noiembrie 45,2 55,1 14,9Decembie 27,9 16 26,3

0

50

100

Variatia pp medii lunare la statia Sibiu intre anii

reduc intensitatea radiatiei solare directe orin reflexie, maresc radiatia difuza, slabesc radiatia efectiva, luminozitatea si limiteaza vizibilitatea in altitudine.

Pentru alcatuirea graficului am cules date din anuarele mereorologice cu privire la zilele cu cer senin si cer noros, pentru ca apoi sa calculam zilele cu cer acoperit. Observam ca in orasul Sibiu predomina zilele cu cer noros si acoperit: astfel avem o medie, in perioada de observatie, pentru zi

48,5; zile cu cer noros- 192,5; iar zile cu cer acoperit- 122,7, fapt datorat si pozitiei geografice a orasului situat intre munti.

Precipitatiile atmosferice

1963

1964

1965

1966

1967 1968

1969

62,8 10 41,9 17 16,9 43,9 30,1 6,4 42 47,9 8 24,4 38,4 40

32,8 14 37,8 30 37,9 15 35,2 26,4 68,3 33 45,1 80,8 22,6 37,6

69 90 76,9 70,4 90,9 45,6 75 43,7 46,4 96,8 64 92,9 26,1 78,3

71,5 107 52,8 69,7 49,4 115,

9 99,6

33,6 61,6 51 39,4 42,7 101,

4 79,5

17 55,3 14 41,6 45,3 83 45 27,7 104 14,3 20 30,6 38,1 40,1 14,9 71,9 28,6 27 34,9 52,2 20 26,3 18,8 70,7 43,1 52,3 40 15,2

Variatia pp medii lunare la statia Sibiu intre anii1961-1970

pp medii lunare(mm)

reduc intensitatea radiatiei solare directe orin reflexie, maresc radiatia difuza,

e din anuarele mereorologice cu privire la zilele cu cer senin si cer noros, pentru ca apoi sa calculam zilele cu cer acoperit. Observam ca in orasul Sibiu predomina zilele cu cer noros si acoperit: astfel avem o medie, in perioada de observatie, pentru zile

122,7, fapt datorat si pozitiei

1970

Valori medii lunare

27 29,83 48 29,14

50,6 34,79 94 51,42

123 80,21 135 73,42

120 91,06

81,3 58,8

31,9 41,21 75,8 41,55 20,1 36,99 10,9 32,12

pp medii lunare(mm)

Fig 6

Valorile medii anuale

Anii 1961 1962 Valorile anuale 545,9 662,4

Fig 7

Precipitatiile atmosferice reprezinta totalitatea hidrometeorilor formati din particule de lichida sau solida, care cad din sisteme noroas( uneori chiar si din ceata ) si ating suprafata terestra. Pentru orasul Sibiu cantitatile medii lunare de precipitatii sunt cuprinse intre 29 cantitatiile cele mai mari fiind specifice lunilor Mscazute in sezonul rece: Ianuarie(29,83mm), Februarie(29,14mm) si Decembrie(32,12mm).perioada de observatie din fig 6 reiese ca cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut in anul 1970 – 817,4 mm/an, urmat de 1964 –432,1mm/an.

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1961 1962 1963 1964

Variatia precipitatilor medii anuale la statia Sibiu intre anii 1961

1963 1964 1965 1966 1967 1968

432,1 691,8 565,7 475,3 599 622,2

Precipitatiile atmosferice reprezinta totalitatea hidrometeorilor formati din particule de lichida sau solida, care cad din sisteme noroas( uneori chiar si din ceata ) si ating suprafata terestra.

Pentru orasul Sibiu cantitatile medii lunare de precipitatii sunt cuprinse intre 29 cantitatiile cele mai mari fiind specifice lunilor Mai(80,21 mm), respectiv Iulie(91,06scazute in sezonul rece: Ianuarie(29,83mm), Februarie(29,14mm) si Decembrie(32,12mm).perioada de observatie din fig 6 reiese ca cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut in anul 1970

– 691,8mm/an si 1962 – 662,4mm/an, iar cele mai mici in anul 1963

1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970

Variatia precipitatilor medii anuale la statia Sibiu intre anii 1961-1970

PP medii anuale (mm)

Timp(ani)

1969 1970

595,6 817,4

Precipitatiile atmosferice reprezinta totalitatea hidrometeorilor formati din particule de apa lichida sau solida, care cad din sisteme noroas( uneori chiar si din ceata ) si ating suprafata terestra.

Pentru orasul Sibiu cantitatile medii lunare de precipitatii sunt cuprinse intre 29 – 92 mm, 91,06 mm), iar cele mai

scazute in sezonul rece: Ianuarie(29,83mm), Februarie(29,14mm) si Decembrie(32,12mm). In perioada de observatie din fig 6 reiese ca cele mai mari cantitati de precipitatii au cazut in anul 1970

662,4mm/an, iar cele mai mici in anul 1963 –

PP medii anuale

Timp(ani)

Presiunea atmosferica

Media lunara & anuala

Lunile/Anii 1961 1962 Ianuarie 967,5 965,8 Februarie 970,4 961,6 Martie 966,4 956 Aprilie 960,6 961,4 Mai 959,6 961,7 Iunie 963,3 964,5 Iulie 963,3 962,6 August 965,5 965,2 Septmbrie 968 965,4 Octombrie 967,8 968,3 Noiembrie 962,8 963,6 Decembrie 961,6 961,9 Anuala 964,8 963,2

Fig 8

958

959

960

961

962

963

964

965

966

1961 1962 1963 1964 1965

Variatia presiunii atmosferice la statia Sibiu intre anii 1961

Presiunea atmosferica

1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969960,4 975,2 960 957 965 958 963965,3 962,2 960 960 967 962 960955,3 960,4 963 965 964 963 961959,8 961,2 956 962 959 964 959961,4 963,7 960 959 962 964 964966,3 962,6 962 963 964 964 961962,7 963,3 963 964 966 963 961967,4 962,3 964 960 964 961 966964,3 966 966 966 964 963 966960,7 966 970 963 967 968 961963,2 964,4 960 965 967 964 960960,3 963,2 938 945 960 962 960962,3 964,2 962 961 964 963 962

1965 1966 1967 1968 1969 1970

Variatia presiunii atmosferice la statia Sibiu intre anii 1961-1970

Presiunea atmosferica (mb)

Timp(ani)

1969 1970 963 960,7 960 955,7 961 958,8 959 959,8 964 960,1 961 963 961 961,6 966 963,2 966 967 961 966,4 960 964,6 960 967,4 962 962,4

Presiunea atmosferica

Presiunea atmosferica max si min( mb )

Fig 9

Presiunea atmosferica reprezinta forta cu care coloana verticala de aer ce se extinde de la suprafata Pamantului la limita superioara a atmosferei apasa unitatea orizontala de suprafata terestra. Prezinta importanta practica in aeronautica si in climatologia medicala. Observam valori diferite da la luna la luna, si de la an la an; maximul de presiune atmosferica s-a inregistrat in anul 1961 – 984,7 mb, iar minimul in 1962 – 925 mb. Variatiile neregulate ale presiunii atmosferice pot fi de natura termica si dinamica. Incalzirile cauzeaza scaderea presiunii, iar aerul rece , crestrea ei.

890

900

910

920

930

940

950

960

970

980

990

1961 1962 1963 1964 1965 1966 1967 1968 1969 1970

presiunea atm maxima

presiunea atm minima

mb

Presiunea atmosferica - valorile maxime si minime - la statia Sibiu intre anii 1961-1970

Max Min 984,7 944 984,8 925 975,3 950,4 958,6 934,4 981,1 931,4 971,5 947,3 980,4 940,7 981,3 936,3 978,3 946,8 980,4 942,1

Miscarile ascendente ale aerului duc la scaderea presiunii la sol iar cele descendente la cresterea presiunii. Variatiile de presiune sunt analizate in fiecare zi in serviciile de prognoza.

Mediile lunare in perioada 1961-1970

Ianuarie 963,1 Februarie 962,3 Martie 961,33 Aprilie 960,38 Mai 961,35 Iunie 963,4 Iulie 963,06 August 963,78 Septmbrie 965,55 Octombrie 965,7 Noiembrie 963,42 Decembrie 957,87

Fig 10

952

954

956

958

960

962

964

966

968

Variatia presiunii atmosferice - mediile lunare multianuale - la statia Sibiu intre anii 1961-1970

presiunea atm (mb)

VANTUL

Perioada % / m/s N NE E SE S SV V NV Calm atm.real

1961 Frecventa

% 9,41 6,83 14 42 12,93 9,16 33,4 57,8

1970 Viteza

m/s 2,78 1,71 3,16 4,49 4,54 2,94 4,05 4,27 Calm atm. 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5 1,5

% / m/s N NE E SE S SV V NV 1961 Frecventa 21 20 7 132 23 24 86 153

Viteza 2,6 1,3 2 4 3 1,3 2,5 2,7 1962 Frecventa 29 15 46 128 43 31 107 184

Viteza 2,4 1,6 2,9 4,3 4,8 3,3 3,2 4,4 1963 Frecventa 21 20 42 106 49 22 74 140

Viteza 2,9 1,4 2,8 4,4 4,8 4,2 3,4 4,1 1964 Frecventa 3,4 2,4 7 10,2 1,1 2,2 10,9 14,4

Viteza 3,2 1,8 3,9 5,2 4,8 2,7 5,1 5,5 1965 Frecventa 2,6 1,4 6,5 5,1 2,6 1,6 8,4 14,9

Viteza 2,1 2,2 3,9 4,6 5 3,3 4,5 4,3 1966 Frecventa 3,1 2,4 7 10,2 1,1 2,2 10,9 13,7

Viteza 3,2 1,8 3,9 5,2 4,8 2,7 5,1 5,5 1967 Frecventa 3,7 2 5,3 5,5 1,9 1,2 8,7 15,6

Viteza 2,8 1,8 2,9 4,8 4,1 2,2 4,3 3,6 1968 Frecventa 3,5 1,8 8,1 9,3 2,9 2,4 9,5 15,5

Viteza 2,4 1,8 3 3,7 3,4 2,7 4 3,5 1969 Frecventa 2,7 1,4 6,5 5,1 2,6 1,6 8,4 14,1

Viteza 2,4 1,6 2,9 4,3 4,8 3,3 3,2 4,4 1970 Frecventa 4,1 1,9 4,9 8,8 2,1 3,4 10,6 13

Viteza 3,8 1,8 3,4 4,4 5,9 3,7 5,2 4,7

Fig 11

Vanturile dominante cu frecventa cea mai mare sunt cele din NV, Vantul care bate dinspre Mures – se numeste local ”Muresan”. Vanturile locale sunt brizele de munte si Vantul Mare ( Mancatorul de zapada ) care se manifesta la inceputul primaverii, in special in depsresiunile de la poalele muntilor. Fiind un vant foehnic este cald , topeste zapezile, avand importanta pentru activitatile agricole. Ca o consecinta a corelatiilor dintre componentele climatice si caracteristicile geomorfologice ale spatiului geografic sibian, in zonele depresionare de la contactul cu muntele se manifesta inversiuni de temperatura, in special in perioadele reci si calme ale anului. Se ajunge uneori ca temperatura din depresiuni sa fie egala cu cea de pe varfurile montane, iar portiunea mediana a versantului ramane mai calda. In urma masuratorilor efectuate la Statia Meteorologica Sibiu, in ultimii zece ani s-au inregistrat inversiuni de origine termica, dinamica si frontala; anual se produc in jur de 100 de inversiuni termice, frecventa cea mai mare revenind celor de natura termica ( cca 70,2 zile/an). In momentul producerii fenomenelor climatice mentionate, in zonele montane vremea este frumoasa, in schimb, in arealele depresionare, aceasta este inchisa si nefavorabila deplasarilor. Vara predomina vanturile oceanice umede din V Europei, care determina ploile bogate din acest anotimp. Mai rare sunt revarsarile de aer polar oceani, care provoaca o racorire temporara a timpului, ploi reci, iar in munti chiar lapovita si ninsoare. De asemenea, vara mai bate si Austrul ( dinspre SV ). Un alt vant predominant bate dinspre NE insa el este inlocuit cu o miscare a aerului, canalizata pe culoarul Visei, dinspre depresiunea Sibiului.

0

10

20

30

40

50

60N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Frecventa %

Viteza m/s

Calm atm.

Roza frecventei si vitezei vantului -mediile multianuale - la statia Sibiu intre anii 1961-1970

Bibliografie:

» ”Judetele Patriei – Judetul Sibiu” ( I. Holhos, I. Munteanu, N. Nistor si co ) » ”Clima Republicii Populare Romane ”( vol I si vol II) » surse electronice: site-ul primariei http://www.sibiu.ro/ » Anuarele meterologice